Ax Petre Roman l-a ghidat pe Adrian Severin la Strasbourg v Acest lucru'îlştiam şi noi, de cîtva timp. Părerea a fost şi este întărită de intervenţiile deputatului PD materializate în interviuri publicate de diferite ziare sau în declaraţiile sale din Parlamentul României ori la radio şi televiziune. Deci, nu e nici o noutate în afirmaţiile senatorului PD Dan C. Vasiliu, făcute recent la o conferinţă deA presă la laşi. Cîteva noutăţi am aflat totuşi.din numita conferinţă de presă; Dan C. Vasiliu spune despre colegul său jie partid: "înainte de a întreprindere a întreprins la Strasbourg,, dl Adrian Severin.s-a consultat cu dl'Petre Roman. L-a sunat la telefon şi pe Teodor Meleşcanu,' care însă s-a abţinut să se pronunţe întru-un/fel sau altul'VCă nu Sra^ pronunţat Teodor Meleşcau, este de înţeles. Ştia probabil că deputatul PD nu este omul care să accepte părerile altuia. Dar că Petre1 Roman l-a ghidat pe Adrian Severin în acţiunile sale la Strasholirg, asta este foarte grav. Pentru Roman şi pentru partidul din care fac parte amîndoi. . , ţ Agenda 12 I Roza vîntiirilor 13 ţ Viaţa polilică/4 ţ Artă - cultură /5 ţ Omul şi societatea 16 i Publicitate 17-10 l Yarietăţi/11 i Sport/12 ţ Femeia 113 ţ Economia 114 4 Eveniment 115 4 Ultima oră/16' d e C l u j ziar independen t ANUL VII NR. 1391 ISSN 1220-3203 MIERCURI 17 MA11995 16 PAGINI 200 LEI Astăzi vreme în general frumoasă si în curs de încălzire. -Cerul va fi variabil. Vîntul va sufla slab la moderat din sector sudic. Maximele vor fi cuprinse între 15-18 grade. Ieri, la ora 12, la Cluj-Napoca erau 11 grade, iar presiunea atmosferică măsura 737 mm Hg, în scădere uşoară (Octaviari Niculescu, meteorolog de serviciu). . ' R om an H erzog se ,> llie CĂLIAN _ /- Ancă nu ştim cît,de "istorică" este, cu adevărat, vizita . I preşedintelui R.F.G. Roman Herzog, pentru că nu avem informaţii exacte despre implicţiile ei. Şi, de fapt, cine le-ar putea oferi? în politica externă nimic nu-este cu desăvîrşire cert: .declaraţii şi.tratate au fost şi sînt în mod ; oirent trădate la un moment dat. ; Desigur semnale binevoitoare din Occident ne soşesc mereu, darele sînt, mai mult la nivelul declaraţiilor şi -al unor documente şi aranjamente puţin angsjante. Faptul' că, îri ziua cînd-p reşedinţe le german vorbea în Parlament,- o.delegaţie română se afla într-o întîlnire de lucru la NATO ar puteaft olsîrnplă coincidenţă, legată de planificările feluritelor cancelarii;; Dar în ansambjul preocupărilor faţă de România lucrurile se leagă, ştiut f|ind că pe continent Germania este cea mai mare putere, de care şi SUA ţin ; seama...' ,Qr, politicaipermanentă a Gerrtfaniei a fost "Drang nach Osten" - penetrare spre Răsărit, spaţiu în care fie câ s-a ciocnit, fie că a colaborat temporar cu Rusia, fără a accepta weodată întinderea imperiului rus spre Apus. Mâi mult, rchiar în viziunea unei foste mari puteri ca Anglia/, T expansiunea germană spre centrul şi estul Europei părea • un fapt firesc.-Astăzi,.cînd marca germană face să devină caduc pactul postbelic de la Bretţon WoofJs, prin care se instituia dominaţia dolarului american, ne putem pune întrebarea: cît ne'putem baza pe dolar (după amară ; experienţă cu "Vin americanii să ne elibereze", care a avut i^sa efect doar umplerea închisorilor cu "rezistenţi"), şLcîtă greutate are vecina noastră marca germană, înfiptă şi cu cîteva investiţii majorfe în România. ; Evident; nu putem uita că în jurul nostru - în fostele Iugoslavia şi Cehoslovacia - au "ieşit" exact cărţile pe care le-a jucat Hitler. Şi cine s-a fript cu ciorba germană - şi: în primul, şi în al doilea război mondial - trebuie să sufle şi-n-iaurtul de după războiul rece. - ■■■— Prinsă, de-a lungul istoriei, între ambiţiile expansioniste ale vechilor imperii europene (au apărut şi cele ale SUA, care vor să facă ordine în zonă luînd'ca pretext durerile • blînzilor musulmani din Bosnia şi preamiloşilor ustaşi din , Croaţia), România trebuie să aprecieze care dintre competitori are "suflu" pentru a ajunge mai repede la prăjitura românească - şi cu^ce folos pentru noi. Fiindcă şefi o naivitate să credem că sîntem curtaţi doar pentru ochii noştri frumoşi, de toate culorile...-:/ Reuniunea Naţională a Moţilor, întrunită la Deva în ziua 3e l3 mai 1995, ca Forum al Societăţii Naţionale Cultu-r ral-Patrjotice , "AVRAM IANCU”, reuniune la care au participat;; peste 400 - de reprezentanţi ai liioţim ii, păstrători în gînd şi atitudine ai spiritului * Iancu Iui, ia atitudine cu - îndreptăţită îngrijorare faţă de modul.în care - este vînturată şi consecinţele ce le poate-avea aplicarea Recomandării 1201/ 1993 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Profund ataşaţi-va lorilor umanitare şi respectului ce trbbuie acordat popoarelor şi fiinţţi . umarfe, în spiritul, nepieritoarei lecţii Vie omenie şi democraţie iţ ne-au lăsat-o, moştenire Iancu şi tribunii săi, trebuie *să amintim cu stăruinţă, pentrij a II înţeleşi de toată lumea: România a fost prima ţară care a< ratificat Convenţia-Cadxu,* privind, drepturile miirorităţilor şi a întîmpinat cu înţelegerea specifică sufletului românesc toate demersurile organismelor internaţionale la problema minorităţilor; aşezaţi Ia această răscruce de vînturi şi istorie, ne sînt mai dragi decît. oricui . valorile democraţiei şi cele ale bunei înţelegeri. , De aceea, nu ne putem explica , de ce ni se cere nouă ce nu convine altora,de ce ar trebui să aplicăm noi ceea ce alţii nu fac la ei acasă. Consecinţele unei asemenea : recomandări, care ar trebui să îngrijoreze în primul rînd ParlamenturtEuropei, sperăm să nu j>rin,dâ rădăcini la noi, atîta vreme cît va mai exista un singur' moţ, întrucît ele reprezintă o • sfidare la adresa unităţii naţionale şi a istoriei multimilenare, a poporului român. * ' Noi, românii, vedem în valurile care se fac în jurul recomandării, . consecinţa spiritului revanşard al unor seminţii ”fără mare” şi păstrarea unor ' jenante reminiscenţe ale politicii de forţă şi dictat, de amestec în treburile,, ‘interne ale altor, popoare.1. , întruniţi în această entuziastă reuniune, moţii din întreaga ţâră -şi din diaspora românească, urmaşii celor icare de nenumărate ori:. în istorie au demonstrat Europei ce înseamnă umanismul şi buna înţelegere, asigurăm ţara şi poporul român că n-am uitat şi nu vom uita vreodată testamentul lui Avram Iancu.' % Reuniunea naţională a Societăţii Cultural-Patriotice IV, . "AVRAM IANCU” Declaraţie 11 I I I I I I I I 1 1 . 1 1 ! 1 1 1 I I I I I I I I I I I I I I I I I .4 Şedinţe^ exîraorciânai'e aBe Consâ3iu8uiVjiicleţ@ân Cluj şi ConsiBiuluî local Cluj-i\Sapoca ___ în conformitate cu prevederile normative ale art. 61 al. 2 şi 4'din Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991, consilierii ce compun Consiliul judeţean Cluj sînt convocaţi la şedinţa extraordinară a Consiliului judeţean Cluj, care. va avea loc în data de 19 mâi 1995 ora 12,00 în sala de şedinţe din Cluj-Napoca,.B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 58, avînd următorul proiect al ordinei de zi: Transformarea Regiei Autonome judeţene apă-canal Cluj-Napoca în societate comercială pe acţiuni. Documentele ce urmează a fi prezentate în şedinţă pot fi consultate de către consilieri lâ Consiliul judeţean, cam. 49, et. II. Potrivit prevederilor Legii nr. 69/1991 privind adminstraţia publică locală se convoacă şedinţa extraordinară a Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca, în ziua de 19 mai 1995, ora 13, în sala de sticlă de la sediul din str. Moţilor nr. 1-3, cu următorul proiect al ordinii de zi: Proiect de hotărîre privind conferirea titlului de "Cetăţean de onoare al municipiului Cluj-Napoca” unor personalităţi ale municipiului. ■Proiect de hotărîre privind alocarea unei sume de bani din rezerva bugetară pentru sărbătorirea a 75 de ani de la înfiinţarea %Operei Române din municipiul Cluj-Napoca. Acordarea com pensaţiilor pentru încălzire PUta compensaţiei băneşti Pentru încălzirea locuinţei (pentru persoanele care au &pus ccreri-declaraţii) -restanţă •icface dupâ cum urmează: Persoanele de la literele A -E: în zilele de 18.mai, orele 14-16,30; ‘•■V.şi 22 m^i, orele l2-14. (în ^A rul nostru de vineri, 19 mai 1595, vom publica programarea c°r‘ejpiinzâloare '.celorlalte Stere). ţ.r Sem icentenarul Încheierii celei de a doua conflagraţii m o n d i a l e ~ 10. Problema stării de beligerânţa a României cu Germania şi Ungaria Proclamaţia către ţară a regelui Mihai I, din 23 August 1944; cît: şi declaraţia guvernului dată publicităţii în ziua următoare, precizau că România'a ieşit din războiul cu Naţiunile Unite, a rupt toate relafiile cu Germapia bitleristâ şi Ungaria hoţtystâ, alăturîndu-se forţelor aliate. Formularea din Proclamafie că "alături de armatele aliate şi cu ajutorul lor, mobilizînd toate forţele naţiunii, vpm trece hotarele impuse prin ac^il nedrept de la Viena, pentru a elibera pămîntul Transilvaniei noastre de sub ocupafia străină”, a constituit, şi o declaraţie de război adresată ; Germaniei şi Ungariei. - în ceea ce priveşte notificarea stării de război, aceasta'era pretinsă de Convenţia a IlI-a de la Haga,” din 18, octombrie 1907; care a consacrat principiul 'necesităţii declaraţiei de război. în cazul României, comunicarea stării’ de beligerantă s-a mai făcut pe următoarele canale: noul ministru al'' Afacerilof Externe, Grigore Niculescu-Buzeşti, a prezentat direct lui Gerhardt Steltzer, consilierul. politic al Ambasadei germane la Bucureşti, ruperea oficială a . relaţiilor diplomatice şi starea dc bcligeradţă a României cu ţara sa.^ Declaraţia oficială de război a guvernului român a fosUlifuzatâ la radio şi publicată în presa românească din’25 august 1944. Totodată, Legaţia României la Lisabona, folosind presa din această tară neutră,' cu asentimentul guverhului portughez, a comunicat oficial "starea de război a României cu Germania”, şi. ,începerea 'acţiunilor de luptă. Dc asemenea, ministrul -român la- Ankara, Alexandru Cretzea^iu, a notificat starea de beligerantă a României atnbasadorului american în Turcia, Laurcncc A. Stcinhardt, şi ambasadorului URSS, Serghei Vlnogradov. - Odată cu ruperea relaţiilor diplomatice cu Germania şi Ungaria, potrivit normelor dreptului internaţional, toţi agenţii diplomatici • şi consulari trebuiau retraşi dc cele doijă ţări devenite beligerante. Dar atît Germania bitleristâ cît şi Ungaria hortystă nu s-au conformat acestor imperative internaţionale şl au Prof.univ.dr.loan Silviu -NISTOR (continuare Ân pagina a 16-a) {/ S!3UOTECa\ | CENTRALĂ UMIV.B \ CLUJ-NAPOCA Ă
Transcript
Ax
Petre Roman l-a ghidat pe Adrian Severin la Strasbourg
v Acest lucru'îlştiam şi noi, de cîtva timp. Părerea a fost şi este întărită de intervenţiile deputatului PD materializate în interviuri publicate de diferite ziare sau în declaraţiile sale din Parlamentul României ori la radio şi televiziune. Deci, nu e nici o noutate în afirmaţiile senatorului PD Dan C. Vasiliu, făcute recent la o conferinţă deA presă la laşi. Cîteva noutăţi am aflat totuşi.din numita conferinţă de presă; Dan C. Vasiliu spune despre colegul său jie partid: "înainte de a întreprindere a întreprins la Strasbourg,, dl Adrian Severin.s-a consultat cu dl'Petre Roman. L-a sunat la telefon şi pe Teodor Meleşcanu,' care însă s-a abţinut să se pronunţe întru-un/fel sau altul'VCă nu Sra pronunţat Teodor Meleşcau, este de înţeles. Ştia probabil că deputatul PD nu este omul care să accepte părerile altuia. Dar că Petre1 Roman l-a ghidat pe Adrian Severin în acţiunile sale la Strasholirg, asta este foarte grav. Pentru Roman şi pentru partidul din care fac parte amîndoi. . ,
ţ Agenda 12 I Roza vîntiirilor 13 ţ Viaţa polilică/4 ţ Artă - cultură /5 ţ Omul şi societatea 16 i Publicitate 17-10 l Yarietăţi/11 i Sport/12 ţ Femeia 113 ţ Economia 114 4 Eveniment 115 4 Ultima oră /16 '
d e C l u j
ziar independen tA N U L V II N R . 1 3 9 1
I S S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3
M I E R C U R I 1 7 M A 1 1 9 9 5
1 6 P A G I N I 2 0 0 L E I
A stăzi vreme în general frumoasă si în curs de încălzire.
-Cerul va fi variabil. V întul va sufla slab la moderat din sector sudic. Maximele vor fi cuprinse între 15-18 grade. Ieri, la ora 12, la Cluj-Napoca erau 11 grade, iar presiunea atmosferică măsura 737 mm Hg, în scădere uşoară (Octaviari Niculescu, meteorolog de serviciu). . '
R o m a n H e r z o g
s e
,> llie CĂLIAN _ /-
Ancă nu ş t im c ît ,d e " is to r ic ă " e s te , c u a d e v ă ra t , v izita .
I p reşed in te lu i R.F.G. Rom an H erzog, pen tru că nu avem informaţii ex ac te d e sp re im plicţiile ei. Şi, de fap t, c ine
le-ar p u te a o fe ri? în p o litica e x te rn ă n im ic n u -e s te cu desăvîrşire ce rt: .declaraţii ş i.tra ta te au fo s t şi s în t în m od ; oirent t r ă d a te la un m o m e n t d a t. ;
D esigur s e m n a le b in ev o ito are din O cciden t ne s o ş e s c mereu, d a r e l e s în t, mai m ult la nivelul d ec la ra ţiilo r şi -al unor d o c u m e n te şi a ran jam en te pu ţin a n g s ja n te . F a p tu l ' că, îri ziua cînd-p reşed in ţe le germ an vorbea în Parlam ent,- o.delegaţie rom ână se afla într-o întîlnire de lucru la NATO ar p u te a f t o ls îrn p lă c o in c id e n ţă , leg a tă d e p lan ificările feluritelor cancelarii;; Dar în an sam b ju l p reocupărilo r faţă de România lucrurile s e leagă , ş tiu t f|ind că pe co n tin en t Germania e s te c e a m ai m are p u te re , d e c a re şi SUA ţin ; seama...',Qr, po liticaiperm anentă a Gerrtfaniei a fo s t "D rang nach
Osten" - p e n e tra re sp re R ăsărit, sp a ţiu în ca re fie câ s-a ciocnit, fie că a co lab o ra t tem porar cu Rusia, fără a accep ta w eodată în tin d e rea im periu lu i ru s sp re A pus. Mâi m ult, rchiar în v iz iu n e a u n e i f o s te m ari p u te r i c a A nglia/, T expansiunea germ ană sp re cen tru l şi estu l Europei p ărea • un fapt firesc.-A stăzi,.cînd m arca germ ană face să devină caduc p ac tu l postbelic de la B retţon W oofJs, prin c a re s e instituia d o m in a ţia do laru lu i a m e r ic a n , ne p u tem p u n e în trebarea: c î t n e 'p u te m b a z a p e d o la r (d u p ă a m a ră ; experienţă cu "Vin am ericanii să ne elibereze", care a avu t
i^sa efect d o a r um plerea închisorilor cu "rezistenţi"), şLcîtă greutate a re vecina noastră m arca g erm an ă , înfiptă şi cu cîteva investiţii majorfe în R om ânia . ;
Evident; nu p u tem uita c ă în ju ru l n o s tru - în fo s te le Iugoslavia şi C ehoslovacia - au "ieşit" exact cărţile p e ca re le-a ju ca t H itler. Şi c in e s-a fr ip t c u c io rb a g e rm an ă - şi: în primul, şi în al doilea război m ondial - treb u ie să su fle şi-n-iaurtul d e d u p ă războiu l re c e . - ■■■—
Prinsă, de-a lungul istoriei, în tre am biţiile expansion iste ale vechilor im perii eu ro p en e (au a p ă ru t şi ce le a le SUA, care vor să facă o rd ine în zonă lu în d 'ca p re te x t du re rile • blînzilor m usulm ani din Bosnia şi p ream iloşilo r ustaşi din , Croaţia), R o m ân ia t r e b u ie s ă a p r e c ie z e c a r e d in t re competitori a re "su flu " p e n tru a a ju n g e m ai r e p e d e la prăjitura ro m ân ească - şi cu^ce fo lo s p en tru noi. Fiindcă şefi o naiv itate să c red em că s în tem curta ţi d o a r p en tru ochii noştri frum oşi, d e to a te cu lo r ile ...- :/
R eu n iunea N a ţio n a lă a M oţilo r, în tru n ită la Deva în ziua 3e l3 mai 1995, ca Forum al Societăţii N aţionale Cultu-r ra l-P a tr jo t ic e , "AVRAM IANCU” , reuniune la care au p a r t ic ip a t; ; p este 400 - de re p re z e n ta n ţi ai liio ţim ii, păstră to ri în gînd şi a titud ine ai sp ir itu lu i * Iancu Iu i, ia a ti tu d in e cu - în d re p tă ţ i tă în g r ijo ra re fa ţă de m odul.în ca re - este v în tu ra tă şi consecinţele ce le poate-avea aplicarea Recom andării 1201/ 1993 a A dunării Parlam entare a C onsiliului E uropei.
P ro fu n d a ta şa ţi-v a lo r ilo r u m a n ita re ş i re sp ec tu lu i ce trbbuie acordat popoarelor şi f i in ţ ţ i . umarfe, în sp iritu l, nepieritoarei lecţii Vie omenie şi d em o cra ţie i ţ n e-au lăsat-o , moştenire Iancu şi tribunii săi, tre b u ie *să am in tim cu stăruinţă, pentrij a II înţeleşi de to a tă lum ea: R om ânia a fost p rim a ţa r ă c a re a< ra t if ic a t C onven ţia-C adxu ,* p riv in d , d re p tu r ile m iiro rită ţilo r şi a în tîm p in a t cu în ţe leg e rea specifică sufletu lu i rom ânesc toate demersurile organismelor in te rn a ţio n a le la p ro b lem a minorităţilor; aşezaţi Ia această răscruce de vînturi şi istorie, ne s în t m ai d ra g i decît. o ricu i
. v a lo rile d em o cra ţie i şi cele ale bunei înţelegeri., De aceea, nu ne putem explica , de ce ni se cere nouă ce nu convine a lto ra ,d e ce a r trebu i să aplicăm noi ceea ce alţii nu fac la ei acasă.
C onsec in ţe le unei asem enea : reco m an d ă ri, ca re a r tre b u i să în g r ijo re z e în p r im u l r în d Parlam enturtE uropei, sperăm să nu j>rin,dâ răd ăc in i la noi, a tî ta vrem e cît va mai exista un singur' m oţ, în t ru c î t ele re p re z in tă o • sfidare la adresa unităţii naţionale şi a is to r ie i m u ltim ile n a re , a poporu lu i rom ân. *' Noi, rom ânii, vedem în valurile care se fac în ju ru l recom andării,
. consecinţa sp iritului revanşard al u n o r sem in ţii ” f ă r ă m a re ” şi p ă s tra re a u n o r ' je n a n te reminiscenţe ale politicii de forţă şi d ictat, de am estec în treburile,,
‘in terne ale altor, po poare .1. , în tru n iţi în această entuziastă
reuniune, moţii din în treaga ţâ ră -şi d in d ia sp o ra ro m ân ească , urmaşii celor icare de nenum ărate ori:. în is to r ie au d e m o n s tra t Europei ce înseam nă um anism ul şi buna înţelegere, asigurăm ţa ra şi poporul rom ân că n-am u ita t şi nu vom uita vreodată testamentul lui A vram Ian cu .' %
R euniunea naţională a Societăţii C u ltu ra l-P atrio tice
IV, . "AVRAM IA NCU ”
D e c la r a ţ i e
11 I I I I I I I I11 .11!111IIIIIIIIIIIIIIIII
. 4
Ş ed in ţe^ e x îra o rc iâ n a i 'e aBe Consâ3iu8uiVjiicleţ@ ân C lu j ş i C onsiB iu lu î lo c a l C lu j-i\S ap o ca ___
în conformitate cu prevederile normative ale art. 61 al. 2 şi 4 'din Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991, consilierii ce compun C onsiliul judeţean Cluj sînt convocaţi la şedinţa extraordinară a Consiliului judeţean Cluj, care. va avea loc în data de 19 mâi 1995 ora 12,00 în sala de şedinţe din Cluj-Napoca,.B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 58, avînd următorul proiect al ordinei de zi: Transformarea Regiei Autonome judeţene apă-canal Cluj-Napoca în societate comercială pe acţiuni. Documentele ce urmează a fi prezentate în şedinţă pot fi consultate de către consilieri lâ Consiliul judeţean, cam. 49, et. II.
Potrivit prevederilor Legii nr. 69/1991 privind adminstraţia publică locală se convoacă şedinţa ex trao rd inară a C onsiliului local al municipiului Cluj-Napoca, în ziua de 19 mai 1995, ora 13, în sala de sticlă de la sediul din str. Moţilor nr. 1-3, cu următorul proiect al ordinii de zi: Proiect de hotărîre privind conferirea titlului de "Cetăţean de onoare al m unicip iu lu i C lu j-N apoca” unor personalită ţi ale municipiului. ■ Proiect de hotărîre privind alocarea unei sume de bani din rezerva bugetară pentru sărbătorirea a 75 de ani de la înfiinţarea
%Operei Române din m unicipiul Cluj-Napoca.
A c o r d a r e a c o m p e n s a ţ i i l o r p e n t r u î n c ă l z i r ePUta compensaţiei băneşti
Pentru încălzirea locuinţei (pentru persoanele care au &pus ccreri-declaraţii) -restanţă •icface dupâ cum urmează: Persoanele de la literele A -E: în zilele de 18.mai, orele 14-16,30;
‘•■V.şi 22 m^i, orele l2-14. (în ^A ru l nostru de vineri, 19 mai
1595, vom publica programarea c°r‘ejpiinzâloare '.celorlalte Stere).
ţ.r
S e m i c e n t e n a r u l Î n c h e i e r i i c e l e i d e a d o u a c o n f l a g r a ţ i i m o n d i a l e ~
10. Problema stării de beligerânţa a României cu Germania şi UngariaProclam aţia către ţară a regelui
Mihai I, din 23 August 1944; cît: şi d e c la ra ţia guvernulu i dată pu b lic ită ţii în ziua urm ătoare, precizau că R om ânia 'a ieş it din războiul cu Naţiunile Unite, a rupt toate relafiile cu Germapia bitleristâ şi Ungaria hoţtystâ, alăturîndu-se fo rţe lo r alia te . Form ularea din Proclamafie că "alături de armatele aliate şi cu ajutorul lor, mobilizînd toate forţele naţiunii, vpm trece hotarele impuse prin ac^il nedrept
de la V iena, pentru a elibera pămîntul Transilvaniei noastre de sub ocupafia străină”, a constituit, şi o declaraţie de război adresată ; Germaniei şi Ungariei.- în ceea ce priveşte notificarea stării de război, aceasta'era pretinsă de C onvenţia a I lI -a de la Haga,” din 18, octom brie 1907; care a consacrat p rinc ip iu l 'necesită ţii dec la ra ţie i de război. în cazul Rom âniei, com unicarea stării’ de beligeran tă s-a m ai făcu t pe
următoarele canale: noul ministru a l '' A fa c e rilo f E xterne, G rigore Niculescu-Buzeşti, a prezentat direct lui G erhardt S teltzer, co n silie ru l. politic al Ambasadei germane la B ucureşti, ru p e re a o fic ia lă a . relaţiilor diplomatice şi starea dc bcligeradţă a României cu ţara sa.^ D e c la ra ţia o ficia lă de război a guvernului român a fosUlifuzatâ la radio şi publicată în presa rom ânească d in’25 august 1944. Totodată, L egaţia Rom âniei la
Lisabona, folosind presa din această tară n e u tr ă , ' cu asen tim en tu l guverhului portughez, a comunicat oficial "starea de război a României cu G erm ania” , ş i . ,începerea 'acţiunilor de luptă. Dc asem enea, m in is tru l -rom ân la- A nkara, A lexandru Cretzea^iu, a no tificat starea de beligerantă a României atnbasadorului american în Turcia, L aurcncc A. S tc inhard t, şi am basadoru lu i U RSS, Serghei V lnogradov. -
O dată cu ruperea re laţiilo r diplomatice cu Germania şi Ungaria, p o triv it norm elor dreptului internaţional, toţi agenţii diplomatici • şi consulari trebuiau retraşi dc cele doijă ţări devenite beligerante. Dar atît Germania bitleristâ cît şi Ungaria hortystă nu s-au conformat acestor imperative internaţionale şl au
Prof.univ.dr.loan Silviu -NISTOR
(continuare Ân pagina a 16-a)
{ / S ! 3 U O T E C a \ | CENTRALĂ UMIV.B \ CLUJ-NAPOCA Ă
A D E V Ă R U Ld e O l u l ~ AGENDA m i e r c u r i , 1 7 m a i 1 9 9 5
^ M ^ ; 'M ă r tu r i s e s c ^ ^ \ pj^nrit' OQtezispiriam ygiertarea păcatelor”
A ii: ŞJ. Ap. Andronic; Sf. Iunia; Cuv. Nectarie şi Teofan; Sf. •Pascal Bayloh clg, , -
• Mîine: Sf. Mc. Teodot-, Petru, : D ionisie ^DiOnisia), H ristina (Crisţina), Veniamin, Andrei şi Pavel, m. Sf. Ioan I; Pp. in. '- fr felicităm p c toţi cei care , împărtăşind taina Botezului, poartă
NAPOCA: 13-49-76 .•POUŢIA DEJ: 21-21-21• POLIŢIA TURDA: 31-21-21• POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 3642-22 •POLIŢIA HUEDIN: 25-15-3*• POUŢIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 981 "• ap Ararea civilă , c l u j-napoca;
11-24-71• SALVAREA; 961 .• SALVAREA CFR: 11-85-91 ' , ’ •INTERNAŢIONAL: 971 •INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931 ’• •DERANJAMENTE: 921• ORA EXACTA: 958 •REGIA AUTONOMA DE •m a io n c A R E .• DISPECERAT: 11-87-48• REGIA AUTONOMĂ DE APA
CANAL DISPECERAT: 11-<53-02• S.G”SALPREST” ŞA.
DISPECERAT: 19-55-22 'COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 Int 132 x
@ TRĂNSp6RT£CiF R
PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA principalele direcţii trenuri accelerate
AGENŢII DE VOIAJ CFR IINFORMAŢII: Jl-22-12 (totem)
11-24-75 (interna^odal)
ORARUL CURSELOR . TAROM
Plecări d in B ucureşti:7,10; 13,00; 17,00<de luni pînă
vineri inclusiv ' * P lecări din-.CIuj-Napoca:8,45-; 14.30; 18,30 de luni pînăvineri inclusivSîmbătă:P lecare d in B ucureşti: 13.00 Plecare d in C luj-Napoca: 14.30 Tariful: 35.000 lei,Telefon TAROM Cluj: 19.49.87
Emisiune în d irect ; cu ascultători: 16.10;- l i 05 .'Â gerida 'z ile i:i.05: 6.35
întreruperea em isiei: 8:30;r . v r
Reluarea em isie ii 'li:’7! s‘> -vtr»t 11, ţi*-’ •. . . ureaiest Hits: 21,25; 22.05. wt«p» t * • > m.v; .tv* w
ttoroSc o p ; - 5 .2 5 J ,o ^ ^ ^ :| r ^
m«tMCI.IU
^ UNIPLUS RADIO
' t L
« ţ . 7 ............ .... . .................mu_n-c.piulu|^în d j r ţ e ^ a841.5
f d ' îr«.Lfn.lw j 'K ţ j t i j ţ
W M m m m S M ?t#TAROMite-<S
BIBLIOTECI■ B .C .U ., "L u c ian B lag a"(strada Clinicilor 2): Zilnic: 8.00- 13.45; 14.30 - 21.00; sîmbăţă: 8- 14.00. ; : : ' -■ B ib lio teca ju d e ţe a n ă "OCTAVIAN GOGA" (Piaţa Ştefan cel M are^). Orar: luni - joi 9 - 20; \ineri: 9 -18; sîmbătă şi duminică: închis.■ Bibliofeca Academiei (strada Kogălniceanu 12-14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 .- 18.45; duminică: închis
dactic,Bulevardul21 decembrie nr.9, Camera 39, orele 8-15.■ B ib lio teca C en trn ln i C ul
tu r a l F ran cez (strada Kogăl- niceanu 12-14). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: 10-18; vineri: 10- 16; sîmbătă şi ^uminică închis.■ B ilio teca "V aleriu B ologa" a U n iversită ţii ' de , rM ediciriăf şi Farm acie (Str. Avram Iancu 31); Oraf: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis...
B ili i l i i i f e '■ M uzeul N aţional de A rtă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis '■ M uzeul N aţional de A rtă, Secţia "Donaţii" (strada IC Brătianu 22)^Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis , •■ M uzenl Naţional de Istorie a T ra n s ilv a n ie i (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.■ M u zeu l E tn o g ra f ic a l Transilvaniei (strada Memorandumului 21). Marţi - dumi- nită: 9 - 17; luni: închis ' f '■ G aleriile "B astion” (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni-vineri: 9 - 17; sîmbătă şi duminică: închis .* . M uzeul, m em oria l “ Em il Isac” (strada Etmllşaq23), O rar i^ercuH-^uminică AJ-Jl^vtiuni şi marţi* închis. '
fJP«lce<avtţi âtVMe*.?5ft0"8^oi!deiWiţ4,,«25O-f'î .ţxîpzi^fletywi, JflQ/g,fc*«r»ă!tel»rţ»aa(>ţIilagsţturfă ii
__________Mod de vacă sc 'T m cî^c^ tif fcfcm'eaua .
“ a w , i w » « v n r n i 4 i i i _____________ ______
*(Hţd*r 4* tu«* t ."SMO w » tm iţit**tonţ
M iercuri, 17 mai , P ro g ram u lI : - • '7,00, TVM.Telematinal; 8,30
La prima oră cu;..; .9,15 Film se- na l: ” Sănta B arbara” ; 10,00 ‘ A ctualităţi; 10,05 V ideocasetâ muzicală; 10,20 Desene animate; 10,50 Videolexicon; 11,50 Moda pe meridiane; 12,20 Film serial:; ”Aur şi noroi”; 1 3 ,1 0 '1 0 0 1 audiţii; 14,00 Actualităţi; 14,f0^ TVR Iaşi; 15,05 TVR C lu j- Napoca; 16,00 Actualităţi; 1-6,10 M agazin! internaţional;-v 17,00 Discoteca '95; 17,15 A lfa şi- Omega; 18,00 Tele-discul muzicii populaîe; 18,30 Desene animate;19.00 Timpul Europei; 19,30 Fjlm serial: "Fata şi bă ie ţii” ; 20,00 A c tu a lită ţi 20,45 Film serial: "Dr.Quinn”; 21,45 Noi frontiere;22.25 Sfinx; 22,55 Confluenţe;23.25 Actualităţi; 23,45 Întîlnirea, de la miezul nopţii; 0,25 Jazz - Alive magazin. .
