1 EURO..............................16.85361 Do lar ame ri can ............. 11.64281 Leu românesc ................ 3.97711 Ru blă ru sească ............... 0.4174Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

„Există o plăcere și în a fi nebun, pe care doar

nebunii o cunosc.”

John Dryden

Cursul valutar 1.07.2011

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 1 iulie 2011

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1.07.2011

Soare, 16 26 0C

2.07.2011

Ploi, 13 22 0C

Sf. Ierarh Leontie de la Rădăuţi; Sf. Mc. Leontie,

Ipatie și Teodul

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUX DIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COMENTATORVlad Cubreacov

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Emil ConstantiniuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina DeleuDEPARTAMENT MARKETING:Ana MunteanDIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Poşta Moldovei ABONAREA 20111 lună 3 luni 6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

15,50 lei 46,50 lei 93,00 lei

FLUX EUROPEANEUROPEAN

ABONAREA 2011ABONAREA 2011

Despre copilul fericit Marian Lupu, fără fixaţii şi obsesii

Coaliţiile din teritoriu – misiune imposibilă pentru AIE

22

44

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

ATITUDINI

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 1245TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

FLUXGPF

Fondat în 1995 Nr. 24 (804)

EDI|IA DE VINERI

Totuși, ne-am abţinut de a o publica integral pentru că relatează despre anumite preferinţe (reale sau poate care sunt doar rodul imaginaţi-ei autorului) gastronomice și terapeutice ale ge-neralului Gheorghe Mihai, iar acest fapt ar putea aduce atingere vieţii sale private, care pe noi ne interesează mai puţin, chiar dacă generalul este o persoană publică. Plus la aceasta, autorul nu și-a dezvăluit identitatea, ceea ce iarăși ne-a determi-nat să nu ne grăbim cu publicarea respectivului text, deși acest fapt nu servește în mod neapărat drept impediment pentru că atât legislaţia naţi-onală, cât și cea internaţională le dă jurnaliștilor mână liberă nu doar atunci când este vorba des-pre emiterea propriilor afi rmaţii, idei și judecăţi, dar și în cazul celor enunţate de către un terţ ano-nim. Dar pentru că avem temerea că unele dintre aspectele care ţin de viaţa privată a generalului ar putea fi niţel exagerate, ne abţinem de la publi-carea ei.

Ne abţinem, dar nu chiar de tot, pentru că în textul care ne-a fost trimis la redacţie (și nu doar nouă, ci și altor colegi de breaslă) se conţin și un șir de informaţii privind activitatea profesională a

directorului SIS, nu doar cele ce ţin de viaţa pri-vată. Așa că vom reproduce din acest text câteva alineate, menţionând doar că titlul dat acestui text de autor este „DE CE SERVICIUL SPECIAL DIN MOLDOVA PUTE A URINĂ?”.

Iată ce afi rmă autorul anonim: „Exponentul AIE, omul lui MIHAI Ghimpu, generalul MIHAI, șeful SIS, mai e un tată duios și iubitor. Vorba e că fi ica aces-tui pensionar reactivat și instalat de coaliţia proeu-ropeană în funcţie, pe nume LILIA MUNTEAN, este angajata SIS și muncește în sudoarea frunţii în Di-recţia operativă. Cucoana se ocupă de intercepta-rea convorbirilor telefonice. Așadar, în timp ce tata (aici am omis din textul original o afi rmaţie ce ţine de un anumit aspect al vieţii private a directorului SIS – n.n.), fi ica acestuia stă cu urechea ciulită și as-cultă ce mai vorbesc la telefon tot felul de demnitari de prim rang, miniștri, deputaţi, politicieni etc. iar apoi aleargă să îi pârască lui tătâne-su. Cât de etică e treaba asta și cât de legală se vede de la o poștă. Dar odrasla stă oploșită sub aripa lui tăticu, mai ia și un ban de la stat, dar mai și spionează pe cine îi trebuie bătrânului. Nu credeţi? Verifi caţi!”.

Continuare în pag. 2

Câteva noi episoade din culisele serviciului special moldovenesc

D-ale SIS-ului D-ale SIS-ului O satiră, am spune, rarisimă despre viaţa privată și activitatea

profesională a directorului Serviciului de Informaţii și Securita-

te, generalul Gheorghe Mihai, ne-a venit cu ceva timp în urmă

la redacţie prin poșta electronică. Mare ne-a fost tentaţia să o

publicăm în ziarul nostru, pentru că scriitura, pe lângă faptul că

este bine documentată, reprezintă o reală capodoperă literară,

dintre care rar apar în Basarabia (peste Prut, satira, ca gen lite-

rar, este practicată cu mai mult succes).

Vești proaste pe linia cooperă-rii guvernelor de la București și Chișinău. Ședinţa comună a celor două Executive, anunţa-tă pentru Sfântul Așteaptă de vară, a fost amânată la Sfântul Așteaptă de toamnă. Știrea ne-a sosit de la Ministerul Afacerilor Externe de la București, citat de presa de dincolo de Prut. Minis-terul Afacerilor Externe și al In-tegrării Europene de la Chișinău nici nu a catadicsit să emită un comunicat în legătură cu respec-tiva amânare.

Amintim că iniţiativa organizării unei ședinţe a celor două guverne a fost lansată pentru prima oară în septembrie 2009 de către primarul municipiului Iași, Gheorghe Nichita. Prima anunţare publică a unei ase-menea ședinţe a fost făcută la București, în noiembrie 2010, cu ocazia vizitei premierului Filat în România, la Summitul Dunării. La 9 martie 2011, premierul de la Chișinău s-a lău-dat din nou, în faţa presei, că iată-iată, ședinţa comună va avea loc. La 16 martie 2011, am afl at, din declaraţiile ofi ciale ale miniștrilor

de Externe, Teodor Baconschi și Iurie Leancă, că ședinţa comună va avea loc „la orizontul lunii iunie” 2011, fără precizarea vreunei date probabile. La 27 mai 2011, aceiași miniștri au reconfi rmat public același „orizont” de timp, arătând că ședinţa celor două guverne va avea loc în municipiul Galaţi. La închiderea orizon-tului lunii iunie, adică în chiar ultima zi a lunii, vestea amânării pentru „la toamnă” a stins curiozitatea opiniei publice faţă de subiectul ședinţei comune a celor două guverne.

Motivele invocate pentru această amâ-narea sunt, ca de obicei, simple, de natură aproape pur tehnică: grupurile de experţi sunt de vină, întrucât nu au reușit să pregătească tot ceea ce ţine de proiectele stabilite iniţial și nici de proiectele care au apărut după 27 mai 2011. Astfel, proiectul Planului comun de acţiuni, care urma să fi e aprobat în ședinţa comună de guverne, nu este gata și s-ar putea „coace” doar către toamnă, dar, iarăși, fără a se mai cunoaște vreun „orizont” concret de timp. Iar toamna, precum se știe, are, nici mai mult, nici mai puţin, trei luni bătute pe muchie. Ne-născutul proiect al Planului comun ar fi trebuit să se refere la afacerile europene, schimburile economice, transferul de expertiză, cultură și educaţie, după cum ne-au anunţat miniștrii Baconschi și Leancă.

Continuare în pag. 2

Şedinţă comună a

guvernelor de la Chişinău

şi Bucureşti? Care şedinţă?

Şedinţă comună a guvernelor de la Chişinău şi Bucureşti? Care şedinţă?

MITROPOLITUL VLADIMIR:

Uniunea Europeană dăunează tradiţiilor noastre spirituale!

„Biserica Ortodoxă din Moldova se situează pe primul loc printre alte confesiuni. Desigur, ne rugăm ca să rămânem pe acest loc, însă foarte mult ne dăunează Uniunea Europeană. Moldova nu este o ţară bogată și trebuie să apeleze la împrumuturi din străinătate. Oferind tot felul de credite, UE încearcă să ne impună legi străine tradiţiilor noastre spirituale și morale”. De-claraţia îi aparţine Mitropolitului Moldovei și al Întregii Moldove, Vladimir, făcută în cadrul unui interviu dat publicităţii pe site-ul ofi cial al Patriarhiei Ruse.

Potrivit acestuia, „Mitropolia Ortodoxă din Moldova în mod constant trebuie să reziste acestui atac, să se apere sau să pro-testeze, lucru pe care-l facem de mai mulţi ani. Astfel, autori-tăţile ţării noastre încearcă să impună o decizie cu privire la admiterea paradelor homosexuale în Chișinău.

Întotdeauna am protestat împotriva acestora și autorităţi-le locale au venit mereu în întâmpinarea noastră. În prezent, Republica Moldova încearcă să intre în UE. Adoptarea regi-mului de vize pentru cetăţenii noștri depinde în mare măsură de adoptarea legii non-discriminare a minorităţilor sexuale. Legea în cauză e minunată, dar are un punct care nu permite discriminarea homosexualilor și lesbienelor. Dacă ţara noastră îl va accepta, cetăţenii noștri vor fi liberi să viziteze Europa, însă ortodocșii nu pot rămâne indiferenţi faţă de acest punct”, con-sideră Mitropolitul Vladimir.

În majoritatea ţărilor europene, Mitropolia Moldovei are parohii: în Grecia, Portugalia, Franţa și Italia. Potrivit Mitropo-litului, Patriarhul Kirill a răspuns cererii Mitropoliei Moldovei. Astfel, într-unul din lăcașele sfi nte din Moscova va fi creată re-prezentanţa Bisericii Ortodoxe din Moldova pe lângă Patriar-hul Moscovei.

Aici se vor ofi cia slujbe nu doar în slavona bisericească, dar și în limba română, pentru ca moldovenii care se afl ă în Rusia să se poată ruga în limba lor maternă.

Sursa: UNIMEDIA

Joi, 30 iunie 2011, Guvernul Filat a cedat către Ucraina 18 hectare din teritoriul na-ţional, traversate, pe o distanţă de circa 8 kilometri, de drumul strategic Odesa-Reni, care leagă Ucraina de enclava sud-basara-beană dintre Dunăre, Nistru și Marea Nea-gră (Bugeacul). Agenţia Relaţii Funciare și Cadastru a semnat Actul privind deter-minarea și stabilirea pe teren a hotarelor sectorului de autostradă Odesa-Reni în re-giunea localităţii Palanca din raionul Ște-

fan Vodă (fostul judeţ istoric Cetatea Albă). Potrivit informaţiilor ofi ciale, semnarea Actului din 30 iunie s-ar fi făcut în vederea punerii în aplicare a prevederilor Protoco-lului adiţional la Tratatul între Republica Moldova și Ucraina cu privire la frontiera de stat, privind transmiterea în proprie-tatea Ucrainei a sectorului de autostradă Odesa-Reni în regiunea localităţii Palanca a Republicii Moldova, precum și a sectoru-lui de teren, prin care trece aceasta, și regi-

mul lor de exploatare, din 18 august 1999. Semnatarii Tratatului moldo-ucrainean de frontieră din 1999 sunt foștii președinţi Petru Lucinschi și Leonid Kucima.

Pe teritoriul transmis în proprietate eter-nă Ucrainei se suspendă complet suvera-nitatea Republicii Moldova și funcţionarea legislaţiei naţionale. Pe acest teritoriu ce-dat se va aplica doar prevederile Constitu-ţiei și legislaţiei ucrainene. Vom reveni cu amănunte în ediţiile următoare.

Guvernul a trădat. Pământul de la Palanca a fost cedat Ucrainei

Sunt Filat și am mandat. Sunt Filat și am mandat. O mai fac și pe nebunul: O mai fac și pe nebunul: Mă declar numărul unu! Mă declar numărul unu!

Și cum eu sunt mandatatul,Și cum eu sunt mandatatul,Nu discut cu number patru! Nu discut cu number patru!

Republica Republica Moldova, Moldova, teritoriu teritoriu sub sub mandat mandat extern?extern?

(citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5)

1 IULIE 20112 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIActual

Urmare din pag. 1Pentru noi este complicat să verifi căm

cum stau lucrurile în serviciul secret al ţă-rii. Acest lucru îl pot face deputaţii, cei din subcomisia care exercită controlul parla-mentar asupra SIS-ului, de aceea facem apel la ei ca, folosindu-se de prerogativele cu care i-a abilitat legea, să formuleze o in-terpelare în care să întrebe franc dacă este sau nu este adevărat că fi ica directorului SIS este angajata acestui serviciu. Ba chiar mai mult. Noi îi rugăm pe reprezentanţii poporului, pe slugile credincioase ale mult stimatului nostru popor, ca în interpelări-le pe care le vor adresa SIS-ului să solicite lista tuturor șefi lor de la această instituţie care și-au angajat odraslele în serviciul special de informaţie și securitate pentru că autorul al cărui text îl cităm selectiv pre-tinde că nu ar fi vorba doar de Gheorghe Mihai: „Știm cu certitudine că ofi ţerii superi-ori ai SIS și-au angajat copiii în cadrul servi-ciului, după care i-au trimis „sub acoperire” în diverse instituţii de stat, pe la ministere etc. Vom reveni cu lista lor data viitoare”.

Un capitol din textul care ne-a fost trimis la redacţie îl vom cita integral, mai ales că acesta vizează doar chestiuni ce ţin de ac-tivitatea serviciului special moldovean și nu lezează nici onoarea, nici demnitatea cuiva și, cu atât mai puţin, reputaţia profe-sională a vreunei instituţii.

„JURNALISTUL VARDANEAN, MGB-ul DE LA TIRASPOL, YOUTUBE ŞI VAMAServiciul de securitate al separatiștilor, MGB, a pos-

tat ceva timp în urmă câteva fi lmuleţe pe youtube în care jurnalistul Vardanean, afl at sub anchetă la Tira-spol, mărturisește cum a fost racolat de către locote-nent-colonelul SIS, Nicolae Botezat. Așadar, ofi ţerul respectiv a comis o gafă profesională dublă: n-a știut să-și protejeze agentul, iar acesta n-a rezistat pre-siunilor și a mărturisit relaţia lui cu SIS. Însă, în loc de sancţiune, numitul Nicolae Botezat este trimis de către superiorii săi să lucreze sub acoperire în cadrul Serviciului Vamal, pe post de consilier al directorului Baliţchi. Și deoarece SIS e controlat de M. Lupu și V. Plahotniuc, lt.-col. Nicolae Botezat are grijă să îl spi-oneze pe Baliţchi cu toată reţeaua lui de contraban-diști și să care informaţia celor doi prieteni-oligarhi, Lupu și Plahotniuc. În felul acesta, informaţia cu con-trabanda efectuată de principalul lor inamic, premi-

erul V. Filat, se stochează la ei, iar în momentul „X” ea va fi dată publicităţii ori va servi drept temei pentru intentarea unor dosare penale de către Procuratura controlată tot de Plahotniuc. De altfel, acest Botezat mai lucrează împreună cu colonelul Veaceslav Rus-nac, șeful Direcţiei Securitate a Serviciului Vamal, și el cadru SIS, și cu colonelul Oleg Bezușco, șeful Secţiei de Combatere a Contrabandei din componenţa Di-recţiei generale de combatere a corupţiei și crimelor economice. Această direcţie este condusă de colone-lul Alexandru Popescu, de numele căruia sunt legate multe scheme economice dubioase. Așadar, se pare că așa se explică enigma de ce Filat a refuzat să îl nu-mească pe cel pe care l-a tot poreclit preţ de câteva luni „Păpușarul”. Abilul Plahotniuc are câte ceva in-formaţii despre Filat, iar premierul se vede nevoit să înghită gălușca”.

Aţi observat probabil că textul conţine o inad-vertenţă, dat fi ind că a fost scris înainte ca Filat să declare că Plahotniuc este Păpușarul. Dar chiar și

așa afi rmaţiile făcute de autorul anonim stau în picioare de-oarece Filat încă nu a spus care sunt păcate-le Păpușarului sau ale Șobolanului, cum s-a mai exprimat cu alte ocazii premierul, pen-tru care ar merita să fi e scos la lumină.

Ca de fi ecare dacă când publicăm ma-teriale în care se fac anumite dezvăluiri scandaloase, și de această dată îi invităm pe toţi cei vizaţi să nu ezite să ne prezinte punctul lor de vedere, în cazul în care ar avea ceva de obiectat sau de completat.

Redacţia FLUX

Decizia nu a fost luată fără oscilaţii și șovăieli, or, înainte de a se desprinde defi nitiv de partidul care i-a dat aproape tot, nu însă și ce și-a dorit mai mult, Lupu a avut o lungă perioadă de ezitări și staţionări „într-o zonă de reflecţii”. Ex-protejatul lui Voronin a ieșit din zonă și a făcut pasul decisiv doar atunci când a fost sigur că șansele comuniș-tilor de a rămâne la guvernare sunt minime. În schimb, presa cu simpatii împlântate adânc în ogorul partidelor liberale, în-grijorată că acestea nu vor reuși de unele singure să ia puterea, l-a curtat de zor pe Lupu, l-a dat drept mare luptător anticomu-nist și aproape erou naţional, această vânzoleală mediatică fiind și elementul catalizator al acţiunii alchimiste de trans-formare a lui Marian Lupu din comunist în anticomunist.

Situaţia devenise chiar ridico-lă, pentru că unii șefi de partide nu-și dădeau rândul în a-i pune formaţiunile lor la picioare, cu tot cu funcţia de lider. Iar copilul alintat al comuniștilor, ajuns el însuși să se creadă un soi de erou și chiar să uite adevăratul motiv din care l-a abandonat pe Voronin, a făcut cât a făcut mofturi și, în cele din urmă, a decis. Ce a ieșit din toată această

tevatură și care a fost motivaţia reală a gestului lui Lupu, se vede astăzi.

Aflarea fostului comunist convertit la democraţie, timp de aproximativ un an, în „func-ţia” de candidat al AIE 1 la pre-ședinţie, fără perspective de avansare, nu i-a priit deloc și l-a determinat, după anticipatele din toamna trecută, să revină la fostele iubiri cu care să-și negocieze ascensiunea. Iată ce spunea la vremea respectivă șeful democraţilor cu referire la negocierile purtate cu fruntașii din PCRM: „Am avut o rundă de consultări cu reprezentanţii conducerii PCRM, pe care o califi c ca una constructivă, o discuţie im-portantă care s-a axat pe princi-piile de politică internă și externă. La nivel de principii și priorităţi, practic, nu se constată divergente de opinii”. Și tot Lupu se lăuda că a găsit o „consonanţă aproape deplină” în urma negocierilor privind crearea unei alianţe postelectorale.

Dar consonanţa nu a fost chiar deplină, astfel că mariajul repetat al lui Lupu cu comuniștii a eșuat, acesta ajungând iarăși în postura de candidat etern și fără perspective al noii vechi Alianţe de guvernământ. Cu foștii aliaţi, „rebranduiţi” într-o

nouă formulă, Lupu a reușit to-tuși performanţa de a se vedea cel puţin președinte interimar. Dar, odată ajuns în acest fotoliu, după ţeapa pe care le-a tras-o comuniștilor, el a pierdut, prac-tic, și orice șansă de a deveni președinte cu drepturi depline. Oricât ar fi apelat Lupu la simţul responsabilităţii și spiritul civic al foștilor săi colegi de partid, aceștia au cerut categoric să nu li se mai „bage pe gât” respectivul candidat, pentru că nu vor vota „un trădător” la președinţie.

În disperare de cauză, șeful democraţilor a căutat susţinere la „partenerii” săi de la Kremlin, dar și aceia i-au arătat ușa (din dos), astfel că mult așteptata lucoare și salvare de la Răsărit nu a mai venit. Dar cu visul omului nu te pui, astfel că, întocmai ca și predecesorul său la interimat, Mihai Ghimpu, comunistul pocă-it a început să umble pe la „vidul legislativ” pentru a-l umple cu noi sensuri. Lupu s-a pus pe că-utatul soluţiilor pentru alegerea șefului statului, mai abitir decât juristul cu așii. Iar până îi vine lui momentul și soluţia, „vom sta așa”, ne-a avertizat candidatul unic al tuturor alianţelor.

Între timp, problema alegerii șefului statului, devenită aproa-pe o obsesie naţională, riscă să ne afunde până peste urechi în criză. Sau cel puţin așa crede Lupu, care nu mai vede răul doar în tabăra comuniștilor, ci își sus-pectează chiar partenerii din co-aliţie, afi rmând că pe unii dintre aceștia alegerea președintelui i-ar face chiar nefericiţi.

Între timp, am afl at că, slavă Domnului, interimarul a avut o copilărie fericită, motiv din care nu este obsedat să devină pre-ședinte. Atunci din care motiv este obsedat?

Ioana FLOREA, FLUX

Despre copilul fericit Marian Lupu, fără fi xaţii şi obsesiiDespre copilul fericit Marian Lupu, fără fi xaţii şi obsesiiLa plecarea lui Marian Lupu din sânul partidului care l-a făcut mare demnitar de stat, mulţi erau tentaţi să creadă că acesta ar fi fost trimis într-un soi de misiune specială de consolidare a polului social-democrat din Republica Moldova, care să devină tot o fi lială a PCRM. Și au greșit, pentru că la mijloc era doar profunda dezamăgire a lui Lupu, supărarea celui care s-a considerat, până la proba contrariilor, succesor incontestabil al lui Voronin. Dorinţa pătimașă a acestuia de a ajunge în vârful ierarhiei puterii și spulberarea acestui vis de către cel care i-a fost mamă și tată pe linie de partid, l-au determinat să treacă, cu arme și bagaje, în tabăra opoziţiei. Fără îndoială însă, era vorba și de interesele economice, ale lui și ale anturajului, interese care acum au devenit mult mai vizibile.

Urmare din pag. 1La amânata reuniune comună ar fi

trebuit să participe câte 7 ministere din cele două state. Odată amânată ședinţa comună de guverne, nu a mai avut loc nici Forumul economic mol-do-român, care trebuia să prefaţeze reuniunea. Potrivit Agenţiei naţionale de știri Agerpres, ministrul Teodor Ba-conschi a declarat, la 17 martie 2011, în numele guvernului PD-L – UDMR de la București: „Am vrea ca, în marja reuniunii comune de guverne, să or-ganizăm un forum economic serios. Cred că, dacă pe un CD-ROM și câteva materiale promoţionale aţi populari-

za în mediul de afaceri românesc pri-orităţile de privatizare pe care le are Guvernul de la Chișinău și proiectele de infrastructură în care v-aţi angajat, am putea să trezim interesul compa-niilor românești sau al companiilor multinaţionale bazate în România pentru a veni într-un mod mai curajos către Republica Moldova”. Aceeași Agenţie de știri de la București ne-a informat acum trei luni și jumătate că „Premierul de la Chișinău, Vlad Filat, a afi rmat săptămâna trecută că s-a căzut de acord cu partea română pen-tru organizarea acestei prime ședinţe comune a celor două guverne, fi ind,

de asemenea, convenită și aprobată ordinea de zi”.

Din momentul proclamării inde-pendenţei de stat a Republicii Mol-dova (27 august 1991) nici o ședinţă comună a guvernelor de la București și Chișinău nu a avut loc. Totodată, guvernul României s-a convocat până acum în patru ședinţe comune cu guvernul Ungariei, reuniuni ţinu-te alternativ în cele două ţări: 2005 (București), 2006 (Budapesta), 2007 (Sibiu), 2008 (Szeged).

Se știe că neamul nostru a stat întot-deauna prost cu resursa de timp, pentru care motiv și-a permis adesea să o mai

neglijeze. Ședinţa comună a guvernelor de la Chișinău (PD, PLDM, PL) și Bucu-rești (PD-L, UDMR) a fost amânată, cum am arătat mai sus, la Sfântul Așteaptă de toamnă. Păcat că nu s-a făcut precizarea de rigoare: pe stil nou sau pe stil vechi. Nu de alta, dar premierii și miniștrii din cele două guverne ale noastre puse vârtos pe cooperare ţin de Biserici diferite, iar Patriarhiile Rusă și Română urmează calendare decalate cu aproape jumătate de lună. S-ar putea ca anume în orizontul acestui decalaj, mai mult de sufl et decât de calendar, să stea cauzele reale ale amânării cu pricina.

Emil CONSTANTINIU, FLUX

D-ale SIS-ului D-ale SIS-ului Şedinţă comună a guvernelor de la Chişinău şi Bucureşti? Care şedinţă?

IDIS „Viitorul” a prezentat joi,

30 iunie, un studiu intitu-

lat „Finanţarea partidelor

politice în alegerile locale din

2011: o mostră a relaţiilor

medievale”. Într-un comu-

nicat de presă al instituţiei,

care prezintă principalele

concluzii ale studiului, se

arată că în campania pentru

alegerile locale din 2011, a

fost atestată o ameliorare a

cheltuielilor și veniturilor de-

clarate de partidele politice.

Însă respectiva ameliorare

este una fragilă, fi ind explica-

tă de specifi cul unui scrutin

local, care implică mai puţine

resurse fi nanciare.

Concurenţii electorali au continuat să profite de legislaţia permisivă și

imprecisă pentru a se eschiva de la raportarea ofi cială, fi ind uneori deosebit de ingenioși în a-și camufl a visteria reală. Astfel, unele formaţiuni politi-ce, la presiunile societăţii civile și jurnaliștilor, au mimat un grad mai înalt de transparen-ţă, afi șând mai mulţi donatori decât în scrutinul precedent, dar și donaţii mai mici. Un caz cu totul ieșit din comun este cel al candidaţilor independenţi, care au profitat din plin de prevederile legale vagi. În aces-te condiţii, doar apr. 5% din aceștia au prezentat rapoarte fi nanciare.

Cheltuielile care rămân a fi secretizate sunt salariile pentru agitatori, observatori, consultanţi, dar și utilizarea unor instrumente interzise, precum ar fi stimularea votului în ziua alegerilor. De aseme-nea, concurenţii electorali ezită să raporteze tirajele reale ale materialelor promoţionale ti-părite, se mai arată în studiu.

Campania pentru alegerile locale din 2011 demon-strează cu prisosinţă că

între structurile centrale și locale ale partidelor există relaţii clientelare și de patro-naj. Conducerea formaţiunii politice „cumpără” în alegerile locale fi delitatea liderilor locali prin finanţarea campaniilor

lor în raioane, pri-mării și orașe. Însă, această investiţie nu îi scutește pe cei de la centru de șanta-jul „baronilor locali”, care ameninţă cu ple-carea la alt partid. Cel mai grav este că un asemenea mecanism nesănătos exclude masa largă de cetă-ţeni din procesul po-litic și decizional, ex-plicând diminuarea încrederii populaţiei în partidele politice, potrivit experţilor IDIS „viitorul”.

Lacunele persis-tente din legis-laţia care regle-

mentează regimul de fi nanţare permit partidelor să interpreteze într-o manieră foarte specifi că unele prevederi și să se sustragă de la respon-sabilităţile legal asumate, sus-ţine unul din autorii studiului, expertul IDIS Sergiu Lipcean: „Rapoartele de monitorizare remarcă multiple cazuri de utili-zare a resurselor administrative prin utilizarea automobilelor de serviciu și a sediilor instituţiilor publice în scopuri electorale sau necontabilizarea cheltuie-lilor în procesul de organizare a unor evenimente, cum ar fi concertele sau discotecile”. La categoria costuri care nu pot fi contabilizate, expertul include numărul cadourilor electorale care au cuprins, preponde-rent, sare, orez și untdelemn, ceea ce nu poate fi calculat cu exactitate.

Astfel, în scrutinul local din 2011, Partidul Democrat și Partidul Liberal au raportat estimativ de două ori mai puţin decât au cheltuit în realitate, în timp ce Partidul Comuniștilor și Partidul Liberal Democrat – aproximativ de trei ori mai puţin, estimează Cornel Ciurea de la IDIS „Viitorul”, coautorul studiului. Expertul a efectuat estimarea în baza simulării

unui buget de campanie, con-fruntat apoi cu interviuri cu lideri și activiști de partid din toată ţară. De menţionat că în cazul PCRM sunt disponibile doar date pentru municipiul Chișinău.

Cornel Ciurea atestă o con-centrare a „poverii fi scale” pe umerii donatorilor domici-liaţi în municipiul Chișinău: „Atestăm prezenţa decisivă în politica moldovenească a ceea ce americanii numesc fat cats, adică motani grași, indivizi cu averi mari dispuși să contribuie din plin la bugetul de campanie a unor partide politice”.

