10 METODE ACTIVIZANTE UTILIZATE ÎN PREDAREA GEOGRAFIEI
LA LICEU
prof. MIHAELA OPREA GR
UP ŞCOLAR INDUSTRIAL LUDUŞ
RELIEFUL
CLASA a IX-a
1. METODA MOZAIC SCOP: asigură cooperarea în înţelegerea lecţiilor şi îi implică pe elevi în propria lor
ALCĂTUIREA SCOARŢEI TERESTE. MINERALE ŞI ROCI
. Constituirea grupurilor cooperative: Veţi lucra în grupuri de câte patru. Număraţi până la patru. Fiecare elev
imeşte
2. Activitatea în grupele de experţi: Toti elevii cu acelasi numar vor forma un grup nou in care vor studia impreuna
xtul, v
3. Activitatea în grupele cooperative: Fiecare elev revine in grupul cooperativ din care provine si prezinta celorlalti
4. Evaluarea individuală a elevilor: Elevii pot fi evaluati prin teste, prin raspunsuri orale la intrebari, printr-o
educaţie.
1
pr un număr de la unu la patru. Veţi primi un text despre Alcătirea scoarţei tereste şi până la sfârşitul orei fiecare dintre
voi va trebui să înţeleagă şi să cunoască acest conţinut. Toţi cei cu numărul 1 veţi primi prima parte (Mineralele), cei cu
numărul 2 partea a doua (Rocile magmatice), cei cu numărul 3 partea a treia (Rocile sedimentare), cei cu numărul 4 partea a
patra (Rocile metamorfice).
te or clarifica toate aspectele, vor extrage ideile esentiale, vor gandi modalitati eficiente de prezentare a continutului
esential si modalitatile de a verifica intelegerea acestuia de catre colegii din grupul cooperativ. Fiecare elev va deveni expert in
subiectul discutat in grupul de experti. Fiecare expert va fi responsabil de prezentarea continutului pregatit, celorlalti membri ai
grupului cooperativ. Au la dispozitie cinci minute pentru activitatea in grupurile de experti. Daca grupurile de experti se
impotmolesc, profesorul trebuie sa intervina pentru a asigura intelegerea corecta a subiectului.
.
continutul studiat. Fiecare elev poate adresa intrebari expertului, iar acesta va clarifica aspectul abordat. Expertul adreseaza
intrebari colegilor pentru a se asigura ca textul a fost inteles si invatat.
prezentare a materialului predat de catre colegi, prin desenarea individuala a unor scheme, harti etc
Marmura Safir prelucrat Bazalt Gips
2. METODA CUBULUI SCOP: explora iect cunoscut, urmând ase paşi:
descrier
1. Sarcina de lucru: Fiecare aveţi câte un cub nute completaţi în caiete ceea ce se cere pe fiecare faţă
a cubului
2. Activitate în perechi: Citiţi partenerului ce aţi scris pe prima faţă, iar colegul vostru va specifica exact ce i-a plăcut
şi de ce
3. Activitate frontală: Împărţiţi tabla în şase coloane, câte una pentru fiecare faţă a cubului. Câte un reprezentant din
fiecare p
escrie! – o erupţie vulcanică
cu alte procese/ fenomene din natură
sobe
cani în explicarea unor elemente de geografie fizică
rea unui subiect nou sau îmbogăţirea unui sub algoritmul în ş
e, comparare, analizare, asociere, aplicare, argumentare.
VULCANII
. Timp de trei mi
.
anume. Daca partenerul de discuţie nu a înţeles va adresa întrebări. Cel de-al doilea elev prezintă ce a scris, iar
partenerul comentează. Timp de cinci minute discutaţi în acest mod ideile scrise pe cele şase feţe ale cubului.
ereche va scrie într-una din coloane ceea ce a scris pe feţele cubului.
D
Compară! – erupţiile vulcanice
Asociază! – componentele unui aparat vulcanic cu componentele unei
Analizează! – repartiţia vulcanilor pe glob
Aplică! – unele cunoştinţe referitoare la vul
Argumentează! – afirmaţia “vulcanii sunt catastrofe naturale”
3. DIAGRAMA ISHIKAWA
SCOP: Identificarea princ a existenţa unei probleme identificate.
FORMAREA RELIEFULUI
1. Identificarea problemei (efectului)
termeni clari – Formarea reliefului
a vertebrală.
rni, forme rezultate
in săgeţi.
pale
b-cauzelor
litice şi grafice.
