CMYK

VINERI25 noiembrie 2011

Anul IVNr. 83512 + 4 paginiPreţ: 1 LEUwww.zvj.ro

Răsărit: 07:39Apus: 16:53

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

MARCĂÎNREGISTRATĂR

Nu există lege împotriva

ADEVĂRULUI!

Director:Cătălin DOCEA

Curs valutar:1€ = 4,3525 lei1$ = 3,2548 lei1₤ = 5,0514 lei

ZiarulVãii Jiului

PPuuttooaarreeaa ddee llaammiizzeerriiaa ddiinnccaannaall sseessiimmţţeeaa ppâânnăă llaauullttiimmeellee eettaajjee

TipardigitalCel mai bun

preţ dinjudeţ!

Transmitecererea ta de

ofertă la office@zvj.ro

Rent A Car(Dacia Logan)

Tarife între 70 şi 150 lei/zi

Sună acum!0732.832.824

Miercuri, 30 noiembrie, Kapital TV şi ZVJ vă propun

O întâlnire cu regretatulMircea Andraş, la un ande la dispariţia saSâmbătă, 26 noiembrie, se împlineşte un an de când Mircea Andraş, prietenul şi colaboratorul ZVJ, ne-a lăsat mai trişti. Unan în care multora le-a lipsitpagina realizată de el în fiecarezi pentru cotidianul nostru, unan în care masa lui de la MariCafe e bântuită de solitudine şitristeţe.Veşnic pus pe glume, Mircea,prietenul nostru, ar fi avut, cusiguranţă, câteva epigrame şipentru o comemorare caaceasta. Însă, cum nu îl putemegala în această privinţă, nevom aduce aminte de el într-unreportaj special, difuzat mier-curi, 30 noiembrie, pe KapitalTV, de la ora 18. Atunci veţiafla cum l-au cunoscut şi ce amintiri păstrează prietenii luiapropiaţi. Tot miercuri, 30 noiembrie, şi ZVJ vă propune o reîntâlnire nostalgică cu Mircea Andraş.

� 3

� 6-7

15 piese au fost înscrise în Concursul de dramaturgie pentrucopii şi tineret organizat de cătreTeatrul de păpuşi „Vasilache” dinBotoşani. Aşa cum v-am anunţat,câştigătorul detaşat al unei secţiuni a fost colaboratorul nostru Gheorghe Truţă, cel maititrat dramaturg al Văii Jiului.

Concursul s-a adresat tuturor creatorilor, indiferent devârstă, din ţară şi străinătate, care scriu piese de teatrupentru copii şi tineret. Competiţia a fost structurată pedouă secţiuni: copii - piese de teatru cu tematică speci-fică (vârsta 4 - 10 ani) şi tineret - piese de teatru cu

tematică specifică (vârsta 10 - 19 ani). Piesa Călătorie în ţara basmelor de Gheorghe Truţă afost declarată câştigătoare la secţiunea copii.Şi componenţa juriului denotă seriozitatea concursului:Alexandra Paraschiv - masterand al Universităţii Fribourg; Florentina Toniţa - ziarist, scriitor; GeluBadea - regizor, profesor universitar - UniversitateaBabeş-Bolyai, Cluj; Gellu Dorian - scriitor, preşedinteal Cercului Uniunii Scriitorilor, filiala Botoşani; IrinaMititelu - actriţă a Teatrului M. Eminescu Botoşani;Lucia Olaru-Nenati - scriitor, membru al Uniunii Scri-itorilor, fost director al Teatrului Vasilache Botoşani;Lucian Alexa - scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor,ziarist; Oana Radu – ziarist; Valentin Dobrescu - regi-zor artistic al Teatrului Vasilache Botoşani.Piesa premiată a dramaturgului lupenean va fi montatăpe scena Teatrului Vasilache în anul 2013, deoarecerepertoriul pentru anul 2012 este deja stabilit.

Marian BOBOC

LLaa BBoottooşşaannii ,, GGhheeoorrgghhee TTrruuţţăă aa îînnvviinnss ccoonnccuurreennţţaa ccuu oo

„„CCăăllăăttoorriiee îînn ţţaarraa bbaassmmeelloorr””

Mâine

Va fi înmormântatpoetul Ion PascalVlad Cei care doresc să aducă un ultim omagiu lui Ion PascalVlad o pot face la capela Bisericii „Sfânta Varvara” dinAeroport, unde se află depus trupul neînsufleţit al poetu-lui. Capela este situată în proximitatea Şcolii GeneraleNr. 7 Petroşani.Înmormântarea va avea loc mâine, sâmbătă, 26 noiembrie, orele 13.

În sfârşit, la Aninoasa

Luni se taie panglica Ilie Botgros, primarul Aninoasei, ne informează că în celedin urmă reabilitarea podului de peste Jiul de Vest careleagă Iscroniul de Aninoasa a fost finalizată. Luni, 28 noiembrie, la orele 11:00, primarul aninosean vatăia panglica tricoloră. Suntem siguri că nu vor lipsibăgătorii de seamă, gură cască.Oricum, după atâtea tergiversări, era şi timpul tăierii panglicii. (C. BRAN)

S-a scurs un an

De la moartea scriitorului Mircea AndraşMâine, 26 noiembrie, se împlineşte un an de când colabo-ratorul nostru, boemul scriitor Mircea Andraş a încetatdin viaţă. Un bun prilej pentru mulţii săi prieteni şi amicide pioasă rememorare. Mircea, nu te-am uitat! (ZVJ)

„Meridian” a pus-o ieri de o şedinţămare la Petroşani

Iar s-a dezbătut viitorul minerituluiîn Valea Jiului

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 25 noiembrie 20112 DIN JUDEŢ

www.zvj.ro

Angajaţii Direcţiei Generale de AsistenţăSocială şi ProtecţiaCopilului (D.G.A.S.P.C.)Hunedoara trebuie sădevină experţi pedomeniile în care ac-tivează. Pentru aceasta,până pe 16 decembrie2011, ei vor participa, zilnic, la cursuri de spe-cializare dedicate, încadrul proiectului„Eficienţă, Cali-tate, Promptitu-dine în CadrulDirecţieiG.A.S.P.C. Hunedoara”.

Scopul specializării este, înprimul rând, îmbunătăţireacalităţii serviciilor oferite.Astfel, toţi beneficiarii deservicii sau asistenţă socialăar trebui să primească un

plus de ajutor din partea angajaţilorD.G.A.S.P.C. Hunedoara, în primul rânddin punct de vedere al comunicării şi de-ciziei.La cursuri participă 625 de angajaţi carereprezintă, în teritoriu, instituţia.„După cum spune şi titlul proiectului Efi-cienţă, Calitate, Promptitudine în CadrulDirecţiei G.A.S.P.C. Hunedoara, finanţatprin Programul Operaţional de Dez-voltare a Capacităţii Administrative dinFondul Social European, se doreşte per-fecţionarea structurilor şi proceselor manageriale, în vederea eficientizării serviciilor de asistenţă socială şi de pro-tecţie a copilului”, a declarat Dan Daniel,managerul de proiect.

La D.G.A.S.P.C. Hunedoara

Musai să fii expert

Dan Daniel

1 Decembrie - SĂRBĂTORIT DE BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ

Pentru marcarea zilei de 1 Decembrie, Biblioteca Judeţeană„Ovid Densuşianu” Hunedoara - Deva a pregătit hunedore-nilor o serie de acţiuni cu totul speciale.Astfel, în preziua marii sărbători, pe 30 noiembrie, de la ora 13,în Sala „Liviu Oros” a Casei de Cultură „Drăgan Muntean” dinDeva, va fi organizată o expunere cu tema Unirea cea Mare şifăurirea României Mari. Această prezentare susţinută de Mihaela Şoţa va fi completată cu imagini emblematice despreevenimentele politice care, în anul 1918, au adus Basarabia, Bucovina şi Transilvania alături de Patria-Mamă. La finalul expunerii, elevii prezenţi în sală vor putea răspunde la întrebărilegate de marele eveniment de la 1 Decembrie 1918, iar cele maibune răspunsuri vor fi răsplătite cu premii în cărţi şi diplome.Cu acelaşi prilej, în incinta Bibliotecii Judeţene „Ovid Densuşianu” Hunedoara - Deva va fi amenajată o expoziţie decarte având ca temă Unirea de la 1918.

O delegaţie italiană din Sardinia,

reprezentantă a unor antreprenori

agricoli din regiune, s-a întâlnit ieri la

Deva, cu reprezentanţi ai conducerii

Consiliului Judeţean (C.J.) Hunedoara.

Principalul scop al întâlnirii a fost

crearea unui mecanism de legături

între fermieri italieni şi fermieri

hunedoreni.

Delegaţia italiană este formată din şase per-soane şi este condusă de Marco Caredda,reprezentând antreprenorii agricoli şi adminis-traţiile locale a trei teritorii din regiune. Misi-unea de lucru italiană în judeţul nostru faceparte dintr-un proiect european numit „Opor-tunităţi agricole”, Burcel, Trexenta şi Mamilla,finanţat de Fondul Social European 2007-2013.Baza desfăşurării acestui proiect este dată deun concept nou, acela de „Agricultură so-cială”, concept care a apărut datorită noilorprovocări pe care le oferă societatea modernă.În ţările Uniunii Europene, acest conceptfuncţionează de mult timp, iar rezultatele con-firmă prin dezvoltarea mult mai echilibrată înagricultură. Delegaţii italieni spun că „Agri-cultura socială” poate fi o soluţie optimă deabordat şi în România. Conceptul vizează, înspecial, o problemă mare a României, aceea adezechilibrelor între mediul urban şi cel rural.O altă temă esenţială a conceptului este aceeacă agricultura de subzistenţă ar putea creeapremise bune pentru organizarea între-

prinderilor agricole.„Agricultura socială” mai înseamnă şi întoarcerea oamenilor către viaţa la ţară şi redescoperirea valorilor acesteia. „Se stabilesc coordonatele unor viitoareschimburi de experienţă. Conceptul de Agri-cultură socială, pentru noi, este nou şi sperămca, de la anul, agricultorii hunedoreni sămeargă în Italia pentru a vedea ce înseamnăimplementarea unui astfel de proiect, carepoate fi finanţat din Fondul Social European”,a declarat Mircea Muzicaş, şeful departamen-tul pentru agricultură din cadrul C.J. Hunedoara. Şeful delegaţiei italiene confirmăoptimismul ce susţine acest proiect generos.„Prin Agricultura socială, persoanele margina -lizate social sau cu dizabilităţi au o nouă şansăde reintegrare. Vor învăţa lucruri importantede la persoane calificate şi, în timp, îşi vorputea întemeia propriile ferme. Prin imple-mentarea conceptului de Agricultură socială,agricultura de subzistenţă poate evolua destulde repede la stadiul de întreprindere agricolă,unde beneficiile sunt cu siguranţă mai evidente”, a declarat Marco Caredda.

Întâlnire de lucru, la Deva

Importăm agricultura socialăde la italieni

Pagină realizată de Mihaela PETROŞAN

S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă, lacele mai bune preţuri de pe piaţă,

următoarele servicii:- măsurători topografice, trasări deconstrucţii civile şi industriale, intabulări, parcelări cu statul român,înscrieri în cartea funciară;- proiectare construcţii civile(proiecte de case, cabane, garaje la 5euro/mp construit) (D.T.A.C.,D.T.A.D., Studii de fezabilitate), modificări de proiect.De asemenea, obţinem avize, acordurişi autorizaţii de construire sau desfi-inţare.

Ne puteţi contacta la nr. de tel.0354.108.516, 0727.091.969,

sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1, lângă Capela BoboculPetroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare.

De acum, problemele dumneavoastră sunt şi

ale noastre!

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 25 noiembrie 2011 3ACTUALITATE

www.zvj.ro

Când, marţi, 22 noiembrie, amfost am fost ultima oară încartierul vulcănean Micro 3 B"Dallas" nu-mi închipuiam căvoi reveni după două zile. Adicăieri, joi, 24 noiembrie. A trebuits-o fac, după ce am citit ce aupostat pe net câţiva locuitori deaici şi după ceea ce cineva îmispusese la telefon.

Porţiunea aceastade drum care arată mai sticloasă (foto 1) se află laintersecţia străzilor Traian cu Eminescu, loc încare, data trecută, lucrătorii efectuau taluzareamarginii dinspre vale a străzii Traian. Strada arată

ca un patinoar din cauză că, marţi seara, "a dat afară", cum se spune, un canal delângă blocul 4 de pe strada Eminescu (foto 2).

Mizeria a curs caun râu, spun oamenii, a dus cu ea maitoată piatra aşternută, iar putoarea de pedrum se simţea până la ultimele etaje aleblocurilor. Şi, apoi, curgând, a ajuns taman până pe Aleea Muncii, iar dupăaceea la câţiva metri de bulevard! Unde i-abăgat în boală pe locatarii blocurilor deacolo.

Mai e ceva de comentat? În ce mă priveşte amatenţionat, încă dinainte de a se începe lu-crările din Dallas, că primăria a pus căruţaînaintea cailor. Iar acesta este doar în-ceputul acestei manevre neinspirate.

Gheorghe OLTEANU

Putoarea de la mizeria dincanal se simţea până la ultimele etaje

Recenzorii dinVulcan îşi cerbaniiNu cunosc care-i situaţia în celelalte localităţi, dar

la Vulcan recenzorii se plâng că încă nu şi-au primit

drepturile băneşti pentru munca efectuată acum

trei săptămâni.

Atunci când s-au înhămatla treaba asta, celor care au umblat din casă-n casă curecensământul li s-a spus că nu vor fi probleme cubanii. Că aceştia vin de la Uniunea Europeană, aşa că eca şi cum i-ar avea deja în buzunar.

Au trecut zilele,s-a dus o săptămână, apoi a doua, uite că, acum, şi atreia, dar bani ioc. E vorba, după impozitarea sumei, devreo cinci sute şi ceva de lei de recenzor. Bani care lise cuvin pe drept acestor oameni. Mai ales că, aşa cumam auzit, unii dintre ei au tras la greu. Au fost nevoiţisă recenzeze şi pentru alţii. Adică pentru neamurileapropiate pe care i-au făcut recenzori doar cu numele...

