A m t I X X V I I . • Л о . 3 2 . 5 BANI IN TOATA ŢARA б w A u g u s t Î O Î O .

No. 32. UNIVERSUL L I T E R A R L u n i , \) Augus t HUU

NOTELE SĂPTĂMÂNII Centenarul lui Cavottr

Italia întreaga, a celebrat deunăzi , ca pu o sărbătoare naţ ională , a o suta bjsivei'sar,; de la naş terea iui Cavour .

Юе-азирга ple­iadei de oameni din toate clasele cari au contribuit la opera rcsorç/i-mentului italian două mar i figuri se despr ind : a-ceea a lui Gari­baldi, agentul e-xeeutur , bra ţu l , .şi mai de-asupra , aceea a contelui Ae Cavour . spi­

ritul diriguitor, m in t ea în t repr inză­toare .

Cavour a fost ace la ca re , în 1848, a r u n c ă P i e m o n t u l în r ăzbo iu l c o n t r a 'Austr iei , războiţ i neega l . n e f e m i t , c a r e , to tuş i , r e d e ş t e p t â n d şe-nti-

Juîientul n a ţ i o n a l , t r e b u i a s ă fie tn-i tâiul p o p a s a l r e g e n e r ă r i i , i A j u n s în f run tea a facer i lo r la 1350. Ope ca lea ind i rec tă a m i n i s t e r u l u i de comer ţ , apoi al f inan ţe lor , a ş t iu t să a r a t e a d e v ă r a t e ca l i t ă ţ i de om de S ta t . A d e v ă r a t a lu i c h e m a r e î n să e r a d i p l o m a ţ i a . Met te rn ich , c a r e ş t ia ceva in a le d ip lomaţ i e i , îl j u d e c a s e . I n f r u n t e a g u v e r n u l u i , la 1852, Ca­v o u r îşi începu opera , c a r e n u ţ i n t e a l a m a l p u ţ i n de câ t ta a reface uni­t a t ea i t a l i ană , în fa ţa E u r o p e i n u n u m a i n e p ă s ă t o a r e , d a r c h i a r v r ă j ­m a ş e .

I Nu în aces te c â t eva r â n d u r i se poa t e scr ie i s t o r i a aces te i ope re u-rfeşe. Cel m u l t d a c ă p u t e m a m i n t i p r inc ipa le l e ei p o p a s u i l .

A fost m a i î n t â i p a r t i c i p a r e a Pie­m o n t u l u i la r ăzbo iu l Or i en tu lu i , ini-

i ţ iat ivă gen i a l ă , c a r e a i n t r o d u s r ega ­tu l s a r d în m a r e l e concer t e u r o p e a n ş i l a făcut să câş t ige p u t e r n i c a s im­p a t i e a lu i N a p o l e o n I II

Au fost a p o i conso l i da r ea în ţe lege­r e ! fvanco-sarde , î n t r e v e d e r e a de l a P l o m b i è r e s , cu m a r i l e şi g r ave l e el u r m ă r i , î n t i n d e r e a P i e m o n t u l u i p â n ă l a Adr i a t i c a , r e t r o c e d a r e a Savoei ş i c o m i t a t u l u i Nice F r a n ţ e i , c ă s ă t o r i a p r i n ţ u l u i N a p o l e o n cu p r i n c i p e s a Cloi i lda. U r m e a z ă r ăzbo iu l de la 1859, ca u n p o v â r n i ş fa ta l , şi a r m i s t i ­ţ i u l de Ia V i l l a f r anca î n s e m n e a z ă în­f r â n g e r e a l u i Cavour .

î n ţ e l e p c i u n e a p o p u l a r ă îl r e a d u c e î n s ă repede î n c a p u l g u v e r n u l u i şi a t u n c i evenimente le se p rec ip i t ă . E m i l i a şi T o s c a n a se r a l i a z ă ; Gar i ­b a l d i a l u n g ă pe Burfeoni d in cele două Siciliî. L a 14 M a r t i e 1861, rega­tu l I t a l i e i e r a î n t e m e i a t şi contele de C a v o u r p u t e a m u r i prea. de vre­m e , la 6 I u n i e cu conş t i i n ţ a li­n i ş t i t ă că o p e r a a le c ă r e i baze le pu­sese el avea să ' ş i a i b ă în c u r â n d în­c o r o n a r e a .

. . C a v o u r — a s p u s u n u l d i n ora­to r i i s e rbă r e î de l a Tu r in—es t e a c u m u n u r i a ş a l i s tor ie i şi g l o r i a îi este a d e v ă r a t ă şi c u r a t ă .

,.A fost. de s igur , m a l m a i e de c â t o r i c a r e al t b ä r b a t de S ta t p r i n î nă l ­ţ i m e a idea lu lu i lu i . p r i n a tot pu te r ­n i c i a g e n i u l u i lu i , p r i n v a r i e t a t e a f ap t e lo r lu i . p r i n m ă r i m e a rezu l t a t e ­lor ce a ob ţ inu t . Vi i to ru l î n s ă v a spu­n e că C a v o u r a fost d ă r u i t I t a l i e i ca s ă unească şi să con topească . î n t r ' o fo i ţ ă de ne înv ins , v a l o a r e a şi lea l i ta ­tea lu i Vic for -Emanue l , cuge tu l şi a-ipoştola tul lu i Mazzini , e r o i s m u l şi ' gene ros i t a t ea lui Ga r iba ld i " .

P r e z i d e n t u l cons i l iu lu i de m i n i ş t r i i t a l i a n , d. Luzza t t i , ş i -a u n i t g l a s u l l a a l celor ce apo teozau m e m o r i a lu i 'Cavour . L a a r ă t a t î n l u p t ă cu p ro­b l e m a p a p a l i t ă ţ i i ; 1-a ară ta t , d â n d ca m o d e l imi ta te i g e r m a n e u n i t a t e a

Ît a l i a n ă . de şi mi j locu l î n t r e b u i n ţ a t i fost diferit . . . I t a l ia , a zis d. Luz­

za t t i , s 'a făcut p r i n l i be r t a t e ; G e r m a ­n i t p i i n a u t o r i t a t e . B i s m a r c k a exer­c i ta t perfect d i c t a t u r a ca r e 'I fusese t r a n s m i s ă de s u v e r a n u l s ă u ; Ca-iv&ar. ininisn-u r e . p o n s a b i l în fa ţa P a r l a m e n t u l u i u n u i rege cons tHnţ io-Jiaî. a exerci ta t ţoa lă viaţii , l u p t â n d

ş i î n v i n g â n d , d i c t a t u r a n a ţ i o n a l ă a conv inge r i i " .

Şi î n s a l a i s to r i că a vech iu lu i P a r ­l a m e n t p iemontez a u r ă s u n a t ca u n ape l l a conş t i i n ţ a n a ţ i o n a l ă a t u tu ­r o r p o p o a i e l o r şi a t u t u r o r bă rba ţ i ­lor de S ta t , cuvin te le de apo teoză a vieţ i i m a r e l u i Cavour , cuvin te le de­p u t a t u l u i D a n e o :

, ,Fie ca v i a ţ a ş i ac te le e ro i lo r na ­ţ iona l i să fie c o m e m o r a t e în nenu­m ă r a t e secole, d u p ă c u m se cele­b rează diferi tele r i t u r i ale u n u i ace-l a ş cul t şi d u p ă c u m ce leb răm no i azi v i a ţ a şi fapte le lui Cavour" .

Căci v i a ţ a şi fapte le l u i C a v o u r n ' a u î n s e m n a t a l t ceva de câ t i u b i r e de pa t r i e , î n c i e d e r e î n popor , cele d o u a p â r g h i i c a r i s i n g u r e r id i că pe o a m e n i i de S t a t p â n ă la î n ă l ţ i m e a idea lu r i lo r n a t i o n a l e .

A. A. D .

Ş C H E l A de

((Să ne oprna aci în deal ca să ne uităm puţin la acea frumoasă casa de pe culme, ce s« pare zidită de mâna zaneloi. Acolo e Şcbeia».

Constantin Negruzvi, m Primblare», Mai, 1837.

Din gara mică a Mirccştilor trăsura ne duce prin satul cu acelaş nume., cu căsuţe curăţele, ascunse sub glu­gile lor de paie In capăt, pe dreapta', e curtea albă, pitită sub umbra umiî parc ce pare ca se prăvale : e casa marelui poet Vasile Alecsandri, lo­cuinţă mică, joasa, dar în care au în­căpui atâtea gânduri şi simţiri înalte. In lungul drumului, la vreo douî chi-ieinctn, e lunca, vestita lunca a Mir-ceşiilor, atât de cu drag cântată de către bardul pajiştelor romaneşti, atât de fermecătoare şi astăzi cu lăvicerile el de flori sălbatice, cu stejarii îmbră­ţişaţi, haiduceşte, douî câte douî, ca nişte adevăraţi fraţi de cruce.

Dincolo de vechiul pod al Şiretului, pe care '1 trecem la pas, înfăşuraţi de răcoarea binefăcătoare m apei, luam şleaul care ne duce la Şcheia.

Ajungem. K aceeaşi casa despre care vorbeşte, In Primblarea lui, Gos-tache Negruzzi. Puţine locuinţe se vor mal fi păstrând în Moldova, ca aceasta, cu zidurile el groase, cu ferestrele în­căpătoare de lumina, cu uşile ÎDalte şt grele de stejar, şi , mai ales, cu a-cea împărţeala bătrânească, atât de cumiule socotită, a încăperilor. Sală largă şi îaalt& la mijloc, cu două a-ripi, la dreapta şi la stânga ; în lun­gul lor, fiecare odae, de sine stătă­toare, işl deschide uşile. In fund, un salon uriaş, cu un balcon de pe care îmbrăţişezi cu vederea zări de zeci de chi lometn Dedesubt, o singura sală boltită, lungă şi larga să Încapă pe ea 1 companii in linie de bătae. Pe o lă­ture a acestei săli sunt bucătăriile şi odăile pentru oameni, pe cealaltă se ţin, din una într'alta, camarile şi gher-ghirile, lungul şi pitorescul şirag al gherghirilor cu fereşti zăbrelite, cu unghere tainice, cu cănjî spânzurate de bolţile tari, sub care odată se în­şirau buturile vitelor tăiate şi vâna­turile de toate felurile.

Când te primbii prin încăperea a-ceasta, te gândeşti cu spaimă la lo­cuinţele moderne, la chichineţile lip­site de aer şi lumină, îmbâcsite de praf şi microbi, la locuinţele care în cea mai mare parte sunt pricina scur­tării vieţii bieţilor oameni de astăzi.

De jur-împrejurul casei se întinde o livadă frumoasă de pomi roditori, care livadă, pe marginea dinspre apus, e acoperita de o perdea de plopi uriaşi, scrijilaţî de vânturi şi viforniţe, şi cari se văd de departe, ca nişte străjer! ai Şchoii. Gând bate vântul, perdeaua lor de frunze freamătă, povestind par'că de mult tare; iar iarna, când vre-mueşle, se împotrivesc pieptiş, sue» rându-şî s u p ă r a r e a .

Dar farmecul Şcheiî e priveliştea care ţi se desfăşoară ochilor când stai pc balconul ei. Aici poţi petrece cele

mal liniştite ф m»! frumoase seri din viaţă.

Priviţi cu mine . E spre apusul soa­re lui . O l umină dulce, trandafirie, se cerne peste tot. Satul Şclieia din vale, satele Cuza Vodă şi Hălăuceştiî din zare, îşi împrăştie casele printre l i ­vezi. C) dungă şerpueşte pe toată î n ­tinderea; în stânga prinde să scli­pească; e apa Şiretului care se stre­coară p r in t re lunc i . Colo, e lunca Mireeştilor ; de abea se zăreşte, pe deal, gara . Depar te , foarte depar te dea­luri r u m e n e înc ing zarea, legându-se unul de altul, ca un colan.

Soarele scăpată. Ganguri, prigorii şi turturele, în stoluri numeroase, cum numai aici am văzut, se încrucişează p rm aer,—merg să se culce. Plopii par 'că se înfioară de atingerea serii. In iată dealurile se lămuresc mai bine şi, de-odtdă. când soarele scapâtâ din­colo de pragul zării, drept în fund, rămâne, negru, ca un zid uriaş pe care se sprijină bolta cerului, Ceah­lăul. Se vede minunat, cu Panaghia, ca Toaca, şi, mal încolo, cu Ocolaşu! nuc care-l taie drept, ca de o lovi­tură de paloş, şi-î sfârşeşte trupul pe za re.

Şi, mal târzior, când stelele prind э scapără, când Craiul nou işl aureşte secerea pe întinsa pajişte a cerului, toate se şterg cu încetul, ca intr'un vis , şi noaptea se aşează ticnită şi peste tot se aşterne tăcerea.

Intr'un târziu un brâu de foc cu-treeră câmpia, şi un şuer stins ves­teşte trenul care străbate Sntunerecul, mânând spre geana alburie de lumină din stânga supt care e Romanul.

Apoi, de-odată, o flacără ţâşneşte, adine, în fund, se întinde şi rume­neşte n o a p t e a , - ard miriştile in de­părtări .

In faţa unor astfel de privelişti, veş­nice şi minunate, te gândeşti, cu mâh­nire amară, că pe lumea aceasta eşti un călător, uu călător care vei osteni odată, şi-ţi vei închide ochii, ca şi când atâtea şi atâtea inalte frumuseţi n'ar mai dăinui şi după tine !

Em. Gttr leaaa

Tolstoi

Afli MIHI BIN CGPUAM de

LEO.M TOLSTOI T A T A

Mi-) amintesc în cabinetul lai, unde ne duceam seara săi dăm «bună-seara, sau câte-odată л& o e jucăm. Era în­

tins pe o cana­pea de piele, cu luleaua in guri, şi ne mângâia.

Câte o dată, spre marea uoas-tră bucurie, ne iăsa să ne urcăm pe canapea, la spatele lui, pe când el vorbea c u intendentul sau cu naşu-meu Iazykov, care era

adesea oaspele nostru. î m i mai aduc aminte că se cobora la noi şi ne fă­cea desenurî ce m se păreau a fi cul­mea artei.

într'o zi mă rugă să'i spun versuri de Puşkin, cari ii plăceau şi pe cari le învăţasem pe de rost. De sigur că era atins de sentimentul cu care le spuneam şi schimbă priviri de înţele­gere cu prietenul Iul. înţelesei că ve­dea în dicţiunea mea o prevestire fe­ricită.

Ge mult îmi plăceau glumele vesele şi poveştile ce spuneau la masă, pe când bunică -mea, mătuşa-mea şi noi totî r âdeam ascultându-J !

lini amintesc şi vizitele lui la oraş şi aerul măreţ ce avea când işl Îm­brăcă redingota şi pantalonii strimţi.

