100 de ani de la înfiinţarea Depoului Petroşani Trenul regal a plimbat ieri, de la Petrila spre Petroşani, atât pălmaşi, cât şi demnitari CMYK MARŢI 4 decembrie 2012 Anul V Nr. 1097 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 07:38 Apus: 16:34 Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe! MARCĂ ÎNREGISTRATĂ R Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI! Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,5191 lei 1$ = 3,4666 lei 1₤ = 5,5685 lei Ziarul Vãii Jiului Fie ca binecuvântarea şi spiritul Sfintei Mari Muceniţe Varvara – ocrotitoarea minerilor să vegheze asupra lor şi să le călăuzească paşii în adâncurile pământului. În această zi cu semnificaţii deosebite, doresc tuturor celor implicaţi în mineritul hunedorean şi familiilor lor multă sănătate şi împliniri. NOROC BUN! Mircea Ioan MOLOŢ Preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara DRAGI MINERI, Fie ca spiritul Sfintei Mari Muceniţe Varvara, ocrotitoarea minerilor, să vegheze asupra truditorilor adâncurilor, să ne călăuzească paşii în subteran, dându-ne putere pentru a regăsi speranţa şi liniştea zilei de mâine. Această zi cu înaltă semnificaţie îmi oferă prilejul să adresez salariaţilor companiei şi familiilor acestora sănătate, împliniri şi bucurii alături de cei dragi. NOROC BUN! Ing. Nicolae DRĂGOI DIRECTOR GENERAL C.N.H. - S.A. PETROŞANI Cu ocazia sărbătoririi zilei Sfintei Muceniţe Varvara, doresc salariaţilor Companiei Naţionale a Huilei şi familiilor lor, precum şi locuitorilor Văii Jiului, multă sănătate şi împliniri. Fie ca binecuvântarea Sfintei Varvara să vegheze asupra celor care lucrează în adâncurile pământului. NOROC BUN şi LA MULŢI ANI! Prefectul Judeţului Hunedoara Sorin Adrian VASILESCU Alături de dumneavoastră, minerii Văii Jiului, noi toţi cei care trăim pe aceste meleaguri cinstim în fiecare an, la început de decembrie, ziua Sfintei Mari Muceniţe Varvara - Ocrotitoarea celor care trudesc în adâncuri. Cu acest prilej vă adresez, dragi mineri ai Petroşaniului şi ai Văii Jiului, în numele Consiliului local, al Primăriei Petroşani şi al meu personal, calde mulţumiri şi sincere aprecieri, gândurile noastre de stimă şi preţuire pentru munca plină de abnegaţie pe care o desfăşuraţi. Sfânta Varvara să vă aibă mereu în pază! Noroc bun! Tiberiu IACOB-RIDZI Primarul municipiului Petroşani Tipar digital Cel mai bun preţ din judeţ! Transmite cererea ta de ofertă la [email protected]PAGINILE 6-7 Ziua Sfintei Mari Muceniţe Varvara constituie un motiv în plus pentru noi, oamenii politici care-i reprezentăm pe minerii Văii Jiului în Parlamentul României, pentru a ne reafirma respectul nostru profund faţă de aceşti oameni minunaţi şi pentru a ne înclina în faţa celor care şi-au pierdut viaţa în subteran. Îmi exprim speranţa ca asemenea evenimente să nu se mai repete niciodată şi transmit minerilor Văii Jiului, sănătate, bucurie şi “Noroc bun!” Monica IACOB-RIDZI Deputatul dumneavoastră
Transcript
100 de ani de la înfiinţareaDepoului Petroşani
Trenul regal aplimbat ieri, de la Petrilaspre Petroşani, atâtpălmaşi, cât şi demnitari
CMYK
MARŢI4 decembrie 2012
Anul VNr. 109712 + 4 paginiPreţ: 1 LEUwww.zvj.ro
Răsărit: 07:38Apus: 16:34
Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului* * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
ZIARUL POPORULUICiteşte şi dă mai departe!
MARCĂÎNREGISTRATĂR
Nu există legeîmpotriva
ADEVĂRULUI!
Director:Cătălin DOCEA
Curs valutar:1€ = 4,5191 lei1$ = 3,4666 lei1₤ = 5,5685 lei
ZiarulVãii Jiului
Fie ca binecuvântarea şi spiritulSSffiinntteeii MMaarrii MMuucceenniiţţee VVaarrvvaarraa –
ocrotitoarea minerilor să vegheze asupralor şi să le călăuzească paşii în
adâncurile pământului.În această zi cu semnificaţii deosebite,
doresc tuturor celor implicaţi în mineritul hunedorean şi familiilor lor
Fie ca spiritul SSffiinntteeii MMaarrii MMuucceenniiţţee VVaarrvvaarraa, ocrotitoarea minerilor, să vegheze asupra truditorilor
adâncurilor, să ne călăuzească paşii în subteran, dându-neputere pentru a regăsi speranţa şi liniştea zilei de mâine.Această zi cu înaltă semnificaţie îmi oferă prilejul săadresez salariaţilor companiei şi familiilor acestora sănătate, împliniri şi bucurii alături de cei dragi.
Cu ocazia sărbătoririi zilei Sfintei Muceniţe Varvara, doresc salariaţilorCompaniei Naţionale a Huilei şi familiilorlor, precum şi locuitorilor Văii Jiului, multă
sănătate şi împliniri.Fie ca binecuvântarea Sfintei Varvara să
vegheze asupra celor care lucreazăîn adâncurile pământului.
Alături de dumneavoastră, minerii Văii Jiului, noi toţi cei care trăimpe aceste meleaguri cinstim în fiecare an, la început de decembrie,
ziua SSffiinntteeii MMaarrii MMuucceenniiţţee VVaarrvvaarraa -- OOccrroottiittooaarreeaa celor care trudesc înadâncuri. Cu acest prilej vă adresez, dragi mineri ai Petroşaniului şi aiVăii Jiului, în numele Consiliului local, al Primăriei Petroşani şi al meupersonal, calde mulţumiri şi sincere aprecieri, gândurile noastre de stimă
şi preţuire pentru munca plină de abnegaţie pe care o desfăşuraţi.Sfânta Varvara să vă aibă mereu în pază!
Ziua SSffiinntteeii MMaarrii MMuucceenniiţţee VVaarrvvaarraa constituieun motiv în plus pentru noi, oamenii politici care-i reprezentăm pe minerii Văii Jiului în Parlamentul României, pentru a ne reafirma
respectul nostru profund faţă de aceşti oameni minunaţi şi pentru a ne înclina în faţa celor care
şi-au pierdut viaţa în subteran.
Îmi exprim speranţa ca asemenea evenimente să nu se mai repete niciodată şi transmit minerilor Văii Jiului, sănătate, bucurie şi
2 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 4 decembrie 2012
www.zvj.ro
Am aflat săptămâna trecută, de la câţiva munci-tori de la Paroşeni, că un anume Vasile Cojocaru,şef de echipă în cadrul Axis, acuzat de agresiune,căruia i s-a ridicat atestatul, ar mai semnacondica de prezenţă.
Surse din cadrul agenţiei de pază, angajată pentru apăzi perimetrul exploatării miniere, spun că domnul încauză îşi cam făcuse în obicei în a da cu pumnul în sus-pecţi şi că, ultima oară, l-a bătut bine pe un om, pecare-l prinsese cu un cărucior plin de fiare vechi princurtea exploatării. Atunci, împotriva lui s-ar fi depusplângere penală şi, până la finalizarea cercetărilor, i s-a retras atestatul de paznic, fără de care nu poateprofesa, practic. Cei care au sesizat prezenţa lui încontinuare la dispozitiv mai spun că omul vine, sem-nează condica, ca şi cum ar lucra normal, şi pleacă.Partea urâtă ar fi că tipul este agresiv şi cei care-lcunosc se bucuraseră că omul a fost lăsat fără atestat.Agresivitatea angajatului Axis şi abuzul la locul demuncă pot fi probate doar de poliţie, în ce măsurăeste sau nu adevărat nu putem spune noi cu exacti-tate. Până la urmă, un om acuzat nu este neapărat vi-novat. Dar dacă i s-a ridicat atestatul, atunci nu maipoate profesa. Aşadar, pentru ca acest caz să fie lămu-rit, şi nici angajatul, dacă nu este vinovat, să nu steafără loc de muncă, poliţia trebuie să soluţioneze câtmai repede dosarul. Iar dacă omul se dovedeşte a fi vi-novat pentru că a desfigurat un om în bătaie şi pentrucă a folosit arma din dotare fără a raporta acest lucru,atunci ar trebui trimis acasă, pentru a înceta
abuzurile. În ziua de astăzi nici nu mai ştii pe cine săcrezi, la câte furturi de fier vechi şi câte victimeînchipuite apar în diferite conflicte, însă în acest cazsesizările către noi au venit chiar din partea unorcolegi ai acestuia.Inspectoratul de Poliţie alJudeţului Hunedoara nu ne-a dat, din păcate, nicioinformaţie despre acestcaz. Prin urmare, nu putemspune cu certitudine dacăVasile Cojocaru a făcut oriba abuz în cadrul serviciuluişi dacă acest abuz con-tinuă. „Informaţia solicitatăeste exceptată de la acce-sul liber al cetăţenilor, înconformitate cu prevederi -le art. 12, alin. 1, lit. d) din Legea nr. 544/ 2001privind liberul acces la in-formaţiile de interes publiccoroborate cu prevederileLegii nr. 677 / 2001 pentruprotecţia persoanelor cuprivire la prelucrareadatelor cu caracter per-sonal şi libera circulaţie aacestor date”, spunerăspunsul IPJ Hunedoara. Nu putem decât să le
cerem celor care ne-au sesizat despre nereguli în acestcaz să depună o sesizare împotriva colegului lor, dacăabuzurile continuă.
Alina PIPAN
EM Paroşeni
Un angajat Axis, care este cercetat pentru agresiune, încă maisemnează condica, chiar dacă i-a fost ridicat atestatul
Nici nu mai ştim ce să credem. Guvernarea Boc a închis câteva dintre spitalele din ţară, chiar şi pecel de la Petrila, pentru că nu era„rentabil”, reorganizând aici activi-tatea. Atunci, Consiliul Local Petrilaa avut două opţiuni ori îl închide, ori îl transformă în centru pentruîngrijirea bătrânilor.
Consiliul Local Petrila a ales desfi-inţarea lui ca personalitate juridică şiînchiderea secţiilor, tocmai pentru că,reprofilând activitatea, nu mai aveacum să-l redeschidă, în cazul în caresituaţia economică a ţării se modifica.Guvernarea USL a promis, înainte de aprelua puterea, că va redeschide spi-talele închise. Iar acum, la demersurilede la Petrila, prin care se reîncearcăacest lucru, Mircea Ioan Moloţ, preşedin-tele Consiliului Judeţean Hunedoara,spune tranşant că redeschiderea spi-talului nu este posibilă, în niciun caz înperioada următoare. Vorbim, totuşi, despre un oficial, care aparţine actualeiguvernări. A întrebat consilierii de ceau închis spitalul, dacă acum vor să-lredeschidă. O întrebare absurdă, nuconsilierii au închis spitalul, ci gu-vernarea precedentă. Dar dacă gu-vernarea precedentă a fost blamată, dece guvernarea actuală nu poate să re-deschidă spitalele?
Aşa cum a explicat şi consilierul localPNL Daniela Vişănescu, la Petrilafuncţionează Centru de zi şi un Centrude permanenţă, care până în momentulde faţă a înregistrat 8.000 de consul-taţii. Şi dumneaei crede că Centrul dezi este soluţia satisfăcătoare la acestmoment şi că redeschiderea spitaluluinu este posibilă în perioada următoare.Cei 6 medici de la centrul de perma-nenţă au un program infernal, obligato-riu pentru a putea asigura nevoilemedicale ale populaţiei. Cu toate că s-avotat redeschiderea spitalului în consiliullocal, aceasta stă sub semnul întrebării.Totuşi, numărul impresionant de consultaţii demonstrează necesitateaunei schimbări la Petrila, însă, dacă ceiaflaţi la putere găsesc închiderea spi-talelor un procedeu ireversibil, de ce aupromis redeschiderea lor. Până la urmă,este sau nu demersul consilierilor localiunul realizabil şi susţinut de guvernare?Oricum, necesitatea lui este evidentă.Dar întrebăm: pentru USL spitalele aurămas doar subiect de campanie elec-torală? Până la urmă, guvernarea nepoate spune concret, ori ba, dacă esteposibilă redeschiderea lor, sau este doarpropagandă, şi atunci consilierii localitrebuie să-şi concentreze în altă di-recţie intenţiile, decât să bată la uşiaiurea...
Alina PIPAN
Redeschiderea spitalului de la Petrila - mit sau realitate?
Sunt 8.000 de consultaţii suficiente pentru ademonstra necesitatea lui?
Sălătrucul,Pârâul plin cu mizerii
A devenit un loc comun, din păcate, faptul că în Valea Jiului cursurile deapă nu sunt deloc curate. Acesta este un subiect în permanentă actuali-tate. Tocmai de aceea nu renunţăm să readucem aminte autorităţilor cătrebuie să facă mai multe eforturi pentru ca apele să nu mai fi poluate.
Imagini dezolante am găsit şi în zonaDacia de la Petroşani, dincolo de liniaferată, spre strada Cucului, unde lumeade la blocuri şi-a amenajat coteţe în carecresc diverse animale. Creşterea animalelor este o practică obişnuită şi lacasele din zona Venus-Saturn. Problemaeste că toată mizeria de la aceste coteţeajunge mai mereu exact pe pâraiele carese varsă în Jiu.Aşa cum se vede în imaginea alăturată,Sălătrucul este atât de murdar de parcă am avea în faţă o canalizare nu unpârâu de munte. Să nu mai vorbim că, la câţiva metri de podul de pesteSălătruc, în zona liniei ferate, este un mini depozit de deşeuri. O zonă totalabandonată, cu o stradă care vine de la EM Livezeni şi se termină niciunde, cuo trecere peste calea ferată neamenajată, deşeuri peste tot şi un pârâu plin dedejecţii. Imagini revoltătoare pentru petroşenenii care locuiesc într-o zonă nefericită o oraşului, unde uliţa este notată drept stradă şi normele de mediunu sunt niciodată respectate.
