MINISTERUL SANATATII DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA A MUNICIPIULUI BUCURESTI

str. Avrig nr.72-74, sector 2, Bucuresti – Romania Tel: 252.79.78; 252.32.16; Fax: 252.55.20; www.dspb.ro; Cont: RO70TREZ70023660120XXXXX – D.T.C.P.M.B.

Z i u a E u r o p e a n! a I n f o r m! r i i d e s p r e A n t i b i o t i c e , 2 0 1 0 Rezisten!a la antibiotice este una dintre cele mai importante amenin!"ri pentru siguran!a pacien!ilor în spitalele din Europa. Bacteriile rezistente la antibiotice reprezint" o prezen!" zilnic" în multe spitale europene, unde afecteaz" siguran!a pacientului #i cresc morbiditatea #i mortaliatea, ca #i durata medie de spitalizare. Ca parte a unei largi in!iative europene, Centrul European pentru Prevenirea #i Controlul Bolilor (ECDC) împreun" cu autorit"!ile de s"n"tate din Uniunea European" au lansat Ziua European" a Inform"rii despre Antibiotice, o ini!iativ" european" de s"n"tate public", care este marcat" anual pe data de 18 noiembrie 2008.

România se al"tur" azi din nou eforturilor Centrului European pentru Controlul #i Prevenirea Bolilor (ECDC) de a readuce in aten!ia speciali#tilor, a factorilor implica!i în producerea, prescrierea #i distribuirea antibioticelor, dar #i a publicului larg, problematica rezisten!ei la antibiotice.

În acest an, campania prilejuit" de Ziua European" a Inform"rii despre Antibiotice se deruleaz" sub sloganul Utilizarea inadecvat! a antibioticelor este cauza rezisten"ei la antibiotice. Prescrie"i-le cu pruden"! pentru a le p!stra eficacitatea. Campania se adreseaz" în mod special personalului medical din spitale #i anume: medicilor care care prescriu medicamente, comisiilor medicamentului, managerilor #i farmaci#tilor #i altor categorii de personale pentru a reduce folosirea inutil" a antibioticelor. În egal" m"sura ne adres"m #i medicilor de familie pentru a sus!ine activit"!ile derulate în anul 2009. Rezisten!a la antibiotice este, un fenomen legat de modalitatea #i magnitudinea utiliz"rii lor, iar utilizarea inadecvat" a acestora este principala cauz" a rezisten!ei la antibiotice. Studii europene au ar"tat c" este foarte probabil ca un pacient spitalizat s" primeasca antibiotice #i c" un procent de pân" la 50% din toate antibioticele utilizate în spitale pot fi prescrise inadecvat. Utilizarea inadecvat" a antibioticelor poate include diverse aspecte #i a fost dovedit c" poate conduce la infectarea pacien!ilor sau fenomene de colonizare cu bacterii rezistente la antibiotice precum Staphylococcus aureus rezistent la meticilin" (MRSA), enterococi rezisten!i la vancomicin" (VRE) #i bacili gram negativi cu rezisten!" crescut", în aceea#i m"sur" fiind asociat" cu o inciden!" crescut" a infec!iilor cu Clostridium difficile.

Organizarea de: ! întâlniri preg"titoare ale personalului din re!eaua de s"n"tate public"

cu managerii de spitale/personal din conducerea spitalelor; ! întâlniri cu reprezentan!ii organiza!iilor de medicin" de familie.

! Publicarea pe websiteul institu!iei de comunicate de pres" #i materiale de informare.