Liderii partidului din apa-ratul central își asumă plenitudinea cheltuielilor

în parlamentare și acoperă 80 la sută din cheltuieli în locale. Asta deoarece structurile locale de partid nu sunt capabile să atragă venituri importante. În asemenea condiţii, organizaţi-ile teritoriale cad într-o relaţie de dependenţă faţă de liderii partidului din Chișinău, ajun-gând „vasale” ale centrului, este de părere expertul IDIS, Cornel Ciurea: „Aparenta dependenţă a structurilor locale de centru are, de fapt, două tăișuri, pen-tru că există și o dependenţă

inversă a autorităţilor centrale ale partidelor faţă de organiza-ţiile teritoriale, care pot oricând folosi arma condiţionării sau, prin anunţarea intenţiei de a părăsi rândurile formaţiuni în cazul în care resursele vor conteni să mai vină din partea centrului”.

Un pic mai bine stau lucruri-le în cazul Partidului Liberal și, posibil, a Partidului Comuniș-tilor, afi rmă Cornel Ciurea: „Din cauza unui grad de fi delizare mai înalt al alegătorilor datorat doctrinelor, dar și mesianismu-lui afi șat, reușesc să se bazeze în mare parte pe munca bene-volă și neretribuită și pe contri-buţii locale substanţiale”.

Studiul „Finanţarea parti-delor politice în alegerile locale din 2011: o mostră

a relaţiilor medievale” reco-mandă interzicerea donaţiilor din surse care nu pot fi veri-ficate în scopul demonstrării

provenienţei legale a sumelor respective. De asemenea, este nevoie de a nominaliza expres cheltuielile care trebuie decla-rate de partide și de a institui un mecanism de sancţionare a fraudelor fi nanciare. Totodată, trebuie tratate deficienţele vizavi de raportarea făcută de candidaţii independenţi.

Autorii insistă să fi e apli-cate prevederile legale privind finanţarea pu-

blică a partidelor, ceea ce ar asigura accesul structurilor locale la resurse care nu sunt controlate nemijlocit de șefi i formaţiunilor politice.

Iniţiativa realizării studiului „Finanţarea partidelor politice: între transparenţă și obscuri-tate” aparţine IDIS „Viitorul”, think-tank care a analizat aces-te aspecte și în campaniile pentru alegerile generale din 5 aprilie și 29 iulie 2009, precum și din 28 noiembrie 2010.

Partidele au declarat cheltuieli de 2-3 ori mai mici decât cele reale în campania electorală pentru alegerile locale din 2011

1 IULIE 2011 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Politic

Ministrul de Interne, Alexei Roibu, a dat curs solicitării premierului Vladimir Fi-lat de a face ordine la SA „Franzeluţa”. După demite-rea directorului general al întreprinderii, Eugen Bale-ca, și repunerea ulterioară a acestuia în funcţie de către instanţa de judecată, pre-cum și blocarea accesului pe teritoriul întreprinderii, Filat i-a cerut ministrului Roibu să-și exercite atribu-ţiile. „Aţi întins-o prea mult, domnule Roibu. Statutul și atribuţiile pe care le aveţi vă permit să asiguraţi ordinea în ţara asta? Cer să asiguraţi ordinea. Cineva confundă proprietatea statului cu cea personală”, a tunat premi-erul liberal-democrat la ședinţa Guvernului de săptămâna trecută.

Și Roibu a reacţionat și a acţi-onat așa cum a învăţat și cum l-a dus capul, în bunele tradiţii ale tuturor guvernărilor de până acum. Ca un elev codaș care vrea să chiulească de la ore, ministrul de Interne a dat o alarmă cu bom-bă în seara zilei de luni. De faptul că era vorba de o alarmă falsă nu cred să se fi îndoit cineva.

Așa a înţeles să facă ordine minis-trul lui Filat, dove-dindu-și încă o dată totala incompetenţă și inconsistenţă, și nu doar a sa, ci a întregii guvernări. Confruntarea dintre forţele de ordine, care au încercuit sediul combinatului de panifi-caţie și paza internă a în-treprinderii, care încerca să împiedice accesul poliţiei pe teritoriu, aduce, mai curând, a reglare de conturi între clanuri banditești, care se luptă pentru preluarea controlului asupra

unor afaceri profi tabile. Iar afi rmaţiile capilor PLDM despre niște personaje mis-terioase, care au benefi ciat și continuă să benefi cieze de favoruri și funcţii, sunt făţărnicie curată. Cum sunt și declaraţiile

despre faptul că PLDM nu va mai tolera corupţia și cercurile oli-

garhice care „fură ţara” și că va

demonta schemele frauduloase preluate de aceste „cercuri”.

Dacă ar fi să presupunem că PLDM este total străin de oligarhi și de scheme, la o întrebare tot ar trebui să ne răspundă ne-corupţii și ne-oligarhii din partidul lui Vladimir Filat. Și anume, dacă au afl at abia de ieri-alaltăieri despre oligarhi, scheme și corupţie, ori au știut totuși ceva mai de demult despre valorile și

principiile colegilor din AIE? Și dacă partenerii lor de la guvernare sunt

exponenţii și promotorii unui sistem vicios și corupt, de ce au înlesnit accederea acestora la putere? Mai mult, fruntașii

PLDM dau dovadă de un cinism dezarmant atunci când afi rmă că au tăcut până acum, pentru ca AIE

să înregistreze un scor bun la alegerile locale. Pentru ca

„cercurile oligarhice” să fure mai cu spor ţara?

În context, ne între-băm dacă lupta se duce cu schemele sau pentru preluarea schemelor și

dacă deranjează promo-varea intereselor de către

cineva sau doar faptul că interesele sunt ale altora. De ce doar atunci când intervine o nouă etapă în

redistribuirea intereselor și împărţirea funcţiilor, unii sau alţii din Alianţă încep să se învinuiască de tergiversarea reformelor și perpetuarea sistemului corupt? Oare nu pentru că nu i-au ieșit cuiva pasienţele și acum

și-ar dori o altă combinaţie, după alte reguli de joc?

Ioana FLOREA, FLUX

„La Moldova-Gaz vom da

publicităţii un raport în zilele

următoare, ca să vedeţi cum

circulă banii de pe un cont pe

altul atunci când se înregistrea-

ză supraprofi t. La fel și la Mold-

telecom vom face ordine. Dacă

nu era intervenţia premierului

în februarie, 500 de milioane de

lei urmau să fi e băgaţi pe gâtul

cetăţeanului de pe urma scum-

pirilor convorbirilor telefonice.

De ce se cumpără trafic de 2 ori mai scump? Vom învăţa ce înseamnă trafic și cum se practică scheme frauduloase în acest domeniu, iar după anumi-te investiţii se scot banii în altă parte. Despre toate vom învăţa”, a spus Ioniţă în cadrul emisiunii de la PublikaTV.

Totodată, acesta s-a arătat indignat în legătură cu un con-tract privind livrarea de energie electrică, încheiat de ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, potri-vit căruia Moldova cumpără cea mai scumpă energie electrică din regiune. „Și despre asta tot vom vorbi. Eu aștept ca Lazăr să-și dea demisia de onoare după acest caz”, a mai menţionat

Ioniţă. Rugat să dea nume în cazul MTC, acesta a declarat că este deștept, dar nu este geniu pentru a cunoaște chiar tot. „Eu nu pot să dau nume. Am făcut foarte multe declaraţii, dar Procuratura Generală nicio-dată nu s-a autosesizat în cazul Moldtelecom. Moldova e un stat capturat. Noi vrem reforme, dar cineva se opune cu vehemenţă. Și acest cineva nu este PCRM. Eu credeam până în 2009 că venim la guvernare și ucidem schemele frauduloase ale comuniștilor, dar au trecut aproape 2 ani și nimic”, a mai spus acesta.

De cealaltă parte, deputatul PD, Adrian Candu, declară că exis-tă un interes în toate scandalurile

iscate în ultima perioadă. „Ob-servaţi că acolo unde apare un scandal la întreprinderi de stat, există și interese economice ale PLDM. Acolo vor să privatizeze, ei au experienţă. Suntem de acord să votăm reformele, inclusiv cele care ţin de Metal Feros, dar, întâi de toate, vrem să vedem dezbateri publice, analize, cifre. Dacă dorim să facem ordine la Moldtelecom și celelalte între-prinderi, atunci să facem ordine și la Fabrica de coniac Aroma, la firma care produce plăcuţe de înmatriculare, la Tutun-CTC din subordinea Ministerului Agricul-turii, dar și în alte domenii. Vrem transparenţă, dar nu reforme pe întuneric”, a mai afi rmat acesta.

În fi nalul dezbaterii televiza-

te, atât Candu, cât și Ioniţă au

declarat că PD și PLDM rămân în

Alianţă și continuă să activeze în

benefi ciul cetăţeanului. „Avem

mandatul cetăţenilor, trebuie

să facem ordine”, au conchis cei doi.

Sursa: UNIMEDIA

ADIO “Moldova, poveste de succes”!

Moldova, acum iar ai “bardac“. După aproape doi ani de existenţă a mitului “Moldova, poveste de succes” în Parte-neriatul Estic, acum putem spune la sigur PA! acestei ilu-zii. Deja este foarte clar că ţara noastră merge pe scenariul Ucrainei portocalii a lui Iușcenko-Timo-șenko. Au existat temeri că același lu-cru se va întâmpla în cazul Moldovei, dar, totodată, erau și speranţe că putem învăţa din greșe-lile vecinilor. Pe naiba. Călcăm pe aceeași greblă și cu multă insistenţă.

Foștii parteneri de pe Maidan Neizalejnosti, Victor Iușcenko și Iulia Timoșenko, au fost împreună până au început să împartă …proprietatea. Anume scandalurile legate de privatizări și controlul întreprinderilor de stat i-au despărţit pe cei doi aliaţi ai “revoluţiei portocalii” și i-au transformat în dușmani. Drept rezultat, Partidul Regiunilor a revenit la Putere, Victor Ianukovici este președinte, iar Iulia Timoșenko este pe banca acuzaţilor. De Iușcenko (viitorul lui Marian Lupu?) nu se mai aude aproape nimic. Din păcate, suntem sortiţi să repetăm prostia portocaliilor din vecinătatea estică.

Am urmărit aseară (luni, 27 mai – n. red.) farsa de la SA “Franzeluţa”. Farsă, pentru că altfel nu o pot numi. Pe de o parte, îmi venea să râd de stupiditatea situaţiei, pe de altă parte, regretam profund că avem un astfel de stat nefuncţional.

Mai întâi de toate, scenariul cu “alerta cu bombă” mi-a amintit de “alerta cu bombă” din 2004 de la Compania Teleradio-Moldova. Atunci poliţia a înscenat o alertă cu bombă pentru a scoate protestatarii baricadaţi din clădirea instituţiei. Ceea ce s-a produs la Franzeluţa parcă era tras la indigo “alerta” din Dealul Schinoasei.

Pe de altă parte, haz de necaz. Zece poliţiști care au venit să caute o bombă (chiar dacă admitem că a fost un apel fals, totuși există o anumită procedură) îl convingeau pe un reprezentant al SECURITY să le permită accesul în clădire (NASHA RASSIA OTDYHAET). Circul a continuat. După vreo 15 minute de “negocieri” cu SECURITY, în sediu au intrat să caute bomba… poliţiștii cu mapa subţioară, mobilka în mână și furajka pe cap. Câinele specializat în identifi carea explozibilului a venit peste încă vreo 20 de minute. Cât privește geniștii cu echipament special, așa cum am văzut în fi lme (îmbrăcaţi în costume de protecţie), nici vorbă. Așa că, dacă găsim o bombă, o punem în mapă sau în furajkă și o dezarmăm cu mabilka.

Într-o ediţie specială, luni, la Publika TV, un ministru făcea apel la bun-simţ pentru a rezolva situaţia creată la Franzeluţa. Ce fel de bun-simţ când e vorba de afaceri de sute de milioane de lei?

Trecând peste aceste stupidităţi, voi constata un lucru trist. Așa cum spunea și Igor Boţan, suntem prostiţi de către politicieni. Teamă-mi este că asistăm doar la începutul unui circ de lungă durată în care, pe lângă faptul că vom fi prostiţi în continuare, ţara (noi, cetăţenii) va (vom) avea de pierdut.

E dimineaţă din nou în Moldova…. Oleg CRISTAL, sursa: vox publika

Ghimpu vrea mai mult, dar s-ar putea alege cu nimic„Noi am refuzat, am cedat

funcţia de spicher ce revenea PL. Au luat funcţia și au uitat că trebuie să alegem președin-tele și îmi pare că unii nici nu vor”, le-a amintit Ghimpu parte-nerilor săi, precizând că nu mai este dispus să fi e la fel de darnic. Democraţii, care au profi tat în cea mai mare măsură de dărnicia liberalilor, ar vrea să răsplătească plenar altruismul acestora, pentru că, în mod paradoxal, cedările la care au fost impuși liberalii nu au afectat în nici un fel buna înţele-gere și, am zice, chiar afecţiunea dintre părintele liberalismului moldovenesc și reprezentanţii democraţiei autohtone. „Dacă este să mergem pe linia pro-

pusă de PLDM, asta ar însemna că unul dintre partenerii noștri nu trebuie să aibă nici un pre-ședinte de raion în toată ţara. Noi considerăm că această abordare este plină de egoism. Președinţii de raioane trebuie să reprezinte toate componen-tele AIE”, a declarat șeful demo-craţilor, Marian Lupu. Cred că este clar pentru toată lumea cine este partenerul care riscă să rămână fără președinţi de raioane.

Socoteala democraţilor, diferită de socoteala liberal-democraţilorDemocraţii nu s-au limitat la

vorbe și intenţii, ci au elaborat și un proiect de acord privind crea-rea coaliţiilor locale. Dincolo de retorica generală care se referă la

criteriile „necesare pentru conso-lidarea potenţialului democratic local”, esenţa acestuia poate fi limitată la modul în care vede Partidul Democrat distribuirea funcţiilor de președinţi de raion: „Distribuţia funcţiilor de pre-ședinte de raion se bazează pe raportul general dintre rezul-tatele partidelor membre ale AIE la alegerile consilierilor raionali și pe faptul că alege-rea necesită susţinerea reci-procă a fracţiunilor acestora în toate consiliile raionale. Astfel, PLDM urmează să fi e susţinut pentru a promova 13 președinţi de raioane, PD – 9 și PL – 4, urmând ca distribu-ţia concretă să fi e negociată și fi xată într-o anexă specială la prezentul Acord.”

După cum era de așteptat, nemulţumirile au fost exprimate încă înainte ca acordul respectiv să fi e discutat în AIE. Deputatul liberal-democrat Veaceslav Ioniţă a reiterat că negocierile privind crearea coaliţiilor locale vor fi purtate doar în baza numărului de mandate obţinute, nu în baza portofelului. „Funcţiile de pre-ședinte de raion vor fi distribu-ite după voturile primite de la cetăţeni. Dacă într-un raion noi avem 11 mandate, altul are 6, iar altul 3, nu înţeleg de ce cel care are 6 mandate trebuie să pretindă la funcţia de preșe-dinte”, a opinat Ioniţă în cadrul unei emisiuni televizate.

Cu toată solicitudinea mani-festată de Marian Lupu, nici libe-ralii nu sunt de acord cu această

variantă de partaj. Ghimpu vede o altă formulă de distribuire a funcţiilor, conform căreia libera-lilor le-ar reveni 6 ori chiar 7 pre-ședinţi de raioane.

„Number one” versus nr. 4Judecând după reacţiile pro-

vocate de proiectul pe care l-a făcut public Partidul Democrat, dar ţinând cont și de învinuirile tot mai grave pe care și le aruncă în ultimul timp partenerii, ali-anţele locale vor rămâne un vis frumos despre o poveste de succes. Democraţii ar fi vrut să discute despre extinderea AIE în teritorii chiar la începutul acestei săptămâni, dar nu au găsit ace-eași „gătinţă”, vorba interimarului nostru cu o deosebită aplecare pentru limba română, și în rân-durile liberal-democraţilor. Luni, 27 iunie, Marian Lupu ne-a spus că politicianul nr.1, alias Vladimir Filat, nu a dat curs solicitării sale de a convoca o ședinţă a Alian-ţei pentru Integrare Europeană, fi ind indisponibil până la sfârși-tul săptămânii. Sau, cum ar zice operatorii de telefonie mobilă, „abonatul este în afara ariei de acoperire…”. Și mai rămâne de văzut ce l-a nemulţumit mai mult pe Lupu – faptul că Filat a preferat să plece iarăși într-o vizită privată peste hotare, în loc să se întâlnească cu partenerii de guvernare, sau că l-a consi-derat doar „persoana numărul 4” în stat. „Persoana numărul 1 nu comentează ceea ce spune persoana numărul 4”, a decre-

tat de la amvon premierul. Aici însă avem și noi o nedumerire. Dacă Filat este „number one”, iar Lupu – doar nr. 4, cine este nr. 2 și nr. 3? Nu de alta, dar trebuie să ne cunoaștem și noi întreaga „ierarhie valorică”.

Marian Lupu este tentat să califi ce plecarea liderului liberal-democrat din ţară, dar și atacul frontal din partea PLDM, drept elemente ale tacticii de creare a unei debandade postelecto-

rale, „în scopul tergiversării semnării acordului de creare a coaliţiilor locale și de parta-jare a funcţiilor de președinţi de raion”.

„All inclusive” pentru Filat Un lucru ceva mai neobișnuit

pentru spilcuitul nostru premier ar fi de observat în toată poves-tea aceasta. Ne-am obișnuit deja că, în situaţii mai mult sau mai

puţin tensionate, premierul se retrage modest prin ţări mai civi-lizate decât a noastră, de unde se întoarce cu câte un „mandat deplin” de la partenerii externi. De obicei, Filat optează pentru Elveţia, iar uneori și pentru des-tinaţii mai exotice. Mare surpriză însă de data aceasta. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Igor Volniţchi, ne-a informat că șeful Cabinetului de Miniștri este plecat la odihnă cu familia în

Turcia. Vestea respectivă ne-a îngrijorat nu glumă, pentru că ne-am dat seama cu toţii că am ajuns la mare necaz și sărăcie, dacă și premierul a ajuns să se lăcomească la „all inclusive”-ul turcesc. Mai ales că cheltuielile legate de această deplasare au fost achitate din veniturile per-sonale. Să fi scăzut veniturile premierului? Dar ce să zicem de ale noastre?

Ioana FLOREA, FLUX

Coaliţiile din teritoriu – misiune imposibilă pentru AIECoaliţiile din teritoriu – misiune imposibilă pentru AIEDe la primele discuţii despre extinderea Alian-ţei la nivel local, era clar că misiunea este una imposibilă. Pentru că principiile și criteriile care ar urma să fi e puse la baza acestor coaliţii, prin-cipii și criterii enunţate de cei trei parteneri, se bat cap în cap. Pe de o parte, șeful PLDM ar vrea să se ţină cont, în fi ecare raion, de numărul de mandate obţinut de fi ecare partid. De cealaltă parte, democraţii au spus că asemenea modali-tate nu poate fi acceptată. Șeful liberalilor, Mi-hai Ghimpu, a pus piciorul în prag, afi rmând că nu mai este dispus să facă cedări de funcţii. Asta chiar dacă scorul electoral înregistrat de liberali în teritoriu este unul mai modest, comparativ cu celelalte două componente ale Alianţei.

ULTIMA ORĂ

Directorul SA “Franzeluţa” își dă demisia:

Am fost ameninţat! Directorul SA “Franze-luţa”, Euge-niu Baleca, își dă demi-sia. Anunțul a fost făcut chiar de acesta, joi, 30 iunie. Ba-leca a decla-rat că decizia de a-și da demisia a fost luată în urma presiunilor și amenințărilor la care a fost supus din partea guvernării.

„Am primit acasă o scrisoare de amenințare. Din cauza presi-unii nu-mi pot îndeplini funcțiile, nu pot da salariile la angajați, pentru că Consiliul de Administrare nu alocă bani. Pentru a nu lăsa Chișinăul fără pâine am decis să demisionez”, a spus acesta.

Directorul întreprinderii spune că guvernarea vrea să-l înlă-ture de la cârma întreprinderii, pentru că nu este convenabil. „Eu n-am vrut să promovez proiectele care mi-au fost impuse de către un partid de la guvernare”, a mai spus acesta.

Totodată, Baleca a reiterat că nu este de acord cu decizia Consiliului de Administrație al întreprinderii, care a hotărât să-l demită. Directorul „Franzeluța” a mai spus că alerta cu bombă de la întreprindere a fost regizată de Comisariatul general de poliție cu scopul de a-l presa să plece.

UNIMEDIA amintește că scandalul de la “Franzeluța” a pornit după ce Consiliul de Administrație (CA) al întreprinderii ar fi descoperit prejudicierea întreprinderii de panifi cație cu peste 24 de milioane de lei. Directorul “Franzeluța”, Eugen Baleca, a fost demis din funcție de CA la 21 iunie.

În mod surprinzător, acesta obține în aceeași zi o decizie judecătorească în care se arată că a fost demis ilegal. În urma demiterii lui Eugen Baleca din funcția de director la “Franzeluța”, Consiliul de Administrare are probleme în zilele următoare în a-și desfășura activitatea. Membrii Consiliului declară că sunt amenințați de Baleca. Într-o ședință de Guvern de săptămâna trecută, Vlad Filat îl ceartă în ședința Guvernului pe Alexei Roibu pentru că nu asigură ordinea la combinatul “Franzeluța”, după ce Svetlana Hamuraru a declarat că a fost sechestrată în propriul birou la comanda lui Baleca. Procuratura Generală anunța atunci că nu poate intenta dosar penal în cazul “Franzeluța”.

Vineri, 24 iunie, Eugen Baleca organizează o conferință de presă în care spunea că PLDM încearcă să preia controlul asupra întreprinderii de panifi cație.

Luni, 27 iunie, seara, la “Franzeluța” este alertă cu bombă (n.red Ulterior, s-a dovedit a fi alertă falsă). Poliția nu poate intra timp de jumătate de oră pentru că paza privată blochează intrarea.

Sursa: UNIMEDIA

Ioniţă şi Candu scot la suprafaţă businessul protejatDeputaţii PLDM și PD, Veaceslav Ioniţă și, respec-tiv, Adrian Candu, s-au confruntat marţi seară, 28 mai, în cadrul unei noi dezbateri televizate. Libe-ral-democratul a declarat că formaţiunea pe care o reprezintă vrea să facă ordine la întreprinderile “protejate”, printre care Moldtelecom, Metal Fe-ros, Moldova-Gaz, dar și altele. De cealaltă parte, democratul spune că, de rând cu cele menţionate de Ioniţă, ar trebui să se facă ordine și la Fabrica de coniac Aroma, fi rma care produce plăcuţe de înmatriculare, dar și în alte domenii.

Alertă cu bombă în Alianţă

1 IULIE 20114 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIImportant

Anul trecut, când PIB-ul Româ-niei a scăzut cu 1,3%, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 6,9%. Cu toate acestea, economia Moldovei este mult în urma economiei românești, iar acest lucru se datorează, în primul rând, evoluţiei catastro-fale de la începutul anilor 90, constată economistul Cristian Orgonaș într-o analiză pe blo-gul său.

Economistul susţine că la începutul anilor

`90, economia Moldovei s-a prăbușit, PIB-ul per

capita scăzând de la 909 dolari, în 1990, la doar

402 dolari, în 1994, și 282 de dolari, în 1999, în-

registrându-se astfel o scădere de 69% în primii

10 ani de democraţie. Pentru comparaţie, în

România, în 1999, PIB per capita avea o valoare

similară celei din 1990, respectiv în jurul a 1.600

de dolari.

După cum se poate observa în grafi cul ală-

turat, economia Moldovei a scăzut cu 17,5%,

în 1991, cu 29%, în 1992, și cu 30,9%, în 1994,

evoluţie care a determinat o scădere a PIB-ului

de la 4 miliarde dolari, în 1990, la 1,75 miliarde,

în 1994, pentru ca minimul să fi e atins în 1999 -

1,17 miliarde de dolari.

În 2010, PIB-ul Republicii Moldova a avut o

valoare de 6,2 miliarde dolari, cu 55% mai mare

decât în 1990, însă calculat la valori constante

(dolari 2005), Produsul Intern Brut a fost în

2010 cu 50% mai mic decât în 1990. Între 1990

și 2010, România a înregistrat o creștere reală de

aproximativ 26%.

Din punctul de vedere al structurii economiei,

în Moldova, sectorul agricol are o pondere mai

mare decât în România, în timp ce ponderea

industriei este mult mai mică.

Banii trimişi în ţară de cei care muncesc în străinătateÎn anul 2008, moldovenii care munceau în

străinătate au trimis în ţară 1,5 miliarde de dolari

sau echivalentul a 25% din PIB, suma scăzând

apoi la 1,1 miliarde de dolari în 2010. Practic, o

treime din populaţia aptă de muncă a Republicii

Moldova lucrează în alte ţări.

Pentru a înţelege cât de mare este această

sumă în raport cu economia, să spunem că ro-

mânii care lucrează în străinătate trimit în ţară

echivalentul a 3-5% din PIB.

Acești bani stimulează consumul popula-

ţiei, însă contribuie și la adâncirea defi citului

comercial, care în cazul Moldovei are o valoare

absolut ireală.

Defi citul comercial şi datoria externăAnul trecut, importurile Republicii Moldova

au totalizat 3,5 miliarde de dolari, iar exporturile doar 1,7 miliarde de dolari, astfel încât diferenţa a fost egală cu echivalentul a 38,6% din PIB. În perioada 2007-2008, când noi ne făceam griji că defi citul comercial atingea 13-14% din PIB, în Moldova defi citul a depășit 50% din PIB.

Din totalul exporturilor, 38% se îndreaptă către ţările membre CSI, și 52% către ţările UE. Expor-turile către România totalizau 240 de milioane de dolari în 2009 (dublu faţă de 2005), iar importurile din România însumau 311 milioane de dolari.

Defi citul de cont curent s-a situat la 450-490 de milioane de dolari în 2009 și 2010, fi ind aco-perit prin investiţii străine în proporţie mai mică de o treime.

În ceea ce privește datoria externă, la sfârșitul anului trecut, aceasta era de 4,78 de miliarde de dolari sau 77% din PIB, sumă din care 1,1 miliar-de de dolari reprezintă datoria publică. În cazul României, datoria externă totală a fost de 75% din PIB în 2010, datoria publică externă având o pondere în PIB de 14,6% (22% dacă includem banii de la FMI direcţionaţi către BNR).

Defi citul bugetarSpre deosebire de guvernele din România,

guvernele Republicii Moldova au fost în ultimii 11 ani mult mai responsabile în ce privește chel-tuirea banului public.

Astfel, între 2000 și 2010, noi nu am înregistrat niciodată excedent bugetar, în timp ce moldove-nii au reușit această performanţă în 2001, 2003, 2004 și 2005, pentru ca în 2006 și 2007 defi citul să fi e nesemnifi cativ.

Bineînţeles, se poate discuta în ce măsură este de preferat ca o ţară săraca să aibă excedent bugetar, însă se poate ușor observa că, spre de-osebire de noi, moldovenii nu au făcut excese. Anul trecut, noi am avut un defi cit de 6,5%, iar ei de doar 2,5%.

Salariul mediu – în luna martie, salariul mediu pe economie a fost de 2.985 de lei moldovenești sau 740 de RON, sau aproximativ 180 de euro. Salariul minim în sectorul bugetar este de 600 de lei;

Infl aţie – creșterea preţurilor a fost de 0% în 2009 și de 7,4% în 2010;

Rata șomajului BIM – 7,4% în 2010, similară celei din România (7,3%);

Cursul de schimb - un euro este egal cu 16,5 lei moldovenești, iar în perioada 2005-2011 cur-sul a variat între 12,8 (octombrie 2008) și 17,98 (decembrie 2009);

Stocul de ISD – 2,8 miliarde dolari sau echiva-lentul a 43% din PIB (45% în România);

Rezervele valutare – 1,9 miliarde de dolari sau 29% din PIB (27% din PIB în România).

Sursa: adevărul.md

În 20 de ani, PIB-ul Moldovei a scăzut cu 50%, iar cel al României a crescut cu 26%

Duminică, 26 iunie, a avut loc Conferinţa organizaţiei muni-cipale Chișinău a PPCD. Participanţii la acest for au supus unei analize rezul-tatele recentelor alegeri locale și au ales organele de conducere ale fi lialei teritoriale. Vorbitorii au subliniat faptul că această campanie a fost una care nu a asigurat condiţii egale concurenţilor electorali. Coaliţia de guvernământ a ope-rat în ultimii doi ani sute de modifi cări la Codul Electoral, adaptând legislaţia în domeniu la intere-sele lor corporative și asigurându-și condi-ţii privilegiate pen-tru obţinerea unor rezultate maxime.

