Ziarul Flux, Ed. 28 (953)

Sectorul vinicol se îndreaptă către o criză profundă. Autorităţile

par să nu observe aceasta

Companiile vinicole își evaluează pierderile suporta-te în urma interzicerii importului de vinuri moldove-nești în Federaţia Rusă. În cadrul unei mese rotunde organizate de Ofi ciul Național al Viei și Vinului, mai mulţi vinifi catori au atenţionat că, fără un suport adecvat din partea Guvernului, a sectorului bancar, unul dintre sectoarele de bază ale economiei naţio-nale ar putea fi , practic, distrus. Un studiu elaborat de expertul Andrei Crigan și prezentat la respectiva întrunire arată că numai în 2013, vinăriile au ratat venituri de peste 18,3 milioane de dolari din cauza embargoului rusesc.

Continuare în pag. 4

9.08.2014

Soare, 19 33 0C

8.08.2014

Soare, 18 33 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................18.47011 Do lar ame ri can ............. 13.80791 Leu românesc ................. 4.15711 Ru blă ru sească ............... 0.3810

Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

Activitatea duce la mai multe împliniri decât prudenţa.

Vauvenargues

Cursul valutar 8.08.2014

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 8 august 2014

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Sf. Mc. Ermolae; Sf. Mc. Paraschevi

Consecvenţa lui Iurie Roşca şi paradoxurile politicii moldoveneşti

Pacienţii din Moldova plătesc sume fabuloase pentru tratamentul „gratuit” al infarctului miocardic

Teoria Lumii Multipolare: efortul Ideii şi a Voinţei împotriva paradigmei liberale şi occidento-centrismului

Pagubele războiului din Fâşia Gaza sunt între patru şi şase miliarde de dolari

22

55

66

99

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

SOCIAL

GEOPOLITIC

EXTERNE

Poşta Moldovei ABONAREA 20141 lună 3 luni 6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2014ABONAREA 2014GPF

Fondat în 1995 Nr. 28 (953)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

Creştin-democraţii şi-au făcut publică decizia de a participa la

viitoarea campanie electorală

PPCD ca alternativă reală actualei guvernări PPCD ca alternativă reală actualei guvernări

Marţi, 5 august, PPCD a convocat o conferinţă de presă în cadrul căreia și-a anunţat decizia de a participa la viitoarele alegeri parlamentare din 30 noiembrie 2014. În deschiderea conferinţei, Victor Ciobanu, președin-te PPCD, a informat jur-naliștii că recenta ședinţă a Consiliului Naţional al formaţiunii a dezbătut situaţia politică din ţară și a hotărât să se angaje-ze în cursa electorală.


Vor mânca polonezii merele moldovenilor?

Producătorii agricoli din ţară protestează, iar acţiunile acestora riscă să ia amploare în următoarea perioadă. Cu recolta pe dealuri și cu perspective tot mai incerte, după ce Federa-ţia Rusă a interzis recent importul de fructe și conserve moldovenești, aceștia acuză statul că i-a lăsat singuri în faţa problemelor.


Marţi, 5 august, s-a stins din viaţă fostul vi-ceministru al Justiţiei, Gheorghe Susarenco, în urma unui atac de cord.

Născut la 30 iulie 1956 în satul Sadova, raionul Călărași, el a fost unul dintre cei mai apreciați juriști din Republica Moldova. De-a lungul timpului, Gheorghe Susarenco a deţi-nut funcţiile de judecător al Curţii Constitu-ţionale și de judecător al Curţii Supreme de Justiţie.

În perioada 2004-2005 a deținut funcţia de viceprimar al municipiului Chișinău, iar în 2005-2009 a fost deputat în Parlamentul Re-publicii Moldova.

A fost un aprig luptător cu corupţia din justiţie și un promotor convins al reformelor în sistemul judiciar.

Gheorghe Susarenco a fost înmormântat ieri la Cimitirul Central din capi-tală. Dumnezeu să-l odihnească în pace.

Fostul deputat şi viceministru al Justiţiei, Gheorghe

Susarenco, a plecat la Domnul

8 AUGUST 201422F L U XF L U X Actual

„…unde sunt doi sau trei, adunaţi în numele Meu, acolo sunt și Eu în mijlo-cul lor” (Matei 18, 20)

Etapa I-a – Frontul Popular Etapa I-a – Frontul Popular din Moldovadin Moldova

1989-90 – Lupta pentru Biserică, limbă și alfabet, anihilarea agenţilor de infl uenţă externă din cadrul insti-tuţiilor de stat.

(Dușmanii lui Iurie Roșca – no-menclatura sovietică.)

Etapa a II-a – de la FPM la PPCD Etapa a II-a – de la FPM la PPCD 1994-1999 – Lupta pentru iden-

titatea naţională și lupta contra co-rupţiei.

2000-2004 – Lupta contra comu-nismului în toate structurile statului.

2005-2009 – Lupta pentru forti-fi carea și consolidarea instituţiilor statului în contextul schimbărilor geopolitice (tactica soft-power). Pe-rioada diplomaţiei asimetrice.

(Dușmanii lui Iurie Roșca – no-menclatura sovietică (Lucinschi, Vo-ronin, Diacov, Sangheli, Ciubuc) și copiii acestora, deveniţi, între timp, adepţii religiei liberal-troţkiste, no-menclatura eurofi lă (Filat, Sturza, Lupu, Urechean ș.a.).)

Etapa a III-a – Perioada Etapa a III-a – Perioada de reevaluarede reevaluare

2009-2012 – Lupta pentru reveni-rea la tradiţie, Ortodoxie și pentru consolidarea internă a societăţii în contextul colapsului dreptului inter-naţional și a noilor provocări. Lupta contra uzurpării puterii de stat. Re-

nunţarea la tactica soft-power. Bă-tălia ideilor și conceptelor, în urma căreia este conturat tot mai clar pro-fi lul dușmanului naţional – liberalis-mul democrat de factură troţkistă.

Etapa a IV-a – RelansareaEtapa a IV-a – Relansarea2013-2014 – Lupta contra lumii

moderne, contra cancerului social – a vechilor paradigme – contra co-munismului și a liberalismului, con-tra determinismului materialist din toate domeniile vieţii sociale.

Lupta pentru moralitate, credinţă, adevăr și pentru un loc demn sub soare a ţării noastre în contextul vii-toarelor procese geopolitice.

(Dușmanii lui Iurie Roșca – aceeași nomenclatură sovietică din gașca lui Diacov, Lucinschi și aceiași plozi ai lor – nomenclatura neotroţkistă de factură eurofi lă.)

Pe parcursul întregii perioade de existenţă a RM, dar și de activitate politică a lui Iurie Roșca, putem ob-serva consecvenţa cu care a acţionat în interesul ţării și a poporului, apli-când diferite tactici, în funcţie de schimbările timpului. De asemenea, observăm că de la începutul existen-ţei RM și a activităţii lui politice până în prezent, dușmanii îi rămân ace-iași, și nu contează că anterior vor-beau moldovenește, iar astăzi româ-nește, sau că mai ieri pledau pentru URSS, iar astăzi pentru UE, că mai ieri erau ateiști, iar astăzi ţin lumânări aprinse în biserici – au rămas ace-leași persoane și aceleași interese. Chiar dacă vectorul politicii externe și retorica primelor două etape este diferită de vectorul și retorica celor

de pe urmă – acestea nu pot repre-zenta decât capacitatea uluitoare a lui Iurie Roșca de adaptare la mediul agresiv al politicii internaţionale în interesul politicii interne a Statului. Desigur, au fost făcute și greșeli, dar nu greșește doar un om mort. Să în-văţăm din propriile greșeli!

Ștefan cel Mare a practicat diplo-maţia asimetrică atunci când se alia când cu un imperiu, când cu altul, mereu fi ind urmărit interesul ţă-rii și al credinţei strămoșești, chiar de a fost nevoit să sufere și înfrân-geri rușinoase. Să urmăm exemplul Domnitorului, să luăm SABIA drep-tăţii în mână și să știm să ne apărăm bucata noastră de pământ. Pentru ca să nu stea nimeni cu capul plecat în faţa nimănui. Capul plecat sabia nu-l taie, dar nici soarele nu-l vede! – spune o veche zicală.

Unii camarazi, din naivitate, din prostie, din frustrări, din incapacita-te intelectuală de a se adapta schim-bărilor dramatice a contextului in-ternaţional și din simplă sminteală, acceptă să devină portavoce și chiar armă a dușmanilor trecuţi și actuali contra camarazilor. Acest fapt regre-tabil trebuie să devină doar un argu-ment în plus în necesitatea fortifi că-rii capacităţilor noastre de adaptare continuă la mediul politic agresiv și să aplicăm mereu tactici de luptă politică care să asigure dăinuirea neamului, chiar dacă riscăm să nu fi m înţeleși de mai multă lume, mai ales că opinia publică este manipu-lată din greu prin tehnologiile mo-derne în cadrul războaielor informa-

ţionale. Da, politica e paradoxală și

adesea șocantă – așa e orice război.

Cu elan patriotic netrecător, cu

dragoste pentru Ortodoxie și pentru

Ţara noastră, cu iubire pentru Lim-

ba mamelor noastre și a străbunilor

noștri, știu că viitorul e în mâinile noastre. Axa de valori Dumnezeu-Neam-Familie-Persoană nu poate fi învinsă. Viitorul va fi așa cum ni-l dorim!

Cezar SALAGOR

Consecvenţa lui Iurie Roşca şi paradoxurile politicii moldoveneştiConsecvenţa lui Iurie Roşca şi paradoxurile politicii moldoveneşti

Începe lupta mare. Iurie Roşca începe primul bătălia politică!

Unul dintre cei mai curajoși politicieni și non-conformist în același timp, Iurie Roșca, ne readuce aminte că PPCD este un partid care ar putea reveni în Parlament.

O opţiune politică care merită luată în serios. De ce nu?

Șansele sunt egale în condiţiile în care actuala guvernare înregistrează un antirating. Partide care se discre-ditează și nu mai au nicio șansă în scurt timp să mai obţină încrederea oamenilor.

Trebuie să recunoaștem că Iurie Roșca are curajul pe care puţini l-ar fi avut dintre politicienii moldoveni.

Nu mă refer doar la perioada de la începutul anilor 1990 încoace. Este omul care a crescut efectiv un electorat bazat pe anumite valori.

A fost unul dintre politicieni care a renunţat la anumite principii mai puţin sănătoase și a încercat să-și promoveze ideile prin negociere.

Mulţi l-au declarat trădător sau omul care s-a „sinucis”, puţini însă înţeleg că e un politician constructiv, atunci când este cazul. Pe Roșca l-a sancţionat nu poporul, dar Marile Puteri.

Este un actor politic care îmbină nu doar abilităţi politice, dar și pe cele de bun organizator, intelectual.

PPCD a fost mereu partidul bazat pe o idee, pe un anumit conţinut și nu a corupt alegătorul. Ceea ce este foarte important.

O idee care s-a dovedit a fi sănătoasă, atunci când a ales să se facă aliat cu PCRM, pentru a crea premise de a implementa anumite programe. Să nu uitam: cu PCRM atunci s-au aliniat toţi, și Diacov, și Băsescu, și Saakașvili.

Rămâne să vedem care va fi totuși mesajul acestui partid în contextul în care PL și PLR lasă senzaţia că speculează pe seama ideii naţionale și o trans-formă în una străină pentru moldoveni.

Sper și sunt convins că mesajul naţional al celor care se declară români în Republica Moldova va lua o altă formă, cu mult mai modernă decât cea promovată de unele grupări care vor ca Republica Moldova să dispară de pe harta lumii. Iar odată cu asta, platforma disputelor politice să se mute pe un alt segment decât cel al identităţii și limbii naţionale.

Iurie Roșca începe primul bătălia politică, omul ăsta are multă demnitate și dușmanii politici au mult de lucrat la denigrarea lui.

Nicolae PASCARU

Sursa: voxpublika.md

Cu aproximativ două săptămâni în urmă,

președintele Timofti ajunsese iarăși de po-

veste. Într-o situaţie extrem de complicată, cu

embargouri, tensiuni în ţară și confl ict armat

la frontieră, șeful statului nu a găsit nimic mai

bun de făcut decât să împartă cu generozitate

înalte distincţii de stat deputaţilor, miniștrilor

și altor demnitari de stat din sânul puterii, care

au trudit din greu la realizarea obiectivului de

asociere cu Uniunea Europeană. Ordinele și

medaliile au fost acordate la propunerea Minis-

terului Afacerilor Externe și Integrării Europe-

ne, precum și a partidelor din Coaliţia pentru

Guvernare Pro-Europeană.

Astfel, 50 de reprezentanţi ai coaliţiei de la guverna-re au fost decoraţi „în semn de înaltă apreciere a con-tribuţiei la promovarea reformelor bazate pe valorile și standardele europene, pentru merite deosebite în asigurarea negocierii, semnării și ratifi cării Acordului de asociere Republica Moldova – Uniunea Europea-nă, aportul la liberalizarea regimului de vize cu statele membre ale UE și ale spaţiului Schengen și activitate intensă în vederea sporirii prestigiului ţării pe plan in-ternaţional”. Nimeni nu a fost trecut cu vederea, nici corupţii, nici raiderii, nici mafi oţii (cel puţin așa s-au numit de-a lungul timpului între ei cei care s-au învred-nicit de înalta apreciere a președintelui ţării).

De „Ordinul Republicii”, cea mai înaltă distincţie în stat, care se acordă pentru merite excepţionale întru binele Patriei și al omenirii, s-au învrednicit ex-prim-vicepreședintele Parlamentului, Vladimir Plahotniuc, fostul spicher Marian Lupu și actualul, Igor Corman, deputatul liberal-reformator Ana Guţu, premierul Iurie Leancă, ministrul de Externe, Natalia Gherman, depu-tatul liberal-democrat Valeriu Streleţ, dar și secretarul general al Aparatului președintelui, Ion Păduraru.

De menţionat că ex-premierul Vladimir Filat și-a luat înalta distincţie ceva mai devreme, la sfârșitul anului trecut, tot „în semn de înaltă apreciere a meritelor de-osebite în promovarea valorilor democratice, pentru contribuţie substanţială la aprofundarea dialogului dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană” și, probabil, în semn de consolare pentru demiterea sa din funcţie pentru fapte de corupţie.

Decizia șefului statului a provocat un soi de conster-nare chiar și printre cei mai aprigi susţinători ai actu-alilor potentaţi. Nemaivorbind de cei care manifestă pentru aceștia mai puţină simpatie.

După ce a fost criticat dur gestul președintelui, după ce s-a spus că locul multora dintre cei decoraţi este la pușcărie, trei dintre cei distinși au renunţat la medalii. S-ar putea ca exemplul lor să fi e urmat și de alţii în tim-pul următor, pentru că astfel de gesturi sunt apreciate de public și dau bine la imagine. Unii au spus însă că distincţiile nici nu se cer, nici nu se refuză, așa că să le poarte sănătoși.

Cel mai important este că președintele Timofti nu regretă nimic și nu se lasă intimidat de critici. Înghesu-it zilele acestea de presă, el nu a părut deloc deranjat. Pentru că pe șeful statului rar ce îl poate deranja și îl scoate din echilibrul cu propria persoană.

FLUX

Şeful statului şi sacul cu medalii

8 AUGUST 2014 33 F L U XF L U XPolitic

Urmare din pag. 1El a specifi cat că Republica Moldova

are nevoie de o guvernare puternică, de o mână forte, care va avea curajul să dea o bătălie totală clanurilor care și-au subordonat-o. De asemenea, Ciobanu a menţionat că PPCD îl va propune primul pe lista electorală pe Iurie Roșca, membru al Biroului forma-ţiunii. Președintele PPCD a ţinut să ac-centueze că lista electorală va include atât membri de partid, cât și persona-lităţi fără afi liere politică. PPCD se pre-zintă în faţa opiniei publice în calitate de ALTERNATIVĂ actualei guvernări.

În continuare a luat cuvântul Iurie Roșca. Prezentăm mai jos principalele teze din intervenţia sa:

Stimaţi prieteni,Stimaţi prieteni,Au trecut cinci ani de la instalarea la

guvernare a actualei coaliţii. În acest răstimp, chiar și cei care au avut aștep-tări majore s-au dezamăgit total.

Cei care s-au cocoţat în vârfurile pi-ramidei statale au venit pe valul zilei de 7 aprilie 2009. Anume tentativa de lovitură de stat din acea zi a fost folo-sită drept mit fondator de către aven-turierii ajunși la putere.

Lunga poveste cu alegerea șefului statului, cu repetarea alegerilor par-lamentare, cu referendumuri eșuate și, în sfârșit, cu alegerea nelegitimă a lui Nicolae Timofti în calitate de pre-ședinte al ţării s-a soldat cu uzurparea puterii de stat.

Puterea de stat a fost acaparată de o mână de șarlatani, care o exercită în interes propriu și în detrimentul popo-rului. Privatizările abuzive, deturnarea

banilor publici, preluarea controlului asupra marilor afaceri sunt singurele lor preocupări.

Reţeaua de televiziuni afl ată la cheremul acelorași oligarhi, prezintă integrarea europeană ca pe o grandi-oasă izbândă istorică. Însă „povestea de succes”, promisă de guvernanţi, s-a transformat în una de coșmar.

Criza economică a atins proporţii dezastruoase. Mediul de afaceri este călcat în picioare, iar moldovenii con-tinuă să părăsească cu sutele de mii ţara în căutarea unei bucăţi de pâine.

Semnarea Acordului de asociere și a celui de liber schimb cu UE transformă ţara într-o colonie economică a cor-poraţiilor transnaţionale. Moldova a ajuns sub guvernare externă. Birocra-ţia europeană exercită întreaga putere în stat prin intermediul vasalilor săi de la Chișinău.

Guvernarea neoliberală sfi dează în mod făţiș statutul de neutralitate al Republicii Moldova. Ea s-a angajat deschis de partea cercurilor de infl u-enţă occidentale în „războiul rece” contra Rusiei.

Ţara noastră a pierdut deja piaţa ru-sească, iar UE nu va putea compensa pierderile uriașe ale producătorilor autohtoni.

În legătură cu criza din Ucraina, re-gimul de la Chișinău s-a solidarizat deschis cu cel de la Kiev. Și asta în timp ce se impunea un apel la pace și la re-zolvarea confl ictului la masa de nego-cieri.

Prin adoptarea scandaloasei legi despre egalitatea șanselor, regimul a dat o lovitură puternică tradiţiei noas-

tre creștine, moralei publice și bunu-

lui-simţ. Lor nu le pasă de propriul po-

por. Singura lor grijă este să fi e neteziţi

pe cap de către patronii lor europeni și

americani.

Puterea în exerciţiu a dezbinat soci-

etatea, provocând o destabilizare po-

litică de proporţii și subminând unita-

tea teritorială a ţării.

Așadar, viitoarele alegeri parlamen-

tare sunt o șansă unică pentru ieșirea

din impas. Iar PPCD reprezintă o AL-

TERNATIVĂ reală actualei guvernări.

Printre principalele teze ale progra-

mului electoral al PPCD se vor regăsi

următoarele:

• La baza Ideii Naţionale trebuie

să stea Ortodoxia, principalul factor

de coeziune între cetăţenii de toate

etniile.

• Ţara trebuie să-și întemeieze efor-

tul de renaștere economică pe prin-

cipiile protecţionismului. La baza

suveranităţii politice a ţării trebuie să

stea suveranitatea ei economică.

• Se impune apărarea pieţei interne

de invazia mărfurilor și a capitalului

străin, precum și stimularea oameni-

lor de afaceri autohtoni prin pârghii

fi scale, creditare și vamale.

• Este vitală stimularea prin mijloa-

ce economice a reîntoarcerii gaster-

baiterilor moldoveni acasă.

• Singura garanţie de prosperare o poate oferi doar reindustrializarea economiei naţionale.

• Prioritatea strategică a ţării con-stă în redeschiderea pieţelor din spa-ţiul CSI.

• Interesul naţional dictează afi r-marea pe plan internaţional a statu-tului de neutralitate permanentă.

• Relaţiile Moldovei atât cu Vestul, cât și cu Estul trebuie să fi e de parte-neriat, nu de vasalitate.

• Vom face dreptate prin urmărirea penală și pedepsirea tuturor celor care se fac vinovaţi de crimele din 7 aprilie 2009, de uzurparea puterii de stat, de acapararea averilor pe căi nelegitime.

În încheiere, Iurie Roșca a ţinut să accentueze următoarele:

„Precizez încă o dată: pe lista elec-torală a PPCD vor fi nu doar membrii partidului nostru. Ea este deschisă pentru oameni din orice partid sau fără apartenenţă de partid, care sunt animaţi de sentimente patriotice și vor să pună umărul la renașterea ţării.

Partidul Popular Creștin Democrat face apel către toţi cetăţenii la unitate și la acţiune solidară.

Vă chem să ne unim cu toţii într-un efort de eliberare a Moldovei de sub jugul actualei guvernări.

Dumnezeu să binecuvânteze Repu-blica Moldova!”

FLUX

Creştin-democraţii şi-au făcut publică decizia de a participa la viitoarea campanie electoralăPPCD ca alternativă reală actualei guvernări PPCD ca alternativă reală actualei guvernări

Capacitatea sălii este de până la 100 de persoane (aranjament tip teatru).

Sala de Conferinţe poate fi închiriată în diverse scopuri:• traininguri • seminare• mese rotunde • prezentări • conferinţe de presă • evenimente

corporative etc.• zile de naştere

Servicii suplimentare:• Asigurarea suportului tehnic (sonorizare,

proiectare, laptop, imprimantă, internet, suport fl ipchart, pupitru etc.).

• Serviciul „Catering”: organizarea pauzei de cafea, a dejunului, prânzului, cinei, a recepţiilor.

Avantaje:• Amplasarea sediului UP – centrul municipiului

Chişinău• Preţuri accesibile• Posibilitatea de negociere• Locuri de parcare

Regim de lucru: luni-vineri: 8.00-17.00 sâmbăta-duminică: 8.00-20.00Costul de închiriere: 250 lei/ora – până la 1600 lei/ziTarifele pot fi uşor negociabile, în funcţie de numărul de zile ocupate.Reduceri pentru arenda de lungă durată.Date de contact: tel. 022-23-27-11; mobil: 079774480 – Valentina Şerpu, director executiv UP; e-mail: universitateapopulară@gmail.com

Universitatea Populară oferă:Servicii de închiriere a Sălii de Conferinţe

Loc – mun. Chişinău, strada Anatol Corobceanu, 17

8 AUGUST 201444F L U XF L U X Economic

Urmare din pag. 1Analiza a fost efectuată în baza

datelor colectate de la 18 compa-nii vinicole din Republica Moldova, cele mai expuse pe piața rusă, care concentrează circa 80 la sută din cantitățile de vinuri exportate pe această piață.

Chiar dacă autorităţile au tot afi r-mat că acest ultim embargo nu va avea consecinţe la fel de dramatice ca și cel din 2006, pentru că între timp au fost diversifi cate pieţele de desfacere pentru vinurile moldove-nești, studiul arată că în primele trei luni ale anului 2014, toate exportu-rile de băuturi alcoolice s-au dimi-nuat cu 28%. Totodată, exporturile către ţările CSI s-au redus în această perioadă de două ori.

