Ziarul de Mures nr 461

Cine spunea că este greu să fii maghiar în România se înşeală crunt. Mai ales dacă te mişti în cercuri înalte. Vorbim aici, de exemplu, despre consilierii personali ai ministrului Mediului. Care nu o duc prea rău cu salariile sau afacerile.

Anul VIII, nr. 46116 pagini, PREȚ: 2,99 leiApare săptămânal, 18 - 24 iulie 2011FONDATOR: AURELIAN GRAMA

pagina 5

www.ziaruldem

ures.ro

Micile mari afaceri ale consilierilor lui Borbely

pagina 7

Presa de stânga, un obstacol pentru liberali

Hecser Laszlo pensionat de Zi de Zi

“A Vilag” (“Lumea” în limba română), ziar maghiar ce apărea la Târgu-Mureş în 1925, a intrat la un moment dat în atenţia autorităţilor locale şi centrale fiind iniţial suspendat, iar ulterior, după ce i s-a permis să funcţioneze doar în anumite condiţii, a fost interzis definitiv. Pe cine a deranjat acest ziar şi mai ales de ce?

Directorul Institutului de Medicină Legală (IML) din Târgu-Mureş, conf. univ. dr. Hecser Laszlo, a fost eliberat din funcţie de Ministerul Sănătăţii. Decizia a fost luată miercuri, 13 iulie, ca urmare a unui articol publicat marţi, 12 iulie, în cotidianul Zi de zi, în care se punea problema legalităţii activităţii lui Hecser Laszlo la conducerea IML Târgu-Mureş.pagina 13 pagina 4

Am dat înapoi în 2008. Oare 2012 va fi altfel?

După expunerea totală a brandului de ţară la recenta gală de box, premierul Udrea şi şeful de cabinet Boc se expun acum nemăsurat la ultravioletele soarelui, respectiv la ultrascurtele serviciilor de informaţii, folosind bunuri şi fonduri publice pentru interese mai puţin pudice.

T

Lena, ce te Bute Obreja?

Cât de tare e… Porneşte,

Emile, aerul condiţionat că

mă-ncing aicea tot pălăvrăgind cu

băştinaşii aştia despre frumuseţile

patriei… Uite, ăla seamănă cu Obreja…

Ha, ha… Şi să vină o dată

sepepiştii ăia cu îngheţata,

că le tai din leafă când

ajungem în ţară… Auuzi?

Sincer, ideea mi-a venit

după meciul cu Bute... Şi aşa

SRI-ul ţinea elicopterul ăsta nefolosit de

la ultima operaţiune specială la

Disneyland... Aşa că, mi-am luat copiii

de la Braşov şi i-am paraşutat la mă-sa

acasă şi apoi am pornit, cu Elena şi

frunza-i din dotare, prin lume, să

promovăm România! Bip, bip!

2 Anul VIII, nr. 461 | 18 - 24 iulie 2011

murdăria este buna?

Joaca de-a „murdărirea”Săptămână de foc pentru UDMR. Liderul din umbră al formaţiunii a fost ţinta unui atac politico-medi-atic nemaiîntâlnit până acum de formaţiunea maghiară. Din cel mai „performant” ministru al UDMR, Bor-bely Laszlo a ajuns să fie mânjit de plaga corupţiei. Fără ca totuşi să fie acuzat de ceva.Mulţi l-au etichetat imediat. Şi i-au cerut demisia. Uitând de exemplul lui Teodor Atanasiu care a fost forţat să demisioneze în urma unei plângeri penale, care ulterior s-a demonstrat a fi nefondate. Uitând că uneori pro-curorii se grăbesc să facă dosare cu-sute cu aţă albă. Sau că vor să aibă o ţintă cunoscută pentru a evolua mai rapid în carieră.Mai există şi varianta unei comenzi

politice. De ce tocmai acum a apărut acest dosar? Când UDMR pendula între a rămâne sau nu la guvernare cu PDL. Când Uniunea nu a dorit să fie de acord cu preşedintele în cea ce priveşte împărţirea teritorială. Oare nu este o altă formă de şantaj la ad-resa formaţiunii maghiare? Care sub ameninţare să rămână fidelă porto-caliilor.Citeam în presă că apartamentul în cauză nu era al cuscrei lui Borbely, ci al unei foste profesoare de-a sa. Şi astfel a fost percheziţionat abuziv de cei de la DNA. Nici nu vreau să spun că ministrul este nevinovat. Doar ştim cu toţii cum se comportă administratorii averii pu-blice o dată ce ajung la ciolan. Ce mă miră e valoarea sumei. Pentru 20 de

mii de euro, nu cred că o persoană ca Borbely s-ar mânji cu aşa ceva. Dacă te uiţi în declaraţia sa de avere, îţi poţi da seama că politicianul nu a agonisit averi fabuloase în anii petrecuţi în parlament şi în diferite guverne postdecembriste. Are şi el o casă, o maşină, nişte bani în cont. Având în vedere salariul lui şi al soţiei (care depăşesc 120 de mii lei pe an) nu e greu să strângi aceste bunuri. Dar cine mai crede acum în declaraţiile de avere. Gura târgului pune în spatele ministrului sume fabuloase. Ago-nisite în ani buni de lucrări şi servicii date firmelor de partid. Adevărul stă întotdeauna pe la mijloc.Totuşi nu e normal ca astfel de an-chete să se desfăşoare la televizor. Iar dintr-un om integru să devii peste

noapte cel mai mare corupt al ţării. Întâi dovezile, trimiterile în judecată, condamnările şi apoi talk-show-urile măi băieţi cu ochii verzi. Sau albaştri.

Ionel ALBU

Examenul de bacalaureat, sau mai bine zis rezultatele slabe obţinute de elevi în acest an au şocat o ţară întreagă. Discuţii, dezbateri, camere de luat ve-deri şi câte şi mai câte nu s-au spus de la afişarea rezultatelor şi până în prezent. Între timp, s-au afişat şi repartizările pen-tru clasele a IX-a.

O dată cu afişarea rezultatelor la BAC unii oa-meni politici, şi nu numai, au descoperit cu stu-poare că mai bine de jumătate dintre elevi nu au reuşit să obţină media de promovare. De cealaltă parte, privind rezultatele repartizărilor pe licee a elevilor care au absolvit clasa a VIII-a lucrurile nu arată foarte bine. Privind în perspectivă nu ar trebui să ne surprindă dacă, peste patru ani, boboci din această toamnă nu

vor dar o generaţie cu o promovabilitate fo-arte mare. Cele mai proaste procente de pro-movabilitate în judeţul Mureş s-au înregistrat la Grupul Şcolar din Band. Aici niciun elev nu a reuşit să-şi ia BAC-ul.

Noua generaţie de liceeni condamnată la mediocritateLa toamnă, o nouă promoţie va începe ciclul li-ceal. Aceştia vin din spate cu o pregătire mai mult sau mai puţin solidă. Cea mai mare medie cu care s-a intrat la Grupul Şcolar Band este 7,31. Din care nota la testele naţionale a fost de 5,17. Cea mai mică medie cu care un elev a fost adminis la Band este de 4, 93 cu 2,95 la examen şi 6,92 media anilor de studiu. Cum să le ceri acestor co-pii să ia BAC-ul peste patru ani? La Sighişoara, la Grupul Şcolar de Industrie Uşoară, din 112 elevi, şase au promovat BAC-ul. Şi aici s-a intrat cu me-dii mici în clasa a IX. Prima medie a fost 8,59 iar cea mai mică 4,18. Nici Grupul Şcolar Agricol din Sighişoara nu stă mai bine. Aici din 76 de elevi doar 5 au reuşit finalizeze liceul cu brio. Aici cea mai mare medie de admitere la liceu a fost 8,00, cea mai mică fiind de 4,73.

3,91 media de admitereCea mai mică medie de admitere la liceu în acest an s-a înregistrat la Grupul Şcolar “Traian Vuia” din Târgu-Mureş, unde în dreptul ultimu-lui nume de pe listă era trecută media 3,91 cu 1,70 la testele naţionale şi 6,12 media anilor de studiu. În condiţiile în care la aceste unităţi de

învăţământ, cele mai multe medii de admitere se situează între 4,00 şi 6,50 cum ar putea aceşti elevi să facă faţă peste patru ani unui examen naţional de BAC, uniform aproape ca şi cerinţe?

Lex Tetrix

Medii mici în a IX-a duc la dezastru la BAC

„dăci domle, cum să fac eu aici, 2 plus 2 fac 4 şi cam atât e şi media cu care intru eu la liceu”

uite aşa de mici sunt

salariile profesori

lor

mei. Şi te mai miri

că s-a picat în masă

la bac. noi suntem

profesori nu asiste

nţi

sociali, ce naiba!Reprezentantul sindical al profesorilor

mureşeni Ioan Săcărea sare în apărarea generaţiei de profesori care au speria Bac-ul

mirciulică fă tu repejor un sondaj în care să ies eu şef la CJ iar PdL-ul în topul prefe-rinţelor electoratului. măcar

aşa să ne mai moralizăm şi noi

Şefu’ o să facem la anu’ exact ca în 2008: trân-tim un sondaj de aco-perire pe faţă şi furăm cât mai multe voturi pe

la spate

Cei doi prieteni de la Prefectura Mureş, Marius Paşcan şi Mircea Muntean clocesc noile sondaje de la înălţimea birourilor din Palatul Administrativ

Anul VIII, nr. 461 | 18 - 24 iulie 2011 3o fLoare Cu

muLţi grădinari

Au rămas mai puţin de un an până la alegerile locale de anul viitor. Asta dacă nu ne vom re-organiza şi cine ştie ce tip de ale-geri vom vedea, dacă vom mai avea. Partidele politice se agită şi caută cel mai bun candidat. Alianţele electorale par a se con-tura deja, iar primele nume posi-bile au intrat deja în joc.

Cronologic vorbind, UDMR a ieşit ultimul cu posibili candidaţi pentru localele de anul vi-itor. Benedek Istvan a anunţat trei nume săptămâna trecută: Vass Levente, consilierul ministrului sănătăţii Cseke Atilla, Csegzi San-dor, actualul viceprimar al municipiului Târgu Mureş şi consilierul local David Csaba, şef peste Apele Române. Cei trei au „ieşit la suprafaţă” după ce au fost consultate circumscripţiile din municipiul Târgu-Mureş a UDMR-ului. Desigur aici lucrurile încep să se complice. Vass este singurul de până acum căruia nu i se poate reproşa ceva. Pe plan politic sau profesional. Csegzi Sandor a mai fost candidat şi la începu-tul cursei din 2008 dar mai apoi a fost obligat să facă pasul în spate în favoarea actualului ministru al mediului. Cum este cunoscută ap-ropiere sa de actualul primar Dorin Florea, este posibil ca istoria să se repete. Cât despre David Csaba, unii spun că ar fi făcut prea puţin pen-tru comunitate în ultimii ani. În plus este impli-cat indirect în scandalul recent în care ministrul şi superiorul său Borbely Laszlo este bănuit de fapte de corupţie.

Linişte la USLCreată cu mare tam-tam, Uniunea Social Liberală a promis, de la bun început, că va face sondaje pentru desemnarea candidaţilor. Sondajele sunt încă în desfăşurare. Lista pentru primăria municipiului propusă de USL îi conţine pe Silviu Morariu (PC), Ionela Ciotlăuş şi Sebas-tian Pui (PNL) şi Cornel Brişcaru (PSD). La prima vedere pare o dedicaţie pentru primul „traseist” al oraşului, Cornel Brişcaru. Vocea lui Sebastian Pui este încă prea firavă iar preşedintele PNL Târgu-Mureş, Ionela Ciotlăuş a declarat deja că nu îşi doreşte o astfel de funcţie în administraţia locală. Cu toate acestea, Silviu Morariu este cel mai vocal şi la subiect dintre USL-işti. PC a în-ceput demult să dea semne clare de supărare faţă de colegii din alianţă şi faţă de lentoarea cu care se desfăşoară discuţiile.

Florea aşteaptă glasul poporuluiActualul edil mai doreşte, se pare, încă vreo patru ani. Acesta a declarat că dacă oamenii îi vor cere va candida şi că nu a primit vreo „re-comandare” de la partid în acest sens. Şi dăi cu târgumureşenii în jos, şi dă-i cu târgumureşenii în sus. Florea aşteaptă şi nu spune încă nimic foarte clar. Asta nu este o mare surpriză ţinând cont că de obicei este destul de greu să pri-cepi exact ce este în mintea primarului. PDL nu are alt candiat decât Dorin Florea, dacă vrea să câştige primăria municipiului şi, oricine va intra în cursa finală de anul viitor trebuie să-şi facă bine temele. A nu se confunda lipsa de popu-laritate a PDL cu procentele lui Dorin Florea. Parcuri şi zone de agrement a făcut, i-a tras pe toţi de urechi, s-a luat la bătaie cu toţi iar cei din Valea Rece e mulţi nenică. După cum spune şi Csegzi Sandor, Florea e greu de bătut. Stilul lui prinde la alegătorul de rând, iar discursul

cu decizia care nu mai trebuie să stea „în pixul ministrului” cade bine la urechile supărate ale susţinătorilor PDL care dau vina pe cei de la centru pentru că nu mai pot să apară cu veste portocalii la plimbare. Dacă PDL scade şi mai simţitor în sondaje, Florea ar putea deveni, din nou, independent ceea ce ar fi destul de bine pentru imaginea sa. Cu Brişcaru lătrând

a pustiu şi visând a fi primar, cu un UDMR de-stabilizat de scandalul Borbely şi cu restul de formaţiuni maghiare care abia aşteaptă să-şi pună un candidat a lor, Florea are, acum toate şansele pentru un nou mandat. Depinde de prezenţa la vot, mai ales că am rămas cu un singur tur de scrutin.

