S o r in N a ş - d irectoru l F P S ClujC odrea P op • d irec to ru l D ir ec ţie i J u d e ţe n e d e S t a t i s t ic ă ClujD orin U rca n • d irec to rD ir ec ţia G e n e r a lă p en tru A g r ic u ltu r ă ş i A lim e n ta ţ ie Cluj
- e r Pag. 12
Intr-un an, la IUrda, au fost abandonaţi 32 de copii Pag. 6
Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj a stabilit
53 de centre de examinare pentru capacitatea absolvenţilor de gimnaziu
r I 1 ot poporul (mă rog, marea sa majoritate) plăteşte I un tribut greu reformei. Mult dorita democraţie a I adus cu sine inflaţie şi şomaj; după 1990 au rămas
pe drumuri muncitori calificaţi, cercetători ştiinţifici, ingineri, profesori, medici - intelectuali cărora diplomele nu le-au mai servit la nimic. S-au făcut restructurări în învăţămînt şi sănătate, de unde au plecat, dintr-un foc, 10 la sută din salariaţi, fără plăţi compensatorii. Titraţii au ajuns să practice meserii ciudate precum cea de comercianţi ori şoferi de taximetre, alţii şi-au căutat de lucru în ţări străine ca să poată agonisi cîte ceva. Cei mai mulţi strîng cureaua, cu nădejdea că, odată, va fi altfel. Puţină lume a reuşit să-şi păstreze, în tranziţie, respectul faţă de meseria aleasă şi faţă de sine. Mai toţi au fost constrînşi de vremuri să se jertfească pe altarul reformei. Minerii lui Cosma sînt o categorie aparte, recalcitrantă, care vrea să fie scutită de traume. Cei care l-au adus pe Ceauşescu în Vale şi l-au silit să dialogheze de la egal la egal, minerii Jiului, şi-au dezvoltat deprinderea de a lupta pentru propriul lor bine. Două mineriade ne-au demonstrat, nouă şi străinătăţii, că statul de drept este un ţel îndepărtat.
La începuturile tranziţiei, minerii promiteau protecţie Guvernului, sugerînd să fie mutat Guvernul în Vale. Apoi le^au venit de hac „golanilor” şi guvernanţilor. După două victorii de răsunet asupra statului de drept, revendicările s- au rezolvat. Coaliţia are, în mineri, un pietroi de moară legat de gît. După ce le-au promis, în campanie, marea cu sarea, aceşti copii mari care sînt minerii nu vor să râmînă fără protecţia noii puteri. Valea Jiului a primit cu bucurie Ordonanţa 22, minerii au luat banii, i-au tocat, au hălăduit prin Moldova şi s-au reîntors în vechile spaţii locative din Vale, unde dau bătaie de cap administraţiilor locale. Guvernanţii şi-a făcut degeaba iluzii că vor scăpa uşor, printr-o ordonanţă, de chestiunea minerească, din moment ce cărbunarii ştiu un singur lucru: statul trebuie să-i ajute de fiecare dată cînd sînt la ananghie. Asta ştiu, asta cer!
Marţi seara, Miron Cosma îl întreba, în duplex, pe ministrul Radu Berceanu: „Chiar vreţi să luaţi pielea de pe noi?,". Justificată întrebare, dacă ar fi fost pusă de un miner sadea, nu de un „reprezentant" al lor bine hrănit şi bronzat în ţări străine! Trebuie să-i înţelegem pe mineri, oameni care sînt pe cale să păţească, cu o întîrziere de cîţiva ani, ceea ce au păţit alte pături sociale. îi înţelegem, că nu au alternativă, că nu pot fi trimişi, cu zecile de mii, la cules de fructe de pădure! ' ■ '
Conştientizăm în să şi faptul că ortacii nu pot fi subvenţionaţi masiv la nesfîrşit. în replică, i-am putea spune lui Cozma: Chiar vreţi să prădaţi bugetul statului?!
Şi minerii trebuie să ne înţeleagă, să-şi dea seama că este nedrept sâ se pretindă contribuabilului să-şi restrîngă consumul pînă la limita insuportabilului spre a oferi un trai mai bun minerului de pe Jiu. Stilul haiducesc de a lua de la unii penţru a da la alţii este cu totul inechitabil, mai cu seamă că nu se ia neapărat de ia cei bogaţi pentru a se da celor săraci! .
Greva din Vale, aflată în a patra zi, este o nouă încercare pentru cursul reformei. Satisfacerea pretenţiilor lui Cozma ar demonstra nu doar slăbiciunea Guvernului, ci şi izbînda unei "clase" asupra cetăţeanului de rînd.
TOI a Sosi cumpărat de angajaţiIeri a avut loc licitaţia pentru
vînzarea pachetului de acţiuni de 42,93 la su tă pe care FPS-ul îl deţine Iá TCI Contractor Genera). în judeţul Cluj, aceasta este cea mai mare societate din domeniul construcţiilor din punct de vedere al capitalului social care se ridică la 12,4 miliarde lei. TCI a încheiat anul 1997 cu o cifră de afaceri de 27,2 miliarde lei şi un profit net de 969 milioane lei. La licitaţia de ieri a participat lin singur ofertant; asociaţia salariaţilor
PAS. Aceasta şi-a adjudecat cele 42,9 procente álé FPS- ului acceptînd preţul de ofertă de vînzare fixat la 32.000 lei/ acţiune. Valoarea totală a pachetului de acţiuni vîndut ieri se ridică la 6,864 miliarde lei. Este foarte probabil ca pentru plata acestuia PAS-ul de lâ TCI să beneficieze de facilităţi de plată maxime: un
.avans de 20 la sută, iar restul în rate semestriale timp de cinci ani.
Cristian BERINDEAN
Reîntors de la Ministerul Sănătăţii
Conferenţiarul Şerban Rădulescu acuza Coaliţia
de tergiversarea reformei• „banii din Sănătate sînt cheltuiţi aiurea”, susţine directorul Direcţiei de Sănătate Publică Cluj
Amînarca înfiinţării caselor dc asigurări sociale de sănătate a fost perceput drept un semn de slăbiciune a viitorului sistem de asigurări. Declaraţiile contradictorii ale unor secretari de stat din Ministerul Sănătăţii, ale reprezentanţilor de frunte ai
. Colegiului Medicilor, care. sînt ' şi nu sînt încrezători în reformă Sănătăţii, au creat confuzie în teritoriu. Atît la nivel central, cît
şi local, amalgamul politic s-a făcut simţit şi în Sănătate. Interesant este că poziţia unor distinşi specialişti ţărănişti (secretarul de stat Ciocîltău) sau udemerişti (fostul secretar de stat Molnár Géza) este una dc neîncredere în viitorul sistem dc asigurare.
Comunicarea ministerului cu direcţiile sanitare judeţene nu prea există şi, prin urmare,
pentru a se lămuri asupra a ceea ce urmează să facă, conducerile acestora .au fost nevoite să ia drumul Capitalei. Unul dintre aceştia a fost şi dl Şerban Rădulescu, directorul Direcţiei dc Sănătate- Publică Cluj, cunoscut ca un vehement susţinător al reformei. După întîlnirilc avute cu ministrul
Luminiţa PURDEAcontinuare în pagina a 16-a
i VI.'-a im*. I 3
4 0 la sută dintre
în limita célod 1C 3 de im uiiisuri
Scumpirile repetate ale abonamentelor şi ale impulsurilor telefonice i-au determinat pe clujeni să-şi restrîngă convorbirile în suma celor 100 de Impulsuri lunare cuprinse în abonament. Ovidiu Feier, şeful Serviciului comercial al RomTelecom Cluj, ne-a declarat câ 40 la sută din abonaţii persoane fizice nu depăşesc limita impulsurilor gratuite incluse în abonament.
După toate probabilităţile, majoritatea-celor care reuşesc această performanţă sînt pensionarii, care nu-şi pot permite achitarea unor facturi telefonice mari. Speriat de creşterea preţurilor la convorbirile telefonice, clujeanul Í. H. şi-a montat lacăt la aparat, dar ne-a declarat că tot nu reuşeşte să nu d e p ă ş e a s c ă sum a pentru ab o n am en t. Alt concetăţean, M. M.,-nu se atinge de telefon decît în cazuri de maximă urgenţă. La extrema cealaltă, o doamnă foloseşte telefonul în scop terapeutic şi afirmă că vorbeşte la telefon, nu contează cît timp, de cîte ori simte nevoia de conversaţie. A.M.
D e la F inanţele clujene, pen tru dl R em eş
68.8 miliarde d e l e i ,
peste pian• din păcate, contribuabilii clujeni nu beneficiază de nici un fel de primă •Finanţele clujene au reuşit, pc
1998, să-şi depăşească planul cu tre i p rocen te , ad ică cu 68,8 miliarde dc lei. Astfel, Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar dc Stat Cluj a adus la bugetul statului2072.8 m ilia rd e dc Ici, din impozitele pc salarii, profit şi TVA. Cu acest rezultat, Clujul sc situează, din nou, pc o poziţie frun taşă în c lasam en tu l contribuţiilor la buget.
P erfo rm an ţa sc datorează încasărilor facutc la finele anului trecut din impozitele pc salarii la bugetari, carc dc obicei în alţi ani sc făceau d oar in luna ianuarie a următorului an. Din această cauză este posibil ca veniturile lunii ianuarie să fie mai modeste, la buget intrind doar im pozitu l pc profit. Ncrcalizarca planului, două luni succesive, a trage după sine sancţiuni şi destituiri.
Noul an aduce pentru finanţişti şi o schimbare a sistemului dc planificare: direcţiile din teritoriu vor primi programe lunare, ia locul celor trimestriale.
L.P.
Alungaţi din Biserica “Schimbarea la FatiLZ
l i É3 c ? @ if»§ 3f
h ű î n e b i n a t i i ia p i z i is l p in
O lungă perioadă credincioşii greco- catolici şi-au ţinut slujbele sub cerul liber, în P iaţa Unirii. După cedarea Bisericii "S chim barea la Faţă", a venit rîndul o rtodocşilo r să îşi oficieze slu jbele religioase "la aer”, de această dată pe trotuarul uneia dintre principalele artere ale Clujului, B-dul Eroilor. Ieri, la slujba de Bobotează, au participat aproximativ 40 de c red inc io ş i ortodocşi, în m a re a lor m ajo rita te obişnuiţi ai cerem oniilo r religioase desfăşurate pînă anul trecut la Biserica “Schimbarea la Faţă". Straniu este că slujba de Bobotează a fost oficiată lîngă ; peretele dinspre stradă al unei... pizzerii - “P rim ăvara” - blocîndu-se aşa-num ita “servire la geam", sursa unor venituri zilnice frumuşele. Numai ieri, potrivit şefei de unitate Rodica Răcean, pizzeria a pierdut prin în ch id e rea “serv irii-da ,;
' v ’A- A Foto; T. PETCUaproximativ 400 mii lei. D-na R ăcean ne-a asigurat că nu are de gînd să impute această sum ă Bisericii Ortodoxe.
Pentru cei care nu ştiu, imobilul care adăposteşte pizzeria “Primăvara” a fost concesionat Bisericii Ortodoxe, printr-o decizie 8 Consiliului local, deşi actualului chiriaş îi expiră contractul de închiriere abia în 2004., C hiar d a c ă nu-i convine s ă
ţăsească actualul spaţiu, chiriaşul a fost
de acord s ă plece, cu condiţia primirii i schimb a unui spaţiu identic sub asp ec t funcţionalităţii şi al facilităţilor de comei Consilierii locali au găsit o variantă - i imobil situa t în P iaţa Lucian B laga, numărul 2 - însă şi de aici cineva trebu să plece...
_____________________ Dan BR1continuare în pagina a 4-a
• Azi: Calendarul ortodox:+) Sobom! StProoroc Ioan Botezătorul şi Inaintcmergătorul Domnului; Calendarul greco-catolic. S.Ioan Botezătorul; S. Niceta de Remesiana ap. român ilor (+420).
• . Miinc: Calendarul ortodox Cuv.Gheorghe Hozevitul şi Emilian Mărturisitorul; 7 Cuv.Domnica; Calendarul greco-catolic.C-Gheorghe de la Hozeva (s.VU); C. Dormica (s.V)
li felicităm pe toţi cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.
INFORMAŢIE 931 -•DERANJAMENTE: 921 •O R A EXACTĂ: 958• R.A.TERMOFICARE: 19-87-48• SC MON1ENAY SA: 41-51-71 •R .A . APA CANAL: 19-63-02 • S .C 'SALPREST* S.A.: 19-55-22• SC P RIVAL: 17-43-86 '• DISTRIBUŢIA GAZELOR
NATURALE: -INTERVENŢII GAZE928;433424
AEROPORT: 956• GARA Ctij-Napocs: 952 •AGENŢIA CFR - in lc r u ţ io n l 13-40-
09; - i t t e n - 43-204)1;Tinta - 31-17-62; Dej - 21-20-22
g C U R S E f f t U T O i
C I K.SK IN TK RN AŢI ONAI. E din Anlogara II:
•Ouj-N.Ţ*x^-l!cxripoW, a i plecare cin C li ij-N.Ţ»x3 in /ilclc ifc ha li, ircrţ i, ţăşi\TiiciiG(ia7.(X)aiaŢt5KŢca rin iîr«hpesta in zi Ide dc marţi, n iiau ii, \incri si sîmWtâ la ora 11,00. •Oiij-N.ţ«x3i-lira nai (Gemuri ia),
cti plecări miercuri ora 16,30 şi ikininica, om 6.30 şi înapoiat marţi ora 5 şi vineri ora 10.
IN FO R M A ŢII Autogara I: 14-24-26 Autogara II: 43-52-78
FARM ACII*Farmec ii cu serviciu permanent:
Farmacii "CORAFARM", alr. Ion Meşter nr. 4, Ic leton 42-65-40.
Farmacii cu serviciu prelungit: Farmacia "INTFRPHARM", slr. Primăverii nr. 5, telefon 42-71-95 orar 8-24. Farmacia "a-LMATISFARM", P- ta Unirii nr. 10, Idelbn 19-13-63, orar 8- 22.
Caria ie noapte: Farmacii nr.2, "PERIA”, tir. G.Doji nr. 37, telefon 19-48-54. orar 20-8.
Chiiluni
Buc. Buc. Oui6 $
12,0020.00
8,40 10,40 14,10 18,30 21.00 -
11,4019,30
n u rii10,0018,35
11,00 8Ţ0 19,35 17,05
9 3 '18,05
miercuri, im10,0020,00-
11,00 830 21,00 18,30
93019,30
vineriK20
15,0010,30 7,00 16,00 12,20
•19.40
iţo (r14,4021,50
sm lă tă^ 3 0 ■16.30
8,40 15,00 17.30 -
16,00
duminică- 19,40 21,50 I
P re ţ bilet: 392000 leimarti: Oui -> Budapesta 12,10-12,20 iol: Budapesta ->Clni 11,10-13,25 ■ Preţ bilet: 119$ dus-întors
TELEFON: 134)1-16.
POLICLINICA FÁRÁ PLATÁ "FAMILIA SFÎNTÂ"
4-8 ianuarie Malldnâ generală. Dr. S. Loga - 8
(I4-16);dr.I. Boilă-4,5, 8(10-12), dr.LRasa-4(15-I7), dr,V. Tătaru -8 (12-14); Homeopatic. Dr. L. Barbiolbi - 8 (10-12); Interne. Dr. F. Ghcmun-4(10-12), dr.A.Iancu -5 (11,30-13), dr.Gh.Uza- 4 (13-15), dr.D.IŢrv-4 (15-16); Reumatologie. Dr. I. Alb - 5 (12-14), dr.C.Zofla - 8 (13-15);Ginecologie. Dr.CFodor- 5 (10-12),dr.L. Galatianu - 8 (13-15); Chirurgie. Dr. C. Cosma-5 (10-12); Pediatrie. Dr.R.Milca - 5 (13-15), drM.Frilca -5 (14-16); Ecografic. Dr. M.Călin - 8 (10-12), dr. O.Anton - 8 (15-17), dr.E.Czuczi - 4 (15-17); ttR .1 . I)r.C4inRădulescu-4(12-14), dr.C.Ncunan-5 (15-17);Ortopedie Dr. Z.Popa -4(11-12); Chirurgie estetică şi reparatorie Dr.TMugci- 4(16-20); Urologie. Dr.R-Vidican -4 (13-17), 5, 8(8-13).
Programareahoinarilor- detuni p(ni tineri, intre orele 12-14, la Jelefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Micuţ nr. 3, apl2.
Policlinica fără Plată ”Familia Sfin ţi" ţijialnarii mulţumesc SC TERAPIA S/l pentru sponsorizarea acordată pe semestrul II 1998 ţi penlru cea suplimentară, dorind tuturor un sincer "La mulţi ani!".