Cifra de afaceri a întreprinderilor vinicole a scăzut cu un sfertAceste scăderi au fost infl uenţate

atât de interdicţiile impuse de Fe-deraţia Rusă, cât și de reducerea de două ori a livrărilor către Ucraina. În consecință, vinifi catorii din Republi-ca Moldova au înregistrat în primele trei luni ale anului 2014 vânzări to-tale de aproximativ 429 de milioane de lei, ceea ce reprezintă doar puţin peste 75 la sută din cifra de afaceri a anului trecut.

Autorul studiului arată că, după embargoul din 2006, vinifi catorii au depus eforturi considerabile de a penetra, cu forțe proprii, noi piețe. Acest fapt, cumulat cu redeschide-rea pieței ruse, a făcut ca în ultimii ani exporturile moldovenești de vi-nuri să revină pe un trend ascendent.

Însă în toamna anului 2013, pla-nurile multor companii vinicole au fost date peste cap. Lovitura apli-cată ramurii vinicole a fost cu atât mai dureroasă, cu cât, potrivit mai multor operatori de pe piață, aceștia începuseră să înregistreze succe-se importante pe piața rusă prin penetrarea de segmente cu valoa-re adăugată mai mare și sporirea cantităților livrate.

Astfel, în anul 2013, în lipsa em-bargoului, vinăriile ar fi putut avea în Rusia livrări efective de circa 52,6 milioane de dolari. Prin urmare, ve-niturile ratate estimate se cifrează la circa 18,3 milioane doar în 2013.

Crigan menţionează că embargo-ul rusesc a picat într-un moment de conjunctură defavorabilă și pe alte piețe tradiționale, cum ar fi situația confl ictuală din Ucraina, restricțiile valutare din Belarus, care duc la re-turnarea cu mari întârzieri a contra-valorii exporturilor livrate, și depre-cierea bruscă a monedei naționale din Kazahstan.

„Expunerea ca și cotă a vânzărilor pe piața rusă a companiilor locale a variat de la 20 la 95%, astfel impac-tul pentru afacerile lor este semnifi -cativ. Recuperarea investițiilor ca re-zultat al celui de-al doilea embargo este pusă în pericol, inclusiv persistă riscul scoaterii din circuitul produc-tiv a plantațiilor înfi ințate, datorită lipsei de resurse fi nanciare pentru prelucrarea acestora”, se arată în analiză.

Companiile vinicole, cu datorii de 1,730 de miliarde de dolari la bănciEmbargoul a început să se resim-

tă semnifi cativ prin înrăutățirea situației fi nanciare și creșterea substanțială a presiunii creditelor contractate anterior. Companiile vinicole au înregistrat, în primul tri-mestru al anului curent, un sold al datoriilor la bănci de 1,730 de mili-arde de dolari.

Datele de la cele 18 companii cer-cetate în contextul studiului, care în anii 2012 și 2013 au asigurat circa 50.5%, respectiv 44.7% din valoarea exporturilor de vinuri ale Republicii Moldova, arată că acestea se con-fruntă cu probleme fi nanciare ma-jore legate de imobilizările mari în stocuri și creanțe, dar și de achitarea cu furnizorii. Aceste vinării sunt la fel de expuse și pe partea de presiune a creditelor, lor revenindu-le circa 63.6% din soldul creditelor bancare pe termen lung. De altfel, veniturile ratate estimate de cele 18 companii depășesc cifra de 15 milioane de do-lari sau 82% din pierderile estimate pentru 2013.

Exigențele în creștere ale furnizo-rilor față de vinifi catori, în condițiile în care imobilizările în stocuri și creanțe rămân constant ridicate, de cele mai mult ori din motive obiec-tive, creează o sensibilitate extrem de ridicată a nivelului de lichiditate la modifi carea vânzărilor. O scădere mai semnifi cativă a vânzărilor, care se prefi gurează deja drept urmare a celui de-al doilea embargo, potrivit expertului, ar putea cauza blocaje fi nanciare iminente la o bună parte din vinării.

După embargoul din 2006, ex-punerea sistemului bancar pe vinifi cație a scăzut considerabil, se mai menţionează în studiu. La sfârșitul anului 2013, această cotă s-a redus de la 15.4 la 4.8% (circa 2 miliarde de lei). În anii 2007-2010, managerii companiilor vinicole au fost nevoiţi să depună eforturi con-siderabile pentru a administra cre-ditele contractate. Acest proces a fost extrem de complicat, întrucât autorităţile nu au întreprins nimic în

vederea acordării unor facilități sau a asistenţei la restructurarea credi-telor.

„Embargoul duce inevitabil la creșterea presiunii creditelor pe vinifi catori, care cel mai bine se re-fl ectă prin creșterea ratei creditelor neperformante (NPL). După em-bargoul impus în septembrie 2013, administrarea neperformantelor în vinifi cație devine problematică. Doar pe parcursul primului trimestru al anului curent, NPL pe vinifi cație a crescut cu peste 5 puncte procen-tuale față de sfârșitul anului trecut, până la circa 17%. Spre comparație, rata neperformantelor pe total eco-nomie la fi nalul trimestrului unu era de 13%”, explică autorul.

După anul 2009, vinăriile au de-pus eforturi importante pentru a îmbunătăți capacitatea de rambur-sare a creditelor, fapt ce a dus la scăderea creditelor neperformante. Totuși, după restricționarea accesu-lui la piețe, rata NPL denotă semnale clare de îngreunare a rambursării creditelor de către vinării. Fapt ce necesită o administrare atentă a situației din partea statului și bănci-lor comerciale.

Analiza situaţiei de la companiile vinicole arată că a sporit accesul la fi nanțări pe termen lung, în special în ultimii 3 ani, ponderea creditelor acordate cu termen mai mare de 5 ani atingând 35.5% în 2013, față de 2.3% în 2005.

„Creditele și împrumuturile pe termen lung au crescut substanțial, în special în ultimii 2 ani, în timp ce comparativ cu anul 2005 obligațiile fi nanciare pe termen scurt practic s-au înjumătățit. Unul din rezultate-le nefaste ale embargoului conturat și în ultimii ani este că industria de vinifi cație tot mai mult a ajuns să fi nanțeze activitățile curente din contul datoriilor pe termen lung. Această evoluție se explică atât prin imobilizările fi nanciare mari, dar și de accesul îngrădit la fi nanțări avantajoase pe termen scurt. La scă-derea vânzărilor, presiunea acestor obligații pe termen lung devine ex-trem de apăsătoare și riscă să ducă companiile într-un colaps fi nanciar”, consideră expertul economic Andrei Crigan.

Vinăriile înglodate în datorii, fără niciun ajutor din partea statuluiDin evoluția ultimilor ani se ob-

servă că resursele împrumutate sunt vitale pentru vinării în asigu-rarea echilibrului de încasări și plăți. Rezultatele operaționale negative atestate frecvent ca urmare a imo-bilizărilor în creanțe și stocuri obligă companiile să apeleze la resurse îm-prumutate.

Fluxurile fi nanciare cumulate ale vinifi catorilor pentru anii 2006-2013 arată un minus de 373.5 mil. MDL în activitățile operaționale, care poate fi pus inclusiv pe seama unor plăți cumulate ale dobânzilor în valoare de 1.1 miliarde de lei. Per total, rezultatul negativ al activității operaționale a fost compensat prin fl uxul net superior de credi-te și împrumuturi, care s-a cifrat la 472.8 milioane de lei în perioada de referință.

În acest context, vinifi catorii con-sideră că identifi carea soluțiilor de redresare a stării de lucruri ține, în primul rând, de implicarea plenară a statului, aceștia propunând crearea unui grup de lucru care să analizeze detaliat și competent situația din sector.

Participanţii la masa rotundă au acuzat că măsurile întreprinse ante-rior de autorităţi au fost inefi ciente și au atenţionat că se impun de ur-genţă pași concreţi care să salveze sectorul.

Grigore Sonic, reprezentantul Asociației Producătorilor și Expor-tatorilor de Vinuri din Republica Moldova, a menţionat că, în urma embargourilor, cel mai mult au avut de suferit întreprinderile mari, care au făcut investiţii serioase în utilaje și în alte direcţii.

„Fondul „Filiera Vinului”, creat pentru susţinerea vinifi caț iei, arată că timp de doi sau trei ani de când a fost fondat, mai mult de 50 la sută din resurse nu sunt valorifi cate. Eu cred că aceste fonduri trebuie redirecţionate pentru restructura-rea creditelor existente ș i, în mare măsură , pentru acele credite care au fost luate până în 2006 pentru plan-tarea viţei-de-vie, pentru moderni-zarea ramurii etc.”, a opinat Sonic.

În opinia directorului Ofi ciului Național al Viei și Vinului, Dumitru Munteanu, studiul arată clar că ten-dinţa este una negativă, chiar dacă la moment problema embargoului încă nu poate fi apreciată în toată complexitatea și amploarea sa.

Trendul demonstrează clar că intră m într-o criză foarte profundă ,

iar fără un suport adecvat din partea statului, a sectorului bancar, secto-rul vinicol ar putea fi distrus în tota-litate, a avertizat Munteanu.

Cum ar putea fi redresată situaţia?Pentru atenuarea efectelor em-

bargoului, dar și pentru redresarea situației în domeniu, autorul studi-oului a propus un șir de măsuri cu implicații fi nanciare directe, între care:

Achitarea contribuției restante a statului în fondul ONVV pentru 2013 și 2014;

Crearea unui Fond pentru restruc-turarea creditelor vinifi catorilor obținute de la băncile comerciale locale;

Instituirea unui Fond de Compen-sare a pierderilor vinifi catorilor de pe urma instituirii embargoului ru-sesc;

Crearea Agenției (Fondului) pen-tru Garantarea Exporturilor;

Subvenționarea dobânzilor la cre-ditele accesate de vinifi catori, inclu-siv pentru investiții în infrastructura postrecoltare și procesare;

Subvenționarea investițiilor efec-tuate de vinifi catori în infrastructura postrecoltare și procesare, precum și a celor legate de întreţinerea plantațiilor (chimicale, combustibil etc.) sau scutirea acestor importuri de toate impozitele și taxele aferen-te (taxe vamale, accize, TVA);

Subvenționarea vânzărilor de vin în sticlă către alte direcții decât sta-tele CSI;

Relaxarea condițiilor de creditare a proiectului ”Filiera Vinului” și alte-le.

Printre măsurile cu implicații fi -nanciare indirecte au fost propuse promovarea consumului de vin au-tohton pe piața internă și abolirea restricțiilor legate de publicitatea acestuia, fi ind introduse, conco-mitent, restricții la promovarea și consumul altor băuturi alcoolice. De asemenea, ar fi necesară introduce-rea unui moratoriu asupra înstrăină-rii activelor vinifi catorilor gajate la băncile comerciale, cu excepția vân-zării acestor active către alți vinifi ca-tori activi și doar ca patrimoniu unic.

Ar fi binevenită și adoptarea unor măsuri care să ducă la anularea taxe-lor de intrare în rețelele de comerț și restaurante, impunerea comerciali-zării de către aceștia a vinului cu un adaos comercial de maximum 100% și existența unui sortiment de mini-mum 10 producători autohtoni.

Ioana FLOREA, FLUX

Sectorul vinicol se îndreaptă către o criză Sectorul vinicol se îndreaptă către o criză profundă. Autorităţile par să nu observe aceastaprofundă. Autorităţile par să nu observe aceasta

Exporturile de Vin din struguri proaspeti efectuate de RM, mil. USD (datele BNM)

Dinamica Cifrei de Afaceri, Profitului Brut și Profitului Net, mil. MDL

8 AUGUST 2014 55 F L U XF L U XSocial

Urmare din pag. 1Embargoul rusesc i-a luat pe ne-

pregătite pe guvernanţi, la fel cum îi iau prin surprindere ninsorile căzute în miez de iarnă. Aceștia au tot trâm-biţat despre ipoteticele benefi cii ale acordurilor semnate cu UE, despre pieţele vestice care ne așteaptă cu braţele deschise, dar nu au mișcat un deget pentru a atenua impactul negativ al acestui proces, lăsându-i pe producători să se descurce cum îi duce capul.

Ce au întreprins autorităţile, în afară de chemările la patriotism și îndemnurile de a mânca la greu fructe autohtone?

Prim-ministrul Iurie Leancă, într-o discuţie cu producătorii și exporta-torii de fructe și legume, dar și cu cei din industria de prelucrare, le-a pro-mis tot sprijinul din partea statului. El a menţionat că vor fi intensifi cate discuţiile cu statele vecine pentru a promova exportul produselor mol-dovenești. Dar nu a explicat de ce nu au fost căutate aceste noi pieţe de desfacere mai devreme, pentru a minimaliza pierderile suportate de producători.

O soluţie imediată la situaţia crea-tă, în opinia premierului, ar fi aloca-rea a 20 de milioane de lei, pentru a oferi câte un măr pe zi copiilor, elevi-lor din grădiniţe și școli, din taberele de odihnă, dar și tinerilor din Arma-ta Naţională. Suma dată nu va solu-ţiona nici pe departe problema. Mai rămâne de văzut cum se vor face aceste achiziţii și dacă benefi ciarii nu vor fi selectaţi cumva tot pe crite-rii de apartenenţă politică ori apro-piere de clanurile de la conducere.

Iurie Leancă le-a mai spus produ-cătorilor agricoli că Acordul privind

Zonă de liber schimb cu UE va fi pus în aplicare începând cu 1 septem-brie, adică, mai devreme cu o lună decât se preconiza iniţial. „Aceasta înseamnă că, până la 1 septembrie, trebuie să vă ajutăm să fi ţi gata să puteţi vinde mere, struguri în Polo-nia și România. Totodată, avem înţe-legeri cu mai multe reţele comerci-ale din Europa unde ar putea să fi e comercializate produsele noastre, inclusiv vinurile, și vom extinde această listă”, a promis premierul.

Ne întrebăm însă, cât de realizabi-lă este această intenţie, în contextul în care Polonia, de exemplu, a cerut compensaţii de la Uniunea Europea-nă după ce Rusia a interzis importu-rile de fructe și legume poloneze? De ce ar procura mere moldovenești cel mai mare exportator de mere din Europa, care este Polonia?

Pe de altă parte, rectorul Univer-sităţii Agrare de Stat din Moldova, Gheorghe Cimpoieș, a declarat pen-tru IPN că numai 20 la sută din fruc-tele moldovenești pot fi exportate pe piaţa UE. Doar acest procentaj corespunde calităţii și standardelor europene. În rest, pentru cele 80%, producătorii agricoli trebuie să in-vestească în tehnologii pentru a le putea vinde în UE. Pentru a întruni cerinţele pieţei europene, este ne-voie de investiţii serioase, deoarece tehnologiile sunt foarte costisitoare, a apreciat Cimpoieș.

În acest context defavorabil pen-tru producătorii agricoli din ţară, pe data de 22 august urmează să fi e semnat Acordul de liber schimb cu Turcia, în condiţiile în care pieţele din Moldova și așa sunt invadate de produse turcești, mai ales, de legu-me și fructe.

Colaboratorul știinţifi c superior al Institutului de Cercetări Economi-ce din cadrul Academiei de Știinţe a Moldovei, Mihail Poisic, este de pă-rere că, după semnarea Acordului de comerţ liber, aprofundat și cuprinză-tor cu UE, semnarea unui acord simi-lar cu Turcia este o lovitură de graţie pentru producţia autohtonă. El a declarat pentru NOI.md că nimeni în Turcia nu așteaptă producţia tradiţi-onală moldovenească, iar o compa-raţie între potenţialul de comerţ ex-tern al Moldovei și Turciei nu este nici pe departe în favoarea noastră.

Mai mult decât atât, Turcia pare să fi primit un cadou nesperat și din partea Rusiei. După ce a anunţat că va interzice importurile de produse agroalimentare din ţările care i-au impus sancţiuni economice, Mosco-va a decis să suplimenteze cantităţi-le de fructe și legume importate din Turcia. Astfel, în timp ce producăto-rii moldoveni sunt în căutare de noi pieţe de desfacere, cea tradiţională, blamată de politicienii noștri proeu-ropeni, pare să fi e deja ocupată de concurenţi.

La fel de complicată este și situa-ţia în care s-au pomenit procesatorii de fructe și legume, după ce servi-ciul sanitar rus a interzis, la 19 iulie, importurile de conserve de legume și fructe din Republica Moldova. Recent, fabrica de conserve din Cri-uleni și-a sistat activitatea, pentru prima dată în cei 26 de ani de acti-vitate, iar cei 300 de angajaţi au fost trimiși în concediu forţat.

Directorul fabricii, Ilia Vaindrug, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că, la moment, comerciali-zarea producţiei în ţările UE, practic, este imposibilă.

„Noi am încercat să exportăm mazăre verde în Germania, dar din cauza preţului mare, conservele noastre sunt necompetitive. În Ger-mania, pe raftul comercial, o cutie de conserve costă 30 de eurocenţi, iar noi avem acest preţ chiar la fa-brică. Motivul îl constituie subven-ţiile, fermierul german primește 500 de euro la un hectar de teren agricol, apoi alte 30% din subvenţii i se oferă întreprinderii de proce-sare”, a relatat managerul, citat de Infotag.

Vaindrug a mai menţionat că „me-reu s-au dus războaie pentru pieţele de desfacere, iar moldovenii le-au dăruit piaţa altora”.

Opinia a fost susţinută și de alţi reprezentanţi ai întreprinderilor de fabricare a conservelor. Potrivit membrilor Asociaţiei „Speranţa-Con”, procesatorii au fost lipsiţi de o piaţă de desfacere a produselor cu o capacitate de 200 de milioane de lei anual, din cauza embargoului.

Deocamdată, șeful Guvernului le promite fermierilor și procesatorilor compensaţii, dar nu se știe în ce mă-rime și cine vor benefi cia de acestea. De asemenea, Executivul va conti-nua să identifi ce noi pieţe de des-facere pentru fructele și conservele moldovenești, ceea ce în condiţiile actuale pare o misiune aproape im-posibilă. Cel puţin, pentru asta este nevoie de efort, dar și de timp.

Pe de altă parte, șeful de partid al premierului, Vladimir Filat, ne-a îndemnat zilele acestea să ne solida-rizăm, să susţinem producătorii au-tohtoni și să dezaprobăm embargo-ul impus de Rusia. Nu-i vorbă, dacă trebuie, dezaprobăm și susţinem, și ne solidarizăm, că așa se face în campanii electorale. Doar că toate acestea ar putea fi mai puţin convin-gătoare pentru cei care astăzi au ie-șit la proteste, nemulţumiţi de inac-tivitatea și de acţiunile nechibzuite ale guvernanţilor.

Ioana FLOREA, FLUX

Cât costă tratamentul infarctului mio-cardic acut (IMA) în instituţiile medicale din Moldova? Atât medicii, cât și auto-rităţile răspund că acesta este gratuit pentru persoanele care au asigurare medicală.

În realitate, pacienţii sunt nevoiţi să cheltuie mii de lei atunci când ajung la spital cu o astfel de problemă. Scot bani din buzunar atât pentru in-vestigaţii, cât și pentru tratament și recuperare, așa încât costul total al acestor servicii medicale depășește 47 de mii de lei, arată datele studiului „Performanţa sistemelor de sănătate din Europa de Sud-Est”.

Potrivit cercetării, pentru investigaţiile medi-cale pacienţii plătesc între 200 și 3 mii de lei. Me-dicii raportează acești bani ca fi ind plăţi formale. Asta pentru că, uneori, doctorii redirecţionează pacienţii către instituţiile medicale private pen-tru efectuarea unor investigaţii, din cauză că în spitalul public nu dispun de tot utilajul necesar.

„Plăţile formale pentru servicii medicale și me-dicamente nu sunt justifi cate. Pentru persoanele asigurate acestea sunt incluse în Programul Unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală, iar persoanele neasigurate, în caz de IMA, benefi cia-ză de asistenţă medicală gratuită, inclusiv spita-licească, până la stabilizare și excluderea perico-lului vital”, precizează autorii cercetării.

Tot medicii recunosc că la etapa de diagnos-ticare, pacienţii cu infarct miocardic acut achită și plăţi neformale în valoare de 50-1000 de lei. Acești bani sunt oferiţi personalului medical din spitalul unde pacientul este internat.

„Totodată, din raportările pacienţilor și ale me-dicilor ajungem la concluzia că dacă pacientul nu plătește suplimentar, el nu este tratat cores-punzător și calitativ, iar atitudinea personalului medical lasă de dorit”, se mai arată în studiul pu-blicat în luna aprilie a acestui an.

Autorii studiului mai precizează că pentru une-le tipuri de investigaţii, de exemplu coronarogra-fi a, pacienţii au menţionat că au plătit sume de până la 7.000 de lei. Doar pentru diagnosticarea infarctului miocardic acut, ceea ce presupune efectuarea investigaţiilor indicate de către me-dic, pacienţii moldoveni scot din buzunar până la 10.000 de lei. Mai mult, în unele instituţii me-dicale, pacienţii au afi rmat că au fost nevoiţi să plătească așa-numita „taxă de internare”, care este de 250 de lei.

„În cazul anumitor instituţii spitalicești, Institu-tul de Cardiologie (instituţie de nivel republican), pacienţii și rudele acestora raportează existenţa „taxelor de internare” în valoare de 250 de lei. Pa-cienţii cu infarct miocardic acut și rudele acestora raportează că tratamentul spitalicesc este parţial gratuit și că există plăţi directe cu caracter formal și neformal. Plăţile directe vizează toate verigile de acordare a asistenţei spitalicești – investigaţii, tratament (chirurgical), medici, asistente medica-

le și infi rmiere în scopul oferirii unor îngrijiri co-respunzătoare”, precizează autorii studiului.

De cealaltă parte, administraţia Institutului de Cardiologie infi rmă aceste date și spune că paci-enţii asiguraţi nu plătesc niciun leu pentru inves-tigaţii, tratament sau internare.

„La noi în spital nimeni nu plătește nimic, atâta timp cât dispune de poliţă de asigurare medica-lă. La noi nu există nicio taxă pentru internare. Suntem o instituţie publică, de aceea prestăm servicii gratuite persoanelor asigurate. Nu cred că cineva din personalul spitalului își permite să ia bani de la pacient. De când muncesc aici nu am avut nicio plângere pe motiv de mită”, a declarat Alexandru Carauș, vicedirector la Institutul de Cardiologie.

Același studiu privind performanţa sistemelor de sănătate din Europa de Sud-Est arată că mol-dovenii oferă plăţi formale și neformale și pentru tratament. Sumele, în acest caz, variază între 500 și 2.000 de lei.

Totuși, cei mai mulţi bani, pacienţii cu infarct miocardic acut sunt nevoiţi să-i dea pentru tra-tamentul chirurgical. În acest caz, medicii și paci-enţii raportează plăţi formale în valoare de până la 30.000 de lei. Pe lângă această sumă, pacienţii trebuie să-și cumpere singuri dispozitivele me-dicale necesare, precum stenturile coronariene (un dispozitiv introdus în arteră pentru a o lărgi și asigura fl uxul de sânge în organism).