Tot aşa, când pleca la vânătoare, mi se pare că Puşkin, în al s*a Con­tele Niilin, şi-a descris plecarea erou­lu i după cele ce se pe t receau la noi.

l ini ma i amin tesc iarăşi de a mă fi plimbat cu tata şi cum prepel icar i î noştri cei t iner i il u r m a r ă , ş i , înce­

pând să se hâr jonească pr in fâneaţa incă necosită, ale cărei ierburi nal te le biciuaiu şi le gâdilau burţ i le , să­reau foarte sus şi făceau cercuri m a r i , cu coada cârlig şi ta ta r ă m â n e a in admira ţ ie în faţa spectacolului acestuia.

Apoi , în ziua de sărbătoare a vână­torilor, la 1 Sep tembre , p lecam toţi in liniaikă (căruţă lungă) în spre pădurea noas t ră în tăiere, u n d e se a-ciuise o v u l p e . Copoii o s t â rneau şi undeva , depar te .—n 'o vedeam—pre­pelicariî îi (iedeaü de u r m ă .

A m păst ra t ma i cu seamă aminti­rea u n u i lup p r i n s . Aceasta se pe t re ­cuse lângă casa noastră. Ne-am dus toţi, pe jos, să'i vedem. Vânătorii noş­tri aduseră într 'o teleguţă un lup ma re cenuşiu, legat de labe şi de gât ; şe­dea culcat liniştit, dar se u i ta pieziş la toţi cari se apropiau de el.

Când ajunserăm la ocolul unde tre­buiau să'i dea drumul, îl dădură jos din teleguţă şi'I deslegară labele ţi-nându-1 jos cu furcile. începu să se sbatâ, muşcându-şl furios funia ce'l ţinea de gât. In sfârşit, fu deslegati la ceafă şi cine-va strigă :

— Daţi'i drumul... Vânătorii ridicară furcile. Lupul se

ridică pe picioare, stătu câte-va clipe aiurit, dar se huidui şi se asmuţiră câinii pe el.

L u p u l , câinii , călăreţii îl alungarî peste câmp. Lupul izbuti să scape. Îmi aduc. aminte iarăşi că, întorcân-du-se, tata mustră pe vânători, dând din mâini .

Cele mai plăcute amintiri ale mele se leagă de zilele în cari tata şedea pe divan alături de bunica şi o ajuta să şi facă pasenţa. Era politicos şi amabil cu toată lumea ; cu bunica însă, era de o atenţie specială, aproape slugarnica.

Iată o scenă, care 'mi vine în minte : Bunica, cu bărbia ei lungă, cu boneta ei plină de ruşurî şi pan-plici, şade pe divan, îşi întinde căr­ţile şi prizează tabac din tabachiera ei de aur

Alături şade Petrovna, o negusto-reasă la care bunica ţine foarte mult şi care vine deseori la noi. Vine de la Tuia, unde vinde puşti şi samovare, şi chiar poartă un fel de vestă cu cartuşieră.

Mătuşile stau prin fotele şi una din ele citeşte tare. Alături, într'un foial în care şi-a făcut culcuş, doarme Milka, căţeaua ca pana corbului, сддв are ochi frumoşi negrii şi la care ţine tata.

Intrăm în salon ca să zicem bunâ-seara şi, uneori, mal rămânem acolo.

Intr'o zi, în mijlocul pasenţei, tata întrerupse pe mătuşe-mea care citea tare şi arătă ceva in oglindă. Ne ui­tarăm toţi. Lacheul Tikon, ştiind c i tata era în salon, intră în cabinetul lui ca să fure tutun dintr'o tabachera rotundă care, când era Închisă, semă­na cu un trandafir.

Tata se uită la el prin oglindă ei vede silueta aceea naltă mergând tn várfal picioarelor, Mătuşile râd, bu­nica nu pricepe multă vreme şi, c i n i a priceput, râde şi ea cu pofti.

Sunt încântat de bunătatea tatii, ş i , când mă despart de el, îi sărat cu o dragoste deosebită mâna albă şi mus­culoasă.

Am iubit mult pe tata, dar n'am înţeles toată puterea iubiroi acesteia decăt după moartea Iul.

P B O V E R B E

Unde n u e pis ică şoarecii s teag r i ­dică.

Gândeşte t o t d a u n a de as tă-z î şi pen­t r u mâ ine .

Omulu i n e m u l ţ u m i t i se ia d a r u l . *

L inguş i to ru l te p u p ă 'n bot «i'ţl ia din p u n g ă to t .

• Fie-care se ţ ine ma i c u m m t e íté câi

vecinul lu i .

Ce mï-e pros tu i , ce mî-e nebunu l .

Luni, У Aueust 1910, UNIVERSUL ы - i Ë R A h No. 32. — 3.

EU ŞTIU.. .

^Ей ştiu că ochii tăi mă poartă K'a un miraj ispititor, ţDarcănd ii văd zîm bind in preajmă ^nebunesc de dragul lor.'

/;..V şliit că n vorba ta s'ascunde tlesfrdnţ/ert pline de eres, Юпг tu mi-o spui atât de dulce, X'ă'n veci in cale-aş vrea să'fi ies.

Eù ştiu că gura ta e-o floare însângerată de venin, íi-i.r când mi-o dai îmi simt ca 'n

visuri T'jt sufletul de farmec plin.

i. :• ştiu că gândul tău adesea duce dorn 'n depărtări,

thir seara 'n. crâng îmi dau şi viaţa !f?î schimbul unei desmierdări.

Şy ştiu că ochii tăi mă 'n frânge fki un miraj înşelător, *Şi totuşi, când nu-î văd o clipă, Ţ>e dorul lor mă simt că mor !

P. D ă n e s c u .

TRISTA SOARTĂ a ішиій pală neascultător

Sus , la e t a ju l a l dou i l ea , b a l c o n u l >s:â ' m p o d o b i t cu flori de t oa t e nea­m u r i l e , cu zorele g i n g a ş e şi cu ede ră t~e s 'a înco lăc i t c u p r i n z â n d f iarele 'de p r e t u t i n d e n i . S t a i în el ca î n t i ' u n l e a g ă n de v e r d e a ţ ă ş i p r iveş t i p â n ă d e p a r t e î m p r e j u r . Jos e D â m b o v i ţ a . (Ea t r ece pe l a d e p ă r t a r e n u m a i de d o u ă z e c i de pa ş i , a l u n g â n d u - ş i me-

erou v a l u r i l e t u r b u r i pe s u b podur i l e [negre de p i a t r ă . C u r g e m e r e u l iniş­t i t ă , n e p ă s ă t o a r e de l a r m a d impre -Suru- î . P e m a l u r i l e ei, s e a r a , e u m -Ibra şi o v i a ţ ă ca d i n b a s m e . P â n ă "depar te , câ t p o a t e c u p r i n d e ochiul , c l ipesc t r e m u r ă t o a r e l u m i n i a lbăs ­t r i i , d e a l u n g u l g â r l e i şi pe s t r ăz i . Şi .ь r ă c o a r e şi pace . Z i u a se s t inge ca î n t r ' u n p l â n s e t d u r e r o s şi d e p ă r t a t .şi l u m i n i l e a i d p r e t u t i n d e n i m a i vii , şi a p a c u r g e t ă c u t ă , n e v ă z u t ă î n t r e m a l u r i l e ei.

î n c e p e în C a p i t a l a n o a s t r ă , în cli­p a a c e a s t a , r e p a o s u l ş i v i a ţ a de n o a p t e .

D a r in b a l c o n u l cel ca u n l e a g ă n da ve rdea ţ ă e a s t ă s e a r ă z a r v ă m a r e .

;TreI fete ce p â n ă m a i a d i n i a u r i p r i -vaafi î n g â n d u r a t e , s a u d a t u n a l ân ­g ă a l t a şi, c a p î n c a p , ch ico t ind , mi-n u n â n d u - s e p r ivesc u n p u i de v r a b i e feolaş, cu p ie lea t o a t ă roş ie , cu g â t u l [subţ i re l şi cu ciocul desch i s m a l J m a i e decâ t el. A căzu t de pe zid, de i u n d e v a ; n ' a a s c u l t a t de m a i c ă - s a , ipe s e m n e şi a c u m ia tă-1 , s ă r a c u , în­c ă p u t pe m â n a celor t re i fete. Fie­ca r e v r e a să-l ţ i n ă în m â n ă şi să-l p u p e . Si p u i u l c i r ipeş te în m â n a ce-loi mi j loc i i . B u c u s , c a r e îl m â n g â i e şi v rea să-l bage în s â n să-l încă l -

. z r a s c ă . pe câ t ă v r e m e cea m a l mică , Dora p a r ' c ' a r p l â n g e de necaz că n u l'a a p u c a t ea î n t â i d in ghiveciul în r a r e a căzu t .

Cea m a i m a r e d i n t r e s u r o r i le pr i ­veşte p tând la o p a t t e , s a u m a i b ine zi- i i p r iveş te , pe cele d o u ă fete În­du ioşa t e şi pe pui i i , î n f ă ş u r â n d u - i pe toţi în a c c a a ş ca ldă d r a g o s t e .

N i e o a r e o poveste f r u m o a s ă po­vestea u n u i puii i c a r e n e a s c u l t â n d de m ă i c u ţ a lu i se pomeneş t e de-o d a t ă a v â n d t re i m a n i e ? . . .

\ venit t a t a s u s şi m a m a fetelor t r ebu ie să le cheme de câ te -va o r i pen i i să le p o a t ă h o t ă r î să i n t r e î n

,ca*ii. S u b l u m i n a l ă m p i i se î n t i n d far fur i i le şi t a c â m u r i l e pe f a ţ a a lbă a mes i i şi cele t re i s u r o r i povestesc î n ' t ' u n g las p ă ţ a n i a p u i u l u i nea s ­c u l t ă t o r . Şi t a t a . cu f i g u r a in te l igen-

.'ta şi p l ină de voie b u n ă , r â d e d i n ' t o a t a i n i m a , cum şi se cuvine s ă r â d ă •un t a t ă c a r e a r e a s e m e n e a fete.

L u t n e i se a ş e a z ă l a m a s ă , d a r s c a u n u l fetei mi j loc i i s tă gol, p e n t r u eîi B u r u s nu-î n i c ă i r î ; n ic i în ba l ­con, nici in s a lon şi nier în a n t r e u . O ««hiarnă l u m e a . (Jar ea n u r ă s p u n ­de. P u ţ i n în ui mă toţ i se p r ă p ă d e s c

D4 Corist fllessandreseu

T r e c e m ou oa re - ca re g r e u t a t e p e d. Const . A l e s s a n d r e s c u î n g a l e r i a func­ţ i o n a r i l o r n o ş t r i . F a p t este că d. A l e s s a n d r e s c u o c u p ă de m u l ţ i a n i f unc ţ i un i s u p e r i o a r e în S t a t şi de l a 1889 este sub -d i r ec to r g e n e r a l al ti­pograf ie i S t a t u l u i şi a l „ M o n i t o r u l u i Oficial". F a p t este de a s e m e n e a că, în toa te func ţ iun i l e ocupa t e , d. Alessan­drescu a a d u s t o t d a u n a i n t e g r i t a t e a , zelul şi co r ec t i t ud inea f u n c ţ i o n a r u l u i model . Nu e m a l p u ţ i n a d e v ă r a t î n să că a c e e a ce a făcu t r e p u t a ţ i u n e a d-sale, a fost m a i m u l t o î n ă s c u t ă a-p l eca re c ă t r e ş t i i n ţ a n u m i s m a t i c e i , ş t i i n ţ ă î n d o m e n i u l c ă r e i a d. Alessan­d r e s c u se b u c u r ă de r e n u m e l e u n u i e rud i t , u n u i co lec ţ ionar nu n u m a i av id , ci în ace la ş t i m p şi compe ten t .

D. A l e s s a n d r e s c u posedă u n a d in colecţii le de m e d a l i i şi monet.e cele m a i boga te d i n ţ a r ă şi ce rce tă r i l e ce d-sa a făcu t p e n t r u c las i f i ca rea şi de­t e r m i n a r e a lo r d u p ă t i m p u r i şi epoce i-a a t r a s a p r e c i e r e a celor m a i de s e a m ă n u m i s m a ţ i d in s t r ă i n ă t a t e şi d in ţ a r ă .

I n t r e co lec ţ iuni le d-lui Alessan­d rescu s u n t de n o t a t cea a med a l i i ­lor, m o n e t e l o r şi p l ache t e lo r r o m â ­

neş t i , î n t r e c a r i s u n t foa r te r a r e spe­c imene î n c e p â n d de l a d o m n i a lu i Mircea cel m a r e (1386) p â n ă î n zilele noas t r e . Tot a t â t de i m p o r t a n t ă este şi colecţ ia s t r ă i n ă c u p r i n z â n d peste 1500 de b u c ă ţ i de va loa re , r e fe r i toa re la even imente le cele m a i de s e a m ă din ţ ă r i l e vecine.

Pes te t re izeci de a n i de m u n c ă , de ce rce tă r i , de sacr i f ic i i , şi toa te aces­tea făcu te cu compe ten t ă şi cu cel m a i a les sp i r i t cr i t ic , a ü c r eea t d-luî A lessandrescu r e p u t a ţ i a m ă g u l i t o a r e de ca r e se b u c u r ă în l u m e a cercetăr i ­lor ş t i in ţe i .

Unu l d i n t r e î n t emee to r i i socie tă ţ i i „ N u m i s m a t i c a R o m â n ă " , d. Alessan­drescu este p r e ţ u i t în l u m e a s avan ţ i ­lor şi ca a t a r e a avut. toa te o n o r u r i l e cuveni te u n u i om de ş t i i n ţ ă . C h i a r zi­lele t r e c u t e M. S. Regele a b ine voit a decerne d i s t i n s u l u i n u m i s m a t „ p r o p r i o m o t t o " o r d i n u l „ S t e a u a Ro­m â n i e i " în g r a d u l de ofiţer.

De s i g u r că cu a s e m e n e a m e r i t e d. Const. A l e s s a n d r e s c u poa t e fi mân­dru de s i t u a ţ i a ce şi-a c reea t , s i tua ­ţie o n o r ă t o a re şt p e n t r u d-sa şi pen­t r u ţ a r a d-sale. Ygrec.

de r â s c â n d o p r i n d în f u n d u l cori­d o r u l u i , î n f ă ş u r â n d p u i u l î n t â i î n c â r p e , apo i în t r 'o boa de b l a n ă ui­t a t ă şi c ă s n i n d u - s e să-l v â r e a ş a în­f ă ş u r a t în t r 'o cu t ie de conse rve . P e s e m n e că p u i u l cel go laş a r fi a v u t pof tă să fugă , f i indcă c i r ipea c â t pu­tea ş i se s m u c e a , l u c r u c a r e o făcea pe B u c u s — c r e z â n d u - s e s i n g u r ă — s ă - l s f ă tu i a scă f r u m o s : „ T a c i d i n g u r ă , m a m ă , t ac i d i n g u r ă că te -aude lu­m e a p l â n g â n d şi ş a d e r u ş i n e !..."