Teatrul Naţionalprezintă azi, 7 ianuarie, ora 19,00: TITANIC VALS, de Tudor Muşatescu. ' ;
■ Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOG A”: SECŢIA ADULŢI(P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17.45. SECIIA COPH ORAR: Iuni-joL 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşli, Gheorgbeni), ORAR: luni, miacuri, joi 14-19,45; marii, vineri: 9-14,45. SALA DE LECTURA (Str. M. Kogilniceanu nr.7): ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă: 9-13,45. SECIIA DE COLECŢII SPECIALE: (str. Observatorului nr.l, telefon 43-81-09) tuni, joi: 14-18, marţi, miercuri, vineri: 9-13. MEDIATE CA, ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăiâ: 9-13.45. CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARĂ ORAR: luni-joi: 9- 16,00; vineri: 9-14. FILIALA ECONOMICO-JURIDICĂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joc 13-19,45; vineri: 8-13.
■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 • 14). Orar luni - sîmhăli 8 -12.45; 14 -18.45.
■ Biblioteca Germană (strada Lfeiversitálii 7-9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi 7 12-16; vineri -10-16.
■ Biblioteca Americană "J.F.K.” (strada Universităţii 7-9). Orar. luni - joi: 10-18; vineri: 10-14, prima şi a (reia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii î i USA.
■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar lunimineri: 10-19.
■ Biblioteca Centrului Cultural German "Hermann O berth" (str. Mcmorandumuluil8).Orar luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.
■ Biblioteca “Valeriu Bologa" a Universităţii dc Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar luni-vincri 8-20, sintaălă 8-13.
■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţcbci nr. 21). Orar luni 12-19,30; marţi, miacuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10- 14. Ştiinţe sociale şi conportamcntalc.
■ Biblioteca Creştină "Bihlos" (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină ta diferite limbi).
F I L M E[ ; 1 - 7 IAN.
Joi, ' 7 ianuarie Programul 1: 6,00 România: ora 6
- Cafeaua de dimineaţă; 9,00 TVR Cluj;10.00 TVR Info; 10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Pentru dv, Doamnă! (r); 13,00 Destine în vreme ... (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Santa Barbara (r); 15,00 Naşterea unui succes; 15,40 Ecclesiast ’99; 16,00 Convieţuiri; 17,00 Micuţa Memol 17,30 Timpul EuropeiI8,00 TVR Info; 18,10 Infidelităţi (s);19.00 Sunset Beach; 19,50
Vineri, 8 ianuarie Programul 1: 6,00 România: ora 6
- Cafeaua de dimineaţă; 9,00 TVR Cluj- Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 De la lume a d u n a te 12,30 Convieţuiri; 13,00 Destine în vreme ... (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Santa Barbara (r); 15,00 Ecoturism; 15,30 Emisiune în limba germană; 17,00 Repere vitale (emisiune de educaţie
ecologică); 1 7 , 3 0telespectator •)
REPUBLICA - O crimă perfectă, SUA (premieri) (10; 12,30; 15; 17,30; 20) ‘ VICTORIA 1-3 ian.: Declaraţie dc dragoste - Románia (11; 13; 15; 17; 19) • 4-7 ian.: Liceenii tn alertă - Románia (II; 13; 15; 17; 19) ‘ ARTA - Sîngc fierbinte - Spania (11; 13; 15; 17; 19) » FAVORIT - Titanic, SUA (11; 14,30; 18) * MÂRĂŞT1 - 007 şi imperiul zilei dc miinc - SUA (13; 15; 17; 19). ,
TURDA: FOX - Răzbunătorii, SUA
DEJ: ARTA -T rn raan Show, SUA
CIIERLA: PACEA - 31.12 - 03̂ 01 - Şacalul, SUA; 04 -06.01 Artista, dolarii şi ardelenii, Románia
Rezultatele tragerilor Super Loto 5/40 şi Expres; 19,55 Doar o vorbă siţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, sport;21.00 Tom Jones; 22,00 La volan; 22,10 Cu ocbii’n patru; 22,40 Jurnalul de noapte; 23,00 Dintre sute de catarge; 0,00 Pariul trio - Cursa hipică internaţională transmisă de la Paris; 0,05 Bank-Nofe; 0,35 Magazin muzical- umoristic.
Programul 2: 6,30 TVM,Telematinal 8,00 Desene animate(r); 8,50 Ştiri bancare şi bursiere (r); 9,05 De la stingă la dreapta (r); 10,05 George Enescu: „Ne rămîne o bucurie - Muzica”(r); 11,15 Qilhira ta lume (r);12.00 Sunset Beach (r); 12,45 Doar o vorbă săţ-i mai spun! (r); 12,55 TVR Info; 13,00 Medicina pentru toţi (r);13.30 Pelerinaje (r); 14,00 Emisiune ta limba germană; 15,00 TVR Info; 15,10 Limbi străine. Spaniolă; 15,35 Desene animate; 16,00 Ţiganca; 16,50 Tribuna partidelor parlamentare;' 17,00 Ceaiul de la ora 5 ...; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Faţă în faţă cu autoruL Invitai Nicolae Balotă; 20,00 Destine in vremuri de război; 21,10 Ultimul tren;22.00 Cinematograful de artă: Aceasta e marca (Anglia 1998); 23,45 Lumea sportului; 0,45 TVM. Mesager."
PRO TV: 7,00 Buni dimineaţa, PRO TV e al tău!; 9,00 Profil; 9,10 Rişti şi cîştigi! (r); 9,40 Roata norocului (r); ' 10,10 Tinir şi neliniştit (r); 11,00 Fibre She Fought Alonc (r); 12,30 Nebun după line (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Johny, băiat frumos (SUA ’89); 14,30 Suflet dc femeie; 15,15 Tinir şi neliniştit; 16,00 Cărările iubirii 17,00 Ştirile Pro TV; 17,30 Drcplul la iubire; 18,15 Ştirile.Pro TV; 18,20 Rişti şi cîştigi; 18,50 Roata norocului; 19,20 Chestiunea zilei; 19,30 Ştirile Pro TV;20.30 Melrose. Flace; 21,30 Nikita; 22,1.5 Ştirile Pro TV; 22,20 Chestiunea zilei; 22,30 Prietenii tăi; 23,00 Ştirile pro TV; 23,20 Chestiunea zilei; 23,30 Walkcr, poliţist texan; 0,15 Dosarele X; 1,00 Profil/ 6 propoziţie pe zi; 1,05 La limita impasibilului; 2,00 Vărul din străinătate; 2,30 Grace; 3,00 Cbecrs;3.30 Taxi; 4,00 Drcplul Ia iubire (r)
Teatrul Maghiarprezintă miinc, 8 ianuarie, ora 19,00: Ibusar, de Parii Nagy I-aţos.
Opera Maghiarăprezintă azi, 7 ianuarie, ora 18,00:: MAGNATUL MISKA.
Mapamond;18.00 Ora Warner, 19,00 Sunset Beach; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun; 20,00 Jurnal, meteo, sport; 21,00 Film: Riscînd din dragoste (Italia/Germania 1995);22.30 Jurnalul de noapte; 22,45 Gala CAT MUSIC; 23,45 Fibre Atac asupra Seeţiei 13 (SUA 1976).
Programul 2: 6,30 TVM.Telematinal 8,00 Desene animate; 8,50 Ştiri bancare şi bursiere (r); 9,00 Varietăţi internaţionale; 9,25 Tome Jones (r); 10,15 Tezau? folcloric (r);11.00 Documentar (r); 11,30 Timpul Europei (r); 12,00 Sunset Beach (r); 12,45 Doar o vorbă săţ-i mai spun! (r); 12,50 Un cîntec pentru fiecare; 13,00 TVR Info; 13,OS Cu ochii’n 4 (r); 13,45 TVR Craiova; 14,30 TVR Cluj; 15,00 TVR Info; 15,10 Limbi străine pentru copii: Italiană; 15,35 Desene animate;16.00 Ţiganca; 16,45 Santa Barbara;17.30 Vechi melodii populare; 17,40 Tribuna partidelor parlamentare; 18,00 Universul cunoaşterii; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Arhive româneşti; 19,35 Dreptul la adevăr;20.00 Destine în vremuri ...; 21,00 Vînare de vini 22,00 Time out; 22,35 Căderea vulturilor, 23,30 Convieţuiri; 0,00 Gbici cine vine la mine?; 0,30 TVM Mesager.
PRO TV: 7,00 Bună dimineaţa, PRO TV e al tău!; 9,00 Profit; 9,10 Rişti şi cîştigi (r); 9,40 Roata norocului (r); 10,10 Tînăr şF neliniştit (r); 11,00 Bcverly Hills (r); 11,45 Melrose Place (r); 12,30 Fibre Karate Kidd (SUA ’84, p.I); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Karate Kid (p.Ú); 14,30 Suflet de femeie; 15,15 Tînăr şi neliniştit; 16,00 Cărările iubirii;17.00 Ştirile Pro TV; 17,30 Urmărire generală; 17,50 Reforma la români; 18,15 Ştirile Pro TV; 18,20 Rişti şi cîştigi; 18,50 Roata norocului; 19,20 Chestiunea zilei; 19,30 Ştirile Pro TV;20.00 Efecte speciale; 21,30 Film: Şingle While Female (SUA 1992); 23,00 "■ Ştirile Pro TV - un altfel de jurnal; 23,50 Chestiunea zilei; 0,00 Profit; 0,05 Poltergeist - Moştenirea;' 0,50 Chestiunea zilei; 1,00 American Gothic (s); 1,45 La limita imposibilului; 2,30 Detectivi de elită; 3,15 Profit.
Redacţia nu Işj asumă responsabilitatea pentru scbtmbănle intervenite tn programete posturilor de televiziune.
Opera Românăprezintă miinc, 8 ianuarie, om 38,30: RIGOLETIO, dc Oiuscppe Verdi.
17,00 Rock Out The Earth - emisiune muzicală; 17,30 Desene animate; 18,00 De unul singur - lihn; 19,30 Rock Out The Earth - emisiune muzicală; 20,00 Aur adevărat - film; 21,35 O altă viaţă- serial; 22,00 Radical Power - documentar; 22,30
Ajustorul - film ; 0,00 Electric Blue - program erotic; Videotext
TELE EUROPA NOVA Clu]
Joi, 7 ianuarie15,00 Videoclipuri; 15,15 Serial:
Pacific Drive; 15,40 Videoclipuri; 16,00 Serial: Pointman; 16,45 Videoclipuri; 17,00 Scriab Cele două Diane; 17,45 Videoclipuri; 18,00 Muza populară; 18,30 Serial Străzile din San Francisco; 19,20 Videoclipuri; 19,30 Film: Cine este S.M.?; 21,15 Videocbpuri; 21,30 Info Nova; 22,00 V.J.Spirit; 23,00 închiderea programului. ' '
» ■ ■ ■ ■ » ■ i i » n « • 19:00 Cont,ct FM- ,9:00-22:00'U N I P L U S R O t S i O Sem 19 Cluj-Napoca. 21:00-22:00
■ - Conversaţia de Ţoi scara - realizatorDragoş Stanca. 22:00-24.00 în arşiţa muzicii - realizatori Raluca Moianu şi Adrian Popescu. 24:00-1:00 Contact Jazz - realizator Corneliu Stroe. 1:00-5:00 Discontact.
J o i , 7 i a n u a r i e Program informativ BBC: 6,00-
6,30; 14,00-14,30; 18,00-18,45; 21,00-21,30. 6,30-10,00 “Răsărit pe FM”. 10,00-14,00 “Anti-Stress”, program Uniplus Bucureşti. 14,30- 18,00 "Music expres”. 19,00-19,10 Jnrnalul local dc seară; 19,10-21,00 "Animaţie". 21,30-23,00 Program preluat de la Uniplus Radio Bucureşti
J o i , 7 i a n u a r i e f r t f l 5 : 0 0 - 8 : 0 0
m rscrH u n 4d im in e a ţ a !
8:00-11:00 Pauzele" de'dimineaţă (meteo, 8:08 revista presei locale;
R a d i o S o n i c
(comentariul zilei), Basca cu bretele, Mondó-sport, Gura lumii, Surplus, Ştiri externe, concursuri. 14-15 "Noutăţi la Radio Sonic” (noutăţi, muzicale, concurs. 15-17 "McSonic" (dedicaţii muzicale cu premii McDonald’s). 17-19 Polisonic (caleidoscop, informaţii, concursuri).19-20 "Greatest Hits" (muzică oldies).20-24 "Top Sonic Boom”. -
RADIO
J o i , 7 i a n u a r i e Ştiri: 8,10,12,14,17,19, 20.6-10
"Cafeaua de serviciu” (maxima zilei programul zilei la Radio Sonic, meteo, horoscop, informaţii utile, programe TV, agenda culturală, revista presei, o reţetă pe z l concursuri). 10-14 "Ziua în amiaza mare": Urechile ciulle
Joi, 7 ianuarie •> -'6,00 Bună dimineaţa. Informaţii
actualităţi şi muzică în zorii zilei, cu Dan Moşoiu. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircnit. Emisiunea DepartamentuluiStudiourilor Teritoriale. De Ia Radio Cluj, prezintă Florin Prntcanu. 11,00
Jîuletin de ştiri. 11,05-13,00 Tranzit. Agenda culturală, provocări la slîrşil
de mileniu, informaţii legate de piaţa de capital, legislaţie economică în vigoare. Redactor Ioana Bindea. 12,00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti 13,15 Paralele muzicale - dedicaţii în direct. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea in limba maghiari. 18,00 Radiofax. Emisiune dă actualităţi şi muzică prezentată de Ioana Kanya. 19,00 Radiojurnal Radio Románia Actualităţi. 19,15 Clopotniţa r e aduceri aminte. Emisiune culturală realizată de Gheorghe Bodea.20.00 Ştiri. 20,05 Poveste religioasă pentru copii. 20,10 Din grădina cu flori, multe. Program folcloric de dedicaţii oferite Ia microfon de Codruţa Aron Vîrtic.21.00 Ştiri. 22,00 închiderea programului.
♦ tratament chimic al acneei STR PASC Al. Y MU » 14-14-90
' POLICLINICA ^ INTERSERVISAN
str, Pascaly ttr.5, cart. GhecfgtiariSTOMATOLOGIE
INTERNF. ♦ CARDIOLOGII ♦ N F.URO- LOGIK ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINOLOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECO G RA ^ FIE ♦ ALERGOLOQE ♦ DERM AT(X.O- GIE ♦ CHIRURGIE ♦ O R T O P E D IE♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINECOLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE
♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • EC0GRAFH3
Examinări Doppler - Histerosalpingjgrafii pentru
. sterilitate feminină ; ; LABORATOR
(Biochimie - Bacteriologic Iimtnologie - Parazitologie Drtemtiiiarc Rh - Teste de sarcină - Antigén BBS - Elita Test - Examinări citologice pentru depistarea cancerului de col uterio - Investigaţii pentru, sterilitatea feminină şi masculina)ZILNIC, inclusiv DUMINICA
orele 7 - 2 1 Medic de gardă: orele 21- 7 R ezervare , consultat!!
v Ia tel. 41.41.63. >
ic : D e n ia I R O V A - S O C O L O V
m~\Calea Moţilor 106, op.5 \ " T F atam en te • te m a to lo g ic ®
co m plexe:O terapieO protetică (caaratcă)O c h iru rg ie (ressec ţii, I n p î a t i tc )
i o - i â v •P e n tru s tu d en ţi, pen sio n ari,;?6»nérl."i»dúceré 20%. :•
PEOF. UNIV. Dr. MIHAI CĂLUGĂRIIDr. ANGÉLA CĂLUGĂRU
S tr . P rahovei n r . 'l 1( lin g ă b ise rica B ob)
PROGRAM OFTALMOLOGIE L , M i, V -17-20 S : - 8 - 1 2 .
ALIáSTá ANTISUICIDL I F E L I N E
I IXnwnfîs V>
«5 j .