Gheorghe OLTEANU

Curtea de Apel AlbaIulia a transmis preseiultimele decizii legate dedosarul cunoscut opinieipublice ca „dosarulgrupării de trafic dedroguri (canabis) dinValea Jiului”, în care s-au judecat apeluriledeclarate de D.I.I.C.O.T.- Biroul Teritorial Hunedoara şi cei şaseinculpaţi împotrivasentinţei pronunţate deTribunalul Hunedoara în5 aprilie 2011.

Astfel, se arată că Decizia Curţii deApel Alba Iulia din 11 noiembrie 2011este, în rezumat: „Curtea de Apel AlbaIulia a respins apelurile declarate deDIICOT-Biroul Teritorial Hunedoara şiinculpaţi care rămân cu condamnăriledispuse de instanţa de fond şi a dispusmenţinerea măsurii arestării preventivepentru inculpatul S.I.N. judecat în starede arest. Decizia Curţii de Apel AlbaIulia nu este definitivă şi poate fi ata-cată cu recurs în termen de 10 zile dela comunicare cu inculpatul S.I.N. şi dela pronunţare cu celelalte părţi, compe-tenţa soluţionării căii de atac revenind

Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.”Să amintim că, prin sentinţa pronunţatăde Tribunalul Hunedoara în 5 aprilie2011, inculpaţii au fost condamnaţi lapedepse cu închisoare cuprinse între 2ani şi 6 luni şi 10 ani, precum şi interzi -cerea unor drepturi pentru săvârşireainfracţiunilor de trafic de droguri derisc, introducerea în ţară de droguri derisc fără drept, tentativă la infracţiuneade scoatere din ţară de droguri de riscşi deţinere de droguri de risc în vedereaconsumului propriu. Pentru trei dintreinculpaţi s-a dispus suspendareacondiţionată a executării pedepsei, întimp ce ceilalţi trei inculpaţi sunt con-damnaţi la pedepse cu închisoarea cuexecutare.

Mihaela PETROŞAN

În dosarul traficului de droguri din Valea Jiului,

Decizii de ultimă oră

Foto 2

Foto 1

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 25 noiembrie 20114 SPORT

www.zvj.ro

Echipa de juniori republi-cani B (născuţii în 1995-1996) a clubului MureşulDeva, antrenată de GabrielConstantin, este singuraformaţie juvenilă dinjudeţul Hunedoara care s-a calificat în play-off-ulCampionatului Naţional.

Singura care a avut rezultate cu „parfumde performanţă” este formaţia de junioriB a clubului Mureşul Deva, antrenată deGabriel Constantin. Trupa juniorilor de15-16 ani de la poalele Cetăţii s-a clasatpe locul şase, ultimul calificant, dintr-oserie extrem de puternică. Devenii au fostdevansaţi doar de trupe din centre cutradiţie în creşterea juniorilor precumPoli Timişoara, Liberty Oradea, UTAArad, FC Bihor şi FCM Şcolar Reşiţa.Cealaltă echipă din judeţ din seria junio-rilor „mici”, FC Hunedoara, s-a clasatabia pe locul opt, ratând calificarea înplay-off. La juniorii mari situaţia e şi maimodestă, spre alarmantă. Ambele echipehunedorene au mers slab şi s-au clasat pelocuri din subsolul clasamentului,Mureşul Deva pe 10 şi FC Hunedoara pe11, urmând să joace în play-out.Mureşul a început cu un eşec acasă, 1-3,cu FC Bihor, una dintre favorite, clasatăla final pe locul trei. A urmat o serie detrei victorii consecutive, două în de-

plasare, 5-1 cu Bihorul Oradea şi 6-0 cuCSS Lugoj, şi una acasă, 4-2 cu BanatulTimişoara. Din confruntările cu echipelede top ale seriei Mureşul a ieşit destul deşifonată. Ca dovadă devenii au strâns unsingur punct din următoarele cinci meciuri: 0-1 cu FCM Şcolar Reşiţa (locul4), 2-2 cu UTA Arad (locul 5), 0-2 cuLuceafărul Oradea (locul 10), 0-6 cu Liberty Oradea (locul 2) şi 2-7 cu lideraPoli Timişoara. Calificarea a fost obţinutăîn ultimele două etape în care devenii austrâns punctaj maxim: 6-1 acasă cu FCHunedoara şi 4-3 în deplasare cu CSSCaransebeş. „Am avut un start bun, dar aurmat un declin provocat de unele proble -me interne şi de forţa echipelor adverse.Pe final însă echipa a mers ceas. În par-tida cu FC Hunedoara jocul a fost la dis-creţia noastră şi am învins cu 6-1, deşi amfost conduşi cu 1-0. În ultima etapă, laCaransebeş am avut avantaj de 3-0, amfost egalaţi la trei în repriza secundă, iarMedrea a marcat golul victoriei şi al cali-ficării în ultimele minute de joc”, a spustehnicianul devean. „Noi nu eram pe listaechipelor calificate, aşa că am fost şi-canaţi pe tot parcursul campionatului. Talentul şi valoarea jucătorilor au ieşitînsă la suprafaţă şi ne-am calificat”, aspus tehnicianul devean. Reţeta succesu-lui echipei devene este una pe cât de cla-sică, pe atât de simplă. „Avem mulţijucători talentaţi, dar se ştie că talentul nue suficient. Rezultatele bune au fost adusede seriozitatea la antrenamente, de am-biţia şi concentrarea maximă la jocuri. Înunele meciuri, echipa a dovedit şi carac-ter, luptând cu dârzenie şi dăruire. Cei

mai talentaţi din echipă sunt atacanţiiMedrea şi Bedea şi fundaşul stânga Vasiu,însă şi între rezerve sunt jucători de perspectivă precum Horvath, Takacs şiOpaina”, a afirmat Gabriel Constantin.Campionatul seriei a 7-a a juniorilor republicani B se va relua în luna martie aanului viitor, iar devenii vor juca zecejocuri (tur-retur) cu echipele calificate înplay-off: Poli Timişoara, Liberty Oradea,UTA Arad, FC Bihor şi Şcolar Reşiţa. Lafinal se va trage linie, iar primele douăclasate vor merge la turneele zonale.„Meciurile din play-off vor fi sută la sutăcâştigătoare pentru noi, indiferent derezultate. Toate meciurile vor fi adevăratelecţii de fotbal. Vom juca pe terenuribune, cu adversari valoroşi, iar juniorii

noştri vor avea numai de învăţat din astfelde confruntări. Cu experienţe de acest felpot ajunge mari fotbalişti”, a spusantrenorul Gabriel Constantin.

Lotul echipei Mureşul Deva Robert Barna – portar; Roland Kelemen– fundaş dreapta; Sergiu Marian, SilviuLupu – fundaşi centrali; Cosmin Vasiu –fundaş stânga; Mihai Corobea – mijlo-

caş dreapta; Alin Muntean, AlexandruCostea – mijlocaşi centrali; Răzvan Marian - mijlocaş stânga; AlexandruMedrea şi Adrian Bedea - atacanţi;

Robert Horvath, Robert Takacs, RobertMustaţă, Florin Pleşa, Lucian Ştefănescu,Ştefan Pătru, Laurenţiu Opaină – rezerve.

Antrenor: Gabriel Constantin

Perlele judeţului

Daria Vişănescu urcă în topŞahista din Valea Jiului, Daria Vişănescu (16 ani), legiti-mată la Clubul de Şah Deva şi Medicina Timişoara, aobţinut a treia victorie la Campionatul Mondial care sedesfăşoară în aceste zile în Brazilia. „Micuţa Kasparova” adispus în runda a cincea de Lucia Rosales Orbezo dinEcuador şi are acum 3,5 puncte din cinci posibile. Cu acestbilanţ, Daria a urcat de pe locul 25 pe poziţia a 17-a şi eaproape de locul zece pe care îl are ca obiectiv. Luat înmodul, Daria se află la doar un punct de locul I, întrucâteste devansată de patru jucătoare cu 4,5 puncte, de şase jucătoare cu patru puncte şi de 8cu 3,5 puncte. Aseară, în runda a şasea, Daria a jucat cu columbianca Aura CristinaSalazar.

Comisia Centrală a Arbitrilor a stabilitbrigăzile care vor oficia la partideleechipelor hunedorene din Liga a III-a, înultima etapă a turului, programată la fi-nalul săptămânii. Întâlnirea AutocataniaCaransebeş - CFR Simeria va fi condusăde Sergiu Popa – centru, AdrianMărginean şi Virgil Damian (toţi din Aiud- Alba) – asistenţi. Jocul dintre lidera

Bihorul Beiuş şi FC Hunedoara va fi ar-bitrat de Răzvan Cadar – centru, MihaiJivan şi Casian Bala (toţi din Arad) – asis-tenţi. Singurul meci care se va disputa înjudeţ, cel dintre Jiul Petroşani şi NaţionalSebiş, va fi condus de Daniel Popescu(Ţicleni – Gorj) – centru, GheorgheDănăşel şi Alina Dănăşel (Bumbeşti Jiu –Gorj).

Cine ne fluieră la Liga a III-a?

Componenţii echipei Mureşul Deva auefectuat antrenamentele pe terenulacoperit cu balon încălzit presostatic de laBaza Sportivă RealSport din Deva.„Gazonul de pe Arena Cetate e tare şiafară e foarte frig, aşa că am decis sămenajăm jucătorii şi să efectuăm un antre-nament la Baza RealSport. E mai comod,

mai cald şi mai bine pentru jucători, iarpregătirea e de bună calitate. Sperăm săobţinem un rezultat bun în meciul din ul-tima etapă a turului, cu FC MaramureşBaia Mare, programat sâmbătă acasă, pen-tru a păstra şanse la evitarea retro-gradării”, a spus Elek Szemely, secundulechipei Mureşul Deva.

Antrenament în balon

Sportivi de la cluburile Pantera Nea-gră Petroşani, Millenium Fight ClubUricani, Hard Steel Hunedoara şiGladiators Gym Deva şi din lotulnaţional al Serbiei vor participa lacea mai tare gală de K1 din judeţulHunedoara, care va avea loc laPetroşani.

Timişoreanul Adi Mitu, sportivul Alin Boroghină din Uri-

cani, luptători de la cluburile campionilor Ciprian Sora şi

Cătălin Moroşanu şi componenţi ai lotului de K1 al Serbiei

se vor duela în gala „Romanian Fight Challenge” care va

avea loc la Petroşani, în luna decembrie. Cele zece dueluri

care vor „încinge” Valea Jiului vor avea

loc pe „ringul” de la Casa de Cultură din

Petroşani. „Luptătorii din România îşi

vor măsura forţele cu cei mai buni

sportivi din Serbia. Vecinii noştri şi-au

dat seama că suntem puternici în acest

gen de luptă şi au acceptat provocarea.

Vor fi 10 meciuri la care vor lua parte 20 de

sportivi, printre care şi trei sportivi hune-

doreni de la Pantera Neagră Petroşani, Mille-

nium Fight Club Uricani şi Hard Steel Hunedoara”, a de-

clarat Alin Fălcuşan, antrenorul luptătorului Alin Boroghină

din Uricani. Gala este organizată de omul de afaceri din

Valea Jiului, Claudiu Scarlet, cel care a organizat recent un

eveniment similar la Timişoara la care a fost prezent cele-

brul multiplu campion de K1, olandezul Remy Bonjasky.

Bilete ieftineBiletele pentru evenimentul ce va avea loc pe data de 18

decembrie se vor găsi la Casa de Cultură şi vor fi puse la

vânzare în ziua galei, de la ora 14:00. Preţul biletului este

25 de lei. Vor participa sportivi de la cluburile: Academia

Ciprian Sora Bucureşti, Pantera Neagră Petroşani, Hard

Steel Hunedoara, Millenium Fight Club Uricani, Knock

Down Timişoara, Club Dragon Târgu Jiu, Scorpions Iaşi,

Gladiators Gym Deva, Power Gim Craiova, Fight Club

MVM Dej, Tai Shin To Bucureşti, Fight Club Arad,

Giony Fight Drobeta Turnu Severin, dar şi alte

cluburi.

Printre partenerii media se află Ziarul Văii Jiului,

Kapital TV şi Kapital FM.

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 25 noiembrie 2011 5SPORT

www.zvj.ro

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Doar trei săptămânipână la super gala de K1, înPetroşani

Claudiu Scarlet

Alin Boroghină

Confederaţia Sindicală Naţională „Meri-dian”, în parteneriat cu Federaţia Agricul-torilor „Fermierul”, a evaluat la Petroşani,ieri, 24 noiembrie 2011, primul an de im-plementare a proiectului „Împreună pen-tru dezvoltarea dialogului social înRomânia”, proiect cofinanţat din FondulSocial European, prin Programul Opera -ţional Sectorial Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013, în cadrul ConferinţeiRegionale de Evaluare Intermediară aProiectului pentru Dezvoltarea 5 Vest.

Peste 150 de participanţiSala de Marmură a Primăriei municipiuluiPetroşani a fost arhiplină. Peste 150 de oa-meni au ţinut să participe la eveniment. Unmotiv al acestei numeroase prezenţe îl consti-tuie şi faptul că de anul acesta Confederaţia„Meridian” include şi sindicate miniere dinValea Jiului, sub titulatura de „Muntele”, cares-au desprins din LSM „VJ”.Pe lângă numeroşi lideri de sindicat dincadrul confederaţiei veniţi în Vale şi dinjudeţele limitrofe Gorj, Caraş-Severin, Timiş,Alba şi Mehedinţi, în sală au fost prezenţi şireprezentanţi ai Companiei Naţionale aHuilei Petroşani, în frunte cu directorul gene -ral Constantin Jujan, dar şi numeroşi membri

din cadrul administraţiilor publice locale, in-clusiv primarii Tiberiu Iacob-Ridzi, GheorgheIle, Ilie Păducel şi Ilie Botgros. De asemenea,din Petroşani au fost prezenţi o serie de con-silieri locali şi câţiva şefi de instituţii publice,dar şi mai mulţi politicieni sau persoane carecochetează cu politica. Pe lângă aceştia, însală au mai fost prezenţi membri ai LigiiPensionarilor Minieri Petroşani, cetăţeni sim-pli, curioşi să vadă cum decurge un aşa numit„dialog social”.Înainte de discursuri şi de „dialogul socialdin sală”, cum l-a denumit preşedintele Con-federaţiei Sindicale Naţionale „Meridian”,Ion Popescu, s-a intonat Imnul Minerilor.Apoi, a fost ţinut un minut de reculegere încinstea celor 13 mineri, ingineri şi salvatoriminieri căzuţi la datorie în urmă cu trei ani,în urma unor explozii din subteranul mineiPetrila, ce a avut loc pe data de 15 noiembriea anului respectiv.