Cuibu l aces t a de c â r p e şi de b l a n ă p u s e în t i n i c h e a a fost a c â ţ a t î n t r ' u n cuier î n cor idor , sp r e a p u t e a fi vă­zu t o r i c â n d . Şi t o a t ă z iua cele t r e i fete a v e a u de l u c r u cu el. U i t â n d de ghe rghe fu l l a c a r e l u c r a u or i de ca r ­tea ce-o ţ i n e a u de sch i s ă î n m â n ă , se g r ă m ă d e a u î m p r e j u r u l p u i u l u i şi I m e s t e c a u m â n c a r e în g u r ă , ÎI p i s a u s ă m â n ţ ă pe c a r e i-o d e d e a u cu o lin­g u r i ţ ă de p ă p u ş e , îi t u r n a u pe g â t a p ă cu l i n g u r i ţ a o r i îl î nve leau b ine să n u c u m v a să r ă c e a s c ă .

Şi p u i u l , Ince tu cu înce tu îşi câş­t i g ă locul î n c a să . To ţ i v o r b e a u de el c a d e s p r e u n om, ÎI p u r t a u g r i j e de m â n c a r e s a d de a-I s c h i m b a c â r p e l e pe c a r i el, de al tfel , e r a a ş a de cu­m i n t e Încâ t n u le m u r d ă r e a .

Uneor i , c â n d fetele îl l ă s a u p r e a m u l t s i n g u r , el le c h e m a c i r ip ind

din c a p ă t u l c o r i d o r u l u i şi ele a ler­g a u .

Dora , B u c u s şi Lil i se p o a r t ă cu pu iu l cel r ă s l e t c a cu u n om c a r e pr i ­cepe tot ce i se s p u n e . Şi pu iu l creş­te, p ie lea roş ie i se a c o p e r ă cu fulgi tot m a i a p r o p i a ţ i ; şi d i n zi în zi ci­r ipeş te m a i cu i n i m ă I a r g a l b e n u l d i m p r e j u r u l c iocu lu i a p r o a p e s'a ş ters .

Cum s t a î n t r ' o zi î n b l a n a de boa şi î n câ rpe , a şeza t î n cut ia-I de con­serve ca de obiceiü, p u i u l n o s t r u se b u c u r a de v i a ţ ă , se b u c u r a de căl­d u r a c u i b u l u i pe c a r e B u c u s i-J fă­cuse şi p r i v e a pe o f e reas t r ă . I n ae­ru l l impede ş i ca ld , s u b ce ru l s en in al zilei de v a r ă , c â t e v a m u s c u l i ţ e se a l e r g a u în zbor s â s â i n d încet . Şi de­o d a t ă , p r i n t r e ele, ca o s ă g e a t ă , t r ecu o p a s ă r e c a r e p r i n s e d o u ă d in ele, a ş a d in zbor, şi izbi cu ciocul în g e a m de p a r ' c ' a r fi c h e m a t pe cineva.

P u i u l se r i d i c ă d e o d a t ă pe s labele lu i p ic ioruşe , s u b ţ i r i ca d o u ă beţe de chibr i t , c i r ip i d in t o a t ă p u t e r e a p iep­t u l u i s ă u ş u b r e d ş i voi să-ş i cerce p u t e r e a a r ip i l o r . în ţ e l e se î n s ă că el n u poa te z b u r a , că n u poa t e p leca d in c u i b u l d i n f u n d u l c o r i d o r u l u i sp re a a l e r g a d u p ă m u s c u l i ţ e î n ae­r u l l iber. Şi-1 c u p r i n s e o î n t r i s t a r e a-

d â n c ă , nef i ind a p r o a p e de el m a i c a l u i să-I s p u n ă că m a i t â r z i u , dac 'o fi a s c u l t ă t o r şi-o a v e a r ă b d a r e , o s ă p o a t ă s b u r a şi el.

Pe s t e o j u m ă t a t e de ceas , c â n d Bu­cus veni cu celelal te d o u ă fete să-i dea de m â n c a r e cu l i n g u r i ţ a de pă­puşe , p u i u l e ra b o l n a v şi n u m a n c ă .

Câte t re le fete se î n t r i s t a t ă şi ele a-t u n c i şi-1 î n t r e b a r ă ca r e m a i de ca r e m a i dulce şi m a l r u g ă t o r , de ce nu v r e a să fie d r ă g u ţ şi c u m i n t e . B u c u s 11 î i . t rebă în u r m ă , p l â n g â n d , d a c ă nu m a i v r e a să s tea la ele. El des­chise ciocul şi c i r ip i s l ab şi p l â n g ă ­tor , că ad i că n u m a i v r e a să r ă m â n ă , şi ceru să fie p u s la loc în cu ibu l l u i d in cuier .

Toa tă n o a p t e a avu f r i gu r i şi de vreo p a t r u or i v ru să s a r ă jos şi s ă fugă a f a r ă , să sboa re depa r t e . D u p ă m u l t ă t r u d ă , când văzu că şubredele-I

p i c ioa re nu-] a j u t ă să se spr i j ine pe ele şi că a r i p i l e l u i — d o u ă f ă r â m i ţ e de c a r n e — n u - î d a u de fel p u t i n ţ a s ă

zboare , p l â n s e a m a r n i c s o a r t a s a cea c r u d ă care-1 d e s p ă r ţ i s e de s â n u l p ă r i n t e s c . Apoi î n ţ e l e g â n d că to tu l e în z a d a r , p r iv i a f a r ă şi. p e n t r u în­t â i a d a t ă î n s c u r t a lu i v i a ţ ă , văzu l u m i n a l u p t â n d cu î n t u n e r e c u l în­v ins , şi p l e c â n d u - ş i c a p u l î n piept , î n t r ' u n c i r ip i t s t i n s ca î n t r ' u n oftat de copil p ă r ă s i t , m u r i .

N. Mihail .

L I C Ă R I R I A L B A S T R E de

M A X I M G O R K I

— Urmare — B o a r e a devenea m a l a p ă s ă t o a r e

şi a ţ â ţ a ne rv i i p r i n t r ' u n m i r o s iute , c a r e g â d i l ă nă r i l e . N o u r i i a r u n c a u u m b r e deso. Aceste u m b r e aci se f.ârafj pe p ă m â n t , aci d i s p ă r e a u p e n t r u a se a r ă t a i a r ă ş i după c â t e v a clipe. L u n a n u se m a i vedea . In locul e'f r ă m a s e o p a t ă vior ie ca r e şi ea din c â n d în c â n d e r a acoper i t ă de nor i negr i . I n s t epa inf ini tă — n e a g r ă şi f io roasă p a r ' c ă a r a s c u n d e l u c r u r i t a in i ce — r ă s ă r e a u ici colea lică­r i r i mic i , a l b a s t r e . B a ici , b a din­colo, se a p r i n d e a u şi se s t i ngeau d u p ă o c l ipă . E r a , p a r ' c ă o m u l ţ i m e de o a m e n i , î m p r ă ş t i a ţ i p r i n s tepă , c a r i a r c ă u t a ceva, a p r i n z â n d chi­b r i t u r i pe c a r i v â n t u l le stin­g e a î n d a t ă . Aceste c iuda t e l imb i da foc, c a r i r ă s ă r e a u p r i n n e g r u l nop- ' ţel , p r eves t eau p a r ' c ă t a i n a u n u l b a s m r ă t ă c i t .

— Vezi scân tee le ? m ă în t r ebă I se rg i l .

— Cele v ine te de acolo ? s p u n e a m eu, a r ă t â n d sp re s tepă .

— Cele a l b a s t r e , da , ace lea ' s î Va s ă zică to t m a i s u n t acolo ? EI da , n u m a i v ă d b ine . Mul te l u c r u r i n u m a l văd eu.

— De u n d e vin aces te s cân t e i , în­t r e b a m pe b ă t r â n ă . Auzisem de m u l t ceva desp re c rezu l p o p o r u l u i a s u p r a a c e s t o r s cân t e i . D o r e a m î n s ă să a s c u l t ceea ce v a s p u n e b ă t r â n a I se rg i l desp re dânse l e .

— Aceste s c â n t e i se m a i n a s c d in i n i m a de foc a l u i Danco . A fost o-d a t ă pe l u m e o i n i m ă ca re a r d e a ca focul şt de l a i n i m a aceea v in lică­r i r i le . Am să - ţ i s p u n eü Î n t â m p l a r e a ; ѳ o poves te de d e m u l t . T o t u l e bă­t r â n , d a I Să vezi tu ce se p u t e a În­t â m p l a In t i m p u r i l e t r ecu te . Şi azi n i m i c n u m a l găseş t i d in cele ce au fost. Nici o a m e n i de i s p r a v ă , n ic ï f ap te m a r i , n i c i b a s m e . De ce ? eî s p u n e - m i I Nu şt i i de ce ; ce ş t i i tu , ce ş t i ţ i vo'i t ine r i i ? A, d a c ă a ţ i m a i a-r u n c a o c ă u t ă t u r ă şi p r i n v remi le t r ecu te , acolo a ţ i găs i de s l egă r i pen­t r u toa te s b u c i u m ă r i l e voas t re . D a r voi n u vă u i t a ţ i şi n u p r icepe ţ i ros­tu l vietei . O a r e eu n u v ă d ro s tu l vte-ţei ? toa te le văd eu m ă c a r că o-chi i me i s u n t s lăbi ţ i . Şi v ă d că oar m e n i i n u t r ăesc , ci tot a ş t e a p t ă pri­le jul de a î n h ă ţ a ceea ce le p a r e lor fe r ic i rea . Şi a ş a se s cu rge t o a t ă via­ţ a lor. Ş i d a c ă la u r m ă văd ei că şi-au che l tu i t pu te r i l e şi t i m p u l za­d a r n i c , s'au f u r a t pe e'I înş iş i , se p l â n g de c r u z i m e a des t inu lu i . Ce e

4. — t

No. H2. U N I V E R S U L LITERAR і л ш " , y Augus t Ш и .

destinul ? Fiecare îşi croeşte s ingur dest inul! Văd astăzi oameni de toa te neamurile, dar voinicii nu se maî găsesc. Unde s'au dus ei ? Şi oa­meni frumoşi se găsesc ş i mal pu ţinî.

Bătrâna căzu pe gânduri ; de si­gur căuta unde a rămas oameni i cei voinici şi frumoşi de odinioară. E a privi în negrul stepei, par'că ar căuta acolo răspunsul.

Eu aşteptam nerăbdător urma­rea povestire!. Tăceam, de oarece îmî era teamă că într.ebând-o ceva, ea va pierde şirul povestire!.. Şt iam

,că îî plăcea să mediteze când o năpădeau amintirile ca i mare agi­tată de furtună, de multe ori se în­tâmpla ca sfârşitul uneî legende să se piardă sub înrâurirea acestei filosofii simple care, aşa cum o des-,volta bătrâna Isergil, părea un g h e m de fire multicolore, încâlcite artistic de noianul vremeî.

Şi ea îşî urmă povestirea. — De demult, locuiau pe pământ

nişte oameni. Unde, nu ştiu nici eu ; ştiu numai că tabăra lor, din trei părţî era înconjurată de păduri dese şi uriaşe, pe când Într'o parte se întindea nemărginita stepă. Erau oameni carî trăiau în belşug şi voe bună, voinici şi mândri. . . se vede eă erau tiganî. Dar odată veni o vreme de nelinişte, veniseră nişte neamuri sălbatice şi i-au a lungat î n desimea pădurilor. Acolo erau bălti nenumărate şi maî era întuneric, fiind-că pădurea era bătrână şi crengile arberilor se împlet iseră aşa că ochiul cerului nu putea să le pătrundă. Arareori o rază de soare îşî făcea drum prin desişul frunze­lor, încălzind mocirla bălţilor. A* tunel din apr lor se Înălţa o duhoa­re ucigătoare. Oamenii mureau u-nul după altul. Femeile şi copiii p lângeau, iar bărâniî începură să so sfătuiască. Trebuiau să plece din pădurea asta blestemată. Pentru asta erau două drumuri. Unul în­dărăt, unde îl pândeau duşmani i cruzi şi puternici; celălalt ducea înainte printre trunchiurile uriaşe ale căror crengi se împletiseră şi ră­dăcinile cărora erau adânc împlân­tate în mocirla bălţilor. Aceşti ar­bori stăteau tăcuţi şi nemişcaţi ca ciopliţi în piatră. Ziua împrăşt iau umbre cenuşii , iar seara, când ar­deau focurile, eî Înconjurau pe fu­gari ca un zid u i iaş . Acest zid a-păsa şi înfricoşa pe bieţii oameni, deprinşi cu largul stepei. Şi mal fio-xoasă era pădurea când vântul se lovea de culmile arborilor, când în­treaga pădure vuia înfricoşător, cântând cetei refugiaţilor un imn sinistru. EI nu erau oamen'l laşi şi ar fi vrut să se lupte pe viaţă cu a-ceî cari învinseseră, dar nu voiau eă moară de oarece aveau lucruri multe şi comori de învăţături , care cu moartea lor ar fi fost perdute pentru lume. De aceea sfătuiau bă­trâni i nopţile în suflarea otrăvită a bălţilor şi întovărăşiţi de vâjiitul pădure!. Şedeau şi umbrele focului săreau Împrejurul lor рз când lor Ie părea că duhurile rele ale pădu­re! şi ale bălţilor joacă triumfătoa­re. Şi a ş a se tot gândeau, dar nimi­ca, nici femeile, nu seacă aşa p'ute-

« trupească şi sufletească a oame-lilor oa gânduri le negre, care ca

pişte şerpi, sug sângele din inimă, bătrâni i slăbeau de griji, frica se născu ín inimile lor, încătuşându-le voinţa. Femeile împrăşt iau groaza eu Jelirea morţilor şi cu plângerea toarte i nenorocite a celor rămaşi în $ iaţă- Se auzeau cuvinte de laşitate, t o t a l erau numai şovăitoare şi şop-'Tte, dar pe urmă răsunau din ce

ce mâ* tare. Mulţi voiau să se în­arma, să se dea de bună voe în fttnile duşmanilor, sacrificându-şî

S^ner iatea . Sub spa ima morte! ni-

enï nu se m a l temea de robie. Dar une! a apărut Danco ş i el s ingur

Ы-я salvat neamul. S e cunoştea cât de colo că bătrâna

^piasese de multe ori povestea ini-aoel de foc. Vorbele curgeau ca nişte 'cordele lung* şi netede. E a vorbea

ca şi c â n d ar fi cântat şi vocea e l scâr-ţ i i n d ă î ţ i reda i m a g i n e a u n f t cânt fioros, p r o d u s de cod ru l seeular, p r i n t r e a le c ă r u i des i şu r i se s t i ngea acel n e a m nenoroc i t , i s g o n i t de duş­m a n i şi dec ima t de su f l a r ea otră­vită a băl ţ i lor .