5uiietmnosiniuii*3t^“« 5 dumneavoastii Telefonul * de noapte, telefonul vieţii. £
1 9 1 6 4 7 |e noapte, orele 20-08. |Gardă d
Lima teleiomca ae mira v tu... —- si prevenţie a suicidului inipată deLA BO RA TO RU L DE SAAATATE fML\TALÎ CLUJ stă ia dispozto ţ de luni pînă vineri, între órele 8
Vă aşteptăm apelurile | numărul 186864._________
ADEVĂRULde C iu l ROZA V/NTUR/LOR 101, 7 ianuarie 1999
HITLER A DISTRUS EUROPA SUB HIPNOZĂ("Flux" din Chişinău)
Credinţa lui Adolf Hitler că s-ar fi născut pentru a conduce lumea ar putea fi explicată, cel puţin în parte, prin faptul că în tinereţe liderul nazist a fost sub influenţa unor sugestii
' hipnotice, induse în timpul celor 29 de zile în carc a fost internat la spitalul militar din Pasewalk pentru a-şi trata orbirea survenită în urma unor crize de isterie, transmite AFP, citind concluziile psihiatrului David Post, care au fost publicate în numărul din noiembrie al „Journal of Forcnsic Science”. Post, medic legist expert în psihiatrie la spitalul de medicină legală din Jackson, statul Louisiana, a emis această ipoteză după ce a studiat materialul aflat în arhivele spitalului militar german unde a fost internat Hitler, care a suferit de orbire temporară în timpul primului îâzboi mondial, în urma unui atac cu gaz de luptă. Cu toate câ pe vremea aceea Hitler era un
J) simplu caporai, Gestapoul s-a grăbit mai tîrziu să şteargă toate urmele trecerii lui Hitler prin spital, distrugînd toate înregistrărilemedicale. După capitulareaGermaniei din \ 1 noiembrie 1918, Hitler a scris în însemnările sale că a avut „ o viziune supranaturală” ca un miracoTcarc urma să se petreacă” şi astfel a putut să vadă din nou. Deşi diagnosticul pe care medicii l-au pus în vremea aceea a fost „psihopatie cu tendinţe isterice,, sc pare că Hitler suferea de ceea ce astăzi este cunoscut ca intoxicaţie cu iperită (gaz muştar), care se manifestă prin depresii psihice.
In cartea sa „Eyewitness”, scrisă în 1933, doctorul Ernest Weiss afirmă că psihiatrii germani din
; spitalele militare obişnuiau sâ
folosească sugestia hipnotică pentru a trata sindromul de stres post- traumatic. Un pasaj din cartea lui Weiss relatează cum, într-o astfel de şedinţă, de hipnoză, pacientului ,A-H.” i s-ar fi spus: „Eu nu sînt dccît un simplu medic. Dar poate câ tu ai în interior o putere excepţională, carc apare numai ocazional în mii de ani, puterea dc a face miracole, Iisus a putut. Mahomcd la fel. Sfinţii, de asemenea. într-o asemenea situaţie, o persoană obişnuită ar rămlne pentrn totdeauna oarbă. Dar nu există nici o limită pentru un om cu o tărie, voinţă şi o energie spirituală de excepţie, aşa cum eşti tu. Ştii că Germania are nevoie de oameni plini de energie şi cu încredere oarbă în ci înşişi!”. Davit Post este de părere că pentru acest pasaj Weiss a folosit informaţii preluate din arhivele spitalului militar din Pasewalk, fiind vorba despre note şi înregistrări făcute de doctorul Edmund Forster, şeful'Clinicii Universitare de Boli Nervoase din Berlin, care I-a tratat pe Hitler în 1918. Potrivit relatării lui Post, doctorul Forster a fost ridicat de Gestapo, după ce autorizase (în 1933) un ziar din Paris să publice observaţiile sale de la Pasewalk. Forster a fost acuzat câ „ar avea o atitudine subversivă faţă de regimul hitlerist” şi, după 13 zile de interogatorii, Gestapoul a anunţat că acesta s-ar fi sinucis. Pentru a se documenta în legătură cu relaţia dintre Forster şi Weiss, Post a discutat cu mai mulţi istorici şi biografi ai lui Hitler, consultînd, în acelaşti timp, şi documente ale Serviciului de Informaţii al Marinei Americane şi însemnările dintr-unul din ziarele germane din exil ale vremii. ^
Franţa: Cursa pentru alegerile europene din iunie 1999 a început
("L’Express") •Atît dreapta, cît şi stingă afirmă sus şi
tare câ sînt de acord: Europa este lupta • politică de miine. Şi totuşi, cu şase luni înainte de alegerile pentru Parlamentul European de la Strasbourg - scrutinul va avea loc la 13 iunie 1999 - opţiunile pentru capetele de listă ale principalelor partide nu sînt încă definite. Desigur, o campanie nu trebuie să demareze, prea devreme, dar este îngrijorător să constaţi câ potenţialele “locomotive”, în loc să zbimiie de entuziasm, sînt gata să o rupă la fugă. A ocupa un loc la Strasbourg înseamnă, oare, un exil?
La sediul PS (Partidul Socialist), s-a recunoscut că se aşteaptă ca dreapta să opteze prima pentru a se proceda apoi la alegerea celui mai bun candidat. Dacă adversarul va fi sau nu Philippe Scguin, aceasta va schimba totul. Deocamdată, funcţia obligîndu-1, primul secretar este considerat “voluntar virtual”. Astfel incit acest titlu apare intr-adevăr ca un cadou - chiar dacă Francois Hollandé nu i l-a cerut lui Moş Crăciun. Cu picioarele şi mîinile legate .de interdicţia privind cumulul de mandate, decretată de primul ministru Lione'l Jospin, numărul unu al PS.nu are nici cea mai mică intenţie să , renunţe la circumscripţia sa din Corezze pentru un fotoliu în Alsacia, deşi este puţin probabil ca el să se poată sustrage.
Nici unul dintre miniştrii posibili candidaţi, între care şi Elisabeth Guigou, nu doreşte intr-adevăr să renunţe la portofoliul său. în ce-1 priveşte pe Jack Lang, el insistă sâ “nu candideze la nimic”. Mulţi dintre cei solicitaţi, sc spune, au cerut în schimbul “sacrificiului” lor preşedinţia Parlamentului European! Lioncl Jospin ar trebui deci să hotărască. “El nu îi va impune nimic lui Hollandé.
Să zicem că va şti să-l convingă”, a anticipat un lider socialist.
în felul său, “Dany” Cohn-Bendit a stîmit o vocaţie: tachineriile sale la adresa comuniştilor l-au făcut pe Róbert Hue să “tînjească” după acqşt titlu, potrivit spuselor proprii ale secretarului naţional al Partidului Comunist Francez (PCF), pe care unele sondaje, mai degrabă avantajoase, îl incită astăzi să intre în campanie, indiferent de riscul politic pe care îl poate reprezenta un / scor- nefavorabil. ■
La acest bal al pretendenţiilor, majoritatea va oferi oare dreptei spectacolul unor paşi stîngaci? Fiecare se apără: “Daniel Cohn-Bendit s-a calmat”, asigură Verzii. “Tensiunile sînt inevitabile, chiar dacă ele nu sînt necesare, lansează-un socialist. încă nivelele maxime de ‘poluare’ au rămas în spatele nostru”.
Aceeaşi seninătate şi la RPR (Adunarea pentru Republică): Philippe Seguin, _ preşedintele Alianţei, trebuie să se afle în fruntea unei liste unice. înainte chiar de a fi desemnat, el a început un turneu european destinat consultării omologilor săi, întîlnindu-se cu Helmut Kohl şi Wolfgang Schaueble, fostul şi actualul lider al UCS germană, Wilfried Martens, şeful Partidului Popular European, şi Jose Maria Aznar, premierul spaniol. Domnul Seguin a acceptat să renunţe la mandatul sâu'dc deputat de Vosges pentru un fotoliu provizoriu la Strasbourg. Alegerile legislative, prevăzute pentru anul 2002, i-ar permite să sc reîntoarcă în Adunarea Naţională. Poate câ el se va prezenta în circumscripţia Rueil-Malmaison (Hauts de-Seine), sau chiar în capitală.
în timp cc Alain Madclin nu intenţionează să contracareze această
strategie, Francois Bayrou refuză, în ’ce-l priveşte, să cedeze în faţa RPR. Dar pentru cit timp? Căci alegerile europene încep să capete pentru preşedintele Noii UDF (Uniunea pentru Democraţia Franceză) aspectul unei capcane. Şi atunci, el fie joacă cartea uniunii, dezamăgindu-şi militanţii pentru carc Europa râmîne principala valoare’ identitară, fie va face figură de cavaler solitar, riscînd să stabilească un raport de forţe defavorabil formaţiunii sale.
“Dacă ar exista o listă UDF, el ar fi obligat să o conducă; or, nu are nici un chef’, a remarcat un apropiat al său. La şedinţa Biroului Politic din 9 decembrie, ia sediul UDF s-au degajat trei tendinţe: prima, majoritară, pentru o listă de uniune carc să nu fie condusă de Ph. Seguin; a doua, minoritară, fără să fie neglijabilă, pentru o listă autonomă; a treia, cea mai marginală, pentru o uniune cu orice preţ chiar şi în spatele lui Seguin.
Problema va fi tranşată la 7 februarie printr-un vot a! «delegaţiilor federaţiilor. Pînă atunci, UDF va sonda atitudinea RPR cu prilejul alegerii noului preşedinte al regiunii Rhone-Alpes, la 7 ianuarie: dacă gauliştii îşi vor impune alegerea - “deocamdată, acesta este mai degrabă cazul”, a observat un deputat al UDF - ei ar putea zădărnici şansele unei liste unice conduse dc Seguin. v
Cu prilejul alegerilor europene din 1989 şi 1994, dreapta parlamentară a
. întrunit 37,3 la sută şi 37,9 la sută din sufragii. Un capital pc carc ca spcTă să-l sporească în 1999, prin recuperarea unei părţi a electoratului cxtrcmci-drcptc. “Cu două liste, FN (Frontul Naţional) nu ’ va reuşi de două ori 7 la sută, ci mai degrabă dc două ori 3 la sută”, a prognozat un reprezentant al RPR.
DE CE NU A LUAT PARTE SPANIA LA CEL BE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL ?
r
(EFE)
Generalul Francisco Franco nu a acceptat ca Spania să ia parte la cel de-al doilea război mondial deoarece cunoştea intenţia lui Hitler dc a trimite djvizii germane în Marocul spaniol, este concluzia la carc ajunge profesorul Norman Goda, membru al Departamentului de Istorie al Universităţii din Carolina' de Nord (SUA), în recenta sa carte intitulată ,Tomorrow the World” (Texas A&M
University Press, 1998). „Inexplicabil, dar Hitler nu a înţeles aspiraţiile lui Franco, iar cînd a declarat că vroia să trimită soldaţi germani în Marocul spaniol... dorinţa Spaniei de a intra a război a căzut”, a declarat Agenţiei EFE profesorul Norman Goda.
Autorul volumului explică faptul că, în ciuda a ceea cc se crede îndeobşte şi a ccca ce greşit s-a repetat de nenumărate ori, prima sugestie referitoare la intrarea Spaniei în război nu a venit din partea Germaniei naziste, ci din partea regimului lui Franco. ,franco şi o mare parte a Armatei spaniole de Uscat erau dornici să intre în luptă şi chiar ar fi făcut-o, dacă Hitler ar fi negociat condiţiile, care, deşi grele pentru Spania, ar fi putut fi acceptate”, a subliniat, profesorul Goda cu prilejul interviului telefonic acordat agenţiei de presă EFE. Istoricul american susţine că momentul-cheie a avut loc la 18 noiembrie 1940, cînd Hitler s-4 întîlnit, la Berghof, cu ministrul spaniol de Externe din acea perioadă, Ramon Serrano, carc venise pregătit să accepte intrarea ţării sale în război.• In cursul întrevederii, dictatorul german i-a comunicat lui Serrano că totul este pregătit pentru atacarea Gibraltarului, carc - conform spuselor lui - urma sâ aibă Ioc „peste şase-şapte
săptămîni” şi să fie pusă în practică de armata spaniolă, sprijinită dc cîteva unităţi germane. „Din punct dc vedere militar, a spus Hitler, nu sînt probleme”, arată Goda reproducînd cuvintele Fuhrcrului, după care subliniază că marca greşeală comisă dc acesta în cursul convorbirii a fost dezvăluirea .faptului că principalul obiectiv al ocupării Gibraltarului era ca, ulterior, să-şi exercite controlul asupra Marocului spaniol.
Râspunzînd numeroaselor întrebări ale ministrului spaniol, Hitler a mărturisit că avea deja pregătite două divizii, inclusiv divizia a treia dc carc dc luptă, plus trei detaşamente de artilerie şi apărarea antiaeriană corespunzătoare, care urmau să fie amplasate între Cireş şi Ras es- Sammar (la circa 4 km de coastă), conform planului operativ din 13 noiembrie, alcătuit de Marele Stat Major. „Fuhrerul a dat dovadă de o incompetenţă crasă - adaugă Goda. Nu numai că nu a fost în stare să negocieze cu Franco cedarea anumitor teritorii, dar a dezvăluit faptul că în planul său strategic intra instalarea de baze germane în nordul Africii”.
Pe baza unor documente descoperite în arhivele germane, spaniole şi americane, Goda susţine că, după această întrevedere, Serrano şi Franca şi-au schimbat hotărîrca, în sensul că au început să dea înapoi în privinţa participării Spaniei la respectivul conflict militar. „Raţionamentul este clar - susţine profesorul american, Franco era dispus să ia parte la război pentru a cuceri noi teritorii în Maroc şi în Guineea Ecuatorială, şi nu pentru a-şi pierde suveranitatea şi a contribui la crearea unui „al doilea Gibraltár”. Din acest motiv, cu prilejul aceleiaşi întrevederi, Serrano a solicitat garanţii scrise, în sensul că Spania va obţine o
parte din Marocul francez, teritoriu pc care Franco deja sc gîndisc să-l atace. Potrivit unei stenograme a respectivei reuniuni, descoperită în arhivele germane, dictatorul german a respins categoric ideea divizării Marocului, „preferind ca Gibraltárul să rămînă în mina britanicilor, iar Marocul în cea a francezilor". în volumul publicat de profesorul Goda sînt expuse detaliat planurile germane de cucerire a Insulelor Canare şi a altor insule din Atlantic, „din motive strategice”, în vederea războiului cu Statele Unite, lui Hitler fiindu-i clar că acesta este inevitabil, că mai devreme sau mai tîrziu avea sâ aibă loc.
Cu toate acestea, în ciuda dorinţei dictatorului, care făcea presiuni asupra Marelui Stat Major pentru planificarea operaţiunii, flota germană s-a opus categoric acestei idei, apreciind că, deşi controlul asupra uneia dintre insule nu punea probleme, menţinerea acestuia ar fi fosfdificilă, avîndu-i pe englezi şi pe americani la Casablanca şi în apele din jur. Chiar şi aşa, planurile militare au avansat atît de mult, incit Hitler a promis, ba chiar a repartizat pentru apărarea insulelor, artilerie, baterii antiaeriene, muniţie şi escadrile de avioane de vînătoare. Principala teză a cărţii lui Goda este aceea că, pînă în 1941, Hitler a desfăşurat o strategie coerentă pe termen lung, incluzînd instalarea de baze militare în nordul Africii şi în apele Oceanului Atlantic, în vederea pregătirii unei ofensive împotriva Statelor Unite. „Greşeala sa a constat însă în pretenţia ca bazele respective să fie controlate dc Germania în exclusivitate, fără să împartă controlul cu Franco, de pildă. Dacă n-ar fi procedat aşa, Hitler ar fi avut în Spania un nou aliat militar”, conchide profesorul american.
CROAŢIA TREBUIE SĂ-Sf EXTINDĂ INDUSTRIA
MILITARĂ ÎN VEDEREA ÎNTĂRIRII CAPACITĂŢII DE
APĂRARE A TĂRII(Articol semnat de Antun Tus, primul şef de Stat Major al
armatei croate în timpul războiului, apărut în săptămînalul de. limbă engleză "Croaţia Weekly")
în perioada cînd a făcut parte din fosta Iugoslavie, Croaţia nu a avut o industrie militară adecvată. Singurele domenii mai dezvoltate aú fost construcţia de nave militare şi fabricarea tancurilor, lansatoarelor de grenade, echipamentului de comunicaţii şi a pieselor dc schimb pentru avioanele militare. în privinţa repartizării producţiei de armament pe teritoriul fostei Iugoslavii, republicile din componenţa sa deţineau următoarele procentaje: Bosnia-Hcrţegovina: 42 la sută, Serbia: 41 la sută, Croaţia: 10 la sută, Slovenia: 4 la sută, Muntenegru: 2 la sută şi Macedonia: 1 la sută. Întrucît Croaţia avea o contribuţie dc 28 la sută la bugetul
Experienţa din timpul războiului dc independentă dovedeşte că cercetarea şi industria au avut capacitatea să producă armament şi echipament militar mai puţin sofisticat, ca şi sisteme mai complexe, folosind componentele pc care le-a avut la îndemînă. în domeniile construcţiei dc nave, dc motoare şi industriile textilă şi alimentară, Croaţia a avut o bază solidă de dezvoltare şi producţie, acoperind necesităţile sale militare. Totodată, întreg domeniul producţiei de piese de schimb a dat rezultate excelente, mai ales în privinţa echipării tancurilor, artileriei şi marinei.