Pe lângă zecile de mii de lei achitaţi pentru in-vestigaţii și tratament, moldovenii care au avut ghinionul să facă infarct miocardic acut trebuie să plătească mii de lei și personalului medical – asistenţi medicali, infi rmieri, medici. Plăţile neformale oferite în total personalului medical variază între 100 și 3.000 de lei. Potrivit studiului, aceste plăţi sunt condiţionate de către persona-lul medical. Astfel, dacă nu plătești, nici nu ești tratat sau îngrijit corespunzător.

Lista plăţilor cheltuielilor pacienţilor cu infarct miocardic acut continuă. La etapa postspitaliza-re, pacienţii raportează plăţi chiar și pentru me-dicamentele prescrise, care, în majoritatea abso-lută a cazurilor, sunt parţial compensate. Astfel, există necesitatea de a plăti suplimentar sume între 100 și 1.400 de lei lunar.

Studiul „Performanţa sistemelor de sănătate din Europa de Sud-Est” analizează performanţa sistemelor de sănătate publică din Europa de Sud-Est, punând accentul pe nevoile pacienţilor în raport cu cinci probleme de sănătate – infarc-tul miocardic, atacul cerebral, cancerul, acciden-tele și diabetul. Studiul este de tip calitativ și a fost realizat în opt ţări. Cercetarea a fost publica-tă în luna aprilie a acestui an.

Potrivit statisticilor, în Republica Moldova fi e-care a patra persoană cu infarct miocardic acut decedează în spital.

Sorina DAVIDSursa: e-sanatate.md

Vor mânca polonezii merele moldovenilor?Vor mânca polonezii merele moldovenilor?

Pacienţii din Moldova plătesc sume fabuloase pentru tratamentul „gratuit” al infarctului miocardic

8 AUGUST 201466F L U XF L U X Geopolitic

Iurie Iurie ROȘCAROȘCA: :

„Teoria lumii multipolare propune o concepţie de reorganizare a arhitecturii internaţionale”Astăzi avem un prilej frumos de

a lua în discuţie această carte, care a fost publicată acum câteva zile și a apărut în două limbi: română și rusă. Este vorba despre „Teoria lu-mii multipolare”, semnată de pro-fesorul Aleksandr Dughin, pe care noi, cititorii din Republica Moldo-va, l-am mai cunoscut prin inter-mediul cărţii „A patra teorie poli-tică”. Această lucrare, pe care v-o prezint atenţiei domniilor voastre, am considerat-o complementară primei lucrări apărute în RM. Dacă „A patra teorie politică” se axea-ză mai mult pe idei și concepte politice, cea de-a doua vine cu o concepţie de reorganizare a arhi-tecturii internaţionale. Mă bucur să menţionez că prima carte, care a apărut la Chișinău și care nu se mai găsea demult în librăriile din Rusia, a ajuns pe piaţa Federaţiei Ruse, dar și pe piaţa din România. Sper că și această carte, pe care o prezentăm astăzi, să urmeze ace-lași traseu.

Așa cum am menţionat și în Pre-faţă, în ultimii ani, datorită cărţilor sale, activităţii universitare, tele-viziunii și Internetului, Dughin a devenit extrem de cunoscut. Unii împărtășesc opiniile lui, alţii le contestă. Dar, practic, nu există nimeni care l-ar trata cu indife-renţă. Cert este însă că această personalitate extraordinară mar-chează puternic momentul pe care îl trăim. Forţa lui intelectuală alimentează puternic noul val al gândirii conservatoare. Anume acest curent de opinie capătă un contur din ce în ce mai clar și în Re-publica Moldova. Oamenii sunt în căutarea unor interpretări coeren-te, complexe și solide a realităţilor zbuciumate pe care le trăim. Într-o societate devastată de grave ne-dreptăţi, măcinată de confl icte și marcată de spectacolul mediatic plin de știri senzaţionale, show-uri și cultură de masă, Aleksandr Dughin are darul să refacă pânza realităţii. Fiind o natură pasiona-lă, el își afi rmă cu vigoare vocaţia de savant afl at în miezul marilor

confruntări ale epocii. Dughin este perfect conștient de faptul că istoria este mișcată înainte de două lucruri fundamentale: Ideea și Voinţa. Sau, altfel zis, de oameni care posedă o viziune clară și un caracter puternic. Opera lui nu re-prezintă o colecţie de abstracţiuni știinţifi ce. Ea este expresia unui crez de generaţie. Oamenii de anvergura lui sunt conștienţi de misiunea pe care și-o asumă. Toc-mai de aceea, ei reușesc să deslu-șească ceea ce putem numi sensul istoriei.

Iulia Iulia SEMIONOVASEMIONOVA: :

„Şi rusofi lii, şi românofi lii sunt atraşi pe orbita unei lumi unipolare”În primul rând vreau să-i mul-

ţumesc dlui Roșca pentru că adu-nă aici oameni care citesc, care gândesc, oameni bine instruiţi. Un asemenea afl ux de oameni de calitate poate fi întâlnit rar de tot în orașul nostru și, în general, în societatea noastră. Pe parcursul unui an suntem la a cincea lansare de acest fel și aș vrea să subliniez că dl Roșca editează nu doar cărţi-le sale, el prezintă cititorilor noștri lucrările altor gânditori, în particu-lar ale lui Aleksandr Dughin. Dacă fi ecare om cărturar, de creaţie, ar organiza o dată pe an acţiuni de acest gen, dacă le-ar promova în societate, atunci societatea noas-tră s-ar schimba. Iar acel perete al

ignoranţei cu care ne confruntăm astăzi încetul cu încetul s-ar surpa. Din acest punct de vedere, Iurie Roșca a făcut foarte multe.

Lucrarea-compendiu „Teoria lu-mii multipolare” a lui Aleksandr Dughin, în care ne sunt prezentate ideile fundamentale ale teoriilor acestui gânditor rus, reprezintă un mare câștig pentru noi. De fapt, doar un cerc îngust de oameni, care sunt profesioniști într-un do-meniu, pot citi și înţelege opere sociologice sau fi lozofi ce volumi-noase. În cazul nostru, compen-diul „Teoria lumii multipolare” oferă unui număr mare de oameni posibilitatea de a lua cunoștinţă la

modul general cu concepţiile lui Dughin. Eu cred că această lucrare trebuie promovată în universităţi, în biblioteci, în mediul academic, deoarece ea este plină de idei foarte interesante.

Ieri, după ce am primit cartea, am mers acasă și am citit până la miezul nopţii, chiar mi-am și notat tezele principale. În timpul lecturii, deseori mă opream ca să refl ectez asupra celor parcurse. Vreau să sub-liniez că foarte multe dintre lucru-rile despre care vorbește Dughin în cartea sa se referă în mod direct la ceea prin ce am trecut noi, la rea-lităţile postsovietice din Moldova. De fapt, Iurie Roșca în Prefaţa sa a extrapolat concepţia lui Dughin pe realităţile din societatea noastră. Cartea vorbește despre lucruri și probleme pe care le știm bine cu toţii, dar care rămân, deocamdată, nerezolvate: este vorba de diviza-

rea societăţii. În legătură cu desti-nul istoric al ţării noastre, dar și în virtutea așezării geografi ce a Mol-dovei, o parte a societăţii privește spre Est, iar altă parte – spre Vest, o parte a societăţii suferă de rusofo-bie, alta – de românofobie, iar cea de-a treia parte, în genere, nu știe cui să se alăture și umblă dincolo-încoace. Când citeam această car-te, mi-a venit în gând că, posibil, aceste procese de divizare socială din ţara noastră sunt legate de fap-tul că noi cu toţii, și rusofi lii, și ro-mânofi lii, suntem atrași pe orbita unei lumi unipolare, în care trăim acum. Dl Roșca spunea în Prefa-ţă că Ortodoxia poate deveni un fundament al consensului în soci-etatea noastră, iar Dughin afi rmă că pentru a schimba societatea e nevoie de Idee și de Voinţă: aceste lucruri sunt adevărate. Dar ca om practic, care nu vin din cercurile academice, eu cugetam cum totuși putem realiza aceste deziderate. Pentru că în ceea ce privește Orto-doxia, noi avem multe biserici, dar puţină credinţă. În ceea ce privește tradiţiile, ele practic se transfor-mă în show-uri, se pune accentul pe latura demonstrativă. În ceea ce privește ideea – din păcate, noi nu avem o idee comună, pentru că, spre deosebire de oamenii din Uniunea Sovietică, de care deseori râdem, noi nu avem simţul patrio-tismului. Cu regret, noi am încetat să mai fi m o naţiune, noi am deve-nit o adunare de indivizi.

Faptul că lucrarea a apărut în for-ma în care a apărut și poate fi citită și de studenţi, și de profesori, și de oameni care, pur și simplu, se inte-resează de geopolitică este foarte important, pentru că eu cred că „picătura roade stânca” și mitul despre hegemonia Occidentului trebuie demascat. Mitul care spu-ne că lumea este unipolară și noi toţi trebuie să ne supunem acelo-rași standarde trebuie spulberat, inclusiv prin asemenea cărţi. Poa-te că aceste standarde sunt bune, dar ele ni se altoiesc incorect. Noi suntem diferiţi. Când ni se impun artifi cial anumite lucruri și noi le acceptăm, atunci se dezvoltă o tu-moare și intervenţiile chirurgicale în astfel de situaţii sunt foarte ne-plăcute.

Eu sunt o fi re optimistă și cred că atunci când apar asemenea cărţi și astfel de acţiuni, oamenii încep să-și schimbe gândirea și să se între-be: „Încotro ne îndreptăm? E bine ceea ce facem?”.

Valeriu Valeriu GURBULEAGURBULEA: :

„Lumea actuală este ca un turneu absurd de şah cu un singur şahist şi mai mulţi actori de formă pe rol de pioni”Pentru majoritatea dintre cei

prezenţi este bine cunoscută peri-oada „războiului rece” și a „cortinei de fi er”. Desigur, în viziunea mul-tora dintre noi aceasta era epoca răului absolut: într-adevăr, era o perioadă de cursă a înarmărilor, de retorică dură în lupta ideolo-gică înverșunată între două mari supraputeri. Dar eu aș vrea să sub-liniez, totodată, că în acest timp au fost stabilite principiile drep-tului internaţional, în acea vreme a căzut sistemul colonialist, a fost un timp în care multe ţări ale lu-mii și-au dobândit independenţa și suveranitatea. Nu putem să nu remarcăm că a fost o perioadă de dezvoltare vertiginoasă a știinţei și tehnicii, și, ceea ce este nu mai puţin important, de dezvoltare a valorilor spirituale. În sfârșit, ori-cât de banal ar părea, aceasta a fost o perioadă de pace în întreaga lume. Chiar dacă pare paradoxal, dar anume în perioada „războiu-lui rece” pacea din întreaga lume a fost mai stabilă ca niciodată. Dar treptat lumea a devenit unipola-ră, a devenit asemenea unei table mare de șah, cum spune Zbigniew Brzezinski. Eu aș zice că lumea a devenit asemenea unui turneu absurd de șah, la care participă un singur mare șahist, care s-a auto-proclamat drept superputere, iar celorlalţi li s-a pregătit rolul fi guri-lor de șah, de regulă, pioni. Și doar cei care sunt mai aproape de acest veșnic șahist pot obţine rolul unor fi guri mai grele. Ca din cutia Pan-dorei ne-au invadat noi „valori”, de regulă, revoluţii de catifea, pe care eu le-aș numi revoluţii colora-te din cauza abundenţei de sânge care a fost vărsat în timpul acestor așa-zise „revoluţii pașnice”. Este vremea amestecului brutal în tre-burile unor state, ba chiar a unor regiuni și chiar a intervenţiilor mi-litare. Să ne amintim, de exemplu, de evenimentele „primăverii ara-be”. Și, ceea ce este mai important, este vremea dublelor standarde. Ce rost a avut să se construiască un sistem perfect al dreptului in-ternaţional, dacă acesta nu este aplicat în practică.

Lumea de azi a devenit într-ade-văr mai complicată. Uitaţi-vă ce se întâmplă în Ucraina, uitaţi-vă la „maidanul pașnic”, la „triumful va-lorilor democratice”. Moldova, din punctul meu de vedere, nu este o excepţie. Ea se apropie pas cu pas de centrul acestor evenimente, de centrul acestei mașini geopolitice de tocat carne. Din păcate, această mașină de tocat nu ia în conside-rare valorile tradiţionale, valorile religioase ale unor ţări și popoare. Are loc o anihilare brutală și oarbă a tradiţiilor naţionale, a valorilor naţionale. Deja plutește în aer ide-ea unui Stat Mondial, a unui Gu-

Teoria Lumii Multipolare: efortul Ideii şi a Voinţei Teoria Lumii Multipolare: efortul Ideii şi a Voinţei împotriva paradigmei liberale şi occidento-centrismuluiîmpotriva paradigmei liberale şi occidento-centrismuluiLa 25 iulie, la Universitatea Populară a avut loc prezen-tarea cărţii profesorului Aleksandr Dughin „Teoria lumii multipolare”. Cartea a ieșit recent de sub tipar în lim-bile română și rusă, traducerea aparţinându-i lui Iurie Roșca, tot el fi ind și autorul Prefeţei, intitulate „Multi-polaritatea ca replică imperiului global în viziunea unui gânditor din Orientul Ortodox”. La eveniment au parti-cipat membri ai clubului Universităţii Populare, cadre universitare, politologi, economiști, juriști, comentatori politici, oameni de afaceri, reprezentanţi ai organizaţi-ilor neguvernamentale, jurnaliști. Aleksandr Dughin a participat la dezbateri prin skype, lansarea fi ind trans-misă on-line pe http://www.privesc.eu/Arhiva/45263/Prezentarea-cartii-lui-Alexandr-Dughin--Teoria-Lumii-Multipolare--in-traducerea-lui-Iurie-Rosca

8 AUGUST 2014 77 F L U XF L U XGeopolitic

vern Mondial, în care nu vor exista nici ţări, nici popoare, nici tradiţii, nici valori clasice. Uitaţi-vă cu câtă agresiune și vehemenţă sunt ata-cate chiar și valorile noastre creș-tin-ortodoxe și cu ce fel de valori sunt înlocuite! Desigur, niciun im-periu nu este veșnic, despre asta ne vorbește istoria, despre aceasta ne vorbește și prorocul Daniel în prorocirile sale. Lumea se întreabă, cât va dura actualul imperiu și ce va veni în locul lui. Aici aș remarca importanţa și necesitatea lucrării lui Dughin „Teoria lumii multipo-lare”, pentru că ea nu are doar va-loare cognitivă. Este o lucrare uti-lă, pentru că viziunea lui Dughin asupra viitorului lumii, a viitorului arhitecturii relaţiilor internaţio-nale este cu adevărat importantă. Și este important să se înţeleagă acest concept în interiorul societă-ţii noastre moldovenești, care este caracterizată de absenţa ideii naţi-onale. Noi ne afl ăm demult într-un război civil politic, observăm acest război politic încrâncenat și pe fo-rumuri, și în presă. Nu mai știm cât va continua această confruntare, ce naște haos și instabilitate, ge-nerează crize și sporește numărul scepticilor. Personal, în lucrarea lui Dughin mi-a plăcut ideea despre locul statului naţional în sistemul lumii multipolare. Deja tot mai multe voci se pronunţă în favoarea ideii lumii multipolare ca viitoare construcţie a lumii. Aici autorul remarcă faptul că în sistemul lumii multipolare, un rol foarte impor-tant i se acordă statului naţional cu tradiţiile, specifi cul naţional și valorile sale. Nu mai puţin impor-tantă este ideea autorului despre viitorul Europei de Est și cred că este bine ca și noi să înţelegem care este locul ţării noastre în con-textul noilor realităţi. De aseme-nea, aș menţiona efortul dlui Roș-ca, cel care a tradus această carte în limba română pentru acea parte a societăţii care nu posedă limba rusă. Cred că pentru toţi cititorii va fi interesant să cunoască viziunea gânditorului Dughin asupra viito-rului Europei din perspectiva unei lumi multipolare.

Ghenadie Ghenadie VACULOVSCHIVACULOVSCHI: :

„Dughin impune omul să gândească ieşind din clişeele sale”Profesorul Aleksandr Dughin,

autorul atâtor cărţi valoroase și profunde, pe lângă faptul că îi fas-cinează pe mulţi, mai și deranjează pe tot atâţia oameni. Asta pentru că Dughin îl determină pe om să gândească ieșind din clișeele sale, îl pune în faţa unor realităţi care depășesc stereotipurile de gândi-re. Prin aceasta, el incomodează. „Teoria lumii multipolare” este o lucrare care atacă propaganda meschină, cea care ne presează să gândim așa cum le este conve-nabil mai-marilor lumii. Exemplul Ucrainei ne demonstrează foarte bine ce înseamnă o campanie pro-pagandistică extrem de murdară și ce efecte poate avea asupra unui popor cu atâtea componente etni-ce cum este poporul ucrainean. Cărţile lui Dughin sunt adresate, în primul rând, elitelor intelectua-le morale și mai puţin profi torilor care trag foloase din circumstanţe geopolitice care macină popoare întregi, dezbinându-le și semă-nând între oameni ură și dezastru. Iar faptul că viziunile lui Aleksandr Dughin sunt o adevărată provo-

care pentru elitele intelectuale se vede clar și din exemplul Republi-cii Moldova, unde cu efortul lui Iu-rie Roșca au fost traduse deja două lucrări pentru a oferi o alternativă ideilor inspirate din propagan-da ofi cială. Eu cred că unul dintre efectele majore ale publicării aces-tor cărţi ar fi provocarea unui dia-log sincer între liderii politici și de opinie din Republica Moldova și din Federaţia Rusă. Asta este nece-sar pentru a evita crize și confl icte în relaţiile noastre bilaterale, care nu ar trebui să degradeze în mă-sura în care le putem vedea astăzi într-o ţară vecină. De asta zic eu

că ar fi bine ca, în cadrul unor ase-menea lansări de carte, în discuţii să se implice mai mult oameni din mediul academic de la Chișinău, Moscova și – de ce nu? – de la Bu-curești.

Denis Denis SIMOVSIMOV: :

„Oamenii şi popoarele sunt provocate să se duşmănească din cauza apartenenţei lor naţionale, religioase şi de alt gen”Am citit această lucrare cu de-

osebit interes și atenţie, pentru că autorul a analizat foarte multe teorii, informaţii și concepte va-loroase ale unor gânditori pro-eminenţi. Cred că „Teoria lumii multipolare” merită toată atenţia noastră, deoarece ea schiţează un tablou real, veridic al realităţilor în care trăim astăzi. Controlul min-ţilor umane de către mass-media și capitalurile care stau în spatele acestora îi ţin pe oameni în cap-tivitate ideologică, îi menţin în incertitudine, într-un stres perma-nent și în confuzie. De dimineaţă până seara, presa le toarnă oame-nilor în sufl et și în minte sânge, vi-olenţă, frică. Oamenii sunt speriaţi în permanenţă cu știri despre răz-boaie, atacuri teroriste, catastrofe aviatice, inundaţii, drame teribile, care îi ţin în anxietate. Omul nu mai are timp și nici starea psihică adecvată pentru a aprecia cum se cuvine ceea ce se întâmplă în jurul său. Iar elitele intelectuale nu for-mulează pentru popor ideea naţi-onală nici aici, în Moldova, nici în alte ţări. În Rusia abia a început formarea unei idei naţionale, care ar putea fi , de exemplu, ideea eur-asiatică, despre care scrie Dughin. În Moldova, cu regret, lipsește ideea naţională, o idee care ar uni oameni din tabere diferite: pro-Est și pro-Vest. Acum avem nevo-ie foarte mult de o idee naţională clară, precisă, pentru că oamenii au obosit de confruntările perma-nente care divizează și antagoni-zează societatea.

După cum se știe, a înţelege esenţa problemei înseamnă a o rezolva pe jumătate, iar Dughin ne oferă o înţelegere clară a pro-blemei. El ne spune pe șleau că nu trebuie să avem iluzii cu privi-re la faptul că ar exista mai multe centre ale puterii: există un singur centru al puterii și el este amplasat în imperiul anglo-saxon sau civi-lizaţia occidentală, fi ecare îl de-numește cum vrea. Acest imperiu se baza anterior pe forţa armată, iar acum se bazează pe puterea mass-media. În orice caz, acești oameni merg înainte, iar ceilalţi se ţin pe urmele lor. Potrivit doc-

trinei anglo-saxonilor, pentru ca elitele popoarelor străine să ajun-gă să se unească, să discute, să creeze formaţiuni civilizaţionale se pune mereu în aplicare teoria „haosului dirijat”. Adică, oamenii și popoarele sunt provocate să se hărţuiască din cauza apartenenţei lor naţionale, religioase sau de alt gen. Oamenii sunt manipulaţi și li se spune, de exemplu, că explozia a fost provocată de suniţi într-un cartier de șiiţi. Asta se face pentru a provoca ura și setea de răzbuna-re a unora împotriva altora. Presa mereu indică cine este vinovatul

într-o situaţie sau alta, deși, de cele mai multe ori, presa însăși este un participant activ al actelor teroriste. Pentru că dacă despre un atac terorist nu se vorbește, nu se scrie, nu se arată la televizor, el nu are niciun rost. Este regretabil, dar presa de multe ori nu face decât să toarne gaz pe foc, și așa cum în Occident presa este în totalitate controlată, putem presupune că, deseori, făptașii unei crime și cei care o mediatizează intens lucrea-ză mână în mână într-un scenariu regizat de un singur stăpân.

Aș menţiona că hegemonia an-glo-saxonă nu se poate extinde la nesfârșit, planeta are limite geo-grafi ce. Bine, să admitem că au în-ghiţit Rusia, au înghiţit China, mai departe ce urmează? Mai departe ideologii și arhitecţii lumii unipo-lare nu știu ce să facă, din această cauză au nevoie să creeze ima-

ginea unui dușman. Ei au nevoie de construirea unei lumi unipola-re ca proces, nu ca rezultat fi nal. Asta pentru că ei, în defi nitiv, ris-că să calce încă o dată pe aceeași greblă, așa cum au făcut-o atunci când exista sistemul metropolă-colonie; atunci locuitorii coloniilor își îndreptau furia spre metropolă – „acolo se afl ă dușmanul”. Ulteri-or a fost realizată o decolonizare formală, care a mutat ţinta dușma-nului din metropolă spre elitele locale.

Adică, dacă strategii și benefi cia-rii lumii unipolare se vor ciocni de rezultatul eforturilor lor, ei se vor întoarce la dilema lumii colonia-le: furia popoarelor se va întoarce împotriva lor. De aceea, eu cred că și pentru hegemoni sau conducă-torii acestei lumi, dar și pentru cei care sunt conduși, adică pentru celelalte popoare, „Teoria lumii multipolare” oferă o formulă de coexistenţă și o soluţie de ieșire dintr-o situaţie complicată. Perso-nal, nu văd o altă alternativă.

Profesorul Aleksandr Profesorul Aleksandr DUGHINDUGHIN (intervenţie prin skype):(intervenţie prin skype):

Dragi prieteni, vă mulţumesc pentru faptul că aţi venit la Uni-versitatea Populară a lui Iurie Roș-ca la lansarea cărţii „Teoria lumii multipolare”. Traducerea cărţii în limba română de către prietenul și confratele meu de idei din Moldo-va, Iurie Roșca, constituie un eve-niment foarte important.

