30.03.2013

Noros, 5 12 0C

Producătorii agricoli, la mâna autorităţilor

şi a capriciilor naturii

La doar 5 ani suferă de leucemie,

iar spitalul

i-a devenit a doua

casă

29.03.2013

Noros, 1 6 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................15.89021 Do lar ame ri can ............. 12.40501 Leu românesc ................. 3.56441 Ru blă ru sească ............... 0.4001

Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

“De bun-simţ toată lumea are nevoie. Puţini îl au și

fi ecare crede că îl are”.

Benjamin Franklin

Cursul valutar 29.03.2013

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 29 martie 2013

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Sf. Mc. Sabin, Papa, Romano și Anin

(citiţi pag. 8)(citiţi pag. 8)

Enciclopedia „Viaţa sexuală” – o crimă şi un atentat la moralitate

Cristina Smolenschi: „Voluntariatul nu este o modă, ci o necesitate”

Biblioteca de astăzi trebuie să adopte o atitudine proactivă faţă de potenţialii săi utilizatori

Banca de Economii, între naţionalizare şi riscul de a-şi pierde licenţa

33

44

77

99

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

POLITIC

SCANDALOS

ATITUDINI

SOCIAL

Off-line cu Off-line cu Iurie Roşca la Iurie Roşca la Universitatea Universitatea

Populară Populară

CMYK

CMYK

GPF

Fondat în 1995 Nr. 12 (889)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

ASOCIAȚIA JURIȘTILOR CREȘTIN–DEMOCRAȚI

oferă următoarele servicii juridice:

- consultații juridice;- întocmirea actelor juridice;- înregistrarea asociațiilor obștești;- reprezentarea în instituțiile statului, etc.

Președinte: Radu Bușilă

tel./fax: 022 23 33 56, mob: 0 78 488 488

e-mail: busilaradu@gmail.com, blog: radubusila.md

Adresa: str. N. Iorga, 5, or. Chișinău

Precum era de așteptat, așa-zisele tratative dintre reprezentanţii partidelor defunctei AIE nu au fost decât tragere de timp și nu aveau cum să se sol-deze cu vreun rezultat. Asta chiar dacă „negoci-atorii” ne-au vorbit după fi ecare întrevedere des-pre principiile, criteriile și tocmelile ce vor fi puse la baza noului acord care, iată-iată, stă să pogoare peste capetele noastre. Când, de fapt, esenţa problemei este candida-tul la funcţia de prim-mi-nistru. Pentru că dacă nu se alege premierul, la ce le-ar trebui acordul?

Și iată că, după vreo trei săptă-mâni de discuţii „intense”, după ce am fost informaţi că se avansează în mare viteză, din dorinţa irezis-tibilă de a „responsabiliza și mai mult actul guvernării” (de unde ar trebui să deducem că „actul” a fost și până acum sufi cient de responsabil), reprezentanţii așa-

numitului eșalon doi al partidelor

ne-au spus cu mâna pe inimă că

au ajuns nicăieri, că au ajuns la ca-

pătul tunelului, doar că tunelul era

înfundat. Moment în care au ajuns

la concluzia clară că a bătut ora as-

trală a „eșalonului unu”.

Mandatul a fost epuizat, misi-

unea a fost îndeplinită, acum a

venit timpul „liderilor”, pentru că

este necesară „ridicarea nivelului

de negocieri”. Cunoscându-i bine

pe lideri, putem bănui cât de ridi-

cat va fi nivelul.

Și nici nu e de mirare că și-au

chemat șefi i să participe la negoci-

eri. De mirare este că unii par să-și

fi luat în serios misiunea și rolul și

chiar au dat impresia că s-ar ocupa

de treburi importante.

Continuare în pag. 2

Pionii cer implicarea nebunilorPionii cer implicarea nebunilor

Va prelua Pârlog conducerea Procuraturii Generale?

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

(citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5)

Funcţiile de judecători – monedă de schimb în

confruntările dintre

politicieni (citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3) (citiţi pag. 6)(citiţi pag. 6)

29 MARTIE 201322F L U XF L U X Politic

Pionii cer implicarea nebunilorPionii cer implicarea nebunilorUrmare din pag. 1

Spuneam și mai înainte că ade-văratele tratative le poartă alţii și în altă parte. Cu alte argumente și după alte „criterii”. Acum chiar am vrea să auzim ce-și vor spune liderii, care pe toată perioada „negocieri-lor” s-au tot scuipat peste gard, s-au etichetat în tot felul, s-au învinuit de hoţii, contrabandă, escrocherii și meschinării, au fl uturat dosare, au umblat cu jalbe-n proţap prin Euro-pa. Și asta este doar partea vizibilă a lucrurilor, pentru că despre bătăliile din culise putem doar să bănuim.

După cum s-a exprimat plastic re-prezentantul PL, Valeriu Muntean, „nu este hotărât nimic, până nu este hotărât totul”. „Totul”, fără îndoială, este funcţia de premier. În această chestiune, fostele componente ale coaliţiei de guvernământ au afi șat, cel puţin până acum, poziţii irecon-ciliabile. Adică, Ghimpu a jurat să nu-l voteze nici mort pe Filat. Demo-craţii, așijderea, au cerut să li se pro-pună un alt candidat (și chiar au su-gerat nume), iar liberal-democraţii au promis să insiste până în pânzele albe cu liderul lor nepereche. Asta nu înseamnă însă nimic. Contează preţul. Și anume preţul va fi negoci-at de lideri. Nu că până la moment s-ar fi ocupat de altceva.

Liderii chemaţi „la datorie” par mai supăraţi ca niciodată. Ceea ce am auzit până acum de la ei nu inspiră prea mari speranţe, dar, cel puţin, promite să fi e distractiv.

Marian Lupu, ca om de stat res-ponsabil, a avut o revelaţie și a înţe-les că procesul de negocieri „nu poa-te să se întindă la nesfârșit”, doar că ar trebui trecut la un nivel superior.

„Avem angajamente faţă de oameni și comportamentul nostru trebuie să fi e clar și responsabil”, a decretat Lupu. Oamenii care l-au auzit au fost profund impresionaţi.

Cel mai important însă este fap-tul că Marian Lupu nu știe de ce se negociază un nou acord, pentru că și cel vechi a avut „un conţinut bun”. Excelentă întrebare, dar de ce nu și-a pus-o acum trei săptămâni? Și cât timp vor mai fi puse „toate puncte-le pe i”, pentru că șeful statului pro-misese să desemneze candidatul la funcţia de premier până la sfârșitul acestei săptămâni. Dar iată că săptă-mâna este pe sfârșite și nu credem că președintele va „îndrăzni” să de-semneze de capul lui candidatul.

Tot despre inutilitatea acelui si-mulacru de negocieri a vorbit și Mi-hai Ghimpu, doar că ceva mai colo-rat. „Schimbări mari nu am văzut și nu am auzit, iar acordul e gata, dar e cam același”, a rezumat Ghimpu. Mai mult decât atât, șeful liberalilor s-a arătat nemulţumit și de faptul că reprezentanţii celor trei partide nu au discutat despre candidatu-ra viitorului premier. Și la ce le-ar fi folosit, dacă ar fi discutat? Oare atunci când au fost binecuvântaţi negociatorii de pe la partide, nu li s-au dat indicaţii preţioase și exac-te, nu li s-a spus până unde au voie să meargă?

“Acordul poate apărea doar atunci când se hotărăște cine este premi-er”, a mai spus Ghimpu. Și aici îi dăm dreptate, pentru că exact despre asta vorbim și noi cam de pe când au început negocierile. Prin urmare, liberalul confi rmă că s-a făcut teatru, că s-a încercat crearea iluziei unei

activităţi intense, care să le permită să mai tragă de timp.

Premierul demis Vlad Filat a de-clarat, arogant și plin de sine ca în-totdeauna, că se va întâlni cu liderii PD și PL atunci când va fi necesar, pentru că lui „întâlnire de dragul în-tâlnirilor” nu-i sunt utile. Dar în foar-te scurt timp, acesta a găsit că este „util” totuși să-și vadă foștii colegi de alianţă.

Impresiile despre prima rundă de negocieri cu participarea celor trei au fost diferite. Filat pare să nu-și fi făcut niciun fel de impresii. Ghimpu și-a făcut mai multe decât ar fi fost cazul. După ce au discutat „foaie ver-

de lobodă” șeful liberalilor ne-a liniș-tit, pentru că, slavă Domnului, toţi au fost calmi. Ce-i drept, câţiva păreau chiar prea calmi și ușor intraţi în tran-să. Cel puţin din spusele liberalului ar reieși că unii nu dădeau semne că ar fi în deplinătatea facultăţilor mintale și că ar ști pe ce lume se afl ă.

“A fost ca după o ceartă în familie, unde soţul a primit o tigaie în cap după ce a venit beat acasă. Buimaci așa, dar unii așa de calmi, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat”, a descris Mihai Ghimpu situaţia.

O altă concluzie care poate fi des-prinsă după prima întâlnire a eșalo-nului de elită este că instituţiile sta-

tului vor fi partajate și în continuare pe criterii politice. Precizarea vine tot de la liberalul care crede cu sfi n-ţenie în instituţia „pârghiilor”.

“Cine a lansat această idee este o prostie. Cum să te afl i la guvernare, dar cineva să conducă?” s-a întrebat, deloc retoric, Ghimpu.

Din toate aceste impresii și cuge-tări trebuie să înţelegem că Acordul AIE 2 va fi și Acordul AIE 3, poate chiar cu tot cu anexele secrete

Principala întrebare acum însă nu este cine va fi prim-ministru. Cine a fost lovit cu tigaia în cap, iată între-barea.

Ioana FLOREA, FLUX

Fostul ministru al Justiţiei, Vitalie Pârlog, ar putea prelua conduce-rea Procuraturii Generale, după ce candidatura acestuia a fost înainta-tă, miercuri, 27 martie, de Comisia pentru desemnarea candidatului la funcţia de procuror general.

După mai bine de șase ore de deliberări, timp în

care fi ecare candidat a fost intervievat de mem-

brii comisiei, Pârlog a reușit să acumuleze cel mai

mare număr de voturi din partea experţilor. Ulte-

rior, candidatura desemnată va fi propusă preșe-

dintelui Parlamentului, care va decide dacă o va

înainta sau nu spre adoptare Legislativului.

„Comisia a decis. Domnul Pârlog a fost anun-

ţat în calitate de candidat la funcţia de procuror

general. Hotărârea intră în vigoare la data adop-

tării”, a declarat președintele comisiei speciale,

Corneliu Gurin.

Este de notat faptul că, iniţial, dosarul fostului

ministru al Justiţiei a fost respins de membrii co-

misiei, pe motiv că nu ar fi întrunit numărul ne-

cesar de voturi. Vitalie Pârlog a contestat această

decizie, fi ind, ulterior, reinclus în competiţie.

Ghimpu nu mai vrea depoliti-zarea instituţiilor de dreptDecizia controversată a comisiei a provocat dis-

cuţii și reacţii aprinse. Faptul că un fost ministru

de pe vremea guvernării comuniste ar putea pre-

lua conducerea Procuraturii Generale l-a iritat, în

special, pe șeful liberalilor Mihai Ghimpu. Acesta

a declarat că, în cazul în care foștii săi colegi de

coaliţie vor vota pentru Vitalie Pârlog, atunci par-

tidul pe care îl conduce va trece în opoziţie. „Nu

îl vom susţine pe Pârlog, pentru că este omul co-

muniștilor. El a fost și prim-ministru pentru 11 zile

pe timpul comuniștilor. Dacă votează PLDM sau

PD, atunci să guverneze ei. Noi nu mai participăm la o guvernare de dragul intereselor cuiva”, a spus Ghimpu.

Mai mult decât atât, Ghimpu a sugerat că nu-și dorește ca funcţia de procuror general să fi e de-politizată, deoarece, potrivit lui, „concursul și de-politizarea instituţiilor de stat permite ca în frun-tea acestora să ajungă cei cu interese”. „În toată lumea, cei care își asumă actul guvernării primesc funcţii. Noi nu avem nicio pârghie, nicio instituţie de drept. Nu este depolitizare. Noi, fracţiunea PL, nu mai susţinem acest lucru de azi înainte”, a sub-liniat Ghimpu.

Și liberal-democraţii sunt împotriva lui Pârlog.

Comuniştii ar putea susţine candidatura lui PârlogDe cealaltă parte, președintele comuniștilor

Vladimir Voronin a salutat candidatura propu-să și a menţionat că fracţiunea sa ar putea să-l voteze pe Pârlog, dacă va fi propus de spicherul Marian Lupu. „Vitalie Pârlog s-a promovat nu rău în calitate de ministru al Justiţiei. Îmi pare că este o persoană foarte pregătită. În orice caz, opinia noastră despre dumnealui în timpul când el a fost ministru al Justiţiei a fost extrem de poziti-

vă. Rolul unei persoane este important, dar este important nu mai puţin cum o să fi e creat acest colectiv în care o să activeze această persoană”, a spus liderul comunist.

Cine este Vitalie Pârlog? Vitalie Pârlog s-a născut la 28 iulie 1974, în ora-

șul Nisporeni. Între anii 1992 și 1997 a studiat la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, Departamentul Drept, specialitatea Drept inter-naţional.

Pe 20 septembrie 2006, prin decretul președin-telui Republicii Moldova, Vitalie Pârlog este numit în funcţia de ministru al Justiţiei. El și-a păstrat funcţia de ministru și în noul Guvern format de Zinaida Greceanâi la data de 31 martie 2008.

Între 14 și 25 septembrie 2009 a deţinut inte-rimatul șefi ei Cabinetului de Miniștri, înainte ca guvernarea să fi e transferată de la comuniști la Alianţa pentru Integrare Europeană.

În perioada 2007-2009 a fost membru al Consi-liului Superior al Magistraturii.

Din 2009 până în prezent este șeful Asociaţi-ei Obștești „Alianţa pentru Justiţie și Drepturile Omului”.

FLUX

Va prelua Pârlog conducerea Procuraturii Generale?Protest comunist

cu altercaţiiMai mulţi membri și simpatizanţi

ai Partidului Comuniștilor au mers ieri în faţa reședinţei Președintelui Nicolae Timofti pentru a cere de-clanșarea alegerilor parlamentare anticipate. Însă au găsit acolo câte-va zeci de poliţiști care au încercat să-i împiedice să ajungă la Preșe-dinţie.

Protestatarii au rupt cordonul de poliţiști și au ajuns în faţa Reșe-dinţei, unde au scandat mai multe lozinci, inclusiv: „Rușine!”, „Vrem alegeri anticipate!”, „Timofti, ieși afară!” etc.

Ulterior, deputaţii comuniști care au însoţit grupul de protestatari au mers la ședinţa plenară a Parlamen-tului, unde și-au exprimat nemulţu-mirea vizavi de cele întâmplate.

Deputatul comunist Iurie Mun-tean a afi rmat că este o rușine pentru un stat democratic să îngră-dească dreptul oamenilor la pro-test. „Suntem cetăţeni liberi și avem dreptul de a protesta. Vrem să știm cine a dat acest ordin ilegal poliţiș-tilor – Filat, Ghimpu, Plahotniuc sau toţi trei. Să vină în Parlament să ne spună”, a declarat el.

Iurie Muntean crede că s-a încer-cat folosirea poliţiștilor pe post de carne de tun și consideră că res-ponsabilii de la Ministerul Aface-rilor Interne ar trebui sancţionaţi pentru aceasta.

Totodată, el a menţionat că s-a reușit evitarea agravării situaţiei graţie oamenilor pașnici care au fost atât de o parte, cât și de alta.

Sursa: tribuna.md

29 MARTIE 2013 33 F L U XF L U XPolitic

Comisia de anchetă privind situaţia de la Banca de Economii a Moldovei nu-și va prezenta săptămâna aceasta raportul, așa cum se preconizase anterior. Doi dintre membrii comisiei se afl ă în deplasări peste hotare, președin-tele comisiei, Oleg Reidman, fi ind de părerea că nu ar fi cazul ca discuţiile să aibă loc în lipsa lor.

Deși concluziile comisiei încă nu au fost fă-

cute publice, președintele acesteia, deputatul

comunist Oleg Reidman a declarat că singura

soluţie rapidă de salvare a BEM ar fi naţiona-

lizarea acesteia. „Doar așa instituţia poate fi

salvată, iar cele două milioane de clienţi ai

băncii nu-și vor pierde banii“, a punctat Reid-

man. Anterior, deputatul a opinat că Banca ar

fi devalorizată intenţionat, pentru a putea fi

privatizată la un preţ de nimic.

Totuși, Reidman a menţionat că naţionaliza-

rea nu este singura soluţie de salvare a BEM,

doar că, la moment, nu vede alte instrumente

aplicabile. „Alte instrumente depind de voinţa

acţionarilor minoritari, de dorinţa și de decizia

lor. Din câte înţeleg, există o neînţelegere de

nedepășit între interesele acţionarilor mino-

ritari și a reprezentanţilor statului, acţionarii

majoritari”, a constatat președintele comisiei.

Scandalul în jurul instituţiei s-a declanșat

după ce consilierul (Consiliul Municipal Chiși-

nău) PCRM, Victor Gurău, a acuzat guvernarea

de furt de peste un miliard de lei și tranzacţii

ilicite la Banca de Economii a Moldovei. Dez-

văluirile acestuia s-au bazat pe un proiect de

raport al Fondului Monetar Internaţional. Fon-

durile băncii ar fi fost delapidate prin acorda-

rea unor credite frauduloase de sute de milioa-

ne de lei, din care ar fi fost plătite comisioane

de 15 la sută, transferate către fi rme off -shore.

Sau prin acordarea unor credite, fără gaj, pen-

tru companii moldovenești fantomă.

La insistenţa liberalului Mihai Ghimpu, Le-

gislativul a constituit o comisie care să anche-

teze situaţia de la Banca de Economii, deși liberal-de-mocraţii insistaseră să fi e analizată starea întregului sistem bancar.

Acum aproximativ o săptămână, și fracţiunea PCRM se pronunţase pen-tru naţionalizarea Băncii de Economii, chiar dacă ante-rior deputaţii comuniști au depus o sesizare la Curtea Constituţională, învinuind statul că ar fi ajuns acţionar majoritar la BEM pe căi ilegale.

Directorul Agenţiei de Rating și Estimare „Estimator – VM”, Natan Garștea, consideră că, în principiu, naţionalizarea poate fi făcută în anumite situaţii. De exemplu, în scopul pro-tejării intereselor naţionale sau atunci când statul intervine în cazul unui faliment, dacă re-stul acţionarilor nu mai pot face nimic pentru întreprindere și, respectiv, statul înlocuiește fostul proprietar.

„În situaţia Băncii de Economii, statul oricum este proprietar. Iar dacă banca va fi recapitali-zată, așa cum se vehiculează, asta înseamnă că statul își va mări cota, de la 55 la sută la una mai mare. Ceea ce și este, până la urmă, o formă de creștere a cotei de proprietate a sta-tului în bancă. Naţionalizarea propriu-zisă, în accepţia clasică, ar însemna să se ia acţiunile de la restul acţionarilor și să fi e date statului.

Eu nu văd care ar fi necesitatea, care ar fi ar-gumentarea pentru o astfel de soluţie. Nu văd cum ar soluţiona problemele cu lichiditatea băncii sau cu creditele neperformante. Lucrul acesta este contra legilor de proprietate, con-tra legilor de piaţă”, a menţionat Garștea.

Miercuri, 27 martie, Comisia parlamentară economie, buget și fi nanţe a dat aviz negativ proiectului Executivului privind alocarea a 200 de milioane de lei din partea statului pentru majorarea capitalului social al BEM. Reprezen-tanţii comisiei și-au motivat decizia prin faptul că nu au primit informaţia ofi cială solicitată privind acordul acţionarilor minoritari de a contribui la capitalizarea băncii.

Anterior s-a vehiculat informaţia că Banca de Economii ar putea să rămână fără licenţă, dacă măsura de recapitalizare nu va fi aplicată până cel târziu 31 martie.

FLUX

Dar cel mai probabil, nici la alegeri anticipate nu se va ajunge. Nu pen-tru că politicienii ar fi atât de respon-sabili, încât să reușească depășirea blocajului politic, ci pentru că nu va putea fi dizolvat actualul Legislativ. „Fără decizia Curţii, nu va fi posibi-lă dizolvarea Parlamentului”, a spe-cifi cat președintele CC, Alexandru Tănase.

Și dacă așa stau lucrurile, parcă nici deputaţii nu au de ce se grăbi. Nu-și numesc judecătorii la Înalta Curte, nu are cine să-i trimită acasă.

Curtea este nefuncţională din fe-bruarie 2013, odată cu expira-rea mandatului a doi judecători pe care trebuie să-i numească Parlamentul. Potrivit legii, ju-decătorii Curţii Constituţionale sunt numiţi de Parlament, de Guvern și de Consiliul Superior al Magistraturii.

Președintele Timofti consi-deră că acest blocaj s-a iscat din cauza imperfecţiunii legis-laţiei privind mecanismul de numire a judecătorilor acestei instanţe, precum și a modului de convocare a plenului Curţii. Conform prevederilor Legii cu privire la Curtea Constituţio-nală, aceasta este în drept să se convoace în plen numai după

numirea a cel puţin 4 judecători din partea tuturor celor trei autorităţi ale statului.

Pe de altă parte, legea prevede că ședinţele plenare ale Curţii Consti-tuţionale sunt deliberative dacă în-trunesc condiţia de prezenţă a patru judecători. Norma în cauză rămâne însă nefuncţională, din cauza stipu-lării că judecătorii trebuie să aibă reprezentare „din partea tuturor au-torităţilor competente”.

Prin urmare, deși legea prevede că ședinţele plenare ale Curţii sunt deliberative dacă întrunesc condiţia

de prezenţă a patru judecători, obli-gativitatea de a fi reprezentate toa-te cele trei autorităţi face imposibilă funcţionarea instituţiei.

Pentru a înlătura această contra-dicţie, președintele ţării Nicolae Timofti a expediat în Parlament un proiect de lege, cu solicitarea de a fi analizat în regim prioritar.

Proiectul propune abrogarea ar-ticolului 23 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, care stabi-lește că Înalta Curte se poate convo-ca numai după ce au fost numiţi cel puţin 4 judecători din partea tuturor autorităţilor competente.

Totodată, pornind de la gravitatea și stringenţa problemei, președinte-le Timofti a îndemnat deputaţii să dea dovadă de responsabilitate și să iniţieze neîntârziat procedura de numire a celor doi judecători la Cur-tea Constituţională din partea Par-lamentului, pentru a asigura buna funcţionare a instituţiei.