în prezent, Croaţia are nevoie să treacă la o producţie pe scară largă sau va fi
federal, ar fi trebuit ca şi industria sa ' nevoită să achiziţioneze armament şi militară să corespundă acestui procentaj, echipament militar, fără dc carc nu-şi vaasigurîndu-se astfel ca măcar o parte a fondurilor să fi revenit în republică. Pentru a mai echilibra situaţia, forţele aeriene federale au hotărît să producă în Croaţia piese dc schimb pentru avioane şi rachete antiaeriene - măsură care s-a dovedit a avea un rol crucial pentru forţele aeriene croate, în timpul războiului şi chiar şi în prezent, în timpul războiului, Croaţia a dat dovadă de un talent de invidiat în privinţa improvizării armelor de care avea nevoie, a explozivilor şi a vehiculelor blindate, ca şi în transformarea unor nave si aeronave
putea dezvolta forţa militară necesară în caz de război. Mai presus de orice, aceasta include: muniţie şi armament aferent, explozive, combustibil, grenade, rachete uşoare şi diferite arme de calibru greu, de sprijin, pentru acţiunile antitanc şi antiaeriene şi apărarea de coaLstă. Pentru echiparea sistemului complex de arme, a forţelor aeriene şi navale, va fi necesară cooperarea cu parteneri străini, pa şi achiziţionarea de echipament carc nu poate’ fi produs pe plan local sau a cărui producţie nu s-ar justifica din punct dc vedere
civile în. unele de război. Astfel, au fost economic. Toate achiziţiile din străinătatefabricate 13 tipuri de mitraliere şi au existat ar trebui să se facă în sistem barter, ceea10 producători de lansatoare de grenade, ce, din nefericire, nu s-a întîmplat pînăinclusiv muniţiile respective. acum.
joi; 7 ianuarie 1999 POLITICA a d e v ă r u ld e C lu j
Deputatul preot, loan Romanprecizează:
Intervenţia IPS Bartolonîeu Ananiaa fost-hotărîtoare■ La sfirşitul anului trecut, ziarul nostru a publicat declaraţiile unor oameni politici clujeni referitoare la alocarea, de către Guvernul României, a unor sume necesare construirii sau reparării unor biserici aparţinînd diferitelor culte. Aşa cum s-a încetăţenit obiceiul la români, politicienii respectivi au încercat să demonstreze câ banii au fost obţinuţi datorită eforturilor personale şi ale partidelor din care fac parte, imprimînd astfel, acţiunile lor (dezinteresate, nu-i aşa!) îin puternic caracter
electoral. Cu ocazia unei vizite făcute marţi la redacţie, deputatul PNŢCD loan Roman ne-a precizat că hotărî- toare pentru obţinerea banilor necesari reparării Catedralei ortodoxe din centrul municipiului Cluj-Napoca şi ridicării unor biserici ortodoxe a fost intervenţia IPS Bartolomeu Anania, arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului, făcută direct Ia premierul Radu Vasiie. loan Roman a aflat acest lucrucu ocazia unei discuţii, cu
caracter tot de intervenţie, avută cu Radu Vasiie şi a admis că este posibil ca loan Vida Simiti să fi “pus o pilă” pentru bisericile aparţinînd cultului greco-catolic, iar loan Gavra să fi încercat acelaşi lucru în favoarea credincioşilor clujeni.
(C.V.)
Potrivit liderului PDSR,
Propaganda antiminerit s-a întorsîmpotriva Guvernului
Liderul PDSR, Ion Iliescu, apreciază câ nemulţumirile minerilor sînt justificate. Preşedintele ţării din timpul mineriadelor consideră câ mişcările sociale dc pc Valea Jiului sînt o consecinţă a superficialităţii cu carc actualul Guvern a tratat problemele locuitorilor din zonă. “Singura acţiune guvernamentală în acest domeniu s-a redus la o puternică propagandă antiindustrialâ în general şi antiminerit în special, propagandă menită să justifice închiderile arbitrare dc unităţi productive, din dorinţa dc a satisface rapid cererile organismelor financiare internaţionale. Industria extractivă a fost subvenţionată pinâ în 1996 pentru că efectele acestei subvenţionări la nivelul economici naţionale au fost pozitive” - declară Ion Iliescu. In opinia sa. Guvernul distruge prin acţiunile întreprinse in
• preşedintele României din timpul mineriadelor se opune plecării minerilor la Bucureşti • Iliescu îl îndeamnă pe Emil Constantinescu să rezolve criza provocată, îri opinia sa, de efectele proastei guvernări din ultimii doi ani •
Valea Jiului coeziunea socială, înccrcînd totodată să-i transforme pc mineri în
' “duşmanii dc clasă ai poporului român”.
Liderul PDSR respinge “insinuările" Iui Ion Diaconescu privitoare la implicarea “regimului Iliescu” în mincriadc. “D-l Ion Diaconescu uită că era vorba dc Guvernul Petre Roman, în carc ministru al Transporturilor era Traian Băsescu, după cum uită, dc asemenea, primirea triumfală pc carc Congresul PNTCD a făcut-o delegaţiei dc mineri, condusă dc Miron Cosma” - afirmă Ion Iliescu. El îi solicită preşedintelui :EmilConstantinescu ca, în virtutea prerogativelor constituţionale şi a promisiunilor electorale - “voi
avea grijă ca mineritul să nu fie umilit şi batjocorit”, a spus Constantinescu - să aplaneze actualul conflict. “Preşedintele României şi Guvernul au obligaţia constituţională, legală şi morală, de a trata cu toată seriozitatea şi responsabilitatea cererile minerilor, dar şi pc cele ale altor categorii sociale, tot mai grav afectate dc criza economică provocată dc proasta guvernare din ultimii doi ani” - declară liderul PDSR. Iliescu sugerează că problemele locuitorilor din Valea Jiului trebuie soluţionate la faţa locului. “Venirea minerilor la Bucureşti nu ar putea contribui cu nimic la rezolvarea cererilor acestora”, arată Ion Iliescu.
P rim ă ria c o le c te a ză cărţi pentru rom âniidin a fa ra graniţe lor
k
Primanil Gheorghe Funar face un apel către toate editurile din ţară, precum şi către asociaţiile, ligile şi organizaţiile care acţionează în domeniu să ajute acţiunea de colectare dc cărţi care să fie donate comunităţilor româneşti din afara graniţelor.
Cei care doresc şi pot să facă asemenea donaţii dc carte sînt rugaţi să le predea sau să le expedieze la Primăriamunicipiului Cluj-Napoca. Ei pot obţine informaţii la telefonul 064-19.62.79.
Primăria Clüj-Napoca a luat iniţiativa colectării de cărţi fiind îngrijorată de scăderea
numărului românilor aflaţi pe teritoriul altor state. “Putem în acest sens exemplifica cu situaţia
■ extrem de gravă a comunităţilor româneşti din Ungaria, ţară unde procesul dc deznaţionalizare a atins cote alarmante şi unde, deşi există şcoli aşa-zis româneşti, limba română maternă este predată în regim de limbă străină, toate materiile fiind studiate în limba maghiară. în- acelaşi timp, în ţara noastră reprezentanţii minorităţii maghiare pretind numeroase privilegii, inclusiv universitate de stat autonomă în limba maghiară”, se arată într-un
comunicat semnat dc primarul Gheorghe Funar.
Funar mai afirmă câ, deşi informate de situaţia gravă a românilor din afara graniţelor, autorităţile dc Ia Bucureşti s-au limitat Ia gesturi declarative, lipsite dc substanţă şi fără efecte concrete.
Primăria din Cluj are în plan să doneze cărţile colecţatej comunităţilor româneşti sau aromâneşti din Albania, Bulgaria, Basarabia, Bucovina, Grecia, Hcrţa, Iugoslavia, regiunea Transcarpatia şi Ungaria.
(C.C.)
Ţărăniştii se grăbesc
Congresul PNŢCD ar putea fi devansat pentru toamna acestui an
(D.B.)
V icep reşed in te le PNŢCD Vasile Lupu a apreciat, ieri, că scrisoarea lan sa tă de grupul Ciorbea la Satu Mare, prin care se c e re a convocarea C ongresu lu i e x trao rd in a r.a l partidului, nu m ai are relevanţă, întrucît Congresul ordinar al partidului ar putea fi devansat pen tru to am n a ace s tu i an , tran sm ite co responden tu l MEDIAFAX. Lupu a precizat câ Ion Diaconescu a propus, marţi. In cadrul şedinţei Biroului de C onducere , C oordonare şi Control, devansarea Congresului PNŢCD'pentru toamna acestui an. Preşedintele filialei clujene a PNŢCD, senatorul Matei Boilă, a declarat, marţi, că va readuce tn a ten ţia C om itetului de C o nducere al partidului scrisoarea lansată de ‘grupul Ciorbea* la Satu Mare, In care s e so lic ită , p rin tre alte le , co n v o ca rea C ongresului extraordinar al partidului. Matei Boilă a mai spus că va propune, la şed in ţa C om itetului de conducere din 12 februarie, co n v o ca rea D elegaţiei Permanente a PNŢCD, for care poa te d ec id e convocarea Congresului extraordinar.
P r o c e d u r a d e d e s t i t u i r e a l u i C l i n t o n
s i u n t a i m o s p r e c e d e n t !J
în această lună, Senatul SUA supune discuţiei acuzaţiile cc i sc aduc preşedintelui Bili Clinton şi va trebui să hotărască sau nu destituirea lui. Camera inferioară a reţinut două acuze grave, dar cel cc va decide va fi Senatul. Este al doilea caz în istoria USA. Vom vorbi în continuare despre ’ primul caz în carc un preşedinte american a trecut prin procedura dc destituire. El a fost Andrew Johnson (1865-1869). Iată faptele...
In 1867 Congresul american aprobă o măsură drastică denumită “Tenure office Act” (Actul cu privire Ia deţinerea funcţiilor) care interzicea preşedintelui USA să demită pe orice funcţionar de stat a cărui numire era condiţionată de aprobarea Senatului. Asta însemna că preşedintele nu putea demite şi numi membrii cabinetului său şi era o măsură fără prccident. Sistemul prezidenţial era oarecum înlocuit prin unul parlamentar.' Preşedintele a făcut uz de veto, dar Congresul a trecut peste el!! Preşedintele a refuzat să
recunoască amendamentul şi a decis să facă după voia sa. La 5 august 1867 preşedintele îi cere ministrului de război Stanton să demisioneze; acesta refuză; preşedintele îl suspendă şi numeşte în locul lui pc generalul Grant (E necesară o paranteză. Ministrul Stanton era un înverşunat duşman al ncgrilor.şi se opunea tuturor drepturilor pe care aceştia Ie pretindeau. De subliniat: în 5 din cele 10 state din Sud majoritari erau negri şi nu albii!! în Adunarea legislativă a statului Carolina de Sud erau 88 de deputaţi negri faţă de 67 albi!). Duşmanii lui Johnson socotesc că a venit momentul să-l destituie pc preşedinte. ELa încălcat amendamentul “Tenure office Act”. După o dezbatere care a durat două zile, deputaţii din Cameră au pus sub acuzare pc preşedinte cu 127 de voturi pentru şi doar 47 contra! S-a deschis astfel un capitol inedit în istoria politică a Statelor Unite.. A fost pînă la Bill Clinton, cel de azi cu Monica Lewinski, rochiţa, pata şi relaţiile nepotrivite, singurul preşedinte
împotriva căruia s-a dispus procedura dc destituire. Procesul s-a deschis în Senat la 5 martie şi a durat pînă la 7 mai, pronunţarea fixîndu-sc pentru 11 mai 1868. Dacă atunci a durat cam 7 uni, cît va dura azi?! La votul final s-a ajuns într-o situaţie imprevizibilă, carc avea să schimbe optica americanilor, în faţa preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie fiecare senator trebuia să răspundă întrebării dacă preşedintele era vinovat sau nevinovaţ. Senatul
•număra 54 de senatori, iar pentru condamnare erau necesare - ca şi acum 2/3 din voturi, adică 36. Finalul a fost dramatic şi total ncrevelator. Mai rămăsese ca un singur senator, Ross din statul Kansas, să sţDună “vinovat” sau
. “nevinovat ’. Pînă în acel moment 35 de voturi erau pentru şi 18 contra, drei pentru achitare. In tăcerea încordată ce s-a produs, Ross era cel ce urma să decidă soarta preşedintelui. Senatul nu mai conta! şi Ross a spus: “Nevinovat”. S-a scris mult la vremea aceea despre votul lui. Unii l-au socotit pc Ross om al preşedintelui, alţii l-au înţeles, considerind câ pe umerii lui apăsa o povară prea mare.
Ca şi Clinton acum (cu Irakul) şi Johnson a vrut să arate ce
mare preşedinte au americanii, în continuare, sub preşedinţia luijv a fost primit ca stat Nebraska, Franţa a fost silită să-şi retragă trupele din Mexic; apoi USA au cumpărat pe nimic Alaska de la ruşi, au anexat insulele Midway şi arhipelagul Hawai, Antijcle daneze, s-a semnat un tratat cu China...
Ce nu face un preşedinte pentru a-şi apăra funcţia? Acum e rîndul lui Clinton. Votul e demult secret şi nu se va ajunge ca un senator să decidă soarta unui preşedinte. Vom vedea!
Viorel CACOVEANU
fîpR nu va vota proiectul de buget pe 1999 şi cere returnarea lui la
Guvern pentru a fi reanaiizolApR nu va vota proiectul dc buget pentru 1999 şi cerc convocarea
de urgenţă, în şedinţă comună, a Comisiilor dc buget-finânţe din Senat şi Camera Deputaţilor, pentru a analiza proiectul şi a propune returnarea lui la Guvern pentru a fi reanalizat, a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, vicepreşedintele ApR Viorel Sălâgean. . . .
Sălâgean a spus că Executivul a încropit la repezeală un proiect de buget doar pentru a cîştiga bunăvoinţa FMI şi a Băncii Mondiale, astfel îneît România să beneficieze de noi împrumuturi. El a criticat Guvernul pentru câ a structurat bugetul de stat pc înăsprirea, fără precedent, a fiscalităţii.
Viorel Sălăgcan a adăugat că suspendarea, prin proiectul de buget, a facilităţilor fiscale acordate investitorilor, introducerea taxelor de licenţă pentru comercianţii de ţigări, alcool, cafea, majorarea impozitelor pe locuinţe, terenuri şi autoturisme, reprezintă “un atentat” împotriva întreprinzătorilor particulari şi a cetăţenilor. în plus, toate aceste măriri ale impozitelor se suprapun noilor majorări ale tarifelor la transport pe calea ferată, la combustibil, energie şi telefoane, a arătat Sălâgean.
El a solicitat primului ministru să analizeze activitatea ministrului dc Finanţe, Traian Remeş, care, în opinia sa, şi-a dovedit deja incapacitatea dc a rezolva problemele foarte grave prin care trece România în această perioadă
S e c r e t a r u l g e n e r a l a l P R M
v r e a r e f e r e n d u mGheorghe Funar apreciază că măsurile Guvernului, aplicate în
ultima perioadă, au drept consecinţă subminarea economiei naţionale. Secretarul general al PRM consideră câ întreaga politică economică din ultimii doi ani a Guvernului pune în primejdie “existenţa poporului român”. “E timpul ca locuitorii României să-şi exprime voinţa în cadrul unui referendum naţional cu privire la: menţinerea şi dezvoltarea economici naţionale, precum şi asigurarea unui trai decent; închiderea şi lichidarea capacităţilor dc producţie româneşti, mituirea românilor să nu mai muncească şi transformarea ţării într-o colonie, iar a românilor în slugi într-o ţară bogată ajunsă din nou la cheremul străinilor” - arată Funar.
Secretarul general al PRM afirmă că solicitările minerilor din Valea Jiului şi ale muncitorilor din întreprinderile lichidate sînt justificate. “Ne bucură unitatea realizată în rîndurilc minerilor şi încrederea lor în liderii ce-i reprezintă şi îndeosebi în d-l Miron Cózma, singurii în măsură să-i reprezinte la negocierile cu reprezentanţii Guvernului I; ’etroşani” - declară Gheorghe Funar.