Astăzi toată lumea vorbește des-pre multipolaritate. Auzim discuţii despre multipolaritate, acum acest termen este folosit de experţi, co-mentatori, politicieni, personali-tăţi publice. Și totuși, apare între-barea, ce este multipolaritatea, ce înţelegem prin acest termen, care este conţinutul acestei noţiuni și cum este legată multipolaritatea cu alte teorii, cu alte modele ale lu-mii. Da, multipolaritatea este con-

trapusă unipolarităţii, dar nu doar ei, nu doar lumii unipolare. Unipo-laritatea, bipolaritatea, sistemul de la Westfalia presupun tipuri diferite de organizare la scară glo-bală. Și iată, pentru a descrie cum va arăta lumea după căderea ine-vitabilă a unipolarităţii, este bine să reţinem că lumea multipolară nu este ceva ce ar fi existat anteri-or, este ceea ce ar putea să existe. Este vorba de o ordine mondială absolut nouă, este o nouă teorie, un nou echilibru de forţe și, prin urmare, este necesară o cu totul altă abordare atât din perspectiva teoriei relaţiilor internaţionale, cât și din perspectiva analizei geopo-litice. Toate acestea sunt expuse în cartea mea. Lucrarea este scrisă într-o manieră absolut imparţia-lă, de o ţinută strict academică, fără nicio apreciere de ordin mo-ral. Este vorba de o introducere

în această teorie, de construcţia acestui model.

Aș dori să accentuez un aspect extrem de important: multipola-ritatea presupune un dialog în-tre diferite civilizaţii. Occidentul cunoaște civilizaţia la singular. Civilizaţia vest-europeană, ame-ricană, atlantică pentru Occident este însăși Civilizaţia cu majuscu-lă. Pentru omul occidental, în vir-tutea experienţei istorice, practi-cii coloniale și rasismului cultural caracteristic Occidentului, există doar o singură civilizaţie, cea occi-dentală. Și din această perspecti-vă, întreaga lume este divizată în „zona civilizaţiei”, „zona barbariei” și „zona sălbăticiei”. Noi, dragi pri-eteni, aparţinem, din punctul de vedere al lumii occidentale, „zonei barbariei”. Ne-am afl a într-o lume insufi cient de civilizată, ceva mai bună decât sălbaticii, dar mai rea decât zona oamenilor vest-euro-peni. Și asta nu pentru că cineva nu ne-ar iubi, ci este vorba de un model de raionare a lumii, asta e ceva ce ar trebui să fi e acceptat ca atare. Anume așa funcţionează lumea unipolară: există civilizaţia la singular. Tocmai de aceea, glo-balismul, ideea atragerii tuturor popoarelor și culturilor într-un singur cazan nu este altceva decât o proiecţie lărgită a unei singure civilizaţii.

Pentru a fundamenta teoria lu-mii multipolare, trebuie să se pro-cedeze încă din capul locului altfel: este necesar să recunoaștem că există nu doar o singură civiliza-ţie, ci o multitudine de civilizaţii. Iar lumea multipolară trebuie să fi e construită ţinându-se cont de multitudinea civilizaţiilor, de dia-logul dintre acestea. Vasăzică, este vorba nu de un monolog al unei singure civilizaţii proiectat asupra tuturor celorlalţi, ci de un adevărat dialog între mai multe civilizaţii. Adică, o situaţie în care fi ecare ci-vilizaţie își exprimă propriul punct de vedere asupra oricărei proble-me, de ordin antropologic, socio-logic, politologic, economic, reli-gios. Fiecare civilizaţie are propria reprezentare asupra întregii lumi, a cosmosului etc. Occidentul însă, în special cel din Timpurile noi, vede propriul cosmos ca fi ind unic, considerându-se universal. Anu-me în asta constă premisa de bază a caracterului universal al culturii universale, care rezultă în unipola-ritate ca expresie strategică a aces-teia. Respectiv, teoria lumii multi-polare se bazează pe antiteză, pe axioma multitudinii civilizaţiilor, a multitudinii lumilor. Pornind de aici, este avansată teza că fi ecare civilizaţie trebuie să dispună de propria expresie geopolitică.

FLUX (Continuare în numărul următor.)

8 AUGUST 201488F L U XF L U X Externe

Frumoasa idee poetică „România”,

născută în capul marelui romantic

care a fost Nicolae Bălcescu, e pe

cale să-și dea obștescul sfârșit. Vi-l

mai amintiţi pe Bălcescu (probabil,

împreună cu prietenul său Alecu

Russo), cel din „Cântarea României”?

Iată-l:

„3. Care e mai mândră decât tine

între toate ţările semănate de Dom-

nul pe pământ? Care alta se împo-

dobește în zilele de vară cu fl ori mai

frumoase, cu grâne mai bogate?

4. Verzi sunt dealurile tale, fru-

moase pădurile și dumbrăvile spân-

zurate de coastele dealurilor, limpe-

de și senin cerul tău; munţii se înalţă

trufași în văzduh; râurile, ca brâie

pestriţe, ocolesc câmpurile; nopţile

tale încântă auzul, ziua farmecă vă-

zutul... Pentru ce zâmbetul tău e așa

de amar, mândra mea ţară?...

5. Pe câmpiile Tenechiei răsărit-au

fl orile?... Nu au răsărit fl orile, sunt

turmele multe și frumoase ce pasc

văile tale; soarele înrodește brazda;

mâna Domnului te-a bucurat cu bu-

nuri felurite, cu pomete și cu fl ori, cu

avuţie și cu frumuseţe... Pentru ce

gemi și ţipi, ţară bogată?...

6. Dunărea bătrână, biruită de pă-

rinţii tăi, îţi sărută poala și îţi aduce

avuţii din ţinuturile de unde soare-

le răsare și de unde soarele apune;

vulturul din văzduh caută la tine ca

la pământul său de naștere; râurile

cele frumoase și spumegoase, pâ-

raiele cele repezi și sălbatice caută

neîncetat lauda ta... O, ţară falnică

ca nici una, pentru ce faţa ţi-e îm-

brobodită?

7. Nu ești frumoasă, nu ești înavu-

ţită?... N-ai feciori mulţi care te iu-

besc? N-ai cartea de vitejie a trecu-

tului și viitorul înaintea ta... pentru

ce curg lacrimile tale?...”

Ne este prea puţin cunoscută via-

ţa înaintașilor noștri daci, deși mulţi

dintre noi am vrea să știm mai multe

despre ei. Până mai ieri ne era greu

de înţeles dezastrul fanariot, mize-

ria adâncă și generală în care s-au

scufundat teritoriile românești sub

domniile fanariote. Întreg secolul al

XVIII-lea nu a lăsat aproape deloc,

oricât ne-am zbate să demonstrăm

contrariul, urme de cultură laică apte

de a fi comparate cu cele din Europa

de Vest. Și, cu excepţia nenorociţilor

domnitori trimiși de la Stambul și a

câtorva nume de generali măcelari ai acestora, nu ne-au rămas din anii fanarioţi nume de oameni de ispra-vă. Cum au putut cădea teritoriile românești într-o asemenea gaură neagră a istoriei? Iată că numai după 25 de ani de tranziţie, de la comu-nism și ocupaţie sovietică (rusească) la haosul democratic de inspiraţie occidentală, începem să înţelegem prin experienţă directă, pe pielea noastră, secolul fanariot românesc.

Bătălia pentru bastonul prezi-denţial și pentru scaunul de la Co-troceni, pentru Marele Cașcaval, scoate la suprafaţă tot putregaiul fo-sforescent al ultimilor 25 de ani, un sfert de secol. Închinaţi de diverse obedienţe, păpuși găunoase mani-pulate de sforari necunoscuţi, bine ascunși, pușcăriabili de diverse gra-de, tâmpiţi, dar foarte obraznici, se înghesuie să-i bage în seamă popo-rul nefericit, greu încercat, de la care așteaptă votul „democratic”, dar, mai ales, să-i bage în seamă Sforarul Principal. Pentru că de el depinde totul. Și, deși nu este necunoscut, el nu poate fi numit. Cei mai gălăgioși sunt spălătorii de cadavre politice de pe multiplele televiziuni anume fabricate pentru a ameţi și prosti bietul popor. Aceleași maimuţe se mută de pe un canal pe altul, de la un partid la altul, și sunt cu atât mai agresive cu cât sunt mai bine toc-mite și mai lipsite de vreo judecată personală.

Zilele trecute, prim-ministrul bri-tanic David Cameron, în urma stu-diului elaborat de o comisie a Par-lamentului britanic, a atras atenţia că ţările membre NATO vecine cu Rusia nu sunt la adăpost de un atac din partea Rusiei (“[It is] also unac-ceptable because if we stood back and did nothing tomorrow they wo-uld be destabilising countries in the Baltic states, destabilising Romania, the neighbours of Russia will start

to feel the pressure of what Putin is doing.”). În același timp, Rusia e înghesuită, agresată cu sancţiuni economice, fi nanciare, politice ce amintesc de iresponsabilitatea tra-tatelor care au îngenuncheat Ger-mania după primul război mondial, generatoare de Hitler și de al doi-lea război mondial. Vladimir Putin, puternicul ţar al Rusiei, anunţa, tot zilele trecute, că Rusia nu va mai im-porta arme, ci le va fabrica pe toate și în mare număr acasă. Ce va face cu aceste arme „made in Russia”, pro-duse pe stoc și în mari cantităţi, nu e greu de imaginat decât pentru o cla-să politică europeană de cea mai sla-bă calitate, care nu mai vede nimic de multă vreme dincolo de burta ei mare și nasul ei mincinos.

Dar, dacă politicienii din marile ţări europene nu mai sunt în niciun fel comparabili cu părinţii și cu bu-nicii lor, ce să mai spunem despre cloaca politică românească? Să mai amintim doar câteva versete din „Cântarea României” a lui Nicolae Bălcescu (și a lui Alecu Russo), căci forţa lor biblică se potrivește teribil

cu clipa de faţă și, aproape cu certi-tudine, cu clipele ce ne așteaptă:

„Dacă dușmanul vostru va cere le-găminte rușinoase de la voi, atuncea mai bine muriţi prin sabia lui, decât să fi ţi privitori împilării și ticăloși-ei ţării voastre. Domnul părinţilor voștri însă se va îndura de lacrimile slugilor sale și va ridica dintre voi pe cineva, care va așeza iarăși pe urma-șii voștri în volnicia și puterea de mai înainte. (Cronică moldovenească)

1. Domnul Dumnezeul părinţilor noștri înduratu-s-a de lacrimile tale, norod nemângâiat, înduratu-s-a de durerea plămânilor tale, ţara mea?... Nu este îndestul de smerită, îndes-tul de sfâșiată? Văduvă de feciorii cei viteji, plângi fără încetare pe mor-mintele lor, precum plâng și jelesc femeile despletite pe sicriul mut al soţilor!

2. Neamurile auziră ţipătul chinu-irii tale; pământul se mișcă. Dum-nezeu numai să nu-l fi auzit?... Răz-bunătorul prevestit nu s-a născut oare?”

Petru ROMOŞANSursa: cotidianul.ro

Statul român „democratic” se mai ţine într-un fi r de aţă. „Firul de aţă” nu e nici NATO și nici UE, cum ne tot procitesc „bursierii”, oengiștii, „acoperiţii” diverselor puteri străine toleraţi de atâţia ani din interese inavuabile, din trădare groasă, din slăbiciune și din prostie, dintr-un eșec istoric. Firul de aţă care mai ţine încă le-gată la un loc România este brâul Munţilor Carpaţi, care-i încurcă încă, militar și strategic, și pe

unii, și pe alţii, și pe ceilalţi. Codru-i încă frate cu româ-nul. Dar, deși munţii noștri aur poartă, e bine știut că noi cerșim din poartă-n poartă.

Sfârşitul României moderneSfârşitul României moderne

Polonia a cerut Uniunii Europene compensaţii pentru interdicţiile de import

de fructe şi legume impuse de RusiaMinistrul polonez al Agriculturii, Marek Sawicki, a cerut Comi-siei Europene compensaţii pentru ţara sa după ce Rusia a decis să interzi-că importurile de fructe și legume poloneze, decizie considerată de Varșovia ca reacţie la sancţiunile occi-dentale contra Moscovei, relatează The Warsaw Voice.

Potrivit ministerului, răspunsul Rusiei ar putea aduce Poloniei pierderi

de 500 de milioane de euro.

Presa poloneză a indicat că Rusia ar putea pregăti și interdicţii privind

importurile de carne de pui și vită din Polonia.

Pe de altă parte, autoritățile rusești susţin că au descoperit bacterii pe-

riculoase în aceste produse.

Sawicki a descris embargoul rusesc ca fi ind „o represiune politică drept

răspuns la restricţiile impuse Rusiei de UE”.

Sawicki „vrea să prevină situaţia în care cultivatorii polonezi de fructe

și legume sunt principalele victime ale restricţiilor economice ale UE și

SUA contra Rusiei”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii.

Polonia a ales să fi e vârful de lance al ofensivei diplomatice a Europei

de Vest contra Rusiei. Polonia a exportat anul trecut în Rusia fructe și le-

gume de 336 de milioane de euro.

Sursa: b1.ro

Academicianul Dinu C. Giurescu, un neobosit luptă-tor pentru interesele naţionale românești, consideră că statul român se apropie de o dezintegrare. Afi rma-ţia se bazează pe analiza cunoscutului istoric, aducând ca argument cedarea pe nimic a resurselor naturale și a vânzării acţiunilor statului român din companii stra-tegice. Iată gândurile academicianului Giurescu:

„Când vinzi resursele minerale, practic falimentezi o

ţară și o ștergi de pe harta lumii. O asemenea vânzare

este, alături de regionalizare, cea mai dură lovitură dată

integrităţii statului român.

În condiţiile actuale mai ales, când globalizarea și-a

dovedit din plin limitele, când fi ecare ţară își conservă

resursele ca o temelie a existenţei statale, președintele,

guvernul și majoritatea parlamentară a României, vor să

dea aproape de pomană bogăţiile ţării. Ce se ascunde

în spatele acestor lucruri, lăsăm pe fi ecare din dvs. să

judecaţi.

În ce stare gravă se găsește ţara, pe ce mâini a intrat,

când personaje importante se transformă în misiţi pen-

tru prăpădirea bogăţiilor României? Ce viitor mai poate

avea un asemenea stat?

La acestea se adaugă așa-zisele privatizări în procente

de 10-15-20%: Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Hidro-

electrica, Nuclearelectrica, 3 fi liale ale companiei Elec-

trica, Tarom, Salrom, Aeroportul București, deocamdată

procentele sunt modeste, dar sufi ciente pentru a extin-

de așa-zisele privatizări.

În perspectivă, forţele active ale înstrăinării se repede

și pe alte resurse (vezi Poșta Română, CEC, fondurile de

pensii), adică toate acele componente care, în fond, ţin

de siguranţa naţională.

Considerând atare realităţi, dacă ele se dezvoltă în

continuare, putem vedea viitorul României. El este acela

al unei colonii. Defi niţia coloniei: teritoriu ocupat și ad-

ministrat de o naţiune străină și care este dependent de

aceasta pe plan politic, economic, cultural etc. (Dicţiona-

rul Enciclopedic, vol. I, A-C, Editura Enciclopedică, 1993).

În această defi niţie, naţiunea se înlocuiește cu fi nanţele

internaţionale, inclusiv cu Fondul Monetar Internaţio-

nal, cu monopolurile și companiile internaţionale etc.”.

Radu TUDOR, sursa: frontpress.ro

Academicianul Dinu Giurescu: „Când vinzi resursele minerale, ştergi o ţară de pe harta lumii”

8 AUGUST 2014 99 F L U XF L U XExterne

MINISTRUL LITUANIAN AL SĂNĂTĂŢII:

Eutanasia ar putea fi o opţiune pentru cei săraci

MOTTO: “Nu voi prescrie niciodată o substanță cu efecte mortale, chiar dacă mi se cere, și nici nu voi da vreun sfat în această privință.” (Jurământul lui Hipo-crate)

Învestit la începutul lunii iulie în guvern, noul ministru lituanian al Sănătății, Rimantė Šalaševičiūtė, a stârnit deja valuri de controverse printr-o declarație în care susține legali-zarea eutanasiei. Noul ministru este de părere că eutanasia ar fi o soluție pentru cei săraci, care nu-și permit îngrijire paliativă.

Fără să facă propuneri speci-fi ce, ministrul Sănătății a declarat reprezentanților presei că Lituania nu a fost un stat cu un sistem de ajutor social gratuit în care îngrijirea paliativă să fi e disponibilă pentru toți cetățenii săi, astfel încât eutanasia ar putea fi o opțiune viabilă pentru bolnavii care nu doresc să-i chinuiască pe cei apropiați cu suferința lor.

De asemenea, noul ministru a mai adus în discuție și ideea eutanasierii copiilor, argumentând că această opțiune a fost aprobată pentru copiii belgieni în urma unor dezbateri publice îndelungate. Ideea vehiculată de noul ministru este că ar putea fi o opțiune care ar putea fi considerată potrivită în Lituania, după ce ar fi supusă dezbaterilor publice, la fel ca în Belgia.

Ministrul Šalaševičiūtė va avea de susținut o bătălie dură în campania sa de promovare a eutanasiei în rândul populației lituaniene. Mulți doc-tori și Biserica Catolică se opun acestei idei. Doctorul Andrius Narbekovas, care este și preot și medic, în același timp, dar și membru al comisiei de bioetică a Ministerului Sănătății, a declarat că: „Ministrul Sănătății ar tre-bui să protejeze sănătatea și viața, în loc să caute metode pentru a lua viața cuiva. Se poate că această variantă este… profi tabilă și nu implică costuri… dar o societate democrată ar trebui să înțeleagă foarte clar că trebuie să avem grijă de cei bolnavi, nu să-i ucidem”.

Sursa: Bio Edge (traducerea: gandeste.org)

Războiul din Fâșia Gaza a cauzat pagube cuprinse între patru și șase mili-arde de dolari, a anunţat marţi, 5 august, ministrul palestinian adjunct al Economiei, Tayssir Amro, potrivit căruia ţările donatoare urmează să se reunească în Norvegia în septembrie.

Tayssir Amro a explicat pentru AFP că această cifră nu ia în calcul decât „pagubele directe asupra economiei din Fâșia Gaza și ar putea crește oda-tă ce vor fi adăugate consecinţele in-directe asupra populaţiei”, notează mediafax.ro.

Un calcul mai exact se va face în momentul reinstalării liniștii în en-clava palestiniană, suprapopulată și afl ată sub blocadă, unde aproape 1.900 de persoane au fost ucise, iar aproape 500.000 strămutate, a spus el.

Amro nu a oferit mai multe detalii în legătură cu reuniunea ţărilor do-natoare.

Israelul și mișcarea palestiniană Hamas, care controlează Fâșia Gaza,

respectau marţi un armistiţiu de 72 de ore obţinut datorită medierii Egiptului și Statelor Unite. Trupele israeliene s-au retras după 29 de zile de ofensivă aeriană, apoi terestră.

În afară de sutele de case distruse, de o săptămână, unica centrală elec-trică din Fâșia Gaza a încetat să func-ţioneze după un bombardament israelian.

Enclava palestiniană, afectată din 2006 de o blocadă impusă de Israel, suferă de lipsă cronică de apă și are probleme importante de aprovizio-nare cu electricitate.

În acest context, întreruperile de curent sunt frecvente, între 8 și 12 ore în fi ecare zi, afectând spitale, școli, unităţi comerciale, uzine de tratare a apei și pe cei 1,8 milioane de locuitori.

Majoritatea israelienilor conside-ră că „nimeni” nu a câștigat războiul dintre statul evreu și Hamas, după armistiţiul de 72 de ore, care a intrat în vigoare marţi, arată un sondaj de opinie publicat miercuri.

La întrebarea: „în urma armisti-ţiului, cum califi caţi, în acest stadiu, rezultatele operaţiunii Limită de

Protecţie?” lansată la 8 iulie, 51 la sută dintre israelienii intervievaţi au răspuns că niciuna dintre părţi nu l-a câștigat.

Sondajul arată, de asemenea, că 56 la sută dintre israelieni conside-ră că obiectivele fi xate de Guvern – distrugerea tunelurilor între Fâșia Gaza și teritoriul israelian și aduce-rea unor lovituri puternice mișcă-rii Hamas – nu au fost atinse decât „parţial”.

Totodată, 77 la sută dintre israe-lieni consideră „excelent” sau „bun” modul în care premierul Benjamin

Netanyahu a condus operaţiunea „Limită de Protecţie”.

În timpul acestei operaţiuni, arma-ta israeliană a suferit cele mai gre-le pierderi de la războiul împotriva mișcării libaneze Hezbollah din vara lui 2006, cu 64 de militari uciși. Trei civili au murit, de asemenea, în cele 29 de zile ale ofensivei aeriene și te-restre care s-a soldat cu aproximativ 1.900 de morţi palestinieni, majorita-tea civili. Aproape 400 dintre aceștia sunt copii, potrivit UNICEF. Alți circa 10.000 de palestinieni au fost răniţi.

FLUX

Pagubele războiului din Fâşia Gaza Pagubele războiului din Fâşia Gaza sunt între patru şi şase miliarde de dolari sunt între patru şi şase miliarde de dolari

Președintele bulgar Rosen Plevneliev a dizolvat miercuri, 6 august, prin decret, Adunarea Națională, a anunțat organi-zarea de alegeri parlamentare anticipa-te la 5 octombrie și a numit un guvern interimar condus de profesorul de drept constituțional Gheorghi Bliznașki, rela-tează BTA și Xinhua.

Conform Constituției bulgare, principala sarcină a guvernului interimar va fi organizarea alegerilor parla-mentare anticipate.

Marți, președintele bulgar a afi rmat că guvernul de tranziție este unul format din experți și persoane neutre și că acesta va avea ocazia să ia o serie de măsuri impor-tante pentru Bulgaria: semnarea Acordului de Parteneri-at cu Comisia Europeană (CE) pentru 2014-2020, dema-rarea procedurii de alăturare la Mecanismul european de supraveghere bancară și semnarea Programului Bul-garia-NATO 2020. Noul guvern ar urma să înfi ințeze și un consiliu pentru energie.

Cabinetul interimar a înlocuit guvernul condus de Partidul Socialist Bulgar (BSP) și de premierul Plamen Oreșarki, care a venit la putere în luna mai după un scru-tin anticipat determinat de protestele la nivel național

împotriva facturilor mari la electricitate și încălzire.

La putere puțin peste un an, Oreșarski a demi-sionat la 23 iulie, după ce Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, membră a coaliției de guvernământ, a cerut organizarea de ale-geri anticipate.

Bulgaria se confruntă și cu cea mai gravă criză bancară din 1990, după ce banca comercială KTB (Cor-porate Commercial Bank), cea de-a patra ca mărime, a fost lovită de o retragere de depozite în iunie.

Sursa: agerpres.ro

Președintele Bulgariei a dizolvat Parlamentul şi a anunţat alegeri anticipate

8 AUGUST 20141010F L U XF L U X Spiritualitate

Librăria „Geanta cu cărți”, în colaborare cu Universitatea Populară, prezintă cartea Cuviosului Paisie Aghiori-tul „Cu durere și dragoste pentru omul contempo-ran”, tradusă din greacă de ieroschimonahul Ștefan Nuțescu și tipărită la editu-ra Evanghelismos.