Alina PIPAN
Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 4 decembrie 2012 3ACTUALITATE
www.zvj.ro
Vila Melinda angajează cameristă şi ajutor de bucătar. Relaţii la telefon:
0254.545842 sau 0762.657455
Fotbal. Liga a IV-a
Când doi se ceartă altreilea câştigăMinerul Uricani a pus punct şirului de cinci victorii consecutive în derbiul cu fosta ocupantă a locului trei, Aurul Brad, disputat deZiua Naţională, în ultima etapă a turului.
Cele două echipecu pretenţii lapromovare s-auanulat reciproc şiau încheiat laegalitate, fărăgol, scor 0-0,meciul disputat înValea Jiului.Minerul Uricani nua strălucit, dar acâştigat totuşi ti-
tlul neoficial de campioană de toamnă,întrucât şi-a păstrat avansul de unpunct faţă de următoarea clasată,Univ. Petroşani. „Studenţii” antrenaţide Ionuţ Stelescu au remizat, scor 2-2,pe teren propriu, cu Dacia Orăştie în aldoilea derbi al rundei şi nu au reuşit săurce pe primul loc, acolo unde s-auaflat majoritatea etapelor din tur. De paşii greşiţi ai primelor clasate aprofitat revelaţia actualului sezon,Gloria Geoagiu, care a făcut scorul tu-rului, 10-0, acasă, cu ultima clasată,Victoria Călan, şi a urcat pe locul treiîn locul celor de la Aurul Brad, picaţipe patru. Astfel, în urma rezultatelordin ultima etapă, între primele patruclasate diferenţa este doar de câte unsingur punct, iar între lidera MinerulUricani (38 de puncte) şi ocupantalocului cinci, Dacia Orăştie (33 depuncte), distanţa este de doar cincilungimi. În acest context al unei lupteextrem de echilibrate între fruntaşelecampionatului, în ceafa primelor cinciclasate suflă alte două combatante,respectiv Metalul Crişcior şi RetezatulHaţeg, ambele cu câte 31 de puncte,astfel că returul se anunţă a fi şi maidisputat decât a fost turul sezonului.
Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 4 decembrie 20124 SPORT
Pagini realizate de Loredana JUGLEA
www.zvj.ro
Cel puţin pentru oetapă, Ripensia Petrilaeste noul lider în LigaKapital TV la minifotbal,dat fiind faptul că fostullider, CFR Petroşani, are un meci mai puţindisputat.
Meciurile etapei a VI-a au fostmult mai liniştite, cu scoruristrânse şi un rezultat de egalitatemai rar întâlnit, 7-7 fiind scorulmeciului dintre Viitorul Vulcan şiFortis.
Rezultatele etapei a VI-a:Voinţa Petrila - Sportul Aeroport 2-6Sensation Team - Albnegrumania 3-4Viitorul Vulcan - Fortis 7-7Sporting - Ripensia Petrila 1-6Căsuţa Albastră - Surpriza Etapei 3-1.CFR Petroşani a stat.
Cele mai bune rezultate la Campionatul Naţional de Tir cu arculde la Deva au fost obţinute de multiplii campioni naţionali SimonaBăncilă (42 de ani), Viorel Hăbian (44 de ani) şi Gigi Puşcă (37 de ani),cei mai experimentaţi şi valoroşi ar-caşi din concurs. La startul competi -ţiei s-au aflat cei mai buni 80 desportivi de la 8 cluburi din ţară. SalaSporturilor din Deva s-a doveditpropice unei astfel de întreceri, deoa -rece are o luminozitate foarte bună.
„Arcaşii de la SCM Deva au profitat deterenul propriu şi au obţinut cele maimulte titluri naţionale în competiţia rezer-vată seniorilor”, a spus Florin Bacinschi.La competiţia desfăşurată în Sala Spor-turilor din Deva, distanţa de tragere a fostde 18 metri, iar dimensiunea ţintei a fostde 20 centimetri.Arcaşii de la SCM Deva (ex-Minerul Aninoasa) au triumfat în probele individualeşi pe echipe ale seniorilor la CampionatulNaţional Indooor (în sală) de Tir cu Arcul.Competiţia s-a desfăşurat în Sala Spor-turilor din Deva şi s-a remarcat printr-o or-ganizare foarte bună şi un nou recordnaţional stabilit de un junior de la CSM Iaşi. Înproba de arc olimpic, SCM Deva a fost imbata-bilă, ocupând întreg podiumul la feminin şicucerind aurul la masculin. Astfel, pe primeletrei locuri la senioare s-au clasat Simona Băncilă, Fibia Vânătoru şi Luminiţa Boroş, iar lamasculin titlul naţional i-a revenit lui ViorelHăbian, care este şi antrenorul lotului devean.Tot la individual, dar la arc compound (un arcechipat cu diverse sisteme de ochire - n.r.), GigiPuşcă a devenit campion naţional, dovedindu-seşi de această dată foarte precis. Şi la echipe,sportivii de la SCM Deva au avut rezultate exce-
lente, astfel că echipele feminine şi masculinede arc olimpic şi formaţia masculină de arccompound s-au încoronat campioane naţionale.La arc olimpic, SCM Deva a fost urmată în clasa-ment de SCM Suceava şi CSM Iaşi, iar la arccompound de cei de la Aktiv Bucureşti şi CitadelDej.Din păcate, SCM Deva nu a avut reprezentanţiîn competiţia juniorilor, deoarece clubul a re-nunţat la sportivii tineri, din motive financiare.„Rezultatele sunt foarte bune şi ne dau speran -ţe la viitoare succese în plan internaţional. Eimportant că reuşim să menţinem la nivel înalttradiţia acestui sport la noi în judeţ, deşi pen-tru o perioadă de timp clubul a renunţat la ju-
niori, din cauza unor probleme financiare”, aspus Viorel Hăbian, antrenorul care a revenit înultimii doi ani şi în competiţiile seniorilor.În absenţa hunedorenilor, competiţia juniorilora fost dominată de tinerii arcaşi de la CSM Iaşi,iar dintre aceştia s-a remarcat Valentin Rusu,autorul unui nou record naţional.Florin Bacinschi, preşedintele FederaţieiRomâne de Tir cu Arcul, a lăudat clubul deveanpentru organizare şi pentru rezultateleobţinute: „Ne bucurăm că întrecerile naţionalede tir cu arcul au revenit după foarte mulţi anila Deva”.
Tir cu arcul. Triumf aninosean
Trioul de aşi de la Aninoasa a făcut legea la Naţionale
Chiar dacă a ratat „la mustaţă” titlul neoficial de campioană a turului la seniori,Universitatea Petroşani are motive de bucurie.
Motivul bucuriei îl constituie faptulcă juniorii grupării din Vale auîncheiat turul neînvinşi. 17 victoriidin 17 posibile, un parcurs fără cusurpentru trupa pregătită de Ionuţ Stelescu, care a marcat 84 de golurişi a scos mingea din propria poartădoar de 8 ori. Bobină şi Szalacsi, „bijuteriile”echipei, au marcat aproape meci demeci. Reamintim că în sezonul trecut „U”Petroşani a câştigat campionatul Ligii a IV-a Hunedoara - juniori cu 118puncte.
Rezultatele ultimei etape a turului, Liga a IV-a, juniori: Metalul Crişcior - CS CFR Simeria 2-6; CSO Retezatul Haţeg - CS Inter Petrila 2-3; HerculesLupeni - Aurul Certej 3-3; Gloria Geoagiu - VictoriaCălan 1-1; CS „U” Petroşani - Dacia Orăştie 5-0; CS Minerul Uricani - CSA Aurul Brad 1-0; CS Vulcan -Clubul Jiul Petroşani 5-0; Retezatul Râu de Mori - AS Şoimul Băiţa 7-1; Zarandul Crişcior - CS Ghelari 2-0.
O istorie măreaţă, dar apusăDionisie Ardelean, directorul generalCENAFER, a fost mai mult decât uninvitat, a fost o gazdă aevenimentului, pentru că, pentruacest eveniment, a adus de laBucureşti, pe lângă Trenul regal, şimateriale informative ample, distincţiipentru foştii angajaţi, a coordonatevenimentele. În definitiv, este celmai în măsură să vorbească despreimportanţa infrastructurii feroviare,atât în trecut, cât şi în prezent.Dumnealui, în deschiderea oficială aevenimentului de la Sala de marmurăa Primăriei Petroşani, a trecut înrevistă momenteleimportante ale dezvoltăriiinfrastructurii feroviare laPetroşani.Până la dezvoltarea acesteiinfrastructuri de transport,centrul economic al VăiiJiului era la Vulcan. Însătotul s-a schimbat odată ceexploatările miniere s-auextins, la Petrila fiinddeschisă cea mai vecheexploatare minieră din Vale.Prima linie ferată a fostArad-Alba Iulia, în 1867. În1870 a fost dată sprefolosinţă cea de-a doua linie
ferată din ţară, Simeria-Petroşani.Aceste împrejurări pot fi catalogatedrept piatra de temelie a DepouluiPetroşani. Între 1867-1879 seconstruieşte primul depou delocomotive din Petroşani, conceput peplatforma staţiei de la Livezeni.Depoul era de tip dreptunghiular,prevăzut cu trei linii, dintre care douădestinate remizării şi ţinerii subpresiune a locomotivelor în serviciu,iar o linie destinată procesului spălăriişi reparaţiei locomotivelor, şi avea ocapacitate de remizare de 8locomotive. Întoarcerealocomotivelor era asigurată de o placă
cu acţionare manuală, spre careconverg toate liniile pentru depou şistaţie, pe care o puteţi observa şi însetul de imagini expuse pe site-ulnostru.Exploatarea cărbunelui şi posibilitateaexportării lui au făcut din Valea Jiuluio zonă înfloritoare, cu o puternicăexpansiune industrială şi economică.De exemplu, în 1869 Petroşaniul avea12.671 de locuitori, în 1880,populaţia crescuse la 16.001, iar în1900 ajunsese la 28.711 locuitori.Sporind numărul transporturilor decărbune, a sporit şi numărullocomotivelor, şi a fost nevoie deconstruirea unui alt depou, cel actual,construit între anii 1900 şi 1912.Noua clădire a remizei de locomotiveeste de tip circular, prevăzută cu 22de linii şi tot atâtea canale devizitare.Dionisie Ardelean a premiat foştiangajaţi ai depoului, angajaţi
pensionaţi demult, dar care şiacum îşi amintescde cele trei premiicâştigate deDepoul Petroşani„în care era curatca într-ofarmacie” , unulnaţional şi douăregionale. Şiprimarul TiberiuIacob-Ridzi a datpatru premii deexcelenţă, pentruLucian Cisău, Vasile Vlăduţă, Tiberiu
Pop şi Adrian Bretean. PrimarulPetroşaniului s-a arătatîncântat de demersurileConsiliului Judeţean Hunedoaaşi a mulţumit preşedinteluiMircea Ioan Moloţ.
Pe viitor un muzeual CFR la PetroşaniDepoul de la Dărăneşti vadeveni, aşa cum a promisMircea Ioan Moloţ, un muzeual CFR. Aici, după ce locul vafi amenajat, vor fi expusecâteva modele de locomotiveşi vagoane ce au funcţionat laPetroşani. Depoul de la
Dărăneşti arăta ieri impecabil. Sepretează, într-adevăr, pentru unmuzeu cu această tematică. Este un
loc interesant, bine întreţinut.Clădirea fostei administraţii adepoului a fost ieri sfinţită în cadrulunei slujbe religioase oficiată decâţiva preoţi din Petroşani, printrecare Octavian Pătraşcu, Gabriel Bulf,în fruntea cărora a stat PreasfinţitulGurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei.Acesta s-a bucurat de eveniment caoricare dintre invitaţi, pierzându-se laun moment dat prin mulţime, cu toatecă toţi înalţii oficiali îl căutau cuprivirea şi întrebau de dumnealui, canu cumva să fie neglijat. Tocmaicadrul degajat al acestui evenimentl-a transformat într-unul special, încare au contat mai ales foştii angajaţiai depoului. Unii dintre ei au lucratîmpreună la reabilitarea locomotiveiexpuse în centrul Petroşaniului, lapasarela din Piaţa Victoria.Această locomotivă decorativă trebuia
CMYK
6 REPORTAJ Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 4 decembrie 2012
www.zvj.ro
100 de ani de la înfiinţarea Depoului Petroşani
Trenul regal a plimbat ieri,de la Petrila spre Petroşani,atât pălmaşi cât, şi demnitariIeri, aproape toată ziua, Petroşaniul a fost, încă o dată, gazda unor invitaţiimportanţi, dar şi a unui eveniment deosebit, menit să ne reamintească devremurile trecute, pe care le cam ţineam ascunse sub preşul istoriei. Vorbimde vremurile în care la Petroşani linia ferată şi depourile de vagoaneaduceau o mare schimbare în viaţa industrială, când cărbunele din ValeaJiului începuse să fie transportat, cu ajutorul vagoanelor, către vestul ţării şicătre occident. Trenul regal, deşi are un nume mare, s-a dovedit a fi miccomparativ cu numărul celor invitaţi să facă o plimbare în vagoanele regale.
Ora de închidere a…trenului regal
Noapte bună,istorie!Nici dacă am fi premeditat nune-ar fi ieşit aşa, subsemnatuluişi lui Mihai Barbu: să fim ultimiivizitatori ai trenului regal dinseara zilei de luni, 3 decembrie.Dar aşa s-a nimerit: după noinu a mai urcat nimeni în tren,după noi uşa istorieipetroşenene a trenului regal s-aînchis pentru această zi. Nu voiintra în amănunte descriptive,deoarece a făcut-o în acestepagini colega mea, care a vizi-tat trenul pe lumină, nu pe în-tuneric ca noi. Voi consemnadoar plecarea la „culcare” agarniturii regale: ora 18 fix,exact cum fusese anunţat unprogram. Dacă ar fi văzutaceasta, Regele Ferdinand I,„tatăl” trenului regal, un neamţcare a ştiut că punctualitateaeste un atribut serios al unuipopor, cu siguranţă ar fi avutmotive de mândrie faţă depoporul român.Mai notez doar că, contraraşteptărilor date de poziţio-narea locomotivei spre Lupeni,vagoanele trenului regalau fost împinse în sens invers,spre Depou, unde s-a dus săfacă „nani”. Noapte bună,istorie!