Lex Tetrix

Când restul se bat, Florea câştigă un nou mandat

„aşa stai să te ajut dragă, vai ce bine am mai chefu-it noi cu dorinel la nunta de 50 de ani de la Casa de

oaspeţi a Primăriei”


maleficum dixit!

„Chiar dacă se va fura la alegeri, nu se poate fura din mâna cetăţeanului care are ştampila.”

Ioan Hasaşiu, preşedintele Sindicatului Pensionarilor Mureş

“Municipiul Târgu-Mureş ar trebui să-şi vadă de afa-cerile municipiului şi să mai lase comunele în pace.”

Vasile Tătar, primarul comunei Livezeni

“UDMR este totuşi o formaţiune care este capabilă de decizii înţelepte.”

Dorin Florea, preşedintele PDL Mureş

“Nu sunt genul de om care să mă ascund de presă.”Borbely Laszlo,

ministrul Mediului şi Pădurilor

„Dacă cel mai mare act de corupţie face referire la renovarea unui apartament suntem o ţară imaculată.”

Silviu Morariu, prim vicepreşedinte PC Mureş

„Fără să fiu subiectiv cred că este logic şi normal ca mulţi să gândească la posibilitatea ca eu să candidez.”

Csegzi Sandor, viceprimarul municipiuuli Târgu-Mureş

„Cei tineri trebuie îndrumaţi către tradiţii, către fol-clor, să le deschidem ochii către obiceiurile vechi, să nu uite de unde ne tragem, de unde am plecat.”

Vasile Gliga, deputat PSD

„A împinge lucrurile spre un conflict în coaliţie şi o poliţă plătită că nu au fost de acord cu regiona-lizarea propusă de PDL iar mi se pare o copilărie. Lucrurile sunt mult prea serioase pentru a ne juca de-a hoţii şi vardişti.”

Doru Oprişcan, deputat PDL

“Am mai spus şi cu alte ocazii că dacă nu se mizează pe agricultură, suntem la pământ.”

Marian Cornaciu, preşedintele PC Mureş

“Ar fi cazul să ne trezim la realitate şi să ne respectăm producătorii locali şi să cumpărăm pro-dusele noastre. Cred că ar trebui să se găsească o formă legală prin care produsele româneşti să fie protejate.”

Illyes Toth Sandor, consilier judeţean UDMR

“Toate argumentele folosite de actuala coaliţie de guvernământ în şedinţa de joi a Consiliului Judeţean, când s-a respins proiectul privind ref-erendumul, au fost doar de ochii lumii pentru că după cum bine aţi remarcat factorii guvernamen-tali au reluat analiza şi discuţiile pe acest subiect în ideea ca în toamnă să regleze problema aşa cum doresc ei. Să împartă România aşa cum vrea bino-mul malefic PDL-UDMR.”

Alexandru Petru Frătean, preşedintele PSD Mureş

„Importanţa Târgu-Mureşului pentru noi sau pentru mine personal nu este o problemă politicianistă.”

Kelemen Attila, preşedintele UDMR Mureş

Angajaţii Ministerului Apărării şi Internelor din cadrul Sindicatului Poliţiştilor ”Lege şi Onoare” Mureş spun că disponibilizările din Inspec-toratul de Poliţie al Judeţului Mureş nu sunt corecte, fiind afectaţi doar agenţii din stradă. Liderul sindicatului, Gheorghe Cerghizan a atacat în instanţă ordinul ministrului referitor la disponibilizări şi a acuzat conducerea IPJ Mureş că nu a procedat corect fiindcă vor fi daţi afară doar agenţi care lucrează în stradă.“Noi am depus plângeri prealabile la ministerul de interne, IGPR şi IGP, cei care sunt de la fron-tiera, iar tot o data am depus la Curtea de Apel Bucureşti, o cerere de suspendare a executării ordinului ministrului 129 din 23.06.2011. In-spectorul general a spus că, da , se va face per total, la Târgu Mureş au rămas numai ofiţeri, cei din operativ, agenţi de ordine şi circulaţie, dar nu numai la Târgu Mureş ci în întreaga ţară”, a declarat Gheorghe Cerghizan, preşedintele Sindicatului “ Lege şi Onoare” Mureş. Conform liderului de sindicat, din cei 27 de agenţi puşi pe lista de disponibilizări cinci deja au demisionat, iar şapte au decis să se pensioneze şi că pentru îndepărtarea a încă 13 persoane, doar angajaţii de la Serviciul Poliţiei Rutiere şi cei de la Ordine Publică vor fi nevoiţi să susţină un test. ”Pro-blema putea să fie rezolvată altfel, pentru că avem oameni care au peste 60 de ani la alte bi-rouri şi alte servicii, care puteau fi disponibilizaţi şi trecuţi în pensie, exact cum a zis domnul ministru că niciun lucrător din stradă nu va fi disponibilizat. Noi nu suntem de acord cu acest ordin şi vom înainta mai multe procese pe această linie pentru a asigura liniştea acestor poliţişti. Da, la Târgu Mureş urmează să plece numai oameni din stradă, lucrători de poliţie, agenţi de la ordine publică şi circulaţie”, a mai spus sindicalistul. În plângerea înregistrată, miercuri, la Curtea de Apel Bucureşti, prin care se solicită sus-

pendarea ordinului emis de MAI referitor la disponibilizări se arată că prin acest document ”asistăm la o discriminare vădită între lucrătorii din cadrul MAI, marea majoritate a persoanelor care urmează să fie disponibilizate fiind din rândul subofiţerilor, de asemenea discrimi-narea se manifestă şi între lucrătorii din cadrul unor puncte de lucru diferite ale pârâţilor (MAI, IGPR şi IGPF)”. Conform spuselor lui Gheorghe Cerghizan, datorită modul de întocmire a lis-telor cu propunerile de disponibilizare ale IPJ Mureş, situaţia a stârnit nemulţumire în rândul angajaţilor serviciilor vizate. Şeful IPJ Mureş, comisarul-şef Valentin Pescari, a precizat , pentru RTM, că nu ştie ce documente a atacat în instanţă liderul sindical, însă există posturi care trebuie reduse. Valentin Pescari a explicat că vor fi afectate mai multe compartimente din cadrul IPJ Mureş, nu numai de la Serviciul Poliţiei Rutiere şi de la Ordine Publică. PS: Noi sperăm să nu mai auzim vorbele deja celebre: „Ieşi afară...javră ordinară!”

(C.B.)

Disponibilizările de la interne atacate în justiţie

Directorul Institutului de Medicină Legală (IML) din Târgu-Mureş, conf. univ. dr. Hecser Laszlo, a fost eliberat din funcţie de Ministe-rul Sănătăţii. Decizia a fost luată miercuri, 13 iulie, ca urmare a unui articol publicat marţi, 12 iulie, în cotidianul Zi de zi, în care se pu-nea problema legalităţii activităţii lui Hecser Laszlo la conducerea IML Târgu-Mureş.

Păstrat în funcţie din „amnezia” cuivaPotrivit capitolului III, articolul 184, alineat (10) din Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 pri-vind reforma în domeniul sănătăţii, medicii care au împlinit vârsta de 70 de ani nu mai au dreptul să deţină funcţii de conducere în unităţi publice de stat. Ceea ce nu s-a aplicat în cazul lui Hecser Laszlo, care va împlini la data de 27 octombrie venerabila vârstă de 71 de ani, păstrat în funcţie probabil din cauza „amneziei” vreunui funcţionar din cadrul Ministerului Sănătăţii.Destituirea lui Hecser Laszlo de la şefia IML Târgu-Mureş a fost confirmată de Racz Eva, consilier personal al Ministrului Sănătăţii. “A fost aprobat referatul de eliberare din funcţie a domnului Hecser Laszlo. Documentul a fost

semnat ieri (miercuri, 13 iulie – n.r.) şi între timp şi domnul Hecser a fost înştiinţat asupra faptului că este eliberat din funcţie. Urmează ca în scurt timp să se stabilească cine va fi numit director interimar la IML Târgu-Mureş”, a declarat Racz Eva.

Carieră de excepţieHecser Laszlo s-a născut la data de 27 oc-

tombrie 1940, în oraşul Odorheiul Secuiesc, judeţul Harghita. A absolvit Facultatea de Medicină din cadrul IMF Bucureşti în anul 1969 şi practică medicina legală din anul 1979. Deţine titlul ştiinţific de doctor în medicină, gradul didactic universitar de conferenţiar, iar gradul profesional actual este de medic primar legist şi medic primar patolog. În ceea ce priveşte activitatea ştiinţifică, actualul di-rector al IML Târgu-Mureş a publicat 87 de articole şi a avut un număr de 56 de articole comunicate, toate în calitate de prim autor. În vârstă de aproape 71 de ani, Hecser Laszlo a publicat cinci cărţi ca prim autor, trei cursuri universitare şi este coautor la trei cărţi.

Viorel Hădăreanu, noul şef Potrivit prevederilor normative, înlocuitorul lui Hecser Laszlo la conducerea IML Târgu-Mureş va fi persoana care deţine cel mai mare grad universitar din cadrul instituţiei. La ora actuală, în pole position pentru şefia IML Târgu-Mureş se află dr. Viorel Hădăreanu, medic legist din 1991 şi şef de lucrări în cadrul UMF Târgu-Mureş.

Dr. Jekyll

Hecser Laszlo pensionat de Zi de zi

Cine iese din sondajul USL?Cine poate ar fi un răspuns logic, dar cum aici suntem la secţiunea bârfuliţe, avem ceva interesant de spus. Gura târgului vorbeşte că mister Frătean, proaspăt demisionar din serviciul preşedintelui de fier Lokodi Edita Emoke, nu a strâns decât vreo 3 % în sondajul comandat pentru stabilirea viitorului candidat comun la CJ Mureş. Ţinând cont că marja de eroare este, după cum ne spunea săptămâna trecută chiar şeful PSD Mureş, de 2,5 % suntem curioşi să vedem cine a reuşit să depăşească ştacheta lui Sandu Frătean.

Cine ne mănâncă iarbaÎntr-un material publicitar difuzat de munici-palitatea Târgu Mureş în toată presa locală ni se aduce la cunoştiinţă că s-au cosit vreo 100 de hectare de teren şi că astfel munici-palitatea vine în sprijinul micilor fermieri dân-du-le fân. Asta îmi aduce aminte de şlagărul „vând fân”. Sursele noastre spun, însă, altce-va. Se pare că recolta ierbivoră de anul acesta va fi folosită pentru hrănirea animalelor de la ZOO pe timp de iarnă. Oricum, Dorin Florea a botezat deja o lamă, joi a vizitat puii de tigru, aşa că trebuie să se asigure că animalele vor avea cele mai bune condiţii pentru a trece iar-na cu bine. Ce să-i faci, materialele electorale trebuie şi ele întreţinute

Unde ajung statuile când se ducPiaţa Teatrului din Centrul nostru cel de toate zilele era, înainte de mega şantierul demarat în 2008, decorată cu nişte statui interesante, unice, se pare, în arealul românesc. Dacă trecând prin centru v-aţi întrebat unde au ajuns aceste statui vă spunem noi. În cetatea medievală. Nu sunt expuse frumos undeva, sunt aruncate în spatele unei clădiri ce mai de mult ar fi adăpostit nişte grajduri. Probabil aşteaptă să se elibereze o maşină a Primăriei pentru a fi transportate la un centru de re-ciclare.

Poliţişti din toată ţara au protestat în trecut împotriva măsurilor de austeritate. Acum vor proceda oare la fel?

cum???? Sunt printre cei mai bine plătiţi manageri de la

Romgaz şi eu nu ştiu? ia să-mi sun contabilul că e pedelist şi

sigur mă fură.

Consilierul judeţean Cristian Cioban nu mai ştie cât câştigă la SNGN Târgu Mureş. Mii sau zeci de mii de lei lunar?

Doi aleşi locali UDMR care au gustat din dulceaţa executivului Primăriei vor cu tot dinadinsul să câştige primăria. Parol!

măi levi deschide şi tu ochii că vorbim aici de lucruri serioase. dacă mă sprijini pe mine să fiu candidat la primărie promit că te fac

viceprimar din nou

ce somn mi-e....visam că sunt pe plajă în turcia şi îmi dansează alea din buric

c'est la vie

Anul VIII, nr. 461 | 18 - 24 iulie 2011 5Sfetnicii băRbieRului

Cine spunea, că este greu să fii maghiar în România se înşeală crunt. Mai ales dacă te mişti în cercuri înalte. Vorbim aici, de exem-plu, despre consilierii personali ai ministrului Mediului. Care nu o duc prea rău cu salariile sau afacerile. De săptămâna trecută nu se simt însă prea bine. Mai ales că începe să miroasă a probleme cu deneaul cel rău.

Săptămâna trecută două nume cunoscute din Târgu Mure au ţinut cap de afiş în presa centrală şi locală. Borbely Laszlo şi Szepessy Szabolcs, doi politicieni ai UDMR care au intrat în vi-zorul DNA pentru trafic de influenţă. Nu intrăm în amănuntele acuzelor procurorilor. În schimb ne interesează cine sunt ei cu adevărat aceşti consilieri ai ministrului Mediului?