Cartea „Cu durere și dragoste pentru omul contemporan” consti-tuie primul volum al seriei „Cuvinte Duhovnicești ale Cuviosului Paisie Aghioritul”, conceput ca o discuție dintre ucenic și stareț pe diferite teme, cum ar fi păcatul, nedrepta-tea, blestemul, înțelepciunea lui Dumnezeu, raționalismul în epoca noastră, învățământul ș.a. Este al-cătuită din patru părți: Păcatul și diavolul, Civilizația contemporană, Duhul lui Dumnezeu și Duhul lumii și Biserica în epoca noastră.

Din însemnarea biografi că afl ăm despre autor următoarele: „Fericitul Stareț Paisie, în lume Arsenie Ez-nipidis, s-a născut la 25 iulie 1924

în Farasa Capadociei. A pustnicit în Sfântul Munte, apoi la Mănăsti-rea Stomiu din Konița și la Sinai. A trăit ascuns, s-a dăruit în întregime lui Dumnezeu, iar El l-a arătat și l-a dăruit întregii lumi. A îndrumat, a mângâiat, a tămăduit, a odihnit mulțimea oamenilor care alergau la el. Sufl etul lui sfi nțit revărsa dra-goste dumnezeiască, iar chipul său cuvios iradia Harul dumnezeiesc. Toată ziua aduna neobosit durerea omenească și împrăștia mângâierea dumnezeiască”.

Pentru a ne face o părere despre carte am selectat un fragment din capitolul „Civilizația contemporană”, în care părintele vorbește despre lucrarea care se face în liniște și cu rugăciune.

„- Părinte, oare nu este mai bine ca un lucru să fi e făcut pe îndelete, ca să ne putem câștiga liniștea?

- Da, fi indcă atunci când lucrează cineva cu liniște își păstrează pacea și își sfi nțește întreaga zi. Din păcate, n-am înțeles că atunci când lucrăm ceva prea repede dobândim nervozi-tate, iar lucrarea care se face cu ner-

vozitate nu este sfi nțită. Scopul nostru nu trebuie să fi e a face multe și să fi m într-o continuă neliniște. Căci aceasta este o stare diavolească.

Lucrul de mână care se face în liniște și cu rugăciune se sfi nțește și sfi nțește și pe cei care îl folosesc. Atunci are sens obiceiul ca mirenii să ceară lucrul de mână de la mo-nahi ca binecuvântare. În timp ce lucrul făcut cu grabă și nervozitate transmite această stare diavolească și celorlalți. Treaba grăbită, făcută cu neliniște, este caracteristica oa-menilor celor mai lumești. Sufl etele tulburate care lucrează transmit tul-burare prin lucrul lor de mână, iar nu binecuvântare. Dacă ați ști cât de mult infl uențează starea omului lucrul de mână pe care îl face, chiar și lemnul unor obiecte făcute de el! Înfricoșător lucru! Rezultatul muncii omului este pe potriva stării în care se afl ă atunci când o face. Dacă este ner-vos, se mânie și înjură, ceea ce face nu va avea binecuvântare, iar de cântă, de rostește Rugăciunea, se sfi nțește lucrul său. Unul este lucru diavolesc, iar celălalt dumnezeiesc.

Dacă vă purtați cu evlavie și lucrați cu rugăciune, vă veți sfi nți me-reu și toate se vor sfi nți. Atunci când cineva are mintea la Dumnezeu, i se sfi nțește lucrul său, rucodelia sa. Dacă, de pildă, fac o cutie și rostesc și Rugăciunea, mă rog și, în același timp, lucrez spre slava lui Dumne-zeu. Scopul meu nu este să fac cutii și să le fac repede, ca să fac multe și să fi u mereu neliniștit. Aceasta este o stare demonică. Nu pentru aceasta am venit la mănăstire. Am venit ca să ne sfi nțim și să sfi nțim ceea ce facem. Aceasta este pricina pentru care une-ori te simți ca o funcționară zeloasă în îndatoririle tale, pentru că atunci când alergi să-ți pui în rânduială tre-burile, uiți să-L iei și pe Hristos cu tine. În schimb, dacă pornești cu rugăciu-nea, te vei simți ca o slujitoare a lui Hristos. De aceea, bagă și rugăciunea în lucrul tău, ca să vă sfi nțiți și tu, și lucrul tău. Știi cum binecuvântează atunci Dumnezeu și câte bunătăți și binecuvântări trimite?”

Cartea „Cu durere și dragoste pentru omul contemporan” și ce-lelalte volume din seria „Cuvinte

Duhovnicești ale Cuviosului Paisie

Aghioritul” – „Trezire duhovniceas-

că” (vol. 2), „Nevoință duhovni-

cească” (vol. 3), „Viața de familie”

(vol. 4), „Patimi și virtuți” (vol. 5),

precum și alte cărți cu tematică or-

todoxă ale unor cunoscute edituri

din România, inclusiv cele ale iero-

monahului Savatie Baștovoi, pot fi

găsite la librăria-atelier „Geanta cu

cărți” din Chișinău, strada Corob-

ceanu, 17.

Igor PÂNZARU, FLUX

Decizia din16 iulieDecizia CEDO e foarte

importantă și relevantă, și, de asemenea, încurajatoare pentru cei care cred și pro-movează căsătoria și familia naturală, alcătuită din bărbat și femeie.

Cazul a început în Finlan-da, în iulie 2007, când un bărbat, căsătorit cu o femeie din 1996, dar care se iden-tifi ca ca femeie, a solicitat autorităților fi nlandeze să-i acorde noi acte de identita-te care să-l identifi ce ca fi ind femeie. Autoritățile i-au res-pins cererea. În 2009, însă, bărbatul și-a schimbat sexul biologic în femeie. Din 2002 avea un copil din căsătorie, dar legislația fi nlandeză nu permitea, nici atunci și nici azi, căsătorii între persoane de același sex. În timp, cazul a ajuns la CEDO. Pe 16 iulie, Marea Cameră CEDO (așa-numita “Grand Chamber”) a emis Decizia fi nală, de 17 la 3, respingând cazul. A fost res-pins din mai multe motive.

În primul rând, legislația fi nlandeză în vigoare instituie căsătoria naturală bărbat-fe-meie. În al doilea rând, CEDO a reafi rmat, așa cum deja a fă-cut-o de mai multe ori, că, în prezent, Convenția Europea-nă a Drepturilor Omului nu poate fi interpretată ca impu-nând o obligație asupra state-

lor membre să permită căsă-torii între persoane de același sex (Paragraful 71: “The Court reiterates its case-law accor-ding to which Article 8 of the Convention cannot be inter-preted as imposing an obli-gation on Contracting States to grant same-sex couples access to marriage”). Obser-vând că, la ora actuală, doar zece (10) țări din Consiliul Eu-ropei acordă homosexualilor dreptul la căsătorie, CEDO, de asemenea, concluzionează că “nu se poate spune că există vreun consens european pri-vind permisibilitatea căsăto-riilor de același sex” (“it can-not be said that there exists any European consensus on allowing same sex marria-ges”) (Paragraful 74).

În plus, CEDO a respins noțiunea că ar exista un drept la căsătorii homose-xuale conferit de Articolul 12 al Convenției, conform căruia “bărbații și femeile ajunși la vârsta căsătoriei au dreptul să se căsătorească și să formeze o familie, în con-formitate cu legile naționale care guvernează exercitarea acestui drept”. Din nou, CEDO reafi rmă, în Paragraful 96, că “articolul 12 nu poate fi inter-pretat să impună o obligație asupra Statelor Contractante să permită acces la căsătorie cuplurilor de același sex” (“Ar-ticle 12 cannot be construed as imposing an obligation

on the Contracting States to grant access to marriage to same-sex couples”). Dimpor-tiva, Articolul 12, continuă Decizia CEDO, “conferă drep-tul fundamental al unui băr-bat și al femeii să se căsăto-rească și să formeze o familie” (“secures the fundamental right of a man and woman to marry and to found a family”).

Implicaţii pentru RomâniaImplicațiile acestui caz

pentru România și țările membre în Consiliul Euro-pei sunt imense. În primul rând, România poate revizui după plac Articolul 48 din Constituție, să defi nească că-sătoria bărbat-femeie. Decizi-ile CEDO nu îi stau în cale. În al doilea rând, CEDO reafi rmă că, în absența unui consens european privind căsătoriile homosexuale, CEDO trebuie să acorde o mare marjă de apreciere statelor membre privind legislațiile interne în domeniul căsătoriei și vieții de familie (Paragraful 75). În-trebarea deci este: când sau dacă va ajunge Consiliul Eu-ropei, în timp, la “consensul” menționat de CEDO privind căsătoriile homosexuale? Când toate cele 47 de state membre le vor legaliza? Ori jumătate dintre ele? Ori ma-joritatea dintre ele? Greu de spus. Decizia nu spune. La moment doar zece (10) state din Consiliul Europei au lega-lizat căsătoriile homosexua-le. Până la 47 mai sunt multe și se pare că doar puține țări europene au mai rămas care, probabil, le vor legaliza în ur-mătorii câțiva ani, printre ele, posibil, Finlanda, și cam atât. Cert este că odată ce CEDO decretează existența unui

“consens” european privind dreptul la căsătorii homose-xuale, nicio țară din Consiliul Europei nu le va mai putea interzice.

Partea încurajatoare însă este că tot mai multe țări din Europa de Est și de Sud interzic căsătoriile homose-xuale prin legislație inter-nă ori constituție. România a făcut-o în 2009 în noul Cod Civil. Croația a adoptat, în 2013, un amendament constituțional care defi nește căsătoria tradițională; și Slo-vacia a făcut la fel anul acesta. Constituția Germaniei și ea defi nește căsătoria naturală și nu e de așteptat ca ea să fi e schimbată curând, să permi-tă căsătoriile homosexuale. Georgia și Macedonia pre-gătesc și ele amendamente constituționale de interzicere a căsătoriilor homosexuale.

Care e miza pentru Ro-mânia și mișcarea pro-fami-lie europeană? Să prevenim atingerea acelui “consens” despre care vorbește Decizia CEDO. Toți vecinii României defi nesc căsătoria naturală în constituție: Serbia, Bulgaria, Moldova, Ungaria, Slovacia, Ucraina. Cum de numai noi încă rămânem o excepție?

Majoritatea covârșitoare a cetățenilor României, fără deosebire de apartenență politică, religioasă ori etnică, doresc defi nirea căsătoriei naturale în Constituție. Nădăj-duim ca autoritățile României să ia aminte și să demareze acțiunile necesare. Căsătoria și familia sunt fundamentul societății. Țările care deja au legalizat căsătoriile homo-sexuale cunosc un declin al familiei și al culturii familiei nemaiîntâlnit în istorie. Iar confuzia sexuală în rândul ti-nerilor este în creștere. Fără căsătorie și familie societatea și civilizația, pur și simplu, nu pot dăinui.

Intervenţii și terminologieÎn 2013, AFR a încercat să

intervină în cazul de față, dar fără succes. Pe de altă parte, Marea Cameră i-a permis Am-nesty International să intervi-nă cu statut de amicus curiae. Amnesty International a spri-jinit poziția transsexualului, afi rmând, greșit, că dreptul internațional recunoaște un drept la nediscriminare pe bază de orientare sexuală (Pa-ragraful 54). Poziția Amnesty International nu surprinde.

De câțiva ani, Amnesty In-ternational a devenit un vârf de lance pentru promovarea agendei homosexuale la nivel internațional, criticând țările care nu fac “progres” în acest domeniu.

Decizia ne informează și asupra unor termeni noi. Revoluția sexuală contem-porană a divizat fi ințele umane în heterosexuale și homosexuale. Mai înainte, ele erau clasifi cate, din per-spectiva sexualității, tot în două grupuri: fi ințe umane cu un comportament sexual normal, și fi ințe umane cu un comportament sexual anor-mal, printre altele pedofi lia, incestul, pederastia, homo-sexualitatea ori zoofi lia. Așa erau clasifi cate fi ințele uma-ne încă în lumea clasică și în antichitate.

În 2014, revoluția trans-genderistă împarte fi ințele umane în două categorii adiționale diferite: transse-xualii (adică fi ințele umane care se identifi că după sexul dobândit prin proceduri me-dicale), și cissexualii (adică fi ințele umane care se iden-tifi că după sexul biologic do-bândit la naștere) (Paragrafe-le 105 și 106). Asta complică și terminologia căsătoriei. Dacă există căsătorii heterosexua-le (adică cele tradiționale ori naturale), există și “căsătorii” homosexuale și “căsătorii” transsexuale. După cum se vede, confuzia continuă să se amplifi ce.

Decizia CEDO în cazul Ha-malainen v. Finland e dispo-nibilă în engleză și franceză. Versiunea engleză poate fi citită aici: http://hudoc.echr.coe.int/sites/fra/pages/sear-ch.aspx?i=001-145768

Sursa: alianta-familiilor.ro

O CARTE PE SĂPTĂMÂNĂ

Cu durere şi dragoste pentru omul contemporanCu durere şi dragoste pentru omul contemporan

CEDO respinge căsătoriile homosexualePe 16 iulie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (“CEDO”) a refuzat să recunoască un drept la căsătorii homosexuale în Convenția Europeană a Drepturilor Omului (“Convenție”). Cu sediul la Strasbourg, CEDO interpretează Convenția, ea fi ind adoptată în 1949. Țările care subscriu la Convenție formează Consiliul Europei. În prezent, 47 de țări europene sunt membre în Consiliul Europei. România a aderat în 1993, ultima țară care a aderat fi ind Montenegro, în 2007.

8 AUGUST 2014 1111 F L U XF L U XCultur=

Vila urbană a familiei Nazarov

Monument de arhitectură de însem-nătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură din municipiul Chișinău, alcătuit de Academia de Știinţe. A fost construit, probabil, prin anii ’80 ai sec. trecut, în stil eclectic, cu elemente rococo.

Primele informaţii documentare referitoare la proprietatea imobiliară datează din 1900, când de la fraţii Ivan și Nicolai Stepanovici Lebedev ajunge în proprietatea negustorului Iacob Nazarov. În 1940, proprietară este atestată Hana Epștein. Casa a suferit în timpul războiului, fi ind refăcută în 1948.

Clădirea se afl ă la colţul cartierului, aliniată la li-niile roșii ale străzilor Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni și bulevardul Columna. Este construită din piatră, tencuită, într-un etaj, ridicată pe un demisol înalt, utilizabil, cu intrare din partea curţii, prin faţa-da posterioară. Faţada principală alungită, cu 12 axe de goluri, este orientată spre strada Columna. Are o compoziţie simetrică, cu o disimetrie din cauza inclu-derii, în dreapta casei, a unui spaţiu interior, luminat printr-un gol de fereastră tripartită. De o parte și alta a intrării principale sunt grupate câte două grupe a câte două goluri de ferestre, cu o bogată decoraţie plastică, realizată în zidărie de piatră, tencuită alb, despărţite prin zidăria sub forma lesenelor din cără-midă roșie din Odesa. Intrarea principală în casă este evidenţiată printr-un portic plat, mărginită de doi pilaștri, cu o loggie adâncită, la care urcă mai multe trepte. Acoperirea loggiei este în arc în plin cintru, cu cheia de boltă în formă de cartuș, cu arhivolta spriji-nită pe două coloane zvelte cu capiteluri ale ordinu-lui compozit. Ferestrele din grupul alcătuit din câte două goluri sunt rectangulare, înscrise într-un arc în plin cintru, fi ecare din timpane fi ind completat cu câte o scoică, orientată cu intradosul spre exterior, sub aspectul de concă.

Planimetria casei este soluţionată cu amplasarea odăilor în anfi ladă circulară. Intrarea principală con-duce într-un hol pătrat, de unde se accede direct în odăi și într-un culoar care servește de legătură cu odăile afl ate în dreapta – dormitoarele, curtea și terasa laterală. În partea stângă se afl ă trei încăperi spaţioase, reprezentând odăile de primire ale casei.

Faţada laterală are două grupe de ferestre înge-mănate, despărţite printr-o lesenă din piatră, ten-cuită alb, care contrastează cu peretele construit în cărămidă roșie. În partea superioară a pereţilor este o friză cu modilioane. În interioare se păstrau tava-nele cu decoraţie plastică în stuc, sobele din cahle, lemnăria, toate executate în spiritul eclecticii.

Acoperișul este în patru pante, cu o penetrare de mansardă în partea centrală, cu un acoperiș din me-tal în forma trunchiului de piramidă, formă acoperită cu solzi din fi er.

Sursa: monument.sit.md

5.XI.19935.XI.1993O meditaţie din romanul lui Toni Morrison

„Ochiul cel mai albastru” (1970): „Iubirea nu poate fi niciodată mai bună decât cel care iu-bește. Oamenii răi iubesc cu răutate, oameni violenţi iubesc cu violenţă, oamenii slabi iubesc cu slăbiciune, oamenii proști iubesc prostește, dar iubirea unui om liber nu este ni-ciodată sigură. Nu există dar pentru cei iubiţi. Singur cel ce iubește se afl ă în posesia darului iubirii sale. Cel iubit este supus forţei, neutra-lizat, prins în strălucirea de gheaţă din ochiul lăuntric al celui ce iubește”. Câteva fraze doar, ce conving că sunt scrise de un mare autor. Câ-teva fraze care te fac să crezi cu adevărat că Toni Morrison a meritat Premiul Nobel.

7.XI.19937.XI.1993Br-r-r-r! Adu-ţi aminte ce s-a întâmplat în

această zi a anului 1917…De la Sergiu Adam, care ne invită la Zilele

Bacovia la Bacău, afl u că Dan Mănucă îmi va aduce o revistă germană, în care sunt inserate și traduceri din versurile mele.

Uite, atunci când dialogam cu Florin Iaru, nu-mi venise în minte să-l întreb, dacă este ceva comun între titlul unei cărţi de poezie a lui Dorin Tudoran, „Cântec de trecut Akhero-nul”, și cel al unei cărţi de-a lui Iaru, „Cântece de trecut strada”. Vreo replică ceva, implicită?

1.XI.19931.XI.1993Înţeleg că anumite versuri de-ale mele, ce

se vor înainte de toate poezie, apoi altceva, pot fi defi nite prin ceea ce Walter Fromm nu-mea subiectivitate angajată. Poetul este pro-priul său angajat.

Din cele citite – și rămase – versuri: „îmbă-trânirea a încetat să mai fi e ceva care/ Li se în-tâmplă doar altora”; „…Poetul e-un crescător de lei/ Cu care își ucide himerele de noapte” (Rolf Bossert).

30.XI.199330.XI.1993Ce trândăvie autojurnalieră: timp de trei

săptămâni să nu trec nimic aici… Evenimen-te? Călătoria la Bacău, familiarele nouă Zile Bacovia. I. Ungureanu, V. Beșleagă, M. Cimpoi, V. Spinei, I. Zegrea de la Cernăuţi. Realizez un alt interviu cu Fănuș Neagu – la insistenţa bunului nostru prieten Sergiu Adam, pentru „Ateneu”. Prezenţi încă – Dan Mănucă (îmi înmânează solemn, sobru-nemţește, revista „Südostdeutsche Vierteljahres Blätter”, edita-tă la München, în care sunt inserate două poe-me de-ale mele în traducerea lui Horst Fassel). De la Focșani – Traian Olteanu, Florin Muscalu. Gheorghe Tomozei ș.a.

Recenzii la „Iluzia necesară” în „România literară” (A. Christi) și „Literatorul” (T. Codrea-nu). În „România literară” mi s-a publicat po-emul „De la roentgen la iniţiativă”. Apoi, în „Contemporanul” (nr. 43), o pagină de versuri, după care, în două numere ale acestei revis-te (46, 47) – interviul pe care mi l-a solicitat A. Christi.

Călătorie la Negureni de Sfi nţii Arhangheli Gavriil și Mihail. Două zile – ostatici ai crizei de benzină: lume-negură, transport foarte puţin. În fi ne, iese bine.

Ieri, la US, vine Viorel Ciubotaru, prim-con-silier al lui Snegur. Agonia organizaţiei scriito-ricești care nu va mai fi susţinută de la bugetul de stat. Diversiuni și, din când în când, vagi promisiuni.

Snegur e un președinte mofturos, ranchiu-nos, vindicativ, dar aproape lipsit de putere decizională: la trântirea ușilor, Parlamentul care a plecat i-a făcut un cadou – niciun de-cret prezidenţial nu are legitimitate, dacă nu e semnat și de prim-ministrul tuciuriu Sangheli. Iar bietul popor este ostaticul acestor doi co-muniști înveteraţi care joacă cazaciocul (aici merge cacofonia) la zilele slavone în Republi-ca Moldova. Ce lașitate! Ce trădare! Ce chiţcăit de pigmei…

Prietenii mei, delatorii D–V–M și compania, au grijă să lanseze zvonuri peste Prut. Asta e: atâta pot – atâtea fac, handicapaţii de ei…

Expediez prin fax interviul cu nenea Fane. Adam îmi spune că Donea l-a citit (a fost primit prin faxul de la Consiliul Culturii, unde Costică e șef) și i s-a părut extraordinar (de interesant, se vede). Cine știe… (ca s-o dau în modestie, dar și în rimă). Adevărul este însă că am mai împlinit cuprinsul unui volum de interviuri. Să ne amintim câţiva protagoniști: Cezar Baltag, Marin Mincu, Ioanid Romanescu, Florin Iaru, Ioan Alexandru, C. D. Zeletin, Fănuș Neagu, Aureliu Busuioc etc. De ce nu o nouă carte de dialoguri? Poate până în februarie anul viitor apare „Spunerea de sine”. După care vedem ce facem cu volumul care, deocamdată, nu are un titlu.

De ieri, mi-am trecut cartea de muncă la Editura Uniunii Scriitorilor (director artistic). Au trecut 3 anii. Pe 4 decembrie 1990 eram transferat de la Colegiul pentru Traduceri „Dialog” în funcţie de vicepreședinte al USM, post pe care l-am acceptat cu tergiversări, cu tratative, fără mare entuziasm. Deci, nu regret că mă despart de Cimpoi, care devine tot mai autoadulator. S-a lăsat preluat de tentacule-le grupusculului care, acum vreo doi ani, pe banii lui Iliescu, înjghebase „uniunea scriitori-cească de alternativă”, „Frăţia”, care, bineînţe-les, urmărea destrămarea USM. Însă, după ce au fi tuit banii, „frăţia” li s-a destrămat…

22.XII.199322.XII.1993Pe 14 decembrie, generoșii și gentilii edi-

tori de la „Princeps” mă invită la o lansare de carte – Iluzia necesară – în cadrul Zilelor Dosof-tei la Iași (300 de ani de la trecerea în Panteon a cărturarului). Evenimentul are loc chiar la Casa Dosoftei, la ora 18, cartea fi ind prezenta-tă de Ioan Holban și Ioanid Romanescu. Ape-lez la obiectivitatea benzii magnetice, de pe care transcriu discursurile criticului literar și pe cel al poetului.

