28.12.2013

Noros, -2 3 0C

27.12.2013

Noros, 1 6 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

1 EURO..............................17.88441 Do lar ame ri can ............. 13.05761 Leu românesc ................. 4.01291 Ru blă ru sească ............... 0.3998

Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

“De Crăciun, toată dragostea şi bucuria pe care o dăruieşti celor-lalţi se întoarce, în mod miracu-los, înapoi. Cu cât dăruieşti mai

mult, cu atât vei fi mai iubit”.John Greenleaf Whittier

Cursul valutar 27.12.2013STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 27 decembrie 2013BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Sf. Mc. Tirs, Levchie, Calinic, Filimon şi Apolonie

Iurie Roşca:Încăierarea din Parlament este o nimica toată în comparaţie cu situaţia din ţară

Cu fiecare an, tot mai puţini elevi, profesori şi instituţii de învăţământ

Un fel de scandal diplomatic între Chişinău şi Bucureşti

Ileana Vulpescu:„Eu consider că omenirea e condusă de o ipocrizie fără margini şi fără leac”

2

4

5

7

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

SOCIAL

POLITIC

INTERVIU

CMYK

CMYK

Fondat în 1995 Nr. 48 (925)

EDI|IA DE VINERI

SPECIAL

Poşta Moldovei ABONAREA 20141 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari) 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUX SPECIAL

ABONAREA 2014

La Multi Ani!

Dragii noştri cititori,În aceste zile magice, pline de farmec şi de

speranţe, dinaintea Revelionului, redacţia ziarului FLUX vă urează multă sănătate, bunăstare şi multe bucurii. Fie ca spiritul sfintelor sărbători de iarnă să pătrundă în casele şi în sufletele voastre, iar iubirea, fericirea, curajul, speranţa, înţelepciunea şi generozitatea să vă fie călăuză în anul care vine. Şi anul care vine să fie mai bun decât cel care a trecut. Să aveţi parte de sănătate şi bucurie din partea celor dragi, iar grijile şi nevoile care vă macină să nu vă împiedice să păşiţi în Noul An cu demnitate şi încredere.

La mulţi ani şi Dumnezeu să vă binecuvânteze!

Un bilanţ trist şi un licăr de speranţă

Iată că a mai trecut un an. Un an în care aproape că nimic nu s-a în-tâmplat. Nimic substanţial. Nimic calitativ. Oligarhii care se află la pute-re s-au certat niţel, după cazul omorului din Pădurea Domnească. S-au demis reciproc din funcţii, Vladimir Plahotniuc a pierdut postul de prim-vicepreşedinte al Parlamentului, iar Vladimir Filat – pe cel de prim-mi-nistru. Dar când au văzut că războiul dintre ei poate să nu aibă niciun învingător, ci doar învinşi, cei doi au căzut la pace. Leancă a fost soluţia de compromis. Iurie Leancă guvernează, mai bine zis se face a guverna. Guvernează, de fapt, Filat şi Plahotniuc, pentru care puterea înseamnă să-şi păstreze monopolurile, să-şi ţină la adăpost afacerile. Multe dintre care sunt frauduloase şi oneroase pentru stat. Contrabanda cu ţigări, spre exemplu.

Continuare în pag. 4

Opoziţia, în îmbrăţişarea gingaşă a puterii

(citiţi pag. 3)

Actuala putere ar putea primi, în ajunul alegerilor parlamen-tare de anul viitor, un ajutor important de la „partenerii” săi occidentali. Zilele acestea, Herman Van Rompuy, preşedinte-le Consiliului European, a anunţat că Uniunea Europeană va accelera procedura de semnare a Acordului de Asociere cu Moldova şi Georgia, astfel încât acesta să poată fi semnat, cel târziu, până la vară, Bruxellesul fiind pregătit pentru asta. Dar este oare pregătit şi Chişinăul?

Continuare în pag. 2

Pădurea Domnească, vectorul european şi dublele standarde

27 DECEMBRIE 20132F L U X Actual

„Încăierarea dintre democraţi şi comunişti la finele sesiunii toamnă-iarnă a Parlamentului este un eveniment nesemnificativ în compara-ţie cu criza social-economică din ţară”, conside-ră fostul preşedinte al Partidului Popular Creş-tin Democrat din Moldova, Iurie Roşca.

Solicitat de corespondentul „Infotag”, acesta a declarat că „pentru activitatea desfăşurată, autorităţile pot fi notate cu „nesatisfăcător”.

„Puterea din Moldova este uzurpată de oa-menii care primesc ordine din străinătate. Ne supunem managementului extern al birocra-ţilor europeni şi coaliţia de guvernare îndepli-neşte supus ordinele acestora”, consideră poli-ticianul.

Potrivit lui Roşca, „cei de la guvernare se gân-desc doar la îmbogăţirea pe seama poporului prin intermediul privatizării întreprinderilor şi proprietăţilor de stat”.

„Succesul inventat al parafării Acordului de

asociere Uniunea Europeană - Republica Mol-dova nu va oferi nimic bun nici Moldovei, nici cetăţenilor țării, deoarece guvernarea nu se gândeşte la consecinţe. Piaţa noastră se va pră-buşi sub presiunea corporaţiilor intercontinen-tale şi doar un naiv nu conştientizează acest fapt. Sporirea competitivităţii mărfurilor noas-tre nu se discută - totul merge spre extinderea pieţei de comercializare a produselor europe-ne”, este convins Roşca.

Politicianul consideră că „cetăţenii Moldovei nu vor beneficia de prosperitate cu un astfel de preşedinte şi cu un guvern nepregătit”.

„Promisiunile de a majora salariile bugetari-lor sunt doar o metodă preelectorală, deoarece în ţară nu este înregistrată majorarea număru-lui locurilor de muncă, majorarea programelor social-economice, menite să îmbunătăţească viaţa cetăţenilor. Nimic nu se va întâmpla atât timp cât aceşti oameni se află la putere”, a spus Roşca.

Potrivit lui, „nu se merită de a acorda atenţie încăierării din Parlament, astfel de incidente au loc în multe ţări”.

„Nu este o noutate. Deputaţii ar trebui să aibă o atitudine mai responsabilă faţă de func-ţia pe care o deţin şi să fie mai precauţi la vorbe, deoarece sunt aleşii poporului. Este un specta-col, cu scopul de a distrage cetăţenii de la situ-aţia social-economică din ţară, dar nu trebuie

să uităm că puterea se află în mâinile a câtorva oameni. În 2014 cel mai important eveniment vor fi alegerile parlamentare şi următoarea conducere trebuie să fie mai bună decât actuala coaliţie de guvernare, să devină un exemplu de comportament”, consideră politicianul.

Potrivit fostului vicemi-nistru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Valeriu Ostalep, ceea ce s-a întâmplat marţi seară în Parlament, când deputaţii s-au luat la bătaie, este, de fapt, „o re-flectare a dispoziţiei din societate”.

„Dacă în societate ar fi linişte, atunci şi în Parlament ar fi delegaţi oameni care, deşi au viziuni diferite, au în schimb o anumită cul-tură a comunicării şi respect unii faţă de alţii. Însă, în condiţiile în care în societate există un număr foarte mare de oameni care, pur şi sim-plu, urăsc această guvernare, nu putem să ne aşteptăm la mai multe de la deputaţi”, a spus Ostalep, precizând că „la sfârşit de an, deputaţii au luat-o razna”.

În opinia fostului viceministru, în acest an ac-tivitatea Parlamentului nu a avut niciun rezul-tat palpabil.

„Problema transnistreană a fost discutată o

singura dată în Parlament şi atunci fără niciun rezultat, premierul nu a prezentat niciodată în legislativ viziu-nea economică a Guvernului pentru următorii ani, iar pro-blemele sociale sunt doar nişte speculaţii. Cu alte cu-vinte, motive de bucurie nu sunt la acest sfârşit de an”, consideră Valeriu Ostalep.

Activitatea sesiunii toam-nă-iarnă a Parlamentului Republicii Moldova s-a încheiat marţi seară cu o ceartă. Liderul Par-tidului Democrat Marian Lupu şi comunistul Grigore Petrenco nu au putut găsi limbă comu-nă cu privire la numirea în funcţie a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii şi schimbul de replici dure a degenerat în bătaie. În ajuto-rul părților implicate în conflict au venit colegii acestora. După reluarea activităţii Parlamentu-lui spicherul Igor Corman a fost nevoit să închi-dă şedinţa şi, pentru prima dată în istoria Repu-blicii Moldova, liderii fracţiunilor parlamentare nu au rostit discursuri la sfârşit de sesiune, cu toate că acest subiect a fost inclus pe ordinea de zi. De asemenea, deputaţii nu au primit co-lindătorii, care au aşteptat câteva ore încheie-rea sesiunii Parlamentului.

Sursa: infotag.md

IURIE ROŞCA:

Încăierarea din Parlament este o nimica toată în comparaţie cu situaţia din ţară

Urmare din pag. 1Aceste promisiuni sunt condiţiona-

te, probabil, şi de eşecul înregistrat de UE în relaţia cu Ucraina. Iar Republica Moldova va fi privilegiată, pentru că rămâne, deocamdată, singura poves-te de succes în cadrul Parteneriatului Estic, cu toată corupţia, hoţiile şi „mâr-şăveniile” ei, vorba lui Mihai Ghimpu.

Declaraţia încurajatoare pentru coaliţia proeuropeană a venit, întâm-plător, chiar în ajunul unei macabre aniversări, un an de la tragedia din Pădurea Domnească. Despre „vână-toarea regală” din 23 decembrie, cu participarea unor înalţi demnitari de stat, în cadrul căreia a fost omorât omul de afaceri Sorin Paciu s-a aflat abia pe data de 6 ianuarie, chiar în aju-nul Crăciunului pe stil vechi. La parti-da ilegală de vânătoare au participat de-a valma politicieni, oameni de afa-ceri, procurori, judecători, consilieri municipali, funcţionari de stat, apro-piaţi Partidului Democrat, în special li-derului acestuia, Vladimir Plahotniuc, dar şi Partidului Liberal, pe atunci încă „beton”.

La data respectivă, în ajunul Naşterii Domnului, nimeni dintre distinşii con-ducători ai ţării nu a dorit să-şi strice sărbătorile şi să reacţioneze la dezvă-luirile făcute de Sergiu Mocanu, care l-a învinuit de comiterea omorului pe procurorul general Valeriu Zubco. Şeful statului a declarat arţăgos că el nu comentează „ceea ce au declarat alţii”, liberalul Mihai Ghimpu era la „băi”, preocupat să-şi ducă la bun sfâr-şit tratamentul. Nici alţi demnitari nu au dorit să-şi scurteze odihna din ca-uza unui „fleac”. Mai mult decât atât, procurorul general se odihnea şi el, relaxat, pe meleaguri îndepărtate, iar instituţia condusă de acesta a difuzat un comunicat în care ne-a asigurat că informaţiile lui Mocanu sunt aberaţii.

Apoi toată lumea a ieşit subit din mahmureala sărbătorilor, şi-a recăpă-tat memoria, şi-a amintit care, unde şi cu cine a fost la vânătoare, au curs gârlă fel de fel de comunicate de pe la instituţiile statului. Preşedintele ţării,

prin gura purtătorului său de cuvânt, s-a arătat foarte „îngrijorat” de modul defectuos în care au funcţionat insti-tuţiile abilitate ale statului. A fost găsit chiar şi un ţap ispăşitor, în persoana vicepreşedintelui Curţii de Apel Chi-şinău, Gheorghe Creţu, deşi anterior acesta declara că nu a fost la vânătoa-re cu Valeriu Zubco şi că nu cunoaşte victima.

Pentru ca lucrurile să fie clare, de la Procuratură a venit precizarea că pro-curorul general Valeriu Zubco şi pre-şedintele Curţii de Apel Chişinău, Ion Pleşca, nu figurează printre suspecţi, pentru că aceştia nu ar fi făcut parte din echipa de vânători în care s-a pro-dus incidentul.

Astfel, Zubco, chiar dacă până la urmă şi-a pierdut funcţia, a scăpat to-tuşi basma curată şi nu a fost tras la răspundere pentru că a participat la o vânătoare ilegală şi a tăinuit moartea unui om. Ion Pleşca nu a avut de pier-dut nici măcar atât, pentru că, a decla-rat el cu impertinenţă, nu vede de ce şi-ar prezenta demisia, doar pentru că a participat la o vânătoare, unde s-au auzit nişte împuşcături. Cum, de altfel, şi-au păstrat funcţiile lucrative şi cei-lalţi actori „cu demnitate” ai lugubru-lui spectacol.

Astfel, mai-marii zilei şi-au arătat atunci tot cinismul şi dispreţul de care sunt capabili, ne-au sugerat că ei pot face orice, inclusiv să omoare oameni, fără a răspunde pentru asta şi şi-au de-monstrat în toată splendoarea mizeria lor morală. Iar noi am înţeles că nu trebuie să ne iluzionăm că am trăi într-un stat de drept, pentru că instituţiile de drept le sunt total aservite poten-taţilor zilei. Pentru că avem la putere clanuri, găşti care au luat în captivitate instituţiile statului şi pentru care vieţi-le noastre valorează cam tot atât cât vieţile mistreţilor pe care-i vânează.

Nu asta este însă problema. Cu cinis-mul fără măsură şi comportamentul deviant al demnitarilor noştri ne-am obişnuit deja. Altceva ne-a făcut să re-memorăm tragedia de acum un an. Vă mai amintiţi de reacţiile de atunci ale

unor înalţi oficiali occidentali? De in-dignarea legitimă a acestora şi solici-tarea unei investigaţii cât mai corecte, pentru că, declara, de exemplu şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Repu-blica Moldova, Dirk Schuebel, investi-garea tragediei produse la vânătoarea din raionul Făleşti va fi un test pentru ţara noastră, în calea ei de integra-re europeană. Oficialul şi-a exprimat speranţa că ancheta va fi transparentă şi în deplină conformitate cu legislaţia.

Schuebel mai menţiona că în cazul în care un cetăţean inocent moare ne-natural într-o ţară aşa de mică precum e Moldova, iar informaţia devine pu-blică după aproape două săptămâni de la întâmplare, se creează impresia că cineva a avut interesul să ascundă acest incident. Dacă încă nu a înţeles acest lucru, îi spunem noi domnului Schuebel că nu este nicidecum o im-presie, ci o certitudine.

Dirk Schuebel a mai subliniat la vre-mea respectivă că, în orice ţară din Uniunea Europeană, toţi funcţionarii implicaţi într-un astfel de eveniment şi-ar fi suspendat activitatea, până la încheierea anchetei şi confirmarea ofi-cială a nevinovăţiei lor.

Şi ambasadorul SUA în Republi-ca Moldova, William Moser, a opinat acum un an că: „Este vital ca să se facă o investigare completă şi transparentă şi ca publicul să fie informat”. În acest sens, „o comisie independentă ar tre-bui să fie formată pentru a investiga pe deplin toate aspectele legate de caz şi de a emite un raport public pri-vind constatările şi recomandările sale pentru acțiuni ulterioare”, a mai decla-rat Moser. Au mai fost şi alte reacţii, nu mai puţin tranşante şi univoce.

Acum ne întrebăm, ce s-a întâmplat între timp? Am avut o anchetă trans-parentă, conformă legilor în vigoare, au fost investigate toate aspectele legate de caz, au fost formulate nişte concluzii, au fost luate nişte măsuri, au păţit ceva funcţionarii implicaţi? Şi ne mai întrebăm, de ce au luat apă în gură acei înalţi oficiali occidentali care se arătau oripilaţi odinioară? Mai ales

acum, când este clar că dosarul „Pădu-rea Domnească”, cel mai probabil, nu va avea finalitate, iar principalii vino-vaţi, cei care au muşamalizat, au tăinu-it, au obstrucţionat legea, nu vor su-porta absolut niciun fel de consecinţe.

Ce-i asta, ipocrizie sau bunătate sufletească? Straniu lucru, dar de ce aceşti şi alţi diplomaţi, care ne tot po-vestesc ce s-ar întâmpla „într-un stat european” în cazuri similare celui de la vânătoarea ilegală, ori al tranzacţi-ei de la Banca de Economii şi conce-sionării Aeroportului Chişinău, închid ochii la toate matrapazlâcurile autori-tăţilor de la Chişinău?

Guvernarea a soluţionat problema radical: vechea alianţă nu mai există, coaliţia nouă nu are nimic cu tragedia din Pădurea Domnească. Prin urmare, toată lumea este mulţumită, inclusiv „partenerii externi” ai guvernării.

După „găsirea compromisului rezo-nabil”, cei de la putere ar vrea să uite (şi să uităm) de propria lor ticăloşie şi perfidie, de iresponsabilitatea cu care au subminat instituţiile statului şi au comis ilegalităţi. Şi, până la urmă, aceştia par să se creadă chiar un fel de

eroi şi salvatori ai neamului. Cel puţin, asta lasă să se înţeleagă unul dintre „eroii timpurilor noastre”, Vladimir Plahotniuc, care a scris zilele acestea pe blogul său: „Cazul Pădurea Dom-nească a fost urmat de o altă criză po-litică şi mai mare, cea care a dus la des-trămarea AIE. Ceea ce a urmat după a fost practic un mare test de încercare pentru partidele democratice din Mol-dova (…)

Personal, am făcut multe cedări în acest an, pe care nu doar că nu le re-gret, dar azi, când privesc detaşat, văd cu mai multă claritate cât de impor-tante au fost ele pentru detensiona-rea unor momente şi mai ales pentru a proteja proiectul nostru politic, cel al Coaliţiei. Aceste cedări, în ciuda aparenţelor, m-au apropiat mai tare de politică, m-au implicat mai tare şi m-au făcut şi mai bine să înţeleg cât de puţin importantă este funcţia pe care o deţii, atunci când eşti legat de mâini şi de picioare prin diferite jocuri politice murdare”.

Ce să mai zicem, frumos, patetic, su-blim şi emoţionant până la lacrimi…

Ioana FLOREA, FLUX

Pădurea Domnească, vectorul european şi dublele standarde

27 DECEMBRIE 2013 3 F L U XPolitic

Majoritatea parlamentară a vo-tat cu scandal profesorii titulari de drept propuşi pentru Consiliul Su-perior al Magistraturii şi Consiliul Superior al Procurorilor.

Opoziţia a acuzat coaliţia de la guvernare de promovarea în aces-te funcţii a unor candidaţi con-troversaţi, cu strânse legături de rudenie în sistem, concursul de selectare a acestora fiind doar mi-mat.

Noii membri ai CSM sunt Viole-ta Cojocaru, Gheorghe Avornic şi Teodor Cârnaț, caracterizaţi astfel de deputatul comunist Anatolie Zagorodnâi: „Ați selectat în funcție persoane loiale dumneavoastră. Nu a fost un concurs, a fost doar o mimare. Acestea au fost partajate

din start: Avornic vine de la PD, Cojocaru de la PLDM, iar pe Cârnaț l-au împins reformatorii”.

Cele mai aprigi discuţii le-a pro-vocat candidatura lui Avornic, pro-movată cu insistenţă de democraţi, despre care deputatul liberal-de-mocrat Ion Butmalai a afirmat că ar fi un apropiat al afaceristului Vladi-mir Plahotniuc, dar şi cu numeroa-se rude în sistem, inclusiv o soră magistrat, mai fiind naş de cununie al noului membru CSM, Violeta Co-jocaru, şi văr al vicepreşedintelui Parlamentului, Liliana Palihovici. Deputaţii PCRM au mai dezvăluit că Avornic are proprietăţi şi afaceri în România.

Toate aceste acuzaţii şi critici împotriva lui Avornic l-au scos din

sărite pe distinsul intelectual Mari-an Lupu şi i-au perturbat echilibrul sufletesc, încât acesta s-a îndrep-tat glonţ către comunistul Grigore Petrenco şi l-a îmbrățişat „frățeşte, părinteşte, gingaş chiar”, aşa cum a precizat mai apoi chiar democratul cu alură de macho. Petrenco nu a apreciat efuziunea lui Lupu şi pare chiar să fi fost uşor speriat de gin-găşia îmbrăţişărilor, astfel că aces-ta ar fi încercat chiar să se apere cu pumnii. Deputaţii PD şi PCRM care au sărit să-şi apere colegii mai-mai erau să transforme toată tărăşenia într-o bătaie generală.

L-a „zgâlţâit” sau nu Lupu pe Petrenco, l-a ajuns sau nu pe de-mocrat pumnul deputatului co-munist? Istoria, se pare, nu va lă-

muri niciodată cu exactitate aceste lucruri. Cert este că „gingăşia şi delicateţea” fostului spicher nu a avut parte de consideraţie. Iar Par-lamentul nu pare să fie tocmai lo-cul potrivit pentru a ieşi la discuţii „ca bărbaţii”, chiar dacă, aşa cum a afirmat ulterior Lupu, i-ar fi fost adresate „un şir întreg de cuvinte indecente”.

Deşi fără bătaie, la fel de înver-şunate au fost discuţiile şi în cazul numirii noilor membri ai CSP. După cum notează jurnal.md, proiectul respectiv, pus la vot luni, 23 de-cembrie, deja către ora 22, a fost respins pentru că nu a acumulat numărul necesar de voturi. Până a doua zi însă, deputaţii puterii care au avut rezerve faţă de candidaţi

şi au votat împotrivă, au fost „con-vinşi” să se răzgândească, iar majo-ritatea a decis să anuleze rezultatul votării din ajun. Chiar dacă Regu-lamentul Parlamentului prevede că proiectele care nu acumulează numărul suficient de voturi sunt respinse şi asupra lor se poate re-veni doar în sesiunea următoare a Legislativului.

Ca şi în cazul celor trei candidaţi pentru CSM, şi în situaţia privind desemnarea membrilor CSP, opo-ziţia a acuzat coaliţia de târg cu funcţii publice la limita legalităţii. Fracţiunea PCRM, dar şi deputaţii puterii care au fost iniţial împotri-va candidaturilor propuse (Gheor-ghe Mâțu, prodecan al Facultății de drept USM, Igor Hadârcă, conferențiar universitar la USM, şi Ghenadie Furtună, lector superior la USM) au opinat că respectivele persoane nu sunt cele care ar tre-bui promovate într-o perioadă în care trebuie să facem reforme seri-oase în justiţie, în procuratură şi că acestea nu merită să ajungă în re-spectivele funcţii. Doar că, atunci când mai-marii zilei au interese şi reuşesc să ajungă la mica înţelege-re pentru a-şi promova aceste inte-rese, nimic nu le poate sta în cale, nici chiar legea.

FLUX

Preşedintele Parlamentu-lui, Igor Corman, a încercat să-şi tempereze preşedintele de partid, adresându-li-se „bătăuşilor” (Lupu şi Petrenco – cel care s-a aflat în legitimă apărare): „Domnilor deputați, eu vă rog să vă calmați”, apel care nu a produs efectul scontat, căci confruntarea s-a extins. Lupu a explicat că s-a apropiat de Petrenco şi i-a spus să meargă împreună într-o altă sală pentru a vorbi ca între bărbați, în urma cu-vintelor pe care i le-a adresat deputatul comunist. Petrenco a declarat presei că i-a spus lui Lupu că este „o personalitate uşuratică care îndeplineşte

comenzile proxenetului Pla-hotniuc”.

În Regatul Unit al Marii Bri-tanii şi Irlandei de Nord, Gar-da Regală este un element de atracție pentru turişti. Membrii Gărzii Regale sunt cunoscuţi nu numai pentru căciulile din blană de urs pe care le poartă, ci pentru starea lor impasibilă din timpul ser-viciului: ei nu râd, nu vorbesc şi nu fac gesturi în afara „celor din program”, indiferent de provocările la care sunt supuşi de turişti. Iar turiştii profită de acest fapt, dedându-se la provocări (ştiind că soldații nu vor reacționa). Tocmai de aceea, un caz a devenit ştire

imediat: un soldat din Garda Reginei Angliei a fost filmat într-un moment inedit – aces-ta s-a pierdut cu firea după ce a fost batjocorit de un turist şi i-a tras acestuia o palmă pe după cap. În ştire se menționa că nervii soldatului au cedat. E clar că un asemenea soldat nu poate îndeplini misiunea care i-a fost încredințată.