Hortopan - nemulţumit de…„Meridian”Pentru cineva neobişnuit cu şedinţele inter-minabile, discuţiile din sală, purtate la mi-cron de o parte semnificativă dintreparticipanţi, au indus o stare de plictiseală.Multe dintre cele expuse de vorbitori au fostfie chestiuni ştiute, arhicunoscute şi răsdiscu-tate cu ocazia altor şedinţe sindicale, dar şide mass media.

La un moment dat, enervat de un discurs,care „trăgea a unul populist”, consilierul PSDIon Hortopan s-a ridicat şi a părăsit sala, însemn de protest. Afară am aflat şi motivul:„Plec că m-am săturat de poveşti. Îmi parerău că am şi venit, dar am făcut-o la insis-tenţele unora. Dl. Popescu ar trebui să ne lasecu poveştile astea populiste”… „Dar de ce nui-o spuneţi direct?”, l-am întrebat. „I-amspus-o şi direct, dar n-ai cu cine discuta, el oştie pe-a lui”.Nici pentru presă, conferinţa regională deevaluare intermediară a proiectului n-a aduscine ştie ce noutăţi, dar am reţinut, totuşi,câteva discursuri şi idei interesante. Chiardacă nu sunt noi, ieri au fost rostite public, cudestul curaj în unele cazuri şi cu destulămăiestrie.

Popescu vrea respect pentrumineritLiderul Ion Popescu, care a fost şi modera-torul discuţiilor, şi-a început cam populistdiscursul, dacă ar fi să-i dăm dreptate luiHortopan, subliniind şi accentuând vorbelesale pe „importanţa minerului şi a mineritu-lui”. Apoi a explicat că nimeni dintre cei cu care adiscutat la ministere şi dintre autorităţile cen-

trale n-a avut putereasă înţeleagă că numaimineritul genereazădezvoltare, asigurândtemelia economicăprin crearea de locuride muncă şi prinatragerea de bani labuget, prin această ac-tivitate primăriileavând bani să in-vestească în sănătate,educaţie sau infra-structură! Lucrudestul de grav dacă s-a întâmplat aşa, IonPopescu fiind, celpuţin teoretic, o vocesindicală puternică

(sau aşa ar trebui să fie…). Ion Popescu a mai solicitat un mai mare respect din partea tuturor faţă de minerit şimineri, subliniind că se va lupta întotdeaunapentru această convingere. Probabil că acestecuvinte i-au cam enervat pe unii, conside -rându-le doar populiste şi nimic altceva.Printre care şi pe Ion Hortopan, cum am maispus, în condiţiile în care Liga PensionarilorMinieri, al cărui lider este acesta, se luptă deun an să-şi recâştige drepturile câştigate prinluptă şi nervi de generaţiile de mineri ante-rioare, încă de pe vremea dictatoruluiCeauşescu, sau şi mai în spate, încă de pevremea guvernelor staliniste sau ţărăniste, în„lupta” lor pensionarii minieri negăsind unprea mare sprijin din partea confederaţiilor şi sindicatelor miniere, printre care şi„Meridian”.

Primarul Ridzi - nemulţumitde imaginea proastă a VăiiS-au vorbit multe în sală, vrute şi nevrutecum spune românul. S-a vorbit de preţul căr-bunelui şi al gigacaloriei, de subvenţia carenu mai vine, deşi suntem la final de an, defaptul că nu Europa sau Uniunea Europeanăsunt o barieră în calea acestei subvenţii, ci unanume domn secretar de stat de la Ministerulde Finanţe. S-a spus răspicat de lipsa ter-moficării centralizate în patru oraşe din ValeaJiului, oamenii stând acum în frig, timp în

care zona noastră stă pe munţi de cărbune, s-aamintit de închiderea unor mine sub absoluttoate guvernele - fie că la putere au fost so-cial-democraţi, liberali sau democrat-liberali.Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a expus în cu-vântul său câteva idei interesante. Una dintreele este aceea că mineritul şi agricultura ar fidouă componente care ar putea salva econo-mia românească în viitorul apropiat, dacă lu-crurile se vor face cucap. Primarul nu s-areferit doar la mineri -tul de cărbune, ci şi lamineritul nemetalifer,menţionând că toţiprimarii din Valea Jiului sunt susţinătoriai proiectului RoşiaMontană şi aiproiectelor carevizează dezvoltareamineritului, în gene -ral, în România.Primarul Petroşaniu-lui a atras atenţia public că decizia înceea ce priveştemineritul de huilă nupoate fi alta decât rămânerea acestui sector înactivitate, în condiţiile contextului inter-naţional, subliniind faptul că în acest sensRomânia a întârziat măsurile, lăsându-le nupentru al doisprezecelea ceas, ci chiar pentrual treisprezecelea, aşa cum suntem noiromânii obişnuiţi să o facem. Primarul a datexemplu Statelor Unite, menţionând că ener-gia pe cărbune este inclusă în cadrul „energieiverzi”, ceea ce pare un lucru înţelept, faţă deeuropeni, care văd lucrurile puţin altfel. Tiberiu Iacob-Ridzi s-a referit şi la faptul căavem această resursă, cărbunele, dar nu opunem în valoare, dând exemplu numărulunu mondial la acest capitol, China. Primaru-lui i se pare că acest cărbune ar putea fi osoluţie pentru relansarea economiei ţării, caşi neferoasele, preţul acestora crescând dezece ori faţă de acum doi ani, edilul lăsând săse înţeleagă că la fel se va întâmpla în vi-itorul apropiat şi cu cărbunele.Revenind la Valea Jiului, primarul Iacob-Ridzi şi-a exprimat oarecum nemulţumireafaţă de toate guvernele, care au restrâns,fiecare, indiferent de culoarea politică, activi-tatea minieră. Primarul a menţionat că impor-tant este acum ca guvernul şi cei din sectorulminier sau din mediul politic să vadă ce estede făcut pentru salvarea mineritului, urmândsă ia măsuri clare în acest sens, fără nicio altăamânare. Tiberiu Iacob-Ridzi l-a rugat pepreşedintele Confederaţiei „Meridian” ca, înurma acestor discuţii, să redacteze o scrisoaresau un document, în care să fie trecute toateaceste concluzii şi discuţii de la această şedinţă de la Petroşani, pe care să o transmităapoi guvernului şi tuturor factorilor socialicare au importanţă în ceea ce se cheamă dialogul social, dar şi în luarea de decizii.Tot primarul Petroşaniului a vorbit şi de fap-tul că a rămas şocat acum două luni când avăzut la Bucureşti că huila românească nicinu era inclusă în strategia energetică a ţării înperioada următoare!!! Primarul menţionândcă nu guvernul e de vină pentru această„omitere”, ci un institut bucureştean, ISPE,care a lucrat total neprofesionist, luând datelede pe nişte site-uri de internet! Tiberiu Iacob-Ridzi a mai subliniat că această omisiune vafi remediată până pe 1 Decembrie, CNH-ul şiConstantin Jujan primind ca sarcină să seocupe de această problemă. Adică, vor culegeşi transmite date exacte pentru institutul res -pectiv, pentru ca huila din Valea Jiului, care

mai poate fi exploatată încă 80-100 de ani,să-şi reintre în drepturi în viitoarea strategieenergetică a ţării, ce va fi finalizată la 15 decembrie.În cuvântul său, primarul a mai vorbit şi deimportanţa şi de rolul Văii Jiului şi a mineri-tului de huilă pentru ţară, în decursul istoriei,apăsând pe faptul că, după cum mineritul asalvat de câteva ori economia naţională, şiacum ar fi cazul ca guvernul să salveze ValeaJiului şi acest important sector de activitate.Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a făcut sprefinal referire şi la greva din 1977, amintindfaptul că revolta de la Lupeni, alături de ceade la Braşov, din 1987, ambele transformateîn proteste politice, sunt adevăratele sim-boluri ale luptei anticeauşiste, de care azi s-acam uitat sau se aminteşte foarte puţin, ValeaJiului fiind întotdeauna dată la exemple nega-tive, mai ales în media centrală, imaginea eiavând mereu de suferit, de aici şi neîncrede -rea unor investitori şi a unor instituţii care arputea salva economic zona.

Păducel - mai optimistDintre primari, Ilie Păducel a avut cel maiscurt discurs. A cerut celor cu putere de de-cizie să acorde atenţia cuvenită acestui sec-tor, rugându-i să ia măsurile necesare pentruca în Valea Jiului să continue activitatea înminerit, specificând că această activitate nuar trebui doar menţinută, ci chiar ar trebuidezvoltată. Primarul Păducel a mai spus că şila Petrila cetăţenii şi administraţia locală simtnevoia ca activitatea minieră să primească unsuflu nou, bugetul local fiind calat pe surselede venituri obţinute din cotele defalcate aleimpozitului pe venit de la cele două unităţiminiere din oraş. Ilie Păducel a atras atenţiacă mina Lonea are posibilităţi reale de dez-voltare, deoarece are capacităţi deschise şirezervă de cărbune pentru următorii 50 deani, menţionând de asemenea că nu ar fi mo-tive ca oamenii cu putere de decizie să nuacorde minei respective atenţia cuvenită. TotIlie Păducel a adăugat că este ferm convinscă în următorii 10 ani, sau poate mai puţin, seva ajunge la redeschiderea unor unităţiminiere din Valea Jiului, în contextul eco-nomic şi climateric mondial, multe unităţidintre acestea fiind închise în trecutulapropiat aiurea, tocmai când se ajunsese lafrontul de cărbune sau după ce fuseseră

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 25 noiembrie 20116 EVENIMENT

www.zvj.ro

CMYK

„Meridian” a pus-o ieri de o şedinţă mare la Petroşani

Iar s-a dezbătut viitorul mineritului în Vale

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 25 noiembrie 2011 7EVENIMENTCMYK

www.zvj.ro

executate lucrări de deschidere şi pregătiri,care au costat o armată de bani.

Ile - macho cu sindicatePrimarul Vulcanului, Gheorghe Ile, şi-a început speach-ul puţin cam romantic, amin -tind de vremurile bune din minerit. Apoi avorbit de dialogul social dintotdeauna, aceladintre şefii de sector şi maistru, dintremaistru şi brigăzile din subordine, dintreşeful de sector şi conducere, dintre sindicateşi conducere. În opinia primarului, „dialogsocial” a fost permanent, chiar dacă nu întot-deauna s-au făcut cele vorbite. Ile a fost deacord că în minerit din cauza încăpăţânării,mândriei şi orgoliilor, în prezent dialogul so-cial este uneori întrerupt şi neeficient, maiales între sindicate şi conducere, menţionândcă în opinia sa acest fapt ar trebui schimbat,până nu va fi prea târziu.Apoi, edilul a tras puţin de urechi sindicateleminiere, menţionând că rolul lor este nu doarunul de supraveghere a ceea ce se întâmplă.Rolul sindicatelor ar trebui să fie şi acela de ase veni cu idei practice cu ceea ce trebuiefăcut în producţie, dând de înţeles că unii lideri sindicali stau mai mult pe-afară decâtîn mină, ceea ce face ca să nu aibă habar deceea se întâmplă în subteran, cerând întot-deauna doar bani şi drepturi. Tot Gheorghe Ile a făcut apel la unitate deidei, dând exemplul ciobanului cu oi râioase,de care ciobanii fug să nu se umple şi ale lor,fapt care la mină n-ar trebui să se întâmpleatunci când un sector sau o mină merg prost.Tristeţea cea mai mare a lui Ile a venit atuncicând şi-a amintit de banii băgaţi de stat înmodernizarea termocentralei Paroşeni, în jurde 120 de miliarde de lei, precum şi de alte80 de miliarde de lei pentru desulfurare, şi decele 80 de miliarde de lei investiţi laPreparaţia Coroeşti. Primarul se întreba joide ce se mai miră acum unii pe unde s-au dusbanii, considerând că dacă se doreaînchiderea mineritului atunci cu acei bani seputea face altceva şi nu aruncaţi pe Jiu în jos. Concluzia primarului Ile, la fel cu acea aaltor participanţi, a fost că mineritul nu se vaînchide, că se vor deschide alte câmpuriminiere, dar că minele nu vor mai avea am-ploarea de acum peste douăzeci de ani.În ultima parte a discursului Gheorghe Ile nua uitat să amintească nici de „banii mulţi pecare primăriile îi plătesc pentru ajutoarele so-ciale”, considerând că mai bine ar fi angajaţiaceşti cetăţeni, decât să primească bani stândacasă. În opinia primarului, toată restruc-turarea care a avut loc în Valea Jiului s-a re-strâns asupra administraţiilor locale,problemele mutându-se de la mine laprimării. În sprijinul acestui argument, Ile amenţionat că se ştie foarte bine faptul că,cotele defalcate de pe salarii nu au mai venitla primării, ci s-au dus direct la Bucureşti sauîn altă parte, în timp ce minerii au primit căl-dură sau subvenţia de căldură tot de laprimării, aceştia neparticipând însă cu niciunleu la acestea. Primarul a amintit de perioada2000-2004, când primăriile nu au primit niciun leu din aceşti bani, în timp ce sub-venţia a fost dată, acest lucru repetându-setimp de patru luni şi în acest an.