Ion Holban: „Acum doi ani, secretarul revis-tei «Nistru», actuala «Basarabie», m-a contac-tat și m-a rugat să fac o recenzie, o considera-re permanentă dacă vreţi, în această revistă. Neavând acces la alfabetul chirilic, poeziile din vreo 12 volume, printre care era și unul al lui Leo Butnaru, le-am descifrat literă cu literă. Închid paranteza și spun că poezia din Basarabia a fost receptată în România, după 1990, distorsionat. Întâi de toate, am avut surpriza să constatăm, pe de o parte, o poezie care avea o destinaţie socială precisă, avea un mesaj foarte direct social-politic, mesaj care nouă ne-a sunat mereu desuet, permanent, ca la ’48… Aceasta însă a fost o receptare su-perfi cială, foarte grăbită. Poate și din cauza, e drept, absenţei cărţilor cu caractere latine… Dat fi ind impactul cu televizorul, s-a crezut că literatura din Basarabia e una de scos lumea în stradă, de a face revoluţie cu fi ecare poem care se scrie, cu fi ecare scriitor care apare la tribună. S-a și modelat într-un anumit fel un chip de scriitor care este al maselor, care tre-buie să fi e numaidecât în fruntea lor. Sigur că aicea s-au grupat anumite motivaţii, motive istorice pe care le știm foarte bine. Însă acum ne este greu să apreciem, chiar și pe termen scurt, evoluţia literaturii, a poeziei, în special. Acum cinci ani eram siguri, sau așa ni se pă-rea – că suntem siguri: evoluţia părea știută, scenariul era ușor de ghicit… În ce-l privește pe Leo Butnaru, am spus, i-am citit poezia și cu caractere chirilice, pentru criticul din România încadrarea sa ar fi simplă, în sensul că poezia sa vine pe o casetă bine cunoscută de publicul românesc. Este un poet care, cel puţin la prima lectură, merge cu generaţia ’80, este complet diferit de ceea ce știam, de aceea am și făcut acel prim impact al poeziei din Basarabia, în sensul că nu scrie poezia cu care ne-a obișnuit televizorul, radioul, presa, în general. Este, pur și simplu, o poezie foarte românească. Dacă vă amintiţi, Cornel Ungureanu, pentru proză, a încercat să descopere niște modele ale lite-raturii române în literaturile est-europene și sud-vest europene. S-a învârtit cât s-a învâr-

tit prin fosta Iugoslavie, prin Ungaria, prin Bulgaria și, până la urmă, începând de acolo, a terminat tot la Dostoievski… Ceea ce a fost surprinzător pentru mine e faptul că acești scriitori, dintre care face parte Leo Butnaru, nu sunt infl uenţaţi aproape deloc de literatu-ra rusă. Îmi vine foarte greu să găsesc fi liaţii de suprafaţă… Scriitorii în cauză au lecturi foarte solide din literatura română, în așa fel încât încadrarea, repet, pentru o anumită parte din acești poeţi, și pentru Leo Butnaru în mod special, vine foarte ușor de făcut în casetele pe care noi le cunoaștem din istoria literaturii române. Mergând chiar de la temele poetice. De pildă, această temă a palimpsestului cu ca-re-și începe Leo Butnaru cartea, «Antieseu» se intitulează primul poem, e temă a palimpses-tului care deschide discret spre teme medie-vale. Această temă medievală cred că tinde să devină apanajul poeziei moldovene. Această temă la Leo Butnaru s-ar pune sub o carapace de ironie și de ludic, care-i este specifi că, de altfel, promoţiei ’80, căreia i se înscrie. Fac însă o paranteză, vă rog să mi-o iertaţi iarăși: Leo Butnaru poate fi încadrat în orice istorie lite-rară fără a se specifi ca: poet din Chișinău sau poet din Basarabia, cum ne-am obișnuit noi așa, într-un mod forţat s-o facem. Este un poet român și atât, trăitor în Chișinău… Revenind, aș spune că am întâlnit, iarăși cu surpriză, anu-mite lexeme pe care poezia română nu le-a descoperit ca poetice, care aparţin, să spunem așa, unui strat lingvistic special moldovenesc. De pildă, cuvântul acesta, anume, care poate să deranjeze uneori în limbajul curent, iarăși televizionist sau radiofonic, dar în poezie, co-optat, este chiar poetic: „Ultimul nor/ anume asemănător unui creier…”. Aș remarca, de ase-menea, percutanţa planului imagistic și cău-tarea metaforei-șoc, care este iarăși specifi că acestei promoţii literare ’80. Mie o defi niţie ca: „Bolta – subţire fl acără de spirit” mi-a plăcut foarte mult, între altele; sunt multe în carte. Ce mai constat, de asemenea, este un limbaj foarte direct. În poezie, în general, în jurul ani-lor ’70, s-a spus că mesajul (mesajul s-a pus în-tre ghilimele) și ideologia operei literare sunt apanajul unei alte categorii: de cercetare; ea s-a dus către sociologia literaturii… Mesajul acesta foarte direct este iarăși specifi c genera-ţiei ’80. Eu l-am citit pe Leo Butnaru, cum i-aș fi citit pe Florin Iaru, pe Ion Stratan, pe Magda Ghica, pe Lucian Vasiliu, pe Nichita Danilov, pe oricare poet din această generaţie – făcând abstracţie că el este trăitor în Chișinău. Și eu zic că tratamentul acesta trebuie să-l aplicăm în mod sistematic, cu toate suferinţele, uneori inevitabile, și cu toate fericirile, aș zice eu, – iarăși inevitabile. În orice caz, cred că e unica problemă de a trata această chestiune care pentru noi este spinoasă, pentru că dacă ar exista, și a existat, precis, o cameră obscură a literaturii române, și aceasta era formată din fondul special, fostul fond secret, din litera-tura exilului și exilul românesc numără măcar 60 de nume importante, în ungherul cel mai întunecos este literatura română din Basara-bia… Cred că Patria lui Leo Butnaru este chiar literatura română, ca să mă folosesc și eu de o binecunoscută sintagmă. Și cred că gestul pe care-l face editura «Princeps» – nu trebuie considerat neapărat reparator sau un termen din ăștia care poate da alte conotaţii – este un gest fi resc de publicare a unui scriitor român, care putea fi oricare alt poet din România sau trăitor în oricare altă parte a lumii, scrii-tor de limbă română. Cred că Leo Butnaru se încadrează perfect în siajul acesta al poeziei române contemporane. Cred că el scrie o po-ezie care poate fi apreciată valoric de primul rang… Și domnii de la «Princeps» nu au făcut altceva decât să-i ajute unui nume, unei ope-re să circule în spaţiul lor fi resc – aceasta este semnifi caţia, în opinia mea, din alt punct de vedere, a apariţiei cărţii lui Leo Butnaru”.

După lansarea cărţii – o agapă amicală. Ioandid, dnii Baghiu și Moisuc. Vine și soţia dlui Bagiu cu piciul ce aduce cu el un motan siamez uriaș. Povestea din vară/ toamnă, când vroia să ia pisica noastră albă la Iași.

Leo BUTNARU

FĂRĂ A SE SPECIFICA: POET DIN CHIŞINĂU (Pagini de jurnal)

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

8 AUGUST 20141212F L U XF L U X Externe

Creșterea letargică, crearea lentă de locuri de muncă, nemulţumirea generală privind locul de muncă – așa arată viaţa într-o lume occidentală care pare să fi pierdut obiceiul de a inova, scrie într-o opinie publicată în Financial Times econo-mistul Edmund Phelps, laureat al Premiului Nobel pentru Economie.

După o reducere majoră a dinamismului în anii ’60, ritmul de creștere al productivităţii a început să scadă aproape în toate statele occidentale, s-a în-jumătăţit în SUA în anii 1970 și

a ajuns mai mult sau mai puţin

aproape de stagnare în Franţa,

Germania și Marea Britanie la

sfârșitul anilor ‘90. Pierderea

dinamismului productivităţii

a mărit prăpastia inegalităţii,

pentru că scăderea productivi-

tăţii afectează mai mult anga-

jaţii cu mijloace mai modeste

decât îi lovește pe cei cu stare.

Dezvoltarea de produse

noi consumă multă muncă și

capital. La fel și componente-

le necesare pentru realizarea

acestor produse. Aceste locuri

de muncă dispar atunci când

inovaţia bate pasul pe loc. Dar

sunt voci sonore care spun că

problema importantă este ine-

galitatea. În Europa se estimea-

ză că un sfert din averea privată

este deţinută de 1% din cei mai

bogaţi oameni, iar în SUA 1%

din cei mai bogaţi deţin o trei-

me din averea privată.

Phelps spune în schimb că

vinovată de pierderea inovaţi-

ei, care stă în spatele încetinirii

productivităţii, este răspândi-

rea valorilor corporatiste, în

special solidaritatea, siguranţa

și stabilitatea. Politicienii au

introdus reglementări care înă-

bușă competiţia – au patronat

grupuri de interese, direcţio-

nând contracte mai avantajoa-

se către ele. Politicienii au îm-

piedicat inovaţia sau au redus

stimulentele pentru cei dornici

să inoveze. Având mai puţine

motive să se teamă de compe-

tiţie, companiile sunt încuraja-

te să își majoreze adaosul co-

mercial și profi tul. Acest lucru

duce la majorarea preţurilor

acţiunilor și face ca oamenii

bogaţi să devină și mai bogaţi.

Materialismul îi determină pe

șefi i companiilor să facă orice

pentru a mări preţul acţiunilor,

iar pe managerii de fonduri să

le ceară directorilor să își atingă

ţintele de câștiguri. Acest lucru

înăbușă inovaţia și stimulează

inechitatea distribuţiei averii.

Sursa: Ziarului Financiar

CRIZA DIN UCRAINA: Peste 700.000 de oameni au plecat în Rusia din cauza

confl ictului (UNHCR)

Circa 730.000 de persoane au plecat anul aces-ta din Ucraina în Rusia din cauza luptelor din estul ucrainean, a anunțat marți, 5 august, directorul pentru Europa al Agenției Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), Vincent Cochetel, informează Re-uters.

Această cifră indică un exod mult mai amplu de-cât cele 168.000 de persoane care au părăsit Ucraina și s-au înscris la Serviciul rus pentru imigrație.

În plus, alte 117.000 de persoane sunt strămuta-te, adică deplasate în interiorul Ucrainei, cifră care crește cu 1200 pe zi, a menționat responsabilul ONU.

UNHCR precizează că nu au fost incluși în acest calcul cei care trec granița în mod normal în scopuri comerciale sau turistice, a adăugat Vincent Cochetel.

Sursa: agerpres.ro

La 6 august 1945, bomba atomică “Little Boy” a fost aruncată de către SUA deasupra orașului japonez Hi-roshima, bomba având o lungime de 4,5 metri lungime și o greutate de 4,5 tone.

Bomba gigantică a explodat la 575 de metri deasupra centrului orașului, generând un sufl u cu o temperatură de 300.000 de grade Celsius timp de 0.0001 secunde. Toate clădirile situate pe o rază de 1,8 km au fost vaporizate, la fel și toate locuințele din lemn situate la o distanță de până în 2,2 km.

UltimatumUltimatumApariţia avionului n-a speculat

factorul surprindere. Dimpotrivă, aliaţii au procedat „fair play” cu in-amicul, trimiţându-i la 26 iulie 1945 un ultimatum, conceput la conferin-ţa de la Potsdam. Ultimatumul fuse-se redactat de Truman, Atlee și Jiang Jieshi, aprobat în secret și de Stalin. Textul era simplu, dar categoric:

„Somăm guvernul să ordone ca-pitularea necondiţionată a tuturor forţelor armate și să ofere garanţiile necesare că acţionează cu bună cre-dinţă. În caz contrar, întreaga Japo-nie va fi transformată în ruine”.

Este puţin probabil că cineva și-ar fi închipuit că Japonia va ceda la ase-menea provocare, cu atât mai mult, cu cât informaţiile pe care le-ar fi pu-tut avea despre nimicitoarea armă secretă nu puteau fi decât foarte vagi. Japonia n-a reacţionat.

Ca urmare, 11 zile mai târziu, la ora 7.30 ora locală, în orașul Hiros-hima a sunat alarma aeriană. Orașul nu prea cunoscuse bombardamente în timpul războiului, iar populaţia s-a îndreptat relativ calmă spre adă-posturi, ca la un exerciţiu de rutină.

DezastrulDezastrulLa puţin după ora 8.00, deasupra

orașului a apărut un bombardier B-29, singur. Cine a trăit anii războ-iului, știe că bombardamentele nu

erau opera unui avion izolat. Nici faptul că, de la o oarecare distanţă, mai zburau încă două bombardiere identice, nu spu-nea mare lucru. Rolul lor nu era de a bombarda. Era să repereze și să înregistreze efectele primului b o m b a r d a m e n t atomic din lume.

Toate trei se găseau la 9.000 de metri înălţime – foarte mare pentru acele timpuri.

Lansată în cădere li-beră de la cei 9.000 de metri, bomba a explo-dat la o înălţime de 600 metri, conform calcule-lor, deasupra centrului orașului. Efectul a fost apocaliptic, orașul fi ind practic ras de pe supra-faţa pământului.

Peste 75.000 persoane au murit pe loc, alte 50.000 în zilele care au urmat și încă circa 125.000 în perioa-da următoare, îndeosebi ca rezultat al radiaţiilor. Numărul exact al victi-melor nu s-a identifi cat nici până as-tăzi, dar se știe că, din cele 90.000 de clădiri au fost total distruse 62.000, iar pe o rază de 500 de metri de sub locul exploziei, n-a rămas nicio fi inţă vie.

NagasakiNagasakiBombardamentul de la Hiroshi-

ma a fost urmat de cel de la Naga-saki, pe 9 august, care a făcut peste 70.000 de morți.

În seara de 9 august, premierul Suzuki convoacă Conferinţa Naţio-

nală, cu acordul împăratului, în adă-postul antiaerian din Palat, afl at la 15 metri sub pământ.

Atunci s-a pus pentru prima oară problema de a răspunde ultimatu-mului, cu alte cuvinte de a capitula. Membrii guvernului au șovăit, gene-ralii s-au împotrivit și, până noaptea târziu, nu s-a luat nicio hotărâre.

Hotărârea, prin care nu s-a luat o decizie, a fost comunicată împăratu-lui Hirohito, care a tăiat nodul gordi-an în termeni simpli: „Continuarea războiului ar însemna distrugerea naţiunii”. Cu aceste cuvinte, s-a în-cheiat ultimul capitol al celui de-al doilea război mondial.

Deși părerile erau împărţite, deși sentimentele japoneze faţă de pa-

trie sunt greu de explicat, hotărârea împăratului nu putea fi și nu poate fi comentată.

Singura replică au dat-o câţiva generali, care, fără să conteste ho-tărârea imperială, au acceptat-o, exprimându-și durerea prin gestul de harakii, împlinit chiar în sălile pa-latului.

FLUX

Edmund PHELPS:

Cultura corporatistă, nu capitalismul, Cultura corporatistă, nu capitalismul, este de vină pentru inegalitateeste de vină pentru inegalitate

Hiroshima şi Nagasaki, 69 de ani de la bombardamentele americaneZiua de 6 august 1945 a rămas în istorie drept ziua care a schimbat sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial prin utilizarea primei bombe nucleare. Deși la nivel european războiul se sfârșise, SUA și Japonia încă se mai afl au în stare de război, iar utilizarea celor două bombe atomice de la începutul lunii august au schimbat datele pro-blemei, au șocat lumea și au produs un număr imens de victime.

8 AUGUST 2014 1313 F L U XF L U XPrograme

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 0.45 ȘTIRI. 6.15

Baștina. Magazin agricol. 7.15 Serial. «AN-

CHETA FAMILIEI» (Italia, 2005). Episodul 1.

9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE». 9.45, 17.15

Documentar pentru copii. «Enciclopedia lumii vii». 10.15 Reporter

de gardă. 10.45 «Prietenii muzicii». Muzica compozitorului Primous

Fountain în interpretarea Orchestrei Simfonice a Companiei “Telera-

dio-Moldova”, dirijor Gh. Mustea. 12.30 Art-club (rus). 13.10, 17.45,

2.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.35 Desene anima-

te. «Legenda lui Zorro». 15.30 Film. «MOARA» («Telefi lm-Chișinău»).

16.35 World Stories - lumea în reportaje. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40

Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Din fondul TVM. «Cu noi

la teatru». Vitalie Rusu. 21.25 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Cultura

azi. 23.05 Serial. «ANCHETA FAMILIEI» (Italia, 2005). Episodul 1. 0.55

Film. «MARTOR FĂRĂ VOIE» (SUA, 2006). 4.30 La noi în sat. 5.10 Știri

pozitive. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md

14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping

18.00 Muzică 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale

de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Muzică 21.00

Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Muzică 23.30 Film indian

02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30

Muzică 06.55 Market 9000.md

06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial:

Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu Na-

talia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30

Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45

Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45

Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial:

Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00

Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45

Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00

Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

01:00 Serial: Clona (r) 01:45 Serial: Lara 03:15 Serial: Casa de alături

(r) 04:00 Acasă în bucătărie (r) 04:45 Serial: Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit

(r) 11:00 Serial: Maeștrii iluzionismului 11:30

Film: În slujba dreptății, partea a II a 13:00 Știrile

PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4770

15:00 Film: Ostaticul (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30

Trăiește-ți vara 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu 20:45 Film: Paradisul pierdut 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina

Obreja 23:05 Serial: Spartacus: Zeii Arenei, ep.5 00:00 Știrile ProTv

cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Apropo Tv

(r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Trăiește-ți vara (r)

06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 08:00 Новости

08:05 „Поле чудес” 09:00 Новости 09:15

Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости

12:35 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 14:15 „Добрый

день” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами)

15:35 „Ясмин”. Многосерийный фильм 16:25 „Наедине со всеми”.

Программа Юлии Меньшовой 17:25 „След” 18:00 „Primele știri”

(rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай

поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom)

21:40 „Время” 22:15 „Личная жизнь следователя Савельева”.

Многосерийный фильм 00:20 „Primele știri” (rus) 00:35 „Городские

пижоны”. Премьера. „Гоморра” 02:05 Джин Хэкмен в фильме

„Добро пожаловать в Музпорт” 03:50 „В наше время”

06:00 Новости. 06:35 Program de

divertisment. 07:00 сериал Любовь

и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Новости. 08:50

сериал Бесценная любовь. Мелодрама. Россия 2013 1 серия 09:50

Понять простить. 11:30 сериал След. Детектив. Россия 2012 14:00

Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 сериал Любовь и прочие

глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный разговор.

16:30 Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15


сериал След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 сериал

След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 „Autostrada”. 23:00

сериал Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010

23:55 Час суда с Павлом Астаховым. 00:40 Știri. 01:05 Program

de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00

PASSE-MOI LES JUMELLES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ

7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN

8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK

9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 TOTALLY SPIES 10:31 FLASH

INFO 10:33 GARDEN PARTY 11:03 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:16 EN

VOYAGE ! EXPRESS 11:31 ÉPICERIE FINE 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS

LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:13

LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:37 TRÉSORS DES BIBLIOTHÈQUES

D’ILE-DE-FRANCE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 COMME UN

CHEF ! 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN

CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 PARTIR AUTREMENT 19:00 64’ LE

MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

19:29 L’INVITÉ 19:38 BOULEVARD DU PALAIS 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 22:00 AFRIQUE(S), UNE AUTRE HISTOIRE DU XXE SIECLE

23:33 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 0:00 LE JOURNAL

DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57

LES GRANDS DUCS 2:19 POUR TON BIEN 2:41 LES CARNETS DU BO-

URLINGUEUR 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 LES ARTISANS DU

REBUT GLOBAL 4:30 LES ARTISANS DU REBUT GLOBAL

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 23.40 ȘTIRI. 6.15

Cuvintele Credinței. 7.15 Serial. «ANCHETA

FAMILIEI». 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10

Serial. «AGRODOLCE». 9.45, 17.15 Documentar pentru copii. «Enciclo-

pedia lumii vii». 10.30, 5.30 Din fondul TVM. «Cu noi la teatru». Vitalie

Rusu. 11.00 Accente economice. 11.30 Baștina. Magazin agricol. 12.15

La noi în sat. 13.15 Monospectacol cu participarea actorului Vitalie

Rusu. 14.50 Documentar. «Castelele Europei». 15.35 Documentar.

«360 grade GEO: călugării budiști din Kalmâkia». 16.30 Gagauz ogea.

17.45, 1.25 Cine vine la noi? Program de divertisment. 19.00, 4.00

MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Anatol Vițu. “Viață, tare dragă îmi

ești”. Partea I. 21.25 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Dialog social. 22.40

În premieră. «Rondo” de D. Levițchi. 23.50 Serial. «ANCHETA FAMILIEI».

2.35 Festivalul «Nicolae Glib”. Partea 1. 4.30 Ora stelelor.



13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20

Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25

Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Muzi-

că 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Muzică 23.30 Film

Indian 02.30 Muzică 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Muzică

06.55 Market 9000.md


Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu Na-

talia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30

Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45

Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45

Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial:

Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00

Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45

Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00

Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 01:00 Serial: Clona (r) 01:45 Serial: Războiul sexelor ep.1,2,3 03:15

Serial: Casa de alături (r) 04:00 Acasă în bucătărie (r) 04:45 Serial:

Războiul sexelor (r)



(r) 11:00 Film: Frații, partea a II a 13:00 Știrile

PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și

neliniștit, ep.4771 15:00 Film: Impactul, partea a II a 17:00 Știrile ProTV

cu Anișoara Loghin 17:30 Trăiește-ți vara 19:00 Știrile PROTV 20:00

Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Glonț în cap 22:30

Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Spartacus: Zeii Arenei,

ep.6 (ultimul) 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune

muzicală 03:30 După 20 de ani (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja

(r) 05:00 Trăiește-ți vara (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)


08:05 „Пусть говорят” 09:00 Новости 09:15


„Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:35

„Личная жизнь следователя Савельева”. Многосерийный фильм

14:25 „Добрый день” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с

субтитрами) 15:35 „Ясмин”. Многосерийный фильм 16:25 „Наедине

со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 17:25 „След” 18:00 „Prime-

le știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай

поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:10

„Время” 21:45 Футбол. Суперкубок UEFA. Реал Мадрид - Севилья.

Прямая трансляция 23:55 „Личная жизнь следователя Савельева”.

Многосерийный фильм 01:40 „Primele știri” (rus) 01:50 Кирилл

Пирогов, Полина Кутепова, Олег Басилашвили в фильме „Орел

и решка” 03:15 Андрей Петров, Мария Полицеймако, Владимир

Стеклов в фильме „Вам что, наша власть не нравится!?”

06:00 Știri. 06:35 Program de di-

vertisment. 07:00 сериал Любовь

и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Știri. 08:50


Понять простить. 11:30 сериал След. Детектив. Россия 2012 14:00

Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 сериал Любовь и прочие

глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный разговор.

16:30 Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15


сериал След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 сериал

След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 сериал Любовь и

прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:20 Час суда с Павлом

Астаховым. 00:05 Știri. 00:30 Program de divertisment.


