DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEŢULUI HUNEDOARA Compartiment Evaluare si Promovarea Sanatatii si Educatie pentru Sanatate
ZIUA MONDIALĂ A SĂNĂTĂŢII
7.04.2017
DEPRESIA RUPE BARIERA TĂCERII, CERE AJUTOR !
CENTRUL REGIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ CLUJ
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
7 aprilie 2017 Ziua Mondială a Sănătăţii
DEPRESIA
Ministerul Sănătăţii Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj
Institutul Naţional de Sănătate Publică
În anul 1948 se înfiinţează Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), iar Consiliul său Director decide ca data de 7 aprilie să fie desemnată Ziua Mondială a Sănătăţii, pentru a celebra întemeierea acestei organizaţii.
Începând cu 1950, ziua de 7 aprilie se va sărbătorii anual. Ziua Mondială a Sănătăţii abordează în fiecare an, câte un subiect de importanţă majoră, ce afectează sănătatea globală. Ziua Mondială a Sănătăţii se organizează atât la nivel mondial, cât şi regional şi local, implicând numeroase instituţii guvernamentale sau ne-guvernamentale din domeniul medical, mass-media.
Temele abordate de Ziua Mondială a Sănătăţii
• 2016 –Diabetul • 2015 -Siguranţa alimentaţiei • 2013 – Hipertensiunea arterială • – ucigaşul tăcut • 2012 – Sănătatea adaugă ani vieţii • 2011 – Rezistenţa antimicrobiană • 2010 – Urbanizarea şi sănătatea • 2009 – Serviciile de urgenţă din spitale • – salvează vieţi • 2008 – Protejarea sănătăţii de efectele
adverse ale schimbărilor climaterice • 2007 – Securitatea sănătăţii • 2006 – Să muncim cu toţii pentru sănătate • 2005 – Fiecare mamă şi copil contează
În prezent DEPRESIA poate fi prevenită şi tratată. O mai bună înţelegere a depresiei, ca boală în sine, a faptului că poate fi prevenită şi tratată, va ajuta la reducerea stigmatului asociat cu această condiţie şi va determina mai multe persoane să caute ajutor de specialitate. Obiectivul principal al campaniei, care a început din 10 octombrie 2016 odată cu Ziua Mondială a Sănătăţii Mintale, este acela că mai multe persoane cu depresie din toate ţările să caute şi să primească ajutor.
OBIECTIVELE OMS pentru
ZIUA MONDIALA A SANATATII
MESAJELE CHEIE • Depresia este o boală mintală comună ce afectează persoane de toate vârstele, profesiile, din toate ţările. • Riscul de a devenii depresiv este crescut de sărăcie, şomaj, evenimente tragice, cum ar fi moartea unei persoane dragi, despărţiri, boli cronice, probleme cauzate de alcool sau droguri. • Depresia netratată se asociză cu imposibilitatea de a muncii, de a participa la viaţa de familie sau cea socială. • Depresia poate fi prevenită şi tratată. Tratamentul implică psihoterapie şi/sau medicaţie antidepresivă. • Să vorbeşti cu persoanele în care ai încredere, este primul pas spre recuperarea din depresie !
OBIECTIVELE • Creşterea numărului persoane
depresive care solicită şi beneficiază de ajutor
• Informarea publicului general asupra depresiei, asupra cauzelor şi consecinţelor acesteia, inclusiv suicidul, asupra disponibilităţii mijloacelor de prevenire şi tratament.
• Implicarea familiei, prietenilor, colegilor, a comunităţii în sprijinirea persoanelor cu depresie.
SCOPUL CAMPANIEI Schimbarea percepţiei
bolilor mentale, inclusiv a depresiei, ca stigmate, printr-
o informare corectă.
TEMA CAMPANIEI Importanţa comunicării
în profilaxia şi tratarea depresiei
Sloganul campaniei DEPRESIA: să vorbim!
Sloganul campaniei mondiale “Să stăm de vorbă” Sloganul campaniei naţionale “Rupe bariera tăcerii”
Ce este depresia?
Depresia este o boală caracterizată prin tristeţe persistentă şi pierderea interesului pentru activitățile pe care în mod normal le făceai cu plăcere, asociate cu incapacitatea de a realiza sarcinile cotidiene, timp de cel puțin douăsăptămâni.