. Adopt
(OS DE PEŞTE) ipalelor cauze care contribuie l
- trebuie formulată în
- trebuie agreată de toţi membrii grupului
2. Problema devine “capul peştelui”
- se desenează coloan
3. Stabilirea cauzelor principale ale problemei
- prin brainstorming – agenţi interni, agenţi exte
4. Conectarea cauzelor principale la coloana vertebrală a peştelui pr
5. Tot prin brainstorming se stabilesc cauzele secundare ale fiecărei cauze princi
6. Conectarea cauzelor secundare la cauzele principale prin săgeţi.
7. Se repetă paşii 5 & 6 în funcţie de nivelul de aprofundare urmărit
• de obicei pe 4 sau 5 niveluri.
8. Analizarea şi evaluarea cauzelor şi su
- poate face apel la instrumente statistice, ana
9 area de decizii
Formarea reliefuluiAgenţi externiAgenţi interni
Forme re
Vântul Vulcanism
Vieţuitoare
zultate
Seisme Apa
Relief fluviatil
Relief carstic
Relief eolian
Relief antropic
Relief carstic
Relief glaciar
Relief fluviatil
Relief eolian
Relief glaciar
4. METODA “PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE” l unui
ĂRILE DE TEREN
“Prin alunecare de teren se intele in roci pe o suprafata inclinata (versant).
ca pamantul argilos este moale si oameii nu isi
strui
ul de
SCOP: stimularea creativităţii prin interpretarea de roluri „dacă interpretezi rolu
gânditor, chiar vei deveni unul...” (Eduard De Bono)
ALUNEC
ge deplasarea unei portiuni formata d
Alunecarile de teren se produc in zonele in care solul este format din diferite tipuri de argila care au proprietatea de a se
umfla atunci cand sunt imbibate cu apa (dupa o perioada cu ploi multe).
Multe din aceste alunecari se produc in zone nelocuite pentru
con esc case in aceste zone, cateodata insa alunecarile pot afecta si zone populate, pentru a nu se intampla acest lucru
se construiesc in aceste zone baraje (stavilare) care sa opreasca pamantul si acesta sa nu distruga gospodariile oamenilor.
In cele mai multe cazuri, alunecarile sunt cauzate de existenta unor mase de argile sau roci argiloase, care au
rol suprafete de alunecare, fie pentru ele insele fie pentru alte roci aflate pe suprafata lor . Pe langa panta versantului
acesta este unul din factorii care pot declansa alunecarile de teren. Factorii care cauzeaza aceste alunecari sunt : apa,
defrisarile, cutremurele, eruptiile vulcanilor etc. Perioada de pregatire a alunecarilor de teren poate fi uneori foarte lunga
alteori foarte scurta. Cele mai frecvente alunecari de teren se decalnseaza primavara, cand cantitatea de precipitatii este
mai mare si mai exista si fenomenul de topire a zapezilor ; si toamna este un anotimp in care se produc multe alunecari de
teren din cauza ploilor abundente.”
Pălăria albă
ru: Prezentaţi în mod obiectiv cauzele producerii alunecărilor de teren.
Pălăria roşie
u: Prezentaţi ce credeţi că simt locuitorii aşezărilor umane, supuse
Pălăria neagră
: Prezentaţi aspectele negative şi dezavantajele producerii alunecărilo e
Pălăria galbenă
Prezentaţi aspectele pozitive şi avantajele împăduririlor împotriva
Pălăria verde
u: Propuneţi alternative de soluţionare a problemei producerii
Pălăria albastră
Ce ar trebui să facă fiecare autorităţile pentru a evita efectele alunecărilor
Sarcina de luc
Sarcina de lucr
riscului producerii unei alunecări, atunci când aceasta se produce?
Sarcina de lucru r d
teren.
Sarcina de lucru:
stopării alunecărilor.
Sarcina de lucr
alunecărilor în zona noastră.
Sarcina de lucru:
în zona noastră?
5. ORGANIZATORUL GRAFIC SCOP: se utilizează pentru evidenţierea cauzelor şi efectelor unor procese sau
fenomene.
CUTREMURELE DE PĂMÂNT
1. Comunicarea sarcinii de lucru: Citiţi textul din manual şi organizaţi grafic timp de 5
minute efectele cutremurelor de pământ (seismelor), după modelul de pe tablă.
2. Activitate frontală: Voi scrie pe tablă câte o idee de la fiecare elev.
Cauza
Efect 1
Efect 3
Efect 2
Cutremure
Producerea valurilor tsunami
Producerea alunecărilor
Distrugerea drumurilor
Distrugerea clădirilor
6. TEHNICA BLAZONULUI SCOP: presupune completarea compartimentelor unei scheme cu desene, jetoane,
cuvinte sau propozitii care prezinta sinteza unui aspect real.