Este greu de spus dacă deputaţii „se vor pătrunde de importanţa mo-

mentului” și vor da curs solici-tării șefului statului. Cert este că, atâta timp cât se mai fac aranjamentele și sunt disputa-te principiile și valorile, judecă-torii nu vor fi aleși, pentru că și aceste funcţii sunt un element important în jocurile pentru putere ale politicienilor.

Unii chiar au sugerat că funcţiile respective ar fi privite ca monedă de schimb în actu-alele confruntări dintre foștii aliaţi. Nu știm dacă sunt fan-tezii sau certitudini, dar unul dintre aspiranţii la fotoliul de magistrat la CC, Victor Popa, propus de Partidul Liberal, afi rma cu puţin timp în urmă

că liberal-democraţii ar fi dispuși să-l voteze, dar în schimbul votului pentru realegerea lui Vladimir Filat în fruntea Guvernului. Popa a făcut această declaraţie după ce fracţiu-nea liberal-democrată a anunţat că nu va susţine candidatul liberalilor, deoarece acesta este afi liat politic.

Pe de altă parte, această tergiver-sare pare să nu mai mire pe nimeni. Pentru că ne-am obișnuit. Pe parcur-sul celor peste trei ani de guvernare AIE 1 și 2, activitatea unor importan-te instituţii ale statului a fost blocată pe perioade mult mai îndelungate. Din motiv că pentru orice funcţie, fi e ea mică sau mare, s-au dat lupte aprige, fi ecare dintre partidele de la putere încercând să obţină cât mai mult cu putinţă. Alegerea șefului statului a durat mai bine de doi ani

de zile, în această perioadă fi ind în-

călcate toate prevederile legale cu

putinţă. Aproape un an nu a fost nu-

mit un șef la Serviciul de Informaţii

și Securitate și jumătate de an a fost

nefuncţională Comisia Naţională

pentru Integritate, până când nu i-au

căzut așa cum trebuie pasienţele lui

Mihai Ghimpu. Nici după expirarea

a mai bine de jumătate de mandat,

guvernarea nu a fost în stare să se

înţeleagă în privinţa numirii tuturor

viceminiștrilor. Ca să nu mai amin-

tim cât timp au stat reprezentanţele

noastre diplomatice de peste hotare

fără ambasadori. Și atunci, ce mare

lucru doi judecători. Să mai aștepte,

că sunt treburi mai importante de

rezolvat.

Ioana FLOREA, FLUX

Șeful statului, Nicolae Timofti s-a adresat recent onora-tului Parlament cu rugămintea respectuoasă ca acesta să-și onoreze obligaţiunile și să iniţieze, în cele din urmă, procedura de numire a doi judecători la Curtea Constituţională. Nu de alta, dar din lipsă de cvorum, Înalta Curte stă de mai bine de o lună fără treabă. Cu teancuri de dosare nesoluţionate, rămase încă din anul trecut. Și dacă se mai întâmplă și niște alegeri anticipa-te? Nici nu ar avea cine să valideze rezultatele.

Funcţiile de judecători – monedă de Funcţiile de judecători – monedă de schimb în confruntările dintre politicienischimb în confruntările dintre politicieni

Banca de Economii, între naţionalizare şi riscul de a-şi pierde licenţa

29 MARTIE 201344F L U XF L U X Scandalos

Potrivit reprezentantului Mișcării, Elena Bâtcă, enciclopedia „Viaţa sexu-ală” a ajuns în bibliotecile instituţiilor de învăţământ cu mai multe încălcări și fără a avea un aviz al Agenţiei pentru Moralitate asupra conţinutului. „Este vorba de un milion de cărţi aduse gratis din România, între care și respectiva en-ciclopedie. Cum au ajuns aceste cărţi în instituţiile de învăţământ? Cu siguran-ţă, trebuie să existe un ordin al Minis-terului Educaţiei pentru a fi repartizate tuturor bibliotecilor școlare. Atunci de ce nu este o hotărâre a Agenţiei de Moralitate vizavi de conţinutul lor? De asemenea, niciun organ interministe-rial nu s-a expus vizavi de conţinutul cărţilor”, a precizat Elena Bâtcă.

Reprezentantul Mișcării juriștilor or-todocși a mai menţionat că, din păca-te, noul Cod cu privire la contravenţiile administrative nu prevede niciun fel de sancţiuni pentru astfel de încălcări. Prin urmare, orice carte cu un conţinut nepotrivit, care nu corespunde nor-melor etice, morale sau altor criterii, poate să ajungă în școală, pentru că nici ministerul, nici colaboratorii aces-tuia nu vor fi trași la răspundere.

Avocatul parlamentar Tamara Plă-mădeală este de părerea că această carte nu trebuia să ajungă în bibliote-cile școlare fără o consultare prealabi-lă cu pedagogii și părinţii în privinţa accesului liber al copiilor, fără a solici-ta mai întâi opiniile experţilor privind oportunitatea și vârsta de la care ar putea fi permis acest acces.

„Este incorect ca elevii să fl uture cărţile acestea cu poze indecente prin școli. Nu în așa fel ar trebui să asimi-leze copiii informaţia la tema dată. Ex-perţii ar trebui să analizeze situaţia, să se expună în privinţa vârstei de la care trebuie începută educaţia sexuală și modul în care trebuie făcută, să anali-zeze efectele pe care le-ar putea avea aceste informaţii asupra copilului”, a opinat avocatul parlamentar.

Tamara Plămădeală a mai precizat că este vorba de încălcarea articolu-lui 5 din Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, unde scrie că responsabilitatea primară pentru educarea copiilor o au părin-ţii. „Nu afi rm că această carte nu este bună sau nu este utilă, dar depinde cui și de la ce vârstă îi poate fi accesibilă

această informaţie”, a mai precizat Plă-mădeală.

Ea a mai specifi cat că a cerut expli-caţii de la Ministerul Educaţiei și a soli-citat documentele care au servit drept temei pentru distribuirea manualului în instituţiile de învăţământ, docu-mente care ar atesta faptul că cineva a studiat conţinutul acestei cărţi și dacă volumul în cauză poate să ajungă în atenţia elevilor. De asemenea, avoca-tul parlamentar vrea să știe cine este responsabil, cine va urmări în ce mod va ajunge această informaţie la copii. „După ce voi primi toate informaţiile solicitate, voi elabora un aviz cu re-comandări în care voi cere ca această carte să fi e retrasă din instituţiile de învăţământ”, a mai spus Tamara Plă-mădeală.

„Am luat cunoștinţă de conţinutul acestei cărţi și chiar am citit-o cu aten-ţie, din scoarţă în scoarţă”, a declarat doctorul în știinţe medicale, conferen-ţiarul universitar Ion Cuvșinov. În opi-nia lui, autorul a urmărit o idee pe care a întruchipat-o în această carte, ea fi -ind parte integrantă a colecţiei intitu-late „Enciclopedia Medicală a Familiei”. Însă este un conţinut foarte serios pe care expertul îl consideră prematur, din toate punctele de vedere, pentru elevii de gimnaziu și liceu. Este o carte de nivel profesoral, pentru persoane care au deja un psihic format și pot să conștientizeze multe dintre lucrurile sensibile care sunt abordate în aceas-tă carte.

„Tematicile refl ectate, mai ales în ceea ce ţine de diver-sităţile de patologie sexuală, nu sunt pentru o minte prea tânără. Cartea este pentru profesori, ca aceștia să se pregătească în vederea unor anumite teme, pentru a-i pune pe elevi pe calea cea dreaptă, a conduitei corec-te, a întemeierii unei familii”, a atenţionat Ion Cuvșinov.

Mișcarea juriștilor orto-docși consideră că manualul „Viaţa sexuală” reprezintă un pericol real pentru mino-rii care încă nu au psihicul bine format. De exemplu, se întreabă reprezentanţii acesteia, ce asociaţii le-ar putea trezi unor copii de vârstă școlară informaţiile amănunţite despre incest, necrofi lie, zoofi lie etc. Nu este asta o traumatizare a copilului, nu-i vom trezi inte-resul nesănătos pentru aceste aspecte patologice și nu vom impulsiona un comportament deviant pe viitor?

„Biserica este categoric împotriva acestor cărţi care promovează păca-tul. Ca preot și ca tată a cinci copii vă spun că prin astfel de enciclopedii este promovat păcatul desfrânării. Părinţii răspund în faţa lui Dumnezeu de edu-carea copiilor și sunt datori să-i ţină departe de viciu și de păcatul desfrâ-nării”, a menţionat protoiereul Victor Pleșca, președintele Comisiei sinodale pe probleme morale și sociale a Mi-tropoliei Moldovei. El i-a îndemnat pe creștini, pe părinţi să se intereseze ce studiază copiii lor în școli și să-i călă-uzească pe calea cea bună, care duce spre mântuire.

Mitropolia Moldovei a adresat o scrisoare Centrului pentru Drepturile Omului în care a solicitat ca instituţia să intervină cu o sesizare către Ministerul Educaţiei, pentru a fi retrase în regim de urgenţă manualele respective din instituţiile de învăţământ din ţară.

În lipsa unor prevederi legale de sancţionare a acestor încălcări, a de-clarat Elena Bâtcă, ne adresăm către

Ministerul Educaţiei cu un apel la mo-rală și bunul-simţ și cerem retragerea cărţilor din bibliotecile școlare. În caz contrar, juriștii promit să atace în jude-cată presupusul ordin al ministerului, în baza căruia au fost repartizate ma-nualele

Mișcarea juriștilor ortodocși intenţi-onează să convoace săptămâna viitoa-re un congres general al părinţilor.

În aceeași zi, un grup de preoţi, în frunte cu episcopul de Bălţi și Fălești, Marchel, a ajuns la Guvern, pentru a discuta cu ministrul Educaţiei, Maia Sandu.

În opinia feţelor bisericești, volu-mul în cauză propagă perversiunile sexuale și homosexualitatea. „Iată de ce vedem în această carte doar daună și distrugere. Ne vom ruga să le stea Dumnezeu în cale, să-i rușineze și să-i întoarcă de la gândurile distrugătoa-re”, a declarat episcopul Marchel.

„Enciclopedia „Viaţa sexuală” este o crimă și un atac la Biserică”, au mai opinat preoţii care au cerut retragerea ei neîntârziată din bibliotecile institu-ţiilor de învăţământ.

FLUX

Mai mulţi părinţi din orașul Orhei și-au manifestat nemulţumirea și dezacordul faţă de conţinutul cărţii „Viaţa sexuală”, un volum din colecţia “Enciclopedia Medi-cală a Familiei”, donată recent de Guver-nul României. Aceștia susţin că manualul conţine fotografi i și explicaţii indecente, nepotrivite pentru vârsta elevilor.

Cu câteva zile în urmă, un grup de eleve din clasa a IV-a a intrat chicotind în sala de clasă. La întrebările învăţătoarei, elevele au răspuns că au văzut în bibliotecă un manual cu imagini indecente pe care-l răsfoiesc copiii din clasele mai mici, dar și cei din clasele gimnaziale. Până în seară, diriginta a fost contactată de mai mulţi părinţi care i-au cerut explicaţii. A doua zi, la “in-terogatoriu” s-a pomenit și bibliotecara școlii.

Nemulţumirea părinţilor a fost provocată de conţinutul imoral și indecent al volumului II, “Viaţa sexuală”, din colecţia “Enciclopedia Medi-cală a Familiei”.

Ei afi rmă că manualul conţine o serie de ima-gini care contravin bunului-simţ.

“Conţinutul acestui manual este un atentat îm-potriva moralităţii. Sunt date explicaţii mult prea detaliate. Ce poate să-nţeleagă un copil din clasa a IV-a și la ce bun sunt demonstrate atâtea per-versiuni? Este adevărat că copiii trebuie să aibă noţiuni de educaţie sexuală, dar există o limită în toate. Dar ce a vrut oare autorul să-i înveţe pe aceștia la capitolul “Instinctul sexual la copii”, în

special la capitolul intitulat “Masturbarea la co-pil”, unde este precizat: “Caracterul plăcut al sen-zaţiilor produse prin stimulare incită copilul să-și continue explorarea organelor genitale. Totuși, această explorare rămâne foarte rară și constă mai mult în contact, decât într-o veritabilă mas-turbare”.

„Locul acestei cărţi este undeva pe rafturile unei biblioteci specializate a unei instituţii medi-cale și nu într-o școală obișnuită”, consideră unul dintre părinţi, Oxana Cernică.

“Nu este nici moral, dar nici creștinește ceea ce se încearcă a le transmite copiilor noștri. Noi îi în-văţăm și le dorim din tot sufl etul ca în viitor să-și găsească un soţ ori o soţie potrivită, să înteme-ieze o familie frumoasă și fericită cu mulţi copii, or, cartea aceasta încearcă să le demonstreze co-piilor cu lux de amănunte cât de fericită poate fi viaţa unui cuplu de homosexuali. La pagina 124, autorul ne spune că numeroase femei homose-xuale își găsesc împlinirea sexuală și sentimenta-lă în viaţă alături de o altă femeie. Și parcă nu era destul, dar autorul s-a simţit obligat să explice și coitul între homosexuali. Ce poate să însușească un tânăr din acest capitol?

Am înţeles că aceste cărţi au fost aduse din România. Dacă acesta este viitorul spre care tind europenii, atunci eu nu-mi doresc asemenea viitor pentru copilul meu. Aș propune directo-rilor de instituţii să retragă cartea respectivă de pe rafturile bibliotecilor”, este de părere o altă mamă, Svetlana Macari.

Volumul „Viaţa sexuală”, care a ajuns în bibliotecile școlare, a trezit și nemulţumirea părin-ţilor elevilor din Bălţi și Nispo-reni, care au declarat în cadrul unei conferinţe de presă că, prin intermediul acestor ma-nuale, Ministerul Educaţiei din Republica Moldova încearcă să promoveze homosexualismul și desfrâul. „Nu doresc ca copi-lul meu să studieze manualul în care se spune că homosexualis-mul este ceva normal. Această carte reduce la zero eforturile noastre în domeniul educaţiei. Am investit mult în copii, pentru ca acum Ministerul Educaţiei să-i strice. Este prerogativa mea de mamă, nu trebuie ca persoane străine să înveţe copilul ce înseamnă sex”, a declarat Olga Ceauș în cadrul conferinţei.

Totuși, unii părinţi consideră drept oportun și chiar util studiul acestui manual.

“Consider că educaţia sexuală trebuie înce-pută foarte devreme, astfel încât să se integre-ze natural în cunoștinţele tinerilor și să nu pară un domeniu interzis. Este necesar să li se ofere copiilor răspunsuri simple la întrebări legate de diferenţele dintre fete și băieţi, despre originea vieţii, dar și să fi e anticipate anumite întrebări legate de relaţiile sexuale, despre transformările care urmează să le suporte corpul etc. Copiii sunt capabili să facă legătura între creșterea burticii

mamei și apariţia unui frăţior. Și dacă atunci când își întreabă părinţii despre asta, copiilor li se ofe-ră explicaţia cu barza, ei vor fi nedumeriţi și vor căuta răspunsul în altă parte

Pe lângă aceasta este necesar de dezvoltat o atitudine pozitivă și deschisă a familiei. Ulteri-or, cunoștinţele acumulate trebuie completate cu informaţii noi legate de raporturile sexuale, sarcină, boli cu transmitere sexuală și măsuri de prevenire a acestora”, a opinat educatoarea Na-talia Boţan.

Colecţia de cărţi “Enciclopedia Medicală a Familiei” conţine 8 volume și a fost repartizată aproape în toate școlile din ţară. În vara anului 2012, aproape un milion de cărţi au fost donate Republicii Moldova de Guvernul României.

Nina UNGUREANU, pentru FLUX

Enciclopedia „Viaţa sexuală” – o crimă şi un atentat la moralitateEnciclopedia „Viaţa sexuală” – o crimă şi un atentat la moralitateMișcarea juriștilor ortodocși cere să fi e retras din școli volumul II al enciclopediei Larousse – „Viaţa sexuală”. În cadrul unei con-ferinţe de presă care a avut loc marţi, 26 martie, cu participarea avocatului parlamentar Tamara Plămădeală și a reprezentantului Mitropoliei Moldovei, s-a menţionat că manualele au fost reparti-zate în școli fără respectarea prevederilor legale, fără o consultare prealabilă cu părinţii, cu societatea civilă, fără o analiză competen-tă a conţinutului cărţilor.

Cartea “Viaţa sexuală” provoacă reacţii negative din partea părinţilor şi pedagogilor

29 MARTIE 2013 55 F L U XF L U XAgrobarometru

Fermierii se plâng că nu au sufi -ciente mijloace fi nanciare pentru procurarea motorinei necesare la lucrarea și însămânţarea terenurilor agricole, a materialului semincer și săditor, a îngrășămintelor și pestici-delor etc. Preţurile la aceste mate-riale s-au dublat, practic, în ultima perioadă. După cum afi rmă agricul-torii, preţul la seminţele de porumb, de exemplu, a crescut cu circa 50 la sută, de la aproximativ 20 de lei, în anul trecut, până la 30-35 de lei, anul acesta. Din cauza majorării cheltuie-lilor, fermierii sunt nevoiţi să ia mai multe credite bancare.

Impozite mari, subvenţionări reduseProducătorii agricoli autohtoni

consideră că statul ar trebui să le acorde o susţinere sporită, deoarece domeniul a suportat pierderi foarte mari în urma secetei cumplite din vara trecută. În acest context, ei au criticat activitatea FISC-ului, dar și reacţia lentă a instituţiilor abilitate la solicitările și argumentele agriculto-rilor, opinând că actuala politică fi s-cală avantajează evaziunea fi scală.

Reprezentanţii producătorilor agricoli au salutat iniţiativa introdu-cerii impozitului consolidat în agri-cultură, care include impozitul pe venit, cel pe amenajarea teritoriului, impozitul pe apă și cel funciar. Ei au insistat ca legea privind impozitul consolidat să fi e adoptată în cel mai scurt timp. Totodată, agricultorii nu sunt de acord cu mărimea impozitu-lui propusă de Executiv, de 3,1 per bal/hectar, și cer să fi e aprobat un impozit unic în agricultură de 1,85 de lei.

„Ministerul a calculat acel coefi -cient de impozitare, care să cores-pundă acumulărilor actuale. Să nu mărim povara pentru producătorii agricoli și să nu micșorăm acumu-lările la buget“, a explicat ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov.

Producătorii agricoli au apreciat și iniţiativa de modifi care a plăţilor TVA, astfel încât aceștia să achite doar 8 la sută din taxa pe valoare adăugată, restul de 12% urmând să fi e acumu-lat pe contul producătorului.

Totodată, reprezentanţii indus-triei sfeclei de zahăr și-au exprimat regretul că previziunile lor în ceea ce privește creșterea nivelului de con-trabandă odată cu creșterea cotei TVA la zahăr și o iniţiativă similară de restituire a acestuia au fost igno-rate de către structurile puterii în procesul de discuţii asupra proiectu-lui de lege ce prevedea modifi carea politicii fi scale. De altfel, acum un an și Federaţia Naţională a Fermierilor a venit cu această iniţiativă și a insis-tat ca cele 12% să rămână în contul producătorului agricol. Guvernul a adoptat însă politica fi scală fără a lua în considerare aceste propuneri, ca să revină acum, practic, la aceeași variantă.

Se pare că nici la adunarea produ-cătorilor agricoli nu s-a uitat de con-fruntările politice. Spicherul Marian

Lupu a aruncat săgeţi înspre institu-ţiile gestionate de liberal-democraţi, afi rmând că politica în agricultură era făcută reieșind din principiul confortului Fiscului și Ministerului Finanţelor: „Și-i păcat că vocea dom-nului ministru Bumacov era pe pla-nul doi și era altcineva care juca un rol mai important în sistem”.

Ministrul Agriculturii a replicat că se încearcă folosirea agricultorilor pentru alte scopuri. „Politicile Mi-nisterului Agriculturii sunt politici europene care susţin producătorii agricoli și care îi divizează mai puţin pe agricultori”, a declarat Vasile Bu-macov.

Statul dă, dar mult mai puţin decât este nevoieProducătorii agricoli au solicitat și

majorarea subvenţiilor pentru agri-cultură, precizând că avem cele mai mici subvenţii din regiune. Ele nu sunt sufi ciente pentru ca agricultura să-și poată reveni după calamităţile naturale de anul trecut. Fără un aju-tor substanţial din partea statului, produsele agricole autohtone nu vor putea fi competitive.

„Cu părere de rău, agricultorii care și-au făcut niște planuri de investiţii și au mizat pe mijloacele bănești de subvenţionare au rămas dezamăgiţi de faptul că au primit doar o parte din sumele prevăzute. Sarcina noas-tră, la moment, este majorarea ma-ximală a fondului de subvenţionare, cel puţin până la un miliard de lei”, a declarat președintele Uniunii Repu-

blicane a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli ”UniAgroProtect”, Alexan-dru Slusari.

Fondul de subvenţionare în 2013 este de 460 de milioane de lei, iar ministrul Agriculturii preciza că mai mult decât atât bugetul nu-și poate permite la ora actuală. Majorarea ar însemna să se ia de la copii și de la pensionari. Dar Bumacov promite să depună eforturi pentru atragerea unor mijloace fi nanciare din exteri-or. Potrivit ministrului Agriculturii, producătorii urmează să mai benefi -cieze de sprijin fi nanciar din partea statului pentru semănatul grâului și a porumbului, banii provenind din-tr-un credit de 10 milioane de dolari (aproximativ 122 de milioane de lei), accesat de la Banca Mondială.

Problema subvenţionării agricul-turii și, implicit, a competitivităţii producţiei agricole autohtone, ca-pătă noi semnifi caţii în contextul discuţiilor despre apropiata sem-nare a Acordului de liber schimb cu Uniunea Europeană. Experţii sunt de părerea că anume sectorul agrar ar avea de suferit cel mai mult, din ca-uza lipsei de preocupare de care au dat dovadă autorităţile până acum. În opinia lor, semnarea Acordului trebuia precedată de schimbări ma-jore, calitative în toate domeniile economiei.

Analistul economic Viorel Chivri-ga menţiona cu puţin timp în urmă că gradul de susţinere a agriculturii în Republica Moldova este foarte mic în comparaţie cu statele comu-nitare, iar nivelul de sprijin pentru seturile de produse este aproape inexistent. „Pe de altă parte, sub-venţiile din partea statului ajută un grup restrâns de producători, care benefi ciază constant de acestea in-diferent de efi cienţa înregistrată”, a mai afi rmat el.