Botgros speră şi elChiar dacă nu mai are nicio mină pe raza lo-calităţii, primarul Ilie Botgros s-a arătatmulţumit de ideea acestui dialog social dinSala de Marmură. Edilul aninosean a vorbitde importanţa mineritului în Valea Jiului şi deimportanţa dialogului social dintre cetăţeni şiadministraţiile locale, dintre sindicate şi con-ducerea unei exploatări miniere, dar şi dintremembrii unei comunităţi, încercând să le ex-plice celor prezenţi că în Valea Jiului„plămânul” unităţilor administrativ-teritorialeau fost întotdeauna minele, în jurul acestora

gravitând totul. A dezvăluit, nu pentru primadată, că odată ce „plămânul” Aninoasei amurit şi oraşul pe care-l administrează aredin ce în ce mai puţini bani, investiţiile înAninoasa fiind foarte puţine iar migraţia populaţiei mari, spre alte zone cu bani.Ilie Botgros a menţionat că, de la mareadisponibilizare din 1997, niciun guvern n-apus nimic în locul închiderilor de mine. Deatunci, tineretul nu are unde să muncească înValea Jiului, fiind astfel constrâns să plece,acest lucru ducând la îmbătrânirea populaţieidin Vale şi la restrângerea activităţilor eco-nomice. Speranţa primarului din Aninoasarămâne redeschiderea mineritului,menţionând că rezervele de cărbune sunt su-ficiente pentru ca Valea Jiului să reînceapă„un minerit adevărat pe zeci de ani de-acumînainte”.

Butulescu - visător, dar informat…Scriitorul şi politicianul Valeriu Butulescu aridicat la fileu câteva idei interesante, ideibune, chiar dacă aduc puţin şi a literatură. Asubliniat din start că se îndepărtează cate-goric de orice discurs de imagine, speci-ficând că va vorbi de miezul problemei, carene frământă pe toţi, indiferent de vârstă sauculoare politică: mineritul. I-a explicat, „cutot respectul”, liderului Popescu că a spunecă Valea va avea iar 14 mine şi 42.000 de an-gajaţi, cum liderul s-a exprimat, mai visătorca un poet, este o utopie. În opinia ingineru-lui Butulescu acest lucru nu mai va putea fiposibil şi nici nu mai trebuie să fie. A dat apoi câteva sugestii, cerându-i lideruluisindical de la „Meridian” să reprezinte maibine minerii şi Valea Jiului la Bucureşti,acolo unde se iau toate deciziile. Butulescu amai spus că Valea Jiului poate a greşit şi deaceea e în situaţia asta, deoarece, prin oa-menii politici şi prin liderii minerilor nu aufost exprimate întotdeauna bine gândurile şiceea ce se vrea în continuare. Scriitorul a vorbit de „demonizarea Văii Jiului”, specificând că este o cale şi un jocgreşit pe care îl fac unii români contra…românilor, Valea Jiului fiind de fapt o zonătot din România şi nu din cine ştie ce ţară bananieră. Scriitorul a susţinut că ideea căminerii şi Valea Jiului ar fi o piatră de moarăîn România este total falsă, ea fiind rolul uneicontabilităţi, care are la bază nişte reguli decalcul greşite. Aici, Valeriu Butulescu s-areferit la preţul gigacaloriei, extrem de mic şideloc comparabil cu preţul european, arătândcă dacă acest preţ ar fi unul european, mineri -tul de huilă ar fi rentabil, deci ar exista şiprofit. Fostul deputat a dat ca exemplu com-parativ Germania, o ţară des luată ca etalonde români. A argumentat că şi nemţii, caresunt priviţi ca oameni serioşi, nu reuşesc niciei măcar să scoată cărbunele la un preţ com-petitiv pe piaţă. Tot legat de Germania,făcând comparaţie cu România, Valeriu Butulescu a destrămat o scuză jalnică găsită

de guvernanţi şi de Constantin Jujan: Germania a dat subvenţii, chiar dacă UniuneaEuropeană a dat două termene, 2010 sau2017, forul european lăsând la latitudineafiecărei ţări să stabilească dacă mai acordăsau nu subvenţii în minerit. Iar România încămai tărăgănează această chestiune. Concluzia lui Butulescu a fost una clară:dacă se va da subvenţie în continuare, mineritul scapă, dacă nu se va mai acordasubvenţie, mineritul moare, cu totul, nu doarcâteva mine.

Nica şi greva generalăS-au făcut referiri clare şi la faptul că ter-menul de 30 noiembrie este data limită încare guvernul trebuie să facă ceva bun pentrumineritul de huilă, în speţă să dea drumul lasubvenţia mult aşteptată de luni de zile,dându-se de înţeles că altfel minerii vor intraîn alte forme de protest, mai dure, cum ar figreva generală. Această idee a fost expusă lamicrofon de Bebe Nica, liderul celei maimari mine din România, EM Lupeni, care asusţinut că i-a spus această chestiune şi ministrului Ion Ariton la Bucureşti. Credemcă acest avertisment nu ar trebui tratat uşornici de guvernanţi, nici de reprezentanţii

companiei, din discursul liderului lupeneanînţelegându-se destul de limpede că situaţiaeste cam la limită şi se stă acum la mine peun butoi plin cu pulbere de exploziv. Nu au fost uitate nici condiţiile de muncă şilipsa clară de investiţii în acest sector în ceiaproape 22 de ani de la evenimentele din Decembrie 1989.

Jurca - mai realist ca alţiiReplica pentru primarul Gheorghe Ile a venitmai apoi de la un lider sindical, Adrian Jurca.Care a susţinut că nu sindicatele au semnatacele investiţii de care vorbea primarul, cipoliticienii şi cei aflaţi la putere în anumiteperioade, doar ca ei să-şi facă imagine şi nu afost gândite printr-o strategie clară.De altfel, liderul Jurca a părut cel mai în-verşunat la adresa politicienilor. Pe lângăfaptul că i-a tras serios de urechi, a menţionat şi că lumea minieră trebuie să fierealistă, iar dacă vor mai fi 4-5 ani de mineritstabil e bine. A mai sugerat că toate mineledin Valea Jiului ar trebui să intre pe un proces de închidere. Asta ca şi cele patrumine aşa-zis viabile să mai poată supravieţui,altfel, în opinia lui Jurca, acestea vor ajungeîn următorii ani să o ducă mai greu decât cele trei! Tot el a mai afirmat că s-asimţit ruşinat când a văzut fişa de plată aunui cameraman al televiziunii naţionale,care avea salariu cât un miner, menţionând îndiscurs că salariile minerilor au ajuns foartejos şi situaţia aceasta trebuie schimbată radical. Ajungând la discuţia despre viitorul ComplexEnergetic „Hunedoara”, liderul de la minaLivezeni a susţinut că dacă acest complex energetic nu va asigura un preţ care săacopere şi banii pentru investiţii în mine,atunci sunt slabe speranţe ca mineritul dinVale să ajungă la potenţialul dorit, în acestcaz el fiind la un pas de închidere totală.Concluziile finale vă lăsăm să le trageţi sin-guri. Aşteptăm cu nerăbdare comentariiledumneavoastră. Cele pertinente desigur şicele care spun cu adevărat ceva.

Corneliu BRAN

Primii se terminară „băşinoşii de pensio-nari”, ca să folosim o sintagmă dragăMarelui Cârmaci. Ultimul pensionar careîşi trimise Sufletul în Cer fu aruncat pestebord înainte de şase dimineaţa: altfel,primele raze ale Soarelui ar fi lovit, nemi-los şi mirositor, în hoit. Oricum, în urmacorăbiei morţii, plutea, ca o coadă decometă, un damf năucitor de putreziciune.Până şi rechinii îşi fereau nările: duhoareadevenise insuportabilă.

Numărul celor cu Sufletul transferat la Domnul, de pe corabiasuferinţei, creştea, mai întâi în progresie aritmetică de raţie r, apoiîn progresie geometrică cu raţia q. Însă, nu problema râului demorţi îngrijora pe cineva. Vorba Cârmaciului: „Omul e ca dul-gherul: trăieşte ce trăieşte şi apoi moare”. Dar curând, nu mai avucine să arunce stârvurile în mare. Puntea devenise o morgă maiaglomerată decât a Spitalului de urgenţă din Slatina. Pasagerii încăvii erau muribunzi, căzuţi în bătălia cu marea Criză, iar coanaLenţi nu-şi putea murdări unghiuţele! Până mai ieri, unicii benefi-ciari de cadavre, şobolanii începură să facă şi ei nazuri.Totuşi, era o corabie victorioasă: Marele Cârmaci anunţă prinmegafon că corabia (încă o dată scuze pentru băsefonie!) înain-tează „tot înainte” pe drumul cel bun, spre portul Nicăieri, şi că,dacă pare că ia apă, e din pricina greutăţii aurului de la BNR, carecreşte, creşte...Când, prin ceaţa deasă şi frigul pătrunzător, începu să se vadă farulchior al portului Nicăieri! Fu momentul în care Marele Cârmaci,ajutat de micul timonier care îi ţinea plosca, înălţă un discurs ful-minant despre prosperitate, despre penitenţa asumată în vremi decriză şi despre delirul unui popor fericit. Păcat că nu avu cine să-lasculte: pasagerii erau morţi demult, până şi şobolanii zăceau, pepunte, cu burţile umflate, iar echipajul nu mai ieşea din cabine, din

pricină de miros.Corabia intră, triumfătoare, în portul Nicăieri. Însă, pe punte, înbalansul valurilor mici, se legăna un mare, luxuriant, Nimeni.

P.S.: Nu că mă laud: dar s-ar putea să ne luăm la revedere, dinpricină că trebuie să mă ocup mai cu atenţie de cariera mea dedramaturg, care începe să o ia razna. Ieri m-am întors de laGiurgiu de la Festivalul Teatrelor dunărene, unde am fost sin-gurul laureat al Concursului pentru dramaturgie, pentru piesa„Romeo şi Julieta reloaded”. Azi, e în toate gazetele ştirea căpiesa mea „Călătorie în Ţara Basmelor” a ieşit prima la Con-cursul de piese pen-tru copii de laTeatrul Vasilachedin Botoşani, undeva fi jucată. Începsă mă mir chiar şieu, dar îmi trebuietimp: se pare căasta îmi epedeapsa: să scriuTeatru! Încerc săies şi pe locul doi,dar îmi va fi greu!Aşa că vă las cucoana Lenţi şi Băse.Sunteţi pe mâinibune!

Această informare este efectuată de Primăria Oraşul Uricani care intenţionează să solicitede la Administraţia Bazinală de Apă Jiu Craiova avizul de gospodărire a apelor pentru re-alizarea lucrărilor din cadrul proiectului “Reabilitare şi modernizare străzi urbane şi po-duri în oraşul Uricani, judeţul Hunedoara” propus a-l realiza pe raza oraşului Uricani. Investiţia va fi realizată din fonduri europene şi fonduri proprii.Ca rezultat al realizării lucrărilor vor rezulta următoarele ape uzate: nu este cazul, ce sevor evacua în: nu este cazul, după ce au fost epurate prin: nu este cazul.Persoanele care doresc să obţină informaţii suplimentare cu privire la solicitarea avizuluide gospodărire a apelor pot contacta solicitantul de aviz la adresa Uricani, str. 1 Mai, nr. 6,tel. 0254/511121 de luni până vineri între orele 7:30-15:30.Observaţiile publicului se primesc zilnic la sediul Administraţiei Bazinale de Apă Jiu, bld.Nicolae Romanescu, nr. 54, Craiova, judeţul Dolj.

8 AGORA

Certificat Digital Calificat cu

Semnătură electronică extinsă

Kit-ul DigiSign cuprinde:� Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) ancare conţine Semnătură electronică extinsă;� Dispozitiv Criptografic e-Token Pro USB Aladdin Technologies;� DigiSigner - soft de semnare a oricărui tip de documente.

Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA);(30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro -

e-Token) Relaţii la: SC Centrul de

Calcul INFO’98 SA Telefon 0254-541.330

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 25 noiembrie 2011

www.zvj.ro

Informare

E vineri şi e Gheorghe Truţă (gheorghetruta.blogspot.com)

Lunga călătorie a Poporuluiromân către Nicăieri � Episodul trei, ultimul: Nimeni în Nicăieri

Festivalul Naţional de Satiră şi Umor„Povestea vorbei”, care s-a desfăşurat laRâmnicu Vâlcea, a propus, în acest an,două teme de actualitate: „Reformasanitară” şi un citat din Anton Pann - „Cuce dascăl lăcuieşte/ Aşa carte-alcătuieşte”.Vă prezint o selecţie din epigrameleparticipante la concurs, care, cu siguranţă,vă vor smulge un zâmbet amar.

Petru-Ioan Gârda (Cluj-Napoca)

Lichidatorilor de spitaleĂştia ce desfiinţeazăPrind să sară peste cal:În aşa hal ne stresează,Că ne bagă în spital!

Propunere sindicalistă de reformăradicalăCum nu sunt sănătoşi de nu ne fură,Cei teferi să luăm în mână coasaŞi-arzându-i sănătos pe la figură,Să-i obligăm s-o ia la sănătoasa!

Din liceuPe dirigul meu, fireşte,Cum se cere celor mici,L-am urmat mereu, orbeşte…La băut şi la gagici.

Eu cred că trebuie să ne depăşimdascăliiCa ei dacă-ar fi fost să fac,Iar nu după-ale mele toane,Eram învăţător săracŞi nu cioban cu milioane.

Laurenţiu Ghiţă (Bucureşti)

RiscuriÎntr-o policlinicăVii pentru-o injecţie,Şi, ce soartă cinică,Pleci cu o infecţie!

S-au acordat cardurile de sănătateSusţin, în dublă calitateDe cetăţean modest şi bard,Că,-n loc de card de sănătate,Era mai bun un MASTERCARD!

Cum e turcul, şi... elevulAdevărul pur şi golS-a transmis din vechiul ev:Aşa turc, aşa pistol,Aşa prof, aşa elev.

După ultimele exameneExamenul probează

Triumful succesorilor:Elevii copiază... exemplul profesórilor!

Scoală şi religieE şcoala noastră azi în vrie,Şi vede asta orişicine,Că-nvăţăceii, -n loc să scrie,Întâi învaţă să se-nchine!

Ştefan-Cornel Rodean (Sibiu)

Reforma sanitară nu dă rezultatelescontateMotivul e uşor de înţeles:Pe demnitarii noştri, din păcate,Poporul nu i-a întrebat mai desDe sănătate.

Rezultatele actualei reformesanitareNe pleacă medicii „pe-afară”,La trai mai bun având pretenţii,Dar mult mai grav e că, în ţară,Treptat, se duc şi pacienţii...

În spiritul reformei sanitareGuvernul nostru, în aceste zile,A transformat spitalele-n azileŞi-o să vedem cum, consecvent din fire,Va face din azile cimitire.