TIPURI DE ROCI
1. Comunicarea sarcinii de lucru - grupuri de 4-5 copii in 15 minute vor realiza blazonul cu una din subtemele date.
Veţi lucra în grupuri de câte 4. Timp de 5 minute veţi realiza blazoane pentru Tipurile de roci, după modelul de pe tablă.
Fiecare grup va elabora un blazon cu una dintre temele:
1. Rocile vulcanice
2. Rocile magmatice
3. Rocile detritice
4. Rocile organogene
5. Rocile de precipitare
6. Rocile metamorfice
2. Realizarea blazonului in grup – Elevii cooperează în interiorul grupului pentru realizarea blazonului.
3. Expunerea si evaluarea frontala a blazonului – Blazoanele sunt expuse într-o „galerie” care este vizitată de
colegi. Aceştia scriu comentariile pe marginea blazoanelor. Dacă toţi elevii au avut de elaborat acelaşi blazon, atunci se fac
comparaţii între conţinutul sectoarelor similare.
Răspândire Utilizări
Formare Exemple
Tipul de roci
Construcţii, industrie etc.
În luncile râurilor
Rocile detritice
Provin din sfărâmarea altor roci de către ape, vânturi, gheaţă etc.
Pietrişuri, nisipuri argile, gresii etc.
Argila
Nisip
Pietriş
Dacit
În regiunile Construcţii, la drumuri vulcanice
Rocile vulcanice
Provin prin răcirea Bazaltul, andezitul, dacitul
şi consolidarea lavei
Andezit
Bazalt
7. DIAGRAMA VENN SCOP: conştientizarea eficinentă a elementelor comparative; asemanări şi deosebiri între
concepte, fenomene, evenimente etc.
UNITĂŢILE MAJORE DE RELIEF
1. Sarcina de lucru: Desenaţi fiecare în caiet două cercuri parţial suprapuse. Între dealuri şi câmpii există asemănări
şi deosebiri. Într-un cerc scrieţi elementele esenţiale prin care se caracterizează dealurile, iar în celălalt elementele
caracteristice câmpiilor. În spaţiul în care se suprapun cele două cercuri scrieţi asemănările dintre cele două unităţi majore de
relief. Aveţi la dispoziţie un minut.
2. Activitate individuală
3. Activitate în perechi: Prezentaţi colegului de bancă ce aţi completat. Completaţi diagrama Venn cu informaţiile
obţinute de la colegul vostru. Aveţi la dispoziţie două minute.
4. Activitate frontală: Voi lua de la fiecare pereche câte un element scris în diagrama proprie.
Dealurile Câmpiile
S-au format prin fragmentarea unor
S-au format prin acumularea sedimentelor Au altitudini de
Sunt alcătuie din roci
sedimentare
10-300 m
podişuri Au altitudini de 300-700 m
Câmpie Deal
8. CIORCHINELE SCOP: exersarea gândirii libere şi structurarea informaţiilor într-o formă de
organizare grafică accesibilă
FORMELE RELIEFULUI PLANETAR
1. Comunicarea sarcinii de lucru: Lucraţi individual timp de trei minute. Scrieţi cuvântul continente în mijlocul
unei foi goale şi încercuiţi-l. Profesorul scrie cuvântul cheie ( sau o propoziţie cheie) în centrul tablei – continente. Scrieţi
toate cuvintele care vă vin în minte despre continente. Încercuiţi-le şi legaţi-le prin linii de cuvântul-cheie.
2. Activitate individuală.
3. Activitate în perechi: Prezentaţi colegului de bancă ciorchinele realizat, competaţi-l cu informaţiile primite de la el.
4. Activitate în grupuri: Prezentaţi ciorchinele elaborat de perechea voastră unei alte perechi, completaţi-l cu
informaţiile primite de la colegi.
5. Activitate frontală: Vom completa ciorchinele pe tablă.Fiecare pereche /grup va oferi câte o singură informaţie,care
nu a fost prezentată anterior.
Continente
Australia şi Oceania
4810 m alt. max.
Antarctica
Europa
Asia
Africa
America de Nord
10,5 mil. kmp
M-ţii Himalaia
8848 m alt. max.
44,5 mil. kmp
America de Sud
9. “TURUL GALERIEI” SCOP: stimularea învăţării şi interaprecierii
TIPURI DE RELIEF
1. Comunicarea sarcinii de lucru: Veţi lucra în grupuri de câte patru, timp de 10 minute. Fiecare grup va elabora un
desen, o schemă despre Tipurile de relief.