4 0 de credincioşi ortodocşi s-au închinat de Bobotează la
icoana de pe zidul pizzeriei“Primăvara”
urmare din pagina 1
Pinâ la reglementarea situaţiei, credincioşii ortodocşi se adună la fiecare slujbă în faţa pizzeriei. Şefa de unitate afirmă că nu au existat conflicte între credincioşi şi obişnuiţii localului, dar nici între preoţi şi lucrătorii pizzeriei. De altfel, chestionaţi, clienţii restaurantului au spus câ le este indiferent ce se întîmplă în exterior atîta timp cil servirea în sală este dintre cele mai bune. Iar credincioşii, deşi deplîng pierderea vechiului lăcaş de cult în favoarea greco-catolicilor, afirmă că frumuseţea slujbelor în aer liber o egalează pe cea din biserică. Totuşi, ei se pronunţă pentru reglementarea cit mai rapidă a situaţiei. La rîndul lor, preoţii s-au străduit să imprime valenţe sacre locului, chiar, dacă acesta este un simplu trotuar. Pe zidul pizzeriei a, fost aşezată o icoană, sub care a fost improvizat altarul.In jur şi-au găsit loc şi celelalte obiecte necesare cultului.
Ghinionul şefei de unitate Rodica Răcean - care remarcă faptu că viitoarea biserică este asociată doar cu pizzeria, fără a fi lua* |n W considerare că imobilul alăturat va avea aceeaşi destinaţie - ese . că magazinul vecinului are o vitrină uriaşă, ce nu permite montarea unei icoane şi face dificilă instalarea altarului. Cu siguranţă Pre0U nu sînt dintre cei mai fericiţi că trebuie să oficieze slujbe religloas ia intrarea unui restaurant, unul dintre preferatele clujenilor.
PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA:luDi-vincri8-16;sîmbăti9-14;lel/faxl9-73-04;SUBRf.DACŢIATL'RDA: O B K r liini-viDeri8-16;tcl/f»i31-43-23;SUBREDACTlADEJ:lnni-vincri8-16;tel/fa»21-60-75.
joi, 7 ianuarie 199 9 ( 7
DynamicNetworkTechnologies
anteneV S A T
Prin noua antena VSÁT din 10 decembrie DNT va oferă conectivitate internet la o viteza de Q mai mare
Informâţii la Tel: 064-420006
S .C . " P e t r o l - A s i g u r a r e - R e a s i g u r a r e
P E T R O A S S A ” C l u j - N a p o c a
str. I.C.Brătianu nn 13, o r g a n iz e a z ă C O N C U R S la data de 18 ia n u a r ie 1999 o ra 1 0 ,0 0 , la s e d iu l so c ie tă ţ ii , p en tru ocu p area urm ătoarelor posturi:
• director d irecţia asigurări de bunuri ş i persoane; ; • ş e f birou m e to d o lo g ie -s ta t is t ic ă ... .Cerinţe:
• studii superioare; |• vîrstă m axim ă 4 0 ani; ■ : ̂ §.• vech im e în asigurări m in im 5 ani.C ei interesaţi sîn t rugaţi să depună o cerere şi
curriculum v itae la serv iciu l personal.R e la ţii su p lim e n ta r e la te le fo n 1 9 3 .4 7 8 sau
192 .034 .
S.C. "MCTAIO CHIMICC” S.fl. ciuj-Napocn |
B -d u l E r o ilo r nr. 2 1 -2 3 .organizează în data de 14 şi 15 ian u arie 1999,, ora 11,00 la sediul său
L IC IT A Ţ IEpentru închirierea unor spaţii comerciale pentru activitate
en-gros şi comerţ cu amănuntul, sedii de firmă,^activităţi financiar-bancare etc.
Spaţiile sînt proprietatea societăţii şi se află la următoarele adrese: . .. -. ■_
\.'Str:A. Vlaicu nr. 25, Bloc V15. :2. Magazin Universal Someş - cartierul Mânăştur.3. Cliibplsocietăţii -str. Brăncuşi nr. 2 (zona Cipariu) ideal
pentru activitate bancară, sediu firmă etc..4. Str. Fabricii nr. 1. ' i r'7 ■ / .5. Str. Fîntînelenr. 7. ; r - : ^6. Str. Traian Vuia nr. 214. ' ■ ;7. B-dul 21 Decembrie nr. 23-25. , V • ’ *8. Âghireş Fabrici - zonă centrală.Persoanele interesate sînt invitate să depună în scris la sediul
societăţii oferta de închiriere pînă în data de 13 ianuarie 1999.Condiţiile de participare şi alte informaţii suplimentare se
pot obţine de la sediul societăţii ori la telefoanele: 064-198.415 şi 064-195.729 (Serviciul Administrativ).
Firmă particulară angajează 1
I N G I N E R V Î N Z Ă R I &în d o m en iu l c o r p u r i lo r d e i lu m in a t ex te r io r.
D acă s în te ţ i d in a m ic , f lex ib il, d o r i ţ i s ă le g a ţi a c t iv i ta te a t e h n ic ă d e c e a c o m e r c ia lă ş i c u n o a ş te ţ i l im b a e n g le z ă /f ra n c e z ă d e p u n e ţi C.V. Ia a d r e s a s t r . D o n a th n r. 1 82 p în ă la d a t a d e 1 4 .0 1 .1 9 9 9 .
S.C.PORCELfilN M fiNUFRCTURERS
an g a jea ză prin C O N C U R S: ,
gestionari (femei)C on d iţii: V U V. - - * 1 ̂ f
1. Studii - minim liceu economic absolvit;2. Vîrstă - maxim 35 ani; . ■3. Véchime în domeniul comercial - . v
minim 3 ani; ; V Í /.• V . ‘ : ■/,4. Să prezinte garanţie materială. . Concursul va avea lo c în data de 8 ia n u a r ie ,
o ra 11 ,00 (m agazin).
Adresa: str. Gheorghe Doja nr. 6 ' Telefon: 196.964.
cu sed iu l în Cluj-Napoca, str. Napoca nr. 2Organizează L IC IT A Ţ IE pentru închirierea a 8
parcele de teren în suprafaţă de 25 mp fiecare, aflate pe m alul stîng al lacului de acumulare Tarniţa cont. Gilăuyjud. Cluj.
Licitaţia se va ţine în ziua de 0 2 .0 3 .1 9 9 9 o ra 10 ,00 la sediul Sucursalei.
La lic ita ţie pot participa num ai sa laria ţi şi pensionari CONEL.
D ocu m en te le lic ita ţie i se obţin de la sed iu l sucursalei, compartimentul patrimoniu contra sum ei de 70 .000 lei, sumă ce reprezintă şi taxa de participare la licitaţie.
In form aţii su p lim en tare se potobţine la telefonul nr. 064/426.166 interior 193.
U .M . 0 1 8 4 8 C îm p ia T u rz iiorgan izează în data de 2 5 .0 1 .1 9 9 9 , o r a 1 0 ,0 0
L IC IT A Ţ IE P U B L IC Ă D E S C H IS Ă F Ă R Ă P R E S E L E C Ţ IE
Obiectul licitaţiei: ' - ■■ \-^A chiziţionarea de ca m e porc iară slăn in a în
carcasă = 5 0 to - - -- A ch iziţionarea de p îine albă sim plă = 122 to.
O fertele se depun pînă la data de 2 2 .0 1 .1 9 9 9 ora10.00 la registratura U.M . 01848 Cîm pia Turzii.
Ofertanţii vor depune odată cu ofertele o listă depreţuri şi scrisoarea de garanţie bancară pentru participarea la licitaţie.
C aietele de sarcini se pot ridica de la U .M . 0 1 8 4 8 începînd cu data de 15.01.1999 contra sum ei de100.000 lei/buc.
R ela ţii la te l. 367699 in t. 185 sau 176 §>si te l. 368265 . ' §.
TRIBUNALUL CLUJP R I N E X E C U T O R U L J U D E C Ă T O R E S C
VINDE LA LICITAŢIE PUBLICĂ
- apartament 5 camere şi dependinţe confort 1 situat în Cluj-Napoca, str. Izlazului nr. 14, ap. 2 9 preţ de strigare 136.000.000 lei.
Participanţii la lic ita ţie vor avea asupra lor 10%
d in preţul de strigare, în numerar.
L icitaţia va avea lo c în data de 1 4 .0 1 .1 9 9 9 , ora
10 , la sed iu l T rib u n alu lu i C luj, cam era 10 ,
E X E C U T O R I JU D E C Ă T O R E ŞT I. .
R e la ţ ii su p lim e n ta r e
la telefon: 192.525; 194.234. |
-Vrei un m ijloc de transport propriu cu bani puţini?- Vrei să faci plinul cu numai 15 .000 lei? - -V rei să traversezi oraşul, în orele de vîrf, m ai repede
decît cu un B M W ?- Vrei siguranţă în exploatare dată de experienţa unei
producţii dc mai multe m ilioane de bucăţi?- Garanţie 18 luni, service şi piese de schim b asigurate
OTNGOI MULAN- P U N C T E D E C O M E R C IA L IZ A R E : * |
- M agazin D A C IA Str. Gh. D oja nr. 2 9 |- SC LATSA II SA Calea Dorobanţilor nr. 120- D A CIA SERVICE Cluj-Feleac Calea Turzii nr. 211
S.C. COMSERVKES.fi. CLUJS tr . M a i a k o v s c h i n r . 5 - 7
, : (fostă I.R.U.C.)execută pentru persoan e f iz ic e ş i ju r id ic e în
con d iţii a van ta joase , urm ătoarele lucrări:- întreţinere ş i reparaţii u tila je fr ig o r ific e de
orice tip;- întreţinere ş i reparaţii c în tare c la s ic e (A M C ) de
orice tip;- co n fec ţii m e ta lic e şi tin ich igerie;- prelucrări prin aşchiere;-b o b in a j . ' -
Comercializează:1. agenţi refrigerenţi; ' ş2 . instalaţii fr ig o r ifice şi d e aer c o n d iţio n a t; =3. scu le şi p ie se d esch im b pentru teh n ica frigului. Informaţii la telJfax 064/435.282; 435.288.
S.C. SOMEŞ S.A. Dej |pune în v în zare aprox. 1 0 0 0 ton e f ie r v e c h i şi
alte d eşeuri m e ta lic e (Pb, C u , A l, in o x e tc .) provenite din d ezm em brarea unor u tila je .
* Relaţii suplimentarela tel/fax: 064/43.36.02.
A veţi p rob lem e financiare?
D o riţi o so luţier a
rapidă?
APELAŢI LA SECTORUL PUBLICITATE AL ZIARULUI NOSTRU!
10 0
• ; - f • __ _ . . . . . m t O W CI.UJ-NAPOCA:luni-vintri8-16;sîmbâti9-l4;tcl/fail9-7J-04;SL'BREDACTIATUUDA:JO I, / ianuarie 1 yyy r L i S f L I L * ! //l/t lunLvineri8-16rtelf«i31-43-B;St'BRF.DACTIADM:lunMineri8-16;lel/lii21-60-75.
A D E V A R U L d e C lu j
.
SC NAPOCA PRESS saanga jează urgent
O V ÎN Z Ă T O R I şi V ÎN ZĂTO ARE ' z ia re , reviste şi cărţi p en tru zona M ăn ăştur
C ererile s e v o r d ep u n e la sed iu l firm ei din P-ţa.Unirii nr.2K
T e le fo n : 1 9 -6 8 -5 8 , orele 8 -1 6 .
organizează CONCURS pentru post de inginer la birou l mecano-energetic. -
CONDIŢII:Specialitate-, electrotehnică sau electromecanică.Vîrstă: 35-45 ani.Vechime minimă 10 ani în activitatea de producţie în
industria constructoare de macini sau conducere a activităţii de întreţinere şi reparaţii în societăţi industriale.
Domiciliul stabil în Cluj.Cunoaşterea unei limbi străine este un avantaj.
Informaţii la biroul personal, Bd. 21 Decembrie nr. 95, telefon 413.858 între orele 8-14.
Societate comercială angajează:1. magazioner-gestionar, cu e x p e r ie n ţă ş i
v ech im e de ce l puţin 3 an i.2 . operatoare calculator-facturare. C E R IN Ţ E :
e x p e r ie n ţ ă , c u n o ş t in ţ e fo a r te b u n e d e con tab ilita te primară şi gestiunea stocu rilor, vîrstă m ax im ă 3 5 ani. 3
I n fo r m a ţ ii la te le fo n 4 1 .4 0 .6 1 . |
PAGINI NAŢIONALEJ
A apărut ediţia 1999 a catalogului Pagini Naţionale.
Cel ntai complet catalog de publicitate din România.
Peste 100.000 de informaţii din toate judeţele
ţârii (adrese, telefoane, priorităţi de afaceri)
structurate pe domenii stricte de activitate,
privind cele mai importante firme din ţară.
N O UOferte ale unor firm e din alte ţări: Austria, Belgia, Elveţia, Italia, Republica Moldova,
SUA, Ungaria dornice să iniţieze acţiuni de colaborare cu parteneri români
Pentru a intra în posesia catalogului Pagini Naţionale ediţia 1999, sau a CD-ROM-ului, precum şi informaţii referitoare la înscrierea în ediţia 2000 sunaţi la tel/fax. 064/195.589; mobil 092511662, B-dul Eroilor 2, cam. 4.
S.C. "M€TMO CHIMIC?' S.A.ClUJ-NDPOCn W
o rg a n izea ză licitaţie prin Serviciu l E xecu tori
Judecătoreşti la data d e 2 1 .0 1 .1 9 9 9 , o r a 1 0 , la cam era 10 a Judecătoriei C lu j-N ap ocă , pentru vînzarea urm ătoarelor bunuri:
1 ) 5 buc. v itrine fr ig o r ifice - -
2 ) 5 buc. m e se b irou ?
3 ) 144 buc. cărucioare pentru m arfa v £
4 ) 27 buc. taste ca lcu la toare şi altele d in D osarul E xecu ţion al nr. 6 4 9 /1 9 9 7 .
German Pharmaceutical Companyis looking for
M E D I C A L R E P R E S E N T A T I V E
for CLUJ geographic areaan o p e n -m in d person for fu ll tim e
> em p lo y m en t
to b e r e sp o n s ib le for ou r products p rom otion .
The candidates m ust have university degrec in m edicine or pharmacy, be an energetic person, be fluent in E nglish (German languáge is an advantage), have a clean driving license, belovv to 35 years, prepared totravel intensively.
We o fier an attractive package and com pany car.
We expect to récéivé by m ail your CV, an application lettcr and a recent photo no later than I 5 J a n u a r y I 9 9 9 , ®
MOBILIER MODERN LA COMANDA• Camere de zi• Bucătării
■ 8•Dormitoare §• Birouri personalizate f
D in s to c v indem m o b ilier pentru garsoniere,5 .0 0 0 .0 0 0 le i - preţ p rom oţion a l.
Telefon: 199.270 sa u 190.836.
I N T E R N A T I O N A L C O M P U T E R S C H 0 0 LSocietate rom âno-suedeză
A vize M ENnr. 1576/95(2905/98 Organizează următoarele CURSURI: , <
• O perator ca lcu la tor ;• P rogram ator ca lcu la tor• C ontabilitate teoretică şi pc calculator• L im bi străine• Secretariat
Ţlata în rate; Suport de curs; Practică gratuită Ofertă specială pentru elevi, studenţi, şomeri. INFORMAŢII: B-dul Eroilor nr. 2, cam. 6,
tel. 196529,430345, între orele 9-20.
S.C. MECANICA MARIUS S.A.CLU J-N A PO C A , B-du! M uncii nr. 10 Tel.: 0 6 4 -4 1 5 .0 6 6 ; Fax: 4 1 5 .0 6 7 .
Î N C H I R I A Z Ă S P A Ţ II P E N T R U :■ b ir o u r i■ d e p o z ite■ a c t iv ită ţ i d e p r o d u c ţ ie
I n fo r m a ţii su p lim e n ta re |la te le fo n nr. 0 6 4 -4 1 5 .5 6 7 . £
FID AS-REAL 2 0 0 0 IEFTINE Ş l BUNE !4% MAŞINI DE SPĂLAT, <***?“
FRIGIDERE, CONGELATOARE, ^TELEVIZOARE COLOR etc.?
Garanţie 1 ANI şi în RATEI OFERTĂ SENZAŢIONALĂ!UN TV COLOR GRATUIT!Până la 31 ian.l Relaţii la magazinola din:Bdul 21 Dec. 150 sau Str. Primă
verii 1, Tel: 435171,435195ADEVĂRATA CALITATE GERMANĂ!
Societate f comercială
angajează contabil autorizatcu program d e lucru de 8 ore. /I n fo r m a ţ ii 4 1 5 .6 5 9 .