— Danco e r a u n f lăcău frumos şi ceî f rumoş i î n t o t d e a u n a se dist ing p r i n vitejie. El spuse tovarăşi lor să î : ,,Cu g â n d u r i n'o să rostogoliţ i s tânc i le d i n ca lea voastră. Cine n u m u n c e ş t e n u poa te să Învingă greu­tă ţ i le . De ce ne cheltuim forţele prin bătae de cap şi şovăire ? desmetici-ţ i-vă, trebue s ă trecem pădurea ! O m a r g i n e d o a r ă t r e b u e s& aibă. To­tu l a r e u n sfârş i t pe lumea asta. Haide ţ i s ă p o r n i m !

Eî se u i t a u u i m i ţ i la dânsul, dar r e c u n o s c u r ă c u r â n d că dintre toţi el e r a m a î de i s p r a v ă , căci în ochii lu ï s t r ă l u c e a u n foc vio! şi multă pu­tere de voin ţă .

— Condu-ne tu, i-au spus. Şi el i-a condus . (Va u r m a ) .

Traducere de I. V. l l i ş e ş t e a i i u

E L E I N A

(După Dante Alighieri)

Mi-e-aşa de droga ea când mă priveşte Cu ochi-l marî şi plini de bunătate, ' Că inima-mî maî ture mi se bate Şi-un val de sânge 'n fafă-mî năvăleşte.

Spre ea-aî mei ochi abia maî pot *ă cate, Ca la un înger care se iveşte — Ca 'nlr'o frumoasă dedemult poveste — Pe lumea asta plină de păcate.

Cu vocea eî plăcută şi senină In piept Intotdeauna'-o bucurie Şi-o mulţumire îmi aprinde,

Căcî par'că de pe buze-î se desprinde Un spirit al amorului, ce fie In şoaptă 'fi spune suflete : „Suspină"!

lUarela L e c c a .

V I A Ţ A ' P ^ G L U M A IONESCU ŞI P O P E S C U

Erau douî funcţionari mărunţel de minister, cari întrebuinţau hârt ia şi cerneala Statului ca să scrie piese de teatru.

Erau plătiţi pentru aceasta cu câte 150 lei pe lună.

Ionescu fusese numit copist in a-ceiaşî zi cu Popescu. Făceau slujbă în acelaş birou, locuiau în aceiaşi casă şi lucrau la aceleaşi drame. A-celeaşî aspiraţii dramatice II atră­sese unul către altul şi din colabora-rea aceasta nu rezultase până acum de cât un dispreţ de fie care mo­ment al şefului lor de birou, d-1 Ni-culescu, şi un maldăr de manuscrise ce zăceau prin cutiile tuturor directo­rilor de teatru.

In aşteptarea „marelui lor succes", viitori! autori dramatic! trăiau cu frugalitatea lacedemoniană pe care le-o impuneau restrînsele loi veni­turi.

Aveau Insă o solicitudine absolut părintească pentru garderoba lor. De fapt, renunţaseră amândoï la orî ce lux de îmbrăcăminte, căci luaseră primejdiosul obiceiu de a'şî cheltui în câte treî zile, cumpărând cărţi, condee, hârtie şi staluri pe la teatre, cae m a î mare parte din apuntamen-tele ce datorau părinteşte! oblăduiri a Statub-*

Şi aşa, într'o dimineaţă, la sediul viitoarei firme literare „Ionescu şi Popescu", se petrecu o mică dramă int imă, foarte dramatică totuşî în simplitatea el.

In momentul când da să se încalţe, Ionescu constată cu groază că ope­raţia aceasta nu era practicabilă ; ghetele refuzau or! ce serviciu ulte­rior. Tălpile şi căputele divorţaseră fără nici o speranţă de împăcare.

In această gravă împrejurare se crezu dator să se sfătuiască cu ami­cul şi colaboratorul lui . Cu câte-o ghiată în fie care m â n ă , intră i n odaia luï Popescu.

— Priveşte ! s ise «I Ml o intonaţie de tragedie clasică.

Popescu contemplă îndurerat dure rosul spectacol.

— Ce facem ? Cum mă duc la slujbă ?

Şi Popescu căzu în meditaţie. — Evrika ! strigă el de o dată. Am

găsit. — Ce-aï găs i t ? Făcu o pauză şi zise g r a v : — Cumpără'ţî altă pereche. — Cu ce ? obiectă Ionescu, dând

din umerî. — Ştii bine că tot ce e al meu e ş i

al tău, declamă nobil Popescu. Să facem bilanţul.

Făcură bilanţul. Punându-ş î capi talurile la o laltă, adunară pe colţul mesei douî lei şi treizeci şi cinci de baril, plus o cartelă de restaurant cu cinci numere.

Capitalul era neîndestulător. Pro­blema rămânea nedeslegatft.

— Ce facem ? zise Ionescu. — Ce facem ? zise Popescu, şi căzu

iar în meditaţie. De astă dată, meditară amândoi . — Evrika ! strigă din noü Popescu,

care, evident, avea m a l multă imagi­naţie de cât colaboratorul lui. In-ceaică'mî ghetele.

Ionescu, obişnuit cu autoritatea lui Popescu, se supuse făra să înţeleagă.

— Te 'ncape ? — Perfect. — Atunci, du-te la slujbă. — Şi tu ? — Aî să spuî şefului oă sunt bol

nav. Şi eü am să rămân acasă să scriu „scena disperării" din al doul-lea.

Ionescu plecă pe tălpile Iul Popes­cu şi acesta, bucuros de o zi de re-paos duminical suplimentar, se în­fundă iar sub plapomâ.

Când se 'ntoaree Ionescu, seara, Popescu II citi „scena" pe care o gă­siră amândoi genială.

— Dar şeful ? întrebă acesta din urmă.

— Furios , archifurioe, răspunse Ionescu.

— De ce ? — Zice că n'at dreptul să te 'mbol

năveştî când eşti s lujbaş al Statului . — Drace !... zise Popescu, oare cum

neliniştit. Mâine m ă duc la slujbă. — Cu ghetele tale î — Fireşte. — Dar eu ? — Tu al să rămâî acasă. Am să

spun şefului că eşti bolnav şi al să copiez! pe curat scena.

Zis şi făcut. A treia zi, Ionescu încalţe pemru

a doua oară ghetele cari, a doua zi, reveniră lui Popescu. Şi, timp de două săptămâni , perechia de ghete tncălţă alternativ picioarele viitoarei l i r a e literare „Ionescu şi Popescu".

* Totul are sfârşit pe lumea asta. Sosi momentul când răbdarea

d-lul Niculescu ajunse la oulme. In „ziua ghetelor" Iul Ionescu, şeful 11 întrebă :

— AI fost iar bolnav iert, d-Ie Io­nescu ?

— Da, domnule, am nişte friguri. — Curioase friguri ! rânji înaltul

funcţionar. Te-apucă, aşa, din două In două zile !

— Da, domnule, sunt friguri inter­mitente.

— Da ? Şi prietenul d-tale Popescu are şi el friguri intermitente ?

— Da, domnule. Le luăm unul de la altul. Sunt contagioase.

— Apoî, să te 'ngrijeştî, d-le Iones­cu. Ia chinină ; luaţi amândoi ; pen­tru că mâine dimineaţă vreau să vă văd l a birou la ora reglementară.

Ult imatum-ul era categoric. Iones­cu plecă capul, ceea ce 1 făcu să dea cu ochii de ghete — ghetele lui Po pescu — şi să se 'nfioare.

O ruptură, încă proaspătă, dar prevestitoare a unei apropiate catas­trofe, îşî arăta gura ameninţătoare.

Fatalitate ! *

A doua zi, nici Ionescu DÎÎI Popes­cu nu apărură la slujbă.

P e la 11, d-1 Niculescu, şeful, primi două scrisori îndol iata

Ionescu şi Popesc^ av ;a ; г.стагрі-

nila durere de a'şî informa superio­rul că un doliu în famil ie îî împie­dica să vină la slujbă.

Şi era adevărat ! Ghetele lui Popescu sucombaseră

peste noapte. Costache Glunr.cl.

C U G E T Ă R I

Poţî să te prosterni în pulbere când al făptuit o greşală, dar nu e bine să rămâi acolo.

Chateaubriand

Plăteşte muncitorului până nu i se usucă sudoarea pe frunte.

Mahomed

Vrei să te cunoşti pe tine însuţi , observă ce fac alţiî ; vrei să înţelegi pe аЦі!, priveşte-ţî inima.

Schiller

E maï multă mărime intr'o faptă bună de cât într'un poem frumos sau într'o mare victorie.

Lamartine

Acuzăm totdauna Providenţa, ca să no scutim de a ne acuza pe noî înşine.

J. de Maistre

Munca moderată hrăneşte spiritul, munca exagerată îl n imiceş te .

Piutarc

0 moştenire de 30000 dolari — U r m a r e —

Aşa dar, cugetă mult în l iniş te şi se hotăra să facă ceeace ar fi m a i bi­ne. Bine era" să t ă g ă d u i a s c ă , făgă­duise de atâtea or i . . . D a r as ia e ra trecător, işî c u n o ş t e a el s lăb ic iunea ş i şi-o m ă r t u r i s e a cu a m ă r ă c i u n e . Nu ş i -ar fi putut ţine f ă g ă d u i a l a , Ire buia să găsească ceva m a l s igur : făcu ce făcu, economisi b a n cu b a n şi c ând s t r â n s e o s u m ă îndes tu lă ­toare, puse un p a r a s l r ă z n e t la casă .

Câte minuni n u s ă v â r ş e ş t e obişnu­inţa ! Şi ce r e p e d e se obişnneş te o-m u l , a tâ t cu l u c r u r i n e î n s e m n a t e cât şi cu l u c r u r i c a r e ne s ch imbă cu totul. Dacă din î n t â m p l a r e ne t rezim din s o m n la ceasur i le două d iminea ­ţă două zile de a r â n d u l , să ne în­grijim de î m p r e j u r a r e a aceas t a , căci poate a j u n g e un obiceiu ; usag iu l ra­chiului (winsky) t imp de o luna poa­te să... dar să n u m a î s t ă r u i m : cu­noaştem prea bine î n t â m p l ă r i l e a-cestea zilnice.

Dar obiceiu) de a clădi castele i n ţara visurilor, obiceiu) de a visa cu ochlî deschişi, ce r epede se în t inde ! Şi ce p lăcere divine ! Ce mul l ne [dac himerele, ce r epede z b u r ă m în clipe de l inişte spre f a rmece nou l şi Îmbătătoare, cât de b ine ş t im să ne adormim sufletul cu î nch ipu i r ea -ne înşe lătoare! O ! da , şi câ t de g r a b ­nic v iaţa închipuită a n o a s t r ă se a-mestecă şi se uneş t e cu v i a ţ a adevă­rată, î n c â t ne e greu m a l t â rz iu să le deosebim una de alta !

In curând, Alek se abona la un Biar ce apărea zilnic în Chicago şi la „Indicatorul Finanţelor". î nzes ­trată cu un spirit f i n a n c i a r p a r t i c u ­lar, ea se ocupa a c u m să le s tudie­ze totă săptămâna, cu a t â t a conş-ciositate, precum îşi c i t i a D u m i n e c a Biblia. Sal ly nu m a î putea de ad­miraţie, văzând cu câtă uşurinţă şi s iguranţă se desvolta geniul şi ju­decata nevesül , In tot ce privea ca­pitalurile lor atât m a t e r i a l e , c â t şi spirituale. Era mândru să vază în­drăzneala cu care se avânta în a-facerile cele maî periculoase, tot­deauna prevăzătoare, izbutind ne­încetat. Observa iar că ţ inuse în totdeauna cumpăna egală Intre afa­cerile p ă m â n t e ş t i ş i cele cereşti. I n ambele cazuri, îî zisese ea, e vorba de capitaluri; dar, pe c â t ă vreme se ocupa de c a p i t a l u r i l e p ă m â n t e ş t i ca să le m u t e , şi să le î n t r ebu in ţeze î n vederea spccu la ţ iune î , de cele spir i ­t ua l e nu s* m a î ţ inch i sea find pus* o d a t ă p e n t r u j o t l e a u n a în t r 'o a l a

Urni, [) At .gus i , 1 9 1 0 . U N I V E R S U L L I T E R A R No. 3 2 . — 5 .

G A L E R I A A R T I Ş T I L O R R O M Â N I

D«na НДЯІСЬЕД DHHCLÉE cere r o d n i c a . Aşa d a r . en nn - ş i pier­d e a c u m p ă t u l , ş t i a s ă fi' ' cu preve­de re p e n t r u vi i tor , pe ca r e şi-1 asi­guraşi» de pe a c u m .

Câteva lun i fu ră de ajun.- ca să for-a n e / e î n c h i p u i r e a luî Sai ly şi lui A-. lek. In f ieca ie zi se m ă r e a f ie rberea ' d i n m i n t e a lor. Ca u r m a r e , Alek câş­t i ga b a n î î n c h i p u i ţ i m a î r e p e d e decâ t a r fi c rezu t ea la începu t şi d ibăc ia de

,'a che l tu i se făcea m a î m a r e la Sa l ly , ( c r e s c â n d in aceeaş p ropor ţ i e . Alek Tiuase 12 l u n i ca să speculeze a s u p r a ' c ă r b u n i l o r , d a r se g â n d e a că i-ar fi Víjuns Şi 9 lunî . D a i n u e r a l u c r u m a ­re, p e n t r u a ş a ceva n u e r a nevoe de­cât la f acu l t ă ţ i f i n a n c i a r e î ncepă toa -

jre, neexpe r imen ta t e . . . ca re nu cunoş­t e a toa te pe r fec ţ ionăr i l e pos ibi le ; per­fec ţ ionă r i l e insă , a j u n s e r ă : cele 9 lun î ^d ispărură şi n u m a i fu nevo ie d e c â t [île t re i l un i , d u p ă ca r e cei 10.000 do-Цагі s o s i r ă t i i u m f ă t o r î cu 300 la u n u c â ş t i g ! !