M. BOBOC
CMYK
7REPORTAJZiarul Vãii Jiuluimarţi, 4 decembrie 2012
www.zvj.ro
inaugurată ieri, dar Trenulregal a fost vedetă. Acesta apornit la drum de la fostaPreparaţie Petrila. Au urcat înel oficialii şi invitaţi dincadrul angajaţilor CFR. Abiadacă a încăput toată lumea îninteriorul acestuia. Este untren mic, dichisit. Aremobilier din catifea vişinie,inserţii din lemn. A fost expuscomplet mobilat. Există unvagon de dormit, cu pat, baiecu duş, dulap, un vagon cumasă de şedinţe, cu scaunecapitonate, din piele şi lemn,cu lambriuri şi lămpi, unrestaurant, o bucătărie, şi unvagon al servitorilor.Regele Ferdinand a comandatrealizarea lui, dar nu a apucat să călătorească cu el. Înschimb, regele Carol I a beneficiat de el. Şi Jimmy Carter,unul dintre preşedinţii SUA, a călătorit cu acest tren în1978, când a venit în România. Trenul a plecat de laPreparaţia Petrila unde un alt rege, de data asta Mihai, a
venit în timpul liceului, pentru a susţine unexamen de şcoală în anul 1935, cu colegiide liceu, pe vremea aceea realizând olucrare despre mecanismul coliviei carecobora oamenii în mină.
Trenul a parcurs fărăprobleme distanţa până laDepoul de la Dărăneşti, aicia fost garat, şi aşteptat cufanfara. Invitaţii aucoborât, au vizitat depoul,au luat parte la slujba desfinţire, apoi au servit unpahar cu suc şi au plecatacasă cu câte o carte cuistoria depoului. Trenul apoposit, în final, în staţia CFR Petroşani,unde a fost aşteptat de o mulţime delume. Din păcate, accesul necondiţionat latren a permis unora să intre în tren, ca peogor. Sperăm să nu fi avut loc distrugeri şifurturi importante din tren. Pentru căimaginile spun mai mult decât o mie decuvinte, vă invităm să vedeţi imaginiledisponibile pe www.zvj.ro.
Alina PIPAN
Pentru că mai mulţi cetăţeni dinPetrila sunt interesaţi de hotărâreade consiliu privind stabilirea taxelor de concesiune şi închirierepentru anul 2013, adoptată la ultima şedinţă de consiliu localdesfăşurată săptămâna trecută, văprezentăm astăzi aceastăhotărâre, aprobată în unanimitatede voturi.
Taxele minime de pornire a licitaţiei pentru concesionare sau închirierePentru început, petrilenii trebuie să ştiecă taxele minime de pornire la licitaţiepentru concesionarea terenurilorproprietate a consiliului local, cudestinaţia de construcţii de locuinţe, peamplasamente aprobate în acest scop,încep în 2013 de la 1 leu/ mp/ an în zonaA, respectiv 0,80 lei/ mp/ an în zona B,0,60 lei/ mp/ an în zona C şi 0,50 lei/
mp/ an în zona D. Trebuie ştiut că acestetaxe sunt valabile şi în cazul încredinţăriidirecte a terenurilor pentru construcţii delocuinţe „ca bază minimă de negociere”.
Concesionări/Închirieri spaţii şi terenuriCei care doresc să pornească o afacere şidoresc să concesioneze sau să închiriezespaţii comerciale, dar şi pentru altădestinaţie, trebuie să ştie că preţul depornire la licitaţie sunt diferenţiate.Astfel, pentru alimentaţie publicălicitaţia va porni de la 67 lei/ mp laconstrucţii şi 6,4 lei/ mp la teren în zonaA, 63 lei/ mp respectiv 5,8 lei/ mp înzona B, 36 lei/ mp respectiv 5,2 lei m/ pîn zona C şi 30 lei/mp respectiv 4,8 lei înzona D. Preţurile de pornire a licitaţiei laterenuri rămân valabile şi în cazurile demai jos.La comerţul alimentar preţurile delicitaţie pornesc de la 30 lei/ mp laconstrucţii, în zona A, respectiv aceleaşi
preţuri de mai sus la terenuri,aceleaşi pentru toate zoneleamintite. Pentru zona B, laconstrucţii, licitaţia va pornide la 24 lei/ mp, pentru zonaC, de la 18 lei/ mp, iarpentru zona D de la 4,8 lei/mp.Comerţul nealimentar areaceleaşi preţuri la pornirealicitaţiei ca şi comerţulalimentar, la construcţii.Pentru cei care au în planconcesionarea sau închiriereaunui spaţiu pentrudeschiderea unei librării saupapetării, tarifele de pornirea licitaţiei la partea deconstrucţii încep de la 8 lei/mp în zona A, 7 lei/ mp înzona B, 5 lei/ mp în zona C şi4 lei/ mp în zona D.Partea cea mai solicitată decetăţeni, „terenuri pentrugaraje şi alte asemeneaconstrucţii” are prevăzutăpentru 2013 următoarelepreţuri de pornire a licitaţieipentru concesionare sauînchiriere: 15 lei/ mp pentruconstrucţii şi 6 lei/ mppentru teren, indiferent de
zona oraşului.
Nu se face licitaţie, conformlegii, pentru cazurile de mai josTrebuie ştiut că, conform legilor învigoare şi conform articolului 3 dinaceastă hotărâre, „spaţiile destinatesediilor partidelor politice, instituţiilorpublice, de învăţământ, cultură,sănătate, organizaţiile non-profit cuactivitate social-educativă,organizaţiile non-guvernamentale,unităţile care funcţionează în subordineasau coordonarea ministerelor (autorităţiledescentralizate ministerelor), precum şisocietăţile comerciale prestatoare deservicii publice, amplasate pe domeniulpublic, se vor concesiona sau închiria fărălicitaţie publică, conform actelornormative în vigoare”.Prestările de servicii se taxează, fărălicitaţie, cu preţul de pornire laconstrucţii cu 14 lei/ mp în zona A,respectiv 12 lei/ mp, 11 lei/ mp şi 10 lei/ mp în zonele B,C şi D. Preţurile laterenuri sunt tot cele de mai sus, valabilepentru toate zonele, preţurile fiind fixedeoarece în acest caz nu se organizeazălicitaţie, conform legilor statului român.Sectorul învăţământ, cultură, sănătatetrebuie să plătească un minim de 0,3 lei/mp la partea de construcţii, preţ valabilpentru toate zonele, în timp de pentruteren nu există preţ, acesta fiind pusgratuit la dispoziţie de consiliul local.Partidele politice dacă vor să închiriezeun spaţiu trebuie să ştie că preţul deînchiriere este de 1,8 lei/ mp pe parteade construcţie, preţ valabil pentru toatezonele, în timp ce pentru teren nu seplăteşte nimic, acesta fiind pus ladispoziţie de consiliul local în mod gratuit.
ParcăriTaxa de închiriere pentru parcărileacoperite pe domeniul public al oraşului,pentru 2013 va fi de 300 lei/ an pentruparcările realizate cu bani de la bugetullocal, iar pentru parcările realizate decetăţeni, din fonduri proprii, va fi de150 lei/ an.De asemenea, în 2013 vor plăti 10 lei/lună toţi cetăţenii care beneficiază deparcare neacoperită, dar „amenajată şipersonalizată”, taxa putându-se achita în2 rate egale, termenele de plată fiind
ultima zi a fiecărui semestru.Neachitarea taxei până la acestetermene va aduce „după sinepenalităţi de întârziere de 0,45%pentru fiecare zi întârziată”.Cetăţenii mai trebuie să ştie cătaxele de concesiune şi închiriere,pentru contractele deja întocmite,conform articolului 7, „nu se vorindexa în anul 2013 comparativ cuanul 2012”.
Cablu, telefonie, centrul de afaceri…Societăţile comerciale care au caobiect de activitate transmiterea detelefonie, internet şi televiziuneprin cablu vor plăti o taxă deînchiriere pentru folosinţa stâlpilorde iluminat stradal, ce aparţinconsiliului local, de 17 lei/stâlp/an.Taxele de închiriere a spaţiilor aflate în Centrul de Afaceri Petrila,din strada Taia, la nr. 2, vor fi de
0,8 lei/mp/lună.Sunt prevăzute totodată şi preţurile depornire la licitaţie a spaţiilor disponibiledin Casa de Cultură „Ladislau Schmidt”,cu destinaţia „desfăşurării de activităţicultural-educative şi perfecţionare” lasuma de 10 lei/mp/an, cu obligaţia carespectivii să plătească şi contravaloareautilităţilor.
Cultură, divertisment, sportPentru cei care vor să închirieze sălile despectacol din incinta casei de cultură, eitrebuie să ştie că în 2013 vor plăti 80 delei/ oră pentru sala mare, 30 de lei/ orăpentru sala mică şi 250 de lei/ zi pentruholul clădirii, excepţii de la plată suntmanifestările organizate de primărie,consiliul local şi unităţile de învăţământ.Cei care doresc să joace tenis de masă încasa de cultură vor plăti 3 lei/ oră, întimp ce închirierea şahului, a tablelor şi ajocului de rummy costă 2 lei/ oră.Iubitorii de navigare pe internet vorscoate din buzunar 2 lei/ oră, dar, atenţie,abia din a doua oră, prima oră în reţeauade internet fiind gratuită.Cei care vor dori să închirieze în parcterenul de fotbal vor plăti o taxă de 30 lei/ oră, în timp ce pentru terenul detenis vor plăti 15 lei/ oră, conformdeciziei consilierilor locali.
Cămine culturaleTot prin prezenta hotărâre au fost stabiliteşi taxele de închiriere a spaţiilor dincăminele culturale de pe raza oraşului,adică acolo unde se pot organiza nunţi,botezuri, pomeniri, zile onomastice etc.Astfel, pentru nuntă şi botez taxa în 2013va fi de 600 lei/ eveniment. Pentrupomeniri şi mese organizate suma deplată va fi 200 lei pe eveniment, în timpce pentru şedinţe, adunări, consfătuirietc. taxa va fi de 50 lei/ oră.Trebuie ştiut că pentru nedei, piţărăi şialte activităţi culturale organizate deprimărie, consiliul local şi şcoli nu sepercepe nicio taxă.
Terenuri agricole, păşuni În fine, am ajuns şi la taxele pentruînchirierea terenurilor agricole ce aparţindomeniului privat al oraşului Petrila.Pentru anul 2013 ele vor fi de 0,30 lei/mp/ an la fâneţe şi păşuni, de 0,50 lei/mp/ an la terenurile arabile, taxevalabile în zona intravilană.Pentru zona extravilană, taxele pentruterenurile agricole vor fi de 0,20 lei/mp/ an la fâneţe şi păşuni şi 0,40 lei/mp/ an la terenurile arabile.Taxa de păşunat pentru toate păşunilealpine de pe raza oraşului, inclusiv Maleia,va fi de 50 lei/ ha/ an, „cu respectareaîncărcăturii maxime a păşunii cu animale”(„pe un hectar păşunează o unitate vitămare sau cinci unităţi vite mici”).
Corneliu BRAN
8 ADMINISTRAŢIE Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 4 decembrie 2012
www.zvj.ro
La Petrila
1 ianuarie 2013 aduce şi câteva noi „mici” scumpiri la taxe locale, la concesiuni şi închirieri de spaţii şi terenuri
În şedinţa de consiliu local de săp-tămâna trecută, aleşii locali vulcăneniau votat, în unanimitate, proiectul dehotărâre care stabileşte impozitele şitaxele locale pentru anul 2013.
De la bunînceput, trebuie să vă spun vestea cea bună. În Vulcan birurile locale nu au crescut, ci au rămas lanivelul celor pe care contribuabilii s-au înghesuit săle plătească în acest an. Se vede treaba că primarulGheorghe Ile, iniţiatorul proiectului de hotărâre, s-aînvăţat minte, pentru că nu i-a mai căşunat să punăniscaiva măriri, acum, înainte de alegeri, aşa cumfăcuse în cazul preţului căldurii.
Asta explicăşi de ce proiectul de hotărâre respectiv a trecut cape apă. A avut aprobările tuturor comisiilor de spe-cialitate ale consiliului local, iar la discuţii nu amvăzut nicio mână ridicată. Restul detaliilor, în cali-tate de contribuabili desăvârşiţi care sunteţi, credcă le cunoaşteţi. Rămân valabile bonificaţiile ştiutepentru aceia care, imediat după Anul Nou şi până lasfârşitul lunii martie, dau fuguţa la primărie, ca săscape de grija impozitelor şi taxelor locale.
Apoi, se aplică, pe mai departe, scutireade impozite pentru per-soanele care au împlinit70 de ani şi pentru aceleacare au în întreţinere celpuţin opt copii. Benefici-ază de reducerea la jumă-tate a impozituluipersoanele care, în 2012,au realizat venituri ceconstau numai din indem-nizaţia de şomaj sau dinajutorul social. De aceeaşireducere se bucură şifamiliile ale căror veniturisunt mai mici decâtsalariul minim brut peţară. Şi, dacă nu ştiaţi,aflaţi acum, tot cu 50 lasută mai puţin plătesc im-pozit şi voluntarii din Ser-viciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă almunicipiului Vulcan.
Un mic amănunt.Vulcănenii care au rămas datori la primărie cu suma
de 10 lei sau mai puţin de zece lei se pot să-şi con-tinue liniştiţi somnul. Toate creanţele acestea se anulează. Nu, nu-i deloc un cadoul al primăriei, ciasta este pentru că aşa vrea articolul 178 din O.G.nr.92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală.
Gheorghe OLTEANU
9ACTUALITATEZiarul Vãii Jiuluimarţi, 4 decembrie 2012
www.zvj.ro
SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:
CURSUL DE INIŢIEREpentru
OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101)Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni,dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pen-tru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.Preţul include TVA.
IMPORTANT!!!Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi ProtecţieiSociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Persoana de contact: ing. Manuela PopescuTelefon: 0254.546071, 0731.010762
S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. PetroşaniPetroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330
Cu o excepţie, Consiliul Localal municipiului Vulcan a apro-bat numărul şi cuantumulburselor de merit şi de studiu,precum şi cele de ajutor social, pentru elevii carefrecventează instituţiile de învăţământ din municipiu.
La Colegiul TehnicMihai Viteazu numărul burselor demerit este de 258, al celor de studiude 43, iar de burse de ajutor socialbeneficiază 198 de elevi. La Şcoala Generală nr.4, în anul şcolar2012-2013 sunt prevăzute 22 de bursede merit, 49 de studiu şi 102 burse deajutor social. Excepţia este cea de laŞcoala Generală nr.6 şi se referă labursele de merit şi de studiu. Acestea
vor face obiectul unui proiect dehotărâre separat, în care este deaşteptat ca numărul lor să creascăvizibil. Asta, fiindcă, în actualulproiect, pentru Şcoala Generală 6 figurau doar o bursă de merit şi douăde studii. Nu intră în discuţie cele 203de burse de ajutor social, al cărornumăr nu va suferi nicio modificare.