P rogram ul 2: 7,00 IÎ5. prima; oră;*9,15 Ora de muzică; 10,00 Mozaic (CFI); 11,00 Telejurnal Worldnet; 11,30 Desene anim ate;.12.00 G png!f42,>30 Sonorităţi mozartfene; 13,00 Să nu ne facem iluzii!;-J4,00 Actualităţi; 14,10’
Magazin satelit; 15,00 De lingua la tina; 15,30 Salvaţi din infern; .16,00 Desene animate; 16,30 Film- serial:: ”$i bogaţii plîng”; 17,00 - Zodia Balanţei; 17,40 Film serial: ”Aur şi noroi”; 18,30 - Emisiune în lim bă m aghiară; 20,00 P leiade; 21,00 . TVM. M esager; 21,30 Tradiţii;' 22,00'Film serial: "Santa Barbara”$i22,45 Un secol de cinema; 23,45 Recital "Sfinx Experience” ; 0,15 Ritmuri muzicale. 1
TVR C L U J-N A PO C A : 15,05 Panoram ic; N atură şi aventură: V alea A lbă; A genda m uzicală; V ideoautograf: V irg il B ulat, d irectoru l E d itu rii D acia, C luj- Napoca.
Jo i, 18 mai P ro g ra m u l 1: 7 ,00 TVM.
^Telematinal; 8,30 La prima oră cu...; 9,15 .Film serial:’’Santa Barbara” ; •10 ,0 0 'Â c tu a lită ţi; 10,05Lim bi străine: engleză - am ericană - germană”; 11,05 Film serial:”Aur şi noroi”; 12,45 Desene animate; 13,10 -1001 audiţii; 14,00 Actualităţi;
14,1.0 TVR Iaşi; 15,05 TVR C luj-N apoca; 16,00 A ctualită ţi; 16,10 Festivalu l şi concursul de interpretare a cîntecului popular românesc ”Maria Tănase”; 16,40 La orizont econom ia; 17,40 Mileiiium; 18,25 D esene animate; 18,50 Tragerile super Loto 5/40 şi excepţională V E xpres; , 19,00 M edicina pentru toţi; 19,30 Film seria l:”Fata şi b ă ie ţii” ; 20,00
! Actualităţi; 20,45 Film seriaro, bogat, om sărac"; 21,45 Refleclij rutiere; 22,00 Studioul econom 22,40( Interpreţf de populară; 22,55Simpozion; A ctualităţi; ‘ 0,00 filn
• seriai:”FamUia Palliser". ■Program ol 2: 7,00 U pnw
oră; 9,15 Ora de muzici; 10,0) Caleidoscop; 11,00 Telejnru!
•Worldnet; 11,3.0 Desene animait,12.00 Noi frontiere; 12,40 Atna dimensiune; 13,15 Confluen|r 13,45 Ritmuri muzicale; 14,00 Actualităţi; 14,10 Magazin social;15.00 Limbi străine englez americană-germană; 16,00 D esene animate; 16,30 Film serial:”Şi bogaţii plîng P; 17,00 C eaiul de la ora 5; 19,00
, Em isiune în limba germani;20.00 Convieţuiri; 21,00 TVM Mesager;
22,00 Film artistic:”0 absenţi îndelungată”; 23,40 Stadion; 0,1S Pepsi Dance Night Show.
TVR CLUJ-NAPOCA: 15,05 Panoramic; Şevalet: Dialog iîb- negru eu 'artistu l Horia Sârb»; Music shop; Noutăţi cu interpreţi şi form aţii de muzică uşoară; Orizont economic: România-o
: colonie comercialâ? -
R edacţia nu îşi . asumi responsabilitatea în legăturici eventualele modificări intervenite în programul anunţat.
PORTALEXPORT • IMPORT S.R.L.
PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU
M iercuri, 17 m ai 1995"07,45 - Buletin informativ08.00 - Cartţ/on Network i; ‘ '09.30 - Buletin informativ09.45 - D iveriisn lent m atinal- Antena 111.00 A ntena, 1-^ R eportaje , documentarejteTeshopping11.45 - Buletin informativ
.12,00 - Străini în familie - RŢL 213.40 - Film - Antena 1 „ ■15,10 - Buletin informativ :15,20- Complot în-familie - show: - CANALH 5 , , .17,00-Cartoon Network18.30 - Observator- Ştiri Antena 1 19,50 - Buletin informativ 20;10 - Exploziv magazin - RTL20.40 - Videotonomat - Antena 1 . 21,20 - Buletin informativ21.45 - U ltim a staţie: P arad isu l- ITALIA 1 \00,05 —înaltă tensiune - RETE 4
- -T . V ..v .- . . ....PO RTA L 2 *
09,45.-Buletin informativ v ,10,00 - Film 7 Antena l . . ...... :\ 1,45 -r Buletin.informativ ; v; | i12.00 - Film - Antena 1“ '13.45 -B uletin informativ14.00 - Videotonomat, divertisment,!tejesjfoppmjj -A ntcnaX ~ 1 ''16,00 -"Seriale, reportaj - Antena l * 17,Q0 - Buletin inform ativ '.17,15 Film;- Antţiţ^ 1;
19,00 - M uzică, reportaje, documentare - Antena 120.15 - Buletin informativ .20.30 - F ilm -A ntena 122.15 - Buletin informativ22.30 -F ilm - Antena 1 ,00,15.- Buletin inform ativ
18.40 - Desene animate 19,00-^Film .21.40 - Film23,20 - F i l m . 1 ■ -
sx.TV CABLU dL
Expbj;iţieţle 'lpicittadi»’ri ii«*'«J K i t m
Muzeul Etnografic al T ra^ilvan 'f' V - /v f‘V-T ! de.piCtura a elevilor Liceului econ
J? muzeuUii. fţr. Mejgp.ţap
ISJt *.r. .Stf -Ml lOii’ill'lSI H R 8 trr-lul» A -*a
S w -ej l '.d.c^xpo?j \in.
Expoziţie>cfe>gri**'-. ţxf’ty st»
i<U>U:fli&»i -pef^Mdi| ISelsai Aflniiiliie^iaţfitiei ;ieiWbi»ă eCtţS*i-iya*|ra£i«»i»ttluhI lu tV tau ţaj 8th
u n d a t
PROGRAMUL "CANALULUI PROPRIU
M iercuri, 17 m ai 1995 ;10.45 - Păcatele lui Rachel Cade - PRO 7 >13.00 - Seriale “Amerom”15.00 -S eria le RETE 4 ..17.00 - Teletext , ’• - . 17 ,10 .-Femeia misterului - RETE 418,00. - Cartoon Network 1 9 ,00 -NCN Magazin : ! . :19,45.-.Teletext20,10 - Exploziv magazin - RTL .20.45 - Teletext21.40 - Următoarea staţie :Paradisul: -ITALIA 1 : : ':J23.40 - F i lm - RETE 4
, M iercu ri, 17 mai 1995 : 08,00 - Program pentru tineret09.00 - Seriale - RETE 4 - . 11,15 - Seriale - RETE 4; '14.30 - Teletext • ; v :14,45 - Serial -CANALE 5
• 15,15 - Seriale - CANALE 518.00 r Revan şa - MediaPro 18,50 - Procesul etapei - Emisiiae
. de Ovidiu Ioaniţoaia - MediaPyţ ; 21 ,40 ,-- Făcătorul de copii ■
CANALE 523.00 - Înalta tensiune -RETE4
. 19,00 - Actualităţi şi ştiri-NCN
-A N TEN A 1,17.00 - Ştiri -reportaje- —17,10 - 0 altă viaţă • *17,40 - Desene animate18.00 - Altfel de lume .19.00 - Ştiri -reportaje - *
H e c i t â l< p ă p u ş a p e s c -m .Joi,.-! 8(Jaa.i-;199Sin^ele.l* V ,11 ,J0i-PUIUL.? KcjA?ijlVU*it»î«i
. .-«.•luas'l *«>!•<<«
nosptft: ,Faf«"H cdera” ;'l ^ eW 4 i B ă î ? 7.».2îa^ n 8t.l
/
T5 J miercuri, 17 mai 1995
S C H I M B D E P Ă R E R I U N G A R O - R O M A N I N P R O B L E M A j
A U T O N O M I E I M I N O R I T Ă Ţ I L O R N A Ţ I O N A L E / j
II 1 I I
Şm arânda Enaclie a arătat că i după 1945 p riv ind 'problem a P roiectu l de lege prezentat de | m inorită ţilo r naţionale. Z so lt Grupul român Helsinki,care, de |
‘ I
form ă specifică a d rep tu rilo r /m inorităţilor naţionale.‘ V icepreşed in teie • F lD ESZ - Partidul Civic Ungar, Zsolt Nemeth<; a arătat în cuvîntarea sa câ lucrarea lui; A n d reescu /-ş i ■ ă lto r ; d o i ' colaboratori ai săi reprezintă primă analiza serioasă făcuta în România •
La-înlîlnirca pe tema-“Statul ,1 naţional şi autonom ia etnică”,- | organizată la G yula de Fondul
' ■ pentru m in o rită ţi, creat de ■ - FlDESZ - Partidul Civic U ngar,.I Fondul rom ân Liga pentru>
, | Europa ■ şi Fondul Friedrieli : I Neumann, au participat peste 50 . de specialişti în probleme etnice. Nemeth a menţionat câ concepţiile J R eprezentan tu l. Rom âniei, UDMR şi ale specialiştilor români
>1 Gabriel A n d re e sc u .f făcut în privind problem ele m inorităţilor •-J intervenţia sa analiza unej lucrări 'naţionale se deosebesc în mod fun- | în .care a p rezen ta t concepţia
• lo r 'numeşte m odernă, dar a recunoscut că analiza lui Zsolt Nemeth este exactă şi dovedeşte
: o : tem ein ică cunoaştere a concepţiilor ungare şi româneşti.
O Preşedintele', organizaţiei ronţânesti Liga pentru Europa,
Uniunii D em ocratice : a I M aghiarilor : din România | (UDMR) cu p riv ire la | autonomie. E l a m enţionat că | pentru specialiştii români cea
altfel, nu a fost acceptat de nici un partid românesc, porneşte dela posib ilită ţile ce pot fi I
. valorificate în condiţiile actualei |dam ental. După op in ia sa, Constituţii a României, în actuala ■
concepţiile liberalilor-^rom âni situaţie, politică j i prevede _prieteni ai m inorităţilor naţionale satisfacerea unei' importante pgxţi ■sîn t : conservatoare, ele fjind din-; cererile ' m inorită ţilo r |întemeiate pe ideea despre stat ca naţionale. Grupul român Helsinki |mecanism de asuprire a cetăţenilor, nu contestă legalitatea proiectului ■
m i m are p rob lem ă jo n 's tă în - în opoziţie cu aceasta, în abordarea de lege al Uniunii DemocraticeI aceea că cererea dş autonomie nu modernă a statului, acesta apare în a Maghiarilor din România, dar 1
. | figurează în dreptuljnternaţiorial ca lita te de coordonator v al în , actuala rînduialâ |j ca fiind obligatorie, în;timp ce, com unităţilo r autonom e, ia r constituţională din România este |I în practică, într-o'serie de ţări ( caracterul exclusiv naţional nu îi este puţin, probabil câ el se va bucura _
•I de exemplu în Spania, Finlanda caracteristic. Gabriel Andreeicu nu de .sprijin , ci mai curînd va fi ■1 şi l ta l ia ) ;ex isfă,autonom ii ca a fost de acord cu faptul că coiicepţia respins. .. .. - I
?7 j K I A R U S * w , P R E Ş E D I N T E L E L U K A Ş E N K O a A - O B Ţ I N U T S P R I J I N U L P O P O R U L U I ÎN F A V O A R E A S Ţ R Î N G E R U R E L A Ţ I I L O R C U R U S I AReuter\ ' egal pentru limbile rusă şi belarusă. j po litic ien ilo r din această ţarăfreşedintele belarus, Alexandr puţin fo losită , precum şi asupra conservatoare s-au pronunţat pentru
Lukaşenko, a ob ţinu t un sprijin restaurării unor simboluri similare 'leg ă tu ri . m a i sţrînse . cucelor din epoca sovieticâ. Cea de a Rusia.Identitatea naţională belarusă patra întrebare viza prerogativele lui s-a p răbuşit dupâ 200 de ani de. Lukaşenko de a ' d izo lva guvernare . rusă. ' M ajoritatea parlamentul. ' - * '-'locuitorilor Belarus vorbesc limba
Participarea la referendum a fost rusă şi consideră promovarea unor. de' 64,5ila sută; dar în ce priveşte legături-m ai strînse cu Moscova' sc ru tinu l-x 'le g is la tiv " m ulte d rept singură .so lu ţie pentru circum scrip ţji -nu - au '^reuşit - să depăşirea declinului economic post- întruncasc.ă_pxocenţul,.necesar de sovietic.50 la 'Sută, iar-rezultatul ’lo ra fost
şi-au SjwfmlTfeamâ'că o apatie din 'declarat nuL - parter afegatorilor- a r putea da
covîrşitor în cadrul unui referendum asupra consolidării prerogativelor sale şi a aprop ierii mai strînse ; a
, acestei foste republici sovietice de Rusia vecină, declară-reprezentanţi ai comisiei electorale. Doar 1? din cei 260 dc jnenrt>r®i parlamentului iau lost a’îtS îîn .priinurtur de scrutin, deslasuifPt <iMinuîi<;ă,; înjeeeaşi zi cii
QIAN QICHEN: " .C H I N A . N U R E P R E Z I N T Ă O A M E N I N Ţ A R E L A A D R E S A P Ă C I I
R e u t e r..M in istru l chinez de externe, Qian Q ichen, l-a c ita t pe Confucius şi pe Mao Zedong în sprijinul respingerii unor afirmaţii în sensul că o Chină to t măi bogată ar reprezenta o am eninţare la adresa păcii. Remarcile sale au intervenit la o zi după ce prim ul m iniştrii singaporez, Goh Chok Tong, avertizase'forumul internaţional “China şi vecin ii . săi”că. agresivitatea militară sporită ce însoţeşte creşterea econom ică am eţitoare a C hinei a trez it
j sentimente- de nelinişte în regiune. •Goh afirmase că puterea în creştere şi consolidarea militară a Chinei au trezit nelinişte, menţionînd disputele B eijingului cu mai m ulte ţări din Asia de sud-est pentru teritorii din sudul M ării Chinei. .
T otodată , m in is tru l chinez de, externe s-a referit, cu prilejul acestui forum organizat de Asia Society, cu sed iu l în S tatele U nite, la
; îmbunătăţiri în relaţiile cu SUA. în martie cei doi giganţi din zona Asia-
: Pacific au evitat un război comercial devastator diipă ce aii ajuns la im acord cu p riv ire la cererile
am ericane ca B eijingul să ia măsuri pentru a stăvili încălcarea* d rep tu rilo r de proprietate in telectuală , c e : a provocat întreprinderilor americane pierderi comerciale în valoare, de sute de milioane de dolari anual.
Qian a pledat pentru înţelegere în tre cele două naţiuni foarte diferite, adăugind că pînă la un anumit punct unele divergenţe sînt inevitabile, o referire indirectă la continua îngrijo rare a Statelor U nite cu p riv ire ..la situaţia respectării drepturilor omului în China. V - ■
referendum ul. iar.un ii candidaţi •"-Ju-f ît -
Jnaştere unu i parlam ent a cărui activitate să fie blocată prin balotaje.
Lukaşenko a afirmat după scrutin câ va considera votul favorabil în cadrul reTerendumului ca un mandat de a conduce ţara spfe o uniune economică; şi ulterior politică; cu Rusia dacă cei 10 m ilioane de locuitori ai săi doresc acest lucru. Alegătorii au fost chem aţi să se
^ i^ n u n ţe " asupra unei integrări economice cu Ru&ia, a unui statut
M icaidar..organizata opoziţie naţionalistă dm Belarus l-a acuzat pe Lukaşenko că încearcă sâ saboteze alegerile generale şi să plaseze Belarus din noii sub control rus. Naţionaliştii s-au plîns că ei-nu au avut practic nici un accfcs la mass media, o serie i e candidaţi fiind îm pied icaţi să aibă acces la televiziune; / - _
După o explozie a sentimentului naţionalist ca urmare a dezintegrării U niunii Sovietice, m ajo rita tea
C O N G R E S U L S U A V R E A C A R U S I A S Ă
P L Ă T E A S C Ă P E N T R U E Ş E C U L R E U N I U N I I
LA N I V E L Î N A L T D E L A M O S C O V A
consideră că rezultatele sînt “foarte decepţionante”. Senatorul republican de Indiana nu doreşte totuşi ca Washingtonul să taie toate creditele acordate M oscovei. L ugar este , împreună cu Sam Nunn (democrat, Georgia), coautorul unei legi care acordă Rusiei sute de m ilioane de' dolari pentru a-şi distruge arsenalul său nuclear. , V: Potrivit lui M cConneil, această
Preşedintele B ill Clinton va intîmpina m ari - greutăţi în Prezentarea şi -susţinerea, rezultatelor întîlnirii sale la nivel înalt cu Boris Elţîn în Congres, unde republicanii lt declanşat un foc. concentrat de critici ţi ameninţă să reducă ajutorul «Berican acordat Rusiei. B ill Clinton nu â reuşit să-l convingă pe Boris E lţîn s i renunţe să vîndăInwhi un reactor nuclear ţi nici s i parte a ajutorului nu ar tr tb u isă fie °pic*icâ represiunea In Cccenia. afec ta tă , dar C ongresul a r putea
decide s i sc repartizeze celorlalte' republici ale fostei U R SScele 220 m ilio an ed e d o la r i vărsaţi d ircc t guvernului n»». A dm inistra ţia a contraatacat, « fina lnd că S ta te le U nite » » “»» to te m strategic** s i ajute R asialii ap lica—a reformelor c c o w n lw | i iM iln i t i i i w A ik lw
’ l l k OBCiC39C '■ 'PltaMfil'l i l i t o n d e U M m w v s f i K iev ; t t i w n O ib to y > g » c va" i l i i i l i l s&pl&lBlsit aMMta In& ifiNv
j^M il«hM cC aacli(»spaM sm i> tcpuM icnaL Sk n Im I 4 « M rt m .MMu k jr): « M . I W a M n i i«•«uniata SeaafaW . • d c tc m iu a f K KoheM O M tafc 'f*
U HmM » * n ,il w hard i .u ţa r «r t i a l t ptoeraa. .
Liderii republicani au dctcnbiDat CcnUia pentru afaceri externe â pnciei Reprezentanţilor s i voteze « u m m U m » ! care a r t m i s i
« aproxinutiv 25 ia an ti ţtanlaeoadatltM tei daci «m ato
jm U U » i f i n i r n i 'tebao to f k *tWasi lramnlni ".v
*Eite mm afrtnrt: pw »«din>a k ă • w h Moscova port»» a natala |a '
aiifitu i h o s d i t i t lai Elfin /•« ta la n i
RĂZBOIUL DIN VIETNAM A MARCAT ÎNCEPUTUL UNEI NOI ERE ÎN ASIA. ( " T h e I n d e p e n d e n t " d i n 2 9 a p r i / Î B 1 9 9 5 )
Aniversarea a 20 de ani de la căderea Saigonului are ceva puţiq^am Scopul nu a putut scuză, mijloacele. _bizar.Fenomenul sutelor de mii de studenţi care mărşăluiau pe străzile Discursul războiului din Vietnam sc referea la eliberarea naţională, laLondrei, Parisului şi Washingtonului scandînd:”Ho,Ho,Ho Şi Min” şi “Cîţi . antiimperialism şi la socialism. .“Cei patru tigri asiatici” - Coreea de Sud,copii aţi mai ucis astăzi, LBJ.?” j)are o amintire îndepărtată. " Taiwanul, Hong Kongul şf Singapore - se-ridicaseră într-o cu totul altă'
- Războiul din Vietnam a fost rodul comunismului şi al războiului rece.:; eră de creştere economică rapidă şi de explozie a prosperităţii. Dacă Asia'Statele Unite s-au lăsat tîrîte într-un conflict lipsit de speranţă, pentru că fusese unul din continentele definitorii ale războiului rece, înainte deaii considerat că războiul împotriva Vietcongului era un*mijloc de a pune : sfîrşitul celuilalt război, acum ea a început să anunţe una din noile liniio stavilă în calea râspîndirii comunismului în Asia. Generaţia care,s-a de dem arcaţie cruciale ale epocii de după războiul rece - schimbareamobilizat în Vest împotriva războiului i-a perceput în cea mai'mare parte centrului de greutate a l puterii economice din Atlantic jn Pacific, dinpc americani ca agresori. Conflictul a fost interpretat ca o expresie a luptei Europa în Asia.dintre imperialism şi mişcarea de eliberare naţională,-între dreapta şi stînga. ; Dacă Vietnamul a devenit oarecum sinonim cu Asia în timpul războiuluiînseamnă oare că toate protestele nu au fost altceva decît o irosire de energie rece, cel puţin în ochii multor occidentali, astăzi ne gîndim mai degrabăşi o pierdere de timp ? Nu ar fi o concluzie neraţională» dar ar fT greşită, la acele ţări care contribuie la creşterea economică rapidă a regiunii: ChinaNumai pentru că lupta Occidentului împotrivă comunismului s-a justififiat şi M alayesiq, Coreea de Sud şi Japonia, Taiwanul şi Singapore, Hongîn plan istoric nu înseamnă că tot ce s-a întreprins în numele ei a fost just. Kongul şi ,Indonezia, Thailanda şi Filipinele. în timp ce conflictul dinRăzboiul dus de americani în Vietnam a fost o greşeală nu numai pentru. Vietnam a furnizat dovada importanţei ideologiei şi a virtuţilor militare,. că a fost prost conceput şi pentru că s-ă sfîrşit cu un eşec dezonorant, ci -astăzi în aproape toate ţările asiatice totul a fost redus la economie. Nimicîn primul rînd pentru câ â reprezentat o tentativă evidentă a Americii de nu atestă mai puternic acest nou adevăr decît faptul că Vietnamul însuşi ,a înăbuşi voinţa naţională a poporului vietnamez. Înfrîngerea Americii a devenit cel mai recent participant la miracolul economic' al Asiei. Elîn Vietnam a stabilit o nouă linie de demarcaţie între ceea ce era acceptabil este încă guvernat de partidul comunist dar, ca şi în China, cînd este vorba:şi ceea ce era inacceptabil în conduita unei superputeri îo lumea ă treia. de creştere economică pragmatismul are supremaţia totală.
A R G E N T I N I E N I I A U V O T A T P E N T R U
S T A B I L I T A T E Ş I L I B E R A L I S M E C O N O M I C
‘AFP fi' Re uter^iw^W»*''' Dom ingo C avallo , dar ţi pentru' stabilitatea care a determinat-o
In pofida unei situaţii economice anumită revenire a Încrederii şi areadus inflaţia la mai puţin de 8 la sută pe an. . \ '
Reluarea creşterii economice tn nllhoii patra ani (In medie dc 7 la a a tip en a ), ta timp cc ţaia se aflase I i t M p n tm ic i n w i i w la 1989, ş i dVspariţi*. b ipcnnflaţW i, «arc Mteaaae p o lc 400 la m Mi la a»f«*t
. I9 I> , a tat pafaMipaklc awtWc ale VNPVIH 0*1* • Mm9
Campania t lw te w l i a fo tt dmti .ev I i Jm jiI -i<nmpmln. C c ila lf id o ip tM p a ti eandirtafi, . j k i t o ' ţ i H o m io t
i w wn w lV m * w M at ( N i t t f w l n | i ţ i m m f M m M •
delicate In ultim ele luni ( lip s i d e ' lichidităţi iţi deficit bugetar), Mencm a fo tt reales cu un scor confortabil, obţia tad , conform . unor rezultate psovizorH, peste 47 la anii la prim ul' tu r f a ţ i de. 34 la su tă pen tm p rincipaln) s in adversar, Jo se O ctav io B ordon , cand ida tu l FREPABO (F yon tn lp ra tn i o ţ s i i S o U d a a i,c e şW u a tin s a ) .. ,
mi Vfltel 4şcl ţn rtM
--—t----•— t -—«--«« m -»reduee»ea fcugatuiui statuM, wfens» rirtay W fnuiilar, *wM»wi f Malul ltL)4ntori » i 4* «M w « M a ln l l MOMMiei,
gram economic foarte diferit de cel al lui Menem. Ei au atacat mai ales problema creşterii ţpmajului (12,2 la şu ti din populaţia a c tiv i) şi a corupţiei, precum şi costul social al p lanulu i dc au ste rita te pen tru bugetul s in it it ii ţi învăţămîntului.
Carlos Menem, reales d u m in ic i; : la preşedinţia republicii, a promit c i . sc vor. desch ide a rh iv e le cu "d ispăru ţii" din tim pul odiosului război dus dc d ictatura m ilita r i ( 1 9 7 i« l9 D ) f l a afirm at <1 Argentina va con tinua s i lup te p a ţa ic pvatrn recuperarea su v e ra n itiţi i asupra Insulelor M ih ia t , ta ImxuIţ f ti tr itT î o l t
noastre cu SUA sînt la cel inai în a lt. nivel, am reluat legăturile cu Marea Britanie şi nu mai avem nici un fel de diferend cu Chile.
Întreţinem cu acesta excelente relaţii care au succedat unui secol de neînţelegeri**.. în vîrstă de 64 de ani, fiul unor imigranţi sirieni, catolic practicant, Menem va putea In sfîrşit, la zcce ani dc putere (1989*1995 şi 199Sr 1999), să-ţi duc i (ara spre ceea cc - e l num eşte cu-o a a a m iti iavid ie
E l a impus ţir i i şi parttdnlui siu p riva tizarea aeetorului p u k lk ,
: !■ foK tka en teru i, şefol statolui yfaci e a din mişearea nasliaiatUs» a auHiuiat e i , t i m al ulu i I» «am şi şini calchiat politica «x lafaipe
J trc lu a a ^ p u le rc a , A t f e i t iu a " • » cea a S talek» UnMe.« y « i M la |ii.4n şeH m ie« ti Ş tu tel* . ■ ElamculaW eciam si a ile lnu » n k I W n j i ţ rap s m eu M a w n »Haal» . y ş i t i ţ i M . i i » I * h neuzal m>
■fim m 2 4 d e B r tg i ia r f c a r t iw te u ia l igf re e i ş W p r ^ t p w fr ta Chite”. A a ttz i ,n sjnsa d , *ValsfWe
A b E V Â R U Ld e C l u j VIATA POLITICA miercuri, î 7 mai 1995
riiiiiIiiii
i i iY
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Trebuie făcută de la bun început o precizare. Lideri UDMR indiferent că fac parte din aripa • •H r I rf 4» Mi ' AAK /|M Vwyi l M A f ■'/«« IM flK<1 . HM fii t /M 1 fM I /T -
Guver n uI român (va) pie rd er tre p t a t prerogativele In Transilvania (11)
considerată a fi moderată, sau din aceeg ^radicalilor,~se întîlneşc îqfr-un punct cotnun: autonomia pe principii etilice cerută pentru maghiarii din România. Moderatul Marko Bela a spus: "Recomandarea 1201, înseamnă autonomie pentru maghiari". Să vedem în continuare ce spune radicalul Borbely Imre, un apropiat al episcopului Ţokes Laszlo. Redăm mai jos fragmente
: din interviul luat deputatului UDMR de către dl Horia^Alexandrescur directorul cotidianului"Cronica Română ”
/B o r b e l y I m r e v e d e A r d e a l u l
î m p ă r ţ i t în a u t o n o m i i t e r i t o r i a l e . '- Dar cura vedcaţi dum neavoastră autonom ia?- Eu atn ajuns în conducerea UDMR la al doilea
Congres, cu o ţjicrafe despre statutulnaţiunii-partener,
- Ca şi rom anii din A rdeal, nu? Mă refer la zonele unde sunt m inorităţi. ~ .
- Acolo s-ar naşte în mod spontan mai multe autonomii teritoriale în interiorul Ardealului. Este. I o presupunere a mea, Ţara Moţilor este o entitate pur . |
4 româffească, cu relief si mentalitate specifică. La fgl 8ca scop final al politicii maghiare din România, Şi ^. Tara MolnârIanilor) Tara Făgăraşului s.a. Si eu cred !
|\.astăzi sunt de părere câ, în final, dacă avem norocul c - ^ s. ar aj[,nge în mod logic ia o reeditare a ; ■
trecutului.- Presupun că această concepţie nu este numai
| depăşftii tensiunilor istorice şi de orice fel, starea | firească a r fi coexistenţa a două naţiuni în aceeaşi
ţa ră , chiar dacă ungurii sunt doar 7 sau 8%. ■- A şad a r, nu in te n ţio n a ţj m od ifica rea
graniţelor. - : • 7.- Exact! Din punct de vedere afectiv, noi chiar-
întoarcem spatele graniţei cu Ungaria: _ ,;- B ine, d a r dacă su s ţin e ţi că nu con tează
proporţia, atunci şi românii (lin Ungaria â r putea să ceară acelaşi lucrif ca dum neavoastră, acolo.
-Evident. Şi nu m-ar deranja absolut^leloc! .: t r- D ar c re d c ţi câ^U ngaria a r da cu rs unei
asemenea so lic itări? V ".- Eu cred că da! Uitaţi-vă cum rezolvă Ungaria
acum, problem ele m inorităţilor. Le-a acordat o, autonomie care! satisface pretenţiile , ba chiar le întrece. ..
- T o tu ş i ,_ ro m â n ii d in U n g a ria nu su n t reprezentaţi în Parlam ent.' _
'-Aveţi dreptate, dar aceasta este o realitate formală.” Legea de acolo s-a născut în acest fel. . . . ' ”
- insă p a rtid e etnice nu există!- Nu, nu există. . ~ ;- Şi dacă, în a fară de rom âni, vor şi ţiganii, şi
slovacii şi m ai ştiu eu cîhe, s ta tu t de n a ţiune- pa rtener în U ngaria? 1 •
y- Ajungem la un stat m ultinaţional.. ’ ;- Şi credcţi că U ngaria poate să accepte aşa
ceva?. ■- Sigur că da! Dc cc nu, în fond?- Păi asta-e federalizare! .- Da. într-un sens foarte larg. ; - :- fn ideea a s ta a ţi su s ţin u t d um neavoastră
federalizarea României, la Bruxelles? .- Eu aş separa ideea federalizării de cea a naţiunii-
partener. Pentru c i ungurii din România'trăiesc pe 1| o suprafaţă foarte mare în diasporă. Numai în secuime
şi în Bihor trăiesc în bloc. O federaţie pe criterii etnice - i-ar implica numai pe aceştia din urmă: Eu nu cred că federalizarea este un mod~de abordare a problemei etnice. ‘ ,v ; ' :-
-Ş i totuşi, aţi vorbit de federalizare;, în ce sens? :- fn sensul că eu cred câ fed era liza rea 'es te o
soluţie pentru problema rom ânilor din România. ■, De altfel, cred că p en tru noi to ţi, a r fi m ai bine
| >â trăim în tr-o federaţie a ţă r ilo r rom âneşti!■ -Ş i cum vedeţi dum neavoastră realizat acest■ plan? ' ..■ - fn România, eu aş pomi de la folclor, pentru a I contura regiunileacestea.| - Deci, sâ ne întoarcem la M untenia, Moldova
. | ••• v ... ■- - ... O ltenia, Banat . Crişana, A rdealul intern, .■ Bucovina. Fiindcă, dac i muzica este o og lind i a I sufletului, atunci folclorul local, care este foarte bine, | delimitat, ar fi un ghidaj extraordinar. Asta ar veni | şi în întâmpinarea p referin ţelor po litice ale■ localnicilor. v J - Adică fiecare zonă cu P arlam entu l ci!I . - Da, ca în A ustria sau în Germ ania. A ceste , | Parlamente nu trebuie să aibă dimensiunile celui din | B u c u r e ş t i . “I - Dar în b e rm an ia există şi B undcstag-ul.J - Sigur, ar fi şi aici un corespondent..E u mă I refeream însă strict la Executivul şi Legislativul local,| care s i se ocupe numai de chestiunile regiunii.
t - Bine, d a r cui a r da acestea socoteală?• Localitiţile ar da socoteală regiunii sau ţinutului. .