Dacă până şi soldații din garda unei Regine sunt antrenați pentru a-şi menține calmul în orice situație, cu cât mai mult ar trebui să dis-pună de această capacitate deputații dintr-un Parlament ca cel al Republicii Moldova, în care deputații sunt garda su-veranului – poporului acestei țări? De ce în Legislativul de la Chişinău sunt posibile ase-menea deraieri de la un com-portament decent, deci firesc, nu al unor parlamentari, ci al unor simpli cetățeni? Pentru că în instituția respectivă nu există respect între colegi, deputații din coaliția guver-namentală şi opoziție demult au depăşit limita admisibilă nu numai a unor contradicții fireşti într-o societate plura-

listă şi democratică, ci limita respectului elementar între oameni, cu atât mai mult, în-tre deputați – cei care repre-zintă grupuri din societatea moldovenească. Atunci când un deputat se năpusteşte asupra altuia, îmbrâncindu-l, el manifestă lipsă de respect față de cei care l-au votat pe acela, datorită cărora acela a ajuns în forul legislativ al țării.

Când un deputat de 2 metri din coaliția de la putere îl so-mează prin îmbrânceli pe un deputat din opoziție, cu mult mai scund şi mai tânăr, să iasă afară pentru a-l bate măr, nu cred că este o situație care îl avantajează, în ochii electo-ratului, pe primul. De aseme-nea, situația în cauză a arătat că cel care a inițiat „bătaia” din Parlament nu pare un lider, ci un teribilist, care face poze în fața oglinzii contractându-şi muşchii, se ia de un alt depu-tat pentru a-l scoate, prin îm-brânceli, afară. Pe scurt, cazul de marţi, 24 decembrie, din Parlament a fost o dovadă în plus a nivelului de degradare pe care l-au atins politicienii momentului la Chişinău.

P.S. Şi a mai demonstrat că multe dintre instituțiile mass-media moldoveneşti sunt in-strumente de propagandă/manipulare (cum a fost când-va NIT-ul), căci deşi din ima-ginile prezentate s-a văzut clar că Marian Lupu a fost cel

care s-a năpustit asupra lui Petrenco, îmbrâncindu-l, iar comunistul s-a apărat, unele mijloace de informare în masă l-au găsit drept vinovat pe de-putatul comunist.

Aurelian LAVRICSursa: moldova.org

Opoziţia, în îmbrăţişarea gingaşă a puteriiÎnainte să plece în vacanţa binemeritată, guvernarea noastră proeuropeană şi democratică a mai împărţit câteva funcţii, pe criterii de cumetrism şi obedienţă politică. Oamenii instalaţi în aceste funcţii sunt atât de importanţi pentru putere, încât aceasta era gata să-i apere chiar şi cu pumnii. Nemaivorbind de nesocotirea legii. Aşa cum ne-am obişnuit, potentaţii zilei, care ne vrăjesc cu vorbe despre reforme, vector european, prin-cipii şi valori, atunci când sunt în joc propriile interese, procedează aşa cum le convine lor mai bine.

Ceva despre bătăile din Parlamentul RM sau cum e să fii teribilist politic

Sfârşitul sesiunii de toamnă a Parlamentului RM, care a fost consemnat pe 24 decembrie, a scos în evidență o anumită trăsă-tură a preşedintelui PD, Marian Lupu. După o intervenție la un microfon din sala de şedințe,

acesta s-a năpustit asupra deputatului din opoziția parlamentară, Grigore Petrenco, şi a început să-l îmbrâncească, ceea ce a cauzat o confruntare fizică, în care s-au dat şi palme (dacă nu şi pumni), în care au fost implicați şi alți deputați comunişti, care au sărit în apărarea lui Petrenco, şi alți deputați din coaliția guvernamentală, care au sărit în apărarea PD-istului.

Caricatură de Sergiu Puică

27 DECEMBRIE 20134F L U X Social

Un bilanţ trist şi un licăr de speranţă

Urmare din pag. 1Ar mai fi de menţionat spectacolul politic cu para-

farea Acordului de Asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Vorbă multă, demagogie multă şi speranţe deşarte. Şi multă minciună. Atât de multă minciună încât mulţi naivi din Republica Moldova au început să creadă că, odată cu parafarea acestui do-cument, ţara noastră a făcut primul pas spre aderarea la Uniunea Europeană, ceea ce este un fals absolut. Textul acordului (care a fost doar parafat, dar mai tre-buie semnat şi ratificat, ca să intre în vigoare şi să fie aplicabil) nici nu pomeneşte de integrarea europeană a Republicii Moldova, nici măcar într-o perspectivă imaginară.

Tot la capitolul spectacol politic ar trebui să plasăm şi folosirea forţei fizice în Parlament. Din ce cauză de-putaţii se iau la pumni? Ca să pară mai convingători. Ei sunt conştienţi că alegătorii nu mai au încredere în ei, că nu au făcut şi nu fac nimic din ceea ce au promis. Şi atunci recurg la pumni ca alegătorii naivi să spună: ai noştri se bat pentru noi. Această lipsă de legitimitate o resimt toţi cei din Parlament, pentru că toţi recurg la forţa brută ca argument: şi cei de la guvernare, şi cei din opoziţie.

Iată că în aceste trei alineate a încăput bilanţul anu-lui politic 2013. Din păcate, Republica Moldova nu a înregistrat niciun progres cât de mic, fie şi într-un do-meniu mai puţin important. Lucrurile au mers din rău în mai rău. Peste tot s-au înregistrat doar insuccese. Şi, cel mai grav, a scăzut nivelul de trai al oamenilor. Veni-turile s-au diminuat, iar preţurile au crescut. Moldova continuă să fie cea mai săracă şi mai coruptă ţară din Europa, aşa cum România continuă să fie cea mai săra-că şi mai coruptă ţară din Uniunea Europeană.

Din păcate, oamenii din ţara noastră se pot bucura doar de reuşitele lor individuale (bineînţeles, cei care le au). Despre o reuşită colectivă, la nivel naţional, fie cât de mică, nu putem să vorbim.

Toţi sunt în aşteptarea lui 2014, mai ales că pentru anul viitor sunt preconizate alegeri parlamentare, care ar putea să fie cruciale pentru Republica Moldova. Iată de ce Ziarul FLUX va depune toate eforturile ca să fie alături de cititorii lui şi în 2014. Aşa cum în anul aces-ta, în pofida problemelor financiare cu care ne-am confruntat, FLUX a reuşit să pătrundă săptămână de săptămână în casele oamenilor, să le spună adevărul despre ceea ce se întâmplă pe scena politică, în culise-le ei, în societate, în afaceri. Ziarul FLUX se angajează să fie alături de cititorii săi şi în 2014.

Cititorii ziarului FLUX sunt, în mod sigur, o comuni-tate, o comunitate a oamenilor care nu acceptă să fie manipulaţi, care nu se lasă manipulaţi de presa guver-nanţilor-oligarhi din ţară. Un ziar nu înseamnă numai echipa redacţională şi produsul acesteia, ci, în primul rând, cititorii, consumatorii de informaţie. Noi le mul-ţumim cititorilor noştri că au fost alături de noi pe par-cursul lui 2013. Şi suntem siguri că vom fi împreună şi în 2014. Dumnezeu să ne ajute.

P.S.: Dragi cititori, vă anunţăm că săptămâna vii-toare, Redacţia ziarului FLUX se va afla în vacanţă şi, respectiv, ziarul nu va apărea în prima zi de vineri din anul viitor, 3 ianuarie 2014. Următorul număr al ziaru-lui FLUX va vedea lumina tiparului pe data de 10 ianua-rie. Această întrerupere nu afectează, sub nicio formă, angajamentul Redacţiei faţă de abonaţi, dat fiind fap-tul că în 2014, per total, vor fi editate 48 de ediţii, aşa cum prevăd contractele ziarului cu ÎS „Poşta Moldovei” şi cu alţi distribuitori, şi ale acestora cu abonaţii FLUX. Vă mulţumim pentru înţelegere. Rămâneţi cu FLUX.

În urma procesului de optimi-zare a reţelei instituţiilor de învăţământ primar şi secun-dar general, în anul de studii 2013/14 numărul acestor instituţii s-a redus cu 22 de unităţi comparativ cu anul precedent. Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică privind activitatea acestor in-stituţii, la începutul anului de studii 2013/14, această reţea era constituită din 112 şcoli primare, 771 de gimnazii, 466 de licee şi 23 de şcoli pentru copii cu deficienţe în dezvol-tarea intelectuală sau fizică.

Din totalul instituţiilor de învăţământ primar şi secundar general, 335 funcţi-onează în mediul urban (cu 8 unităţi mai puţin), iar 1037 – în mediul rural (cu 14 unităţi mai puţin). Totodată, din totalul in-stituţiilor din mediul urban, 69 la sută sunt liceele, în cazul mediului rural, prevalează gimnaziile, cu o pondere de 68 la sută.

La începutul anului de studii 2013/14, în învăţământul primar şi secundar ge-neral de zi au fost încadraţi 352 de mii de elevi, prezentând o reducere a numărului acestora cu 3,8% faţă de anul de studii precedent. Majoritatea elevilor din învăţă-mântul primar şi secundar general (98,8%) studiază în şcoli publice. Numărul elevilor în şcolile private este de 4,2 mii de persoa-ne sau cu 2,4% mai mult faţă de anul de studii 2012/13.

În medie, la 10 mii de locuitori revin 989 de elevi, faţă de 1028 câţi erau în anul de studii precedent. În profil teritorial, con-statăm că cei mai mulţi elevi sunt concen-traţi în zona Centru (1019 la 10 mii de locu-itori), iar cei mai puţini în zona Nord (936 la 10 mii de locuitori).

Trendul descendent al numărului de elevi în învăţământul primar şi secundar general (-31,9%) a determinat şi reduce-rea numărului de clase, respectiv cu 7108 (-29,0%) comparativ cu anul de studii 2005/06.

Reţeaua instituţiilor de învăţământ special este formată din 23 de unităţi sau cu 5 unităţi mai puţin comparativ cu anul de studii 2012/13. Numărul ele-vilor înscrişi în învăţământul special a fost de 1807 persoane şi s-a redus esen-ţial comparativ cu anul precedent (cu 21,4%), majoritatea acestei categorii de elevi fiind integrată în şcolile obişnui-te. În cadrul acestor instituţii, 76,9% din elevi sunt cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală, 10,5% – cu auz slab, 6,% – cu vederea slabă, 3,3% – surzi şi 3,3% – cu restanţe poliomielitice şi paralizii cerebrale.

Datele statistice arată că este în descreş-tere şi numărul angajaţilor din sistemul educaţional. În anul de studii 2013/14, în instituţiile de învăţământ primar şi se-cundar general de zi şi-au desfăşurat ac-tivitatea didactică 32,1 mii de persoane, cu 6,1% mai puţin decât în anul de studii precedent. Personalul de conducere con-stituie 3,7 mii de persoane sau 11,5% din totalul cadrelor didactice. Ponderea per-sonalul de conducere cu normă didactică este de 92,4%.

Pe grupe de vârstă, situaţia angajaţilor din învăţământul primar şi secundar gene-ral de zi este următoarea: 5,1% au vârste sub 25 ani, 8,6% se află în grupa de vârstă 25-29 de ani, 19,6% au între 30 şi 39 de ani, 25,6% – între 40 şi 49 de ani, 26,2% – între 50 şi 59 de ani, iar 14,9% au vârste de peste 60 de ani.

Din numărul total de cadre didactice, 58 la sută sunt persoanele cu vechimea în munca pedagogică de 20 de ani şi peste. Cadrele didactice cu studii superioare re-prezintă 88,2% din total, iar cele cu studii medii de specialitate pedagogice – 9,9%. Ponderea femeilor în aceste niveluri edu-caţionale este majoritară (84,8% din total cadre didactice).

Făcând o comparaţie cu anul de studii 2005/06, când cadrele didactice constitu-iau 40,9 mii de persoane, iar numărul ele-vilor era de 517 mii de persoane, consta-tăm că pe parcursul următorilor ani, atât numărul de cadre didactice, cât şi numărul de elevi s-a micşorat considerabil. Astfel, numărul de elevi s-a redus cu 32 la sută, iar a cadrelor didactice – cu 21 la sută.

FLUX

România rămâne în continuare una dintre ţările cu cele mai ief-tine costuri cu forţa de muncă din Europa, salariul mediu al unui angajat român fiind de 1.553 de RON pe lună net (474 de do-lari net), potrivit unei analize realizate de Wikipedia.

Pe de altă parte, un elveţian câştigă, în medie, 5.600 de do-lari net lunar (4.200 de euro), potrivit datelor din 2011, pre-zente în analiza wikipedia.

Conform datelor Wikipedia, cele mai mari salarii medii din Europa se înregistrează în Elve-ţia, 5.600 de dolari net pe lună, Luxemburg, cu un salariu me-

diu net de 4.230 de dolari pe lună, şi Irlanda, cu 4.028 dolari pe lună.

Cele mai mici salarii medii din Europa se înregistrează în Moldova, 263 de dolari net lu-

nar, Albania, 264 de dolari net, şi Ucraina, 303 dolari. România se află pe locul şase în topul statelor europene cu cel mai mic salariu mediu, după Bulga-ria şi Macedonia.

Analiza realizată de Wikipe-dia ia în calcul salariile medii nete şi brute din statele euro-pene, calculate atât în mone-dele naţionale ale fiecărui stat, precum şi în dolari, însă datele disponibile vizează perioade de timp diferite. Pentru Mona-co şi San Marino nu există date în analiza celor de la Wikipedia.

Salariul mediu este unul dintre cei mai importanţi indi-catori ai unei economii, acesta fiind unul dintre principalii fac-tori luaţi în considerare de in-vestitori care vor să-şi deschidă facilităţi de producţie sau cen-tre de servicii în diferite ţări.

În plus, salariul mediu pe economie are o importan-ţă majoră pentru că evoluţia acestuia este luată în conside-rare atunci când se calculează pensiile.

Sursa: Ziarul Financiar

Cu fiecare an, tot mai puţini elevi, profesori şi instituţii de învăţământ

Moldova şi Albania, ţările cu cele mai mici salarii din Europa

27 DECEMBRIE 2013 5 F L U XPolitic

Să ne amintim de participarea premierului Ponta la lansarea lucră-rilor de construcţie a gazoductului Iaşi-Ungheni, când acesta a declarat că este mândru de faptul că părţile au început, în sfârşit, să facă ceva împreună, nu doar să vorbească, făcând aluzie la nişte declaraţii an-terioare ale şefului statului român. Este „un proiect despre care s-a vor-bit foarte mult, dar s-a făcut foarte puţin”, a declarat el, mai afirmând că Guvernul de la Bucureşti nu trebuie să dea nici sfaturi, nici indicaţii, ci trebuie să muncească împreună cu autorităţile din Republica Moldova, pentru că faptele sunt de o mie de ori mai importante decât o mie de vorbe frumoase despre România şi UE.

Declaraţiile lui Ponta au venit ca o replică la criticile aduse de pre-şedintele Băsescu Guvernului de la Bucureşti, exact în timpul aflării reprezentanţilor acestuia, în frunte cu şeful Cabinetului, în vizită la Chi-şinău.

„E timpul ca domnul Victor Viorel Ponta să guverneze, nu să televize-ze şi să se lupte politic”, a decretat

Băsescu, opinând că premierul este preocupat mai mult de „bătălia cu preşedintele”, decât de problemele ţării.

Băsescu l-a calificat pe Victor Pon-ta drept „un om extrem de limitat în a înţelege cum funcţionează statul” şi a promis să vină în permanenţă cu critici la adresa „incompetenţilor din Guvern”.

“Eu încerc, şi cred că este de dato-ria mea, mai ales la Chişinău, dar nu

doar la Chişinău, să prezint faţa eu-ropeană a României şi daţi-mi voie ca asta să fac şi în continuare”, i-a răspuns Ponta, în cadrul unei con-ferinţe de presă la Chişinău, atunci când a fost întrebat în legătură cu declaraţiile lui Băsescu.

Schimbul de „amabilităţi” a repe-tat exact o situaţie din luna iulie, doar că atunci Băsescu făcea promi-siuni la Chişinău, iar Ponta le comen-ta de la Bucureşti.

Amintim că preşedintele Româ-niei a promis să sporească numărul de burse pentru tinerii din Moldova, în anul de studii 2014–2015, până la şase mii, eliberarea permiselor pen-tru micul trafic la frontieră, sistată de mai bine de jumătate de an etc.

Premierul român a ironizat pe sea-ma lui Băsescu, afirmând în debutul unei şedinţe de guvern că este bine să fii preşedinte, pentru că poţi să fii generos cu banii altora. „Mă gân-deam ce bine este să fii preşedinte, că eşti generos pe banii altora. Se face gazoductul – mă rog, îl facem din banii noştri, burse se dau mai multe, tot din banii noştri. Păcat că Guvernul anterior nu a reuşit să facă nimic, nici să mărească numărul de burse, nici să facă gazoductul cu Republica Moldova. Vreau ca noi să facem şi lucruri serioase, în afară de declaraţii…”, a precizat el.

Ponta a mai menţionat ironic că moldovenii ar fi trebuit să fie deja mai bogaţi decât locuitorii Qataru-lui, la câte declaraţii şi promisiuni s-au făcut până acum.

Deloc potrivit cu uzanţele diplo-matice, demnitarii de la Bucureşti îşi manifestă deschis simpatiile şi antipatiile pentru unii reprezentanţi ai cârmuirii de la Chişinău. Astfel, ca-pul Guvernului român pare să se în-ţeleagă perfect cu şeful Cabinetului de la noi, însă este mai puţin agreat de alţi reprezentanţi ai puterii. Pre-şedintele României nu vede cu ochi buni această prietenie, el având o relaţie „de suflet”, verificată în timp,

cu liberalii, în speţă, cu primarul Do-rin Chirtoacă, dar şi cu şeful statului Nicolae Timofti.

Delimitarea amici-inamici fiind clară, acum în schimburile de replici şi comentarii critice au fost atrase şi autorităţile din Republica Moldova. Mai ales după declaraţiile lui Băses-cu privind unirea Republicii Moldo-va cu România şi vizita acestuia la Chişinău, imediat după parafarea Acordului de Asociere cu UE, în ca-drul summitului Parteneriatului Es-tic de la Vilnius.

Aici trebuie să facem o divagaţie şi să amintim că tot atunci ne-a vi-zitat şi preşedintele Senatului, Crin Antonescu, posibilul candidat USL la prezidenţialele din 2014, ambii actori politici încercând să tragă ceva foloase electorale din respecti-vul eveniment. Antonescu a criticat declaraţiile lui Traian Băsescu refe-ritoare la unire, cum le-au criticat şi unii demnitari de la noi, care au afirmat că acestea îi ajută doar pe comunişti.

Amintim că Băsescu a declarat, la 27 noiembrie, înaintea summitului de la Vilnius, că următorul proiect fundamental de ţară pentru Româ-nia este unirea cu Republica Moldo-va. El a mai promis că se va ocupa „categoric” de acest proiect după ce îşi va încheia mandatul.

În urma tuturor acestor declara-ţii, replici şi reacţii, premierul Iurie Leancă pare să fi ajuns definitiv în dizgraţia Preşedinţiei de la Bucu-reşti.

Aflându-se într-o vizită de lucru în România, unde s-a întâlnit cu omolo-gul său, Victor Ponta, acesta a decla-rat, imprudent, la un post de televizi-une că Republica Moldova are nevoie de mesaje de susţinere pentru inte-grarea în UE care să consolideze so-cietatea, nu de declaraţii ca ale pre-şedintelui Traian Băsescu, care să o scindeze şi să creeze probleme supli-mentare, precizând că această ches-tiune nu se află pe agendă. Leancă l-a susţinut pe Ponta, care a opinat că astfel de declaraţii dau „apă la moară comuniştilor moldoveni”.

Aceste declaraţii ale premierului au stârnit reacţii dure la Preşedinţia României. Consilierul prezidenţial Iulian Chifu a comentat pe contul său de Facebook afirmaţiile lui Lean-că, sugerând că ar fi fost mai bine dacă acesta ar fi ştiut să tacă.

„Am avut dreptate cu Iurie Lean-că. S-a descalificat ca premier, di-plomat şi membru al PPE”, constată Chifu, afirmând că nu s-a mai văzut un premier care vine dintr-o ţară ve-cină să-şi pună la dispoziţie servicii-le, „pentru 90 mln Ron”, în războiul intern „contra Preşedintelui acelui stat”.

Consilierul preşedintelui Băsescu a amintit că o bună parte din cele 500 de milioane de euro – ajutor pen-tru dezvoltare – „pe care România i-a plătit în calitate de stat membru UE, au ajuns în Republica Moldova în principal în programe de reformă instituţională, programe ce au făcut posibilă atât liberalizarea iminentă a vizelor în spaţiul UE, cât şi pregătirea pentru parafarea celor două acor-duri de la Vilnius”. Chifu a mai amin-tit de acordarea cetăţeniei române, de cele 5500 de burse de studii acor-date anual tinerilor din Republica Moldova, de ajutorul de 9 milioane de euro acordat pentru lichidarea consecinţelor inundaţiilor etc.

De asemenea, el a avertizat că aceste declaraţii ar putea avea drept consecinţă „discutarea cazului în PPE”.

Consilierul preşedintelui Băsescu mai notează pe un ton extrem de dur că actualul atac ridică probleme relevante, „mai ales când vine de la persoane care nu şi-au apărat atât de clar poziţiile în privinţa situaţiei din regiunea separatistă Transnistria, de exemplu, sau a presiunilor suportate din partea Rusiei în jurul summitului de la Vilnius. L-aţi auzit vreodată pe dl Leancă solicitând retragerea tru-pelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova? Aici ar trebui să fie cu ade-vărat ferm şi implicat, nu în politica de la Bucureşti, în afara oricărei cam-panii electorale”.

Chiar dacă sunt formulate doar pe o reţea de socializare, criticile consi-lierului prezidenţial ar putea părea uşor nepotrivite, dacă ţinem cont de statutul pe care-l are acesta. Cu atât mai mult, cu cât Traian Băsescu şi-a permis, în repetate rânduri, inter-venţii brutale şi critici dure, pe un ton deloc diplomatic, la adresa unor demnitari din Republica Moldova, declaraţii fără acoperire, cum ar fi cea de acum câţiva ani despre posi-bilitatea aderării ţării noastre la Uni-unea Europeană, concomitent cu România, ştiind exact că acest lucru era imposibil. În schimb, aceste afir-maţii au avut mare priză la electo-ratul din Republica Moldova. La fel şi în chestiunea unirii, Băsescu ştie că nu există soluţii pentru aceasta. În schimb, poate fi un bun subiect electoral.

Nu ştiu cum va reacţiona şi dacă va reacţiona şeful de partid al pre-mierului Leancă la cele punctate de Chifu. Cu certitudine însă relaţiile bi-laterale dintre ţările noastre nu vor avea nimic de câştigat. Iar „războiul intern” despre care vorbeşte consi-lierul pare să fi devenit demult unul „extern”. Depinde de actorii politici dacă acesta va lua amploare.

Ioana FLOREA, FLUX

IN MEMORIAMAurel Tipa, un exponent

al generaţiei de aur a mişcării de renaştere naţională

La 19 decembrie curent s-a stins din viaţă Aurel Tipa, consăteanul meu, medic-chirurg de la Leova, născut în satul Hirova, raionul Călăraşi. O per-sonalitate marcantă a mişcării de renaştere şi eliberare naţională, mereu în epicentrul evenimentelor de acum două decenii, doctorul Aurel Tipa reprezintă acea generaţie de aur care a avut curajul şi demnitatea să facă un pas înainte la apelul interesului naţional. Adept al Mişcării Democra-tice, membru activ al Frontului Popular din Moldova, el a militat pentru oficializarea limbii române şi pentru revenirea ei la alfabetul latin, pentru Independenţă şi pentru dreptate de care era atât de însetat neamul nos-tru în momentul ruperii zăgazurilor vechiului regim.

În 1992, Aurel Tipa pleacă ca voluntar pe linia frontului în calitate de medic, unde a îngrijit de ostaşii şi combatanţii noştri răniţi de gloanţele inamicului.

Fiind consăteni cu Aurel Tipa, ne întâlneam de fiecare dată la reuniu-nile noastre de acum două decenii cu multă bucurie, ne îmbrăţişam fră-ţeşte şi ne aminteam cu drag de satul nostru natal, de rude şi cunoştinţe comune. Şi deoarece mama mea, Zinaida, i-a fost învăţătoare pe vremuri, Aurel îi transmitea salutări şi urări de sănătate.