MATRIMONIALE• Domn 49 ani Iară obligaţii,
situaţie materială bună, doresc cunoştinţă cu doamnă serioasă fără obligaţii, vîrstă 40-50 ani, pentru prietenie, căsătorie. CP 1185 OP 1, Cluj-Napoca. (340621)
VÎNZĂRICUMPĂRĂRI
• Vînd mobilier de birou (birouri, rafturi, dulapuri etc.) Ia preţ redus. Tel. 094- 86-59-39. (425795)
a g e N t ia d e p u b l ic it a t e9
CE
oferă tuturor persoanelor juridice servicii de publicitate şi campanii promoţionale
în presa locală şi centralăm a i s im p lu
n u se p o a te
ADEVĂRUL d e Cluj,str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04
• Vînd teren la 150 metri de Calea Turzii. Suprafaţa 700 mp, autorizaţie de construcţie. Telefon <394-31-19-37. (312345)
• Vînd grădină 1460 mp, pe str. între Lacuri, nr. 26A. Tel. 094-69-77-72 sau 094-88-68-86. 312384)
• Vînd casă în cartierul Someşeni, urgent, str. Av, Traian Dîrjan nr. 5. Tel. 094-82-01-14. Preţ negociabil. (340626)
'• Vînd casă şi teren la Răscruci, poziţie centrală. Tel. 41-39-81. (312368)
Vînd casă', trei camere confort, pivniţă, anexa, garaj metalic, pomi, suprafaţa 800 mp, preţ 75.000 DM negociabil, pe Eftimie Murgu nr. 7. (340624)• Vînd urgent apartament două
camere în Mănăştur, etaj III, str. Tăşnad. Informaţii la tel. 42-58- 80 după ora 16. (340627)
• Vînd casă în Aiud judeţul Alba sau schimb cu apartament în Cluj. Tel. 092-21-46-45. (425839), • , ’ ..
• Vînd apartament trei camere str. Năsăud. Tel. 41-00-60. (425847) V • i v
• Cumpăr garsonieră confort II în Gheorgheni sau Mărăşfi. Telefon 40-42-67. (312414)
• Vînd Dacia 1310, 0 km. Telefon 16-72-61,19-14- 45,092-34-59-90. (312353)
• Vînd VW Golf III, 1993,68500 km, 11900 DM şi Peugeot 405,1994, Í2900 DM. Tel. 094-50-12-98.
PURI I C ITATF CLUJ-NAPOCA: luni-vincri 8-16; símbáti 9-14; lel/fax 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA: J0 | 7 i a n u a r i e 1 9 9 9 ( Qd e C I U J T £ lcni-vincri8-16;lel/fiii31-43-23;SUHREDACŢIAPEJ:Icni-vincri8-16;lel/fai21-^0-75. V I .
S im ţ iţ i că n u m a i p u t e ţ i t ră i
în a ce a stă lu m e în c o n tin u ă
m iş c a re ? / ■
In fo r m a ţiile p e c a r e le g ă s iţi în p a g in ile z ia r u lu i n o s t r u v ă p o t s a lv a !
}
• Vînd Dacia 1990. Informaţii str. Parîng nr. 11 ap.,45 după ora 16. (340619)
• Vînd BMW 318IS an 1995, gri metalizat, impecabil, înmatriculat persoană fizică. Tel. 092-55-56-55. (312320)
ÎNCHIRIERI• Dau în chirie spaţiu
ultracentral 22 mp pentru magazin sau birou. Informaţii la tel. 41-17-27 între orele 9-17. (425844)
• Dau în chirie apartament central. Tel. 094-23-95-69. (340607)
• Dau în chirie casă. Tel. 18- 49-16. (425794)
DIVERSE
*
• Angajăm 2 strungari, 2 frezori, 2. lăcătuşi mecanici şi un CTC-ist, limită de vîrstă 35 ani. Tel . 43-60- 11. (340574)
• SC SM Paniro SA B- dul N. Titulescu nr. 2, angajează şofer-merceolog. Informaţii tel. 15-50-00 int. 456. (425850)
• Firma “Elendoris” angajează femei specializate în domeniul carmangerie, măţărie, bărbaţi măcelari- vînzători şi mecanici de întreţinere. Preselecţia va avea loc la sediul firmei “Cuptorul Fermecat” str. Croitorilor nr. 9 vineri orele 14-16.. (425855)• Transport marfa 1,5 tone.
Tel. 19-92-03; 094-80-28-24. (340609)
• Consiliul de Administraţie al S.C. Agromec Mihai ViteazuS.A. convoacă Adunarea Generală a Acţionarilor pe data de 12.01.1999, ora 10, la sediul societăţii, cu următoarea ordine de zi: 1. Modificarea capitalului social; 2. Schimbarea Consiliului de Administraţie. Acţionarii pot participa direct cu buletinul de identitate sau procură conform
_ legii. Dacă Adunarea Generală a Acţionarilor este nestatutară la prima convocare următoarea dată de convocare va fi pe 14.01.1999, ora 10. (4670292)
• Firmă producătoare de mobilier angajează inginer pentru proiectare. Relaţii la telefon 092-534.936.
• Angajăm vînzâtori(oare) pentru magazin de came şi produse din came, cu experienţă în domeniu şi operator calculator. Tel. 26-52-60; 26-52- 61; 26-52-62. (425805) •
• SC Melior angajează paznici. Tel. 41-46-21 str. L. Rebreanu nr. 9. (425849)
• Angajăm distribuitor marfa, salar atractiv, carte de muncă, vîrstă maximă 40 de ani. Tel. 43-20-46. (312403)
• Caut menajeră. Tel. 43-06- 44. (312401)
• Dosar penal 6306/12 ianuarie 1999 prestaţie tabulară reclamant Taar Ghizela cu Deac Constantin. (425840)
• Se citează numiţii Moiş Delia, Moiş Augustin şi Moiş Minodora, toţi cu domiciliul în Cluj-Napoca str. Mehedinţi nr. 37 bl. F9 ap. 9 pe data de 13 ianuarie 1999, la Tribunalul Cluj str. Dorobanţilor nr. 2 sala 160, ora 8, în proces cu Pascu Maria în dosarul nr. 7297/ 1998 avînd ca obiect împrumut nerestituit, în caz de neprezentare se judecă în liftsă. (425852)
PIERDERI• Pierdut legitimaţie RATUC
pe numele Sima Maria. O declar nulă. (340617) '
• Pierdut carnet de student pe numele Zăgrean Camelia. îl declar nul. (340628)
• Pierdut legitimaţie de servici pe numele Corojan Ana Maria. O declar nulă. (340629)
• Pierdut legitimaţie eliberată la concursul de admitere de către Facultatea Biotehnologii Bucureşti, pe numele Puşcaş Loredana. O . declar nulă;(312411) •.
• Toth loan pierdut contract de închiriere Dais. îl declar nul.(340631)
• Pierdut carnet de student pe numele Sas Mirela. îl declar nul. (340637)
• \Pierdut legitimaţie de călătorie student pe numele lancău Cristina Doina. O declar nulă. (340623)
• Pierdut carnet de student pe numele Laura Elena Runceanu. îl declar nul. (425842)
• SC Stegar SRL pierdut bloc de avize de însoţire marfa cu nr. 2278901-2278950. Se declară nul. (425838)
• Pierdut cîine lup talie mare. Găsitorul va fi recompensat. Tel. 064-43-23-61. (425843) '
• Pierdut mobil Nokia 6110 în Mănăştur sau Zorilor, inutilizabil în ţară. Ofer recompensă mare. Tel. 19-35-97. (312402) ■
• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Horvat Nicolae. O declar nulă. (312406)
• Pierdut carnet şi legitimaţie de student pe numele Iliuţă Elena-Roxana. Le declar nule.(312412)
• Pierdut carnet de student, legitimaţie călătorie şi bibliotecă, legitimaţie RATUC, pe numele Vlad Alexandra Ştefania. Le declar nule. (312413)
• Pierdut la 31.12. cîine Lup. Găsitorului recompensă. Tel. 43- 76-87. (312416) '
DECESE COMEMORĂRI• Au trecut 6 săptămîni
de lacrimi şi durere după trecerea în nefiinţă a celui ce a fost cel mai bun soţ, tată şi bunic comandor (r) veteran de război GHIRCA IOAN, a cărui amintire va trăi veşnic în sufletele noastre. Comemorarea va avea loc simbătă 9 ianuarie, ora 11, la Catedrala ortodoxă. Familia. (425824)
• Anunţăm cu durere încetarea din viaţă a iubitului nostru DÓRIFT TODORAN, avocat.Înmormîntarea va avea loc vineri 8 ianuarie 1999, ora 13 de Ia Capela Mare a Cimitirului Central.Familia. (340632)
• Cu adîncă durere amintim încetarea din viaţă a scumpei noastre bunici şi soacre ONOE SABINA, decedată în data de 5. I. 1999. înhumarea va avea loc în ziua de 8. 1. 1999, la ora 11, la Cimitirul central. Radu, Adela, Dochiţa, Vlad. (425854) "
• Ieri, 6 ianuarie, s-a stins din viaţă scumpa mea soţie, DEMIAN PARASCHIVA, mamă minunată şi dragă a fiului meu Călin şi a norei Corina. Te vom păstra în suflet şi te vom plînge toată viaţa. Înmormîntarea va avea loc vineri, 8 ianuarie 1999, de la Capela Nouă a Cimitirului Mănăştur, Ia orele, 12. Soţul Demian Ştefan, fiul Călin şi nora Corina. (312419)
* Dragă noastră naşă, vei rămîne veşnic în amintirea noastră ca fiind un .suflet minunat.- FamiliaArdeleanu. (312420)
• , Sîntem alături de prietena noastră Adela Zoicaş la marea durere pricinuită de moartea tatălui drag. Sincere condoleanţe. Familia Opre Horea. (340620)
• Ne alăturăm durerii mătuşii Valy şi verişoarei Adela la trecerea în eternitate a celui ce a fost unchiul ZOICAŞ VASILE. Dumnezeu să-l odihnească- n pace! Viorel, Livia, Ciprian. (340622)
• Cu profund regret ne luăm rămas bun, de Ia un prieten drag, cel care a fost dr. DORIFT TODORAN, om de înaltă ţintită civică şi omenie, un neobosit luptător pentru dreptate, iubit şi stimat de toţi cei care l-au cunoscut, împărtăşim . durerea doamnei Doina şi a fiicei Manuéla. Sincerecondoleanţe . familiei. Odihnească-se în pace. Familia Colonel (r) Vasile Cristea. (340639) '
• Sîntem alături de colegele noastre Eugenia şi Marinela la marea durere pricinuită de decesul tatălui drag. Colectivul Serviciului Financiar-Contabilitate. (425851)
* Sincere condoleanţe şi întreaga . noastră compasiune familiei UngUreanu Petre la trecerea în nefiinţă a mamei lor dragi. Familia Lazăr Viorel. (425856)
* Sîntem alături de colegul nostru, prof. univ. dr. Petru Blaga, în clipele grele pricinuite de moartea mamei sale. Membrii Catedrei de Calcul Numeric şi Statistic, Facultatea de Matematică şi Informatică, Universitatea “Babeş- Bolyai” Cluj-Napoca. (312398)
* Sîntem alături de doamna profesoară Ivan Floarea şi colega noastră Iyan Maria, în aceste momente dureroase, pricinuite de moartea tatălui şi bunicului^ drag. Colectivul clasei a VHI-a F Şcoala nr. 1. (312399)
• Sîntem alături de colega noastră Matyas Magdalena, în durerea pricinuită de moartea soăcrei sale. Sectorul Financiar Contabil, SC Flacăra SA Cluj. (312410)
• Asociaţia de locatari, str. Horea nr. 67-73 transmite, sincerecondoleanţe familiei M ureşan,; îri durerea pricinuită de moartea soţului şi tatălui drag. (312415)
Lacrimi amare de durere şi multe flori pe mormîntul naşului nostru drag SANDU POP, iar adoratei sale soţii Nuţi verişoara şi mătuşa noastră cuvinte de mîngîiere. Familia Bacalu. (340618) -
> Nimic din frumuseţile acestei vieţi nu poate mîngîia sufletele noastre, acum cînd s-au scurs 6 săptămîni de la despărţirea de dragul nostru soţ, tată, socru şi bunic, VASILE MUREŞAN (MURI), care ne-a părăsit fulgerător. Ne vom aminti mereu de sprijinul şi dragostea ta şi te vom purta mereu în sufletele noastre triste şi neconsolate. Parastasul de pomenire va avea loc duminică, 10 ianuarie 1999 la Biserica din Cordoş. Dumnezeu să te odihnească în pacev Soţia Maria, fiul Mircea, noră Livia şi nepotul Mihai. (340570)
• La un sfert de veac de la dureroasa despărţire de bunul nostru soţ şi tată, PAVEL IANCU, îi aducem, mereu nemîngîiaţi, un pios omagiu. Familia.' (340625)
• Se împlinesc 24 ani şi respectiv 14 ani de- la trecerea în nefiinţă a scumpilor noştri părinţi NECHITA GAVRIL şi NÁSTASIA. Pomenirea la Biserica din satul Băbuţiu, duminică, 10.01.1999. Dumnezeu să-i odihnească în pace. Familia. (340633)
• Cu multă durere anunţăm trecerea unui an de la dispariţia dintre cei vii a scumpului nostru tată, socru şi bunic NEMEŞ IOAN. Parastasul se va ţine duminică în satul Băbuţiu. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Mihai cu familia. (340634)
• S-a scurs un an de la dureroasa dispariţie de dragul nostru LUNG AUREL, născut în Cubleşul Somcşan. Sufletul lui bun, va fi totdeauna alături de noi. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Sora Lucreţia, nepotul Mirel şi cumnatul Nichie. (340638)
• .■ Incredibil “daradevărat” că. azi se împlinesc 3 ani de cînd neam despărţit de scumpul nostru soţ, tată, socru şi bunic col. (r) ŢALA GHEORGHE. Gîndul nostru a fost mereu la tine, rugîndu-1 pe Dumnezeu să te odihnească în pace şi să te primească în împărăţia Cerurilor. în veci nemîngîiaţi soţia şi fiul Mircea cu familia. (425796)
• Astăzi 7 ianuarie se împlinesc 6 luni de cînd ne- a părăsit pentru totdeauna buna noastră mamă, soacră şi bunică NASTASIA’ MOLDOVAN, . din Cojocna. Amintirea ei va rămîne vie în sufletele noastre. Să-i fie ţărîna uşoară. Familia. (425807).
• Se împlinesc .în 7 ianuarie, 7 ani de la dureroasa despărţire de buna noastră soţie, mamă, soacră şi bunică, VIORICA GÂRBICEAN din Apâhida. Fie-i ţărîna uşoară! Familia îndurerată. (312388)
• Au trecut şase săptămîni de tristeţe, lacrimi şi dor de cînd l-am condus pe ultimul drum pe iubitul nostru soţ şi tată, ec. D U M I T R E S C U NICOLAIE. Parastasul va avea loc duminică, 10 ianuarie 1999, ora 12, la Biserica “Sf. Dumitru”, cartierul Gheorgheni. De-a pururi vei rămîne viu, în sufletele noastre. Dumnezeu să te odihnească în pace, suflet bun. Familia îndoliată, Aurica, Nicoleta şi Tudor. (312407)• Un cald şi pios omagiu odată'
cu veşnica pomenire ce aducem la împlinirea unui an de la despărţirea de iubitul nostru tată şi bunic, preot MARINA IOAN şi la 15 ani de la plecarea dintre noi a iubitei noastre mame şi bunică învăţătoare MARINA CORNELIA. Parastasul va avea loc la Biserica Minoriţi din Cluj în 09.01.1999, ora M. Dumnezeu să-i odihnească în pace. Copii Neli şi Vasile cu familiile. (340559)
• Mulţumim tuturor celor care au fost alături de noi lă marca durere pricinuită de pierderea dragului nostru soţ, tată, fiu, ISPAS VASILE. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia îndurerată. (312408)
- * Mulţumim colegilor şi prietenilor din cadrul Direcţiei ControluluiFinanciar de Stat a Judeţului Cluj pentru sprijinul acordat in momentele grele pricinuite de pierderea dragului nostru soţ şi tată, ISPAS VASILE. Familiaîndurerată. (312409)
* Mulţumim din inimă tu turor rudelor,cunoştinţelor, prietenilor şi vecinilor, care au fost alături de noi în clipele deosebit de grele cauzate de pierderea celui care a fost dragul nostru soţ, tată, .bunic, ing. HOFFER GAVRIL. Înmormîntarea a avut. loc la data de 4 ianuarie 1999 în comuna Heanda, jud. Sălaj. Familia îndurerată. (312417)
I*. Pentru a vâ asigura în continuare un abonament la ziarul A D E V Ă R U Lvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr. 16. ŰW C lu j
Miron Cozma se declară gata să preia Compania Huilei, dar nu exclude nici varianta venirii la Bucureşti
Miron Cozma, liderul minerilor din Valea Jiului, se declară dispus să preia întreaga Companie Naţională a Huilei, dacă Parlamentul ar da o lege prin care datoriile acesteia ar fi şterse, iar noul proprietar ar beneficia de subvenţii şi dccrcdite avantajoase.