Cine şi în ce mod benefi ciază de mijloacele fondului de subvenţionare?În general, nu doar subvenţiile

sunt insufi ciente, ci și politicile de subvenţionare a agriculturii sunt defectuoase. Un studiu anterior re-alizat de Centrul Analitic Indepen-dent Expert-Grup a arătat că la noi nu sunt bine fundamentate direcţi-ile și măsurile de subvenţionare, iar modul în care sunt alocate acestea, nu refl ectă exact necesităţile secto-rului agricol și al dezvoltării rurale.

În opinia experţilor, măsurile de subvenţionare aplicate nu au avut un caracter stabil și previzibil, nu au fost sufi cient de bine argumentate și nu au refl ectat o politică explicită privind piaţa sectorului agricol. De asemenea, studiul a scos în vileag câteva tendinţe îngrijorătoare care ţin de alocarea subvenţiilor: concen-trarea unor sume mari la un număr relativ mic de benefi ciari și reparti-ţia teritorială neuniformă a acestora, utilizarea unor criterii de eligibilita-te insufi cient de exacte și de obiec-tive, iar în unele cazuri - incoerente și abuzive.

În studiul realizat de Expert-Grup s-a mai menţionat că măsurile de subvenţionare aplicate nu au fost sufi cient de concrete și nu s-a fă-cut o delimitare clară între măsuri ce reprezintă alocaţii sau granturi pentru dezvoltarea afacerilor (care ar trebui să fi e acordate în bază de concurs a proiectelor) și cele ce reprezintă alte tipuri de plăţi și in-tervenţii. Ceea ce creează premise considerabile pentru alocări inefi -ciente, cu riscuri privind echitatea socială, precum și condiţii propice pentru corupţie.

Într-un interviu pentru postul de radio Europa Liberă, directorul Agenţiei de Intervenţie și Plăţi pen-tru Agricultură, Petru Maleru, a pre-cizat că anul acesta vor fi introduse mai multe schimbări la plata sub-venţiilor pentru agricultori. Noută-ţile vizează, îndeosebi, recoltarea și postprocesarea.

„Din acest an, toţi acei care fac investiţii în mediul rural, în frigide-re, case de ambalare, în linii de pro-cesare, uscătorii ș.a.m.d., inclusiv abatoare – toţi vor primi o cotă de subvenţionare majorată, în funcţie de investiţia pe care o fac”, a precizat Maleru.

De asemenea, va fi introdusă no-ţiunea de „tânăr fermier”, care are în vedere persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 ani. Aceștia vor primi, în calitate de fondator unic sau admi-nistrator al unei întreprinderi agrico-le, cu 10% mai mult faţă de toţi cei-lalţi care aplică pentru subvenţii.

O măsură nouă de sprijin în anul curent va fi compensarea parţială a cheltuielilor pentru irigarea terenu-rilor agricole.

Problemele cu care se confruntă marii producători agricoli sunt ca-racteristice și micilor producători, gospodăriilor ţărănești, doar că în cazul lor, acestea par să fi e mai mul-te, iar susţinerea din partea statului – mai redusă. Potrivit președintelui Federaţiei Naţionale a Fermierilor, Valeriu Cosarciuc, este vorba, în primul rând, de accesul la fi nanţe, inclusiv la subvenţionare. „Ţăranii obţin din tot ceea ce se plătește din bugetul de stat în jur de 20 la sută, contribuind însă cu 70% la produsul agricol global”, a precizat el.

Există probleme în privinţa ga-rantării creditelor acordate de către băncile comerciale, iar Federaţia a propus și insistă să fi e adoptată o lege cu privire la garantarea creditu-lui agricol.

Totodată, Valeriu Cosarciuc consi-deră că trebuie să se intervină în ve-derea ameliorării accesului la piaţă, prin crearea unor centre agroalimen-tare, pentru ca ţăranii să-și poată vin-de producţia unor companii care ar acumula-o și ar realiza-o ulterior pe piaţa internă sau la export.

Ar trebui create oportunităţi pen-tru facilitarea accesului micilor pro-

ducători agricoli la cunoștinţe și in-formaţii privind cele mai noi și mai efi ciente practici și tehnologii.

Referindu-se la necesitatea in-troducerii impozitului agricol unic, Cosarciuc a specifi cat că Federa-ţia Fermierilor va insista ca pentru gospodăriile ţărănești care lucrează până la 100 de hectare, impozitul să nu fi e mai mare de 1,85 lei pe bal/hectar, pentru că cota de 3,1 lei pro-pusă de Guvern va dubla, practic, presiunea fi scală asupra acestora. „Noi vom insista totuși ca Parlamen-tul să voteze cote diferenţiate ale impozitului unic în agricultură”, a menţionat el.

Bugetul pentru anul 2013 are la bază prognoze de creștere legate inclusiv de un an agricol mai bun, care să permită recuperarea econo-miei. Valeriu Cosarciuc, consideră că, deocamdată, par să existe șan-se ca agricultura să-și revină și să depășească consecinţele secetei de anul trecut: „Dar suntem într-o zonă atât de riscantă pentru agricultură și infl uenţa schimbărilor climatice este atât de mare, încât niciodată nu putem ști cum va evolua situaţia în continuare. Se spune că din luna mai vor fi temperaturi ridicate, de peste 30 de grade, ceea ce înseamnă că am putea avea iarăși probleme.” În opinia șefului Federaţiei Fermierilor, trebuie să insistăm pe dezvoltarea sistemelor de irigare în Republica Moldova, deoarece fără irigare ne vom confrunta și mai departe cu consecinţele dezastruoase ale sece-telor și altor cataclisme naturale.

Ioana FLOREA, FLUX

Producătorii agricoli, la mâna autorităţilor Producătorii agricoli, la mâna autorităţilor şi a capriciilor naturiişi a capriciilor naturii

Agricultura moldovenească încearcă să-și revină și să recupe-reze pierderile suportate în urma intemperiilor severe de anul trecut. Producătorii agricoli se confruntă însă cu mai multe probleme, printre cele mai grave fi ind impozitele mari și sub-venţiile insufi ciente. Cel puţin, aceste probleme au fost abor-date în cadrul adunării generale a producătorilor agricoli.

29 MARTIE 201366F L U XF L U X Reportaj

Am intrat pe ușile Institutului Oncologic pentru prima dată. Aș-teptând în hol, pentru ca mama și băieţelul să-și urmeze procedurile obișnuite, am văzut părinţi, mame, în special, care se roagă lui Dumne-zeu și trăiesc cu speranţa că, neapă-rat, copiii lor se vor face bine.

În secţia Oncohematologie sunt internaţi aproximativ 20 de copii. Spitalul a devenit casa lor, terenul de joacă și locul unde își sărbătoresc zilele de naștere.

Împreună cu Diana am intrat dis-cret în salonul unde sunt internaţi Ana Curcă și băieţelul ei, Stanislav. Mama, cu ochii roșii de atâtea la-crimi vărsate, încerca să-i aline copi-lului somnul zbuciumat. Am început a discuta cu jumătate de voce pen-tru a nu tulbura liniștea.

„Copilul meu a fost diagnosticat în 2010 cu leucemie”„Stas are 5 ani și stăm în spital de 3

ani și ceva. L-am născut absolut sănă-tos. Însă la vârsta de 3 luni a făcut pne-umonie. Medicii de la Criuleni, eu fi ind originară de acolo, mi-au dat asigurări că nu e nimic grav, că băieţelul s-a vin-

decat, dar iată că nu a fost așa. Din ca-uza infecţiei serioase care nu a fost tra-tată până la capăt, copilul meu a fost diagnosticat în 2010 cu leucemie. De atunci pentru noi a început calvarul”, ne-a mărturisit mama.

Ana Curcă ne-a mai spus că tra-tamentul pe care-l face băiatul este foarte important, deoarece chiar dacă boala nu poate fi vindecată în totalitate, există mari șanse de a sto-pa procesul malign pentru o durată mare de timp.

Însă tratamentul cu chimioterapie nu e deloc ușor. Am afl at că Stanislav suportă foarte greu această proce-dură. „Nimeni nu ne spune dacă Stas se va însănătoși sau nu. Înainte era calm, liniștit, avea memoria foarte bună, știa multe poezii. Acum, de când cu trata-mentul acesta de chimioterapie, nu mai este ca înainte. Există momente când nu ţine minte nimic, uneori mă în-treabă cine-s eu, unde-i mama lui. Are momente de criză”.

„E trist să ştii că viaţa copilului tău depinde de nişte bani” Am întrebat-o pe tânăra mamă

cum se descurcă, cum face rost de

bani. Ne-a mărturisit că trece prin difi cultăţi fi nanciare extraordinare. „Eu stau la părinţi. De când cu această situaţie dramatică, am vândut cotele de pământ. Am început a vinde și mo-bila din casă: dulapuri, paturi, scaune. Copilul îl cresc de una singură. Tatăl nu și l-a dorit. Poate i-a fost frică de res-ponsabilităţi. Mama e la pensie, este și ea bolnavă și doar tata ţine gospodăria. Eu nu lucrez, așa că mari surse de venit nu avem. E trist să știi că viaţa copilului tău depinde de niște bani.”

Medicamentele atât de necesare pentru aceste proceduri nu se prea găsesc la noi, ci sunt aduse din Ger-mania, Olanda și Austria. „Este un tra-tament foarte costisitor. Deocamdată, suntem asiguraţi pentru o perioadă mai lungă cu medicamente, întrucât o doamnă m-a ajutat cu o parte din banii pentru procurarea acestora”.

„De trei ani nici nu mai ştiu ce înseamnă să ai prieteni”“Rudele, prietenii s-au îndepărtat de

noi. Nici nu-mi răspund atunci când îi salut. Se tem să nu merg să le cer bani sau poate se gândesc că leucemia este o boală contagioasă. De trei ani nici nu mai știu ce înseamnă să ai prieteni”.

Ana ne-a mai spus că nu li se asi-gură mâncare sufi cientă în spital. „Le sunt recunoscătoare doamnelor de la cantina Colegiului de Medicină. Mergem acolo și luăm mâncare, pentru

că în spital nu este sufi cientă. Deja ele ne cunosc și de multe ori nici nu ne iau bani. Ne dau ceea ce mai rămâne de la studenţi”.

„Un tratament peste hotare ar fi salvarea lui Stanislav. Pentru asta ne-ar trebui vreo 100.000 de euro” Un tratament peste hotare ar fi

salvarea lui Stanislav. Deocamdată,

au făcut o solicitare la o clinică din

Timișoara, România, și viaţa lui este

pe lista de așteptare. „Așteptăm să vedem dacă ne acceptă. Dar nu am banii pentru transplantul de măduvă osoasă. Ne-ar trebui cel puţin 100.000 de euro. Însă iniţial trebuie să fac și tes-tul de compatibilitate care costă vreo 8.000 de euro.

Am mai deschis niște conturi banca-re, însă fără niciun rezultat. Am apelat și la televiziune. Nu am adunat nimic. Am mai scris la parlamentarii noștri. Mi-a venit același răspuns - să apelez la Ministerul Sănătăţii”.

Am rugat-o pe mama copilului să

ne spună cum a cunoscut-o pe Dia-na, doamna prin intermediul căreia am afl at de acest caz. Mi-a spus că o cunoaște de aproape două săptă-mâni. Diana s-a apropiat de ea, vă-zând-o cu copilul bolnav în braţe. De atunci, o vizitează cu regularitate, îi telefonează, tot încearcă să iniţieze niște campanii de colectare de fon-duri. „Am fost surprinsă. Lumea de azi nici loc în microbuz nu-ţi oferă, tu fi ind cu copilul bolnav. Dar iată că mai exis-tă oameni buni. Ne aduce mâncare, ne spală cearșafurile. Zilele trecute ne-a adus chiar zeamă. A fost foarte bună. Stas era încântat. Plăcinţelele, merele coapte au fost un deliciu. Parcă e un misionar al Domnului. Mai rar așa oa-meni. Pentru mine a fost o surpriză să afl u că mai este și mamă a doi copii gemeni.”

În prezent, șansele de supravieţui-re a pacienţilor-copii în cazul respec-tării tratamentului chimioterapeutic sunt de 50 la sută în cazul leucemi-ei acute. Prin urmare, Stanislav are șanse de însănătoșire. Doar pentru ca acest lucru să se producă, el are nevoie de susţinerea noastră.

Lucia CUJBĂ, FLUX

La doar 5 ani suferă de leucemie, iar spitalul i-a devenit a doua casăLa doar 5 ani suferă de leucemie, iar spitalul i-a devenit a doua casăRecent am cunoscut-o pe Diana Maftei, o doamnă des-pre care am afl at că acordă ajutor unui copil bolnav de leucemie. Am mers la spital pentru a-l cunoaște și noi pe Stanislav, copilul atât de mic, dar cu o suferinţă atât de mare.

Date bancare pentru transferuri

Banca de Economii SA. Filiala nr. 1, Chișinău

Contul băncii: 261148

Nr. Cont: MD87BE222501000501261148/MDL

Nr. Cont: MD41BE222501100581025653/USD

Client: Curcă Ana

Organizată de către asociaţia Pro Democra-ţia din Târgu Neamţ, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local, sub patronajul Institutului Cultural Român, Gala, afl ată la cea de-a treia ediţie, a acordat premii de excelenţă în 10 do-menii: administraţie publică, mediu de afaceri, cultură, democraţie, educaţie, sport, mass-me-dia, spiritualitate și românism.

Domnul Tudor Coșleţ s-a învrednicit de premiul pentru Spiritualitate și Românism, întrucât este ctitorul Mănăstirii Ulmu, singu-ra mănăstire de maici din cadrul Mitropoliei Basarabiei, ce se afl ă sub oblăduirea canonică a Patriarhiei Române și reprezintă astăzi car-tea de vizită a localităţii. Totodată, mănăstirea este vizitată de numeroși credincioși din ţară și din afară, ea fi ind inclusă în traseul de pele-rinaj, alături de alte lăcașe de cult din această regiune a Republicii Moldova.

Fiind solicitat de FLUX, Tudor Coșleţ ne-a mărturisit că a participat cu deosebită plăcere și emoţie la acest eveniment, care a fost unul bine organizat și cu invitaţi de marcă. „Este un premiu extrem de important pentru mine și mă simt onorat pentru faptul că anume eu am fost ales pentru decernarea lui”, a subliniat omul de afaceri.

Gala Premiilor de Excelenţă ”Demos TN”

este o manifestare anuală, dedicată persona-

lităţilor și proiectelor care au obţinut rezultate

deosebite la nivel naţional și internaţional.

FLUX

Tudor Coşleţ, premiat pentru Spiritualitate şi Românism Recent, cunoscutul antreprenor din Republica Moldova, Tudor Coșleţ, primarul satului Ulmu, Ialoveni, a fost premiat la cea de-a treia ediţie a Galei Internaţionale a Premiilor de Excelenţă DEMOS TN, care a avut loc la Târgu Neamţ, România.

29 MARTIE 2013 77 F L U XF L U XAtitudini

- Cristina, faci parte din generaţia

care încearcă să miște lucrurile în

Republica Moldova. De unde vine

această motivaţie?

- Îmi amintesc în permanenţă ceea

ce a spus Mahatma Gandhi: „Dacă

vrei să schimbi lumea, începe cu tine.

Pe cei din jurul tău nu îi vei educa cu

vorbe, ci prin puterea exemplului

tău”. Ei bine, eu vreau să devin un

exemplu pentru oamenii de lângă

mine. Bineînţeles, este un efort care

solicită multă muncă și responsabi-

litate. Eu sunt pregătită să fac acest

efort.

- Spune-ne despre proiectele la

care ai participat. Știm că sunt

foarte multe, de aceea te rugăm să

le menţionezi pe acelea ce au avut

un impact deosebit asupra formă-

rii tale.

- Într-adevăr, am participat la o mulţime de activităţi, toate, fără ni-cio excepţie, însemnând pentru mine adevărate lecţii de viaţă. Au fost ca niște puzzle-uri din care mi-am adu-nat și continui să-mi adun elemente importante pentru edifi carea persoa-nei mele. În plus, am cunoscut foarte mulţi tineri interesanţi, cu atitudine și cu iniţiative frumoase.

Primul program de anvergură a fost Forumul Naţional Parlamentul Tinerilor (2010-2011). Acolo am re-ușit să văd mai îndeaproape cum se realizează actul de guvernare. Școala de State-Building, organizată de In-stitutul pentru Dezvoltare Regională și Administrativă Durabilă, este un alt proiect foarte bun, întrucât am luat cunoștinţă, în special, de domeniul administraţiei publice. Nu pot trece cu vederea nici Școala Tânărului Lider

Politic, organizată de Asociaţia pentru Democraţie Participativă. Acolo am înţeles mai bine cum funcţionează un stat. De asemenea, mi-am dezvol-tat capacitatea de analiză a situaţiilor politice, economice și de alt ordin. Prin intermediul programului Youth in Action, desfășurat în Slovacia, am avut posibilitatea să comunic cu mai mulţi tineri din Estonia și din Georgia în cadrul proiectului ,,Securitatea la Trafi c”. Am fost și stagiară în cadrul Comisiei parlamentare protecţie so-cială, sănătate și familie. Acolo am văzut cum se implementează politi-cile de stat. În urma acestui program de stagiu, oferit de Consiliul Naţional al Tineretului, am avut posibilitate să merg într-o vizită de studiu în Rada Ucrainei.

- Unde îţi faci studiile? Consideri educaţia ce se desfășoară în afara curriculumului ofi cial o alternativă serioasă universităţilor de la noi?

- Sunt studentă în anul III la Faculta-tea de Istorie și Relaţii Internaţionale din cadrul Universităţii Libere Inter-naţionale din Moldova. După părerea mea, mediul universitar este cel care trebuie să ne motiveze, să ne pre-gătească pentru viitoarea meserie. Sigur că educaţia nonformală este o alternativă serioasă, pentru că e mai adaptată nevoilor și circumstanţelor celor care învaţă. În plus, folosește re-sursele în mod creativ și este, de cele mai multe ori, voluntară.

- În ce domeniu vrei să activezi pe viitor? Te vezi făcând politică, di-plomaţie sau altul va fi parcursul tău profesional?

- Încă nu știu cu siguranţă, dar con-sider domeniul diplomaţiei cel mai aproape de viitoarea mea activitate profesională. Totuși, nu exclud nici domeniul economic.

- Care ar fi prima măsură întreprin-să de tine în calitate de persoană care participă la actul decizional de la noi?

- Aș începe cu reformarea și mo-dernizarea celor două sectoare de primă importanţă: învăţământul și economia. Reformele în domeniul educaţional sunt de primă necesita-te, căci avem nevoie de calitate și de performanţă.

- Afi rmi că voluntariatul a devenit stilul tău de viaţă. Împărtășește-ne din ex-perienţa aceasta. Cum e să fi i voluntar?

- Am devenit voluntar încă de pe băncile liceu-lui, mai exact în anul 2007, atunci când m-am alăturat echipei „Epitrop” din Că-lărași. Apoi a urmat Soci-etatea Naţională de Cruce Roșie din Moldova, unde am participat la programul privind acordarea primului ajutor premedical și progra-mul privind managementul dezastrelor. Mai recent, din 2011, m-am alăturat Socie-tăţii de Planifi care a Familiei din Moldova, care a iniţiat și un club de dezbateri.

Eu ofer timpul și energia mea, pentru că voluntariatul nu este o modă, ci o necesitate. Trebuie să în-văţăm să fi m mai umani și mai atenţi cu oamenii din jurul nostru.

- Tinerii de la noi nu se prea înghe-suie la activităţi de acest gen. Am dreptate? Este neglijat voluntaria-tul?

- Toată lumea a fost, cel puţin o dată în viaţă, în postura de voluntar. Așa că nu pot spune că această ac-tivitate este total neglijată. Dar este adevărat și faptul că semenii noștri participă tot mai puţin la astfel de acţiuni, iar cei care participă (nu ge-neralizez) o fac pentru a mai adăuga ceva la CV. Problema constă în lipsa spiritului civic.

- Pe lângă voluntariat, facultate, proiecte mai ai și o altă ocupaţie deosebită. Ești dansatoare, nu?

- Da, este o pasiune de-a mea care „a rezistat” anilor. E ceea ce fac cu foarte multă plăcere. Am absolvit Școala de arte din Călărași, secţiunea Muzică, dar am îndrăgit și dansurile populare. Era o activitate opţională, să spunem așa. Întâmplarea fericită a fost că unii colegi de-ai mei din clasa de muzică îmi erau și colegi de dans. Așa că a fost vesel. Acum nu mai avem posibilitatea să dansăm în formatul iniţial, deoarece mulţi au plecat din Călărași și ne este cam greu să resta-bilim echipa de dansatori.

- Spuneai de Călărași. Ești origina-ră de acolo?

- Da, Călărași este orașul meu de sufl et, chiar dacă de câţiva ani sunt stabilită la Chișinău. Anii copilăriei i-am petrecut acolo, alături de bunicii mei. Poate de aceea sunt atât de le-gată de ei. Îmi sunt tare dragi și merg să-i văd foarte des.

- Ce citești? Presupun că atunci când ai o clipă liberă preferi să ţii în mână o carte bună. Sugerează-ne niște titluri.

- Da, lectura e una dintre pasiunile mele, iar biblioteca rămâne a fi unul din spaţiile preferate. Sunt multe cărţi care m-au marcat. Aș putea să vă sugerez „Alchimistul” de Paulo Coelho, „Contele de Monte-Cristo” de Alexandre Dumas, „Marea Tablă de șah” de Zbigniew Brzezinski, „Fraţii Karamazov” de Fiodor Dostoievski. Sunt cărţi care, în opinia mea, ar tre-bui citite neapărat.

- Ce le-ai recomanda tinerilor din ţară?

- Să studieze nu doar teorie, dar și să aplice cunoștinţele pe care le po-sedă. Insistaţi să reușiţi, dragi tineri, pentru că viitorul ne aparţine.

- Mulţumim. Succese în tot ceea ce-ţi propui să faci.

- Mulţumesc și eu.

Lucia CUJBĂ, FLUX

NOUA GENERAŢIE INTRĂ ÎN SCENĂ

Cristina Smolenschi: „Voluntariatul nu este o modă, ci o necesitate”Menţionam în una din ediţiile precedente că ne propunem să schi-ţăm portretul de grup al generaţiei care va pune umărul la edifi ca-rea statului Republica Moldova.