Era un bărbat viguros, mereu zâmbitor şi plin de viaţă. Ne tutuiam ca între prieteni. Pe atunci nici nu-mi dădeam seama că între noi e o diferen-ţă de vârstă de aproape douăzeci de ani. Abia acum, când vechiul nostru coleg, profesorul Vasile Ciobanu, mi-a comunicat tragica veste, am aflat că Aurel Tipa s-a născut la 4 aprilie 1942. Iar moartea l-a secerat după o boală grea, care s-a dovedit a fi incurabilă.

Acum, când doctorul Aurel Tipa nu mai e printre noi, resimt cu durere plecarea lui la Domnul. Iar amintirile tinereţilor noastre romantice, pline de elan, de speranţe, de greutăţi, dar şi de împliniri, mi se perindă în faţa ochilor minţii de undeva de departe, de parcă am fi trăit cu toţii, demult, o altă viaţă.

Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească cu drepţii în împărăţia cerurilor. Iurie ROŞCA

Un fel de scandal diplomatic între Chişinău şi BucureştiConstatam ceva mai demult că animozităţile dintre preşedintele român Traian Băsescu şi coaliţia USL, mai ales ostilităţile şefului statului cu prim-ministrul Victor Ponta, nu se opresc la frontiera cu ţara noastră. Dim-potrivă, în vizitele tot mai dese pe care le întreprind actorii politici de pe malul Dâmboviţei la Chişinău (ex-plicabile, pentru că vin alegerile europarlamentare din mai 2014, fie la cele prezidenţiale de la sfârşitul anului viitor) aceştia nu se sfiesc să-şi arunce replici acide, să se învinuiască de incompetenţă şi populism. Disputele dintre Băsescu şi Ponta, inclusiv pe subiectul cine vrea cu adevărat binele Republicii Moldova, muncind efectiv pentru asta, şi cine urmăreşte doar obţinerea capitalu-lui de imagine, revin în actualitate, ori de câte ori unul dintre aceştia ajunge în Republica Moldova.

27 DECEMBRIE 20136F L U X Geopolitic=

Imperiu fără împăratExistă o idee destul de răspândită,

potrivit căreia noţiunea de ”impe-riu” presupune în mod obligatoriu existenţa unui împărat. Dar o analiză nepărtinitoare a acestui fenomen de-monstrează că istoria cunoaşte mul-te imperii fără împăraţi. Unele dintre acestea erau conduse de un grup re-strâns de aristocraţi aleşi. Altele – de către parlament sau senat. Prin urma-re, existenţa unei puteri monarhice uninominale – a împăratului – nu con-stituie o condiţie obligatorie pentru existenţa imperiului. În plus, au existat o mulţime de regimuri monarhice, des-potice, tiranice sau dictatoriale, cu o putere absolută a ţarului sau a condu-cătorului autoritar, care nu se numeau imperii şi nu aveau nimic în comun cu acestea. Astfel, putem examina nestin-gherit principiul imperiului absolut in-dependent de cel al împăratului.

Imperiul ca instrument optim pentru crearea societăţii civileO altă prejudecată comună este cea

despre imperiu ca fenomen extrem de arhaic, depăşit de civilizaţia contem-porană încă în pragul Timpurilor mo-derne. Şi această opinie este departe de adevăr. Dimpotrivă, atât imperiile antice, cât şi cele moderne, reprezin-tă o formă de organizare politică ce depăşeşte din punctul de vedere al parametrilor tehnologici, ideologici, sociali, administrativi şi economici so-cietăţile preexistente.

Ele, de regulă, însemnau moderniza-rea popoarelor, societăţilor şi statelor care erau incluse în graniţele imperiu-lui. Acestea instituiau în spaţii enorme un mod comun de organizare socială şi juridică, unificau şi deschideau comu-nităţi etnice spre un dialog cu celelal-te, contribuiau la dezvoltarea tehni-că, facilitau comerţul şi alte forme de schimb cultural, creau premise pentru dezvoltarea societăţii civile.

Aşa, de exemplu, Imperiul Roman a recunoscut prin edictul împăratului Caracalla dreptul la cetăţenia romană pentru toţi oamenii liberi, care erau în acea perioadă sub sceptrul Romei, deşi până atunci dreptul la cetăţenie le revenea doar unor persoane cu merite deosebite din elita locală. Astfel, pe atunci apostolul Pavel era un evreu de viţă pe nume Saul, el deţinea cetăţenia romană cu mult înaintea edictului lui Caracalla.

Deşi au fost construite pe negarea imperiului, statele-naţiuni europene moderne au preluat integral instituţia cetăţeniei de la modelul imperial. Şi nu e deloc întâmplător faptul că la etapa actuală anume dreptul roman, ce re-flectă logica juridică de devenire a im-periului, stă la baza legislaţiei acestora.

Definiţia imperiuluiDacă un imperiu nu se defineşte nici

prin existenţa unui împărat, nici prin apartenenţa la anumite sisteme poli-tice arhaice, atunci care ar fi la modul obiectiv trăsăturile caracteristice aces-tuia? Şi cum am putea defini imperiul?

Imperiul reprezintă o formaţiu-ne politico-teritorială care îmbină un centralism strategic dur (o verticală a puterii unică, un model centralizat de conducere al forţelor armate, un cod de drept civil comun pentru toţi, un sistem fiscal unic, un sistem unic de comunicaţii etc.) cu o largă autonomie

regională a formaţiunilor social-politice, care fac parte din componenţa acestu-ia (existenţa unor elemente ale drep-tului etnoconfesional la scară locală, o componenţă etnică variată, un sistem de administrare locală bine dezvoltat, coexistenţa unor modele diferite ale puterii locale, de la democraţia triba-lă până la cnezate centralizate şi chiar regate).

Imperiul pretinde întotdeauna la o anvergură universală, înţelegând prin propria organizare politică un nucleu sau un sinonim al unui imperiu mon-dial. „Toate drumurile duc la Roma”. Toate imperiile se percep ca entităţi mondiale.

Un imperiu este purtătorul unei mi-siuni. Ea este privită ca o întruchipare politică a destinului istoric al umanită-ţii. O misiune poate fi percepută ca for-mă de manifestare religioasă (Bizanţ, Austro-Ungaria, califatul islamic, im-periul Moscovit), civilă (Roma antică, imperiul lui Genghis-Han), civilizaţio-nală (imperiul Chinez, imperiul Irani-an) sau ideologică (imperiul comunist URSS, imperiul liberal SUA).

Privit dintr-o asemenea perspecti-vă politologică şi sociologică genera-lă, conceptul de imperiu şi principiile acestuia capătă o actualitate deosebi-tă.

Imperiul neoconilor (benevolent empire)Teza despre actualitatea termenului

„imperiu” pentru înţelegerea realită-ţilor lumii de azi este confirmat prin creşterea interesului faţă de această noţiune în politologia mondială a sec. XXI. Începând cu anul 2002, presa ame-ricană a început să utilizeze pe larg ter-menul respectiv, cu referire la rolul pe care a trebui să-l joace SUA în raport cu restul lumii în noul secol (posibil chiar şi mileniu). În societatea americană s-a declanşat o dezbatere amplă asupra conceptului de imperiu. Şi aşa cum se întâmplă de obicei în astfel de dezba-teri, noţiunea respectivă era înţeleasă de cercuri diferite în mod diferit, dar însuşi termenul a devenit unul central.

Acest proces a fost într-o anume măsură rezultatul unei influenţe ma-jore în politica americană din epoca lui Bush–junior, exercitată de ideile neoconservatorilor. Pornind de la for-mula lui Reagan „URSS ca imperiu al răului”, teoreticienii acestui curent au avansat un proiect simetric: SUA ca „imperiu al binelui”, „benevolent empi-re” (R.Kagan).

Neoconservatorii vedeau SUA în sec. XXI având rolul de integrator global, ca o reeditare în condiţii noi (postmo-derniste) a Romei. Un astfel de proiect dispunea în mod evident de toate ele-mentele unui imperiu:

- o conducere strategică centrali-zată a lumii (forţele armate ale SUA şi NATO);

- o ideologie globală (democraţia li-berală);

- un model economic unificat (piaţa);- o anume autonomie regională a va-

salilor (care dispun de un anumit grad de libertate în politica internă, dar sunt obligaţi să urmeze strict linia america-nă în chestiunile de bază);

- o anvergură planetară (o societa-te civilă planetară, globalizare, One World);

- o misiune de democratizare şi libe-ralizare a tuturor ţărilor şi popoarelor lumii.

La începutul anilor nouăzeci ai seco-lului trecut, Francis Fukuyama a numit, într-un moment de entuziasm, insta-

urarea imperiului american mondial drept „sfârşit al istoriei”. El a recunos-cut ceva mai târziu că s-a grăbit şi că imperiul american mondial nu repre-zintă încă un fapt împlinit, ci doar un proiect şi un scop îndepărtat; în calea spre atingerea lui ar putea să apară complicaţii semnificative, reţineri şi, posibil, retrageri de ordin tactic.

Un alt politolog american, Samuel Huntington, în lucrarea sa nu mai pu-ţin epocală, totalizând întreaga gamă de dezacorduri, a arătat că instaurarea unui „imperiu al binelui” american la scară mondială va fi blocată de „cioc-nirea civilizaţiilor”. Concluzia lui Hun-tington este următoarea: calea spre o amploare mondială a SUA trebuie să fie una treptată, pentru momentul ac-tual fiind mai importantă consolidarea nucleului atlantist (SUA + ţările NATO) şi, manipulându-se contradicţiile civi-lizaţionale, să se aştepte un moment mai prielnic în viitor. Însă, în orice caz, în politologia americană, teza potrivit căreia SUA constituie imperiul secolu-lui XXI este una general acceptată, in-diferent de felul cum sunt tratate eta-pizările istorice şi frontierele spaţiale ale devenirii acestuia.

Astăzi elita politică americană gân-deşte în categoriile imperiului. Şi asta indiferent de faptul dacă exponenţii ei împărtăşesc sau nu ideile optimis-te şi agresive ale neoconilor. Aşa, de exemplu, adversarul dur al neocon-servatorilor şi „democratul” Zbigniew Brzezinski este un adept al imperiului american nu mai puţin decât Dick Che-ney, Richard Perle, Paul Wolfowitz sau William Kristol.

Critica imperiului după Negri şi HardtÎn prezent termenul „imperiu” a

devenit popular nu numai în establi-shment-ul american. El este folosit în mod activ şi chiar transformat în sino-nim al principalului său proiect ideo-logic de către adversarii ireconciliabili ai capitalismului, ai liberalismului şi ai SUA, filozofii de extremă stângă şi politicienii antiglobalişti. Toni Negri, teoretician al „brigăzilor roşii”, şi Mi-chael Hardt, filozof antiglobalist, au scris o lucrare programatică intitulată „Imperiul”, care, în opinia lor, ar trebui să devină echivalentul „Capitalului” lui Karl Marx pentru mişcarea mondială de stânga în sec. XXI. Aceasta este un soi de „Biblie” a antiglobalismului.

Negri şi Hardt descriu istoria SUA ca pe una care cuprinde de la început principiul unei organizaţii de reţea şi mesianismul imperial, ceea ce a şi transformat, în opinia lor, anume SUA într-un lider mondial, care instaurea-ză o putere planetară sub forma unei ordini a valorilor, economice şi social-politice obligatorii pentru toţi.

Negri şi Hardt înţeleg prin „imperiu” instaurarea unui stat global, bazat pe exploatarea capitalistă de către „pu-tere” a potenţialului creativ al „multi-tudinii”, rolul central revenindu-i Sta-telor Unite, care se transformă treptat într-un „guvern mondial”. Pentru Negri şi Hardt un astfel de imperiu consti-tuie apoteoza stadiilor precedente de dezvoltare a capitalismului şi culmea injustiţiei şi exploatării. Este vorba despre o „societate a spectacolului” la scară mondială (Guy Debord). Acest imperiu mondial este văzut ca un im-periu al Postmodernităţii, unde pute-rea şi violenţa capătă nu un caracter deschis, ci unul voalat, de reţea.

Autorii propun ca situaţia respectivă să fie privită ca o şansă istorică a „mul-

titudinilor” (mulţimilor) de a realiza revoluţia mondială. Imperiul va ames-teca într-un cazan cosmopolit clase şi popoare, ţări şi sisteme politice. Vor rămâne doar exploatatorii (guvernul mondial, operatorii imperiului de re-ţea) şi „mulţimile” lipsite de orice cali-tate, prin urmare, reprezentând tipul ideal al „proletarilor” sec. XXI. Potrivit lui Negri şi Hardt, aceste „mulţimi” (multitudini) vor trebui să găsească metoda (prin intermediul drogurilor, al diverselor perversiuni, ingineriei ge-netice, clonării şi altor forme de mutaţii biointelectuale) de a scăpa de puterea imperiului, explodându-l din interior, făcând uz pentru activitatea sa anar-hic-subversivă de acele posibilităţi pe care i le deschide însuşi imperiul.

Astfel, noţiunea de „imperiu” este pusă în capul unghiului construcţiilor ideologice ale mişcării mondiale de stânga, antiglobalismului şi alter-glo-balismului. De fapt, alter-globalismul reprezintă o concluzie directă ce reiese din ideile lui Negri şi Hardt: nu trebuie de luptat cu globalizarea, ci să se facă uz de formele ei capitaliste şi imperia-liste (existente astăzi) în scopul luptei revoluţionare anticapitaliste.

Alternativele imperiului global: extinderea statu-quoului de la IaltaDacă e să luăm în serios proiectul

unui imperiu american global, apare imediat întrebarea: ce poate fi propus cu titlu de alternativă? De una dintre acestea deja am luat cunoştinţă, însă aceasta e atractivă doar pentru un nu-măr restrâns de activişti ai extremei stângi: troţkişti, anarhişti, postmoder-nişti. Să examinăm acum alte proiecte.

Cel mai simplu răspuns la proiectul imperial va fi dorinţa de a păstra sta-tu-quoul. Este vorba despre dorinţa instinctivă de a păstra intactă ordinea mondială care s-a statornicit în sec. XX, atunci când suveranitatea ţinea de sta-tul naţional, iar ONU reprezintă plat-forma pentru rezolvarea unor dispute de ordin internaţional. Însă o astfel de abordare este defectuoasă, întrucât în sec. XX ordinea mondială de după 1945 era stabilită în conformitate cu rezultatele celui de-al Doilea Război Mondial, suveranitatea nominală a sta-telor naţionale fiind asigurată prin pa-ritatea strategică a forţelor armate ale celor două supraputeri – SUA şi URSS. Ambiţiile imperiale ale unei părţi (lagă-rul socialist) erau echilibrate de ambiţi-ile imperiale ale celeilalte părţi (tabăra capitalistă). Celelalte state naţionale erau invitate să se înscrie în perimetrul acestei balanţe de forţe, care oferea un câmp larg de manevră în cadrul mişcă-rii ţărilor nealiniate. Această balanţă era confirmată de ONU prin structura Consiliului de Securitate.

După eşecul lagărului socialist şi dezintegrarea URSS, întregul sistem al păcii de la Ialta s-a prăbuşit, iar parita-

tea strategică s-a destrămat, astfel în-cât practic toate statele naţionale s-au văzut nevoite să-şi coreleze propria suveranitate cu forţa imperiului ameri-can, crescută în mod disproporţionat. ONU şi-a pierdut orice semnificaţie, iar ordinea mondială stabilită la Ialta a ră-mas în trecut.

Multe ţări n-au conştientizat până la capăt această transformare globală şi continuă să gândească din inerţie în categoriile zilei de ieri, când cele două imperii (sovietic şi american) apăreau în calitate de garanţi ai suveranităţii celorlalte ţări. După Ialta a rămas un singur imperiu; a nu observa această realitate înseamnă doar a amâna con-ştientizarea adevăratei stări de fapt, atât de neplăcute pentru multă lume.

Ţările care au încercat să se împotri-vească acestui tablou unipolar (Irak, Iugoslavia, Afganistan) au simţit pe propria piele ce înseamnă lumea de după pacea de la Ialta şi ce preţ mai are suveranitatea în aceste circumstanţe. Vorba e că în condiţiile sec. XXI niciun stat naţional nu este în stare să-şi ape-re suveranitatea în cazul unei confrun-tări directe cu imperiul american. Cu atât mai mult cu cât alături de SUA se află celelalte ţări de frunte ale lumii. Dificultăţile de ordin tehnic, pe care le întâmpină americanii în procesul de construcţie a imperiului planetar (anu-me asta presupune globalizarea pe di-verse planuri), nu trebuie să ne inducă în eroare: dacă la ora actuală câte ceva nu le reuşeşte, asta nu înseamnă că nu le va reuşi nici în viitor.

Proiectul construcţiei unui imperiu liberal-democrat global reprezintă principalul şi singurul plan al politicii externe americane în sex. XXI, iar după prăbuşirea lumii bipolare practic nimic nu mai este în stare să se opună aces-tui model. Optimiştii şi pesimiştii din SUA discută despre faptul când anume se va instaura definitiv imperiul, mâi-ne sau poimâine, iar nu despre faptul dacă merită, în general, să fie instau-rat. Este vorba despre nişte dezbateri extrem de importante. Faptul că multe state naţionale nu doresc să renunţe la propria suveranitate reprezintă o problemă pur psihologică: este vorba despre ceva asemănător cu durerile–fantomă, care îl chinuiesc pe posesorul unui mădular, care deja lipseşte.

Într-o perspectivă medie şi lungă în lumea de azi niciun stat naţional nu e capabil să-şi protejeze în mod real su-veranitatea în faţa imperiului global. Maximum ce s-ar putea face la modul realist este să se tragă de timp. Însă amânarea nu reprezintă o alternativă.

Aşadar, de acum încolo, statele na-ţionale sunt suverane doar la modul formal şi nu reprezintă o alternativă a modelului unipolar. În această situaţie, ONU este condamnat să aibă destinul unui muribund, fapt despre care amin-teşte în permanenţă Washingtonul.Din cartea lui Aleksandr DUGHIN

„A Patra Teorie Politică”, în traducerea lui Iurie ROŞCA

Proiectul ”Imperiul”

27 DECEMBRIE 2013 7 F L U XInterviu

Dialogul a existat, pentru că-n „Arta conversaţiei” e nevoie de doi interlo-cutori. Dar întrebările-s uşor de ghicit, atâta vreme cât doamna Ileana Vulpescu vorbeşte tot atât de bine şi de uşor pe cât scrie…

„Chestia cu postul public de tele-viziune care ne recomandă să „tre-cem din modul full în modul sque-eze sau size” mi se pare o bătaie de joc, absolut. Soţul meu, care e cine-fil, mi-a explicat despre anamorfo-ză-dezanamorfozare – un procedeu tehnic optic, în care imaginile din filmele făcute pe ecran lat, semilat sau panoramic apar alungite, ca niş-te picturi de El Greco. Pictor care, se pare, avea un defect de vedere. Dar asta nu-nseamnă că dacă unii, cu posibilităţi, au aparate performan-te cu tastă de nu-ştiu-care, trebuie să-l avem şi noi… Asta se-ntâmplă pentru că HD-ul poate avea loc doar pe televizoarele cu cristale li-chide, de obicei cu ecrane imense, pe care, dacă stai într-o casă mică, nici n-ai unde să le bagi… Ce să facă lumea care are aparate care nu-s, totuşi, de 100 de ani? Să le arunce pe geam, doar pentru că n-are bani de aparate performante, pe care ei ne obligă să le cumpărăm, deşi n-avem bani de ele? E o treabă in-corectă. La noi în bloc sunt 19 apar-tamente şi n-are nimeni aşa ceva. Iarăşi, foarte enervant este faptul că în timp ce rulează un film, apa-re o bandă care anunţă ce va urma. Probabil că cineva face o afacere pe banii noştri, din care-şi ia şi co-mision. „Vrei, nu vrei, bea Grigore agheazmă!”, cam aşa sună asta. Tot de la bărbatul meu, care a lucrat la CNA, ştiu că acestea sunt încălcări flagrante ale drepturilor internaţi-onale ale audiovizualului. Altă pro-blemă: de ce nu mai prindem, din ţară, TVR Internaţional? E un post care emite de pe teritoriul meu şi am dreptul să mă uit la el. Cred că toate astea reprezintă tip de abuz la care suntem supuşi de televiziunea publică”.

Abordăm alt subiect. Despre cât de rău suntem percepuţi noi, ro-mânii, în afară. A cui e vina? „Vina este a noastră. Avem nişte trimişi diplomatici în afară care nu-şi fac datoria. Nu fac niciun fel de propa-gandă pentru poporul român, pen-tru că se ştie, româna e o limbă de origine latină. Eu am întâlnit o pro-fesoară de franceză care absolvise la Sorbona şi care nu ştia că româ-na e o limbă romanică! M-am oferit să-i spun eu care sunt cele 10 limbi romanice, dacă la Sorbona tot nu învăţase. S-a mirat: “Da, dar e atât de înrudită cu slava!” “Ştiţi cât e de înrudită cu slava? Tot atât cât o să fie şi franceza cu chineza, când vă vor ocupa chinezii!”.

Alt caz: o fostă colegă, eminen-tă cunoscătoare a limbilor clasice, Lia Lupaş, lucra la o bibliotecă din New York. Trebuia să fie avansată şi a completat un formular în care

spunea ce limbi cunoaşte: prin-tre altele, franceza, engleza, rusa. Doamna care o examina a întrebat-o de ce a trecut şi rusa, doar limba ei maternă nu e slavă? Ea a zis că nu, că româna e o limbă romani-că. Motiv pentru care n-a mai fost avansată. Alt om cu multă carte, Dan Grigorescu, aflat la New York într-un post oficial, se duce la Bibli-oteca Municipală şi găseşte o sin-gură carte în română, care era tre-cută la sectorul de limbi slave. I-a explicat directorului că româna e o limbă romanică, s-o mute unde-i e locul. A doua zi, a găsit cartea tot la secţia “Slave”. Deci, vina nu e nu-mai a noastră, ci şi a încăpăţânării lor cretine, chiar dacă-s filologi.

O întâmplare văzută de mine la televizor: un ambasador al Germa-niei la Bucureşti povestea cum vin gazetari din Germania, cu articole gata făcute despre România, de obicei denigratoare la adresa po-porului român. I le dădeau să le citească şi el le spunea: “Nu e ade-vărat ce spuneţi! Eu trăiesc aici şi ştiu că nu-i aşa!”. Iar ei se duceau în Germania şi publicau articolele exact aşa cum le scriseseră.

Deducem că e o rea-voinţă in-ternaţională manifestată faţă de această ţară, cu sprijin şi din Ro-mânia. Înţeleptul chinez Sun Tzu a spus, cu mult înainte de Hristos: “Nicio ţară nu poate fi cucerită fără o complicitate din interior”. Or, la noi, complicitatea e mai mult de-cât binevoitoare faţă de tot ce se-ntâmplă din exterior. Nu ne pune nimeni în capul mesei şi nici alături de marile puteri, chiar dacă ne-am zbătut să intrăm în NATO, în Shen-gen. Probabil că nu suntem decât o ţară consumatoare, aşa cum spunea primul trimis al FMI la noi, domnul Paul Thomson. Mă-ntreb cu ce? Producătoare nu mai sun-tem, e limpede.

Cu ce să ne mai lăudăm noi, ro-mânii? Cu copiii care iau olimpiade prin străinătate, cu oameni care fac o carieră strălucită tot în afară, pentru că dacă ar face-o aici, ar fi şanse foarte puţine să se ştie des-pre ei. Avem foarte buni specialişti în toate domeniile, dar la televizor apar doar ştiri că românii au fu-rat, au omorât, au escrocat. Oare numai românii fac asta? Vuiesc agenţiile de presă când un român face o nelegiuire, dar nelegiuiri se-ntâmplă în toată lumea, făcute de oricine. Sunt scoase în evidenţă însă cele făcute de ţiganii plecaţi din România, ca şi când n-ai putea să deosebeşti un ţigan de un ro-mân. Cine le-a dat voie să treacă în ţările lor? Îmi spunea cineva avizat, că din satelit îţi vede şi culoarea şi-returilor de la pantofi. De ce li s-a dat voie să treacă graniţa? Ca apoi să-i poată expulza, spunând: “Uite ce-au făcut ticăloşii de români!”. E o demagogie de mult pornită. Aşa cum demagogia internaţională se practică şi în alte domenii, în func-ţie de interes. Există campanie an-tidrog, dar nu există una similară antitutun, în nicio ţară. Pentru că de pe urma comerţului cu tutun se

scot averi imense. Ipocrizia e că pe pachetele de ţigări ţi se spune ca tutunul e dăunător sănătăţii, dar nu e scos în afara legii! Eu sunt ab-solut convinsă că şi comerţul ilicit cu drogurile e dirijat de foarte sus. De ce nu se poate stopa comerţul cu drogurile? N-au niciun interes, pentru că aduce beneficii uriaşe. Doar China face excepţie. Acolo, dacă eşti prins cu droguri, te îm-puşcă şi familia mai plăteşte şi glonţul!