2. Activitate în grupuri: Elevii lucrează în grupuri, ducând la îndeplinire sarcina de lucru.
3. Expunerea produselor: Fiecare grup expune pe pereţii clasei produsul realizat.
4. Turul galeriei: La semnalul dat de profesor prin diferite procedee, grupurile de elevi trec pe la fiecare exponat
pentru a examina solutiile, ideile propuse de colegi şi le înscriu pe poster într-un loc stabilit anterior, comentariile critice,
întrebările, observaţiile - cu ajutorul unor simboluri. După ce se termină turul galeriei, grupurile revin la locul iniţial şi citesc
comentariile, observaţiile de pe lucrarea lor, reexaminandu-şi produsul.
5. Activitate în grupuri: Timp de 5 minute fiecare grup reexaminează produsul propriu, comparativ cu ale celorlalte
grupuri.
Relieful glaciar Relieful eolian
Relieful litoral Relieful structural
10. TEHNICA LOTUS (NUFĂRUL) SCOP: stabilirea de relaţii între noţiuni, pornind de la o tema principală. Dezvoltarea
potenţialului creativ, a inteligenţelor multiple în activităţi individuale şi de grup pe teme din
domenii diferite.
TIPURI GENETICE DE RELIEF
1. Comunicarea temei centrale: Vom studia astăzi Tipurile genetice de relief.
2. Scrierea temei centrale în centrul diagramei: Scrieţi Tipuri genetice de relief în centrul diagramei.
3. Identificarea celor 8 teme secundare de către elevi: Reflectaţi fiecare timp de un minut la 8 teme principale pe
care aţi dori să le studiem referitoare la Tipurile genetice de relief.
4. Scrierea celor 8 teme secundare pe diagramă: Scrieţi cele 8 teme secundare pe diagramă, în sensul acelor de
ceasornic: procesele geomorfologice, acţiunea apei, acţiunea apelor curgătoare, acţiunea gheţarilor, acţiunea apelor
marine, acţiunea vântului, structura geologică, rocile.
5. Scrierea celor 8 teme secundare, ca noi teme centrale: Scrieţi cele 8 teme secundare pe diagramă, în sensul acelor
de ceasornic, ca noi teme centrale pentru celelalte 8 cadrane.
6. Identificarea de noi informaţii pornind de la cele 8 noi teme centrale: Formaţi 8 grupuri. Elevii din fiecare grup
vor ocupa locuri la câte o masă din clasă şi vor studia în grup câte o temă din cele 8 propuse. Grupul A va căuta informaţii
pentru tema A –procesele geomorfologice, grupul B pentru tema B - acţiunea apei etc.
7. Prezentarea şi evaluarea informaţiilor: Câte un reprezentant din fiecare grup prezintă rezultatele frupului său. Se
analizează informaţiile, se fac corecturi, completări, se restructurează într-o formă concisă. Fiecare elev din clasă completează
diagrama sa.
8. Evaluarea muncii în grupuri. Fiecare grup analizează cum au lucrat, rapiditatea cu care au lucrat, identifică dificultăţile pe
care le-au avut, stabilesc ce au realizat bine etc.
Carpaţii
Delta Dunării
Procesele geomorfologice
Acţiunea apei
Acţiunea apelor curgătoare
Acţiunea gheţarilor
Acţiunea apelor marine
Acţiunea vântului Structura geologică
Rocile
Tipurile genetice de relief
Ţărm “Babele” Peşteră Dune
POPULAŢIA ŞI AŞEZĂRILE UMANE
CLASA a X-a
1. DIAGRAMA ISHIKAWA
(OS DE PEŞTE) SCOP: Identificarea principalelor cauze care contribuie la existenţa unei probleme identificate.
DINAMICA NATURALĂ A POPULAŢIEI
1. Identificarea problemei (efectului)
- trebuie formulată în termeni clari – Natalitatea scăzută în ţările dezvoltate
- trebuie agreată de toţi membrii grupului
2. Problema devine “capul peştelui”
- se desenează coloana vertebrală.
3. Stabilirea cauzelor principale ale problemei
- prin brainstorming – educaţia femeilor, cariera femeilor, dezvoltarea economiei, condiţii sociale
4. Conectarea cauzelor principale la coloana vertebrală a peştelui prin săgeţi.
5. Tot prin brainstorming se stabilesc cauzele secundare ale fiecărei cauze principale
6. Conectarea cauzelor secundare la cauzele principale prin săgeţi.
7. Se repetă paşii 5 & 6 în funcţie de nivelul de aprofundare urmărit
• de obicei pe 4 sau 5 niveluri.