Szepessy cel cu firme de turismCel mai cunoscut dintre ei este nimeni altul decât Szepessy Szabolcs, cunoscut patron de firme din oraş. Szepessy este acţionar la firma de turism Best Tours SRL împreună cu Stucz Timea, un alt fost consilier al ministrului. Societatea înfiinţată în urmă cu patru ani, are sediu în Târgu Mureş şi se ocupă cu activităţi turistice. Conform datelor publicat de ministerul finanţelor societatea nu o duce prea bine din punct de vedere financiar, având doar 4 angajaţi şi un profit de 1500 lei pe anul 2009. Nu acelaşi lucru îl putem spune despre SC Mauri-tania SRL, care are acelaşi domeniu de activitate şi structură a acţionariatului ca şi Best Tours SRL dar care a obţinut imediat după înfiinţare profituri consistente. Consilierul mai este impli-cat ca şi acţionar şi în firma West Trade SRL din Târgu Mureş care se ocupă de „comerţul cu ridicata nespecializat de pro-duse alimentare, băuturi şi tutun”. Nici această firmă nu pare să-i aducă prea mult profit, pentru că în 2008 a avut o pierdere de 20 de mii lei în timp ce în 2009 un profid de doar 4 mii de lei. Aici Szepessy este partener cu Kibedi Zoltan, angajat al unei televiziuni maghiare din Târgu Mureş unde lucrează şi fratele său Szepessy Előd. O altă societate aparţinând familiei Szepessy este SC Perspectiva Marketing & Consulting SRL care se ocupă de activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management. Nici această firmă nu prea pare profitabilă, înregistrând în ultimii ani mai multe pierderi decât câştiguri, fiindu-i întreruptă temporar activitatea. Din salariul de consilier ministerial, Szepessy Szabolcs a câştigat în ultimul an fiscal aproximativ 2400 lei lunar. Cam puţin pentru viaţa costisitoare din capitală. Nu credeţi?

Consilier al ministrului, angajat ca „manipulator marfă” la propria firmăUn alt consilier al ministrului cu preocupări cel puţin interesante este şi Vajda Loránd Hunor. Acesta, pe lângă poziţia oficială avută pe lângă Borbely, mai ocupă un post de „manipulator marfă” la SC Shadows Logistics SRL şi postul de referent la Parlamen-tul României. În total câştigă aproximativ 2000 de lei lunar. În acelaşi timp este acţionar la SC Kiwi Sun SRL din Târgu Mureş, societate care se ocupă de activităţi de întreţinere corporală. În acelaşi timp, „manipulatorul de marfă” din cabinetul lui Borbely este şi acţionar la firma care l-a angajat pe acest post. Împreună cu acelaşi Kibedi Zoltan care era partenerul cercetatului Szepessy Szabolcs. Vajda mai este partener de afaceri cu alţi doi sfătuitori al ministrului mediului: Szőcs Attila şi András Gabriella în firma SC Flintstones Agency SRL, care se ocupă cu „activităţi de editare a cărţilor”. Aşa că nu ne-am mira dacă am afla că unele volume de poezie ale lui Marko Bela ar fi editate la această firmă.

Szőcs, András şi Kelemen „mulţumiţi” doar cu o firmăAlţi trei consilieri ai lui Borbely implicaţi în afaceri sunt Szőcs Attila,

András Gabriella şi Kelemen Attila Márton. Despre primii doi am scris mai sus că sunt acţionari la SC Flintstones Agency SRL, care se ocupă cu „activităţi de editare a cărţilor”. Fiul deputatului şi în acelaşi timp preşedinte al UDMR Mureş, Kelemen Attila Marton este acţionar şi administrator al firmei Hobby Tours SRL, societate care se ocupă de rezervare şi asistenţă turistică. Din păcate afa-cerea nu prea a mers, fiindu-i întreruptă activitatea din 2009. Szőcs Attila este unul dintre cei mai bine plătiţi consilieri ai mi-nistrului, cu un salariu lunar de 3000 de lei. La salar se adaugă redevenţa primită ca şi consilier al unui birou parlamentar de 1000 de lei lunar. András Gabriella, membră al Consiliului de Administraţiei al SN Radiocomunicaţii SA Bucureşi, câştigă lunar de la Borbely 3000 de lei, iar de la UDMR ca şi tehnoredactor, 3663 lei anual. Kelemen Attila, conform declaraţiei sale de avere are mai multe activităţi în afara aceleia de consilier ministerial. Fiul deputatu-lui de Mureş câştigă de la Borbely 2000 de lei lunar. În plus este director la SC Eco Logic Consulting SRL din Târgu Mureş unde câştigă aproximativ 1100 de lei lunar. Kelemen mai câştigă aproximativ 1600 de lei lunar de la Universitatea Ecologică din Bucureşti şi de la Societatea Ornitologică Română, cu care are încheiate contracte civile.

Peti cel cu geanta ministerialăConsilierul local târgumureşean, Peti Andras este şi consilier personal al ministrului Borbely. Îl însoţeşte în aproape toate deplasările din ţară. Unii zic că îi cară doar geanta. Noi spu-

nem că sunt răutăcioşi. Pentru că Peti i-a însoţit pe procurorii anticorupţie la percheziţionarea apartamentului cuscrei mi-nistrului Laszlo Borbely. Peti nu este acţionar sau administra-tor al vreunei firme, dar este implicat în mai multe activităţi politico-juridice. De exemplu este director al Institutului de For-mare Profesională a Adulţilor "Agora", Târgu Mureş, membru al Fundaţiei Social Umanitare „Novum Forum” Târgu Mureş, membru al Asociaţiei de prieteni Baja-Târgu Mureşi membru al Asociaţiei Schola Particula 1557-200 Bolyai din Târgu Mureş. Toate aceste calităţi nu sunt retribuite în nici un fel, sau cel puţin aşa spune Peti în declaraţia sa de avere.La capitolul venituri, alesul local nu o duce rău. Doar de la minis-ter primeşte frumoasa sumă de 2700 lei lunar, în timp ce pentru consilierea juridică a Grupului Şcolar „Constantin Brâncuşi” din Târgu Mureş a mai primit 1000 de lei. De la consiliul local Peti mai câştigă aproape 500 de lei pe lună. În total veniturile sale se ridică la aproximativ 4200 de lei.

Albeta Ionescu

Micile mari afaceri ale consilierilor lui Borbely

Szepessy Szabolcs este unul dintre fii lui Szepessy Laszlo, şeful de cabinet al lui Marko Bela. Laszlo mai are un fiu, Elod, care conduce Erdely TV, un post de televiziune gigaudemerist făcut pe bani mulţi din Ungaria, cu sediul la Târgu-Mureş.

uite aşa le arăt eu

celor de la dna! ce

cred ei? mă complic eu

pentru douăjdemii? e

făcătură...

Şefu’ eu le-am zis să nu intre la mata în

casă dar nu m-au as-cultat. au vrut să vă

ia şi geanta da’ m-am ţinut cu amândouă

mâinile de ea...

Omul era amărât, nu-şi mai primise banii pe lucrări de

mult...cum să-l refuz. mai ales că avea şi tată deputat...

Anul VIII, nr. 461 | 18 - 24 iulie 2011 7csegzi sandor are un dor

Viceprimarul Csegzi Sandor este unul dintre potenţialii candidaţi ai UDMR pentru fotoliul de primar al municipiului Târgu-Mureş. Procedura internă a UDMR presupune parcurgerea unor etape înainte de decizia finală. Cine, ce şi cum se va învârti pentru a trage biletul câştigător?

Reporter: Cei din CNMT şi PCM au fost nemulţumiţi de numele anunţate de Bene-dek Istvan. De ce nu a fost agreată propu-nerea lor?Csegzi Sandor: Ei au avut o singură propunere în persoana lui Boloni Laszlo. Acesta era singu-rul nume care putea fi luat în serios pentru că a apărut şi în 2008 şi deci poate fi luat în cal-cul şi în 2012. Noi ştiam că dânsul nu doreşte, cel puţin informaţia oficială pe linia noastră a fost că dânsul nici în 2008 şi nici acum nu a dorit să participe la această confruntare. Cred că este foarte logic că după 21 de ani, UDMR nu vrea să renunţe la un reprezentant, la o în-cercare a UDMR pentru Primărie. Totuşi este deocamdată greu în reprezentarea maghia-rimii din România. Noi nu putem discuta fără regulile noastre interne, fără procedurile noas-tre pe nume. Principii putem discuta, dar nume nu putem discuta până când nu avem făcută toată procedura în sistemul nostru.

Rep.: Care sunt paşii ce trebuie urmaţi pen-tru desemnarea candidatului?C.S.: Paşii sunt după cum urmează. Noi avem

circumscripţii, 13 circumscripţii în organizaţia Târgu-Mureş. Aceste circumscripţii se organizează exact pe structura fazei următoare care e municipiul, pe structura judeţ şi pe struc-tura naţională. Deci şi dânşii au Consiliu, şi dânşii au preşedinte şi regulamentul este asemănător pentru fiecare. Ei anunţă o întâlnire şi la această întâlnire se fac propuneri. Le analizează şi se ia o decizie. Această propunere vine la centru, la organizaţia municipală. După ce fiecare din cei 13 şi-au exprimat părerea poate că e un singur nume, poate că sunt trei. În 2008 au fost două nume, a fost numele meu şi a ministrului Bor-bely. Atunci în faţa trimişilor circumscripţiilor şi delegaţiilor în acest „mini-parlament” al organizaţiei municipale sunt ascultaţi cei care sunt potenţialii candidaţi şi se votează secret nu-mele celui care este preferat. Acest nume este trimis către mini-parlamentul judeţean, dânşii trebuie să vizeze, pot să aibă o părere contra-rie, pot să aibă o altă propunere. Evident că asta reprezintă un conflict şi deja este o situaţie care trebuie rezolvată. De aceea există Biroul Per-manent la nivel naţional care, la rândul lui, tre-buie să vizeze această propunere. Astfel avem acea persoană care este susţinută de întreaga organizaţie la toate nivelurile deci are o putere şi poate reprezenta organizaţia.

Rep.: Discuţiile cu cele două formaţiuni nu au dat roade?C.S.: Evident noi putem purta discuţii princi-

pale cu celelalte organizaţii, care împreună cu noi doresc să susţină un candidat cu şanse de reuşită. Acest candidat, dacă am avut deja discuţii şi au fost nişte nume acolo, poate să apară pe lista de propuneri în UDMR care, după aceea să fie agreat la întregul nivel. Suntem acuzaţi câteodată, chiar şi în zilele acestea, că vrem să facem o propunere şi apoi ei să vină după noi. Nu asta este ideea. În organizaţie discutăm şi acele nume care au fost vehiculate în discuţiile anterioare, dar acestea sunt pro-bleme interne care nu trebuie să se desfăşoare în faţa presei, nu pentru că ar fi secrete, mai ales că şedinţele sunt deschise. Procedural tre-buie să facem aşa pentru că orice nerespec-tare de regulă slăbeşte organizaţia şi slăbeşte reprezentantul nostru.

Rep.: Cum s-a ajuns la aceste trei nume?C.S.: S-au trimis nişte foi cu întrebări, nenomi-nale, unde am întrebat dacă are propuneri, fără să înşirăm o listă, pentru candidat la Primărie. Ce părere are despre activitatea con-silierilor locali, ce propuneri are şi din aceste documente noi am tras nişte concluzii şi astea sunt concluziile.

Rep.: Este un dezavantaj experienţa din 2008?C.S.: Dacă mă întrebaţi pe mine, fără să fiu subiectiv, cred că este foarte logic şi foarte nor-mal ca să se gândească mulţi la posibilitatea ca eu să candidez. Evident este un handicap că

în 2008 am fost nominalizat şi am fost ales de organizaţia municipală şi apoi a trebuit să fac un pas înapoi, dar sper că în această perioadă electorală voi putea să fiu mult mai eficient în a dovedi capacităţile mele.

R.: Cât de greu e câştigat în faţa lui Dorin Florea?C.S.: Este greu de bătut.

Sanda VIŢELAR

Csegzi şi candidatura la Primăria Târgu Mureş

Vicele Cegzi a dat înapoi în 2008. Oare 2012 va fi altfel?

„domnu Hasaşiu hai să ţin eu foile să vedeţi mai bine unde semnaţi. si-gur că noi ţinem cont de toţi aici la usL. sindicatul vostru e important, că doar la voi e grosul voturilor.”

ce spui? a sunat guardiola că au ne-voie de un manager la Barcelona? Fugi dom’le d-aici cu veştile astea proaste... oricum, n-am timp de aşa ceva, că

vin alegerile şi Liga lui Mitică... spune-i că poate îi acord 5 minute când ne

vedem în champions League...

Fosta secretară a PDL Mureş frumoasa Gabriela Oşan a ajuns, datorită multiplelor sale competenţe, şefa Direcţiei de Şcoli din Primăria Târgu Mureş

Cum ne-a obişnuit şi întrecut, Sindicatul Pensionarilor din Mureş în frunte cu şeful său bătrânul Ioan Hasaşiu, sprijină pe cine promite mai mult. De data aceasta merge cu conservatorii lui Morariu

silviu unde să semnez, că nu prea mai văd

bine?


unde o fi foarfeca?

Actualii guvernanţi ai ţării şi-au făcut un obicei din a inaugura degeaba. La Târgu Mureş Dorin Florea a inaugurat pasajul subteran din Piaţa Victoriei de mai multe ori, fără să-l deschidă. Boc a tăiat panglici la autostrăzi de câţiva kilometri iar recent „blonda lui Băse”, Elena Udrea, inaugurea-ză complexe balneare fără să le şi deschidă turiştilor. Se întâmplă la Praid unde o inves-tiţie de 3 milioane de euro este lăsată de izbelişte de autorităţi.