Unde sare „aşchia”?Părinţii-i vin tot timpul beţi acasă,Iar fraţii lui sunt fără căpătâi,Dar el e un elev de primă clasă;De câţiva ani e tot... în clasa-ntâi.

Scriitorul în noua familieDe când a renunţat la burlăcieS-a pricopsit cu-o muză indolentăŞi chiar nimica nu mai poate scrie;Dar critica e, totuşi, mai prezentă...

Ion Ruse (Săcele, Constanţa)

Sistemul sanitar în colaps?Cum n-avem vinovaţi şi vină,Că-i un sistem bolnav, se poate,Că-i necesar, ca să-şi revină...Medicamente compensate.

Sănătatea încotro?Ne-a spus ministrul, apăsat,Ca orice încrezut, cu “fumuri”:Cunosc parcursul deurmat!

De-atunci sistemul... e pe drumuri.

Meditaţii la domiciliuPe fiul lor să-l dea pe brazdă,I-au luat de la oraş,Un profesoraş în gazdă,Şi-acum ştie... pokeraş.

Uite-i, nu-s!Avem profesori excelenţi,Şi simt o mare uşurare,Că au studenţi eminenţi...Păcat că sunt peste hotare.

Realitate proverbialăSunt slabi profesorii, pe bune,Elevii sunt admişi, cu stolul,Şi Anton Pann, de ei, ar spune:La fel ca turcu-i şi pistolul!

Petronela-Vali Slavu (Aninoasa)

Ministrul sănătăţii vs. reformasanitarăVa trebui s-acţionăm urgent,Ca, în clădirile spitaliceşti,Bolnavii care vin la tratamentSă moară în condiţii omeneşti.

NormalitatePe plaiul nostru românesc,Chiar şi de-o maladie gravă,Bolnavii se mai lecuiesc,Dar Sănătatea-i tot… bolnavă!

Puterea exempluluiDascălul ce-i pregăteştePe elevi îi „lăcuieşte”,Până când devin şi ei,Ca şi mentorul lor… clei!

Materiile opţionaleElevii şi profesorii din şcoalăAleg o disciplină-opţională,Dar – nu se ştie cine poartă vina –

Opţională-i însăşi… disciplina!

Şcoala româneascăDorim elevi disciplinaţi şi culţi,Lăsăm să intre-n şcoală modernismul,Profesori sunt din ce în ce mai mulţi,Lipseşte doar… profesionalismul.

Ioan Toderaşcu (Costeşti, Vaslui)

Medicii şi sistemul medical dinRomâniaReforma sanitarăÎi face,-având pretenţii,Pe mulţi să plece-afară,Se duc şi pacienţii...

Grijulii, cei din minister au reduspaturile din spitaleFără niciun fel de reticenţă,Le-au redus dramatic şi, în fine,Prin spitale-acum e concurenţă,Şi-apoi concurenţa... face bine!

Guvernul şi reforma sanitarăFăr’ să aibă-o sarcină uşoară,Zi de zi, sistemul îl transformă;Cu reforma asta sanitară,Cred că ne vor scoate... la reformă!

Elevii sunt filmaţi la bacalaureatSe poate spune că au dat de dracul,Căci li se vede orişice mişcare,Şi,-n felu-acesta-i greu de ei cu bacul,Dar şi de „profi”... la titularizare!

Venind cherchelit la ore, profu’ de„mate” e de gaşcăNicicând corigenţi nu ne lasă,Şi-n plus, apropo de absenţi,Lipsind jumătate de clasă,El vede că toţi sunt prezenţi!

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 25 noiembrie 2011 9UMOR ÎN HA... MAJOR

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

www.zvj.ro

SOS,

Sănătatea şi Învăţământul!

Alături de umoriştiii Dan Norea, Ion Diviza şi Cornel Rodean

Marţi, 22 noiembrie 2011,la Grădiniţa din cadrulŞcolii Generale Nr.2, struc-tură la Grupul ŞcolarRetezat Uricani, a avut loco acţiune de instruire deprim ajutor cu tema „Cumsă acordăm primul ajutorcopiilor noştri”, la careau participat părinţii grupei mijlocii.

Prin natura lor, copiii sunt într-o con-tinuă mişcare, foarte curioşi, curajoşi,acţionând înainte de a se gândi la ur-mări. De aici şi multele accidente, maimult sau mai puţin grave, întâlnite laaceastă vârstă. Se ştie că viaţa unei persoane acciden-tate depinde, în cea mai mare măsură,de momentul acordării primului ajutorşi de priceperea celui care intervineprimul la locul accidentului. Primul

ajutor, acordat uneori chiar şi de nespecia-lişti, reprezintă o metodă eficientă de salvare a vieţii în situaţii neprevăzute: acci-dente, traumatisme, stop cardio-respirator,comă. Acest lucru m-a determinat ca, în cadrulproiectului „Împreună pentru copiii noştri”,să abordez o astfel de temă şi să apelez laSubfiliala de Cruce Roşie Uricani în spe-ranţa unei colaborări. D-ra profesor IulianaAxiniei , director al acestei subfiliale, ne-a

onorat cu prezenţaşi, „înarmată” cumanechinul „An-dreea”, a încercatsă ne familiari -zeze cu câtevatehnici utile deacordare a primu-lui ajutor îndiferite situaţii. În general, suntem

puşi în situaţia de aacorda primul ajutorcuiva drag: propriulcopil, frate, soră, soţ,soţie, părinţi. Acest lucruimplică emoţie, ceea cegenerează stres. Deaceea este important săstăpânim bine unelemanevre, pentru a puteatrece mai uşor la acţiune.Părinţii au înţeles că esteesenţială dezvoltareaabilităţii de a salva vieţi.Nu este suficient să

căutăm informaţie. Trebuie să ne pregătimşi să acţionăm ori de câte ori este nevoie. Şi lucrurile nu trebuie să se oprească aici, citrebuie să ne iniţiem copiii. A învăţa uncopil câteva lucruri elementare în vedereaprotejării vieţii şi acordării primului ajutorîn caz de accidente este foarte important.Încă de la vârsta de 3-4 ani, copilul trebuieînvăţat să-şi spună numele şi prenumele,adresa, să sune la 112 şi să ceară ajutor.În încheiere, părinţii au fost îndrumaţi săurmeze cursurile de prim ajutor sau cele desoră de Cruce Roşie ce se desfăşoară lasediul Subfilialei de Cruce Roşie Uricani.

Prof. înv. preşcolar, Elena KISS

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 25 noiembrie 201110 ÎNVĂŢĂMÂNT

www.zvj.ro

Cum să acordămprimul ajutor copiilor noştri

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 25 noiembrie 2011 11PUBLICITATE

Vând casă, 2 camere, cămară,hol, anexe, grădină, în Livadia,zonă centrală.

Telefon 0724.853897

Vând garsonieră str. 1 Decem-brie 1918, bl. 97, ap. 18. Cuplata în rate.

Telefon 0740.463442

Vând apartament 3 camere, înLupeni, B-dul Păcii, bl. 57, decomandat, bucătărie mare,baie şi WC de serviciu, balcon,zonă liniştită.

Tel. 0721.333544

Vând apartament cu 3 cam.,conf. I, cu două balcoane, baie şi WC de serviciu, et. 4/4, cuaco periş, în Timişoara, semicen-tral, zonă liniştită, preţ 65 miieuro negociabil. Accept creditbancar şi varianta cu schimbplus diferenţa, prefera bil casă cuteren, împrejurimi Petrila.

Rel. la tel. 0770.581148,0724.108787 sau pe e-mail:

carmen_carabus@yahoo.com

Vând garaj str. 9 Mai, lângăpiaţă (construit în 2010, izolatexterior şi interior, apă, curent,uşă la telecomandă), concesiunepe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ7.000 euro neg.

Tel. 0765.380847

Vând 2 apartamente (unite - total 7 camere, 3 băi,bucătărie), aproximativ 180mp, situate în Petrila, stradaRepublicii, deasupra CARPetrila.

Telefon - 0733.083379

Vând garsonieră în Petrila, str.Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil.lei vechi negociabil.

Telefon - 0720.965091

Vând teren în Petroşani intravilan la 5 minute de centru(Maleia). Drum stradal. Utilităţi.Preţ mic.

Telefon - 0724.773944

Vând Fiat Grande Punto, a.f.2007, comenzi volan, 32.000

km, motor 1400 cmc, benzină,albastru indigo, închidere cen-

tralizată, aer condiţionat, 4airbag-uri, 5 uşi, fără accidente,

unic proprietar, înmatri culată.Preţ 7.000 euro negociabil.

Accept variante plus diferenţă. Relaţii la tel.

0730.004032

Vând 2 calorifere din fontă, 21de elemenţi bucata, 300 de lei/calorifer, 1 calorifer 5 elemenţi -65 lei şi un calorifer 4 elemenţi -52 de lei, fam. Zsiros Alexandru,str. Avram Iancu, bloc 7, ap. 54,Petroşani, tel.0354.109473.

IMOBILIARE ANGAJĂRI

AUTO

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Eşti energic, plin de viaţă şi îimolipseşti şi pe ceilalţi cu tonu -sul tău atât de bun. La resursele

de care dispui azi, ai fi capabil deadevărate miracole, pentru că ai la purtătorşi ambiţie, şi curaj, şi chef de acţiune, caatare nu sta degeaba într-o zi atât de bună.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Te simţi bine în pielea ta pentru că primeşti din jur numaisemnale de simpatie şi de

respect la adresa ta.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Deciziile pe care le iei astăzivor fi bune pentru întreaga fami-lie. Ţii cont şi de părerile celordragi în ceea ce eşti gata să

alegi.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Parcă ai fi prins într-o cap-cană şi nu mai găseşti ieşirea,deoarece toate stau pe loc azi,

ceea ce te irită la maximum.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Merită să te distrezi un picacum, la finalul unei acţiuni lacare ţi-ai adus contribuţia, dar e

un moment care te amuză.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Legea îţi interzice să faciceea ce ai dori şi nu ai încotro,trebuie să i te supui orbeşte.

Dacă nu ţii cont de limitele legalecare îţi sunt dictate de sus, ai putea aveade suferit de pe urma vreunei sancţiunidrastice.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Norocul vine când nu teaştepţi, deci nu fi tu chiar atâtde sigur că ceea ce programeziazi în detaliul se va întâmpla

exact aşa.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Conversaţiile zilei se des-făşoară de pe poziţii de forţă,dar sunt pe placul tău, pentru că

îţi place să comunici mai vehe-ment şi cu patimă.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Eşti mulţumit de roadelemuncii tale care încep să sevadă din ce în ce mai clar la ori-

zont. Te îndrepţi spre un succesrapid, pentru că ai depus toate eforturile decare eşti capabil pentru a ajunge acolo.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Nu te laşi învins cu una, cudouă, chiar dacă discuţiileacestei zile pot fi cam agresive.

Ai şi tu argumentele potrivitepentru a te face ascultat, totul e să nu telaşi furat de ton ridicat, aşa cum te abor-dează interlocutorii.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Munceşti mult, dar nu prea aisatisfacţia muncii împlinite devreme ce mereu trebuie să-ţi

justifici faptele şi să repari erorilealtora.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Duci la capăt ce ai promis şiatragi astfel admiraţia celorcărora te dedici. Dacă ţi-ai luatangajamentul faţă de cineva, vei

face tot ce-ţi stă în putinţă să-ţi respecti cu-vântul dat, pentru că e în joc imaginea ta.

HOROSCOPHOROSCOP

www.zvj.ro

Cursuri de dans sportiv!Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat?Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi! Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sauavansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din ma ri le centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt:1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole,concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsulmirilor”! Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca” şi Şc. Gen. Nr. 5); - Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila; - Lupeni (Clubul Sindicatelor Lupeni).

Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840.

Programul TeatruluiDramatic “Ion D. Sîrbu”

SSââmmbbăăttăă ,, 2266 ..1111 ..22001111

Orele 18:00 – Spectacolul ,,Casa Bernardei Alba”

DDuummiinn ii ccăă ,, 2277 ..1111 ..22001111

Orele 12:00 – Spectacolul „Guleraşul Cenuşiu”

Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la:

0254.549020, 0254.549121, office@zvj.ro,

publicitate@zvj.ro,zvj2008@yahoo.com

sau direct la sediul redacţiei noastre.

SERVICII

ÎNCHIRIERI

Închiriez spaţiu industrialcu teren aferent în municipiulPetroşani, str. Dărăneşti(vizavi de Lascăr Service),pretabil ca depozit,spaţiu de producţie etc.,acces direct din DN 66, apă,curent etc.

Informaţii la telefon0761.282342

DECESE

Vecinii din scara a III-a a blocului 97 de pe strada

1 Decembrie 1918 din Petroşani deplâng trecerea la cele

veşnice a celei care a fost

Prof. BALOG GLORIADumnezeu s-o ierte şi s-o odihnească în pace.

Familia Ioan Opriş regretă sincer şi transmite condoleanţe

familiei la trecerea în nefiinţă a celui care a fost

VLAD ION PASCALDumnezeu să-l odihnească în pace.

Familia Adrian Opriş regretă nespus trecerea în nefiinţă a

celui care a fost

VLAD ION PASCALşi transmite sincere condoleanţe familiei îndurerate.

Preţuri fără concurenţă!Servicii complete pentrumaşina ta. Piese ieftine noi şi second-hand. Uleiuri, consumabile, uleiuri şi aditivimetabond, produse de spălareecologice. Vă aşteptăm de luni până duminică pe str. Aviatorilor, bl. 23A, parter.

Telefon 0743.070215 şi0722.937928

Sonorizări, filmări profesionale, fotografii - pentru diverse evenimente:nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon:0723.7886640768.6884650762.695556

DIVERSE

Societate comercială din Petroşani angajează vânzătoare cu experienţăpentru magazin alimentar.

Relaţii la telefon0762.260128

Căutăm persoanăreprezentant vânzări pentru magazin Vodafone Petrila.CV-urile se depun la magazinul Vodafone Petrila.

Informaţii la telefon0723.112484

Vând canapea extensibilă, dedouă persoane, stare foartebună, preţ 650 lei.

Telefon 0765.380836

Vând apartament în vilă şiteren construibil, 140 mp, str. 1 Decembrie 1918, zonaDimitrov, Petroşani.