Intr-un interviu acordat, ieri, Cozma a afirmat că lc-a cerut ortacilor să lucreze astfel incit exploatarea să poată fi redeschisă cu noi forţe, atunci cînd partidele de stingă vor reveni la putere. Liderul minerilor nu 'exclude nici varianta venirii la Bucureşti, afirraînd că deplasarea poate fi pregătită în două- trei zile.
Rep.: Le-aţi cerut ortacilor să reziste pinâ la viitoarele alegeri, cînd- spuneaţi dumneavoastră - puterea oolitică se va schimba. Ce înţelegeţi prin această rezistenţă? Vă gîndiţi a o grevă îndelungată, precum cea . minerilor britanici sau la alte orme de protest? *
M.C: Nu, cu m-ain referit la a rezista n sensul dc a menţine capacităţile de-
oroductic existente. Odată cu schimbarea sistemului - pentru câ mic îmi este clar că va fi o “schimbare a schimbării” şi -că stingă va cîştiga alegerile - vor fi puse'în aplicare programe carc vor prevedea noi locuri dc muncă. în consecinţă, noi trebuie să rezistăm cu actualele locuri dc muncă, să Ic ţinem funcţionale, să nu Ic închidem.
O mină nu se închide aşa cum spune Berceanu, dc azi pc mîinc, ci sînt necesare lucrări în timp, carc presupun costuri ridicate. O mină se poate închide chiar dacă nu vrem noi. Sapi pînă la un punct, cît ai fonduri, după aceea, dacă nu sc Tace nici o investiţie, ai mnrit în punclul acela. Asta înseamnă să rezistăm, să păstrăm posibilitatea dc a face alic deschideri. Minerul ştie cc înseamnă asta, adică să îşi pregătească locurile dc muncă dc aşa manieră, incit, dacă sc va pune problema dc a angaja forţă de muncă nouă, să avem unde să
o asimilăm.Rep.: Aveţi vreo garanţie că, dacă
vor veni la putere, partidele de stînga îşi vor respecta promisiunile de a crea noi locuri dc muncă în minerit?
M.C: Nu avem nici o garanţie. Dar avem experienţa unei colaborări mai bune cu PDSR-ul dccît cu actuala putere, adică PDSR-ul nu nc-a închis nici o capacitate minieră.
Rcp.'. Dar dacă, totuşi, în timpul în carc le-aţi cerut minerilor să reziste, programul guvernamental de restructurare va continua şi mai multe capacităţi dc producţie vor fi închise?
M.C: V-aş ruga să reţineţi un lucru, . pentru că sînteţi, presă şi informaţi: Berceanu c un timpit! O mină nu sc
. închide într-o zi, două. Poate să dureze cîteva Iutii, ba chiar un an. Minele nu sc închid, sc conservă.
Rep.: V-a transmis cineva că, de mîinc, mina sc închide, pur şi simplu? Asta e problema?
'M.C: Da, Berceanu a declarat, la întîlnirea cu liderii de sindicat, că minele Dîlja şi Bărbăteni se închid. Mina Bărbăteni la această oră e ca o casă nouă, nu mai chcltuie nimic. Eu pot să dau dc acolo cărbune, pînă în 2002, fără să mai dau bani.
Rep.: Atunci de ce nu sînteţi de acord să preluaţi în administrare chiar dumneavoastră, minerii, aceste exploatări, aşa cum a propus ministrul Berceanu?
M.C.: M-am gîndit la această posibilitate, dar nu mă hazardez. Trebuie să iau toate lucrurile în calcul... ' Rep.: Cum ar fi?...
M.C: Eu trebuie să am garanţia Parlamentului, ca for legislativ, câ sînt exonerat dc toate datoriile acumulate în trecut. Doar promisiunea lui Berceanu nu-mi ajunge. A doua chestiune: banii pentru disponibilizări, pentru 21.000 dc oameni, să-i am într-un cont în bancă.
Trei: să primim o subvenţie, pe o anumită perioadă. Dc asemenea, să
primim bani pentru închiderea unor capacităţi de producţie, pentru că - dacă vreau să fac mina eficientă - trebuie să închid nişte capacităţi.
Echipamentele pentru rctehnologizarc trebuie să fie scutite dc taxe vamale şi, iu în ultimul rînd; să mi sc dea un credit ţuvemamcntal pc termen lung, cu o icrioadâ dc graţie, ca să got să-mi lcschid o piaţă.
în aceste condiţii, cu, Miron Cozma, nginer minier, sînt dc acord să preiau oată Compania Naţională a Huilei.
Rep.: Cele mai multe dintre aceste eondiţii au fost deja enunţate de râtre ministrul Berceanu. Atunci :are e problema?
M.C: Berceanu nu e legea în statul icesta. Dacă eu obţin în Parlament o ege cu toate facilităţile de care /orbeam, adică la urmă, o lege dc ireluare a Companiei Naţionale a. iuilei, problema se vede altfel.
Rep.: Pînă atunci, cum va continua irotestul?
M.C.: Va merge aşa, în continuare, lînă la soluţionarea cererilor noastre.
Rep.: Aveţi un fond de grevă, din are oamenii să poată fi plătiţi, în azul unei greve îndelungate?' M.C: Nu. ,
Rep.: Atunci cum vor rezista ei? M.C: Aţi auzit: sînt de acord să stea
fără salarii şi un an de zile.Rep.: Asta o spun acum, dar ce se
va întîmpla după ce îşi vor fi terminat proviziile?
M.C.: Vom vedea. Ei aşa au spus, stau în grevă atît cît vor. Asta e problema lor. Eu nu pot să-i ţin în grevă, ei stau. Deciziile importante ei le iau. Dacă mîine vor să sc retragă, se retrag.
Rep.: Mai rămîne valabilă intenţia de a veni la Bucureşti? ' -
M. C: Dacă nu rezolvăm problemele, e clar câ asta ne e dorinţa.
Rep.: Cum veţi pregăti o eventuală deplasare?
M.C.: E bine spiis. O astfel de ' deplasare trebuie pregătită. Ne gîndim, avem soluţii. - j
Rep.: Cit ar dura pregătirile? A/.C.’.Vreo două-trei zile.
(Interviu realizat de Gabi CHIRI AC şi Ovidiu NAHOI)
Senatorul Viorel I Cataramă j
promite minerilor sprijin pentru I reeşalonarea i
datoriilor şi I anularea1
penalităţilor J aferente j
*1
Senatorul PNL Viorel Cataramă, preşedintele Comisiei Economice a Senatului, a prezentat, ieri, liderilor minerilor şi autorităţilor locale din Valea Jiului, o iniţiativă legislativă privind reeşalonarea pe termen de cinci ani a datoriilor din toată economia naţională şi anularea penalităţilor. Propunerea senatorului Cataramă a fost primită favorabil dc toate părţile participante la întîlnire, respectiv conducerea Companiei Naţionale a Huilei (CNH) Petroşani, a Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului (LSMVJ), precum şi reprezentanţi ai Prefecturii Hunedoara. Membrii comisiei senatoriale prezenţi la Petroşani i-âu anunţat pe liderii minerilor şi pe directorii CNH că industria minieră va primi, prin bugetul pe 1999, 1.000 de miliarde de Ici pentru continuarea programului de închidere şi conservare a unor exploatări nercnţabile.
I
10) joi, 7 ianuarie 1997 CONTROVERSE
Politicienii comentează intenţia lui Miron Cozma de a prelua în Oaza unei legi speciale Compania Naţională a Huilei
U dcrut minorilor din Valea Jiului, Miron Cozma; a declarat că m inerii s in t d is p u ş i să p re ia C o m p a n ia Naţională a Huilei dacă P arlam entu l- a r da o leg e p rin care d a to r iile a c e s te ia ar fi ş t e r s e , Ia r n o u l proprietar ar beneficia de su b ven ţii ş i do credite avantajoase:
Prezentăm declaraţiile p e această tem ă acordate agenţiei MEDIAFAX de către lideri politici:
• Prim-vicepreşedintele ApR Mircea C oşea a declarat că 'm ăsura preluării minelor.de către sindicatele minerilor şi ştergerea datoriilor exploatărilor miniere “este foarte bună". Coşea a apreciat, însă, că solicitarea lui Miron Cozma, prin care, după preluarea minelor, ar trebui să primească de la Guvern subven ţii şi credite în condiţii
au nici un studiu de fezabilitate sau o _ ofertă concretă în acest sens. Liderul 'PA R a declarat că va face un apel către
Miron Cozma şi Radu Berceanu de a înceta cu glumele şi de a încerca.să. rezolve problemele în mod serios.
• Deputatul PD Alexandru S a ssu a declarat că nu e s te posibil s ă seaccepte subvenţionarea întregii activităţi din Valea Jiului, întrucît 'principala problemă este tocmai cea a resurselor pentru a c e s te subvenţii şi nu a proprietarului minelor. Sassu a spus câ, din acest motiv, nu este posibilă nici ştergerea datoriilor acestor mine.
• Mircea Ciumara, deputat PNŢCD, fost ministru al Industriei, consideră că între mineri şi Executiv poate fi realizat un acord tehnic în baza căruia să fie
elaborat un proiect'legislativ ce va fi dezbătut în Parlament. Acordul tehnic ar trebui negociat de către reprezentanţii Ministerului Industriei, FPS, Ministerului Finanţelor şi ai MMPS, a precizat Ciumara, adăugind că ideea lui Miron Cozma se poate discuta la nivelul G uvernului. D epu ta tu l PNŢCD apreciază că liderul minerilor este "plin de bune intenţii", dar, fiindcă ‘nu este nici finanţist, nici economist", a lansat o propunere care, în actuala ei formă, este “simplistă şi nerealistă". Mircea Ciumara a mai arătat că în Sl/A 30% din cap ita lu l din m inerif aparţine sindicatelor minerilor,' existînd companii - unde, pe lîngă alţi acţionari, sindicatul minerilor este acţionarul principal. El spune însă că dimensiunea facilităţilor şi trecerea Companiei Naţionale a Huilei sub au to rita tea 'S ind icatu lu i minerilor trebuie mai întîi negociate de grevişti cu Executivul, legea urmînd să rezulte în bâza concluziilor acestor' discuţii. . -
avantajoase, nu poate fi luată în calcul. “Dacă nu renunţăm la sistem ul de subvenţii pentru minerit, n-am făcut nimic”, a spus Coşea. El a arătat câ tre c e re a m inelor în p ro p rie ta tea minerilor a r reprezenta pentru aceştia o motivare foarte serioasă şi chiar o nouă formă de privatizare a societăţilor comerciale nerentabile.
• Fostul premier Nicolae Vâcăroiu (PD SR ) e s te scep tic în privinţa posib ilităţii preluării C om paniei Naţionale a Huilei de către mineri şi consideră că propunerea făcută iniţial lui Mjron Cozma de către ministrul Industriei, Radu Berceanu, are scopul de a-l a trage într-o cursă. Nicolae Vâcăroiu a declarat că o eventuală
preluare a minelor de către mineri nu se poate face decît printr-o lege care să specifice c lar în ce fel vor fi exploatate zăcăm in te le , care prin. Constituţie, fac parte din domeniul, public. Fostul premier a mai adăugat că cei care vor prelua minele nu vor putea primi sub nici o formă subvenţii sau credite preferenţiale din partea statului. .' ■
• P reşed in te le PAR, V arujan Vosganian, consideră că posibilitatea ca minerii, rep rezen ta ţi .de Miron Coz/na, să preia în exploatare minele Companiei Naţionale a Huilei, este „o glumă", care “în trece orice limită”, deoarece nimeni nu poate primi ceva gratuit de la stat şi să mai ceară şi „cadouri" sub formă de credite şi subvenţii. Varujan Vosganian a mai declarat că nici propunerea iniţială a lui Radu Berceanu nu poate fi luată în serios atît timp cît minerii nu sînt organizaţi într-o asociaţie lucrativă şi nu
Posibilitatea ca exploatările miniere să fie preluate de către mineri este p rev ăzu tă în forma modificată a
.O rd o n an ţe i 22/1997, aprobată de
. Guvern la sfîrşitul anului trecut, dar de această posibilitate pot beneficia doar minerii rămaşi fără locuri de muncă, după oprirea activităţii unor exploatări. Aceştia vor putea concesiona gratuit şi fără datorii exploatările miniere, urmînd ca p lăţile com pensatorii să fie transferate direct în contul societăţii înfiinţate de către mineri pentru a
; concesiona mina şi să servească drept capital social. Potrivit Ordonanţei, statul va asigura, în continuare, subvenţii pentru producţia de minereu, întrucît sumele de care vor dispune minerii disponibilizaţi vor fi insuficiente pentru a acoperi toate cheltuielile. Pe baza aces te i ordonanţe, ministrul Radu Berceanu a propus sindicatelor miniere din Valea Jiului să preia exploatările care ar trebui închise. . ; :
a d e v ă r u lde C»U|
B U R S A D E V A L O R I B U C U R E Ş T Iburse-f in a n t e -b á n c í joi, 7 ianuarie 1999 w
• l5n>b
6 i a n u a r i e 1 9 9 9D .n m d r» » o c i» b t» I VH I P m w d . I V a r I M ix . I Min. | H r . n l .
Informaţiile referitoare la Bursa de Valori Bucureşti si la P iaţa de valori mobiliare RASDAQ provin de la &C. INTERDEALER CAPITAL INVEST SATeL 433212.;
Cursuri pe piaţa valutară anunţate de B N R in data de 6 .0 1.19 9 9D E N U M I R E A V A L U T E I
S H IL IN G A U S T R IA
D O L A R A U ST R A L IA
FR A N C B E L G IA
D O L A R CANADA
F R A N C E L V E Ţ I A
M ARCA G E R M A N A
C O R O A N A D A N EM A RC A
P E S E T A S SPA N IA
M ARCA F IN L A N D E Z A
FR A N C FR A N ŢA
L IR A S T E R L IN A
L IR Ă IT A LIA
YEN JA P O N IA
G U L D E N O L A N D A
C O R O A N E N O R V E G IA
E S C U D O S P O R T U G H E Z
C O R O A N E S U E D I A
DO LA R SUA
E U R O
D S T
1 g A U R ( p r e ţ t n Ie i)
CURSUL IN LEI
9 5 6 ,0 0
6 9 6 9 ,0 0
3 2 6 ,0 0
7 4 1 1 ,0 0
8 1 5 6 ,0 0
6 7 2 6 ,0 0
1 7 6 5 ,0 0
7 9 ,0 6
22 12,0 0
2 0 0 5 ,0 0
1 8 5 5 7 ,0 0
6,79
100 ,04
5 9 6 9 ,0 0
1 5 0 3 ,0 0
65 ,61
1 4 1 0 ,0 0
i î 1 9 2 ,0 0
13X 54,00
1 5 8 5 1 ,0 0
1 0 3 3 2 5 ,0 0
Cursuri la casele de schimb valutar din Cluj-Napoca în data de 6 .0 1.19 9 9
VALUTA CUMPĂRARE VÎNZARE
$ SUA
DM
1 1 .0 0 0 1 1 .2 0 0
6 .4 5 0 6.750
Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci
cu activitate în judeţul Cluj, la depozitele în lei
- persoane fizice %
Banca la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 Iun!
2 noiembrie - Curtea Supremă de Justiţie a început judecarea procesului revoluţiei de la Cluj, în care şase persoane cu funcţii de conducere pe linie politică şi militară în decembrie 1989 sînt acuzate că au provocat moartea a 26 de oameni şi rănirea a altor 52.
- Marinarii de pe fregata “Eustaţiu Sebastian" au fost condamnaţi, de către Curtea Militară de Apel, la pedepse cuprinse între doi şi cinci ani de închisoare , pentru că au introdus ilegal, în Rom ânia, 1.800 de baxuri de ţigări A ssos, procurate din Grecia în timpul unei aplicaţii NATO.
9 noiembrie - Procurorii militari au-descoperit că teroristul llici Ramirez Sanchez, cunoscut sub numele de Cartos sau Şacalul, are un cont operabil într-o bancă din România.
11 noiembrie - Fostul director al Sucursalei . Băncii Comerciale Române din Bucureşti, alţi patru
angajaţi ai băncii şi doi administratori de firme au fost reţinuţi de poliţişti, în legătură cu obţinerea ilegală a unui credit în valoare de 1,2 miliarde de lei.
17 noiembrie - A sasinul studentei Elena Nedelea a fost prins de poliţiştii bucureşteni, în faţa cărora a recunoscut că a ucis-o pe tînără, a secţionat-o, iar părţile trupului le-a aruncat pe două terenuri virane din Capitală.