Eu consider că omenirea e con-dusă cu o ipocrizie fără margini şi fără leac. De când cu această noţiu-ne nouă de “corectitudine politică”, s-au găsit unii în SUA care să scoată din Mark Twain cuvintele “negru, negrotei, cioroi”, pentru că nu mai e “politic corect”.

Omul ăla a trăit într-o epocă. Cum să iei un clasic al literaturii mondiale şi să intervii în textul lui?

Tâmpenia din America, cu “cio-roii” lui Mark Twain, transportată în România, ar deveni “Romiada”, în loc de “Ţiganiada”? “Cânticele ţigăneşti” ale lui Miron Radu Pa-raschivescu sunt “Cântice rome?” Ce-o zice şi săracu’ Garcia Lorca, cu ale sale “Cântece ţigăneşti” ? Ce are insultător cuvântul “ţigan”? E nu-mele unei naţii. Care e deosebirea între rom şi ţigan? Gitan, bohemi-an, tzigan, tsigan.”

Degradarea morală e direct pro-porţională cu cea lingvistică? Mai deunăzi, la televizor, am auzit o cititoare de prompter spunând: “În liceu se aflau doisprezece fete”.

“Se învaţă foarte prost româna-n şcoli, dacă nu reuşeşti să-i înveţi pe copii că “doi” şi doisprezece au feminin. E singura limbă romanică în care se-ntâmplă acest lucru. Doi-sprezece femei, doisprezece cea-suri. E o epidemie, o avalanşă de incultură. Nimeni nu mai zice azi “loc”, zice “locaţie”, fără să-i treacă prin cap să se uite într-un dicţionar francez sau englez să vadă ce în-seamnă. Am citit într-un ziar acum câteva luni ceva referitor la Camilla Parker Bowles, care la a nu ştiu câta aniversare a căsătoriei cu Prinţul Charles, şi-a fracturat “perineul” de la piciorul stâng. Altcineva, la televizor, spunea, dorind să se re-fere la perigeu, tot perineu! Dacă

nu ştii, nu vorbeşti! Am mari du-bii în privinţa absolvirii unor şcoli. După părerea mea, îmi pare rău c-o spun, dar nu eşti neapărat intelec-tual dacă ai o diplomă universitară.

Profesorul Iorgu Iordan îmi spu-nea: “Ai să vezi dumneata c-or să fie mai mulţi doctori decât miliţi-eni! “… Se merge pe linia minimei rezistenţe. Nu le mai pasă nici pro-fesorilor, nici elevilor, nici studenţi-lor! E un dezinteres din partea am-belor părţi. Primii zic: ce să ne mai batem capul cu ăştia, că tot nu-s buni de nimic!? Ceilalţi: ce să mai învăţăm toate prostiile astea, dacă poţi deveni miliardar doar ştiind să te iscăleşti?

Nu pot să nu fac comparaţie în-tre ce se auzea înainte de ’89 la tv şi la radio şi ce se aude acum. Tu, ca angajat al unui post de televiziune, ai nişte obligaţii.

În ceea ce spune cel pe care-l in-viţi nu poţi să intervii, treaba lui, mai ales dacă e-n direct. Pretenţia mea către angajat vine. Dacă ar că-uta într-un dicţionar sau pe inter-net, ar afla cum se pronunţă toate numele proprii. Am fost uimită s-aud la un post de radio: Azi se împli-nesc nu ştiu câţi ani de la naşterea lui “Gai de Mopezan”. El fiind Guy de Maupassant! Sau Riceard Uagnăr în loc de Rihard Vagner (Richard Wag-ner, desigur!). A dat telefon o doam-nă şi le-a atras atenţia în direct: Este totuşi un compozitor neamţ, cum puteţi să-i pociţi numele?

Răspuns: Doamnă, dar e moda anglizantă!….” E moda tâmpeniei şi a inculturii, aş spune. Situaţia limbii este deplorabilă! Chestia asta cu limbile străine poate pot s-o înţeleg, e mai puţin gravă de-cât batjocorirea propriei limbi! În Franţa, posturile de radio şi tv sunt sancţionate cu amenzi grase atunci când folosesc cuvinte stră-ine în loc să folosească cuvinte franceze. În Franţa sistemul lor de monitorizare audiovizual este atât de performant şi de drastic, încât atunci când detectează ceva în ne-regulă, îi întrerup pe loc”.

La noi, care ar fi soluţia ieşirii din această criză?

“La noi, în afară de pile, proptele şi o piesă de mobilier prin care se trece, se ajunge şi în mod cinstit,

printr-un concurs, într-un aseme-nea post? Asta e problema: dacă din 20 de candidaţi înscrişi la con-curs, câştigă al 21-lea, care nici nu s-a înscris, unde ajungem?

Dacă aşa se obţin posturile, n-avem de ce să ne mirăm că pe unele produse cărora li se face reclamă apar aberaţii de genul “brânză bunăcioasă”, “piersică gus-tăcioasă”, “marea ieşeală” etc. Nişte analfabeţi care cred că inventează ceva. Când a murit, acum un an, preşedintele Poloniei, am auzit la televizor: “E un spaţiu în faţa cate-dralei, care comprimă nu ştiu câtă lume”. (Poate cuprinde.) Ce să mai vorbim despre expresia greşită “fără doar şi poate”, care e, de fapt, “fără dar şi poate”? Adică adversa-tiv şi dubitativ.

Lucruri analizate logic, ca, de exemplu, “mai exact şi mai corect”. Le-am întâlnit şi la persoane foarte cultivate. Ne întoarcem la “unşpe trecute fix”?”

Acum nimeni nu se duce să-şi depună un curriculum vitae, ci un “sivi” (CV) şi pariez că majoritatea lumii nici nu ştie ce-nseamnă. Ni-meni nu se mai duce să-şi ducă un-deva o autobiografie, ca să fie an-gajat: aplică. Aplică pentru un job! Aplică era ceva ce se pune pe pe-rete. Mă indispune profund când aud de “brandul de ţară”. Bine că ne-am procopsit cu o frunză, care este “brandul de ţară”. Măcar dacă era şi Eva pe-acolo.

Eu nu pot să dau explicaţia pen-tru apariţia acestor aberaţii decât că, poate, la început a spus cineva ceva în glumă şi pe urmă s-a luat în serios. Eu i-aş sfătui să nu mai facă greşeli, să pună mâna pe o grama-tică a limbii române şi să nu se sfi-ască să umble în dicţionare. Astfel, poate n-o să mai auzim, chiar şi printre persoanele care au absolvit Filologia, expresii de genul “cărţile care le-am cumpărat”, “m-am dus la servici”.

Eu le tot spun, când am ocazia, că-s nişte cuvinte în limba româ-nă, ca viciu, oficiu, ospiciu, serviciu etc. care au această formă. Nu zici “m-am dus la ofici”, nici “am fost la ospici”, nici “mi-am luat un servici de masă”.

Pe mine mă surprinde câta încre-dere au în ei aceşti oameni şi câta lipsă de dubiu în ceea ce priveşte limba română. Aş retipări “Grama-tica greşelilor”, de Iorgu Iordan. O carte de consultat, nu de ţinut în casă, pe post de mobilă.

Văd un dispreţ faţă de cine mai vorbeşte corect. O nepăsare de ge-nul “lasă-i p-ăştia să vorbească, ne uităm în gura lor? Nişte babalâci depăşiţi, o generaţie expirată”. Nu-i deloc aşa. Dar până să expire ei, îi inspiră pe alţii.

Ce modele să mai aibă cei tineri? Când bordelul e o mânăstire faţă de politică, când la televizor şi prin gazete sunt aproape numai obsce-nităţi şi când se cultivă doar incul-tura…

Autor: Claudia DABOVEANU

Sursa: Jurnalul Naţional

ILEANA VULPESCU:

„Eu consider că omenirea e condusă de o ipocrizie fără margini şi fără leac”

27 DECEMBRIE 20138F L U X Externe

CMYK

Anul 2013 a adus pentru Europa ieşirea din recesiune, o strategie mai agresivă de luptă contra crizei şi primele victorii palpabi-le, dar şi o demonstraţie de forţă a Moscovei în războiul pentru influenţă politică şi economică.

1. Bailoutul CipruluiLuna martie a risipit calmul cu care iarna a

înconjurat criza din zona euro, aducând cele mai drastice condiţii de bailout din istoria uniunii monetare. Ciprul a evitat un default dezordonat şi, probabil, ieşirea din zona euro, acceptând să-şi restructureze considerabil sis-temul bancar supradimensionat – cu depozi-tele constituite la bănci de cinci ori mai mari decât PIB-ul – în schimbul unui program de bailout de 10 mlrd. de euro.

Dar acceptând aceasta, mica economie care aspira la statutul de centru financiar a spulbe-rat mitul că unele bănci sunt prea mari pentru a putea fi lăsate să se prăbuşească şi a stabilit precedentul periculos că depozitele negaran-

tate pot fi confiscate pentru a şterge păcatele făcute în afaceri de instituţiile de credit.

Cea mai mare bancă a ţării, Bank of Ciprus, a fost restructurată, iar următoarea instituţie de credit ca mărime, Laiki, lichidată. Totodată, Ciprul a marcat un alt precedent în UE prin re-stricţii ale mişcărilor de capital impuse pentru a preveni un haos general în sistemul financi-ar al ţării. Restricţiile, care limitează, printre altele, tranzacţiile cu alte ţări şi ieşirile de ca-pital, au scos practic Ciprul din zona euro, de-oarece dau unui euro din Cipru o valoare mai mică decât are un euro care circulă liber în alte state. Modelul cipriot a fost inclus în matricea universală de bailout a băncilor din UE.

2. „Revoluţia“ din BulgariaTot luna martie a adus căderea guvernului

bulgar condus de premierul Boiko Borisov în urma unor proteste de stradă în care bulga-

rilor exasperaţi de creşterea peste noapte a facturilor la energie şi încălzire şi frustraţi de înstrăinarea politicienilor faţă de populaţie executivul le-a răspuns prin violenţă. Şi după înlocuirea guvernului protestele continuă, din cauza aceloraşi frustrări.

3. Ieşirea din recesiunePrimăvara a adus zonei euro şi Uniunii Eu-

ropene mult aşteptata ieşire din cea mai în-delungată recesiune de după introducerea euro, în 1999, şi a consfinţit rolul Germaniei de principal motor de creştere economică. În al treilea trimestru, România s-a remarcat prin cel mai puternic ritm de creştere din UE, de 1,6%, comparativ cu cele trei luni anterioare. Pentru Franţa, pilonul secundar al zonei euro, trimestrul III a adus perspectiva reintrării în recesiune.

4. Un euro prea puternicParisul acuză, printre altele, puterea euro

pentru problemele sale economice, în speci-al pentru cele legate de competitivitate, şi a

făcut presiuni pentru ca moneda unică să fie depreciată, sperând că astfel exporturile îi vor deveni mai ieftine şi deci, mai competitive.

Euro a trecut anul acesta peste pragul de 1,38 dolari pe unitate, maximul ultimilor doi ani, şi toate semnele arată noi aprecieri.

5. Scăderea dobânzii BCE la 0,25%

Banca Centrală Europeană a ieşit în întâm-pinarea cererilor Franţei şi a altora similare venite din Italia coborând, în noiembrie, do-bânda de politică monetară la minimul istoric de 0,25%, luând astfel calea bătută de banca centrală a Statelor Unite.

6. Supravieţuirea IrlandeiTot o victorie contra crizei o reprezintă ie-

şirea Irlandei, în decembrie, din programul internaţional de bailout de 85 de miliarde de euro cu care s-a chinuit din 2010. Irlanda, cu finanţele devastate de prăbuşirea sectorului bancar, devine astfel prima dintre cele patru ţări salvate cu asistenţă financiară externă – Grecia, Irlanda, Portugalia şi Cipru – care revi-ne pe propriile picioare pe pieţele de finanţa-re.

7. Uniunea bancarăPentru a preveni situaţii precum cele ale Ir-

landei, UE are tot din acest an o fundaţie pe care să construiască o uniune bancară în care BCE devine supraveghetorul unic al celor mai mari bănci din Europa.

Spre deosebire de planurile anterioare, prin noua strategie, la salvarea băncilor sunt folo-siţi banii celor care au cel mai mult de profitat din existenţa acestor instituţii de credit, re-spectiv acţionarii şi deţinătorii de obligaţiuni, şi nu banii contribuabililor.

De asemenea, băncile îşi vor finanţa propria salvare sau lichidare printr-un fond de 55 de miliarde de euro pe care îl vor construi cu coti-zaţii în următorii zece ani.8. Victoria lui Merkel în alegeri, salariul

minim pe economie din Germania

Pe frontul politic, cel mai marcant eveni-ment îl constituie alegerile din Germania, cea mai mare economie europeană, în care cance-larul Angela Merkel şi partidul ei creştin-de-

mocrat s-au detaşat puternic de opoziţie, dar nu suficient pentru a controla parlamentul.

Rezultatul este o coaliţie de guvernare cu principala formaţiune de opoziţie, Partidul Social-Democrat, care trage Germania uşor spre stânga. Alianţa va aduce în premieră pen-tru Germania, din 2015, un salariu minim pe economie, de 8,50 de euro pe oră, printre cele mai mari din UE.

Alături de alte măsuri sociale, precum scă-derea vârstei de pensionare, pensii mai mari

şi alocaţii suplimentare pentru familii, salariul minim va face costurile cu forţa de muncă mai mari şi prin urmare exporturile mai scumpe, oferind o şansă în plus exportatorilor din eco-nomiile mai puţin competitive.

9. Aderarea Croaţiei la UEPe acelaşi front, 2013 se remarcă prin intra-

rea Croaţiei în Uniunea Europeană, în iulie, şi prin criticile puternice care au urmat la foarte

scurt timp legate de corupţia şi crima organi-zată din noul stat membru.

10. Războiul cu RusiaPe frontul geopolitic, Moscova şi-a demon-

strat forţa deturnând eforturile UE de a-şi întinde influenţa comercială în est şi de a cu-ceri premiul cel mare, Ucraina, o economie cu un pas în default care are urgentă nevoie de bani, dar care depinde puternic economic şi

energetic de Rusia. Kievul a refuzat în ultimul moment să semneze cu UE un acord de co-merţ liber care ar fi reprezentat un pas mare făcut spre integrarea în Europa, un pas cerut pe străzile Kievului de sute de mii de demon-stranţi.

Preşedintele ucrainean Victor Ianukovici a preferat în schimb un acord secret cu Moscova prin care primeşte un împrumut de 15 miliar-de de dolari şi reducerea cu o treime a preţului gazelor naturale importate din Rusia. Mosco-va vrea să atragă fostele republici din URSS în propria uniune vamală.

Cele mai importante evenimente care au marcat Europa în 2013

• Protestele din Bulgaria aprinse de scumpi-rea utilităţilor şi demisia guvernului;

• Salvarea Ciprului prin restructurarea ma-sivă a sistemului bancar, confiscarea depo-zitelor mari şi restricţionarea retragerilor de capital;

• Ieşirea zonei euro şi Uniunii Europene din recesiune;

• Ieşirea Irlandei din programul de bailout;• Aprecierea euro la cote istorice faţă de do-

lar şi presiunile făcute de Franţa pentru a limi-ta puterea monedei unice;

• Dobânda de politică monetară adusă de BCE la minimul istoric de 0,25% pentru a con-tracara efectele aprecierii euro;

• Stabilirea fundaţiei uniunii bancare euro-pene prin înfiinţarea unui supraveghetor unic, o agenţie a BCE, şi stabilirea celor care vor contribui cu pierderi la salvarea sau lichidarea băncilor, în primele rânduri stând acţionarii, creditorii şi deponenţii;

• Alegerile din Germania, în urma cărora cancelarul Angela Merkel a câştigat al treilea mandat şi şi-a format un guvern de coaliţie cu cea mai mare forţă din opoziţie. La presiunea noului partener, Merkel va introduce în premi-eră un salariu minim pe economie;

• Deturnarea de către Rusia a planurilor UE de a-şi extinde dominaţia economică asupra Ucrainei;

• Aderarea la UE a Croaţiei, un stat criticat apoi puternic pentru corupţie şi crimă organi-zată.

Cele mai importante evenimente economice din SUA din 2013

• Încurajată de veştile bune privind şoma-jul şi economia, Rezerva Federală americană decide retragerea treptată a programului de achiziţie de obligaţiuni, primul pas fiind redu-cerea achiziţiilor de la 85 mlrd de dolari, cât este în prezent, la 75 mlrd de dolari începând din ianuarie;

• Oprirea parţială a activităţii guvernului din cauza blocajului bugetar din Congres, unde politicienii nu au reuşit să aprobe la timp bu-getul pentru anul fiscal care a început la 1 oc-tombrie;

• Amenda record de 13 miliarde de dolari pe care JPMorgan, cea mai mare bancă america-nă, a acceptat să o plătească pentru ca guver-nul SUA să renunţe la acţiunea în justiţie pen-tru rolul avut la declanşarea crizei financiare prin practicile pe piaţa creditelor ipotecare;

• Detroit, cândva leagănul industriei auto americane, a intrat în procedură de faliment

în decembrie, după ce a devenit cel mai mare oraş american ajuns vreodată în insolvenţă. Detroit, cu o administraţie ghidată de reguli şi proceduri financiare vechi de 40 de ani, are datorii de 18 miliarde de dolari;

• SUA şi aliaţii săi au ajuns la un acord cu Ira-nul care limitează programul nuclear iranian şi prevede relaxarea sancţiunilor economice asupra ţării, deblocând parţial exporturile de petrol. Iranul a promis că va da rezervele pe-troliere spre exploatare companiilor america-ne.

Sursa: Ziarul Financiar

Retrospectiva europeană a anului 2013 în zece evenimente

27 DECEMBRIE 2013 9 F L U XExterne

CMYK

Într-o intervenţie pa-sionată, moştenitorul tronului britanic a declarat că lumea este în pericol de a pierde ceva de „o va-loare de neînlocuit“, în condiţiile în care comunităţile a căror istorie se întoarce în timpul lui Iisus sunt în prezent amenin-ţate de militanţii islamişti fundamen-talişti.

Vorbind deschis des-pre credinţa sa creştină, prinţul a mărturisit că a fost „profund tulburat“ de situaţia dificilă a celor pe care i-a descris drept „fraţii şi surorile sale întru Hristos“, notează ager-

pres.ro. Prinţul Charles, un susţinător al dialogului între religii, şi-a exprimat dezamăgirea faţă de felul în care munca sa din ulti-mii 20 de ani este distrusă în mod deliberat de către cei care încearcă să ex-

ploateze Primăvara Arabă în scopuri proprii. Comen-tariile prinţului Charles au fost făcute la o recepţie de Crăciun organizată de moştenitorul tronului bri-tanic pentru liderii religi-oşi, la Clarence House, cu

scopul de a atrage atenţia asupra ameninţării la care sunt supuşi în ultimele luni creştinii din Egipt, Si-ria, Irak şi din în alte părţi ale regiunii. Recepţia a fost organizată la finalul unei zile în care prinţul a auzit mărturiile persona-le vii ale unor creştini din Orientul Mijlociu refugiaţi în Marea Britanie, în tim-pul unei vizitei efectuate la Biserica Ortodoxă Siria-nă din Londra şi la centrul Bisericii Ortodoxe Cop-te din Stevenage, Herts. „Creştinismul s-a născut în Orientul Mijlociu şi nu trebuie să îi uităm pe fraţii şi pe surorile noastre întru Hristos din Orientul Mijlo-ciu“, a subliniat Charles.

Sursa: adev.ro

Reprezentanţii Chevron s-au întâlnit cu ÎPS Teodosie

CEO-ul Chevron, Tho-mas Holst, s-a întâlnit cu ÎPS Teodosie pentru a discuta despre gazele de şist. ÎPS Teodosie a confirmat în cadrul unei conferinţe de presă organizată cu prilejul apropierii sărbătorilor.

„Vreau să vă spun, pentru că mă întrebaţi, că am avut o întâlnire cu pre-şedintele Chevron în această privinţă. I-am spus că trebuie să urmărească adevărul în această relaţie. A venit să-mi ceară... Nici nu am înţeles ce a vrut să-mi ceară. Mi-a spus că vin să investească şi că această investiţie poate fi binevenită dacă într-adevăr mediul este neafectat. I-am sfătuit să fie foarte sinceri acolo unde vor să facă studii, pentru că mi-a spus că fac doar studii, şi în cazul acestei acţiuni, dacă într-adevăr există resurse, să fie foarte sinceri, pentru că dacă nu vor fi sinceri se va întoarce împotriva dorinţei lor tot ce ar vrea să facă pentru a investi”, a declarat ÎPS Teodosie.

Prelatul spune că le-a atras atenţia americanilor să respecte adevărul şi moralitatea. Potrivit acestuia, răspunsul reprezentanţilor companiei a fost unul rezervat. ÎPS Teodosie a mai spus că Patriarhia a cerut un punct de vedere oficial de la Academie în ceea ce priveşte explorarea gazelor de şist, răspuns pe care, deocamdată, nu l-a primit.

„Opera lui Dumnezeu este sfântă şi noi trebuie să păstrăm integritatea şi puritatea creaţiei pe care Dumnezeu ne-a lăsat-o. Atunci când agresăm natura, natura ne vine împotrivă”, a conchis ÎPS Teodosie.

Chevron a primit licenţe pentru a face lucrări de explorare în trei zone pe uscat situate în regiunea Constanţa – perimetrele 17, 18 şi 19, adică în apropierea unor localităţi precum Costineşti, Adamclisi şi Vama Veche.

Sursa: pefata.ro

În viitorul apropiat, oamenii nu vor mai avea viaţă pri-vată. Este mesajul de Crăciun al fostului consultant al Agenţiei americane pentru Securitate Naţională Edward Snowden, difuzat de postul britanic Channel 4. Aceas-ta este prima apariţie televizată a spionului, după ce i-a fost acordat azil temporar în Rusia, în luna august a aces-tui an. El a avertizat despre pericolul spionajului masiv.

Edward Snowden a mai spus că împreună putem opri supravegherea în masă, iar dezvăluirile sale îi pot ajuta pe oameni să decidă cum sunt conduşi de guvernele lor.

„Avem în buzunare senzori care ne urmăresc oriunde am merge. Gândiţi-vă ce înseamnă acest lucru pentru viaţa privată a unui om obişnuit. Un copil născut astăzi va creşte fără să înţeleagă conceptul de viaţă privată. Nu va şti niciodată ce înseamnă să aibă un moment privat, un gând neînregistrat şi neanalizat”, a declarat Snowden.

În fiecare an, postul de televiziune Channel 4 transmi-te un mesaj alternativ de Crăciun. Acesta este difuzat la

doar câteva ore după ce Regina Elizabeta a II-a îşi rosteş-te urarea tradiţională.

În 2008, Channel 4 l-a avut la microfonul de Crăciun pe preşedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad.

Sursa: publika.md

La sfârşitul anului 2013, comisarul UE pentru Justiţie, Viviane Reding, a ajuns la concluzia că UE are nevoie de CIA euro-pean. Sau, în orice caz, de ceva asemănător cu un sistem propriu unic de informaţii şi contrainfor-maţii, pentru a fi o „con-trapondere” la Agenţia Naţională de Securitate americană (NSA). Reding a declarat că dacă toate ţări-le membre vor fi de acord, acest departament poate fi creat deja în anul 2020.

După cum a declarat Reding, crea-rea lui este şi mai necesară deoarece Europa nu poate opune nimic spio-najului global al americanilor. Euro-

pa trebuie să se apere de penetrarea necontrolată a americanilor. Doamna comisar a promis că se va ocupa per-sonal de dezvoltare acestei idei: „NSA trebuie să aibă o contrapondere. Pro-punerea mea pe termen lung preve-de organizarea serviciului de infor-maţii european până în anul 2020”.