. - Şl-n cazul In ca re reginnea este a taca tă din afară , cine o ap ă ră? ....
-A rm ata este una singuri, ca şi poliţia federali,| jandarmeria federali.,D eci to a ti puterea statului■ rimtne de neclintit.. ^J - Ce s -a r în tâm p la In să . cu ccangăii d in I Moldova? C ţ-a r face ci ţa m inoritari?| . - Ar face ce vpr, S-ar supune puterii locale.L - — » _ _ . . . . . . . „ _ _
IIIIIII.IIIIIIIIIIIIIIIIIIII
a dum neavoastră, ci şi a unei părţi din UDM R/; - Da. :
- L u c ru rile sun t la Tel de neclare şi p riv ite d insp re noi spre dum neavoastră. G yula Horn* vorbeşte d e s p r t au tonom ie cu ltu ra lă , aici sc vorbeşte despre autonomie administrativă locală,, te r ito r ia lă ... r ■ - < .i
. _ a - Dar în numele cui yorbeşte Gyula Horn?!, -.Asta nu ştiu, A spus-o lă Consiliul Europei.
D um neavoastră ziceţi că era nem andata t, nu sunteţi de acord cu c i? ;:‘
- Nu.sunt de acord şi nici UDMR nu poate să spună în modresponsabil nimic pînă nu ajunge la
. un rezultat stabilit prin dialog şi vot. Ce dorim noi I din partea’politicului românesc pot sâ vâ spun. Una e discuţia ştiinţifică şi alta cea politică. Din punct de vedere politic, afîrgi: avem nevoie de au tonom ie..'
Autonomia este o transferare de ■■ autoritate- Bun, sâ zicem că Puterea, acele partide pe care
.dum neavoastră le num iţi naţionaliste se opun. D ar cum vă explic.aţi că şi d insp re O poziţie au | venit-aceleaşi sem nale negative? ■
- în România există o presiune naţionali foarte puternici, - ' y . '
Credeţi câ numai în România? Adică Ungaria | e mai p u ţin naţionalistă decît Rom ânia? |
- Trebuie să vă răspund cu da. Cei care călătoresc ■ din Rom ânia în U ngaria sunt efectiv şocaţi de ! refractaritatea locuitorilor de acolo. ~ ■
- R efrac ta ri la ce? - - | 1 - La ideea naţională. în Ungaria, s-a implementat | ideea c i este o ruşine s i fii ungur. - - y - D ar, vedeţi, mai m ulţi rom âni din zonele cu m ajoritate maghiară au plecat decît maghiari din zone cn pondere rom ânească. - ’ - Eu sunt deputat de Harghita şi v i'po t spune c i acest lucru este o dezinformare. - . - E xistă în să sta tistic i publicate In presă. ■. - Dacă ne referim 'doar la judeţeţe H arghita şi Covasna, s-ar putea~să aveţi dumneavoastră dreptate. Poate c i populaţia rom âneasci a scăzut acolo. Dar peste 20 de ani s-ar putea ca situaţia s i se schimbe şi românii s i se în toarci, pentru c i se va tr ii mai
'b in e .. .' - Cum lâ se în to a rc ă în tr-o zonâ în c a re se
vorbeşte num ai ungureşte?- N ici nu ne gîndim să se vorbească numai
maghiara. Pentru c i o enclavizare este.exact ceea ce nu ne dorim. ; .
-'Deci, as ta înseam nă c i p rim aru l m ag h ia r...- ... obligatoriu va şti şi româneşte! Nu vrem s i
interzicem limba români. E interesul flecirui ungur din Rominia .si ştie româneşte, pentru viaţa lui de toate zilele. ,, - ...
B orbely Imre p a re a f i un teoretician înzestrat care latgă argumentele discursului,. său politic cu mare ştiinţă. Dar, ş i el suferă ; de aceeaşi meteahnă ă majorităţii liderilor UDMR.. Anume, îşi p rezin tă dorinţele şi. vorbeşte despre principiile pe care le situează ’
. deasupra realităţii concrete: din Transilvania.,- Afirmaţiile sale nu corespund întotdeauna cu .
. ceea ce şe întîmplă în perioada actuală, atît, în România, d l şi în Ungaria. Vom vedea de ce - în partea a treia a documentului nostru.
Documentar realizat do Vaier CHIOREANU
> G h e o r g h e L a z a r o v i c i , d i r e c t o r g e n e r a l a l M u z e u l u i N a ţ io n a l de : I s t o r i e a l T r a n s i l v a n i e i :
Micile minciuni ale dqmnului Molnos Lajos privind săpăturile din Piaţa Unirii
Referitor la săpăturile din Piaţa Unirii, în z iaru l "A devărul de C lu j” din 11 m ai â .c, a a p ă ru t un in te rv iu a l.dom nu lu i
:S Molnos Lajos, j>reşedintele U.D.M.R. C lu j, ca re a p rovocat d ife rite reac ţii în m ediile de in fo rm are . P e n tru o .co rectă recepţionare a opiniei noastre dorim şă inform ăm publicul
' c ititor despre datele corecte ale acestei problem e.
Extinderea săpăturilor în Piaţa Unirii s-a pus im ediat după primele, 10 z ile de lucru ca urinare a descbperirii unor construcţii^nedievale şi romane ce se întindeau sub un bazin de apă construit în vremea-celui de al doilea război mondial,, Din informaţiile primite de la ' mai mulţi cetă ţeni, m artori ai perioadei- de construcţic a bazinului, sub acest bazin se aflau urme arheologice romane. Aceste date ău fost confirmate mai apoi de continuarea săpaturilor.
Pentru a lăm uri problem e ştiinţifice/născute din rezultatele săpăturilor, am ţeru t la sfirsitul lunii august a anului trecu t, forurilor legal îndfreptătite, acordul pentru dem ontarea bazinului şi. “ ex tinderea săpăturilor ' ■ -
P rin tr-o adresă-din 3 l , 08., 1994 C om isia N aţională a Monumentelor, Ansamblurilor şi S iturilor Istorice (4468/31.08. 1994) ne comunică acordul cu deschiderea unui nou sondaj (S2) la vest de sondajul SI, început la 7 august, cu dem ontarea bazinului, în vederea urm ăririi, stratigrafiei şi a planului clădirii, rom ane, în- conform itate cu concluziile raportului com isiei: constitu ite -..prin ordinul; Ministerului Culturii (1048 din 12 iunie, 1994).;
Credem c i lucrurile sînt foarte clare. Drept urm are m uzeu lja început atunci lu c r ir ile , db dem ontare a bazinului prin go lirea- lu i, spargerea unei margini şi altele. Lucrările au
N încetat odată cu venirea iernii, în luna noiembrie, a anului, trecut. *. Lucrările au reînceput în urm i cu 6 săptămîni, au fost întrerupte pe durata s irb ito r i lo r de Paşti, reluate şi întrerupte din nou cu p rile ju l celei de-a XXXIX Sesiuni naţionale de rapoarte a arheologilor, o rg an iza ţi de Muzeul nostru în perioada 11-14
' mai. '. ' ■' •Din cele de mai sus re z u lţi
foarte clar.'m ica m in c iu n ă a domnuluî Molnos Lajos care este de părere în interviu că extinderea săp itu rilo r rep rezin tă ”0 provocare care tinde s i instituie o stare de tensiune în orraş în
preajm a datei de desfăşurare a Congresului UDMR” .
• O a.doua minciună a domnului" Molnos Lajos este cea referitoare la necesitatea < consim tăin în tu lu i Consiliului locift.”Consiliul local nu
statuia? Cum veţi justifica celor care vă vor întreba cu ce drept vi am estecâţirD 'vs. şi ’ cetâţenii
^m agh iari pe care îi instigaţi împotriva săpăturilor, în treburile cercetării ştiinţifice, a cercetărilor arheologice.'
Demagogia Dvs. nu are limite, în dialogurile noastre cu Dvs. din
« vara anului trecut, la carc au fost m artori alţi lideri ai UDMR şi dom nii comandanţi ai poliţiei jude ţene şi. municipale, v-am explicat, situaţia. Aii jpns câ înţelegeţi rostul acestorcercetări, a l c ere e t ă r i i ■ ,4 1 j i n ţ i fi ce.- Aţi m ediaţizat fals adevărul despre săpături, aţi iniţiafun proces je care, l^aţi pierdut, aţi adus personalităţi şi ziarişti din întreaga lum e şi aţi umplut de minciuni lumea- De ce căutaţi în arheologfifpre- text dc a-instiga pexoiiceiaţenii
are nici un fel de atributn cu privire la aprobarea săpăturilor arheologice.’ A cestea sîn r aprobaxe de către Comisia Naţională de Arheologie ia r în cazul rezervaţiilor istorice (cazul de la Cluj-Napoca) şi de Comisia M onum entelor. / Istorice. Nu
- trebuiesc confundate dorin ţelo r liderilor UPMR sau a.Consilierilor lpr cu legislaţia ţării. .,• • A tr e ia m ică m in c iu n ă din in terviu l pom enit,< strecurată de domnul M.L. , cităm "Pentru ce acest Consiliu local nu dispune asupra proprietăţilor sale?” Solul şi subsolul ţirii sînt propietatea statului român iar e le s î n t . în adm inistraţia Consiliului local..
Pentru un anumit gen de lucriri 'acordul şi-l dau anum ite organe abilitate de lege. fn cazul sipăturilor arheologice am precizat cine este îndreptiţy.
v fn concluzie provocarea socotim c i vine din partea domnului M.L. care ameninţi cu nesupunere civici. D omnul M.L.r şi a lţii au mai organizat asemenea acţiuni ilegale şi ele au fost sancţionate cu amendi.
Ne punem întrebarea cui folosesc, aceste m inciuni? Pentru dom nul M.L. acestea servesc, la învenina’rea ce tă ţen ilo r rom âni de etnie m aghiari, la tu lbuarea lin iş tii şi ordinii constituţionale, la crearea de: false probleme.-
Tensiunea o pro.voacă domnul M olnos Lajos. Ce veţi raporta Congresului UDMR la Cluj: c i prin sipiturile noastre se dirîm i biserica,
noştri maghiari?; De ce nu spuneţi ( adevârul, că săpăm de luni de -zile?; De ce nu recunoaşteţi că avem drepturile noastre de a derceta istoria , pămîntului românesc, a poporului nostru?; De : ce . nu . acceptaţi câ m onum entale romane sînt mărturia latinităţii noastre, dovada originii noastre romane, dreptul nostru istoric de a trăi şi a ne cercefa vestigijle moşilor şi străm oşilo r noştriţ;.'De-ce nu acceptaţi realitatea istorică £ă sîntem urinaşi ăi trâcildr, dacilor, romanilor, câ avem coh'tiiiuitate de m ilen ii,,câ:li<)flîlâniil(flu-iînt m inoritate?'N âi nu ani’venit în seco lu l a l IX-le'a şi nu cerem păm întul nim ănui; nu furăm istoria nimănui. Nu alungăm pe nimeni. Vrem să triim în linişte şi pace. De ce minţiţi? De ce instigaţi prin minciuni?
Nu distA igem -statuia! Nu distruge:m biserica! Nu muţim statuia!
NS'facem datoria şi meseria!V re m -s i tr iim în pace ca
vecin ii de b loc maghiari, cn prietenii noştrii maghiari, nu vrem dezbinare în familii. ^• Dvs. aţi pretins c i sînteţi
' ce rce tito r. Cum v-ar pica ca p a rtidu l PUNR sau România Mare sau al romilor s i v i ceară si nu mai studiaţi ce vreţi Dvs. şi la ce v i pricepeţi, ci s i sipaţi ferme rurale romane sau orice altceva?
L isa ţi conducerea filialei UDMR unor oameni pricepuţi în politică, cinstiţi, corecţi, care na
’ instigi, care doresc convieţuire, care nu mint, care respectă fiinţa, cultura şi istoria celuilalt! .
Invitatie' ' • .. "*1
' Partidul Democrat Cluj invităcadrele d idactice, « tinere tu luniversitar clujean, precum şi'ioţicei in te resa ţi; la" o dezbatere'despre claia politici din Româniacu participarea domnilor deputaţi:Prof. univ. VICTOR BABIUC -preşedinte al Com isiei pentrucercetarea abuzurilor corupţie şi !pentru petiţii; ADRIAN VILÂU- membru al com isiei pentrudrepturile minoritiţilor naţionale;ADRIAN TEODOR1U - membrua l comisiei econom ice; IOANTIMIŞ • membru al comisiei de
politici externi. ‘, Întîlnirea va avea loc joi, 18 mai;
: orele 13, în sală m ic i a Casei Universitarilor. " ' ’ 1 ’ 1
-i ComunicatT inere tu l social-dem ocrat d in '
Cluj organizeazi în ziua de 18 mai a.c. orele 17 Adunarea generali de dare ' de seam i- şi a le g e re a '
-Comitetului judeţean şi municipal,’ la sediul P.S.D.R. Cluj, strada luliu , Maniu nr. 3 ap. 5. . •. P reşed in te , G heorghe CHIŞ
AnunţA sociaţia- -"DIALOG
INTERETNIC” organizeazi în ziua de 19 mai 1995,' ora 17, ' : la V ■ Biblioteca O n iv e rs itiţr i din Cluj- Napoca, sala ”L Muşlea", un sim pozion cu temfi "Amil
-to lei^nţei; 1995". -.. V or lua cuvîntul: prof. utiiv. Nicolâe Balotă, Doina Cornea, Eva Gymesi-Peter şi Io s if V iehm ann, care va prezenta diapozitive.
w ~ miercuri, 17 mai 1995 € ? g « i
Festivalul cin e clu b u rilo r şcolareS îm bătă şi dum inică, în
frumoasa staţiune^Jv lun tele Băişorii s-a desfăşurat acţiunea' metodică ■ , Festivalu l cinecluburilor şcolare. Au fost prezenţi la festival reprezentanţi din m a jo rita tea cinecluburilor şcolare, care "au prezentat 20 de filme d e scu rt m etraj,, documentar artistic,'documentar istoric, ctnografic-folcloric şi de
ficţiune. Această acţiune reprezintă faza de presclccţie pentru m arele Festival ai cinecluburilor şcolare, care va avea loc la Tîrgu Mureş, în perioada 1-10 august a.c.. Personalităţi ale cinematografiei româneşti, printre caream intim pe c ineaştii Geo . S aizescu .^R adu Petrescu şi Anoste şiEm ilian Urse ău condus o interesantă dezbatere metodică. în fotografie: grupul de.
participanţi la festival.La sfîrş itu l. acesteia, cei
prezenţi s-au constituit într-un; com itet de in iţia tivă,pen tru o rganizarea . U n i u n i iC inecluburilo r Şcolare din România,, afiliată la A sociaţia N aţională a C inecluburilor, la rîndu l ei a filia tă lâ U niunea Cineaştilor Profesionişti. ;
‘ Foto-text: N. PETCU
Expoziţia Radu MaierSub auspiciilor Uniunii Artiştilor Plastici, filiala
Cluj şi Muzeului de Artă Cluj-Napoca, jo i, 18 mai, orele 13,00, va avea loc, la Galeria Mare UAP, str. • lu liu M aniu, vernisajul E xpoziţiei de g rafică a pictorului “profund clujean’’ Radu Maier: Este cea de a ‘doua manifestare expoziţională a.artistului în
. riraşul său natal şi de studii, după-rem arcabila expoziţie din anul 1991. De data accasta sînt expuse aproape 120 de lucrări de grafică, atît din ultima perioadă de creaţie, cît şi (oarecum cu titlu l de comparaţie) desene şi croquis-uri din perioada anilor'50-'60 .- \ V. •'...... Există lără îndoială o anumită “orientare tematică” a lucrărilor, pentru a folosi nişte termeni să zicem consacraţi. Vizitatorul vagăsi în expoziţie elemente inedite, poate şocante pe alocuri, dar fără îndoială de o autentică valoare artistică, în formă, în culoare, în sugestie, în dinam ică.în esenţă, o p ictură com pletă, m odernăşi-este poate bine să spunem lucrurilor pe nume-foarte frumoasă.
, . Nicolae Sabin Maier
UNIUNEA ARTIŞTILOR PLASTICI'<»?. - ' OFICIUL TBWOfilAl CLUJ
Q w ’> -ia mai - s <,v ’>
mMmz
.'..Vii -i.SfttERM MASE STB. IUJU WdlU
:V Inspectoratul pentru Cultura al Judeţului C luj, B iblio tecat Judeţeană “O ctavian G oga”, C entralde valorificare-a Creaţiei Populare Cluj şi C enaclul ep ig ram iş tilo r ' clujeni“SATIRICON” organizează, în zilele de 9-10 iunie ff.c., cea de a Vl-a ediţie ă Festivalului Naţional “ ETERNA EPIG RA M Ă ” , cu
Festivalul Na)lonal “Eterna Epigramă”participarea cenaclurilor din întreaga ţară şi din R epublica Mo.ldova.
.Organizatorii manifestării apelează la bunăvoinţa cititorilor; eventuali sponsori, pentru a susţine^aCeastă reuniune ia-celor mai ascuţite minţi ale epigramei romaneşti, urmînd ca
iniţiativele de sponsorizare să fie popularizate la radio şi televiziune. Sponsorii vor flinvitaţi de onoare la spectacolele ce vor avea loc la Sala “Acusticon” a Studioului de Televiziune Cluj. InformSţii la numerele: (064) 19.54.28 şi (064)
,prcz irită-m îine '18 mai; la orele , . lJJjOQ^' prem iera > cu specţ3gpl}i);ţl$:’mare succes “Şi la anul ţo j eu tine” de Bernârd Sladev|s.ţţaducerea;lui Mircea Brad»,.«Regia,, ţr,ti,sticâ este semnată dc Anatol Pinzaru, dc la /Teatrul N aţional “V asile Alepsandri” :/d,in--Republica Moldova, ia r scenografia de Gheorghe Matei.
în distribuţie: Nina Antonov şi Gabriel. Ghirea - * -. Pentru spectatorii din Cluj va pleca un microbuz <le la Teatrul naţional, la ora 17,30.
în data de 13 mai a.c:, a avut Ioc şedinţa comună a Societăţii “Fftmilia Luminii” ş ia comitetului Parohiei “Cristos-Lumina Ltimii”, la care au partic ipa t.şi unii b inefăcăto ri şi , colaboratori ai Operei Luminii.
S-au discutat diferite problem e practice în legătură cu construirea sanctuâfulliiîthiţiat’de S'O'cîetatca “ Fam tliâ 'L um inii’ şi de Parohia “Cristos * Lumina LUmii”,' demarată recent'prin procurarea şi prelucrarea materialului lemnos îri localitatea Bîrsana (Maramureş). .' ' Cu privire la acţiunea Societăţii “Fam ilia L um inii” s-au ho tărît urm ătoarele: - In tensificarea activităţii culturale si spirituale în Cluj-Napoca şi în alte cen tre din Transilvania; - Extinderea treptată a activităţii şi în alte localităţi'din.
Com u ni câtţară; . - F o n d a rcaA cad e ro ie i Luminii, care va include intelectualii creştini de prestigiu; - înfrăţirea cu d irerite .asociatii din fară si din
străinătate; - Editarea publicaţiei, “Cristos - Lumina Lumii”, pentru inform are şi-form are în spiritu l Luminiillui Cristos; - Pregătirea sărbătoririi tricentenanilui Unirii cu
Roma (1997);- - Exprim area devotam entului-spiritual fa ţă de ăanctitateaTSa Papa Ioan Paul II. şi de ierarhia ca to lică rom ână de ambele ritu ri, dorind să, avem eu aceasta b co laborare in tensă şi
.fructuoasă, conform documentelor conciliare şi prevederilor canonice, spre floria lui Dumnezeu, înflorirea Bisericii şl binecuvîntarea Omului, Familiei şi Societăţii.
Aceesi colaborare o dorim cu totii oameni de bunăvoinţă, indiferent de confesiune si etnie. ‘• Pace si bine! Să fie lumina prin
credinţă, speranţă şi iubire! *- Mileniul III - Mileniul Luminii!
Socictatea “ Fam ilia L um inii”* ’ C luj-N apoca
A ctu a lita tea cu ltu ra lăExpoziţie retrospectivă—Ieri,-la amiază, la Galeriile de artă
'ale Bibliotecii Centrale Universitare “Lucian Blaga” din Ctuj-Napoca a avut loc vernisajul exppziţiei retro- , spective de: pictură a artistei 'Aurelia POP, E xpoziţia răm îne deschisă pînâîn-31 mai a.c.
Folclor în recitalîn această seară, că începere de Ia
ora 19,00, în ‘S a la , S tudio i.a Academiei de Muzică “Gh..Dima “- din C luj-N apoca va avea loc „R ecualul modulului de folclor” . • în program :: fo lc lo r vocal,ş i instrumental din Bihor. La realizarea recitalului îşi va da concursul or-, chestravde m uzică populară a
Academiei de Muzică,_condusă de Ject: univ. Ioan Haplea. '
Conferinţeîn organizarea U niversităţii
“Babeş-Bolyaî; facultăţii dc Istorie , , .şi Filosofie şi Asooiaţiei de prietenie “ DIOT1MA” din: C luj-Napoca,' vineri, 19 mai a.c.; cu începere de la ora 10,00, în^.sala 10/1 din clădirea cefitralăi Universităţii (strŞ M. Kogălniceanu nr. 1) domnul dr.; Darryl Reed djn Canada va conferenţia'pc tema; “Etica în tranziţie”.
' ; , în aceeaşi organizare şi în aceeaşi: zi.'Uar cu începere de lâ ora 16.00 (sala 10/1), domnul Zsolnai Las’zlo
'd in B udapesta va vorb i despre “Economie si etică” , M.B. , •
Ca ob iectiv permanent al activ ităţii M uzeului Jejeap avem şi Cercetarea noilor şi mai vechilor' materiale din coltfcţii, din arh ivele de stat şi
, particulafe, c ît şi pc teren - jprjn perieghez^ şi colaborări la săpăturile arheologico din zonă, precum cele de la Mănăstirea şi Căşeiu, din care patrimoniul
, nostru s-a îmbogăţit cu peste 8.000 de'ţiiese muzeale,1■ cărora Ia asigurăm condiţii de conserval-e şi cercetare. Rod al. cercetăriloi* efectuate sînt num eroase • documehlâlii. cum sînt cele legate de numirea sau : schimbarea denum/rii unor-mstituţii, străzi sau spaţii de agrement; memoriile pentru‘a se contramanda- boţăririle de demolare ă unor monumente de ciiltură
■ românească din zonă; micromonografii precum cea a D ejului, a unor institu ţii, în trep rinderi sau
'personalităţi; argum entaţii pentru noua Stemă a ' municipiului Dej, pentru reîn fiin ţarea judeţulu i Someş, pentru realizarea şi amplasare# în zonă a 12. plăci com em orative şi lucrări de ev o care ' monumentală. ' " • .*
■ {Urmărind cuftivarea credinţei că şi din această parte de ţară românească s-au propulsat în istoria României mân evenimente şi personalităţi cărora le datorăm cunoaşterea şi recunoştinţa noastră, au fost elaborate studii, expuneri şi comunicări ştiinţifice prezentate în diferite evocări, simpozioane, sesiuni de comunicări, la Dej, C luj, Zalău, C îm pulung- Bucovina, Bistriţa', Baia M are, tn cadru l unor.
manifestări culturale de mare amploare ca Festivalul^SAMUS sau precum’cele dedicate răsculaţilor de la ■ y Bobîlna sau Pintea Viteazul - la Măgoaja. Materialele
noastre le-am mai folosit în cadrul unor cicluri dc .evocări la Studiourile de Radio şi Televiziune Cluj »i Bucureşti, cît şi în aproximativ 20 de publicaţii locale, de specialitate şi de interes naţional, de la Cluj,
“Oamenilor de pe Someş”. O modestă experienţă în astfel de lucrări am cîştigat deja, tipărind cartea poştală “Măi ăiri Un singur dor” şi placheta “Treimea Sfîntă A rdeleană M arii U niri” . N um ărul s p o r i t 'a l partic ipan ţilo r la ac tiv ită ţile ' noastre m uzta le , colaborările ce ni se solicită la manifestările altora şi sprijinul ce^l acordăm (prin consultaţii, bibliografie, infonnaţii) pentru elaborarea unor lucrări de diplomă său grad didactic sînt, de asemenea, alte dovezi ale consideraţiei de care se bucură lucrătorii din instituţia noastA. . ‘ :
C orect este s4 m enţionăm că;~în desfăşu rarea activităţilor noastre pentru răspîndireâ cunoştinţelor cultural-ştiin ţifice, de cultivare a ataşam entului şi spiritului de sacrificiu pentru Neam, Ţară şi Locul natal, c îţ-ţi a gustului pentru frum osul a rtis tic , deşi cu. intermitenţe, deocamdată, de utilitate vitală, ne este Galeria de Artă a Muzeului municipal - ctitorită din iniţiativa eminentului om de cultură europeană şi de atitudine civică (dejean de obîrşie) prof. dr. doc. Raoul Şorban, pentru refacerea spirituală-a Dejului sinistrat sub stihiile distrugătoare ale inundaţiilor de acum, un sfert de veac (12-30 mai 1970) - galerie inaugurată la,4 martie 1972, cu concursul Institutului de Arte Plasti£C- Bucureşti şi al Primăriei Dejului. Mărturii ale rolului acestui âşezăm înt în revigorarea v ieţii spirituale a municipiului rămîn zecile de “ şezători muzeale” (de plastică, muzică, poezie şi istorie), expuneri, dezbateri, lansări de cărţi, marele număr de expoziţii documentare, de etnografie, vestimentaţie şi mai ales de artă plastică
(pictură, grafică, sculptură, caricatură), personale şide grup., $ - _ , ţ ,- Coborînd retrospectiv cu gîndul prin şirul celor 70 de ani ai Muzeului municipal-Dej, prin ultimii 20 de ani în special, putem afirma că instituţia - simbol al municipiului din butonieră Sdmeşunfor cu toate impedimentele şi seismele prin care a trfccut şi mai
. trece - şi-a făcut şi îşi face o datorie de ştiinţă şi coitşţiinţă faţă de concitadinii şi vizitatorii străini.ai Urbei prin strădania neostenită de a le îm părtăşi informaţii/şi, uneori, chiar convingeri că în această străveche vatrâ de cultură şi civilizaţie dispunem de mărturii incontestabile şi imbatabile .asupra vechimii şi continuităţii rom âneşti neîntrerupte pe aceste meleguri someşene, cît şi asupra unor evenimente şi mari personalităţi cu Joc etern.stabilit în Istoria' generală a României,în întregul căreia se întrupează istoria acestor locuri. Sînt nenumărate şi cele ce nu s-au îm plin it din ‘cîte am v isat şi g înd it pentru afirmarea şi eficienţa benefică a instituţiei noastre.- Cu sprijinul comunităţii municipale, a celor ce se află în fruntea acesteia şi & celor din “diaspora dejeană” (dintre care unii s-ar cădea să fie “Cetăţeni de onoare” ai municipiului!), credem în realizări mai frumoase. Sperăm ca, pînâ peste 5 ani, cînd Muieul municipal Dej va împlini 3 sferturi de veac de servicii în slujba societăţii, să.se împlinească multe din cele imperios necesare şi dorite pentru un astfel de âşezămînt, iar după un efort substanţial, unit,'al tuturor oamenilor- de b ine, să putem sărbători evenim entul Intr-Un edificiu muzeal modern, cum i se cuvine unei astfel de instituţii, Dejului, generaţiei noastre şi urmaşilor urm aşilor noştri. >
Emil LAZÂR-DEJEANULd irec to ru l M uzeului m unicipal Dej
p e n t r u m u l ţ i o v î r s t ă i n g r a t ă ; , G r e u t ă ţ i ş i
p r i v a ţ i u n i , u n c o r i g r c u .
d c im a g in a t , t r a n s f o r m ă a c e a s t ă v î r s t ă î n t r - o
o b o s i t o a r e ş i u m i l i t o a r e p o v a r ă . S e n i n ă t a t e a ş i
c c h i l ib r u a ş t e p t a t d u p ă o
v i a ţ ă d e m u n c ă s î n t d e r e g l a te 'd e o p r e a m a r c s ă r ă c i c . O a r e p ă r i n ţ i i
n o ş t r i . n - a u d r e p t u l l a c e v a m a i m u l t ?
T"?*
~ r i -* a r
m. i ? \ : ' A £- ~ “
P e n s io n a r ii- .iii bătaia furtunilor tranziţiei
IE L
Pensionarii reprezintă categoria socială cea mai vulnerab ilă în perioada tranziţiei. Orice convulsie economică constituie o ameninţare directă pentru echilibrul precar al pensionarului, percutează d irect însăşi baza existenţei sattC
Organizaţiile de.întrajutorare ale pensionarilor au o veche tradiţie La noi în ţară._Casa de ajutor reciproc a pensionarilor din Cluj-Napoca a f fost înfiinţată acum 40 de ani ş f cuprinde, în prezent, p«este 20.000 de membri. Fără îndoiala, această organizaţie au tonom ăacordă un sprijin real pentru un număr mare de - oameni de vîrstă a îll-a. De fapt, este o şansă reală pentru a îndulci zilele bătrîneţiirDe obicei, pensionarii sînt uitaţi. C.A.R.P, îi ajută sâ supprte mai uşor singurătatea, să evite o izolare* apăsătoare. - • Casa de ajutor a pensionarilor
ri-a fost ferită de furtunile declanşate- în ultimii ani. Cu toate greu tăţile ,. s-â relevat la recenta adunare a C.A R.P. - mii. de pensionari au beneficiat de sprijinul organizatul acesteia.. C.Ă.R.P.. fiind o organizaţie autonomă realizează întrajutorarea din venituri proprii, fără nici o Subvenţie. Singura şansă de a - f i eficientă este o buna gospodărire a fondurilor provenite - din cotizaţii m odeste ale unor oameni care trăiesc cu greu de pe o
: zi pe alta. în lipsa unui sistem de protecţie socială eficient (de prea mult timp aşteptat de către m ulţi .
săraci)C .A .R .P. o feră m ultora o şansă de menţinere la linia de plutire. Iată, sin tetic , cîteva aspecte din activitatea acesteia:
•La înccputulacestui an, C. A.R.P. număra 2(1.920 membri. în ultimii patru ani s-au înscris 5723 membri, 4267 au decedat, 2574 s-au restrîns.
•Începînd din anul 1991, urmaşilor"celor decedaţi li s-au dat ajutoare în valoare de 38.922.000 le irD acă în 1991 urm aşul unui, membru decedat beneficia de un ajutorde 2600 lei, în 1994 aceasta a fost de 40.000 le i,ia r îr i 1995 va
'atinge 73.000 leir (Ajutorul acordat de Oficiul dc pensii urmaşilor este de 53.000 lei).
■ • Unui num ăr de 162 mem bri "(dintre cei aflaţi în situaţii foarte dificile) le-au fost acordate ajutoare nerambursabile în valoare de 217 mii lei; 1712 membri au beneficiat' de 2379 mii lei aju toare pentru acoperirea parţială 'a cheltuielilor pentru tratamente în staţiuni balneoclimatericei'la 8460 de reţete pentru medicamente procurate din farmacia "Facultas” s-au aplicat reduceri de 20 la su tă din cost în valoare de 1545 mii le), care au fost suportate din fondul acţiunilor sociale.
•S-a răspuns favorabil la 18.805 de cereri; a&mlîndu-se împrumuturi pe termen de un an (cu dobîndă de 20 la sută) în valoare de 335.079 mii lei- *
•La cabinetul m edical propriu (deservit de medici pensionari) s-au
efectuat 20.673-de consuitaîii; 8227 dc tratamente gratuite * medicamente provenite din
•în 1991 au începutlucrâriiţ feextindere a spaţiului şi modem i ^ sălii ghişeelor - o investiţie ca*, costat 11T924 mii lei.
*S-au achiziţionat j5Ij calculatoare pe care s-a implemeaîa e v id e n ţa mem brilor C.A.R.P (iden tificare , valoarea cotfeaţiiltg depuse, a împrumuturilor acordu, şi a d retu rilon le care a beneficia!)