" La nivelul spitalelor în colaborare cu consiliile jude"ene, respectiv consiliul municipiului Bucure#ti:

# organizarea de întâlniri cu reprezentan!ii conducerii spitalelor, medicii care prescriu medicamente în spitale, farmaci#tii din spitale, comitetul farmaceutic, personalul din laboratoare, personalul din compartimentele specializate de supraveghere si control a infec!iilor nosocomiale, medicii de familie cu care colaboreaz" spitale;

# transmiterea de informa!ii relevante pacien!ilor (bro#ura pentru pacient); # publicarea pe website-ul spitalului de comunicate de pres" #i materiale de

informare. " La nivelul cabinetelor de medicin" de familie:

# continuarea activit"!ilor derulate cu ocazia celebrarii Zilei Europene a Inform"rii despre Antibiotice 2009;

# transmiterea de informa!ii relevante pacien!ilor (bro#ura pentru pacient); # participarea la întâlnirile organizate de spitale #i direc!iile de s"n"tate public"

jude!ene.

Mesaje cheie pentru personalul care prescrie medicamente în spitale

• Bacteriile rezistente la antibiotice au devenit o prezen!" zilnic" #i o problem" în spitalele din Europa. • Utilizarea inadecvat" a antibioticelor poate conduce la infectarea pacien!ilor sau la fenomene de colonizare

cu bacterii rezistente la antibiotice precum stafilococul aureus (MRSA), enterococci rezisten!i la vancomicin" (VRE) #i bacili gram negativi cu rezisten!" foarte crescut".

• Utilizarea inadecvat" a antibioticelor este asociat" cu o inciden!" crescut" a infec!iilor cu Clostridium difficile .

• Apari!ia, selec!ia #i r"spândirea bacteriilor rezistente la antibiotice reprezint" o amenin!are la adresa siguran!ei pacien!ilor în spitale deoarece:

- Infec!iile cu bacterii rezistente la antibiotice au ca rezultat o cre#tere a mortalit"!ii #i morbidit"!ii, ca #i o durat" de spitalizare crescut".

- Rezisten!a la antibiotice de obicei conduce la prelungirea unui tratament adecvat cu antibiotice. - Un tratament cu antibiotice prelungit sau inadecvat la pacien!ii cu infec!ii severe este asociat cu

cele mai negative rezultate pentru pacient #i uneori deces. - Apari!ia unor noi antibiotice este limitat" #i dac" rezisten!a la antibiotice continu" s" creasc" nu

vor mai exista antibiotice eficace pentru tratament.

• Pacien!ii care sunt spitaliza!i au o mare probabilitate de a primi un antibiotic (13) #i 50% din toat" utilizarea antibioticelor în spitale poate fi inadecvat" ;

• Utilizarea inadevcat" a antibioticelor este unul dintre principalii factori care conduce la dezvoltarea rezisten!ei la antibiotice;

• Utilizarea inadevcat" a antibioticelor poate include oricare dintre urm"toarele :

- Când antibioticele sunt prescrise în mod inutil; - Când administrarea antibioticelor este prelungit" la pacien!ii în stare critic"; - Când spectrul terapiei cu antibiotice este fie prea îngust fie prea larg; - Când doza de antibiotic este fie prea mic" fie prea mare în compara!ie cu cea indicat" pentru

pacientul respectiv; - Când durata tratamentului cu antibiotic este prea lung" sau prea scurt"; - Când tratamentul cu antibiotic nu este ajustat în momentul în care devin disponibile datele de

cultur" microbiologic". -

• Utilizarea prudent" a antibioticelor poate preveni apari!ia #i selec!ia de bacterii rezistente la antibiotice. • Diminuarea utiliz"rii antibioticelor s-a dovedit c" are ca rezultat o inciden!" în sc"dere a infec!iilor cu

Clostridium difficile.

Strategii multifactoriale care includ educa!ia continu", folosirea ghidurilor #i politicilor privind utilizarea antibioticelor în spitale, m"suri restrictive #i consulta!ii din partea medicilor, microbiologilor #i farmaci#tilor, pot avea ca rezultat practici mai bune de prescriere a antibioticelor #i diminuarea rezisten!ei la antibiotice.