Telefon 0725.219019

Vând casă şi grădină în zonaValea Ungurului - Vulcan, la 20 m de strada principală,suprafaţă 3.000 de metri pătraţi,preţ negociabil.

Relaţii la numărul detelefon 0722.448428

VÂNZĂRI

Asociaţia Romilor Hunedoreni derulează în parteneriat cuAgenţia Naţională pentru romi proiectul cultural„Caravana Romilor”, ediţia I, care se desfăşoară conformagendei: 26.11.2011, Uricani – Casa de cultură, ora 16:0002.12.2011, Vulcan, ora 16:0009.12.2011, Petrila, ora 16:00

Manager Sorin Vană

Au fost montatedouă indicatoarecum este cel maredin imagine.Primul a fost pus laintrarea în Vulcandinspre Petroşani.Iar acesta din poză,amplasat chiar ieri,se află la câţivametri de intersecţiade la Dincă. Unde,din DN 66A, se bi-furcă drumul careduce la CabanaPasul Vâlcan. Sin-gura obiecţie de pe

înscrisul de pe indicatoare fiind aceea cănu s-a caligrafiat denumirea corectă a pasului. Acum, mai rămâne de modernizatdrumul judeţean care duce la cabană. Lucrare care, din câte a spus şi primarulGheorghe Ile, ar urma să se facă la anul.

Pentru că tot am adusvorba de intersecţia aceasta, meri -tă să amintesc că au fost scoase,din sensul giratoriu, indicatoarelerutiere cu semnificaţia "Obligato-riu la dreapta". Dintre care unulera de râsu'-plânsu', fiindcă te în-druma direct spre Agenţia Funera -ră "Ultimul Popas". Însă, tot aumai rămas vreo două, de sămânţă,cum se spune, la giratoriul de la"Unic".

Gheorghe OLTEANU

CMYK

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 25 noiembrie 2011

ACTUALITATE

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT

ISSN 2065 - 5096

Director: Cătălin DOCEA

docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC

0761.756840

Colectivul de redacþie:

Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com0766.678380Corneliu BRAN 0761.756833Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro0761.756834Gheorghe OLTEANULoredana JUGLEA 0763.673727loredanajuglea@yahoo.com

Colaboratori permanenþi:Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ,Mihai BARBU, Irina BOBOC,Valeriu BUTULESCU, GilbertDANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, GheorgheTRUŢĂ, Dumitru VELEA

DTP: Bogdan SOVAGODaniela FILIMON0761.756837

Administrativ / Publicitate:Diana SANTA - 0722.344681

Difuzare:Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia:Petroşani, str. N. Bălcescu

nr. 2, et. 2

Telefoanele redacþiei: 0254.549 020

0254.549 121 (fax) 0737.575 582

www.zvj.rooffice@zvj.ro

ZiarulVãii Jiului

www.zvj.ro

Casa de Cultură a SindicatelorPetroşani, cu sediul în Petroşani,str. 1 Decembrie 1918, nr. 100

(vizavi de primărie)organizează cursuri de calificare avizate de Ministerul Muncii şi MinisterulEducaţiei, Cercetării, Tineretului şiSportului

Lucrător în comerţ (3 luni) – 250 RONOspătar (5 luni) – 350 RON Bucătar (5 luni) – 350 RON Cofetar patiser (5 luni) – 350 RON Recepţioner hotel (3 luni) – 400 RON Cameristă (3 luni) – 400 RONOperator introducere, prelucrare, validare date (5 luni) – 450 RON Confecţioner, asamblor articole din textile(3 luni) – 350 RON Zidar pietrar tencuitor (5 luni) – 350 RON Montator pereţi şi plafoane din ghips carton (5 luni) – 350 RON Zugrav-isposar-tapetar-vopsitor (5 luni) –350 RONElectrician constructor (5 luni) – 350 RON Lucrător instalator pentru construcţii (3 luni) – 350 RON Sudor electric (3 luni) – 350 RON Lucrător maşinist utilaje (3 luni) – 350 RON Fierar betonist montator prefabricate (5 luni) – 350 RON Dulgher-tâmplar-parchetar (5 luni) – 350 RON Mecanic auto (3 luni) – 350 RONCoafură (5 luni) – 400 RON Manichiură, pedichiură (3 luni) – 400 RONFormator (2 luni) – 250 RON Inspector resurse umane (2 luni) – 350 RON Lăcătuş mecanic (3 luni) – 400 RON

Cele mai mici taxe de şcolarizare - în rate.

Relaţii la telefon: 0254/541483; 0354/100707;0763.349621; 0768.677988.

Înscrierile se fac la sediul instituţiei.

12

Indicatoare spre telegondolă sunt, mai trebuie reparat drumulDeşi telegondola din Pasul Vâlcan funcţioneazăcum funcţionează, adică mai mult stă, e bine, totuşi, că s-au pus aceste indicatoare rutiere.Măcar cei străini de Valea Jiului, care trec pe aici,află şi ei cum pot să ajungă la ea.

Dintre toţi redactorii-responsabili aiMinerului se pare că Eftimie Gherman s-adovedit a fi cel mai longeviv, trăind 86 deani. Spunem se pare, deoarece nu ştim cânda murit Pavel Buciumean, cel de-al doilearedactor al Minerului.

După ce în vara lui 1928Buciumean părăseşte Uniunea muncitorilordin industria minieră din România, loculacestuia ca redactor al Minerului este luat deEftimie Gherman, care, peste câteva luni,este ales deputat PSD. Putem vorbi de douăserii Gherman ale Minerului.

Prima a apărut între octombrie 1928- iulie 1930. Ediţia nr. 9-10/ octombrie 1928este prima care-l are ca redactor-responsabilpe Eftimie Gherman. Nr. 7/ 15 iulie 1930este ultima ediţie în care apare ca redactorresponsabil al Minerului. Apoi, Minerulintră într-o epocă a anonimatului, numeleniciunui redactor nemaiapărând până în1937 în caseta redacţională a Minerului. Adoua serie Gherman – între martie 1938 şidecembrie 1939. Mai precis, EftimieGherman revine ca redactor-responsabil laediţia nr. 5-6 / Iunie 1938, apărând până laediţia nr. 12/ Decembrie 1939 (ultimul an alcercetării noastre).

Prin urmare, Eftimie Gherman afost redactorul nr. 3 şi 5 al Minerului, ultimul

pentru perioada cercetată de noi, 1919 –1939.

Amănunte despre biografia sagăsim în volumul său de Memorii/Contribuţii la istoria mişcării socialiste. La1894 în comuna Lăpuşnicu, din judeţulCaraş-Severin, se naşte, într-o familie deţărani, Eftimie Gherman. Ca şi predecesorulsău Iosif Ciser, Gherman este chemat laoaste de stăpânirea austro-ungară. Şi aici, înmediul cazon, junele Gherman răspândeşteideile socialiste. Pentru aceasta este desigurarestat, judecat şi condamnat la moarte. Încele din urmă, i se comută pedeapsa capitalăîn închisoare pe viaţă.

Eliberat în 1918, după 4 ani,Eftimie Gherman participă la AdunareaNaţională de la Alba Iulia. Peste 2 ani, în1920, Gherman este ales, la doar 26 de ani,deputat al Partidului Social-Democrat înParlamentul României.

Ţinând cont de priza pe care o are lamuncitorimea minieră din Banat, EftimieGherman va fi ales deputat PSD în maimulte legislaturi. Cum Partidul SocialDemocrat rezona în interbelic cu sindicatele„roşii”, deputatul Eftimie Gherman aîndeplinit până în 1940 şi funcţia de secretargeneral al Uniunii lucrătorilor din industriaminieră din România. În această calitate, în

1926 devine membru fondator alInternaţionalei Muncitorilor Mineri.

În timpul regimului legionar şi almareşalului Antonescu, Eftimie Ghermaneste obligat să domicilieze în comunaPoeneasa.

După 23 august 1944, EftimieGherman revine la politică, fiind uniidintre fruntaşii Partidului SocialDemocrat. După unirea unei fracţiuni a PSDcu PCR, Gherman părăseşte România şi sestabileşte în 1947 în Franţa. Gestul său sedovedeşte a fi salutar. Aceasta deoarece la15 ianuarie 1952, în procesul „lotuluiConstantin Titel Petrescu”, este condamnatîn contumacie de Tribunalul MilitarBucureşti la muncă silnică pe viaţă: „(…)Eftimie Gherman, fost secretar general alUniunii Sindicatelor Minerilor, învinuitpentru crimele şi delictele prevăzute şipedepsite (…)”. Simpla înşiruire a „crimelorşi delictelor” puse în seama lui EftimieGherman îţi dau fiori şi acum, după atâţiaani: „înaltă trădare, surparea ordiniiconstituţionale, şi complot în scop detrădare, uneltiri contra ordinei sociale,complot în scop de trădare, de surpareaordinei constituţionale şi de răzvrătire şitrecerea frauduloasă a frontierei”.

În exil depune o asiduă activitate,

participând la toate congreseleInternaţionalei Socialiste. Este alespreşedintele Grupului Socialiştilor şiSindicaliştilor Români din Exil şicopreşedinte al Internaţionalei PartidelorSocialiste din Exil. În exil desfăşoară şi oefervescentă activitate jurnalistică, editând„România muncitoare - revista socială şipolitică a sindicaliştilor în exil”, parte dintretextele publicate aici fiind antologate învolumul postum „Eftimie Gherman - 30 deani de exil” (Ed. Uranus, 2007). Înoctombrie 1977 revine în satul său natal,Lăpuşnicu Mare, unde şi moare în anul1980. După 1989, reîntoarcerea lui EftimieGherman în România în 1977 a fostcomentată şi interpretată şi prin prisma uneicolaborări a acestuia cu Securitatea. Fărăîndoială, viaţa lui Eftimie Gherman a fost unroman.

Marian BOBOC

CMYK

Prãvãlia cu istoriiApare subdirecþia lui

Marian Boboc

Publicaþie de istorii din Valea Jiului � Anul IV � Nr. 138 � 25 noiembrie 2011 � 4 pagini

ISSN: 2065-510X

Am aflat

Cine au fost tovarăşii ortaci redactori-responsabili ai “Minerului”

� Redactor-responsabil ale Minerului între 1928-1930 şi 1938-1939

� Secretar general al Uniunii lucrătorilor din industria minieră din România � Deputat

al Partidului Social Democrat � Membru fondator al Internaţionalei Muncitorilor

Mineri � Deputat în mai multe legislaturi al Partidului Social Democrat � Condamnat

de două ori: la moarte şi la muncă silnică pe viaţă � 30 de ani de exil

Istorii insolite ale presei de pe Jiuri (IX) Paginile I-IV

Redactorul-responsabil nr. 3 şi… 5

Eftimie Gherman

Nr 5-6 iunie 1938. Prima ediţie din seria

a II-a Gherman

Nr 9-10 / 31 octombrie 1928.Prima ediţie care îl are ca

redactor-responsabil pe Eftimie Gherman

Nr 7 / 15 iulie 1930. Ultimaediţie din prima serie careîl are redactor-responsabil

pe Eftimie Gherman Nr 12 / Decembrie 1939. Ultima ediţie din seria

a II-a Gherman

PRĂVĂLIA CU ISTORIIIIvineri, 25 noiembrie 2011

Datorită cartelului electoral cu PartidulNaţional Ţărănesc, Partidul Social Democrat a intrat înParlamentul României la alegerile din 1928. Atunci, dincauza alianţei cu naţionali-ţărăniştii, care au dat ordin săse tragă la 6 august 1929 la Lupeni în mineri, PSD atrecut printr-o situaţie delicată, speculată politic de cătreadversarii săi, dar şi de… aliaţi.

Cum în august 1929 şi Eftimie Gherman eradeputat PSD de Caraş, devine şi el una dintre ţintelepredilecte ale presei şi politicienilor.

Pentru a elucida cauzele şi desfăşurareamasacrului minerilor, Curentul, unul dintre cele maiinfluente ziare ale timpului, realizează o anchetăjurnalistică la Lupeni (vezi volumul II, 6 august 1929.Ziua de sânge de la Lupeni de Marian Boboc/ MihaiBarbu). Ancheta impresionează şi astăzi, constituind unmodel pentru din ce în ce mai puţinii jurnalişticontemporani preocupaţi de presa serioasă. Printrealtele, în ediţia de marţi, 13 august 1929, Curentul aratăcine au fost „trădătorii” muncitorilor. Printre aceştia îlregăsim şi pe Eftimie Gherman. Atacurile la adresa PSDse înmulţesc în Curentul. Este scoasă de la naftalină şi oafacere cu… bocanci pentru muncitori, avându-l caprotagonist chiar pe Eftimie Gherman. Cu toate căafacerea a rămas doar la stadiul de intenţie, a fostsuficient ca aceasta să ocupe spaţiul ziarelor „burgheze”.Cum în epocă, şi Curentul era catalogat un ziar„burghez”, presa de partid („Socialistul”) şi cea de„breaslă” („Minerul”) sar în apărarea deputatului eiGherman, conflictul ajunge şi la Cameră. Aici deputaţiiPNŢ, vrând să scape de responsabilitatea masacrului dela Lupeni, aruncă vina pe aliaţii lor, deputaţii PSD. Niciaceştia nu rămân însă datori şi răspund, prin voceadeputatului Eftimie Gherman, acuzaţiilor apărute înpresă sau rostite de la tribuna Camerei. La interpelăriparticipă şi primul-ministru al guvernului Iuliu Maniu.Intervenţiile aprinse sunt publicate în presă. Dintreacestea o reţinem pe cea publicată în Socialismul (nr. 52,anul XXII, 22 decembrie 1929). (M. BOBOC)

Buletin Parlamentar

Lupenii în discuţia camerelor

� Tov. deputat Gherman spulberă toate calomniile ce s-au adus mişcării noastre

Joi, 12 decembrie, s-au produs în Ca meră primeleinterpelări în chestia Lupeni. În ordinea înscrierilor, celdintâi a luat cuvântul dl. N. Ghiulea, deputat naţional-ţără -nist. D-sa a căutat să arate că toată vina dramei petrecute la6 august cade asupra societăţilor, care menţin în Valea Jiuluio exploatare barbară a puterii de muncă şi, implicit, asupraMinis te rului Muncii, care n-a luat la timp măsuri asu praacelor societăţi.