Eroina de astăzi a rubricii este Cristina Smolenschi, tânăra ambiţi-oasă care nu se limitează doar la studiile de la universitate, ci caută în permanenţă noi posibilităţi de creștere personală. Sensibilitatea și spiritul civic au determinat-o să devină voluntar. Este mereu în mișcare, participă la diverse proiecte și insistă să reușească. Și asta pentru că vrea să devină un exemplu demn de urmat.

Mult stimate domnule primar general!Mult stimate domnule primar general!

Sunt nevoit să apelez la această scrisoare

deschisă din simplul motiv că toate celelalte

adresări către Dumneavoastră au găsit ușile

închise la Primărie. Acest fapt mă miră foarte

mult, mai ales că subalternii dumneavoastră

mă tot conving că vina pentru această ignora-

re și pentru această muţenie totală a Primăriei

vă aparţine.

Aș putea crede și așa ceva, dacă însă nu ar

fi vorba de un lucru de care sunt ferm convins

– că anume dumneavoastră nu aţi putea sta

mut, indiferent și cu apă în gură tocmai 5 luni

de zile. Este vorba de Concursul organizat de

Primărie, chiar la iniţiativa dumneavoastră,

pentru elaborarea concepţiei Monumentului

dedicat victimelor ocupaţiei sovietice. Concur-

sul a avut loc și s-a încheiat deja cu cinci luni în

urmă, pe data de 31 octombrie 2012. Iar deci-

zia juriului nu a fost dată publicităţii nici până

la ziua de azi. În privinţa rezultatului acestui

concurs, se atestă o lipsă de transparenţă stri-gătoare la cer din partea Primăriei, care este imposibil de înţeles. Cu atât mai inexplicabilă această situaţie, din moment ce toţi colabora-torii din Primărie dau vina pe dumneavoastră, afi rmând că aţi fi chiar „tatăl” indiferenţei.

Mie personal îmi vine foarte greu să cred în lucrul acesta, ţinând cont și de faptul că unul dintre colaboratorii dumneavoastră mi-a spus foarte clar că el scuipă și pe „DISPOZIŢIA PRI-MARULUI”, și pe „MONUMENTUL VICTIMELOR”, și pe „NOI”, cei 7 proști care s-au găsit, din 4 mi-lioane de oameni, și au luat în serios concursul primarului.

Acest „gând patriotic” mi l-a spus și vicepri-marul, domnul Grozavu, după 5 luni de zile, chiar în cabinetul dumnealui, atunci când i-am spus că nu pot fi indiferent faţă de ocupaţia sovietică, pentru că am doi bunei îngropaţi în Siberia. Și că, din câte știu, și domnul primar general are doi moși ajunși în ceruri tot din vina puterii sovietice.

Păcat că nu aţi avut ocazia să vedeţi reacţia adjunctului dumneavoastră la cele spuse de mine. Domnul Grozavu s-a făcut mai roșu de-cât steagul sovietic și, sărind din fotoliu, mi-a strigat că lui îi este într-un loc și de buneii mei, și de ai primarului, și că Monumentul va fi sau nu va fi atunci când va dori el.

Eu îl înţeleg pe domnul Grozavu – ca un co-munist adevărat, mi-a spus foarte sincer unde îi este „durerea lui”. Dar nu vă pot înţelege pe dumneavoastră – cum de ţineţi în preajmă așa „patrioţi grozavi”??? Fiindcă ei – guzgănașii aceștia comuniști cuibăriţi prin cabinete – nu numai că distrug imaginea Primăriei, dar mai și lovesc pe ascuns în tot ce ne-a mai rămas scump și sfânt în Ţara aceasta.

Acum îmi este clar de ce Primăria stă mută deja de 5 luni de zile...

Dar totuși, ce facem, domnule primar gene-ral? Când va fi jurizarea Concursului? Și când va fi Monumentul dedicat victimelor ocupaţiei sovietice?

Căci ei ne privesc de acolo, din ceruri. Ce fa-cem? Și cum facem?

Iar Primăria dumneavoastră îi scuipă pe toţi – și pe cei vii, și pe cei morţi...

Andrei MUDREA, artist plastic, Maestru Emerit în Arte

18 martie 2013

SCRISOARE DESCHISĂ

Adresată primarului general al municipiului Chişinău, Dorin ChirtoacăAdresată primarului general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă

29 MARTIE 201388F L U XF L U X Dialoguri

CMYK

Iurie Roșca a menţionat că Uni-versitatea Populară își propune să contribuie la crearea unei noi elite intelectuale, cu viziune strategică, sentimente patriotice și abilităţi practice. Diversitatea temelor și abordarea din perspectivă creștină a acestora, ca și altoirea de deprinderi pentru viitorii lideri, s-au dovedit a fi de maxim interes pentru tineri, la ora actuală cursurile având loc în pa-ralel în două grupe.

Cei prezenţi au afl at aspecte ex-trem de interesante ale cursurilor ţinute aici, s-au familiarizat cu vizi-unile politicianului asupra situaţiei politice curente, au obţinut informa-ţii utile despre activitatea PPCD ca partid condus de o nouă echipă de lideri, formată pe parcursul anilor în sânul organizaţiei de tineret a aces-tui partid.

Iată doar câteva opinii și impresii ale studenţilor despre evenimentul la care au participat:

Ana Bejenaru:Ana Bejenaru:

– După părerea mea, domnul Iurie Roșca este un om de mare valoare. Este foarte aproape de noi, e simplu și este un orator excepţional. Sunt studentă la Universitatea de Stat din Moldova, FRIȘPA, anul II. Am afl at de Universitatea Populară întâmplător, acum câteva zile. Iniţiativa domnului Roșca de a fonda această instituţie îmi pare una destul de binevenită și lăudabilă. Astăzi am avut deosebita plăcere să-l cunosc personal și sunt încântată de personalitatea dum-nealui. După părerea mea, domnul Roșca este unul dintre cei mai bine

pregătiţi și înzestraţi vorbitori din spaţiul public de la noi. În urma acestei scurte prezentări, am con-știentizat faptul că temele abordate în cadrul acestui proiect sunt foarte utile. Sunt încântată că am afl at de Universitatea Populară și chiar sunt decisă să frecventez aceste cursuri. Sunt sigură că ceea ce voi învăţa aici îmi va fi de mare folos, mai ales că nu poţi avea oricând această posibi-litate de a învăţa lucruri noi de la un om cu o experienţă atât de vastă și o pregătire deosebită precum este Iurie Roșca.

Vasile Stegărescu: Vasile Stegărescu:

– Universitatea Populară este un proiect foarte interesant, care poa-te să-i înveţe multe lucruri noi pe tinerii din Republica Moldova. Sunt student la Universitatea de Stat din Moldova, FRIȘPA, specialitatea – Re-laţii Internaţionale. Am afl at de Uni-versitatea Populară acum câteva zile

și chiar m-a intrigat acest proiect. Prezentarea de astăzi mi-a dat de gândit și m-a impresionat pozitiv. Sincer, chiar mă gândesc ca în toam-nă să frecventez neapărat aceste cursuri. Domnul Roșca, pe lângă faptul că este un politician bun, este și o persoană inteligentă. Cred că aici e locul unde putem însuși lucruri pe care în altă parte nu le-am putea afl a. Personal apreciez foarte mult acest proiect.

Mariana Grojdeanu: Mariana Grojdeanu:

– Sunt studentă la Universitatea de Stat din Moldova, FRIȘPA, anul

II, specialitatea – Politologie. Fon-darea acestei instituţii de formare și dezvoltare a tinerilor mi se pare un proiect foarte reușit și chiar sunt in-teresată de acesta. Zilele următoare doresc să asist la cursurile care deja se ţin la Universitatea Populară. După această prezentare, am înţeles că domnul Roșca este o persoană in-teligentă, cu o experienţă pe cinste. Vreau să mă înscriu la aceste cursuri pentru că doresc să-mi lărgesc ori-zonturile, iar temele care vor fi dis-cutate aici, sunt absolut convinsă, îmi vor îmbogăţi în mod considera-bil viziunea asupra realităţii.

Gheorghe Trofi m: Gheorghe Trofi m:

– Astăzi m-am convins că Iurie Roșca este, în primul rând, un om interesant și un vorbitor foarte bun: accesibil, sincer și direct în abordări. Pentru o persoană publică este im-

portant să aibă aceste calităţi. Și e

bine că dânsul a decis să ţină aces-

te cursuri. Sunt student la Universi-

tatea de Stat din Moldova, FRIȘPA,

anul II. Am afl at de Universitatea Po-

pulară de la niște prieteni, care deja

frecventează aceste cursuri și sunt

foarte mulţumiţi. Ei m-au îndemnat

să vin la prezentarea de astăzi și

chiar vreau să mă înscriu la cursuri-

le UP. Am fost foarte plăcut surprins

de atitudinea domnului Roșca, nu

și-a arătat nicio clipă superioritatea

faţă de noi, chiar dacă nu avem ace-

lași statut. A vorbit de la egal la egal,

creând o relaţie de prietenie pe tot

parcursul conversaţiei. Dumnealui

este, în primul rând, om, mai apoi

persoană publică, ceea ce, după

părerea mea, este extrem de impor-

tant.

Tatiana CEBOTARI, pentru FLUX

După cum aţi văzut deja, ne-am propus să vă prezentăm unele note de-ale cursanţilor Universită-ţii Populare, realizate pe marginea unor subiecte discutate în cadrul orelor de curs.

Dorina Onica a încercat să schiţe-ze un portret al societăţii de azi, având drept imbold temele din cadrul instituţiei de formare a unei noi elite intelectuale.

Omul modern este frustrat. Nu știe ce să alea-gă, cum să îmbine vechiul cu noul. Din păcate, tradiţia este percepută tot mai mult ca ceva vechi, căzut în desuetudine. Omul contem-poran vede totul în jurul său din perspectivă scientistă și materialistă. Tradiţia nu mai este percepută ca o sursă de nobleţe, de credinţă, dar este considerată un bun moștenit, ce con-tinuă să fi e practicat mecanic și pragmatic. Nu mai este la modă să mergi cu colindul, să pleci vara la bunici sau să ţii post. Modernitatea ne-a ateizat, ne-a mecanizat, ne-a făcut să privim co-tidianul cu ochelari de cal. Dacă până mai ieri copilăria era asociată cu jocurile de pe ulicioa-rele satului, cu vacanţele la bunici, cu năzbâtiile copilărești, azi o asociem cu calculatoarele, cu jocurile video, cu vacanţele exotice. Jocul edu-cativ de altă dată al copiilor nu mai există sau, dacă există, se desfășoară în strada dintre mon-ștrii de beton.

În fi ecare perioadă istorică, societatea umană cunoaște realităţi specifi ce timpului, realităţi ce formează oamenii ca entităţi. Aceste entităţi, în funcţie de necesităţi și de modele, își constru-iesc propriile grile valorice. Unele dintre aceste valori rezistă timpului, altele se pierd sau se ca-mufl ează în chipul altor valori sau, mai bine zis, în chipul unor nonvalori. Ce paradox! Ieri pre-ţuiam onestitatea, onoarea, familia, cinstea, azi onoarea este schimbată pe bani, familia tradiţi-

onală nu mai este văzută ca o instituţie valabilă în timp. Idealul de ieri se considera a fi persoana cu o integritate spirituală și civică înaltă, cum ar fi exemplul Sfi nţilor Părinţi, al marilor voievozi, al oamenilor de o înţelepciune aparte. Moder-nitatea însă, ne-a făcut să vedem idealul în cei care deţin puterea, în cei frumoși la chip, dar nu și la sufl et, cei care ne bucură și ne satisfac ne-voile fi zice, dar nu și cele sufl etești. Deci, fi ecare perioadă își are oamenii săi, mai idealiști sau materialiști, cu spiritul responsabilităţii colecti-ve sau, dimpotrivă, egoiști și individualiști.

În funcţie de cine suntem, cum ne-am format ca personalităţi și ce valori, credinţe avem, ace-ea și reprezentăm. Iniţial suntem un produs al familiei și al modelului de educaţie ce ne-a fost oferit. Pe parcurs devenim matricea anturaju-lui, a grupului social unde ne formăm ca indivizi sociali. Într-un sfârșit, reprezentăm un produs fi nal, un produs ce a procesat tot ce a trăit, prin analiză, evaluare și percepţie personală. Aceas-tă formare personală o racordăm la interesele, nevoile, preţurile vieţii pe care ne-o dorim.

Este adevărat, modernitatea ne pune la dis-poziţie o multitudine de avantaje, de bunuri ne-

cesare omenirii. Da, aceste benefi cii ne asigură comoditatea, facilitatea și calitatea vieţii materi-ale. Oportunităţile modernităţii ne salvează vie-ţile de la boli incurabile, ne oferă noi posibilităţi de existenţă în corelaţie cu natura. Însă este în-doielnic faptul pe cât de mult modernitatea ne asigură supravieţuirea entităţilor sufl etești, in-tegritatea psihologică și umană. Este important să asimilăm modernitatea, căci nu putem refuza noul. Și asta din motivul că am rămâne într-o altă perioadă istorică, am pierde capacitatea de orientare în timp. Însă nu trebuie să facem exces de retorică și de comportament modernist. Nu trebuie să uităm de noi, de sufl etul nostru.

Azi asistăm la un fenomen care este perce-put și reprezentat prin ideea că putem să ne afi rmăm urmând pașii, carisma și imaginea alt-cuiva. Azi reușești să te impui dacă ești frumoa-să, chiar dacă există riscul de a fi deformată de operaţii estetice, ești cuceritor atunci când ieși din sălile de sport și din cluburi, ești puternic atunci când te îmbogăţești pe seama omului de lângă tine. Dar oare acceptarea și venera-rea unor personaje lustruite și mediatizate nu ne face să devenim chipuri cioplite? Dumnezeu ne-a creat ca fi inţe ce se afl ă într-o organizare și o structură armonioasă, estetică. Fiecare ele-ment al fi zicului nostru este dependent de cele-lalte, ca într-un tot întreg. Noua paradigmă de schimbare ne tot îndreaptă spre a fi mai atenţi faţă de fi zicul nostru, pe care-l înfrumuseţăm, îl decorăm în permanenţă. În schimb, uităm de inimă și de sufl et, deoarece nu mai avem timp să citim, să ne rugăm, să medităm. Aceasta este și marea lacună a societăţii moderne.

Voi încheia prin a spune că fi ecare are liber-tatea de a alege cine vrea să fi e, cu cine vrea să semene, ce vrea să păstreze de Ieri și ce vrea să împrumute din Azi. Însă trebuie să fi m conști-enţi că ne transformăm încet, dar sigur, în niște simple piese ale sistemului globalist.

Dorina ONICA, cursantă a Universităţii Populare

Off-line cu Iurie Roşca la Universitatea Populară Off-line cu Iurie Roşca la Universitatea Populară Joi, 21 martie, la sediul Universităţii Populare a avut loc întâlnirea președintelui acestei instituţii, Iurie Roșca, cu studenţii de la FRIȘPA. La solicitarea acestora, cunoscutul politician și jurnalist a făcut o scurtă prezentare a noului său proiect de instruire, a vorbit despre situaţia politică cu-rentă și le-a relatat celor prezenţi despre activitatea PPCD.

CREZ DE GENERAŢIE

Societatea materialistă şi scientistă substituie valorile

29 MARTIE 2013 99 F L U XF L U XSocial

CMYK

- Trăim într-o lume dominată de noile tehnologii. În această lume a mai rămas loc și pentru carte? Se mai citește în ziua de azi?

- Bineînţeles că se mai citește, dar, spre regret, mult mai puţin decât altă dată. Ţinând cont însă de faptul că lectura a contribuit și va contribui la îndestularea culturală, știinţifi că și educaţională a fi ecăruia dintre noi, la lectură nu se va renunţa nicioda-tă. Chiar dacă trăim într-o societate puternic informatizată și tehnici-zată, unde idealurile culturale sunt ocultate de măruntele griji cu carac-ter pragmatic, oamenii zilelor noas-tre nu vor renunţa la aspiraţiile cul-turale, pornind de la convingerea că evoluţia individuală, profesională și socioculturală este marcată esenţial de gradul în care acumulăm infor-maţii, ne hrănim cu ideile și realită-ţile cuprinse în cărţi, permiţându-le să-și manifeste efi cienţa pe plan personal, social și cultural.

Chiar dacă problema impactului producţiei editoriale asupra societă-ţii contemporane poate genera am-ple discuţii și cercetări în domeniul sociologiei și psihologiei lecturii, pot afi rma cu certitudine că scăderea in-teresului publicului pentru lectură și carte, chiar dacă este îngrijorătoare, totuși se diminuează chiar dacă ser-viciile de bibliotecă sunt organizate cu profesionalism și promovate cu efi cienţă. Desigur, noi, cei care lu-crăm cu cartea și suntem prinși în ac-tivităţi de organizare a unor servicii de lectură cât mai performante, tre-buie să tragem un semnal de alarmă și să încercăm să readucem cititul în sfera de interes a tinerei generaţii. Iar îndeplinirea acestui obiectiv pre-supune un efort mare, responsabili-tate, profesionalism și entuziasm.

- Ce gen de literatură este solicita-tă mai mult?

- Mă voi referi la datele Barometru-lui de opinie din 2011, sondaj reali-zat cu ajutorul utilizatorilor BNRM. Analiza și interpretarea acestor date au arătat că utilizatorii apelează la lectură, în cea mai mare parte, pen-tru studii – 55%, pentru activitatea de cercetare – 43,2%, pentru lărgirea

orizontului de cunoaștere – 44%.Subiecţii s-au pronunţat pentru

literatură istorică (12,6%). Unii tineri practică lectura literaturii tehnice (9,6%), a celei de artă (7,0%), lectura literaturii politice (6,0%), pe ultimul loc situându-se citirea presei (2,7%).

Această situaţie este valabilă pen-tru toate categoriile socioprofesio-nale analizate. Situaţia de mai sus prefi gurează o anumită confi guraţie a preferinţelor de lectură, având ca elemente de bază domeniul bele-tristic și cel știinţifi c.

Semnifi cativ este faptul că paleta lecturilor este diversă, iar interesul sporit pentru lectura știinţifi că poa-te fi explicată prin faptul că tinerii sunt în plin proces de formare. Este cert faptul că, și în prezent, cartea rămâne un instrument preţios pen-tru pregătirea profesională a tineri-lor în consens cu formaţia lor inte-lectuală.

- Care este cea mai activă catego-rie de vârstă?

- Apelând la aceleași date ale Ba-rometrului de opinie, cei mai activi sunt utilizatorii de la 18 până la 25 de ani. Ei reprezintă 54,2 la sută din utilizatori. Tinerii reprezintă o cate-gorie socială distinctă, având cerin-ţe și preferinţe culturale bine deter-minate.

Utilizatorii de la 26 până la 45 de ani constituie 29,7 %, iar cei după 46 de ani – 16,1%.

- Credeţi că noile tehnologii au o infl uenţă mare asupra faptului că astăzi nu se mai citește ca altă dată?

- Este unanim acceptat faptul că noul univers comunicaţional va afecta atât destinul cărţii tradiţiona-le, cât și al lecturii, în special al celei instituţionale.

Ofensiva noilor tehnologii comu-nicaţionale determină transformări esenţiale la nivelul lecturii. Lectura contemporană are alte caracteristici psihologice decât acum o sută de ani, aproape că este un alt fenomen, chiar dacă o putem defi ni și azi, ca oricând, drept un cod de receptare: Ce citim? De ce citim? Cum citim?

Asistăm la un proces evident de transformare a lecturiiScăderea indicelui de lectură este

explicat prin faptul că scrisul, în cul-tura contemporană, are un rol mai puţin important, cartea pierzându-și locul său de instrument privilegiat de exprimare și transmitere a cultu-rii. Ea nu mai reprezintă un obiect “sacru”, pe care îl citești de la prima la ultima pagină, ci o modalitate, ca oricare alta, de informare și de pe-trecere a timpului liber.

Avantajele noului mediu electro-nic se materializează în democrati-zarea culturii și cunoașterii, în faci-lităţile aduse de editarea, difuzarea și accesarea electronică pentru cei cuprinși într-o formă sau alta de în-văţământ, în deschiderea unei largi perspective a consultării documen-telor la domiciliu, expedierea ime-diată, sub formă de fi șier, a textelor solicitate.

Noile tehnologii infl uenţează po-zitiv volumul, conţinutul și calitatea lecturii, ducând la noi oportunităţi: posibilitatea accesării conţinutului unor documente afl ate la distanţă și a reproducerii integrale sau parţiale a acestora; sprijinirea lecturii active, prin furnizarea unor noi căi și piste de căutare, de rezumare și decoda-re a textelor, punând la dispoziţie suportul necesar lecturii multiple, asigurate acum de accesul simultan la mai multe texte.

Toate aceste probleme schimbă, calitativ, conţinutul conceptului de lectură.

Iar impactul bibliotecii cu o soci-etate tot mai tehnologizată și infor-matizată, căreia să-i ofere produsele și serviciile, a silit biblioteca să-și perfecţioneze funcţiile pe principii de cerere și ofertă din ce în ce mai imperative.

Depășind stadiul depozitului de cărţi, mai mult sau mai puţin organi-zat, biblioteca revendică astăzi sta-tutul de structură infodocumentară aptă să satisfacă solicitările unui câmp social cu interese de cunoaș-

tere de o complexitate fără prece-dent.

- Și totuși, riscă biblioteca să de-vină o „piesă de muzeu”, așa cum consideră unii?

- Discursurile asupra viitorului bibliotecii evoluează între două concepte extreme. La un capăt al intervalului se situează cei care cred necondiţionat în rolul și locul bibli-otecii în societatea viitorului, iar la celălalt – susţinătorii ideii dispariţiei bibliotecii, fi e ca instituţie, fi e în for-ma ei tradiţională, ca o consecinţă fi rească a profeţiei înlocuirii cărţii tipărite de către cartea electronică. Aceștia din urmă sunt, în majoritate, fi e indivizi care văd deja în internet și în celelalte noi medii de comuni-care un panaceu pentru nevoile lor de informaţii, fi e instituţii sau orga-nizaţii concurente ale bibliotecii pe piaţa informaţiilor, care își bazează afi rmaţiile pe popularitatea cres-cândă pe care o au în rândul utiliza-torilor. Pentru moment însă, aceste ipoteze alarmante se dovedesc fără succes: cărţile continuă să fi e cum-părate, revistele, ediţiile periodicele tipărite și hârtia continuă să domine aria editării.