Majoritatea experţilor ruşi consi-deră că această idee este sortită eşe-cului. Desigur, se înţelege din ce mo-tiv în UE a apărut valul în favoarea „serviciului de informaţii propriu”. Europenii au fost obligaţi de NSA, consideră analistul Dmitri Danilov.

„Mi se pare puţin probabil că în in-teriorul UE va putea fi creat un ase-menea aparat central de informaţii sau un serviciu. Din mai multe mo-tive. Acesta este un domeniu atât de sensibil, încât poate fi vorba nu de un sistem centralizat, ci doar de ca-nale de schimburi bilaterale”.

Este puţin probabil că Europa are nevoie în realitate de „serviciul său

de informaţii”, însă ideea poate fi pusă în aplicare, a declarat Vocii Ru-siei, şeful agenţiei ruse de tehnolo-gii pentru serviciile de informaţii al FSB, Roman Romaciov. Practic este imposibil de a crea un serviciu de in-formaţii care protejează şi deserveş-te interesele tuturor celor 28 de ţări membre ale UE, deoarece ele sunt foarte diferite, a spus Romaciov.

„Aceasta este o reacţie la supra-vegherea în masă a SUA. Europa în-cearcă să ia o revanşă. Să ridice un val informaţional, să testeze unele idei. În general, să aducă la cunoş-tinţa cetăţenilor Europei că autori-tăţile lor întreprind paşi de răspuns”.

Toată lumea înţelege că Europa trebuie să facă ceva, pentru a „da la o parte de pe câmpul său” serviciul american de informaţii. În prezent, 80-90% din infrastructura IT mon-dială este deservită de companii IT private şi 80-90% din ele sunt ame-ricane, a declarat directorul depar-

tamentului european al Centrului Carnegie, Jan Techau. După cum se spune, câmpul pentru spionaj este deschis. Pentru a schimba situaţia este nevoie de o abordare absolut nouă, de „o nouă gândire europea-

nă” în acest domeniu, consideră Techau. „Jocurile legate de creare a serviciului de informaţii propriu” nu vor ajuta. Trebuie să fie preluat con-trolul asupra comunicaţiilor.

Sursa: Vocea Rusiei

UE are nevoie de un serviciu de informaţii propriu?

Snowden a apărut cu un mesaj de Crăciun, la o televiziune britanică

Despre ce a avertizat fostul spion american

PRINŢUL CHARLES TRAGE UN SEMNAL DE ALARMĂ:

Creştinismul începe „să dispară“ în locul său de naştere, după 2000 de ani

27 DECEMBRIE 201310F L U X Cultur=

ARTA ÎN AFARA POLITICIIArtiștii plastici unesc malurile

Nistrului pentru „Revenire la tradiţii” Tineri artişti plastici de pe ambele maluri ale Nistrului vor colabora în cadrul proiectului „Revenire la tradi-ţii”, finanţat de Uniunea Europeană şi cofinanţat de Programul de Dezvoltare ONU în Republica Moldova.Proiectul va fi realizat de

Comitetul Naţional al Consi-liului Internaţional al Muze-elor în colaborare cu Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Uniunea Artiştilor Plastici din Transnistria, Facultatea de Arte Plastice şi Design a Uni-versităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chişinău şi Muzeul de Stat de Arte Plasti-ce din Tighina în perioada decembrie 2013 - noiembrie 2014.

Scopul proiectului este de a crea o platformă comună de colaborare între reprezentanţii mediului artistic şi cultural de pe ambele maluri ale Nistrului, a declarat, într-o conferinţă de presă, Valeria Suruceanu, preşe-dintele Comitetului Naţional ICOM Moldova.

La Chişinău sunt planificate două workshop-uri: în februarie 2014 - în domeniul artei textile contemporane şi în martie 2014 - în domeniul ce-ramicii decorative. La workshop-uri vor participa 25 de studenţi şi tineri plasticieni din Chişinău şi Tiraspol, care vor realiza circa 40 de lucrări de artă decorativă: ceramică, tapiserie şi batic.

Lucrările vor fi prezentate în cadrul expoziţiilor la Muzeul de Stat de Arte Plastice din Tighina (mai 2014) şi la Muzeul Naţional de Artă al Mol-dovei (august-septembrie 2014).

În septembrie 2014, la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei va avea loc Simpozionul de artă decorativă contemporană cu genericul „Tendinţele europene şi specificul dezvoltării regionale a artei decorative contempo-rane”.

Obiectivele de bază ale proiectului prevăd: stimularea interesului pen-tru arta decorativă în cadrul mediului academic şi în masele largi, precum şi sporirea interesului populaţiei pentru muzee ca centre culturale şi edu-caţionale.

Omul este în plan estetic puntea de legă-tură între frumosul natural şi cel spiritual. Frumuseţea umană este un miracol şi greu se poate explica până la capăt uni-citatea şi diversitatea calităţilor fizice şi spirituale ale fiinţei umane. Astăzi, esteticul a pătruns în toate domeniile vieţii: în

muncă, în ştiinţă şi tehnologie, în comportamentul uman. Frumosul este, incontestabil, „una din modalităţile exis-tenţiale ale omului”, o necesitate umană generală. Viaţa nu mai poate fi concepută fără expresia estetică. Ea ar de-veni mai săracă şi fără sens dacă ar fi privată de artă. Ope-ra de artă satisface o necesitate omenească de exprimare şi afirmare şi are un potenţial educativ uriaş.

Frumosul în artă – această podoabă a inteligenţei şi sensibilităţii umane, prin imagini artistice armonizează raţiunea cu sensibilitatea şi îi dezvăluie omului sensurile superioare ale vieţii. Arta răscoleşte emotivitatea şi con-ştiinţa omului, îi dezvăluie idei, sentimente, care poate să adere. Arta are ca obiect realitatea umanizată, natura şi societatea, universul sufletesc al omului. Arta, podoaba culturii umane, cum a fost numită de artişti, este o activi-tate vitală, o energie umană ce transformă energia amor-fă în imagini artistice strălucitoare. “Arta – preciza Tudor Vianu – este forma cea mai perfectă a muncii omeneşti”. Prin bogăţia de conţinut şi înălţimea mesajului, prin ar-monia şi simetria construcţiei ei, prin puterea de expresie şi de comunicare, opera de artă capătă un caracter estetic şi angajează personalitatea în întregul ei. Arta poate fi re-ceptată în forme şi grade diferite la toate vârstele. Astăzi se afirmă tot mai mult necesitatea cultivării capacităţilor de a sesiza, a gusta, a aprecia şi a produce frumosul încă de la cea mai fragedă vârstă. Ca şi educaţia morală, edu-caţia estetică şi artistică îşi revendică prezenţa şi necesita-tea pe tot parcursul vieţii.

Multiplele virtuţi formative ale artei dau educaţiei ar-tistice “drepturi indiscutabile în învăţământul de toate gradele, făcând din ea “magistrala educaţiei estetice”.

Educaţia estetică şi artistică au ca obiect comporta-mental estetic şi artistic şi utilizează două limbaje speci-fice:

- limbajul estetic, compus dintr-un nucleu de termeni;

- limbajul artistic referitor la fenomenul artei alcătuit din termenii săi proprii.

Prin aceste limbaje, educaţia estetică şi artistică cu-prind în sfera lor actul contemplării estetice şi al creaţiei operelor de artă, receptarea artistică şi trăirea modalităţi-lor concrete ale frumosului, cunoaşterea valorilor estetice şi artistice, practicarea lor şi legăturile frumosului cu alte valori.

Ca mijloc de realizare a unui echilibru între pregătirea ştiinţifică şi cea estetică, artistică, educaţia artistică impli-că iniţierea elevilor în limbajul diferitelor arte ca literatura, muzica, desenul, pictura, teatrul, dansul. Educaţia în acest domeniu se situează pe două planuri: receptarea şi creaţia artistică. Aceste niveluri se află într-un raport de reciproci-tate, completându-se unul pe altul în sensul că instruirea asigură o mai bună receptare, în timp ce contemplarea propriu-zisă valorifică virtuţile instruirii şi asigură realiza-rea scopului fundamental al educaţiei artistice.

În planul creaţiei artistice şcoala are sarcina de a asigu-ra învăţarea tehnicilor care să conducă la realizarea unor obiecte estetice, la descoperirea şi cultivarea aptitudini-lor artistice, la educarea creativităţii artistice, la dezvolta-rea capacităţilor şi deprinderilor elevilor.

Fiecare vârstă manifestă, preferinţe pentru un gen sau altul de fenomene estetice. Preşcolarul şi şcolarul mic sunt atraşi de culorile vii, de obiecte în mişcare. În general de stimuli puternici. Manifestarea educaţiei estetice constitu-ie dovada sigură că elevul a parcurs deja calea către perce-perea şi contemplarea obiectelor estetice şi artistice.

Stimularea capacităţilor de creaţie artistică, estetică re-prezintă formarea şi cultivarea înclinaţiilor, a aptitudinilor şi talentelor. Fără a-şi propune să facă din fiecare elev un artist, educarea creativităţii urmăreşte asigurarea condi-ţiilor optime de manifestare complexă a fiecăruia, solici-tarea forţelor creatoare şi sprijinirea afirmării fiecărei per-soane în limitele disponibilităţilor sale.

Dezvoltarea creativităţii visează formarea globală a personalităţii. Aceasta înseamnă asimilarea unor modali-tăţi operaţionale, dar şi o atitudine personală nonconfor-mistă. Această atitudine „se învaţă şi devine cu timpul o manifestare de a fi”.

Înv. Rodica RĂILEANU,

Liceul teoretic “Al.I. Cuza”

Pe 23 decembrie, la Casa Actorului din Chişinău a avut loc gala premiilor concursului-recital „Vale-riu Cupcea”, aflat la a II-a ediţie.Decernarea câştigătorilor şi

laureaților concursului a avut loc într-un cadru sărbătoresc, eveni-mentul a fost moderat de actorii Silvia Luca şi Valentin Delinschi. Cei prezenți au avut ocazia să urmă-rească şi un recital prezentat de Ana Bunescu, deţinătoarea Marelui Pre-miu al Concursului-recital „Valeriu Cupcea”, ediţia I, Andrei Sochircă, Cornelia Şanţevaia, Diana Decusară, Mihaela Damian, Mihai Fulga, Denis Chirtoacă şi Gheorghe Grâu.

Din juriul concursului au făcut parte profesorul universitar Vera Mereuţă, artistă emerită (preşe-dinte al juriului), Nina Vartic, lector superior la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice (AMTAP), şi Mariana Bahnaru, artistă a poporu-lui.

Premiul I a revenit Dianei Decu-sară, actriţă la Teatrul Naţional „M. Eminescu”, iar premiul II – actorului Gheorghe Grâu. Premiul III a fost

împărţit între Mihai Fulga şi Denis Chirtoacă. Marele Premiu şi medalia „Valeriu Cupcea” i-au revenit actoru-lui Andrei Sochircă.

Recitalul-concurs se desfăşoară anual în perioada 15 octombrie - 23 decembrie şi are drept scop promo-varea literaturii şi a limbii române, cultivarea expresiei artistice a cu-vântului, descoperirea noilor valen-ţe ale actorilor şi identificarea tine-relor talente.

Desemnarea câştigătorilor şi de-cernarea premiilor are loc în preaj-ma zilei de 27 decembrie, când este sărbătorită Ziua Naţională a Actoru-lui.

Valeriu Cupcea (n. 1929 - d. 1989), actor şi regizor moldovean, a fost prim-regizor al Teatrului Mol-dovenesc Dramatic „A.S. Puşkin” din Chişinău în anii 1963-1977 şi 1981-1985. A montat peste 50 de spec-tacole, s-a produs în filmele „Singur în fața dragostei”, „Lăutarii”, „Dimi-trie Cantemir” etc. A jucat rolul lui Eminescu în spectacolul cu acelaşi nume după piesa lui M. Ştefănescu.

Pe parcursul întregii vieți a pro-movat dramaturgia națională: „Fântâna Blanduziei” (1967), „Iaşii în carnaval” (1969), „Două fete ş-o neneacă” (1971), „Sânziana şi Pepe-lea” (1982) - toate de Vasile Alecsan-dri. A montat mai multe spectacole după piesele autorilor basarabeni contemporani: «Roata vremii» după piesa Anei Lupan, «Nu mai vreau să-mi faceți bine» după piesa lui Gh. Malarciuc, „Două vieți şi a treia” după T. Vidraşcu, „Păsările tinereții noastre” după piesa lui Ion Druță etc.

Actorul era recunoscut şi pentru talentul său de declamator.

RECITAL LA A II-A EDIŢIE

Concursul „Valeriu Cupcea” şi-a desemnat câştigătorii

PUNCT DE VEDEREEsteticul – dimensiune existenţială a omului

CENTENARNicolai Costenco a fost omagiat

la Uniunea ScriitorilorSe împlinesc 100 de ani de la naşterea publicistului şi poe-tului Nicolai Cos-tenco. După mai mulţi ani de tăcere, Uniunea Scriitori-lor din Moldova l-a omagiat pe poet, iar unii oameni de cultură au declarat că opera sa merită să fie predată în şcoli şi universităţi.Considerat de regimul sovietic „duşman al poporului”, pe 25 iunie

1941, Nicolai Costenco a fost deportat în Siberia, pe peninsula Taimâr, unde s-a aflat timp de 15 ani. În detenţie, Costenco scrie despre dure-rea sa sufletească şi despre nedreptate.

Deşi apreciată de criticii literari, creaţia lui Nicolai Costenco este pu-ţin studiată în şcoli.

Nicolai Costenco s-a născut pe 21 decembrie 1913, în Chişinău. De-butează în literatură în perioada interbelică, care a fost puţin studiată de cercetătorii literari. În 1932 îşi publică primele versuri. A fost redac-tor-şef al revistei “Viaţa Basarabiei”. În 1988, lui Nicolai Costenco i se conferă titlul de Scriitor al Poporului, iar în anul 1990 devine laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova. Poetul decedează pe 29 iulie 1993. În anul 2010, după 17 de la trecerea sa la cele veşnice, poetul Nicolai Costenco a fost decorat post-mortem cu „Ordinul Republicii».

„Arta n-are ce căuta la palat. În orice caz, ea trebuie să intre

în picioare acolo, nu pe brânci”. Alexandru Vlahuţă

G`ndul s=pt=m`nii

27 DECEMBRIE 2013 11 F L U XCultur=

20.XI.1992Două convorbiri telefonice în care recepto-

rul te face să simţi cum palpită inima interlo-cutorului: de la Ion Miloş din Suedia şi Ioanid Romanescu de la Iaşi. De-ale noastre: la ce stadiu se află dialogurile pe care le-am întreţi-nut; trimite săptămânalul, iar – trimite proza. „Am auzit un zvon cu un premiu care mi s-ar acorda la Chişinău” (Romanescu) etc.

Acum, domnule care zici că merg des în România, aş vrea să-ţi spun că eu nu-mi duc şi-mi aduc cu maşina de serviciu progenitura la şi de la Bucureşti, uitând că şi fiica lui Anatol Codru, spre exemplu, tot acolo îşi face studi-ile, dar nu i-ai propus niciodată să urce şi ea în luxoasa dle „Volgă” smolită, neagră-tuci, precum îţi este şi sufletul ahtiat de ranchiună şi apucături bolşevice, că doar a făcut slugi la CC-ul de odinioară. Nu mai veni şi-mi spune că Lari e aşa şi pe dincolo, precum e, zici, de al-tfel, şi Vieru, pentru că mai ieri-alaltăieri aveai cu totul alte părere despre ei, chiar dacă de conjunctură – dar bună. Astăzi însă, văzând că rămâi de trăsură, te cam superi pe toţi şi pe toate… Colega, zău, nu se cade!... Ne nado! („Nu trebuie!”, rus.)

Doriţi să-mi interziceţi ceea ce doriţi abe-rant. De ce să-mi interziceţi, colega (şi tu, şi ea – tot: colega)? Cum ar fi sunat, dacă eu „vă interziceam” să vă publicaţi cartea la Bu-cureşti? Dacă „vă interziceam” să vă trataţi în România? Dacă „vă interziceam” să vă daţi fii-ca la învăţătură la Bucureşti, angajând diverse cunoştinţe întru înlesnirea sejurului ei acolo? Dacă vă interziceam să vă întâlniţi cu Adrian Păunescu? Dacă vă interziceam să vă duceţi la Putna? Dacă vă interziceam să vă fie dor de Ţara noastră? Dacă nu dor, să fiţi elementar curios îţi interziceam? Ce-ar fi fost, dacă vă in-terziceam să călătoriţi prin Basarabia, dat fiind că şi ea e o parte a României, nu? Ce-ar fi fost, dacă vă interziceam astea, altele, care, direct sau implicit, ţin şi de călătoriile dumitale în Pa-trie? Deci, cine a călătorit mai mult într-acolo? Eu sau dumneata, cu soţia, cu fiica?

Ştiu, e dureros să vă întreb. Însă nu doar dumneata, colega, eşti sensibil. În această privinţă cred, zău, că înving eu, pentru că nu-mi urăsc Patria, nu-mi urăsc colegii de dinco-lo de Prut, nu le interzic să vină încoace, mă bucur când pleacă ai noştri dincolo, inclusiv mai tinerii dumitale colegi care nu ştiu de ce ai mereu obsesia că merg într-acolo doar ca să te bârfească. Oare crezi că ei stau în faţa mormântului lui Ştefan cel Mare, gândindu-se ce pacoste să-ţi mai facă? Au ei colindă pe la mănăstirile Moldovei cu gândul la odele pe care le-ai închinat partidului unic şi buldog? Din contră, cu cât vei fi mai agresiv faţă de ei, ei te vor uita tot mai mult…

Până astăzi mai ţii carnetul de comunist, dacă nu la piept, undeva la loc de cinste. Şi nu mai încetezi să tot spui că, să vedeţi, până pe timpurile lui Bodiul era mai bine decât azi. Cum mai bine, în ce sens? Dacă îţi era mai bine, de ce tot ne aminteşti prin câte ai trecut, încât să ajungi martir atunci, pe timpurile lui Bodiul? De ce nu eşti şi azi martir, în vremuri şi mai grele, precum zici? Ce ţi-ai mai dori? Post important ai, cărţi editezi. Publici ceea ce doreşti. Maşină la scară ai. Chiar crezi că noi, tinerii şi mai tinerii decât noi, nu avem altceva de făcut decât să-ţi purtăm trena orgoliului? De ce ne tot înjuri în presă şi pe unde se mai nimereşte? De ce crezi că un coleg de-al nos-tru ar trebui să se uite în oglindă, înainte de a scrie versuri despre Eminescu, iar dumneata să fii scutit de a te privi în reflecţiile adevăru-lui, înainte de a ticlui cu nemiluita aproximaţii în doi peri despre Măria sa Poetul? De unde, mă rog, atâta osârdie de a da sfaturi tuturor?

Eu personal am cu cine mă sfătui şi de la cine asculta sfaturi. Iarăşi nemodest, poate, zic că îi ascult pe cei care au intrat în eternitatea bi-bliotecilor. Nu ştiu dacă vom rămâne şi noi pe acolo, inclusiv dumneata, dar să nu fim aro-ganţi în faţa lor, a Marilor.

De ce monopolizezi personal lupta pentru idealul naţional, spunând că ei, tinerii, nu au făcut nimic pentru izbândă? Să nu ştii oare câţi colegi de-ai mei, de-ai altora au fost alun-gaţi din facultăţi? Iar dacă doreşti, aminteşte-ţi că şi eu am fost aruncat în drum de la „Ti-nerimea Moldovei”, fiindcă am promovat spre publicare un articol despre Kogălniceanu. Zici că ţi-a fost tăiată o carte sub ghilotina cenzu-rii. Ei, bine, află că unele cărţi de ale noastre nici n-au fost barem culese, neajungând la ghilotină tot din cauza cenzurii. Ce-i cu lauda asta sinistră pe care aţi încetăţenit-o, papaga-liceşte, în cercul vostru strâmt?

Este greu de imaginat cum au putut să su-fere mai mult acei şi acele care scriau despre Lenin, partid cu o râvnă extraordinară, şi nu au suferit deloc sau mai puţin cei care s-au încăpăţânat să nu facă concesii, să nu scrie despre surogatele comuniste. Oare un tânăr care nu ticluia versuri despre Kremlin, Lenin şi compania lui sinistră, precum o făceau unii dintre voi; oare acel tânăr publica mai uşor, edita mai lesne, primea casă, premii, onoruri şi onorarii, posturi? Să fim serioşi, domnilor, şi anumiţi tovarăşi! De ce să minţiţi cu atâta neruşinare şi lipsă de logică?

24.XI.1992„Eram (suntem încă) tineri şi aveam (avem)

de unde muri”… S-a stins şi bietul Vitalie Bal-tag… Cuminţenie de neîntâlnit la alţii, gene-rozitate pe care nu ştiu dacă o mai poţi afla la un altul crescut, ca el, în oraş… L-am petrecut ieri la cimitirul „Doina”. Lume multă. Fiei-i ţă-râna uşoară…

La cimitir îl întâlnim şi pe dl ministru al ocrotirii sănătăţii Ghidirim. Venise la mor-mântul ginerelui său care a căzut, la 37 de ani (!), secerat de un infarct…

Remember: Acea seară de sfârşit de oc-tombrie, când călătoream spre Bacău. Ora 19.00 – 19.30 şi, pe cer, o minune! Crai Nou şi, exact în vârfu-i de sus, o stea nespus de stră-lucitoare, cu o lumină ca trecută prin cristal rece, nobil, sugerându-ţi o stranie nelinişte, parcă din frumuseţe revelată, parcă dintr-o nelămurită superstiţie, parcă dintr-o taină, taină, taină…

Peste vreo două zile, la Răchitoasa, des-pre acea stranie înfăţişare astrală vorbeşte şi George Bălăiţă: o văzuse în vreme ce călăto-rea cu trenul dinspre Bucureşti spre Bacău. Ne împărtăşim impresiile, precizând, accen-tuând acea poziţie unică a Luceafărului de seară, strălucitor-strălucitor, plasat exact în vârful de sus al Craiului Nou.

Zicea George Bălăiţă că astăzi în România funcţionează cea mai dezvoltată industrie: in-dustria de alibiuri.

Am transcris/ cules de pe bandă şi dialogul cu C. D. Zeletin. În genere, ultimele 4-5 zile am fost „un culegător” harnic: am mai transcris şi convorbirile cu Ioanid Romanescu (am pre-zentat-o la „LA”) şi Mircea Petean (i-am pro-pus-o lui A. Burac pentru „Columna”), în total peste 50 de pagini.

Ieri a venit şi corectura a doua a cărţii de dialoguri/ interviuri „Spunerea de sine”. Încă nu am desfăşurat sulurile cu „şpalturi” com-puteristice, ca să apreciez cât de cât curăţenia sau confuziile din text.

Pentru colecţia „Poezii de duminică” îmi prezintă posibile selecţii Anatol Codru şi Pe-tru Cărare. Primul rezistă, al doilea coleg e cam neserios. O să-i recitesc opera, căutând circa 30-35 de texte rezistente. Însă e cuprins de o febră a nerăbdării, ca şi cum placheta ar putea să-i apară într-o săptămână-două (plus că le tipărim la Tiraspol!).

Ieri la US vine Serafim Saka, să ia o ade-verinţă, care să confirme angajamentul său în serviciu, ici, acolo. Culmea însă e că nu are carnet de muncă… Om fără griji, de bine de rău – a fost liber, a supravieţuit din micile sau mai marile sale câştiguri, plus cele ale soţiei-artist plastic, şi iată-l fără carte de muncă, în-cât cineva ar putea să spună că a şomat. Însă un lipsit de griji (mari) nu poate fi şomer. Plus statutul scriitorului – considerat în serviciu, chiar dacă nu e angajat la unul public.

A sosit de la Bucureşti cu Mircea Radu Iaco-ban, care ne spune că la locul unde au murit Teodorovicii sunt foarte multe flori şi o cruce…

Nume de la Răchitoasa: director de şcoală, hazliul Ion Galiţă, fost primar; primar în pre-zent – Petrică Stoleru; Simona Barbu – fetiţa care a citit atât de pasionat, până să ne dea lacrimile, un poem despre Eminescu.

Spunea Ion Ungureanu, că zicea Nicolae Sulac: „Lasă, domnu’ (cutare), că m-ai făcut de râs în faţa întregii republici, da-ţi ceri scuză la bufet”.