Pentru .1995-se prelimina (1 buget excedentar: 162.000 mii |ejvenituri şi 139.390 mii lei cheltuitexcedent de 22.610 mii lei
' ' ” ■ v'.V.: ;Şi v irsta a IlI-a poate avei
bucuriile ei. Dar, de obicei • pensionarir 's în t uitaţi. S-a uitai
aproape şi.tradiţionalul respect U români; datorat bătrînilor.'Au uitat şi parlamentarii. Aceştia însă o-n
'u ita t să adopte un nou sistem dc pensionare care.pentru oamenii dt
. rînd jioate fî aplicat îo mileniul -urm ător. Comisia juridică Senatului a decis că senatorii deputat» vor primi pensii calculate în funcţie de salariul mediu dii u ltim ele 12 luni de activitate îna in tea pensionării. Cetăţeilv obişnuiţi primesc o pensie, confort L egii nr.3 din 1977, stabilităţi funcţie de media salariilor pe cinci cei mai buni ani din ultimii zece înaintea retragerii. Pensiile lor abia ajung pentru a asigura traiul de pe o zi pe alta. Parlamentarii, însă, sînt altfel de muritori. . •
După cum nc comunică Direcţia muncii şi protecţei sociale, în perioada15->19 mai ofertele de locuri de muncă vacante sînt mai numeroase/Iată oferta din această săptămînâ: 3 asistenţe medicale, absolvente ale Liceului sanitar (concurs în 24 măi); două surori medicale, absolvente ale Liceului sanitar(concurs în 24 a.c ); operator calculatoare, vechime 1 an, cunoscător de limba engleză (concurs în 23 mai); 15 confecţioneri la maşină, pentru maşini Singer.Triplok, Kent; 20 de confecţioneri de încălţăminte (cusut); 6 vînzători; 16 şoferi posesori ai gradelor B. C. E., cu vechime <le 5 ani pe maşini de lO tone, cunoscători de limba engleză, în măsură sâ depună', garanţie imobiliară, cazier (testare în 22 mai); doi electricieni, absolvenţi - de şcoală profesională; (testare 23.mai); un sudor vechime 5 ani; un tîmplar vechime 4 ani; 4 instalatori absolvenţi de şcoală profesională; 10 zidari,' 10 dulgheri; un zugrav(testare în 23 mai); 4 m ăcelari; 3 tranşatori;~4 mezelari.’ ‘ -
în perioada 17^29 mai se vor organiza concursuri pentru un post dc director comercial (femeie, vechime 8 ani); director economic (economist, vechime 8 ani); un şe f de'ser viciu resurse umane(economi st, vechime, *4 ani); un contabil şef (economist, vechime 10 ani); un şef birou financiar contabil (economist); un şef birou administrativ (economist); doi economişti pentru control financiar intern (vechime 3 ani); un economist din promoţia 1994; un contabil cu studii medii; un revizor contabil pentru control, financiar intern (vechime 9 ani); un merceolog (vechime 5 ani, studii medii); un administrator de cantină (liceu economic); un |nginer TCM (vechime 10 ani); un inginer.pentru desen şi proiectare; un proiectant electronist (studii superioare, vechime 20 ani); 3 maiştri produse abrazive (absolvenţi ai şcolii de maiştri); doi tehnicieni (studii medii); 1 tehnician (vechime 10 ani); doi tehnicieni (studii medii în informatică^ cunoscător de limba engleză); un desenator artistic (bărbat, vechime 7 ani).
Informaţii privind locurile de muncă vacante se pot obţine de la Oficiul forţei de mun$ă, biroul de medierea muncii, str. Coşbuc nr.2 în zilele de luni, miercuri, jo i, vineri între orele 8-13. ... .
în atenţia agenţilor economici
: EJirecţia de muncă şi protecţie socială Cluj solicită tuturor agenţilor economici care doresc să încadreze absolvenţi de învăţămînt superior, promoţia 1995 ca,.pînă la data de 24.05.1995, sâ /com unice la Compartimentul Resurse Umane, str. Coşbuc nr.2i telefon 196816, numărul de posturi şi specialităţile în care doresc sâ încadreze această categorie de/ absolvenţi.■ Această situaţie se solicită pentru
stab ilirea sum elor necesare în
. v . : y j f t . . vederea plăţii din fondul de şomaj a cotei de 70 la sută din salariul minim brut pe ţară, indexat, pentn fiecare absolvent de învăţămînt superior încadrat cu contract de muncă pe perioadă nedeterminatâîi spec ia lita tea în care a absolvit facultatea.
în cazul în care nu se comunici datele solicitate nii se vor putea plăti sum e p e n tru .- absolvenţi ie învăţăm înt superior pe care o si-\ încadraţi în anul 1995 sau 1996.
; Rezumăm din ' PRISM A - buletin, ed ita t, d e Ambasada Republicii Federalş Germania din- Bucureşti, an articol referitor la - sistemul asigurării sociale germane, care-poate constitu i şi pentru noi un model de referinţă.- In Germania, după'cel de al doilea război mondial, au fost în mod deosebit luate în obiectiv asigurările de boală, de accidente
_ şi de pensie care au fost extinse,: devehind nuclee ale sistemului de asigurare socială, în principiu fiecare salariat avînd datoria de a- fi asigurat. Liberiiprofesionişti pot adera benevol ţa aceste' asigurări. 1 . /!'■' . • <*.
în Germania, cine este salariat şi se îmbolnăveşte, este victifna unui acc'idcnt, trebuie sâ .s e pensioneze înaintea vîrstci prevăzute prin tege, devine şomer, sau a ajuns la vîrstă de pensionare, acela nu mai are .o" situaţie -financiară tot atît de bună ca înainte, totuşi se mai bucură dc un venit dc pc urma căruia poate trăi în mod decent. Pentru accasta atît el, cît şi patronul său trebuie să plătească lună dc lună primele prevăzute. La un venit lunar brut
.dc 3500 m ărci (ven it m ediu al m ajorităţii salariaţilor), 35 la sută din această ' sumâ urm ţază să fie p lă tită c a s ie r i i lo r ' asigurărilor po m en ite ; m ai sus. Patronul şi salariatul plătesc fiecare jumătate din sumă, prin urmare le revine fiecăruia 17,5 la sută din suma respectivă. în cazul asigurărilor de accidente existăo e x c e p ta ş i anume, doar patronii plătesc cotizaţiile pentru purtătorii a s igu rării, ad ică sindicatele profesionale..
Un clement esenţial al asigurării dc pensie este solidaritatea dintre-
; tineri şi bâtrîni, deci între cei care muncesc şi pensionari (aşa-numitul "contract între generaţii”). Salariaţii de astăzi plătesc astfel - intermediari. fiind purtătorii de asigurări - prin cotizaţiile lor curente pensiile, iar
'cînd 'ci înşişi vor ieşi din circuitul muncii, generaţia copiilor lor lc va finanţa pensiile. —
O rganizarea şi finanţarea asigurărilor socialc legale reprezintăo îndatorire comună a asiguraţilor
şi a patronilor. în acest scop, ei au - “constituit asociaţii corespunzătoare:,”
pentru asigurarea de boală sînt casele de asigurări de boală, pentru asigurarea în caz de accident sînt, asociaţiile profesionale, iar pentru asigurarea de pensi^sînt instituţiile -de: asigurare pentru pensii. Aceşti purtători'ai asigurărilor sociale nu .sînt institu ţii d e « ta t, ci asociaţii autonom e cu adm inistraţie independentă. Cadrul prestărilor este însă fixat prin lege. Sensul acestei autoadm inistrâri constă . - î n . p artic iparea com petentă * şi dem ocratică a 'rep rezen tan ţilo r’, onorifici ai salariaţilor şi patronilor la deciziile purtătorilor dc asigurări., Echilibrarea intereselor celor două pârfi se realizează într-un cadril ocrotit de lege. Luînd în considerare . conţinutul mandatului alegătorilor, statul ia decizii asupra organizării : generale a asigurărilor sociale, iar cei carc sîn t d irect vizaţi,- prin urm are patroni şi sa laria ţi, . controlează organele asigurărilor şi
contribuie prin experienţa lo r înadministraţia păcii sociale.
Organele de autoadministrare ale ' asigurărilor sociale sînt adunările reprezentanţilor şi conducerilo r actestora. A ceslea decid asupra statutelor şi a a lto r regulam ente juridice ale purtătorilor de asigurări. Ele aleg conducerileşî principalii' şefi de .gestiune,'(lecid în final asupra bugetelor şi contro lează, cheltuielile. Conducerile fiecărui purtător d e a sigu rări'rep rez in tă treşpta superioară a organelor de administraţie şî, ca- atare, conduc purtătorii de asigurări şf îi reprezintă în afară. Stabilitate pe această cale, liniile lor directoare sînt legitime din punct dc vedere democratic şi vor deveni decisive- în ■ activ itâ tea- desfăşurată - de .conducătorii gestiunilor. . ••. Aproape to f i‘p o litic ie n ii 'd in
dom eniul 'so c ia l .au ajuns la concluzia-câ succesul asigurărilor socialc este un . rezu lta t al neamestecului statului în sistemul
de asigurări. A tît pâtronji, c ît şi salariaţii se văd obligaţi să menţină Ia un nivel cît mai scăzut costurile fiecărui sector de-asigurări, căci ei sîn t în fond cei 'c a r e 1 p lătesc co tizaţiile . Din aceste m otive sindicatele profesionale, ca purtători ai a sigu rărilo r de accidente, supraveghează extrem de atent şi cu ibare com petentă m ăsurile de protecţie a m uncii,
Controlul efectuat prin cei doi poli, patron ţ i salariat, amîndoi fiind pe'deplin conştienţi de interesele lor comune, s-a vădit a fi întotdeauna mai'efcctiv decît un control efectuat de către funcţionarii de stat numiţi în acesi scop. Faptul că atît patronul c ît şi sa laria tu l acordă o atenţie deosebită prevenirii, adică asigurării dfn timp a continuităţii drepturilor de pensie, corespunde comunităţii de interese ale celor două părţi.
Un cxemplii este concludent, într-o economie socială de piaţă în care un important sistem dc asigurări sociale contribuie la stabilitatea
statuliii, d in rivalitatea istorică dintre munca şi capital s-a ivit un parteneriat- social care are ca rezultat avantajul reciproc.
în s ta te le reformatoare din Europa Centrală şi Europa de Est a devenit acum'din ce în ce mai
. lim pede că trecerea spre econom ia socială de piaţă nn poate reuşi fără o asigurare pe plan socia l.JP este tot se pot recunoaşte începuturile realizării unei re ţe te sociale. Societatea GVG (Societatea pentru studia şi Tealizarea asigurărilor) din Koln se ocupă de consiliere în ţările respective. Această societate este cen tra la tu ţiiror asociaţiilor im portan te care se ocupă de sigu ran ţa socială^A vînd un m andat din partea'guvernulsifedcrâl, GVG ajută la stoparea d e fic itu lu i d c informaţii în domeniul asigurărilor sociale din sta te le reformatoare. De asemenea» GVG poate împărtăşi experienţa din construcţia reţelei de asigu rări sociale din noile landuri federale; trimiţi0** 1 actualmente în (ările reformatoare acei experţi care au lucrat cu succes pe teren propriu.
2 ) miercuri, 17 mai 1995 PUBLICITATEa d e v ă r u ld e C lu j
d i r e c ţ i a g e n e r a l ă a f i n a n ţ e l o r
P U B L I C E Ş I C O N T R O L U L U I
F I N A N C I A R D E S T A T A J U D . C L U J
ANUNŢĂ
O rganizarea Ia data de 23 mai 1995 ora 11.00
la C onsiliu l local al comunei Bonţida licitarea
u n u i tractor U 1 0 1 0 DT.P r e ţ d e s tr ig a re : 1 .9 0 0 .0 0 0 le i ;
D a c ă v a f i n e c e s a r s e v a r e o r g a n i z a l i c i t a ţ i a
s ă p t ă m î n a l în f ic c a re z i d e m a r ţ i .
Infonuâţii: *D irec ţia Generală a Finanţelor Publice* Piaţa
A vram Iancu nr. 1 % camera 58 Cluj-Napoca
\ — [762741]
S . C . Agrom ec S A C îm p ia T u r z i iV inde.la licitaţie următoarele: d COMBINE C 12, şi CP 12 O TRACTOARE ~ 7 ‘ "
j3Î^^^TNI-ŞrUTiLAJE AGRICOLE .O MOTOR ARO •
Lipjtafj «toc la sediul unităţii v str. Tjudor: Vladfmîrescunr.35 Câmpia T urzii j udcţurCluj, în fiecare sîmbătă la orele 10 Infornakţii' la'telefoanelc 368301 sau 367967
^ 4 2 1 3 3 ) •
S . C . S.fl.r?THUnrîî/!\ UTILAJE PENTRU INDUSTRIA
ALIMENTARA si tehnica frigului
C lu j - N a p o c a , s tr . F a b r ic i i d e c h i b r i t u r i n r . 5 - 1 1
în data de 23,05.1995, ora B.00 organizează C O N C U R S pentru ocuparea postului de: -STŞel serviciu mecano-energetic inginer(bărbat) , aVînd specialitatea electroenergetică.** electromecanică sau electrotehnică, cu experienţă.ST Angajează zidar-şamotor 1
I m p o r t a n t : A C O F i.II>M G L M S H ] - fără dobîndă
S.c. (EXPO fiCOBD S f i iCluj, P-ţa 1848 nr. 1, tel. 19.44.06 sau 13.02.10• Vinde în rate din stoc şi pe comandă toate tipurile de mobilă: biblioteci, dormitoare, camere de tineret, mese- pliante, comode TV, mobilă de--bucătărie,
• parchet. ^• Societatea noastră mai comercializează: produse dhimice: lac, diluant. aracet, prenadez, palux, antigel, săpun pt. protecţia muncii, dero etc. ' '• Execută avantajos lucrări de construcţii,'amenajări interioare şi exterioare. ., .{242130)
R E G I A A U T O N O M Ă A D O M E N I U L U I P U B L I C
C lu j-N a p o c a , s t r . A v r a m I a n c u n r . 2 2 - 2 8
Anunţă:L i c i t a ţ i e - pentru construirea unei centrale
■termice pentru serele de pe str. Fabricii nr. 12.Licitaţia va avea loc în data de 5 iunie 1995, ora
10,00. Depunerea ofertelor pînă la data de 2 iunie 1995, ora 15,00.' ’ -
Documentaţia de licitaţie este: 150 mii lei. ' Informaţii la Serviciul Investiţii, str. Avram
Iancu nr. 22-28, telefon 19.40.55,’inter. 906.• [0023
mwteămm
SC UNIMET CUG SACluj-Napoca B-dul Muncii nr.l8B
organizează la sediul societăţii în data de 29.05.95 orele 9,00 concurs pentru' ocuparea postului de contabil şef. Informaţii suplimentare Ja Biroul PISA tel. 141366 int. 1130. (239935)
C O N S I L I U L L O C A L A L C O M U N E I I C L O D
C O N S IL IU L L O C A L A L C O M U N E I B O N Ţ ID A
ANUNŢ PUBLICITAR DE LICITATIE FĂRĂ PRESELECTIE
1 . O BIECTIV U L LICITAŢIEI : Conductă de repartiţie şi staţii de reglare-măsurare de sector pentru alimentarea
- cu gaze naturale a comunelor Iclod si Bonţida, judeţul Cluj.2 . E N T IT A T E A A C H IZ IT O A R E : Consiliul local al comunei Iclod si Consiliul local al comunei Bonţida.3 . S U R S A D E F IN A N Ţ A R E : BUGETUL LOCAL4 . O R G A N IZ A T O R U L LICITA ŢIEI : Consiliul local al,comunei Iclod, str. Principală nr.417, localitatea Iclod, jud. Cluj, tel. 129. ' <5 . T E R M E N U L L IM IT Ă D E D E P U N E R E A D O C U M E N T E L O R O F E R T E I: .12 IUNIE 1995, ora 12 la sediul Consiliului local Iclod6 . D E S C H ID E R E A LICITA ŢIEI P U B L IC E :;14 IUNIE 1995, ora 10, la sediul Consiliului local al comunei Iclod. ' '7 . D O C U M E N T E L E LICITAŢIEI: Se potcumpăra de la sediul Consiliului local Iclod la preţul de 210.000 lei.8 . V IZ IT A R E A A M P L A S A M E N T U L U I: Se poate face 1h perioada 17-22.05.1995 între orele 10-12.9 . C O N D IŢ II D E P A R T IC IP A R E Societăţile comerciale de execuţie trebuie să'fie atestate de către
ROMGAZ Mediaş R.A. în bazaDeciziei Directorului General nr. 121 /2 1 / 1 2 /1994 .
■ ; (760086) ...
0 AFACERE
S IG U R Ă - U N
PARTENER
S IG U R
U N CATALOG
CARE
SA TISFA C E
AC ESTE
C E R IN ŢEIn fo rm a ţii , _ ^ Clul-Nanbca"064/195589
£{« « I (1 1 0 1 lU M M M N i l M « M M IN
/ V -
m a ir a iu iiAdresarBd. C)imitrk;I\xnpci,9^ectDr 2Bucuiesti
I Tel; 312.77.01 Fax 312.77.73 . ( vis-a-vis de statia de metrou Pipera); • « » • • • •
Va oferă din depozitele sale produse de marcaje cea mai buna calitate la preturile cele mal competitive:
Maxi-MixJPom-Bar;alune Duyvis 10 sortimente;
| - c o n s e r v e , l e g u m e , c i u p e r c i ii i i f r u c t e , c a r n e s i p a t e d e f i c a t ;
l i p U ^ J i J p r o d u s e l a c t a t e s i b r â n z e t u r i ■ ChsttjpieaMis t o p i t e 2 1 s o r t i m e n t e ;
r c o f f e c r e a m s i f r i ş c a ; '- b i s c u i ţ i s i n a p o l i t a n e ;
> - m a r g a r in a ,u le i ,m a io n e z a ,s o s u r i ;- o r e z a m b a la t ; .
1 b ă u t u r i r a c o r i t o a r e s i a p a m i n e r a l a ( c u t i i ) ;
- c o m fla k e s s i c r e m a d e c io c o la ta ;
- to x in s e c t i c id ;si multe alte produse .
D istr ib u ito r ii in ter e sâ ti su n t ru gaţi sa ' ne co n tacteze la d e p o z ite le n o a stre . • • • • • • * • • < --------------- --
y ------ 11 ■■ ||(M,nf~~n~>-i.i-)ivum.finrrvuinnnnnnmini( vis-a-vis de statia de metrou Pipera )
t SPITALUL CLINIC DE ADULŢI ^C L U J-N A P O C A
•> .
În ziua de 15 iunie 1995, orele 10.OO, se organizează la sediul unităţif noastre din str. Constanţa nr. 5, lic ita ţie pentru achiziţionarea de produse antădiabeţice.
I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a t e l e f o n :
1 3 . 0 9 . 7 5 .IV _ _ _ _ _ 1 7 6 5 7 4 0 )^
Ş .G .E R O M S .A .C l u j - N a p o c a
Anunţă următoarele posturi vacante mvînzători• contabil• lăcătuş mecanic pt. activitatea de întreţinere . /• operator calculator•şofer• agent comercial
informaţii şi înscrieri la Serv. Personal str. Traian, nr. 65, tel. 13.28.12 - între orele 11-16. " ■ [ o o g 3g g 551
ADEVARULd e C lu j PUBLICITATE miercuri, 17 mai 1995 ,8)
j a y m g J M DEALER AUTORIZAT AL M fW A iţr fA i S.A. COMPANIILOR AERIENE:
A I R F R A N C E , A L I T A L I A , A U S T R I A N , K L M , L U F T H A N S A , M A L E V , S W I S S A I R
' —OFERĂ CELE MAI AVANTAJASE PREŢURI ,
PE RUTELE AERIENE INTERNAŢIONALE
Str. Piaţa Ştefan Cel M are nr.5 Tel: 40-(0)64-196352. Fax: 40-{0)-64-197879
f "wr ĂPCLCÎ C- FT1“ "NS .R .L . «
angajează prin concurs, în data de 22.05.1995: E C O N O M IS T Ă , IN G IN E R C O N S T R U C -
■ T O R D R U M U R I ŞI R O C U R I.■ A44JSTRU C O N S T R U C T O R . ;
IMAY'A , D A C IA t f E L I X
F I L I A I A I W - I
; VINDEla licitaţie publică •
în data de 18 mai 1995 ora 9 r >în comuna FLOREŞTI str.- Cloşca nr.22 ;;> :
- "I autovehioolmixt cap. 1S89-marca RENAULT RAPID - an fabric. 1989 • accidentat
îndata de 18 mai 1995 ora 10 ' ' In Cluj-IMapoca str. Horea nr.6 e
■ fond de m arfă - librărie .
Relaţii suplimentare la tel. 2 1 3 5 9 2 . . - ri: ,: - r (242138). .
Vechime minimă 3 ani- Cererile şi curriculum .. vitae se depun; la sediul societăţii, str.'; Byron j
nr.1-3. Tel. 19.09.76
" - U N IV E R S IT A T E A D E r '' -*.-v/ i ^ n i c m  ş i m R M A C i E
: t u i A v im A r m i i a n v c \u\ - ^ ocb,anunţă concurs ‘ " .
■ pentru ocuparea următoarelor posturi: , >
C SECRETAR RELAŢII INTERNATIONAL :Condiţii: - studii superioare, să cunoască limbi străine
□ CONTABIL -
Condiţiir-studii medii de specialitate. Informaţii şi înscrieri la sediul universităţii din
' . str. E. Isac, nr. l 3, zilnic între orele 8-15 pînă la'data de 1:06.1995. - - ;> -
. (762742) - ■ . • v
S C C A M E T A L U R G IA c iu jo r g ă n ix e a x ă c o n c u r s
in d a t a d e 2 5 m a i a . c . o r e le 9 p e n t r uo c u p a r e a p o s tu l u i d e -■ "
C 0 X D U C Â T O R / I M A U ;R e l a ţ i i s u p l im e n ta r e t e l . 1 0 S 3 3 3
b ir . P e r s o n a l . (222139)
% Regia Autonomă de Gospodărie Comunală şi
Locativă Cîmpia Turzii
organizează licitaţie în vederea închirieriiunor spaţii pentru activităţi
c9 merciale, productive, diverse.Licitaţia va avea loc în data de 1.06,1995 la sediul urîităţii din str. Andrei Mureşanu nr.20, ora 10, iar în caz de neadjudecare se va reorganiza în data
de 7.06.1995. ; 'Cei interesaţi pot obţine informaţii la telefoanele*
368240 sau 368175,-interior 19., . (762745) ..
■ A K K
Teatrul de Păpuşi PMCK
anunţă cottdctA dc fificăcicctcc pentru ocuparea unor posturi de ACTORI
MÎIUUITORI îh data de 2 iunie 1995! orele-10. Informaţii uplimentare la
S.C. TR A N S-IN V ESŢ S.R.L.EXECUTĂ LA COMANDĂ C O N F E C Ţ I I
- m e t a l i c ! de calitate la cele mai mici; ' preţuri ( m o b i l i e r m e t a l i c , g a r a j e , p o r ţ i ş i
g a r d u r i , u ş i g a r a j b a t a n t e , g r i l a j e c u l i s a n t e etc ) t i h i c h i g e r i e a u t o - Arieşului 7T, tel. 146147. (242143)' ‘
f l E S T AI I I I I I I I I I I I I IL ,
’ pentru magazinele alimentare* din B-dul M.Titulescu 18 . . .S tr. Pasteur 6 0 angajează
i*. X/IIMZATOARE •MAGAZIONER
Cei interesaţi se vor prezenta vineri .19.mai, ora 18 la magazinul alimentar FlESTA de pe
B-dul N.Titulescu-18.Informaţii la tel. 147764.
(242142) ..
■
S.C. V-TOTAL S.R .L.
- caută FURNIZOR DE PRODUSE PANIFICAŢIE, PÎINE PE VATRĂ
specializaţi panificaţie etc. ...Ofertele însoţite de mostre se primesc la magazinul
\ Vind motociclete ^j A P R B L IA si H O N D A .!
\r ________________ ____ ______ ^
Informaţii: tel. 1 9 0 9 2 0între orele 9 - 1 S. (242120) I
N O U ! S C C A METALURGIA■••oui
prin unitatea din P-ţa Mărăşti Bl.V5 confecţionează B I J U T E R I I D I N A U R S I
A R G I N T . la cele mai avantajoase preţuri. (242139) -
BANG A AGRICOLAs u c u r s a la c/m,
v in d e la l i c i t a ţ i e p u b l i c ă , săp tăm îna l î n f i e c a r e j o i la o r a 1 0 , u rm ă to a re le
. a c t iv e s . V ■
- -a u to b e n e 8,5 to ;
- tra c to a re U 650, S 1500, U 1010DT;
. - c o m b in e C 12,R 281;
l - v iţe le re p ro d u c tte ;- s a iva n e p e n tru o v in e ;
-s ilo z d e su p ra fa ţă ;
diiipatrimoniurS.C.AGRAP APAHIDA cu sediul iaApahida, str. Libertăţii nr.187, lud. Ciul.
Reiaţii se pot primi ia tei. 192621int. 310, ~BAS A ciui.
• 1762746! /-o
IIIIIIIIIIIIII
. j
>
i importator ş] distribuitor, de produse alimentarB , deschide, începînd cu date de .30.05.1995.
■ filiâla sa din Cluj.
D O R IM S Ă A N G A JA M U N
DIRECTOR comercialI. CANDIDATUL IDEAL VA AVEA:
• Studii superioare, preferabil domeniul economic.• Experienţă ii comerţ min. 5 ani '• inteligenţa, dinamism, dorinţă de reuşita.-,. ,,'^7• Abilităţi de comunicare, putere de convingere , „r h ;'• Permis de conducere cat. B' ; - r
II. SEOFEnÂ: •-
• Posibilitatea realizării ca manager Un cadrul unei firme puternice
• Un balariu extrem de atractiv« Stabilitate ■ j \
Trimiteţi un C.V. la adresa:
M A C R O M E X S R L , S t r . P o p d e B p e e ş t i
5 B / 1 , S e c t o r 2 B u c u r e ş t i
Data limită de trimitere a ofertelor: 15 mai .1995
Informaţii suplimentare Ea tel/fax: 01/25064B0, ^01/2504352.
[7B273S]
1
’/4ctevă?uc& de (Ztcrf"!
'Ifa jia n ,
toate qiuâturtUe!. 'H it'fitv t c ă u ta t
tactnac fze*ttficc cei
•ite Z*ttotde<ut*ut> eâte de a c w td '
ccc
Q> miercuri, 17 mai 1995 PUBLICITATE ADEVĂRULt/e C lu j
\ B i j o l e r i a BLANKA ^■ str. lu liu Maniu (6 martie) nr.2 ■
preia în regim de consignaţie: 'I -b iju terii aur,argint _ I■ - o b ie c te antice din aur 1
- b iju te r ii rupte, aur dentar ca şi Im aterial |
Prin COMAUTO SRL• Contracte auto .•Traduceri acte• S upo rt n u m ere '
• F ir m ă , vindem dozatoare S ie m en s ,'B o sch ,' noi, 1300 DM, g a r a n ţ i e ş i service. Tel 18-84-76. (3 0 8 9 2 0 ) V . ■ '
■ V în d casă 3 camere confort, g r ă d i n ă , a te lier'trifazic. Vînd m o to c ic le tă CACIVA. Tel 11- 4 8 -6 4 ; 11-66-17 orele 10-V7. (0 0 0 1 0 0 ) ?• V în d spaţiu pentru cabinet medi
ca l, b iro u firmă.'.Tel/ 13-70-21. (3 0 3 6 2 5 ) ‘.J -■*’-? • Cum păr" firmă amanet. Tel. 17- 29-24 (303657), • V în d firmă (ara activitate din 1995. In form at ii i a ' tel 13-73 -3 2. (3 08756 ) %] * V în d pungi polietilenă 20 x 25 cm'. T e l 13-79-03. (308820)
• V în d SRL< producţie neimpozabil2 ani, p re ţ informativ 7 milioane. Tel15-67-82 orele 18-21. (308843) ~
• Vînzare-cumpărare certificate p ropriettae. Tel 19-86-77-”Striăl” (308879)
• Cum părăm urgent perforator de bandă tip P50. Informaţii Ia SC’ .'ii n te rom SA, tel 14-60-88 int. 212
^ 0 8 8 8 4 ) -• V înd casa 3 camere, garaj, grădină
recent renovată. Caut*casă sau teren zona centrală. Tel 19-34-52 sau 13- 60-78 liini-vineri oreie9-l 7(308913)
,» Vînd 2150~mp.teren pe Bună Ziua. Informaţii tel. 15-49-39 orele21-22. (303674)■ • Vînd grădină Feleac. Tel 11-09-
*73 (308703)• Cumpăr pămînt în Someşeni sau
Floreşti. Tel 17-63-56 ora 18-20. (308837) ■ ■ , ^• Vînd teren pentru construcţii zona
CUG. Tel 14-50-43. (30887Q)j • V înd 2000 mp teren str. Povîrnişului nr. 7, preţ convenabil. Informaţii la tel 15-82-77 zilnic orele 8-16. (308889) V: " : :
• Vînd teren 2000 mp început construcţie (fundaţie 150 mp) branşat apă, gaz, curent, spaţiu bun-pentru comeţţ Ia stradă, =2000 ţigle noi-330 lei/bucată. Telefon JJ-09r01 după ora 16. (308912), ■ Vînd teren zona Baciu, dotat cu trifazic, apă, canal, 1260 mp, cu posibilităţi extindere. Informaţii str. Dorobanţilor nr. 93, ap. 6. (308952)
• V în d teren zonă de a g re m e n t ş i două lacu ri în su p ra fa ţă de 4,60 Ih situat la 20 km de C lu j. TeL 13-10-27 între orele 16-22/ (383S§9)
• V înd teren construcţii 18000 m p zona Calea Turzii, zonă deosebită utilităţi. TeL 19-33-94. (303594) ,
• V înd teren pentru cabana pe ina ln l lacului Soracţiil Cald. T el. 14 3 2 -1 4 orele 16-20. (303644)
Vînd teren pentru cabană în localitatea Belis. Relaţii la tel. 161 A familia T işe întife orele 12-17 Beliş.(303310)
• V înd în Dîmbul Rotund 165d0mp te r e n construcţii, poziţie deosebită, în treg sau parcele de 600 mp. TeL 11-7-2-22 seara. (303608)• Vînd 17000 mp teren 3000 mp pe
sosea ua T urda-A . .Iulia-Sibiu vizavi 4e P e c o T u rd a , Vînd autodubă
^ /e rced es 2 0 * D . Informaţii teL 31 - 55-51 d u p â o ra 17. (303613) .• V înd g ră d in ă Cluj 4000 mp şi casă
vacanţă la 4 0 km de Cluj. Informaţii zilnic te l - 11-86-31. (303618)
* Vînd casă familială în "Băişoara. Informaţii Băişoara, teL 107. (308389) ’ v . -
• Cum păr apartam ent 2 camcre etaj 1 ,2 ,3 . Tel 19-18-33. (308500) -
• Vînd urgent, avantajos, a p a r ta m e n t 3 cam ere . S tr.. Retezat nr. 1, BL R2, sc. 3, et. 2, ap. 50 (în M ănăştur). (308700)
• Vînd apartam ent 2 camcre etaj I. Str. Cehoslovaciei n r. 2, ap. 65. (308746)
* Vînd casă particulară 4 cam ere, .cu rte m are, p ivn iţă , telefon, TV cablu, excelent şi pentru orice tip de privatizare. S tr . S ă lc iilo r n r . 15, C lu j- Napoca. (308777)- '
. • Cum păr apartam ent 3 camere. Ofer 14 milioane. Tel16-28-68. (308785)
• Vînd urgent cabană lemn 50 mp cu etaj şi pereţi dubli.' M o n ta re ra p id ă pe te re n u l clientului. Vînd urgent apara t pentru sală de culturism York Gym 2001 englezesc, 55 exerciţii. Tel 14-56-47 sau 18-82-21, str. Galxiei nr. 4. (308901)
• Vînd apartam ent 4 camere str. A. Vlaicu, etaj 7, confort m ă r it, fin isat. T el 14-73-60.(308936)
• Vînd 2 camere confort ultra finisate, decomandate, beci. p re ţ fix 22. 000. 000 lei. Str. A. Vlaicu nr. 11, Bl. V I" , sc. II, et. IV, ap. 15. (308947)
Vînd apartament I cameră finisată Mănăştur. Informaţii str. Bucegi nr. 10 ap. 53. (303463)
ROCCHI DISCO în Luna de Sus
; Programul pentru luna mai
- 20 mai discoteca •.— 27 mai Închis
Sîmbătă-eursă specială pentru discotecă.