, M a r e fu z iua aceea p e n t r u soţ i i F b s t e r . R ă m a s e r ă m u ţ i de bucu r i e ţ p u ţ i î n s ă şi p e n t r u a l t ă c a u z ă : d u p ă 'ce s u p r a v e g h i a s e m u l t ă v r e m e p i a ţ a .

făcuse cu m u l t ă t e a m ă o încer­ca r e : r i s ca se şi u l t im i i 20.000 d o l a r i aï ţhoş ten i r i i . In sp i r i tu l el, cota se ur-|(ă, d a r t o t d e a u n a cu p u t i n ţ a une i eă-a e i î nep revăzu te . . . I n cele din u r m ă ,

' .grija eî a j u n s e p rea m a r e , e r a p r e a p e î n v ă ţ a t ă în felul aces t a de a face r i , şi dete î n î n c h i p u i r e a el o rd in p r i m t r ' o depeşă să v â n z ă . î ş î zise că 40.000 d o l a r i câ ş t ig e r a des tu l . V â n z a r e a se făcu c h i a r î n z iua aceea şi a f l a r ă bu­n u l s fâ rş i t a l a facer i i c ă rbun i l o r , j Aşa d a r , în s e a r a aceea r ă m a s e r ă m i n u n a ţ i ş i foar te ferici ţ i , c e r c â n d 6ă se o b i ş n u i a s c ă cu g â n d u l că a v e a u 100.000 d o l a r i avere i m a g i n a r ă .

Do a c u m încolo nu-I m a î fu fr ică lu î Alek de specu la ţ i e şi g r i j a nu-I ven i să-î t u r b u r e s o m n u l , pă l indu- r fa ţa .

S e a r a aceea fu m e m o r a b i l ă . înce ­tu l cu înce tu l g â n d u l că s u n t b o g a ţ i p r i n s e r ă d ă c i n i şi î n c e p u r ă i a r s ă ca­u t e p l a s ă r i p e n t r u b a n i . Dacă a m fi p u t u t p r iv i cu ochi i aceia v i să to r i , a m fi văzu t c ă s u ţ a lor de ţ a r ă a t â t de d r ă g u ţ ă şi de c u r ă ţ i c ă , p r e f a c ă n d u - s e În t r ' o c l ăd i r e f r u m o a s ă de c ă r ă m i d ă , cu d o u ă c a t u r i . î m p r e j m u i t ă cu u n g a r d de fier; an i fi văzu t a t â r n â n d de t a v a n u n p o l i c a n d r u m a r e şi s t r ă l u ­ci tor ; am fi văzu t covorul s imp lu t r a n s f o r m â n d u se î n t r ' u n s p l e n d i d Bruxe l s , cos tând 10 frs. m e t r u l : a m m a i fi văzu t c ă m i n u l ţ ă r ă n e s c înlo­cu i t p i i n t r ' u n fa r m â n d r u cu por ţ i de nuc . Şi câ te n ' a m m a i fi văzut , b u n i o a r ă ca lu l , t r ă s u r a , s an i a , jobe­n u l . . . şi toa te celelal te .

Din c l ipa aceea , cu toa te că fetele lo r şi vecinii v ă z u r ă tot c ă s u ţ a aceea , p e n t r u Alek şi Sa l ly căsu-ţa a j u n s e s e o c lăd i re cu d o u ă c a t u r i şi n u t r ecu o n o a p t e , în ca r e Alek să n u facă so­c o t e a l a î nch ipu i t e lo r note p e n t r u p la­t a g a z u l u i , p r i m i n d ace la ş r ă s p u n s n e p ă s ă t o r din p a r t e a l u i Alek:

— EI şi, ce? L a s ă că p u t e m noi să p l ă t i m a ş a fleac!

î n a i n t e de a se culca, în p r i m a sea­r ă a bogă ţ i e lo r , soţii h o t ă r â r ă să se b u c u r e î n t r ' u n fel oa reca re . . . . Să dea o m a s ă m a r e . . . . Da, idea as ta e ra bu­nă. D a r ce mo t iv s ă d e a copii lor şi ve­c in i lor? Nu p u t e a să desve ln ia scă tu­t u r o r f ap tu l că s ' au î m b o g ă ţ i t . Sa l ly a r fi cons imţ i t , d o r e a c h i a r l u c r u l a-ces ta , d a r Alek se î m p o t r i v i cu t ă i i e . E a spusese că b a n i i s u n t a t â t de ade­v ă r a ţ i ca şi c u m a r fi în casa lor de b a n i , d a r că a r fi m a l bine să aş tep­te s ă fie în r ea l i t a t e .

Zise aces tea şi r ă m a s e nec l in t i t ă . D u p ă d â n s a , m a r e a t a i n ă t r e b u i a p ă s t r a t ă fa ţă de o a m e n i şi de copi i i lor . *

R ă m a s e r ă deci n e d u m e r i ţ i . T r e b u i a cu or l-ce p rê t să facă o pe t recere , d a r ee mot iv să d e a 4 Nu e r a nicî o a n i ­ve r sa r e .

Sal ly scos din fire, e r a n e r ă b d ă t o r . ( D a r deoda tă a v u ceeace i se p ă r u o i n s p i r a ţ i e m i n u n a t ă . T o a t ă g r i j a lo r 'юегі î n t r ' o c l ipă ; p u t e á ö să serbeze ' d e s c o p e r i r e a Amerioi l . O idee sp len­didă!

Alek fu m â n d r ă de Sal ly . E a s p u s e că n u s 'a r fi g â n d i t nici oda tă la a ş a *eva, d a r Sa l ly , cu toa te că se umf la In pene , se p r e f ă c u că nu-T рпмі mul t

Cine nu cunoaş t e , cine n ' a auzit, pe d-na D a r d é e ? Care , d i n t r e cei ce s imt c â t de puţin î n c ă l z i t o a r e a înă l ­ţare a c â n t u l u i , n u s'a s imţ i t î n t r ' a -d e v ă r ferici t a s c u l t â n d pe celebra d ivă în ne în t r ecu te l e eî c rea ţ i i ?

Dacă î n t r ' a d e v ă r v r e u n a r t i s t ro­m â n a d u s m a î d e p a r t e f a i m a n u m e ­lu i de r o m â n , fa ima g e n i u l u i n o s t r u a r t i s t i c , a fost fără î n d o i a l ă d-na Darc lée . A p r o a p e douăzec i de a n i pu­bl icul celor m a î m a r i o r a şe , celor m a i m a r i cen t re m u z i c a l e din E u r o p a şi A m e r i c a a fost c ap t i v a t de g l a s u l de p r i v i g h e t o a r e a l c â n t ă r e ţ e i ro­m â n c e şi n ' a fost s omi t a t e m u z i c a l ă ca r e să n u se înc l ine în f a ţ a bel-can-t u l u l r e p r e z i n t a t cu a t â t a g lor ie de i l u s t r a n o a s t r ă c o m p a t r i o a t ă .

I n e e p a n d u - ş l t r i umfur i l e în ţ a r a c â n t u l u i , în I t a l i a ; r e p u r t â n d acolo p r ime le rnar î t r i u m f u r i , d n a Dar­d é e a cucer i t r î n d pe r înd cele m a t m a r i scene d in F r a n ţ a . G e r m a n i a şi t o a t ă Amer ica , d u c â n d p r e t u t i n d e n i cea m a i d e s ă v î r ş i t ă expres ie a muzi ­cel i ta l iene , cea m a i ca ldă i n t e r p r e ­t a r e a muz ice l f ranceze, cea m a î se­v e r ă în ţe legere a muzice l g e r m a n e , a muz ice l wagne r i ene . Verdi şi Gou-

şi zise că or ic ine s ' a r fi p u t u t g â n d i l a a s t a .

L a c a r e r ă s p u n s , fer ic i ta Alek zise î n t r ' u n a v â n t de m â n d r i e şi b u c u r i e :

— Da, tu crezi că or i şi c ine! Orf*şi cine! Aşi v r e a să-I văz eu.. . .

B u n ă t a t e ce rească ! tot ce a r p u t e a face e să se g â n d e a s c ă la descoper i ­r ea une i insu le de 40 k m p , d a c ă s ' a r p u t e a g â n d i a t â t de depa r t e ! D a r m i t e u n c o n t i n e n t î n t r eg ! Sal ly , şt i î p r e a b ine că nic î de ş i -a r suci c ree r i i n ' a r p u t e a a j u n g e să cugete p â n ă a-colo!

F ă p t u r ă d r ă g ă l a ş e ! Ş t ia ea că e deştept b ă r b a t u - s ă u şi d a c ă d in d r a ­goste îi j u d e c a "deş tep tăc iunea m a î p r e sus de câ t e ra , negreş i t e r a de ier­t a t p e n t r u o g r e ş e a l ă a t â t de d r ă g ă ­laşe şi de n e v i n o v a t ă .

(Va urma) Theo Margeann . — g _

SFATURI CASNICE

Cum se facg hârtia de calchiat.— Şe îmbibează hârtie a lbă ob işnu i tă de scr is , în t r 'o soluţ ie compusă din 3—3 păr ţ i alcool şi o 'parte injt de r jein. Când se u s u c ă hârtia, alcoolul s'a e-vapora t şi r ă m â n e r icinul oare face hâr t ia t r a n s p a r e n t ă .

. © —

nod, Meyerbeer , Donizet t i şi W a g n e r n ' a u a v u t de câ t l a r a r î r ă s t i m p u r i c r e e a t o a r e a t â t de p u t e r n i c e a Aide-lor, M a r g a r e t e l o r , E l se lo r lor, cum a fost d-na Darc lée .

Sc r i i t o ru l r î n d u r i l o r a c e s t o r a îşi a-min te ş t e pe i l u s t r a divă în t u r n e u l său de a c u m c i n c i s p r e z e c e - ş a i s p r e ­zece a n i , cu fa imoşi i C r e m o n i n i , An-cona , Brogl io , a t u n c i când B u c u r e ş -t iu l a a v u t cea m a î s t r ă l u c i t ă s t ag i ­u n e de o p e r ă d in câ te avusese şi a m a î a v u t de a t u n c i încoace . F i e că e r a a t u n c i m ă g u l i r e a s e n t i m e n t u l u i că e r a o r o m â n c ă aceea ca r e ne fer­meca , fie că î n t r ' a d e v ă r e r a de ferme­c a r e în g l a s u l d iv ine i Gi lda d in , ,Ri-golet to" , î n f l ă c ă r a t e ! S a n t u z z a d in „ C a v a l e r i a r u s t i c a n a " , d a r cine-a, auz i t a t u n c i pe d-na Darc lée n ' a m a l u i ta t -o şi şi-a f ăcu t o a d e v ă r a t ă să r ­b ă t o a r e d in a o auz i or i de câ te or i a m a ! fost p r i n Bu cu re ş t i , p â n ă i a r n a t r ecu tă c â n d ne-a d a t d i n n o u o s t r ă ­luc i tă s t a g i u n e de operă .

R o m â n i i şi R o m â n i a se m â n d r e s c de a a v e a a lor pe d-na Darc l ée şi s u n t g a t a a i dovedi o r i c â n d n e ţ ă r ­m u r i t a lor a d m i r a ţ i e .

Aldor.

(EOS)

întreagă—de lumină, de viaţă, Născută din iubirea ѵесгпісгег. Asemeni ca zeiţa poeziei— Te farmecă, te 'nalţă, te răsfaţă..

Surăsu'i—un prilej de fericire, Şi glasul—oncântare nencetatăl— Privirea, mintea toată — ţi le 'm-

bată Eşti cel mai norocos în omenire !

Priveşle-o 'n gând şi simţi o ideală Emoţie...—Şi—, dacă întâmplarea Va face să-i împărtăşeşti cărarea Când-va,— în opera monumentală

A geniilor din aceste veacuri Va străluci—in splendide imagini— Dna din cele mai măreţe pagini !— —..Când luna'şi oglindeşte chipu 'n

lacuri

Ш pare sieşi prea puţin senină, Căci lacurile surit ca trubadurii..: In ele toate Muzele par Furii..!— Deci las icoana sus , căci n'am..

l u m i n ă '. A p o i .

L e a g ă n ş i s i c r i u — După Riiekerfc —

S u n t m u l t e p o p a s u r i de o d i h n ă în v i a ţ ă — şi c ine n u c u n o a ş t e pe cele d o u ă a d e v ă r a t e ?

Cel d i n t â i s t ă l a i n t r a r e a vieţeî , ce la i t l a p l e c a r e a ei.

Diferi te, foar te diferi te , p a r ele să fie în scopu l lor , şi cu toa t e a s t e a a-p r o a p e se rudesc .

Din s c â n d u r i e l e a g ă n u l făcut , ş i tot a ş a s icr iu l ,

• í p p ă d u r e s t a o d i n i o a r ă u n pom, d i n c a r e a u fost l u a t e s c â n d u r i l e .

Voios şi verde îşi î n t i n d e a el c r ă -cile. şi î ncă pe a t u n c i se o d i h n e a sub u m b r a l u i c ă l ă t o r u l obosit .

De o d a t ă a rbore le fu r id ica t , t r u n ­ch iu l lu i t ă i a t şi î n t r e b u i n ţ a i .

U n l e a g ă n şi u n s icr iu se f ă c u r ă de o d a t ă d in l e m n u l aces ta .

L e a g ă n şi s ic r iu — a m â n d o u ă creş­t eau o d i n i o a r ă ca pom a l p ă d u r e ! , pe a le c ă r u i c i ă c î c â n t a u p ă s ă r e l e .

A m â n d o u ă î n f r u n z e a u în ace l a ş t i m p , p r i m ă v a r a , şi ambe le se des­p u i a u t o a m n a .

A m â n d o u ă a r fi căzu t de secure o r i de f u r t u n ă .

Şi în a m â n d o u ă d o a r m e omul . I n a m â n d o u ă este od ihnă şi plă­

cere. Ce d r ă g u ţ d o a r m e copi laşul în lea­

g ă n u l său . Nicî un chin nu-J munceş t e . Cura i

şi vesel o v i toru l lu i . Es te altfel cu s icr iu] ? Şi în el

d o a r m e omul , şi nici aici n u poa t e să a j u n g ă nici un chin p ă m â n t e s c .

î n t r ' a d e v ă r , a l t somn decât, acel din l e a g ă n — d a r s i g u r şi a s c u n s ţ i n e el pc acel ca re d o a r m e .

L e a g ă n şi s icr iu — la a m â n d o u ă sc v a p l â n g e . Cine n u ştie l a c r ă m i l e de bucu r i e , ale t a t ă l u i şi ale m a m e i s t r ă l u c i n d în ochi i lor, c â n d privesc sp re l e a g ă n u l copi lu lu i ?

Cine n u c u n o a ş t e l a c r ă m i l e dure-rei . c a r e s t r ă lucesc în ochii copi i lor c â n d pr ivesc oi sp re sicriu undo se od ihneş t e pă r i n t e l e lor ?

L e a g ă n şi s icriu — la a m â n d o u ă se spe ră . — Da, s p e r a n ţ a se m i ş c ă in i n i m ă , dulcea s p e r a n ţ ă , când s t ă m a p r o a p e de l e a g ă n u l î n g e r a ş u h r n o s t r u .

Cu el s p e r ă m noî să t recem p r in v ia ţă .

I n m o a r t e este f irul acesta r u p t . d a r m a î s p e r ă m , că va fi i a r ă ş i î n o d a t .