Astfel, prin modificările operate la Codul Electoral de către exponenţii AIE, cei nouă membri ai Comisiei Electorale Centrale și-au pierdut statutul de demnitari inamovibili pe durata mandatului și s-au po-

menit în relaţia de subordine și obedienţă în raport cu puterea politică. Reforma adoptată cu unanimitate de voturi la 22 iulie 2005 a oferit Opoziţiei parlamentare dreptul exclusiv de a numi cinci membri ai CEC, iar Puterii doar patru. Prin ur-mare, anume această reformă, aplaudată de partenerii noștri occidentali, a garantat neadmi-terea imixtiunilor și controlului asupra procesului electoral din partea puterii. Anume statutul CEC și normele legale democra-tice au permis în 2007 Opoziţiei de atunci să obţină victorie în majoritatea raioanelor, iar lui Dorin Chirtoacă i-au deschis calea spre obţinerea victoriei. Însă, după ce s-a produs succe-siunea la guvernare, tocmai cei care se pretind a fi democraţi au operat modifi cări antidemocra-tice, fără a fi supuși unor critici din partea Consiliului Europei sau UE.

În dezbateri a fost menţio-nat și faptul că atât guvernanţii, cât și CEC, subordonat politic acestora, au ignorat decizia Curţii Supreme de Justiţie de a reinstala perdelele la cabinele de vot, ceea ce deja pune sub semnul îndoielii legalitatea scrutinului. În plus, sondajele de opinie trucate, aranjarea dezbaterilor televizate în fa-voarea candidatului puterii prin evitarea unor confruntări directe cu toţi contracandidaţii, permisiunea de a menţine pa-

nourile publicitare până în ziua alegerilor, utilizarea masivă a resurselor administrative, me-diatice și fi nanciare au permis exponenţilor puterii obţinerea unui scor electoral majoritar.

Delegaţii la conferinţă au menţionat și faptul că actuala guvernare nu a dat curs unei reforme fundamentale care ţine de modul de fi nanţare a partidelor politice și a campa-niilor electorale, care ar fi per-mis consolidarea instituţiilor democratice și ar fi asigurat o transparenţă în activitatea formaţiunilor politice. Astfel, grupările oligarhice ajunse la putere acum doi ani, având în subordine Procuratura, orga-nele de anchetă, justiţia, CEC și majoritatea instituţiilor media, au avut mână liberă să utilizeze la negru fonduri financiare enorme, mituind alegători, ziariști, comentatori politici, artiști, funcţionari publici în interesul lor electoral. Sute de tone de „pomeni electorale” au inundat ţara fără a fi sancţio-nate în vreun fel de instituţiile statului.

Forul PPCD din capitală a concluzionat că pretinsa victo-rie a candidatului puterii Dorin Chirtoacă, precum și rezultatul masiv obţinut de partidele pu-terii, au fost determinate de ne-număratele abuzuri și trucări, comise de actuala guvernare autoritară, coruptă și antire-formatoare. Lipsa unor reacţii

adecvate din partea instituţi-ilor internaţionale menite să susţină procesele democratice în ţara noastră faţă de abuzurile puterii și faţă de nedorinţa co-aliţiei de a promova reformele pare a fi cauzată cu precădere de conflictul cu comuniștii. Atâta timp cât PCRM nu își va reforma partidul și nu va renunţa la propria titulatură depășită, oponenţii acestora afl aţi la guvernare vor profi ta de contrastul care îi avanta-jează în raport cu partenerii

externi și cu o parte importantă a electoratului.

Vorbitorii au salutat presta-ţia remarcabilă a candidaţilor creștin-democraţi la ultimele alegeri, competenţa și profe-sionalismul acestora, maniera de comunicare constructivă, axată pe problemele reale ale capitalei.

Delegaţii la conferinţă au primit în rândurile PPCD o serie de membri noi, au ales noile organe de conducere ale fi lialei municipale Chișinău. În funcţia

de președinte a fost ales Radu BUȘILĂ. În luarea sa de cuvânt, noul președinte al organiza-ţiei creștin-democraţilor din capitală a creionat priorităţile în activitatea pentru perioada următoare, axate pe consoli-darea structurilor de partid, atragerea de noi membri și adepţi, extinderea influenţei PPCD în Chișinău și în ţară, pre-cum și monitorizarea activităţii actualei puteri.

Biroul de presă al PPCD, 27 iunie 2011

Radu Buşilă, noul preşedinte al fi lialei Chişinău a PPCDRadu Buşilă, noul preşedinte al fi lialei Chişinău a PPCDSURSE DE LUMINĂ

Între ACASĂ şi ACASĂÎntre ACASĂ şi ACASĂ

2088. Grigore Vieru Grigore Vieru

despre Vlad Pohilădespre Vlad Pohilă

Vlad Pohilă mi-e drag și pentru faptul că, fi ind o valoare inte-lectuală, este discret în viaţa de toate zilele. Am stat de vorbă o singură dată cu el. În schimb, am văzut de o mie de ori o sută de mediocrităţi care se bagă mereu în faţă. Acesta este Vlad Pohilă și de aceea mi-e drag...

(...)Pohilă este un remar-

cabil lingvist, dar și un strălucit publicist, care s-a ascuns în adâncul unei mo-destii rar întâlnite la noi...

Martie, 2008Valentin Mândâcanu Valentin Mândâcanu

despre Vlad Pohilădespre Vlad Pohilă

Urmărind excepţionala pre-staţie știinţifi că și publicistică a acelui pilon de nădejde al româ-nismului basarabean, care este Vlad Pohilă, stau și mă întreb: ”Cum se face că Domnia Sa încă nu este nici măcar membru al Academiei Române?!”

(...)Am asistat la ceremonia de

lansare a cărţii lui Vlad Pohilă ”Și totuși, limba română”... M-au im-presionat acolo două personaje proeminente:

Vasile Șoimaru, cunoscut și el ca promotor al românismului, și Lidia Kulikovski, o doamnă distinsă, care l-a înfăţișat pe Vlad așa cum îl cunoaște o lume: ”Omul care emană lumină acolo unde apare”.

Vlad Pohilă este un om ex-trem de talentat și un mare sufl e-tist. În tot ce face zi de zi și an de an, el pune mult sufl et și multă competenţă.

Cu oameni ca Pohilă vom izbuti să ţinem poporul în rostire.

Scrierile lui Pohilă ne ajută să păstrăm aprinsă făclia româ-nismului. Toate aceste scrieri sunt aureolate de patosul luptei pentru apărarea limbii române. Ele îi vor fi xa numele în galeria marilor pa-trioţi români din Basarabia...

Pohilă e de o inteligenţă vie și pătrunzătoare, profund analitică. E un om cu mintea limpede. Prin-cipala lui deviză este: Înţelepciune pentru evoluţie, nu pentru revo-luţie! Și dacă se avântă uneori în sferele celeste, Vlad revine imediat cu picioarele pe pământ...

Vlad Pohilă e un voievod, dar unul de travaliu asiduu, de efort continuu, e un latifundiar, dar unul cu sapa mereu în mână (...) pentru a stârpi buruienile de pe ogorul românismului.

De-am avea mai mulţi mânu-itori de condei (și de idei!) ca Vlad Pohilă, soarele românismului din Basarabia nu s-ar mai lăsa înghiţit de vârcolacii comuniști și neocomuniști!

Vlad Pohilă despre sine și Vlad Pohilă despre sine și despre alţiidespre alţii

Mulţumesc lui Dumnezeu pentru că mi-a dat dragostea faţă de cuvânt...

Ateii sunt niște nenorociţi. Ei nu pot pătrunde în lumea de dincolo de materie...

Valentin Mândâcanu își tră-iește destinul de român basara-bean la cote maxime...

(...)Sursele sale de lumină trebuie

privite (așa au fost concepute!) ca niște șanse pentru cunoaștere și creativitate.

Grigore Vieru a fost până la ultima lui sufl are un unionist categoric, dar nu unul la modul declarativ.

De se va merge pe reţetele unor moldoveniști încuiaţi la minte și neștiutori de carte, există riscul ca peste o generaţie să nu-l mai înţelegem pe Eminescu!

Ce mit frumos, dragostea de carte!

Totul începe și totul culmi-nează, în existenţa mea, cu fasci-naţia pentru limba mamei, adică pentru limba română...

Flacăra românismului nu s-a stins niciodată pe acest pământ.

Unii intelectuali de la noi practică ”românismul mercan-til”!...

Cartea (Sfânta Scriptură) este o magnifică lucrare a Spiritului Divin...

Dacă nu aș crede în Reunire, la ce bun aș mai face umbră aces-tei palme de pământ românesc atât de vitregită de soartă, numită Basarabia!?

Mărturisesc în faţa lui Dum-nezeu și a oamenilor:

Am promovat românismul, care nu este numai estetică, ci infi nit mai mult. Am făcut această ”politică” absolut conștient, sincer, și vreau să cred că am făcut-o în conștiinţă de cauză, pentru că am studiat, ”am cercetat”, am căutat și am promovat fapte, nu vorbe...

Vlad POHILĂ, în ”Timpul”, 21 martie 2008

Lui Vlad PohilăLui Vlad PohilăEl merge și seamănă seminţe de Lumină.El nu caută-n spate cui lumineazăEl merge și seamănă... pentru cei ce-o să vină!I o n e l C Ă P I ȚĂ . M a g u l .

7.II.2010Notă. Îl îmbrăţișez și eu pe

acest MAG generator de lumi-nă...

Valentin Mândâcanu

Sute de mii de firme, cele mai multe mici și mijlocii, au dat faliment. Din altele

n-a rămas decât inscripţia de la poartă, semn că înăuntru e un idea list care mai nădăjduiește că, poate, într-o zi, o minune îl va salva. Lunile și zilele aduc în familii alţi și alţi șomeri. Nu se mai plătesc medicamentele canceroșilor și nici laptele praf al sugarilor. În general nu se mai plătește nimic, în schimb se impo zi tea ză tot. Avem cele mai mici salarii din Europa și cele mai scumpe alimente în pieţe și magazine. De cu rând a fost introdus impozitul retro ac tiv pe gând, pe scris, pe creaţia mu zi-cală sau actoricească. Pe când o ta xă pe vise? Reforma trium-fală, condusă de numitul Traian Băsescu, spre bi nele, prospe-ritatea și dispariţia po po rului român, continuă cu refelierea administrativă a ţării, năucirea năucitului nostru aparat biro-cratic, schimbarea reschimbatei constituţii. Sacul cu șoareci nu trebuie lăsat o clipă neînvârtit, neameţit, în periculoasă ho dină. Atenţie, zice președintele. Totul musai până la viitoarele alegeri. Altfel, prizonierii se organizează,

rod ţesătura, scapă, ceea ce nu e

îngăduit. Băsescu trebuie să ră-

mână la putere, Udrea trebuie să

rămână la putere. Doar poporul

n-are voie să ajungă la putere.

Cu ce armă poţi strivi un po por?

Cu po po rul însuși. E o armă le-

ta lă. El e deja dre sat perfect,

manipu la bil prin vo ca ţia primi-

tivismului și inculturii. De ce a

încercat Băsescu, plin de venin,

să-l mânjească pe Rege? Pentru

că era un reper moral și istoric

de nea tins pentru el și asta îl

face să turbeze. A încercat să răs-

toar ne valorile și-n Casa Regală,

bo te zând nu știu ce ur mași de

lambrini, fâţâindu-se plin de

ură și pe acolo. Nașul, victorios

în toate războaiele de mocirlă

de pe Dâmboviţa, n-a reușit să

clintească un mușchi de pe faţa

de statuie a adevăratului Rege.

Bronzul regal e imun la scremu-

tul unui căţel care, neputincios

să-l zgârie și să-l ajungă, ridică

piciorul și urinează la temelia

soclului.

În dimineaţa asta a venit la

mine, la Sângeru, un căruţaș,

Gheorghe. Ape lez uneori la

el pentru treburi agri cole. V-au

măcelărit, zice el, și ultimii cireși.

Am găsit opt inși acolo. Erau din satul vecin. Puseseră la pă mânt un crac mare de cireș, gros ca pe picior, și-și umpleau trăiștile. Când i-am atenţionat că e păcat ce fac mi-au zis că poate îmi taie și mie gâtul dacă nu-mi ţin gura. E vremea să explic cum e cu cireșii mei. Am moș te nit de la părinţi o livadă de circa două hectare cu cireși, între două păduri, spre coama dealului care ţine pe vârf comuna vecină, Tătaru. Prin ’95, prins eu de un avânt capitalist, am tocmit un paznic din satul Tisa. Convenţia era să facem cireșele jumătate-jumătate. Dacă vin copii, zic, îi lași să mănânce cât vor. Când eram mic, împreună cu alt ţânc, ne-am suit într-un cireș care nu era al nostru. Proprietara ne-a prins și și-a chemat bărbatul, care s-a instalat sub pom cu furca. N-a fost de glumă și am scăpat greu, ca prin urechile acului. Lasă copiii să mănânce, am zis. Cireșele sunt bucuria lor. Paznicul meu nu mi-a dat măcar o lădiţă cu cireșe din cei peste o mie de cireși. Nu s-au făcut, mi-a explicat el, iar alea care s-au făcut au fost mâncate de copii. Asta e, zic, resemnat. Să

fi e primite! Mai târziu am afl at că fi u-său deschisese tarabă cu ci-reșe în piaţa din Brașov și, în mai și iunie, au tot vândut cireșele mele sub Tâmpa. Ca atare am rupt convenţia. Am lăsat livada la dispoziţia ţâncilor din două sate. Să fi e de sufl etul morţilor. Într-un an, la București, proza-torul Adrian Costache, profesor la Colegiul „Lazăr” și amic (a lansat de curând o excelentă trilogie), m-a invitat să mergem la ţară. S-au copt cireșele „La Avramescu”. El e din Tătaru. Sunt o frumuseţe, m-a ademe nit el. Iau an de an. Locul, al bunicului meu care avea pe deal o cramă și apoi al tatei, a rămas, în topo-nimia locală, ca „La Avramescu”. Prietenul meu nu realiza că „La Avramescu” e chiar la mine. Am râs amândoi. A fost singurul care mi-a adus și mie cireșe. Din livada mea! Apoi am constatat cu amărăciune că donaţia mea e omorâtă de inconștienţa și bes-tialitatea unor indivizi. An de an, fi indcă cireșii au tot crescut, au rupt crăcile la care nu ajungeau. Apoi au ajuns să taie pomii cu totul. Indivizi primitivi, care n-au plantat în viaţa lor un pom, au jefuit și distrus splendida livadă

de cireși. Degeaba le-a explicat câte un bătrânel că e păcat ce fac, că la anul nu vor mai mânca cireșe dacă distrug pomii. Fieca-re cireș bogat în roade, semeţ și înalt, la care n-au putut ajunge, cu fructe pietroase (aici se chea-mă Inima Porumbelului) a fost cules cu toporul. Mă simt vino-vat și neputincios. Gestul meu, pe care-l credeam în sinea mea mărinimos, a stimulat jaful.

De ce povestesc asta acum? Nu știu. Mi-a venit așa, ca un adaos de tristeţe.

Vorbeam de jefuirea unei ţări, de încercarea de mutilare a pre-stigiului regal, de haosul care se extinde, de întinarea valorilor. Ce treabă au astea cu cireșii tăi? – m-ar putea admonesta cineva. Niciuna, fi rește. Pot alegătorii aceia tineri, cei mai mulţi tineri, săteni fără slujbe și calificare, unii dintre ei abrutizaţi de alco-ol, să realizeze pericolele care pândesc fi inţa noastră naţională și să reacţioneze lucid și temerar mâi ne? Pot fi ei speranţa că vom reînvia? Nu știu să răspund. În-cerc să fi u optimist.

Lucian AVRAMESCU

Sursa: jurnalul.ro

Cu toporul, în livada de cireşiLa noi apocalipsa s-a instalat şi lucrează metodic,

iar şansele de salvare sunt nule

Vreme coclită. Acum câteva zile crăpai de căldură, în diminea-ţa asta frigul îţi umblă, cu pași de pisică udă, pe sub cămașă. Vremuri câinoase și tulburi. Ţara se surpă, grinzile de rezis-

tenţă, șubrezite și roase de carii, cad una câte una. NASA pregă-tește populaţia pentru sfârșitul lumii, drept pentru care fi ecare cetăţean american e povăţuit să-și facă provizii de apă și să aibă în automobil măcar o ju mă ta te de rezervor de benzină. Cu acest vaccin antiapocalipsă, ai șanse mari de supravieţuire. Bagi în mar-șarier și parchezi pe Marte. La noi apoca lip sa s-a instalat și lucrează metodic, iar șansele de salvare sunt nule.

1 IULIE 2011 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Opinii

Tot Parlamentul îi încredin-ţează un mandat, prin scrutin special, Președintelui, care, odată depunând jurământul în faţa organului legislativ suprem, trebuie să-și respecte manda-tul încredinţat. În Republica Moldova, potrivit Constituţiei, orice mandat imperativ este nul. Un mandat, cum este fi resc într-o societate liberă și autentic democratică, emană direct de la cetăţenii cu drept de vot sau de la înaltele foruri de stat, cum ar fi, bunăoară, Parlamentul, unicul for legislativ suprem. Ţi-nând cont de faptul că aspiraţia de creștere pe scara ierarhiei politice este, până la un anumit punct, firească, de explicat și chiar lăudabilă, nu avem nimic de reproșat nimănui. Fiecare cu mandatul lui. Important este să și-l onoreze pe deplin și poate cu supra de măsură în faţa celor care i l-au acordat. Cine nu-și poate îndeplini mandatul, și-l depune.

Nu am fi adus în atenţie pro-blema mandatelor dacă aceasta nu ar fi fost abordată public, într-o cheie discutabilă, de pri-mele persoane din stat. Am asistat în ultimele zile la o jalnică ciorovăială politică pe tema MANDATULUI între șeful Exe-cutivului și cel al Legislativului. Primul nostru ministru, Vladimir Filat, s-a scăpat cu vorba în ca-drul unui briefi ng, spunând că

ar fi primit, pe deasupra man-datului său de premier, încă un mandat. Unul cu totul special, extern și deplin, „din partea prietenilor europeni”, pentru a face ordine în ţară, pentru a eradica, tocmai el (ironia sorţii!), endemica noastră corupţie. Cu o altă ocazie, domnul Filat s-a autoproclamat „politicianul numărul unu”. Tinerii noștri cunoscători de engleză au și preluat formula, traducând-o exact, adăugând o sănătoasă doză de ironie: domnul „Nambăr Uan”. În replică, președintele Parlamentului, Marian Lupu, tot el șeful interimar al statului (numit de Filat drept „numărul patru” în stat), vizibil deranjat pe „chestiunea mandatului” și, probabil, lezat în amorul propriu de declaraţiile autoproclama-tului domn „Nambăr Uan”, nu a întârziat să dea replica pe potriva provocării, deplasând accentele în zona altei chestiuni, cea a suveranităţii statului. Ceea ce, pe fond, este corect. Lupu s-a exprimat astfel: „Timpurile când domnitorii Moldovei erau mazi-liţi la Poarta Otomană sunt de mult în trecut. Noi, politicienii, fi ecare în parte și toţi împreună nu primim mandate de peste hotare. Dacă peste cineva este așa, să știţi că e gravă situaţia. Mandatul este oferit de cetăţenii Moldovei prin votul lor”. Lupu i-a convocat, la 27 iunie, pe amba-

sadorii statelor membre ale UE, precum și pe ambasadorul SUA la Chișinău, discutând cu aceștia „chestiunea mandatului deplin” încredinţat, chipurile, domnului „Nambăr Uan”. Interimarul Lupu a primit răspunsuri clare: UE este doar un partener al Republicii Moldova, nu un superior al ei. În plus, ambasadorii UE și cel al SUA și-au exprimat îngrijorarea faţă de cearta pe tema „mandatului” și a gravelor disensiuni din sânul coaliţiei afl ate la guvernare.

Vrând să se dea mare și tare în lupta contra corupţiei, domnul „Nambăr Uan”, milionar al perioadei de t ra n z i ţ i e c u acte în (mai multă sau mai puţină) regulă, a luat o plasă. El a lăsat să se înţe-leagă cât se poate de clar că mandatul de prim-ministru încredin-ţat de Parlament nu-i este sufi cient, de aceea a mers peste hotare, în Uniunea Europeană, pentru a primi un alt mandat, de Făt-Frumos Spaima Corupţiei! UE nu a dat nici un comunicat și nici o de-claraţie pe tema ipoteticului mandat al domnului „Nambăr Uan”. Și nici nu putea da vreun astfel de comunicat sau decla-raţie ofi cială, din simplul motiv că raporturile dintre Bruxelles și Chișinău sunt doar de partene-riat strategic și bună vecinăta-te, nicidecum de subordonare sau vasalitate. Republica Moldova este totuși un stat suveran și autoguvernabil, nu un protectorat străin, chiar dacă o parte a teritoriului său se mai afl ă, deocamdată, sub controlul efectiv (și ilegal) al unei puteri străine, anume al Federaţiei Ruse.

Spuneam mai sus că președintele interimar al statului Marian Lupu a avut dreptate când a corelat „chestiunea man-datului” extern și deplin cu „chestiunea suve-ranităţii”. În lume au existat și încă mai

există teritorii și state întregi ne-guvernabile, puse sub mandat străin. Un exemplu mai apropiat geografi c și relativ recent este cel al provinciei Kosovo, enti-

tate care a fost co n d u s ă d e

un triumvirat instalat de ONU. Până

la autoproclamarea indepen-denţei sale, parţial recunoscute, Kosovo a fost un „teritoriu sub mandat internaţional”. DEX-ul ne pune la dispoziţie două definiţii ale acestei expresii consacrate în drep-tul internaţional. Să vedem defi niţiile: „1.Teritoriu sub man-dat = formă de administrare a fostelor colonii, încredinţate după primul război mondial spre administrare altor state; 2. Teritoriu sub mandat = (în trecut) teritoriu administrat de o ţară străină în baza unei hotărâri a unui for internaţional”.

Nu ne interesează deloc lupta orgoliilor dintre domnii

„Nambăr Uan” și „numărul patru”, adică dintre Filat

și Lupu. Ne îngrijorează însă ușurinţa cu care primul ministru în exerciţiu se aventu-

rează și caută obedi-ent „mandate depline”

în străinătate, înainte de a-și onora mandatul încredinţat de Parlamentul ţării. Republica Moldova are nevoie de un șef al Guvernului naţional, nu de un guvernator european pus peste ţară. Asta pentru că nu suntem un protectorat al Uniunii Euro-pene și nici al oricui altcuiva. Iar UE nu are nevoie de atitudini conformiste și slugarnice, prin care să se mimeze, ca și pe tim-pul guvernării PCRM, reformarea și modernizarea, într-un cuvânt, europenizarea statului.

Pentru corectitudine trebuie să precizăm că domnul „Nambăr Uan” nu este reprezentantul mandatat al Uniunii Europe în Republica Moldova. Singurul reprezentant oficial al Bru-

xelesului la Chișinău este ambasadorul Dirk Shuebel, peste man-datul căruia dă buzna

premierul Filat. A nu se uita că acum puţină vreme Filat i-a aruncat ambasadorului Dirk Schu-ebel replici veninoase în

legătură cu faptul că „luna de miere dintre Chișinău și

Bruxelles s-a încheiat și trebuie să înceapă (în sfârșit!) reforme-le”. Sursele noastre sigure ne-au confi rmat recent că un Raport analitic obiectiv, de radiografi e-re a situaţiei reale din Republica

Moldova sub guvernarea AIE, a fost redactat de mai bine de o lună de zile și, cunoaștem sigur, respectivul Raport nu este nici pe departe laudativ la adresa autoproclamatului domn „Numărul Unu”. Dimpo-trivă, Raportul UE scoa-te la suprafaţă întregul șir de probleme grave și vulnerabilităţi de care suferă Republica Moldova sub guver-narea „europeană”, deloc dist inc tă în planul fapte-lor concrete de fosta guvernare comunistă.

Jocul pen-tru putere de la Chișinău a devenit peri-culos. Domnul „Nambăr Uan” ar trebui să cunoască și să respecte limitele mandatului de premier care i-a fost încredinţat de Parla-ment. Altminteri, ar trebui să și-l depună. Dar, poate, tocmai aceasta este miza fi nală a premierului care, putem admite cu maximă probabilitate, că ţintește destabilizarea coaliţi-ei de guvernământ și provocarea unor noi alegeri parlamentare anticipate. Acesta este ni-velul de responsabilitate și de înţelegere a lucrurilor de către actualul premier. Abordarea este, până la urmă, destul de cinică și egoistă și se explică doar prin setea de putere poli-tică și, evident, economi-că. Timpul va confi rma că avem dreptate susţinând acest punct de vedere.

Vlad CUBREACOV, FLUX

Dezmăţul din justiţie îi descurajează pe investitorii străini şi locali

Delegaţia Uniunii Europene în Republica Moldova,

Excelenţei Sale, domnului ambasador Dirk Schuebel

Scrisoare deschisăStimate domnule ambasador,Stimate domnule ambasador,

Guvernul Republicii Moldova nu respectă în totalitate standar-dele minime privind protecţia victimelor trafi cului de persoa-ne, dar fac eforturi semnifi cative pentru a alinia acţiunile sale în conformitate cu aceste norme, se arată în Raportul Departamen-tului de Stat al SUA.

În documentul instituţiei americane se precizează că Republica Moldova este sursa, mai puţin o ţară de tranzit și de destinaţie, pentru femei și fete supuse trafi cului sexual, pentru bărbaţi, femei și copii exploataţi prin muncă forţată.

Femeile din Republica Moldo-va sunt victime ale prostituţiei forţate în Turcia, Rusia, Cipru, Bulgaria, Emiratele Arabe Unite, Kosovo, Israel, Indonezia, Malaie-zia, Liban, Italia, Grecia, Ucraina, Republica Cehă și România.

Bărbaţi, femei și copii din ţara noastră sunt exploataţi prin muncă forţată în Rusia, Ucraina,

Turcia, Emiratele Arabe Unite,

Israel, Grecia, domeniile princi-

pale de activitate fi ind construc-

ţiile, agricultura și serviciile. Unii

copii din Moldova sunt forţaţi

să cerșească în ţările vecine.

Experţii americani consideră că

victimele prostituţiei forţate pot

fi găsite la Chișinău. Majoritatea

femeilor sunt din Ucraina și me-

diul rural al Republicii Moldova.

Victimele traficului de fiinţe

umane deseori sunt retrafi caţi

după ce se întorc în Moldova,

constată autorii Raportului.

Potrivit acestora, victimele

din Moldova adesea sunt recru-

tate de către persoanele fi zice în

care au încredere. În ultimii ani,

au fost raportate cazuri de tu-

rism sexual practicat de cetăţeni

ai Statelor Unite, Marii Britanii,

Germaniei, Turciei și, eventual,

Italiei și Greciei.

Regiunea separatistă Trans-

nistria din estul Moldovei se afl ă

în continuare în afara controlu-

lui Guvernului de la Chișinău și rămâne o sursă de victime pen-tru muncă forţată și prostituţie. Guvernul Republicii Moldova nu respectă în totalitate standar-dele minime pentru eliminarea traficului de persoane, însă depune eforturi semnifi cative în acest sens. Totodată, Guvernul moldovean a făcut progrese anul trecut privind protecţia victimelor și prevenirea tra-ficului de persoane, constată autorii documentului. Potrivit mai multor ONG-uri, capacitatea Guvernului de a identifi ca și de a oferi protecţie pentru victimele traficului a crescut. Totodată, a crescut și participarea ONG-urilor în procesul de investigaţie a unor astfel de cazuri. Totuși, cazurile de corupţie persistă și sunt pe larg răspândite în po-liţie și sistemul judiciar. Nici un funcţionar nu a fost judecat sau condamnat pentru infracţiunile legate de trafi c de fi inţe umane. Mai mult, eforturile de aplicare a legii au scăzut faţă de anul precedent, iar crimele legate de muncă forţată au fost rareori investigate și judecate, se mai arată în document.

Sursa: UNIMEDIA

Republica Moldova, teritoriu sub mandat extern?Republica Moldova, teritoriu sub mandat extern?De la o vreme, toată lumea vrea să aibă mandat. Unii vor să aibă mandate de primari, alţii – de consilieri locali sau raionali, alţii – de deputaţi, alţii – de miniștri, alţii – de prim-ministru. Un mandat, ca orice mandat, îl împuter-nicește pe cel man-

datat, îi dă drept de reprezentare și de acţiune în numele celui care acordă mandatul. Primarii, consilierii, deputaţii își primesc mandatul din partea alegătorilor, prin scrutin direct, pe când miniștrii și primul ministru – din partea Parla-mentului, care îi confi rmă în funcţii și le primeș-te jurământul într-un cadru solemn.

Sunt Filat și am mandat. Sunt Filat și am mandat.