• Vînd urgent apartament camere plus garaj Mărăşti str. Nirajului nr. 20 bL N 6/7 vizibil între ore le i 6-20. (303480) . ' 'r
• Vînd garsonieră. Tel. 17-11-53 sau 16-79-45. (303496) ;
(303525) , . . •;. • Vind central apartament una cameră confort, 42 mp, parchet, telefon str. Năsăud nr. 6 bl. Y11 et. 4 ap. 17. miercuri, jo i-o re le . 16-18.
.(303590)■ • Vînd apartament douâ camcrc str.' Albac nr. 23 ap: 3 parter. (303593) ^■ • Cumpăr garsonieră confort I sau apartament cu o cameră. Ofer 8-10
'm ilioane‘Tel. 18r88-56. (303597)■ Vînd urgent casă singur în curte 2 camere dependinţe.' Rreţ informativ > 40 milioane. Informaţii str . Fierului 46 zilnic numai orele 15-18. (303616) ■Ţ- • Vînd apartament 2Tcămere, ultrafinisat, central, telefon, pentru' firme sau pretenţioşi. T e t 18-9911 orele 17:21.(303620) /
• Vînd apartament 2 camere cu îmbunătăţiri bun pentru privatizare. Str. Dunării 69: ap. 2. (303633)
• Vînd apartament în Mănăştur cu trei camere. Relaţii la tei. 17-75 -84 sau 16-56-12. (303635);' . ^
• | Vînd garsonieră confort I str. Porţile de Fier nr. 2 ap. 3. (303637). ’• ; Vînd garsonieră. teL 18-75-29. (30364SQ
Tel. 17-10-71. (303654)• Vînd apartament în Zalău, cartier
Dumbrava Nord, 4 camere, parchetat' cu gaz, . în faţa pieţii, bun pentru- privatizare sau pentru birouri
societăţi. Informaţii la tel. 6135-68 după orele 16. (303656)
• Vînd apartament 4 camere finisat mobilat cu garaj în str. Plopilor nr. 58 ap. 49. Tel. 13-33-13. (303667)
• Vînd urgent apartament 3 camere' ultracentral, telefon internaţionaL Tel.19-19-60. (303677) '' * Cumpăr apartament 2-3 camere în zona centrală. .Tel. 13-11-35. (303679) ".■ ■ -• Vînd vilă nouă 7 camere cu dependinţe, încălzire cu sobe . şi centrală proprie, zonă pitorească în comuna Negreni, judeţul Cluj; Ţel. 059/13-30-34. (303687)
• Vînd urgent apartament una cameră în Mănăştur. Preţ 11, 5 milioane negociabil. Tel. 13-42-48. ‘ (303689)- • Cumpăr apartament 2 camere,
ofer 14milioane. Tel. ll-10-19zilnic între orele 10-17- (303693) ,
• Vînd urgent garsonieră zona Pata str.'Pietroasa nr. 32.se. III ap. 130. V izibil zilnic între orele 16-19. (247206) 1■ Cumpăr o cameră, bucătărie sau o
garsonieră. TeL 19-58-98 (247213)• Vînd apartament 2 camcre str.
Lunii, e t II. Tel 12-28-18. (308498)• Vînd apartament 3 camere cu
telefon, pentru pretenţioşi. • Str. Tâşnad nr. 27, ap.,31', orele 16-21. (308(563)
• Vînd apaTtament'3 camere, str. Bucureşti. Tel 11-97-44 după ora 17 (308698) '
• Vînd apartament 4 camere. Tel16-46-53 între orele 17-22. (308841) .' • Vînd apartament 2 camere Mănăştur, etaj X. Tel 17-79-25." (308848) , x ' f
• Vînd ’ apartament 3 ' camere. Telefon 17-30-62. (308850)
• Cumpăr apartament 2 camere. Ofer 14 milioiane. Vînd antenă satelit nouă. Tel 15-71-68 după ora. 16.(308858)
• Vînd apartament 3 camere sau schimb cu 2 plus diferenţă. Tel 17-02-46. (308875)
• ’ Vînd apartament 3 camere. Str. Inului nr. 6, Bl. G11, ap. 14 Mărăşti. (308892) ' . . V
• Vînd apartament 2 camere finisat cu garaj Mănăştur Nord Informaţii str. Arinilor nr. 19, ap. 14,' orele 18-21. (308894) , ; -. • Vînd vilă cu 2 apartamente cart A. Mureşanu. Str. V. Pârvan nr. 13. (308900) ; ...i- ;• Vînd apartament 3 camere parter,
bun vad comercial. Str. Crinului nr.3, Bl. B l2, se. 2, ap , 15. (308924)
• Cumpăr apartament 3-4 camere.’ Tel 16-43-36 între orele. 18-22. (308934) > _
• Vînd urgent în M angalia apartament cu 3 camere confort zero ultracentral ideal; pentru firmă, birouri, activităţi comerciale, preţ* avantajos. Relaţii telefon 041/75-18-
convenabil, confort Tel 19-02-81.(308958) v '• Cumpăr apartament Sau garsonieră
Dispun de 22000000. Tel 14-44-94.(308959) , ■■ ' . . ■' / • -• Vînd urgent casă 3 camerc. Str. II.
Barbusse nr. 15. (308962) ?• Vînd garsonieră confort I zona
Pata-Cipariu, pe str. Muncitorilor nr. 12, ap. 33, e t IV. Informaţii tel 11-70-15 orele 8-12 sau 17-97-50 orele16-20. (308964) .
; • Vîtfd autobuz Stayer, motopompă, • V înd piese Mercedes “Bot de cal”de. irigaţii cu motor universal 650 'T e l 12-31-97. (308869)după reparaţie capitală şi 80 lădiţe • Vînd motor VW sau Vok) dieseldin plastic pentru drojdie, talon pentru 6, frigider, rulotă. Tel 18-03-27.Aro 240 D iesel. Tel 12-41-47. (308877) . , _(303559), • Vînd Aro 243 din 1983 cu motor
• Vînd Dacia 1300 cu şi fără Peugeot diesel 2600 cmc, montat de ‘remorcă, combină muzicală Elekta. fabrică. Tel 15-19-36. (308883)TeL 18-41-34. (303591)• Vînd curie de viteză Renault 9 sau
11. TeL 18-46-53. (303592)• Vînd Opel Record combi an 79
neînmatriculabil. Str. Moţilor 100 (303604) ' v -• Vînd două uşi Renault 5 complete
parbriz faţă spate laterale, jenţi, două scaune Renault 18 şi alte piese Renault 5. Tel. 15-97-85. (303607)
• -Vînd Fiat Cromâ diesel în stare perfectă. Tel. 19-08-74. (303631)
fVînd cutie Mercedes Cobra 5
• Vînd Mercedes 300D. Tel 15-29- 39. (308887) . - -_ • Vînd Dacia 1310, an fabricaţie 84, PC Comodore 286, dischete 2000 lei/bucată. Tel 14-51-55. (308907)*• Vînd autoturism Dacia 1300. T e l;15-14-33. (308914) v ,• Vînd Honda şi Dacia 1300 şi talon
Opel Kadett Tel 12-35-10. (308957)
• Vînd computer 286 monito r EGA ^olor şi joc Flipper. TeL 15-6620. (303521) ..
• Vînd televizor Olt, Sport şi mochetă persană. TcL 13-57-85. (303599)
Mobra, maşină de cusut Singer. . viteze 300 D . Tel. 17-41-06; 18-20. Relaţii la tel. 13-83-25. (303360)(303639) . ": • Cunijjăr Oltcit. Tel. 12-87-18.
(303652) .* Vînd motor D J10 (U650) stare
bună, motor Dl27 Aro Braşov stare
Vînd mobilier şi casă' marcat electronică pentru farmacie. Bistriţa te l. 063/22-10-10 orele 8-19. (303455)• Vînd banzic nou. Pret convenabiL
(303484) - : , ,• Vînd dozator suc Magic. TeL 14-
nouă,motorD115(U445)stârebună, ' Tel. 13-89-82. (303464) , Informaţii Blaj tel. 058/71-10 -15 ‘ •'Cumpăr staţie taxi. TeL 18-36-13. sau 058/71-10-38 dupâ ora 21(303661) ', • Vînd mobilă veche în stare 16 -22. (303562)perfectă, maşină de spălat Albalux 7 • Vînd calculator IBM 386 portabil motor VW Golf 1600 benzină, piese Tel. 17-58-52dupăoral7. (303589) Oltcit, Mobra 3500 km. Ţel. 18-7974. -t_ V în d mobilă nouă garnitura(303662) ■ - * _ “Luxor” compusă din: canapea
• Vînd tractor M650. Tel. 16-09-21. (303664) •
• Vînd Renault 16. Ţel. 14-16-21.“ (303676) > -
• Vînd Audi 100, neînmatriculat. Tel. 15-36-20. (303678) *
, • Vînd raft Billy 40000 lei bucata"
extensibilă, masă plus 6 scaune,' co modă cu 4 uşi' masă televizor, masă telefon, vitrină. Preţ informativ 3 milioane. TeL 18-12-36. (3036K). • Vînd maşină îngheţată cu 2 braţe TeL 18-94-71. (303619)
• Vînd maşină de îngheţată stradalăDacia 1310-5000 km. TeL 18-00-63^ /două capete din Suedia Preţ 5000
• Cum păr Dacia 1300, ofer2, 2 milioane lei.; TeL 13-51-64. (303523) * ' :
• V înd BMW 320i an fabricaţie 1984 ncînmatricuiat. TeL 12-48-58. (303653)
• V înd O ltc it în s ta re perfectă, cn 43. 000 km. Tel 15-18-97. (308804) ,
, • Vînd D ada 1400, 1988, motor, nou, p re ţ avantajos. Tel17-48-94. (30*8812)
• Vînd Ford Sierra. Tel 16- 93-87. (308930) -
• VAd VW Golf G T D II, în s ta re perfec tă . Tel 23-13-04.( 3 0 8 9 3 7 ) ...........................• Student grec vînd BMW 323i an
• Vînd Mercedes 240 D, 1982 în stare bună. TeL 15-66-30 între orele15-18. (303550)•• Vînd piese BMW 318. Republicii
96(303555)
(303681) -• Cumpăr Dacia 1300, 1310
înmâtriculată cu defecţiuni tehnice sau uzată. Ofer 1 ,5 milioane maxim2 milioane. TeL 17-94-54. (303685)• Vînd (schimb) inicrobus Mercedes
diesel înmatriculat, motor defect 2100 DM; Tel 16-13-14 după ora 16
'(308726)• Vînd dubă Mercedes D 206
reparată cap ita l cu deviz, preţ convenabiL Tel* 13-13-02 după ora16. (30872?) ■• Vînd Dacia 1310 de 2 ani, 34. 000
km. Tel 15-78-33 flupă 'o ra 20. (308748) . : .• VîndVW Goif 1980, înmatriculat,
omologat, verificare tehnică, 1600 cmc, necesită mici reparaţii,. 2400 DM. Tel 19-02-64 seara. (308781)• Vînd Dacia 1990 şi 1988. Telefon
18-20-06 orele 8; 12 şi 19, 30-21. (308782) ’ ; .
• Vînd Skoda “Forman” 15. 000 km. Tel 11-45-41. (308784)
DM. TeI.-I2-28-I4. (303638)■ Vînd solar (aparat de bronzat) şi
ch iuvetă inox. Tel. 14-16-21. (303675)
• • Vînd maşină de scris Olympial Tel. 15-66-73. (303697) -• Vînd chiuvetă inox, bicicletă copii,
adu lţi, asp irato r, pat camping te lev izo r Sport. Tel 13-78-60. (308867)
• Vînd canapea, somieră, masă, scaune pat copil, bicicletă, aragaz, aspirator, storcător rufe, cărţi, hărţi Tel 13-67-12. (308868)i • Vînd trofeu cerb-310 DM, tajon scuter Manet, binoclu, maşină^de. s ţ | l a t cu storcâtor-200 mii lei, , fototapet-28 mii lei, cîntar baie cazan baie, tablou. Tel 18-28-63. (308898)
• Cumpăr urgent cocher, spaniei negru mascul de peste un an pentru reproducţie. Tel, 12-70-36. (303682)
• Vînd linoleu pînzat şi uşă bloc? Tel. 17-21-05. (303694) ' ’ ‘ V
• Vînd 10 plăci polistiren grosime 6 cm, cazan baie cupru. Tel. 19- 2879,(303698)- ’
. Vînd dormitor Luxor nou? Tel. .18-86-67.(247183): r , • Vînd mobilă Bobîlna, eventual piese separate şi aragaz cu 4 ochiuri. Tel 18-50-18. (308836) .,
• Vînd covor persan nou 2x3 m şi dulap cu -3 uşi cu corp suprapus. Tel 16-29-20. (308847)
’> Vînd maşină de cusut .Ileana, schelă metalică pe roţi, balon sticlă de 50 L Tel' 17-80-77. (308871)
• Vînd mobijâ salon s til Telefon 14-10-30. (308872) '• Vînd aragaz cu 4 ochiuri. Tel-1 1-
40-93, (308876) -.-V . _ C '• Vînd cărucior si pătuţ. Telefon -
12-74-36. (308886) / r "• Cumpăr număr de telefon în zona
• Dau în chirie locuinţă şi spaţiu - comercial. Tel 19-03-84. (308855)
• Caut de închiriat spaţiu comercial; Tel 12-22-17. (308909) •. • Dau în chirie garsooieră jnobilatâ cu telefon în schimbul unei Dacii sub 10 ani său cn plata anticipat pe 3 ani. T e l' 17-11-53 sau 16-79-45. (303495)
• . Dau în chirie apartament cu o cameră şi garaj. Str. Vânătorului tel, 15-27-57. (247216);. • Dau în-chirie apartament cu 2
camere. Tel 13-75-08. (308693) închiriez apartament 2 camere
central pentru birouri firmă, telefon individual. Plata anticipat pe 6 luni. Tel 16-29-20; 13-27-34 (308846)
• Dau în chirie, pe termen lung, în v a lu tă ,, apartam ent, 2 cam ere nemoWtat, cu telefon, plata anticipat ' Tel 16-92-07. (308890)
• Dau în chirie apartament Mărăşti • pentru depozit, pferte serioase. Str. Partizanilor nr. 27. (308893)
„• Dau în chirie 2 camere la mare ' pentru concediu. T e l ' 18-28-63; (308899) ; " '• Dau în chirie 3 camere ultrafinisat
pentru familie străină. Tel 11-22-77. (308926) - ,
V Studentă străină caut de închiriat apartament nemobilat finisat, zona Zorilor. Tel. 12-49-06 (247217), • Caut de închiriat apartament cu 2 camere mobilat, cu telefon, ba lcon, plata în valută. Tel 1944-81 (247218)
• Caut de închiriat garaj la parter, bluc, în Turda. Tel ll-77 r60 .
-(308753) ' : ,. • Caut chirie în Gherla. T elefon 16- 00-23 după ora 15. (308862). .. „t<; v • Caut de închiriat apartament 4 camere sau casă pentru locuinţă. Tel 19-79-68. (308873) : .• Familie serioasă, caută de închiriat,
apartament 2 camere,_ de preferinţă zona Zorilor, pe termen, lung, preţ negociabil. Informaţii str. Reşiţa nr. 1, ap."2. (308938) -
• Caut să închiriez de urgenţă o locuinţă apartament/garsonieră. Ofer 80l 000-100. 000. Tel 13-75-93 (308961) ; : , ;
DIVERSE• • P aro h ia O rtodoxă
Română’Sf. A p.Petru şiPavel” cu'sediul. în Cluj str. G-ral E. G rigorescu nr. 114 licitează lu c ra rea de fundaţie a noii Biserici din str. Donath “122. Informaţii la teL 16-40 -97 sau la scdiul.Parohiei: ( 3 0 3 6 9 1 ) ,
' « Schimb apartam ent cu o cameră (ICRAL), ultracentral, cu apartament central (ICRAL) cu 2-3 camere. Ţel 19-02-64 seara. (308780)
Schimb apartament 2 camere Zalău cu apartament în Cluj-Napoca." Tel. 18-08-05. (303588) r ‘
• Schimb garsonieră cartier Gheorgheni cu apartament două camere tot în zona Gheorghţyji. TeL 14-89 -66 sau 15-20-81. (303595)• Schimb cameră, bucătărie, central
ICRAL cu garsonieră, 'apartijment ICRAL. Tel. 17-41-06 orşle 18-20. (303636) ’• Schimb garsonieră cu două'camere
numai Grigorescu. TeL 18-75-29. ■ (303648) '
• Schimb garsonieră confort I pe str. Răsăritului nr. 110ap.3blM 7cu apartament cu 2 cam ere plus diferenţă. Informaţii după ora 16 pînă la ora 20. (303686)
• Schimb garsonieră ICRAL ultracentral cu spaţiu mai mare. Exclus Mănăştur. Aştept variante la tel 13-07-66 intre orele 8-16. (308682) .- * Schimb 2 apartamente de 4 şi 2 camere cu o casă particulară. Tel 16- 74-68. (308750) ' - - -
VSchimb garsonieră confort I cu apartament 2 sau 3 camere- plus 'diferenţă. Tel 16-07-15. (308845)
• Caut de închiriat locuinţă. O fer 100 DM/lună, Tel. 19-09- 28 urgent. (303549)
• C aut pentru închiriat casă particu lară cu telefon. Tel 12- 03-36 orele 19-23. (307857)
. • Caut <ţe închiriat garaj în c a r t ie ru l M ara ş ti .- 'P la ta în valută. Inform at» la tel 14-97- 15. (308749) . 1 J
• Grupul, Şcolar Industrial M etalurgic Cîmpia .T u rz ii organizează licitaţie pentru închiriere de spaţii în data de 22 mai 1995.'
pe calculator. Pentru relaţii sunaţi la tel. 13-89-97 între «orele 18-20. (303668)[; • Meditez germana. Tel 19-94-01. (308487) "• Caut femeie de vîrstă medie pentru
• Caut femeie pentru supraveghere copil mic, Tel 18-72-20. (308953)
:» Studentă grecoaică caută pentru . închiriat apartament cu două sau trei cam ere,, m obilat cu telefon în . Grigorescu sau Plopilor. Plata în valută. Tel. 18-8S*-30. (303531)’'• Caut urgent de închiriat pe termen
lung casă sau apartament eventual variante-contract de îngrij ire sau plată în rate. Tel. 13-32-18. (303627) .
•. Caut pentru închiriat apartament 2 sau 3 camere, Tel? 12-12-18. (303640) . , ■
• Studenţi greci caută pentru Închiriat apartament 2-3 camere mobilate cu telefon. TeL 12-43-70 sau 16-61-07 între orele 17-22. (303643) — V• Caut un apartament de închiriat cu
2 sau 3 camere în Patat Zorilor. TeL 12-37-95 ş i. 16-07-33 după miţsâ. (303666). • Caut pentru închiriat garsonieră Tel. 12-31-67 între orele 18-21. (303671)
• Caut chirie două camere pe un Sn în grigorescu din 1 sau 15 iunie Tel. 18-56-63 după ora 15, 30. (303688)
• • SC Projnstal SRL Cluj angajează de urgenţăf^zidari, dulgheri şi zugravi. Relaţii la teL 16-60-20 zilnic între orele 10-13. (303614) .*
■ Şcoala de şoferi Aty Trans. Total 150.000 în rate. Tel 14-88- 84. (308474)
• Angajăm bucătari. Tel 12- 42-50. (308827)
• Societate com ercială, an g a je ază tn co n d iţii a v a n ta jo a s e 1 s e c re ta ră şi vînzătoare pentru magazin zona centrală. Tel 19-76-17 şi 11-85- 67 în tre orele 15-17. (308897)
• A ngajăm v înză toare stradale ochelari soare. Tel 11- 23-64 seara (308916)
Firmă austriacă caută în vederea angajării unei persoane cu pregătire tehnică superioară care vorbeşte bine limba engleză.şi posed&’carnet de conducere auto. Cei interesaţi să trimită sau să prezinte autobiografia în limba română şi engleză Ia adresa Zalău 4700 SC Prodimpex str. 1 Mai nr. 2. Aşteptăm prezentarea şi a- studenţilor din Zalău care termină studiile în acest an. TeL 060/63-15- 87 între orele 17-22. (303076)
Firma româno-germană caută tinere 18-25 ani pentru încheiere de contracte fotomodel. Tel. 15-61-46 (303132) . /• Angajăm şofer cu autoturism per
sonal. Str. Argeş nr. 26 ap. B orele 10-14. (303514) ', .
’ >. Angajăm pensionară la magazin zonaMărăşti (Teleorman).TeL 1488- 72'. (303586) ••• .
. : • SC Aco angajează 4 zidari şi un dulgher. Tel. 12-20-77 după masa. . (303601) -• Lucraţi acasă! OP. 12 CP 860 Cluj
(303603) • v ' .;■■■ • • SC Alpionto SRL angajează vînzători şi vînzătoare cu experienţă în domeniu şi agenţi comercialj.-Tel. 13-02-01 (303646) .’■; • MAcinăm şi cumpărăm, grîu la moara din Someşeni str. Octav Băncilă nr. 39 Tel. 11-30-13. (303659) ; -
cu experienţă deosebită. Informaţii teL 19-41-01 Calea Bucureşti n r 15. (303680) / ' ' ■. ■ V
• Transport marfă. Angajez şofer de taxi cu atestat. Tel. 18-49-lS. (303690) T ' . ;•-“Annin fciayerReisfen” transportă
persoane şi colete în Germania. Viza = de tranzit Austria se asigurăfgratis.^ Tel 064/19-50-43: (308166) „ w ; \
• Execut lucrări de zidărie, faianţă - * şi zugrăveli. Tel 14-06-60 sau 15-82-22. (308744)■ • SC “Cepanu” SRL angajează un tîmplar. Tel 17-92-96 după ora 16 (308839)' ; ' .• Bar particular, angajează barman- ,
ospătar. Informaţii tel 14-18-33 după ora 10. (308840) ' / . . _’* Transport 1-2 t l a 275 lei/km. Tel* 12-30-06. (308888), • Societate comercială, iangajează’
operator calculator. Tel 11-68-57 sau ■ 19-06-53 orele 16-18. (308896)
• Angajăm croitorese calificate pentru comenzi ferme export. Tel 16-34-30. (308919) " • !• Angajăm vînzători pentru tonete.
Informaţii tel 11-72-29 zilnic între c orele 14-20. (308927)
• - Angajăm ţineri carierişti sub 30 ani. Tel 11-22-88 in terio r 20. (308956) j
PIERDERI• Pierdut pui foxterier în 12.
05/ 1995 zona cen tra lă ; o fer . recompensă m are găsitorului» "
(303500)• ^Pierdut carnet de student pe
numele Ardelean Crina. îl declar nul (303511) .
' « Pierdut cod fiscal 254424 al firmei NĂv-Gimi. Se declară nul. (303596)• Pierdut legitimaţie Sieta pe numele
M olnar Tiberiu. O declar nu lă .. (303602)• SC Amis pierdut factură nr. 65095
- 3. Se declară nulă. (303624) ,• Pierdut legitimaţie de control
eliberată de Cuitea de conturi per numele de Florea Radii. O declar
nulă. (303629) -• Pierdut caimet de student pe
numele Cioltea Elena Laura. îl declar nuL (303645) • *- •
' * Pierdut carnet de student pe sumele Pop Dragoş. îl declar nul. (303692) ■
• Societatea comercială Mucart SA anunţă pierderea CEC seria Al 188051-75 eliberat de Banca de Comerţ Exterior Cluj-Napoca în anul 1993 cu cele 25 file consumate. S-a pierdut soldul rămas pe CEC de 822812, 80 lei. Se declară nul. (303695) ' ' , s
• Pierdut legitimaţie RATUC pe numele Cocoş Anca. O declar nulă. (308940) ■ ■ . _ *'
;> - Pierdut .contract locuinţă pe numele Bochiş Alexandru. îl declar nul. (308941) '
DECESECOMEMORĂRI
• Cu adîncă durere aducem la cunoştinţa rudeniilor, şi tu tu ro r
< cunoştinţelor că iubitul nostru tatârşo ţ, socru şi bunic, TODEA ŞTEMvN a încetat d ta Viaţă în ziua de 15 Mai 1995,' în vîrstă de 65 ani. înm orm întarea va avea loc Joi, 18 mai 1995, orele 14, la Ciinitrul Central. Soţia, copiii, ginerele şi nepoata. (308902)
» Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a celui care a fost uit om deosebit ca soţ, tată, socru, bunic şi străbunic, DOBRA PARTENIE din Jucul de Mijloc, în vîrstă. de 91 ani. S ufle tu l c u ra t , b u n ă ta te a 'ş i blîndeţea cu care ne-a ocrotit vor răm în e n e ş te rse în in im ile noastre. înm orm întarea va avea loc joi, 18- mai, ora 13, în satul Ju c u l de -M ijloc, f a m il ia îndurerată. (308917)
Cu inimile .şi sufletele zdrobite de dprere ne despărţim de cea carc a fost iubita şi bună noastră soţie şi mamă, ALBU VIORICA, care ne-a p ă răs it acum , cînd aveam mai mare nevoie de' ea, la vîrstă de 35 de ani. Gît ai tră it te- am iubit, cît vom tră i te vom plînge,- ia r lacrim ile .noastre îţi vor- uda veşn ic m o rm în tu l. Dumnezeu să o odihnească în pace; Înm orm întarea va avea Ioc miercuri.J7- 05.1995, ora 15, în C jm iţitttlM ăt^ajtnr, de la Capela L- îndureraţi, ..soţulftTavi, copiii Dcnisa şi Tăvişor.'(308928) ^
Cu mare durere aducem la cunoştinţă că -iubitul soţ, tată, bunic, ţum nat, cuscru şi vecin bun; SZABO ARPAD, după lungi suferinţe, a încetat din viaţă, la vîrstă de 65 ani, în data de 15.05. 95. Rămăşiţele pămînteşti vor 11 aşezate spre veşnică odihnă după ritul Bisericii Reformate, de Ia Capela I în ziua de' 19. 05. 95; la orele 13, la C im itirul Central. Familia îndoliată. (308932)
Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viată, după o lungă suferin ţă , a .celei care a fost scumpa noastră soţie, mamă şi bunică, SFÂRLEA ROZALIA, deceda tă _în 16. 05. 1995 Ceremonia de înm orm întare va avea loc în data de 18. 05. 1995, orele 14ţ de la Capela Nouă a C im itiru lu i M ă n ă ş tu r . Fie-I ţă r în a u şo a ră ! - F am ilia îndurerată. (308966)
Sincerecondoleanţe vecinului n o s tru M în za t D u m itru . Ia trecerea în eternitate a fiului lor drag HORAŢIU. Asociaţia de locatari str. Ion M eşter nr. 10. (303600)
Regrete după bunul nostru vecin SZABO ARPAD, plecat de timpuriu dintrenoi. Să-i fie ţărîna uşoară. Asociaţia de locatari P- ţaA baţo r, BL C I. (308849)
• Ne luăm un ultim răm as bun de la cel care ne-a fost prieten bun şl co leg , H O RA ŢIU MÎNZAT şl ad resăm sincere condoleanţe familiei şi prietenilor noştri îndureraţi. Vasile, Florica şi Sanda Olari. (308874)
• Sincere condoleanţe*,•{„ n o a s tră compasiune M]„(i n o a s tre M înzat Aurit,, h pierderea fiului drag. Col»* de la ŞC “Superb". <308866)
V Sincere condoleanţe timife Z ă icean u Gheorghe peitn dispariţia mamei şi soacreidnji. Fam Muntean. (308881)
• Un pios omagiu celui ctrei fost marele jucător de rotbal «j a n t ţe n o r , ŞTEFAN, (PIŞTI) COVACI. îndureratei familii, s incera noastră 'compiiiue. Consiliul Judeţean Cluj. (3089D3)
• Ne-au încălzit inimile ţi sufletele cernite, ne-au fost jpriju în marea nenorocire pe care ia trăit-o prin trecerea în neflinţă dragului nostru ■ ing. ONORII ATANAS1U; rude, prieteni, colegi, cărora Ie mulţumim fi it sîntem recunoscători. Lîgia soţie, A lina şi R âu l cu. familiile. (308904) '
• Sincere condoleanţe nepotnlni Albrf Octavian; şi strănepoţilor Denisa şi Tăvişor, la pierd era soţiei şi mamei lor, VIORICA. Unchiuf Tavi. (308921)
• Sîntem alături de nepotnl nostru Octavian Albu şi copii, h trecerea în- nefiinţă, a soţiei şi m am ei.' - Dumnezeu s-o odihnească în pace. Margareta şi Sergoi Rotaru! (308922)
T -
Sîntcra alături de vârnl noştri Octavian Albu şi copii, Ia trecem în nefiinţă â 'so ţiei şi.mamei. D u ra u ez c u -« j0« odihnească tn pace. SefgiuişitPauIa. (308923)
*, Sîntcm alături de..coleg» noastră Doina Român .{n mărea du rere pricinu/tă ' ife /noartea fratelui drag Biroul Financiar- C o n ta b itiW ft'W 8JtMl-F.: E. Cluj. (308930 ,;’ M|i "<
Suntem alături de ing. Schiiller E d ith în aceste clipe grele, pricinuite de decesul tatălui drag. Transmitem sincerecondoleanţe. Colectivul-clasei a IX-a TI şi diriginta, Liceul MIU. (308960)
Sîntem alături de familia Szabo în marea durere pricinuită de decesul tatălui drag. Naşii familia Chiş Alexandru şi Irina. U (308965) • .
Un ultim omagiu d-nei HOKA •AGNES Asociaţia de locatari Horea 6773. (303683) . __
-• S-a îm plinitun an dela trecerea în nefiin ţă 'a -so ţie i, mamei şi bunicii dragi POPA ILEANA. Nn o- vom u ita niciodată. Familia îndurerată. (303621) ■
J • . P ios ş t ~4ureros'omagia scumpilor,noştri părinţi şi bunici, IOAN- şi CAROLINA-BUBA DORHOI, la împlinirea unui aa, respectiv 10 ani de Ia deces. Le vom păstra vieşnic vie amintirea. Carm en, Puşa şi Nelu. (308813)
Aducem un pios omagiu celui care a rost ing. IOAN DOBRA; la 10 ani de la plecarea dintre noi C o leg ii, de la “ Iacerc”-Cluj. (308864)
• O lacrim ă, o floare pe m orm întul dragei mele mame, LĂPUŞTE ANA, Ia un an de la deces. F ie -i ţă r în a uşoară . D um nezeu să-i odihnească sufletul. Fiica şi ginerele. (308954)
Mulţumim.rudelor, prietenilor, colegilor şi tuturor celor care au fost alături de noi la marea durere, în mod deosebit vecinilor colegelor de la S C Anca Tecar şi Consiliului Parohial şl' Parohiei Ortodoxe N aşterea Domnului, la pierderea celui care a fost GABOR ALEXANDRU. Soţia Florica şi fiul Florin<(303561)
11 miercuri, 17 mai 1995 DIVERSE \ 'JMDEţflURQJfcd < g € ? § e a a
'"Grafică...1 Fotografia: Ion PETCU
C Spirale ) D o u ă m ilen ii d e a b e r a ţiiCred că-’cra noastră” a debutat cu o mare fărădelege,
cu judecata, condamnarea, chinurile şi moartea pe cruce a lui Cliristos. Faptă abominabilă care a marcat - ş i : marchează - cele două milenii de existenţă şi civilizaţie nu doar europeană ci universală. i * < -
Nici tendinţa unor state de a-şi mări graniţele pînă la faza de â deveni imperii sau puteri coloniale prin supunerea şi.exploaterea altor popoare, nu poate fi considerată o înfăptuire umană etică. De la Imperiul Roman pînă la cel Otoman sau la vastele spaţii posedate de A nglia, F ran ţa , O landa, B elgia, etc. în toate continentele, jocu l acaparării de teritorii s-a derulat, permanent. De aici nemulţumirile, răscoalele, folosirea mîinii de lucru ieftine, sclavagismul, una din ruşinile ultim ilor două mii de ani. Dc asemenea decima'rea, exterminarea unor popoare, instaurarea civilizaţiei cu forţa, dispariţia Incaşilor, Aztecilor, Pieilor Roşii ca şi a altor numeroase grupuri umane, sînt fapte care se înscriu în rîndul Celor ce pot fi numite crime împotriva umanităţii. , -
Dar cea mai mare nenorocire care s-a abătut asupra omenirii, cea mai mare calamitate, cea care l-a însoţit ca o umbră sinistră în tot cursul existenţei sale, a fost şi este războiul. Se pare că doar în limbajul eschimoşilor nu există acest cuvînt, ei fiind Singurii care nu cunOsc această sta/e de existentă anormală. în rest, pretutindeni şi permanent au existat războaie, civile, religioase sau mondiale...’ ';...'; u .■ \
Cele civile, între reprezentanţii celor cu sînge si limbă
comune, mi separ şi celejnaiîngroziloare. Şi au fost şi mai sînt încă, îh Grecia Antică, în Roma, în Marea Britanie,'în Spania, în Iugoslayia, aproape peste tot. De acestea se leagă, au fost declanşate sau stimulate de revoluţii, cea bolşevică dih Rusia fiind de cea mai triştă amintire fiindcă a schimbat - în rău - soarta.a miliarde de oameni de pe Terra/ .