Printre motivele pentru care unii utilizatori de informaţii preferă mijloacele de informare în masă și mediile electronice de comunicare în defavoarea bibliotecilor se regă-sește, la loc de frunte, pasivitatea

tradiţională a acesteia. O bibliote-

că excelent organizată, benefi ciind

de spaţii de lectură adecvate, de

fonduri documentare valoroase și

de dotări tehnologice moderne nu

este, în cele din urmă, decât o bibli-

otecă tradiţională cosmetizată, câtă

vreme reacţionează strict la solici-

tările utilizatorilor reali și nu știe să

se pună în valoare printr-o atitudi-

ne proactivă faţă de toţi utilizatorii

potenţiali, printr-o reală preocupare

pentru nevoile lor de informaţii. Se

impune, astfel, necesitatea utilizării

adecvate a noilor tehnologii, care,

treptat, au pătruns și pătrund în bi-

bliotecile noastre.

După cum a menţionat într-un stu-

diu de specialitate dr. Octavia Lucia-

na Porumbeanu, bibliotecile astăzi

nu reprezintă ”doar structuri de con-

servare, ele sunt structuri de relaţie

cu utilizatorii lor, structuri deschise,

fl exibile. Bibliotecile își pot extinde

la momentul actual rolul în procesul

de transfer al cunoașterii, își pot con-

solida poziţia pe piaţa cunoașterii și

pot contribui în mod semnifi cativ la

educarea unei societăţi a cunoaște-

rii funcţionale…. Bibliotecile își pot

găsi cu ușurinţă locul în noua econo-

mie bazată pe servicii și pe orienta-

rea spre clienţi”.

Tatiana CEBOTARI, pentru FLUX

Biblioteca de astăzi trebuie să adopte o atitudine Biblioteca de astăzi trebuie să adopte o atitudine proactivă faţă de potenţialii săi utilizatori proactivă faţă de potenţialii săi utilizatori

Interviu cu Aliona Tostogan, prim-director adjunct în domeniul dezvoltării, conservării şi comunicării

colecţiilor la Biblioteca Naţională din Republica Moldova

E M A U S

M O L D O V A

23 - 25 martie 2013 (3 zile / 3 nop i) Grup Pre : Plecarea: . SosireaM n stiri:

Catedrala Mitropolitan din Ia i: Ora e:

R e p u b l i c a M O L D O V A Pelerinaj la M n stirile: Hagimus i Noul Neam -Chi cani / Biserica „Adormirii Maicii

Domnului” din C u eni / Casa-muzeu „Alexei Mateevici” din Zaim 7 aprilie 2013 (1 zile)

Grup 7/16 pers Pre 160/140 lei/pers Plecarea Duminic , 7 aprilie, ora 7. Sosirea ora 19.

M U N T E N I A i M O L D O V A Pelerinaj la moa tele Sf.Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucure tilor / Zile de Hram la

M n stirea Cernica i Catedralele din Buz u i Roman 11 – 14 aprilie 2013 (4 zile / 3 nop i)

Grup 7/16 pers Pre 110/100 eur/per Plecare Miercuri, 10 aprilie, ora 21 Sosirea Duminic , 14 aprilie, ora 22 M n stiri: Cernica, Pas rea, Antim, Darvari, Radu Vod , Plumbuita, Stavropoleos, Samurcase ti-Ciorogârla, Snagov, C ld ru ani Biserici: Bucur, Sf.Gheorghe Nou, Sf.Spiridon, Draganescu. Catedralele din Buz u i Roman. Cimitirul Bellu sau/ i Muzeul Satului. Ora e: Bucure ti, Buz u, Roman.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 (+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md

PP EE LL EE RR II NN AA JJ EE PP EE NN TT RR UU SS UU FF LL EE TT

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E I

M O L D O V A

23 - 25 martie 2013 (3 zile / 3 nop i) Grup Pre : Plecarea: . SosireaM n stiri:

Catedrala Mitropolitan din Ia i: Ora e:

R e p u b l i c a M O L D O V A

7 aprilie 2013 (1 zile)

Grup Pre Plecarea . Sosirea

M U N T E N I A i M O L D O V A

11 – 14 aprilie 2013 (4 zile / 3 nop i) Grup Pre Plecare SosireaM n stiri:

Biserici: Catedralele din Buz u i Roman Cimitirul Bellu Muzeul Satului. Ora e:

Bibliotecile sunt pe cale să devină istorie, să ră-

mână simple clădiri pustii, nevizitate de nimeni,

care să colecteze scrieri alese. Puţini dintre tine-

rii de astăzi mai citesc, iar valorile de altă dată

rămân uitate pe rafturi prăfuite.

Cuvântul a fost primul, cu el începe și se sfârșește totul. Un cuvânt, un sfat bun poate fi găsit doar într-o carte bună, iar o carte bună o găsim într-o bibliotecă bună. Biblioteca din totdeauna a reprezentat cea mai viabilă și mai la înde-mână sursă de informare. De câte ori avem nevoie de o in-formaţie sigură, cartea este singura în stare să ne-o dea. De câte ori avem nevoie de ceva pentru sufl et, la fel, apelăm la cărţi. Dar oamenii uită în ultimul timp că trebuie să-și mai hrănească și sufl etul.

Ceva se pierde atunci când se câștigă ceva. Asta se în-tâmplă cu noi, tinerii de astăzi: ne amplifi căm posibilităţile, dar ne uităm valorile. Trăim într-o societate care dorește tot mai puţin să-și păstreze comorile trecutului. Se pierde acea senzaţie frumoasă pe care ţi-o dă necunoscutul, mis-

terul unei cărţi încă necitite și apoi emoţia trăită în urma lecturării.

Omul de astăzi își satisface nevoia de cunoaștere din in-ternet și mass-media, acestea fi ind, de cele mai multe ori, singurele surse de documentare. Limitele sunt clar stabili-te: internet, tv și cam atât.

Cartea riscă să devină o fi lă a trecutului. Lumea nu mai ci-tește sau, mai bine zis, nu mai vrea să citească. Mă întreb, de ce? Mulţi ar putea da vina pe lipsa de timp. Dar oare cât timp pierdem pe reţelele de socializare sau navigând pe internet? Pe de altă parte, noile tehnologii nu pot să ne ”omoare” în niciun fel pasiunea pentru lectură, dacă știm să le utilizăm dozat și în benefi ciul nostru, a necesităţii de a deveni oameni cultivaţi, cu preocupări artistice, intelectuale, cognitive.

Ar fi păcat totuși dacă nu ne-ar mai interesa să ţinem în mână o carte, să ne bucurăm atunci când îi atingem coper-ţile, când simţim mirosul proaspăt al tiparului. Ar fi păcat că ne dezicem de aceste valori pe care ni le-au lăsat genera-ţiile trecute, de spiritualitatea, cultura de care ar trebui să benefi ciem din plin.

Biblioteca riscă să devină o piesă de muzeu?

29 MARTIE 20131010F L U XF L U X Cultur=

Luni, 25 martie, la Teatrul

Naţional „Mihai Eminescu” a

avut loc cea de-a XII-a ediţie

a Galei Premiilor UNITEM

(Uniunea Teatrală din Republi-

ca Moldova), eveniment ce se

desfășoară anual în preajma

Zilei Mondiale a Teatrului.

În acest an, spectacolele care au

intrat în cursa premiilor oferite la

Gală au fost selectate de un juriu de

preselecție, în componența căruia

au intrat actorul Gheorghe Pietraru,

președinte al juriului, actriţa Ma-

ria Madan și dramaturgul Dumitru

Crudu, care au vizionat, începând cu

luna octombrie 2012, spectacolele

montate în teatrele profesioniste

după Gala precedentă, după care,

până la 25 februarie, a propus câte trei nominalizări pentru fi ecare pre-miu.

Câștigătorii Galei UNITEM au fost desemnaţi, din lista propusă, de juriul fi nal, din care au făcut parte actorul, regizorul și profesorul uni-versitar Vlad Ciobanu, președinte al juriului, alături de doctorul în stu-diul artelor Elfrida Koroliova și actri-ţa Galina Lazarenco.

La eveniment au participat preșe-dintele ţării Nicolae Timofti, preșe-dintele Uniunii Teatrale din Moldo-va, Alexandru Grecu, alţi demnitari, oameni de artă. Evenimentul a reu-nit artiști ai teatrelor profesioniste din Chișinău, Bălţi, Cahul și Tiraspol.

În cadrul Galei Premiilor UNITEM din acest an au fost acordate 42 de

premii pentru cele mai bune roluri, spectacole, scenografi e, coregrafi e, lucrare regizorală.

Au fost înmânate două premii de excelenţă: solistului Teatrului Naţio-nal de Operă și Balet ”Maria Bieșu”, Mihai Munteanu, Artist al Poporului, și actorului, și profesorului Univer-sităţii Naţionale de Artă Teatrală și Cinematografi că ”Ion Luca Caragi-ale” din București, România, Mircea Diaconu.

Premiul „Personalitatea Ţării” a fost acordat actorului de teatru și cinema Mihai Volontir. Acest pre-miu a fost oferit pentru prima dată la Gala UNITEM. Actorul, regizorul și umoristul Gheorghe Urschi a primit Premiul pentru întreaga activitate. Gheorghe Urschi și Mihai Volontir

nu au putut fi prezenţi la ceremonie, premiile au fost înmânate membri-lor familiei.

Marele câștigător al celei de a XII-a ediţii a fost Teatrul Rus „S uliţî roz“ din Chișinău, care a ridicat trei pre-mii importante: Cel mai bun specta-col („Equus“, de Peter Shaff er), Cea mai bună lucrare regizorală (Iuri Harmelin) și Cel mai bun rol mascu-lin (Nikita Volok).

Premiul pentru Cel mai bun rol feminin a fost obținut de actrița Angela Ciobanu (Teatrul „Mihai Emi-nescu”), iar Cea mai bună actriță în rolul secundar a fost declarată Olga Prohorova (Teatrul de Dramă și Co-medie „Nadejda Aroneţkaia” din Ti-raspol).

Ion Mocanu (Teatrul Naţional „Mi-hai Eminescu”) a fost desemnat Cel mai bun actor în rolul secundar, iar Premiul pentru Cel mai valoros de-but a mers la Mihai Fulga (Teatrul „Alexei Mateevici”).

Pentru Cele mai bune costume a fost premiată Stela Verebceanu în spectacolul „Frumoasa și Bestia“, la Teatrul „Luceafărul“. Teatru “Licurici” a primit Premiul pentru „Cel mai bun spectacol pentru copii”.

Adrian Suruceanu (Teatrul de Re-

vistă „Ginta Latină”) a obținut Pre-miul pentru Cea mai bună scenogra-fi e pentru spectacolul „My darling Missis Kronky”, după John Patrick, regia Mihai Ţărnă.

Pentru Cea mai bună coregrafi e și expresie corporală a fost premiat Dumitru Tanmoșan.

Liviu Știrbu și Marian Stârcea au ridicat Premiul pentru Cea mai bună creaţie muzicală originală.

De asemenea, au fost acordate patru premii ale Președintelui UNI-TEM, care au revenit lui: Mihai Țărnă, regizor – Teatrul de Revistă „Ginta Latină”, Ion Grosu, actor – Teatrul Național „Satiricus Ion Luca Caragi-ale”, Sandu Leancă, actor – Teatrul Național „Mihai Eminescu”, Constan-tin Haret, actor, director al Teatrului Dramatic Rus de Stat „A.P. Cehov”.

Premiul pentru Cel mai bun ma-nager „Alexandru Fedico” a revenit domnilor Alexandru Vasilache, re-gizor, director general al Studioului „Moldova-Film”, și Tudor Țărnă, regi-zor, director general al Teatrului de Revistă „Ginta Latină”.

Teatrele „Eugene Ionesco” și „Spă-lătorie” au refuzat să participe în competiţia pentru Gala Premiilor UNITEM.

GALA PREMIILOR UNITEM 2013

Teatrele şi teatralii de la noi şi-au primit notele juriului

RECORD

„Visul” lui Pablo Picasso a fost vândut pentru

155 de milioane de dolariTabloul “Visul/ Le Rêve”, semnat de Pablo Picasso, a fost vândut la licitaţie pentru 155 de milioane de dolari, lui Steven A. Cohen, un controversat proprietar al unui fond de investiţii din SUA, potrivit presei americane.

Până în prezent, celebrul tablou, o pictură în ulei datată 1932, a fost deţinut de mogulul Steve Wynn, proprietarul unui lanţ de cazinouri. Potrivit publicaţiei „New York Post”, acesta este cel mai mare preţ plătit vreodată pentru o operă de artă în Statele Unite. Cohen, care deţine o fi r-mă de investiţii estimată la 15 miliarde de dolari, și Wynn sunt doi dintre cei mai cunoscuţi și împătimiţi colecţionari americani, care mai deţin și alte lucrări de Picasso. În 2006, Wynn a achiziţionat tabloul “Visul”. Potri-vit presei americane, achiziţia tabloului a venit în contextul în care fi rma lui Cohen, SAC Capital, se confrunta cu o serie de controale din partea autorităţilor, în timpul cărora au fost reţinuţi doi dintre foștii angajaţi ai companiei. La începutul acestei luni, fi rma lui Cohen a fost de acord să plătească suma record de 616 milioane de dolari pentru a pune capăt a două procese. Această sumă este considerată a fi cea mai mare plătită vreodată în Statele Unite într-un proces comercial. Niciunul dintre repre-zentanţii lui Cohen și Wynn nu a dorit să comenteze acest subiect.

Luând în calcul aceste două detalii importante: ziua nașterii și ziua morţii, chiar și cu riscul să fi m acuzaţi de ezo-terism, se poate spune despre Tudor Tătaru că a avut un destin predestinat.

S-a născut pe 1 aprilie 1957, în satul Pojăreni, ra-ionul Ialoveni. În 1986 a absolvit Facultatea Regie de Teatru din cadrul Institutului de Arte din Chișinău. Din 1987 până în 1989 a urmat studiile superioare de regie la Moscova, iar ulterior, timp de trei ani, a fost regizor la studioul „Moldova-Film“. În 1992 a înfi inţat studioul independent de fi lme folclorice și de come-die „Buciumul“. De la înfi inţare și până în prezent a activat în formaţia folclorică “Tălăncuţa”.

Remarcabil prin talentul său umoristic, atât în ca-litate de regizor, cât și actor, dar și prin aptitudinile sale muzicale deloc neglijabile, cânta la fl uier, caval și telincă, Tudor Tătaru s-a impus, în special, prin fi lme-le sale umoristice de scurt metraj. În 1996 a regizat fi lmul „Dănilă Prepeleac”, cu Mircea Diaconu în rolul principal, peliculă care a înregistrat un succes fără precedent pe ambele maluri ale Prutului. Ulterior a inaugurat Festivalul de umor „Dănilă Prepeleac“ și a fost ales președinte al Uniunii Umoriștilor din Moldo-va.

În ultima perioadă, artistul intrase într-un con de umbră din cauza unor controversate declaraţii politi-ce pe care le făcuse în ultimii ani. Acest gen de umor din partea maestrului nu a avut trecere la public.

În dimineaţa zilei de 27 martie, Tudor Tătaru a de-cedat în urma unui atac de cord. Artistul suferea de o afecţiune cardiacă cronică. Un echipaj al Ambulanţei care a sosit la studioul „Buciumul” la ora 06.20, la so-

licitarea unei colege a umoristului, a constat decesul

lui Tudor Tătaru, după ce încercările medicilor de re-

suscitare au eșuat.

Adresăm sincere condoleanţe familiei și rudelor lui

Tudor Tătaru. Dumnezeu să-l odihnească în pace.

NĂSCUT DE ZIUA UMORULUI

Tudor Tătaru s-a stins din viaţă Tudor Tătaru s-a stins din viaţă de Ziua Mondială a Teatruluide Ziua Mondială a Teatrului

29 MARTIE 2013 1111 F L U XF L U XCultur=

2.V.19872.V.1987

Sărbătorirea lui I. Vatamanu la Tea-trul Academic. Sală plină. Program cam extins, în jur de 3 ore. Exagerarea – ca-renţă frecventă în manifestările noastre. Încolo, poetul ar trebui să fi e satisfăcut de cum și cu ce și cu cine și-a consemnat prima jumătate de veac.

Pe scenă urcă și o dinastie artistică din Oxântia/ Dubăsari. Cel mai mic, un băie-ţel de vreo 3 anișori, vrea să se dezbare de căciula de cârlan ce-i tot cade pe ochi. Tatăl însă i-o potrivește la loc. Dansează, cântă și el. La melodiile mai tărăgăna-te privește distrat spre cupola pictată a teatrului, privește în jur. La un moment dat, la jumătate de cuvânt cântat, cască a oboseală, a somn. Firește, sala freamătă, chicotește cu simpatie. Dar iată că începe o melodie mai vioaie și piciului îi piere pofta de somn – cântă cu însufl eţire și mare plăcere.

În holul teatrului se strâng semnături pe adresarea care cere să se convoace conferinţa extraordinară de realegere a conducerii USM. Semnează mulţi. Refuză Ghe. V., Ef. T., Gr. V. ... Felurime de comen-tarii.

Apoi agapa amicală de la „Creangă”. Invocări, toasturi, explicaţii. Muzică po-pulară, dansuri. Predomină buna măsu-ră, elementul de civilizaţie și conduită civilizată.

4.V.19874.V.1987

„LA” invitată la sărbătoarea presei la Orhei. Plec în grup cu Olărescu, Deviza, Malaneţchi. Pe strada principală a Orhe-iului – un cârlănaș rătăcit, alergând prin-tre mașini, behăind jalnic a înstrăinare și spaimă. Cine știe de pe unde s-o fi des-prins el, de unde a zbughit-o. Poate din târgul ce nu e departe.

Cum s-ar zice, cârlănașul a trecut de Paști, mai poate zburda puţin, chiar dacă rătăcit-disperat.

14.VI.198714.VI.1987

Dimineaţă, depuneri de fl ori la bustul lui Eminescu. Prima sărbătoare naţională „Eminesciana”. În „MS” public secvenţele eseistice „Flori de tei, silabe de legendă”.

Cortegiu de autobuze spre pădurea Scorenilor. În poiană, se sădește teiul lui Eminescu. Ore întregi pe scenă, cu oratori și muzicanţi. N-ar fi stricat mai multă or-ganizare. Știinţă de a face aceste ore cu adevărat solemne. Amatorismul și preca-uţia noastră se ţin încă „tare”. Dar, trăias-că Eminescu! Prima sărbătoare… Să fi e într-un ceas bun.

4.VII.19874.VII.1987

O observaţie excepţională a lui Geo Bogza – ca replică la premiomania (ter-men inventat ad-hoc) contemporană a multora. Mulţi premiaţi – slabi, conjunc-turiști.

„Vi-l puteţi imagina pe Tolstoi, în frac, primind premiul Nobel?” De ce nu? Dar e Tolstoi totuși, nu… – cineva, dintre con-deierii-nomenklaturiști de pe aici.

Îi expediez lui Ognian Stamboliev, în Bulgaria, nota biobibliografi că și fo-tografi a pe care mi le-a solicitat pentru

revista „Fakel” – mi-a tradus un grupaj de versuri.

5.VII.-9.VIII.19875.VII.-9.VIII.1987

Ședinţa comitetului de conducere al US. O scrisoare pe adresa lui M. S. Gorba-ciov. La Moscova, pleacă un sol special, să o prezinte personal. Grosul, prim-se-cretar al CC PCM, roagă să nu se expedi-eze demersul. Se expediază! Mesagerul – incognito. (De altfel, acea adresare nu au semnat-o mulţi din cei ce sunt crezuţi de „mari” patrioţi: doi de V (Vi., Va., amici), Da., alţii. Oricât ar fi încercat să-i convin-gă grupul de iniţiativă, respectivii nu au semnat, totuși.)

Toţi scriitorii suntem invitaţi de prim-secretarul CC, Grosu. Telefon stricat – ei una, scriitorii alta. De-a surda.

La 9 august – o nouă ședinţă a secreta-riatului. Ce-i de făcut? Plecăm în delega-ţie la Kremlin? Ăștia de aici sunt oribili.

Se expediază o telegramă pe numele secretarului CC al PCUS, Iakovlev. Confi r-mare că a fost primită. Telegramă de alar-mă. Leprele nomenklaturiste mai că dau colţul de spaimă.

Cu câteva zile în urmă, în „Literatur-naia gazeta”, două pagini dramatice, semnate de Ion Druţă și Kapitolina Ko-jevnikova. Teza de bază: în Moldova nu miroase a restructurare. Intelectualitatea – prigonită. Mahării – afonii, nu au nimic cu adevărul.

20.VIII.–4.IX.198720.VIII.–4.IX.1987

Două săptămâni în România. Prima oară când ni se permite să trecem în dreapta Prutului. București, Constanţa, Mamaia, la hotelul „Pelican”. Mare, plajă. Câteva concerte – la „Rapsodia română”. Apoi Hrușcă, Șeicaru, Constantinescu, Corina Chiriac, Cristian Popescu… Întâl-niri cu Nelu Șcerbina, coleg de studenţie, angajat acum la ambasada URSS; Arcadie Donose, Ion Popescu-Gopo, Matei Vișni-ec ș. a. Cărţi și discuri. Colecţia „Secolul 20”, 1973, – darul dlui Donose. Are un ve-rișor, profesor, la mine în Negureni. Din deportaţi. În școala medie, mi-a fost pro-fesor de fi zică. Îi transmite un mic cadou. Văz și auz, cuvânt și discuţii. De toate ce se pot întâmpla. Din Chișinău suntem 10 oameni. Eu cu Zinovia, Teo Chiriac, Vitalie Ciobanu, Vasile Gârneţ, Iuri Zavadschi.

5.IX.19875.IX.1987

Invitaţi la Lenuţa și Andrei. Prezent și Mihai Ţăruș cu soţia, sosiţi din Leningrad. Bereta mult râvnită de Andrei are efect – nu numai că e adusă de la București, ci că e și bună, călduroasă și necesară luciului cheliei sale. Agapă prelungită, cu demon-straţie de picturi.

7.IX.19877.IX.1987

Iau manuscrisul „Duminicilor lucră-toare”. Ultima operaţiune – să reduc circa o coală de autor. Încolo – citit și redactat fără probleme de A. Suceveanu și V. La-zarenco.

8-9.IX.19878-9.IX.1987

O vizită la Glebus Sainciuc în atelier. Recunoaștere, pre-documentare pentru interviul-dialogul pe care îl punem la cale. În substraturi, Sainciuc e altul decât cel ce se arată în cotidian.