NAL 5:30 LES VINGT CHEFS-

D’OEUVRE DE LA NATURE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30

TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN

9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JO-

URNAL 9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES

AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 TOTALLY SPIES 10:31 FLASH INFO

10:35 JARDINS 11:05 TÉLÉTOURISME 11:31 VIOLON DINGUE

11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44

PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:10 LES ESCAPADES DE

PETITRENAUD 13:38 HÔPITAL VÉTÉRINAIRE 14:30 LE JOURNAL

DE LA RTBF 15:02 BOULEVARD DU PALAIS 16:45 DANS LA PEAU

D’UN CHEF 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH

INFO 18:03 PASSE-MOI LES JUMELLES 19:00 64’ LE MONDE EN

FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29

L’INVITÉ 19:39 OPÉRATION CASABLANCA 21:04 PREMIER MATIN

21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 AVEUX 22:48 AVEUX

23:36 ACOUSTIC 0:03 LE JOURNAL DE LA RTS 0:30 TV5MONDE

LE JOURNAL AFRIQUE 0:48 L’INVITÉ 1:00 ZONE D’OMBRE 2:03

PARDONNEZ-MOI 2:37 PARTIR AUTREMENT 3:30 TV5MONDE

LE JOURNAL 4:00 LES ARTISANS DU REBUT GLOBAL 4:30 LES

ARTISANS DU REBUT GLOBAL

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 23.40 ȘTIRI. 6.15,

23.50 Gagauz ogea. 6.45 Shift – viața în era

digitală. 7.15 Serial. «ANCHETA FAMILIEI».

9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE». 9.45, 17.15

Documentar pentru copii. «Enciclopedia lumii vii». 10.15 Natura în

obiectiv. 11.00, 4.30 Anatol Vițu. «Viață, tare dragă îmi ești”. Partea

I. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10, 17.45, 2.00 Cine vine la noi?

Program de divertisment. 14.20 Știri pozitive. 14.40 «Ultima șansă”.

Spectacol al Teatrului Național «V. Alecsandri» din Bălți. 15.40 TVC

– umor studențesc. 16.30 Ruskii dom. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40

Povestea. 19.55 Anatol Vițu. «Viață, tare dragă îmi ești”. Partea 2.

21.25 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 “Acorduri majore pentru Europa”.

Program musical. 0.20 Serial. «ANCHETA FAMILIEI». 3.10 Festivalul

«Nicolae Glib”. Partea 2. 5.30 Accente economice.



14.00 Film indian 17.00 Produs autohton. Reluare

17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25 Market

9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Muzică

21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Muzică 23.30 Film

Indian 02.30 Muzică 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Muzică



Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri

09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc

(r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r)

14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30

Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial:

Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00

Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Clona (r) 01:45 Serial:

Războiul sexelor 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Acasă în

bucătărie (r) 04:45 Serial: Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, docto-

re? 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 11:00 Film: Impactul (r) 13:00 Știrile

PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr

și neliniștit, ep.4772 15:00 Film: Iubirea vieții mele 17:00 Știrile

ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 Trăiește-ți vara 19:00 Știrile PROTV

20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Serial: O săptămână

nebună ep.1, 2 sezonul 1 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05

Serial: Spartacus: Răzbunarea, ep.1 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara

Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30

Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 România, te iubesc!

(r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Trăiește-ți vara (r)

06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)





12:35 „Личная жизнь следователя Савельева”. Многосерийный

фильм 14:25 „Добрый день” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10

Новости (с субтитрами) 15:35 „Ясмин”. Многосерийный фильм

16:25 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 17:25

„След” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с

субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят”

21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Личная жизнь

следователя Савельева”. Многосерийный фильм 00:20 „Primele

știri” (rus) 00:35 „Городские пижоны”. Премьера. „Гоморра” 02:05

Игорь Костолевский, Анастасия Вертинская, Михаил Козаков,

Светлана Крючкова в фильме „Безымянная звезда” 04:10 „В

наше время”




сериал Бесценная любовь. Мелодрама. Россия 2013 3 серия

09:50 Понять простить. 11:30 сериал След. Детектив. Россия

2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 сериал

Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40

Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым.

17:15 Понять простить. 18:15 сериал Бесценная любовь.

Мелодрама. Россия 2013 3 серия 19:10 сериал След. Детектив.

Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 сериал След. Детектив.

Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 сериал Любовь и прочие глупости.

Мелодрама. Россия 2010 23:20 Час суда с Павлом Астаховым.

00:05 Știri. 00:30 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:29 CHRONIQUES D’EN HAUT

6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18

LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30

TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA


9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 TOTALLY SPIES 10:32

FLASH INFO 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 LES VINGT

CHEFS-D’OEUVRE DE LA NATURE 11:27 LA TÉLÉ DE A @ Z 11:57

FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA

VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 ÉPICERIE FINE 13:39 BIENVENUE AUX

PÂQUIS ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ÉCHAPPÉES BELLES

16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAM-

PION 18:00 FLASH INFO 18:03 LES COULISSES DE L’ÉVÉNEMENT

19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL

DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:38 LES VOIES IMPÉNÉTRABLES

21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COMME UN CHEF ! 23:33

PEUPLES DU MONDE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE

LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LES DAMES 3:02 LES VOIX

HUMAINES 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES ARTISANS DU

REBUT GLOBAL 4:29 LES ARTISANS DU REBUT GLOBAL

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 0.45 ȘTIRI. 6.15,

0.55 Ruskii dom. 6.45 Tezaur. 7.15 Serial.

«ANCHETA FAMILIEI». 9.00, 17.00, 22.00

ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE». 9.45, 17.15 Documentar

pentru copii. «Enciclopedia lumii vii». 10.15 Documentar. «Jules

Dassin, biografi a unui puști newyorkez». 11.05 Legendele muzicii.

11.15 Anatol Vițu. “Viață, tare dragă îmi ești”. Partea 2. 12.00 O

seară în familie. 13.10, 17.45, 1.25 Cine vine la noi? Program de

divertisment. 14.20 Târgul meșterilor olari. 15.20 Erudit-cafe. 15.55

Părinți și copii. 16.30 Documentar. «Arts 21». 19.00, 3.55 MESAGER.

19.40 Povestea. 19.55 «O rugăciune pentru Moldova. Chilia Cucu-

vino». Episoadele 1, 2. 20.50 Super-loto «5» din «35». 21.25 Serial.

«AGRODOLCE». 22.20 Reporter de gardă. 22.45 «Un sfert de vorbă»

cu Ilona Spătaru. 23.05 Serial. «ANCHETA FAMILIEI». 2.35 «Acorduri

majore pentru Europa”. Program musical. 4.25 «La prispa cu doruri

multe”. Maria Stoianov și formația «Ștefan Vodă”. Spectacol muzical.


Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine

12.55 Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10 Film

artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25

Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00

Concert 20.30 Muzică 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md

23.00 Muzică 23.30 Film Indian 02.30 Muzică 03.00 Concert 05.00

Film artistic 06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md


Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri


10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc

(r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r)

14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30

Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial:

Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00

Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Clona (r) 01:45 Serial:

Războiul sexelor 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Acasă în

bucătărie (r) 04:45 Serial: Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, docto-

re? 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 11:00 Film: Iubirea vieții mele (r)

13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15

Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4773 15:00 Film: Simfonia iubirii

17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 Trăiește-ți vara 19:00

Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film:

Dublu 22:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Spartacus:

Răzbunarea, ep.2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldo-

va - emisiune muzicală 03:30 Apropo Tv (r) 04:30 Știrile ProTv cu

Sorina Obreja (r) 05:00 Trăiește-ți vara (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu (r)





12:35 „Личная жизнь следователя Савельева”. Многосерийный

фильм 14:25 „Добрый день” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10

Новости (с субтитрами) 15:35 „Ясмин”. Многосерийный фильм

16:25 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 17:25

„След” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с

субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят”

21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Личная жизнь

следователя Савельева”. Многосерийный фильм 00:20 „Primele

știri” (rus) 00:35 „Городские пижоны”. Премьера. „Гоморра” 02:05

Фильм Оливера Стоуна „Уолл-стрит” 04:00 „Донатас Банионис.

Бархатный сезон”




сериал Бесценная любовь. Мелодрама. Россия 2013 4 серия


2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 сериал

Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40

Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым.

17:15 Понять простить. 18:15 сериал Бесценная любовь.

Мелодрама. Россия 2013 4 серия 19:10 сериал След. Детектив.

Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 сериал След. Детектив.

Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 сериал Любовь и прочие глупости.

Мелодрама. Россия 2010 23:20 Час суда с Павлом Астаховым.

00:05 Știri. 00:30 Program de divertisment.


5:31 UNE BRIQUE DANS LE

VENTRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ

7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30

TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26

TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56

TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 TOTALLY SPIES 10:31 FLASH INFO

10:35 JARDINS & LOISIRS 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:28 HEP

TAXI ! 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:42 PLUS

BELLE LA VIE 13:08 FLASH INFO 13:10 L’ÉPICERIE 13:35 DE BIG APPLE À

GREEN APPLE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MAUVAIS KARMA

15:47 NI PLUS NI MOI 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’ LE

MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

19:29 L’INVITÉ 19:39 LES DAMES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00

BERNARD BOVET, LE VIEIL HOMME À LA CAMÉRA 23:44 RÉTENTION

0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

0:45 L’INVITÉ 1:00 TIKEN JAH FAKOLY À ODIENNÉ 2:37 PASSE-MOI LES

JUMELLES 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES ARTISANS DU REBUT

GLOBAL 4:30 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX

11 AUGUST 12 AUGUST 13 AUGUST 14 AUGUST Luni Marţi Miercuri Joi

8 AUGUST 20141414F L U XF L U X Programe

GRU PUL DE PRESĂ FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana Florea

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.31.72.36E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecCe schimbare! Provocările vieţii te in-cită. Ieși din cochilie, vei simţi nevoia de un spaţiu mai larg și de mai multă libertate. Vei spune adio obiceiurilor de a conferi siguranţă tuturor acţiuni-lor tale cotidiene.

TaurTe vei simţi depășit(ă) de evenimen-te și fără energie. Amintește-ţi că schimbările bruște de stare de spirit sunt periculoase numai dacă le negi și că nu este nimic în neregulă dacă te simţi melancolic(ă).

GemeniVor apărea unele mici surprize plăcu-te. Vei deveni deschis(ă) spre viitoare oportunităţi sentimentale. Simţi ne-voia să faci lucruri noi, apar oportuni-tăţi de călătorie, poate împreună cu un prieten drag, poate împreună cu o persoană iubită.

RacVei avea tendinţa să fi i mai preocupat(ă) de afaceri. Trebuie să te asiguri că ai stabilit o bună ierarhie a priorităţilor. Ai nevoie de dragoste și respect și doar astfel vei putea să-ţi concretizezi visurile.

LeuÎn timp ce te bucuri de compania cui-va nu vrei ca această persoană să-și facă o părere greșită. Dragostea adu-ce după ea recompense și nu ai nevo-ie să blochezi sentimentele care ies la suprafaţă.

FecioarăEști bucuros(ă) că ţi s-a acordat în-credere, dar ești conștient(ă) că nu meriţi acest lucru. O relaţie specială înfl orește acum, după ce ai rezolvat câteva nelămuriri, dar trebuie să-ţi controlezi reacţiile.

BalanţăPrimești vești bune în legătură cu o afacere. Profi tă de ocazie pentru a face faţă concurenţei care nu este întotdeauna loială. Vei ști în mod in-tuitiv ce atitudine trebuie să adopţi. Neliniștile legate de slujbă se risipesc.

ScorpionÎţi regăsești moralul. Un nou element îţi iluminează viaţa. Vei ieși cu brio dintr-o situaţie complicată. Vei su-porta o perioadă difi cilă graţie opti-mismului care te caracterizează. Me-riţi recompensa pe care ţi-o dă viaţa.

SăgetătorPerioada plină de stres și angoase a trecut, vei avea parte de calm. Este bine să eviţi excitantele precum ca-feaua, tutunul sau alcoolul. Trebuie să permiţi sistemului tău nervos să se regenereze și să se relaxeze.

CapricornEști dinamic(ă), sigur de tine, iar fi zi-cul și psihicul funcţionează la cei mai înalţi parametri. În plus, astrele sunt favorabile pe plan profesional. Vei găsi în drumul tău sprijinul necesar pentru a progresa.

VărsătorNu ezita să utilizezi puterea de con-vingere pentru a obţine ceea ce vrei, chiar dacă este vorba despre o per-soană importantă. Este momentul ideal pentru a cere o favoare pentru că îţi va fi de ajutor.

PeştiEste un moment ideal pentru a-ţi face cunoscută bucuria. Comunici celor apropiaţi o decizie pe care ai lu-at-o în urmă cu mult timp. Nu trebuie să-ţi pară rău, poţi chiar să te feliciţi în mod sincer.

8-15 august8-15 august

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 798TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 0.45 ȘTIRI. 6.15

Documentar. «Unde se nasc fl uturii». 7.15

Serial. «ANCHETA FAMILIEI». 9.00, 17.00,

22.00 ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE». 9.45, 17.15 Documen-

tar pentru copii. «Enciclopedia lumii vii». 10.15 Documentar. «Arts

21». 10.45 «Un sfert de vorbă» cu Ilona Spătaru. 11.05, 19.55, 2.35

Documentar. «O rugăciune pentru Moldova. Chilia Cucuvino».

12.00 Dor. Mihai Munteanu, Artist al Poporului. 12.30 Moldovenii

de pretutindeni. 13.10, 17.45, 1.25 Cine vine la noi? Program de

divertisment. 14.25 Documentar. «Jules Dassin, biografi a unui puști

newyorkez». 15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00,

4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 21.25 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Fii

tânăr! 23.05 Serial. «ANCHETA FAMILIEI». 0.55 World stories - lumea

în reportaje. 4.30 «Mi-e dor de tine”. V. Dragomir. Spectacol muzical.

5.30 Reporter de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula

sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00

Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian

16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică

18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30

Muzică 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55

Market 9000.md 23.00 Muzică 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic

02.30 Muzică 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Muzică



Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial:

Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț

de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping

13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante

(r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diaman-

te 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de

închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că

ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături

00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Clona (r)

01:45 Serial: Războiul sexelor 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00

Acasă în bucătărie (r) 04:45 Serial: Războiul sexelor (r)



(r) 11:00 Film: Simfonia iubirii (r) 13:00 Știrile

PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și

neliniștit, ep.4774 15:00 Film: Roxanne 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara

Loghin 17:30 Trăiește-ți vara 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Speed - Cursa infernalăon the edge of

their seats. (20th 23:00 Film: Asasinul 00:45 Știrile ProTv cu Anișoara

Loghin (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Fabricat

în Moldova - emisiune muzicală 02:45 Film: Asasinul (r) 04:30 Fabricat

în Moldova - emisiune muzicală 05:00 Trăiește-ți vara (r) 06:15 Știrile

Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)




„Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:35

„Личная жизнь следователя Савельева”. Многосерийный фильм

14:25 „Добрый день” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости

(с субтитрами) 15:35 „Ясмин”. Многосерийный фильм 16:25

„Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 17:25 „След”

18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами)

18:55 „Поле чудес” 19:55 „Точь-в-точь” 21:00 „Primele știri” (rom)

21:40 „Время” 22:15 „Точь-в-точь”. Продолжение 00:10 „Primele

știri” (rus) 00:25 „Городские пижоны”. Премьера. „Сэлинджер” 02:25

Лучший кинороман Сидни Шелдона „Обратная сторона полуночи”

06:00 Știri. 06:35 Program de diver-

tisment. 07:00 сериал Любовь и

прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Știri. 08:50 сериал

След. Детектив. Россия 2012 10:30 Понять простить. 11:30 сериал

След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить.

14:45 сериал Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010

15:40 Откровенный разговор. 16:35 Час суда с Павлом Астаховым.


2012 20:00 Новости. 20:25 сериал След. Детектив. Россия 2012

22:00 Știri. 22:25 сериал Любовь и прочие глупости. Мелодрама.

Россия 2010 23:20 Час суда с Павлом Астаховым. 00:05 Știri. 00:30

Program de divertisment.


5:30 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:44

EN VOYAGE ! EXPRESS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10

L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN

8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA


9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 TOTALLY SPIES 10:31 FLASH

INFO 10:33 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:29

NEW YORK - NEW YORK 11:57 DANS LA PEAU D’UN CHEF 11:57 FLASH

INFO 12:39 PLUS BELLE LA VIE 13:05 FLASH INFO 13:10 À LA DI STASIO

13:38 ZOG ET LES RIVIERES DU CIEL 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01

LES DAMES 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN

CHAMPION 18:01 FLASH INFO 18:04 OUAGA PARADISO 19:00 64’ LE MON-

DE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29

L’INVITÉ 19:39 ÉCHAPPÉES BELLES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00

BOULEVARD DU PALAIS 23:32 PEUPLES DU MONDE 0:00 LE JOURNAL DE

LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:01 INTERDITS

D’ENFANTS 2:36 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 URBANIA - LE

QUÉBEC EN 12 LIEUX 4:30 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX

6.05, 21.00, 0.05 ȘTIRI. 6.15 «Ultima

șansă”. Spectacol al Teatrului Național

«V. Alecsandri» din Bălți. 7.15, 2.00 Festi-

valul-concurs național al interpreților fl uierari și al formațiilor de

fl uierași «Nistrule cu apă lină». Selecțiuni. 8.15 Documentar. «La

drum!». 9.05 Desene animate. «Legenda lui Zorro». 10.00 Vide-

oteca copiilor. 10.15 Documentar. «Unde se nasc fl uturii». 11.00

Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Ora stelelor. 13.00 Știri pozitive.

13.20 Eterna chemare a plasticianului Theodor Buzu. 14.15 Film.

«DOR DE VIS» (SUA, 2005). 16.00 Documentar. «Euroboxx». 16.25

Festivalul folcloric al obiceiurilor și tradițiilor populare «La umbra

stejarului”. 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 17.15 În ritm de dans. 18.10

Erudit-cafe. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară

în familie. 21.25 Dor. Leonid Moșanu, Artist al Poporului. 22.20

Film. «CU IUBIREA LA PSIHIATRU» (SUA, 2005). 0.15 Fii tânăr!

1.00 În premieră. 3.00 Legendele muzicii. 3.10, 4.30 Documentar.

«Civilizația chineză». 5.30 Fanfara “Dumbrava”. Program musical.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10

Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă for-

mula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs

autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film

indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Re-

luare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00

Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La

altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film

artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert

06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00

Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri


10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r)

12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30

Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Serial:

Rosa diamante 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Soț de închiriat

19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Spune-mi că ești a

mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături

00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Clona

(r) 01:45 Serial: Războiul sexelor 03:15 Serial: Casa de alături (r)

04:00 Acasă în bucătărie (r) 04:45 Serial: Războiul sexelor (r)


re? 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Diva cu

greutate, ep.12, sezon 1 11:00 Film: Roxanne

(r) 13:00 Stirile PRO TV 13:05 Teleshopping

13:20 Masterchef - Proba celebrității (r) 15:30 Film: Răzbunarea

dragonului negru 17:15 Film: Aventuri în parcul de distracţii

19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45

Las Fierbinți, sezon 4 23:00 Film: Legenda dragonului roșu 00:30

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldo-

va - emisiune muzicală 02:15 Film: Legenda dragonului roșu (r)

04:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro

Tv cu Sorina Obreja (r)

06:00 Новости 06:10 „Гении и злодеи” 06:35

Любовь Соколова, Екатерина Васильева в

фильме „Во бору брусника” 09:05 „Играй,

гармонь любимая!” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости

10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Валерия.

От разлуки до любви” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20

„Идеальный ремонт” 13:10 „Песни для любимых” 15:00

Комедия Леонида Гайдая „Спортлото-82” 16:35 Ирина

Муравьева, Александр Абдулов в фильме „Карнавал”

18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:20 „Карнавал”.

Продолжение 19:30 „Две звезды” 21:00 „Primele știri” (rom)

21:25 „Время” 22:00 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым

23:45 „КВН”. Премьер-лига 01:10 Приключенческий фильм

„Исчезающая точка” 02:45 Александр Абдулов в комедии

„Страховой агент” 03:50 Фильм „Песни моря”

06:00 Știri. 6:30 Program de diver-

tisment. 7:00 Știri. 7:30 Program

de divertisment. 8:00 Știri. 8:25 Program de divertisment. 9:40

Понять простить. 10:40 сериал Невидимки. Детектив. Россия

2010 13:45 сериал След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости.

20:20 Большая разница. 21:20 сериал Невидимки. Детектив.

Россия 2010 0:00 Новости. 0:20 Program de divertisment.


5:30 LE BEAU VÉLO DE RAVEL

6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE

JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 PARDONNEZ-MOI 8:00 LES CARNETS

DU BOURLINGUEUR 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26

TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MATIERE GRISE DOC (26’) 2014/RTBF

10:05 FLASH INFO 10:07 CAJOU 10:14 CAJOU 10:21 BRICO CLUB 10:34

LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:42 YAKARI 10:55 YAKARI 11:07

MARCELINO 11:30 HELVETICUS 11:36 ARTZOOKA ! 12:00 ALORS ON

CHANGE ! 12:30 TOUT LE MONDE DEHORS 13:00 FLASH INFO 13:03

L’ÉPICERIE 13:37 OSER UNE AUTRE VIE 14:00 À LA VIE, À LA MODE 14:30

LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 UN ÉTÉ EN FRANCE 15:59 DESCENTE EN

CUISINE 16:56 LA TÉLÉ DE A @ Z 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPI-

ON 18:00 FLASH INFO 18:02 PARTIR AUTREMENT 19:00 64’ LE MONDE

EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 TERRIENNES 19:29 L’INVITÉ 19:38

FORT BOYARD 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 LE PLUS GRAND

CABARET DU MONDE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE

LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 TEMPÊTES 2:31 D6BELS ON

STAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 URBANIA - LE QUÉBEC EN

12 LIEUX 4:30 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX

6.05, 21.00, 0.05 ȘTIRI. 6.15 Eterna chema-

re a plasticianului Theodor Buzu. 7.15 Cu-

vintele Credinței. 8.05, 11.35 Documen-

tar. «La drum!». 8.40 Dialog social. 9.00 Documentar. «360 grade

GEO: Letiția și lupii ei». 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00

Părinți și copii. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura

în obiectiv. 13.00 Documentar. «New York. Confi dențial». 14.00

Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00, 19.50 Eugen Doga.

Concert extraordinar. Iași. 16.30 World stories - lumea în reportaje.

17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric.

18.40 Loteria «Milioane pentru Moldova». 19.00, 4.00 MESAGER.

19.35 Povestea. 19.50 Ora stelelor. 21.25 Fotbal non-stop. 22.20

Film. «DOR DE VIS» (SUA, 2005). 0.15 Erudit-cafe. 1.00 Film. «CU

IUBIREA LA PSIHIATRU» (SUA, 2005). 2.45 Legendele muzicii.