În privinţa cuantumuluiacestor burse, chestiunea se prezintăîn felul următor. Bursa de merit estede 100 de lei/elev/lună, cea de studiueste de 80 de lei/elev/lună, iar bursade ajutor social/elev/lună însumează60 de lei. Proiectul de hotărâre votatnu a ţinut însă seama de un aspect pecare l-a detaliat prof. Malvine Socaci,consilier local PSD şi directoare acolegiului din localitate.
În privinţa burselor demerit, situaţia a fost făcută pe baza datelorexistente în anul şcolarîncheiat. "Nu suntcuprinşi şi elevii dinclasele a IX-a, a explicatdumneaei", ceea ce neduce cu gândul că, celpuţin în cazul liceului, vatrebui revizuit numărulburselor de merit.
Gheorghe OLTEANU
La Colegiul Tehnic Mihai Viteazu din Vulcan
Este aşteptat să creascănumărul bursierilor merituoşi
Fiindcă a băgat în cap că nu-i bine să majorezi înainte de alegeri, la Vulcan
Gheorghe Ile a lăsat aceleaşi taxe şi impozite locale
O nouă ediţie a concursului „Ceînseamnă România pentru mine?” aavut loc la Colegiul Naţional „MihaiEminescu” Petroşani. Acest concursface parte din suita de acţiuni realizate de Ziua Naţională aRomâniei.
Juriu mixtEdiţia a V-a a concursului „Ce înseamnăRomânia pentru mine?” a adus o noutate înceea ce priveşte componenţa echipei carea jurizat cele 60 de eseuri. Pe lângă profe-sorii Dorin Minel Răduţi, Gilbert Danciu şiAna-Maria Palade au făcut parte din juriu şidouă din câştigătoarele ediţiei trecute. De-cizia finală a fost luată şi cu ajutorul unuigrup de elevi din clasele a XII-a, în faţacărora au fost citite cele 4 lucrări alese,între care s-a dat bătălia finală. În urmadiscuţiilor, clasamentul arată în felul urmă-tor: Ramon Marko Neacşu - locul I, ErikaJahel Istvan - locul II, Iulia Moldovan - loculIII şi Roxana Cristiana Nistor - menţiune.Elevii au avut opinii diferite, astfel căabordările au variat:
Ramon Marko Neacşu:„România văzută de pe schelă arată la felcum sună. Şubredă. De sus ea seamănă cuun peşte rătăcit pe fundul Europei, îndrep-tat cu gura spre vest aşteptând o fărâmă
de speranţă şi un trai mai bun din occi-dent.[...] Ce înseamnă România? Când eştimic, la frizerie îţi aşează pe scaun o scân-dură neşlefuită ca să fii mai înalt, în loculunui scaun potrivit. Asta e România. Opârghie, o iluzie a unei înălţimi trase decoadă, mutilată de noi ca să pară maiînaltă. [...] Înainte să mă nasc aveamnaţionalitate mamă. Mi-au tăiat ombiliculşi acum sunt român. Dacă bine mă gân-desc... Românie, te iubesc. La ce-mi tre-buie mie autostrăzi, păduri, emancipare,politicieni rezonabili şi infrastructuri? Da,Românie, îţi mulţumesc că eşti paradisulpoeţilor nemulţumiţi şi trişti... şi Bacovia-ţimulţumeşte ţie, Românie, că exişti”. (pen-tru a putea fi înţeles acest eseu e necesarălecturarea lui completă - n.r.).
Erika Jahel Istvan:„Poate înainte de a mă naşte am fost trasăla sorţi pentru a sta în România, poate doarea m-a vrut. Mi-ar plăcea explicaţia asta.Aş vrea să pot să o cred. Asta ar însemna căeu am un scop în cadrul ei, că prezenţamea în albumul ei de existenţă poate săschimbe ceva. Că o voi face mândră. România e scena mea preferată de război.Iubesc incertitudinea şi nesiguranţa, credcă am moştenit asta de la România. Unrăzboi, odată cu toate luptele lui, se ter-mină la un moment dat. Se semnează
armistiţiul, iar lucrurileintră în făgaşul lor nor-mal. Ei bine, în Românialucrurile nu stau aşa.Aici, luptele au avut unînceput odată cu startulvieţii, însă sfârşit când osă aibă, este imposibil deprezis. Dar aceasta ducela ingeniozitate, la ageri -me, la o imunitate multpeste normal şi la specta-col. Da, România ştie săfacă show. Ştie să măuimească în fiecare zi.Asta e ceva”.
Iulia Moldovan: „România este mamaadoptivă, care aşteaptă
cererile de adopţie ale copiilor născuţi înmaternitatea în care este matroană deveacuri. Însă oricâţi copii ar avea şi a avutaceastă mamă, ea încă nu a dobândit ma-turitatea rece şi neclintită a unui părintecăruia i se înscriu vieţile copiilor în cuteleşi ridurile de pe frunte, ea refuză să-şipărăsească prima tinereţe şi zbuciumărilespecifice adolescenţilor sceleraţi. Astfel căea este ca o tânără în vârstă de 17 ani,care ar putea străpunge cerul cu visele şinăzuinţele ei şi ar putea apuca aştrii înpalmă doar pentru o clipă pentru a le păs-tra căldura tot restul vieţii, însă care seîmpiedică de rigorile şi interdicţiile speci-fice vârstei, care demult nu mai sepotrivesc cu viaţa actuală. Ar putea aveatotul, dar nu are curajul şi libertatea de aface pasul hotărâtor către obţinere, astatransformând-o într-un fel de adolescentăcalmă, cu priviri mature şi inteligente, înspatele cărora se ascund de fapt unele din-tre cele mai mari cutremurări ale unei fi-inţe întemniţate”.
Roxana Cristiana Nistor:„Pentru mine, elevul român, adolescentulromân, ce înseamnă România?! Este ceacare prin urâţeniile ei m-a doborât, iar prinfrumuseţile ei mi-a dat aripi să răzbesc.România este mama şi tatăl meu, este casala care vreau să ajung după o zi obositoarede liceu, este bunicul care îmi împingeleagănul spre neant. România este aleea pecare la 7 ani m-a plimbat, ţinându-mă demână, tatăl meu; e aleea pe care la 17 animă plimbam cu prietenele mele; e aleeape care la 27 de ani sper să îmi pot plimba,cu o mândrie neimaginată, copiii. Româniaeste ţara în care îmi doresc să-mbătrânesc,fără să fiu îngrijorată că decenii de muncăîmi vor fi şterse cu buretele şi pensia vadispărea odată cu ele. Este locul în care,punându-mi mâna peste mână şi pleoapapeste pleoapă, să ştiu că am avut o viaţăîmplinită, lângă oameni dragi, alături depoporul meu faţă de care nu am fost in-diferentă”.
Acestea au fost patru eseuri din şaizeci deeseuri, patru posibile Românii din şaizecide Românii....La mulţi ani, România!
Ştefania MINIA
Trăim în era vitezei, a telefoanelor, acalculatoarelor, a tehnologiei şi areţelelor de socializare. Reţele careau devenit, din păcate, cel mai utilizat mijloc de comunicare, socializare şi, de ce nu, manipulare înmasă. Fiind şi eu, bineînţeles, utilizatoare de reţele sociale, nu amputut să nu observ un fapt, care miepersonal mi-a părut deranjant şiumilitor.
1 Decembrie. Ziua Naţională a României.Oamenii postează pe profilul lor poze, cân-tece, îndemnuri patriotice; oamenii suntluaţi peste picior că fac acest lucru, batjo-coriţi, de ce nu, blamaţi?! De ce se întâm-plă acest lucru? Pentru că trăim într-omasă de oameni atât de încuiaţi, încât auimpresia că România a însemnat dintot-deauna Băsescu, Iliescu, Diaconescu, Simona Sensual sau Florin Salam. Că lumeao duce prost în România şi de vină e con-ducerea. Că lumea n-are ce mânca, sau n-are cu ce se îmbrăca, că România e ţarade rahat din care toţi vor să plece; tot dincauza conducerii. Voi îndreptaţi acuzatordegetele în sus, spre „ăia care ne conduc”.Dar vina începe de jos. Voi, cei care bla-
maţi sistemul, dar aveţi spatele buletinelorgol, deşi aveţi deja drept de vot de 10 ani.Voi, cei care nu aveţi nici umbră de res -pect pentru predecesorii voştri! Voi, ceicărora nu vă pasă cât sânge s-a vărsat pen-tru ca posterioarele domniilor voastre săstea comod pe scaun şi să-şi exprime păre -rea în spirit democratic. Voi, cei care nuştiţi decât prima strofă din ImnulRomâniei. Voi, cei care nu aveţi un fir demândrie în sângele ăla murdar, neutru şiimparţial şi nu vă pasă, nu vreţi să ştiţicine sunteţi şi cum aţi ajuns aici.A sărbători Ziua Naţională a ţării în carete-ai născut nu înseamnă a ovaţiona con-ducerea actuală. Înseamnă a aduce unminim omagiu celor ce au format România,celor ce au crezut în România şi în poporulei. A respecta poveştile de viaţă ale buni-cilor şi străbunicilor voştri, dintre caremulţi au fost în război, sau în lagăre sau în-chisori politice. Întrebaţi-i deci pe ei dacăle este ruşine că sunt români. Sau de cebunicul meu în fiecare dimineaţă de 1 Decembrie la ora 6 atârnă drapelulRomâniei de poartă cu lacrimi în ochi? Pen-tru că ştie ce înseamnă România, simteromâneşte şi e mândru de acest lucru. Astaeste de fapt esenţa Zilei Naţionale. Nu
ridicăm în slăvi sistemul sau conducerea,domnilor, respectăm istoria şi o îmbră -ţişăm. Căci ea ne defineşte ca neam şi canaţiune. Aşa că, domnilor care urâţi România, ce faceţi, vă ştergeţi cu ea lafund şi apoi vă aşteptaţi să miroasă frumos?
Colaboratori permanenþi:Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ,Mihai BARBU, Valeriu BUTULESCU, Irina BOBOC,Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA
DTP: Bogdan SOVAGODaniela FILIMON0761.756837
Administrativ / Publicitate:Diana SANTA - 0722.344681Difuzare:Marcel DOCEA - 0761.756839
Redacţia şi administraţia:Petroşani, str. N. Bălcescu
Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 4 decembrie 2012 11PUBLICITATE
IMOBILIARE ANGAJĂRI
Vând cauciucuri de iarnă,import Austria, dimensiuni: 185/60/14, 185/65/14,195/65/15, 205/55/16. Preţuri între 80-100 lei/buc.
Relaţii la telefon0765.459316
ASTĂZI SE IA APA ÎN LUPENISC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani anunţă restricţii înfurnizarea apei potabile pentru astăzi, 4 decembrie 2012, înoraşul Lupeni între orele 10,00 - 18,00. Zona afectată esteCartier Braia şi oraşul Vechi. Motivul restricţiei - remedierepierdere la hidrantul de pe str. Eroilor, zona biserică.Conducerea SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani mulţumeştepentru înţelegere.
Vând teren înPetroşani, intravilan,zona Maleia, frontstradal, acces auto,utilităţi, suprafaţa2000 mp, pretabilorice construcţie,panoramă deosebită,preţ foarte mic neg.
Tel. 0726.291090
Complex Valahia din Lupeni angajează bucătar şi ospătar cu experienţă, cu domi-ciliu stabil în Lupeni.
Relaţii la telefon:0769.299303
SC REALCOM SA PETROªANILaboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie,
str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase
şi delicioase specialităţi:Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile:
mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.
Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439Laborator: 0733.960320, int. 315
Depozit: 0733.690319, int. 342
Torturi de ciocolatăTorturi cu frişcăTorturi cu fructe
Sortimente diversificate de prăjituriFursecuri
Alune prăjite şi alte sortimente
Vând apartament 2 camere,bloc F7, etaj 2, ap 10, str. Preparaţiei, Vulcan.
Tel. 0737.580343
Vând teren zona Rusu, electricitate şi apă, 1107 mp,19 euro/mp.
Tel. 0722.138186
Vând garsonieră spaţioasă înPetrila, str. 8 Martie.
Tel. 0726.046735
Vând casă (are apă,canalizare, energie electricăetc., acces auto) + 600 mpteren, zona Peştera Bolii.
Tel. 0725.068828
Vând casă + anexe şi 4.000 mpteren în Livadia. Preţ 30.000euro.
Tel. 0766.568419
Vând apartament 2 camere în Lupeni, zona Penny Market,Aleea Trandafirilor, bl. 12/41.
Vând apartament 3 camere înDimitrov, situat la stradă,parter înalt, îmbunătăţiri, cen-trală ter mică, geamuri ter-mopan, izolat exterior, balconînchis, bine întreţinut, 2 boxe.Ideal de transformat şi înspaţiu cu altă destinaţie. Preţ43.000 euro.
Tel. 0724.571408
Vând Ford Mondeo combi,2004. Preţ 3700 euro.
Tel. 0722.138186
Vând Ford Fiesta model 2006,fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4airbag, abs, închidere centrali -zată, radio cass original, con-sum ff mic, euro 4, taxa mediu300 euro. Un singur proprietarde nouă. Preţ 2890 euro.
Tel. 0765.459316
Vând Ford Focus model 2002,1.8 diesel, aer condiţionat,abs, geam el., închidere cen-tral i zată, radio cass original, 4airbag, un singur proprietar denouă, statul austriac, recentadusă în ţară. Preţ 1950 euro.
Tel. 0765.459316
Vând Ford Mondeo, an 1998,1.8 benzină, airbag, radio cassoriginal, închidere centrali -zată, stare foarte bună, un sin-gur proprietar de nouă, recentadusă în ţară.
Sonorizări, filmări profe sionale, fotografii - pentru diverse evenimente:nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.
Relaţii la telefon:0723.7886640768.6884650762.695556
Angajez barman pentru bar în Petroşani.
Relaţii la telefon:0766.301556
AUTO
Angajez dispecer pentru firmă taxi.
Relaţii la telefon0732.635071
Vând urgent set de tobe electronice Millenium MPS100. Preţ 1.500 lei, negociabil.
Telefon 0720820343.
Angajăm manipulanţi pentru depozituldin Bucureşti. Căutăm bărbaţi cu vârstaîntre 18-25 ani. Salariu: 1.400 ron/lună;carte de muncă; opţional cazare contracost: 200 ron/lună.