O mai fac și pe nebunul: O mai fac și pe nebunul:

Mă declar numărul unu! Mă declar numărul unu!

Și cum eu sunt mandatatul,Și cum eu sunt mandatatul,

Nu discut cu number patru! Nu discut cu number patru!

Tonalitatea vocii, grimasa, limbajul corpului, replicile date cu gâtul încor-dat și cu o satisfacţie specifi că narcisis-tului încântat de propria-i dexteritate retorică (reală sau imaginară), aceste și alte manifestări ale gesticulaţiei pu-blice se împăunează până la pierderea naturaleţei atunci când o persoană pu-blică își dă seama că ceilalţi îl conside-ră drept ceea ce și-a dorit atât de mult să devină – politicianul numărul unu.

Ceea ce nu am observat de când există Republica

Moldova la cei care devin „nr. 1” este ca măcar unul

dintre ei să aibă o viziune de dezvoltare a ţării, viziu-

nea cea mai bună, bazată pe binele comun, concep-

ţia de dezvoltare strategică și durabilă de calitatea

numărul unu. Când este urmărită, în primul rând,

satisfacerea propriilor orgolii sau, mai știi, vindeca-

rea unor neîmpliniri, pierd toți, pierde și aspirantul

campion la poziția întâi. Șederea în fotoliul numărul

unu este efemeră. Republica Moldova are nevoie

nu de „Napoleoni”, Republica Moldova are nevoie

de oameni politici de talia lui Konrad Adenauer,

Charles de Gaulle…

Trec anii. Sute de mii de cetățeni ai acestei țări

pleacă în lumea celor drepți fără a trăi măcar în

ultimele clipe din viață sentimente de speranță că

dacă nu pentru ei, atunci măcar pentru urmașii lor

viitorul în această țară s-ar arăta a fi unul demn și

decent. Atâția ochi impuși să privească spectacole

politice cinice, jucate în măști care ascund jucători

avari și perfi zi, s-au închis în ultimii douăzeci de

ani în Basarabia. Este vorba de OAMENI. Speranța,

șansa lor de a-și trăi viața într-o țară prosperă, le-a

fost compromisă de vânătorii de poziții supreme și

de gonașii lor.

P.S. Calamitățile politice recente doar au forțat

structurarea și formularea „analizei” de mai sus.

Acest text modest, cu pretenție de constatare a

realității, li se dedică tuturor participanților la zbu-

ciumata cursă pentru putere de dragul puterii, de

la 90 încoace și nu are drept destinatar predilect un

politician anume.

Ghenadie VACULOVSCHI

vox.publika.md

Aș vrea să vă mulţumesc pentru contribuţia dumneavoastră la via-ţa ţării noastre pe calea edifi cării unei societăţi civile, a supremaţiei legii și a libertăţilor fundamen-tale ale omului, exprimându-mi, totodată, convingerea că această contribuţie va îmbunătăţi relaţiile de bună înţelegere dintre diverse ţări și popoare. Aceste popoare vor putea vedea realităţile altfel decât prin prisma oamenilor politici și a presei care le aparţine. Cetăţenii Republicii Moldova văd în persoa-na dumneavoastră un diplomat al Uniunii Europene care participă în faptă, nemijlocit, la viaţa socie-tăţii noastre, aducând valorile UE mai aproape de fi ecare cetăţean moldovean.

Aș vrea să vă propun o metodă de analiză a practicilor judiciare care în UE s-au dovedit a fi strălucite. Propun această metodă de analiză ca reprezentant al societăţii civile, nicidecum din partea comunităţii știinţifi ce sau a mediului politic. Toţi juriștii, așa sau altminteri, procedează la analizarea deciziilor judecătorești, însă faptul în sine nu se reflectă asupra respectivelor decizii, dar pentru instanţele judecătorești ca atare, faptul comportă o semnifi caţie majoră, întrucât în momentul totalizării practicilor judiciare se va vorbi și despre existenţa unor puncte de vedere ale juriștilor independenţi sau despre faptul că juriștii consideră în cutare sau cutare mod. Aceasta va permite ajustarea practicilor judecătorești din ţara noastră la cele din statele UE, după cum va permite, prin intermediul societăţii civile, eradicarea corupţiei din instanţele judecătorești sau eliminarea erorilor judiciare, aducându-i pe funcţionarii de stat mai aproape de societatea civilă. Susţinem aceasta întrucât în Republica Moldova puterea executivă a monopolizat sis-temul judecătoresc, principiul egalităţii în faţa legii și a instanţelor de judecată cunoscând o degradare la toate nivelurile, iar dreptul cetăţenilor la apărare în faţa abuzurilor din partea autorităţilor și în faţa acţiunilor ilegale ale persoanelor cu funcţii de răspundere este încălcat, ca și dreptul la repararea prin inter-mediul Curţii Europene a Drepturilor Omului a prejudiciului cauzat. Această situaţie repre-zintă un atentat direct la libertatea economică și la libertatea de întreprinzător și amplifi că presiunea exercitată de toate organele de forţă din stat.

Defi citul de democraţie din Republica Mol-dova este generat de ignorarea Constituţiei și a legilor în vigoare. Inegalitatea cetăţenilor

în faţa legii și corupţia endemică din struc-turile de orice nivel ale statului au devenit posibile doar în condiţiile unei societăţi civile subdezvoltate, care ar fi trebuit să-și asume responsabilitatea combaterii corupţiei din toate eșaloanele puterii. Dacă această situaţie nu se va schimba rapid, în ţară se vor produce procese ireversibile.

Societatea civilă întâmpină mari difi cultăţi în tentativa de contracarare a abuzurilor între-gului sistem de drept, mai cu seamă dacă acest sistem funcţionează în afara câmpului legal. Toate acestea ne îndepărtează pe noi, cetăţenii Republicii Moldova, de valorile democratice autentice și fac inoperabilă supremaţia legii. Corupţia endemică și nenumăratele abuzuri din sistemul judecătoresc îi fac pe investitorii străini să ocolească ţara noastră. Mai devreme sau mai târziu toate acestea se vor constitui în obstacole insurmontabile în calea semnării de către Republica Moldova a acordului de asociere la UE. Corupţia generalizată va con-duce la un colaps al proceselor democratice și va constitui o piatră de poticnire în calea semnării acordurilor bilaterale privind simpli-fi carea regimului de vize. Totalitatea acestor factori va conduce în defi nitiv la pierderea încrederii cetăţenilor în valorile democratice și instituţiile de stat.

Îmi exprim sincera speranţă în implicarea dumneavoastră activă în procesul de schim-bări pozitive din ţara noastră.

Cu respect,

Iuri CEBAN, întreprinzătorDubăsari, strada Cikalov nr. 54

telefon: 06826996321 iunie 2011

Goană după vânt

Trafi cul de fi inţe umane din Moldova în Raportul Departamentului de Stat al SUA

1 IULIE 20116 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIInteractiv

Vladimir FILAT

Vladimir PLAHOTNIUC

Vladimir VORONIN

Alexandru TĂNASE

Mihai GHIMPU

Dorin CHIRTOACĂ

Confundat cu: Serafi m Urechean, Iuri Nikulin, Andrei PorubinConfundat cu: Serafi m Urechean, Iuri Nikulin, Andrei Porubin

Precizarea redacţiei: Chiar dacă Vladimir Filat a fost confundat doar cu trei alte personaje, totuși el a bătut un Precizarea redacţiei: Chiar dacă Vladimir Filat a fost confundat doar cu trei alte personaje, totuși el a bătut un record absolut, fi ind confundat cu Serafi m Urechean de către 12 participanţi la concurs.record absolut, fi ind confundat cu Serafi m Urechean de către 12 participanţi la concurs.

Confundat cu: Oleg Serebrian, Vladimir Filat, Igor Boţan, Mihai GodeaConfundat cu: Oleg Serebrian, Vladimir Filat, Igor Boţan, Mihai Godea

Vlad Plahotniuc, cu sufl et mare/Sponsorizarea o face-ntr-ales:/Voronin, Lupu nu sunt orișicare./Vlad Plahotniuc, cu sufl et mare/Sponsorizarea o face-ntr-ales:/Voronin, Lupu nu sunt orișicare./Aceasta-i gașca cu-n singur interes.Aceasta-i gașca cu-n singur interes.

Confundat cu: Alexandru Oleinic, Serafi m Urechean, Vladimir PlahotniucConfundat cu: Alexandru Oleinic, Serafi m Urechean, Vladimir Plahotniuc

Al nostru ţăran cu Voronin votează,/La Mitropolia cu pederaști copilu-și botează,/Al nostru ţăran cu Voronin votează,/La Mitropolia cu pederaști copilu-și botează,/E dus de nas și e prostit/Și de-aia Voronin e mulţumit.E dus de nas și e prostit/Și de-aia Voronin e mulţumit.

Alexandru Tănase nu a fost confundat cu nimeni, toate răspunsurile sosite la redacţie fi ind corecte.Alexandru Tănase nu a fost confundat cu nimeni, toate răspunsurile sosite la redacţie fi ind corecte.

Pe toate Sandu le știe, ca noi,/Câte se fac în AIE doi,/Dar, ca și copiii cuminţi,/Ţine limba după dinţi.//Pe toate Sandu le știe, ca noi,/Câte se fac în AIE doi,/Dar, ca și copiii cuminţi,/Ţine limba după dinţi.//Trocul s-a-ndeplinit/Sandu Tănase e mulţumit:/Postul nou e călduţ/Și nu-l mai sâcâie pe Vlăduţ.Trocul s-a-ndeplinit/Sandu Tănase e mulţumit:/Postul nou e călduţ/Și nu-l mai sâcâie pe Vlăduţ.

Mihai Ghimpu nu a fost confundat cu nimeni, toate răspunsurile sosite la redacţie fi ind corecte.Mihai Ghimpu nu a fost confundat cu nimeni, toate răspunsurile sosite la redacţie fi ind corecte.

Bâcul, râușorul nostru/Un „Titanic” de-ar avea,/Bâcul, râușorul nostru/Un „Titanic” de-ar avea,/Cu catarg culoare-n roșu,/La timonă-i Mișa, moșu.Cu catarg culoare-n roșu,/La timonă-i Mișa, moșu.

Confundat cu: Vladimir FilatConfundat cu: Vladimir Filat

Îţi găsim noi o fecioară./Ia, Dorine, și te-nsoară!/Poate-acolo-ţi merge bine…/Îţi găsim noi o fecioară./Ia, Dorine, și te-nsoară!/Poate-acolo-ţi merge bine…/Primăria nu-i de tine!Primăria nu-i de tine!

Dragi cititori,Dragi cititori,Concursul „RECU-

NOAȘTEŢI PERSO-

NAJUL” s-a încheiat.

Până în momentul de

faţă au trimis RĂS-

PUNSURI CORECTE pe

adresa redacţiei FLUX

următorii noștri citi-

tori fi deli (în ordinea

alfabetică a numelui):

ARSENI Diana din Zăicana,

Criuleni (1 răspuns); BABAIA-

NU Ana din Pelinei, Cahul (8

răspunsuri); BACALU Maria

din Sărata Veche, Fălești (9

răspunsuri); BALAN Andrei din Târșiţei, Telenești (4 răs-punsuri); BEZMAN Tatiana din Chișinău (3 răspunsuri); BOTEZ Lina-Mihaela din Ple-șeni, Cantemir (6 răspunsuri); BOTEZ Mihai din Pleșeni, Can-temir (1 răspuns); BRÂNZILĂ Tudor din Șișcani, Nisporeni (1 răspuns); BUDEI Elena din Tocuz, Căușeni (2 răspun-suri); CAPRIAN Ion din Jora de Mijloc, Orhei (7 răspun-suri); CÂȘLARI Constantin din Glinjeni, Fălești (1 răspuns); CEBAN Elizaveta din Bulbocii Noi, Soroca (9 răspunsuri); CEBOTARU Olga din Ocniţa, Ocniţa (9 răspunsuri); CHIS-TOL Taisa din Chircani, Ca-hul (8 răspunsuri); CIUBARA

Cornelia din Zăicani, Râșcani (1 răspuns); COLESNIC Lari-sa din Chiștelniţa, Telenești (1 răspuns); COLUN Oxa-na din Verejeni, Telenești (1 răspuns); CONOGHEORGHE Vladimir din Slobozia Mare, Cahul (1 răspuns); COSTIN Eremia din Păulești, Călărași (8 răspunsuri); CREŢU Con-stantin din Cahul (10 răs-punsuri); FĂRÂMĂ Eugenia din Chișinău (8 răspunsuri); FLORESCU Liuba din Târșiţei, Telenești (1 răspuns); FORŢU Gheorghe din Manta, Cahul (3 răspunsuri); GABATIUC Maria din Baimaclia, Cante-mir (1 răspuns); GÂLCĂ Oleg din Albineţul Vechi, Fălești (1 răspuns); GURĂU Andrei din

Brânzeni, Edineţ (8 răspun-suri); JELDACOV Neli din Chi-șinău (2 răspunsuri); JUNCU Marinela din Cihoreni, Orhei (12 răspunsuri); JURAVELI Alina din Cuzmenii Vechi, Fălești (2 răspunsuri); LAȘCU Ecaterina din Chiștelniţa, Telenești (1 răspuns); LUCHI-ANOV E. din Munteni, Cimișlia (5 răspunsuri); LUȘMANSCHI Denis din Codru, Chișinău (9 răspunsuri); MANOLE Elena din Stăuceni, Chișinău (8 răs-punsuri); MARIAȘ Vasile din Clocușna, Ocniţa (1 răspuns); MATVEICIUC Anatol din Chiși-nău (11 răspunsuri); MÂRZA Marcu din Iabloana, Glodeni (3 răspunsuri); MITROFAN Iuliana din Racovăţ, Soroca

(2 răspunsuri); MOCANU Te-odora din Tartaul, Cantemir (1 răspuns); MOCANU Vero-nica din Tartaul, Cantemir (1 răspuns); MOCĂNEŢ Aculina din Cristești, Nisporeni (8 răspunsuri); NICULA Diana din Câșliţa-Prut, Cahul (3 răspunsuri); OBOROCEANU Mihail din Selemet, Cimiș-lia (10 răspunsuri); OSIPOV Gherman din Piatra Albă, Ia-loveni (9 răspunsuri); PALADI Galina din Petreni, Drochia (1 răspuns); RAŢĂ Axenia din Ţânţăreni, Telenești (4 răs-punsuri); ROTUNDU Oleg din Climăuţii de Jos, Șoldănești (1 răspuns); SAVA Ștefan din Coșcodeni, Sângerei (12 răs-punsuri); SCHWETZ Vasile din

Curchi, Orhei (2 răspunsuri); SOŢENCO Ștefan din Chișinău (9 răspunsuri); SEMENCIUC Victoria din Arionești, Dondu-șeni (6 răspunsuri); STAMATI Mihail din Ciutești, Nisporeni (5 răspunsuri); ȘTIRBU Vasile din Ștefan Vodă (1 răspuns); TRAIAN Virginia din Lopatnic, Edineţ (1 răspuns); ŢURCAN Valentina din Petreni, Drochia (2 răspunsuri); URSU Nadejda din Vorniceni, Strășeni (7 răs-punsuri); UZUN Ion din Coli-bași, Cahul (1 răspuns); UZUN Tatiana din Colibași, Cahul (1 răspuns); VECHIU Raisa din Suhuluceni, Telenești (12 răspunsuri); VERBIŢCHI Alexandru din Ungheni (6 răspunsuri); ZAPOROJAN

Ion din Nimereuca, Soroca (9 răspunsuri).

Aceștia sunt doar parti-cipanţii la concurs care au trimis răspunsuri corecte. Unii dintre participanţi au trimis atât răspunsuri corec-te, cât și răspunsuri greșite. Alţi participanţi ne-au trimis răspunsurile fără decupajele din ziar. Doar răspunsurile corecte, trimise cu decupa-jele din ziar, au fost luate în calcul la stabilirea câștigăto-rilor. Publicăm în numărul de astăzi, pentru conformitate, atât cele 12 siluete, cât și fo-tografiile personajelor care trebuiau recunoscute.

Potrivit condiţiilor concur-sului, sunt declaraţi câștigă-

Personaje publice în lumini şi umbre. Concurs la fi nalPersonaje publice în lumini

1 IULIE 2011 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Interactiv

Radu BUŞILĂ

Valeriu LAZĂR

Iurie LEANCĂ

Serafi m URECHEAN

Iurie ROŞCA

Marian LUPU

Confundat cu: Igor Boţan, Victor Ciobanu, Artur ReșetnicovConfundat cu: Igor Boţan, Victor Ciobanu, Artur Reșetnicov

Atenţie, vine justiţiarul!/Schimbarea-i cuvântul de ordine-acum./Votaţi cu Inima, nu cu tâlharul,/Atenţie, vine justiţiarul!/Schimbarea-i cuvântul de ordine-acum./Votaţi cu Inima, nu cu tâlharul,/Să nu mai mergem pe-același drum.Să nu mai mergem pe-același drum.

Confundat cu: Viorel Ciubotaru, Viorel Chivriga, Alexandru Corduneanu, Boris Marian, Dumitru Pulbere, Confundat cu: Viorel Ciubotaru, Viorel Chivriga, Alexandru Corduneanu, Boris Marian, Dumitru Pulbere, Marcel Răducanu, Constantin TănaseMarcel Răducanu, Constantin Tănase

La Moscova, la negocieri/Ca după borș în mahala/Aleargă și vicepremieri/Ceva de a mai rezolva./La Moscova, la negocieri/Ca după borș în mahala/Aleargă și vicepremieri/Ceva de a mai rezolva./Mulţi spun că Lazăr e-n stare/Să facă cu Smirnov partaj/Chiar și la gaze naturale./Aiurea! E totul un șantaj.Mulţi spun că Lazăr e-n stare/Să facă cu Smirnov partaj/Chiar și la gaze naturale./Aiurea! E totul un șantaj.

Confundat cu: Iurie Muntean, Arcadie Barbăroșie, Eugen Bulgaru, Eduard MușucConfundat cu: Iurie Muntean, Arcadie Barbăroșie, Eugen Bulgaru, Eduard Mușuc

PLDM-ul se duce de râpă încet/Și nu poţi să-i pui stăvilar./PLDM-ul se duce de râpă încet/Și nu poţi să-i pui stăvilar./Filat, ghicește în boabe discret,/-E Leancă un alt fugar?Filat, ghicește în boabe discret,/-E Leancă un alt fugar?

Confundat cu: Arcadie Barbăroșie, Leonid Bujor, Mihai Godea, Vladimir Ţurcanu, Sergiu PraporșcicConfundat cu: Arcadie Barbăroșie, Leonid Bujor, Mihai Godea, Vladimir Ţurcanu, Sergiu Praporșcic

Serafi că cu burtică/Fără nică, cum adică?/Și dacă-i surâde norocul,/Nu la primărie-i locul.//Serafi că cu burtică/Fără nică, cum adică?/Și dacă-i surâde norocul,/Nu la primărie-i locul.//Mult a râvnit primar să fi e,/A mai făcut și niște mofturi./Și din mânie-n bucurie,/Ajunsa-i la Curtea de Conturi!Mult a râvnit primar să fi e,/A mai făcut și niște mofturi./Și din mânie-n bucurie,/Ajunsa-i la Curtea de Conturi!

Confundat cu: Vladimir Hotineanu, Vladimir Vâsoţki, Vitalie Nagacevschi, Mihai Ciorici, Confundat cu: Vladimir Hotineanu, Vladimir Vâsoţki, Vitalie Nagacevschi, Mihai Ciorici, Ion Ungureanu, Ion SturzaIon Ungureanu, Ion Sturza

Dacă Mitropolia Moldovei e icoana voastră,/Dacă pe toate le faceţi din interes,/Dacă Mitropolia Moldovei e icoana voastră,/Dacă pe toate le faceţi din interes,/Dacă legea lustraţiei nu-i pusă pe masă,/Păi, cum să fi e Roșca înţeles?Dacă legea lustraţiei nu-i pusă pe masă,/Păi, cum să fi e Roșca înţeles?

Confundat cu: Vladimir HotineanuConfundat cu: Vladimir Hotineanu

Dacă ar vorbi-n cuvinte,/Oglinda din faţa lui/ I-ar zice: Prinde la minte!/Și mai pune-ţi pofta în cui…/Dacă ar vorbi-n cuvinte,/Oglinda din faţa lui/ I-ar zice: Prinde la minte!/Și mai pune-ţi pofta în cui…/Tot te dai mare și tare,/Și-o ţară vrei să o conduci/Și le zici la orișicare/Să-și știe „numărul” la papuci…Tot te dai mare și tare,/Și-o ţară vrei să o conduci/Și le zici la orișicare/Să-și știe „numărul” la papuci…

tori cititorii care ne-au trimis la redacţie cele mai multe răspunsuri corecte. Ne face plăcere să anunţăm că până la data limită de desfășurare a concursului am primit cele mai multe răspunsuri corecte de la următorii noștri cititori fi deli: JUNCU Marinela din Ci-horeni, Orhei (12 răspunsuri), SAVA Ștefan din Coșcodeni, Sângerei (12 răspunsuri) și VECHIU Raisa din Suhuluceni, Telenești (12 răspunsuri). Ast-fel, Marinela JUNCU (10 ani, elevă în clasa a treia), Ștefan SAVA (65 de ani, pensionar) și Raisa VECHIU (59 de ani, bibliotecară) sunt câștigătorii concursului „RECUNOAȘTEŢI PERSONAJUL”. Felicitări! Îi aș-

teptăm pe cei trei câștigători,

pentru ridicarea premiilor, la

sediul redacţiei (strada Ni-

colae Iorga nr. 5, municipiul

Chișinău).

Așa cum am promis, FLUX

le oferă celor trei câștigă-

tori ai concursului câte un

abonament gratuit pentru

următoarea jumătate de an la

publicaţia noastră, precum și

alte premii speciale. Redacţia

a decis ca celor trei câștigători

să le fi e oferite câte 1000 de

lei, acumulaţi în urma unei

chete organizate de jurnaliștii

de la FLUX. Câștigaţi împreu-

nă cu noi! Concursurile FLUX

continuă!

Redacţia FLUX

Comentarii ale cititorilor

Am fost plăcut surprinși că unii dintre participanţii la concurs, în afară de ta-loanele decupate și com-pletate, ne-au trimis la redacţie diverse comenta-rii. Spaţiul rezervat acestui material nu ne permite să le reproducem în ziar. Totuși, facem o excepţie și publicăm în acest număr câteva versuri primite de la cititorul nostru fidel Anatol Matveiciuc din Chișinău.

Personaje publice în lumini şi umbre. Concurs la fi nal şi umbre. Concurs la fi nal

1 IULIE 20118 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIEconomic

Raportul Biroului Naţional de Statistică operează la nivel global cu 3 ponderi pe o scară descen-dentă, care merită a fi nuanţate.

Prima cifră se referă la ponderea sectorului întreprin-derilor mici și mijlo-cii (pe scurt ÎMM), care a reprezentat în anul 2010 circa 97,7% din numărul total de întreprinderi înregistrate în Republica Moldova. Cea de a doua cifră din raportul Biroului Naţional de Statistică (pe scurt BNS) menţionează că numărul persoanelor care activau în ÎMM pe parcursul lui 2010 a consti-tuit 309,4 mii de persoane sau aproximativ o pondere de 58,8% din numărul total de salariaţi ai economiei naţionale.

Evaluarea calitativă a prime-lor două cifre este dată de o a treia mărime, care denotă că deși ÎMM au constituit 97,7 % din numărul total de întreprin-deri din ţară, în cadrul cărora au activat 58,8% din numărul total de salariaţi, în 2010 veniturile din vânzări înregistrate de ÎMM au reprezentat doar 36,8% din veniturile din vânzări înregis-trate în total de întreprinderi. Astfel, concluzia care poate fi fă-cută din această analiză succintă este că dezvoltarea ÎMM repre-zintă o prioritate majoră pentru Guvernul Republicii Moldova în domeniul economic, de altfel, Moldova înregistrând succese importante în această privinţă. Dacă e să privim, cel puţin, evo-

luţia în totalul întreprinderilor a ÎMM, impactul acestei politici pentru ţară în ansamblu și în special pentru bugetul public naţional care colectează taxe din vânzări, este unul nu foarte optimist, ponderea venitului din vânzări pe unitate de personal în ÎMM este mai mică decât media pe economie. În valoare absolu-tă, veniturile din vânzări ale ÎMM au constituit 65 263,2 milioane de lei. În această privinţă este de menţionat că pe lângă dezvolta-rea ÎMM se consideră oportună, de asemenea, întreprinderea unor măsuri pentru formarea și dezvoltarea unor întreprinderi mari în Republica Moldova care să dea stabilitate și sustena-bilitate economiei naţionale, precum și să aducă venituri mai mari pentru bugetul public naţional.

Importanţa primordială a im-plementării unei politici indus-triale efi ciente pentru Republica Moldova rezidă și din evoluţia ÎMM pe principale genuri de activitate. Astfel, în baza acelu-iași raport se atestă faptul că în sectoarele agricol și industrial, în perioada vizată, numărul întreprinderilor a scăzut, o creș-

tere nesemnifi cativă fi ind doar pentru sectorul agricol. Pe când cea mai însemnată creștere au înregistrat întreprinderile din sectorul de servicii, precum:

tranzacţii imobiliare, hotel și restaurante, comerţ. Astfel, procesul de dezindustrializare a Republicii Moldova, început odată cu declararea indepen-

denţei ţării noastre, a continuat și pe durata anului trecut, cel puţin ca expresie a numărului de întreprinderi active în sectoarele economiei naţionale.

În anul 2010, numă-rul întreprinderilor mici și mijlocii a crescut cu 1 900 de unităţi faţă pe anul 2009, se arată într-un raport al Biroului Naţional de Statis-tică. Potrivit acestui raport, în anul trecut numărul întreprinde-rilor mici și mijlocii a constituit 45 600 de întreprinderi, fi ind cu 4,3% mai mult faţă de anul 2009. Totodată, sectorul întreprinderi-lor mici și mijlocii (pe scurt ÎMM) reprezintă circa 97,7 % din numă-rul total de întreprinderi înregis-trate în Republica Moldova.

Totodată, raportul Biroului Naţional de Sta-tistică (pe scurt BNS) menţionează că numărul persoanelor care activau în ÎMM pe parcursul lui 2010 a constituit 309 400 de persoane, repre-zentând 58,8% din numărul total de angajaţi ai întreprinderilor.

Cu toate că ÎMM au constituit 97,7 % din numărul total de întreprinderi și în cadrul ÎMM au activat 58,8% din numărul total de angajaţi în întreprinderi, în 2010 veniturile din vânzări înregistrate de ÎMM au reprezentat doar 36,8 la sută din veniturile din vânzări înregistrate de întreprinderi în general pe ţară. În valoare abso-lută, veniturile din vânzări ale ÎMM au însumat 65 263,2 milioane de lei.

Raportul prezentat de BNS arată clar că în ultimii ani, deși ÎMM se menţin la aceeași cotă ca număr și ca personal angajat, venitul din vânzări obţinut de ÎMM este în continuă scădere. Dacă

în 2006 ponderea ÎMM o constituia 98,1%, iar ponderea angajaţilor – 56,2%, atunci ponderea venitului din vânzări înregistrat de întreprinde-rile mici și mijlocii era de tocmai 41,8%. Compa-rând datele statistice din 2006 cu cele din 2010, constatăm că ponderea întreprinderilor ÎMM s-a diminuat doar cu 0,6 la sută, însă veniturile înregistrate din vânzări cu tocmai 5%.

Analiza raportului BNS ne indică asupra creș-terii dimensiunii întreprinderilor mici și mijlocii. Astfel, veniturile din vânzări în medie pe o între-prindere au constituit în anul trecut 1 430,2 mii de lei sau cu 1 14,9 mii de lei (cu 8,7%) mai mult faţă de anul 2009. Veniturile din vânzări ale ÎMM în medie la un salariat au fost de 210,9 mii de lei sau cu 29,1 mii de lei (cu 16%) mai mult faţă de anul 2009. Numărul de salariaţi în medie pe o în-treprindere în anul 2010 a constituit 7 persoane, rămânând la nivelul anului 2009.

Partea preponderentă a ÎMM își desfășoară activitatea în domeniul comerţului, constituind în anul 2010 circa 18,7 mii de unităţi sau 41% din totalul întreprinderilor mici și mijlocii. În industria prelucrătoare au activat 5 mii de ÎMM sau 10,9% din totalul ÎMM.

Cătălina VUDVUD, FLUX

Evoluţia sau involuţia întreprinderilor mici şi mijlocii în economia moldoveană?