Depresia este o afectiune medicala serioasa care poate influenta in mod negativ starea, gandirea si comportamentul.
Depresia este o boală mintală comună ce afectează persoane de toate vârstele, profesiile, din toate ţările.
Depresia este rezultatul unor interacțiuni complexe între factori de natură socială, psihologică și biologică. Indivizii care au trecut prin evenimente marcante de viață (șomaj, doliu, traume psihologice) sunt mai predispuși să dezvolte depresie. În același timp, depresia cronică favorizează apariția stresului și a unei stări de disfuncționalitate, afectând suplimentar stilul de viață a persoanei care suferă de depresie și acționând astfel printr-un mecanism de feedback pozitiv care alimentează cercul vicios și agravează boala individului. Nu în ultimul rând, există o inter-relație între depresie și bolile fizice, bolnavii cu diabet sau boli cardiovasculare putând dezvolta depresie și vice-versa. În funcție de severitatea simptomelor, un episod depresiv poate fi clasificat drept minor, moderat sau sever. O persoană care suferă de un episod depresiv minor va avea unele dificutăți în continuarea activităților la locul de muncă și a activităților sociale, dar cel mai probabil nu va va opri complet aceste activități. În mod contrar, în timpul unui episod depresiv major, este foarte puțin probabil ca persoana afectată să poată contiuna activitățile sociale, domestice sau la locul de muncă.
Între anii 1990 și 2013, numărul persoanelor care suferă de
depresie și / sau anxietate au crescut cu aproape 50%. Aproape 10% din populația lumii este afectată de una sau ambele .
În situații de urgență umanitare și de conflict în curs de desfășurare, 1 din 5 persoane sunt afectate de depresie și anxietate.
Depresia creste riscul de alte boli netransmisibile, cum ar fi diabetul si bolile cardiovasculare. In plus, boli cum ar fi diabetul si bolile cardiovasculare creste riscul de depresie.
Depresia la femei(postpartum) care au nascut poate afecta dezvoltarea nou-născuților.
În multe țări ale lumii, nu există, sau foarte puțin, sprijin disponibile pentru persoanele cu tulburări de sănătate mintală. Chiar și în țările cu venituri mari, aproape 50% dintre persoanele cu depresie nu primesc tratament.Lipsa de tratament pentru tulburări mintale comune are un cost economic ridicat: noi dovezi dintr-un studiu condus de OMS arata ca depresia si tulburarile de anxietate singur costa mai mult decât în valoare de un trilion de dolari pierderi economice în fiecare an.
Cele mai frecvente tulburari de sanatate mintala pot fi prevenite și tratate, la un cost relativ scăzut.
World Health Day 2017
Diferenta dintre depresie si tristete
Decesul unei persoane apropiate, pierderea locului de munca sau incheierea unei relatii reprezinta experiente dureroase pentru oricine. Este normal sa existe trairi de tristete si durere ca raspuns la asemenea evenimente stresante.
Persoanele care trec prin asemenea situatii dificile se pot descrie de cele mai multe ori ca fiind „deprimate”. Cu toate acestea, tristetea si depresia nu sunt similare. In timp ce sentimentele de tristete se diminueaza in timp, depresia se poate mentine luni sau chiar ani.
Pacientii care au trecut printr-o depresie subliniaza diferente marcante dintre tristetea normala si greutatea disfunctionala a depresiei clinice.
“I had a black dog, his name was depression”
Sursa: American Psychiatric Association – Let’s Talk Facts about Depression
Factori biochimici. Nivelurile anormale de serotonina si norepinefrina, doua elemente chimice din creier, pot contribui la aparitia simptomelor depresiei, cum ar fi starea de anxietate, iritabilitatea si oboseala. Acestea nu sunt insa singurele substante implicate, cercetatorii se afla intr-o continua descoperire de noi informatii in acest domeniu. Factori genetici. Depresia poate aparea la mai multi membri ai aceleiasi familii. Ca un exemplu, daca un geaman identic are depresie, celalalt are sanse de 70% sa traiasca si el aceasta afectiune la un moment dat pe parcursul vietii. Personalitatea. Persoanele cu o stima de sine mai scazuta, care sunt usor coplesite de stres sau care au o atitudine generala pesimista, par sa fie mai vulnerabile in fata depresiei. Factori de mediu. Expunerea continua la violenta, neglijenta, abuz sau saracie poate face ca persoanele care sunt deja predispuse la depresie sa fie si mai vulnerabile la aceasta afectiune. De asemenea, o alta afectiune medicala poate determina aparitia depresiei. Relatia dintre o afectiune medicala fizica si una psihica poate fi foarte complexa, acestea putandu-se influenta si potenta una pe celalalta, astfel de cazuri trebuind urmarite atat din punct de vedere somatic, cat si psihologic.