Relaţii la telefon: 0742/941.465
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
S-ar putea să constataţi că v-aţifăcut planuri total nerealiste. Îm-preună cu partenerul de viaţă pu-
teţi rezolva problemele cu care văconfruntaţi în cămin.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Dimineaţa s-ar putea să aflaţi căo cunoştinţă s-a îmbolnăvit grav.Vă implicaţi şi, astfel, faceţi mai
multe drumuri. Sfaturile unei rudevă ajută să vă clarificaţi sentimentele con-tradictorii.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Sosirea unor musafiri din altălocalitate vă obligă să vă schim-baţi planurile pentru azi. Searaun prieten vă dă o veste neplă-
cută.
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Sunteţi hotărât să rezolvaţi oproblemă financiară care vă sâ-câie de mai multă vreme. Dacă
vi se propune să vă asociaţi într-oafacere, nu ezitaţi.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
S-ar putea să înregistraţi un eşecîn afaceri sau să pierdeţi o sumă im-portantă. Dacă nu vă stăpâniţi ner-
vozitatea, riscaţi să aveţi problemecu colegii de serviciu şi cu persoana iubită.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
Şefii vă reproşează că nu acor-daţi destulă atenţie sarcinilor deserviciu. Pe plan sentimental, este
posibil ca atmosfera tensionată dinultimele zile să se accentueze.
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
Vă preocupă găsirea unor noisurse de venituri. Relaţiile departeneriat vă pot crea mariprobleme. Ţineţi cont de sfa-
turile celor cu experienţă în acest domeniu!
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
Nu este exclus să pierdeţi oafacere avantajoasă pentru căintârziaţi la o întâlnire impor-
tantă. Nu vă enervaţi!
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Se pare că aveţi dificultăţi decomunicare. Fiţi mai atent cupartenerul de viaţă şi ocupaţi-vă
mai mult în problemele casei.
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Un eşec în afaceri vă face sădeveniţi irascibil. Nu vă revărsaţinervii acasă. Ar fi bine să ţineţi
cont de sfaturile partenerului deviaţă. Vă mai liniştiţi la o întâlnire cu pri-etenii.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
S-ar putea să înţelegeţi greşitacţiunile unui partener de afacerişi să vă certaţi cu el. Discutaţi cu
calm, altfel riscaţi să rupeţi relaţi-ile.
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
Vă cam lipseşte simţul practicşi s-ar putea să vă descurcaţi maigreu la serviciu. Evitaţi discuţiileîn contradictoriu cu şefii şi
colegii.
HOROSCOPHOROSCOP
CMYK
ACTUALITATE12 Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 4 decembrie 2012
Candidatul PP-DD în colegiul de Senatdin Valea Jiului, HaralambieVochiţoiu, a reluat una dintre temelecare preocupă în cel mai înalte gradlocuitorii din Valea Jiului: atragereade investiţii şi crearea de locuri demuncă. Vochiţoiu a subliniat că acolounde există voinţă politică, iar au-torităţile conlucrează pentru binelecetăţenilor, problemele pot fi rezol-vate cu succes.„Pentru orice om de bună-credinţă,este evident că Valea Jiului este oregiune care nu a reuşit să se dez-
volte şi să prospere pe măsurapotenţialului ei. Fondurile europeneatrase sunt prea puţine, resursele gu-vernamentale fie au fost limitate, fieeliminate, iar orgoliile politiceafectează în mod direct nivelul detrai al locuitorilor. Valea Jiului nu arenevoie de soluţii miraculoase, ci deparlamentari corecţi care sămuncească şi care să îşi respecte an-gajamentele”, a explicat Vochiţoiu.Liderul PP-DD a susţinut că în ValeaJiului nu trebuie reinventată roata,ci este nevoie de bunăvoinţă, de ini-
ţiativă şi de consensla nivelul autori-tăţilor locale şi alreprezentanţilorcare vor fi aleşi înParlament. „Eu pro-pun un Parteneriatpentru Valea Jiuluiîn care invit primariicelor şase localităţi,societatea civilă şimediul de afaceri săcolaboreze pentru aschimba în bineviaţa oamenilor.Dacă suntem o sin-gură voce, dacă vomvorbi aceeaşi«limbă», nu vomputea fi ignoraţi.Pentru ca proble-mele noastre să fieluate în seamă, enevoie să ne facemauziţi. Iar atunciValea Jiului va conta
cu adevărat şi ne vom putea impuneproiectele care să aducă locuri demuncă, să atragă investitori şi săcrească nivelul de trai pentrulocuitorii Văii Jiului”, a punctatVochiţoiu.Vochiţoiu a subliniat că, pentru a sedezvolta economic, „Valea Jiului arenevoie de două elemente esenţiale:resurse economice obţinute din in-vestiţii şi locuri de muncă corectplătite”. Candidatul PP-DD a adăugatcă, în calitate de senator, se va im-plica „alături de primari, societatecivilă şi mediul de afaceri pentru aatrage investiţii şi pentru a stimulacrearea de locuri de muncă”, pre-cizând că „sunt angajamente pe caremi le asum şi locuitorii Văii Jiului vorvedea că mă voi ţine de cuvânt”.
Haralambie Vochiţoiu a mai spus căacest tip de parteneriat pentru ValeaJiului nu poate fi înţeles de cătrepoliticieni precum actualul senator alVăii, Cosmin Nicula, care în cei patruani de mandat nu a realizat nimicpentru locuitorii de aici. „Acestparteneriat nu poate fi înţeles decâtde cei ce locuiesc în Valea Jiului, deoamenii care se confruntă zilnic cuproblemele specifice zonei noastre.Sigur că pentru unii este uşor ca odată la patru ani să vină de la Deva şisă cerşească voturi, povestindu-necâte a făcut pentru Valea Jiului când,de fapt, nu a realizat nimic. Acestparteneriat de care vorbesc se referăla noi, cei care locuim, muncim şitrăim zi de zi în Valea Jiului”, aexplicat Haralambie Vochiţoiu.
Haralambie Vochiţoiu:
“Valea Jiului nu are nevoie de soluţii miraculoase,ci de parlamentari corecţi care să muncească
şi care să îşi respecte angajamentele”
www.zvj.ro
Dragii mei,Profit de această ocazie pentru a transmite un mesaj de bine
către toţi ortacii din Vale. Ştiu că munciţi din greu şică vă asumaţi riscuri uriaşe pentru a pune pe masă o pâine
pentru familiile dumneavoastră. Şi mai ştiu că în ciudapromisiunilor pe care guvernele care s-au succedat din 1989
încoace le-au făcut minerilor din Valea Jiului, viaţadumneavoastră a fost mereu mai grea, iar munca pe care odepuneţi a fost din ce în ce mai prost răsplătită. A venit
însă timpul ca lucrurile să se schimbe în Vale!Ca senator PP-DD, mă voi lupta pentru relansarea
mineritului în Valea Jiului şi mă voi opune din toate puterileînchiderii minelor. Pentru aceasta, am însă nevoie de
sprijinul dumneavoastră. De aceea, vă chem la urne pe9 decembrie, pentru a vota alături de familiile
dumneavoastră, de minerii care au fost disponibilizaţi şi depensionarii din minerit un senator care se va bate cu
adevărat pentru bunăstarea dumneavoastră.Multă sănătate şi Dumnezeu să vă ocrotească pe toţi! SfântaMare Muceniţă Varvara, pe care noi o sărbătorim în această
zi, să vă ajute pe toţi în tot ceea ce v-aţi propus, să văapere şi să vă protejeze! Noroc bun!
Cu sinceră prietenie,Haralambie Vochiţoiu
Candidat PP-DD în colegiul de Senat Valea Jiului
Începând de ieri, 19 absolvenţi aiinstituţiilor militare de învăţământ dinMinisterul Administraţiei şiInternelor şi Ministerul ApărăriiNaţionale s-au alăturatjandarmilor hunedoreni. Dupăo scurtă perioadă de pregătireaceştia vor primi misiunispecifice.
Între absolvenţii sosiţi la jandarmeriahunedoreană se află 8 sublocotenenţi,absolvenţi ai Academiei de Poliţie„Alexandru Ioan Cuza” Bucureşti, 10 augradul de sergent major şi au terminatşcoli militare de subofiţeri din Jan-darmeria Română, alături de aceştiafiind şi o tânără absolventă a Şcolii Mili-
tare de Maiştri Militari şi Subofiţeri a ForţelorTerestre „Basarab I”.Tinerii absolvenţi au fost primiţi, într-un cadru fes-
tiv, de întreaga conducere a jandarmeriei hune-dorene în frunte cu general de brigadă Viorel Sălan,inspectorul şef al Inspectoratului Judeţean deJandarmi Hunedoara.Începând din acest moment, proaspeţii membri aijandarmeriei hunedorene vor intra într-un ciclu deinstruire teoretică şi practică ce-i va familiariza cugenul de misiuni la care vor lua parte.
Mihaela PETROŞAN
Jandarmeria hunedoreană
S-a îmbogăţit cu o serie de noi absolvenţi
Condiţia actorului de teatru şi film. Sau de film şi teatru. Dar, neapărat, împreună
În anii 80 ai secolului trecut la Petroşani jucaucâţiva actori tineri, deja cunoscuţi publicului larg,care încercau să se împartă între Valea Jiului şiBucureşti. Erau actori care debutaseră, încă de pebăncile facultăţii, în cinematografie şi erau solicitaţiîn continuare să joace în filmele româneşti care sefăceau ca pe o bandă rulantă. Teatrul din Petroşani îşiplia programul spectacolelor şi după zilele în caretinerii săi actori nu aveau zile de filmare. Actorulromân a trebuit mereu să se împartă între teatru şifilm. Erau două iubiri care şi-l disputau cu ardoare şiîn egală măsură. E drept că, necâştigând bani sufi ci -enţi nici dintr-o parte, nici din alta, viaţa lor era opermanentă alergătură. Un mare actor care a filmat încoproducţia lui Sergiu Nicolaescu, Dacii, a povestitrevistei Cinema cum artiştii străini din distribuţie nuprea înţelegeau de ce el filma ziua, şi seara fugea,mereu, la Bucureşti pentru a juca în spectacole deteatru. Străinii credeau că actorii români sunt morţidupă bani, odată ce nu pot renunţa, în ruptul capului,nici la teatru, nici la film. Era greu să-i faci să înţeleagăcă la noi lucrurile nu stăteau exact ca la ei. Acolo, dupăun film de succes trăiai boiereşte un an, un deceniusau chiar o viaţă. La noi, alergai o viaţă ca să poţiîntreţine, zi de zi, iluzia unei bunăstări relative.
Ca să ajungă „Ion”, tatăl lui Şerban îitrimitea, lunar, fiului său câte 500 de lei
Cam aşa stăteau lucrurile în România, când laPetroşani au venit, prin repartiţie de la IATC, actoriiŞerban Ionescu, Virgil Flonda, Avram Birău şi regizorulFlorin Fătulescu. Pe atunci, lui Şerban Ionescu i seîncredinţase de către profesorul său de la IATC,Mircea Mureşan, rolul principal în ecranizarea dupăromanul „Ion” de Liviu Rebreanu. „Blestemulpământului, blestemul iubirii” i-a prilejuit lui Şerbansă facă marele rol al carierei sale. Tatăl său s-aprăpădit la o vârstă încă tânără. A făcut un infarct şis-a refăcut doar cât să-şi mai poată vedea băiatul, lapremieră, într-un rol imens. La scurt timp dupăieşirea pe ecrane a filmului a şi murit. El a plecatDincolo cu bucuria că era tatăl biologic al lui Ion, celpus pe hârtie de Rebreanu şi identificat, până ladetaliu, cu fiul domnului Ionescu senior. „Mă bucurenorm că a apucat să aibă mulţumirea asta, să vadăcă nu degeaba mi-a trimis, toată facultatea, câte 500de lei pe lună”. Nu era simplu ca, în acea vreme, săeconomiseşti, în fiecare lună, aceşti bani. Poetulcetăţii scria, în acele timpuri grele, despre niştepărinţi „care ştiu dureros ce e suta de lei”.
„Beau, mă, că pe ăia care nu beau nu-iştie nici dracu!”
Greva minerilor din 1977 de la Lupeni aduseseun suflu nou în viaţa artistică a Văii. Poate vă pareparadoxal ceea ce tocmai am afirmat, dar Valea abeneficiat, material şi spiritual, de această maremişcare socială. Altfel cum vă puteţi explica faptul căTeatrul de Comedie juca frecvent la Petroşani, că laCasa de cultură veneau operete şi că puteai ascultaconcerte simfonice? La cinematograful „7 Noiembrie”se deschisese o cinematecă cum mai era doar la
Bucureşti. Pentru a fi linişte înValea Jiului, sistemul era în stare săfacă orice sacrificii financiare.Oricât de mari. Faptul că la Teatruldin Petroşani erau repartizaţi tineriactori (mari) ţinea tot de dateleunui program cultural pus la cale lanivel înalt. După marele său succesdin „Ion”, actorul Şerban Ionescufilma şi câte trei pelicule pe an.Pentru că stătea puţin în Vale şi nuvoia să mai aibă pe cap şi proble -mele unei locuinţe perma nente, amavut şi noi onoarea de a-i fi, pe -riodic, gazde bucuroase. Când s-aînsurat, ne-a încredinţat-o peMagda Catone ca unor prieteni denădejde. Ea stătea fie la sora mea,Rodica, dar mai ales la fratele meu,Ion. Acesta avea, pe atunci, doibăieţi mici, „pupamerii” după cumîi alinta Şerban, cu care a rămasprieten până de curând. (Nepotulmeu, Mihai, l-a întrebat, într-o zi,dacă e adevărat că toţi actorii maribeau. „Beau, mă, că pe ăia care nubeau nu-i ştie nici dracu’!” a zis, cunăduf, Şerban. Constatarea eraamară. Presa de scandal vede, ca săzic aşa, doar partea plină a paha -rului. În ultima partea a vieţii acto -rului, această presă nu mai vorbeade artist, ci doar de triunghiulconjugal în care intrase omul...).