VIOREL GÂRBU:

Procesul de dezindustrializare a Republicii Moldova, început odată Procesul de dezindustrializare a Republicii Moldova, început odată cu declararea independenţei, a continuat şi pe durata anului trecut cu declararea independenţei, a continuat şi pe durata anului trecut

45.646.744.6

36.1

42.1

40.0 43.7

35.4

39.1

41.1

3436384042444648

2006 2007 2008 2009 2010

TotalIMM

mii întreprinderi

97.7

58.836.8

2.3

41.263.2

0

20

40

60

80

100

nr. de întreprinderi nr.de salaria i venituri din vînz ri

%

Întreprinderile cu excep ia ÎMMÎMM

p

Nr. de întreprinderi, mii Nr. de salaria i, mii persoane Venituri din vînz ri, mil. lei

Anii Total ÎMM Ponderea ÎMM în total,

% Total ÎMM

Ponderea ÎMM în total,

% Total ÎMM

Ponderea ÎMM în total, %

2006 36,1 35,4 98,1 574,9 323,3 56,2 117372,4 49011,6 41,8

2007 40,0 39,1 97,8 574,1 327,4 57,0 148512,7 56738,3 38,2

2008 42,1 41,1 97,6 572,1 328,1 57,3 175058,4 64984,1 37,1

2009 44,6 43,7 97,8 539,2 316,2 58,7 146447,0 57480,0 39,2

2010 46,7 45,6 97,7 526,2 309,4 58,8 177503,2 65263,2 36,8

Alte activit i; 4,1

Comer cu ridicata i cu am nuntul; 50,1

Industria prelucr toare; 13,8

Construc ii; 7,7

Hoteluri i restaurante; 1,3

Tranzac ii imobiliare, închirieri i activit i de

servicii prestate întreprinderilor; 6,4

Transporturi i comunica ii; 9,1

Ponderea întreprinderilor mici și mijlocii în totalul întreprinderilor în anul 2010 Ponderea întreprinderilor mici și mijlocii în totalul întreprinderilor în anul 2010 pe principalii indicatori se prezintă astfel:pe principalii indicatori se prezintă astfel:

Ponderea veniturilor din vânzări a ÎMM în profi lul principalelor genuri de activitate ale Ponderea veniturilor din vânzări a ÎMM în profi lul principalelor genuri de activitate ale unităţilor acestui sector în anul 2010 se prezintă astfel:unităţilor acestui sector în anul 2010 se prezintă astfel:

Evoluţia numărului ÎMM în anii 2006–2010 se prezintă astfel:Evoluţia numărului ÎMM în anii 2006–2010 se prezintă astfel:

Evoluţia ponderii întreprinderilor mici și mijlocii în totalul întreprinderilor în anii Evoluţia ponderii întreprinderilor mici și mijlocii în totalul întreprinderilor în anii 2006–2010 se caracterizează prin următorii indicatori:2006–2010 se caracterizează prin următorii indicatori:

Sporirea cotei înregistra-te a salariului și diminua-rea fenomenelor negati-ve ale plății salariilor „în plic”, contabilității duble și muncii „la negru”, acestea sunt scopurile declarate ale Planului de Acțiuni privind minimiza-rea practicii de achitare a salariilor „în plic” și muncii „la negru”, adop-tat în ședința Guvernului din 22 iunie 2011. La ce priorități economice și sociale răspunde Planul adoptat și cât de reală este implementarea aces-tuia?

Să începem această analiză prin a menționa că Planul de Acțiuni a ge-nerat foarte multe critici, observații și propuneri din partea altor minis-tere. Pentru un document de volum ce abia ajunge la 7 pagini, au fost expuse un număr total de 48 de propuneri. Aceasta denotă că la ela-borarea documentului s-a procedat în cele mai bune tradiții ale școlii birocratice sovietice, când docu-mente importante se elaborează în interiorul unor ministere (în cazul dat, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei) care nu prea comunică cu lumea externă, inclusiv cu colegii din alte ministere.

În același timp, din cele 48 de propuneri făcute, MMPSF a acceptat integral sau parțial numai 13! Inclu-siv, MMPSF a respins și propunerile foarte judicioase făcute de Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei, ambele autorități fi ind direct vizate de subiectul Planului de Acțiuni. Ve-dem în aceasta o situație simptoma-tică pentru felul în care în cadrul Gu-vernului se realizează colaborarea pe orizontală în domenii de politici care nu pot fi atribuite pe baze exclusiviste unei singure autorități centrale.

După cum rezultă din nota expli-cativă la Plan, autorii au pretenția că înțeleg foarte bine fenomenul angajării informale și că singurul lucru care a rămas este de elaborat un plan de acțiuni pentru eradicarea acestui fenomen. În particular, ei consideră că angajarea informală are doar consecințe negative și că eliminarea acestui fenomen trebuie de făcut cu orice preț. Pentru ca să obțină o înțelegere aproximativă despre cât de mult ei se înșală, ar fi bine să consulte documentele similare elaborate de alte țări. De-osebit de relevant este, din punctul nostru de vedere, Strategia de combatere a economiei informale pentru perioada 2008-2010 a Turciei (disponibilă la http://www.gib.gov.tr/fileadmin/beyannamerehberi/Kayit_disi_2009.pdf ). Turcii, care

nu sunt cea mai rămasă în urmă națiune, au dedicat 1 an de zile și peste 40 de pagini de text analitic pentru ca să defi nească economia informală în contextul concret al economiei turcești, să măsoare amploarea fenomenului, să facă o diagnostică pentru identificarea cauzelor și consecințelor fenome-nului și să evalueze ce n-a mers bine cu implementarea unor inițiative similare care au fost încercate an-terior. Abia după ce au obținut o înțelegere mai mult sau mai puțin clară a situației pe care intenționau să o gestioneze, turcii au elaborat un plan de acțiuni coerent, în care măsurile coercitive erau balansate de o puternică componentă axată pe informare și educare publică. O abordare departe de heirupismul moldovenesc.

Dar cum stăm cu informarea și educarea publică în planul moldove-nesc? Foarte prost, acesta incluzând un singur obiectiv intitulat „Promo-varea politicilor de educație juridică a salariaților” și care include exact două acțiuni: de mediatizare a consecințelor negative ale acceptării salariului neo-fi cial (de parcă salariații moldoveni sunt atât de proști încât nu-și dau seama că acceptând angajare la negru și salarii în plic vor primi pensii mai mici și nu vor avea concedii plătite) și de mediatizare a cazurilor depistate la agenții economici care practică munca la negru și plata salariilor în plic (după cazurile Moldtelecom, Metal Feros și Franzeluța, au mai rămas companii care se mai tem de oprobriul public?). Termenul de realizare ale acestor două acțiuni - permanent; costul acțiunilor și finanțarea - neclare; instituțiile responsabile de implementare – cinci la număr: toate împreună, acestea sunt binecunoscutele ingrediente ale eșecului unui document de planifi care moldovenesc.

Este curios că singura acțiune a cărui cost a fost evaluat în mod precis este „consolidarea Inspecției Muncii în scopul majorării capacităților de control și amplifi cării muncii de consultare a salariaților în aplicarea legislației muncii”; costul este 600 de mii de lei, probabil pentru un singur an. Oare nu pentru această singură activitate a fost necesară elaborarea unui întreg Plan?

Un alt obiectiv interesant este „Antrenarea sindicatelor în activita-tea de anihilare a muncii „la negru” și plății salariilor „în plic” (deși, evident, această sintagmă sună mai degrabă a instrument decât a obiectiv în sine). Și guvernul așteaptă de la sindicate … „acordarea consultațiilor necesare lucrătorilor din economia informală în vederea protecției sociale, econo-mice și juridice”. Chiar suntem curioși, cineva din MMPSF își imaginează la

modul serios boșii sindicali pândind

angajații din economia informală

pentru a le acorda consultații? Toată

lumea înțelege că în majoritatea

entităților din economia informa-

lă nu există organizații sindicale,

adică prin definiție este greu de

acordat asemenea consultații. Iar

dacă asemenea uniuni totuși există

și acestea tolerează cu bună știință

angajarea „la negru” și salariile „în

plic”, atunci ori acestea o fac în in-

teresul angajaților, ori putem stabili

respectivelor organizații sindicale un

diagnostic din domeniul psihiatric

care este incompatibil cu „acordarea

consultanței”.

Majoritatea acțiunilor planifi cate sunt de natură coercitivă și administra-tivă, cele mai interesante fi ind:* Modifi carea Codului

Contravențional, pentru a inclu-

de sancțiuni pentru angajator

și angajat (în ultimul caz, au

fost enunțate obiecții puternice

din partea a două ministere și

a sindicatelor, dar care au fost

ignorate de MMPSF);

* Abilitarea unei autorități cu drep-

tul de înregistrare și evidență a

contractelor de muncă la între-

prinderile din sectorul privat cu

până la 20 de angajați. Implicit,

autorii s-au bazat pe două ipote-

ze, ambele eronate, că ocupare

informală există doar în între-

prinderile mici și foarte mici și

doar în sectorul privat;

* Aceeași autoritate urmează să fi e

investită cu dreptul de evidență,

păstrare și efectuare a înscrierilor

în carnetele de muncă. Și aceasta

după ce deja de 5 ani se discută

despre necesitatea renunțării la

carnetele de muncă ca vestigiu al

unor vremuri de mult apuse;

* Modifi carea modelului contrac-

tului individual de muncă, care

să includă asemenea clauze ca

consecințele negative pentru

salariați în cazul acceptării sala-

riului neofi cial (ce schimbă asta?)

și telefoanele de încredere ale

organelor de control în domeniul

muncii (sic!, numere de telefoane

în contract);

* Perfecționarea sistemului de

impozitare a persoanelor fi zice:

cineva vrea să intre în grădina

Ministerului Finanțelor?

* Elaborarea mecanismelor de

diferențiere a tarifului de

contribuții sociale în funcție de

gradul de securitate și sănătate

în muncă. Eroare capitală: pentru

a nu submina și mai mult dura-

bilitatea fi nanciară a sistemului

de pensii, dar, în același timp,

pentru a motiva angajatorul să

nu ascundă locurile de muncă,

este necesar ca contribuțiile de

asigurări sociale să scadă numai

cu fi ecare nou loc de muncă creat

și nu în funcție de securitate și

sănătatea la locul de muncă,

care, de altfel, sunt principii care

nici nu ar trebui de discutat. În

plus, cum va fi măsurat nivelul de

securitate și sănătate a locului de

muncă?

* Crearea echipelor plurideparta-mentale în vederea efectuării controalelor operative la în-treprinderile care achită salarii suspect de mici. O propunere care greu s-ar materializa într-o hotărâre de guvern concretă care ar avea șanse de a trece de Gru-pul de lucru pentru reglementa-rea activității de întreprinzător.

Punând astfel accentele, MMPSF demonstrează o viziunea primitivă asupra fenomenului de ocupare și salarii informale. Evident, fenome-nul angajării informale comportă consecințe negative și trebuie de minimizat, iar cel al achitării salariilor „în plic” este unul 100% negativ și trebuie de eliminat cu desăvârșire. Dar Guvernul trebuie totuși să apli-ce o analiză cost-beneficiu și să înțeleagă riscurile pe care și le asumă. În particular, merită să ne concentrăm asupra reducerii ocupării informale – mai mult de jumătate din care este în sectorul agrar, de unde este practic imposibil de eliminat – în situația în care rata generală de ocupare a forței de muncă este deja la minime istorice și regionale? Riscul major este că dacă nu vor scăderea costurilor neformale pe care le suportă fi rmele – cauzate de corupție, birocrație, concurență neloială – „albirea” forțată a salariilor și ofi cializarea angajării va duce la creșterea costurilor forței de muncă pentru fi rme. Strânse cu ușa, multe întreprinderi vor fi nevoite să lichi-deze locurile de muncă sau să eli-bereze forța de muncă redundantă, cum ar fi în cazul întreprinderilor agricole, care mențin angajarea populației rurale inclusiv în virtutea unor responsabilități sociale impuse de autoritățile locale sau centrale sau asumate din considerente eco-nomice (inclusiv din cauza că aceste întreprinderi au nevoie de un efort de muncă mai intens în perioada re-

coltei, din care cauză mențin un nivel înalt de angajare și în inter-sezon).

Literatura economică scoate în evidență următorii factori esențiali care determină angajarea neformală și salariile în plic:* Costurile fi scale mari; suportând

costuri neofi ciale mari în deru-larea businessului, majoritatea fi rmelor moldovenești consideră că contribuțiile de asigurări sociale de stat și medicale sunt prea mari, deși, în realitate, aces-tea sunt mici într-o comparație regională;

* Reglementările rigide ale pieței muncii sunt în mare măsură responsabile de reticența com-paniilor de a-și asuma riscurile angajării formale; în cazul dat Planul își propune să sporească și mai mult costurile pentru fi rme, adică ar putea să fortifi ce, în loc să reducă, incitaţiile pentru angajarea „la negru”; totodată, unele studii demonstrează că anume dorința de a evita costu-rile neofi ciale mari și mai puțin costurile fi scale sunt cele care determină companiile să intre „în umbră” (OECD, Informal Employ-ment and Promoting Transition to a Salaried Economy, 2004, http://www.oecd.org/datao-ecd/8/25/34846912.pdf);

* Insatisfacția generală a angajaților și angajatorilor vizavi de felul în care statul își onorează obligațiile în cadrul contractului social. Dacă percepțiile generale sunt că statul doar colectează impozite, dar nu este capabil să asigure servicii publice de calitate – drumuri, servicii de să-nătate, protecție socială - atunci incitațiile de intrare în umbră vor fi și mai mari. Evident, în acest fel se consolidează cercul vicios al economiei informale.

În concluzie, Planul de Acțiuni își asumă obiective meritorii, dar greu de realizat. Autorii nu au înțeles că ocuparea și salariile „la negru” nu sunt răul în sine, ci răspunsul comporta-mental al angajaților și angajatorilor la costurile înalte de derulare a aface-rilor (atât ofi ciale, cât și neformale), precum și consecința insatisfacției generale a publicului vizavi de felul în care statul își onorează obligațiile sociale. Reducerea acestor fenomene este posibilă doar pe termen lung, în primul rând, ca urmare a creșterii încrederii publicului față de guvern și reducerii costurilor informale de afaceri. Anumite elemente coerci-tive sunt necesare, inclusiv care ar spori riscurile de angajare la negru și achitare a salariului „în plic” raportate la benefi cii. Totuși, să avem grijă ca strângerea șurubului să nu ducă la ruperea fi letului.

Valeriu PROHNIŢCHI

Sursa: expert-grup.org

Despre munca „la negru” și salariile „în plic”

1 IULIE 2011 9Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Economic

Am fost obișnuiţi să gândim că în lume există două mari sis-teme antagoniste, capitalismul și socialismul, și nimic altceva. Această idee preconcepută a înlăturat din mentalul colectiv posibilitatea unei a treia căi, o cale de sine stătătoare care să se opună cu aceeași vigoare ambelor sisteme cu scopul de a înlătura păcatele amândurora. Deși este singura alternativă viabilă la modelele falimentare de astăzi, deși este o filozofie socială și practică economică

de mult timp împământenită, distributismul nu este pe placul neoliberalilor și stângiștilor de astăzi cum nu a fost nici pe pla-cul comuniștilor și socialiștilor marxiști de ieri.

Istoria ultimelor două sute de ani nu-i altceva decât po-vestea unui balaur cu două capete – unul dintre capete este capitalismul, adică Big Business (n.n. Marea Afacere), și celălalt, socialismul, Big Government (n.n. Marea Guvernare). Trupul comun este dat de sistemul

tehnologic actual. Pentru sim-plitatea formulării, să numim acest balaur angrenajul tehno-globalist.

În ultimii 40 de ani, cam de la sfârșitul anilor ‘70, asistăm la fuzionarea ideologiilor care susţin cele trei componente ale angrenajului tehnoglobalist. Socialismul marxist și derivatele sale stângiste, multiculturalismul și feminismul, neoliberalismul, care susţine capitalismul fi nan-ciar, și globalizarea galopantă, precum și tehnologismul nu mai

sunt ideologii adverse; ele con-lucrează, se susţin reciproc. De pildă, dezvoltarea exponenţială a tehnologiilor industriale, fi nan-ţate de stat și marile organizaţii (fi rmele transnaţionale, în primul rând) a dus la apariţia producţiei de masă care, la rândul ei, a favo-rizat consumismul și dezvoltarea pieţei mondiale. În universităţi, educaţia tehnică, devenită de o importanţă esenţială, este înso-ţită de un învăţământ ideologic cunoscut sub numele de „corec-titudine politică”.

Angrenajul tehnoglobalist menţine masele permanent mobilizate într-o goană nebună după scopuri, obiecte și imagini derizorii. Deși se tot vorbește de libertate, această nouă ordine mondială se opune sau împiedi-că satisfacerea în regim de liber-tate a nevoilor fundamentale ale persoanei umane. În societatea de astăzi, omul de rând este incapabil să mai controleze cir-cumstanţele propriei sale vieţi. Cu alte cuvinte, satisfacerea nevoilor noastre fi zice (hrană, apă, îmbrăcăminte, adăpost) și psihice este subordonată sati-sfacerii necesităţilor “tehnice” (economice, fi nanciare) ale An-grenajului tehnoglobalist, nevoi care devin absolute.

Să vedem pe scurt care sunt caracteristicile fundamentale ale Angrenajului. În primul rând este materialist în sensul că ab-solutizează posesia de bunuri materiale și susţine că nu există nimic altceva în afara acestei lumi. De aici derivă, în principal, caracterul său antinatural și anticreștin.

Este antinatural întrucât îi cere omului să trăiască în con-diţiile artifi ciale impuse de așa-numita „societate de piaţă”. În acest mediu alienant, omul nu-i altceva decât o rotiţă din-tr-o uriașă mașinărie globală. Persoana, creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, de-vine o simplă unealtă, o unitate de producţie și consum care este înlocuită imediat dacă nu se in-tegrează armonios în angrenajul global.

„Unitatea de producţie și consum” a Vajnicei Lumi Noi de astăzi este un sclav specializat

și fericit. Un sclav al confortului care a renunţat mai mult sau mai puţin voluntar la liberta-tea sa pentru a deveni unealta sistemului și a susţinătorilor lui. Confortul nu-i altceva decât mentalitatea și practica delăsării prin care singur îţi pui cătușele la mâini și-ţi legi ghiuleaua de picioare. În schimbul renunţării la libertatea și autonomia sa, sistemul tehnoglobalist îi oferă sclavului o viaţă trăită în paradi-sul consumist unde se va hrăni mereu cu iluzia posibilităţilor nelimitate (în paranteză, fie spus, consumatorul nu-i altceva decât un sclav bine tratat).

Oportunităţile, de care se tot vorbește acum, sunt „produse” de niște entităţi și mașinării abs-tracte, bănci, mari corporaţii și fundaţii, formaţiuni suprastata-le, nu pentru binele lucrătorilor care le servesc, ci pentru perpe-tuarea unui sistem anormal și imoral; puterea este concentrată în mâinile unor guverne corupte și a unor monopoluri private, iar bogăţia în mâinile câtorva indivizi, adevăraţi stăpâni de sclavi.

Atât comunismul, cât și capi-talismul, într-un cuvânt, angre-najul tehnoglobalist, a transfor-mat persoana în omul masifi cat, omul ca mijloc. Masificarea înseamnă despuierea omului de calităţile sale divin-umane pentru a fi transformat într-un instrument anonim, interșan-jabil. O „resursă umană”, cum se spune acum. Masifi carea și pierderea autonomiei perso-nale devin inevitabile în cadrul angrenajului tehnoglobalist dominat de producţia pe scară largă și de marile organizaţii etatiste sau private.

Angrenajul tehnoglobalist masifi că și instrumentalizează nu numai persoana individuală, ci și ţările lumii care devin sim-ple instrumente pentru propă-șirea Noii Ordini Mondiale. Co-muniștii și iacobinii neoliberali au transformat omul și natura într-un rezervor de mijloace. Exploatarea lor este prezentată în limbajul de lemn technocratic drept o “administrare și valorifi -care de resurse”. De fapt, este un jaf în toată regula.

Angrenajul tehnologic nu lasă nimic în demnitatea sa ontologică originară, de dar a lui Dumnezeu. Potrivit formu-lării lui Heidegger, totul „stă în rezervă”, de la individul izolat, la familie, comunitate, la bogăţiile solului și subsolului, pentru a fi instrumentalizat și reconfi-gurat ca realitate redusă la și pentru profi t. Balaurul cu două capete, unul socialist și celălalt capitalist, este interesat doar de investiţiile extractive, fi ind eficient în a stoarce resursele înmagazinate în sol, subsol, în apă, aer, plante, animale și oameni – totul este evaluat în termeni de „valoare prezentă netă”. Crearea de valori pentru generaţiile viitoare prezintă un interes secundar.

Angrenajul tehnologic nu este smerit, a rupt legătura cu Marea Economie a creaţiei lui Dumnezeu, propunân-du-se pe el însuși singura economie posibilă. Atât co-munismul, cât și capitalismul degenerat de astăzi nu au făcut decât să se răspândească precum o pecingine în cadrul plinătăţii sălășluite de Dum-nezeu și să tâlhărească lumea creată de El.

Distributismul propune o lume complet diferită de cea a angrenajului tehnoglobalist. În locul economiei capitaliste sau socialiste, supusă legilor „creș-terii perpetue”, distributismul ne oferă o economie smerită. O economie la scară umană și în armonie cu valorile locale, care combină logica profitului cu benefi ciile sociale. Un model în care tehnologia nu mai submi-nează valorile tradiţionale, așa cum s-a întâmplat în vremea industrializării comuniste.

O economie distributistă a viitorului va fi o economie mixtă, în care „tonul” îl vor da formele asociative și relaţiile de reciprocitate. O economie care va restabili încrederea, empatia și cooperarea drept valori fun-damentale în domeniul social și în sfera afacerilor. În ultimii 20 de ani, am creat o prăpastie între bogaţi și săraci întrucât, îndepărtându-ne de Adevărul întrupat și economia smerită, am tolerat Banul și Puterea. Într-o ordine distributistă, toate aceste excese nu vor mai fi tole-rate. Există nenumărate metode prin care putem instaura o or-dine distributistă. Enumăr doar câteva de ordin economic: de-

mocratizarea creditului pentru investiţii, ajutor guvernamental pentru înfi inţarea la nivel local de întreprinderi asociative, un nou sistem de impozitare care să încurajeze pe lucrător să de-vină și proprietar la fi rma unde își desfășoară activitatea; legi pentru protejarea magazinelor de cartier împotriva marilor lanţuri comerciale, reducerea barierelor din calea noilor fi rme, desfiinţarea reglementărilor care socializează riscul și pri-vatizează profi tul, o susţinută educaţie etică a producătorului și consumatorului privitoare la costurile sociale mai largi ale anumitor activităţi etc.

Distributiștii nu privează pe nimeni de produsul muncii sale, nu-și doresc egalitatea veniturilor sau intruziunea bi-rocratică a statului în economie sau în viaţa privată a cetăţenilor. Doresc însă să atragă atenţia asupra lucrurilor care contează cu adevărat, acele lucruri care nu înseamnă “bogăţie artifi ci-ală”. Distributismul ne întoarce acasă, spre o lume omenească, simplă și fericită, mai aproape de adevărul credinţei noastre și a fi rii românului.

Ovidiu HURDUZEU

Distributismul – un model economic al viitoruluiDistributismul – un model economic al viitoruluiÎn ultima perioadă, cei care navi-

ghează pe internet pentru a citi, a se documenta și, eventual, pentru a-și îm-părtăși părerile și ideile cu alţii și pentru a polemiza (și nu doar pentru a se distra, a se „simţi bine” și a bârfi ), întâlnesc tot mai des un termen care era necunoscut până mai deunăzi: „DISTRIBUTISMUL”. Pe facebook a apărut chiar și un grup deschis pentru orice curios care se nu-mește „LIGA DISTRIBUTISTĂ”.

Ce este distributismul?, s-au întrebat cei care mai manifestă măcar o minimă curiozitate intelectuală. Interesul lor pentru distributism a crescut și mai mult după ce s-au documentat și au afl at că acesta este un mod economic alternativ, în același timp, și capitalis-mului, și socialismului. Este și fi resc ca acest interes pentru distributism să se manifeste activ în Republica Moldova, ai cărei cetăţeni, după ce au trecut prin calvarul economiei socialiste, astăzi se bălăcesc în promiscuitatea economiei capitaliste.

Trebuie să menţionăm că în luna mai, în mai multe orașe din România, printre care Constanţa, Cluj, Suceava, Iași, au fost organizate o serie de conferinţe și lecţii publice, având ca subiect Distribu-tismul. Aceste conferinţe și lecţii publice au fost susţinute de către Ovidiu Hurduzeu, publicist român, fost profesor la Universitatea din Stanford și la California State University, unul dintre cei mai activi promotori ai Distributismu-lui în România. Pe 25 mai 2011, domnul Ovidiu Hurduzeu a prezentat conferinţa „Distributis-mul – o economie a viitorului” și la Chișinău, la care au participat mai mulţi tineri interesaţi de economie și dezvoltare strategică. Evenimentul

s-a desfășurat cu sprijinul Institutului pentru Dezvoltare Regională și Administrativă Durabilă (IDRAD).

Graţie bunăvoinţei prietenilor noștri de la IDRAD, publicăm astăzi textul prezentării făcute la Chișinău domnului Ovidiu Hurduzeu. Fiind si-guri de interesul sporit al cititorilor noștri pentru acest subiect, promitem să revenim și în ediţiile viitoare la el. Lectură plăcută.

Distributismul, ca alternativă şi socialismului, şi capitalismului

„Adevărul” a realizat un top al taxelor pentru lo-curile de studii unde se pot înmatricula proas-peţii absolvenţi care și-au luat BAC-ul. La unele universităţi din Capitală tarifele sar peste 20.000 de lei pe an. Speciali-tăţile mai puţin cotate, cum ar fi Pedagogia, au cele mai mici prețuri, susţin membrii comisii-lor de admitere.

Au răsufl at ușuraţi după exa-menele de Bacalaureat, dar îi așteaptă o nouă etapă impor-tantă în viaţa lor, studenţia. Absolvenţii liceelor dau deja târ-coale facultăţilor din ţară pentru a-și alege profesia. Admiterea începe ofi cial pe 18 iulie, iar la începutul lui august vor fi deja cunoscute primele rezultate.

Viitorii studenţi au pornit în căutarea specialităţilor, deși Ministerul Educaţiei nu a apro-bat încă taxele pentru studii în acest an. Unii aleg facultăţile în vogă și închid ochii la taxe. Alţii se tem să-și pună părinţii la cheltuială.

„Am vrut să fac Drept, dar când am văzut preţurile am renunţat. Cred că voi merge la Pedagogie, acolo e mai ieftin și îmi place”, spune absolventa Maria Cojocari. „Investim în viitorul nostru, așa că banii con-tează mai puţin”, afi rmă tânărul Victor Seu.

„Adevărul” a afl at care sunt cele mai scumpe specialităţi din ţară. Prima în top este Stoma-tologia. Tinerii care vor să aibă grijă de dantura pacienţilor, trebuie să scoată din buzunar 20.300 de lei pe an. Studiile durează cinci ani.

,,Poate că taxele par mari, dar acestea nu acoperă măcar a treia parte din cheltuieli. Un student are nevoie de utilaje și preparate care sunt foarte scumpe”, explică membrii comisiei de admitere de la Universitatea de Medicină și Farmacie.

Și arta costă. Pentru cei care vor vrea să dirijeze o orchestră sau să delecteze publicul cu vo-cea lor într-o sală de operă, taxa anuală se ridică la 17.000 de lei. Specialitățile Dirijat orchestral și Canto academic sunt cele mai scumpe de la Academia de Muzi-că, Teatru și Arte Plastice.

Bineînţeles, facultăţile de Drept, cele mai populare în ulti-mii ani, sunt de nelipsit în acest clasament. La Universitatea de Stat contractul este de 9.000 de lei pentru un an de studii, iar la ULIM de aproape 8.000 de lei.

Anul trecut, la Universitatea Tehnică (UTM) taxele au vari-at între 5.500 și 7.750 de lei, iar în acest an ar putea crește cu aproape 15%. ,,Taxele se stabilesc după regulile pieţei. Ceea ce este mai bun costă mai mult”, explică Ion Negru, decan la UTM.

Devii profesor cu bani puţiniLa Academia de Studii Eco-

nomice, pentru specialităţi ca Finanţe sau Contabilitate pre-ţurile se ridică la aproape 8.000 de lei, iar la Universitatea Agrară aceleași facultăţi costă cu câteva sute de lei mai puţin.