Tot atît de-triste şi de inexplicabile sînt şi războaiele religioase. Începînd de la Cruciade şi pînă în zilele noastre, în numele,credin|ei, a crucii şi a lui Dumnezeu, s-au făcut nenumărate crime, fizice sau morale. Ruguri, schisme, duşmănii, anateme, buje de excomunicare, intoleranţă, nopţi ale Sfîntului Bartolomeu, papi cu sabia în mînă, execuţii în masă, prucificări iată doar cîteva efecte ale felului d iferit în care se percepe noţiunea de divinitate. Noţiune care porneştesau are ca obiectiv suprem o alta, aceea de putere.•' tn sfîrşit, cea mai mare tragedie; războaiele mondiale.- Ţări contra altor ţări, vecini pînă mai ieri prietenijsiliţi să se ucidă. Vieţi tinere jertfite fără o raţiune clară. Şi derivatele războiului: bombardamentele localităţilor "civile”, lagăre de concentrare, laboratoarele morţii, experienţele pe cobai um ani, gazele o trăv itoare , folosirea energiei nucleare pentru crime în masă - vezi Hirosh'ima şi N agasaki - e tc .-D ar destu l despre absurdităţile celor doua milenii europene. Altădată vom menţiona şi marile realizări ale sufletului şi spiritului uman din această perioadă. Căci au7fost numeroase.
Dorin ALMĂSAN"Mare supărare, mare..."
Fotografia: Ion PETCU
OMUL C U
V-
RO ABA•Era negru de supărare, dar
şi la bucurie era la felpfiindI negru d iiftfiîştere. ’: l •Remanierile de guverq nu
sînt politicej ci pur’şi simplu.o strategic <le partid...
•D upâcuin merg .treburile, copiii noştri au toatcşansele si ajungă veterani de război, după a l I l l - le a război' mondial... • * . _ 1
•In ten ţio n ez să ţin .o■ prelegere încotro,astronom ia rom ânească?’’ vizavi de scum piri..,
•C reş te rea - '- salariilor încurajează inflaţia ! Uite, tom 'ne, ce timidă a fost pînă
•A fo s t a t î t de bolnav că piatra de p e m orm înt i-au făcut-o d in tr-o piatră de la rinichi • ' ■
•Pot şi rom ân ii să aibă. portavioane: portul şi avionul
•Rimele afinează pămîntul, da' ţăranii ce fac? ,
•Au tre c u t .5 'an i d e Jla revoluţie. T o t cincinalul lireacu... *'.?■-; '"'-V-•
•Continuă împroprietărirea în ritm rap id . A foştilor ictivişti de partid.:.
Cornel Udrea - •
O mare presonalitate de talia ilustrului dispărut în eternitate, Ştefan Covaci nu putea scăpa ”condeiului ascuţit” al graficianului Virgil Tomuleţ, a cărui "producţie " o prezentâm în desenul, de sus. Adăugăm la aceste sumare notaţii faptuVcă ieri, marţi, 16 mai, rămăşiţele pămînteşti ale marelui dispărut au fosţ restituite gliei, conform acelei ancestrale previziuni creştinei ”Din pămînt sîntem şi în pămînt ne întoarcem
Curiozităţi •Curiozităţi..._ \ Gîşte şi şoareci salvatori! Dacă gîştele au salvat
Roma în anul 39 j.e.n. dînd alarma, noaptea, se spune că, şoarecii au salvat Egiptul! Regele Asiriei, Sin-Akhe Eriba, şi-a întins hotarele imperiului ajungînd pînă în Egipt Documentele vechi spun.câ armata asiriană a fost încinsă de egipteni cu ajutorul şoarecilor de cîmp! în noaptea precedentă luptei, şoarecii.au ros corzîle arcurilor şi curelele scuturilor soldaţilor asirieni (în timp ce soldaţii dormeau) acestea fiind unse cu grăsimi, care au atras şoarecii şi le-au ros!
O raşul celor,2 prim ăveri. Oraşul Estoril, staţiune balneară.dih Portugalia, este num it o raşul celor 2
■ primăveri, faptul că aici florile înfloresc de două ori pe an, datorită climci sale deosebite! • ■” r '
• L a c d e sulf. Doi geologi englezi au desoperit îif 'Costa Rica în interiorul unui vulcan un lac de sulf lichid -şi incandescent. Acesta este unicul lac de acest fel din lume!. ■ ■ ; . ' - ■
• Somnul girafei. Pentru a putea dormi girafele îşi aşează capul pc pămînt. Dar aceasta durează 7-8 minute pe zi. Girafelor le este frică să nu fie atacate de alte animale'sălbatice. Ele îşi compensează somnul cu lungi -perioade de somnolenţă, în cursul unei zile. (INU)
• Traducerea în limbaj obişnuit a unor denum iri chim ice:'
ţTungsten = piaţră grea; Zirconiu = culoarea aurului *** ■ ' r : ; V v ; , :
. De cc?... •' ■ _...bărbaţii Ia 30 de ani arată mult mai tineri decît
femeile de aceeaşi vîrstă? * -i’: /- F iindcăde obicei femeile la 30 de ani sînt'cu cel
puţin zece ani mai în'vîrstă! • /....unii citesc din romanele poliţiste doar începutul
şi sfîrşitul? ' ' . '. .' - Ca să afle criminalul mai repede decît poliţia... ...Comediile se termina de obicei cu o căsătorie?- Fiindcă apoi începe... drama conjugală! " < ...unii patroni nu angajează decît bărbaţi căsătoriţi?
~r Fiindcă ăştia nu se grăbesc niciodată acasă!v.-'-'.. e. pop
C S a iş i f ă c u t• >- 3. '■ -• •'
O R IZ O N T A L : ~1. M ai g rozavă 'ca a lte le '* 2.
G ospodarul o raşu lu i - "Tratat de ch iru rg ie • 3. G ene fără Ene! - Obişnuitul cotidia’n - Cupa Europei -• 4. Trec cu timpul - A depune efort• 5. Nod lateral! - Antete! - Intră în cont! * 6. De la p roducător la consumator *7. Fabule.., a la grec îi
sînt specialitatea - Cară în braţe! • 8/Caier! - Alfabet...* ţăcănit • 9. Unt fără... unt! - începe răpăiala! - Cei . cinci! r 10. Sistem readus la
. p a ram etrr norm ali • 11. Una la alegere.
V ER TIC A L:1 1. Pierdut puţin - Duşmănie • 2.
■ Raiul emancipaţilor - Cerc de aur»- : .3 , T rei la m uzică - Fotbalist de
mijloc - Tot fără... unt! • 4. Arian - La îngrătdădeală - timp îndelungat• 5. Nu revine la serviciu - Ţigan din
;. România! -G e r în Agra! * 6. Dinvremea noastră • 7. în particular pe. scenă - Lovitură deschisă 8.
' Frumoasă în trecut r Unul pe drojdie;• 9. Peri din... fire! - Locul argintului
- în concursuri - Şoapte albă Ia pol •10. Un argument cu lipsuri - Scobit.• 11. Nu-s prea duşi la biserică - . Furâtă’cu ja p c a : i v .
Cuvinte rare: RÂPIoan POP
P ro ie c t de ca leinteroceanică
în următoarele 12 lunf.Nicaragua ar putea decide începerea construirii unei căi ferate interoceanice, de la ■ A tlantic la Pacific; un pro iect în - acest sens fiind p rezen ta t de un consorţiu de în trep rinderi din Europa şi A jia - transmite Roihpres citînd AFP, Calea ferată avută în vedere ar urma să aibă o lungime de 420 de kilometri şi traficul pe carel-ar asigura ar suplim enta pe c e l . realizat prin Canalul Panama. Surse parlam entare n icaraguane a u \
precizat că specialişti ai consorţiului menţionat, alcătuit din societăţi din Hong Koxig, Japonia, Germania, Belgia, Marea Britanie şi Olanda au . s tud ia t traseu l,.im pactu l asupra m ediului,v ren tab ilita tea şi a lte elemente legate de construirea căii ferate.
De asemeni*' s-a a ră ta t ,că respectivul consorţiu este dispus sâ finanţeze în proporţie de sută la sută lucrările necesare, al căror cost este evaluat la 1,3 miliarde dolari. 1
FaptuldiverspeglobControversă v
,1 Autorităţile pakistaneze, d<5rnice să reducă o contrabandă în plină expansiune, au desfiinţat taxele vamale şi taxa pe valoare adăugată pentru faimoasele "farfurii” - antenele parabolice - în ciuda protestelor vehemente din partea fundamentaliştilor - transmite ROMPRES citînd agenţia Rcytcr. Drcptcredincioşii din Pakistan au solicitat interzicerea «au sporirea taxelor asupra din ce în ce mai popularelor antene parabolice, desprt care ci spun că sînt o armă pentru invazia culturală occidentală. , >• .
A bolirea pedepsei cu m oartea‘‘fleputaţii spanioli au aprobat în unanim itate suprimarea totală a
pedepsei cu moartea, fiind cea de-a 55-a ţară care adoptă o asemenea bolârîrc, relatează ROMPRES citînd agenţia EFE. Acestă aprobare unanimă survine după dezbaterile a trei proiecte de legi asupra acestei, chestiuni, injşpdusc dc Partidul Socialist M uncitoresc Spaniol (la
putere); Partidul Popular (conservator) şi Stînga Unită.Descifrarea celor mai vechi texte ,eg ip teneDupă mai bine de 30 de ani'de muncă îndîrjită, de transcripţii şi traduceri
anevoiase,.egiptologul fran£e?Jean Leclant şi echipa sa au reuşit sâducâ la bun sfîrşit cercetările arheologice de la piramida faraonului Pepi Întîiul (2.400 î.Ch.) şt să reconstituie cele mai vechi texte sacre ale umanităţii, râmase pînă acum nedescrifrate, transmite ROMPRES citînd AFP. Textele
" vor fi publicate anul viitor de Institutul Francez din Cairo, singurul din întreaga lume care dispune de o imprimerie cu hieroglife. A dastă lucrare mdnumentală va fi prezentată sub forma uiţui album cu 50 de planşe, însoţite de traducerea acestor texte funerare sacre, datînd de peste 4.000 de ani. ■ . *
Prim ul hotel de "cinci s tele"Un fost hotel colonial a fost renovat; devenind-prima clădirc de "cinci
stele” din oraşul Dalat (Vietnam), cunoscută staţiune balneoclimaterică şi turistică de pc înaltele Platouri vietnameze, informează AFP citată de ROMPRES. Noul hotel, numît Dalat Palace, dispunînd dc 44 de camere, este rezultatul unui joint-venture între compania de turism provincială
şi firma hotelieră Danao din Hong Kong. Lucrările de renovare,, care au durat trei ani, au'costat 40 milioane de dolari. Oraşul'Dalat a fost
■ cel mai prestigios centru de v ilegiatură din sudul Vietnamului în perioada Colonială, datorită climci sale temperate. Vechea staţiune, situată la 1,500 metri altitudine, beneficiază de o temperatură medic de 18 grade.
Proiect pentru cel mai înalt zgîrie nori din lume Omul de afaccri australian Bruno Grollo a făcut cunoscut proiectul
de construire a celui mai înalţ zgîrie-nori din lume: este vorba de un ' bloc- turn cu 120 etaje, înalt de 500 metri, şi a cărui valoare a fost evaluată la 1,5 miliarde dolari australieni (un miliard dolari SUA) - transm ite ROMPRES.
"Grollo T'b'wer”, care va fi ocupat în principal de'sediile unor firme, va depăşi cel mai înalt zgîrie-nori din lun)e: Sears Towcr din Chica:go. Proiectul lui G rollo¥a atras deja interesul unor firme din Australia şi Singapore, dar şi o serie de critici dinjiartea unor experţi. Aceştia afirmă câ o asemenea construcţie nu-şi are rostul,Tleoarece Ia Melboumc există spaţii excedentare pentru birouri/- . . .
a d e v ă r u l miercuri, O mai 1995 35
(C T (L < e / : 1Ionel Banu, talentatul şi de travaliu om al
Imaginii fi al cuvîntului de la Studioyl de televiziuni'Cluj, ne-a oferit, recent, două "reprize'’ ale unei incitante convorbiri cu decanul de vîrstă al reporterilor sportivi clujenţ apreciatul nostru coleg _ '""! Victor Morea. ' . : *
“Găselniţa" nu constă atît în genul publicistic abordat, cît în modul profesional de extragere în lumină,printr-un dialog inteligent condus, a nestematelor peste care timpul şi-a aşternut văluirea-i fumurie, tezaurizate în,memoria acestui giuvaer-ehciclopedje care este Victor Morea. Omul a cărui vîrstă s-a confundat cu peisajul sportiv „ clujeanpe întinderea a mai bine de o jumătate de veac. • ; . • - . j
Exemplu de mereu tînără longevitate (nici nu vreau a-i aminti vîrstă, realitatea ne contrazice totali), pe ogorul aspru al cizelării cuvîntului ce exprimă adevărul, exigent'cu sine însuşi adesea pînă la autoflagelare, îndrumător atent şi dezinteresat a numeroşi condeieri sportivi, VictorMorea a_ „ ” reînviat, pe micul ecran 1 îmbibate în parfumul vetust şi fin distilat, însoţitor al gloriilor pilduitoare de odinioară - imagini intrate definitiv in patrimoniul existenţial al Clujului sportiv. , Felicitări Ionel Banul : - ■ ^' ÂfurisenieTVicior Morea! De ce nu "încorsetezi"
tu între coperţile uriel cărţi tinereţea fără bătrîneţe a experienţei tale gazetăreşti? K . § |
E adevărat,, autentică valoare se .confundă, —-Meseori, cu modestia. Dar tu nu eşti numai al Tău. , ,
Eşti o cronică vie. Eşti~al nostru, al clujenilor care-ti poruncesc: SCRIE !
VVicoIaeVERES :
T *i.- • 1 !< r ’ ♦, f* ‘ f< ■A
V U ' ' * . t •-* 9■ ;
*•
VictorMorea şi Ion Andone surprinşi de Ion PETCU în "tunelul timpului..."
“ U ” S M . ' cu gîndul la divizia
Perene Arpad este braşovean. A ju c a t volei p în ă în a n u l 4973, ultima dată la Tractorul Braşov, 1973 m areînd ş i a n u l retragerii din activitatea de Jucător. A îm brăţişat activitatea d e antrenor. Patru a n ila Tractorul Braşov. D in 1976 p în ă a c u m d o i a n i la echipa fe m in in ă GIGCL Braşov. D in 1993 p în ă cu p u ţin tim p în urm ă a fo s t an trenoru l echipei fe m in in e C S S Braşovia. Că perform anţă, în tr-un an ş i ju m ă ta te a reu ş it să ca lifice echipa de cadete în tu rn e u l f in a l .
- - Cum aţi găsit “U” SM? Cum a evoluat echipa de la Venirea dvs. la cîrm â?
- Este o întrebare la care răspunsul. este foarte greu de dat. Nu-mi este în fire să bîrfesc. Am găsit echipa într-o stare psihică foarte, foarte proastă. Nemulţumirea faţă de ceea ce se face la antrenamente sau de felul antrenorului se răsfrînge asupra
-.rezultatelor. F etele au , fost bemulţumite, starea psifricâ era cum «jra, au fost doar cîteva din'motivele schimbării antrenorului Wesselly. Am văzut echipa în trei întîlniri, mi-am dat seama că se poate stoarce şi obţine mai mult de' la ele. Printj-- o hranei susţinută desigur: ‘: - Pe ce pune accen t Ferenc Arpăd?'Depâşind pragul psihic de care vorbeaţi?.’ , 1
.- Serviciu şi blocaj.^Ca"pitole nelucrate, nefolosite la adevărata capacitate a echipei. ,
i 'X— V *
^ #■ +1
• W
' " . . - K - ' l \ \ / ' ^
A . ' ^ 1 " • • • . v ; . r . r ’*■ - .»#*'* * • - V ; - ,î i • ’ n . * f
. î -- ' ,' * * I - t l - î - . Î V V '* • l
Loredana Dragoste (9); Mihaela Sasu (3), Luminiţa Pintea: un trio de bază al "U" SM ,Foto: Ion PEŢCU
C ă m p i o n a t u l n a ţ i o n a l d e k a r a t e : '
K u m i t e - e c h i p e ( l u p t ă - e c h i p e )
Sala_de*sport * Şcolii'nr. 21 a găzduit faza zonală a campionatului naţional de karate, kuinjte-echipe, sîmbătă, 13 mai. Au luat parte cele mai puternice echipe de băieţi şi fete • din opt judeţe (zona IV):'
C lasam ente pe catfegoriiT junioare: 1. C.S. Dacia Star Oradea,: 2. Pyton Karate Club dluj, 3. Crişul Oradea; ju n io r i : l .P o l i . K arate Club C luj, 2. V oinţa C luj, 3; AŞ Slicom Seishin-Do Tîrgu M ureş; senioare; l. CS Dacia Star Oradea, 2. V oinţa C luj, 3. Shotokan
Kamikaze Baia Mare.Efthipele din C luj-N apoca .. au prezentat, următoarele loturi:' AS P o litehn ica -.^o li K ara te
C lu b (antrenor- Li viu C rişăn): ‘ ju n io r i : Em anuel Popân, Szabo Z solt - vicecam pionul naţional,
j'Florin Petniţa, Pasztor Csaba. Dorel G îrbău, Lucian F ărcaş ;,sen io ri: Adrian Ciorca, Radu Ciorca - triplu campion naţional, Bogdan Cumţiu de paţru ori campion naţional
Bogdan Curuţiu - de patru ori campion naţional, N icolae C rişan,
.juniori: Mircea Jorj, Cristian Tuşa, Sergiu Cristea, Mihai Hîrţ, Szanto Leliel; seniori. Sorin Petniş,.Dorin
. Perşa,Ovidiu Rîpaş, Dorin Bonda, Python K arate Club (antrenor Puiu Moldovan): junioare: Adina Truţă,
. Crina Vereş şi Dana Pop. v(dem. ş.)
Fotbal internaţional• ITALIA - 3 1 , 0 etapă cu doui partide disputate în devans - Parma
- Bari 1-0 (gol marcat de Fiore în min. 13) şi Genoa - Juventus 0-4 (pentru lider au marcat în ordine, R. Baggio din penalty, Ravanelli, Jarni şi Vialli
. în niinutele 51,61, 71 şi 90, scorul net, realizat dupi pauzi fiind explicat şi dc faptul c i fosta echip i a lui Dan Petrescu a terminat partida în 9 oameni, Galante şi Torrente au primit cartonaşe roşii). Greaua înfrîngere
t a aruncat echipa Genoia în “groapa cu 161” a zonei retrogradării.' Celelalte rezultate ale etapei: Brescia - Napoli 1-2 (goluri date de Gallo, respectiv; Imbriani şi Augustini), Cagliari • Sampdoria 0-2 (ambele glouri semnate de Mancini în min. 62 şi 73), Foggia - Fiorentina 2-1 (au înscnVKolivanov şi Cappellini, respectiv R. Costa), Lazio - Inter 4-1 (scorul a fost deschis de oaspeţi prin Nicola Berti în min. 5, dupâ care a8 urmat patru goluri ale gazdelor marcate de Signori din^enalty, Negro, Rambaudi şi Winter In min. 35, 38, 72 şi 90), Milan- Roma 1-0 (a marcat Lentini), Padova- Reggiana-3-0 (au marcat Maniero de doui ori şi Vladovici) şi Torino- Cremonese 1-1 (Rizzitelli, respectiv Chiesa autorii golurilor; oaspeţii au tncris primii în min. 67, gazdele egalînd în min. 74 din penalty). Pe primele
trei locuri în clasament Juventus 76, Parma 61 şi Milan 57 puncte. Iată şi ultimele patru clasate: Foggia 33, Genoa 33, Reggiana 14 şi Brescia
. 12 puncte. Azi, miercuri 17 mai, partida retur a finalei Clipei U.E.F.A. între juventus şi Parma (în tur a cîştigat Parma cu 1-0). Partida s ţ va disputa la Milano şi va putea fi urm irită pe TV 1 cu începere de Ia orele 21,15.
• GERMANIA - 30. Rezultatele etapei: Bayern Uerdingen - Dynamo Dresda 3-1, Karlsruher - Bayern Leverkusen 2-4 (frumos succes al echipei lui Ionuţ Lupescu în deplasare), TVS 1860 Munchen - Hamburger SV 1-1, Koln - MSV Duisburg 0-3 (înfrîngere acasi pentru viitoarea echipă a lui Dorinei M unteanu, prezent la meci ca..; spectator în tribună), Kaiserslautern - Burussia Monchengladbach 2-2, Eintracht - Freiburg 1-
, 2, Borussia Dortmund - VFLBocbum 3-1, VfB Stuttgart - Werder Bremen 1-4 ţi Schalke 04 - Bayern M unchen..... Cu patru etape înainte de cortina fin a li conduce In clasament W erder Bremen cu.44 puncte, urmată de. B orussia D ortm und 4-3<.Freiburg 41 şi K aiserslautern 40 puncte > principalele echipe aflate în lupta pentru titlu .'Ia ti şi situaţia ultimelor patru locuri.'Uerdingen 21, Duisburg 18, Bochum 17 şi Dresda.13 puncte.
Romeo V. CÎRŢAN
- Din lo tu l pe ca re îl ave ţi Ia dispoziţie, cu ce sextet a ţi aborda tu rn eu l II de b a ra j?
, - Mai avem zece zile de pregătiri., Un sex tet în m om entul de faţă, înseam nă P in tea şi M ilitaru rid icătoare , Sâsu şi Franciuc secunde, Dragoste şi Stănescu. Ca rezerve, Florescu pe fals, Savu principal. JJe pregătim şi pentru Universitarele ce-şi vor desfăşura turneul final la Cluj-Napoca (19 - 21 m ai.'sota DŞ). , • - - *
- C ît de b in e vă c u n o aş te ţi < a d v e rsa re le d in . tu rn e u l I I deb a ra j de la P loieşti, 24-28 m ai?
-.Adversarele “U” SM le cunosc bine; mai puţin cele două echipe din Superliga, B ră icon f B răila şi Petrodava P iatra Neamţ, Avem 6 echipă bună, fe te le lu crează 'cu zîm betul pe buze, cu p lăcere şi serios. Avem deci şanse să ocupăm în fin'al unul din locurile 1-4, ăsigurîndu-ne aslfel calificarea în divizia "A”.
- C are sîn t relaţiile cu SM In- vest? ■■ • ■
' « Foarte bune. Deocamdată am un r"contract jprovizoriu , pînă după turneul de lâ P lo ieşti, apoi vom vedea ce avem de făcut.
Demostene ŞOFRON■ . " ***■I , ' \ 'î. ■ Turneul II de baraj, decisiv pentru
divizia ‘A” 1995-1996, va reuni la Ploieşti, 24-28 mai, echipele: Farul C onstanta si “ U” C raiova (prom ovate din primul turneu'de b a ra j) ,.“U" SM Cluj si V olm et Bucureşti (din fosta divizie “A”) si două foste S I, Petrodava P iatra Neamţ si Braiconf Brăila.
Cam pionatele u n iv e r s ita r e ] d e o rien tare s p o r t iv ă
Patru argument^Poiana Braşov a f o s t g a z d i
campionatelor, u n iv e r s i t a r e dc orientare sportivă. La t n t r c c c r e i desfăşurată ia sfîrşitul s ă p t ă m î n i trecu te / vineri 12, s î m b â t ă 1 3 ţi dum inică;14;niai, a l ă tu r i d .c alte formaţii studenţeşti din î n t r e a g a ţaria participat; sub c o n d u c e re a c o n t univ. Nicolaţ B arabaş, Ş* c c e 1 studenţilor clujeni. C o n d .i t* i l e ^ întrecere au fost d e o s e b i t e .organizarea impecabilă ( a s i g u r a t ă dc catedra de educaţie fizică ş i 3 C .S .V Braşov). "A
La capătul celor t r e i z i l e d i întreccre, comportarea d e l e g a ţ i e studenţilor clujeni a fo s t r e a l m e n l t . foarte biinâ! Ca prim a r g u m e n t sil notăm faptul câ la i n d i v i d u a l jx| prunul loc s-a clasat c u n o s c u t a F e j Zsuzsa studentă la c a lc u la to a r e (d c c Fey Zsuzsa a rămas a c a s ă l a - C l u j Napoca pentru a-şi f a c e s tu - c t i i l - superioare). Un al doilea a r g u m e t t alături de Fey Zsuzsa au t r e c u t lin ii de sosire pe locurile 4 ş i 5 K e r e k * Kinga şi Tunde S im o o , c c l c t r ţ nominalizate cîştigînd l o c u l î n t x 1 întrecerea de ştafetă. A.1 t r e i sj-- gument: Laszlo E n ik o , G a l l A s Maria şi Laszlo(Beata a u o c u p a ţ i individual, locurile’6, 7 ş i 8 , i e r a r i : ce le-^ adus locul doi la ş t a f e t e fem inine. îri sfîrşit al patru lea a r g u m a la iridividual m a s c \ i l i n 'V 'a -rji Levente, Simon Andras ş i Z s i g m o i Istvan au ocupat lo c u r i le 7 , 8 ş i ! iar la ştafete focurile t r e i ş i p a t n
( v - r . )
Fey Zsusza, o c a m p î o a r i autentică •
‘ Un tată fericit - aceasta ar fi explicaţia imaginei. Tatii e s t e.Mastan, care-şi ţine, patern, cele d o u i ÎTiice, Monica ş iMotivaţia acestei imagini de album? Monica şi Sorana s î n t r e ccîştigitoare a locurilor unu şi doi la turneul de tenis p e n tr u j ^şi junioare desfăşurat la Monte Carlo. O motivaţie pe deplinpentru fericitul tată: două fete talentate şi doui trofee, ia r ^de album va atesta, peste ani, acest frumos-succes al unortalente în tenis, Monica şi Sorana, cirora le urâm să adauge î qmulte ademenea imagini - amintire.
/ 1
-(13) .miercuri, 1 7 mai 1 9 9 5 FEMEIA ADEVARULd e Olul»
D?na A N A M E L N fC ,. v icepreşed in ta A sociaţiei Fem eilor din R epublica-M oldova:
FEMEIA TREBUIE SA USA DINMEŞTERULUI MANOLE| | |
la noi este aproape în exclusivitate controlat de bărbaţi şi aceştia numai de o auuuiită orientare- po litică . C ît p riveşte asocia ţiile de fem ei din
' Republica Moldovă; se Strâduiesc să se faca’auzite dar, deocamdată, disponibilităţile de recepţie sînt foarte reduse aşa că, din păcate, nu pot influenţa- decisiv situaţia existentă”. . -
* * * ’T1». v în. prim ul respiră al congresului am schim bat
răscolitorul monolog al vicepreşedintelui Asociaţiei . femeilor din Republica Moldova cu un dialog menit să ne-o aducă şi mai aproapede inimi: 7
-Dincolo de militanţis~- m ul ...fem inin; cine s în te ţi, doam nă M clnic? *•
-Doctor în biologie dar, actualmente, nu profesez, m-am dedicat voluntarismului în Asociaţia femeilor, care înregim entează peste 7»000 de membre. De altfel, AFM, împreună cu Liga Democrat Creştină, constituie, sub raportul cuprinderii, «ele mai m ari, organizaţii de profil* celelalte, precum: Comunitatea
' După ce "m icrofonul recentului Congres al ONG- femeilor ucrâiniene, Asociaţia femeilor găgăuze, urilor.de fem ei;în reg istrase aplonibul si degajarea 'C.h,bal fem eilorâvrtfce, Uniunea femeilorreprezentantelor unqr democraţii (Anglia, Franţa,; din-afaceri şi industrie etc fiindjnult mai-restrînse SUA, Scoţia, Spania) în carefcmeia şi-a aflat statutul şi, mai tOatc, afiliate nouă. V % )zilia în ierarliiile#socio-politice, el, "microfonul” .. “D upă cîte ştiu , pen tru .voluntariat este nevoie
j^^Sţ^gresului, a cunoscut o bruscă schimbare de ton acordul fam iliei. î l aveţi, doam na M elnic? vibra molcoma vorbă moldovenească a reprezentanţei ' -Să ştiţi că toţi ai mei sînt; în esenţă, nişte militanţi femeilor de pcslc Prut, dr. Ana MH1.NIC şi registru. mari români. De la soţul.meu (n.r. acadcniician, Care devenise unu l grav. l'iindcâ situaţia femeilor rector al Universităţii din Chişinău timp de 20 de ani, de la noi e m a i m u lt d ec ît grea, de-a d /ep tu l actualmente şeful Comisieide atestare a cadrelor), catastrofală dacă aş privi^o cu ochii, preopinentelor cele două fiice , Li ca, ab so lven tâde Limbi--, din Vest. Cauzele,? mai întîi precara situaţie materială străine ^căsătorită, în Lituania, cu apreciatul regizor a foarte m u lto r fam ilii, determinată de veniturile Zalatevicene, împreună cu care a constituit "Dacia” • scăzute ( de specificat că 67 la sută dî&tre salariaţii * A sociaţia culturală a rom ânilorjlin Lituania, şi noştri c îş tig ă sub nivelu l salariului m ediu), rata V ictoria, şefa Catedrei de teorie şi compoziţie a ridicată a şo m aju lu i (proces în care fem eia este Academieivde M uzică G avriil M usicescu din victimă p red ilectă; momentan 54 la sută,.la care se Chişinău, o ferventă cultivatoare.a m arii muzici adaugă şo tayu ijcam ttflă t şi cci de lungă durată) şi • romaneşti..
-Astfel spus, o famile de veritabili intelectuali c a re ; am co n v in gere? ,*v ib rează c u .a t î t m ai : profiind Ia rea lită ţi de genul celor pe care Ic-a ţi p re z e n ta t în congres; sau fenom ene de n a tu ra 'celor care'se petrec acum la dum neavostră acasă (f ie rb e a u ' ev en im en te le leg a te de lim bă şi istoria...m oldoveneasca). r J.-sy
De cele câ se înţîm plă acum la noi.m ire de-a dreptul ruşine, fiindcă nu credea mai existe undeva în lume aberaţie şi abuz mai mare decît cele la care a recurs "puterea” noastră în materie/de limba şi • istorie^ După cum se vede-însă, nici cunoscută răbdare a moldovenilor nu este.fără limite. ,
-Revenind Ia situaţia dificilă a femeii de peste P ru t , im p lic it v o lu n ta r ism u l d u m n e a v o s tră , spuneţi-ne, pe ce'lum ini m izaţi? .
- în prim ul rînd pe credinţa din noi. Şi convingerea; pe care caut s-o sădesc în sufletul cît mai multor femei, că nu trebuie să rămînem veşnic nişte martire. Trebuie să ieşim din zidul... Meştehilui Manole, dar fără să-l spargem ! ^
t : ' Nusa DEM IAN
costurjftSTibarle'ridicate în raport cu puterea de cumpărare^ faptfţfe-ileterm ină mari privaţiuni la capitolelei*\}iiale;«,alimentaţie şi m edicam ente. P r i v a ţ i u n i x ă s f i î n g negativ asupra sănătăţii (mortalitatea infantilă; c&.5i cea a adulţilor, crescînd alarmant), sporului populaţiei (de la 17,9 la mie în '91, natalita tea redueîndu-se la 12,4 la mie anul trecut) şi longevităţii femeilor, care atinge una din cele m âi'scăzu te co te din Europa. L îngă aceste cauze.„obiective trebuie adăugate cele care ţin de veselii mentalităţi şi practici ce creează discriminări in cel puţin trei direcţii: 1) la muncă egală femeia este remunerată sub nivelul bărbatului cu circa 301a sută; 2) numărul orelor_de muncă prestat săptămînal de o femeie este apreciab il mai ridicat (44 de ore în ţroducţie sau servicii şi minim 35 ore în familie) decît
jh ^ & c tu a t de către bărbaţi şi mult peste standardele internaţionale; 3 ) accesul femeii în organismele'de decizie este foarte sever controlat, aşa că pe culoarele puterii femeia de la noi constituie o raritate. De unde ii concluzia: procesul democratic ce-se desfăşoară
B l i t z • B l i t z • B l i t z • B l i t z • B l i t z • B l i t z • B l i t z * B l i t z * B l i t z
B E Ţ I , D O A M N E L O R , • C Ă - I S Ă N Ă T O S !