12.IX.198712.IX.1987

Cu Buraci și Ţăruși – vizită în atelierul lui Andrei Negură. Tapiţer talentat, crea-tor de atmosferă și prin fundalul muzical pe care-l potrivește, și prin cărţile rare

pe care ni le pune la dispoziţie. Studii în Ungaria. O seară de emanaţii artistice și emoţii omenești.

30.X.198730.X.1987

O plenară furtunoasă la USM. Matcov-shi va fi totuși numit redactor-șef la re-vista „Nistru”. E pe cale de a fi rezolvată și problema unei reviste pentru traduceri.

Raportul prezentat de Hadârcă, secre-tar de partid, în general – obiectiv. Vorbi-torii: condiţia limbii, alfabetul latin, teri-toriile înstrăinate. Tabuurile se destramă. Pe mult timp? Pe!

4.XI.19874.XI.1987

Într-un dialog V. Nedelescu – N. Rusu („Orizontul” nr. 10, a.c.):

„– Printre altele, la multe din ședin-ţele «Ramurilor» (cenaclul de cândva de la Politehnică – L.B.) îi aveam oaspeţi pe membrii cenaclului «Mihail Eminescu» de la Universitate…

– Eu mi-l amintesc în mod deosebit pe foarte tânărul pe atunci poet Leo Butnaru, discursurile căruia erau lungi și spectaculos de savante. Iar eu mă strădu-iam să-i înţeleg spusele și mă gândeam: «Strașnic deștept băiatul ista! Se vede că așa trebuie să fi e un poet adevărat…» Observam că toţi cei care scriu versuri erau și buni polemiști, puteau să citească și să vorbească liber în faţa unor ascultă-tori…” (zice Rusu).

Mă rog, am ajuns la capitolul „Amin-tiri, amintiri. Program de romanţe”. Și la nevinovata, dar nostalgica, pentru mine, constatare: „Foarte tânărul pe atunci poet…”.

Deja de câteva săptămâni a plecat în producţie manuscrisul „Duminicilor lu-crătoare”.

În principiu, am fi nalizat manuscrisul volumului de proză „De ce tocmai mâi-ne-poimâine?”, circa zece coli de autor. În „Orizontul” nr. 12 vor apărea 4 nuvele din el.

4.II.19884.II.1988

La 1821, poetul italian Giacomo Leo-pardi parcă scria un reportaj sociopsiho-logic din mediul nostru moldovenesc de astăzi. Poftim adevărul:

„Uitaţi-vă mai bine chiar la timpurile noastre. A dispărut nu numai dragostea de patrie, ci patria însăși, însăși familia, omul, în ceea ce privește ţelul – s-a reîn-tors la singurătatea începutului. Individul singur constituie pentru sine întreaga so-cietate. Deoarece, afl ându-se interesele într-un mare confl ict cu pasiunile din pri-cina strâmtorării și chiar marii apropieri, dispare în cea mai mare parte folosul ce vine din partea societăţii, rămânând dau-na, adică numitul confl ict, în cadrul căru-ia un individ cu interesele sale dăunează celuilalt, nefi ind posibil în același timp ca omul să se jertfească în întregime și veșnic pe sine însuși altuia (lucru necesar astăzi pentru a menţine societatea); iar dragos-tea de sine fi ind în mod natural precum-pănitoare, se preschimbă în egoism, iar ura faţă de ceilalţi, fi ică bună a dragostei de sine, devine, în bogăţia de prilejuri ce i se oferă, mai puternică și mai activă”.

Azi dimineaţă, radio, primul program, îmi organizează o avanpremieră a volu-mului de poeme „Duminici lucrătoare”. Cu sufl et, competenţă și generozitate vorbește despre poezia mea Arcadie Su-ceveanu. Citesc un grupaj de poeme. Mă rog, bucurie de duminică pornită în în-tâmpinarea „Duminicilor lucrătoare”.

CALEIDOSCOP

29 martieEvenimenteEvenimente

1599: Cardinalul Andrei Bathory a devenit principe al Transilva-niei

1809: Țarul Alexandru I al Rusiei, declară în jurământul lui în Porvoo, că Finlanda, cucerită în cel de-al treilea Război Rus-Suedez, aparține pentru totdeauna Rusiei

1821: În momentul începerii mișcării Eteriei, domnul Moldovei, Mihai Suțu, a anunțat hotărârea sa de a se retrage tempo-rar din Moldova, lăsând o căimăcămie care să se ocupe de treburile curente și mai ales să asigure Poarta Otomană de supunerea Moldovei

1830: Conform Tratatului de pace ruso-turc de la Adrianopol, au început lucrările Comisiei pentru delimitarea granițelor dunărene dintre Principatele române și Imperiul otoman. Fostele raiale Brăila, Giurgiu, Turnu, împreună cu 30 de insule din Dunăre au fost efectiv reanexate Țării Românești. Lacul Brateș a revenit Moldovei

1881: La Teatrul Național din București, are loc premiera piesei “Sânziana și Pepelea”, de Vasile Alecsandri

1926: A fost înfi ințat, la București, Institutul de Studii Bizantine1940: Comisarul poporului la Externe, Veaceslav Molotov, a

ținut în Sovietul Suprem al URSS un discurs asupra rapor-turilor cu România. Afi rmând că URSS nu are cu România un pact de neagresiune (ceea ce era cu totul neadevărat, întrucât tratatele de la Londra nu fuseseră denunțate), spunea că aceasta se explică prin existența unei chestiuni litigioase, aceea a Basarabiei, a cărei anexare de către România nu a fost niciodată recunoscută de URSS

1973: Războiul din Vietnam: ultimii soldați americani părăsesc sudul Vietnamului.

1974: Mariner 10, naveta americană de explorare, fără echipaj uman, devine prima naveta spațială care a vizitat planeta Mercur, trimițând peste 2.000 de imagini pe Pământ

2004: Irlanda devine prima țară din lume care interzice fumatul în locurile publice

2005: Trei ziariști români au fost răpiți în Irak: reporterul Marie Jeanne Ion și cameramanul Sorin Dumitru Mișcoci, de la Prima TV, și reporterul Ovidiu Ohanesian, de la cotidianul „România Liberă”

NașteriNașteri

1790: John Tyler, al 10-lea președinte al Statelor Unite (d. 1862)1815: Costache Caragiale, dramaturg și actor român, primul

director al Teatrului Național din București (d. 1877)1873: Tullio Levi-Civita, matematician italian (d. 1941)1885: Dezső Kosztolányi, poet și scriitor maghiar (d. 1936)1889: Warner Baxter, actor american (d. 1951)1895: Ernst Jünger, scriitor german (d. 1998)1899: Lavrenti Beria, șeful NKVD-ului, serviciul de represiuni

politice din vremea lui Stalin (d. 1953)1902: Marcel Aymé, dramaturg francez (d. 1967)1908: Virgil Carianopol, poet român (d. 1984)1909: Florian Onitza, astrolog român din diasporă (SUA)1912: Caius Iacob, matematician român, membru al Academiei

Române, al Societății matematice franceze (d. 1992)1927: John Robert Vane, biochimist englez, laureat al Premiului

Nobel (d. 2004)1941: Joseph Taylor, fi zician american1943: Vangelis (Evangelos Odysseas Papathanassiou), compo-

zitor grec1952: Teofi lo Stevenson, pugilist cubanez (d. 2012)1957: Christopher Lambert, actor american1962: Dan Bittman, cântăreț român (Holograf )1965: Elle MacPhearson, actriță și top model australian

DeceseDecese

1058: Papa Ștefan al IX-lea (n. c. 1020)1368: Împăratul Go-Murakami al Japoniei (n. 1328)1772: Emanuel Swedenborg, fi losof și om de știință suedez (n.

1688)1792: Regele Gustav al III-lea al Suediei (n. 1746)1870: Paul-Émile Botta, consul, arheolog francez (n. 1802)1891: Georges Seurat, pictor francez neoimpresionist (n. 1859)1892: William Bowman, chirurg, histolog englez (n. 1816)1912: Robert Falcon Scott, explorator antarctic britanic (n. 1868)1938: Constantin Isopescu-Grecul, jurist român, politician impli-

cat activ în lupta pentru făurirea statului național unitar român (1918) (n. 1871)

1952: I.A. Bassarabescu, prozator român (n. 1870)1963: Traian Săvulescu, biolog român, fondator al Școlii

românești de fi topatologie, primul care a făcut cunoscută în țara noastră fl ora Arabiei și Palestinei (n. 1889)

1971: Perpessicius, poet, critic și istoric literar român (n. 1891)1996: Mircea Herivan, eseist și scriitor român (n. 1930)2009: Maurice Jarre, compozitor francez (n. 1924).

Leo BUTNARU

TELEFON STRICAT: MAHĂRII – UNA, SCRIITORII – ALTA

(Pagini de jurnal)

29 MARTIE 20131212F L U XF L U X Magazin

Deși numit astfel, este totuși unul dintre vechile sate din r-nul Cimi-șlia. Localitatea e situată în sudul Podișului Cogâlnicul de Mijloc, pe ambele maluri ale râului Schinoasa, acesta fi ind un afl uent pe stânga al Cogâlnicului. Zona de așezare a satului, după cum susţin specialiș-tii arheologi, a fost dens populată din cele mai vechi perioade istorice. Din epoca romană (sec. II-IV) și cea preromană datează reminiscenţe de străveche cultură materială autoh-tonă: unelte de muncă rudimentare, fragmente de vase din argilă, obiec-te de uz casnic. Aici au fost desco-perite și urme de așezări umane din Evul Mediu. Unele dintre acestea sunt trecute în registrele de sate ră-zeșești din provincie.

Satul Nou, cu menţiunea „sat de răzeși”, e înregistrat în materialele recensământului din anul 1859, pe atunci localitatea având 105 gospo-dării ţărănești, cu 420 de locuitori

(233 bărbaţi și 187 femei). Localita-tea apare notată cu două denumiri – Satunov și Troian, prima denumire prezentând o formă de scriere în lim-bajul ofi cialităţilor regimului ţarist, cea de a doua fi ind un alonim al sa-tului, reprezentând denumirea anti-cului val de pământ Troian, care își are începutul la Prut, lângă or. Leo-va, urmează o lungă distanţă până la Nistru, lângă s. Chiţcani, trecând în zona dată prin marginea de sud a localităţii Satul Nou, val cunoscut și cu denumirea de Valul lui Traian de Sus. Satul Nou, ca așezare de răzeși români, a existat negreșit și până la această dată fi xată în documente.

Cu dubla denumire de Satul Nou și Troian, localitatea este înregistra-tă și în materialele recensământului din 1870/1875: 137 de case, 593 de locuitori (328 bărbaţi și 265 femei) în 1870; 150 de case, 645 de locuitori în 1875. Cu ambele denumiri satul e notat și în registrele recensământu-

lui din 1897, fi ind însoţit de numărul populaţiei – 837 de locuitori (416 bărbaţi și 421 femei).

Zamfi r Arbore, în „Dicţionarul ge-ografi c al Basarabiei” din 1904, de-scrie astfel localitatea: „Satul Nou, sat în jud. Bender, volostea Căinari, așe-zat pe valea râului Schinoasa. Dealul dinspre sud-vest are o înălţime de 110 stânjeni deasupra nivelului mă-rii (1 stânjen = 2,23 m). Între această înălţime și sat trece Valul lui Traian. Are 183 de case, cu o populaţie de 1230 de locuitori, în posesia cărora se afl ă 360 de vite cornute mari (p. 181). Ţăranii din sat au fost împro-prietăriţi de instituţia statului român „Casa noastră” la reforma agrară din 1918-1924. Celor 182 de locuitori le-au revenit 768 ha 400 m2 de pământ lucrător și locuri de pășune.

Sub diferite aspecte sunt conclu-dente și datele informative pe care ni le oferă „Dicţionarul statistic al Basarabiei” din 1923: Satul Nou, sat în jud. Tighina, plasa Căinari, fondat în anul 1845, 242 de clădiri, 1195 de locuitori, primărie, școală primară

mixtă, biserică ortodoxă ridicată din piatră în 1864, cooperativă agricolă, poștă rurală, moară de aburi, 3 pră-vălii și cârciumi. Distanţe: or. Tighina – 60 km, or. Chișinău – 50 km (pe ve-chiul drum de poștă), gara și poșta Căinari – 16 km, gara Schinoasa – 8 km, s. Selemet – 3 km (DSB, p. 588).

Alte date statistice din prima ju-mătate a sec. al XX-lea: 1930. Satul Nou, sat în jud. Tighina, plasa Cimi-șlia, 1229 de locuitori, dintre care 1191 români, 11 ruși, 7 evrei, 4 nem-ţi ș.a.; 1941. Satul Nou, 520 de gospo-dării individuale, 1530 de locuitori; 1943. Satul Nou, comună rurală în jud. Tighina, plasa Cimișlia, având în componenţa sa localităţile Satul Nou, Bourei, Suric.

În anii postbelici se așternu peste meleagurile noastre o relativă pace și liniște, cu semne de prefaceri și schimbări în viaţa oamenilor de rând. Mărturii documentare: 1959. Satul Nou, comună (în limbajul epocii soviet sătesc) în rn. Cimișlia, cu o populaţie de 2472 de locuitori în 1959 și 3140 de locuitori în 1970; 1979. Satul Nou,

sat în rn. Căinari, cu 2142 de locuitori

în 1979 și 1967 de locuitori în 1989.

„Dicţionarul statistic al Republicii

Moldova” din anul 1994 ne pune la dis-

poziţie date și cifre mult mai complete:

Satul Nou, comună în rn. Cimișlia, 693

de gospodării, 2038 de locuitori (1014

bărbaţi și 1024 femei), dintre care 2021

români, 10 ruși, 4 ucraineni, 2 bulgari,

1 găgăuz. Fond locativ – 448 mii mp.

Gospodăria agricolă „Frunze”, terenuri

agricole în sectorul obștesc – 2254 ha,

în sectorul individual – 251 ha. Dispen-

sar medical, școală medie, grădiniţă de

copii, casă de cultură, bibliotecă, ofi ciu

de telecomunicaţii, magazine de măr-

furi industriale și produse alimentare,

stadion (vol. I, p. 381).

Denumirea localităţii Satul Nou fi -

xează apariţia noii localităţi faţă de

cele învecinate preexistente. Aloni-

mul istoric Troian are la bază denu-

mirea Valului lui Traian, fortifi caţie de

pământ străveche, situată în preaj-

ma localităţii.

Dr. hab. Anatol EREMIA,

Lilia STEGĂRESCU, cercet. şt.

ORAŞELE ŞI SATELE MOLDOVEI

S A T U L N O U

O bucată din East Side Gallery –

un tronson de 1,3 kilometri din

Zidul Berlinului, decorat cu apro-

ximativ 100 de desene realizate

de artiști din lumea întreagă – a

fost înlăturată miercuri diminea-

ţă (27 martie, n. red.), pentru a

face loc unui controversat pro-

iect imobiliar, a anunţat poliţia

germană, transmite „Mediafax”.

Patru blocuri de piatră, reprezentând o breșă cu o lăţime de cinci-șase metri, au fost înlăturate și înlo-cuite cu o ușă, a precizat un purtător de cuvânt al poliţiei.

Lucrările, efectuate la cererea promotorilor unui proiect imobiliar de lux, care intenţionează să con-struiască un turn de locu-inţe înalt de 63 de metri, pe malul râului Spree, în apropiere de Zidul Berli-nului, un simbol al Răz-

boiului Rece, au început miercuri, la ora 04.00 GMT, a mai spus purtătorul de cuvânt.

Zidul va fi străpuns în două locuri, pentru că municipalitatea vrea să asigure acces și la un pod pentru pietonii și cicliștii care vor să traverseze râul, iar lucrările trebuie fi nalizate până în 2015.

Potrivit presei germane, circa 250 de poli-ţiști au fost mobilizaţi pentru aceste lucrări, pentru a evita orice incidente, având în vedere că proiectul imobiliar este unul controversat. Pe 1 martie, o primă tentativă de spargere a zidului s-a soldat cu eșec, după ce circa 200 de persoane s-au mobilizat pentru a protesta faţă de acest proiect.

Cu o zi înainte, a avut loc o manifestaţie la

care au participat 6.000 de persoane. Câteva

zile mai târziu, actorul american David Hassel-

hoff a venit să-și arate sprijinul în faţa câtorva

mii de opozanţi ai acestui proiect.

East Side Gallery este una dintre cele mai

importante atracţii turistice din Berlin și repre-

zintă cel mai mare tronson rămas din “Zidul de

protecţie antifascistă” – potrivit numelui său

ofi cial est-german –, care a divizat capitala

germană din 13 august 1961 până pe 9 no-

iembrie 1989.

Din cei 155 de kilometri ai zidului care divi-

za Berlinul, au mai rămas în picioare porţiuni

care însumează doar circa trei kilometri.

http://www.mediafax.ro

AU ŞI EI “COŞTIREŢE”

O bucată din Zidul Berlinului a fost înlăturată pentru O bucată din Zidul Berlinului a fost înlăturată pentru a face loc unui proiect imobiliar controversata face loc unui proiect imobiliar controversat

29 MARTIE 2013 1313 F L U XF L U XDiverse

Muzica și pictura sunt adevărate arme de luptă cu bătrâneţea, au susţi-nut de-a lungul timpului organizatorii de eve-nimente, cărora li s-au alăturat recent oamenii de știinţă care au început să acorde o mai mare atenţie efectului pe care artele le au asupra îna-intării în vârstă, potrivit BBC.

Astfel, specialiștii consideră că prin dans, de exemplu, sunt stimula-te funcţii diferite ale creierului, care induc o stare de bine pacienţilor di-agnosticaţi cu demenţă.

“O mișcare coregrafi că studiată nu este singura prin care o persoană își îmbunătăţește capacităţile fi zice, ci orice mișcare ritmică, după sune-

tul muzicii”, susţine profesorul Tho-mas Prohaska, decan al Colegiului de servicii sociale și de sănătate din cadrul Universităţii George Mason, Virginia.

Un nou raport întocmit de Na-tional Academies cu privire la arte și procesul de îmbătrânire atrage atenţia asupra faptului că numărul americanilor bolnavi de Alzheimer se va dubla până în 2050, ajungând la 13,2 milioane, comparativ cu 5,1 milioane cât sunt înregistraţi în pre-zent.

În urma studiilor, mai multe cen-tre de sănătate pentru persoanele vârstnice au prevăzut în programul lor expoziţii și colaborări cu diferiţi artiști.

“Arta face parte din noi în mod instinctiv. Suntem fi inţe cu simţ es-tetic și în felul acesta percepem și lumea”, spune Gay Hanna, director al Centrului Naţional pentru Îmbă-trânire Creativă.

Aceasta adaugă că, în urmă cu 20 de ani, domeniul care studiază legătura dintre arte și efectele îmbă-trânirii era slab dezvoltat. Însă dove-zile tot mai numeroase cu privire la

benefi ciile pe care pictura și dansul

le au în acest sens au făcut ca acest

domeniu de cercetare să crească ex-

ponenţial.Mediafax.ro

Ce tip de sport trebuie să practici pentru a ţine sub control tensiunea

Efortul fi zic moderat ajută atât la menţinerea unei greutăţi corporale în limitele normale, cât și la ameliorarea hipertensiunii arteriale. Potrivit speci-aliștilor în nutriţie, persoanele seden-tare prezintă un risc de 30-50% mai mare de a suferi de boli de inimă.

„Tipul de mișcare care ameliorează hipertensiunea este activitatea fi zică aerobă de intensitatea medie: mersul, alergarea ușoară, mersul pe bicicletă și înotul. Nu este nevoie de perfor-manţe fi zice deosebite, deoarece sunt sufi cienţi 10.000 de pași zilnic pentru a reduce tensiunea arterială”, spune dr. Mihaela Bilic, medic nutriţionist și autoarea cărţii „Sănătatea are gust”.

Specialista menţionează că pentru a preveni apariţia bolilor cardiovascu-lare, sportul trebuie practicat regulat. „Fie că este vorba de o repriză unică de efort fi zic de 30-45 de minute sau de episoade scurte de 10 minute re-partizate pe parcursul întregii zilei, fi ecare sesiune de exerciţii fi zice are efecte benefi ce care se menţin și 12 ore”, spune dr. Bilic.

O treime din populaţia Terrei sufe-ră de hipertensiune, potrivit cifrelor din raportul OMS. Specialiștii trag un semnal de alarmă cu privire la faptul că nivelul este foarte mare și în conti-nuă creștere.

Unul dintre factorii care favorizea-ză apariţia hipertensiunii este obezi-tatea, iar incidenţa acesteia este tot mai mare la nivel mondial, potrivit OMS. În prezent, 12% din populaţia mondială, adică o jumătate de miliard de persoane, suferă de obezitate.

O criză cardiacă sau un accident vascular cerebral reprezintă cauza de-cesului pentru aproape jumătate din-tre persoanele care suferă de obezi-tate și de hipertensiune. Pe parcursul vieţii, acestea sunt expuse riscului de a face boli cronice, cum ar fi diabetul și unele cancere.

Gandul.info

Muzica şi pictura fac bătrâneţea mai frumoasă Muzica şi pictura fac bătrâneţea mai frumoasă

Propunem atenţiei Dumneavoastră următoarele

SERVICII POLIGRAFICE1. Servicii de xerox, printer, scanner și copertare a cărţilor;

2. Executarea cărţilor de vizită;

3. Tipărirea de pliante, fl uturași, foi cu antet, formulare, cărţi, bro-șuri, calendare, formulare, etichete, certifi cate și plicuri;

4. Servicii de imprimare rapidă la rezograf în tiraj mare;

5. Servicii de laminare;

6. Imprimare foto de înaltă calitate (EPSON L800);

7. Înregistrare și imprimare pe CD și DVD.

Executăm rapid şi calitativ!Contacte: str. N. Iorga, 5, or. Chişinău;

telefon: 079 502 402; 022 23 33 56e-mail: mihaib128@gmail.com

Xerox – 25 bani/pagină

Imprimare: alb-negru – 25 bani/pagină color – 4 lei/pagină

Printer foto – 10x15 – 2 lei format A4 – 8 lei

Scanare: 1 leu/pagină (format PDF și JPG)

Copertare (cu spirale): 200 pagini – 25 lei 150 pagini – 20 lei 100 pagini – 15 lei

Laminare – de la 3 lei/pagină

Din punctul de vedere al răspândirii infecţiilor, salata verde din magazine este chiar mai periculoasă decât hamburgerii, susţine cunoscutul bacteriolog britanic, Hugh Pennington, profesor emerit la Universitatea Aberdeen (Scoţia). Potrivit aces-tuia, anumite tipuri de bacterii găsite în pungile cu salată tăiată sunt aproa-pe imposibil de distrus. Singu-ra modalitate este iradierea, afi rmă el, după cum relatează portalul MedDaily.