Printre cele mai ieftine locuri de studii din ţară sunt la Univer-sitatea Pedagogică „Ion Crean-gă”. Aici contractele pornesc de la 3.000 lei, cea mai ieftină specialitatea fi ind Informatica. Dacă studentul vrea să devină profesor de limbi străine va plăti până la 5.000 de lei pe an.

,,De obicei, la noi vin studenții care nu au foarte mulţi bani”, spune Stelian Culea, șeful Sec-ţiei Studii de la Universitatea Pedagogică.

În acest an, la universitățile din țară vor fi admiși 22.780 de absolvenți. Cei mai mulți dintre aceștia, peste 16.000, vor plăti taxe de școlarizare și doar 6.800 de studenți vor avea parte de burse de la stat. Locurile la bu-get sunt prevăzute doar pentru universitățile de stat, care vor avea disponibile și circa 12.000 de locuri la contract. Pentru instituțiile private sunt planifi -cate în acest an 4.155 de locuri, toate cu taxă.

Cât costă să trăiești la căminCa și în cazul studiilor, taxele

pentru cazare în căminele stu-denţești variază de la o univer-sitate la alta. Peste tot, prioritate au studenţii orfani, cei cu un singur părinte, invalizi și cei pro-veniţi din familii vulnerabile.

La Universitatea de Stat, care are cele mai multe cămine, 16 la număr, cazarea costă 1.200 de

lei pe an. La Universitatea de Medicină și Farmacie, studenţii pot găsi un loc de trai la preţul de 1.300 de lei. La Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, costul cazării variază între 1.400 și 1.800 de lei.

În Republica Moldova sunt circa 275 de cămine studenţești, unde pot fi cazaţi peste 40.000 de tineri. Numărul de locuri din aceste instituții acoperă doar 70% din numărul total de solicitări. Dacă nu au un loc în cămin, studenţii sunt nevoiţi să plătească lunar cel puţin 50 de euro pentru un apartament în Capitală. Chiria poate ajunge însă și până la câteva sute de euro.

Burse în România pentru moldoveniMinisterul Educaţiei al Româ-

niei oferă în acest an 2.150 de burse pentru tinerii din Repu-blica Moldova. 950 vor merge la elevii care își doresc să înveţe la liceele de peste Prut, iar 1.100 de burse sunt prevăzute pentru studenţi. 300 dintre acestea sunt destinate deţinătorilor diplomei de bacalaureat din România.

Absolvenţilor din Moldova li se mai oferă 50 de burse pentru studii de masterat, 25 de burse pentru rezidenţiat și 25 pentru doctorat.

Deocamdată, autorităţile ro-mâne pun la punct mecanismul de admitere, precum și reparti-zarea pe specialităţi și unităţi de învăţământ.

Sursa: adevarul.ro/moldova

A V I Z

ACADEMIA DE MUZICĂ, TEATRU ŞI ARTE PLASTICEAnunţă concurs pentru Admiterea 2011

la toate FACULTĂŢILE

FACULTATEA “ARTE DRAMATICE ȘI MANAGEMENT FACULTATEA “ARTE DRAMATICE ȘI MANAGEMENT ARTISTIC” PROPUNE URMĂTOARELE SPECIALITĂŢI:ARTISTIC” PROPUNE URMĂTOARELE SPECIALITĂŢI:1. Actorie – teatru dramatic – grupă rusă, teatru cu păpuși – grupă română

2. Regie

3. Teatrologie

4. Multimedia, sunet, montaj (operatori)

5. Scenografi e

6. Coregrafi e

7. Dans – secţia zi și cu frecvenţă redusă

8. Culturologie – secţia zi și cu frecvenţă redusă

Admiterea se face în baza diplomei de bacalaureat.Studenţii vor fi înmatriculaţi la locuri bugetare și contra plată

(contract).Depunerea actelor, urmată de probele de aptitudini – în iulie

– începutul lui august.

Informaţii la telefoanele: 23-81-36, 23-82-10, 92-52-15

Adresa: Chișinău, str. Mateevici, 111.

Afl ă care sunt cele mai scumpe şi cele mai ieftine facultăţi din Moldova

Drept rezultat al majorării cotaţi-ilor la bursele internaţionale, de la începutul anului 2011 preţul mediu al benzinei A-95 s-a majo-rat în preţuri constante cu 17,3%, iar cel al motorinei – cu 18,3%.

Însă ieftinirea petrolului la bursele internaţi-onale, care a început în luna mai și continuă în prezent, nu a determinat reducerea preţurilor de pe piaţa moldovenească. Acestea sunt con-cluziile analistului Expert-Grup, Adrian Lupușor, expuse în noul număr al Expres Analize.

Autorul a luat spre examinare fl uctuaţiile de preţuri pe piaţa petrolului BRENT, care determină în mod direct preţul de import al carburanţilor. În rezultatul analizei, s-a determinat că creșterea cu 1 punct procentual (p.p.) a preţului petrolului BRENT determină petroliștii să majoreze, în me-die, preţurile la benzina A-95 cu 0,42 p.p. Reacţia agenţilor economici este mult mai slabă atunci când preţul petrolului BRENT scade, coefi cientul de elasticitate fi ind de 0,29.

În cazul comercializării motorinei, reacţia, de asemenea, este asimetrică, însă diferenţele din-tre coefi cienţii de elasticitate sunt mai mici: 1 p.p. creștere a preţului petrolului BRENT cauzează o creștere cu 0,37 p.p. a preţului motorinei la pom-pă și 1 p.p. ieftinire cauzează o diminuare cu 0,31 p.p. a preţului la pompă. Prin urmare, companiile la fel tind să obţină supraprofi turi atunci când ajustează preţurile locale la cele externe.

Sursa citată menţionează că orice fl uctuaţie a preţurilor produselor petroliere implică două runde de efecte infl aţioniste: scumpirea propriu-zisă a carburanţilor pe care îi consumă populaţia în calitate de produs fi nal și creșterea costurilor

de producţie în alte sectoare care utilizează

carburanţii în calitate de inputuri și, respectiv,

scumpirea unui spectru mai larg de produse/

servicii: transport, produsele agroalimentare,

construcţiile și alte produse industriale.

Experţii recomandă implicarea Agenţiei Na-

ţionale pentru Protecţia Concurenţei în vederea

depistării formelor de concurenţă neloială. Tot-

odată, analiștii consideră că Agenţia Naţională

pentru Reglementare în Energetică, împreună

cu Ministerul Economiei, ar trebui să analizeze

mai activ modul în care companiile petroliere

ajustează preţurile interne în funcţie de evoluţia

cotaţiilor la bursele internaţionale.

Sursa: UNIMEDIA

EXPERT-GRUP:

Petrolul se ieftineşte la bursele internaţionale, iar pe piaţa

moldovenească – reacţie ZERO!

1 IULIE 201110 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Ferestrele sunt acele componente care contribuie din plin la imaginea de ansamblu a unei locuinţe. Forma, di-mensiunile, poziţio-narea și accesoriile ferestrelor sunt ast-fel stabilite încât să exprime stilul de via-ţă al proprietarului și să transmită stilul construcţiei.

Jaluzelele de interior, rulourile sau obloanele de exterior sunt doar câteva dintre acele mici artifi cii care dau viaţă ferestrelor casei tale. Le transformă în întregime aspectul, dar spun câte ceva și despre contul benefi ciarului. Iar culoarea, modelul, mate-rialul, viteza de coborâre sau sistemul de pliere re-prezintă principalele caracteristici ale accesoriilor de la geamuri.

- Rulourile de exterior (aluminiu, PVC) sunt foar-te bune izolatoare fonice și termice. Se prezintă într-o varietate de nuanţe și sunt ideale pentru protejarea ferestrelor de intemperii, de acţiunea prelungită a soarelui sau chiar de pătrunderea în încăpere a hoţilor. Pot fi acţionate cu panglică, manivelă sau cu ajutorul motoarelor electrice. Do-tarea lor cu anumite accesorii împiedică ridicarea

forţată din exterior, dar și permite programarea mișcării rulourilor în funcţie de momentele zilei.

- Rulourile de interior (bambus, material textil, aluminiu) se transformă în adevărate obiecte de decor. Pot fi montate pe perete, pe fereastră sau pe tavan. De o eleganţă deosebită, aceste rulouri sunt și foarte practice: se întreţin ușor, rezistă la acţiunea soarelui, fi ltrează lumina, au caracteris-tici de prevenţie a incendiilor și pot fi realizate din textile care se asortează perfect stilului de amena-jare. Nu au nevoie de perdele sau draperii pentru a înfrumuseţa o fereastră.

- Rulourile interioare casetate sunt soluţia ideală pentru un interior perfect umbrit. Sunt folosite în special în sălile de conferinţă pentru că protejează ferestrele de razele puternice ale soarelui. Cel mai indicat material este stofa obturatoare, dar se pot alege modele din textile transparente, din plase parasolar.

- Obloanele de exterior din lemn oferă un far-mec aparte locuinţei. Sunt recomandate în special pentru casele de vacanţă, deoarece transmit un sentiment de securitate. Constituie și o barieră vizuală, împiedicând accesul privirilor indiscrete în locuinţă. Foarte robuste și rezistente, obloanele se pot adapta stilului arhitectural, înfrumuseţând faţadele caselor.

Toate aceste elemente atașate ferestrelor consti-tuie, prin simpla lor prezenţă, adevărate obiecte de decor pentru interiorul sau exteriorul unei case.

InCasa.ro

Păstăi, mâncare de varăPăstăi, mâncare de vară

Diverse

MAGIE }N BUC+T+RIEMAGIE }N BUC+T+RIEGHIDUL ALIMENTELOR

Dovleacul

Dovleacul, dincolo de gustul minunat și de aroma miresmată pe care le are, poate oferi or-ganismului nostru numeroase benefi cii nutriţi-onale. Coaja groasă și de culoare galben-porto-calie este principalul indiciu al cantităţii mari de antioxidanţi și beta-caroten pe care le conţine.

Dovleacul a început să fi e folosit încă de acum câteva milenii drept remediu împotriva unor afecţiuni precum abcesul pulmonar, bronsecta-zia și dependenţa de opiu. Medicina tradiţiona-lă chineză a fost cea care a demonstrat proprie-tăţiile curative ale dovleacului acum mult timp.

Conţinutul bogat de vitamina A previne Conţinutul bogat de vitamina A previne cancerulcancerul

Pulpa de dovleac conţine vitamina A, vitami-nele E, C, săruri minerale, hidraţi de carbon și protide. Astfel, 100 de grame de dovleac asigu-ră aproximativ 70% din aportul zilnic necesar de vitamina A. Vitamina A, la fel ca și celelalte substanţe are rol esenţial în menţinerea sănătă-ţii organismului. Vitamina A, de exemplu, are un rol esenţial în prevenirea cancerului, cataractei, aterosclerozei și oferă organismului o protecţie antioxidantă extraordinară. Un studiu realizat la Kansas State University demonstrează faptul că vitamina A reduce considerabil riscul apariţi-ei emfi zemului pulmonar, mai ales la fumătorii pasivi.

Beta-carotenul reglează glicemiaBeta-carotenul reglează glicemiaBeta-carotenul are efecte antiinfl amatoare

și antioxidante, diminuând posibilitatea apari-ţiei diabetului și reglând valoarea glicemiei în sânge. Consumul de carotenoizi scade riscul apariţiei hiperglicemiei, dar și al cancerului pul-monar.

Seminţele de dovleac, sursă de sănătate Seminţele de dovleac, sursă de sănătate la îndemânăla îndemână

Seminţele de dovleac au cele mai puternice efecte terapeutice. Astfel, seminţele de dovleac ajută la eliminarea paraziţilor intestinali, des-fundă vasele de sânge, stimulează activitatea rinichilor și regleză colesterolul. Seminţele de dovleac sunt de mare ajutor și în tratamentele adjuvante ale leucemiei, sclerozei în plăci sau alte boli de acest gen, greu vindecabile.

Alte benefi cii curative ale dovleaculuiAlte benefi cii curative ale dovleaculuiDovleacul încetinește procesul de îmbătrâni-

re și împiedică apariţia bolilor cardiovasculare, datorită conţinutului mare de antioxidanţi. Poţi apela la consumul de dovleac atunci când ai suferit de afecţiuni digestive precum constipa-ţia sau diareea, deoarece pulpa de dovleac are efecte laxative. Acest produs mai este indicat în cazul tulburărilor hormonale, împotriva hipe-rexcitabilităţii sau pentru femeile care depășesc perioada tulburărilor de menopauză. Se spune că dovleacul face minuni și în cazul proaspe-telor mămici care nu au sufi cient lapte matern pentru micuţii lor. Poţi folosi dovleacul și pen-tru uz extern, atunci când încerci să tratezi ar-suri, infl amaţii sau abcese. Datorită conţinutul ridicat de potasiu diminuează riscul dezvoltării hipertensiunii. Zincul din dovleac intensifi ca sistemul imunitar și aduce un surplus de den-sitate osoasă persoanelor cu risc de osteopo-roză. De asemenea, este efi cient în curele de slăbire datorită conţinutului caloric scăzut – 24 calorii/100 g. Măștile pentru ten care conţin pi-ure de dovleac sunt extrem de efi ciente. Foarte multe creme și tratamente cosmetice includ do-vleacul în compoziţia lor.

Cum poate fi consumat dovleacul?Cum poate fi consumat dovleacul?Poţi alege să consumi dovleacul în stare cru-

dă, fi ind foarte sărac în grăsimi și calorii. Îl poţi prepara și sub formă de piureuri înnăbușite. Dovleacul este excelent și în plăcinte, salate sau în supe. Sucul de dovleac este la fel de reco-mandat, având un rol foarte important în trata-rea cancerului și a maladiilor cardiovasculare.

Păstăi scăzute cu usturoiIngrediente: 800 gr păstăi galbene, 8 că-

ţei usturoi, 1 linguriţă boia dulce, 1/2 lin-guriţă piper, sare, 1/4 legătură pătrunjel, 2 fi re mărar (opţional), 4 linguri ulei

Mod de preparare: Curăţaţi păstăile de capete și rupeţi-le în 2-3 bucăţi. În uleiul încins adăugaţi 6 căţei de usturoi striviţi și căliţi rapid. Adăugaţi apoi păstăile și conti-nuaţi să căliţi încă 2-3 minute, amestecând des. Acoperiţi păstăile cu 2 căni de apă, adăugaţi condimentele și verdeţurile toca-te mărunt. Puneţi capacul și fi erbeţi la foc mediu pentru cca 25-30 minute. Verifi caţi-le să fi e fi erte. Adăugaţi restul de 2 căţei de usturoi striviţi și fi erbeţi încă 5 minute fără capac, să scadă sosul de pe păstăi. Serviţi simplu cu pâine prăjită sau ca și garnitură.

Salată de fasole păstăi cu iaurtIngrediente: 1 kg fasole păstăi, 2 linguri

de ulei, 2 linguri de oţet, o legătură de

mărar, 1 pahar de iaurt (200 g), 5-6 căţei

de usturoi.

Mod preparare: Se curăţă păstăile și

se taie în bucăţi cu lungimea de 4-5 cm,

după care se fi erb și se scurg de apă. Se

pisează usturoiul, care se freacă bine cu

ulei, sare și iaurt, până la omogenizare.

Păstăile se pun într-un vas, peste care se

răstoarnă sosul astfel obţinut. Se presară

deasupra mărarul tocat și se servesc.

Salată asiatică de păstăiIngrediente: 2 kg de păstăi verzi lungi,

ulei de măsline, 1 lingură ulei de susan,

2 lămâi (zeama), 1 ceașcă sos picant (sos

de roșii, ardei iute, piper), 1 linguriţă sos

de soia, 1 sfert ceașcă de miere, 2 linguri

seminţe de susan

Mod de preparare: Puneţi păstăile într-o

cratiţă cu puţină apă și puţin ulei de măs-

line. Acoperiţi cu capac și fi erbeţi la foc

puternic până se înmoaie păstăile. Sunt

gata în aproximativ 3-5 minute. Când

apa se evaporă și păstăile sunt moi, uleiul rămas începe să sfârâie. Între timp ames-tecaţi într-un bol uleiul de susan, zeama lămâilor, sosul picant, sosul de soia și mierea. Când păstăile sunt gata puneţi-le pe un platou și stropiţi-le cu sosul din bol. Deasupra presăraţi seminţele de susan.

Ciorbă de păstăi cu smântânăIngrediente: 600 gr păstăi galbene, 2

fi re leuștean, 200 ml smântână, 3 căţei usturoi

Rântaș: 3 linguri făină, 100 ml bulion, 1 ceapă mare, 2 căţei usturoi, câteva feliuţe de slăninuţă afumată (opţional), 1 lingu-riţă cu vârf boia dulce, 1/2 linguriţă piper, sare, puţin ulei

Mod de preparare: Păstăile se curăţă la capete și se rup în 2-3 bucăţi. Se pun la fi ert cu 7 căni apă, leușteanul și sare. Se lasă la foc mediu 35-45 minute, până păs-tăile sunt fi erte. În acest timp preparăm

rântașul: ceapa și 2 căţei usturoi tocaţi se călesc în puţin ulei; când sunt moi se adaugă făina, se amestecă 10 secunde (nu lăsaţi să se rumenească făina, va de-veni grea pentru stomac) și stingeţi rapid cu bulionul și apoi adăugaţi aprox. 150 ml de apă. Săraţi, piperaţi și adăugaţi boiaua. Lăsaţi la fi ert 1 minut. (Ca rântașul să fi e și mai gustos, când căliţi ceapa și usturoiul, puteţi adăuga câteva feliuţe de slăninuţă afumată; nu vor rămâne în ciorbă, dar vor da un gust bun.) Dizolvaţi smântâna cu ciorbă fi erbinte și apoi o turnaţi foarte-foarte încet în ciorbă și amestecaţi conti-nuu să nu se brânzească. Striviţi în ciorbă restul de 3 căţei usturoi. Porniţi iar focul pe mediu și daţi câteva clocote. Potriviţi de sare. La servire presăraţi pătrunjel sau mărar proaspăt tocat.

Carne de porc cu fasole verde păstăiIngrediente: carne de porc, fasole verde,

usturoi, pătrunjel, busuioc, puţin ardei iute, 2 linguri de sos de soia, puţină sare, condimente

Mod preparare: Condimentăm carnea și o rumenim ușor pe o parte și pe cealaltă într-o tigaie antiaderentă, fără grăsime. După ce am rumenit carnea, o acoperim cu apă (o cană) și o lăsăm să fi arbă sub ca-pac, 20 de minute. După ce a scăzut apa, scoatem carnea pe o farfurie și o acope-rim cu folie, să rămână caldă. În aceeași tigaie punem fasolea și câţiva căţei de usturoi tăiaţi în bucăţi mari, le lăsăm să se înăbușe în grăsimea lăsată de carne (foarte puţină), când aproape este gata

punem sosul de soia, ardeiul și celelalte condimente. Adăugăm frunzele de pă-trunjel și cele de busuioc, amestecăm. Se servește împreună cu carnea.

Pui cu păstăiIngrediente: 1 pui mare, 1 kg păstăi ver-

zi, 1 ceapă mică, 1 linguriţă făină, 1 lingu-riţă zahăr, 1 linguriţă bulion, 1 lingură unt sau untură, sare

Mod preparare: Se curăţă păstăile, se spală. Se prăjesc ușor bucăţile de pui în unt, adăugând o ceapă dată prin răză-toare, făina și la sfârșit păstăile. Se mișcă cratiţa din când în când, ca să nu se ardă pe fund, sau se dă ușor cu o lingură de lemn. După ce au început și păstăile să se moaie, se adaugă câte puţină apă, să fi arbă înăbușit o jumătate de ora. Nu tre-buie să fi arbă prea mult, pentru ca să nu se sfărâme nici puiul, nici păstăile. Când este aproape gata, se adaugă sare, zahăr și bulion. Se ţine la cuptor o jumătate de oră înainte de a fi dată la masă. Se poate servi și cu smântână.

Acum că suntem în sezonul cald, ce-i drept în ultimele zile avem parte de mai puţin soare, trebuie să avem mai multă grijă de noi și să ne alimentăm corect.

Ce trebuie să conţină alimentaţia de vară? Cât mai multe vitami-ne și proteine care să ne ajute să facem faţă temperaturilor de afară și să arătăm bine. Pentru că e sezonul legumelor și al fruc-telor, optăm, de regulă, pentru salate și mâncăruri ușoare. Una dintre legumele cele mai recomandabile în această perioadă sunt păstăile, care, fi ind consumate în amestec cu mult usturoi, pot fi și un medicament cu acţiune antibacteriană. În continuare vă prezentăm câteva reţete simple și delicioase cu păstăi.

Florile de mușeţel conţin: uleiuri esenţiale (ulei eteric: 0.38 - 0.81%), vitaminele B1 și C, substanţe minerale (fosfor, potasiu, siliciu, fi er, mangan, calciu, cupru, plumb, zinc, zirconiu), glucide, lipide (în cantităţi mici) și acizi. Planta are efect calmant, analge-zic, dezinfectant, antiseptic, antispasmotic, tonic, și favo-rizează eliminarea gazelor intestinale. În plan extern, mușeţelul are efect cicatri-zant, emolient și antiinfl ama-tor. Datorită proprietăţilor sale antiseptice și deconges-tive (distruge microorganis-mele din tegument), mușe-ţelul este adesea folosit în produsele cosmetice, fi ind recomandat pentru tenul iri-tat, deteriorat sau gras.

Proprietăţi terapeuticeMușeţelul este un mijloc

efi cient de tratament pen-tru: zgârieturi, tăieturi, ci-catrici postoperatorii, stres, stări de agitaţie, nevralgii, reumatism, tulburări ale ciclului, dureri menstrua-le, tulburări în perioada de

sarcină, hemoragii uterine, colici abdominale, dureri de stomac, balonări, sinu-zite, guturai, tuse, răceli, cataplasme, gargarisme, in-fl amaţii cutanate, dureri de dinţi, de urechi etc.

Proceduri de administrareInfuzia de mușeţel: se obţi-

ne prin adăugarea unei lingu-riţe de fl ori de mușeţel la un litru de apă fi artă. Amestecul se lasă câteva minute înainte de a fi consumat. Inhalarea acestor vapori însă, ajută în cazul răcelilor și sinuzitei. Ceaiul poate fi administrat la copii, atunci când suferă de crampe sau colici - dureri ab-dominale. Folosit pe plan ex-tern, ceaiul poate fi adăugat la apa de baie (patru pumni de fl ori la o cadă de baie) sau în apa în care vă clătiţi părul (o mână de fl ori) - părul devi-ne mătăsos și strălucitor. De asemenea, vă puteţi curăţa și tenul cu această infuzie, aju-tându-vă de un tampon de vată. Putem adăuga cu încre-dere și vindecarea conjunc-tivitei, infl amaţiilor ochilor,

erupţiilor cutanate sau cură-ţarea rănilor.

Uleiul de mușeţel: turnaţi într-o sticlă cu fl ori de mu-șeţel ulei (fl oarea-soarelui) până le acoperiţi bine. Lă-saţi apoi sticla într-un loc luminos (închisă ermetic) pentru aproximativ 2 săp-tămâni. După această peri-oadă, puteţi păstra uleiul în frigider. Se folosește pentru frecţii ale locurilor dureroa-se (mâini, picioare, spate) sau se pun câteva picături de ulei de mușeţel încălzit în ureche, în caz că există du-reri sau probleme cu auzul.

Tinctura de mușeţel: tur-naţi peste o mână de fl ori de mușeţel o cană (250 ml) de alcool rafi nat. Se lasă compoziţia 10 zile la ma-cerat într-un loc călduros, agitându-se zilnic, apoi se așază în sticle închise erme-tic. Se administrează câte 10-20 picături pe zi, în cazul gastritelor, colicilor abdo-minali etc.

Pulberea de mușeţel: se obţine prin pisarea fl orilor uscate de mușeţel. Pentru calmarea durerilor se ad-ministrează într-un pahar cu apă rece un amestec din

jumătate de linguriţă de pulbere cu o jumătate de linguriţă de zahăr; pentru dureri mai severe se bea și o aspirină.

Alifi a de mușeţel: se to-pesc 150 grame untură de porc, se presară două mâini cu fl ori de mușeţel proaspe-te, se amestecă cu o lingură de lemn și se lasă în conti-nuare la foc mediu. Când dă în clocot, se retrage vasul de pe foc, se acoperă și se lasă să stea până a doua zi. După acest interval de timp se încălzește din nou până ce amestecul devine fl u-id, se trece printr-o bucată curată de pânză, se stoarce bine, iar alifi a se folosește pentru zone dureroase, re-umatism, umfl ături, zone purulente.

Atenţie!Atenţie!• Mușeţelul poate cauza

alergii.• Rareori poate cauza

greaţă, iritaţii și senzaţie de vomă.

• Mușeţelul poate inter-fera cu preparatele ce sub-ţiază sângele (anticoagu-lante).

“Copiii noștri nu citesc”. Iată o afi rma-ţie pe care o auzim, din păcate, din ce în ce mai des. Cartea, cândva principa-la sursă de miraje, e depășită astăzi de calculator, de DVD, de televizor și, mai nou, de internet.

Explicaţia acestora este simplă. Oferta lor în-trunește cumulativ trei condiţii: este atractivă, spectaculoasă și nu cere efort mental special. În faţa acestora, alternativa lecturii pălește. Cu toa-te acestea, încercăm pe cât posibil să reînviem lectura în rândul copiilor.

Micii cititori trebuie iniţiaţi și deprinși cât mai de timpuriu cu utilizarea cărţilor. Pentru a-ţi con-vinge copilul să citească, este nevoie de răbdare, perseverenţă, voinţă, precum și modelul propriu - copilul tău nu va citi niciodată, oricât de mult îţi dorești “să nu semene cu tine”, dacă nu te vede citind și “savurând” o carte bună.

În recomandarea lecturii va trebui să ţii seama de gusturile și preferinţele copilului. Încearcă să-i cumperi cărţi atractive, cu multe imagini din do-meniul preferat de el. Când gustul pentru lectură se formează de timpuriu, aceasta rămâne pentru toată viaţa o obișnuinţă, iar lecturile îmbogăţesc vocabularul, ajutând la înţelegerea anumitor mesaje atractive pentru copii.

Îi poţi stimula copilului tău interesul pentru lec-tură, astfel:

Confecţionaţi împreună cărticele pe diferite teme, după care încearcă să-i recomanzi “cartea adevărată”.

Vizionaţi împreună fi lme realizate după bas-me și povești care îi plac celui mic, după care sus-ţine-l în a citi cartea cu povestea vizionată; o să-și dea seama că citind acele povești, basme, după care au fost realizate fi lmele, există diferenţe în-tre textul operei literare și conţinutul fi lmului;

Citește-i o poveste până la punctul culmi-nant, lăsându-i copilului să citească deznodă-mântul;

Poţi inventa diferite concursuri cu premii: “Re-cunoaște autorul și titlul!”, “Recunoaște persona-jul!”

Încurajează-ţi copilul să redea prin desen ceea ce a înţeles sau să asculte muzica potrivită textului audiat;

Ținând cont de faptul că dezvoltarea cogniti-vă și emoţională a copiilor este diferită, trebuie să fi i atentă la dezvoltarea armonioasă și să eviţi comparaţiile cu alţi copii și observaţiile care îl pot inhiba.

Nu trebuie să uiţi că scopul lecturii este acela de a forma progresiv un tânăr cu o cultură comu-nicaţională și literară de bază, capabil să înţelea-gă lumea din jurul său, să comunice și să inter-acţioneze cu semenii, exprimându-și gândurile, stările, sentimentele, opiniile, să fi e sensibil la frumosul din natură și la cel creat de om.

Intrefete.ro

Vişinele – superfructele veriiConsumate proaspete, congelate sau uscate, acrișoa-re și apetisante, vișinele au un conţinut bogat de elemente nutritive. Se culeg în iunie-iulie, în funcţie de soi și se mănâncă proaspete sau sub formă de dulceaţă.

Vișinele sunt o sursă bogată de minerale (fi er, potasiu, calciu, magneziu, zinc și cupru), vitamine (E, B1, B2, PP și caroten) și unele substanţe care scad acţiunea de coagulare a sângelui. Pigmenţii și acidul ascorbic întăresc și tonifi că vasele de sânge, scăzând presi-unea arterială și crescând imunitatea organismului împotriva bo-lilor.

Vișina conţine glicozida, o substanţă vegetală naturală activă din punct de vedere biologic ce ajută la tratarea unor boli ale sistemu-lui nervos și ale stomacului. Vișinele uscate și congelate pastrează o mare parte din calităţile fructelor proaspete.