Consumul ideal c îe-bău tu ri alcoolice pentru femei este dc tre r ' pahare pe săptăm înâ şi nu mai
. mult, cantitate^ieste care beneficiile pentru starea generală a sănătăţii sînt
^estom pate de inconveniente - transmite ROMPRES citînd AFP.
: P otriv it unui studiu efectuat de Spitalul'pentru femei din Boston pe perioada ultim ilor, 11 ani "rata mortalităţii la femeile care consumă cantităţi mici sau moderate de alcool s-a redus simţitor în raport cu cea a celor ce nu beau deloc sau a eelor care fac excese” - relateaza doctorul Charles Fuchs, autorul acestui studiu ale cărui rezultate au fost publicate în revista Jurnalul de Medicină din Noua Anglie.
Vorbind de un pahar de alcool, autorul studiului nu face diferenţă între o bere, un pahar de vin sau un
'cocktail mediu. Totuşi, în general . băutoarele de vin au cele mai multe .
şanse de viaţă lungă faţă de cele care preferă berea sau tăriile.
'Efecteletabagismului
can tita te foarte mică. dc ~ furn- absorbită'de fum ătorii pasivi este suficientă pentru ă le provoca boli cardiovasculare . --..Echipa' de cercetători a menţionat eâ fum atul pasiv reduce cantitatea de oxigen ‘ din sînge şi, im plicit capacitatea~ inimii de a utiliza oxigenul primit.. Aceasta obligă inima să lucreze în - .plus şi sâ obosească mairepede. Mai mult, fum atul p a s i^ fav o rizează formarea cheagurilor de'sînge, ce pot provoca atacuri cardiace.' :
A pro^im qtiv 47.000 fum ători pasivi mor anual în America în timp ce alţi 150.000 suferă de atacuri cardiace nemortale.! ,•
această genă. Un eventual tratament pornind dc la recenta descoperire v a .^
-putea fi aplicat în aproximativ-10; ani, a afirm at cercetătorul.
Asigurări îm potriva divorţului
Nefumătorii sînt predispuşi in mare măsura la îmbolnăviri Cardiace din cauza fumatului în anturajul tor, deoarec^ organism ul lor nu şi-a "fabricat” o rezistenţă naturală - . relevă un studiu al A sociaţie i njedicale americane, Citat de AFP şi , ROMPRES. S tudiul a tes tă câ o
Pentru a menţine cuplurile unite c ît mai m ult tim p, o im portantă > cojţnjanie chineză de asigurări a..-' avut ideea lansării unui nou tip de contract, bazat pe durata de viaţă a c ă să to riilo r ' - inform ează
-ROMPRES citînd agenţia Xinhua,. F ilia la din H arbin (nord-estul Chinei) a People’s Insurance cere cuplurilor care doresc să se asigure o depunere iniţială de 100 yuani (12 dolari SUA), în schimbul căreia le va acorda 3.798 yuani (460 dolari) în cazul în care uniunea este încă" valabilă după 25 de ani; %i 11:114', yuani (1.340 dolari) dacă durează 501 dc ani. ;. . /
• Un grup de eerCeţători de la C om pania a avut această idee- U n i v e î si ta te a John . 'H d p k if is / în-trucît C hina se v confruntă , Io * efectuînd experienţe pe şoareci a prezent cu o majorare.alarmantă a f d e sc o p e n ţ ;p genă capabilă ; să ! ratei divorţurilor (între 5,9 şi 7,1 la . sţopeze. evo lu ţia cancerulu i de ; mie în 1994)faţă' de' 1993, fapt care, p r o s ta t ă ,' îm pie'dicîn d m etastaza nelinişteşte autorităţile doritoare sâ. cel lelor informează AFP, citată de con tro leze mai atent; creşterea^, ROMPRES. " - r ’; -. . populaţiei. Drept yariantă la a c e s t;
Potrivit'declaraţiilor doctoruluf 8eif contract, compania mai John Isaac, unul d in tre , au to rii propune părinţiW, rudelor 5âu chiar stud iu lu i, ţesu tu rile tu m o rilo r ; p rie ten ilo r să oferd proaspăt canceroase a 200 de bărbaţi suferind . câsăt6riţilo>o poliţă de asigurare de aceasta boală şi spitalizaţi la John, 4nti-divorţ drept cadou de nuntă. în Hopkins sînt examinate pentnTâ se ? concluzie, dacă dragoste nu e, măcar
: v Evoluţia cancerului de
prostată - stopată
de o genă
determ ina dacă ele conţin s&u nu interes sâ fie !
• tfettceâţi ek- fa n te S în . L cttte U etKeeo^ î*c Ş ^eetteia, t t t ţ
Regina tuturor inimilor
. N ostalgia după v rem urile de acum 50 ide ani a am plificat, popularitatea fam iliei . regale britanice, a cărei decană de vîrstă,: regina-mamâ, a fost. marţea-trecută ; legătura vie cu o epocă trecută a unităţii şf măreţiei naţionale - relev^ ROMPRES citînd agenţia Reuter. "Regina tuturor inimilor noastre”, aşa a elogiat-o Daily Mail pe regina din timpul războiului, azi în vîrstă de 94 de ani, devenită "superstarul”
celor .trei zile de-comembrâri, care * au marcat sfîrşitul celui de-al doilea război mondial.
U nii în să ,, mai. p recau ţi, se întreabă dacă popularitatea regine>- mauiâ va putea ţine piept norilor < e se adună - deasupra C asei de W indsor. "F iind ceea c e ; sîn t , britanicii se vor transform a rapid într-o naţiune de cîrtjtori. Aş dori să cred în efectele pe termen lung ale evenim entului, dar sînt realist”, a spus Sir B ernard Ingham , fostu l secretar de presă al lui M argaret
H IL L A R Y C L IN T O N A V I Z I T A T O
M A T E R N IT A T E - M O D E L
. Hilla^y Clinton a vizitat săptămînâ trecută o maternitate model situată în îm prejurim ile K ievului şi a anunţat că Statele Unite vor livra aici echipament medical şi medicamente,~ tran sm ite Rom pres care citează ' AFP. Prima doamnă % Statelor Unite a discutat cu tinerele ce practicau .
Thatcher. - exerciţii de pregătire a naşterii- o ,R egina-m am ă a .d ev en it^ d e p rem ieră în U craina. "Şi ’eu ţm
departe cel mai populair membru al frecven ta t a s tfe l, de ’cursuri de
\ ^ d e1 4 5 d e a n i
l a n a ş t e r e' e s e& s b £ ' C . t z i'C t t e
/ M t e / ă s e z â / f r c t J e / e a s f a / t M s w * w ă s i eJ tn jurul poetei Veronica Mlcle : marele merit de a f i sincere, simple şi : M icle ' ie-a scris sub impulsul Eminescu, Veromca este aceea care,| i-eu născut de-ă lungul timpului; pline de o simţire mare şi adevărată1’, simţirii nealterate faţă de Eminescu s - : după Vlahuţă, ti 'dă, poetului || nilte legende; cele mai, multe:. Matilda Cugler-Ponl mai adăuga că a spus căs(nt cele mai frumoase, cele atributul de geniu: '-"Geniu tu, ■. inpânate de răutate. Istoricul literar VeronicaMide "a avut mufţi duşmani mai tulburătoare poezii de iubire din planează-n lume! Lasă-mătn prada z I Augiatin ZN . Pop avea să scrid şi mai ales duşmance" şi credea că a cîte a dat tiparul românesc la lumină, sorţii/ Şi mimai din depărtare ciHd I | iiipâ ce studiase corespondenţa fost foarte nefericită ".Veronica Micle Ele au fo st publicate mai în tîi, în şi dnd să te privesc,/Martora măririi | \ poetei cu Eminescu şi cu alţi s-a născut la Năsăud în urmăcu 145 periodicele contemporane: “Columna y tale să fiu pînă la pragul morţii/ Şi ■
arturari că-"penibilii procuratori,- de ani, la 22 aprilie 1850, Cn acelaşf' lui Traian”, Convorbiri literare", ■ ca pe-o minune in taină să te-ador, ■: \ "huitiă arsenalulponegririi în an cu Eminescu. Tatăl ei, Iliet "Familia”, “Literatorul", Revista . să te* slăvesc”. Era acelaşi |
| aria după spectaculos, îrr ciuda CSripeanu, participase la revoluţia de' nouă “ şi altele, şi apoi adunate în Eminescu, minune în taină să te- |■ dovezilor care infirmă clevetirile Ia 1848 în oastea lui Avram Iaitcu şi~ volumul "Poezii", apărut în 1887. ador, să.te slăvesc". Era acelaşi _J toumperane, “aţi Creat Veronicăi -a murit mai tîrziu, în urma rănilor ; Din această prietenie s-au născut Eminescu căruia Veronica i se I- | Ude efigia unei femeigalante şi au primite în luptă. Mama poetei, Ana cîteva din capodoperele eminesciene: adresa într-o scrisoare: ”Micuţul | ‘ | facilitat o tradiţie de detractori, . Cîmpeanu, rămasă văduvă cu doi copii “Povestea codrului", "0...rămîi", meu scump tare iubit” şi semna "A ■. odioasă ca orice neadevăr”. Poeta mici; a trecut în 1853 în Moldova. S-' “Cînd amintirile”, "Pe lîngă plopii ta din inimă şi din suflet, Veronica". *I Matilda Cugler-Ponl, cardH^afost a oprit mai întîi la Piatra Neamţ, apoi fără so ţ”, “Luceafărul" şi altele,' ' La 15 iunie 1889 Eminescu se || colegă la ”Convorbiri literare"; s-a stabilit la Iaşi. A iii Veronica a expresie a unor sentimente eterne faţă stingea din viaţă. In acelaşi an, tn |
<*VM MM ihClttfl yMl Jm AJiVrilHl 1 CjloK'î* ' --- •-* _ _J . 9 ’jt . C—l
familiei regale, după ce singura sa rivală, prinţesa Diana, s-a despărţit, în urma unui scandal, de soţul său - p rin ţu l C harles.. în tim pul ceremoniilor fotografii au surprins un sărut formal pe obraz, care nu'a putut ascunde adevărul'că ostilitatea încă mai dom neşte în tre cei doi Diana şi Charles care de-abia şi-au adresat cîte o vorbă. Se aşteaptă ca perechea sâ divorţeze într-o bună zi şi atunci calomniile vor izbuncni cu o şi mai mare intensitate.'
relaxare şi soţul meu venea im mine. La începiit nu era prea dornic să asiste la naştere” - a povestit doamna: Clinton. ,
M aternitatea, extrem de curată,■ e s te singura din U craina care o rgan izează cursuri de control a
v respiraţiei şi relaxare şi care permite soţilor să-şi viziteze soţiile sau s i asiste la naştere. Această metodă a fost adoptată în 1992,.după intrarea în parteneriat cu Şcoala dc Medicină- a Universităţii Pennsylvania. /
rapuKzSnd în 19221a un chestionar urmat ca bursieră cursurile Şcolii-\de cea pe care poetul o numea "nobila noaptea de 3 către 4 august; îşi -Centrale de fete. După absolvire va- • mea amică”, "blond noroc al unui vis > sfirşea viaţa, la.Văratec şi Veronica I deveni soţia profesorului universitar • deşert ” După moartea profesorului Micle. Despre ea avea apoi sâ spună I__ \xz^t- • _*__»_»__ __' __ . i a > *r . . . . - . . . . . » *
J d istoricului literar Gh. Bogdan | toncâ pentru cursul său universitar VÎif® Facultatea de litere a
' S W ertl,*tii din Cluj, scria că a ®*osaa-ope Veronica Micle şi ’’i-
| “fostfoarte simpatică"f "era'o I to tie frumoasă şi foarte
Ştefan Micle, şi ei ardelean, care era . Micle, Veronica şi Eminescu au năzuit că este prima poetă femeie intrată j mai î/t vîrstă ca Veronica cu aproape - ^ rAnAinront/'n Am >*.» c ca m iî**r/tturii mmftn* /?/<» ■Să se căsătorească, dar n-a fost să se
tmplinească dorinţa lor mărturisită înîn istoria literaturii române, ale cărei trăiri se regăsesc contopite cu. |30 de ani.sCînd avea 22 de ani l-a
cunoscut lă Viena pe Eminescu, cu vers.-Veronica a,"fost şi a rămas existenţa de geniu al lui Mihai |care a legat o prietenie nemuritoare, "mireasă nenuntită", de-o viaţă, a lui, Eminescu. ■
'Wtligentă", iar ‘/poeziile ei au Despre versurile pe cafe Veronica Eminescu. Iţt.dipele de tragism ale lui Marin OPREÂ ■
JUDECĂTORI: COPIIIObservatori atenţi ai comporta- aceleaşi defecte de la taţii lor,
mentului părinţilor (pe care adesea, ’ adăugind, unele, hoţia, plăcerea , de şi-i iau drept modele de conduită), a-i bate pe cei mai slabi (de reguli *. copiii sînt totodată şi cei mai severi: ‘ fnaina), obişnuinţa de a cheltui firă judecători ai acestora. Cit de reali şi rost, comoditatea, di dură este uneori imaginea pe care în ceea ce priveşte defectele pe care.’ ei o au despre propriii părinţi rezulţi nu ar dori s i le moşteneasci de la' şi dintr-o ancheti recent efectuată de mame, băieţii au trecut pe primul loc' citre dr, Emil Florea in cadrul Şcolii,: nervozitatea, :urmati - din, nou - de;, adolescenţilor. întrebaţi ce defecte nu alcoolism şi tabagistn, nedreptatea şi ar, dori s i moşteneasci de la taţiflor, - plăcerea certurilor. Mai severe, fetele biieţii au trecut pe primul loc I au adiugat şi "firea bîrfitoare” şi alcoolismul şi tabagismul, apoi imoralitatea ("să nu fiu o stricată ca nervozitatea, violetiţa, riutatea, mama cate ne-a părăsit dnd eram mid,‘ egoismul, infidelitatea şi depravarea, . l&sîndu-ne singuri"). Concluziile? V i; lenea şi minciuna. La rîndul lor, fetele Usămsi le trageţi dumneavoastră. . şi-au exprimat dorinţa de a nu moşteni - Monica TRIPON
€ 5 B u |miercuri, 17 mai 1995
şi urbanizare,: clasa,, de-m ijloc /devenind mai viguroasa. Majoritatea
• ţărilor care au trecut la democraţie ' în deceniul al optulea şi al noulea' se .aflau în partea, superioară a nivelului mediu de cttzvoltare economică.
în estul Asiei. Polonia şi Ungaria, cele douâ ţâri catolice din Europa- Răsăriteană ău preluat avangarda în această parte'alujmii. . ;V în âl patrulea rînd, procesul a fost sprijinit de factori externi.'în cazul
* r ă s p u n d e * î n c a d r u l a c e s t u i s e r i a l ,
p r o f e s o r u l S â m u e l P - H u n t i n g t o n d e
l a U n i v e r s i t a t e a H a r v a r d , S . U . / C
2. „Dacă ci pot face acest lucru, de ce nu l-am putea face ş i noi?”
în al treilea rînd, pţintr* primele; Europei Răsăritene, factorul extern ■ aproxim ativ: 20 de. ţări care âu =-« fost Comunitatea Europeană, iaradoptat sisteme democratice s-au- în cazul ţărilor Americii Latine şi alaflat unele pentru câre acest'proces celor dîn estul Asiei sprijinul a venita fo s ţ/în so ţit .de o schim bare a din partea Statelor Unite, în timpul rolului jucat de biserica catolică, ' guvernărilor Carter şi Reagan. înDe-a lungul istoriei, această biserică plus, cu toate că lideru l sovietics-a; alătu rat adeţea regim urile Mihail Gorbacioy s-ar putea să nuautoritare. Eă şi-a schimbat însă fi dorit democratizarea firilo r,d ia 'atitudinea la începutul deceniului al Europa Centrală şi Răsăriteană, e l-şaptelea, în urma celui de al doilea a tolerat această evoluţie. . .
; - " Consiliu Vaticanic şi' a î^ inuiflux : în al cincilea rînd,-ţi âjjârut şi un: • Cum poate fi explicată apariţia Organizata Ţărilor Exportatoare de nou de clerici liberali şi activişti efect de avalanşă. Daca o ţară sesimultană a acestor două tendinţe în Petrol a dat fără voia ei un imbold laici, flux ce ă putut fi observat în democratizează, oamenii din alte ţăricursul deceniului al optulea? Se pare important democraţiei; multe ţări. La începutul deceniului îşi zic: "Dacă ei pot face acest lucru, câ trecerile la democraţie au avut un în al doilea rînd, în timp ce al optulea^biserica s-a manifestat ca_ de ce nu l-am putea face şi noi?” Einumăr de.cauze comune;* Printre stagnarea economică din deceniul al unul dintre cei mai aprigi oponenţi învaţă unii de la a lţii cum săacestea s-a numărat în primul r îjd ^optulea a slăbit sistem ul de ai dictaturilor, fie ele de stîngă sau procedeze. în 1989, după prăbuşireaproblema legitimităţii cu care erau , autoritate, cele două decenii de mare de dreapta. Portugalia şi Spania au dictaturilor din Europa Centrală,confruntate sistemele ncdemocratice dezvoltare econom ică care au fost primele ţâri care au parcurs un democratizarea a devenit o pasiune "în lumea contemporană. în general, precedat anul 1974 au generat baza proces de democratizare. America mondială. în lumea întreagă, atîtaceste sisteme trebuic'să se bazeze -econom ică şi socială pentru de Sud, singurul continent catolic a deţinătorii puterii c ît şi opoziţiape o legitimitate dată de'realizările adoptarea sistemelor democratice, fost, de asemenea democratizat. . aveau sentim entul că trebu ie să ,
Cu excepţia ţărilor africane, toate Insulele F ilip ine, . singura ţară adopte o poziţie democratică/sau ceî'ţările lumii âu înregistrat o creştere catolică a Asiei, a foSt prima care a - puţin trebuiau să lase impresia căfâca gradului de prosperitate, instruire iniţiat un proces de democratizare acest lucru. ■:' ■
lor: capacitatea Ior.de a genera rezultatele dorite, adică atît
, respectarea legilor şi ,păstrarea ordinii, cît şi dezvoltarea economică. Stagnarea economică petrecută la nivel mondial în deceniul al optulea a facilita t pierderea legitim ităţii 'multor regimuri'autoritâre datorită rezultatelor slabe pe plan economic. Prin cele două crize ale petrolului,
Tlibi carnete de j I economii i J C.E.C. J■ Casa de Economii -^şi ■ I Consemnaţiuni dispune la ora i | actuală de peste 2400 unităţi | | proprii,-dintre care 84 sedii |■ contabile care ţin evidenţa'a _ ® peste 20 de milioane de conturi * I şi înregistreză anual între 3-400 | | milioaue operaţiuni. Pentru | | uşurarea muncii personalului, -1
: | conducerea CEC a “ luat .■ hotărîrea ‘ inform atizării *
‘ I instituţiei. în acest sens a fost I| încheiat ■ un ' contract de || colaborare cu firma italiană |* Computer Associates. (Oare, . J chiar, informaticienii noştri nu * I erau în stare să realizeze o I | asem enea lucrare?) D acă | | conducerea CEC-a ajuns la |
„ . această variantă înseamnă câ ai .■ noştri nu sîn t în stare să *■ conceapă o astfel de tehnologie I | in fo rm aţională .f)ar, y rînd- | | nevrînd, cînd reproducem |■ această informaţie ne aducem ■* am inte de afacerea "lo te ria ■ I americană”. Adică, aproape 50 I | de ani am fost îo stare să avem |
> ~| o lo terie bună şi apoi, prin |■ dezvoltare, ac tiv ita te de ■* pronosticuri sportive, a trebuit * I d in tr-o dată sâ apelăm la I
I
dată sâ apelăm la | americani s i ne tipărească | lozuri după r c h ip u l' şi
asem ănarea / afacerilo r . occidentale, c u . toate I consecinţele despre care mass- | m edia a scris .la vrem ea | | respectivă. E bine de ştiut c i , | ■ peste 60 de b in c i ita liene ■ * folosesc produsele informatice ■ I realizate de firma menţionaţi. I | Ia ceea ce priveşte CEC, | | iaformatizarcaae va face f i r i ' | » schimbarea leg ia la ţie isau a ! ! M etodei de lacra . M ai am il • I f c i tm o anum iţi perioadi de I | tiitp , vor fwicţkwa t a f a ta l d | ia ltta lr tcan ilaM M M lcU fice l | |« k « t t o a k 4 k t i a R aeccaart -
- 7 a d M w c a w a rtlilet i l H i fa l ^ r a t c a t fei «tocatafia. D a ţi a a
laaepal a i fia«ttvsal4«acB«la a a t , t i ţU ito Ac hiapyiaau U O ttv« tti #1. tc ik
slilnMv) tfc jtytafctK ’ ^
B an ca " D a c ia FeJSx" - b ila n ţ 1 9 9 4Ţg.' Jiui Focşani.' Lă sfîrşitul anului 1994, Banca “Dacia Felix” SA avea relaţii cu un număr de 34 societăţi W n ca te ' străine. Paralel cu
1 ' 1994 a fost anul celei mai mări creşteri a capitalului social al băncii, cuprinzînd o majOjare egală cu suma tuturor creşterilor anterioare - 50miliarde lei, din care aproximatiy 36 extinderea teritorială a avut loc şi unm iliarde lei în echivalentul USD. proces de consolidare a subunităţilorDin totalul participaţiilo^ străine la existente. . Y olum uL to ta l . alcapitalul băncii, pe prim ul loc se investiţiilor B.D.F. în anul J994 a situează compama elveţiană S IT A : , fost de 62 m iliarde lei, din careINVESTMENT, cu cca 20,6 m ii. fina liza te 38 m iliarde’ lei. PerUSD. Din punct de vedere teritorial, ansamblu, valoarea activelor Bănciila sfîrş itu l anului trecu t, B anca “Dacia Felix” SA a crescut de 5,54D ada Felix” avea în funcţiune un ori. Relativa stabilitate a băncii, a
număr de 43 subunităţi la A iud, 'eco n o m ie i rom âneşti, precum şiA lba-Iulia , Baia M are, B eclean , dezvoltarea teritorială a băncii aB istriţa , B răila, B raşov, -Breaza, făcut posibilă şi necesară creştereaB ucureşti 2 , t B ucureşti 5 , volumului plasamentelor de la 208Reprezentanţă Bucureşti, Buzău,- miliarde lei Ia începutul anului trecutC îm pia T urzii, .C luj-N apoca, la 1.379 m iliarde lei la sfîrşitu lC onstanţa, D ej, D eva, D orohoi, acelu iaşi an, înregistrîndu-se oGalaţi, Horezu, Huedin,.laşi, Me- creştere dc 6,63 ori. Gamadiaş, M iercurea C iuc, vOradea, produselor şi serviciilor s-a extins,Ploieşti, Reghin, Satu Mare, Sebeş, urmărindu-se o aplicare mai largă pe"Sf.~ G heorghe, S ib iu , Sighetu plan intern, a . tehd icilo r şiM arm aţieî, S tei, Tg. M ureş, instrumentelor uzitate în tranzacţiile Timişoara, Tîrgovişte, Tîrnâveni,- internaţionale. Expansiunea băncii.
practicată să mobilizeze d& lă clienţii săi, sub formă de depozite şi' disponibilităţilor acestora la bancă, fonduri băneşti care se cifrau lâ sfîrşitul anului la 1.060.032 mii. lei. Volumul total al Creditelor acordate
; în 'cu rsu l anului 1994 a fost de , 1.806.996 inii. lei, iar cele în sold la sfîrşitul acelu iaşi an erau de
’ 488.590 mii.1 lei, înregistrîndu-se un- coeficieni al vitezei de rotaţie de 3,7 ceea ce înseamnă că durata medie de revenire a creditelor în bancă este de 97 zile. Din -to ta lu l c red ite lo r acordate în sumă de 488.590 mit. lei, 65,05% o reprezentau creditele- în lei si 34,95 la sută creditele în valută. A ctivitatea desfăşurată a condus la un volum' de venituri în,- sumă de 574,794.963 mii lei şi lin; volum de cheltuieli de 553.027.694- mii lei, rezultînd un profit brut.de 21.767.269 mii le i. în în treagă
: activitate, Consiliul de administraţie ‘ al băncii a u rm ărit consolidarea băncii, deziderat rea liza t prin
T urda, Turnu Severin , V ulcan, Zalău, Cernavodă, inclusiv Chişinău - R epublica M oldova şi D ijon - Franţa. Tot în cursul anului trecut au început lucrările de amenajare la un număr de 12 subunităţi, urmînd a se finaliza îd acest ‘ an: A rad, Reprezentanţa Caracas, Craiova, C ugir, E forie Sud, Piatra.N eam ţ, Piteşti, Slobozia, Suceava,' Vaslui,
concretizată a tît în investiţiile urm ă\parele:peste 50 la sută din efectuate c ît • şi în creşterea capitalul social a l băncii este înplasam entelor a făcu t necesară utilizarea tuturor fondurilor proprii disponibile şi utilizarea unor resurse atrase şi împrumutate. A stfel, pe lîngă cap ita lu l propriu, situat în cursul; anu lu i.trecu t la un nivel mediu de 44.489.538.452 lei, banca a reuşit,' prin politica de dobînzi
valută; asigurarea în permanenţă a unor depozite în valută, în vederea evitării riscului deprecierii leului în raport cu celelalte devize; investiţii în achiziţionarea şi modernizarea sediilor BDF; investiţii în societăţi comerciale productive. R eporter
Simpozion "TEHNOFRIG"
= ; .- i
f ;-s -(aafce-r* * $ & ' î #t I* f *
" î i , . v i ■*.
1 P1
-Cred că sînt cel puţin trei ani de cînd SC. 'TEHNOFRIG"SA,mi Cluj-Napoca a început o sisţematică ofensivă aş^Şia pişţii peiln -ca;.potenţialii beneficiari°să cunoască ptosibilitâfil'e*!sale, ir producătorul sâjrecepţioneze f l t mai exact s ' p ’ie'ţii pd tenuc ;sciirt şi în perspectivă.' O asemenea manifesiir'dS'avyt fiii'lâ sfîniltl săptămîniirtrecute,;foarte bine organizată p&rfrtf &
.maimarejefîcienţă, şi.a^vut următoarea tematieăîi”Iiiadi*de5inl)iit£le! lichide alimentare”; "Utilaje frigorifice” şi iî’ScbSrcbăt^fcdwaldi® cu plăci” . Vom jeveni în zile le urm ătoare cu itmânunte petlni "îpţelege mai bine unde se află la această oră SC. "TEHNOFRIG” Si firmă binecunoscută în ţară şi străinătate, care de cîteva sâpt a intrat în "ringul privatizării” prin ofertă publică - certificatei proprietate contra acţiuni (oferta FPP), urmînd ca şi FPS sâ vini n oferta sa în vederea continuării procesului de privatizare. Aamri prezentăm imaginea şi cîteva detalii despre "vedeta” simpozionul!- schimbătorul de căldură cu plăci. Se utilizează la transferul de călâs lichid/lichid sau abur/lichid în toate proceisele de răcire-încâliir. la recuperarea căldurii, la tra tarea term ică a unor.licbfde(« pasteurizarea), în termofîcare etc. Din informaţiile pe care le deţină în reţeaua de termofîcare din Cluj-Napoca au fost instalate citeS zeci de asemenea echipamente, motiv pentru care regia de speciali» d in 'm u n ic ip iu , a in form at în cadru l simpozionului dt U ’TEHNOFRIG” asupra multiplelor avantaje în exploatare şi întreţin® a schimbătoarelor de căldură cu'plăci.
Camera de Comerţ şl Industrie a României, apreciază că fiscalitatea în România este împovărătoareCamera de Comerţ şi Industrie a
României consideră necesar sâ se asigure o mai mare stab ilita te şi transparenţă^ sistemului fiscal, în m ăsu ri s i perm ită agen ţilo r econom ici s i - conteze pe consecinţele deciziilor pe care.Ie adopţi în cadrul planului de afaceri. Se vor dim inua, as tfe l, riscu l
m ăsurilor de ap licare a reglementărilor privind fiscalitatea; po triv it p rinc ip iilo r şi regu lilo r specifice economiei reale de piaţă. A ceasta este o condiţie de prim ordin pentru depăşirea stagnării
.econom ice, pentru în scrierea ' României pe direcţia ascendenţi a •creşterii econom ice. U şurarea
agentului economic ţi birocraţia, se * poverii fisca le asupra agen ţilo rvor înlătura interpretările eronate, se- vo r evita înc ilca rea leg ii, cv aziuncaflsca liş i corupţia. —
Comunitatea dc afaceri cere a i se kgifocze priacipiul conform căruia, la caz dc dubm sau aasbiguitatc de ib m a ln e a a a a itn itd c Ic je M u a f ti K g k i x i l t f r d ia doaw aiut fiscal, cate laai lo c h W i ţ a t M , i | t « a l
econom ici şi asupra ven itu rilo r populafiei constitu ie singurii posib ilita te de depăşire de către România a decalajelor cate o separi dc firile dezvoltate europene şi, ca anoarc, singura ţa o s i de • putea li accap ta ti ta U aiaaca E aropeaai. F i r i l î n m a w g c a li ia dinamisai cconoaik (o iş i ic i t , t ş i f e U a h n ii
C onsiderînd că în procesul legislativ şi pe parcursul aplicării reglementărilor în domeniul fiscal, apar fenomene şi comportamente care dăunează activităţii curente şi investiţionale a agenţilor economici, Camera de Comerţ şi Industrie a României ' so lic ită , în baza contractului său nem ijloc it cu diferite segmente ale comiinitiţii de afaceri din Bucureşti şi din fări, să fie evitate la m axim um ^
clăd iri de 1,5% lâ valoarea de inventar. Se. abrogă, astfel, Decretul nr. 425/1981, prin care această cotă era stabilită ta 0,75%); .' • metodologii şi calcule compli
cate "a le f isca lită ţii la - agen ţii economici ,(în Legea nr. 12/1991 şi
(de exemplu: trecerea în pairi®® a terenurilo r deţinute cu tith* folosinţă este real aplicabili n* pentru socie:tăţile cu capital*1*
• decalajele mari, în timp. & m om entul p lăţilor unoi oblip? fiscale şi momentul recuperifl de că tre agen tu l economiciHG nr. 804/1991 se precizează că
"profitul impozabil se determini ca exem plu: mininţum 3 Ioni Wdiferenţă între veniturile încasate şi acceptarea contestaţiei; recirps*cheltuielile prevăzute In anexă”, în ŢVA etc. ); tim p ce p rin “P recizările” • atribuirea unor drepttri
introducerea, prin h o tir îr i „M inisteru lu i F inan ţe lo r p riv ind inari de inspecţie pentru pena#guvernamentale, ordonanţe, ordine - determinarea profitului im pozabil « n it if ilo r fiscale ţ i itinil**
pentru anul 1994 se pm răd calcule agentului fiscal pria w u r t dificile); - • ia tc rp r* tir i dc favor»
• natura cbeltuielilardcdnctlbite, prevederilor legale prtviad K1*atabiUte pria OxSonaaŞa ar. 70/1994; accizelor, fadtoaeM la«ste < M yl c s multe poaib)litt|i d* iav c s lito rii s tx iia i can
m inisteriale, norm e. inatrucţiuni circulare a naor m isari fiacalc caic dcpişeic cadrul stabili t de lcge; .
•adoplatcaunos a t o n i (iacale cri casacIcrwboactW .caatraracnnckv
«coaoiD icaiaaM etM if^iScfiacai» E aropeacait a i « tv o rd eM b id c f i de d sep t(ja tru ffiT g r Mtahtcruhit iatcrywlare (dc csewpia: trccoca ta ja a jo ra rcacap ita la la i »ocU! tajo*»laaa*a»i(aiţ(fc»8«d»WTaa to « tc .) (v a a m a )
ca re l i «sta AvfmW U. V, / :
C— a a d a Cra—H şlbafaw Iriaa Roaria k i ş i w a m f c i l* n a w f ş>' iad aa trte ' j U f l m n p i a i caav iagcraa Ic» • » aa lla ltlirtle . p e m M t a*W »K M )«şgM *aiato •
M et • • v o t latoa la |a>ft iavcstffU c r tc ta c laiyoil i a k .
povarii f i m l c « U ş i 1 aiagafa «ale 4> a fafasa « a fita l ta .