Şi acea s p e r a n ţ ă osie l ângă s icr iu c o n s o l a r e a n o a s t r ă , a n c o r a n o a s t r ă , s t eaua n o a s t r ă b ine făcă toa re .

L e a g ă n şi s icr iu — la a m â n d o u ă c r u g ă c i u n e . G â n d u r i f ie rb in ţ i şi do­r u r i m a r i po rnesc d in i n i m a p ă r i n ţ i ­lor , c ă t r e cer, c â n d staii la l e a g ă n u l cop i lu lu i .

P e n t r u fer ic i rea şi b ineouv în t a roa cop i l a şu lu i se r o a g ă eî Iu? D-zefi.

Şi l a s icr iu ne r u g ă m . Ne r u g ă m p e n t r u m o r t .

Ne r u g ă m p e n t r u el. p e n t r u ferici­r e a veşn ică şi p a c e a suf le tească . Lea­g ă n şi s icr iu . — Adesca-or î ah ! — s t a ţ i a p r o a p e u n u l de a l tu l .

D a r a p r o a p e ori d e p a r t e , voi* a-m â n d o u ă s u n t e ţ i l e a g ă n e ; cel d i n t â i :

L e a g ă n p e n t r u p ă m â n t , celait : L e a g ă n p e n t r u cer.

Melanie Ungureanu.

Ѳ : •

DIN HAZUL ALTORA E r o a r e ş t i i n ţ i f i c i i

Şt i in ţa greşeşte şi ea câte-o da tă . Aşa. am u n pr ie ten care e foart*

corpolent şi foarte pros t in acelaş t i m p . Ceea ce 'dovedeşte că poţ i avea mul t

volum şi p u ţ i n ă capac i ta te .

D e f i n i ţ i a s ă r u t u l u i F. ceva ne care copilul îl p r imeş te

gra t i s , t ână ru l îi fură şi b ă t r â n u l l\ plăteş te .

P r o v e r b a r a b Nu chel tui tot ce poţi ciieitui. căcî

cei ce chel tueşte tot ce poate cheltui chel tueşte adesea maî mul t de cât poate chel tui .

. * — —

б. — N o . 3 2 . U N I V E R S U L L I T E R A R L u n ï , 9 August 1 9 1 0

M A R E B 0 1 I A V d e Н Е І М В О Т У Е Э

— U r m a r e

î n c e p u să p l â u g ă ; Mul te i m e r e u m â n c â n d , c ă u t a s'o consoleze :

— Ha ide , d-nă nu ' t ï pe rde a s a ca-1

— Nu 'ml s lujeşte la n imic d a c ă plâvag, ştiu că n u t rebu ie să câ r tesc î n p o t r i v a soarte'i i D a r d a c ă m ă g â a d e s c că este s i n g u r u l copil c a r e î m i m a i r ă m â n e , ş i că poa te n u a m Sa :1 m a î revăd , că nicî o d a t ă n u v a m a î că lca p r a g u l aces ta p e n t r u a-mi zice :

• „ M a m ă " , u i t p a t r i a şi toa te dato­r i i le ce a m că t re ea, n u m ă pot stă­ruim să n u p lâng .

Du-te Mül ler ş i î n t r e a b ă pe toa te m a m e l e c a r i ş i -au p i e i d u t copi lul în a c e a s t ă bă tă l i e uc igaşe , — d a c ă este v r e u n a care în loc de a se boci, m u l ­ţ u m e ş t e lui D-zeu de c ins tea ce a fă­c u t copi lu lu i eî, ca să m o a r ă pe câm-!pul de bă ta ie . Nu, nu , toa te a u căzu t •in genuch î , p l â n g â n d pe s c u m p u l lor li iort , şi neş t i ind c u m să se m â n g â i e .

— Bine înţe les , d-nă Roden , ştiu că este p r e a mul t . Şi s o r ă - m c a zicea ca

, l d-ta, c â n d şi-a p i e r d u t cel d i n u r m ă ' topi i la 1864, şi a ş a e firesc. Ori ce m a m ă ca re şi-a l ă p t a t şi c rescut copi­lu l , c a r e şi-a l ega t în f iecare zi, o

i n o u ă s p e i a n ţ ă de c ă p u ş o r u l acela 'm ic şi ine la t , îş i s imte i n i m a s fâ ş i a t ă c â n d D-zeu i-1 cere, şi n i m e n i n u este î n s t a r e să sufere ca ea. P e c â t ă v r e m e d-ta. d-nă Roden , t r ebue să- ţ i s t ă p â n e ş t i l a c r ămi l e , căc i d. Char -îles n u este mor t , şi câ t m a i este o r ă s u f l a r e de v ia ţă î n t r ' u n corp, n u t r émie s ă d isper i ! Uite ş i t r ă s u r a , a veni t , să plec da r . Adio d-nă Roden !

— Adio Mül le r şi m u l t ă s ă n ă t a t e Copilului m e u . Nu voï u i t a nici o-da tă , ce a i făcut p e n t i u el.

— Nu-mî fac de c â t d a t o r i a , d-nă ; 'adio d-ră de W e r t e r n .

— Adio, d-le M ulier ; compl imen­tele mele d-luî Roden !

C â n d p l eca r ă , eu r ă m ă s e i s i n g u r ă , a u z i n d u r u i t u l t r ă s u r e l c a r e se de­p ă r t a şi î n t r e b â n d u-mă d a c ă Mul îe r î l va g ă s i r ă n i t , î n f r igur i , sau. poa te m o i t , m o r t ca s ă r m a n u l n o s t r u J ean !

D-na Roden n u m a l i n t r ă în c a s ă ; m ă decisei să m ă în to rc s'o cau t , şi o găs i i în o d a i a f iului s ău , s t â n d pe c a n a p e a , ţ i n â n d o p ă l ă r i e de pa ie , în m â n ă .

, .Căzuse j o s ! " îm i zise ea, şi m ă făcui că o cred, ca şi c u m n u ş t i a m că o l ua se d in cuier , n u m a i ca să | i n ă î n m â i n i u n obiect f a m i l i a r de al f iu lu i eî.

, .Crezi că a r e să-l g ă s e a s c ă Mül­l e r ? " m ă î n t r e b ă d â n s a , şi c u m n u î î r ă s p u n s e i n imic , a d a o g ă p l ân ­g â n d :

„ S c u m p ă Toane to ce să ne facem noi , f ă ră el ?

— N o i ? r ă s p u n s e i eu, lovi tă d r ep t î n in imă , f ă ră să v r e a u , noi ?

1 I n ace laş î t i m p însă , • p ă l ă r i a căzu цоз . şi b ra ţe le el m ă c o p i i n s e r a afec­tuos , apo i a c o p e r i n d u - m ă de s ă r u -t ă r î . îmi şopti :

, .Noî două , b ine în ţe les ! tu nu poţ i şt i , Toane to , cât de m u l t te i u b e s c !

i Şi cu mâ in i l e el sbârc i t e şi dulc i , îmi r id ică p ă r u l de pe f run te , m ă l u ă •de m â n ă şi m ă conduse în o d a i a Kmea. s ă r u t â n d u - m ă d in nou pe f run te şi z i cându-mî :

' — TJsucă-ţl l a c r ă m i l e Toane to , si-leşte-ie să do rmi . D-zeO o să a ibă gri.ie de noi !

R ă m ă s e i s i n g u r ă ; i n i m a îmi svâc-n e a cu furie. Ce a v e a m să deviu ? • Vai ! Dacă e i a m o r t , n u aş fi fost m a l n e n o r o c i t ă de câ t e r a m ! Nici «odată un avea să u i te pe C h a r l o t a ; t leşrcaba b i a t a m e a i n i m ă s v â c n e a [pentru el. d in toa te pu te r i l e el ! Ce a v e a m să fac d a c ă se va r e î n t o a r c e ?

j-Nu p u t e a m s t a cu el s u b ace la ş aco-(periş ! Vro i am, t r e b u i a m să plec ; i d a r u n d e ? Eî , l u m e a e r a des tu l de ' m a r e , ş i o m â n ă dc a j u t o r îş i va găs i î n t r e b u i n ţ a r e a ei, m a î ales a c u m ! 'Da, voi îngr i j i r ă n i ţ i i , l epe t an i eu pe •«find ochii m c ! obosi ţ i se i n c l u d e a u

încet , sub g r e u t a t e a s o m n u l u i bine­f ăcă to r .

XIX

Zilele t receau . I n o d a i a p l i nă cu soa re , c a i e e r a a l ă t u r i de o d a i a de cul­ca re a d-nel Roden , se aşezase un p a t a lb , cu perdele î n t u n e c o a s e , ca r î . la nevoie t r e b u i a u deschise s a u în­chise, c â n d ochii b o l n a v u l u i a r fi fost obosiţ i şi b o l n a v u l dorea să d o a r m ă . L â n g ă fe reas t ră , e r a aşezai u n jeţ m a i e ; to tu l e ra p r e g ă t i t pen­t r u acela ca r e î n t â r z i a să sosească !

Şt ir i le de la Mut ier ne veneau foar te n e r e g u l a t ; el n u p u t e a î n a i n t a de câ t cu m a r i g r e u t ă ţ i . D r u m u r i l e e r a u în ţ e sa t e cu convo iu r î de r ă n i ţ i , şi cu de-ale m â n c ă r e î , căi le fera te e r a u a s e m e n e a p r in se şi t r enu r i l e c i r cu l au foar te greu .

Cât despre t r ă s u r i , n ic i n u t rebuia să te g â n d e ş t i : toţ i ca i i valizi e raű rech iz i ţ iona ţ i de i n t e n d e n ţ a m i l i t a r ă , ca re avea m â n ă l iberă , r ăn i ţ i i e rau î m p ă r ţ i ţ i p r i n difei i te loca l i t ă ţ i ; îţi t r e b u i a adesea o zi î n t r e a g ă să te duc i de la u n u l Ia celait , şi lup te n o u l se d ă d e a u în f iecare zi.

C u r a g i u l începuse a s lăbi pu ţ in câ te p u ţ i n a t â t lu i Mül ler c a r e c ă u t a , câ t şi n o u ă ca re n ă d ă j d u i a m şi aş­t e p t a m .

I n t r ' o zi, de scope r i r ăm în sfârşi t n u m e l e lu i p r i n t r e r ă n i ţ i i cel m a l g r a v .

, ,D-ne ! Toane to , şi n u po t fi l â n g ă el ca să-l îng i i j e sc ! s t r igă m a m a ne­b u n ă ; eu, s i n g u r u l sp r i j in ce a r e în l u m e , a t â t de d e p a r t e de el !

D u p ă op t zile, ne veni o c a r t ă poş­t a l ă de l a Mül ler , în c a r e ne scr ia :

„ L - a m găs i t , d-nă ; şi-a reven i t în fire de ie r i şi doc to ru l s p u n e că va p u t e a s u p o r t a d r u m u l , pes te 15 zile. S'a s imţ i t foar te fericit c â n d m ' a vă­zut , ş i mi-a s p u s s ă v ă s p u n o mu l ­ţ ime de l u c r u r i a fec tuoase şi că vă do­reşte . D-tră îl veţi p u t e a îng r i j i în li­niş te , căci el şi-a l u a t p a r t e a , şi a ş a fiind n u va m a l p u t e a u r m a c a m p a ­n i a c h i a r de-ar ţ ine tot a n u l . Acum pu t e ţ i fi s i gu re că vă voi t r imi t e ştiri r egu la t .

„Mül le r" . Când a sosit vestea a s t a , eu e r a m

la C h a r l o t a , şi d-na Roden în bucu­r i a el, mi -a t r imis-o n u m a i de cât .

Lo ty se p re făcu că n u vede s l uga că mi -aduce ceva ; e r a cu ochi i pe o broder ie l a ca r e l u c i a , î n f ă ţ i ş ând a rme le duca le pe u n fond de m ă t a s e a lbă ; l u c r a u n portofol iu p e n t r u b ă r b a t u l eî. Cu u n z â m b e t fericit, se og l indea d in c â n d în c â n d în t r ' o og l i ndă e lve ţ i ană ce avea în fa ţa el pe m ă s u ţ ă . E r a m în g r ă d i n ă , s u b o bol tă ca re ne a d ă p o s t e a de vân t , pe c â n d pr iv i r i l e n o a s t r e e r a u î m b ă t a t e de g r u p u r i l e de v e r d e a ţ ă şi de flori sp lend ide ce s t a u pe p ă m â n t .

Lo ty p r i m e a î n f iecare zi sc r i sor i şi depeşî , şi de l a u n g i u v a e r g i u a l cu r ţ i i , în u r m a o r d i n u l u i p r i n ţ u l u i , ' p r imise o g ă t e a l ă sp l end idă de dia­m a n t e pe ca re o pusese l â n g ă ea ca s'o v a d ă mereu .

E r a foa r te veselă, căcî E l iza de Recken, o p r i e t e n ă d i n W e i m a r , cu ca re e r a în co re sponden ţă , îî scr isese că cu tot r ăzbo iu l , c ă s ă t o r i a f rumoa­sei d-re de W e r t e r n e ra sub iec tu l tu­t u r o r convorb i r i lo r . Ceva m a î m u l t , p r i n ţ u l îî scrisese că războ iu l e r a pe sfârş i te ; şi că a r face b ine d a c ă se p r e g ă t e a p e n t r u că l ă to r i a de n u n t ă pe ca re a v e a u s'o facă la r e în toa rce ­rea lu i ; ea t r e b u i a să 'I r ă s p u n d ă d a c ă p re fe ra să p e t r e a c ă i a r n a la R o m a . Neapole s a u la Monte-Car lo .

T o a t e aceste g â n d u r i fericite, o ab­so rbeau î n t r ' a t â t , în cât n u auz i ţ i ­p ă t u l m e u u ş o r de bucu r i e pe ca r e nii-1 smulsese c i t i rea că r ţ e l poş t a l e .

D-na Roden în b u n ă t a t e a eî, a d ă o -gase şi u r m ă t o a r e l e cuv in te :

„ S t a l cu so ra d-tale Toane to ; eu m ă d u c s ă duc ves tea fer ic i tă p reo tu ­lu i şi i n s p e c t o r u l u i de p ă d u r i : a u s ă se b u c u r e şi ei cu noi , a f l ând c ă n u a m u r i t " .

Nici o d a t ă Loty şi cu m i n e nu vor­beam de C h a r l e s Iîoder. ; e ra d a r ii re sc ca nicî azi să nu afle con ţ inu ţ i i ! poşta le i . D a r t i i r nându- i cafea îi ceaşcă, nu-mî p u t e a m stă pa in mâi­nile ele a nu t r e m u r a , a şa câ în s t an gâc i a mea . ÎI p ica i pe m â n a în с а к ţ inea b roder ia o p i c ă t u r ă .

— O ! ce n e î n d e m â n a t i c ă eşti Toa neto , îmi zise oa cu r ep ioş , nii-ai î p u t u t p ă t a l uc ru l .