În fond, acuzaţiile aduse de dl. Ghiulea erauinteresante, dar domnia sa a uitat un lucru, anume cămasacrul nu s-ar fi produs dacă n-ar fi existat descreieraţide teapa lui Munteanu, Buciumeanu şi ex-prefectulRosvany, care, cu scopuri lăturalnice, au agitat masele pânăla exasperare.

Al doilea interpelator a fost dl. Bogdan, deputatnaţional-ţărănist de Hunedoara. Acesta, într-un aşa-zisdiscurs, des întrerupt de deputaţii socialişti, a îndrăznit să-iia apărarea lui Mun teanu şi să ceară reabilitarea lui Rosvany,pe care l-a descris în postură de erou naţional. Chiar uniimembri ai majorităţii au făcut haz de discursul debitat demamelucul lor coleg.

Dl. Bogdan a îndrăznit cu acea ocazie să acuzemişcarea noastră şi, în special, pe tov. Eftimie Gherman, căea este vinovată de pier derea alimentelor cu preţ redus,întâmplată în 1926 şi provocatoare a stării de nemulţumiri cefierbeau şi fierb încă pe Valea Jiului.

Între altele, deputatul ţărănist de Hune doara ne-a

acuzat că - cu ocazia unei mani festaţii pe care muncitorii aufăcut-o pe Valea Jiului, la care luase parte şi tov. deputatLucian - tovarăşii noştri au desfăşurat steagul roşu. Acuzaaceasta a prilejuit, chiar în plină şedinţă, grupuluiparlamentar social-democrat o fru moasă manifestaţie pentrudrapelul nostru.

Urma să ia cuvântul în aceeaşi zi al trei leainterpelator, tov. Flueraş. Dar, pentru că dl. Bogdanîndrăznise să aducă acuzaţii care atin geau cinstea tovarăşuluiGherman, deputatul nostru de Caraş a cerut imediat cuvântulîn ches tie personală. Chestiunea a pasionat toată camera şi,în loc de 5 minute cât acordă regu lamentul chestiunilorpersonale, tov. Gherman a ţinut un lung discurs, în care aspulberat toate calomniile ce i s-au adus lui şi mişcării, trans -formându-se, apoi, din „acuzat” în „acuzator”. Redăm maijos, în rezumat, acest discurs.

Tov. Gherman îşi începe cuvântarea prin descriereaîmprejurărilor care au dus la sciziunea mişcării în 1923. LaCongresul din Cluj, toată lumea s-a pronunţat pentru una

sau alta din fracţiuni. Doar Teodor Munteanu, carereprezenta sindicatul din Lupeni, a păstrat o atitudinedubioasă. După congres, deşi păs trează aceiaşi însărcinarela Lupeni, am des coperit (la începutul anului 1924) că avealegă turi secrete cu comuniştii.

Vă voi dovedi aceasta. O scrisoare din acea vreme,scrisă de Munteanu şi ciracii lui Alex. Dobrogeanu,cunoscutul comunist, şi pe care tov. Gherman o citeşte înîntregime, arată legături care, încă din 1924, existau întreMunteanu - pe de o parte şi Koblos şi Dobro geanu - pe dealta. Cine nu-l cunoaşte pe Koblos - adaugă tov. Gherman -

să se adreseze d-lor Pompiliu şi D.E. Ioaniţescu. Suntcompetenţi să dea toate relaţiile.

O voce de pe băncile majorităţii: Ce vrei sădovedeşti cu asta?

Tov. E. Gherman: Că Munteanu e comu nist şi aavut însărcinare poliţistă de a sparge sindicatele noastre.

Aceeaşi voce: Că e comunist ştiu.Tov. Gherman: Da, dar acest comunist s-a plimbat

braţ la braţ cu „marele” dvs. „pa triot” Rosvany.După ce am căpătat convingerea că Munteanu e

agent comunist şi spărgător a fost exclus din sindicatulnostru.

Chestiunea alimentelorTov. Gherman trece, apoi, la „chestiunea

alimentelor”, punctul capital în jurul căruia s-a dus campaniacontra sa şi contra partidului şi sindicatelor noastre,susţinându-se de calomni atori că din cauza tov.-uluiGherman s-au pierdut alimentele în natură la tratativele din1926.

O voce de pe băncile majorităţii: Ai luat parte latratative?

Tov. Gherman: Da.Altă voce: Atunci eşti vinovat.Tov. Gherman: Veţi vedea cum stau lucru rile.

Tratativele au început la 23 august 1926. La prima întâlnire,reprezentanţii soc ie tăţilor vin cu propunerea de desfiinţarea siste mului de aprovizionare cu preţ redus, sistem caredăinuia în Valea Jiului de pe timpul răz boiului.

În numele muncitorilor, eu am răspuns atunci că n-avem mandat să discutăm această propunere şi am cerutamânarea tratativelor pen tru a consulta masa muncitorilor.

(Tov. Gherman citeşte procesul-verbal încheiatatunci).

S-a admis amânarea cu 14 zile a trata tivelor şi, înacest timp, delegaţii noştri merg în toate localităţile dinValea Jiului, îi convoacă pe muncitori şi îi întreabă, laadunările care au avut loc, dacă admit propunereapatronilor.

Ce hotărăsc muncitorii? Iată, vă citesc procesul-verbal: „Societăţile au cerut sistarea condiţiunilor şi asistemului de aprovizionare, de astăzi, cu preţ redus, careeste, în general, de calitate proastă, şi cer înlocuirea lor, iarpe viitor să se plătească diferenţa de bani”.

„Preşedintele pune chestiunea la vot şi ea s-aprimit de muncitori cu unanimitate de voturi”.

Dl. Iuliu Maniu - primul ministru: D-le Gherman,aici e deosebirea între noi şi dvs.; rezoluţiile ce s-au votatatunci şi pe care le-aţi citit dvs. acum, aici, au fost luate nude toţi muncitorii, ci numai de membrii sindicatelor dvs.social-democrate, care nu formau majo ritatea muncitorilor.Sindicatele dvs. nu trebuia să ia o astfel de hotărâre, careprivea intere sele tuturor muncitorilor.

Tov. Gherman: D-le prim ministru, vă suntrecunoscător pentru cele spuse de dvs., căci îmi daţi prilejulsă lămuresc lucrurile şi, deci, să dezmint. Este adevărat căatunci lucrau în Valea Jiului 15.000 de muncitori, iar însindicatele noastre nu erau decât 7.000. Dar ar fi trebuit săştiţi că adunările s-au ţinut nu numai cu membriisindicatelor, ci cu totalitatea muncitorilor prezenţi înregiune. Iar delegaţii, care au luat parte la tratative, au avutmandate în scris semnate de circa 13.000 de muncitori.Acele mandate există şi azi şi le puteţi verifica oricând. Elesunt la Ministerul Muncii. (Aplau ze pe băncile PartiduluiSocial-Democrat. Dl. Iuliu Maniu tace chitic).

Repet, deci: nenorocita hotărâre a fost luată deunanimitatea muncitorilor, din care 80% au semnat cu mânaproprie!

Şi acum vă întreb pe dvs.: ce-aţi fi făcut la tratativedacă aţi fi fost delegaţi ai muncitorilor?

Dl. Ed. Mirto: De ce n-ai căutat să-i con vingeţi pemuncitori că fac o greşeală, renun ţând la sistemulaprovizionări cu preţ redus?

Camera Deputaţilor. 12 decembrie 1929. După „măcelul de la Lupeni”

Cum l-a înfruntat Eftimie Ghermanpe primul-ministru Iuliu Maniu

PRĂVĂLIA CU ISTORII IIIvineri, 25 noiembrie 2011

Tov. Gherman: Vă voi răspunde. N-am să vă rămândator. Dar, deocamdată, să reiau firul. Oricare alt delegat almuncitorilor s-ar fi supus hotărârii. Ei bine, să vedem ceam făcut noi. Deşi aveam mandat categoric să primescpropunerea de desfiinţare a alimentelor, eu, delegatulmuncitorilor, am făcut o serie de obiecţii, consemnate înprocesul verbal al trata tivelor, şi, considerând că oricediscuţii sunt zadarnice, am cerut să mergem la arbitraj.(Aici, tov. Gherman citeşte procesul verbal doveditor).

Cerusem aceasta pentru că vedeam că muncitoriiurmează a fi înşelaţi. Contravaloarea alimentelor societăţileo socoteau la 150 de lei de muncitor, în loc de 169 de lei, şiasta numai până la 3 membri în familie. De la 3 membri însus, muncitorii nu ar mai fi primit nimic.

Intransigenţa mea i-a făcut pe repre zentanţiisocietăţilor să mă învinuiască cum că eu sunt acela ce-iagită pe lucrători şi eu împie dic o bună înţelegere întrepărţi.

D-nii Ghiulea şi Bogdan au făcut o pro fundă eroarecând au spus că reprezentanţii celor două părţi au căzut deacord. Nu. N-au căzut. Cauza a mers la arbitrajulTribunalului Deva, care, prin sentinţa nr. 8.926 stabileşte laart. 30 că în schimbul alimentelor în natură cu preţ redus,muncitorii vor primi compensaţii între 169 şi 1.521 lei, pelună, socotindu-se de la 1 la 9 membri de familie.

Deci, la arbitraj, noi am câştigat cel pu ţin ocontravaloare mai aproape de realitate. Sentinţa a dat-oprezidentul Tribunalului. Dacă ea a fost în slujba societăţii- ce n-aş crede - sau dacă a dat doar din eroare o sentinţănedreaptă, nu suntem de vină noi, delegaţii mun citorilor.

Cred că e destul de clar. Am spulberat calomnia ceni s-a adus.

Acum îi sunt dator un răspuns d-lui Mirto.Dl. Ed. Mirto: Aş vrea să ştiu cum se ex plică faptul

că muncitorii, care s-au man datat complet, s-au arătat apoi,totuşi, nemul ţumiţi. Cu toţii avem de-a face cu mulţimile. Încele mai multe cazuri, nu ascultă ele de noi. Răs pundeţi, vărog, care e situaţia în cazul dvs.?

Tov. Gherman: Din păcate, trebuie s-o recunosc,muncitorii din Valea Jiului sunt încă înapoiaţi. Nuraţionează. Se iau după fraze. Şi s-au găsit destuidescreieraţi (agenţi de-ai societăţilor, agenţi comunişti saunaţional-ţărănişti) care, mai târziu, ne-au acuzat pe noi,delegaţii. Între agenţi era şi Munteanu.

Dl. Ed. Mirto, subsecretar de stat la Interne,recunoaşte această dublă calitate a lui Munteanu, darîntreabă de ce noi l-am mai ţinut secretar la Lupeni până înmai 1929.

Tov. Gherman: D-le ministru, faceţi încă o eroare,pe care au mai făcut-o în repetate rânduri şi unele ziare.Aflaţi că Munteanu n-a mai fost din 1924, de la excluderealui, secretar la noi.

De acest lucru, ministrul de interne, dl. Vaida, aluat la cunoştinţă la timp printr-o adre să de la Uniuneaminerilor. I s-a adus, atunci, la cunoştinţă, toatăpropaganda dezm ă ţată, pe care Munteanu o ducea pe ValeaJiului, cu sprijinul lui Rosvany şi al tuturor autori tăţilor.

O voce de pe băncile majorităţii: Nu a fost alespreşedinte la sindicatul dumnea voastră?

Tov. Gherman: Da, dar cum a ajuns preşedinte?Sindicatul avea 600 de membri, când în noiembrie 1928, el,Munteanu, con voacă o adunare la Lupeni, la care adunarevin 3.000 de muncitori şi-l aleg preşedinte. Preşe dinte la unsindicat din care el nu făcea parte şi ales de 2.400 demuncitori care, de asemenea, nu făceau parte din sindicat!

În fine, domnilor, dacă v-aş spune câte a făcut acelom pe nenorocita Vale a Jiului, v-aţi cruci. Dar nu vreau săvă mai răpesc timpul.

Acum - chestia cu bocancii. Dl. Bogdan a citit ceeace s-a scris despre această chesti une în ziarul „Curentul”.Vă întemeiaţi acuza ţia pe ceea ce scrie acel ziar? Dar,atunci nu pot să vă citesc ce scrie presa despre dvs. şi chiardespre domnii de pe banca ministerială, spre exempludespre dl. Madgearu sau despre dl. Aurel Dobrescu?

Totuşi, să vă răspund. Nu vreau să vă rămân datorcu nimic!

Când s-a dat hotărârea publicată în „Cu rentul”?În anul 1925. Atunci, cum a putut să facă dl. Bogdanlegătura între acea hotărâre şi chestiunea de pe Valea Jiului,care s-a pe trecut un an mai târziu, în 1926, căci, cum amvăzut, atunci s-a schimbat sistemul de aprovi zionare cualimente şi bocanci cu preţ redus?

Care poate fi legătura între aceste fapte?Tov. Al. Lucian: Nici o legătură, doar fantezie…Tov. Gherman: Aşa cum dl. Bogdan se plângea că

a avut o serie de procese personale la Tribunal, ieşite dinintrigării liberale, tot aşa s-a lăsat indus în eroare deprietenul său Bu ciumeanu, care a intrigat în această ches -tiune. Chestia bocancilor nu este decât o intrigă.

Dl. Ed. Mirto: Buciumeanu a fost şi el secretar ladvs.

Tov. Lotar Rădăceanu: Dar l-am dat afară deîndată ce am văzut că s-a pus în slujba liberalilor. Dar, dupăce l-am dat noi afară, l-a îmbrăţişat naţional-ţărănistulRosvany.

Tov. Gherman: Buciumeanu a fost acel care în mai1928 - deci, când noi eram coalizaţi cu dvs. - v-a denunţatpe dvs. în scris d-lui Tătărăscu că agitaţi masele pentruscopuri străine de interesele lor.

Pentru acest denunţ neîntemeiat - care ne lovea şipe noi şi dvs. - noi l-am exclus, iar Rosvany al dvs. l-aîmbrăţişat!

Declaraţia lui se găseşte la Consiliul de Război alCorpului VII Sibiu.