Legumele ambalate în pungi și care se vând ca „gata pentru consum” ar putea fi un pericol pentru sănătate, spune bacteriologul britanic, evocând focarul de infecţie cu Cryptosporidium, apărut în Marea Britanie și Scoţia în urma consumului de sa-lată verde, care a afectat 300 de persoane.

În timpul analizei infl uenţei diferitelor legume, experţii au stabilit o legătură semnifi cativă între infecţie și consumul de legume cu frunze.

Ca argument, cunoscutul pro-fesor scoţian evocă și situaţia de anul trecut din SUA, când unul dintre cei mai mari pro-ducători și comercianţi din

lume de fructe și legu-me proaspete, Dole, a retras de la vânzare în zece state america-ne salată verde tăiată,

ambalată în pungi de plastic, după ce Depar-

tamentul de Sănătate Pu-blică a descoperit eșantioa-

ne de produse cu bacterii Listeria. El mai atrage atenţia că pe legumele cu frunze

bacteriile ajung direct din sol. Unii agenţi pato-geni pot fi distruși doar prin prelucrare termică și spălare cu anumite mijloace, dar nu apa simplă.

„De obicei, mai sigur este să mănânci un ham-burger decât salata care îl însoţește”, a declarat profesorul, făcând apel la susţinătorii unei alimen-taţii sănătoase să fi e mai atenţi la ceea ce mănân-că și să spele bine verdeaţa chiar dacă pe ambalaj scrie că nu necesită spălare.

Jurnalul.ro

Un singur baton de ciocolată consumat zilnic infl uenţează activitatea creierului în mod direct, putând scădea considerabil ris-cul de a face atac cerebral, arată un studiu recent, realizat de specialiștii britanici și citat de dailymail.co.uk, potrivit Mediafax.

Cercetări anterioare în acest sens au arătat că benefi că pentru creier, în cazul în care este consumată cu moderaţie, este ciocolata neagră, însă acest studiu recent, publicat în revista Neurology, arată în premieră că orice tip de ciocolată acţionează asupra vaselor de sânge.

Specialiștii de la Glasgow University au măsurat viteza sângelui partici-panţilor la studiu, la nivelul celor mai importante artere, în timp ce aceștia consumau cioco-lată stând în pozi-ţie orizontală. S-a descoperit astfel că ciocolata avea efect asupra nivelului de dioxid de carbon

care afectează vasele de sân-ge, îmbunătă-ţind circulaţia și având, ast-fel, un impact pozitiv la ni-velul celulelor creierului.

“Consumul unui baton de ciocolată obiș-nuită a fost asociat cu o modifi care a nivelului de rigiditate a vaselor de sânge. Informaţiile noastre iau în calcul posibilitatea să existe un efect direct între anumite ingrediente din ciocola-tă și vasele de sânge. Ipoteza este plauzibilă datorită fl avo-noizilor din ciocolată”, spune profesorul Matthew Walters, coordonatorul studiului.

Flavonoizii, care se regăsesc mai ales în cacao, sunt anti-oxidanţi puternici care contribuie la prevenirea afecţiunilor cardiace. Însă ciocolata este bogată în zahăr și are un con-ţinut crescut de grăsimi și poate cauza obezitate, acesta fi -ind, de altfel, unul dintre principalii factori care declanșează atacul cerebral.

“Trebuie să ţinem cont de aceste noi descoperiri”, este concluzia autorilor studiului.

Uleiul de măsline salvează creierul de la îmbătrânireUleiul de măsline, cea mai bogată sursă de

grăsimi mononesaturate, are în compoziţia sa substanţe ce pot proteja împotriva bolii Al-zheimer, potrivit unui studiu apărut în ultimul număr al revistei americane ACS Chemical Ne-uroscience.

O echipă de cercetători, condusă de Amal Kaddoumi, a ajuns la concluzia că uleiul de măs-line extravirgin protejează celulele nervoase de proteinele degradate, boala Alzheimer fi ind identifi cată ca proteinopatia cauzată de acumu-larea de proteine anormale.

La ora actuală, boala Alzheimer afectează aproximativ 30 de milioane de oameni la nivel mondial, dar prevalenţa este mai mică în ţările mediteraneene, a căror bucătărie are la bază uleiul de măsline, arată sursa citată.

“Substanţa-minune” din compoziţia uleiului de măsline se numește oleocantal și are propri-etăţi antiinfl amatorii.

Experimentele pe șoareci au arătat că oleo-cantalul crește producţia de proteine și enzime-cheie, extrem de importante pentru eliminarea din creier a proteinei beta-amiloid, o proteină implicată în patologia bolii Alzheimer.

AGERPRES.ro

O nouă găselniţă, salata verde ar fi mai periculoasă decât hamburgerii

STUDIU

Ciocolata previne riscul de atac cerebral

29 MARTIE 20131414F L U XF L U X Programe

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00

- ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00,

17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRE-

TARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “Euromaxx”.

10.30 Reporterul de gardă. 11.00 Bună seara! Talk show cu

Mircea Surdu. 12.00 Documentar. “Made in Hollywood”. 13.10,

18.30 Desene animate. “Farhat”. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.25

I.L.Caragiale. “O noapte furtunoasă”. Spectacol al Teatrului

“Satiricus I.L.Caragiale”. 16.10 Respiro. Program muzical. 16.25

Săptămâna sportivă. 18.00 Petalo romano. 19.00 MESAGER

(rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25

Dor. In memoriam. Radu Cărăuș, muzician. 22.20 Onomastica

umorului. Program umoristic. 23.20, 0.10 Film. “POETUL” (Ca-

nada, 2007). 1.05 Descoperă Moldova. 3.50 La curțile dorului.

5.10 Music Mania. 5.25 ARTelier. Ion Morărescu.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teles-

hopping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea. Emi-

siune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru

fi ul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro

TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert

20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV.

Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile

Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile

Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Lara (r) 07:45 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45

Doamne de poveste (r) 09:30 Teles-

hopping 09:45 Serial: Dragoste si luptă

10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00

Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa Diamante

(r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă

de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Stăpâna 16:30

Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial:

Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV

00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial:

Inimă de ţigan (r) 02:15 Cancan TV (r) 04:15 Rosa diamante (r)

05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

Fără o vâslă (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teles-

hopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4455 15:00 Film:

Te iubesc la nebunie! 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin

17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu

Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30

Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York,

ep.19, anul 7 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Videoclipuri

Pro Tv 03:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:30 Știrile

ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile

Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00

“Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!”

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom)

12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго

здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие

новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom)

15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Teleshopping 15:45

“Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:30 “Пока

еще не поздно” 17:10 “Я подаю на развод” 18:00 “Primele

știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55

“Жди меня” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom)

21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Журов”. Многосерийный

фильм 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант”

00:45 Ночные новости 01:00 Остросюжетный фильм “В

тылу врага: Колумбия” 02:30 “Prima Oră” (R) 04:25 “Primele

știri” (rom) (R) 05:00 Профилактика

6.00, 6.50, 17.20, 19.25,

21.30, 22.35, 1.55, 4.20

D i ve r t i s m e n t . 6 . 2 5 ,

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.35 Reporter. 9.00, 11.10, 13.10,

14.35, 18.00, 20.30, 21.35, 22.35, 0.05 Seriale. 9.55, 16.45,

17.50 Teleenciclopedia. 10.20, 16.30 Teleshopping. 14.00,

20.00, 3.30 Telejurnal.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:31 TÉLÉTOURISME

6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEO-

POLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL

DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE

PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 CURIEUX BÉGIN 10:34 COQUELI-

COT & CANAPÉ 11:00 FLASH INFO 11:03 EN VOYAGE ! 11:31 NEC

PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE

12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:01 MIXEUR, LES

GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 LA GRANDE FAMINE DE MAO 14:30

LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 DES RACINES & DES AILES 16:50

FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00

TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 19:35 UN FLIC 20:59 FLASH INFO 21:02 D’EST EN

OUEST 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 COUSINADES -

LE SEXE AUTOUR DU MONDE 22:54 LA BOÎTE À CLICHÉS 22:56

COUSINADES - LA HAUTE ROUTE D’HIVER : CHAMONIX-ZERMATT

0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS

0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 1:01 JIMMY RIVIÈRE 2:37 ARTE REPORTAGE 3:30

TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 PORTS D’ATTACHE

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.00, 4.00

- ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Cheerlea-

ders, un mit american”. 7.10, 8.15, 2.15

Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10,

17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Onomas-

tica umorului. Program umoristic. 11.00 Moldova în direct.

12.00 Accente economice. 12.30 “World stories” - lumea

în reportaje. 13.10, 18.30 Desene animate. “Farhat”. 13.40

Eugen Doga. “Sub semnul primăverii”. Spectacol muzical

susținut de Ateneul Român, București. 14.40 Știri pozitive.

15.00 Documentar. “Paradoxurile canabisului”. 16.00 Ring

Star. 18.00 Unda Bugeacului. 19.00 MESAGER (rom). 19.40

Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Dialog social.

21.45 Respiro. Program muzical. 22.20 Cultura azi. 23.05, 0.10

Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 1.00 Chișinăul

de ieri și de azi. 1.15 Cuvintele Credinței. 3.50 La curțile do-

rului. 5.10 Music Mania. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fi ul

meu 12.00 Muzică 13.00 Fără măști. Reluare

14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film

artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro

TV 18.30 Talent show. România dansează 20.30 Știrile Euro

TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan

23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un

show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Talent

show. România dansează 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O sea-

ră perfectă cu Natalia Cheptene (r)

08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30

Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste si

luptă 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Patimile inimii

(r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa

Diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45

Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reteta de acasa 15:30 Serial:

Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile

inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de

ţigan 22:00 Cancan TV 00:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Cancan

TV (r) 04:15 Rosa diamante (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r)

06:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshop-

ping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00

Film: Te iubesc la nebunie! (r) 13:00 Știrile

ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit,

ep.4456 15:00 Film: Dl. Jones 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara

Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile

Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 MasterChef 22:30 Știrile Pro

Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r)

23:30 Serial: CSI New York, ep.20, an 7 00:30 Știrile ProTv cu

Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Chep-

tene (r) 02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: CSI New York

(r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour

(r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

Уважаемые телезрители! Приносим

извинения за перерыв в вещании с 05.00

до 17.00 в связи с профилактическими

работами 17:00 “Торговый центр”. Многосерийный

фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости

(с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть

говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15

Премьера. “Журов”. Многосерийный фильм 00:05 “Pri-

mele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45 Ночные

новости 01:00 “Городские пижоны”. “Лиллехаммер” 01:45

Иннокентий Смоктуновский, Александр Феклистов в

фильме “Странная история доктора Джекила и мистера

Хайда” 03:50 “Primele știri” (rom) (R)

6.00, 6.50, 17.20, 19.25,

2.55 Divertisment. 6.25,

11.00, 13.00, 17.00,

19.00, 23.40 Reporter. 9.00, 11.10, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30

Seriale. 9.55, 16.45, 17.50, 0.10 Teleenciclopedia. 10.20, 16.30

Teleshopping. 14.00, 20.00 Telejurnal. 21.35 Fotbal. Champi-

ons League. 21.45 Fotbal. “Paris Saint-Germain” - “Barcelona”.

0.40 Ora de business. 1.25 Interes general. 1.55 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 LITTORAL 6:00 C

DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN

8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE

JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:39 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:09 À TABLE ! 10:34 FER-

MIER URBAIN 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31

NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04

FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02

LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 URGENCES À DAVOS

14:12 CONSTRUIRE LA SUISSE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF

15:04 UN FLIC 16:30 FLASH INFO 16:33 PEUPLES DU MONDE

17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN

CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00

TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL

DE L’ÉCONOMIE 19:35 LA PETITE CHAMBRE 21:03 LÉO

L’IMPASSIBLE 21:09 CIVILISATION 21:13 FLASH INFO 21:30 LE

JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 PANIQUE AUX EDELWEISS 23:32

ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL

DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE

JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:02 THALASSA 2:57 LE POINT 3:50

TV5MONDE LE JOURNAL 4:12 AU NOM DU PERE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00

- ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului. 6.45 Do-

cumentar. “Shift - viața în era digitală”.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI

(рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00

Documentar. “Paradoxurile canabisului”. 11.00 Moldova în direct.

12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 Chișinăul de ieri și de azi.

13.10, 18.30 Desene animate. “Farhat”. 13.40 Eugen Doga. “Sub

semnul primăverii”. Spectacol muzical susținut de Ateneul Român,

București. 14.50 Volei masculin. Campionatul RM. “Dinamo”

(Chișinău) - “Dinamo” (Tiraspol). Transmisiune în direct. 16.25 Prin

istorie - spre victorie! Concurs. 18.00 Свiтанок. 19.00 MESAGER

(rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Mol-

dovenii de pretutindeni. 22.20 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”

(Italia, 2005). 0.10 Documentar. “Cheerleaders, un mit american”.

1.00 Respiro. Program muzical. 1.15 Erudit-cafe. Concurs. 3.50,

5.10 La curțile dorului. 5.20 Săptămâna sportivă.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teles-

hopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 12.00

Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina

Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul

meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45

Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile

Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV.

Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile

Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile

Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45

Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping

09:45 Serial: Dragoste si luptă 10:45 Reţeta

de acasă (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Videoclipuri

12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:15 Video-

clipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15

Reţeta de acasă 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00

Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30

Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:00 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Cancan

TV (r) 04:15 Rosa diamante (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00

Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Dl.

Jones (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping

14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:00 Serial: Tânăr și neli-

niștit, ep.4457 15:00 Film: Toamna la New York 17:00 Știrile ProTv

cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00

Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român de Comedie

21:30 Serial: Pariu cu viata, ep.4, an 4 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina

Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.21, an 7 00:45 Știrile ProTv

cu Anișoara Loghin (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 02:15 Videoclipuri Pro Tv 03:45 Serial: CSI New York (r) 04:30

Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile

Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima

Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshop-

ping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный

приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25

“Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием

Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить”

15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30

Teleshopping 15:45 “Торговый центр”. Многосерийный фильм

16:30 “Пока еще не поздно” 17:10 “Я подаю на развод” 18:00

“Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55

“Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri”

(rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Журов”. Многосерийный

фильм 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45

Ночные новости 01:00 Среда обитания 01:50 “Prima Oră” (R)

03:45 “Primele știri” (rom) (R)

6.00, 6.50, 17.20, 19.25,

0.10, 2.15, 4.15 Divertis-

ment. 6.25, 11.00, 13.00,

17.00, 19.00, 23.40 Reporter. 9.00, 11.10, 13.10, 18.00, 20.30

Seriale. 9.55, 16.45, 17.50, 0.10 Teleenciclopedia. 10.20, 16.30

Teleshopping. 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.35 Ne vedem la

TVR. 21.35 Fotbal. Champions League. 21.45 Fotbal. “Malaga”

- “Borussia Dortmund”. 1.25 Garantat 100%. 2.40 Info mediu.

3.10 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT

6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE

RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH

INFO 10:07 ÉPICERIE FINE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:01

FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION

12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH

INFO 13:03 CURIEUX BÉGIN 13:30 ALEXIS GRUSS, LA VIE COMME UN

CIRQUE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 ALEXANDRE LE BIENHE-

UREUX 16:35 FLASH INFO 16:38 LA VIE FACILE 17:00 TV5MONDE LE JO-

URNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02

QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ

19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 AÏCHA 21:06 NOS ARCHIVES

SECRÈTES 21:16 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02

LOUIS XVI, L’HOMME QUI NE VOULAIT PAS ETRE ROI 23:34 D’EST EN

OUEST 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38

TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

1:00 AU SIECLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXe

2:01 AU SIECLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXe 2:56

TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 360° - GÉO

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00

- ȘTIRI. 6.15 Свiтанок. 6.45 Picături de

“Dor”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața!

9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRE-

TARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “Drumeții”. 10.30

Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în

familie. 13.10, 18.30 Desene animate. “Farhat”. 13.40 Unda

Bugiacului. 14.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005).

15.50 Părinți și copii. 16.20 Erudit-cafe. Concurs. 18.00 Vector

European. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10

Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 ARTelier.

Ion Morărescu. 22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45, 1.40 “Un

sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Serial. “UN PREOT

PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 0.45 Documentar. “Shift - viața în

era digitală”. 1.00 Evantai folcloric. 3.50 La curțile dorului. 5.05

Music Mania.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teles-

hopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 12.00

Muzică 13.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 14.00 Mi-

reasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45

Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Prin

lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro

TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00

Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcă-

tos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show

cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film

artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45

Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshop-

ping 09:45 Serial: Dragoste si luptă

10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00

Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa Diamante

(r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă

de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Stăpâna 16:30

Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa

Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă

de ţigan (r) 02:15 Cancan TV (r) 04:15 Rosa diamante (r) 05:00

Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

Toamna la New York (r) 13:00 Știrile ProTv

13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4458

15:00 Film: La suprafaţă 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin

17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu

Angela Gonţa 21:00 Serial: Las Fierbinţi, ep.5, an 3 22:00 Serial:

Spitalul de demenţă, ep.5, an 2 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina

Obreja 23:00 Film: Misiunea 00:45 Știrile ProTv cu Anișoara

Loghin (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15

Videoclipuri Pro Tv 03:45 Serial: Las Fierbinţi (r) 04:30 Știrile

ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile

Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00

“Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15

Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55

“Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости

12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!”

с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30

“Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости

(с субтитрами) 15:30 Teleshopping 15:45 “Торговый центр”.

Многосерийный фильм 16:30 “Пока еще не поздно” 17:10 “Я

подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55

“Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время”

22:15 Премьера. “Журов”. Многосерийный фильм 00:05

“Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45 Ночные

новости 01:00 “На ночь глядя” 01:45 “Prima Oră” (R) 03:40

“Primele știri” (rom) (R)

6.00, 6.50, 17.20, 19.25,

21.30, 22.30, 0.00, 2.15,

4.15 Divertisment. 6.25,

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.35 Reporter. 9.00, 11.10, 13.10,

18.00, 20.30, 21.35, 22.35, 0.15 Seriale. 9.55, 16.45, 17.50 Te-

leenciclopedia. 10.20, 16.30 Teleshopping. 14.00, 20.00, 3.25

Telejurnal. 14.35 O dată’n viață.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:29 DESTINATION WEEK-END

6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN

8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL

DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 MEDITER-

RANEO 10:06 FLASH INFO 10:07 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES

10:33 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:04 CHRONIQUES

D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH

INFO 12:04 FOUDRE 12:31 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO

13:03 À TABLE ! 13:30 HÔPITAL VÉTÉRINAIRE 14:30 LE JOURNAL DE

LA RTBF 15:03 AÏCHA 16:34 NOS ARCHIVES SECRÈTES 16:44 FLASH

INFO 16:47 VISITES D’INTÉRIEURS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL

17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02

ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35

PANIQUE AUX EDELWEISS 21:04 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES

21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA NOU-

VELLE ÈVE 23:34 LA VIE FACILE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10

LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:54

ALEXIS GRUSS, LA VIE COMME UN CIRQUE 2:47 QUESTIONS À LA

UNE 3:39 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 360° - GÉO

1 APRILIE 2 APRILIE 3 APRILIE 4 APRILIE Luni Marţi Miercuri Joi

29 MARTIE 2013 1515 F L U XF L U XPrograme

GRU PUL DE PRESĂ FLUXRE DAC TOR-ŞEFSergiu Praporşcic

COLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana FloreaLiliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecTe lași distras de mulţumirile legate de relaţia de cuplu. Am-biţiile tale ies la lumină și riști să faci o confuzie între o rela-ţie bazată pe dragoste și o afa-cere!

TaurMulte dintre relaţiile impor-tante scârţâie din toate înche-ieturile, semn că trebuie să te retragi și să cauţi soluţii. Există riscul să minimalizezi propriile erori.

GemeniTemerile cele mai puternice ies la lumină, dar nu direct, ci prin mecanisme sufl etești pe care trebuie să le cunoști în profunzi-me pentru a le putea controla.

RacÎntreaga săptămână este stră-bătută de un val de pragma-tism, dar benefi ciază de el doar prietenii, care știu foarte clar încotro merg și ce au de făcut.

LeuAi vrea să le faci pe toate, să re-zolvi tot dintr-o mișcare și să vezi în jur doar persoane mul-ţumite. Sau e doar o fantezie de-a ta, din acelea secrete?

FecioarăEste bine ca acum să nu te izo-lezi și să accepţi sfaturi, păreri și simple gânduri de la apropi-aţi, inclusiv din anturajul tău. Îţi poate fi de mare folos acest lucru!

BalanţăÎţi este din ce în ce mai clar că trebuie să duci singur povara problemelor fi nanciare. Vestea bună e că ești în stare să faci asta, și nu oricum.

ScorpionAcumulezi impresii, informaţii, unele parţiale și nedrepte, cu riscul de a ajunge la concluzii greșite. Dar evaluezi bine pro-priile merite.

SăgetătorA venit momentul să faci eco-nomie, de data aceasta reală, de resurse. Renunţă la a-ţi irosi timpul sau banii. Sunt impor-tante, așa că ai nevoie de ele.

CapricornCauţi partea plăcută și relaxa-rea în fi ecare situaţie, semn că nu mai dispui de aceleași re-zerve de energie. O poţi găsi în compania celor dragi.

VărsătorTe retragi, parţial, pentru a te ocupa mai mult de familie. Sunt destule lucruri pe care nu le înţelegi, dar nici nu depui prea mult efort în acest sens.

PeştiDacă te mobilizezi și nu te lași dus de emoţii, ai putea face faţă azi oricărei situaţii, oricât de difi cilă ar fi . Este o perioadă a răbdării și a calmului.

29 martie-5aprilie29 martie-5aprilie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 -

ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței. 7.10, 8.15,

2.20 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00,

2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia,

2011). 10.00 Documentar. “Almanah cinematografi c”. 10.30, 5.25

Vector European. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Evantai folcloric.

12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Desene

animate. “Farhat”. 13.40 Свiтанок. 14.10 Moldovenii de pretutin-

deni. 14.40 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 16.10

Cinemateca universală. 16.25 Program muzical. 18.00 Accente

economice. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10

Bună seara! Talk show cu Mircea Surdu. 21.25 Portrete în timp.