Factori de risc
• istoric de depresie sau tulburare afectivă în familie • evenimente traumatice (deces în familie, abuz, abandon,divorţ, violenţă) • genul: este de 2 până la de 3 ori mai frecventă la femei decât la barbaţi • divorţul sau lipsa unei relaţii interpersonale apropiate • şomajul; dezavantaje socio-economice: nivel scăzutal educaţiei, sărăcia • boli cronice, etc. • La nivel mondial, există mai mult de 300 de milioane de persoane afectate (4,4% din populaţia globului). • La nivel mondial, aproape 800.000 de persoane se sinucid anual, suicidul fiind a doua cauză de deces în rândul persoanelor din grupa de vârstă 15-29 de ani. • Pe continentul european, peste 40 de milioane de persoane suferă de tulburări depresive. • În România, prevalenţa este estimată la 5% din populaţia generală (931.842 de cazuri), 163.836 ani de viață trăiți cu dizabilitate – YLD - 7,9% din totalul anilor de viață trăiți cu dizabilități la nivelul populației.
SIMPTOME • pierderea energiei; • schimbarea apetitului; • tulburări de somn; • anxietate; • reducerea concentrării; • indecizie; neliniște; • sentimente de inutilitate, vinovăție, disperare; • gânduri de auto-vătămare sau sinucidere.
http://www.who.int/campaigns/world-health-day/2017/handouts-depression/en/
Cum poti sa ajuti • Asigura-te clar că doreste să fie ajutat ,să-l asculti fără sa-l judeci și oferă sprijin. • Afla mai multe despre depresie. • Încurajeaza-l să caute ajutor profesionist atunci când este dispus. • Dacă medicația este prescrisa, ajuta să-l ia . Fii răbdător; durează de obicei câteva săptămâni ca să se simtă mai bine. • Ajută-l cu sarcinile de zi cu zi și de a avea hrană și somn regulat. • Încurajeaza-l sa efectueze exerciții fizice regulate și activități sociale. • Încurajeaza-l să se concentreze pe pozitiv, mai degrabă decât negativ. • Dacă se gândeste la auto-vatamare corporala, sau deja si-a cauzat în mod intenționat , nu-l lasa în pace. Cere ajutor suplimentar la serviciile de urgență sau la un profesionist de ingrijire a sanatatii. Între timp, elimina anumite elemente, cum ar fi medicamentele, obiectele ascuțite și armele de foc. • Ai grijă de tine . Încearcă să găsesti modalități de a se relaxa și de a continua sa faca lucruri pe care il bucura. http://www.who.int/campaigns/world-health-day/2017/handouts-depression/en/
Tratamentul depresiei Furnizorii de servicii medicale pot oferi tratamente psihologice precum: - activarea comportamentală, - terapie cognitiv-comportamentală - terapie interpersonală. De asemenea, medicația anti-depresivă poate sprijini efortul de contracarare a simptomelor depresiei
Ce poti face daca crezi ca copilul / prietenul tau ar putea fi deprimat
• Vorbește cu el sau ea despre ce se întâmplă acasă, la școală și în afara școlii.Încerca să afli dacă ceva il /o deranjează.
• Discuta cu persoane de încredere care iti cunoaste copilul/prietenul. • Cere sfatul unui profesionist. • Proteja copilul /prietenul de stres excesiv, maltratare și violență. • Acorda o atenție deosebită pentru bunăstarea copilului în timpul
schimbărilor de viață, cum ar fi începerea unei noi școli sau pubertate.
• Încurajeaza-ti copilul /prietenul să doarma suficient, mananca regulat, să efectueze activitati fizice, și de a face lucruri de care el sau ea se bucură.