La câţiva paşi de staţiunea Sovata, comuna Praid atrage turiştii din toată lumea cu salina şi apele balneare ale zonei. Zeci de mii de oameni vizitează anual zona pentru a beneficia de efectele terapeutice ale sării. Cei de la Ministerul Turismului s-au gândit că locul este numai bun să găzduiască un complex balnear, care să

îmbine relaxarea şi băile termale. Aşa că la sfârşitul anului trecut, mai precis în luna decembrie, ministrul Elena Udrea a inaugurat la Praid complexul care valorează nu mai puţin de 3 milioane de euro. „Este un complex finanţat 90% din fonduri de la Ministerul Turismului. Sunt două bazine mari, unul cu apă termală iar celălalt cu apă rece. De luni de zile facem eforturi considerabile pentru găsirea unui partener credibil, cu perspective pe termen lung şi cu dorinţa de a investi în Praid ” a declarat Bokor Alexandru, primarul comunei Praid. După mai bine de şapte luni de la in-augurare, porţile complexului sunt încuiate iar lucrările nu sunt încă finalizate. „Se lucrează acum la introducerea apei termale în clădire”, mai spune edilul local. Cu alte cuvinte, în decembrie s-a inaugurat un complex care nu funcţionează.

Costuri prea mari de întreţinere alungă agenţii economici interesaţiDeşi nu se recunoaşte încă oficial, motivul principal al acestei situaţii cel puţin ciudate, este faptul că respectivul complex are costuri de întreţinere extrem de mari. Astfel, cei care ar dori să-l ia în administrare şi folosinţă îşi dau seama că nu ar fi rentabilă funcţionarea sa. Doar pentru încălzire s-ar cheltui aproximativ 60000 de lei lunar. Primarul însă este de altă părere şi spune că

activitatea este profitabilă, dacă este făcută de experţi.

Ca la noi la nimenea!Cei care vizitează zona (complexul se află chiar la baza drumului sării din Praid) sunt cel puţin intrigaţi de situaţia complexului. Nu înţeleg cum se pot cheltui atâţia bani fără nici un rost sau vizi-une. „Cred că doamna Udrea a vrut doar să ciocnească un pahar de şampanie. Nu să deschidă cu adevărat complexul”, ne-a spus unul dintre vizitatorii Praidului. Oamenii nu înţeleg de ce şi-a asu-mat cineva meritele fără ca lucrarea să fie finalizată. „Tipic româ-nesc ce să spun altceva. Panglica e principalul pentru politicieni nu altceva”, s-a descărcat un localnic. Turiştilor le pare rău că nu pot încă să se bucure de avantajele unui astfel complex. „Este o porcărie şi o rea conducere din partea autorităţilor. Este total absurd ca în plin sezon să fie închis acest complex mai ales dacă este gata. Cred că este ceva în spate”, s-a plâns un alt turist.

Panglicile ministresei Udrea şi sarea de la Praid

Complexul balnear de la Praid a costat 3 milioane de euroPrimarul comunei, Bokor Alexandru nu a găsit nici un doritor pentru administrarea complexului

Data finalizării lucrărilor a fost „prelungită” cu încă un an de edilice ne invadează oraşul cu gazele lui nocive

9Anul VIII, nr. 461 | 18 - 24 iulie 2011

vreau să tăiem panglica!

Inaugurare pentru ochii lumiiMinistrul Turismului, Elena Udrea a venit în comuna Praid la sfârşitul anului 2010 şi a participat la inaugurarea complexului balnear care ar fi trebuit să fie un punct de atracţie pentru turişti. „Aproximativ 3 milioane de euro ar fi investiţia. Am achitat toate datoriile până la sfârşitul anului dintre cele care erau convenite prin contract. Cred că este o investiţie care va creşte mult şi co-munitatea, dar va creşte mult şi importanţa (zonei -n.r.). Aveţi mina de sare de la Praid pe care dorim să o punem în valoare aici şi credem că în acest frumos peisaj natural dacă există aceste posibilităţi de agrement va fi o atracţie mai mare pentru turişti şi va avea un succes şi mai mare la turismul de sănătate, la turis-mul balnear’, a declarat Elena Udrea în decembrie 2010. Udrea se lăuda la inaugurare cu faptul că încep să se vadă rezultatele strategiei de investiţii pe care a gândit-o, în sensul că proiectele de investiţii sunt realizate unul câte unul ‘’şi în felul acesta avem şi noi mulţumirea că se întâmplă ceva în urma noastră’. Pro-blema este că lucrurile se mişcă cu viteza melcului. Iar guvernul reprezentat de Udrea lasă în urma lui numai sărăcie şi dezastru.

Ionel ALBU

Parcarea complexului este pustie, doar câinii din locali-tate pot parca în eaComplexul are şi acum porţile închise

Deşi este finalizată, clădirea în care ar trebui să funcţioneze centrul balnear nu este deschisă turiştilor

stai liniştită măi nuţi...eu

am inaugurat de mai multe

ori un pasaj şi nici acum nu

l-am deschis şi pentru aia

tot primar o să fiu...

Şefu nu fiţi supărat. o să-i dăm drumu’ înainte de alegeri că poa-te mai primim nişte voturi şi noi

Boc, Udrea şi Florea, trei politicieni democraţi-liberali obişnuiţi cu inaugurările fără fond


marchons, marchons!

Profesorul Liviu Burian lua calea Franţei în 1991 pentru a-şi desăvârşi cariera didactică. Pornit de la Reghin, a făcut apoi liceul de informatică la Cluj, Facultatea de Fizică la Bucureşti, după care a revenit în oraşul natal, unde a predat la cele două licce din oraş, în perioada 1985-1991. Pe 14 iulie, Ziua Naţională a Franţei, l-am găsi (prin intermediul telefonului) tot la şcoală, la Liceul General Tehnologic Public Condorcet, din St. Quentin, în nordul Franţei. Ne-a povestit despre Franţa, despre România, despre şcoală, din prisma celor două decenii în slu-jba învăţământului petrecute pe tărâm francez.

Reporter: Cum s-a născut ideea plecării în Franţa ?Liviu Burian: În 1990 apele s-au cam tulburat în România. În loc să se apuce lumea de treabă, forţele lucrau pentru cine e român, pentru cine e ungur, şi lucrurile de la început au început să fie tulburi. Ca tânăr profesor încercai să-ţi trasezi o viaţă corectă şi altfel, prima idee a fost continuarea studiilor şi realizarea în alt loc. Aşa că am plecat în Franţa în 1991, după ce am demisionat de la liceul din Reghin. Aici, cu o diplomă universitară nu puteai deveni nimic. Astfel cu ajutorul unor prieteni am găsit un job, care mi-a permis să fac un prim an de şcoală doctorală, după care am obţinut o bursă de doc-torat, devenind conferenţiar. Am dorit să mă orientez spre management şi organizarea învăţământului, şi m-am întors în învăţământul secundar, am predat câţiva ani în diferite eşaloane, în licee de aici din Franţa, am dat din nou concur-suri, am devenit profesor titular de matematică, de fizică, şi din 2003 sunt de meserie director.Actualmente sunt director pe o structură , un ansamblu de licee, e vorba de Liceul Tehnologic Condorcet. Saint Quentin, la o distanţă de 100 de kilometri de Paris, în nordul Franţei.

Rep.: Cum aţi găsit Franţa?L. B.: În Franţa, chiar dacă eşti străin şi al nimănui, şi te poţi baza doar pe câţiva prieteni, integrarea este uşoară într-un sistem care e ordonat şi corect. Se spune că francezii sunt reci, mândrii şi naţionalişti, şi oamenii te privesc aşa cum îi priveşti, dar nu am avut probleme de integrare, nu am simţit ostilitate, pot să spun acum, chiar dacă au trecut 20 de ani, cum spu-neam şi acum 10 ani că între francezi mă simt francez .

Rep.: Cum a fost fără mineriade şi alte evenimente care au ţinut capul de afiş în România ultimilor 20 de ani ?L. B.: Am prins şi eu anumite evenimente. Imediat după Revoluţie când mergeam de la Reghin la Târgu Mureş, drumul e tăiat de un tanc, şi ţi se cereau actele, şi nu ştiai dacă e bine să răspunzi în româneşte sau ungureşte. În ce priveşte perioada de după 1991, au venit cei cu „luminiţa de la capătul tunelului”, apoi mineriadele, toate acestea au fost progra-mate, iar termenul de Revoluţie pentru mine nu e relevant, a fost înscenare şi nimic mai mult.

Rep.: Cum vedeţi România după 20 de ani în Franţa?L. B.: Din păcate s-a făcut orice, doar treabă nu. Semnele de antigospodărire le-am perceput încă de la început. Ce m-a in-trigat foarte tare e că nu se mergea înspre bine, eu nu pot concepe ca din ’90, când România era a românilor, fără dato-rii, în care exista o economie nu a ajuns să se pună pe picioare. Nu ştiu, înainte de acele privatizări de după ’90, primele fiind

ale FSN-ului, unde tovarăşii directori au devenit acţionari, iar înainte de acest lucru s-a făcut împroprietărirea celor care lo-cuiau în apartamentele de stat la nişte preţuri ridicole. Această depatrimonizare a statului a lăsat celor mici ceea ce mai putea fi lăsat, închegându-se o nouă clasă a omului capitalist. Până la urmă cineva trebuia să devină proprietarul statului, dar statul cu ce s-a ales ? Nu s-a ales cu nimic, şi atunci de unde şcoală, de unde spital, de unde drum, iar lipsa gospodăririi a fost una crâncenă.

Rep.: La noi tocmai s-a terminat Bac-ul. Cum a fost el în Franţa ?L. B.: Aici sunt 13 feluri de bacalaureate diferite, bacalaureat general, cu 4 tipuri, bacalaureate tehnologice, 4-5 terţiare, şi în paralel Liceul profesional, care oferă 20-30 de diplome diferite, toate incluse în structura Bacalaureatului. Despre rezultate, ele sunt în medie undeva la 80 la sută promovabili-tate. În ce priveşte liceele pe care le coordonez, a fost un an surprinzător de bun, şi voi încerca să fac publicitate în jur pen-tru a face ca recrutarea în licee să crească.

Rep.: În România s-a picat pe capete la Bac şi procentul de promovabilitate s-a cam diluat. L. B.: În România cam toate s-au diluat, şi dacă le punem cap la cap pe toate, cine sunt profesorii, cum sunt ei recrutaţi, cum sunt plătiţi, cum îi tratează sistemul, lucrurile aproape pot fi înţelese. Ceea ce este catastrofal este că, aşa cum merg lucru-rile acum în România, copilul de mic învaţă că pentru a avea o notă mare nu e neapărat nevoie să înveţi şi totul se poate aranja. Şcoala nu cred că mai este ceea ce a fost.

Rep.: 14 iulie, Ziua Franţei. Cum veţi sărbători ?L. B.: Eu de la ora 6 dimineaţa sărbătoresc prin muncă, dar asta este o alegere personală, e linişte, am lucruri complexe de făcut, astfel ca peste două-trei săptămâni să fie totul aran-jat şi organizat pentru luna septembrie. Este vorba de or-ganizarea activităţii a 240 de profesori, cam 77 de clase de nivele şi specializări diferite. Având în vedere că în urmă cu câteva zile s-au încheiat înscrierile, acum vin listele de copii cu opţiunile acestora pentru liceu, deci este o muncă destul de complexă, şi trebuie făcută ok deoarece orarul căruia eu îi voi da drumul va ritma viaţa întregii comunităţi, timp de un an pentru 2500 de elevi.

Rep.: Alţii au dărâmat Bastilia pe când în România înfloreşte corupţia?L. B.: În ce priveşte Revoluţia franceză, ea a fost făcută de tineri, şi nu a fost o revoluţie fără violenţă. În România, nu am fost în stare să spunem cadrelor să se dea la o parte. Noi, tinerii de atunci, am fost crescuţi cum am fost crescuţi, să ascultăm, să ni se arate drumul. Au fost forţe pregătite în 1990, să ne arate drumul şi ce a urmat se ştie.

Rep.: Acum şeful statului e Băsescu. De ce credeţi că a refuzat Sarkozy să dea mâna cu el ?L. B.: Era perioada când se discuta despre romi, şi a existat acel gest. E greu de interpretat gestul lui Sarkozy, dar nu cred că e vorba de ceea ce se întâmpla în acel moment, de subiec-tul cu emigrarea romilor. Mi-e greu să interpretez.

Rep.: Romii sunt o problemă în Franţa ?L. B.: Romii au plecat cam peste tot în Europa. Înainte să e xiste aceea concentrare în Franţa, ei erau majoritari în zonele mai calde, în Italia. Societatea italiană a reacţionat, populaţia, me-dia a început să manifeste ostilitate faţă de romii veniţi din România şi atunci aceştia au fost împinşi spre nord, către sudul Franţei, în marile oraşe. Din ceea ce am văzut, pe terito-riile unde se instalează aceste comunităţi de romi, viaţa rivera-nilor, a vecinilor devine una penibilă,

Rep.: Un gând pentru profesorii şi elevii din România ?L. B.: Actualilor profesori nu ştiu ce le-aş putea ura, pentru că aşa cum merg lucrurile acum în România, orice aş putea deveni, dar nicidecum profesor. Elevilor în schimb, ar trebui să-i îndrumăm să fie serioşi, să mai închidă televizorul, să-i asculte pe profesori, să se lase duşi de şcoală, pentru că este cam singurul drum care îi poate duce şi îi poate plasa corect în România în sfera socio-profesională sau în Europa.