Şerban, Magda, Claudiu,Emilia, Patricia&Radu sauun „chef” şi mai mulţi consumatori
Magda ajunsese actriţă la Petroşani dupăplecarea lui Şerban şi ea făcea, mereu, naveta laBucureşti. Magda ni l-a prezentat şi ni l-a adus în casăpe Claudiu Bleonţ iar Claudiu ni le-a adus, la rândullui, pe Emilia Popescu şi pe Patricia Grigoriu şi, înfinal, pe regizorul Radu Băieşu (un mare „chef” înbucătăria săracă a blocului). Veneau cu trenul dedimineaţă, sunau la uşă, apucam să bem împreună unceai sau o cafea, îi lăsam acasă şi noi plecam laserviciu. Seara îi vedeam la spectacol, iar după aceastăteam la taclale. Ei au stat când la noi (adică lamine, Mirela şi Titi) pe când locuiam în blocul 97,scara I, ap. 39, pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, fiela Rodica şi Florin Glonţ, care stăteau pe scara adoua, în acelaşi bloc, la ap. 40. Toţi locuiam la ultimuletaj şi cele două scări comunicau între ele printr-opunte de legătură care ducea la tomberonul comun.Cred că e inutil să vă spunem că bucuria de a-i aveaoaspeţi (gentili şi atenţi) precum şi ocaziile lunare dea ne desfăta spiritual de prezenţa lor luminoasă aufost, ani de-a rândul, răsplata cea mai frumoasă aprieteniei noastre. Aşa i-am cunoscut, şi în particular,pe aceşti mari actori care, ulterior, au dat strălucirescenelor bucureştene şi filmului românesc. I-amcunoscut aşa cum erau şi dincolo de scenă, pentru căspectacolele lor le văzusem de atâtea ori că aproape
le ştiam pe de rost.
Roluri în teatru, roluri în viaţăClaudiu Bleonţ juca cu Magda Catone într-un
spectacol intitulat „Un bărbat şi mai multe femei” pecare îl mai joacă, împreună, şi azi. Dacă, între timp,Şerban n-ar fi plecat spre Bucureşti să-şi continue,triumfal, drumul artistic şi în teatru ar fi avut partede un rol potrivit ca o mănuşă fină, din piele. (E dreptcă, discutând la o scară mai mică, şi Claudiu erafoarte potrivit în rol...). Amândoi, şi Şerban şiClaudiu, au avut parte în viaţă, oficial sau nu, de „maimulte femei”. Viaţa artistică nu seamănă deloc cuviaţa domestică, şi de aceea publicul spectator e binesă-şi admire actorii cât timp evoluează pe scenă.Dincolo de ea e treaba fiecăruia cum îşi gestioneazăviaţa şi sentimentele. Magda şi Claudiu au rămas,după atâţia amar de ani, prieteni buni. Claudiu ştia,încă de la Petroşani, cum s-a născut şi evoluatpovestea de iubire între Şerban şi Magda. Ştia că nu afost o relaţie liniară pentru că nici nu avea cum să fie.Şerban şi Magda erau doi mari actori şi sunt foarterare căsniciile perfecte între artişti. Un mariaj fărăfisură nu există, cu atât mai mult între artişti care au,în fiinţa lor, lumi diferite. Sunt două universuri carenu pot semăna unul cu altul, dar care trebuie săcoexiste împreună.
Mihai BARBU(continuare în pagina IV)
CMYK
şcoală & culturăpe Jiul de Est şi Jiul de VestApare sub
îngrijireaprof. Irina Boboc
Suplimentgratuit al
cotidianului ZiarulVăii Jiului
� Anul IV � Nr. 114 �� 4 decembrie
2012 � 4 pagini �ISSN 2068 - 3650
Despre Şerban Ionescu, aşa cum a fost, la Petroşani şi Bucureşti. Sau
Viaţa e frumoasă. Ca o felie de cozonac...
SPECIALIImarţi, 4 decembrie 2012
� Născut la 23 septembrie 1950, la Corabia; decedat la 21 noiembrie 2012 la Bucureşti
Dimineaţa, la Ştirile TVR, se anunţă că ŞerbanIonescu a încetat din viaţă în seara zilei de 21 noiembrie,la Spitalul Floreasca, unde cu o zi înainte se internase laUrgenţă. Ştiam de ceva timp că este în mare suferinţă,mai întâi în urma unei muşcături de căpuşă, ca apoi să sestabilească adevărata cauză, prin diagnosticul pus dedoctorii din Germania - scleroză amiotrofică, o boală ceavansează fatal. Şerban Ionescu se lupta cu acest inamicşi spera - el, colegii şi instituţiile ce i-au sărit în sprijin -că va reuşi să-l învingă. Însă inamicul a înaintat şi a ieşitvictorios. Fireşte, asupra unei mâini de pământ. De restul,de suflet şi creaţie, nu se poate atinge. Ştirea m-a lovit caun fulger. Am pregătit un material - despre Şerban Ionescuscrisesem anterior - şi i l-am trimis lui Marian Boboc pentruZiarul Văii Jiului şi lui Lucian Hetco pentru revista Agerodin Stuttgart. Apoi, i-am dat telefon lui Marian Boboc,anunţându-l de trimitere şi rugându-l să-l publice ziuaurmătoare. Ceea ce a şi făcut. Spre seară, Mihai Barbu măanunţă şi el, îi spun că am trimis un text pentru Şerban luiMarian şi stabilim ca ziua următoare să ne întâlnim ca săne luăm bilete de călătorie la Bucureşti. Ne întâlnim, luămbilete de la Agenţia CFR şi seara, la 23,42, suntem urcaţiîn trenul IR12822, vagonul 4, din Petroşani spre Bucureşti.În tren Mihai mă întreabă de o persoană dacă a fost anga -jată la Teatrul din Petroşani pe timpul când Şerban lucraaici, fiindcă soţul acesteia la un post de televiziune a spusdespre actor cuvinte grele, lipsite de cuviinţă. Mi-amamintit de ea, fusese corp ansamblu (actor fără studii) înacea perioadă. Abia o distribuise Florin Fatulescu într-unrol secundar din Alegeţi-l singuri! Nu-i voi aminti numele,dar sunt uimit şi mâhnit de ceea ce pot face neputinţa şiinvidia, răutatea şi necredinţa dintr-un om! Şerban Ionescuîn „perioada Petroşani” a însemnat peisajul teatral româ -nesc cu trasee luminoase. Fizic şi spiritual. Din facultateşi apoi continuând de aici a realizat filmările capodopereiIon. Blestemul pământului, blestemul iubirii (1980), filmîn două serii, după romanul lui Rebreanu, în regia luiMircea Mureşan, profesorul său. Forţa creatoare a sa eraexplozivă. Să haşurezi Transilvania cu filmări, să joci încele mai dificile şi elevate spectacole ale Teatrului dinPetroşani, care în anii 1980-1982 au fost expresia deplinăa libertăţii în artă, să alergi de la Petroşani la Tg. Mureş,de aici la Braşov, de la Braşov la Satul Mare, în locurilecele mai îndepărtate, prin coclauri şi sate pe unde se fil -ma, fără maşină şi să fii gata cu textul, mişcarea şi creaţiaînaintea colegilor din distribuţiile de la Petroşani - ce forţăşi dăruire! Şi la Petroşani să te odihneşti întins pe jos!Tinerilor repartizaţi li se dăduse un apartament pe str. IliePintilie, un apartament cu trei camere la etajul 7. Într-una era Virgil Flonda, în alta, Avram Birău, şi în ceamare, regizorul Florin Fătulescu. În aceasta, fiind şiprieteni, amândoi braşoveni, se întindea şi Şerban Ionescu,după dezbaterile ce şi cum asupra spectacolelor. Actoriidin Petroşani, publicul erau mândri de prezenţa lui ŞerbanIonescu. Se făceau întâlniri cu minerii, cu studenţii. Cât deimpresionantă a fost premiera filmului Ion la Petroşani, laCinema „7 Noiembrie”! Ce bucurie şi lumină pe chipulspectatorilor, când în faţa cortinei au apărut 18 dintrerealizatorii filmului! Între aceştia, cel mai înalt, cel maitânăr, cel mai al nostru, cel contopit cu personajul Ion,Şerban Ionescu! Copii, adolescenţi, vârstnici le-au umplutbraţele cu flori. Şerban strălucea. Şi deodată, chiar înclipa când omul este ales de Dumnezeu, să vezi pe un postde televiziune chipul nemerniciei!? Parcă nici versurile luiEminescu din Scrisoarea I nu o taxează îndeajuns: „Nepu -tând să te ajungă, crezi c-or vrea să te admire?/ Ei voraplauda desigur biografia subţire/ Care s-o-ncerca s-aratecă n-ai fost vreun lucru mare,/ C-ai fost un om cum suntdânşii... Măgulit e fiecare/ că n-ai fost mai mult ca dânsul.(...) ...vor căta vieţii tale/ Să-i găsească pete multe, rău -tăţi şi mici scandale -/ Astea toate te apropie de dânşii...Nu lumina/ Ce în lume-ai revărsat-o, ci păcatele şi vina,/Oboseala, slăbiciunea, toate relele ce sunt/ Într-un modfatal legate de o mână de pământ;/ Toate micile mizeriiunui suflet chinuit/ Mult mai mult îi vor atrage...”.
Ne luăm flori de lângă peronul Gării de Nord şiplecăm la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale”, unde trupulneînsufleţit al lui Şerban Ionescu fusese mutat de laBiserica Batiştei. Ocolim teatrul şi, prin partea dinspre
str. Tudor Arghezi, pe unde este intrarea actorilor şi undese lipise un restaurant, intrăm în „amenajata” salăMedia. Urma să se deschidă cu o premieră în care eradistribuit actorul Şerban Ionescu, însă aici şi acumodihnea el, nu sub lumini de reflectoare, ci de sfeşnicecu lumânări. Era întins într-un sicriu deschis cu jumătateade sus a capacului, înconjurat de coroane, jerbe, flori.Mama - sprijinită de marginea sicriului. Televiziunileaşteptau. Pe un scaun din şirurile din partea dreaptă staneclintit profesorul său de estetică, Ion Toboşaru.Negăsindu-şi locul, îngrijorată, era actriţa (şi dramaturg)Olga Delia Mateescu, cea care sărise cu tot sufletul,strângând fonduri, să-l sprijine pe Şerban înnecruţătoarea încercare. Apoi directorul general alteatrului, actorul Ion Caramitru. Mulţimea s-a strâns şi asporit treptat. Am scris în Cartea de aducere amintecâteva cuvinte, pornind de la o replică din Pluta Meduzeia lui Sorescu, care îi plăcea mult: „Căţărătorul nu maizboară.”. A semnat şi Mihai Barbu. Eu m-amaşezat pe un scaun, iar el a căutat să prindăîn imagine foto câteva clipe, cele din urmăale actorului, parcă de „grup”, de la finalulunei reprezentaţii lumeşti deschisă spre cer.Şerban Ionescu a ajuns la un loc cu îngerii.Jos, românii l-au aşezat cu onoruri, în 23noiembrie, în Cimitirul Bellu.
Text anterior„Şerban Ionescu pare desprins din
galeria personajelor închipuite de El Greco,scriam anterior. Când vine la Teatrul dinPetroşani, de pe băncile Institutului şi de peplatourile de turnare a filmului Ion,blestemul pământului, blestemul iubirii,după celebrul roman al lui Liviu Rebreanu,în regia lui Mircea Mureşan, tânărul actorpare mistuit de forţa celor două blesteme,precum zice în adiţie titlul filmului, alteluricului şi al pătimaşului eros, adică alscenei ludice şi al iubirii ce leagă viaţa cureprezentarea închipuirii, fapta, cu visul, însensul cel mai larg şi înalt al cuvântului.Subţire şi înalt să atingă nesfârşitul, cu oistovire lăuntrică dată pe faţă şi o staresufletească de a se desprinde de cele din jurşi a ţâşni spre înalturi. Tatăl său a fost pilot de vânătoareşi fiul, cu picioarele bine înfipte în pământ şi privirea spreînaltul cerului, spre stele, pare cuprins de o continuătendinţă ascensională, de un elan de zbor.
Şerban Ionescu s-a născut la 23 septembrie 1950,în Corabia, judeţul Olt, şi - datorită felului de serviciu altatălui, de a fi detaşat mereu în altă parte - copilăria şi-o împarte între Corabia, Braşov şi Caracal. (La Braşov,se întâlneşte cu Florin Fătulescu la Şcoala populară deartă - ca elevi de liceu - şi joacă în câteva spectacole aleacestuia, legându-se între ei o admirabilă prietenie.)Între anii 1974-1978, urmează cursurile de actorie la I. A.T. C. „I.L.Caragiale” Bucureşti, clasa Amza Pellea. Pentruexamenul de absolvire interpretează rolul Miron Daviddin Piticul din grădina de vară, de D.R. Popescu.
Şerban Ionescu este repartizat la Teatrul dinPetroşani, în iulie 1978, dar lucrează pe platourile defilmare, realizând magistralul rol Ion din filmul Ion,blestemul pământului, blestemul iubirii, la începutulanului 1979, şi la teatru, 3 roluri, toate în regia artisticăa lui Florin Fătulescu, Ioniţă din Petru Rareş (Locţiitorul),de Horia Lovinescu, premieră la 24 februarie 1979,Căţărătorul din Pluta Meduzei, de Marin Sorescu,premieră la 13 martie 1980, şi Boxerul din În căutareasensului pierdut, de Ion Băieşu, premieră la 18 octombrie1980. Este momentul fast al Teatrului din Petroşani. Cuprimul, se sărbătoresc 30 de ani ai teatrului. Cuurmătoarele se participă la festivaluri, luându-seimportante şi grele premii. Cu toate se fac ample turneeîn ţară şi se joacă triumfător în Capitală. Critica esteuluită, entuziastă, descătuşată. Autonomizarea esteticăa teatrului contra ilustrativismului ideologic şi-a găsit aicilocul de manifestare într-un program bine articulat.
Despre primul său rol la Petroşani, Dumitru DemIonaşcu notează: „Creaţie artistică exactă, pe măsurarolului (Ioniţă) are Şerban Ionescu, alcătuind un personajcomplet”. (Petru Rareş o montare de excepţie la Teatrul
de stat „Valea Jiului”, în Ritmuri hunedorene, iulie,1979).
La al doilea, Căţărătorul, Ion Vulpe îi stabileştecoordonatele, filosofice şi interpretative: „Mitul sisificeste şi rămâne contemporan umanităţii, „piatra” prăbu -şeşte insul automatizat şi însingurat. Este meritul luiŞerban Ionescu (actor curtat insistent pe platourile defilmare, aflat doar la al doilea rol pe scena noastră) de adescoperi filonul filozofic al metamorfozei zborului fărăţel în necesitate. Căţărătorul întruchipat de el impre -sionează prin expresivitate, realizată cu mijloace eco -nomice, dar autentice de comunicare. Logicaper so najului este firească, deşi desfăşurarea sa esteimpresionantă, de la frica primitivă până la cutezanţaicarică” (Steagul Roşu, 15 martie 1980).