• Fa-ti timp pentru a petrece cu copilul tau /prietenul . • În cazul în care copilul /prietenul dumneavoastră are gânduri de
auto-vătămare , sau a făcut deja acest lucru, cauta ajutor de la un profesionist instruit imediat.
http://www.who.int/campaigns/world-health-day/2017/handouts-depression/child/en/
DEPRESIA ÎN CIFRE • La nivel mondial, există mai mult de 300 de milioane de persoane afectate (4,4% din populaţia globului). La nivel mondial, aproape 800.000 de persoane se sinucid anual, suicidul fiind a doua cauză de deces în rândul persoanelor din grupa de vârstă 15-29 de ani.
• Pe continentul european, peste 40 de milioane de persoane suferă de tulburări depresive. • În România, prevalenţa este estimată la 5% din populaţia generală (931.842 de cazuri), 163.836 ani de viață trăiți cu dizabilitate – YLD - 7,9% din totatul anilor de viață trăiți cu dizabilități la nivelul populației.
Ani de viaţă pierduţi prin îmbolnăvire
- DALY 2015
839
0
200
400
600
800
1000
2015 2016
Nr. cazuri depresie spitalizate 2094 1973
Nr. cazuri depresie dispensarizate 2540 2251
Evoluţia cazurilor de depresie în judeţul Hunedoara:
Concluzie Depresia nu este niciodată normală și produce
întotdeauna suferință inutilă. Cu diagnostic și tratament adecvat, marea majoritate a persoanelor cu depresie o vor depasi.
Dacă vă confruntați cu simptome de depresie, consulta medicul de familie sau psihiatrul, descrie preocupările pentru a solicita o evaluare aprofundată.Te vei simți mai bine.
http://www.who.int/campaigns/world-health-day/2017/handouts-depression/child/en/
1. World Health Organization. Depression - Fact Sheet. [Online].; 2017 [cited 2017 March 21. Available from: http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs369/en/. 2. World Health Organization. Mental health action plan 2013-2020. ; 2013. Report No.: 978 92 4 150602 1. 3. Ferrari AJ, Charlson J, Norman RE, Patten SB, Freedman G, Murray CJ, et al. Burden of Depressive Disorders by Country, Sex, Age, and Year: Findings from the Global Burden of Disease Study 2010. PLOS Medicine. 2013 November. 4. World Health Organization. Depression and Other Common Mental Disorders. Global Health Estimates. Geneva:; 2017. 5. World Health Organization. Mental Health - Mental Health Action Plan 2013-2020. [Online]. [cited 2017 March 21. Available from: http://www.who.int/mental_health/publications/action_plan/en/. 6. Monitorul Oficial, Partea I nr. 652 din 13 septembrie 2012. Legea 487/2002 republicata 2012, legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice. [Online].; 2012 [cited 2017 March 21. Available from: http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_sanatatii_mintale.php. 7. Ministerul Sănătății. Normele de aplicare a Legii sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002, din 15.04.2016. [Online].; 2016 [cited 2017 March 21. Available from: http://lege5.ro/Gratuit/geydmobuhe3q/normele-de-aplicare-a-legii-sanatatii-mintale-si-aprotectiei-persoanelor-cu-tulburari-psihice-nr-487-2002-din-15042016&d=2017-03-22. 8. Ministerul Sănătății - Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog. Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog. [Online]. [cited 2017 March 21. Available from: http://cnsm.org.ro/index.html. 9. Centrul Național pentru Sănătate Mintală și Luptă Antidrog. Pagina Principală - Ghiduri și Manuale - Ghiduri - Programului national de sanatate mintala si profilaxie in patologie psihiatrie. [Online]. [cited 2017 March 27. Available from: http://cnsm.org.ro/. 10. Guvernul României. Contractul Cadru pentru acordarea asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016 - 2017. [Online].; 2016 [cited 2017 March 27. Available from: http://www.casan.ro/casalba/media/postFiles/HG%20161.2016-Contract%20cadru%2020162017 11. American Psychiatric Association – Let’s Talk Facts about Depression
Bibliografie
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ JUDEŢUL HUNEDOARA – DEVA Compartiment Evaluare si PromovareaSanatatii si Educatie pentru Sanatate
MEDIC ŞEF DEPARTAMENT S.S.P., Dr. Birău Cecilia
DIRECTOR EXECUTIV DELEGAT, Ec. Mona Radu