Rep.: Vă e dor de acasă ?L. B.: Casa mea este unde sunt eu acum. Cu mama tocmai am vorbit la telefon, ea vine la mine constant. Am regretul că în perioada când devenisem universitar, 1995-2000, a existat un gând despre cum ar fi să mă întorc în România, la catedră, dar condiţiile erau de neacceptat. Trebuia să devii al cuiva, trebuia să cotizezi undeva, şi astfel am renunţat.

Rep.: Ce rol ar trebui să aibă presa în România ?L. B.: E greu de dat un răspuns. De multe ori jurnaliştii au pus anumite puncte pe i, dar nu s-a schimbat şi nu se va schimba nimic datorită acestui fapt. Este vorba despre o stare generală, şi nu vreau eu să analizez situaţia din România care este complexă. Cred că România nu e condusă de români. Acum România este într-un context în care totul este cam vândut şi acţionarii nu sunt neapărat Băsescu şi cei care-i vedem la televizor, cei care conduc lucrurile.

A consemnat Alin ZAHARIE

De vorbă cu profesorii mureşeni stabiliţi în Franţa

Liviu Burian: “În Franţa sunt 13 feluri de bacalaureate diferite”

Anul VIII, nr. 461 | 18 - 24 iulie 2011 11strop de sport

FCM Târgu-Mureş a revenit acasă după can-tonamentul efectuat în Austria în perioada 28 iunie-13 iulie. N-a mai disputat ultimul joc cu formaţia rusă Krylya Samara, la solicitarea conducerii mureşene, nemulţumită de starea terenului ales de către ruşi. Lotul este în mare parte definitivat. Din cel deplasat în Austria, i-au „pierdut” pe fundaşii Marder şi Brok. Cei trecuţi prin probe şi au evoluat câte un joc, au fost declaraţi „respinşi” de Sabău.De consemnat faptul că în nicio partidă nu au înscris ambele formaţii. Cu excepţia primului joc, încheiat 0-0, fiecare partidă s-a încheiat cu victorie la zero.

Vă batem...ca ButeDacă ultimul amical a fost anulat, cel cu vi-cecampionii bulgarilor de la Levski Sofia a fost doar scurtat cu câteva minute. Bulgarii conduceau cu 2-0. Motivul întreruperii: după o intrare dură a lui Issa Ba, care a şi văzut cartonaşul roşu, aproape s-a iscat o încăierare. Noul sosit, Halison l-a imitat cu 5 minute înainte de final şi arbitrul partidei a decis întreruperea jocului. Sperăm că după plecarea lui Bruno Fer-nandes, liderul eliminărilor în Liga I, acesta să nu-i fi predat ştafeta lui Issa. Oricum acesta are un fizic mai puţin impunător decât Bruno. Început greu de campionatCampionatul începe cu jocuri grele: Dinamo şi CFR Cluj. Avem o revanşă de luat faţă de Din-amo. Trei meciuri, trei eşecuri. Una, cu greu în Cupă, două categorice în Liga I. Echipa a dovedit că poate pune probleme oricărui ad-versar şi se consideră că noii sosiţi sunt su-perior valoric celor plecaţi. Suporterii aşteaptă confirmarea. Altfel...

Bute de Mureş

FCM a dat sau a luat gol(uri)

Bilanţul mureşenilor:

FCM - Anorthosis Famagusta (Cipru 1) 0-0FCM - Cernomorets Odessa (Ukraina 1) 0-1FCM - Lombard Papa (Ungaria 1) 2-0 FCM - Petrzalka (Slovacia 2) 2-0FCM - Levski Sofia (Bulgaria 1) 0-2FCM - Spartak Myjava (Slovacia 2) 1-0

Multipla campioană naţională la popice fe-minin, Romgaz Electromureş Târgu-Mureş se pregăteşte de sărbătoare. Are 24 de tit-luri naţionale (ultimele 11 consecutive), Cupe Mondiale şi multe altele, dar n-avea arenă la standarde internaţionale. A disputat ultimele jocuri internaţionale doar pe arene străine. În afara ţării sau în judeţul Hunedoara, cele de „acasă”. Va avea în curând una „pe bune”.

Imediat după disputarea ultimei etape, are-na mureşeană a intrat în renovare. Au fost schimbate pistele, adică s-au spart cele tur-nate şi au fost montate altele, din plăci, aşa cum cere regulamentul. Lucrările au costat 67.000 euro, adică plăcile şi montajul. Cea mai mare parte din cheltuieli au fost supor-tate de Romgaz sponsorul principal. Restul banilor au fost daţi de club şi de Primărie. Unii nu mai au, iar de la restul... banii vin când vin. Deşi lucrările trebuiesc terminate, fondurile s-au cam epuizat. În toamnă mul-tiplele campioane vor evolua acasă şi vor să organizeze cât de curând şi un turneu final de Champions League.

La ce sunt buni bărbaţii ?Există însă şi o echipă masculină. Au ratat podiumul la turneul final iar ca sancţiune cei de la club i-au pus la muncă ! Băieţii, foarte harnici au trecut la treabă şi din fericire, unii dintre ei sunt chiar cunoscători în domeniu. Astfel, lucrările se află în grafic. După ce au disputat o mulţime de jocuri în deplasare pe banii lor iar s-au prezentat la unele competiţii nu s-au prezentat din lipsa fondurilor, băieţii au trecut la fapte. Tot pe piste. Lucrările se află în faza finală, arena va fi o adevărată bijuterie. Însă trebuiesc schimbate şi bilele pentru ca să fie mai mare contrastul între cu-lorile acestora, a pistelor şi restul decorului.Până una alta, arena Electromureş va fi una care poate aduce echipe renumite din Europa la Târgu-Mureş. Disciplina abia mai are câteva echipe în prima divizie din România, este prea puţin cunoscută, dar în unele ţări sunt lansatori de bile care au salariul fotbaliştilor din campionatul nostru. Diferenţa ? Unii vor să dea gol, alţii se feresc să dea în gol.

Mihai Vereş

Issa Ba s-a comportat ca un boxer în pregătirea din Austria a FCM-ului

Uite ce mic sunt...da dau cu pumnul mai tare ca

Bute.

We are the champions...cu sală nouă!

Fetele de la Romgaz Electromureş Târgu-Mureş au câştigat titlul de campioane 11 ani consecutiv

Băieţii de la Electromureş Koracel au dat o mână de ajutor la renovarea sălii fetelor de la Romgaz Electromureş Târgu-Mureş

cine-i harnic şi munceşte are tot

ce vrea...din sezonul ăsta fetele

vor putea juca


knock-knock! out!

ROMÂNIA Nr.11.632/ 13.07.2011JUDEŢUL MUREŞCONSILIUL JUDEŢEAN Târgu Mureş str. PrimărieiNr.2Tel. +40 265 263.211Fax +40 265 268.718

A N U N ŢConsiliul Judeţean Mureş titular al proiectului „Reabilitarea sistemului rutier pe DJ 153C Reghin-Lăpuşna, km 1+700-13+200” anunţă publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş, fără studiu de evaluare a impactului, în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, pentru proiectul „Reabilitarea siste-mului rutier pe DJ 153C Reghin-Lăpuşna, km 1+700-13+200”, propus a fi realizat în extravilanul localităţii Solovăstru, comuna Solovăstru şi intravilanul şi extravilanul localităţii Gurghiu, comuna Gurghiu, jud.Mureş. Proiectul deciziei de încadrare şi motivele care o fundamentează pot fi con-sultate la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş loc. Tg.Mureş, Str.Podeni nr.10, în zilele de luni-joi, între orele 830-1630 şi vineri între orele 830-1400, precum şi la următoarea adresă de internet www.apmms.ro şi la sediul Consiliului Judeţean Mureş, Str.Primăriei nr.2, în zilele de luni-vineri între orele 800-1600.Publicul interesat poate înainta comentarii/observaţii la proiectul deciziei de încadrare în termen de 5 zile de la data publicării prezentului anunţ.

PREŞEDINTELokodi Edita Emőke

Vine o zi în viaţa oricărui bărbat în care tre-buie să-şi înfrunte destinul şi să ia viaţa în piept. Armata grea, făcută pe vremea lui Ceau, munca patriotică la scos sfeclă, anii de pro-letariat în combinatele patriei, toate astea au fost menite să călească omul pentru acea zi în care cade, ca o sentinţă fără drept de apel, înfricoşătoarea frază „Mâine te ocupi tu de co-pil, că eu nu pot să ajung decât seara târziu!”.

După o noapte agitată, plină de coşmaruri, îmi beau cafeaua şi încerc să mă încurajez amintindu-mi bancuri cu copii sau măcar in-fantile. Nu e un exerciţiu inutil, e un mic antre-nament pentru ziua cea mai lungă, de exem-plu „Tată, de ce roşiile sunt galbene?”- „Pentru că sunt verzi”.Sper să fiu bine înţeles, îmi place la nebunie să-mi petrec timpul cu copilul meu, dar o zi împreună presupune şi activităţi pentru care, teoretic, bărbaţii nu au fost programaţi, cum ar fi jocuri cu păpuşile sau pregătirea mesei. Acum, chiar şi un tată speriat ştie că nu poţi să dai de mâncare copilului orice. Bun, dar ce mănâncă juniorul? În situaţiile ideale, mân-carea este deja pregătită şi nu trebuie decât să urmezi instrucţiunile, de cele mai multe ori scrise, pentru că nu întotdeauna se ştie cine este cel neajutorat, copilul sau părintele. Lu-crurile devin mult mai complicate, aşa cum este şi cazul nostru, când urmaşul are deja o vârstă la care opţiunile culinare au început să i se cristalizeze. Din păcate, nu ştiu prea bine cum, copiii au o înclinaţie naturală de a-şi dori cu disperare tot felul de alimente pe care specialiştii în nutriţie le trec la capitolul „Pentru duşmani”. Şi mai misterios pentru mine este cum ajung ei să guste aşa ceva şi va rămâne mister, deoarece singura încercare de a lămuri problema s-a încheiat rapid, dat fiind că im-plica investigarea rudelor, iar mie războaiele între clanuri îmi plac doar în filme.În momentul în care îmi spune că îi este foame, respir adânc şi îi spun că avem ciorbă de le-gume şi piure de cartofi cu cârnat. Mă anunţă că vrea chipsuri şi jeleuri şi ştiu că urmează partea cea neagră a zilei. Negocierile sunt dure, se folosesc mai puţine argumente şi mai multe ameninţări de ambele părţi. Se ajunge la şantaj. Comoara familiei a terminat clasa întâi, dar are mintea pe care generaţia mea o pose-da pe când primea buletinul de identitate, şi, în plus, mult mai multe informaţii. (La fel sunt şi colegii de şcoală, am stat destul de vorbă

cu alţi părinţi şi au ajuns şi ei la aceeaşi con-cluzie.) Teoretic, sunt în dezavantaj, însă mă hotărăsc să abordez problema din alt unghi, deoarece am o experienţă de viaţă şi sunt călit în diferite lupte cum ar fi dialogurile conjugale care încep liniştit cu „Ştii la ce m-am gândit eu, dragule?” şi se termină cu uşi trântite. Folo-sesc asta pentru a contraataca, din moment ce copilul înţelege multe lucruri (poate chiar prea multe). Ca urmare, îl anunţ că dacă vrea să mănânce sirop de glucoză, zahăr, gelatină de porc, concentrat de suc de mere, corector de aciditate acid citric, agent de glazurare-ceară de carnauba, extract de morcov negru, extract tumeric, colorant –albastru strălucitor FCF şi arome, plus eventuale urme de lapte şi ouă, întâi trebuie să pape piure din cartofi cu carne de porc, slănină, sare, adaos proteic vegetal, condimente, amidon, conservant-nitrit de Na, K, stabilizator-polifosfat de Na, K, antioxidant-acid ascorbic, potenţiator de gust-glutamat de Na, colorant natural-acid carminic. Se uită la mine cu îngrijorare şi re-alizez că, deocamdată, nu s-a hotărât pe cine să sune, pe mami sau pe oamenii de la 112. Îi traduc rapid: dacă vrei să mănânci jeleuri, întâi papi cârnat cu garnitură. Devine interesat de subiect şi îmi dau seama că am câştigat o mică bătălie, mai ales că a fost destul de şocat să afle că jeleurile conţin gelatină de porc. Renunţ să îi spun că şi în porc se găseşte din ce în ce mai puţină carne, pentru că vreau doar să îi atrag atenţia, nu să îl transform într-un ma-niac care se hrăneşte doar cu păpădii şi grâu încolţit. Mâncăm amândoi ciorba şi cartofii, la desert-fructe şi ne pregătim pentru partea a doua a zilei, în care jucăria preferată va fi tata. Adică eu. Sper doar să nu mă întrebe din ce sunt făcuţi cremwurstii de pui sau ce este acel colorant –albastru strălucitor FCF.

Specialist în E-uri sănătoase

Lecţia de chimie s-a mutat în farfurie

SUCURSALA DE DISTRIbUŢIE A ENERgIEI ELECTRICE MUREŞCentrul de Exploatare Tg. Mureş,

str. Călăraşilor nr. 103, tel. 0265-205999Call center Distribuţie: TelVerde 0800-801-929

Vă aducem la cunoştinţă că luni 18.07.2011, se va întrerupe alimentarea cu energie electrică, pentru efectuarea unor lucrări în instalaţiile electrice în localitatile :

• Tg. Mures între orele 08.00 şi 14.00 pe strazile: Viile Dealul Mic, Viile 1 Mai• Ernei, zona PTA9, (fara consumatorii din zona Selgros si SNgN ) între orele 09.00 şi 13.00• Coasta Mare, Pusta, Paraul Crucii între orele 08.00 şi 16.00• Laslaul Mare, între orele 08.00 şi 15.00.• Sarmasel între orele 09.00 şi 15.00Ne cerem scuze pentru eventualele neplăceri cauzate de aceste întreruperi şi vă mulţumim pentru înţelegere.