26.XI.1992Ieri, deplasare la Pereni, de unde s-o iau pe

Zinovia şi, fireşte, ceva din darurile pământu-lui care să ne facă iarna mai suportabilă. Ne-poţica Carolina, fiica lui Iurie, îmi face surpri-za de-a afla că figurez în crestomaţia pentru clasele 1-2 cu nuveleta „Cu ce seamănă norii”. Învăţătoarea le spune: „Băgaţi de seamă, să luaţi note bune la această lecţie, fiindcă îl în-văţaţi pe un neam de-al vostru”.

Azi, la Biblioteca Naţională, manifestări dedicate Zilei Unirii din 1 decembrie 1918. La invitaţia Ambasadei României, participăm la vernisajul unei expoziţii de carte, apoi la şe-dinţa cenaclului „Mioriţa”: Suceveanu, Vodă, Matcovschi. În sală – vreo 50 de bibliotecari.

În timpul şedinţei – vin şi soli de la Iaşi, Dan Baghiu şi un coleg de-al său. Mie îmi oferă un mesaj de la Ioanid Romanescu, plus foto-grafia pe care acesta mi-o expediază pentru dialog.

Precum un copil, Vodă are pasiunea flea-cului căruia îi acordă o importanţă majoră. Leagă ceea ce ar trebui să fie timbru literar cu un set de cărţi de joc, pe care i l-a dăruit, cică, directorul unei firme ce lansează atare pro-ducţie pe piaţă, tipărită, cică, la Sankt-Peters-burg. Vodă spune că directorul intenţionează să lanseze un set de cărţi în care figurile să reprezinte domnii Ţărilor Româneşti. Dumne-zeu cu el… Numai că Vodă povesteşte asta fi-ecărui coleg pe care îl întâlneşte, crezând că e nespus de important ceea ce turuie… Astfel, îi şi trece ziua de muncă…

Printre altele, vine vorba şi de colegii care au şi conduc autoturisme. Vodă încearcă să ne convingă de faptul că A. Busuioc suferă de daltonism. Eu mă mir: „Cum, Busuioc nu ştie nici până astăzi cum arată… tricolorul nos-tru?!”. Arcadie şi Teo izbucnesc în râs, Vodă însă rămâne serios, obsedat de ideea dalto-nismului lui Busuioc, pe care o tot repetă în volute de „Bolero” ravelian…

Găsesc la secretară un set de fotografii pe care pricep că le-a adus moroşanul, studentul Ion Ardelean: noi în peisajul de pe Valea Izei sau pe versantul sud-estic al Carpaţilor.

Deci, a doua corectură a „Spunerii de sine”… Iarăşi stau pe masă cu duzina de suluri aduse de la computer, neştiind când mă va prinde elementarul entuziasm, dacă nu chiar adevărata „inspiraţie”, ca să purced la purica-rea lor… Oare chiar să existe autori cărora să le placă a face corecturile repetate a 15-20 de coli de tipar?... Greu de crezut. De la un mo-ment încolo, orice text pe care l-ai scos din suflet, începe a-ţi amărî sufletul…

27.XI.1992O formulă/ definiţie pentru obsesia lui Gh.

V. de a tot retuşa: mod primitiv de a proiecta în fabulos pişcăturile de purice.

CALEIDOSCOP

27 decembrie Evenimente537: A fost inaugurată Biserica Sfânta Sofia din Con-

stantinopol, devenită în 1453 moschee și în 1935 muzeu

1391: Prima mențiune documentară a „logofătului” (șeful cancelariei domnești) în Țara Românească

1512: Coroana spaniolă elaborează Legile de la Burgos, menite să reglementeze comportamentul coloniștilor față de băștinașii din Lumea Nouă

1784: Răscoala țărănească condusă de Horia, Cloșca și Crișan, izbucnită la 2 noiembrie 1784. Horea și Cloșca sunt prinși în pădurea Scorușet din munții Gilăului, apoi închiși la Alba-Iulia

1806: Constantin Ipsilanti revine la București. El orga-nizează o oaste destinată să-i permită realizarea planului său de constituire a unui regat al Daciei format din Moldova, Țara Românească și Serbia

1816: A avut loc la Iași din inițiativa lui Gheorghe Asachi primul spectacol de teatru în limba română: «Mirtil și Hloe», pastorala într-un act

1831: Charles Darwin a început a doua călătorie în America de Sud la bordul navei regale HMS Beagle

1918: Discursul pianistului Ignacy Paderewski a declanșat Insurecția din Polonia Mare

1945: Înființarea Băncii Mondiale pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și a Fondului Monetar Internațional (FMI), ca urmare a Conferinței monetare și financiare a ONU de la Bretton–Woods (1–12.07.1945). România a devenit membră a celor două organisme financiare la 15 decembrie 1972

1978: În Spania se instaurează democrația după 40 de ani de regim dictatorial

1985: Gherilele palestiniene au ucis 20 de persoane în aeroporturile din Roma și Viena

1991: A fost deschis, pentru public, Muzeul Național Cotroceni, înființat la 10 iulie 1991

1995: Armata guvernamentală bosniacă și forțele sârbi-lor bosniaci evacuează pozițiile–cheie de pe linia frontului din jurul orașului Sarajevo

2000: Cu ocazia împlinirii a 2000 de ani de creștinism și a sfârșitului de mileniu, Banca Națională a României a pus în circulație o monedă comemo-rativă din aur, având un tiraj de numai 1.000 de exemplare

2004: S-a produs o explozie cosmică puternică când o erupție a unei stele neutronice a afectat ionosfera Pământului

Nașteri1459: Regele Ioan Albert al Poloniei (d. 1501)1571: Johannes Kepler, astronom și astrolog, cel care a

descoperit că Pământul și planetele se mișcă în jurul Soarelui, pe orbite eliptice (d. 1630)

1715: András Adányi, scriitor, poet și călugăr iezuit maghiar (d. 1795)

1717: Papa Pius al VI-lea (d. 1799)1822: Louis Pasteur, chimist și biolog, membru al Aca-

demiei Franceze; (d. 1895)1832: Pavel Mihailovici Tretiakov, critic și umorist rus,

fondatorul Galeriei de artă plastică care îi poartă numele

1901: Marlene Dietrich, figură legendară a cinema-tografului, actriță de film, teatru, music–hall, operetă, cântăreață (d. 1992)

1934: Larisa Latânina, gimnastă sovietică1943: Joan Manuel Serrat, cantautor catalan1948: Gerard Depardieu, actor francez

Decese1585: Pierre de Ronsard, poet francez, principal repre-

zentant al Pleiadei (școală literară franceză din secolul XVI) (n. 1524)

1663: Christine Marie a Franței, regentă a Savoiei, fiica regelui Henric al IV-lea al Franței (n. 1606)

1894: Francisc al II-lea al Celor Două Sicilii (n. 1836)1913: Infanta Antónia a Portugaliei, fiica reginei Maria

a II-a a Portugaliei și mama regelui Ferdinand al României (n. 1845)

1923: Gustave Eiffel, inginer francez (n. 1832)1925: Serghei Aleksandrovici Esenin, poet rus (n. 1895)1993: Peter Paulhoffer, actor german născut în România

(n. 1941)2006: Peter Hammer, matematician american născut în

România (n. 1936)2007: Benazir Bhutto, politician pakistanez (n. 1953)

Leo BUTNARU

DE CE, „DOMNULE” TOVARĂŞ?(Pagini de jurnal)

27 DECEMBRIE 201312F L U X

Celebrat pe 25 decembrie, con-form calendarului gregorian, sau pe 7 ianuarie, după calendarul iulian, în esenţă sărbătorim cu toţii Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos, alături de familie şi de cei dragi.

Cete de colindători, lemnele tros-nind în vatră, viscol, zurgălăi, aromă de cozonaci şi de brad, sănii şi, desi-gur, mult aşteptatele cadouri de sub pomul de Crăciun, conferă sărbătorii Crăciunului o magie aparte. Însă şi în anii în care nu avem ger şi zăpadă, cum a fost actualul, ne bucurăm la fel de mult de Sfintele Sărbători.

Probabil, cele mai frumoase amin-tiri de Crăciun sunt cele petrecute la ţară, la bunici: din zorii zilei mămu-nea (aşa-i zicem noi bunicii) pregătea bucate felurite, iar eu de pe lejancă (un fel de sobă pe care se doarme) o colindam. Apoi, nerăbdători, ne adu-nam toţi copiii din mahala să mer-gem la colindat prin sat. Şi să nu cre-deţi că mergeam nepregătiţi – aveam colindele repetate din timp, clopoţei, multă bună dispoziţie şi dorinţă de a vesti pe la casele sătenilor Naşterea Domnului. Colindam până pe înse-rate, mergând prin troiene şi ger. Iar seara, îngheţaţi şi obosiţi, trăgeam pe la casele noastre, unde răsturnam desaga plină cu tot felul de bunătăţi: colaci, nuci şi bomboane.

Dar haideţi să descoperim împre-ună obiceiurile de Crăciun ale altor popoare, originile unor tradiţii şi po-veşti de Crăciun. Pe mapamond sunt diverse tradiţii prin care e celebrată naşterea lui Iisus. Dar Moş Crăciun cu sacul plin de daruri, colindele, împodobirea bradului, dar şi masa tradiţională de Crăciun le regăsim în aproape toate ţările.

Cu toate că nu se ştie cu exacti-tate care este, de fapt, data la care s-a născut Iisus, la Bethleem, ziua de 25 a fost aleasă cel mai probabil pentru a coincide cu perioada în care aveau loc mai multe sărbători păgâne. Astfel, Biserica, înlocuind obiceiurile păgâne cu cele creştine, transformând această dată în ziua în care este celebrată Naşterea Dom-nului, reuşeşte să facă trecerea de la păgânism la creştinism într-un mod paşnic. O parte din tradiţiile păgâne au fost asimilate şi păstrate până în zilele noastre. Schimbul de cadouri în ziua de Crăciun, la fel şi cântatul colindelor, sunt unele dintre prac-ticile vechi păgâne ce se trag de la sărbătorile romane Saturnalii, care-l celebrau pe Saturn şi care aveau loc timp de o săptămână, începând cu data de 15 ianuarie.

Cu toţii îl aşteptăm în noaptea de Crăciun pe Moş Crăciun, să vină de la Polul Nord cu sania lui zburătoare şi să ne aducă daruri. Însă acest obicei este destul de recent. Dar cine e, de fapt, acest moş?

Originile lui Moş Crăciun se regă-sesc în legendele despre Sfântul Ni-colae. Acesta fiind un episcop născut în Turcia, în secolul IV, ce provenea dintr-o familie înstărită. Fiind milos-tiv din fire, el călătorea deseori într-o mantie roşie, făcând acte de bine-facere, ajutând nevoiaşii, în special ducând cadouri copiilor săraci.

Astfel, vestea despre bunătatea acestuia s-a răspândit peste mări şi ţări. După moarte, el a fost canoni-zat, iar în secolul XII, biserica a insti-tuit o sărbătoare în cinstea acestuia, la 6 ianuarie. În timpul sărbătorii se obişnuia să se dea cadouri şi să se facă acte de milostenii. În timp, imaginea lui moş Nicolae s-a con-topit cu cea a lui moş Crăciun. Însă în multe ţări au fost păstraţi ambii

moşi, astfel că la 6 decembrie şi la 25 decembrie, copiii primesc cadouri în ghetuţe de la Moş Nicolae, apoi şi de la Moş Crăciun, care coboară pe horn pentru a le pune celor cuminţi daruri sub brad.

Moş Crăciun pe care-l cunoaştem şi care e atât de iubit de toţi copiii – grăsun, în costum roşu, cu barbă mare şi scufie roşie, nu a arătat în-totdeauna la fel. La început el avea diverse înfăţişări: ba era descris ca fiind un om foarte înalt şi uscăţiv, ba fiind un elf urâcios.

Caricaturistul Thomas Nast i-a dat înfăţişarea pe care o cunoaştem azi cu toţi, inspirat de imaginile ce-l reprezentau pe Sf. Nicolae şi de poe-mul lui Clement Clarck Moore – O vi-zită de la Sf. Nicolae. Thomas Nast l-a desenat pentru prima dată pe moş în revista Harper`s, în anul 1862, re-prezentându-l ca pe un mic elf, dar acesta a continuat să-l deseneze, timp de 30 de ani, schimbându-i înfăţişarea şi culoarea costumului, până când, în final, a ajuns la ima-ginea din zilele noastre. Iar în anul 1920, compania Coca Cola a început să folosească moşul în reclamele lor, popularizând imaginea acestuia.

Dar acum să-l lăsăm pe Moş Cră-ciun să zboare în sania lui trasă de reni către copiii din lumea întreagă cu daruri, iar noi să ne bucurăm de masa festivă de Crăciun. Masa tradi-ţională adună familiile în jurul ei în seara de Ajun sau în ziua Crăciunu-lui. Dar obiceiurile şi bucatele diferă de la o ţară la alta:

În România şi Moldova, obiceiu-rile de Crăciun sunt aceleaşi, astfel în jurul datei de 20 decembrie, de Ignat, este sacrificat porcul pen-tru Crăciun. În Ajun sunt pregătite bucatele şi se colindă pe la casele oamenilor pentru a vesti Naşterea Domnului. Pe masa de Crăciun vom avea multe preparate tradiţionale din porc, apoi sarmale, drob, cozo-naci şi turtă dulce.

În Franţa, pe masă vom avea ficat de raţă (foie gras), stridii, somon afu-mat, homar, raţă prăjită, gâscă sau curcan umplut cu castane, iar la de-sert – un tort tradiţional de Crăciun numit „La Buche de Noel” (buturuga de Crăciun), un tort cu pandişpan,

cremă, cu diferite arome (de cioco-lată, de alune), care reprezintă, de fapt, buturuga care se pune pe foc în sobă. Băutura servită în mod tra-diţional este Champagne.

O tradiţie bizară găsim în Vene-zuela, unde în ajunul Crăciunului străzile sunt închise circulaţiei ma-şinilor, iar oamenii îşi pun rolele în picioare şi se duc la biserică la slujba de Crăciun.

În America vom pregăti turte dul-ci şi pentru Moş Crăciun, pe care le vom pune pe o farfurioară sub brad, alături de un pahar cu lapte, pentru ca să se înfrupte moşul după ce lasă cadourile. Pe masa de Crăciun, aici vom găsi neapărat curcanul, plăcin-ta cu dovleac, iar ca băutură nelipsit este egg nog (lichiorul de ouă).

În Anglia, în schimb, Moş Crăciun este aşteptat cu o plăcintă cu carne. În toate casele vom găsi preparate din curcan, iar la desert vom avea celebra budincă de Crăciun.

Dacă ajungem de sărbători în Da-nemarca, masa o vom servi în Ajun. Aceasta va consta fie din carne de porc prăjită, fie din gâscă sau raţă, servită cu cartofi, varză roşie şi o mulţime de sosuri. Acest fel princi-pal va fi urmat de desert – o budincă de orez, în interiorul căreia vor fi as-cunse câteva migdale, iar cel care le va găsi, va primi un cadou. Băuturile tradiţionale de Crăciun sunt glögg-ul (vinul fiert) şi berea tradiţională de Crăciun.

În Ajunul Crăciunului (Noche Bu-

ena), în Peru familia se reuneşte în jurul mesei pentru o cină ce constă din curcan, umplut cu carne de vită şi alune, decorat cu felii proaspe-te de ananas şi cireşe; cartofi copţi şi sos de mere. Deserturile includ marţipan şi boluri asortate cu sta-fide, migdale, însoţite de o ceaşcă de ciocolată caldă. La miezul nopţii se ţine un toast, iar una dintre per-soanele prezente pune figurina ce-l reprezintă pe Pruncul Iisus în scena Naşterii Domnului. Apoi, membrii familiei sunt invitaţi să ia loc în sala de masă, în timp ce se cântă colinde.

În ajunul Crăciunului, în Italia cina de sărbătoare e numită Sărbă-toarea celor Şapte Peşti, şi se oferă şapte feluri de mâncare din peşte şi fructe de mare, preparate în diverse moduri. Tot aici vom avea la desert celebrul cozonac, Panettone.

În Slovacia, la cina din Ajun capul familiei va lua o lingură din Loska (un terci din grâu, seminţe de mac şi apă) şi o va aruncă pe tavan, tradiţia spunând că, cu cât mai mult timp va rămâne lipit de tavan, cu atât mai îmbelşugat va fi anul.

Dacă ajungeţi în Norvegia să ştiţi că în noaptea de ajun încep să bân-tuie spiritele şi vrăjitoarele, care dau târcoale caselor, de aceea trebuie să ascundem măturile, pentru ca aces-tea să nu aibă pe ce zbura. Iar pentru a le alunga, trebuie să ieşim afară să tragem cu puşca sau să lansăm arti-ficii ca să le speriem.

Magazin

Pentru masa de Crăciun am ales să pregătesc lichior de ouă (egg-nog), care e nelipsit de pe mesele de Crăciun şi Revelion în America şi Ca-nada. Lichiorul de ouă provine din Anglia şi era servit în special la me-sele aristocraţilor, iar în secolul 18 s-a răspândit în coloniile englezeşti.

Eggnog Ingrediente:

8 gălbenuşuri de ou1 l de lapte100 ml frişcă10 linguri de zahăr1 linguriţă esenţă de vanilie200 ml de cognac/ whisky/ rom

Punem laptele, în care am turnat o lin-guriţă de esenţă de vanilie, pe aragaz, la foc mic, şi avem grijă să nu dea în fiert, ci doar să se înfierbânte bine. Amestecăm bine găl-benuşurile cu zahărul până se omogenizea-

ză. După ce s-a înfierbântat laptele îl turnăm peste ouă cu un polonic, în fir subţire, ames-tecând permanent compoziţia. După ce am amestecat bine, punem compoziţia din nou la fiert şi amestecăm încet în continuu, până vedem că începe să se îngroaşe uşor.

Luăm o sită şi strecurăm masa de ouă şi lapte într-un ulcior, apoi turnăm alcoolul şi amestecăm bine. După ce s-a răcit, adăugăm şi frişca, amestecăm bine cu o lingură şi dăm lichiorul la frigider până în momentul servi-rii. Înainte să-l turnăm în pahare, amestecăm bine.

Pentru că pe masa de sărbătoare ne place să avem biscuiţi de cât mai multe feluri, vom pregăti împreună 2 reţete pe cât de savuroase, pe atât de simplu de realizat:

Biscuiţi cu cocosIngrediente:

2 albuşuri100 g de cocos3 linguri de zahăr1 vârf de cuţit de sareBatem albuşurile cu sarea, apoi când încep

să se întărească adăugăm treptat şi zahărul. Le batem până se întăresc bine, apoi încorpo-răm uşor cu ajutorul unei linguri de lemn sau a unei palete fulgii de cocos.

Luăm câte o linguriţă din compoziţie şi pu-nem moviliţe pe o tavă tapetată cu hârtie, la distanţă unele de altele, şi dăm biscuiţii la cup-tor pentru 10 minute, la 180 de grade.

Biscuiţi amaretto

Ingrediente:4 albuşuri350 g de migdale/nuci/alune măcinate300 g de zahăr pudră30 ml de lichior amarettoBatem albuşurile spumă tare, apoi încorpo-

răm celelalte ingrediente amestecând încet cu o lingură de lemn. Luăm câte o linguriţă din compoziţie, punem biscuiţii pe o tavă tapeta-tă cu hârtie şi dăm pentru 10 minute la cuptor, la 180 de grade.

Mapamond Culinar şi Ziarul FLUX vă urea-ză Sărbători Fericite şi aromate alături de cei dragi!

Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX

MAPAMOND CULINARMoş Crăciunde Radu Gyr

Tu iarăşi ai, om bun de azi,Crăciun, cu ramuri verzi de brazi.Colindul Sfânt tu iar îl ai,Din glasuri coborând din rai.Azi iarăşi vine Moş CrăciunCu obiceiul lui străbun,Cu Dalbe flori şi Moş AjunŞi zeci colinde de Crăciun.La Pruncul Mic, şi LuminatCu toţii merg la închinat,Tu om al veacului de-acum,Opreşte-te puţin din drum,Căci vreau şi eu acum să-ţi spun,La geam, Colindul de Crăciun.Să ştii şi tu că Dumnezeu,Făuritorul tău şi-al meu,Dintr-o Fecioară-I zămislit,În iesle, pe pământ venit.Şi azi se naşte pentru noi,Noi, fii ai vremurilor noi.Mereu să credem cu temeiNoi, oameni din mileniul trei,Că Moş Crăciun dac-a venit,De Dumnezeu ni-i dăruit.

Crăciunul în jurul lumii…

27 DECEMBRIE 2013 13 F L U X

După cum ştiţi, în perioada sărbăto-rilor de iarnă, majoritatea oameni-lor se îngraşă cu câteva kilograme, deşi aproape nimeni nu îşi doreşte asta. În această perioadă, toată lu-mea uită de stilul de viaţă sănătos, de diete şi de greutatea ideală.Perioada sărbătorilor de iarnă reprezintă pen-

tru noi momente frumoase alături de cei dragi, colinde, cadouri, dar tot în această perioadă avem şi foarte multe neplăceri cum ar fi indigestii, ba-lonări etc.

Pentru a preîntâmpina aceste probleme şi a preveni creşterea în greutate trebuie să ţineţi cont de câteva sfaturi esenţiale:

Dacă aţi ținut post, nu exageraţi cu mâncarea imediat cum aveţi ocazia; încercaţi să faceţi tre-cerea de la alimentele de post la alimentele “de dulce” progresiv;

Dacă nu vă puteţi abţine de la produsele tradi-ţionale (sarmale, cârnaţi, piftie, friptură de porc) şi deserturi (cozonac, prăjituri, tort) este recoman-dat să le consumaţi cu foarte multă moderaţie;

Înainte de a găti carnea, îndepărtaţi toate ur-mele albe de grăsime;

Tocaţi singuri carnea, nu o cumpăraţi deja to-cată;

Evitaţi să consumaţi la o singură masă o can-titate foarte mare de alimente sau să combinaţi multe feluri de mâncare la aceeaşi masă;

Asociaţi carnea cu legume de orice fel pentru aportul de glucide şi fibre care facilitează absorb-ţia grăsimilor şi tranzitul intestinal. De asemenea, consumaţi produse care cresc aciditatea gastrică (suc de fructe, oţet) pentru că proteinele se dige-ră mai uşor în mediul acid;

Consumaţi cât mai multe fructe. Fructele se consumă înainte de masă cu aproximativ 30-60 min.;

Consumaţi ceaiuri care contribuie la scăderea colesterolului rău: ceai verde, ceai negru, ceai de schinduf etc.;

Beţi apă des, pe tot parcursul zilei în cantităţi mici pentru a menţine sistemul digestiv activ şi pentru a evita deshidratarea (care încetineşte metabolismul);

Consumaţi alcool în cantităţi moderate;Consumaţi sare în cantităţi mici.După ce terminaţi de mâncat este bine să ple-

caţi la o plimbare, nu să vă întindeţi în pat sau să staţi în faţa televizorului. De asemenea, este reco-mandat să faceţi sport pentru a menţine un tonus bun şi pentru a arde caloriile care sunt în plus.

După cum vedeţi există foarte multe soluţii pentru prevenirea creşterii în greutate în perioa-da sărbătorilor de iarnă şi a apela ulterior la diete drastice care dezechilibrează organismul.

Cel mai sănătos este să gustăm câte puţin din fiecare, fără a face excese!

Sărbători fericite!Incomemagazine.ro

Diverse

Cele mai bune ceaiuri pentru

digestie!

“Poftă bună şi să nu se depună” este urarea noastră pentru mesele îmbelşugate de sărbători pe care cu siguranţă le veţi savura alături de cele mai dragi persoane. Bucu-raţi-vă din toată inima de toate mo-mentele în familie şi nu lăsaţi nimic să vă strice clipele mult-aşteptate. Nici chiar problemele digestive, des întâlnite în această perioadă.

Specialiştii în nutriţie recoman-dă să gustăm din toate acestea (atenţie să gustăm, nu să ne să-turăm), dar nu în cadrul aceleiaşi mese. Toate preparatele specifice perioadei (conţin multă carne, ouă, zahăr, făină) ar trebui să fie consu-mate alături de salate de legume şi frunze proaspete sau legume mu-rate în saramură. A nu se uita nici de fructele proaspete.