Iar despre al treilea, Boxerul, criticul ValentinSilvestru scrie imediat după premieră, remarcând stilul şijocul unitar, de echipă: „Stilul de joc e lapidar,
esenţializat, replicile sunt rostite sec,mişcările bine reglate, uneori abrupte.Grupurile se întocmesc şi se încheagă îngeometrii rafinate, păstrând în genere otensiune interioară care sugerează elanulchiar şi în momentele statice şi mute.Foarte bine e valorat umorul şi, cu successubliniată, ironia atât de corosivă a piesei.Surprizele scenice, nu puţine, sunt defacturi diverse, deşi nu totdeauna şi de bungust. Dar impresia generală e de creaţiespontană autentică, în regim satiric bineîntreţinut, în metaforă coerentă, expresivăşi implicită. (...) Şerban Ionescu, cu hazinteligent, prompt şi eficace, intervenindmereu, cu vervă, însă şi cu un sigurautocontrol...” (România literară, nr. 43,din 23 octombrie 1980).
Cu Pluta Meduzei, la Festivalul deteatru contemporan Braşov, 21 - 29 martie1980, ediţia a III-a, spectacol devenit simbolîn primenirea estetică a teatrului nostru,Florin Fătulescu obţine premiul pentruregie, iar Mirela Cioabă, premiul pentrudebut interpretare feminină. Dar critica -aproape de oriunde din ţară şi de orice fel,teatrală, literară şi filosofică, a ţinut să se
exprime - a remarcat forţa de expresivitate estetică şispiritul de „echipă”, spectacolul fiind unul prin excelenţăintegrativ. Între critici au fost voci care l-au situat peŞerban Ionescu în faţă: Ermil Rădulescu - „Din echipa deinterpreţi se reţin într-o primă notare: Şerban Ionescu(Căţărătorul), Mirela Cioabă (Femeia), Mihai Clita(Fotograful)” (Pluta Meduzei - însemnări din sala despectacol, în Drum nou, 25 martie 1980, Braşov); VictorParhon - „Din tânăra echipă de absolvenţi ai I.A.T.C.-ului,juriul Festivalului de teatru contemporan de la Braşov areţinut „sonurile” distincte ale lui Şerban Ionescu(Căţărătorul) şi ale Mirelei Cioabă (Femeia), un premiupentru „debut colectiv” meritând însă şi câţiva dintre„inşii” spectacolului: Dinu Apetrei, Avram Birău, VirgilFlonda”. (Luceafărul, nr. 20, din 16 mai 1980); ori ŞtefanOprea - „Reţinem mai ales numele lui Şerban Ionescu(Căţărătorul) şi al Mirelei Cioabă (Femeia)”. (PlutaMeduzei, în Cronica, nr. 19, din 9 mai 1980).
Cu În căutarea sensului pierdut, la Festivaluldramaturgiei româneşti actuale de la Timişoara, ediţia I,1980, se obţin: Premiul pentru cel mai bun spectacol,Premiul pentru cea mai bună regie: Florin Fătulescu;Menţiune pentru scenografie: Elena Buzdugan; PremiulAsociaţiei Scriitorilor din Timişoara pentru dramaturgielui Ion Băieşu. Iar după, se organizează de către Teatruldin Petroşani Seminarul de Dramaturgie şi Teatrologie -Marin Sorescu, 13 - 15 februarie 1981, la Deva, iar BiroulSecţiei de critică teatrală ATM acordă pe anul 1980 douăpremii realizatorilor spectacolelor Pluta Meduzei, deMarin Sorescu, şi În căutarea sensului pierdut, de IonBăieşu: Premiul de regie: Florin Fătulescu şi Premiul descenografie: Elena Buzdugan.
Fără să fie un joc de cuvinte, Şerban Ionescu,atunci ca şi acum, dă chip unei ciudate ubicuităţi.Energia şi combustia lăuntrică îl fac să fie prezent pestetot. Este actorul ce pare că lucrează deodată în maimulte locuri. Şi, într-adevăr, este pe platourile de filmare
Şerban Ionescu - de la expresivitatea ascensională la ascensiunea finală
„Căţărătorul nu mai zboară”. A ajuns la un loc cu îngerii
Boxerul din În căutarea
sensului pierdut, de Ion Băieşu
SPECIAL IIImarţi, 4 decembrie 2012
şi pe scena din Petroşani (1978-1981); pe scena Teatrului din Sibiu (1981-1992) şi a„Comediei” din Bucureşti (1982-1992, colaborator), a Teatrului „Odeon” (1992-2002) şia Naţionalului din Capitală (din iunie 2002), pe platourile numeroaselor filme şi aleteleviziunii, în ultimul timp, în istovitoare seriale, precum comedia Om sărac om bogat(2006-2007). Şerban Ionescu este actorul multiplicat ca prezenţă, multiplicat caînfăţişări, dar toate strânse, să spunem „alungite” sub cupola acelui efort de ascensiunespirituală propriu stilului din plastică al lui El Greco. Şi aceasta, în ciuda dimensiuniiironice. Prin aceasta se capătă chiar o dimensionare umană a ceea ce depăşeşte omulalunecat în viaţa cotidiană. Cine l-a privit în Căţărătorul, închis într-o rachetă care iafoc în încercarea de a se desprinde de pământ, cine l-a văzut căţărându-se pe mânauriaşă din acest spectacol pentru a scăpa de „căderile în trape”, are imaginea unuidisperat sacrificiu al omului, dar şi al actorului - datorită lucidităţii. Şerban Ionescueste o continuă flacără în scenă. Şi „lacrima” şi „râsul” consumă materia pe verticală,eliberează lumina din învelişul fizic al actorului. Fie prin extatica forţă a privirii, fie prinsurâsul ironic generat de conştiinţa absolutului şi infinităţii lumii, Şerban Ionescu facevizibil zone ale invizibilului. Pe când partenerii joacă pe orizontalitate, el joacă peverticalitate. Şi lumea scenei se dimensionează. Cine l-a văzut în Boxerul păstreazăimaginea celui aflat într-un „box” continuu cu reaua infinitate a lumii de jos. O mânăde cenuşă sub privirea Celuilalt. De aceea, prin interpretările de excepţie, ŞerbanIonescu pare a declanşa ceva din „puterile” naturii, aşezându-se, în peisajul actorilornoştri, între Florin Piersic şi Amza Pellea - la distanţă egală între „lacrima” unuia şi„surâsul” celuilalt.”
Tânărul târându-se în cârjeÎn faţa mulţimii din partea de la intrare, televiziunile aşteptau cu camerele fixate
sau purtate pe umeri de cameramani să prindă momentul şi reacţiile întâlnirii dintreMagda Catone şi mama actorului Şerban Ionescu. Nimicnicia omenească spera în câtevascântei, dar nu i s-a dat această satisfacţie. Prin mulţime, desfăcând-o într-o parte şialta, intră un tânăr uscat, părând doar veşminte, târându-se pe două cârje. Le mută înfaţă şi apoi îşi trage corpul între ele. În mâna stângă, întinsă pe cârjă ţine două flori. Setârăşte pe lângă gărzi şi înaintează spre locul unde erau depuse florile. O actriţă îl ajută,i le ia şi le aşază între celelalte. Apoi tânărul se întoarce şi vine lângă sicriu, sprijinin-du-se de cârje şi de marginea acestuia. Reuşeşte cu dreapta să-şi facă o cruce. Dupăaceea, prinzându-se în cârje, îşi pleacă fruntea, atingând de câteva ori lemnul sicriului.Din spate, dintre actorii Teatrului Naţional, o actriţă strigă: „Şerbane, poporul e cutine!”. Şi ceilalţi reiau: „Tot poporul e cu tine!”. Tânărul în cârje se retrage, se retragecu greu, mai priveşte o dată în urmă şi dispare prin mulţime. De unde venise? Nu ştiu.Era trimisul tuturor: al românilor care s-au recunoscut în Ion din ecranizarea dupăromanul lui Rebreanu, în Dumitru din Umilinţa, ultimul film în care Şerban Ionescu ajucat cu moartea în sine, ca şi cum ar fi fost ţintuit pe o cruce. Era trimisul din Ardeal,din Bucovina, din Dobrogea, din Muntenia, era trimisul României adevărate, al celeiajunse în cârje, dar care mai poate să-şi facă o cruce, să depună o floare şi să trimită unsemn către Domnul printr-un om ce a putut să zâmbească peste durere şi să surâdă pestemoarte. Nu cei îmbuibaţi şi vicleni, nu cei invidioşi, ci România în cârje a venit la capătulsicriului lui Şerban Ionescu.
Domniţa citind sub lumina sfeşniculuiO domniţă (actriţă) vine lângă sfeşnicul din faţă, din partea
dreaptă a sicriului, şi sub lumina caldă a lumânărilor deschide ocărticică din care începe să citească, mişcându-şi doar privirea.Lumânările îi luminează faţa întristată şi bogatele bucle, de ungalben arămiu, precum ale Îngerului Reîncarnat sau ale Sf. IoanBotezătorul, imaginate de Da Vinci. Citeşte împietrită. Citeştepentru sufletul lui Şerban şi pentru puterile nevăzute. Citeştesau se roagă, îi spune cuvinte de iniţiere sau îi cheamă îngeriipăzitori. Mi-a amintit de bocitoarele gorjene, care murmură lacolţurile casei, la ferestre, Cântecul Zorilor şi apoi, lângă mort,Cântecul bradului, care îl sfătuiesc cum să avanseze pe aceastăcale-naltă, de încercare şi de îndurare („Că e călător/ Dintr-olume-ntr-alta/ Dintr-o ţară-ntr-alta,/ Din ţara cu dor/ În ceafără dor,/ Din ţara cu milă/ În cea fără milă.”). Domniţa citeştedin cărticică, pare singură, doar ea şi sufletul lui Şerban. Sufletulcare vede şi aude, dar nu poate să vorbească. Domniţa întoarcefilă după filă, pe când gărzile formate din actori se schimbă, pecând mama se frânge în sine aplecată asupra fiului, cu mânadreaptă peste mâinile lui şi cu cea stângă sprijinindu-se de mar -ginea sicriului, citeşte vreme de o oră, până sfârşeşte cărticicaşi cei patru preoţi încep cele de cuviinţă, cădelniţarea de jurîmprejur a celui petrecut şi cântările de la capătul său. Înspatele mamei, la ceva distanţă, îndoliată stau Magda Catone şifiul, Carol. Mai în mulţime, Irina, cea care l-a îngrijit în clipele din urmă.
Pelicanul, dăruindu-şi sângele De ce mai toţi colegii îi spuneau, cu dragoste, Pelicanul? Ce nume şi cu ce simbo -
listică l-a încărcat Şerban Ionescu! Dinu Manolache l-a numit astfel, după ce, la examenulde admitere la IATC Bucureşti, examinatorul i-a oferit un stilou şi Şerban i-a răspuns cuun surâs întors: „Eu nu scriu decât cu Pelikan!” (Pelikan era marca unui stilou ales). Dela această întâmplare măruntă, Şerban s-a ales cu acest nume, nume ce i-a fost dat să-l ridice într-o mare şi proprie semnificaţie. Nu fiindcă era înalt şi subţire, mai sunt şi alţioameni înalţi. Nu fiindcă mergea asemenea acestei păsări, mai sunt oameni care păşescastfel, ci fiindcă părea cu adevărat o făptură zburătoare căzută printre oameni. CândDinu Manolache i-a adăugat acest nume a intuit ceea ce va fi acest actor prea împovăratde har şi dăruire: un Pelican ce nu va precupeţi nimic pentru viaţa personajelor sale.Pelicanul este simbolul dăruirii până la capăt: el îşi hrăneşte puii chiar cu propriul sânge.Această pasăre a cuprins şi imaginaţia torturată a lui Strindberg, în piesa Tatăl, sau într-una chiar cu acest titlu, Pelicanul. Această pasăre poartă cu sine o suferinţă subtilă,
a propriului sacrificiu. În plan simbolic, Şerban Ionescu a încercat să treacă personajeleîntrupate cu sine cu tot din manifestarea lumii de aici în cea spirituală, să urmeze o calechristică. Personajele lui sunt reprezentări din această lume şi întrupări dintr-o alta doarbănuită. Şi cât de fireşti întrupate din firescul marelui actor! Şi observăm, abia acum,că acest firesc nu este altceva decât sângele actorului. Se spune că în ultimul spectacol,Dineu cu proşti, „juca” fără să mai poată să-şi mişte o mână. Dăruire şi sacrificiu, saulecţie şi datorie!?
Lumea culturii cunoaşte atâtea reprezentări ale lui Iisus răstignit pe Arborele vieţii,iar deasupra, în vârful acestuia, stând într-un cuib, hrănindu-şi puii, pasărea sacrificială,Pelicanul. Este pasărea ce îi preia din sacra simbolicitate, de naştere din nou: ŞerbanIonescu a făcut-o de-a lungul vieţii prin reprezentaţiile sale, prin personajele create dinnou. Aceste personaje, deocamdată, dau seama despre sufletul său - fireşte, şi al nostru- şi mai departe ne lasă urme pe care trebuie să le vedem ca fiind călcate de o făpturăluminoasă. Cele mai multe dintre personajele sale sunt cu picioarele bine înfipte înpământ, dar cu capul şi fruntea în cer. Cuvântul lor pe care îl auzim aici răsună dincolo.Gesturile lor largi, de amplitudine, ne încântă şi uimesc fiindcă ele umplu şi un alt spaţiu.La finalul filmului Umilinţă, scenariu şi regie Cătălin Apostol, este o imaginecutremurătoare. Există aici ziua unei lumii agonice şi inconştiente, alunecată apocalipticîn mrejele răutăţii. Este desemnată prin întâmplările din satul Pârlita peste care vine,în final, puhoiul apelor. Şerban Ionescu interpretează un personaj care nu vorbeşte,medicul veterinar Dumitru, care poartă cu sine vina şi suferinţa a tot şi toate, carecomunică doar cu un copilaş, prin privire. Singurul său prieten de suflet şi nevoi. În final,găsindu-l pe copilaş fără suflare în tinda bisericii, părăsit de cei ce-i pricinuiseră moartea,îl ia în braţe şi iese din lăcaş, înaintează într-un spaţiu ce pare că are trepte, sub un cerapăsător. Merge prin ceaţă şi umbră şi, privit din spate, pare o uriaşă cruce: ŞerbanIonescu - axa verticală şi copilul din braţe - axa orizontală. Nevorbitorul ne dă cea maiVorbitoare imagine. Nu este greu să ne imaginăm că astfel Actorul duce în braţe o Lume,a nevinovaţilor pe care să o aşeze la picioarele Domnului. Şerban Ionescu a dus şicontinuă să ducă în braţe lumea cu suflet de copil, a nevinovaţilor, lumea ucisă derăutatea insuportabilă de ieri şi de azi a puternicilor zilei. Pentru viaţa acesteia el, celnumit Pelicanul, şi-a dat sufletul său.