*Întreruperile programate pot fi vizualizate şi pe www.electricats.roConducerea S.D.E.E. Mureş

SUCURSALA DE DISTRIbUŢIE A ENERgIEI ELECTRICE MUREŞCentrul de Exploatare MT si JT Reghin,

str. Parcul Tineretului, nr.1 tel. 0265-511.129Call Center Distributie: TelVerde – 0800-801-929

Vă aducem la cunoştinţă că în data de 19.07.2011, între orele 09.00 şi 15.00, se va întrerupe alimentarea cu energie electrică, pentru efectuarea unor lucrări in instalatiile electrice, pe următoarele strazi din Municipiul REgHIN: M. Viteazu, Visinilor, Dealul CocosilorNe cerem scuze pentru eventualele neplăceri cauzate de aceste întreruperi şi vă mulţumim pentru înţelegere.

*Intreruperile programate pot fi vizualizate si pe www.electricats.roConducerea S.D.E.E. Mureş

N-am văzut meciul dintre Bute şi Mendy, deşi până şi pisica mea începuse să repete stra-tegic, înainte de ora meciului, mişcările prin aer aruncate după o muscă. Nu cunoşteam latura asta sportiv-anticipativă a pisicii mele până când am fost uimită să aud mai târziu că Doroftei mi-a plagiat motanul în comentariile lui din gsp şi gsp.ro. Aşa şi Doroftei despre meci, cum că Bute, o pisică cu mieunături de Oscar, iar Mendy, o muscă franţuzească, ba că ar fi făcut un blat, ba că s-ar fi blazat şi s-ar fi jucat.

Multe s-au mai zis despre meci. Că ar fi fost unul politic în care Elena Udrea ar fi făcut-o pe femeia care departajează rundele, iar că aducerea lui Mendy în ţară ar fi fost legată de promovarea turismului românesc. Că odată, de mult, în Canada, Bute l-ar fi boxat pe Doroftei prin mai multe knock knock-out la uşa nevestei lui, că filmul lui Bute şi al lui Mendy ar avea şanse să candideze la Oscar etc. şi etc. Ce e sigur din toate ăstea e că turismul românesc, după meciul lui Bute, a rămas tot un sac de box şi că degeaba Elena Udrea l-ar fi şters de sudoarea banilor pe Bute, cu prosopul fondurilor, în colţul ringu-lui, că mai iubită între pământeni şi pugilişti nu a ajuns.

Curioasă, însă, este reacţia moşului Doroftei care i-a tras lui Bute câteva uppercut-uri, pe la spate, de la microfon, în timpul meciului. Comentatorul cârcotaş, lipsit de plăcerea meciului, l-a transformat pe Bute în sac de box, spunând despre acesta că are adver-sari sub centura lui şi că parcă ar juca într-un film prost. Bute a plâns imediat după meci, de emoţie, şi probabil de nervi după ce s-a uitat la meci în reluare şi s-a văzut comen-

tat şi tradus. Publicul l-a huiduit şi el pe Bute când pungilistul a pronunţat numele blondei Elena, iar Elena şi-a plâns flatându-se de milă spunând că faptele bune sunt pedepsite.

Că a fost sau n-a fost meci pe bune, numai turismul românesc ne-ar putea spune, căci unde Elena Udrea bate gongul, se întâmplă să se mai strice câte o telegondolă sau vreun renume naţional.

Goanga de pe mănuşa aruncată

Celebrity Deathmatch: Bute şi Doroftei


file de arhivă

“A Vilag” (“Lumea” în limba română), ziar ma-ghiar ce apărea la Târgu-Mureş în 1925, a in-trat la un moment dat în atenţia autorităţilor locale şi centrale fiind iniţial suspendat, iar ul-terior, după ce i s-a permis să funcţioneze doar în anumite condiţii, a fost interzis definitiv. Pe cine a deranjat acest ziar şi mai ales de ce?

Democraţia originală...În ultimii 21 de ani, în timpul campaniilor elec-torale ce au avut loc la noi, am avut ocazia să asistăm nu de puţine ori, la atacuri mai mult sau mai puţin întemeiate, asupra unor par-tide sau lideri politici. Dusă în registre dife-rite, lupta politică din România căpăta atunci, la fel ca şi acum, accente ce frizau uneori ab-surdul, tragicul sau chiar comicul. Adminis-trarea “loviturilor” politice s-a făcut deseori fără niciun pic de eleganţă terfelindu-se fără menajamente credibilitatea unor persoane şi chiar viaţa lor personală. După aproape 21 de ani de democraţie - cu o tentă certă de “origi-nalitate românească” - am ajuns să constatăm, făcând o comparaţie cu atât de des elogiata (de necunoscători) viaţă politică românească din perioada interbelică, că lucrurile nu s-au schimbat prea mult. Aceleaşi probleme dintot-deauna. Adică, corigenţi la democraţie…

“…este gazeta comuniştilor din Târgu-Mureş“După ce prin Legea Mârzescu, PCR a fost scos în afara legii, acest partid s-a văzut în situaţia de a se reorganiza şi de a-şi adapta strategia şi tactica politică în raport de noile condiţii. Ori acest fapt, presupunea atragerea de partea lui (a PCR) şi a unor ziare de stânga, printre care şi “A Vilag” din Târgu-Mureş, ziar care a ajuns la un moment dat să servească drept

“curea de transmisie” între PCR din ilegalitate şi populaţia mureşeană maghiară cu simpatii de stânga. Cunoscutul lider comunist Lazar Odon - la vremea aceea nedepistat încă de or-ganele din Siguranţa Statului - a fost cel care a ţinut legătura permanentă între Szabo Jeno, redactorul ziarului şi Elek Koblos, lider maghiar comunist, originar din părţile mureşene, numit la un moment dat, graţie sprijinului acordat de Moscova, drept secretar general al PCR din perioada ilegalităţii. La numele lui Koblos aveau să se adauge în timp şi numele altor alogeni numiţi de Moscova la şefia PCR (pre-cum Vitali Holostenko sau Boris Stefanov). În paginile ziarului “A Vilag”, cititorii mureşeni de etnie maghiară erau informaţi despre prob-lemele economico-sociale şi politice din Româ-nia, dar cel mai adesea se lua şi atitudine vis-à-vis de anumite mişcări sociale, precum greva muncitorilor lemnari de pe Valea Mureşului din primăvara anului 1925, moment pe care ziarul l-a relatat pe larg. Ziarul însă publica şi articole referitoare la situaţia muncitorilor de pe Valea Prahovei, din Brăila sau Galaţi. Nu erau menaja-te nici persoanele publice şi de aceea nu puţine au fost articolele care îi criticau pe aceştia (spre exemplu, unul dintre cei mai des vizaţi în pag-inile ziarului era Gheorghe Tătărescu sau Alex-

andru Averescu). Sub pretextul că este “gazeta comuniştilor din Târgu-Mureş“, ziarul “A Vilag” a fost suspendat de Poliţie în septembrie 1925.

Ordin confidenţial al lui Tătărescu pentru Poliţia mureşeanăConsiliat fiind de PCR, Szabo Jeno, redactorul ziarului “A Vilag”, a sesizat “Liga Apărării Drep-turilor Omului” şi “Asociaţia presei române”, al cărei preşedinte era C.G. Costa-Foru, dealtfel singurele căi legale la care se putea recurge în situaţia creată. Acesta din urmă, a adresat la rândul său conducerii ziarului mai multe scrisori de solidaritate şi în acelaşi timp a sen-sibilizat şi alte publicaţii vis-a-vis de situaţia în care se găsea “A Vilag”. Ziare ca “Aurora”,

“Adevărul”, “Facla”, “Lupta”, Dreptatea” şi al-tele, au protestat faţă de amestecul grosolan al poliţiei şi încălcarea dreptului la libera expri-mare exercitat de ziarul mureşean. Evident că dedesubturile afacerii (relaţia publicaţiei mureşene cu PCR) nu erau cunoscute de ziarele care săriseră în apărarea lui “A Vilag”. Poate cel mult bănuite. Le cunoştea însă Siguranţa şi acest lucru era suficient chiar şi pentru un abuz săvârşit cu foarte puţine menajamente. În fond,

“A Vilag” nu ataca bazele statului, nu incita la nesupunere, ci doar uza în limitele impuse de Constituţia din 1923, la dreptul de exprimare. După cinci luni de la suspendare, probabil sub presiunea opiniei publice susţinută prin publicaţiile amintite anterior, pe data de 2 feb-ruarie 1926, ziarului “A Vilag” i s-a permis să-şi reia activitatea. Nu însă fără anumite restricţii. Mai précis, cu un comisar prezent permanent în redacţie. Ordinul fusese dat de Gheorghe Tătărescu, secretar de stat la Interne şi adus la cunoştinţa redactorului Szabo Jeno în mod confidenţial împreună cu alte restricţii impuse de către Poliţia mureşeană.

Delict de opinie. Consecinţa? Interzis definitiv!Reapariţia ziarului a avut loc în plină campanie electorală, ori acest lucru nu-i putea lăsa în afara politicii pe comunişti. Mai trebuie spus şi faptul că alegerile din 1926 s-au desfăşurat în condiţiile extinderii şi înăspririi stării de ase-diu, a dictaturii exercitate de ofiţeri numiţi ca prefecţi şi pretori şi a sporirii atribuţiilor organ-elor Jandarmeriei, Poliţiei şi Siguranţei Statului. Comuniştii, pro-comuniştii şi în general stânga, s-a coalizat şi a format Blocul Muncitoresc Ţărănesc (BMŢ). La alegerile parlamentare din ţară s-au prezentat opt formaţiuni politice, dar la Mureş au participat doar cinci, dar BMŢ avea aici o poziţie solidă fiind însă dominat de comunişti. După numărarea voturilor, vic-toria a revenit Partidului Poporului, pe locul doi s-a situat Blocul Naţional Ţărănesc, iar pe trei - surpriză! – cu un scor electoral mult mai bun chiar decât al PNL, Blocul Muncitoresc Ţărănesc. În Mureş, la campania electorală a acestuia din urmă contribuise şi “A Vilag”. Prin-tre ultimele măsuri luate la Mureş de liberali, înainte de a preda “ştafeta” guvernării către Partidul Poporului condus de Al. Averescu, a fost suprimarea definitivă a ziarului la sfârşitul lunii aprilie 1926. Motivul? A publicat date din biografia lui Averescu şi programul electoral al BMŢ. Matriţele numărului festiv de 1 Mai au fost distruse, iar redactorul ziarului arestat. Evident că liberalii făcuseră un abuz de lege, însă acest lucru avea să-i lase indiferenţi pe succesorii liberalilor, averescanii. Aceştia nu uitaseră că liderul lor fusese criticat în “A Vilag”.

Nicolae BALINT

Interzicerea libertăţii de exprimare

Presa de stânga, un obstacol pentru liberali

gheorghe Tătărescu, liberalul care în 1945 va face compromisuri cu comuniştii, dar acest lucru nu-l va mai ajuta

“Comitetul Asociaţiei Generale a Presei Române (CAGPR) a luat la cunoştinţă cu surprindere de plângerea ce i s-a adresat de către direcţia ziarului “A Vilag” din Târgu-Mureş şi din care rezultă că autorităţile administrative din acel oraş:

- au suspendat apariţia gazetei;- au confiscat listele de abonaţi;- au condiţionat apariţia gazetei de instituirea unui control poliţienesc permanent în redacţia şi administraţia ziarului;

- au ameninţat redacţia ziarului cu măsuri şi mai aspre.Considerând că oraşul Târgu-Mureş nu cade în zona stării de asediu şi beneficiază deci de toate libertăţile garantate de Constituţie, protestăm energic împotriva măsurilor luate la Târgu-Mureş…”(Fragment din protestul adresat de C.G. Costa-Foru, preşedintele CAGPR)

“Acest ziar (“A Vilag”- n.a.):- Începând de la luarea la cunoştinţă, ziarul nu se va mai putea vinde la chioşcuri, pe stradă sau în trenuri şi gări;

- Administraţia ziarului va prezenta comisa-rului special însărcinat, lista abonaţilor care şi-au plătit abonamentul şi li se va putea tri-mite ziarul în câte un singur exemplar;

- Înainte de scoaterea din tipografie comisa-rul va cenzura ziarul;

- Numărul aflător sub presă se confiscă…”(Din recomandările ministrului subsecretar de stat la Interne, Gheorghe Tătărescu)

Publicaţia mureşeană “A Vilag”, cu orientare de stânga, a fost iniţial suspendată, iar ulterior interzisă