8. Analizarea şi evaluarea cauzelor şi sub-cauzelor
- poate face apel la instrumente statistice, analitice şi grafice.
9. Adoptarea de decizii
Stres
Sursă de venituri
Satisfacţii Folosirea metodelor
contraceptive
Planificare familială
Natalitatea mică în ţări dezvoltate
Cariera femeilor Educaţia femeilor
Cunoaşterea metodelor
contraceptive Ocupă timp
Dezvoltarea economiei
Condiţii sociale
Venituri scăzute/mari
2-3 slujbe
Nr. mare de ore lucrate
Fumatul
Legalizare avort
Droguri
Anturaj
2. TEHNICA PHILIPS 6/6 SCOP: intensificarea producţiei creative
RĂSPÂNDIREA GEOGRAFICĂ A POPULAŢIEI
1. Comunicarea sarcinii de lucru: Formaţi grupuri de şase. Timp de şase minute discutaţi în fiecare grup despre
factorii care determină răspândirea geografică a populaţiei, apoi timp de două minute un reprezentant al grupului va expune
ideile voastre în faţa colegilor.
2. Discuţiile în interiorul subgrupurilor: Fiecare grup alege un moderator care notează ideile grupului şi numeşte un
purtător de cuvânt.
3. Prezentarea rapoartelor: După expirarea timpului, în timp de două minute, fiecare purtător de cuvânt prezintă
părerea la care a ajuns grupul său.
4. Sinteza rapoartelor se poate face în diverse moduri: sinteza purtătorilor de cuvânt sau sinteza realizată de
moderator.
3. BULA DUBLĂ SCOP: se utilizează pentru evidenţierea asemănărilor şi a deosebirilor dintre
elemente, procese sau fenomene.
MOBILITATEA TERITORIALĂ A POPULAŢIEI – MIGRAŢIILE
Tehnica „Bula dublă” grupează asemănările şi deosebirile dintre doua
obiecte , procese, fenomene, idei, concepte.
Bula dublă este prezentată grafic prin două cercuri mari în care se aşează imaginea care denumeşte subiectul sau se
scrie cuvântul –cheie.
În cercurile mici aşezate între cele două cercuri mari se deseneaza sau se aşează simbolurile ce reprezintă asemănările
dintre cei doi termeni cheie sau se notează asemănările.
În cercurile situate în exterior la dreapta şi la stanga termenilor cheie se înscriu caracteristicile, particularităţile sau
deosebirile.
1. Comunicarea sarcinii de lucru: Realizaţi „Bula dublă” pentru evidenţierea asemănăroilor şi a deosebirilor dintre
migraţia internă şi migraţia internaţională.
2. Activitatea individuală: Elevii realizează propria bulă dublă, cu datele cerute.
3. Activitate frontală: Se completează bula dublă, realizată pe tablă.
Migraţia internă
Migraţia internaţională
Nivelul de trai
Lipsa banilor
Locuri de munca mai bine platite
Exod rural
Exod de creiere
În afara ţării În
ţară
6. TEHNICA BLAZONULUI SCOP: presupune completarea compartimentelor unei scheme cu desene, jetoane,
cuvinte sau propozitii care prezinta sinteza unui aspect real.
RASELE UMANE
1. Comunicarea sarcinii de lucru - grupuri de 4-5 copii in 15 minute vor realiza blazonul cu una din subtemele date.
Veţi lucra în grupuri de câte 4. Timp de 5 minute veţi realiza blazoane pentru Rasele umane, după modelul de pe tablă. Fiecare
grup va elabora un blazon cu una dintre temele:
1. Rasa europoidă
2. Rasa negroidă
3. Rasa mongoloidă
2. Realizarea blazonului in grup – Elevii cooperează în interiorul grupului pentru realizarea blazonului.
3. Expunerea si evaluarea frontala a blazonului – Blazoanele sunt expuse într-o „galerie” care este vizitată de
colegi. Aceştia scriu comentariile pe marginea blazoanelor. Dacă toţi elevii au avut de elaborat acelaşi blazon, atunci se fac
comparaţii între conţinutul sectoarelor similare.
Răspândire
Trăsăturile rasei
Rasa umană
Rasa europidă
Piele de culoare deschisă, nas îngust, păr moale – brun sau blond, ochii mari, divers coloraţi, talia înaltă
Sunt răspândiţi în Europa, America, Australia