Iar după fiecare masă, consu-maţi o cană cu ceai cald fără zahăr pentru a vă ajuta digestia. Iată ce plante nu trebuie să-ţi lipsească din casă.

Ceaiul verde – favorizează tran-zitul intestinal şi, în plus, consumat cu regularitate, ajută şi în curele de slăbire.

Chimenul – tizana din chimen ameliorează senzaţiile de arsură la stomac. Mod de preparare: peste o linguriţă şi jumătate de chimen se toarnă o cană de apă caldă.

Ghimbirul - tizana din ghimbir previne balonarea şi flatulenţa. De asemenea, are rol antivomitiv.

Muşeţelul – o cană de tizană de muşețel caldă luptă împotriva arsu-rilor stomacale, balonării şi dureri-lor de stomac.

Menta – tizana din mentă favori-zează, de asemenea, digestia, com-bate diareea, ameliorează durerile de stomac iritante. A nu se consu-ma în exces pentru că apare riscul de constipaţie.

CSID.ro

Ce, cum şi cât mâncăm de sărbători?

De Sărbători, casa ta trebu-ie să se transforme într-un tărâm de poveste, iar fiecare încăpere să emane căldură şi bucurie.

Ramurile de bradNu ai timp să ajungi la florărie şi vrei să

decorezi masa de Revelion rapid şi spec-taculos?

Câteva crenguțe de brad, nişte lumâ-nări albe în vase de sticlă sunt principale-le decorațiuni care te vor ajuta să creezi o scenă de sărbătoare de bun gust în casa ta.

Aranjamentele de flori în pahareUn aranjament floral viu colorat în pa-

hare de sticlă, precum buchetele mici şi creative de flori, care se pot realiza în doar 10 minute, pot fi o altă alternativă pentru un decor fabulos. Foloseşte trandafiri, fructele de pădure şi ramurile proaspete

de pin şi vei crea nişte aranjamente flora-le uimitoare, perfecte de aşezat în centrul mesei de Revelion.

Borcănele cu verdeațăChiar şi banalele borcane se pot trans-

forma în decorațiuni spectaculoase. Um-ple-le cu puțină verdeață şi un pumn de afine, apoi toarnă peste ele apă. Pentru a obține un efect uimitor, aşază deasupra borcanului şi o lumânare plutitoare.

Decor cu minighivece și dulciuri

Dacă vrei să îți surprinzi musafirii cu un decor şi mai spectaculos, atunci reali-zează un suport pe niveluri, pe care să îl decorezi cu câteva dulciuri şi minighivece spectaculoase, umplute cu crengi de cori-andru, busuioc, oregano şi câteva ramuri de afine.

Gradina.acasa.ro

Pentru că se apropie mult aşteptatele sărbători de iarnă, ne-am gândit să îţi dăm câteva sugestii cu privire la ţinuta ta.

Seara de Revelion este o sărbătoare specială, în care fiecare dintre noi îşi petrece timpul cu familia ori cu cei dragi. Astfel, în funcţie de evenimentul la care eşti in-vitată (masă în familie, vizită la părinţii logodnicului) trebuie să-ţi alegi ţinuta cu mare atenţie.

Poartă ţinute smart-casual ori elegante.Evită să te îmbraci în jeanşi ori ţinute sport. Sezonul

acesta poţi purta fie o little black dress, o rochie cu print, una din catifea, una roşie, aurie ori chiar şi cu paiete.

Poartă un cardigan ori un bolero din mohair ori caşmir. Dacă nu eşti adepta rochiilor, adoptă mai de-grabă o ţinută în stil smoking, foarte modernă sezonul acesta.

Mizează pe accesorii interesante: alege o pereche de cercei candelabru sau poartă doar un colier masiv la baza gâtului.

Glamourmagazine.ro

Frumoase de sărbători!Luminozitatea tenului: obiectivul tău numărul 1Luminozitatea tenului

spune multe despre sănă-tatea ta. Dacă pielea este ternă şi vrei să o revitali-zezi, ai nevoie de o strate-gie de recuperare. Pentru a restabili strălucirea lui naturală, tenul tău are ne-voie de două elemente: vitamina C şi alfa hidroxia-cizi. Şi să nu uităm de ruti-na de hidratare intensivă: creme cu acid hialuronic.

Acţionează din interior Una dintre cele mai co-

mune cauze ale pierderii luminozităţii feţei este lipsa de regenerare celulară, care îi permite tenului să acumuleze straturi de celule moarte. Pentru a evita acest lucru, este esenţial să facem un peeling săptămânal pen-tru a elimina aceste celule moarte şi pentru a permite re-înnoirea pielii. Este important să fie blând, pentru că apli-cat săptămânal, să nu fie agresiv, mai ales pentru pielea sensibilă.

Luminozitatea nu vine numai din afară, ci şi din inte-riorul corpului nostru. Pentru aceasta, trebuie să aveţi o dietă bogată în vitaminele C, E şi minerale, astfel încât pielea să fie bogată în substanţe nutritive. Asiguraţi-vă că includeţi suficiente fibre în alimentaţia zilnică, pentru a evita acumularea de reziduuri în intestine.

Renunţatul la fumat şi reducerea consumului de alcool va ajuta, de asemenea, la restabilirea luminozităţii.

Hidratarea pe timpul nopţiiDacă aplici creme doar o dată pe zi, încearcă să le folo-

seşti pe timp de noapte, atunci când pielea se regenerea-ză şi oxigenează. Ingredientele cheie în produsele cosme-tice pentru îngrijirea pielii sunt alfahidroxiacizii – acizi din fructe utilizaţi pentru exfolierea pielii cu ajutorul extrac-tului de vitamina A şi C.

Acidul hialuronic promite să fie substanţa pe care mulţi o aşteptau pentru că menţine elasticitatea pielii şi hidratează. La nivelul pielii, fibrele de colagen şi de elas-tină sunt cele care asigură fermitatea ţesutului. În spaţiile dintre acestea se află însă acidul hialuronic care asigură hidratarea celulară şi, implicit, aspectul luminos odihnit şi tânăr al pielii.

CSID.ro

Cum te îmbraci în seara de Revelion

CASA TAPlante uimitoare pentru un decor fabulos de Revelion

27 DECEMBRIE 201314F L U X Programe

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.20 - ŞTIRI. 6.15 Baştina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 1.35 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 9.45, 17.15 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ» (Canada). 10.30 Reporterul de gardă. 11.00 Documentar. «Arts 21». 12.00 World stories - lumea în reportaje. 12.30 Ştiinţă şi inovare. 13.10 «La mulţi ani cu sănătate!» 14.15, 3.10 Documentar. «Oraşele portuare ale lumii». 15.00 Docu-mentar. «Teoria improbabilităţii». 15.30 Documentar. «Atlasul lumii animale». 15.55 Almanah cinematografic. 16.25 Săptămâna sportivă. 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.30 Dialog social. 21.25 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 22.25 Europa în concert. Nubya. Elveţia. 23.10 Cabaretul «Le Lido». Franţa. 23.40 Serial. «CRIMINI» (Italia). 4.30 Anul trece, anul vine... Program mu-zical. 5.15 Cinemateca universală. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.55 Market 9000.md 13.00 Concert 14.00 Mi-reasă pentru fiul meu 17.20 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25 Market

9000.md 18.30 Cristale de har şi adevăr 19.00 Concert 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.55 Market 9000.md

07:30 Serial: Cântec de iarnă (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Chep-tene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopții (r) 10:45

Teleshopping 11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Serial: Viață de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Viață de împrumut (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 17:30 Videoclipuri 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:50 Serial: Viață de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îți ordon să mă iubeşti! 00:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor: Conflicte din culise 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Serial: Îți ordon să mă iubeşti! (r) 03:30 Serial: Viață de împrumut (r) 05:30 Serial: Triumful dragostei (r) 06:30 Serial: Suflet de gheață (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doc-tore? - Omul care aduce cartea 10:05 Tele-shopping 10:20 Apropo tv (r) 11:00 Film: Blestemul Penelopei 12:45 Teleshopping

13:00 Film: Destin în prelungiri 15:00 MasterChef - Proba celebritățatii (r) 17:15 Film: Ursul 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Paradisul pierdut 22:30 Film: Scorpionul roşu - Riposta 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:45 Film: Scorpionul roşu - Riposta (r) 05:30 Apropo tv (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele ştiri» (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 «Жить

здорово!» 10:55 «Модный приговор» 12:00 «Primele ştiri» (rom) 12:10 Новости 12:25 «Контрольная закупка» 12:50 «Время обедать!» 13:20 «Доброго здоровьица!» с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 «Понять. Простить» 15:00 «Primele ştiri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 «Они и мы» 16:20 «В наше время» 17:10 «Наедине со всеми». Программа Юлии Меньшовой 18:00 «Primele ştiri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:45 «Жди меня» 19:45 «Поле чудес». Новогодний выпуск 21:00 «Primele ştiri» (rom) 21:40 «Время» 22:15 «Клуб Веселых и Находчивых». Высшая лига. Финал 01:00 «Primele ştiri» (rus) 01:10 Мерил Стрип, Энн Хэтэуэй в фильме «Дьявол носит Pra-da» 02:50 Семен Фарада, Александр Абдулов в комедии «Формула любви» 04:15 «Истина где-то рядом»

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 5.00 Seriale. 10.00, 16.10,

17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 10.20, 16.45 Tele-shopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 4.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 5:30 TÉLÉTOURISME

6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:24 TV5MONDE LE JOURNAL 9:36 ATOUT 5 9:48 NINI PATALO 9:55 NINI PATALO 10:02 WISMO 10:05 LE PETIT PRINCE 10:29 RETOUCHES 10:36 DESTINATIONS GOÛTS 11:00 FLASH INFO 11:04 EN VOYAGE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:31 JOUR DE RUGBY 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LES ANGES GARDIENS DE L’OCÉAN 16:53 FLASH INFO 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 DOCUMENTAIRE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:32 UN FLIC 20:59 MAGAZINE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES ROIS DU RIRE SPÉCIALE FÊTES 0:13 LE JOURNAL DE LA RTS 0:40 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:58 L’INVITÉ 1:09 L’AILE OU LA CUISSE 3:00 MAGAZINE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:55 D’EST EN OUEST 4:21 D’EST EN OUEST

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00 - ŞTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00 - ŞTIRI

(рус). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 9.45, 15.40 Seri-al. «O LUME DISPĂRUTĂ» (Canada). 10.30 Moldovenii de pretutindeni. 11.00 Accente economice. 11.30 Baştina. Magazin agricol. 12.15 Anul trece, anul vine... Program muzical. 13.10 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.10, 4.30 Documentar. «Oraşele portuare ale lumii». 15.00 Documentar. «Colecţia design». 16.30 Gagauz ogea. 17.30 Ninge cu surprize. Program distractiv. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45, 21.30 La Balul dintre Ani. Program de Revelion. 22.35 REVELION 2014. Transmisiune în direct din PMAN. 23.55 Mesajul de felicitare al Preşedintelui RM, Nicolae Timofti. 0.00 Focuri de artificii. 0.10 REVELION 2014. Melodii nemuritoare. 3.15 În ritm de dans. 5.20 Obiceiuri de iarnă.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Te-leshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.50 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măşti. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.30 Muzică 16.00 Film artistic

17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25 Market 9000.md 18.30 Divertisment. Te pui cu blondele 20.30 Muzică 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Concert 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 04.30 Film artistic 06.55 Market 9000.md

07:30 Serial: Suflet de gheață (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Chep-tene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopții (r) 10:45

Teleshopping 11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Serial: Viață de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Viață de împrumut (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 17:30 Videoclipuri 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:50 Serial: Viață de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Cinema Acasă: „Prietenul prietenei mele” 23:55 Transmisiune directă din piață 00:05 Concert Loredana: Magic (noiembrie 2013) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor: Rivalități 04:00 Doamne de poveste (r) 05:30 Serial: Triumful dragostei (r) 06:30 Serial: Suflet de gheață (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea - Super-revelion din Piața Revoluției 10:10 Tele-shopping 10:35 Film: Destin în prelungiri

(r) - Superrevelion din Piața Revoluției 12:30 Teleshopping 12:45 Film: Mătuşa Madea în acțiune 14:45 MasteChef - Proba celebritatii (r) - Superrevelion din Piața Revoluției 17:00 Film: Filantropica 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Serviciul Român de Co-medie (best of) 21:45 Magic show 02:00 Serviciul Român de Comedie (r) 03:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele ştiri» (rom) 09:15 Teleshopping 09:35 «Модный

приговор» 10:40 «В наше время» 12:00 «Primele ştiri» (rom) 12:10 Новости 12:25 Легендарное кино в цвете. «Золушка» 13:45 Людмила Гурченко в комедии «Карнавальная ночь» 15:00 «Primele ştiri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Иван Ургант, Сергей Светлаков, Вера Брежнева, Екатерина Вилкова в комедии «Елки» 17:05 Комедия «Ирония судьбы, или C легким паром!» 18:00 «Primele ştiri» (rus) 18:20 Комедия «Ирония судьбы, или C легким паром!». Продолжение 21:00 «Primele ştiri» (rom) 21:25 Проводы Старого года 21:55 Новогоднее обращение Президента Российской Федерации В. В. Путина 22:05 Проводы Старого года. Продолжение 23:55 Новогоднее обращение Президента Республики Молдова Н. Тимофти 00:05 Новогодняя ночь на Первом 03:05 «Дискотека 80-х»

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25 Seriale. 10.00, 10.40, 16.45 Te-

leshopping. 10.20, 16.10, 17.20 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00 Reporter. 19.55, 0.00 «Moldova are talent». 23.55 Mesajul de felicitare al Preşedintelui RM, Nicolae Timofti.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 5:30 LITTORAL 6:00 C

DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 ATOUT 5 9:51 NINI PATALO 9:58 NINI PATALO 10:06 WISMO 10:09 LE PETIT PRINCE 10:33 MAGA-ZINE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 MIRAGES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 UN FLIC 16:30 MAGAZINE 17:03 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 DOCUMENTAIRE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 LES ENFANTS DE TIMPELBACH 21:09 SOIR DE FÊTE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE PLUS GRAND CABARET SUR SON 31 1:57 LE GRAND BÊTISIER 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 D’EST EN OUEST 4:28 D’EST EN OUEST

6.10 Europa în concert. Nubya. Elve-ţia. 7.00, 1.30 Bună dimineaţa! 9.10, 17.15 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ»

(Canada). 10.00 «Capra cu trei iezi». Spectacol. 10.30 Ninge cu surprize. Program distractiv. 11.55 Copiii veniţi din cer. 12.30 Stil nou. 13.00, 21.00, 0.20 - ŞTIRI. 13.10 Film. «REGA-TUL INTERZIS» (SUA-China). 14.55 Să petrecem împreună! Program folcloric. 15.20 Slava›s Snowshow. Program de circ. Franţa. 16.20 Свiтанок. 17.00, 23.00 - ŞTIRI (рус). 18.05 În ritm de dans. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Poves-tea. 19.55, 21.25 Şlagărul Anului 2013. 23.20 Cabaretul «Moulin Rouge». Franţa. 23.50 Documentar. «Drumeţii». 0.30 Săptămâna sportivă. 1.20 Legendele muzicii. 3.30 Ca-baretul «Le Lido». Franţa. 4.30 Festivalul-concurs «Steaua Chişinăului-2013». 5.30 Accente economice.

07.00 Divertisment. Top chef 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Market 9000.md 11.45 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25

Market 9000.md 18.30 Divertisment. Totul e permis 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.55 Market 9000.md

07:30 Serial: Suflet de gheață (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopții (r)

10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Cinema Acasă: „Prietenul prietenei mele” (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Concert Loredana: Magic (noiembrie 2013) (r) 15:30 Serial: Suflet de gheață 17:30 Videoclipuri 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:50 Serial: Viață de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adân-curi 22:30 Serial: Îți ordon să mă iubeşti! 00:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor: Şi actorii suferă & Controverse şi conflicte 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Serial: Îți ordon să mă iubeşti! (r) 03:30 Serial: Viață de împrumut (r) 05:30 Dezvăluiri din lumea telenovelelor: Şi actorii suferă & Controverse şi conflicte (r) 06:30 Serial: Suflet de gheață (r)

07:00 Film: Veronica se întoarce 08:30 Supervelion din Piața Revoluției (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Film: Năzdrăvanii din pădure 11:00 Film: Un cățel curajos 12:45

Teleshopping 13:00 Film: Matilda 14:30 Film: Masca 16:30 Magic show (r) 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Salt 22:30 Film: Rupe-tot 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 02:30 Film: Rupe-tot (r) 04:30 Film: Veronica se întoarce (r) 05:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:45 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 «Две звезды» 07:20 Легендарное кино в цвете. «Золушка» 08:45 Людмила Гурченко в комедии «Карнавальная

ночь» 10:00 Новости 10:10 Комедия «Ирония судьбы, или С легким паром!» 12:00 Новости (с субтитрами) 12:10 Комедия «Ирония судьбы, или С легким паром!» 13:25 Барбара Брыльска, Андрей Мягков, Юрий Яковлев, Елизавета Боярская, Константин Хабенский, Сергей Безруков в комедии «Ирония судьбы. Продолжение» 15:20 Юрий Яковлев, Леонид Куравлев, Александр Демьяненко, Наталья Селезнева в комедии «Иван Васильевич меняет профессию» 16:50 «Две звезды». Новогодний выпуск 19:30 Церемония вручения народной премии «Золотой граммофон» 21:00 «Primele ştiri» (rom) 21:25 Церемония вручения народной премии «Золотой граммофон». Продолжение 23:10 Фильм Джеймса Кэмерона «Аватар» 01:45 Фильм «Шерлок Холмс: Этюд в розовых тонах» 03:15 Николь Кидман, Эван МакГрегор в фильме «Мулен Руж»

7.00, 11.20, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seri-ale. 10.00, 10.40, 16.45

Teleshopping. 10.20, 11.00, 16.10, 17.00, 23.50, 3.50 Divertisment. 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JO-URNAL 5:30 CHRONIQUES

D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMA-TIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 ATOUT 5 9:50 NINI PATALO 9:57 NINI PATALO 10:05 WIS-MO 10:09 LE PETIT PRINCE 10:33 UNE BRIQUE DANS LE VEN-TRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:30 LINE RENAUD, MON ARBRE DE VIE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LA GRANDE VADROUILLE 17:02 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:06 360° - GÉO 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 DRÔLE D’ANNÉE 2013 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE CLAN DES LANZAC 23:37 ACOUSTIC 0:05 LE JOURNAL DE LA RTS 0:31 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:49 L’INVITÉ 1:02 BERTHE MORISOT 2:37 CONCERTO POUR PIANO ET ORCHESTRE 3:09 CONCERTO POUR PIANO ET ORCHESTRE 3:48 TV5MONDE LE JOURNAL 4:11 SUR LE GRAND OCÉAN BLANC

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.50 - ŞTIRI. 6.15, 1.00 Свiтанок. 6.45 Ci-nemateca universală. 7.10, 8.15, 1.40

Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 9.20 Videoteca copiilor. 9.30 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ» (Canada). 10.15 Film. «PRIN|ESA MORĂRI|A». 12.00 O seară în familie. 13.10 Festivalul-concurs «Steaua Chişinăului-2013». 14.15, 3.15 Documentar. «Oraşele portuare ale lumii». 15.00 Erudit-cafe. Concurs. 15.45 Părinţi şi copii. 16.20 Obiceiuri de iarnă. 17.15 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ» (Canada). 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Poves-tea. 19.55, 4.30 Dacă vreţi să revedeţi... Revelion 2013. 20.50 Super-loto «5» din «35». 21.25 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 «Un sfert de vorbă» cu Ilona Spătaru. 23.05 Film. «REGATUL INTERZIS» (SUA-China). 5.30 Ştiinţă şi inovare.

07.00 Divertisment. Totul e permis 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Muzică 12.00 La altitu-dine 12.55 Market 9000.md 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 13.30 Muzică 14.00 Mireasă pentru

fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25 Market 9000.md 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chi-rilov 19.00 Concert 20.30 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.55 Market 9000.md

07:30 Serial: Suflet de gheață (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopții (r) 10:45 Teleshopping

11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Serial: Viață de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Viață de împrumut (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 17:30 Videoclipuri 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:50 Serial: Viață de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îți ordon să mă iubeşti! 00:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor: Actori între dispute şi iubiri 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Serial: Îți ordon să mă iubeşti! (r) 03:30 Serial: Viață de împrumut (r) 05:30 Serial: Triumful dragostei (r) 06:30 Serial: Suflet de gheață (r)

07:30 Film: Matilda (r) 09:15 Superrevelion din Piața Revoluției (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Şoricelul familiei 11:45 Film: Masca (r) 13:45 Teleshopping 14:00 Film:

Fete rele 15:30 Film: Hachiko: Povestea unui câine 17:15 Film: Domnul Deeds - Moştenitor fără voie 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Călugăr antiglonț 22:30 Film: Joc final 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 02:15 Film: Joc final (r) 04:00 Film: Şoricelul familiei (r) 05:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:10 Иван Ургант, Сергей Светлаков, Вера Брежнева, Екатерина Вилкова в комедии «Елки» 06:00 Новости 06:10

Комедия «Елки». Продолжение 06:40 Гойко Митич в приключенческом фильме «Чингачгук-Большой змей» 08:10 Виктория Толстоганова, Андрей Мерзликин, Валентин Гафт, Светлана Крючкова в многосерийном фильме «Семейный дом» 10:00 Новости 10:10 Комедия «Ирония судьбы. Продолжение» 12:00 Новости (с субтитрами) 12:10 Премьера. «Ледниковый период 4: Континентальный дрейф» 13:35 Маколей Калкин в комедии «Один дома» 15:20 «Клуб Веселых и Находчивых». Высшая лига. Финал 17:45 «Угадай мелодию» 18:20 «Поле чудес» 19:20 Музыкальный фестиваль «Голосящий КиВиН» 21:00 «Prime-le ştiri» (rom) 21:25 «Время» 21:45 Музыкальный фестиваль «Голосящий КиВиН». Продолжение 23:20 «Красная звезда» представляет «20 лучших песен года» 01:10 Брюс Уиллис в остросюжетном фильме «Крепкий орешек» 03:15 Николас Кейдж в комедии «В раю как в ловушке»

7 . 0 0 , 1 1 . 2 0 , 1 7 . 5 0 , 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 10.40, 16.45 Tele-

shopping. 10.20, 11.00, 16.10, 17.00, 23.50, 3.50 Divertisment. 19.00, 23.30, 1.25, 5.00 Reporter.

5:04 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 WINTER CHALLENGE

6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 ATOUT 5 9:50 NINI PATALO 9:57 NINI PATALO 10:05 WISMO 10:08 LE PETIT PRINCE 10:33 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:05 RICARDO 13:30 LA GRANDE RÉVOLUTION DE L’ALIMENTATION 14:13 AU COEUR DES PARCS NATIONAUX 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LE CLAN DES LANZAC 16:41 FLASH INFO 16:45 AU COEUR DES PARCS NATIONAUX 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LES CARNETS DE JULIE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 BERTHE MORISOT 21:14 S’IL N’EN RESTAIT QU’UNE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE CHAT DU RA-BBIN 23:27 MADAGASCAR, CARNET DE VOYAGE 23:39 LE BAISER 23:45 AU COEUR DES PARCS NATIONAUX 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 LA GRANDE LIBRAIRIE 2:49 CONCERT D’AUTOMNE AU PALAIS ROYAL 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:12 360° - GÉO

30 DECEMBRIE 31 DECEMBRIE 1 IANUARIE 2014 2 IANUARIE 2014 Luni Marţi Miercuri Joi

27 DECEMBRIE 2013 15 F L U XPrograme

GRU­PUL­DE­PRESĂ­FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana FloreaLiliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.23.50.91E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecSăptămâna ce urmează aduce o nevoie de clarificare a unor chestiuni legate de rezervele financiare de care dispune fa-milia. E bine să nu tragi conclu-zii pripite.

TaurÎncepe să se facă lumină în re-laţiile importante, dar tot va trebui să te abţii de la a forţa nota. Asta până când dorinţele tale devin și ale celorlalţi.

GemeniO perioadă cu momente în care te vei simţi mai sigur pe tine și pe poziţia ta la serviciu, dar și cu la fel de multe îndoieli legate de respectul de care te bucuri.