Anul VIII, nr. 461 | 18 - 24 iulie 201114oh, pui-pui-pui la arta

Mereu am fost pro-mersul la cinema. Decât să stai tolănit acasă pe canapea să bagi ceafă de porc sau sar-male, mai bine mergi la Cinema Arta, aşa sărăcuţă cum e ea. Iarna eşti nevoit să vii cu caloriferul de acasă şi trebuie să ai oricum grijă la scaune, când te ridici să nu iei o bucată cu tine. Dar la intrarea, pe lângă bilet, ar trebui să fie şi un foarte scurt test I.Q. Dacă ar fi aşa ar da faliment Arta din lipsă de telespectatori (oricum n-are prea mulţi). Am fost miercuri la cinema, şi cum era de aşteptat, flăcăii şi fetiţele au venit cu plasele de McDonald, pungile de popcorn şi sticlele de Cola. Pe asta cu sucul o mai înţeleg, ţi se mai face sete când te uiţi la film, da mâncă acasă Dorele, maimuţă din Pa-leolitic ce eşti. Desigur, după o masă copioasă, o ţigară canceroasă, oamenii îşi aprind ţigările nestingheriţi, de zici că-i în sală invazie de licurici roşii. Când te uiţi mai atent la film, auzi un „Ai motor, motor, motor Suie-te pe min’ că mor...” urmat de un „Alo, ce-aci fratele meu. Eu uite aci la film. Mă e belea, e şi o gagică mişto...”. O chestie chiar ciudată s-a întâmplat după terminarea fil-mului. Dădeam să ies din sală şi instinctiv mă uite în fun-dul sălii. Era un tânăr blond, cu ochi albaştrii, pe placul lui Hitler, şi lângă el o gagică bine. Ciudat era că arianul era la bustul gol şi tocmai îşi lua tricoul. Înţeleg că eşti tânăr, hormoni, alea-alea, şi la cinema poate ţi se pare incitant, dar rula Piraţii din Caraibe 4, şi totuşi, ţie ca băiat să-ţi ridice nivelul testosteronului Johnny Depp!?Ciobanii de la SiletinaCei mai ursuzi oameni din oraş sunt şoferii de la Siletina. Probabil în îndelungatele lor călătorii au văzut atâtea mizerii că sufletul lor inocent şi virgin a fost pângărit. Probabil. Dar eu susţin că sunt dobitoci. Pe microbuzul liniei 18 este un individ care o mâncat bine la viaţa lui, care pur şi simplu te tratează cu un sictir de mahala. De doi ani merg cu linia 18 şi pot jura pe Biblie, Coran, Tora, Facebook că nu l-am văzut niciodată zâmbind. Constituţia chipului e de buldog, şi m-ai că nu mârâie când elevii şi pensionarii îi arată legitimaţiile. Creierii lui nu pricep că elevii şi pensionarii nu circulă pe moca, abonamentele sunt decontate de primărie, dar na. Iar-na trecută, pe la vreun 6 dimineaţa mă urc la microbuz. „Tu unde eşti la şcoală?” „La Papiu” răspund. „Aha, şi cobori aici la Liceu de Arte, nu?” „De cele mai multe ori în centru” „Te-am mai văzut. Tu tot trânteşti uşa...” uluit

îi răspund „N-am trântit niciodată uşa” „Mă, eu te-am văzut, de vreo două ori am vrut să cobor să-ţi dau una. Dacă te enervează înghesuiala, aşteaptă busu”. Respec-tivul viţel m-a mai luat o dată în balon. Urc în maxi, îi arăt abonamentul, el: „Nu-i bun.” „De ce?” „Numai în zilele lucrătoare îi bun.” „Şi azi nu-i zi lucrătoare?” „E duminică, frate” „Dar dumneavoastră lucraţi.” Desigur, după aceea s-a enervat şi m-a dat afară. Dar se mai miră cineva de ciobănia de la Siletina când baci le sunt Maior şi Florea?Elevi români, vă ordon, treceţi BAC-ul!Niciodată nu-i vom uita pe acei bravi tineri care în vara lui 2011 după lupte seculare ce-au durat aproape 4 ani, duse împotriva sistemului, nu au apucat să ducă până la capăt lupta. Bacalaureatul s-a dovedit a fi o cursă mortală, deşi junii noştri erau căliţi, au ieşit învingători în toamnă, de la bătăliile Corigenţelor la matematică, franceză sau chimie. Aceştia sunt doar cei din primele rânduri, printre pierderile umane se numără şi ofiţeri de rang înalt, decoraţi cu premiul I, II sau III, dar care au fost doborâţi de armele puternice ale inamicilor, care i-au atacat mişeleşte la Română şi Istorie cu subiecte de teză de clasa a VIII-a. Doresc a vă ruga să ţinem un moment de reculegere pentru tinerii, care la data de 8 iulie, anno domini 2011, şi-au cunoscut sfârşitul...pe plan educaţional, şi aprindeţi o lumânare pentru garni-zoana Band, condusă de prof. Creţi Gheorghe, care a fost măcelărită până la ultimul om.Ca să-l parafrazez pe marele nostru scriitor, Mihai Eminescu, închei cu un „şcoala românească, dormi în pace, dooooormi în pace”.

Elevu’ Pişcheru

Lumea mureşeană văzută de un pui de elev

Johnny Depp, afrodiziac pentru băieţii de la Arta

Tatar Bela, un manager de instituţie publică mulţumit că poate asupri pe cei 60% de locuitori de etnie română din Târgu Mureş

Fostul prefect de Mureş în perioade preistorice obişnuia să trateze obiectele ca pe duşmani. Acum tratează duşmanii ca obiectele

ai văzut bă cum cresc preţurile la bilete. puţină presiune şi proştii plătesc. acu nu ştiu...să-mi măresc salariul de la transport local

sau primele de vacanţă?

uite aşa fac eu cu

contracandidaţii mei. uite aşa.

Ce credea Borbely că mă face pe

mine. am amuţit DNa-ul pe el


Ce e sCris(oare) rămâNe?

Orange îşi extinde acoperirea în judeţul Mureş

Orange România anunţă extinderea acoperirii de voce şi date în 14 localităţi rurale din judeţul Mureş: Abud, Apold, Archita, Batoş, Căciulata, Chibed, Dedrad, Ghindari, Goreni, Leniş, Nima Râciului, Râciu, Sânmărtinu de Câmpie şi Trei Sate.Pentru extinderea reţelei Orange în localităţile rurale au fost in-stalate noi antene GSM care asigură un semnal optim, atât în ex-teriorul clădirilor, cât şi în interior. Clienţii din localităţile respec-tive vor avea semnal atât pentru apeluri şi SMS-uri, cât şi pentru accesarea contului de e-mail şi navigarea pe internet la viteză EDGE. Toţi clienţii Orange pot verifica online la adresa http://www.orange.ro/acoperire/ calitatea semnalului din zona în care se află. Locuitorii din judeţul Mureş pot beneficia de întreaga ofertă Orange de soluţii de comunicare: abonamente, cartele PrePay şi o gamă largă de telefoane.„Orange este operatorul cu cea mai extinsă acoperire geografică din România, dar continuă în mod susţinut dezvoltarea reţelei. Odată cu adăugarea acestor 14 localităţi, Abud, Apold, Archita, Batoş, Căciulata, Chibed, Dedrad, Ghindari, Goreni, Leniş, Nima Râciului, Râciu, Sânmărtinu de Câmpie şi Trei Sate, 97,56% din populaţia judeţului Mureş are acces la serviciile de telefonie mobilă. Vrem să oferim acestor locuitori serviciile şi produsele de telefonie mobilă de care au nevoie, indiferent că e vorba de cartele PrePay, oferta Senior ori abonamente din portofoliul Or-ange, asigurând în acelaşi timp o acoperire de calitate. În acest sens vom continua în anii următori să investim în acoperirea 2G şi 3G, în special în zonele rurale” a declarat Mădălina Suceveanu Director Tehnic Orange România.Reţeaua de distribuţie a Orange România din judeţul Mureş constă în: 3 Orange shop-uri, 7 Orange store-uri şi numeroase alte puncte de vânzare.Mai multe detalii sunt disponibile pe site-ul www.orange.ro sau în orice magazin Orange.

Simt că mă topesc precum îngheţata uitată la soare! Pe căldura asta ucigătoare mă bucur că pot sta pe terasă, deşi nu scap nici aici de tot felul de ciudaţi. Azi am avut două fiţoase pe terasă. Au comandat Melba. Le-am servit cum se cuvine şi după un timp văd numai că una dintre ele vorbeşte cu cineva la telefon, se ridică şi pleacă val-vârtej. Cealaltă din mers a aruncat nişte bani pe masă şi a dispărut după colţ! N-am apucat să debarasez masa că a revenit prima, s-a aşezat înapoi la masă. Limba de pisică din Melba s-a frânt în două şi bucăţile topite pe jumătate pluteau în oceanul de îngheţată. S-a întors şi cealaltă, transpirată toată. O fi fugit după nebuna aia. S-au pus la masă, au ce-rut apă plată cu gheaţă şi lămâie...Am avut apoi ce asculta! Clasica poveste de dragoste! Ea, geloasă. El, fustangiu. Me-nage a trois şi tot tacâmul! Era să mor de plictiseală! Noroc că iar a trecut ciudatul acela cu părul alb şi tenul măsliniu. Luptător comunist în ilegalitate! Ori turnător la defuncta securitate! Cine ştie. E destul că îmi pierd vrmea ghicind ce hram poartă. Trece ca o nălucă. Stă pe o bancă lângă terasă. Se duce o staţie cu autobuzul sau cu maxi taxi, coboară, se plimbă printre oameni. Ori trage cu urechea doar, ori e chiar mut! Incă nu l-am auzit vorbind! A vrut unul să-i dea nişte leoardă, ceva frunze verzi ce puţeau a usturoi, le-a luat şi imediat a plecat! I-o fi fost ruşine, oare? Gata cu ghicitorile că vine şeful şi iar mă întreabă de sănătate. Orice aş face nu-i convine! Dacă-i alb de ce nu e negru şi vice-versa. Mi-e lehamite să-i răspund la nişte întrebări la mintea cocoşului! Apoi el întreabă, el răspunde! Vineeee!

Una mică

Din jurnalul unei barmaniţeMulţam fain pentru răvaş,

tu! Aşa ai fi scris în urmă cu câteva luni, dacă nu ţi-aş fi atras atenţia să încercăm să vorbim şi să scriem co-rect şi frumos româneşte! Nu de alta, dar sunt îngro-zită de tot ce se întâmplă în ţara asta!

Nu înţeleg cum poate să ajungă cineva la două-trei decenii de viaţă şi să nu ştie să citească fluent! Nici cuvintele tipărite măcar! Că la scrisul de mână mai toţi se pierd! Şi dacă nu citesc, nu ştiu nici să sc-rie corect! Şi se mai miră că pică bacul pe capete! Prea s-au bazat pe copiat! Ştiai că şi la acest capitol suntem rămaşi în urmă? Supraveghetorii din occident se confruntă deja cu metodele super-so-fisticate de copiat la examene. Metodele mileniului trei! Epigonii noştri abia acum testează căştile wireless şi termină prin aterizarea la orelist pentru că de teamă şi-le îndeasă prea adânc în ureche!

Dar nu asta mă supără, nu de asta mă plâng, că oricum suntem un popor in-ventiv! Nu despre furat e vorba! E altă poveste că ar trebui regândit tot sistemul de învăţământ! Să fim mai practici, să ne folosim neuronii la gândire nu la tocit! Să înveţe cum se învaţă odată! Ar fi trebuit să înveţe! Numai că tot mai puţini sunt amatorii acestui sport! Dar de ce să ne mirăm, dacă la examenul de titularizare sunt candidate atât de „ge-niale” încât te miri cum de au luat bacul! Să-ţi zic de vecina lui Nae, o fătucă de la scara a doua, care stă în chirie de un an. Am întrebat-o după examenul de ieri, cum a fost la română! La titularizare. Auzi

ce zice! Că e licenţiată! Cică a ales profe-sia de educatoare pentru că a terminat o facultate, (şi care e problema?), îi place mult această meserie,(serios?), dacă nu i-ar fi plăcut nu s-ar fi prezentat la acest examen! (dar la care??)Am citat-o aproape cu exactitate. Beton, ca să zic aşa! Cel puţin a recunoscut că nu se aşteaptă la o notă mare pentru că nu a „aprofundat” subiectele cum ar fi trebuit şi au fost „părţi” pe care nu le –a ştiut! No, dragă Raveco, imaginează-ţi pe mâinile cui ar trebui să lăsăm copilaşii, la grădiniţă, că fata asta şi multe altele din generaţia ei candidează la un post de educatoare sau, ţine-te bine, profesoară! Acum după ce am revizuit ce ţi-am scris, nu mă mai miră. E firesc, tu! De unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere!Îl huiduie lumea pe ministrul educaţiei, dar eu zic că bine a făcut cu restricţiile as-tea! Numai că dacă nu a funcţionat peste tot, tot degeaba! Că nu-mi vine a crede că şcoala din Ciorogârla a avut camere web! Să fim serioşi! În fine! Nu-i treaba noastră, Raveco, oricum noi comentăm doar, dar nu putem schimba mare lucru.

Nu că nu am vrea! Raveco! Bine că mi-am amintit! Fugi re-pede şi încheie o asigurare facultativă, nu mă corecta, stai să-ţi zic, facultativă, care include şi cele trei obligatorii, că nu costă decât 20 de euro, schimbaţi în lei la cur-sul zilei. Ştii de ce? Că acolo unde staţi voi inundaţii nu au prea fost din 70 încoace. Cutremure nu sunt de fel în zona noastră, apoi de alunecă terenul pe la voi şi o ia la vale înseamnă că e sfârşitul lumii, că doar nu staţi la munte! Aşa că ar fi nişte bani aruncaţi pe geam să dai 20 de euro anual, numai ca să nu-i mai ai! Ferească sfântul să ai nevoie de despăgubire! De asta zic eu că ar trebui să-ţi faci, până ce nu te amendează primăria, o asigurare de asta promoţională! Până la sfârşitul lui august ai timp, dar nu lăsa pe mâine ce poţi face azi! Ce-i drept, nu ştiu cât de valoroase sunt asigurările astea, că e o coală de hârtie scoasă pe imprimantă pe care scrie că eşti asigurat contra sumei de 20 de euro, iar în caz de „doamne fereşte” îţi dă vreo 2000 de euro „pen-tru conţinut”, şi 20.000 de euro în caz de nasoale rău! Cui prodest, te-aş întreba eu, că în caz de una din cele trei, ehei! Nu ştiu cine pe cine mai despăgubeşte! Apoi am încă o întrebare la care nu prea a ştiut ce să-mi răspundă nici directorul de la asigurări! L-am întrebat când şi cine mă amendează după 15 iulie dacă nu am asigurare? De unde ştie primarul că am sau nu am asigurare, că doar nu vine să mă verifice! Şi ce să vezi? Nu ştie nimeni nimic! Despre penalizări numai de bine! Restul e tăcere! Apoi mie îmi miroase a metodă de stors bani din piatră seacă! Mai ales dacă se mai prelungeşte campa-nia până la anul în august!Asta înseamnă că am cotizat pentru bugetul local...Mă crezi că m- a luat somnul, Raveco! Te las până la data viitoare, ai grijă de tine şi să auzim de bine!