2.55 Festivalul folcloric al obiceiurilor și tradițiilor populare «La

umbra stejarului”. 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie. 5.30 Dor.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00

La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping

11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film

indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic

17.55 Market 9000.md 18.00 Concert 19.00 Serial

20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic

22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00

Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00

Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri

09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r)

12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30

Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Serial:

Rosa diamante 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Soț de închiriat

19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Spune-mi că ești a

mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături

00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Clona

(r) 01:45 Serial: Războiul sexelor 03:15 Serial: Casa de alături (r)

04:00 Acasă în bucătărie (r) 04:45 Serial: Războiul sexelor (r)


re? 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Diva cu

greutate, ep.13 , sezon 1 (ultimul) 11:00 Film:

Răzbunarea dragonului negru (r) 13:00 Știrile

PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Masterchef - Proba celebrității

(r) 15:15 Film: Aventuri în parcul de distracţii (r) 17:00 Film: Air

America 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja

20:45 Film: Codul lui Da Vinci 23:45 Film: Tranzacția 01:30 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Las Fierbinți, sezon 4 (r)

04:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro

Tv cu Sorina Obreja (r)

05:25 Николай Рыбников, Алла Ларионова

в фильме „Седьмое небо” 06:00 Новости

06:10 Фильм „Седьмое небо”. Продолжение

07:05 Елена Яковлева в фильме „Шальная баба” 08:35 „Служу

Отчизне!” 09:05 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping

10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45

„Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами)

12:20 „Идеальный ремонт” 13:15 „По следам великих русских

путешественников” 14:20 „Что? Где? Когда?” 15:30 „Среда

обитания” 16:25 „Про доброе старое кино” 17:25 „Минута

славы” 19:00 „Куб” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Pri-

mele știri” (rom) 21:25 „Время” 22:00 Премьера. „ДОстояние

РЕспублики: Расул Гамзатов” 00:10 „Повтори!” Пародийное

шоу 02:05 Уитни Хьюстон в фильме „В ожидании выдоха”

06:00 Новости. 6:30 Program

de divertisment. 7:00 Новости.

7:30 Program de divertisment. 8:00 Новости. 8:25 Понять

простить. 10:00 „Autostrada”. 10:30 Большая разница. 11:25

сериал Невидимки. Детектив. Россия 2010 14:20 сериал

След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:20 сериал

Невидимки. Детектив. Россия 2010 23:00 Большая разница.

0:00 Новости. 0:20 Program de divertisment.


NAL 5:31 DE BIG APPLE À

GREEN APPLE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:25 WARI

8:01 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 EINSTEIN 10:05 FLASH

INFO 10:07 CAJOU 10:14 CAJOU 10:21 BRICO CLUB 10:34

LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:42 YAKARI 10:55 YAKARI

11:07 MARCELINO 11:30 HELVETICUS 11:34 TACTIK 12:00

PAROLES DE CLIP 12:07 JOUR DE RUGBY 13:00 FLASH INFO

13:05 PARTIR AUTREMENT 13:58 NEW YORK - NEW YORK

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 DES RACINES & DES

AILES 17:00 UN AIR DE FAMILLE 18:00 FLASH INFO 18:02

LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 19:00 64’ LE MONDE

EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 LE JT DES NOUVELLES

TECHNOS 19:29 L’INVITÉ 19:38 ZOG ET LES RIVIERES DU

CIEL 20:32 DEVANT L’OBJECTIF, TONY FRANK 21:30 LE

JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 TOUT FEU TOUT FLAMME

0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 BERNARD BOVET, LE VIEIL

HOMME À LA CAMÉRA 2:38 RÉTENTION 2:54 FOOT! 3:30

TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12

LIEUX 4:30 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX

15 AUGUST 16 AUGUST 17 AUGUST Vineri Sâmbătă Duminică

8 AUGUST 2014 1515 F L U XF L U XDiverse

Anumite alimente au consecințe dezastruoase asupra activității cerebrale, iar nutriționiștii recomandă consumul lor în cantități cât se poate de mici. Printre cele care ucid lent inteligența se numără dulciurile, scrie references.be.

Zahărul nu dăunează doar siluetei, ci și creierului. Pe termen lung, consu-mul de dulciuri creează probleme de natură neurologică, alterează memo-ria și capacitatea de învățare.

Un al doilea element neindicat este alcoolul, care afectează, în primul rând, fi catul. Consumul de alcool în exces produce pe termen lung confu-zie mentală și tulburări de memorie. Este afectată și memoria de lucru: memorarea unui nume, a unui număr de telefon sau a unei adrese pentru o acțiune imediată devine mai grea.

Alimentele fast-food, al treilea ali-ment menționat de references.be, modifi că substanțele chimice din cre-ier și provoacă simptome legate de depresie și anxietate, arată un studiu recent, realizat de cercetători de la Universitatea din Montreal (Canada). Acest tip de alimente foarte grase sca-

de producția de dopamină, substanță responsabilă de starea de bine și de sentimentul de fericire. Dopamina întărește și funcțiile cognitive, capaci-tatea de învățare, motivația și memo-ria.

Și alimentele prăjite contribuie la scăderea productivității. Ele conțin produse chimice, aditivi, intensifi ca-tori de gust care distrug lent celulele nervoase ale creierului.

Mâncărurile preparate sunt mereu mai grase și mai sărate decât cele pre-gătite acasă. În plus, conțin mulți adi-tivi, coloranți și conservanți, toate cu impact semnifi cativ asupra sistemului nervos. Conținutul acestor alimente poate crește și riscul unor boli dege-nerative, ca Alzheimer.

Alte alimente nerecomandate pen-tru creșterea productivității sunt cele prea sărate, sarea având un impact negativ asupra presiunii arteriale și crescând riscul de boli cardiace. Studii științifi ce au arătat că un consum prea mare de sare poate afecta funcțiile cognitive și împiedica procesele de gândire.

Carnea prelucrată nu este nici ea bună pentru cine vrea să aibă o pro-ductivitate crescută. Proteinele sunt

primordiale pentru menținerea unei sănătăți bune, iar în carne se găsesc cele mai multe proteine de calitate. Trebuie însă evitată carnea prelucrată (cârnați, mezeluri), care, contrar pro-teinelor naturale ce ajută la întărirea sistemului nervos, îl slăbesc. Pentru aportul de proteine se recomandă peștele proaspăt (ton sau somon), produsele lactate, nucile și semințele încolțite.

Trebuie evitați și îndulcitorii artifi -ciali. Cine vrea să aibă o siluetă de in-vidiat crede că produsele light sunt o idee bună. Acestea înlocuiesc zahărul cu îndulcitori artifi ciali care conțin mai puține calorii, dar care pot avea efecte nefaste asupra sănătății. Consumat în cantități mari, aspartamul încetinește funcțiile creierului și scade capacita-tea de învățare, încheie references.be.

Agerpres.ro

STUDIU

Dulciurile, alcoolul şi mâncarea Dulciurile, alcoolul şi mâncarea prea sărată scad productivitateaprea sărată scad productivitatea

FARMACIA NATURIIBusuiocul, plantă

aromatică cu multiple avantaje pentru sănătate

Busuiocul se numără

printre cele mai apre-

ciate plante aromatice,

care prezintă și multe

avantaje pentru sănă-

tate.

Busuiocul este cunoscut pen-

tru efectele sale antispastice,

îndeosebi asupra aparatului di-

gestiv. Este recomandat femei-

lor însărcinate și care alăptează,

pentru proprietățile sale galac-

togene (care stimulează secreția

de lapte). Bogat în vitaminele A și

C, în calciu și fosfor, are o acțiune

antioxidantă care contribuie la

încetinirea îmbătrânirii celulare.

Uscat, busuiocul furnizează și vi-

tamina K, esențială în procesul de

coagulare a sângelui.

Este cunoscut și ca antiinfl a-

mator, antibacterian și antiseptic.

Aplicat pe piele, poate alunga

țânțarii. În plus, îi calmează pe cei

neliniștiți, stresați sau care suferă

de insomnii.

La fel ca alte plante aromatice

– coriandrul, de exemplu –, busu-

iocul nu trebuie fi ert multă vreme

fi indcă se înnegrește și devine

amar.

Ca să își păstreze cât mai bine

savoarea, este recomandabil să

fi e consumat crud – frunze sau

tocat – sau să fi e adăugat în mân-

care chiar la sfârșitul preparării

termice.

Femeia.ro

Cei care vor să se bronzeze în această vară ar tre-

bui să se oprească - să caute umbra, să poarte o

pălărie și să apeleze la cremele de protecție - dar

indiferent ce ar face, să se țină departe de saloa-

nele de bronzat, avertizează biroul chirurgului

general al SUA, preluat de USA Today.

Într-un raport lansat recent de chirurgul general, cance-rul de piele este o „problemă majoră de sănătate publică”, iar expunerea excesivă la raze ultraviolete, în saloanele de bronzat sau la soare, este o cauză majoră a acestui tip de cancer.

Avertizarea survine la doar două luni după ce o agenție americană responsabilă cu reglementarea în domeniul me-dical, Food and Drug Administration, a anunțat că va soli-cita în curând ca lămpile și paturile de bronzat să fi e pre-văzute cu etichete care să recomande ca acestea să nu fi e folosite de persoane mai tinere de 18 ani.

Potrivit noului raport, numărul de cazuri de cancer de piele, spre deosebire de alte tipuri de cancer, continuă să

crească în SUA. Aproape 5 milioane de persoane din Statele Unite sunt tratate pentru cancer de piele în fi ecare an, la un cost de 8,1 miliarde de dolari. Aproximativ 63.000 de cazuri sunt cazuri de melanom (cea mai gravă formă), iar 6.000 din-tre acestea sunt legate direct de bronzatul la salon.

Antena3.ro

LECŢIE DE ATITUDINE ŞI STILCum purtăm

salopetele vara aceastaAtenţie,

avem

o nouă

piesă

vesti-

mentară

prefera-

tă! Salo-

peta.

E cazul să îţi eliberezi puţin

garderoba, să lași de o parte ro-

chiile maxi, și să alegi piese ves-

timentare care îţi pun în valoare

bronzul ciocolatiu. Cu toate că

am intrat în ultima lună din vară,

nu ne putem gândi absolut de-

loc la outfi turi monotone, care

să anticipeze toamna, de aceea

preferăm să lăsăm imaginaţia să

zburde... cel puţin cât încă mai

este vreme pentru așa ceva!

Atenţie, avem o nouă piesă

vestimentară preferată! Salopeta

sau, mai exact, playsuit-ul. Per-

fectă pentru zilele călduroase de

vară în care sintagma less is more

se aplică în totalitate... cel puţin

atunci când vine vorba de ele-

mente vestimentare cât mai leje-

re. Vestea bună este că îl putem

purta oriunde, pentru că printr-o

accesorizare corectă el poate fi de

impact atât la un pool party, cât

și la o plimbare relaxantă în we-

ekend.

Materialul, printurile și mode-

lul rămân la alegerea ta!

Glamourmagazine.ro

American Heart Association face responsabile aceste bău-turi de foarte multe decese.

Răcoritoarele îndulcite afectează conside-rabil capacitatea de memorare a copiilor. Este tema unui amplu articol publicat în Le Point, ediţia online, bazat pe un studiu de ultimă oră al cercetătorilor de la Universitatea Califor-nia de Sud. Obezitate, diabet, hipertensiune, creșterea riscului de infarct... Și lista studiilor care semnalează necazurile provocate de ră-coritoarele carbogazoase și alte băuturi se completează continuu cu noi și noi cercetări. Recent, cercetătorii de la Universitatea Cali-fornia de Sud evidenţiau legătura dintre aces-tă băuturi și memorie. “Rezultatele noastre arată că, în exces, consumul băuturilor îndulcite înainte de maturizare interferează cu capacitatea creierului nostru de a funcţiona normal și a-și aminti informaţii esenţiale din mediul nostru, explica recent autorul referent al acestui studiu, doctorul Scott Kanoski, în cadrul unei conferinţe de presă. Cercetătorii se tem, de asemenea, că urmările consumului de băuturi îndulcite în copilărie și adolescenţă se văd mai târ-

ziu în capacitatea de memorare a adulţilor. Studiul vizează toate tipurile de băuturi îndulcite, de la cele carbogazoase la sucurile de mere îndulcite până la limonade. Testele efectuate în laborator au indicat afectarea capacităţii de învăţare și memorare la ro-zătoarele tinere. Pe lângă acest declin, s-a stabilit că băuturile îndulcite sunt cauza infl amării hipocam-pului, regiune esenţială din creier pentru funcţia memoriei, care este foarte sensibilă la factorii de

mediu, printre care alimentaţia. Hipocampul joacă un rol cheie în formarea amintirilor, organizarea și stocarea informaţiilor, în sta-bilirea legăturii dintre memoria emoţiilor și simţuri.

În timp ce consumul de zahăr la copii ar tre-bui să fi e de trei linguriţe pe zi, în realitate, el este mult mai mare: în SUA, de zece ori (34 de linguriţe), în Franţa, de 3-4 ori. O doză de 33 cl conţine zece linguriţe de zahăr. Inclusiv bă-uturile light sunt periculoase din acest punct de vedere. De altfel, au fost aduse dovezi că riscul de diabet, în cazul femeilor care consu-mă frecvent bături light, este mai mare com-parativ cu riscul celor care se delectează zilnic cu bături îndulcite clasice.

American Heart Association consideră că acest tip de băuturi ar fi responsabile de 180.000 de de-cese anual, la nivel global, iar eforturile autorităţilor de a stopa acest fl agel nu fac faţă loby-ului produ-cătorilor. Exemplul primarului New York-ului este pilduitor. El s-a luptat să fi e interzise băuturile XXL și să promoveze proiectul de taxare a acestora. Dar rezultatele sunt departe de a fi cele așteptate.

Jurnalul.ro

BIROUL CHIRURGULUI GENERAL AL SUA AVERTIZEAZĂ

Nu vă bronzaţi și salvaţi-vă pielea!

Răcoritoarele slăbesc memoria copiilor

8 AUGUST 20141616F L U XF L U X

Arheologii din China anunţă descoperirea unui mausoleu vechi de 2.100 de ani, care conţine încă o parte din comorile cu care fusese îngropat regele.

Complexul funerar aparţine rege-lui Liu Fei, care a murit în anul 128 î.e.n. și care a domnit în regatul Jian-gdu, care pe atunci era parte a unui mare imperiu.

Mausoleul a fost descoperit în regi-unea Xuyi din Jiangsu. Deși a fost jefuit, arhe-ologii au mai găsit aici o adevărată comoară: peste 10.000 de artefacte, piese de aur, argint, bronz și jad.

De asemenea, au mai găsit multe care de luptă în mărime naturală, alături de unele mai mici.

Complexul funerar include 3 morminte principale, 11 morminte secundare, 2 puţuri pentru care și cai și 2 puţuri pentru depozita-rea armelor.

Există și ruinele unui zid care înconjura acest complex, care avea o lungime de 490 de metri.

Mausoleul a fost excavat în perioada 2009-2011, deoarece vestigiile arheologice erau puse în pericol de săpăturile la o carieră din apropiere.

Camera funerară a regelui Liu Fei are 35 de metri lungime și 26 de metri lăţime.

Arheologii au mai găsit o bucătărie special amenajată pentru rege și alimente de care să se bucure acesta în viaţa de apoi: resturi de fructe, carne, seminţe și scoici.

Din păcate, sicriul regelui a fost distrus în timpul unui jaf, iar trupul lui a dispărut.

În al doilea mormânt principal, arheologii au găsit un sicriu de jad intact, acesta fi ind singurul artefact de acest fel rămas intact.

După moartea lui Liu Fei, fi ul său, Liu Jian, s-a răsculat împotriva împăratului și a fost înfrânt.

Scriitorii din acea epocă au relatat și despre orgiile sexuale pe care le practi-ca Liu Jian, care ar fi petrecut o noapte alături de 10 femei într-un cort ampla-sat chiar deasupra mormântului tatălui său.

Importanta descoperire arheologică a fost publicată în revista Chinese Ar-chaeology.

Sursa: descopera.ro

Magazin

Peştera labirint din Dobrogea. Peştera labirint din Dobrogea. Misterul oraşului subpământean!Misterul oraşului subpământean!

Păcatele proconsulului CrassusReputatul arheolog și istoric bu-

cureștean dr. Vasile Boroneant a

explorat în amănunţime Peștera Li-

manu, ghidându-se și după o foarte

valoroasă relatare din „Istoria roma-

nă” a lui Dio Cassius. Acesta scrie

despre expediţia în Moesia Inferi-

or a proconsulului Marcus Licinius

Crassus, în anii 29-28 î.Hr., împotriva

geto-dacilor conduși de Dapyx și în

sprijinul interesat al altui conducă-

tor local, Roles; interesat, deoarece

scopul principal al romanilor era

acela de a pune stăpânire pe întrea-

ga Dobroge. Deși Dapyx a rezistat

un timp „într-un loc întărit”, el a fost

trădat și, după victoria lui Crassus,

romanii s-au îndreptat spre peștera

Keiris (sau Keiras). Aceasta, afi rmă

Dio Cassius, era „atât de vastă și de

puternică încât, după cum spun le-

gendele, până și titanii se refugiase-

ră aici, după înfrângerea suferită din

partea zeilor”. În galeriile peșterii,

localnicii „își căraseră avuţiile mai de

preţ și toate turmele. După ce desco-

peri toate gurile peșterii, ieșiri întor-

tocheate și greu de găsit, Crassus le

zidi, și, în acest fel, îi sili pe refugiaţi

să se predea, pe calea înfometării”.

Oraşul subpământeanFapta extrem de crudă a necru-

ţătorului proconsul ne aduce peste

timp și informaţii despre magnifi ca

peșteră, care este, aproape sigur, cea

de la Limanu, numită și peștera de la

Caracicala ori „de la Icoane”. Icoane reprezentate, de fapt, de desene re-alizate pe tavan și pereţi, descoperi-te de V. Boroneant în 1971, artă de factură rupestră. Ulterior, s-a consta-tat că labirintul subteran are în com-punere o vastă reţea de coridoare cu pereţii și tavanele cioplite drept, săli și galerii naturale sau săpate de oa-meni, consolidate cu coloane de pia-tră. La distanţe diferite, există fi ride pentru opaiţuri, iar „legăturile dintre coridoare au fost marcate cu semne al căror tâlc era cunoscut doar de lo-cuitorii de atunci ai peșterii, servind ca puncte de orientare”, afi rmă dl Boroneant.

În partea de nord, există două ca-mere cu altare, alte sectoare având clădite chiar și ziduri, iar un spaţiu se presupune că putea servi ca as-cunzătoare secretă ori ca mormânt. Toate spațiile locuite benefi ciau de un sistem de aerisire bine realizat. În ce privește desenele, simbolurile și semnele de orientare, acestea sunt foarte diverse, acoperă ca datare o perioadă mare, până în secolul XI d.Hr. și înfățișează fi guri de oameni (fi ecare având mâna dreaptă termi-nată cu o stranie pată neagră), de animale, de păsări. La circa 35 de me-

tri de la intrare se afl ă și un bloc de

piatră pe care sunt gravate trei fi guri

umane, reprezentare parțial distrusă.

Un unicat terestruÎn memoria localnicilor se păs-

trează informaţia că o galerie a Peș-

terii Limanu ar ajunge departe, din-

colo de graniţa cu Bulgaria. Oricum,

nu sunt mulţi cei ce s-ar aventura în

adâncurile ei, întrucât riscul de a te

pierde în labirint e foarte mare, nu-

meroase coridoare semănând între

ele până la identitate. Pe de altă par-

te, speologii sunt foarte interesaţi

de ea, fi ind verifi cat faptul că Pește-

ra Limanu face parte dintr-o vastă

reţea de galerii subterane, prin care

se drenează apele provenite din plă-

cile de calcare. Din acest sistem face

parte și Peștera Movile, situată la

numai 3 km de Limanu, care a făcut

senzaţie în întreaga lume. Aici s-a

descoperit singurul ecosistem sub-

teran chemo-autotrof de pe planetă.

Sursa: efemeride.ro

În Dobrogea, la numai câţiva kilometri de Mangalia, se afl ă un loc extrem de atractiv pentru speologi, arheologi, istorici, dar și pentru iubitorii de mistere. De Peștera Limanu se leagă atât descoperiri știinţifi ce cu caracter de unicat mondial, cât și legende străvechi, fundamentate pe realităţi istorice confi rmate. Au trecut așadar peste două mii de ani de când știm că acest labirint subpămân-tean era cunoscut și utilizat de localnici, totuși se pare că el mai are încă destul de multe enigme nedescifrate.

DESCOPERIRE EPOCALĂ ÎN CHINA

Arheologii au găsit o adevărată comoară într-un mausoleu vechi de peste 2.000 de ani

Festivalul Etno-Balcanic se va des-fășura în zilele de 16 și 17 august la Complexul Etno-Cultural VATRA și promite un show incendiar cu mu-zică răsunătoare din Balcani. Parti-cipanţii la eveniment vor putea lua cunoștinţă de tot ceea ce înseamnă cultură balcanică prin intermediul unor concerte, spectacole și expo-ziţii tipice acestei culturi.

Artiști de la noi din ţară, dar și din Româ-nia, Ucraina, Serbia vor urca pe scena com-plexului pentru a da tonul sărbătorii și pen-tru a oferi posibilitate oaspeţilor să asculte muzică autentică de calitate. Printre invitaţi se vor număra Argatu’, AD-HOC, Subcarpa-ţii, Fanfara Zece Prăjini/Shukar din România, Šidski Trubači (Serbia), Toporkestra, Ucraina, Ansamblul Dor Basarabean din Ismail, Ucrai-na, precum și mai mulţi interpreţi și formaţii din Republica Moldova: DinaRatri, Inna Bon-dari, Tharmis, Plăieșii și alţii.

De asemenea, pe teritoriul complexului vor fi deschise pentru vizitatori expoziţii ale etniilor balcanice ce locuiesc în Republica Moldova, cunoscând astfel, tradiţiile și cultu-ra lor păstrată din moși strămoși.

În afară de concertele susţinute de invi-taţi, programul festivalului mai include pro-iecţii de fi lm, Fire show, master-class-uri cu

meșteșugari, târguri de artizanat, show gas-tronomic, un program special pentru copii. Participanţii vor găsi aici o zonă de camping cu specifi c rural și o grădină Zoo.

În cadrul Festivalului Etno-Balcanic vor veni cu un program artistic și reprezentanţii minorităţilor etnice. Romii, ucrainenii, rușii, găgăuzii, bulgarii, polonezii, dar și reprezen-tanţii altor etnii, vor prezenta meșteșuguri, broderie, port popular, programe de muzică și dans și vor face demonstraţii culinare.

Nelipsită va fi și mâncarea la ceaun, cafea-ua la nisip, ţuica, gulașul, dar și alte gustări din bucătăria balcanică.

Preţul biletului pentru o zi este de 50 de lei și 80 de lei pentru două zile. În ziua eve-nimentului, biletele vor fi comercializate și la intrarea Complexului. Accesul publicului la festival se va permite începând cu ora 11:00.

Complexul va pune la dispoziţie o zonă de camping și poate da în chirie câteva zeci de corturi pentru 2-15 persoane la un preţ acce-sibil. Numărul acestora fi ind însă limitat, cel mai bine este ca doritorii de a rămâne la festi-val peste noapte să vină cu corturi personale.

Pentru a ajunge la Complex, în zilele fes-tivalului va fi organizat și poate fi luat trans-port special, din sectorul Sculeni al Capitalei. Microbuzele vor circula tur-retur, iar preţul biletului va fi de 25 de lei.

FLUX

Primul festival Etno-Balcanic din Moldova

Date post:	02-Apr-2016
Category:	Documents
Upload:	ziarul-flux
View:	251 times
Download:	3 times

Ziarul Flux, Ed. 28 (953)

Documents