î î cerul i e r t a r e , d a r ea răst i ţ i , u r m ă :

— Aş v rea să ştiu ce te t u r b u r a a ş a ?

— O veste b u n ă , Char lo to ! — De la cine ? — De la C h a r l e s Roden, care estr

m a l bine ; poa te n u şti că a fost g ia^ r ă n i t ?

î ş i r id ică ochi i la m i n e : vorbisem se vede, m a î iu te ca de obicchl, şi c u m nu-mî r ă s p u n s e n imic , a d ă o g a l

„De v reme ce a m desch i s vorba despre aces t subiect , fac bine, fără îndoia lă , să- ţ i s p u n că v reau să plec la W e i m a r , de c u m 'se v a în toarce Char les R o d e n acasă .

— D a r p e n t r u ce ? P r i v i r e a el părea că vrea să -mi p ă t r u n d ă p â n ă în fun du l suf le tului , s i m ţ e a m că ini se urcă sângele la cap . F ă r ă a î n d r ă s m să r ă s p u n d , îm i plecai ochii pe lucru) meu , niş te c io rap i ce făceam pen t ru soldaţ i , d in l â n ă g r o a s ă , t o a r s ă pe domeniu .

„Dacă este d in p r i c i n a m e a , faci r ău că vre i sâ-ţî p ă r ă s e ş t i cuibul , u r m ă C h a r l o t a : t u n u eşt i r ă s p u n ­ză toare că a m s t i i c a l logodna , şi Char les Roden a r e p rea m u l t ă j ude ca t ă ca să te facă să i spăşeş t i g re şea la soro! ta le : în aceas tă pr iv in ţă n u aï de ce te teme, d a r poa te a l alt cuvîn t ca s ă fugi de el ?

— Nu. r ă s p u n s e i eu rece. — Altă d a t ă mi se p ă r e a că iubeşt i

şi tu pe acest t â n ă r , d a r c â n d te-am văzut a ş a de l in iş t i tă , pe când venea şi îmi făcea cur te , m i - a m zis : „ N u când iubeş t i prefer i să te o m o r i m a î b ine de cât să vezi obiectul a m o i u l u î t ău , s t r â n g â n d cu d r a g m â n a unei a l te ia . Aşa e Toane to ?

Nu p u t e a m r ă s p u n d e ; ea n u bă­n u i s e nici o d a t ă câ t l u p t a s e m a do b â n d i acel ca lm a p a r e n t ; ea nu-mî văzuse l a c r ă m i l e şi d i s p e r a r e a ; ea n u pu tuse auz i bă tă i le in ime l mele, or i de câte or i paş i i logodn icu lu i el r ă s u n a u pe s c a r a n o a s t r ă .

Tăcu şi ea u n m o m e n t ; m â n u ţ e l e el, s t r ânse convuls iv , se desfăcură încet , şi găs i i şi eu în s fârş i t să-I r ă s p u n d :

— Aşa în ţe leg i tu a iubi ? — Da, îm i r ă s p u n s e ea cu ho tă ­

r â r e . Sau m a î bine , să a d m i t e m că a ï avu t o s l ăb ic iune p e n t r u Char les : poţ i p re inde că iubeş t i pe u n bă rba t , c â n d îl spu i să se î n s o a r e cu a l t a ? 11 iubeai când , în t i m p u l cel m a l ne­noroc i t a l vieţel mele , venea i neînce­t a t să-mi s p u î să fiu a m a b i l ă şi a fectuoasă cu el, c â n d m ă r u g a i în genuchî s ă nu -mî i a u c u v î n t u l îna­poi, că l-aş n e n o r o c i ? Nu, în a d e v ă r Toaneto , n u e femee pe p ă m â n t , ca­pab i l ă de a s e m e n e a generozi ta te , nicî o femee a t â t de nobi lă şi dezinte­r e sa t ă ca t ine !

— Eu a m m a î b u n ă opinie de sp re a m o r , de câ t t ine , Char lo to .

— D a r a t u n c î n u este a m o r ! s t r i ­gă ea î n f l ă că r ându - se . A m o r u l este ace laş în t o t d e a u n a şi p r e t u t i n d e n i , n u suferă n i m i c s t r ă i n . Nu m ă face să cred că. . .

— Dă-ml voie să-ţ î citesc j u r n a l e l e , o î n t r e r u p s e i eu p e n t r u a t ă i a a c e a s t ă convorb i re d u r e r o a s ă .

— Nu, m u l ţ u m e s c ; m ' a m s ă t u r a t a t â t de toa te r a p o a r t e l e s â n g e r o a s e , câ t şi de îngroz i to r i i c io rap i groso­l a n i la c a r i n u m a l încetezi de a luc ra .

Din noii se a r ă t a c a p r i c i o a s ă şi e-gois tă C h a r l o t a de W e r t e r n , capabi lă să spue cuvin te le cele m a î grele , c â n d e v o r b a să-şî s u s ţ i n ă op in ia .

I m ! s t r â n s e i b i n i ş o r l u c r u l şi m ă p r e g ă t e a m să plec, c â n d zăr i i pe Ani ta v e n i n d î n sp re noi , pe alee. E r a ce rn i t ă , şi îî s t a foar te b ine ; to­tu l pe ea e r a foa r t e b ine a les , p â n ă şi ş o r ţ u l de m ă t a s e n e a g r ă g a r n i s i t cu dan te l e p r e c u m şi pan tof i i uşu­rel , c a r i l ă s a u să i se v a d ă p ic ioru­

şul , d u b l e t u l eî avea ceva r i t m a t şi î",mînat. şi nu mă p u t u i opr i de a n u "'•.'-'•<'t;i r.i t rebue să fi fost în a d e v ă r .'••;srîe imi i i ensu .

C m * ."ti i ip ivape de noi , văzu i că • i a f.>;,r!,> în;.i i jată . şi p r iv i r i l e el se h.iii 'entaiî in spre Char lo ta cu o ex-'»•••:-j,me de mi lă şi t r i umf ; ochi i eî • ni pu teau nic i oda tă a scunde cele ce i se pet receau în in imă.

.1) na p r i n ţ e s ă , zise ea, înc l inân-du se în faţa n o a s t r ă , cu pă re r e de răii vă a n u n ţ că d-na p r i n ţ e s ă moş­ten i toa re a d a t n a ş t e r e u n u î p r in ţ care n u a t r ă i t dß cât câ te-va clipe".

T r ă s n e t u l de a r fi căzu t la picioa­rele mele, nu m ' a r fi isbit a ş a de vio­lent. Loty se m u l ţ u m i să r ă s p u n d ă :

. .Un p r i n ţ mor t? O ! îm i p a r e r ă u ! Ea n u pr icepea că in acel biet corp

p r inc i a r se î n g r o p a nu n u m a î spe r a n ţ a ţ ă re l , ci fer ic i rea une î m a m e î n d u r e i atc .

Ani ta m ă privi , fără a r ă s p u n d e ; , ochii noş t r i s c h i m b a r ă o p r i v i r e ; Loty . r ă s u c i n d u n fir de m ă t a s e în ju ru l degetului ' eî, nu se g â n d e a dp cât la fo rmal i t ă ţ i l e ce t r ebu i au să păs t reze faţă de marnă şi zise :

. .Treime să comanz i o co roană la c r ă d i n a t . AniIo : spune-I să o facă ton tă de violele, suni flori de p r i m ă ­va ră . S ă r m a n a p r in ţ e să , ce f ace? Cine ţ i - a , a d u s aceas tă ves t e?

— Se vorbeşte în tot o raşu l , d-nă p r in ţe să .

— Bine , cred că nu va î n t â r z i a să m ă a n u n ţ e oficial. D ü t e Ani ta , şi s p u n e g r ă d i n a r u l u i să p r egă t ea scă o co roană f rumoasă .

Ani ta plecă; eü nu mă s imţeam în apele mele.

Loty p ă r e a n e p ă s ă t o a r e şi se le­g ă n a în fotoliu ,a lene, cu toa te a-cestea se roşea din când în când , ea de obiceiu a ş a de pa l i dă . L a ce se g â n d e a ea oare?

— Am să scr iu câ teva r â n d u r i lu i Otto, zise ea după un m o m e n t , r id i -cându- se ca sâ plece; vil şi tu cu mine?

— Da. o să vid n u m a i decât.. P l ecă ; eu o u r m a i cu ochii p â n ă

d i s p ă r u după p o a r t a cas te lu lu i . Ce avea să devie aceas tă fiinţă m â n d r ă când va veni s ă i se spne :

„D- ta n u eşti de vită î na l t ă ca să r ă m â i soţ ia v i i to ru lu i nos t ru moşte­n i to r a l t r o n u l u i : t r ebue să cedezi locul une i a l te ia ; s i n g u r ă m ă n ă s t i ­r e a îtî va înlesni şi u ş u r a acest sa­crificiu"!

Nu cu tezam a d a cu r s acestei gân­d i r i , şi m ă r i d i c a i să plec ca să m a î r ă t ăcesc p r i n aleele d in g r ă d i n ă . P o a t e că nu e r a to tu l pe rdu t , şi poa te că p r i n ţ u l o va iubi în des tu l p e n t r u a r e n u n ţ a la succes iune pen­t r u a m o r u l el. Căsă to r i a m i este ea a n l u c i u sfânt?

Cum a r pu tea , n i ş te m â i n i ome­neş t i să s f ă r â m e aces te l e g ă t u r i pe câ t t imp a m â n d o i s u n t decişi a n u se l ă s a să fie despă r ţ i ţ i ?

An i t a t recu pe l â n g ă mine şi ca şi c u m a r i i p r i c e p u t g r i j a mea, î m i zise cu t r i s t e ţ e :

, ,E o neno roc i r e p e n t r u d-na p r in ­ţ e să , cele ce să î n t â m p l ă , d-ră!

Nu a v u s e ! p u t e r e a a-I r ă s p u n d e şi a p u c â n d a l t ă potecă, m ă î n d r e p t a i î n s p i e cas te l , u n d e găsi i pe Char ­lo ta la b i u r o u l ei pe care avea o pen­d u l ă r e p r e z i n t â n d un sfinx c a r e p u r ­t a pe soclul ei această insc r ip ţ i e m i s ­t e r i o a s ă :

„Acea ce. vi i torul a s c u n d e î n s â n u l Iui este o en igmă indesc i f r ab i l ă în aces t m o m e n t ; t impu l ţi-o va desfă­ş u r a !"

Loty ţ inea în m â n ă u n pl ic î nch i s pe ca r e mi-I în t inse z i c â n d :

— I a uite-te, vezi е т о г е с і sc r i să a-d resa . azi m ă s imt a ş a de t u r b u r a t ă .

— Este bine Loty , îl r ă s p u n s e i eu d u p ă ce o p r iv i i .

E a îmi m u l ţ u m i şi se a p r o p i a apo i de soner ie .

„ T o a n e t o , zise ea d u p ă ce expedia pe fecior cu s c r i s o a r e a , p r i n t r e căr­ţile n o a s t r e t r e b u i e să fie şi u n t r a ­t a t de capo d 'opere i t a l i eneş t i ; să fiï a ş a de b u n ă să mi-1 t r imi ţ i , c a s ă pot s ă '1 m a l s tud iez pu ţ i n

A se citi urmarea, in , , U n i v e r s u l Lite­r a r " care va apare Dumineca W/'foare

Lunï, 9 August 1910. UNIVERSUL LITERAR No. 32. — 7.

A M U R G

Pe după deal apune roşu, M- > "1 în ultima liii rază

n locu-i noaptea cu-a sa umbră Coprinde tot în sfânta-l pază.

•Şi -ôt mai neagră este umbra Şi tol mai fioros se lasă... Ь'}.г dinspre codru se arată M'kuislra nopţilor crăiasă,

•A-ti de albă în veşmântu-i Ti <it în fire de argint,

Tu frunlea-i albă 'mpodobită lu d'albe flori de Hyacinth.

Şi-alăturea păşeşte mândru ir* haina lui de diamant Luceafărul de seară, dragul şi \ndrăgostitul ei amant.

Şi nfiorat rămân în umbră... şi de gândesc la tine iară, Чтг pare că pe cer eşfi Luna, (ar eu Luceafărul de seară.

C o n s t . E m . P o p e s c u - I ' i t e s t ï -

«

Ilustraţia noastră colorată Ciiroaznicul i n c e n d i u d e l a

Expoz i ţ ia din B r u x e l l e s Dumineca t recută u n groaznic in ­

cend iu a isbucni t in expoziţia inter­n a ţ i o n a l ă din Bruxel les . Focul a pro­ven i ! d in t r ' un circuit scurt din clă­direa p r inc ipa lă a administraţ iei ex ­pozi ţ ie i . A u fost distruse aproape cu ctesăvarşire pavil ioanele belgian, ita­l ian , francez, spaniol şi englez. De şi i n expoziţie se aflau peste 100,000 oa­m e n i , totuşi au íost puţ ine vict ime : 2 mor ţ i şi vre-o 30 de răn i ţ i . In ter ­ven ind a rmata şi geanda rmer i a , focul a pu iu ţ fi localizat. Pagubele sun t de pes te o sută de mil ioane, de oare-ce au ars obiecte de ar tă de m a r e va­loare .

I lustraţ ia noastră de azi - reprez in tă o scenă de la această groaznică ca­tas t rofă .

SCRIITORII CELEBRI

А Ш 0 8 Т О Ludovico Ariosio a fost u n celebru

poet i t a l i an , n ă s c u t in a n u l 1474 la Tleţjijio (Modena). E l a fost fiul iui Nicola Ariosto, g u v e r n a t o r u l o r a ş u iu i Reggio .

Din cea m a t f r ageda copi lă r ie 'Ariosto d ă d u dovezi de m a r i t a l en te poetice, fiind a p r e c i a t de t i m p u r i u de duc i i de Ferrum, chemandu-1 la c u r t e a lor şi făcându-1 pr ie ten .

Ar ios io era foar te ac t iv î m p ă i ţ i n -du-şî t i m p u l î n t r e poezie şi a facer i .

i n a n u l 1512 fu t r imi s de ducele Alfonso de F e r r a r a în m i s i u n e di­p l o m a t i c ă la p a p a J u i i u a i II- lea. In 1521 fu î n s ă r c i n a t s ă î n ă b u ş e nişte t i ' i i i u r ă î l , ce se i scase in t r 'o p rov in ­cie co t rop i t ă de hoţ i .

Se s p u n e că Ar ios to căzu în m â i ­ni le lor, d a r a f l ând ho ţ i i de n u m e l e poe tu lu i , îl l i b e r a r ă n u m a i decâ t

â n c a r c â n d u - 1 dé p ré sen t e şi dându-1 tu i te onoru r i l e .