MW M IM i m Um J)(ÎV4liniNHI feftO ■
F iaaa te la r p riv iad « a k a ta ) ' taqM zitaM p9 f f o f i t , a ş faa t* lâ • H aite t o r t M k I f N , rfa tva tak ik f t s t n e a k a l e k la s w * y e la t te g a a a l l» M , d««i tec« ftoA « • » la a a u ic i t a ; « a ra t «o«n«U«i. i ^teşaifl wi U y a la L f fa a mt.29/ i W a
«atcyatia sfathak lilor a edcdaatiVil» a d i f o n t* tar aclavcwaViW d r «aia v aM ar la j>)ata «fadHalo» a a tn a a f a m i»v«a*itli, (tM eaat ş i a ( k M i l l l a r < i d a l M l a m i r ) t V • iM g a ti t i tf d* M U m a t ta
a j a s h « w e e e k i <e a w »l V *»*!-
miercuri, 17 mai 1995 EVENIMENT d e C in a i
lllafia morţiialbe (I)
gste unul d in tre fenom enele ^naicom plexe, mai profunde ji nai , t r a g ic e ' , a lp ' lum ii {C!lemporan c . A n de an, biliarde de do la ri sînt defuri»aţi: jp(t scopuri an ti sociale , umflă tnjunareie u n o r t r a f ic a n ţi>4 jjjde de crim inali care sfidează iilorităţile şi leg ile . Ân de an jjlioaoe de o a m e n i^ â d pradă junior şi o proporţie mereu „ii mare d in t re e i : sîn t cu jcsivîrşire p ie rd u ţi pentru jocietate. An de an se înmulţesc jpelurile, întrunirile, conferinţele uieîşi propun să găsească cele #ji adecvate m etode pentru a pune capăt aberaţie i drogurilor.MICHEL P E Y R A R D , de la
revista "PA R IS M A TCH ” , a jiiieprins mai m ulte călătorii lâ jfedellin, cap ita la drogului şi a publicat un rep o rta j pe care îl tcproducem în continuare.
id banul e drogul: ^4 • - '-r ''•Cmd ofiţerul de poliţie din; Medcllin. a l doilea oraş ca mirime al C olum biei, mi-a întins lista proceselor verbale cu jffliciden din ziua precedentă, iceasta -.. :: cuprindea • 16 Mnecos "păpuşi” cum ji se spune, aici cadavrelor. Pe; scurt,:ii sfîrşit • de. • şăptâmînă xiascmnat, pentru că în timpul sfiiturilor de săptămînă rareori se înregistrează sub_30 de morţi. PofiţjsJJiLşu? şi’daduse osteneala si noteze şi numărul răniţilor. Neglijentă ie / în ţe le s ; ;dacă» vizitezi spitalul. St^yinccnt-de- Paal.utuiliidiirpriacipaJele sfităfobxtstenfeiiri^râş. Cînd ra jfrăs atenţia directorului isnpra aspectuluyieloc plăcut a l : mgehi uscat pe pereţii şi dalele culoarelor, mi-a replicat cu un ier blazat că primea zece mii de rădiţi cu gloanţe în fiecare an şi
ca urmare infirm ierele -şi îngrijitoarele aveau altceva de făcut şi că clienţii săi nu se uitau la asta. - ■>.
"M obilul este bineînţeles' banul, iar aici banul e drogul”,- rînjeşte dona Marfa. Dona Marta e o traficantă de cocaină. Nu face din asta un mister. Cinci sute de pachete cu pudră se află pe masa ei. Spintecă doua cu unghia, răstoarnăconţinutul unuia într-o nară hipertrofiată şi aspiră. .Observ cu circumspecţie particulele albe carc phitescpînă pe covor. Nu mă pot împiedica să gîndesc că, la preţul parizian al cocainei, doar conţinutul aspirat de dona Marta în acest moment ar facecît un costum nou, foarte scump,
' .Medellin, Columbia, 1.500 metri altitudine, două milioane locuitori; Anul trecut, la Medellin s-âucis de 2951 de ori, de 2203 de ori cu arme de foc; Cifre de 5 ori mai mari decît la New York. -
Criza a făcut din acest oraş industrial şi prosper echivalentul oraşului Chicago pe vremea prohibiţiei.. Fostul primar Wiliam Jaramillo povesteşte: "Criza a lovit din plin acest oraş prosper şi integru. în anii '70,
-nivelul şomajului a atins 18 la sută. -Tinerii lipsiţi de ocupaţie au început să vîndă automobile furate, au urmat răpirile cu cereri de răscumpărare; Cînd au apărut primii traficanţi de droguri, tinerii ace ştia au devenit în mod firesc mîna lor de hieru”. Au fost primii "sicârios"; Sicârios înseamnă -'ucigaşi cu: simbrie”. Lucrează cu contracte care pot cuprinde între"cîteva sute şi cîteva zeci de mii de franci. -
Traducere şi adaptare . Monica M.
D R U M U R I ~~~r~. , au uitat ca marfa se descarca pe' ■i -, ‘r . tim pul nopţii, cine lucrează jn
„ . , . centni îsi parchează maşina pe unde apucă (pe sefis unic, de exemplu)'I Realizez exact: în fotografia nr.l, nici prin teleportare nu puteţi trece de ^ mai mufte ori soferii din noi se transformă în ...piloţi,j de cirezile oamenilor. Lumea s-ar duce spre cabanele din munţi, dar • ’ ■
I
PI
. | E ra sâ spun "europene”. Dc | dragul plagiatului. M-am gîndit însă„că nu-i frumos, aşa că am să
Lona, "şefi pe carosabil” sînt vacile şi bivolii. Că şi ele au devenit "asfaltofage” ! V ::r
în fotografia nr.2 ne aflăm pe str.vEroilor. Am scris "str" pentru câ, de dimineaţa pînă seara...jumătatea străzii lipseşte din peisaj. Camioanele
De o anumită formulă. Nu-i de mirare că inventăm noi şi noi înjurături, conştienţi că, în domeniul rutier, perioada de tranziţie se anunţă "lungă şi d e fin itivă”, după cum s-a exprim at un şofer de cursă scurtă şi staţionare lungă. ‘ ' ,-r.v .-
E scrocherii de p ro p o rţii în g rijo ră to a re; în dosarul 700/P, Parchetul de pe lîngă tribunal a dispus prin O rdonanţă ARESTAREA PREVENTIVĂ - a.înv inu iţu lu ii o s i p e s c u n i c o l a eMIRCEA care a recurs la o stratagemă originală. în ’mod for- mal-s-a angajat la SC Comturist Adelina SRL Bucureşti, unde în mai puţin de două luni a încasat de la 25 persoane 7.850,000 lei, 1770 dolari şi 318 mărci germane., în O rdonanţa P archetu lu i se- învederează faptul că învinuitul â promis persoanelor de la.care a
! încasat sumele respective, că le va ‘ ob ţine v ize. de călătorie’ ~ în
G erm ania,:F ranţa, şi A ustria. A obţine vize de intrare în aceste ţări înseamnă, tracasări, enervări, umiliri pe.la poarta ambasadelor; Să nu mai vorbim de cheltuieitle de transport,, cazare, masă, etc. învinuitului nu i-a fost jenă de nimeni şi a cerut cît a Vrut! Iosipescu a în şe la t buna
.c red in ţă a -25 de p ersoane .-în termeni jy rid ici, a prezenta fapte -mincinoase d re p t adevărate, în scopul de obţine pentru sine sau
.pentru altul un folos material injust,
constitu ie în şe lăc iune şi : se pedepseş te ' cu înch isoare . Promiţîndu-ls câ va obţine vize de, intrare în ţările occidentale, fără să- şi fi respectat promisiunea pe care a făcut-o, a realizat ş« alt element pe
/care leagea îl pretindă şi anume, inducerea în eroare. y.Vi P re ju d ic iu l p rovocat celo r 25
persoane cîntăreşte greu în stabilirea gradulu i de ' p e rico l social al persoanei învinuitului şi această a fost raţiunea pentru care, Parchetul de f>e lîn g ă tr ib u n a l a -so lic ita t resp ingerea- ce re r ii de liberare
provizorie .- O sebit d e -a s ta , Iosipescu a emis un CEC cu limită de sumă fără acoperire, cauzînd SC Sahia SRL ..Braşov un prejudiciu de 1.247.876 lei, iar Post-Bankului un prejudiciu de 255.037 lei. "E scrocherii de proporţii - a declarat procurorul în faţa completului.de judecată - şi nu ne este îngăduit onorată instanţă, să-i tratăm pc învinuiţi cu îngăduinţă”. Curtea de apel a respins recursul şi a . dispus menţinerea stării dc arest. •
Jurist ION G H E R C iolU
s t m j i l 9 *. _ _Oamenii pleacă la munte pentru a petrece cîteva zile în aer liber.
Pentru unii, însă, peisajul mirific constituie surse de îmbogăţire. <Cei care locuicsc în imediata apropiere a zonelor de muntefoldsesc prilejul de a vizita cît mai des cabanele bieţilor orăşeni (în absenţa acestora fireşte). Tehei Vasile, un om în vîrstă de 41 de ani, este de Ioc din Băişoara, şi bun cunoscător ăl împrejurimilor. Şi al metodelor de' spargere a...lacătelor. Astfel, timp de-trei luni a sustras din 5'cabane din Muntele Băişorii obiecte în valoare de peste 2 milioane lei !? în loc de turism el s-a apucat de furat. Pentru faptele-lui a fost trimis nu la staţiune/ci într-p "cabană” mult mai spaţioasă. La gherlă, adică. .- -■■■'........ '■ ■ ; '■ •' . - - - SZ.Cs/
"G R E N A D IE R U L ”Varlam Veaceslav, 21 ani, cetăţean al Republicii Moldova, student în .
anul II la facultatea de educaţie fizică şi sport,'Univeisitatea Babeş-Bolyai' •- CIuj-Napoca a fost prins la restaurantul "Sport” de trei poliţişti dm Serviciul arme şi explozivi din Poliţia Judeţului Cluj^ayînd asupra sa două grenade de război, de producţie rusească. "Grenadierul” a declarat: "Cele două grenade ofensive de război le-am "împrumutat" în 1992, de l i un infanterist în timpul operaţiunilor militare din zona CochenL Grenadele le-am introdus
-ilegal în România cînd am venit din vacanţă. Le-am ascuns sub dulapul , din camera nr. 206 al Căminului nr.XVI, din Complexul studenţesc.Haşdeu. - Nu am intenţionat să le valorific unor terorişti". Varlam riscă o pedeapsă privativă de libertate de Ia 2 la 7 ani. V A L.M .
Nu a plecat cu mîna goală...
•uga D orin V asile din Mncipiul Turda, str. Constructorului:nr; 16, ap. 47, dipă o zi de muncă, poposeste Mra a se relaxa şi savura o bere, Wr-aa birt 'd in preajma p ieţn ■litnri de un alt consumator. La •Wt timp sesizează dispariţia Hsopestivă a comeseanului său. Wîstaiă, mai apoi, că acesta nu: • plecat cu m îna goală, ci cu Bcoşa sâ destul de voluminoasă. ^ alertează şi solicită ajutor îri W a şi prinderea borfaşului.. în K,r.t timp, gardianul public Jfean Ioan, aflat în zona,' reţine .ţf iVţnitui Ţo'qea fosif domiciliat »|ceaş1 ââresă^cu păguhăsui, cu .Wkunurhe'fuVtrase,'în valoare
îte îS -jif i
; . : : , r
mm
i,Hre.eIar . Sacoşa "ijilcfuc'aşâ^’a i^ ^ jw ^şT a '^S p rliţâ ru fu T .
Salvaţb'de găfdlzrtM
Gardianul p u b lic Ş u te u !* 5 W t(T T r-^
• " S t u d e n t u l s i1 ■ •r ; - * 1;l i b r a r u l " , .
- e r a u . . . h o t i^ * ..•Oltean Ioan, de 31 ani, din
municipiul Dej, lăcătuş mecanic la-S.C.. "Som eş” S.A. D ej, cu ocazia controlului efectuat la ieşirea din incinta societăţii, de către gardianul Pop Tiberiu, a fost găsit cu 22 caiete studenţeşti a cător valoare se ridică la suma
' de 20.900 lei. M arfa a fo s t:■ recuperată. ."Studentul" are acum
Bonţi d a , ferm a J uc u, ef ec tu înd de dat "examene” la poliţia din: un c o n t r o l m ai a te n t ■ Dej .. . ; / . ■' - ' •
.a u to v e h ic u lu lu i^ . 3 -C J -5 2 5 2 •Iclezan Gheorghe, de 28 ani, . c o n d u s d e O lo su te a n C o rn e l, din Deva, str. 22 D ecem brie d e 25 d e an i,v d in Ghe r l a , B1.26 ap ,40, conducător auto pe consta tă dosită, cantitatea de autoduba IID-01-UPT, afla t în
,10 kg; ca rne de porc. în do rin ţa! delegaţie.pentru fidicareamărfii . de .a stabili locţjl-şj m pdu l pgm contractate dc la.S.C.” Someş ’
iSra - r& aLizat - s u s t r a g e r e a , ,<}e^aştepţareaigardia,oul-a & onsţatat e ă nnaria Pr ţ * Ji.8ea Jia, '.n;c,®tc,are ; .,.a -fo st fu ra tă dirtttf-Un c o n ta in e r B f . ţ 0\ unjf®Şc§v ;
'd e s t in a t p ro d u s e lo r djţ»-%ai>rie ^ -.H efeom eâtifait^ 'oS .T iusîftt^ tJse ' îft^cfr'cafttffc'odrrtepoi^lîiîîffrptt '&ohfiriffiart«:d«pă« o?an«ttt-ă><tfe
V drd(»W ^nyi?H ti»fe '« ird91,!%îft f x ^ 5UK *5
;« Iwtf nm *v»iav«M4-*r IH iU l{ lî^ lU I% U A ( VI
C F a s c in a ţ ia m o d e i ş i a . . . fe m e ilo r ! yCasa de Cultură a Studenţilor,
luni, 15 mai 1995, ora 18. Lumini discrete învăluie scena, zumzetul încetează şi două perechi de picioare lungi, lungi de parcă nu au început şi sfîrşit, înaintează încet şi tacticos lăsînd spectatorii cu g u rile deschise de atîta admiraţie. Efectul e total, bliţurile se declanşează de la siae, sala explodează sub ropotul aplauzelor şi începe f estivalul de Creaţie Vestimentară "NAPOCA FASH- ION '95”. - -v ^ :■
Aceasta este doar introducerea la ceea ce 'au fost tre i bre de adevărăt spectacol. Trei ore de paradă a modei gustată din plin de public, nu d e 'a lta dar fem eile frum oase au fost întotdeauna apfeciate. Prdbabil rar vom mai
'avea ocazia sâ vedem o a tît de ’mar^derisiţă'te de tnip^rî perlecţe p’e meflui’p'ăfrâi.'Asta pe scenă,
! ai? m ^ r C T l isufeţeau^clTn SînlVfi/ ' HtopţsitftpBBdwtetole
lealitate. Cel mai gustat nifMBnai&t KecSaufOWitteleţierei'lţdi'kriii&^ăsil înitw»»utBbâpai£.^tar«nţeria»j*ii»niB5ll
^yScTnunir'saui* tv u «stevrt! prietena mea . 5) o pa 1 >««»■<*.,» 1. Al» -5-
^J**ito*fâ*»ClilarWilc«ij4i%«iltMnu| J aSt>Afl<ag d rio k n iita to c !
Pentru a vă face o imagine şi mâi completă, vă oferim şvcîteva am ănunte din spatele cortinei. M anechinele ies de pe scenă cu zîmbetul pe buze. La adăpost de - privirile spectatorilor acel zîmbet ferm ecător dispare. Redăm o discuţie între două fete: "Urîto!” "U rîtă îi fiica^lu i m aică-ta.” Surîsu l reapare, pentru că
- urmează o nouă intrare în scenă.^ D incolo de toate aceste 'amănunte mai mult sau mai puţin p icante, "NAPOCA FĂSHION ’ r'9 5 ” a fost un succes. Au. .contribuit aici manechinele,'casele de modă participante, dar şi cei
‘doi prezentatori. O bună impresie > au lăsat şi fetele de la şcoala de;
■manechine "Trex”, aflate la prima,. ■Jor apariţie în public. '
î P.'Şţ. Mulţumesc p i această cile* ^o rta r.u iu î 1’oruBab', â r ^ 'd i i p i |fc îtw i’i&ifâtPttiii'lLt yoî^ŞI i&tnil;tpe feăza VegiiitS^ţi^i' (le pre’ . «Ac^e^tfl ' ’î i ^ P / f a a {8 tbRâSjll,*
Soniiffiei ,1Ju^Fera af n a i . . .________________
.■■jUSHSIrîif
* 1 ' ^ u ^ n ’f H b 'r 's i ^ r^ tfeY te% ar]xevfcui! s ? « ^StSHeSt?**1 ’ ,
A D E V A R U L ULTIMA ORĂ miercuri, 17 mai 1995 iiA telier International în dom eniul eco log iei# . <
' Împlinirea unei jumătăţi de secol de existenţă a organizaţiei internaţionale cunoscute sub denumirea UNESCO prilejuieşte desfăşurarea în România, în perioada 21 aprilie - 31 iulie a.c., a unei suite de activităţi ştiiţifice şi culturale. Seria acestora a fost . inaugurată de întrunirea internaţională, de tip atelier, desfăşurată în intervalul 24 aprilie - S mai, în Delta Dunării, sub genericul: "B iodiversitate înRezervaţia Biţ^ferei Delta Dunării”.
Programul^telierului (workshop) a fost coordonat şi Cnaţat dc Comisia Naţională a României pentru UNESCO, în colaborare cu două divizii din cadrul secretariatului UNESCO Paris, precum şi cu Ministerul Tineretului şi Sportului. Obiectivul major al întâlnirii l-a constituit cunoaşterea problemelor, complace legate, mai ales, de ecologia Deltei Dunării, alături'de un schimb de opinii, benefic privind măsurile ce se impun în viitor, în vederea conservării şi protejăm biodiwrsităţii acestui impresionant complex de ecosisteme, unic în hune, declarat, pe o bună întindere a sa, Rezervaţie a Biosferei.
La atelier au participat studenţi şi specialişti în problemele protecţiei şi conservării naturii din mai multe ţări ale hunii, unii dintre aceştia fiind asociaţi la programul internaţional ”Man and Biosphere”("Omul şi biosfera"). Lor li s-au alăturat şi ecologi din ţara noasti^L Universitatea "Babcş-Bolyai” din Cluj-Napoca s-a distins printr-o prezenţă de marcă la întîlnirea ştiiţifică menţionată. Invitat la atelier din partea preşedintelui Comitetului de organizare al aşa numitei "First International Open University YOUIH
cum am mai avut ocazia să consemnau) în coloanele ziarului nostru, profesorul Tudorancea este autorul unei descoperiri extrem de importante; pentru ştiinţă, ne referim la domeniul limnologiei - ’Totamothirix tudoranceai sp.n.”. Specia a fost descoperită şi descrisă de profesorul român (rezident în acea vreme în Canada) în lacul Zwai,. situat în Rift Valley din Etiopia (Africa), în timpul unei cercetări care a durat
IN EVOLU1TON”, Homnnl conf. univ. dr. Comeliu__din iunie 1984 pînă în mai 1985. Este vorba, aşadar, Dumitriu, a fost şi reputatul profesor clujean dk despre o prioritate românească, ce poartă prin Claudiu TUDORANCEA, de la Catedra de Ecologie derivatio nominis, numele descoperitorului său. 'f şigenctică a Facultăţii dc Biologic şi Geografie. După M ichaeîa BOCU
S e m i c e n t e n a r u l î n c h e i e r i i c e l e i d e a d o u a c o n f l a g r a ţ i i m o n d i a l e
1 0 . Problema stării de beligerantă a României cu , ^ /.Germania'şi. Ungaria
(urmare din pag. 1) 'J dispus internarea în lagăre a întregului personal al ambasadelor române, , consulatelor- şi reprezentanţelor comerciale.
Prin urmare, începînd' din dimineaţa zilei de 24 august 1944,starea de beligeranţă 'a României era confirmată, de iure, prin actele de drept internaţional emise, iar de Jkcto, prin acţiunile de
deoarece acest fapt ar fi avut consecinţe practice pentru ţara
• noastră, contrare, acordurilor încheiate la lalta, Teheran şi mai ales la Conferinţa miniştrilor de externe de la Moscova, din octombrie 1943.- Aşa s-a ajuns la situaţia că după
dezarm aţe, ostaşii devenind prizonieri. Mai mult, prin ordinul comandantului Frontului 2 U crainean, din 7 septembrie, Armata 4 română aflată în acoperire în Transilvania şi Armata 1 în Crişana şi Banat, Corpul 4 armată
înfăptuirea actului energic, al de pe Dunăre şi Corpul aerian auRomâniei, Aliaţii itu tergiversat trecut în subordinea - unoraproape; 20 de zile semnarea' comandafnente sovietice, fiindarm istiţiului, timp în care cu astfel înglobate în dispozitivul stra-
hiptă declanşate şi desfăşurate de ■ • concursul efectiv al armatei române, tegic al armatei sovietice.către ambele părţi:-
Caracteristica principală a beligerantei României a constituit-o faptul că aceasta a fost proclamată prin actul de voinţă al poporului român, întemeiată pe interesele sale superioare, fără nici o contribuţie externă.. - .
** Cu toate acestea starea de beligeranţă nu a avut cosecinţele juridice fireşti, în planul dreptului internaţional, deoarece după victoria insurecţiei naţionale româneştj, Puterile Aliate îtus-au grăbit să recunoască României statutul de aliat şi cobeKgerant, aşa cum oficial s-an angajat, deşi adversarii României erau aceiaşi ca şi ai Naţiunilor Unite. Această postură gravă s-a datorat faptului că acordurile Convenţiei de armistiţiu, definitivată la tratativele ce au avut loc anterior datei de 23 august 1944 la Cairo şi Stockholm, nefiind semnate, România devenise cobeligerantă de iure şi de facto, fără ca accst statut- să-i fie recunoscut dc către aliaţi.
Izvoarele istorice ajunse de curînd pe masa de lucru a cercetătorilor, documente dc arhivă mai ales, evidenţiază faptul c i aliaţii, în mod premeditat, nu au recunoscut României calitatea dc cobcligcrant,
trupele sovietice au continuat marşul pe teritoriul patriei noastre, fără o reglementare corespunzătore. . ’
Nerecunoaşterea cobeligeranţei a avut graVe consecinţe pentru trupele române, mai ales pentru cele de pe frontul din Moldova şi Basarabia, cît şi pţsntru marina militară română, cărora nu li s-a acceptat cooperarea în lu p tă /m u lte din ele fiind
Taradoxal este faptul că situaţia a evoluat în acest fel, deşi Puterile Aliate manifestau, un interes deosebit pentnrrapida ieşire a României din alianţa hitleristă, atît pentru valoarea forţelor sale armate angajate în război, cît şi pentru importanţa strategică şi politică; pentru evoluţia ulterioară' a războiului.
s ^ ? ţ p ' ° ‘ '-c s P o i? l * . ţ n J } * l | n o s ţ r u J. l a , P r c ş ic d jn t i'Spaţiul nu nc permite să redăm
întreaga-complexitate a vizitei de stat pe care dl. Roman Herzog, preşedintele Germaniei, o efectuează în aceste zile în România. •
'Statistic, vizita a însemnat peste 20 de întîlniri ale şefului statului german.cu oficialităţile române şi oamenii politici de prestigiu (dar şi cu reprezentanţi ai minorităţii germane,'la Sibiu) întreaga delegaţie care a făcut deplasarea la Bucureşti numărînd 76 de pefsoane. , '
Pentru ca cititorii noştri să-şi formeze, totuşi, o impresie generală despre importanţa demersului diplomatic româno-german, redăm o parte a discursului preşedintelui Herzog în Parlamentul României
care-cuprinde, cred, întreaga semnificaţie a vizitei: "Venind în România ca cel mai înalt reprezentant al ţării mele, aş dori ca accst lucru să fie înţeles asa cum a
fost intenţionat,.nu ca o vizită diplomatică de rutină, ci ca un semn că noi acordăm re la ţiilo r cu România o importanţă esenţială, considerăm ţara dumneavoastră o parte. din'Europa şi vrem să vă
sprijinim, după puterile nojgT /calea aleasa de dvs., de a vi mj' *în structurile euro-atlantict.( Cunoaştem importanţa şi nâj.ţăru dvs. după criieriul snpnfc. al populaţiei. Ştim care este sts- geostrategică a României cj turnantă centrală spre toate dii~ şi ca punte spre partenerii NATO importanţi din sud-tţ Europei. Din această caazia considerăm că este foaite impcr; ca României să i se ofere
' perspectiva concretă a căii s- ' structurile de securitate occkfc* pe care s-a angajat. Pentm soi; existat niciodată vreo îndoiili România aparţine Europei."
Şerban POPESCU
C ir c u la ţia a u t o ş i p o lu a r e a m ediuluiProblema circulaţiei.auto în
aşezările urbane aglomerate cere o ' rezolvare complexă, atît din punct de vedere al edililor, prin asigurarea unui trafic fluent şi a unor spaţii’ optime de parcare, dar mai ales din punct de vedere ecologic, emanaţia gazelor de eşapament constituind la ora actuală cea mai gravă sursă de poluare a spaţiilor citadine. Un trist record, ajuns exemplu negativ, îl deţine Clujul, carc ”s-a ajuns” în urma boom-ului financiar de Sorginte "Caritas”, ureînd vertiginos" în topul oraşelor cu cel nţai mare; număr de maşini pe cap ( mai bine
destinate aceste părţi ale străzii), cei mai păgubiţi • sînt; de .fap t,' concitadinii noştri, sufocaţi pur şi
'simplu,-şi la propriu şi Ia figurat, de năbădăioasele automobile. Şi nu va fi de mirare dacă în curînd vom vedea pietoni cu mici butelii de
M eridiane verzi
parţiale de trafic există în majorii oraşelor mari ale ItalieiiRo; Florenţa, Napoli, Bologm Genova, etc. Ce se poate face h Ci în acest sens? Dacă noile sensmu fluidizat sau nu traficnl, pute constata şi singuri, privind cozii] kilometrice pe cîte trei benziînl/- sens, care stau sau se myef], încetişor, fumegînd ca toţi dnăţ ţevile de eşapament, gîlgîitot precum "sobiţele” iadului! Certei singur lucru: Clujul trebuie ni clujenilor şi nu lăsat lafcherec "motorizatelor”! De- jccci propunem edililor să interzi:;
ffltntel:oziiţll/.tal
oxigen la e i , aşa cum se pol vedea la ,; -Tokio , pe arterele supraaglomerate! Cred că e timpul ca Agenţia pentru Protecţia Mediului^să impună -organelor
' soluţii alternative, să încercăm a optime, ce pot fi aplicate fărâtki vedea cum se rezolvă asemenea sj>re binele comunităţii. Despici probleme în alte părţi ale hunii. Una soluţii, cum,ar fl "celulele I din soluţiile aplicate cu mult succes*, circulaţie* zilele farâ ăutomoE a fost RESTRICŢIA DE ACCES în orarul de'lucru flexibil etc.,într-i anumite zone ale oraşelor. Astfel, în viitor articol. Pînă atunci, aşteffc Buenos Aires, în zona centrală a fost . propuneri şi djp partea cititorii interzis accesul automobilelor în dar mai ales din partea celor abifc zilele de lucru, între orele 10-19, doar autobuzele sau taxiurile putînd circula în acest timp, şi numai pe
- anumite străzi. Interziceri totale sau
Aniversarea 'Socielătil Culturale SILVANIA REDIVIVASîmbătă, 20 mai a.c., orele
11,00, va avea loc sărbătorirea a trei ani de la costituirea Societăţii Culturale SILVANIA REDIVIVA. Manifestarea se va desfăşura sub preşedinţia de onoare a- profesorului universi&r Iustinian Petrescu şi va avea Ioc în parciil Etnografic al Transilvaniei, la Biserica lui Horea.-Sînt invitaţi toţi fiii Sălajului, interesaţi în propăşirea culturală a zOnei natale.' A. PETRULE
să facă ordine în acest sector al\r. şi activităţii oraşului.
- r MirceaOLARU-ZĂINESCU
MIERCURI, 17 mai:6,00 Bună dimineaţa. Actualităţi
şi muzică. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Buletin de ştirii10.05 La dispoiiţia dumneavoastră. Să cunoaştem legile. Dialog jurişti-^ ascultători. 11,00 Buletin de ştiri.11.05 Music Shop. 12,00 Radiojurnal. 12,10-14,00 Exclusiv magazin. Ancheta emisiunii, limba noastră, recomandări de lectură. 12,50 E xcluşii sport. 13,00 Radiojurnal. M icrofonul ascultătorului. 16,00 Emisiunea în limba maghiară.' 18,00 Radiofax. Actualităţi şi muzică. 19,00 Ilistoria Magistra Vitae. Conferinţa de la San Francisco din.primăvara anului 1945. 19,20 O poveste muzicală. Dinamica muzicală. 19,40 Actualitatea economică.
Programul Radio Cluj 17-Certificalele de proprietate la zi.20.00 Du-te dorule departe. Muzică populari la cerere. 21,55 Buletin de ştiri.
JO I, 18 mai:- 6,00 Buni dimineaţa. Actualităţi şi muzică. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Buletin de ştiri. 10,05 Radiocafe. 11,00 Buletin de ştiri. J 1.05 Muzic Shop. 12,00 Radiojurnal. 12,10-14,00 Exclusiv magazin. Presa sub lupă, sfatul m edicului, reţeta zilei. 12,50 Exclusiv sport 13,00 Radiojurnal Microfonul ascultătorului. 16,00 Ftnidimfji în litnha maghiara. . 18,00 Radiofax. Actualităţi şi muzică.19.00 Emisiunea partidelor politice parlamentare. 19,30 Tableta rock. 19,40 Salonul artelor. Ecouri româneşti la festivalul filmului de
19 mai ',1a Cannes. Jurnalul galeriilor. Cronica melomanului. 20,00 Du-te dorule departe. Muzică populară la cerere. 21,55 Buletin de ştiri. . ,
VINERI, 19 mai:6,00 Bună dimineaţa. Actualităţi
şi muzică. 8,00 Emisiunea în limba - maghiară. 10,00 Buletin de ştiri. 10,05 Reporter' 95. Telefoane în direct de la ascultători. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Music Shop. 12,00. Radiojurnal 12,10-14,00 Exclusiv magazin. Protecţia consumatorului, cursuri valutare, reportajul emisiunii. 12,50 Exclusiv sport. 13,00 Radiojurnal. M icrofonul ascultătorului. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. Actualităţi şi muzică. 19,00 Un milion'de prieteni. 20,00 Top 9099. 21,55 Buletin de ştiri.
Autorizata prin S .C. nr. 1 2 0 /1 9 9 1 . judecătoria Cluj-Napoca. înroatricuJată la Oficiul Registrului Com erţului.judeţului Cluj. aub nr. J / 1 2 / 3 0 B / 19 91 din S 2 .0 3 .1 9 9 1 cod fiscal 2 0 4 4 6 9 '
I L I E C Ă L I A N ( r e d a c t o r ş e f ) ;
D A N R E B R E Â N U ( r e d a c t o r ş e f a d j u n c t ) ;
V A L E R C H I O R E Â N U ( r e d a c t o r ş e f a d j u n c t ) .
Secretar d e redacţie de serviciu: Nicolae VEREŞ
R E D A C Ţ I A : C l u j - N a p o c a , s t r . N a p o c a 1 6
![C. ZIARI{TI SPORTIVI Personalities - Sports Journalists.pdf]iat [i a realizat un program de fotbal la clubul „Sportul Studen]esc”, denumit Regia fotbalistic\. ~n 1991 a `n-fiin]at,](https://static.documente.net/doc/80x56/5e332dfee7da5c43886e811f/c-ziariti-personalities-sports-journalistspdf-iat-i-a-realizat-un-program.jpg)