Ochii vii din tablouI-am privit ochii din imensa fotografie de la capătul sicriului, de deasupra
coroanelor şi florilor aduse ca ultime cuvinte ale noastre. Din fotografie Şerban, o făpturăsimplă într-un tricou negru, ne priveşte pe toţi, cu ochii săi vii, numai înţelegere şilumină. Am trecut din dreapta în stânga şi invers, ochii săi mă urmăreau. Tot astfel mis-a întâmplat şi cu ochii dintr-o icoană, privind-o, din Mânăstirea Tismana. Şi parcă l-amauzit: „Suntem o metaforă, Velea, cea mai scumpă a lui Dumnezeu!”. O trecere dincolo.Mama sa, sprijinită de sicriul fiului, adunată asupra lui, plângea în sine. De câteva ori,când părea că se prăbuşeşte, câte o actriţă o susţinea şi o aşeza pe un scaun. O dată,chiar în faţa mea. Cu lacrimi, îi aduceau condoleanţe actriţe şi actori, ai Naţionalului,ai teatrelor din Bucureşti şi ai celui braşovean. Şerban îşi petrecuse aici copilăria,adolescenţa cu studiile liceale, şi tot aici, pe scena Teatrului din Braşov luase premii cu
Teatrul din Petroşani. Ion Caramitru s-a apropiat de mama îndoliată,s-a înclinat în faţa ei şi a durerii şi a îmbărbătat-o. „Ce să facem,Dumnezeu îi alege pe cei mai buni dintre noi!”. I-a mai şoptit că„autorităţile au fost de acord cu Bellu”. Apoi, s-a retras; după câtevaclipe, mama s-a ridicat şi a mers la fiu. O durere încremenită. Ce i-ofi spus, la despărţire!? Este nefiresc ca mama să-şi îngroape fiul. Nu-iîn ordinea lumii acesteia, deşi s-a întâmplat cu Fiul Cel mai Ales, şi deatunci, parcă, se întâmplă tot mai des. Ea singură, mama, percepe ceînseamnă cordonul luminos al sufletelor. Înaltă şi topită sub doliu, cât
de bine seamănă cu Şerban - şi fiul cu ea!
Prin Poarta Cerului„Trebuie să rabd, ar fi spus el, ca şi cum aş fi înlemnit
pe Marele Stâlp al Durerii şi Răscumpărării, cu sângele curs înpersonajele mele. Să-mi dea Domnul putere să joc şi înprimul spectacol al sălii Media a Teatrului Naţional, ce seamenajează şi se dă în folosinţă. Poate, ultimul al meu!”. Şiîntr-adevăr, în această sală, pe locul unde trebuia să fie
decorul, a avut loc Marea Reprezentaţie, de Adio de la Spectatorii săidragi. De o parte, trupul său în sicriul cu jumătate de capac ridicat,prins în decorul acestei lumi, şi de cealaltă parte, Sufletul cupersonajele întrupate, spunându-ne că nimic din zbaterea sa nu a fostzadarnic pentru a deschide poarta Adevărului, Vieţii şi Luminii. De oparte, familia, prietenii, toţi îndureraţi şi scufundaţi într-un plânslăuntric, şi de altă parte, toţi cei care l-au văzut pe scenă şi continuăsă-l vadă în filme, marea parte a acestui popor, întristată dar plină de
bucurie că unul dintre ai lor a putut să le re-dea o clipă de lumină din sufletul lor. I-autrimis coroane Preşedintele ţării, Prim-ministrul al Guvernului, teatre, asociaţii, prieteni.Actorii Naţionalului, prin rotaţie, i-au făcut de gardă. Şerban Ionescu a dorit ca la aceastădespărţire să vorbească doar maestrul Radu Beligan. Dar vârsta şi sănătatea nu i-aupermis, a lăsat doar Cuvântul înlăcrimat să circule prin presa noastră, ca o bătaie declopot. Totuşi, după slujba religioasă, a vorbit Ion Caramitru - un omagiu simplu, de laactor la actor, un omagiu adus celui plecat din reprezentaţie pentru Marea Reprezentaţie.Şerban Ionescu a ieşit, pentru ultima oară, la aplauze şi spectatorii cerniţi l-au aplaudatîndelung. A ieşit pe poarta Teatrului Naţional „I. L. Caragiale”, însoţit de mamă, familie,prieteni, actori, regizori şi scenografi, dramaturgi şi scriitori, de directorul teatrului şiprieten de-al său, Ion Caramitru, şi, mai ales, de oameni simpli. Simpli, cu inimi mari şisuflete deschise, aşa cum i-a reprezentat el pe scenă şi în filme. Cu înţelegere şi surâspeste răutatea zilei, cu speranţă în Ordinea Zilelor! A ieşit pe poarta îndoliată a Teatruluispre a intra pe poarta Cimitirului Bellu. A ieşit prin poarta oamenilor şi a intrat în parteacealaltă, prin Poarta Cerului. În aplauze şi onoruri fireşti.
Dumitru VELEA
În Căţărătoruldin Pluta
Meduzei, deMarin Sorescu,
alături deVirgil Flonda
şi Avram Birău
SPECIALIVmarţi, 4 decembrie 2012
(urmare din pagina I)Nu cred că s-a descoperit încă metoda de a le
armoniza. Nu a descoperit-o nici Hollywood-ul, cuatât mai puţin Buftea sau Teatrul Naţional dinBucureşti.
Ghici cine vine la micul dejun?Când l-am sunat pe Dumitru Velea să mergem
împreună la Bucureşti pentru a-l conduce pe ultimuldrum pe Şerban Ionescu, prietenul meu a fost puţinsurprins de propunerea mea. Drumul lung şi obositorşi timpul friguros nu te îndemnau deloc să ieşi dincasă. Încercările prin care am trecut fiecare lapierderea celor dragi - atunci când te bucuri foartetare să ştii că ai alături prieteni vechi - au fostargumentele forte ale unei hotărâri comune. Velea afost secretarul literar al teatrului pe vremeaînceputurilor tuturor actorilor mai înainte pomeniţi.Din trioul de început mai trăieşte doar Avram Birău.Primul s-a dus Virgil Flonda, iar acum i-a urmatŞerban. Am plecat şi cu gândul de a o întâlni şi peMagda într-o perioadă delicată a vieţii ei când toatereflectoarele televiziunilor erau aţintite spre familiacare a fost odată. Presa intuia existenţa unor altepersoane în viaţa lor, după 27 de ani de existenţăcomună. Fiul lor, Carol, era firul firav care îi mai ţineaalături. Era puntea lor de dialog într-o relaţie ajunsăla final. Mă feresc să trag o concluzie. Am fost onoratde prietenia fiecăruia. Pentru mine, ei rămân, pentrutotdeauna, acei tineri (mari) actori care veneaudimineaţa la ora 6 şi ne sunau la uşă. Apartamentulnostru cenuşiu se umplea, dintr-o dată, de lumină,spirit şi molipsitoare bună dispoziţie. Seara, laspectacolele cu „Pluta meduzei” sau „În căutareasensului pierdut” şi, mai târziu, cu „Un bărbat şi maimulte femei” sau „Anonimul veneţian” ne dădeamseama, cu adevărat, cine ne trecuse, dimineaţa,pragul uşii.
La „Happy hour” s-a spus ceea ce s-avăzut în ziua cea mai tristă
La Teatrul Naţional, Şerban era „expus”, aşacum şi-a „dorit” - folosindu-se de o formulare cu unexces de umor negru - într-o sală care acum s-adeschis pentru prima dată publicului. O fotografiemare cu Şerban într-un tricou sportiv respira bărbăţieşi forţă. Două şiruri de scaune, de-o parte şi de alta asicriului, au fost ocupate de membrii familiei şi deactori, tovarăşi de vânătoare plus cunoştinţe.Televiziunile erau la datorie şi pândeau fiecaremişcare a celor vii. Transmisiuni directe nu au preafost pentru că, practic, nimic important nu sepetrecea în acea sală sobră, în care o muzică
adecvată se auzea în surdină. La un moment dat aieşit din sală actorul Mircea Albulescu şi, pe hol,acesta a zis tuturor televiziunilor să-l înregistreze toţiodată că nu va vorbi de două ori. „Presarii” s-auconformat şi l-au filmat din toate poziţiile. Alte figuricunoscute publicului larg nu au fost prezente şi, prinurmare, reporterii şi cameramanii au cam şomat peholurile Naţionalului. Magda Catone a venit puţinînainte de ora 12 şi a evitat, cât a putut, contactulcu presa. Ne-am îmbrăţişat şi mi-a spus la ureche căabia aşteaptă să se termine odată acest „realityshow” care a devenit căsnicia lor. Cred că s-a bucuratsincer că ne-a văzut. Din Petroşaniul tinereţii lor maiera acolo şi actorul Avram Birău. A doua zi la PROTV,în cadrul emisiunii „Happy hour”, cel mai bun prietenal lui Şerban, de loc din Braşov, a remarcat faptul cădirectorul teatrului din Petroşani (e vorba de DumitruVelea - n.r.) a fost acolo în timp ce alţi prieteni, actorimari şi regizori importanţi din Bucureşti, nu au găsitde cuviinţă să fie prezenţi la despărţirea de Şerban.„Să le fie de bine!”, a conchis omul cu năduf. Acestaa fost şi sentimentul nostru.
Un „Dineu cu proşti” şi o „Umilinţă”. Plus dragostea definitivă a prietenilor săi adevăraţi
Şerban a avut parte de o destul de discretăieşire din scena vieţii. El ar fi vrut ca, la catafalc, săvorbească doar un singur om: maestrul Radu Beligan.Acesta a trimis o scrisoare de adio, prin intermediulpresei, dar nu a venit la ultima întâlnire cu maitânărul său confrate. A vorbit, în schimb, d. IonCaramitru, directorul Teatrului Naţional. Domnia sanu a citit scrisoarea maestrului Beligan, ci a vorbitliber şi a omis-o pe Magda în discursul lui funebru.Gestul directorului Teatrului Naţional din Bucureşti nis-a părut cel puţin discutabil. Apoi, o seamă de colegiau luat sicriul şi l-au scos, în aplauzele asistenţei,afară din teatrul pe care l-a slujit până în ziua de 5decembrie 2011. Mama sa a sărutat, înainte de a ieşidin sală, tabloul cu fotografia ce-l reprezenta peŞerban cel falnic. În acea zi de început de decembrie,Şerban a jucat, pentru ultima oară, rolul principal în„Dineu cu proşti” de Francis Weber. Regizorulspectacolului a fost însuşi Ion Caramitru, şi tot el afost cel care l-a înlocuit în „Dineu...”.
Ultimul film în care a jucat Şerban s-a numit„Umilinţă”, pelicula de debut a regizorului CătălinApostol. Filmul s-a „tras” afară, în cadrul naturaloferit de satul Pârlita din Bărăgan. Regizorul s-agândit imediat la Şerban, atunci când a terminat descris rolul unui medic veterinar care alege, în modvoluntar, să plătească pentru un păcat din tinereţe.
„M-ai omorât cu rolul ăsta!”, i-ar fi spus Şerbanregizorului. Cătălin Apostol a conceput ultimul rol allui Şerban ca pe „un Ion întors pe dos”. Filmul nu afost, din păcate, un succes. Nici de stimă, nici decasă... Moartea lui Şerban i-a asigurat filmului, într-unmod nesperat, o proiecţie, la o oră de vârf, chiar laTVR 1. (În primul week end de la lansare, filmul a fostvăzut de doar 57 de spectatori...).
Viaţa e frumoasă. Sau, vorba lui Şerban,ca o felie de cozonac
Afară, de pe strada „poet Tudor Arghezi”,actorul Şerban Ionescu a plecat spre Bellu într-oelegantă maşină neagră, în timp ce autocarulTeatrului Naţional îi aştepta pe cei care voiau săparticipe şi la ceremonia militară de pe Aleeaartiştilor. Noi ne-am îndreptat spre gară. Pe drumulspre staţia de la Universitate, pe unde treceaautobuzul 85, ne-am oprit să admirăm, încă o dată,„Caragialeana”, capodopera sculpturală din faţaintrării principale a Naţionalului. „Ce lume, domnule,ce lume!”. Pe stâlpii de afişaj erau anunţatespectacolele lunii decembrie din Capitală. Ne-a atrasatenţia spectacolul lui Grigore Leşe, intitulat „Viaţa efrumoasă”. Aşa e. Mai ales când eşti viu şi sănătos. Şi,atunci, ne-am adus aminte de cuvintele celui plecat:„Mi-am trăit viaţa ca pe o felie de cozonac. Ammâncat-o cu plăcere şi mi-a căzut bine şi mie şicelorlalţi care n-au apucat să muşte din mine. Dar ausimţit mirosul de cocă de cozonac...”.
Post Scriptum cu acces interzis…După ce am crezut că am terminat de scris acest
articol despre Şerban, un amic îmi povesteşte că avăzut pe TVR 1 un, probabil, ultim interviu cu mareleactor. El a povestit că la Petroşani dormea, pe osaltea, la ultimul etaj într-un apartament orientat cugeamurile spre cimitir. Era vorba de apartamentul decare vă pomeneam mai sus. În faţa cimitirului era unstâlp de iluminat ce avea în vârf un bec foarteputernic. Acesta îl deranja foarte tare atunci cândchiar voia să doarmă. Într-o noapte, când nu reuşeadeloc să pună geană pe geană, Şerban şi-a luat inimaîn dinţi şi s-a dus, hotărât, spre poarta cimitirului. Elvoia să-i ceară paznicului să stingă, odată, becul ca săpoată dormi. Când să intre în cimitir, actorul a văzutun anunţ care spunea, negru pe alb, că „Accesulpersoanelor străine e strict interzis”. Aşa că, actorula citit anunţul, s-a conformat şi s-a întors, spăşit, laultimul etaj, în apartamentul cu geamurile orientatespre cimitir. Şi luminate a giorno. Din păcate, la Belluspre deosebire de Petroşani, accesul persoanelorstrăine nu a mai fost interzis...
Despre Şerban Ionescu, aşa cum a fost, la Petroşani şi Bucureşti. sau