Opera ca re 1-a i m m o r t a l i s â t este ' i n ron t e s t a t sc r ie rea i n t i t u l a t ă „Or-•Id'itdn furioso", pe ca r e Ar ios to a compus-o în zece an i . • Iu aceas t ă sc r ie re Ariosto vorbeş te fde expedi ţ i i le p a l a d i n i l o r , de nebu -jiiia lu i R o l a n d în t i m p u l r ă z b o i u l u i fluî Caro l cei M a r e în c o n t r a S a r a s i -•niîor.

Descrie cu o m â n ă de m a e s t r u a-i n e r u r i l e şi c ă s ă t o r i a l u i R o g e r şi ! T3radamante , c o m b i n â n d cu o a r t ă i n i m i t a b i l ă partea comică cu cea se­rioasa, g r a ţ i a cu g r o a z a ş i î n ş i r â n d o sumă d e Întâmplăr i d iverse , ce

m e r g în mod paralel fără a se stân-j in i c â tu ş i de p u ţ i n u n a pe a l t a .

Vers i f ica ţ ia lu i este foar te a r m o ­n i o a s ă şi b o g a t ă în r ime , n u m a l pu­ţ in şi foa r te e l e g a n t ă i a r une-or î c a m neg l i j a t ă .

C o n t i m p o r a n i i s ă i c o m p a t r i o ţ i t n a d m i r a ţ i a lo r l-au s u p r a n u m i t di­vinul.

Arios to şi-a p u b l i c a t p o e m a p e n t r u p r i m a o a i a în a n u l 1516 î n p a t r u ­zeci de c â n t u r i .

E l n ' a î nce t a t de a o î n d r e p t a d in ce î n ce m a l m u l t ce t indu -o cu mi -n u ţ i o s i t a t e , i a r în a n u l 1532 el pu­bl ică o ediţie foar te pe r f ec ţ iona t ă şi m ă r i t ă încă cu şease c â n t u r i , a v â n d a spec tu l unei n o u l opere .

Ariosto m u r i în a n u l 1533 î n u r m a une i boli de r in ich i .

Ar ios to e r a foar te f rumos , u n A-pol lon, în ca r e pe r f ec ţ i unea sp i r i ­t u a l ă e r a în depl in aco rd cu f r u m u ­seţea co rpo ra l ă . El a v e a o s t a t u r ă m ă r e a ţ ă şi i m p u n ă t o a r e şi u n c a r a c ­ter dulce şi b lând . F a ţ ă de m a m a sa , Arios io avea cea m a l g i n g a ş ă afec­ţ iune , cea m a l s ince ră iub i re şi vene-r a ţ i u n e f i l ia lă

Arios to a m a l scr i s sa t i r e , difer i te poezi i , câ te-va comedi i şi c h i a r ver­s u r i l a t ine .

Scr ier i le sa le comple te aű fost pu ­bl ica te la Vene ţ i a î n 6 vo lume de J. Baro t t i .

S'a r egăs i t şi s 'a pub l i ca t l a F lo ­r e n ţ a în a n u l 1846 p o e m a i n e d i t ă a lu i Arios to i n t i t u l a t ă Rinaldo ardilo.

S'a pub l i ca t u n m a r e n u m ă r de e-d i ţ i un i d in o p e r a Rolando furioso ; cele m a l v redn ice de a m i n t i t s u n t e-diţi i le pub l i ca t e de au to r Ia F e r r a r a 1516 şi la 1532, apo i ediţ i i le lu i Fran-ceschi p u b l i c a t e l a Vene ţ ia 1584— 1603, înso ţ i t e de note le lu i Barotti , Veneţ ia 1766.

R o l a n d o a fost t r a d u s în f r a n ţ u ­zeşte de J. B. M i r a b a u d — 1741 — şi al ţ i i .

D u v a u de C h a v a g n e şi D e s s e r t e a u x a u pus-o în v e r s u r i .

V ia ţ a l u i Ar ios to a m a î fost s c r i s ă de J. P i q u o şi Garofalo.

A. Vêntul .

JOCURI P r o b l e m a d e c a l c u l

de Bernandus.—Loco.

Un tata era de 4 ori şi j u m . maî bătrân ca fiui său. Tatăl şi fiul e rau la un loc cu 27 an î mai tineri de cât bunicu l .

Se întreabă ce vârstă au tatăl şi fiul daca bunicul are 71 ani ?

C u p o a n e l e ş i d e s l e g ă r i l e s e t r i i n e l a d m i n i s t r a ţ i e i , s t r a d a K r c i o i a n u , 1 1 ,

Des 'egarea şaradei din «Universul Literar» N o . 31 este :

P E R S I C Persoanele , care , p r in tragere la

sorţi au câştigat câte unu l din cele 10 volume-biblioteca, acordate ca premii, sunt u rmătoare le :

Bucureşti : d. Nicolae G. Vâ leanu şi (i-şoarele Olga \ n g e l e s c u şi Iulia Ahcear i iu , lelegrafiste şi d-ra Mana Barg .

Buşteni : d-ra I leana Gristescu. Moineştî : d-ra Adela Efstatiade. Şegarcea (Dolj): d-na Margareta P.

Popescu . Galaţi : d-nii Satmari Alexandru ŞI

Alexandru A r s e n i e . Huşi : d. Vasile I. Gheorghiu.

POSTA REDACŢIEI

Bernandut. Loco. —Vom utiliza mai tot ce ne-aţî t r i m i s . «Veselia» are re­dacţie deosebi tă .

M. Vas, gara Câmnina ,—Nepubl ica-bi ie .

Seb. Pop. Loco • N e m i b l i c a b i i ă /

Ioan Ţiţ. Loco. — Art icolul d -v . n u cadrează cu ziarul nos t ru .

Ü. Arm. Loco.—Voa» publ ica . Ombra, Loco. — Regre t ăm: Nu se

poate . Mai încerca ţ i . Nie. Ion. Loco. — Nf-pubiicabile. Nu

іпяі t r imi tp ţ î . 5 . H.. Severin. — Toată m i n c a şi

t r u d a d-v. nu foloseşte n i m ă n u i a şi deci nici nouă . . Щ

A l LACTATA

N u t r i m e n t complec t |>entru copii , bo lnav i

ş i b è t r ân ï . Conţine cel mai bun L A P T E din A L P J

S E VINDE LA TOATE DROGHERIILE ф IAMACIILE DIN TARA.

VOPSEA dB PAR RAPID G a r a n t & t a b ­s o l u t n e v ă t u -M & T O A R E , VĂP-saşte imediat pă» ral cărunţit IAU albii, In negru, in brun, castaniu sau blond într'un MOD ATÂT DE per-foct fi DE natu­ral, In cat nn ie cunoaşte DE loc ES părul E«TE văpiit. întrebuinţarea mal simplă ţi mai uşoară ca Ia orî-ce altă văpsea DE pâr. L E I 2 . 5 0 la DRO-gueril şi farmacii.

ФіІвЛЛ csa maî rebeîă, • Ц&Убв bi'onşitele acute şi cronice, tuşea raă-

gărească v i n d e c ă sigur

PECTOSIN ITEÀNU —Stloia lei 3 — DrogueriT şi Farmacii— ІПЛПІІП clorosa, reurastema. histeria. »in nun s l ă b i c i u n e generală combate

HEMOFER 1TEAÎMJ Face poftă de mâncare şi este unul din cele mai puternice reconstituante

ale corpului slăbii.

Sticla lei 4 — La drogusrii si farmacii I W W V W W V V I L

MIGRENA dureri de cap, de< dinţi, nevralgii, du- '' rerî reumatice, vin­decă sigur Pastilele' N e v r a l g i n e J u ­r i s t , aprobate de ' Consiliul sanitar.

2 , 5 0 la d i ' o g u o r i l ş i f a r m a c i i '

BOMBOANE ORIENTALE

Parfumeaiă ad­mirabil gura Şi dis

trug orï-ce miros urât al gureî. Cu­tia 50 banii la droguerii si farmacii. A se observa marca : «Semiluna cu stea».

T o ţ i a b o n a ţ i i la

«ZIARLI CÄLÄTÖRI!IM> part icipă, cu începere de azi, la ur­mătoarele mar i şi de valoare premi i :

I ) O s o b ă « G o d i n », \ o î i , cumpăra t a do ia cunoscuta ca«u : In­dustria Metalică »Maren», B-dul Eli-sabela. No. ö.

2; U n a p u ş c ă f i n ă d o v â n ă ­t o a r e , cu 2 ţevi , cal. 12, din vechia şi r enumi ta fabrică Pieper Bayard.

3) U n p i s t o l a u t o m a t d é b u ­z u n a r , Pieper Bayard, mode lu l cel mai nou, fiind de calibru m a r e , 7 .63, însă format r edus , i'oarte por­tativ.

U n a c a r a b i n ă d e m a r e p r é ­c i s é e , cal. 12, Pieper Bayard, se-mi-automatică.

Toate aceste a r m e sun t c u m p ă r a t e de la marele magazin B. D Zisman, •44, calea Victoriei, furnizorul Cur ţe i Regale .

5) U n a o g l i n d a r n a r c v e n e -l i a n ă de cristal ;

6) U n a m ă s u ţ ă d e t o a l e t ă , cu oglinzi de cristal ;

7) U n a m a ş i n ă d e c u s u t , de mână ;

8) D o u ă f r u m o a s e t a b l o u r i . Toate aceste 5 obiecte sunt c u m ­

părate de la mare le magazin de mo­bile Marco Dattelkrcmer, s trada Ca­rol, No 62

9) U n a p e n d u l ă d e b i t i r o u ; 10) U n a c h i s e a l i e a r g i n t d e

C h i n a , foarte frumoase obiecte, cum­părate de ia m a g a / m u l de încredere Schmith & Straiului, calea V?icto riei , No. 53.

I I ) U n g r a m o f o n p e r f e c ţ i o ­n a t ;

12) U n a m a n d o l i n ă din lemn de pa l i sandru , ornată cu sidef, cum­părate do la mare l e magazin de mu­zică Jeun Feder, calea Victoriei , 54.

13) U n a f r u c t i e r ă , argintată şi auri tă , cu 12 cuţite pentru desert, au­ri te, cumpăra tă de la cunoscutul m a ­gazin de bijuterie Th. fíadivon, B «iul Elisabeta, 9 bis.

14) U n a t o a l e t ă d e b a m b u v e r i t a b i l , cumpăra ta de la bine a-sortatul magazin de mobile de trestie şi bambu D. Litmann, str Lipscani , No. 3 .

15} O duzină crema «Floia». 16) O » săpun «Flora». 17) O » pudră « Flora». 18) 2 c e a s o r n i c e de argint pen

tru bărbat . 19) 5 a b o n a m e n t e pe 6 luni

la ziarul umoris t ic «Veselia». 20) 5 a b o n a m e n t e pe 3 Iun '

la ziarul «Universul l i terar». Toate aceste f rumoase premi i se o-

feră cu începere de azi, prin t ragere la sorţi , abonaţilor .. Ziarului Călăto r i i lor».

Preţul abonamentu lu i lei 5 pe un an 2 .50, pe 6 luni

Reclama e sufletul comerculul

U N O B R A Z C U R A T Ş l F R U M O S se obţine prin întrebuinţarea cremei şi pudrei FLORA preparate de AL Iteanu farmacist, furnisor al Curţei Regale. Pudra «FLORA» fără bismut măreşte efectele uimitoare ale cremei «FLORA». Crema lei 1,50. Pudra

Іп»геЬшліагеГСгетэГя Pudreï^ïlora». «Flora» leï 2. Săpun Flora lei 1,25. Pomadă de păr ««Flora» neîntrecută pentru îngrijirea raţională şi higienicâ a părului, lei 2 ,50. Capilogen «Flora» (apă de păr) sticla mare lei 3 ,25 , mică 2 ,50 . Pasta de dinţi «Bucol» leï 1. Apa de gură uBwcofa l e ï 1 .80. Lapte de crin »Flora» pentru înfrumuse­ţarea tenului leï 2 . Săpun de Lapte de crin «Flora» lei 1.25.

La nemulţumire se restitue imediat costul.

î n a i n t e ş i Dupft

«UNIVERSUL LUT; H A R » [ C U P O N !Ч'О. ІІ2.

g — N o . 32 UNIVERSUL LITERAR Luni, 9 Iulie, 1910

NGUILE P A L E Z I A R U L U I

J N I V Cu începere de astă-zi , ziarul „Un ive r su l " oferă abonaţ i lor săi u rmă toa re l e mar i

şi de va loare p r e m i i :

O V I L A L A S I N A I A Construită anume anul acesta pentru abonaţii noştri, în posiţiunea cea mai încântătoare a Sinael,"

pe strada Furnica. UN DORMITOR DE BRONZ Foarte elegant, de mare valoare, cumpărat de la *Induf>tria Metalică Marcu», B -du l -Klisabeta No 5

DN DIVAN-PAT şi DN SALONAŞ MODERN Cumpărate de la marele magazin de mobile LA CENTRALA, Marco Daţtelkremer, str Carol Nu. 62

Un mare Piedestal de Marmora Foarte frumos sculptat, pentru flori.

Una Bicicleta, Una Puşcă de Vânătoare şi Un Pistol Automat Cumpărate de la marele magazin de arme B . I ) . Zi ' ss inann ca l ea V i c t o r i e i 4 4 .

Tin Gramofon perfecţionat O Vioară, sistem Stradivarius

Cumpărete de la marele magazin J ean Feder , calea Victoriei No. 5 4 .

UD inel De damă cu o piatră de valoare. 10 tablouri aquarele, Şease ceasoarnice pentru bárba}! Şease ceasoariiice „Reveil". 20 abonamente pentru в luni la „Veselia" 40 abon. pentru 6 luni la,Ziarul Călâloriilor'

Cu toate că acordă aceste mari premii, ,,UNIVERSUL" menţine aceleaşi preţuri de abonament adică:

Lei 18 pe ua aa; Lei 9,1S pe 6 luai; Lei 4,65 pe trei luni

Ви Ham ornat cu Ildes rC'όΠlin ceasornic de aur pcnlru barba 1 şi 0 pe­reche cercel cu 6 pielre diamant, ŞZlTmi

magazin „Ceasornicăria Golţeî".

lina pendulă de perete S c lucratăl bàtând

0 elegantă pendulă de biurefl H U I L Ă f p i l H t a P f l cumpărate de Ia marele magazin de UUUd II Н Ш Г І С , horologerie şi bijuterie T h . Radivoa,

Bulevardul Elisabeta No. 9 .

Abonaţii mai primesc gratuit „UNIVERSUL LITERAR"; iar 'cei ce se abonează cu începere de azi mai primesc un volum din

Memoriile Regelui Carol I Spre a participa la premiile acestea, abonaţii pe un an primesc 30 de bonuri; cei pe 6

lUniţ 1 4 bonuri; iar M i p e 3 luni, 5 bonuri. . . .