Te pupă Leiţia!

Din corespondenţa Ravecăi

Draga mea Raveca, dragă!

Doamnelor şi domnilor fiţi foarte atenţi, trei miniştri de succes din România vă pregătesc ceva! Am trăit s-o aud şi pe asta! Cică Elena Udrea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Tu-rismului, dragul meu “prieten” Cseke Attila, ministrul Sănătăţii şi Daniel Funeriu, ministrul Educaţiei şi Cercetării ( cel cu BAC-ul), au sem-nat joi, 14 iulie 2011, protocolul de colaborare privind promovarea şi dezvoltarea turismului medical. Vă daţi seama ce forţă, ce oameni mari din Guvernul României şi-au dat mâna să facă treabă!? Treabă serioasă, turism medi-cal, nu glumă. Fraţilor, vă spun cinstit, încep să-i iubesc pe aceşti miniştrii, harnici de altfel, care vor scoate România din abisul în care se află în prezent. Mai mult, se spune că în acest mare proiect se va implica şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate împreună cu Colegiul Medicilor din România şi astfel se pun bazele cooperării pe termen lung, între instituţii ale statului în scopul creării unui produs turistic competitiv, în perspectiva asigurării trans-frontaliere a serviciilor medicale începând din 2013. Păi eu sper din tot sufletul că nu vă va prinde anul 2013 pe fotoliile pe care staţi acum cu fundurile voastre de miniştrii frumoşi ce sunteţi. Nu de alta, dar chiar nu cred că sunteţi în stare de mare scofală, mai ales că sunteţi la putere de ceva vreme şi nu aţi demonstrat mai nimic, n-aţi realizat nicio reformă deşi vă tot lăudaţi cu modernizarea României, cum de altfel o face şi cel mai mare dintre voi, Traian Băsescu. Dar nu mă mir, având în vedere că Udrea Elena se crede urmaş a lui Traian, Traian Băsescu. Aşa să-i ajute Dumnezeu. Fiţi atenţi ce a declarat despre asta Elena Udrea: „Turis-mul medical este un produs utilizat tot mai des la nivel mondial însă insuficient exploatat în România. Avem potenţial de afirmare pe plan internaţional pe anumite tipuri de servicii me-dicale (balnear, recuperare, anti-îmbătrânire, stomatologie, oftalmologie, chirurgie estetică,

etc) care pot fi integrate în pachete turistice atractive, astfel încât cetăţeni ai altor state să aleagă ţara noastră pentru calitatea servi-ciilor, preţurile scăzute şi posibilităţile de re-cuperare şi relaxare. Lansăm astăzi şi Ghidul Staţiunilor Balneare realizat de MDRT în limbile română, engleză, germană şi rusă şi sperăm ca împreună cu Colegiul Medicilor şi ceilalţi parteneri să putem face cunoscute resursele noastre balneare în rândul medicilor străini şi a comunităţii ştiinţifice internaţionale”. Vorbim despre doamna Udrea, care la noi în vecinătate, în comuna Praid a inaugurat în decembrie 2010 un complex balnear, care nici în ziua de azi nu este funcţional. Şi acum vine să ne explice că ea ştie ce are de făcut!? Păi de ce nu a făcut până acum? Cine a oprit-o? Eu nu. Voi? Nu cred… Staţi că nu mă opresc aici cu prezentarea declaraţiilor. Ceva a avut de zis şi ministrul Cseke Attila, mai marele Sănătăţii:„România are cel mai variat spectru de factori naturali terapeutici din Europa. Din potenţialul balnear ar Europei, 1/4, după unii autori chiar 1/3 se află pe teritoriul României. Acest potenţial trebuie verificat şi exploatat. Avem două mari provocări în domeniul tur-ismului balnear. Pe de o parte, readucerea în atenţie a potenţialului natural în prevenţia şi tratamentul anumitor afecţiuni. În acest sens, Ministerul Sănătăţii are în subordine 13 unităţi sanitare cu specific recuperare, cu un total de 3359 de paturi. Trebuie să conştientizăm şi faptul că sănătatea este cea mai mare valoare a noastră: oamenii sănătoşi înseamnă dezvoltare. Pe de altă parte, intra-rea în vigoare, din octombrie 2013, a Direc-tivei europene privind drepturile pacienţilor la asistenţă transfrontalieră poate aduce un câştig extraordinar României. Acum unul din 10 pacienţi trataţi este din altă ţară. Avem doi ani de pregătire, aceasta fiind şansa noastră. Putem avea un avantaj: servicii de calitate şi

la un preţ inferior”. După primele trei cuvinte puteam să pun doar bla-bla-uri că tot aia era. Am păstrat în schimb pentru finalul articolului cireaşa de pe port. Doamnelor şi Domnilor, în scenă intră ministrul Daniel Funeriu! Fiţi atenţi aici: „putem afirma cu certitudine că pentru a oferi un act medical de calitate trebuie să începem cu pregătirea medicilor. Universităţile noastre de medicină şi farmacie au mari resurse şi sunt extrem de active, de aceea cred că vom putea contribui substanţial de succesul acestui demers. Ministerul Educaţiei va face tot ceea ce instituţional ţine de el pen-tru a îmbunătăţi calitatea pregătirii viitorilor medici, a le asigura baza materială necesară şi cadrul modern în care să acţioneze”. Vă spun sincer că eu am râs cu lacrimi după ce am citit aceste declaraţii. Ştiu, nu e frumos din partea mea, dar nici din partea celor care ne conduc nu-i frumos să ne tot mintă. Nu-i aşa? Aş mai fi scris că în comunicatul postat pe site-ul Minis-terului Sănătăţii despre acest protocol mai era precizat faptul că în următorii trei ani instituţiile enumerate vor colabora pentru armonizarea legislaţiei existente, dar chiar nu văd de ce aş mai acorda atenţie prea mare acestor oameni. Nu pot să cred cât tupeu au actualii guvernanţi ai României, dar sper că se va sfârşi curând porcăria asta din politica românească. Să nu râdă Opoziţia, că nu-i de râs!

Dr. Mengele

Pacientul român

Anul VIII, nr. 461 | 18 - 24 iulie 2011

www.ziaruldemures.ro

16solo pe apă

La câte lipsuri şi greutăţi avem parte tot mai des în ultima perioadă, iată că avem parte şi de bucurii. Slavă Domnului că nu am fost chiar atât de pârliţi încât să nu primim chiar nimic, în afară de probleme peste probleme cu oameni şi şoareci care să le genereze. Mă refer aici la film, acesta fiind generos cu spaţiul mureşean, el poposind ba la Sighişoara Film Festival, ba la Zilele Filmului Românesc şi mai recent la Teatru Scena cu ocazia caravanei filmelor ruseşti. Actori, regizori, de toate pentru toţi, cocoţaţi pe ecran gata să ne încânte, în speranţa că vom uita de toate necazurile şi nevoile. Filmele trec însă şi suntem nevoiţi să ne retragem la alte filme, cu eroi mult mai reali, cu regizori mult mai inventivi, care se bucură de un succes de piaţă garantat. La mega producţia „Reorganizarea” filmările sunt în lucru, scenariul continuă să fie modificat în funcţie de pretenţiile actorilor, acum alte filme au început să ruleze pe ecranul nostru social. Vom începe cu filmul de aventuri „Liceenii în alertă”, o tragi-comedie cu nişte adolescenţi care după 4 ani de şcoală, au ajuns la concluzia că nu prea au ei mare tangenţă cu, cartea şi cunoştinţele. Încărcătura emoţională a filmului are loc la secvenţa cu tinerii din Band, care au ieşit glorios de la Bac şi au intrat la fel de glorios pe drumul vieţii. În film mai apar şi alte personaje, ceva mai la costum care dau din umeri la năzbâtiile adolescenţilor care nu vor nici în ruptul capului să înţeleagă că rolul ales în film nu se prea potriveşte cu indicaţiile regizorului. Filmul promite o continuare, cu aceeaşi tineri, care au posibilitatea să vină cu o prestanţă ceva mai bună la episodul doi, care va rula în luna august.Filmul „Apartamentul” în box-office-ul românescDe la tragicomedie, trecem la un film de acţiune, realizat de Studiourile DNA, intitulat „Apartamentul”. Aici perso-

najele nu mai sunt adolescenţi, în locul lor apar miniştrii, oameni politici, oameni de afaceri, procurori, care încearcă elucidarea unui mister legat de renovarea unui apartament. Săracul Jack Lemon, protagonistul filmului cu acelaşi nume, realizat în urmă cu peste 50 de ani, sughiţă acum văzând că tema apartamentului revine pe ecrane, adaptată prost unor vremuri la fel de proaste. Filmul pare unul ciudat la prima vedere, acţiunea fiind una neclară, cu replica mai mult sau mai puţin exacte, dar cum filmul are nevoie şi de un final, se aşteaptă ca protagoniştii să-şi de-a drumul la gură să vedem ce deznodământ va avea. Cum e şi firesc, la terminarea filmului, ar trebui să apară şi protagoniştii, să putem lăuda sau critica regizorul sau scenaristul peliculei. Dacă la început, apar ceva personaje principale, tineri, miniştrii, încă aşteptăm ca şi regizorii să fie menţionaţi la finalul filmelor. Nu de alta, dar bugetele celor două filme, care nu sunt de lepădat sunt achitate tocmai de spectatori. Care fără voia lor asigură banii pen-tru salariile actorilor.

Atenţie, se fimează!

Avancronică de film cu final aşteptat de noi toţi

Cei mai puţini tineri îşi amintesc de perioada când ştrandul 1 Mai fremăta de lume. Şi de faptul că în anumite zile, la anumite ore erau rugaţi să nu mai intre în bazin. Venea echipa de polo la antrenament şi „Vichendul” încă nu era aşa cum îl ştim azi. Acum Târgu-Mureşul are două echipe de polo la juniori şi va avea în cu-rând un bazin acoperit !

Turneul de juniori disputat în zilele trecute trebuia să fie de bun au-gur pentru oraş. Au mai fost câte două echipe din Oradea şi Cluj Na-poca, câte una din Braşov şi Arad. Renaşterea unei discipline care avea cândva tradiţie în oraş este umbrită însă de atitudinea unora din conducătorii celor două echipe, care ar trebui să colaboreze. Dacă între orădeni şi clujeni relaţiile sunt normale, echipele mureşene au un numitor comun: ambele sunt paşnice, nu prea bat pe ni-meni. Aceasta nu este o problemă, sunt jucători de 14-15 ani, capătă experienţă, învaţă să accepte în-frângerea şi se ambiţionează să obţină victoria. Lucrul care poate dăuna tinerilor jucători este însă ceea ce aud aceştia de la cei care ar trebui să-i instruiască. Faptul că sunt de-a dreptul determinaţi să se bucure de insuccesul celeilalte echipe din oraş nu face decât să umbrească atât patriotismul local, dacă mai poate fi vorba de aşa ceva, dar mai ales spiritul de fair-play, caracteristic sportului.

Ironii sau teorii de polo!Cele două, Aquasport şi Torpi s-au întâlnit în ultima etapă a turneului. Prima, cu mai multă experienţă s-a impus categoric: 27-4. Antre-norul echipei învingătoare, Gagyi Csaba, a antrenat până nu de-mult cealaltă echipă şi a găsit de cuviinţă să-i „încurajeze” pe cei de la fosta sa echipă atunci când avantajul era zdrobitor în favoarea sa. Preşedintele celor de la Torpi, Sorin Moldovan a ”mulţumit” pă-rinţilor de la Aqua, care au cerut federaţiei să anuleze turneul şi l-a „felicitat” pe Gagyi pentru că este „cel mai valoros poloist şi antrenor din România”. Ce să mai spunem...o pleiadă de ironii şi ceartă.Toate bune, dacă aceste lucruri ar trezi ambiţii, să le spunem con-structive. Întrebarea este alta: Ce învaţă copiii din acestea ?

Meme Troica

Polo pe apă şi sub apă

Jack Lemon şi Shirley MacLaine, protagoniştii filmului Apartamentului (1960), traşi pe linie moartă de alţi actori ai timpurilor moderne

Gagyi Csaba, antrenorul echipei Aquasport s-a răzbunat pe cei de la Torpi care l-au „alungat” în trecut

Ce mult au evoluat vremurile, nici apartamentele nu mai sunt ce au fost pe vremea noastră, monedă de schimb pentru avansări în funcţie

se pare că schimbul a rămas, dar nu cel de generaţii. acum se poartă schimbul de

miniştrii, de scenarii, la ce regizori sunt, mai ales în românia

Haide Torpi,

haide Torpi....ole ole ole!!

Date post:	25-Mar-2016
Category:	Documents
Upload:	cotidianul-zi-de-zi
View:	236 times
Download:	6 times

Ziarul de Mures nr 461

Documents