RacAcum debutează o perioadă mai senină în viaţa ta senti-mentală, care nu va fi calmă, dar va avea un rol benefic pen-tru viitorul relaţiilor tale de acest fel.

LeuAi parte de inspiraţie, de gân-duri bune, dar nu și când vine vorba de familie și de proble-mele pe care nu ai reușit să le rezolvi. E semn că trebuie să insiști.

FecioarăSuccesul pe care l-ai pregătit minuţios se dovedește acum a fi atât de efemer, încât ai pu-tea trăi o dezamăgire la fel de intensă ca și bucuria de zilele trecute.

BalanţăDin dorinţa de a te elibera de anumite motive de stres ai pu-tea arunca la gunoi relaţii im-portate pentru progresul tău viitor. Nu sunt vitale, dar sunt utile.

ScorpionTe simţi bine, cei cu care te confrunţi zi de zi îţi dau apă la moară și cad în plasă. E un mo-ment în care va trebui să decizi dacă e corect ce faci sau nu.

SăgetătorSe poate spune că acum îţi di-namitezi singur relaţiile impor-tante, de dragul unor confrun-tări, din care ești convins că vei ieși câștigător, deși ai și unele îndoieli.

CapricornAi ocazia de a stabili, în nume-le altora, care vor fi valorile pe care le vei așeza la loc de cinste în viaţa ta și ce exemplu alegi să le oferi acestora.

VărsătorDacă ești atent, vei observa că situaţia evoluează ceva mai bine, în avantajul tău, dar exis-tă și lucruri care se complică peste nivelul de până acum.

PeştiFaci curăţenie în cutiuţa secre-tă cu planuri, aspiraţii sau do-rinţe. E un proces de durată, deci e normal să te mai și răz-gândești sau să adopţi idei.

27 decembrie-3 ianuarie 2014

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91e-mail: publicitate@flux.mdAdre sa in ter net: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05 - ŞTIRI. 6.15 Documentar. «Drumeţii». 6.45 Docu-mentar. «Shift - viaţa în era digitală». 7.10,

8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 9.45, 17.15 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ» (Ca-nada). 10.30 «Un sfert de vorbă» cu Ilona Spătaru. 11.00 Dacă vreţi să revedeţi... Revelion 2013. 12.00 Dor. Program muzical. 12.30 Poftiţi la masă. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.10, 3.10 Documentar. «Oraşele portuare ale lumii». 14.55 Documentar. «Euromaxx». 15.25 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Dacă vreţi să revedeţi... Revelion 2013. 21.25 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 22.20 Fii tânăr! 23.05 Serial. «SIMULATORII» (Argentina). 0.15 Chişinăul de ieri şi de azi. 0.30 Natura în obiectiv. 1.00 Să petrecem împreună! Program folcloric. 5.30 Documentar. «Drumeţii».

07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mi-reasă pentru fiul meu 11.40 Market 9000.md 11.45 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.30 Muzică 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică

18.25 Market 9000.md 18.30 Plasa de stele 20.30 Concert 21.30 Pro-dus autohton 22.00 Fără măşti 22.55 Market 9000.md 23.00 Film ar-tistic 01.30 Film artistic 03.00 Muzică 03.30 Fără măşti. Reluare 04.30 Muzică 05.00 Plasa de stele 06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md

07:30 Serial: Suflet de gheață (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopții (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial:

Maricruz (r) 12:00 Serial: Viață de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Viață de împrumut (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei (r) 15:30 Serial: Suflet de gheață 17:30 Videoclipuri 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:50 Serial: Viață de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îți ordon să mă iubeşti! 00:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Serial: Îți ordon să mă iubeşti! (r) 03:30 Serial: Viață de împrumut (r) 05:30 Serial: Triumful dragostei (r) 06:30 Serial: Suflet de gheață (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 La Bloc - După 10 ani (r) 11:10 Film: Hachiko: Povestea unui câine (r) 13:00 Teleshopping 13:15

Film: Domnul Deeds - Moştenitor fără voie (r) 15:00 Film: Lassie 17:00 Film: Minţi diabolice 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Goana după cadou 22:00 Film: Lupta cu înălţimile 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Film: Lupta cu înălțimile (r) 05:30 La Bloc - După 10 ani (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Донатас Банионис, Наталья Гундарева в фильме «Детский мир» 06:00 Новости 06:10 Фильм «Детский мир». Продолжение 06:20

Гойко Митич в приключенческом фильме «След сокола» 08:10 Виктория Толстоганова, Андрей Мерзликин, Валентин Гафт, Светлана Крючкова в многосерийном фильме «Семейный дом» 10:00 Новости 10:10 Фильм «Морозко» 12:00 Новости (с субтитрами) 12:10 «Ледниковый период 3: Эра динозавров» 13:35 Маколей Калкин в комедии «Один дома 2» 15:30 Музыкальный фестиваль «Голосящий КиВиН» 18:25 «Звездные мамаши» 19:20 Премьера. «Ку! Кин-дза-дза». Продолжение легендарного фильма Георгия Данелии 21:00 «Primele ştiri» (rom) 21:25 «Время» 21:45 Премьера. Юрий Чурсин, Алексей Макаров, Василий Лановой, Риналь Мухаметов, Екатерина Вилкова, Мария Миронова, Филипп Янковский в многосерийном фильме «Три мушкетера» 23:45 Брюс Уиллис в остросюжетном фильме «Крепкий орешек 2» 01:50 Мэрилин Монро в комедии «Зуд седьмого года» 03:30 Юрий Никулин, Евгений Моргунов, Георгий Вицин в комедии «Совершенно серьезно» 04:35 Георгий Вицин в комедии «Как рождаются тосты»

7.00, 11.20, 17.50, 19.25, 1.50 Seriale. 10.00, 10.40, 16.45 Teleshopping. 10.20,

11.00, 16.10, 17.00, 23.50, 3.50 Divertisment. 19.00, 23.30, 1.25, 4.30 Reporter.

5:07 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE 6:00 C DANS

L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 ATOUT 5 9:51 NINI PATALO 9:58 NINI PATALO 10:05 WISMO 10:08 LE PETIT PRINCE 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 WINTER CHALLENGE 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 AL DENTE 13:30 LA QUÊTE DES VENTS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 BERTHE MORISOT 16:39 FLASH INFO 16:45 AU COEUR DES PARCS NATIONAUX 17:00 CUT 17:29 QUESTI-ONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LES CARNETS DE JULIE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 SECRETS D’HISTOIRE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UN FLIC 23:32 AU COEUR DES PARCS NATIONAUX 23:47 S’IL N’EN RESTAIT QU’UNE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:38 L’INVITÉ 0:50 CHATEAUBRIAND 2:33 COURTELINE, AMOUR NOIR 3:50 TV5MONDE LE JOURNAL 4:14 CINEMASUISSE 4:41 ITINERIS

6.05, 21.00, 0.00 - ŞTIRI. 6.15 Documentar. «Euromaxx». 7.15 Film. «FRATE ŞI SORĂ». 9.00 Documentar. «Teoria improbabilităţii». 9.30

Documentar. «Atlasul lumii animale». 10.00 Copiii veniţi din cer. 10.35 Documentar. «Satul din oglindă». 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00, 19.50, 4.30 Dacă vreţi să revedeţi... Revelion 2013. 13.00 Ştiri pozitive. 13.20 Parteneriate pentru fiecare copil. 13.45 Film. «PRIN|ESA MORĂRI|A». 15.30 Documentar. «Drumeţii». 16.00 Documentar. «Euroboxx». 16.30 «La mulţi ani!» vă urează orchestra «Busuioc moldovenesc». 17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус). 17.55 Documentar. «Shift - viaţa în era digitală». 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 21.25 Destine de colecţie. 22.20 Serial. «CRIMINI» (Italia). 0.10 Fii tânăr! 1.00 Avangaraj. 2.00 Documentar. «Dor de Ion Vatamanu». 2.40 Orchestra «Plai moldovenesc». Spectacol muzical. 5.30 Moldovenii de pretutindeni.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Muzică 14.00 Market 9000.md 14.05 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măşti. Reluare 17.00

Market 9000.md 17.05 Divertisment. Te pui cu blondele 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Film artistic 05.30 Film artistic

07:30 Serial: Suflet de gheață (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopții (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Maricruz (r)

12:00 Serial: Viață de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Viață de împrumut (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei (r) 15:30 Serial: Suflet de gheață 17:30 Serial: Diamantul nopții 18:30 Se-rial: Maricruz 19:30 Serial: Viață de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îți ordon să mă iubeşti! 00:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Serial: Îți ordon să mă iubeşti! (r) 03:30 Serial: Viață de împrumut (r) 05:30 Serial: Triumful dragostei (r) 06:30 Serial: Suflet de gheață (r)

07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Rezerve de lux 11:45 Film: Lassie (r) 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Cronicile Spiderwick 15:30 Film: Goana după cadou (r) 17:15

Film: Cum să dai afară din casă un burlac de 30 de ani 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Titanic 00:00 Concert Loredana “Magic” 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Film: Cronicile Spiderwick (r) 05:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:10 Комедия «Девушка без адреса» 06:00 Н о в о с ти 0 6 : 1 0 Ко м е д и я « Де ву ш к а б е з адреса». Продолжение 06:45 Гойко Митич в

приключенческом фильме «Апачи» 08:15 Виктория Толстоганова, Андрей Мерзликин, Валентин Гафт, Светлана Крючкова в многосерийном фильме «Семейный дом» 10:00 Новости 10:10 Лариса Голубкина, Юрий Яковлев в фильме «Гусарская баллада» 12:00 Новости (с субтитрами) 12:10 «Ледниковый период 2: Глобальное потепление» 13:35 Майкл Дуглас, Кэтлин Тернер в приключенческом фильме «Роман с камнем» 15:20 Надежда Румянцева, Николай Рыбников, Люсьена Овчинникова, Инна Макарова, Светлана Дружинина в комедии «Девчата» 17:10 «Красная звезда» представляет «20 лучших песен года» 19:00 «Угадай мелодию» 19:25 Кристина Асмус, Никита Ефремов, Нонна Гришаева, Артем Ткаченко, Александр Цекало в комедии «Zолушка» 21:00 «Primele ştiri» (rom) 21:25 «Время» 21:45 Премьера. Юрий Чурсин, Алексей Макаров, Василий Лановой, Риналь Мухаметов, Екатерина Вилкова, Мария Миронова, Филипп Янковский в многосерийном фильме «Три мушкетера» 23:45 Фильм «Шерлок Холмс: Слепой банкир» 01:25 Брюс Уиллис в остросюжетном фильме «Крепкий орешек: Возмездие» 03:25 Мэрилин Монро в комедии «Джентльмены предпочитают блондинок»

7.00, 0.00, 4.45, 6.45 Diver-tisment. 8.00, 5.45 «100 de moldoveni au zis». Show TV.

9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15, 14.00, 15.10, 19.25, 1.05 Seriale. 19.00, 0.40 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 MEDITERRANEO 6:00 C

DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:29 TENDANCE A 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LES ANIMAUX STARS DES ZOOS 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 CAJOU 10:20 LULU VROUMETTE 10:33 CHAPLIN AND CO 10:39 MARTINE 10:52 MARTINE 11:05 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:32 C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:05 VISITE LIBRE 12:33 C’EST DANS MA NATURE 13:00 FLASH INFO 13:04 ÉPICERIE FINE 13:32 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:01 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 SAVEURS NOMADES 15:56 360° - GÉO 16:51 FLASH INFO 16:59 TARATATA 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LES CARNETS DE JULIE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 TERRIENNES 19:30 LES DERNIERS TRÉSORS DE ROME 21:00 LES ANIMAUX STARS DES ZOOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 SPÉCIALE QUES-TIONS POUR UN CHAMPION 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 VLADIMIR COSMA AU GRAND REX 3:02 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:06 360° - GÉO

6.05, 21.00, 23.50 - ŞTIRI. 6.15 Documen-tar. «La drum!». 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.05 Documentar. «Satul din oglindă».

8.40 Dialog social. 9.00 Poftiţi la masă. 9.30 Documentar. «Colec-ţia design». 10.00 Top Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinţi şi copii. 11.35 La datorie. 12.00 Documentar. «Euromaxx». 12.30 La mulţi ani vă urează «Marcel Ştefăneţ Project». 13.00, 4.30 O seară în familie. 14.45, 2.45 Tezaur. 15.35, 19.50 «Seară albastră». Ana-stasia Lazariuc. Concert. 17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria «Milioane pentru Moldova». 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 21.20 Săptămâna sportivă. 22.20 «La balul scenei lirice». 0.00 Serial. «SIMULATORII». 1.00 Erudit-cafe. Concurs. 1.45 World stories - lumea în reportaje. 2.15 Dor. Program muzical. 3.30 Casa mea. 5.30 Destine de colecţie.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Market 9000.md 14.05 Plasa de stele 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market

9000.md 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

07:30 Serial: Cântec de iarnă (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopții (r) 10:45 Teleshopping

11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Serial: Viață de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Viață de împrumut (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 17:30 Serial: Diamantul nopții 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Viață de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îți ordon să mă iubeşti! 00:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Serial: Îți ordon să mă iubeşti! (r) 03:30 Serial: Viață de împrumut (r) 05:30 Serial: Triumful dragostei (r) 06:30 Serial: Suflet de gheață (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Cum să dai afară din casă un burlac de 30 de ani (r) 12:00 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New Yorkt, ep.1, an

4 12:45 Teleshopping 13:00 Film: Jerry Maguire 15:30 Film: Titanic (r) 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Gustul răzbunării 22:45 Film: Poştaşul 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Film: Gustul răzbunării (r) 06:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

0 5 : 3 0 М у з ы к а л ь н а я к о м е д и я « А х , водевиль, водевиль...» 06:00 Новости 0 6 : 1 0 М у з ы к а л ь н а я к о м е д и я « А х ,

водевиль, водевиль...» Продолжение 06:45 Гойко Митич в приключенческом фильме «Братья по крови» 08:15 Виктория Толстоганова, Андрей Мерзликин, Валентин Гафт, Светлана Крючкова в многосерийном фильме «Семейный дом» 10:00 Новости 10:10 Фильм «Старик Хоттабыч» 12:00 Новости (с субтитрами) 12:10 «Ледниковый период» 13:30 «Ледниковый период: Гигантское Рождество» 13:50 Приключенческий фильм «Жемчужина Нила» 15:35 Александр Абдулов в фильме «Обыкновенное чудо» 17:55 Премьера. «Легенды «Ретро FM». Юбилейный выпуск 20:00 «100 de moldoveni au zis» 21:00 «Primele ştiri» (rom) 21:25 «Время» 21:55 Премьера. Юрий Чурсин, Алексей Макаров, Василий Лановой, Риналь Мухаметов, Екатерина Вилкова, Мария Миронова, Филипп Янковский в многосерийном фильме «Три мушкетера» 23:55 «Что? Где? Когда?» Финал года 01:35 Фильм «Шерлок Холмс: Большая игра» 03:05 Мэрилин Монро в комедии «Как выйти замуж за миллионера» 04:35 Фильм «Ковбойши и ангелы»

7.00, 19.00, 4.30 Reporter. 7.25 Să mă aştepţi... 8.20, 1.20, 3.30, 6.00 Divertis-

ment. 9.15, 14.30 Teleshopping. 9.30, 15.00, 19.25 Seriale. 2.20, 4.50 «DA sau NU».

5:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 5:30 L’AMÉRIQUE DANS

TOUS SES ÉTATS 6:23 LES ANIMAUX STARS DES ZOOS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:10 L’INVITÉ 7:27 TEN-DANCE A 7:54 REFLETS SUD 8:46 S’IL N’EN RESTAIT QU’UNE 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 EINSTEIN 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 CAJOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 MARTINE 10:54 MARTINE 11:07 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:32 TAC-TIK 12:06 JOUR DE RUGBY 12:46 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN 13:00 FLASH INFO 13:02 DRÔLE D’ANNÉE 2013 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:33 FLASH INFO 16:35 LES CHANSONS D’ABORD 17:30 SPÉCIALE COMÉDIES MUSICALES 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:30 LA QUÊTE DES VENTS 20:23 360° - GÉO 21:16 S’IL N’EN RESTAIT QU’UNE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 FUTURES VEDETTES 23:35 BABA NOËL 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 LE CHAT DU RABBIN 2:24 MADAGASCAR, CARNET DE VOYAGE 2:36 LE BAISER 2:41 360° - GÉO 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 360° - GÉO

3 IANUARIE 2014 4 IANUARIE 2014 5 IANUARIE 2014 Vineri Sâmbătă Duminică

Ti par: Tipografia “PRAG-3”Comanda nr. 1896TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Ti tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

27 DECEMBRIE 201316F L U X Siesta

CMYK

CMYK

- Doamna Furtună, de cât timp vă aflaţi în Italia și cum v-a venit ideea să creaţi o asociaţie caritabilă în care să implicaţi diaspora de moldoveni? - Sunt în Italia de 11 ani, iar asociaţia

am fondat-o după ce am suferit în urma unui caz trist din familia mea. Cumnatul meu, în vârstă de 53 de ani, a murit din cauza că nu i s-a acordat ajutor medical la timp. Asta se întâmpla la Varniţa. Eu sunt medic de profesie şi am înţeles, încă o dată, că regiunile mai îndepărtate de Chi-şinău au nevoie de crearea centrelor de ajutor medical. Aşa a venit şi ideea mea, împreună cu alţi câţiva prieteni, de a crea asociaţia caritabilă „Renaşterea”. Ne pro-punem ca neapărat să vedem acel centru la Varniţa. Nu este uşor, lucrăm la proiect împreună cu Biroul Relaţii cu Diaspora şi sperăm cât de curând posibil să-l vedem realizat.

- Ce acţiuni aţi mai făcut până acum și cum are loc procesul de colectare a donaţiilor? - După ce am format asociaţia, am asistat material

cazurile copiilor bolnavi de leucemie, în special cazul lui Sănduţ Bejenaru, care, din păcate, nu a reuşit să în-vingă boala. Nu poţi rămâne indiferent la astfel de po-veşti triste, aşa că toţi membrii noştri s-au mobilizat, am organizat o sărbătoare pentru propriii noştri copii, iar banii adunaţi i-am donat lui Sănduţ. Am mai organizat şi alte câteva activităţi în urma cărora, cu banii adunaţi, am făcut donaţii la un orfelinat din Nisporeni, am dăru-

it dulciuri de Paşti pentru copiii din sec-ţiile de Oncohematologie din Chişinău. Pe lângă donaţii, asociaţia „Renaşterea” a organizat pentru cetăţenii moldoveni care lucrează în Italia lecţii de instruire cum să acorde primul ajutor medical. În cadrul asociaţiei activează 10 membri medici, aşa că am putut realiza cu uşurin-ţă această acţiune. Sperăm că va avea şi o finalitate practică. Alt eveniment impor-tant pentru noi şi pentru cetăţenii noştri este participarea asociaţiei noastre la Săr-bătoarea Multiculturală, unde participă toate naţionalităţile. În acest an, scopul sărbătorii a fost promovarea recunoaşte-rii cetăţeniei italiene la copiii de alte naţi-

onalităţi născuţi în Italia.

- Câţi moldoveni participă la acţiunile pe care le or-ganizaţi? - În cadrul asociaţiei activează 38 de membri. Tot ce

facem este parte din timpul nostru liber, căci toţi cei care activează în cadrul asociaţiei lucrează, au familie. Chiar dacă până în prezent am făcut lucruri mici, pe toate le-am realizat din suflet.

- Cei care fac parte din asociaţie sunt stabiliţi definitiv în Italia?- Membrii noştri lucrează, sunt toţi de circa 10 ani,

dar niciunul nu zice că rămâne pentru totdeauna. Aşa că sperăm să reuşim să ne întoarcem în Moldova, într-o bună zi.

Lucia CUJBĂ, FLUX

LUDMILA FURTUNĂ:

În Italia sunt de 11 ani, însă nu pot rămâne indiferentă de ceea ce se întâmplă acasă

În prag de sărbători, organizaţia caritabilă „Eşti Cât Dăruieşti”, în parteneriat cu asociaţia moldo-italiană „Renaşterea”, a mers la Spitalul Oncologic pentru a fi alături de copiii internaţi acolo şi pentru a le crea o atmosferă de bucurie. Datorită diasporei de moldoveni care

activează în cadrul asociaţiei „Renaşterea”, copiii s-au bucurat de cadouri de la Moş Crăciun. Majoritatea membrilor sunt medici nu numai de profesie, ci şi de vocaţie, care nu au uitat de ţară şi de copiii din Moldova.

Din spusele Dianei Maftei, preşedinte la organizaţia „Eşti Cât Dăruieşti”, cea care a venit cu iniţiativa şi propunerea de a-i bucu-ra pe copii, în pragul sărbătorii de Crăciun, a fost doamna Ludmila Furtună, fondatoarea asociaţiei din Italia: „Ne-am dorit ca să îm-părtăşim cu aceşti copii lumina şi bucuria Naşterii lui Iisus şi să le adresăm urări de sănătate. Datorită diasporei de moldoveni, noi am putut veni cu ceva în plus, nu doar cu atmosfera de sărbătoare. Concetăţenii noş-

tri stabiliţi în Italia au venit cu daruri pentru copiii bolnavi de leucemie de la Spitalul On-cologic. Ei deseori organizează campanii de susţinere a copiilor bolnavi, aflaţi în diverse situaţii de risc social. Prin aceste acţiuni, ne-au demonstrat tuturor că generozitatea nu are hotare”.

„Vrem să-i mulţumim şi doamnei Alexan-dra Zbârnea, directorul Centrului educaţio-nal pentru copiii bolnavi de cancer, care, pe lângă faptul că se dedică muncii dumneaei, de fiecare dată este foarte receptivă şi la iniţi-ativele noastre”, a mai precizat Diana Maftei.

Pentru ca acest eveniment să fie unul de-osebit, câţiva elevi de la liceul „Litterarum” din capitală s-au implicat în calitate de vo-luntari şi au organizat pentru copiii inter-naţi activităţi distractive.

Diana Maftei ne-a asigurat că iniţiativele asociaţiei „Eşti Cât Dăruieşti” vor continua, întrucât ei preconizează să meargă la Te-leneşti la o casă de copii de tip familial, la două familii vulnerabile din Chiştelniţa şi din Orhei.

De asemenea, cu acest prilej, am solicitat ca doamna Ludmila Furtună, preşedintele asociaţiei moldo-italiene „Renaşterea”, să

ne acorde un mic interviu, întrucât am con-siderat necesar reflectarea în mass-media a acestei acţiuni, din simplul motiv că nu în-

tâlneşti foarte des moldoveni peste hotare care activează în cadrul unor asociaţii cari-tabile.

Moldovenii din Italia, reuniţi în cadrul unei asociaţii de caritate

ANIVERSAREPictorul şi graficianul Alexei

Kolâbneak a împlinit 70 de aniPictorul, graficianul şi profesorul în domeniul învăţământului artistic Alexei Kolâbneak a împli-nit 70 de aniS-a născut la 25 decembrie 1943 în

comuna Drepcăuţi, plasa Briceni, ju-deţul Hotin (azi raionul Edineţ).

După şcoala primară din satul na-tal şi cea medie incompletă din Lip-cani (1957), a studiat la Şcoala Repu-blicană de Arte Plastice „I. Repin” (în prezent, Colegiul de Arte Plastice „A. Plămădeală”) cu profesorul şi picto-rul Aurel David, pe care-l absolveşte în 1962. Ulterior, a urmat studiile la Institutul de Pictură, Sculptură şi Ar-hitectură „I. Repin” din Leningrad (Sankt Petersburg), la secţia Grafică.

În 1976-1982 a fost secretar al Comitetului de conducere al Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova, iar în 1997-2001 – prim-viceministru al Culturii.

În calitate de profesor, a contribuit mult la pregătirea unui număr mare de specialişti şi cadre didactice pentru diverse domenii ale artelor plastice şi educaţiei artistice.

Artistul a activat şi activează în mai multe domenii: grafică de carte, grafică unicat, grafică publicitară, pictură de şevalet, artă monumentală. O adevărată capodoperă este ciclul de linogravuri „Cădere în păcat”, care cuprinde 28 de lucrări, conceput în anul 1970 la Sankt Petersburg, ca o încercare de a comenta în limbaj plastic complexul vinovăţiei ce afectea-ză taina zămislirii vieţii.

Lucrările sale au fost expuse în Rusia, Bulgaria, Cehoslovacia, Franţa, Grecia, China şi în alte ţări.