Aşa stau lucrurile. Şi pentru ca nici o urmă deîndoială să nu mai existe, cer o comisie parlamentară deanchetă, pentru ca, apoi, calomniatorii să-şi primeascăpedeapsa. (Aplauze pe băncile Partidului Social-Demo crat.Majorităţile, reduse la tăcere, nu mai pro testează, nu maipretind).

Eftimie Gherman îşi ia rămas bunşi în coloanele Minerului de la

primul redactor Iosif Ciser

S’a înfăţişat la mine un om care n’avea nimicsă ceară pentru dânsul, cum niciodată la dânsul, lainteresele şi satisfacţiile sale nu s’a gândit, un om carenu culegea svonuri ca să mi le comunice şi nu căutadela mine informaţii pe care să le răspândească.

Un om curios deci. În socotite fraseardeleneşti de vechiu tip, visătorul mieu care nupărea nici tânăr, nici bătrân, având chiar înînfăţişarea sa fisică, solidă şi liniştită, ceva dinsiguranţa definitivă a sufletului său, mi-a vorbit deai săi, de fraţii săi de muncă, pe cari de atâţia ani, deun sfert de veac, se gândeşte să-i ridice.

Nu prin mişcări violente care n’aduc nici unfolos decât otrăvita drojdie de ură pe care o lasă. Nuprin predicarea unui crez de cărturar închis înformule cu care se înşeală însuşi ca să înşele apoi pealţii. Nu prin acea „organizare” cu ordinele şicotizaţiile sale care face ca încetul dintr’un grup de

colaboratori şi de credincioşi o maşină fără suflet,dar cu sigure resorturi pentru cine are interes să omanevreze. Ci el voieşte mai puţin şi mult mai mult.

Anume să ridice nu numai salariile până lanivelul unei vieţi în adevăr omeneşti, dar, pe bazacâştigului ce se poate realiza, fiindcă restul e iluzie şi,la capăt, ruina, dar şi sufletul acestor fraţi de muncă,suflet de demnitate şi mândrie. Şi se plângea că însindicatele lui, strict naţionale, unele organe deadministraţie văd temutul comunism.

Aşa mi-o vorbit d. Eft. Gherman Şi ascultându-l, oricine poate înţelege că acel

comunism înaintea realizării căruia şi la noi seîncrâncenă spiritele prevăzătoare, nu se poate biruiprin mijloace de apăsare din afară, ci prin mijloacede luminare şi de iubire dinăuntru, care dau oamenica dânsul.

N. IORGA

1938. În „Neamul Românesc”

Nicolae Iorga despre Eftimie Gherman

Bocancii lui Gherman la Cameră

PRĂVĂLIA CU ISTORIIIVvineri, 25 noiembrie 2011

� Conferinţa ţinută de Eftimie Gherman, la Radio-Bucureşti, în ziua de 12 Noiembrie 1938

Numai cine i-a văzut pe atunci, mizeri, zdrenţuroşi, gârboviţi de muncă şi nevoiprea multe, şi-i vede azi, mai senini, mai încrezători în viaţă, mai bine trataţi şi mai împăcaţiparcă cu soarta, îşi poate da seama de transformarea adâncă şi binefăcătoare a condiţiilorgenerale de viaţă şi de muncă, ce s’a produs în ultimele două decenii.

Dar să fiu bineînţeles: problemele care se pun muncitorilor mineri din România,sunt încă departe de a fi rezolvate toate şi în întregime. Pentru minerii noştri mai sunt multede înfăptuit, pentruca soarta lor aspră să fie îndulcită în măsura pe care o merită aceştiscormonitori neobosiţi ai măruntaielor pământului. Dar faţă de starea de acum 20 de ani, câtenu s’au schimbat, câte îmbunătăţiri nu s’au adus, câte reforme folositoare nu s’au înfăptuit!

Iată ce era minerul în vechea Ungarie: un rob, în deplinul înţeles al cuvântului.Toate categoriile de muncitori aveau dreptul legal să se asocieze în sindicate profesionaleşi să lupte uniţi şi solidari pentru o viaţă mai bună, numai minerii erau excluşi dela acestdrept. Centrele minere erau adevărate cetăţi ale întunericului şi ale asupririi. Aici nu se puteaapropia nici cuvântul propagandistului sindicalist, nici măcar acela al legii. Domnea,neîngrădit de nimeni, bunul plac al exploatatorilor. Se muncea atunci în condiţiuni mult maigrele şi pe alocuri câte 10-12 ore pe zi, salariile erau aşa de mici încât nu ajungeau nicipentru strictul necesar unei vieţi omeneşti. Minerul era veşnic flămând, zdrenţuros şi apăsatde nevoi. Din punct de vedere cultural, mizeria era tot atât de mare ca şi din punct de vederematerial. Ştiinţa de carte era rară de tot, mai ales printre minerii români, biblioteci sau alteposibilităţi de cultură sau distracţie lipseau cu desăvârşire. Robit de întreprindere, minerulmai era şi tributarul antreprenorului, funcţionarului sau maeştrilor. Ca să fie primit la lucru,trebuia să aducă plocoane. Ca să nu fie concediat, trebuia, de multe ori, să împartă salarulpe din două şi să muncească gratuit pe lângă casă în orele libere, după ieşirea din mină. Osingură distracţie, o singură „întrebuinţare a timpului liber” – ca să întrebuinţăm un termenla modă – o cunoştea muncitorul miner pe atunci: alcoolul. Ravagiile alcoolismului erau cuadevărat cuvânt înspăimântătoare. Mai ales în zilele de plată, străzile erau pline de oamenibeţi. Bătăile şi încăierările dintre muncitori erau la ordinea zilei. Mult sânge a curs şi multevieţi omeneşti s’au prăpădit, pe atunci, pentru pricini de nimic, numai fiindcă alcoolulîntuneca minţile bieţilor mineri şi deslănţuia în ei toate instinctele rele, toată revolta lorînăbuşită, căreia altfel nu aveau putinţa să-i dea glas...

Dar, vedeţi, minerii din Ardeal erau în cea mai mare parte români şi de soartaromânilor nu se prea interesa regimul, apus pentru totdeauna pe aceste plaiuri, al magnaţilormaghiari. Numai mişcarea muncitorească îşi avea gândul mereu îndreptat asupra acestornefericiţi fraţi de muncă şi de suferinţă. Cuvântul de îmbărbătare şi izbăvire a fost aduspentru prima oară minerilor români în foaia „Adevărul”, organul muncitorilor social-democraţi români din vechea Ungarie. Slovele scrisului românesc din această gazetă care,cu toată modestia ei, a jucat un rol de seamă în luptele de eliberare ale românilor de pestemunţi, au semănat în sufletul „băieşilor” robiţi, nădejdea desrobirei şi a unui viitor mai bunca români şi ca muncitori.

Războiul desrobirei şi marea revoluţie naţională care a eliberat Ardealul românescl-a unit pentru totdeauna cu celelalte provincii româneşti, a adus muncitorimei minere unînceput de libertate şi putinţa de progres şi civilizaţie. În primul rând, minerii au obţinutsub noul regim românesc dreptul atât de esenţial al liberei asocieri sindicale. Ei au ştiut să-l folosească din plin şi au izbutit să creeze în scurt timp,puternica organizaţie profesională care e UniuneaMuncitorilor in Industria Minieră din România, azi pe calede transformare în Uniunea Breslelor de Mineri, potrivitprevederilor noui legi a breslelor. Au urmat, într’un ritm dince în ce mai accelerat, alte legi de ocrotire a muncii, caretoate cuprindeau în câmpul lor de aplicare şi muncitorimeaminieră. Minerul nu mai era, deci, un paria al claseimuncitoare. Era un muncitor, alături de toţi ceilalţi, cuaceleaşi drepturi şi aceleaşi obligaţii. Aplicarea nouilor legi,ajutată, la nevoie, de organizaţiile profesionale, a datmuncitorilor mineri reforme dintre cele mai preţioase: azise munceşte în mine numai 8 ore pe zi, în acest timp fiindcuprinsă şi coborârea şi eşirea din mină; Asigurările Sociales’au îmbunătăţit din multe puncte de vedere; s’a introdusconcediul de odihnă cu plată; măsuri de prevenire ocrotescviaţa minerului; în caz de invaliditate, provenită din cauzăde accident, boală sau bătrâneţe, minerii şi urmaşii lorprimesc pensii, neîndestulătoare încă, dar care vor fi sporiteîn curând. Mai presus de toate însă, noua legislaţieromânească a dat posibilitatea şi minerului de a-şi creia, pecale legală şi paşnică, condiţii generale de muncă şisalarizare tot mai bune, prin încheierea de contractecolective de muncă.

Dar descătuşaţi odată din lanţurile vechi, mineriiau dovedit că ştiu să fie ei înşişi creatori. Prin organizaţiilelor profesionale pe care au izbutit să le creeze şi să lemenţină în ciuda tuturor vitregiilor şi adeseori împotrivaduşmăniei pătimaşe a politicianului, ei şi-ai creat un nou

cadru de viaţă morală şi culturală. Înlocalităţile miniere, odinioară locuitede robi analfabeţi, azi de ridicăpretutindeni căminuri culturalemuncitoreşti, ridicate de muncitoriimineri înşişi, în care îşi adăpostesc nunumai organizaţiile lor profesionale,dar şi-au creat şi centre de cultură şidistracţie. Biblioteci, sală de lectură,coruri, fanfare, asociaţii teatrale,cercuri culturale şi societăţi sportivemărturisesc prin existenţa lor vie şiactivă nouile preocupări şi noulorizont de viaţă al minerilor.Alcoolismul, atât de răspândit pevremuri, e pe cale să dispară şi în totcazul foarte redus faţă de trecut;bătăile, pe vremuri atât de dese, suntazi rarităţi. Muncitorul miner aînceput să-şi cucerească un loc subsoarele patriei. El nu are încă, belşug,dar nu mai e flămând. El nu are încăparte de toate bunurile vieţii, la carepoate şi trebuie să aspire, dar a păşit cu hotărâre spre cucerirea lor.

Iată dar un progres care merită să fie relevat şi care desigur nu este numai unprogres, egoist conceput, al unei categorii restrânse de cetăţeni, ei se încadrează armoniosşi binefăcător în progresul general al ţării. Şi ceeace este deosebit de interesant şi trebuiesubliniat: acest progres îmbucurător, minerii nu l-au obţinut ca nişte trântori, din muncaaltora sau fără străduinţă dornică din partea lor. În aceşti 20 de ani care au trecut, condiţiilede muncă şi salarizare ale minerilor s’au îmbunătăţit mereu, dar într’o proporţie mult maimare a crescut în acelaşi timp – datorită sârguinţei acestor albine lucrătoare – şi producţieminieră. Producţia cărbunelui s’a ridicat dela 300 la 1200 kg în medie pe zi şi cap de lucrător.Iar în ceeace priveşte minele de aur ale Statului, care sub regimul maghiar au fost veşnicdeficitare şi la care sub regimul român, la început, deficitul ajunsese la peste 100 milioanelei anual, azi aceste mine au ajuns să înregistreze frumoase beneficii.

Desigur, condiţiunile de muncă şi salarizare nu sunt uniforme la toate întreprinderileminiere şi în toate regiunile. Există încă deosebiri destul de mari între mineri în ceeacepriveşte standardul de viaţă în general. Pretutindeni însă starea muncitorilor mineri a fostîmbunătăţită mai ales acolo unde şi patronii au înţeles să înlesnească şi să contribuie laîmbunătăţirea situaţiei muncitorilor minei. Din fericire, există asemenea patroni sauconducători în întreprinderile miniere şi eu sunt fericit că pot constata acest fapt şi cu aceastăocazie. Aceşti patroni sau conducători au partea lor bună de contribuţie la înflorireaindustriei miniere în general şi la progresele înfăptuite în domeniul îmbunătăţirii situaţieimorale şi materiale a muncitorilor mineri.

Fără îndoială, minerii au meritat tot ce au câştigat. Şi am datoria să spun: ei merităchiar mai mult pentru munca lor atât de grea şi atât de plină de primejdii. Am mai amintit-omai sus şi spun încă odată: minerii mai au încă multe probleme de rezolvat şi e nevoie să

se înţeleagă de toţi că munca minerului nu se poate asemăna cuaceia a muncitorilor dela suprafaţă şi că din această pricină,minerii au de revendicat unele lucruri peste ceeace revendicăîntreaga muncitorime. Bolile profesionale sunt mai dese şi maigrave la mineri, din cauza condiţiilor specifice în care sedesfăşoară procesul de muncă în adâncul minelor, fără aersuficient, într’o atmosferă îmbibată de praf şi de gaze. Apoimunca lor însăşi este mai grea în fundul pământului, incapacitateade muncă vine mai de vreme şi este mai gravă la mineri decât laalte categorii. De aici nevoia unei îngrijiri speciale pentru mineri,o îngrijire în plus fie în cadrul Asigurărilor Sociale, fie în cadrulCasei Miniere, nevoie îndeplinită azi numai în parte şinesatisfăcătoare. Casa Minieră de pe lângă Ministerul EconomieiNaţionale a lucrat de acum în această direcţie, cu folos vădit. Înultimii ani au fost trimişi în staţiuni balneare şi climaterice câte1400-1700 mineri bolnavi, dintre cari foarte mulţi şi-au pututrecâştiga sănătatea şi puterea de muncă. E vorba să seconstruiască acum un mare sanatoriu propriu la Techirghiol. Suntfrumoase aceste realizări şi ar fi de dorit să se continue cât maiintensiv pe această cale. Pe acest drum trebuie păşit înainte cuenergie şi rapiditate.

Dar în cadrul acestei scurte expuneri nici nu pot amintitoate problemele muncitoreşti. Ţara poate fi sigură că minerii nu-i vor fi niciodată fii recunoscători. Ei vor răspunde la oricegest de dreptate şi generozitate nu numai cu munca lor rodnică,de zi cu zi, dar şi cu sufletul lor curat şi cinstit care-i îndeamnăsă se identifice pe deplin cu interesele generale şi permanente aleţării şi ale neamului românesc.

(Minerul, nr. 11-12/ noiembrie-decembrie 1938)

Ce au fost minerii noştri acum 20 de ani

Minerul, nr 11-12 / noiembrie-decembrie 1938

Volumul de memorii