- Monitorizarea rezisten!ei la antibiotice în spitale #i date privind utilizarea antibioticelor s-au dovedit a furniza informa!ii utile pentru îndrumarea empiric" a terapiei cu antibiotice a mai multor pacien!i gravi bolnavi .

- Instituirea la momentul oportun #i durata corect" a profilaxiei cu antibiotice pentru interven!ii chirugicale este asociat" cu un risc mai sc"zut pentru infec!ii chirugicale #i un risc mai sc"zut de apari!ie a bacteriilor rezistente la antibiotice .

- Studii arat" c", pentru unele indica!ii, o durat" mai redus" mai degrab" decât una mai lung" de administrare a antibioticelor, poate avea rezultate f"r" diferen!e la pacien!i #i aceasta a fost asociat" cu frecven!e mai reduse a rezisten!ei la antibiotice .

- Recoltarea de e#antioane microbiologice înainte de ini!ierea terapiei empirice cu antibiotice, monitorizarea rezultatelor culturilor #i ajustarea tratamentului cu antibiotic pe baza rezultatelor culturii, reprezint" mijloace de reducere a utiliz"rii inutile de antibiotice.

Mesaje cheie pentru personalul care prescrie medicamente în sistemul de asisten!" medical" primar"

• Rezistenta la antibiotice reprezinta o problema grava de sanatate publica în crestere în Europa. • În timp ce numarul de infectii datorate bacteriilor rezistente la antibiotice este în crestere,

aparitia unor noi antibiotice nu este promitatoare si astfel se contureaza perspectiva reducerii considerabile a disponibilitatii unor tratamente cu antibiotice eficace în viitor .

• Expunerea la antibiotice este legata de aparitia rezistentei la antibiotice . Consumul total de antibiotice la o populatie precum si modul de consumare al antibioticelor are un impact asupra rezistentei la antibiotice .

• Experienta din unele tari în Europa arata ca reducerea prescrierii de antibiotice în sistemul de asistenta medicala ambulatorie, are ca rezultat o diminuare concomitenta a rezistentei la antibiotice .

• Îngrijirile de asistenta medicala primara sunt responsabile de aproximativ 80% pâna la 90% din toate prescriptiile de antibiotice, în special pentru infectiile tractului respirator .

• Exista dovezi care arata ca, îm multe cazuri de infectii ale tractului respirator, antibioticele nu sunt necesare si ca sistemul imunitar al pacientului este suficient de competent pentru a lupta împotriva infectiilor simple.

• Exista pacienti cu anumiti factori de risc precum, de exemplu exacerbari severe ale bolii obstructive pulmonare cronice, cu cresterea productiei de sputa pentru care este necesara prescrierea de antibiotice .

• Prescrierea care nu este necesara de antibiotice în asistenta medicala primara este un fenomen complex, dar este în principal legata de factori precum interpretarea gresita a simptomelor, diagnosticul incert si asteptarile percepute ale pacientului .

Communicarea cu pacien!ii este esen!ial"

• Studiile arata ca satisfactia pacientului în asezamintele de îngrijiri primare de sanatate depinde mai mult de eficacitatea comunicarii decât de primirea unei prescriptii de antibiotic si ca prescrierea de antibiotic pentru o infectie a tractului respirator nu diminueaza rata vizitelor ulterioare .

• Sfatul medical al profesionistului are impact asupra perceptiilor si atitudinii fata de îmbolnavire si nevoia perceputa de antibiotice, în special când pacientii sunt sfatuiti cu privire la ceea ce sa se astepte pe parcursul bolii, inclusiv timpul de recuperare realist si strategiile de self management .

• Personalul care prescrie medicamente în sistemul de asistenta medicala primara nu are nevoie sa aloce mai mult timp pentru consultatii care implica oferirea de alternative la prescrierea de antibiotice. Studiile arata ca aceasta poate fi facuta cu acelasi timp mediu pentru consultatii în timp ce se mentinere si un grad ridicat de satisfactie al pacientului .