Codiţele de vișin conţin fl avonozide, săruri de potasiu etc. Au aceleași proprietăţi terapeutice ca și cele de cireșe, fi ind diuretice și astringente, ușor antiinfl amatoare. Decoctul din codiţe se folosește în boli de rinichi (litiaze, pielite, cistite, pielonefrite) și diaree.

Decoctul de frunze de vișin se folosește în tratarea icterului de natură infecţioasă, iar sucul de vișine cu lapte este folositor împo-triva afecţiunilor articulaţiilor. Sucul și pulpa fructului se mai folo-sesc și în constipaţiile cronice și tratarea stărilor febrile.

Frunzele sunt folosite pentru conservarea murăturilor. Specia-liștii încadrează vișinele în categoria “superfructelor”, deoarece ele pot reduce riscul de diabet de tip 2.

Vișinele au efect analgezic și antiinfl amatorVișinele au efect analgezic și antiinfl amatorVișinele au rolul de a reface fi brele musculare, ajută organismul să

se relaxeze și au efect antiinfl amator și analgezic. Acestea pot reduce durerea mai bine decât aspirina și pot oferi protecţie antioxidantă comparabilă cu suplimentele alimentare, precum vitamina E.

Sucul de vișine e la fel de bun ca ibuprofenul sau ca unele medi-camente antiinfl amatoriii. De aceea, sunt recomandate în afecţiuni infl amatorii, însoţite de durere precum artrita, guta, dureri muscu-lare, dureri de spate, dar și diabet, boli vasculare și neurovegeta-tive.

Vișinele îmbunătăţesc ritmul cardiacVișinele îmbunătăţesc ritmul cardiacVișinele conţin vitamina C și potasiu, necesare pentru sănătatea

gingiilor și a oaselor. Vișinele mai au sodiu și cantităţi mici de mag-neziu.

Fructoza și zaharoza din aceste fructe au efect energetic, ajutând organismul să-și desfășoare mai bine activitatea. În plus, vișinele menţin echilibrul hidroelectrolitic celular, ritmul cardiac și tensiu-nea arterială în limite normale.

Vișinele sunt indicate în tratarea unor boli ale Vișinele sunt indicate în tratarea unor boli ale aparatului urinaraparatului urinar

Datorită conţinutului de vitamina E, sucul de vișine este indicat mai ales diabeticilor. Vișinele au proprietăţi diuretice și favorizează eliminarea urinei.

Pentru cardiaci și obezi sunt indicate una sau două zile pe săptă-mână, consumarea vișinelor, iar ceaiul din cozi de vișine se foloseș-te în tratarea bolilor de rinichi.

Vișinele ajută la slăbitVișinele ajută la slăbitDe asemenea, vișinele ne ajută să slăbim, ele reduc stratul de

grăsime, scad colesterolul total și trigliceridele. 300 g de vișine mâncate în fi ecare zi pot reduce grăsimea de pe burtă.

Vișinele ne feresc de stres Vișinele ne feresc de stres Bogate în vitamine, vișinele fac parte din categoria de fructe care

ne ajută să trecem peste oboseala acumulată și peste stresul de zi cu zi.

Alte benefi ciiAlte benefi ciiVișinele pot fi folosite nu doar intern, ci și extern. Graţie propri-

etăţilor lor astrigente, sunt apreciate pentru efectul lor tonifi ant și de regenerare a pielii tenului. În medicina populară, vișinele sunt folosite în tratarea micilor pete faciale lăsate de cuperoză, dar și pentru înlăturarea pistruilor vizibili. Vișinele au un efect emolient, fi ind recomandate și în tratamentul crăpăturilor. Deoarece conţin și anumite substanţe cu efect anticoagulant, vișinele pot fi incluse în dieta persoanelor cu afecţiuni precum ateroscleroza.

Atenţie: Consumul de vișine nu este indicat în cazul persoanelor care prezintă o aciditate crescută a sucului gastric, celor care sufe-ră de diaree sau diabet zaharat, obezitate sau afecţiuni cronice ale plămânului.

Muşeţelul, “Medicul de plante”

Cărţile şi copilul – deschide-i o altă lume!

CASA TA

Accesorii spectaculoase la fereastră

1 IULIE 2011 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

6.00 Documentar. “Global 3000”. 6.30 Miniserial. “SQUADRA OMICIDI” (Ita-

lia). 8.10 Erudit-cafe. 9.00 Legendele muzicii. 9.10 Desene animate. “Fantaghiro”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 11.30, 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 12.00 Documentar. “Descoperi-rile antichităţii”. 12.50 Miniserial. “AVENTURIEL LUI HUCKLEBERRY FINN”. 13.45 Respiro. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.30, 3.00 Festivalul cântecului folcloric “Mândră fl oare de pe Botna”. 15.30 Ion Băieșu. “}n căutarea sensului pierdut”. Spectacol TV. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Cultura azi. 17.55 Coregraful Antip Ţarălungă la o aniversare. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35, 4.50 Vedete la bis. 20.40 Cinemateca universală. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Maria Stoianov. “Au înfl orit cireșii...” Spectacol muzical. 23.00 ȘTIRI. 23.10 Film. “ULTIMUL ZBOR” (Italia). Episodul 2. 1.00 TVMi. Știri. 2.30 Știinţă și inovare. 4.30 Grigore Vieru. Recital de poezie. 5.50 Calendarul zilei.

6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmaţieni 9.00 Film artistic 10.30 Concert 13.30 Film artistic 16.00 Concert 17.00 Film artistic 19.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 20.50 Vaporul iubirii 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Serial. Hispania. Hispania, La Leyenda. Ep.1 Spania 2010 00.00 Film artistic 02.00 Serial 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (roman-ce) 06:15 Film serial: Im-postoarea (AP) (romance)

07:15 Teleshopping 08:00- Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (sfârșitul serialului) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (“Dona Barbara”), primul episod (AP) (romance) 12:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (ro-mance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (roman-ce) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Înainte de apus (“Before Sunset”) (12) (drama/romance) 22:15 Film serial: Aurora (AP) (romance) 00:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:15 Doamne de poveste (reluare din 5 iunie) 02:15 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 03:15 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 04:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Serial: Cu un pas înainte, ep.6, anul II 11:00 Teleshopping 11:15 Film: Zeus și Roxanne (r) 13:00 Știrile

Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Legendele toamnei 15:45 Teleshopping 16:00 Film: Harry Potter și Camera secretelor 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Războiul stelelor: Răzbunarea Sith 23:30 Film: Doamna din apă 02:00 Film: Războiul stelelor: Răzbunarea Sith (r) 04:30 Știrile Pro Tv (r) 05:30 Serial: Cu un pas înainte (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

6.00 Новости 6.10 “Гении и з л о д е и ” 6 . 4 0 И р и н а М у р а в ь е в а , Ста н и с л а в Любшин в фильме “Большой

капкан, или Соло для кошки при полной луне” 8.10 “Смак” 8.45 “Служу Отчизне!” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.15 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Виктория Толстоганова, Андрей Мерзликин, Валентин Гафт, Светлана Крючкова в многосерийном фильме “Семейный дом” 14.50 “Мой сын - Андрей Краско” 15.45 Владимир Дружников, Марина Ладынина в фильме “Сказание о земле Сибирской” 17.30 “Ни минуты покоя...”. Концерт Вячеслава Добрынина 19.15 Валерий Золотухин, Кирилл Плетнев в многосерийном фильме “При загадочных обстоятельствах” 21.00 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22.00 “Большая разница”. Лучшее 23.00 “Yesterday live” 23.50 Кэмерон Диас, Бен Стиллер в комедии “Все без ума от Мэри” 1.50 Дэниэл Дэй-Льюис, Эмма Томпсон в фильме “Во имя отца” 4.00 Фильм “Остров Ольховый”

7.00, 8.00, 4 . 3 5 U n i -versul cre-dinţei. 7.50

Locuri de pelerinaj. 9.00 Ca la carte. 9.30, 16.00 Teleenciclopedia. 10.20 Tezaur folcloric. 11.00, 12.00 Viaţa satului. 11.50 Minutul de agricultură. 13.00 Ultima ediţie. 14.00, 20.00, 3.40 Telejurnal. 14.30 Bebe magia. 15.00, 6.15 TVR 55. 17.00 Dănutz S.R.L. 19.00 Lozul cel mare. 19.40, 3.20 Sport. 21.00 Festivalul “Mamaia Copiilor 2011”. 0.00 Salutare, naţiune! 1.35 Dănutz S.R.L. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:25 360° - GÉO 6:20 SUR MESURES 6:35 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 PARDONNEZ-MOI 7:50 REFLETS SUD 8:50 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 STARS PARADE 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 Ti-Vi5MONDE - OZIE BOO ! PROTEGE TA PLANETE 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MON-DE - LES MINIJUSTICIERS 10:35 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:45 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 10:55 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATION 11:35 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 PAROLES DE CLIP 12:05 MATIERE GRISE 12:35 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:03 MAGAZINE 13:45 SUR MESURE 14:03 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 CHABADA 15:45 LES GRANDS EXPLORATEURS 16:00 LE COEUR A SES RAISONS 16:25 FLASH INFO 16:30 LE COEUR A SES RAISONS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 17:55 FLASH INFO 18:03 PARTIR AUTREMENT 18:03 PARTIR AUTREMENT 19:00 FLASH INFO 19:15 PASSE-MOI LES JUMELLES 20:05 J’AI VU CHANGER LA TERRE 20:55 FLASH INFO 21:02 DES CAMIONS ET DES HOMMES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LA CÉRÉMONIE 23:50 AINSI SOIT-IL 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 DE PÈRE EN FLIC 2:30 PORTS D’ATTACHE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL

6.00 Documentar. “Euroma-xx”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15, 15.20 Bună di-

mineaţa! 9.10, 19.40 Serial. “INSULA MISTERIOAS+”. 9.35, 13.15, 17.10 Serial în desen animat. “Sando-can”. 10.00 Natura în obiectiv. 10.30 Miniserial. “SQUADRA OMICIDI” (Italia). 12.10 Cinemateca universală. 12.30 Unda Bugeacului. 13.00 ȘTIRI. 13.40 Film. “JOHNY ENGLISH” (SUA, 2003). 15.05 Legendele muzicii. 17.00 ȘTIRI. 17.35 Videoteca copiilor. 17.50 Fii tânăr! 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 20.05, 2.30 Reporterul de gardă. 20.30, 4.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 20.50 Super-lot “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Gala Premiilor literare ale Uniunii Scriitorilor. 23.15 ȘTIRI. 23.25 Miniserial. “SQUADRA OMICIDI” (Italia). 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Film-spectacol. “Afaceri matrimoniale”. 2.50, 5.05 Descoperă Moldova. 3.05 Gheorghe Mus-tea. Concert de muzică de cameră. 4.30 “Mână, birjar...” Ion Crasnopolschi. 5.10 La noi în sat. 5.55 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Razvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Serial. Hercule Ep.13 SUA

1995 12.00 Recital 13.00 Film artistic 15.30 Să te prezint părinţilor . Reluare 16.30 Serial. Canan – Destin furat. Ep.11. Turcia 2011 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10Recital 23.00 Serial. Canan – Destin furat. Ep.12. Turcia 2011 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Film serial: Inimă săl-batică (r) (AP) (romance) 06:15 Film serial: Impos-toarea (AP) (romance) 07:15

Teleshopping 08:00 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima tele-novela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Te-resa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (diver-tisment) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 03:30 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 04:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

07:00 Știrile Pro Tv � Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Legenda lui Bruce Lee, partea I (r) 12:00 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Drumul spre adevăr 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4025 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: În calea nedreptăţii 22:25 Profi t 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.17, anul VI 00:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.16, anul IV 01:00 Film: În calea nedreptăţii (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Apropo Tv (r) 04:00 Serial: Mesaje de dincolo (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка”

10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Юрий Чурсин, Сергей Астахов в многосерийном фильме “Хиромант. Линии судеб” 22.25 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 23.20 Ночные новости 23.45 Фильм Андрея Тарковского “Зеркало” 1.30 Александр Абдулов, Ирина Алферова в фильме “Предчувствие любви” 2.40 Фильм “Вольница” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Вольница”. Продолжение 4.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом

7.00 Telejur-nal matinal. 8 . 5 0 , 4 . 1 5 Serial. “GIU-

VAIERUL PALATULUI”. 10.00 Cu ochii’n patru. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.45, 1.25 Interes general. 15.15, 21.00 Perechea potrivită. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20, 23.40 TVR 55. 19.45, 3.05 Sport. 22.00, 5.20 Salutare, naţiune! 0.50 e-Forum. 1.25 Interes general. 1.50 Dănutz S.R.L. 2.40 Rom european. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:20 MAISON, JOLIES MAISONS 5:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 6:55 TOUS EGO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 CHACUN SA TERRE 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 PORTRAITS / AUTOPORTRAITS 9:30 JARDINS ET LOISIRS 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET DOUDOU 10:05 TiVi5MONDE - RAYMOND 10:15 TiVi5MONDE - TITEUF 10:20 TiVi5MONDE - TITEUF 10:30 TIVI5MONDE - LÉON 10:35 TiVi5MONDE - GERONIMO STILTON 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:55 LE COURT DU JOUR - HIS-TOIRES DES SAVOIRS 12:00 LES ETOILES FILANTES 12:20 DES HOMMES ET DES BÊTES 12:30 PLUS BELLE LA VIE 12:55 MERCI PROFESSEUR ! 13:00 FLASH INFO 13:03 RECETTES DE CHEFS 13:30 L’AMOUR EST DANS LE CHOEUR 14:25 CHACUN SA TERRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 AU SIÈCLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOU-VELLES DU XIXE 16:05 LE SILENCE DE L’EPERVIER 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:20 BALADES URBAINES 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAM-PION 18:00 FLASH INFO 18:05 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:40 LA VIE A MAINS NUES 21:05 FLASH INFO 21:10 PEUPLES DU MONDE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DE PÈRE EN FLIC 23:40 LES VENTRES VIDES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 CONCERT / FESTIVALS 2:40 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GÉO

6.00 Respiro. 6.15 Docu-mentar. “Aventuri la gră-dina zoologică”. 7.00, 8.00,

9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 19.40 Serial. “INSULA MISTERIOAS+”. 9.35, 13.15, 17.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 10.00 Miniserial. “SQUADRA OMICIDI” (Italia). 11.35 Documentar. “Arts 21”. 12.00 Documentar. “Dunărea, râu european”. 12.30 Sub același cer. 13.00 ȘTIRI. 13.40 Cultura azi. 14.25 La noi în sat. 15.10 Destine. Stela Cuzneţova. 17.00 ȘTIRI. 17.35 Cinemateca universală. 17.55 Documentar. “Un drum de oase prin Siberii...”. 18.05 Svitanok. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 20.10 Respiro. 20.25 Documentar. “Al doilea val de deportări. Care-i preţul omului...”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Documentar. “Nouă zile și nouă nopţi care au zguduit Răciula...”. 22.40 Portrete în timp. Ion Ungureanu. 23.10 ȘTIRI. 23.20 Miniserial. “SQUADRA OMICIDI” (Italia). 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Film-spectacol. “Afaceri matrimoniale”. 2.30 Focus TV. 3.00 Gheorghe Mustea. Concert de muzică de cameră. 4.30 Marcel Pavel. Recital. 5.00 Erudit-cafe. 5.45 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Razvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Serial. Hercule Ep.12 SUA

1995 12.00 Recital 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Film artistic 15.30 Să te prezint părinţilor . Reluare 16.30 Serial. Canan – Destin furat. Ep.10. Turcia 2011 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Canan – Destin furat. Ep.11. Turcia 2011 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Film serial: Inimă săl-batică (r) (AP) (romance) 06:15 Film serial: Impos-toarea (AP) (romance) 07:15

Teleshopping 08:00 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima tele-novela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Te-resa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (diver-tisment) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 03:30 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 04:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

07:00 Știrile Pro Tv ? Ce se întâm-plă, doctore? ? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? (r) 10:45

Serial: Cu un pas înainte (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Legenda lui Bruce Lee, partea I 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4024 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Punctul limită 22:25 Profi t 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.16, anul VI 00:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.15, anul IV 01:00 Film: Punctul limită (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 România, te iubesc (r) 04:00 Serial: Mesaje de dincolo (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка”

10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Юрий Чурсин, Сергей Астахов в многосерийном фильме “Хиромант. Линии судеб” 22.25 Среда обитания. “Продавцы молодости” 23.20 Ночные новости * * * “Городские пижоны” 23.45 “Белый воротничок” 0.25 “Калифрения”. Новый сезон * * * 0.55 Александр Носик, Алексей Кравченко в фильме “Цветы от победителей” 2.35 Екатерина Васильева в фильме “Мой нежно любимый детектив” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Мой нежно любимый детектив”. Продолжение 4.05 Сериал “Спасите Грейс”

7.00-17.00 Revizie teh-nică. 17.00, 20.40 Repor-

ter. Buletin informaţional. 17.20, 5.20 TVR 55. 18.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 19.45, 3.05 Sport. 21.00 Perechea potrivită. 22.10 Salutare, naţiune! 23.50 O dată’n viaţă. 1.50 Televiziunea copiilor. 2.40 Oameni ca noi. 4.15 Serial. “GIUVA-IERUL PALATULUI”. 6.05 VIP confi denţe. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOURNAL

5:20 MAISON, JOLIES MAISONS 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 6:55 TOUS EGO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 CHACUN SA TERRE 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 PORTRAITS / AUTOPORTRAITS 9:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 9:50 MAISONS MEDITERRANÉENNES 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET DOUDOU 10:05 TiVi-5MONDE - RAYMOND 10:15 TiVi5MONDE - TITEUF 10:20 TiVi5MONDE - TITEUF 10:30 TIVI5MONDE - LÉON 10:35 TiVi5MONDE - GERONIMO STILTON 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:55 LE COURT DU JOUR - HISTOIRES DES SAVOIRS 12:00 LES ETOILES FILANTES 12:20 DES HOMMES ET DES BÊTES 12:30 PLUS BELLE LA VIE 12:55 MERCI PRO-FESSEUR ! 13:00 FLASH INFO 13:03 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 PLAGES DES 60’S 14:15 NOUVO 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LES FÉLINS 16:40 FLASH INFO 16:40 OPALE PLAGE 17:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 17:20 BALADES URBAINES 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 TOUT ÇA / CE JOUR-LÀ 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 AU SIÈCLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXE 20:35 LE SILENCE DE L’EPERVIER 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 VERITES ASSASSINES 2:40 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GÉO

6.00 Focus TV. 6.30, 2.30 Portrete în timp. Anatol Neamţu. 7.00, 8.00, 9.00

ȘTIRI. 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 19.40 Serial. “INSULA MISTERIOAS+”. 9.35, 13.10, 17.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 10.00 Baștina. Magazin agricol. 11.00 Moldova în direct 12.10 Accente economice. 12.40 Reporterul de gardă. 13.00 ȘTIRI. 13.35 Magazinul copiilor. 14.05 Săptămâna sportivă. 14.35 Erudit-cafe. 17.00 ȘTIRI. 17.35 Din fondul TV Moldova-1: “Ha-nul moftangiilor”. 18.05 Unda Bugeacului. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 20.10, 5.10 Focus TV. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.30, 4.30 Mesager. Stop-cadru. 21.50 Film. “JOHNY ENGLISH” (SUA, 2003). 23.15 ȘTIRI. 23.25 Mini-serial. “SQUADRA OMICIDI” (Italia). 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Film-spectacol. “Afaceri matrimoniale”. 3.00 Documentar. “Nouă zile și nouă nopţi care au zguduit Răciula...”. 4.40 Documentar. “Care-i preţul omului...”. 5.55 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Razvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Serial. Hercule Ep.11 SUA 1995 12.00 Recital 13.00

Film artistic 15.30 Să te prezint părinţilor. Reluare 16.30 Serial. Canan – Destin furat. Ep.9. Turcia 2011 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Recital 23.00 Serial. Canan – Destin furat. Ep.10. Turcia 2011 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (roman-ce) 06:15 Film serial: Im-postoarea (AP) (romance)

07:15 Teleshopping 08:00 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima telenovela românească: Numai iu-birea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vre-mea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească: Numai iu-birea (r) (AP) (romance) 03:30 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 04:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

07:00 Știrile Pro Tv ? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshop-ping 10:15 Apropo Tv (r) 11.00 Romania, te iubesc! (r) 12:00 Se-

rial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Legenda Căutătorului, ep.5, 6 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4023 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Crimă la nr.1600 22:25 Profi t 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.15, anul VI 00:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.14, anul IV 01:00 Film: Crimă la nr.1600 (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Promotor (r) 04:00 Serial: Mesaje de dincolo (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка”

10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Прос тить” 15.00 Новос ти (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Юрий Чурсин, Сергей Астахов в многосерийном фильме “Хиромант. Линии судеб” 22.25 “Свидетели” 23.20 Ночные новости * * * “Городские пижоны” 23.45 “Безумцы” * * * 1.20 Евгения Глушенко, Лев Дуров в комедии “Не ждали, не гадали” 2.35 Николай Трофимов в музыкальной комедии “Вот такие чудеса” 3.00 Новости 3.05 Комедия “Вот такие чудеса”. Продолжение 3.50 Сериал “Спасите Грейс” 4.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом

7.00 Telejur-nal matinal. 8.50 Serial. “G I U VA I E -

RUL PALATULUI”. 10.00, 22.10 Perechea potrivi-tă. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00 Telejurnal. 14.45 Mediterana. 15.30 Așteaptă-mă! 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20 TVR 55. 19.45 Sport. 21.00 VIP confi denţe. 23.20 }nTrecerea anilor. 1.20 Bebe magia.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:20 MAISON, JOLIES MAISONS 5:30 LIT-TORAL 6:00 C DANS L’AIR 6:55 TOUS EGO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 CHACUN SA TERRE 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CA-NADA 9:25 PORTRAITS / AUTOPORTRAITS 9:30 VISITE LIBRE 9:50 MAISONS MEDITERRANÉENNES 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET DOUDOU 10:05 TiVi5MONDE - RAYMOND 10:15 TiVi5MONDE - TITEUF 10:20 TiVi5MONDE - TITEUF 10:30 TIVI5MONDE - LÉON 10:35 TiVi-5MONDE - GERONIMO STILTON 11:00 FLASH INFO 11:05 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:55 LE COURT DU JOUR - HISTO-IRES DES SAVOIRS 12:00 LES ETOILES FILANTES 12:20 KAAMELOTT 12:30 PLUS BELLE LA VIE 12:55 MERCI PROFESSEUR ! 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 CLAUDE BOLLING « LE SWING » 14:25 CHACUN SA TERRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LE NEGRE DE MOLIERE 16:35 FLASH INFO 16:40 PEUPLES DU MONDE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:20 BALADES URBAINES 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 DIRTY MONEY, L’INFILTRÉ 21:20 FLASH INFO 21:20 SUPER ORDINAIRE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LA VIE A MAINS NUES 23:30 PEUPLES DU MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JO-URNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 STUDIO 12 1:35 D6BELS ON STAGE 2:35 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GÉO

6.05 Miniserial. “SQUA-DRA OMICIDI” (Italia). 7.40 “Bună dimineaţa,

soare!” Program muzical. 8.10 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 9.05 Miniserial. “AVENTURIEL LUI HUCKLEBERRY FINN”. 10.00 Abraziv. 10.30, 4.30 Natura în obiectiv. 11.00 Știinţă și inovare. 11.30 Casa mea. 12.00 Film. “MOARA” (“Telefi lm-Chișinău”). 13.10 Desene animate.”Fantaghiro”. 14.00 Cuvintele Credin-ţei. 14.45 Respiro. 15.00 Portrete în timp. Vale-riu Vedrașco. 15.30 Documentar. “Dunărea, râu european”. 16.00 Studio “Art plus” (rus.) 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00 ȘTIRI. 17.10, 5.10 Templul muzicii. 17.55 Erudit-cafe. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.40, 2.45 O seară în familie. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Maria Stoianov. “Au înfl orit cireșii...” Spectacol muzical. 23.10 ȘTIRI. 23.20 Miniserial. “SQUADRA OMICIDI” (Italia). 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Fii tânăr! 2.30, 5.00 Music Arts and Drama. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmaţieni 9.00 Film artistic 10.30 Concert 12.30 Film artistic 14.00 Film artistic

16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Film artistic 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Film artistic 22.30 Film artistic 00.00 Serial 01.00 Film artistic 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (roman-ce) 06:15 Film serial: Im-postoarea (AP) (romance)

07:15 Teleshopping 08:00- Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshop-ping 09:30 Prima telenovela românească: Nu-mai iubirea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Im-postoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri ade-vărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 Film serial: Aurora (AP) (romance) 00:00- Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 02:00 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 04:15 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Teles-hopping 10:15 Film: Pasiune neașteptată (r) 12:00 ProMo-tor 13:00 Știrile Pro Tv 13:05

Teleshopping 13:20 Film: Prinţul deșertului, partea a III-a 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Invincibilul 17:00 Film: Zeus și Roxanne 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Box „Campion pentru Ro-mania: Lucian Bute vs J.Paul Mendy, pentru centura mondiala la categoria supermijlocie 23:00 Film: Furie dezlănţuită 2 00:45 Știrile Pro Tv din Sport 01.00 Film: Invincibilul (r) 02:15 Film: Furie dezlănţuită 2 (r) 04:00 Film: Prinţul deșertului, partea a II-a (r) 05:30 Promotor (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

6.00 Новости 6.10 Фильм “Жил отважный капитан” 7 . 4 0 “ И г р а й , г а р м о н ь любимая!” 8.40 “Умницы и

умники”. Финал 9.40 “Слово пастыря” 10.00 Новости 10.15 “Смак” 10.45 “Вкус жизни” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Виктория Толстоганова, Андрей Мерзликин, Валентин Гафт, Светлана Крючкова в многосерийном фильме “Семейный дом” 14.50 Анна Каменкова в фильме “Молодая жена” 16.30 Субботний “Ералаш” 17.00 “Группа счастья”. Многосерийный фильм 18.00 День семьи, любви и верности. Праздничный концерт из Мурома 19.55 Премьера. “Венец безбрачия” 21.00 “Время” 21.15 “Минута славы”. Гала-концерт 23.00 “КВН”. Премьер-лига 0.25 Билл Мюррей, Сигурни Уивер в приключенческой комедии “Охотники за привидениями” 2.10 Джулианна Мур, Сэмюэл Л. Джексон в триллере “Обратная сторона правды” 4.00 Михаил Кокшенов, Леонид Куравлев, Наталья Крачковская в комедии “Русский счет” 5.15 Сериал “Спасите Грейс”

7.10 Omul și timpul. 8.35, 11.25, 14.30 Bebe

magia. 10.00 Televiziunea copiilor. 12.00 Pro Patria. 12.30, 3.30 Oamenii Deltei. 13.00 Tra-velling circular. 14.00, 20.00, 2.30 Telejurnal. 15.00 Festivalul Internaţional de Foclor, Muzici și Tradiţii în Cișmigiu. 17.00 Spectacol de circ internaţional. 17.40 Teleenciclopedia. 19.45, 2.15 Sport. 21.00 Festivalul “Mamaia Copiilor 2011”. 0.10, 4.35 Viaţa satului. 3.55 Tezaur fol-cloric. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:25 360° - GÉO 6:20 SUR MESURES 6:35 LA TÉLÉ DE A @ Z 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 LE PASSAGER 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 AFRIK’ART 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTEGE TA PLANETE 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 Ti-Vi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:35 TiVi5MON-DE - LES DALTON 10:45 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 10:55 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GE-NERATION 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 TENDANCE A 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:02 A TABLE 13:30 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 13:55 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:20 QUOI DE NEUF DOC ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 360° - GÉO 15:55 A NOS AMOURS 16:10 PORTS D’ATTACHE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 VIE PRIVÉE VIE PUBLIQUE, L’HEBDO 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:30 LES CARNETS DU BOUR-LINGUEUR 21:02 FLASH INFO 21:05 LA POLYNESIE VUE DU CIEL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES CHEFS ! 22:45 LES CHEFS ! 23:35 LES CHÉRIS D’ANNE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOUR-NAL AFRIQUE 0:50 TARATATA 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 SAVANE

6.00 Respiro. 6.15 Do-cumentar. “Aventuri la grădina zoologică”.

7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 19.40 Serial. “INSULA MIS-TERIOAS+”. 9.35, 13.15, 17.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 10.00 Miniserial. “SQUA-DRA OMICIDI” (Italia). 11.35 Documentar. “Drumeţii”. 12.00 Documentar. “Dunărea, râu european”. 12.30 Svitanok. 13.00 ȘTIRI. 13.40 Studio “Art plus” (rus.) 14.10 O seară în familie. 17.00 ȘTIRI. 17.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 18.00, 4.35 Accente economice. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 20.10 Focus TV. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Fii tânăr! 22.25 Marcel Pavel. Recital. 22.55 Le-gendele muzicii. 23.10 ȘTIRI. 23.20 Miniserial. “SQUADRA OMICIDI” (Italia). 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Film-spectacol. “Afaceri matrimoniale”. 1.40 “Monolog” cu Ștefan Petrache. 2.30 Gala Premiilor literare ale Uniunii Scriitorilor. 5.05 Alexander Paley. Mărturisiri despre muzică. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Razvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Serial.