Vlad Ciurea. 22.20 Fii tânăr! 23.05, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE

NOI” (Italia, 2005). 1.00 Onomastica umorului. Program umoristic.

3.50 La curțile dorului. 5.10 Music Mania.

07.00 Acces direct. Reluare 08.30 Descoperă

formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teles-

hopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 12.00

Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina

Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul

meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00

Știrile Euro TV 18.30 Plasa de stele 20.30 Știrile Euro TV 21.15

Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile

Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 03.00 Știrile Euro TV. Reluare

03.30 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele 06.30

Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45

Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping

09:45 Serial: Dragoste si luptă 10:45 Reţeta

de acasă (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Videoclipuri 12:15

Teleshopping 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:15 Videoclipuri

13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta

de acasă 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri

adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial:

Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de

ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial:

Lara 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial:

Inimă de ţigan (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Serial: Lara

(r) 04:15 Rosa diamante (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00

Serial: Stăpâna (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

La suprafaţă (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teles-

hopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4459 15:00 Film: Ishtar

17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00

Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Românii

au talent 00:00 Serial: Spitalul de demenţă (r) 01:30 Știrile ProTv cu

Anișoara Loghin (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

03:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r)

05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima

Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshop-

ping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный

приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25

“Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием

Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить”

15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25

Teleshopping 15:40 “Торговый центр”. Многосерийный фильм

16:25 “Пока еще не поздно” 17:05 “Человек и закон” с Алексеем

Пимановым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости

(с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Поле чудес”

21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Две звезды”

23:50 “Primele știri” (rus) 00:00 Сара Мишель Геллар в фильме

“Вероника решает умереть” 01:40 “Prima Oră” (R) 03:35 “Primele

știri” (rom) (R) 04:05 Cериал “Гримм”

6.00, 6.50, 17.20, 19.25,

21.30, 22.30, 0.00, 1.55,

5.05 Divertisment. 6.25,

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30 Reporter. 9.00, 11.10, 13.10,

14.35, 18.00, 21.35, 22.35, 0.00 Seriale. 9.55, 16.45, 17.50 Teleenci-

clopedia. 10.20, 16.30 Teleshopping. 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal.

20.30 O dată’n viață.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS

L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN

8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH

INFO 10:06 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUS-

SE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:32 NEC PLUS

ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00

FLASH INFO 13:01 ÉPICERIE FINE 13:30 ARTISANS DU CHANGEMENT

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 PANIQUE AUX EDELWEISS 16:32

FLASH INFO 16:34 PEUPLES DU MONDE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL

17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 MISE

AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE

JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL

DE FRANCE 2 22:02 UN FLIC 23:30 ÉCHO-LOGIS 23:47 LE DESSOUS DES

CARTES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38

TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

1:02 LES PETITS MEURTRES D’AGATHA CHRISTIE 2:37 MISE AU POINT

3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LAÏCITÉ, INCH’ALLAH !

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Serial. “UN

PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 7.55 Vede-

te la bis. 8.55 Documentar. “Dunărea albastră

și caii sălbatici”. 9.50 Magazinul copiilor. 10.30 Părinți și copii. 11.00

Chitarista Adalisa Castellaneta (Italia), dirijor Nicolai Koleadko (Belarus)

și Orchestra Simfonică a Filarmonicii “S.Lunchevici”. Program muzical.

11.50, 2.15 “Coridorul morții”. Spectacol al Teatrului “Vasile Alecsandri”

din Bălți. 12.55 Tezaur. Tradiția Mărțișorului în satul Hârbovăț, Anenii Noi.

13.15 Constantin Moscovici. “Ziua de argint”. Program muzical. 15.05 De-

sene animate. “Sandocan”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 Focus.

Magazin TV. 17.00, 22.00, 1.50 - ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (rus.) 17.50

Știri pozitive. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00 MESAGER (rom). 19.35

Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25 “World stories” - lumea

în reportaje. 22.20 Film. “VETERINARUL” (Italia, 2005). Episodul 1. 23.50

Respiro. Program muzical. 0.10 Fii tânăr! 1.00 Dor. Program muzical. 1.30

Focus. Magazin TV. 3.20 Descoperă Moldova. 3.35 Portrete în timp. Vlad

Ciurea. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10

Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula

sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton

14.00 Mireasă pentru fi ul meu 15.45 Teleshopping

16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Film artistic 19.00

Serial 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30

La altitudinale 22.30 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic

02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Concert

05.30 Film artistic

07:00 Serial: Lara (r) 07:45 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate

(r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste

si luptă 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial:

Patimile inimii (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial:

Rosa Diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial:

Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Un colţ de rai 16:30

Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Dragoste și luptă

18:45 Serial: Patimile inimii 19:30 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial:

Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial:

Lara 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă

de ţigan (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Serial: Lara (r) 04:15 Rosa

diamante (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Serial: Un colţ de rai (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00

AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime

cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teles-

hopping 13:20 Serial: Spitalul de demenţă (r) 14:00 Film: Campionul

15:30 Românii au talent (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Afaceri neterminate 22:30 Film: Dia-

mantul sângeriu 01:30 Explore Midnight 02:00 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 03:00 Videoclipuri Pro Tv 04:00 AutoExpert cu

Andrei Tabuică (r) 04:30 Românii au talent (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:15 Станислав Любшин,

Людмила Гурченко в фильме “Пять вечеров”

08:00 Teleshopping 08:20 “Играй, гармонь

любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00

Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Поздняя

любовь Станислава Любшина” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15

“Абракадабра” 14:00 Премьера. “Наталья Кустинская. Королева

разбитых сердец” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:15 Наталья

Кустинская, Наталья Фатеева, Андрей Миронов, Евгений Жариков

в комедии “Три плюс два” 16:40 “Женщины в поисках счастья” 17:25

“Угадай мелодию” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15

“Последняя встреча”. Приключенческий сериал 20:00 Премьера.

“Куб” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:20 “Время” 21:45 “Сегодня вечером”

с Андреем Малаховым 23:25 “Городские пижоны”. Сверхновый

Шерлок Холмс. “Элементарно” 00:15 Премьера. Микки Рурк в

фильме “Война богов: Бессмертные” 01:55 Мэтт Дэймон в комедии

“Застрял в тебе” 03:40 “Primele știri” (rom) (R) 03:55 Cериал “Гримм”

6.00, 6.50, 14.30, 21.25,

22.25, 0.10 Divertisment.

6.25, 19.00 Reporter. 8.00,

19.25 “100 de moldoveni au zis”. Show TV. 9.00 Teleshopping. 9.15,

18.00, 20.30, 22.30 Seriale. 11.55, 23.20, 2.35 Ne vedem la TVR. 14.00,

20.00, 3.25 Telejurnal. 15.10 O dată’n viață. 17.00 Tema săptămânii.

4.15 Viața satului.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 PATRIMOINE IMMATÉRIEL,

CHEF-D’OEUVRE DE L’HUMANITÉ 6:31 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 7:29 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RA-

DIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COM-

PRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 PETIT LAPIN BLANC

10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 COMMANDANT

CLARK 10:58 COMMANDANT CLARK 11:12 WAKFU 11:34 C’EST PAS SORCIER

12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:31 LES APPRENTIS DU REBUT GLOBAL

13:00 FLASH INFO 13:01 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:30 36,9°

14:00 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 360° - GÉO 15:50 LES

BOYS 16:13 LES BOYS 16:36 LES BOYS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29

QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 ARTE REPORTAGE

19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:32 THALASSA

21:07 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LE PLUS GRAND

CABARET DU MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE

LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 CHABADA 1:46 NOUVO

2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 2:58 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL

3:55 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:28 PEUPLES DU MONDE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documen-

tar. “Dunărea albastră și caii sălbatici”. 7.05

Respiro. Program muzical. 7.15 Cuvintele

Credinței. 8.00 Corala “Gloria”. Program muzical. 8.40 Dialog social.

9.00 Domnului să ne rugăm! Liturghia la “Bunăvestire”. Transmisiune

de la Catedrala “Nașterea Domnului” din Chișinău. 10.00 Ring Star.

Concurs muzical. 11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 11.35,

4.10 La datorie. 12.00, 1.00 Portrete în timp. Glebus Sainciuc, artist

plastic. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 4.45 “Mi-e dor de tine”. Spec-

tacol aniversar al compozitorului și interpretului Valentin Dragomir.

14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45, 4.30 Tezaur. 15.00 Baschet.

Campionatul RM. Transmisiune în direct. }n pauză: Respiro. 16.35 Do-

cumentar. “Vedetele jazzului. Gillespil”. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус).

17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria “Milioane pentru

Moldova”. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Vedete

la bis. 21.20 Săptămâna sportivă. 22.20 Documentar. “Capcana”. 23.05,

0.10 Film. “VETERINARUL” (Italia, 2005). Episodul 2. 1.30 Moldovenii

de pretutindeni. 3.15 Fii tânăr! 5.45 Descoperă Moldova.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00

La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15

Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert

14.00 Film artistic 15.45 Teleshopping 16.00 Plasa

de stele 18.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 19.00 Serial

20.00 Comedy Kishinew 20.40 Talent show. România dansează 22.30

Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00

Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 03.30 Film artistic

05.00 Game show. Cu banii jos

07:00 Serial: Lara (r) 08:00 Poveștiri adevă-

rate (r) 08:45 Acasă în bucătărie (r) 09:30

Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste si

luptă 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial:

Patimile inimii (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial:

Rosa Diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial:

Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Un colţ de rai

16:30 Doamne de poveste 17:30 Serial: Dragoste si lupta 18:30 Serial:

Patimile inimii 19:30 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan

22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30

Doamne de poveste (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Poveștiri

de noapte (r) 03:15 Lara (r) 04:15 Rosa diamante (r) 05:00 Doamne de

poveste (r) 06:00 Serial: Un colţ de rai (r)

07:00 Știrile ProTv. Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film:

Campionul (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshop-

ping 13:20 Apropo Tv 14:00 MasterChef (r) 16:00

Film: Drumul spre victorie 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile

ProTv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Curierul

2 22:30 Film: Identităţi furate 00:45 România, te iubesc! (r) 01:30 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:00

Masterchef (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 Иван Стебунов в фильме

“Мертвое поле” 08:10 Teleshopping 08:30

“Армейский магазин” 09:00 “Здоровье” 10:00

Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые

заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30

“Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “ProVest” 13:10

Александр Панкратов-Черный, Владимир Меньшов, Валентина

Теличкина в комедии “Где находится Нофелет?” 14:30 Элина

Быстрицкая, Сергей Бондарчук в фильме “Неоконченная повесть”

16:05 “Форт Боярд” 17:20 Премьера сезона. “Один в один!” 20:00

“100 de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40

Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа

22:50 “Клуб Веселых и Находчивых”. Специальный выпуск 00:20

Фильм “Господин Никто” 02:30 Комедия “Убрать перископ” 03:55

Cериал “Гримм”

6.00 Tema săptămânii. 7.00,

19.00 Reporter. 7.25 Să mă

aștepți... 8.20, 14.30, 19.30,

21.20, 22.10, 23.00, 3.05 Divertisment. 9.10, 13.45 Teleshopping. 9.25,

20.30, 21.25, 22.15 Seriale. 14.00, 17.00, 20.00, 3.45 Telejurnal. 16.00

Filmoteca veselă. 16.35 Parteneri de week-end. 17.10 Ne vedem la

TVR. 1.25 O dată’n viață. 3.30 Sport. 4.35 Universul credinței.

5:00 T V5MONDE LE JO-

URNAL 5:30 PATRIMOINE

IMMATÉRIEL, CHEF-D’OEUVRE DE L’HUMANITÉ 6:30 À BON

ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:21 AFRIK’ART 7:57

REFLETS SUD 8:47 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00

LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL

9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO

10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAM-

SON ET NÉON 10:44 COMMANDANT CLARK 10:58 COMMANDANT

CLARK 11:12 WAKFU 11:34 TACTIK 11:59 PAROLES DE CLIP 12:08

SCIENCE OU FICTION 12:35 GARDEN PARTY 13:00 FLASH INFO

13:04 RIDING ZONE 13:59 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE

LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:31 FLASH INFO 16:34

NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC

18:00 FLASH INFO 18:02 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL

19:10 INTERNATIONALES 20:01 ARTISANS DU CHANGEMENT

20:58 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE

JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2

21:59 LA GLOIRE DE MON PÈRE 23:47 TUURNGAIT 0:00 TV5MON-

DE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE

LE JOURNAL AFRIQUE 0:59 FOOT ! 1:52 LA NOUVELLE ÈVE 3:30

TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 KIOSQUE

5 APRILIE 6 APRILIE 7 APRILIE Vineri Sâmbătă Duminică

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 629TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Ti tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

29 MARTIE 20131616F L U XF L U X

- Încă din perioada studenţiei ai manifestat interes pentru radio și în paralel cu studiile ai desfășurat o bogată activitate la Radio-Mol-dova în calitate de redactor pre-zentator, unde o vreme chiar am fost colege. Cum a fost să aban-donezi această pasiune?

- Nu știu dacă am abandonat-o complet vreodată, pentru că până la etapa actuală colaborez cu Radio Moldova și, în special, cu redactorul prezentator Zinaida Izbaș, mentorul meu de atunci și de acum. Radio-Moldova a însemnat pentru mine o etapă extrem de importantă, fi ind-că la 15 ani am pășit pragul Casei Radio (graţie unui concurs naţional al tinerilor jurnaliști, unde ocupa-sem locul întâi și premiul unu). De aici a început și activitatea mea la Radio-Moldova, după care peste puţin timp am trecut și la televizi-unea naţională. Pentru mine este extrem de important să pot practica această meserie, indiferent de post și indiferent de ţară. Iubesc această meserie cu adevărat și faptul că am întâlnit în oameni frumoși (printre care ești și tu), consider că e cel mai important.

- Dar de ce a fost nevoie să por-nești spre noi începuturi?

- Dintotdeauna mi-am dorit să cunosc mai multe, să simt viaţa nu doar prin teoria ei, dar și confrun-tându-mă cu realitatea în toate cu-lorile existente. Motivul a fost setea de cunoaștere, setea de experienţă. Altfel zis, aveam impresia că trăiam într-un tablou miraculos și că viaţa e mult mai plină și mai complexă.

- De ce ai ales să mergi în Franţa, unde a fost nevoie să iei de la ca-păt și studiile pentru a-ţi găsi un rost?

- Ideea de bază nu a fost de a ple-ca exact în Franţa, eram atașată de ţările anglo-saxone, dar timpul pen-tru mine e prea scurt câteodată (așa credeam la acea vârstă). Iată de ce, indiferent de propunerile sau burse-le care erau posibile la acel timp, am dat refuz doar din cauză că îmi do-ream foarte mult să plec și să învăţ, chiar dacă la început mi-a fost ex-trem de greu, fi indcă nu cunoșteam limba franceză. Am îndrăznit însă la un moment dat și a trebuit să trec prin toate etapele să ajung astăzi unde sunt și la ceea ce îmi doresc cu adevărat.

- Apropo de asta, povestește-ne cum te-ai acomodat la Paris și cu ce te ocupi în prezent.

- E o poveste prea lungă. Dar în câteva cuvinte... sincer nu m-am acomodat foarte ușor, fi indcă a tre-buit să încep totul de la început. Iar de la început a fost studierea lim-bii franceze, apoi studii în cadrul

instituţiilor superioare, de unde am luat și titlul de master 2 ca chef în domeniul managementului de cultură. În prezent sunt președin-ta Asociaţiei Union Interculturelle „Constellation Culture” și fac parte din consiliul administrativ al Asoci-aţiei OVR France (pentru Republica Moldova). Aici sunt cu adevărat în largul meu, fi indcă fac ceea ce îmi place și am posibilitatea să lucrez cu mai multe culturi, dintre care franceză, română, belgiană etc. Fac de toate: de la relaţii publice, management intercultural, medi-atizare, având ca scop implemen-

tarea proiectelor atât în domeniul cultural, cât și cel rural din Republi-ca Moldova.

- Citisem undeva ceva de genul: “La Paris trebuie să mergi pentru prima dată cu o persoană pe care o iubești și alături de care îţi do-rești să îmbătrânești”. Cum a fost în cazul tău?

- Ah, iubirea!... Nu prea am timp pentru viaţa mea personală, dar... to-tuși iubirea pentru mine are un sens extrem de profund. Iubirea presupu-ne două sufl ete care se simt, indife-rent de distanţă și poziţie, vârstă, și care se înţeleg din priviri. Nu sunt o fi re superstiţioasă, nici nu-mi place să generalizez, zic asta pentru că o fi Parisul... sau și alte orașe percepute drept orașe ale îndrăgostiţilor, dar pentru mine toate rămân a fi doar niște stereotipuri. Eu cred că fi ecare dintre noi are un destin, are ceva de îndeplinit sau de înţeles în viaţa asta și trebuie să fi m atenţi la toate sem-nele pe care destinul ni le transmite. Dar toate astea necesită timp și răb-dare, sacrifi ciu. Cred că la sfârșitul vie-ţii mele voi putea spune dacă „la Paris trebuie să mergi pentru prima dată cu o persoană pe care o iubești și alături de care îţi dorești să îmbătrânești”, însă, deocamdată, e prea devreme.

- Parisul este un oraș al clișeelor: ba că e cel mai romantic oraș din lume, „orașul dragostei”, ba că

patiseriile pariziene sunt incredi-bile, iar pariziencele sunt cele mai rafi nate și seducătoare femei de pe glob... etc. Cum percepi tu Pa-risul? Cum este el pentru tine, își îndreptăţește reputaţia în viziu-nea ta?

- Ai deplină dreptate... da, Parisul e plin de clișee: începând cu femei-le frumoase, rafi nate, seducătoare, pentru că au și condiţii și alte posi-bilităţi într-o societate dezvoltată, multiculturală, diversă... dar cred cu adevărat că femeile noastre, dincolo de toate clișeele Parisului, sunt cele mai naturale prin frumuseţea, blân-deţea, toleranţa lor. Mai sunt și alte clișee: Notre Dame de Paris, Louvre, Tour Eiff el, Charles des Gaulle, Na-poléon… patrimoniul cultural, eve-nimentele istorice etc. … o societate multiculturală, pluriculturală… «la langue de Molière». Despre Paris, Franţa, francezi aș putea vorbi la ne-

sfârșit, fi indcă asta mi-a fost și tema lucrării de teză în domeniul mana-gementului intercultural. Dar în câ-teva cuvinte am să-l citez pe unul dintre autori, Tidjane Thiam, care a defi nit francezii spunând: “La France est une idée, être français une émo-tion. «Être français, c’est d’abord se sentir et se vivre comme tel»”. Deci,

sunt de aceeași părere – Franţa este o idee, dar a fi francez este o emoţie.

- Știm că ești activă în cadrul diasporei noastre la Paris, reușești prin intermediul acesteia să îţi alini dorul de casă și să fi i conectată la ac-tualitatea de aici? Simţi ne-voia acestei conexiuni?

- Este evident acest fapt și nu doar simt această conexiu-ne, dar încerc să o transmit și prin acţiunile mele celorlalţi, cred că asta vorbește totul... Este o însușire benevolă de a transmite acest «savoir-faire», pe de o parte, și pe de altă par-te, de a promova ţara noastră.

- Și cum poate fi realizat acest obiectiv?

- Nu e simplu, pentru că reprezentăm două sisteme

complet diferite: în pri-mul rând, francezii sunt un popor mare, cum se spune, Grandeur, și în al doilea, sunt administra-tivi (birocratici), le place imaginea bună și ca lu-crurile să fi e foarte clare și stabile. Și, în același timp, nu știu câţi dintre francezi cunosc ceva des-pre ţara noastră, cert e că rămânem încă o palmă de pământ confuză și ne-cunoscută pentru fran-cezi... spre marele nostru regret.

- Dar care sunt planurile tale de viitor apropiat?

- Îmi doresc foarte mult să reușesc să con-struiesc o societate cultu-rală care ar avea ca scop promovarea industriilor culturale și creative din Republica Moldova, dar și cele din Franţa.

- Dacă ai putea acum să schimbi ceva, ce ai alege: să dai timpul cu șapte ani în urmă sau cu șapte ani înainte?

- Trecutul este așa cum este, a fost bogat și dens, și astăzi trăiesc un prezent, și graţie trecutului, unde am învăţat o lecţie, am acu-mulat o experienţă foarte bună.

Nu m-am născut putând să-mi aleg singură ţara sau locul, nu sunt nici perfectă (poate extremistă) pentru a judeca unele situaţii sau oameni, sunt un om obișnuit ca și toţi cei-lalţi și toate etapele prin care am trecut au fost doar lecţii de plăce-re, a descoperirilor, de suferinţă, durere, dar toate nu au avut decât un scop – să învăţ. Totuși, este ceva mai presus decât mine: e dragostea faţă de cei dragi mie, care sunt aca-să, departe, cred că e singurul lucru pentru care aș putea să zic timpu-lui să se întoarcă în urmă cu 7 ani. Zic asta pentru ca am avut parte întotdeauna de o iubire poate ușor exagerată din partea celor dragi, o relaţie între rudele mele foarte afectivă; începând cu comunicarea și terminând cu tradiţiile și obice-iurile pe care le savurăm cu toţii împreună. Iar ce ţine de viitor... nu prea aș vrea să dau timpul înainte, să-l fac să treacă atât de repede, dar cert este că am planuri mari și frumoase de viitor.

- Știu că ai un program foarte

încărcat și apreciez că ai jertfi t

din timpul tău liber pentru a ne

împărtăși impresiile tale. Îţi mul-

ţumim și îţi dorim mult succes în

continuare!

- Și eu vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

Interviu

CMYK

CMYK

GENERAŢIA 2002

Liliana Roşca: „Îmi doresc să construiesc o societate culturală Liliana Roşca: „Îmi doresc să construiesc o societate culturală care ar avea ca scop promovarea industriilor culturale şi creative”care ar avea ca scop promovarea industriilor culturale şi creative”

La începutul anilor 2000 era una dintre cele mai îndrăgite voci, cele mai populare prezentatoare de la Radio-Moldova, redacţia Programe pentru Copii, Adolescenţi și Tineret. Nu cred că există astăzi tânăr care să nu și-o amintească pe Liliana Roșca de la emisiunea „Semnal Junior”. Peste ani o regăsim la Paris, președintă a unei asociaţii care iniţiază și desfășoară diverse proiecte și programe interculturale. Ne-am propus să afl ăm astăzi cum s-a schimbat viaţa ei între timp și să ne dea mai multe amănunte despre activitatea ei din prezent.