Hercule Ep.14 SUA 1995 12.00 Recital 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Film artistic 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Fără măști 23.30Film artistic 01.50 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic 04.00 Concert 9 iulie 2011,

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (roman-ce) 06:15 Film serial: Im-postoarea (AP) (romance)

07:15 Teleshopping 08:00 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshop-ping 09:30 Prima telenovela românească: Nu-mai iubirea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima telenovela românească: Numai iu-birea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emi-siune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 Film serial: Aurora (AP) (romance) 00:00 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 02:00 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 04:15 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv ? Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 Film: Drumul spre adevăr (r) 12:00 Serial:

Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Pasiune neașteptată 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și ne-liniștit, ep.4026 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Godzilla 23:30 Film: Amintiri dureroase 02:15 Film: Godzilla (r) 04:00 Știrile Pro Tv din Sport 04:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е у т р о ”. П р о д о л ж е н и е

9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Жди меня” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “Поле чудес” 19.10 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 День семьи, любви и верности. Праздничный концерт 23.00 Премьера. Фильм “Письма к Джульетте” 0.45 Клинт Иствуд в приключенческом фильме “Джо Кидд” 2.10 Остросюжетный фильм “Приключение” 3.50 Игорь Ледогоров в детективе “Шествие золотых зверей” 5.15 “Поле чудес”

7.00 Tele-jurnal ma-tinal. 8.50, 4.00 Serial.

“GIUVAIERUL PALATULUI”. 10.15 Televiziunea copiilor. 11.40, 23.00 Perechea potrivită. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00 Telejurnal. 14.45, 3.10 e-Forum. 15.35, 5.05 Fac ce-mi spune inima. Concert. 17.00, 20.40 Re-porter. Buletin informaţional. 17.20, 6.15 TVR 55. 19.45, 3.40 Sport. 21.00 Festivalul Interna-ţional de Foclor, Muzici și Tradiţii în Cișmigiu. 2.10 Dănutz S.R.L. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE JOURNAL 5:20

MAISON, JOLIES MAISONS 5:30 À TABLE ! 6:00 C DANS L’AIR 6:55 TOUS EGO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 CHACUN SA TERRE 7:30 TELE-MATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 PORTRAITS / AUTOPORTRAITS 9:30 CÔTÉ JARDIN 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET DOUDOU 10:10 TiVi5MONDE - RAYMOND 10:15 TiVi5MONDE - TITEUF 10:20 TiVi5MONDE - TITEUF 10:30 TIVI5MONDE - LÉON 10:35 TiVi5MONDE - GERONIMO STILTON 11:00 FLASH INFO 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:55 LE COURT DU JOUR - HISTOIRES DES SA-VOIRS 12:00 LES ETOILES FILANTES 12:20 DES HOMMES ET DES BÊTES 12:30 PLUS BELLE LA VIE 12:55 LE MEILLEUR D’ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:05 LE BBQ DE LOUIS 13:25 FENÊTRES SUR LE MONDE 13:30 J’AI VU CHANGER LA TERRE 14:20 QUE SERA DEMAIN ? NATURE ET HOMME 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LA VIE A MAINS NUES 16:35 FLASH INFO 16:40 PEUPLES DU MONDE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:20 BALADES URBAINES 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 DÎNER À LA FERME 18:45 LECONS DE STYLE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 ENQUÊTES SPECIALES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:05 LE NEGRE DE MOLIERE 23:30 PEUPLES DU MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV-5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 AU SIÈCLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXE 1:50 LE SILENCE DE L’EPERVIER 2:50 DÎNER À LA FERME 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 NGWANE, LE ROYAUME DU SWAZILAND

6.00 Cinemateca univer-sală. 6.20 Documentar. “SUA: libertatea opor-

tunităţilor”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.15-17.00 Revizie tehnică. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 17.35, 4.30 Săptămâna sportivă. 18.05 Sub același cer. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.40, 2.50 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Film. “ULTIMUL ZBOR” (Italia). Episodul 1. 23.20 ȘTIRI. 23.30 Miniserial. “SQUADRA OMICIDI” (Italia). Episodul 1. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Film-spectacol. “Afaceri matrimoniale”. 2.30 Music Mania. 5.00 Lucrări picturale. 5.10 Documen-tar. “SUA: libertatea oportunităţilor”. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Film artistic 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Serial. Hercule Ep.10 SUA 1995 12.00 Recital 13.00 Lumea. Emisiune de sin-

teză. Reluare 13.30 Film artistic 15.30 Să te prezint părinţilor . Reluare 16.30 Serial. Canan – Destin furat. Ep.8. Turcia 2011 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Canan – Destin furat. Ep.9. Turcia 2011 00.00 Film artistic 01.40Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (roman-ce) 06:15 Film serial: Im-postoarea (AP) (romance)

07:15 Teleshopping 08:00 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshop-ping 09:30 Prima telenovela românească: Nu-mai iubirea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima telenovela românească: Numai iu-birea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emi-siune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 00:30 Poveștiri ade-vărate (r) (AP) (dramă) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 03:30 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 04:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv ? Omul care aduce cartea 10:00 Te-leshopping 10:15 Film: Miss naufragiu (r) 12:00 Serial:

Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Clubul de noapte (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neli-niștit, ep.4022 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Centurion 22:25 Profi t 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.14, anul VI 00:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.13, anul IV 01:00 Film: Centurion (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 După 20 de ani (r) 04:00 Serial: Mesaje de dincolo (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е у т р о ”. П р о д о л ж е н и е

9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Юрий Чурсин, Сергей Астахов в многосерийном фильме “Хиромант. Линии судеб” 22.25 “Мозг. Перезагрузка” 23.25 Ночные новости * * * “Городские пижоны” 23.45 “Борджиа” * * * 0.40 Джеки Чан в комедии “Великолепный” 2.20 Мистический триллер “Джошуа” 3.00 Новости 3.05 Мистический триллер “Джошуа”. Продолжение 4.05 “Давай поженимся!”

7.00 Tele-jurnal ma-tinal. 8.50, 4.15 Serial.

“GIUVAIERUL PALATULUI”. 10.00, 22.55 Replay. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.45, 1.35 Curier TV. 16.00, 22.00 Tezaur folcloric. 16.30 e-Forum. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20 TVR 55. 19.45, 3.05 Sport. 21.00, 2.00 Prim plan. 5.20 Dănutz S.R.L. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:20 MAISON, JOLIES MAISONS 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:45 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 CHACUN SA TERRE 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:35 CÔTÉ MAISON 10:00 FLASH INFO 10:03 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET DOUDOU 10:10 TiVi5MONDE - RAYMOND 10:15 TiVi5MONDE - TITEUF 10:20 TiVi5MONDE - TITEUF 10:30 TIVI5MONDE - LÉON 10:35 TiVi5MONDE - GE-RONIMO STILTON 11:00 FLASH INFO 11:03 À TABLE ! 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLEC-TION 11:55 LE COURT DU JOUR - HISTOIRES DES SAVOIRS 12:00 LES ETOILES FILANTES 12:20 KAAMELOTT 12:30 PLUS BELLE LA VIE 12:55 LE MEILLEUR D’ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:03 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 BORIS VIAN, SWING A SAINT-GERMAIN-DES-PRES 14:25 CHACUN SA TERRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 NOS ANCÊTRES LES GAULOISES 16:35 FLASH INFO 16:40 PEUPLES DU MONDE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:20 BA-LADES URBAINES 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 LE NEGRE DE MOLIERE 21:05 FLASH INFO 21:15 PEUPLES DU MONDE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FORT BOYARD 23:40 ITINERIS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 MÉLO 2:45 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GÉO

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 8 IULIE 9 IULIE 10 IULIE 7 IULIE 4 IULIE 5 IULIE Luni 6 IULIE

Miercuri

MICA PUBLICITATEÎCS Synevo angajează pe durată determinată: zugravi, ÎCS Synevo angajează pe durată determinată: zugravi, tencuitori, montatori de ghips, electricieni, instalatori tencuitori, montatori de ghips, electricieni, instalatori

sanitare, încălzire centrală, climatizare și aer condiţionat. sanitare, încălzire centrală, climatizare și aer condiţionat. CV pe adresa: offi ce@consultgrup.euCV pe adresa: offi ce@consultgrup.eu

1 IULIE 201112 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

Varia

BerbecViaţa socială și cea casnică sunt prioritare. Impas în acti-vitatea profesională. Sentimentele sunt blocate de diso-nanţa Marte-Neptun, care predispune și la rătăcire afec-tivă. Pusee de febră, probleme oculare sau o lovitură la cap.

TaurÎn această săptămână, nativul este atașat vieţii de fami-lie și traiului tihnit. Relaţiile parteneriale (afaceri) înregis-trează o înviorare semnifi cativă, ziua de marţi fi ind foar-te benefi că. Posibilă problemă legată de copii, de viaţa unui bătrân din familie sau impas în actul de creaţie. Șanse profesionale de promovare sau mărire de salariu.

GemeniChiar dacă Mercur intră în retrogradaţie, totuși, acești na-tivi nu vor avea prea mult de suferit la capitolul comu-nicare. Profesional, pot fi afectaţi parţial de disonanţa Jupiter-Saturn, dar susţinuţi de conjuncţia Lună-Jupiter. Duminică este posibilă o ruptură de natură matrimonială. Disfuncţie a fi catului sau dischinezie biliară.

RacEmotiv și plin de sensibilitate, acest nativ își va dezvă-lui adevărata sa personalitate datorită relaţiei benefi ce Soare-Uranus. În materie de afaceri, poate să fi e indus în eroare de falsitatea unui zvon. Viaţa afectivă plină de surprize, fi ind posibile unele discuţii cu partenerul de viaţă privind bugetul familiei.

LeuO săptămână nefavorabilă investiţiilor de orice fel. Re-laţiile cu cei apropiaţi sunt excelente, iar viaţa de fami-lie plină de tandreţe și voie bună. Iminentă izbucnire a unui confl ict partenerial, vina fi ind în totalitate a nati-vului Leu.

FecioarăPerioadă excelentă pentru acţiuni fi nanciare, mai ales dacă la acestea participă (pecuniar) și alţi membri ai fa-miliei. Relaţiile parteneriale de afaceri sunt favorizate de benefi citatea aspectului Soare-Uranus. Posibilă inter-venţie chirurgicală în zona stomac - fi cat - vezica biliară.

BalanţăComunicarea, stabilirea de relaţii parteneriale amicale și etalarea cunoștinţelor artistice, tușează, în această săp-tămână, personalitatea nativului. În materie de afaceri, diplomaţia sa poate să-l scoată dintr-o posibilă încur-cătură.

ScorpionAcţiunile absconse, atât de apreciate de acest nativ, re-prezintă preocuparea sa de bază, el reușind să afl e mul-te “taine” ale celorlalţi și să le folosească - fără sentimen-talisme. Conjuncţia Lună-Pluton poate să-i aducă, la sfârșit de săptămână, o nerealizare de natură materială. Se prefi gurează un confl ict deschis cu anturajul.

SăgetătorO săptămână fastă pentru căutătorul fervent al aventurii pasionale și al misterului afectiv. Mai puţin fast este do-meniul acţiunilor sociale unde prestaţia va fi primită cu multă indiferenţă și răceală. Buna conlucrare în familie, mai ales pentru bărbatul Săgetător, deși afectivitatea sa este puternică, dar pe termen scurt.

CapricornSectorul socioprofesional este bine susţinut de Venus. Examenele și interviurile pot fi contraproductive, deci trebuie evitate, pe cât posibil. Disonanţa Marte-Neptun aduce în discuţie un diferend pecuniar între partenerii matrimoniali, dar relaţiile benefi ce Soare - Jupiter - Lună indică șanse multiple în relaţiile parteneriale de afaceri.

VărsătorRelaţiile cu autorităţile, cu Justiţia și cu străinătatea sunt punctele forte ale realizărilor acestui nativ. Mai puţin fastă este situaţia în care se afl ă un membru al familiei. O prestaţie personală impulsiv-persuasiv-arogantă va conduce la distrugerea unei relaţii parteneriale. Atenţie! Bucuriile sufl etului pot fi foarte scump plătite.

PeştiExcelentă prestaţie socială! Examenele și interviurile vor permite nativului reorientarea profesională. Relaţiile parteneriale pot fi afectate de prezenţa Lunii Negre și a Nodului Lunar Sud în Casa a VII-a solară. Trăire și bucurie afectivă intensă.

1-7 iulie1-7 iulie

CALEIDOSCOP

1 iulie EvenimenteEvenimente1863: Războiul civil american: Începe bătălia de la

Gettysburg

1878: S–a încheiat Congresul de pace de la Berlin. Prin Tratatul de pace s–au recunoscut independen-ţa României și drepturile ei asupra Dobrogei. Judeţele Cahul, Bolgrad și Ismail, din sudul Basarabiei, afl ate în componenţa României, sunt încorporate Imperiului Ţarist

1903: Începe prima ediţie a Turului Franţei

1993: România: A intrat în vigoare taxa pe valoare adăugată (TVA) și liberalizarea completă a pre-ţurilor

1999: Regina Elisabeta a II–a a Marii Britanii a inaugu-rat, la Edinburgh, primul parlament scoţian ales în ultimii 300 de ani

2004: Postul de radio România Tineret emite doar pe internet, devenind un post experimental. Direc-torul postului este Florian Pittiș

NașteriNașteri1646: Gottfried Wilhelm Leibniz, matematician și fi lo-

sof german (d. 1716)

1804: George Sand (Amantine Aurore Lucile Dupin), scriitoare franceză (d. 1876)

1906: Estée Lauder, fondatoarea fi rmei de cosmetice ce îi poartă numele (d. 2004)

1934: Sydney Pollack, regizor, producător, actor ameri-can (d. 2008)

1941: Alfred G. Gilman, profesor american, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină

1961: Diana, Prinţe-să de Wales (d. 1997)

1967: Pamela Ander-son

1961: Carl Lewis (Frederick Carlton Lewis), atlet american

1976: Patrick Klui-vert, fotbalist olandez

DeceseDecese0251: Decius, împărat roman (n. 207)

1917: Titu Maiorescu, critic literar, membru fondator al Societăţii Academice Române (n. 1840)

1971: William Lawrence Bragg, fi zician australian, laureat al Premiului Nobel (n. 1890)

1974: Juan Perón, președinte al Argentinei (n. 1895)

Cursuri particulare de tobeBaterist pro-

fesionist oferă lecţii de tobe pentru oamenii care vor să facă carieră în muzi-că, cât și pentru cei care vor să cânte la baterii doar din hobby. Ședinţele con-ţin lecţii teore-tice care includ elementele de bază pentru însușirea acestui instrument (poziţia mâinilor și a picioarelor, maniera de execuţie, aranjamentul setului de tobe), precum și ritmuri de toate genurile, începând de la funk, latin, jazz, rock, pop rock, soul, country, fusion, pop etc.

Contacte: 022566791; 079007559Contacte: 022566791; 079007559

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E I PP EE LL EE RR II NN AA JJ EE 22 00 11 11

M N STIRI SCHITURI BISERICI ICOANE F C TOARE DE MINUNI SFINTE MOA TE

BANAT i OLTENIA M n. TISMANA, Chilia Sf.NICODIM 23 - 25 iulie 2011

P lecarea spre Târgovi te: Vineri, 22 iulie, ora 19. SSosirea la Chi in u: Luni, 25 iulie, ora 23.

Ziua 1, Sâmb t , 223 iulie M n. DEALU: Sf. Liturghie, MMormântul lui Mihai Viteazul, MM n. VIFORÂTA, icoan f c toare de minuni, TTÂRGOVI TE: Curtea domneasc , Turnul Chindia, Bis. Mare Domneasc , M n. SURPATELE, M n. DINTR-UN LEMN (a.1635 d.Hr): Icoana f c toare de minuni ai Maicii Domnului, M n. DINTR-UN LEMN sau M n. BISTRI A: Vecernia. MM n. BISTRI A: Cazare.

Ziua 2, Duminic , 224 iulie M n. BISTRI A Sf. Liturghie, Moa tele i PPE TERA SF. GRIGORIE DECAPOLITUL (Pe tera Liliecilor), M n. ARNOTA, M n. HUREZI, M n. POLOVRAGI, PE TERA POLOVRAGI i CCHEILE OLTE ULUI. TÂRGU JIU: Muzeul Brâncu sub cerul liber > Coloana Infinitului, Masa T cerii si

Poarta S rutului, MM n. TISMANA: Chilia i moa tele Sf. Cuvios Nicodim, MM n. TISMANA: Cazare

Ziua 3, Luni, 225 iulie, M n. Sf.ANA - OR OVA , participare la Sf. Liturghie de Hram Adormirea Sf.Ana, DUN REA: Por ile de Fier, CCRAIOVA: Catedrala Episcopal Madona Dudu, moa tele Sf.Tatiana.

(+373.22) 22.60.43, 33.13.10, 59.78.36 (+373) 68.855.440, 69.336.366, 67.179.501, 79.707.501, 79.336.366, 79.776.216

www.emaus.md office@emaus.md

La 28 iunie, un sobor de preoţi ai Mitropoliei Basarabiei a ofi ciat, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, un parastas de pomenire a victime-lor ocupaţiei sovietice cu ocazia împlinirii a 71 de ani de la anexa-rea Basarabiei de către Uniunea Sovietică.

Data de 28 iunie 1940, când România a cedat URSS Basarabia și Bucovina de Nord, este defi nită de unii istorici drept începutul ocupaţiei sovietice și al procesului de genocid al populaţiei băștinașe.

Ultimatumul care a stat la baza acestei de-cizii a devenit posibil datorită pactului semnat pe 23 august 1939 de ministrul sovietic de Externe, Veaceslav Molotov, și cel al Germa-niei naziste, Joachim von Ribbentrop. Acest document cuprindea și un protocol adiţional secret, prin intermediul căruia Germania și URSS își împărţeau sferele de influenţă în Europa de Est.

În același timp, unii istorici susţin că gu-vernul român a evitat să lupte cu Uniunea Sovietică și a cedat părţi ale teritoriului naţi-onal fără a se trage un singur foc de armă. Pe 29 iunie, tancurile sovietice au ocupat Ţinutul Herţa, Basarabia și nordul Bucovinei. O parte din aceste teritorii au fost încorporate Ucrainei, iar pe alta a fost înfi inţată Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. După ocupaţie, mii de românii, dar și băștinași de alte etnii, au fost arestaţi sau împușcaţi, torturaţi, deportaţi în Siberia, supuși foametei provocată de sovietici. Între anii 1940 și 1950, conform recensămin-telor ofi ciale, populaţia românească s-a redus cu o treime.

Pe 28 iunie 2010, prin decretul fostului președinte interimar Mihai Ghimpu, ziua de 28 iunie 1940 a fost declarată „Zi a ocupaţiei sovietice”.

Biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei

Cu prilejul comemo-rării a 75 de ani de la trecerea în eternitate a juristului, profesoru-lui, ideologului, gaze-tarului, scriitorului și omului politic Con-stantin Stere, născut în Basarabia, dar sfâr-șind la Bucov (lângă Ploiești), la conacul devenit, între timp, Muzeul „Constantin și Ion Stere”, Consiliul Judeţean Prahova, Muzeul Judeţean de Istorie și Arheologie Prahova, Fundaţia „Constantin Stere” și Societatea Cultural-Istorică au organizat o serie de manifestări omagiale.

La evocarea personalităţii și

operei lui Constantin Stere au

participat oameni de cultură cu-

noscuţi de pe ambele maluri ale

Prutului: acad. Eugen Simion,

Mircea Ionescu Quintus – pre-

ședinte de onoare al PNL (94 de

ani), împreună cu soţia, poetul basarabean Valeriu Matei, iar de la Paris a venit Suzana Stere-Paleologu (nora lui Constantin Stere, cea care a donat conacul de la Bucov administraţiei jude-ţene, în vederea transformării acestuia în muzeu), ing. Mircea Cosma – președintele Consiliu-lui Judeţean Prahova, de nume-le căruia se leagă transformarea fostului conac (ajuns o vreme cârciumă!) în muzeu memorial. Au mai fost prezenţi, de aseme-nea, personalităţi ploieștene, numeroși tineri veniţi în Parcul „Constantin Stere”.

Mărturisind, cu emoţie, că le este recunoscător celor care au reînviat conacul în care Con-stantin Stere și-a petrecut ulti-mii ani din viaţă, Mircea Ionescu Quintus și-a reamintit că „aici, la Bucov, mă simt foarte bine, pentru că a fost moșia bunicului meu, iar soţia lui Constantin Stere, Ana, era mătușa mea; pe vremea când eram copil, mă ascundeam sub scara interioară a conacului, de unde ascultam nemișcat, ore întregi, cum Stere dicta dactilografului celebra sa operă «În preajma revoluţiei»”.

La rândul său, acad. Eugen Simion, ploieștean de origine,

a dorit să ne înștiinţeze că și-a respectat promisiunea făcută în 2010, la inaugurarea muzeului, de a repara greșeala Academiei Române, cea care, în anul 1920, i-a respins titlul de academician lui Constantin Stere: „Recent, Academia Română i-a decernat lui Constantin Stere, post-mor-tem, titlul de academician. Așa-dar, m-am ţinut de cuvânt!”.

Deși nu și-a revenit încă după o gravă boală, Valeriu Matei a ţinut neapărat să fi e prezent la acest eveniment, alături de fraţii săi ploieșteni. Cu acest prilej, domnia sa a anunţat că, în urma unui sondaj de opinie, „Constan-tin Stere a fost declarat persona-litatea secolului XX în Basarabia”. Oaspetele de la Chișinău și-a ex-primat speranţa ca mult-promisa casă memoriala „Constantin Stere” din Chișinău să capete cât mai repede contur.

Principalul organizator al manifestării, ing. Mircea Cos-ma, președintele Consiliului Judeţean Prahova, și-a început alocuţiunea cu mulţumirile adresate doamnei Suzanei Ste-re-Paleologu, pentru donaţia făcută către Consiliul judeţean. Proiectul – conturat în anul 1990, s-a fi nalizat anul trecut,

când muzeul a fost inaugu-rat. Momentul omagial a fost marcat și prin realizarea unor medalii comemorative și a unor brevete. Acestea au fost acorda-te tuturor invitaţilor prezenţi,

dar și celor care au contribuit la renovarea și amenajarea muze-ului. Manifestarea de la Bucov s-a încheiat cu depunerea de corone și jerbe de fl ori la bus-turile lui Constantin Stere din

curtea muzeului și, respectiv,

cel de pe Aleea Scriitorilor din

parcul care-i poartă numele.

Ioan POPESCU-PLOIEŞTISursa: Foaia Naţională

Constantin Stere a primit post-mortem Constantin Stere a primit post-mortem titlul de membru al Academiei Românetitlul de membru al Academiei Române

Parastas de pomenire

pentru victimele ocupaţiei sovietice

Cine îmbracă România în roşu şi ce rod aşteaptă?În satele din România se vând cu

un succes deosebit produsele fi rmei „SC RODBUN GRUP SRL”, de distribuţie a seminţelor și pesticidelor, companie cu sediul central în capitală, cu fi liale și centre regionale, de regulă, în ma-rile orașe ale ţării.

Preţurile practicate de această fi rmă sunt foarte atrăgătoare pentru agricultorul român. De exemplu, în cazul seminţelor de porumb, costul unui kilogram se afl ă undeva sub ju-mătatea celui practicat de companiile care vând produse similare importate din Europa Occidentală sau SUA. Toţi cumpărătorii de seminţe de porumb așteaptă, după cum spune și denumi-rea fi rmei comercializatoare, rod bun și cât mai bun.

Moldovenii de FunduleaClienţii sunt foarte mulţumiţi de

calitatea produselor, realizate, în mare parte, la Staţiunea experimentală de cercetări și producţie de la Fundulea, localitate situată în imediată apro-piere de București. Pe ei îi bucură și primirea la livrarea mărfi i și a unui tri-cou, drept cadou care să-i fi delizeze în calitate de cumpărători. Acest tricou este de culoare roșie, având pe partea superioară, în dreptul inimii, sub sigla fi rmei, următoarea inscripţie, scrisă cu un alb pur și sincer: „MÂNDRU CĂ SUNT MOLDOVEAN!”

În felul acesta, România, ţară cu o numeroasă populaţie rurală, se îm-bracă în roșu la propriu, iar românii ardeleni, bucovineni, bănăţeni sau dobrogeni sunt loviţi în patriotismul

lor regional și devin propagandiști involuntari sau, în cel mai rău caz, un fel de oameni-sandvici ai moldove-nismului pe teritoriul românesc. Și toate acestea cu nemijlocitul concurs al companiei din București! Aici se cuvine să amintim, pentru liniștea prietenilor și neprietenilor de tot soiul, dar și pentru a nu păcătui în faţa adevărului, că, etnic vorbind, toţi moldovenii sunt români, chiar dacă nu toţi românii sunt moldoveni după locul lor de baștină sau de muncă și trai. Nu spunem cu asta mare lucru, doar subliniem un adevăr simplu, elementar.

Vasile Stati şi „Rod bun” ideologicÎnţeleptul și greu încercatul popor

român are o zicală-îndemn la care sperăm să nu se fi gândit generoșii propagandiști de la „RODBUN”: Ori te poartă cum ţi-e vorba, ori vorbeș-te cum ţi-e portul!” Din fericire, un astfel de pas este imposibil de făcut în România de astăzi. Sunt tot mai puţini nostalgici ce tânjesc după roșul ideologic, iar românii din alte regi-uni decât cea dintre Prut, Dunăre și Carpaţii Orientali nu se pot identifi ca drept localnici moldoveni nici dacă, de la naștere și până la moarte, le-ar unge buzele cu mierea „înţelepciunii” sale renumitul „învăţat” Vasile Stati de la Chișinău, cu toţi tovarășii lui de idei de la Tiraspol.

Visul lui PotiomkinÎntrebarea care se pune este dacă

inscripţia de pe tricou este o nevino-vată greșeală sau – și asta ar fi grav! – există o legătură cu adepţii ideologiei

moldoveniste de la răsărit de Prut,

dirijaţi și sponsorizaţi de către urmașii

unei foste puteri imperiale ce a încer-

cat fără succes să răpească întregul

teritoriu românesc în 1812 și 1878.

Românii, oriunde ar locui în prezent,

nu vor putea uita niciodată că favo-

ritul ţarinei Ecaterinei a II-a, contele

Grigori Aleksandrovici Potiomkin de

Taurida, a visat, până în clipa morţii

sale pe drumul dintre Chișinău și Iași,

și la gubernia Oltenia, și la gubernia

Transilvania, și la gubernia Muntenia

(sau Valahia), toate, desigur, ca părţi

ale pravoslavnicului Imperiu ţarist.

Sămânţă de ceartă sau de împăcare?Sperăm ca temerile noastre să fi e

total nejustifi cate, iar fi rma bucureș-

teană „Rod bun” își va distribui cu

și mai mare succes produsele sale

extraordinar de competitive atât în

România, cât și în Republica Moldova,

oferind cu aceeași generozitate trico-uri cu o culoare numaidecât schim-bată, de un albastru pacifi cator, de exemplu. La inscripţie, în mod sigur, nu s-ar supăra nimeni din România, dacă cuvântul „moldovean” ar fi în-locuit cu „român” – această rectifi care fiind corespunzătoare adevărului, din ale cărui roade bune sperăm să ne înfruptăm cu toţii. Nu de alta, dar atunci când economicul intră în zona politicului, încercând să-l concureze și chiar să-l substituie, lucrurile pot lua o întorsătură neașteptată. Nutrim speranţa că „moldovenii” bucureșteni de la „Rod bun” își vor da seama de asta. Altminteri vom fi nevoiţi să lansăm o campanie publică energică de sabotare a produselor „ambalate” ideologic în zdrenţele roșii ale deșu-cheatei teorii moldoveniste și prin excelenţă românofobe a domnului Stati. Din sămânţă proastă, rod bun nu răsare niciodată!

Iuliu POPOVICI, FLUX

Rod bun din sămânţa discordiei?