- Expertiza contabilă, efectuată de specialiştii plătiţi de Gábriel Bivolaru, a fost transmisă Parchetului Curţii Supreme de Justiţie şi confirmă fraudarea Băncii Române pentru Dezvolatre, de către deputatul PDSR, în perioada 1994-1996, cu 70 de miliarde de lei, sumă reactualizată la 250 de miliarde de lei, acest act fiind ultimul document necesar procurorilor finalizării anchetei în acest dosar. '
- Şeful Regionalei vamale Giurgiu, llie Cîrcei, denunţat de cinci subalterni că le-a cerut mită între 1.000 şi 2.500 de dolari, pentru a-şi păstra posturile, a fost invitat la Parchet, unde timp de cinci ore a fost audiat în legătură cu acuzaţiile ce i s e aduc.
19 noiembrie - Judecătorii militari au hotărît să emită un mandat de arestare pentru Vasile lanul, fostul p reşed in te al FC D inam ó Bucureşti, deoarece procesul acestuia, în care este acuzat de prejudicierea clubului cu peste două milioane de dolari, trenează de un an, avocaţii săi invocînd
. diverse motive pentru amînarea judecării dosarului- Senatorul PRM Corneliu Vădim Tudor a pierdut
procesul intentat de Uniunea Scriitorilor, fiind obligat, potrivit unei sentinţe civile a Curţii Supreme de Justiţie, să plătească Uniunii 20 de milioane de lei, pentru că, în urmă cu trei ani, politicianul i-a acuzat pe scriitori că au cheltuit mari sume de bani pe "beţii şi chefuri" la primul Congres al Scriitorilor Români din Diaspora.' - Mircea Motişan, fostul director al Direcţiei R egionale V am ale T im işoara, a fost găsit nevinovat, potrivit sentin ţei Curţii d e Apel
24 noiembrie - Procurorul general al Parchetului -Curţii Supreme de Justiţie, Mircea Criste, a dispus declanşarea unor verificări în cazul procurorului general al Parchetului Curţii de Apel Timişoara, Constanţa Cîrstea, care ar fi avut o altercaţie violentă cu un subalter. Ulterior, mai mulţi procurori au reclamat că procurorul general Cîrstea se poartă despotic.
26 noiembrie - Gábriel N egoescu , . reprezentantul lui Jam al Al Atm în afacerea
Timişoara, care l-a achitat de infracţiunea de abuz în serviciu şi a dispus eliberarea din arest a inculpatului.
20 noiembrie - Ancheta privind fondurile ‘din care Virgil Măgureanu, fostul şef al SRI, şFa construit vila de la Giurtelecu Hododului a fost începută de Brigada de Combatere a Corupţiei şi Crimei Organizate (BCCCO) a Ministerului de Interne, care, după ce i-a audiat pe constructorii imobilului şi a constatat implicarea în acest caz a generalului Gioni Popescu, fostul şef al Direcţiei Logistică din SRI, a trimis dosarul Parchetului Curţii Supreme de Justiţie.
- Administratorul navei Gheorghieni, grecul Nikolaos Sissanis, a fost reţinut de poliţiştii constânţeni, pentru că a înscenat avarierea şi salvarea vasului în oceanul Atlantic, cu ajutorul comandantului acestuia, pentru a incasa o poliţă de asig u ra re -d e 125 de mii de dolari de la proprietarul mărfii aflate la bord.
22 noiembrie - Fostul director al Direcţiei R egionale Vamale (DRV) Timişoara, Mircea Motişan, a fost reţinut de Poliţie sub acuzaţia de abuz în serviciu contra intereselor publice şi favorizarea infractorului. în baza unui dosar penal întocmit de Serviciul de Combatere a criminalităţii economico-financiare din IJP Timiş, la o zi după ce a fost achitat în alt caz şi a părăsit închisoarea din localitate.
23 noiembrie - Fostul director financiar al companiei Navrom, Octavian Mihai Gabur, a fost reţinut de către Inspectoratul de Poliţie pentru Transporturi Constanţa, pentru că ar fi prejudiciat compania cu 239.000 dolari
Ţigareta II, a fost arestat de către judecătorii militari, care au stabilit că inculpatul a influenţat martorii.
- Fostul subsecre tar de sta t în Ministerul Industriilor, geologul Ştefan Király, condamnat la 16 ani de închisoare pentru câT a divulgat unei puteri străine informaţii secrete din domeniul geologiei, solicită Curţii Supreme de Justiţie să-l elibereze, pentru că are tulburări psihice şi suferă de silicoză şi nu suportă regimul de detenţie.
- Prima sentinţă penală într-un caz de încălcare a Legii dreptului de autor, în România, a fost datăde judecătorii Tribunalului Dîmboviţa în procesul
st acuza1în care Gheorghe Latea, a fost acuzat de Uniunea Producătorilor de Fonograme că a înregistrat ilegal casete cu muzică şi le-a comercializat.
27 noiembrie - Pirotehnicienii Poliţiei au dezamorsat o bombă artizanală descoperită de două persoane, în apropierea Podului Izvor din Bucureşti, pe traseul pe care urma sâ treacă militarii care se pregăteau pentru parada de la 1 Decembrie.
W M i i ■MM a.2 decembrie - SergîU B ăhăian, patronul
societăţii Sabina Product, autorul unuia dintre cele mai mari scandaluri financiare, a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru fals, de către Curtea de Apel Bucureşti.,
- Sorin Florică, fiul fostului comisar şef al Gărzii Financiare, gen. Gheorghe Florică, a fost reţinut de Poliţia Judeţeană Constanţa fiind acuzat de
contrabandă şi tentativă de înşelăciune. După 24 de ore, Florică a fost eliberat.
• 3 decem brie - Constantin Constantin, patronul restaurantului Sexy Club din Bucureşti, a fost achitat de către Tribunalul Bucureşti, în procesul în care era acuzat că l-a tîlhărit şi bătut pe fostul director economic al ziarului Tineretul Liber instanţa considerînd că nu Constantin este autorui agresiunii.
- Alexandru Dinulescu, fostul preşedinte al Bankcoop, căutat de Interpol, a fost condamnat la zece ani de închisoare, de către Curtea de Apel Bucureşti, pentru că a primit 30.000 de dolari şi şase milioâne de lei, de la două persoane, pentru a le facilita acordarea unor credite.
- Parchetul Tribunalului Bucureşti şi Poliţia C apitalei au d e c la n şa t o an che tă asupra împrejurărilor în care s-a produs explozia din Bd. Dacia, soldată cu moartea a două persoane şi rănirea altor şase, urmînd ca cei găsiţi vinovaţi de producerea catastrofei să fie cercetaţi pentru distrugere din culpă.
4 decembrie - Ún fost colonel din cadrul Direcţiei de Informaţii Externe, care a lucrat şi sub comanda lui Mihai Pacepa, a fost condamnat la 12 ani de închisoare, de către instanţa militară, pentru că â deturnat 225 de mii de dolari diri - fondurile Securităţii, judecătorii hotărînd ca ofiţerul să fie degradat şi să restituie banii, inclusiv dobînzile aferente.
5 decembrie - Poliţia a terminat cercetările în dosarul penal al fostului secretar de stat în Ministerul Industriilor, Nicolae Marin, care este acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice pentru că, în 1993, a dispus directorilor fabricilor de mobilă să exporte mobilier pe piaţa Comunităţii Statelor Independente, fără condiţii asigurătorii, decizie care a determinat crearea unui prejudiciu de aproape trei milioane de dolari
14 decembrie - tn Grecia a fost arestat sirianul Jam al Al Atm, c ă u ta t de Interpol, pentru contrabanda cu ţigări de pe Aeroportul Militar Otopeni.
- Ministrul Justiţiei, Valeriu Stoica, solicită parlamentarilor ridicarea imunităţii deputatului PDSR Gábriel Bivolaru, pentru a fi arestat şi trimis în judecată, în legătură cu fraudarea BRD cu peste 250 de miliarde de lei.
17 decembrie - Ambasada României în Canada anunţă că Ion Titişor, zis Fané Spoitoru, a fost prins de autorităţile canadiene şi că acesta va fi expulzat, deoarece deţinea acte de identitate false.
Sectorul sanitar a înregistrat. în anul 1998, cel mai mare dedin din ultima jumătate de secol. Această situaţie, considerată catastrofală de foarte multe personalităţi a le lumii medicale, a fost provocată, în primul rînd, de alocarea de la bugetul de stat a unor sum e mult prea mici pentru a putea împiedica prăbuşirea sistemului, dar şi de criza de autoritate a instituţiei ministeriale, criză care a fost determinată de înlocuirea a trei miniştri intr- un interval de numai cîteva luni.
Datele statistice sînt cea mai bună dovadă că lucrurile merg prost în sectorul sanitar, mai ales cînd aceste date se referă la o creştere fără precedent a numărului de decese. Pînă în luna noiembrie a acestui an, numărul deceselor era cu15.000 mai mare decît în aceeaşi perioadă a lui 1997. Specialiştii spun câ aceasta este una dintre cele mai elocvente dovezi ale degradării stării de sănătate a românilor, dar şi a faptului câ sistemul sanitar este incapabil să ofere îngrijirile de care au nevoie bolnavii. Cele mai multe decese, peste 64 la sută, au fost cauzate de boli cardiovasculare. Cancerul este şi el cauza a peste 15 la sută dintre decese, iar bolile respiratorii reprezintă cauza a lto r 10 la su tă . D eşi a fla tă în scă d e re spectaculoasă în ultimii şapte ani şi situată, în 1997, la un sfert din ceea ce reprezenta în 1989, mortalitatea maternă din România se situează încă
- la un nivel foarte ridicat în raport cu celelalte ţări europene, mai mult de jumătate producîndu-se în urma avorturilor. în România anului 1998, un om are o speranţă de viaţă mai redusă cu peste şa se ani faţă de media europeană. S tarea de sănătate este influenţată, ca pretutindeni în lume, de o serie de facori economico-sociali, precum nivelul de trai, nivelul de cultură, dar şi de serviciile de sănătate şi de accesu l populaţiei la a c e s te servicii. Rezultatul este, însă, departe de cel pe care ni I- âm fi dorit. România are 412 spitale, cu un total de peste 173.000 de paturi. 521 de policlinici şi 6.016 de dispensare, în care lucrează aproape350.000 de angajaţi. Statisticile arată, că la o mie de locuitori, revin 1,77 medici, ceea ce denotă o insuficientă asigurare cu servicii de sănătate calificate pe locuitor, valoarea acestuia fiind de numai 60 la sută faţă de ţările dezvoltate, cum ar fi Franţa şi Germania, dar şi faţă de Ungaria şi Rusia. Personalul din sectorul sanitar a primit, în acest an, cele mai mici salarii din economie, mai puţin decît angajaţii firmelor de salubrizare. Spitalele, care au - continuat să supravieţuiască din donaţiile obţinute de directori sau de şefi de secţii, sînt transformate, în proporţie de 30 la sută, în "depozite" pentru persoane singure, fără adăpost sau sărace, consumîndu-se astfel o mare parte din bugetul şi aşa insuficient. Există spitale constuite în secolul trecut şi aparate de radiologie achiziţionate în urmă cu cinci decenii. Guvernul a promis că va aloca un credit pentru schimbarea acestor instrumente, care pun în pericol viaţa bolnavilor şi a celor care le manevrează. Au fost doar vorbe, promisiuni niciodată îndeplinite, ca şi cele potrivit cărora sănăta tea ar trebui să fie prioritate naţională şi tratată în consecinţă. Oamenii care suferă de boli serioase ajung şi acum la m edic num ai în ultimul s tad iu al afecţiunii,
d eoarece nu mai au bani pentru a-şi îngriji sănătatea şl nici ca să-i răsplătescă pe cei care au grijă de ei. Din această cauză, mulţi dintre aceşti pacienţi nu mai pot fi salvaţi.
Directorii spitalelor susţin că, pe lîngă lipsa banilor, cel mai mult îi îngrozeşte faptul că pentru sănătate, nu se întrevede nici o speranţă în viitor. Acesta deoarece toate deciziile privind sănătatea sînt luate în mare secret, la Guvern, la minister sau la direcţiile sanitare, iar ei, în cele mai fericit caz, află din presă ce schimbări s-au mai produs sau ce ii aşteaptă.
Dezastrul economic şi politic nu a ocolit sectorul sanitar. Reforma, aşteptată de mulţi ca o soluţie pentru Ieşirea din impas, nu a fost aplicată în 1998, decît ca instrument pentru colectarea, şi aşa dificilă, a contribuţiilor la fondul de asigurări. In rest. e a a rămas la stadiul de maculatură.
Lumea medicală a fost convinsă, la acea dată, că Bruckner a fost victima unor colegi care au cîştigat zeci de milioane de lei de pe urma schimbării acelei liste. Instanţa nu a stabilit, pînă la acestă oră, în ce măsură Ion Bruckner a fost implicat In modificarea listei. Greşeala l-a costat, însă, fotoliul ministerial. După schimbarea lui Brukcner, candidat independent, dar susţinut de PNŢCD, acest partid a pierdut definitiv postul de la Sănătate, conducerea fiind preluată de UDMR. In aprile, UDMR îl propune pe deputatul Francisc Baranyi la conducerea ministerului. In opinia lui Baranyi, care dorea o reformă rapidă, primuţ pas era intrarea în funcţiune, la 1 iulie, a reţelei medicului de familie, urmată de informatizarea direcţiilor sanitare, promulgarea urgentă a hotărîrii de guvern privind contractul - cadru şi, mai ales, extinderea privatizării cabinetelor medicale. Nimic
1 9 9 8 a fost pentru sectoru l san itar ce l m ai negru din u ltim a ju m ătate de secol
Contractul cadra care ar fi reglementat modul în ca re trebu ie acordată asisten ţa medicală în sistemul de asigurări, promulgat abia în noiembrie, a fost imediat contestat în justiţie de sindicatele medicilor. Românii nu au încă un medic personal, deşi de la începutul anului au fost înscrişi pe tot felul de liste. Privatizatea în sănătâre a bătut pasul pe loc, puţini curajoşi îndrăznind să se aventureze într-un astfel de proces, în care statul nu le acordă nici un fel de sprijin şi îi tratează ca pe buticari.
Deşi, după alegerile din . 1996, noua putere a promis, printre altele, o reformă rapidă şi profundă a sistemului, în fapt sănătatea nu a primit nici un fel de sprijin. Iluziile că, în 1998, noul sistem de asigurări va revigora Sănătatea s-au spulberat repede, bugetul alocat fiind de numaî 2,8 la sută din PIB, mai mic decît cel din anul precedent şi cel mai scăzut din Europa, unde acesta depăşeşte cinci sau chiar 8 la sută . Mai mult, în loc de 2,8 la sută, Sănătatea a primit cu o mie de miliarde de lei mai puţin, iar împrumutul de 10 miliarde de lei promis, zgomotos, de ia trezoreria statului pentru crearea fondului asigurărilor de sănătate, a fost numai o amăgire. Visteria fiind mult prea goală, nu a putut suporta decît un împrumut de 1165 de jniliarde de lei, bani pe care, însă, sectorul sanitar a fost obligat să-i retumeze la 30- noiembrie, tocmai cînd urmau să fie pregătite structurile caselor de asigurări. .
Intenţia guvernanţilor de a sprijini reforma sectorului sanitar nu s-a soldat, în acest an, decît cu un unic record, acela al frecvenţei schimbării miniştilor. Anul 1998 a început cu loan Bruckner, la conducerea Sănătăţii. Acesta dorea o reformă rapidă şi mai ales să facă ordine în minister , întucît, spunea el, "nu ştie stînga ce face dreapta". Ministrul nu a avut prea mult timp, întracît a făcut greşeala să semneze o listă ă medicamentelor compensate diferită de cea aprobată de Guvern.
din ce şi-a propus Baranyi să facă nu a putut fi concretizat, întucît căpitanul SRI, Constantin Alexa, a dat publicităţii dosarul care dovedea că ministrul a colaborat cu fosta Securitate. După numai o lună şi jum ătate de la preluarea portofoliului, Baranyi a fost debarcat de la conducerea
• Ministerului, iar interimatul a fost asigurat de Valeriu Stoica. UDMR n-a mai găsit nici un medic demn de fotoliul ministerial, aşa că a propus ca ministru al Sănătăţii un jurist, pe Hajdú Gabor. Acesta a fost acceptat cu optimism de lumea medicaiă, care a crezut că formaţia de jurist a acestuia va salva sectorul sanitar diri colaps, m ăcar prin deblocarea unor acte normative necesare începerii reformei. Hajdú a afirmat, la începutul mandatului, că principala sa preocupare ar fi să crească speranţa de viaţă a românilor, întracît ei trăiesc mai puţin decît ceilalţi europeni, dar nici una dintre hotărîrile de pînă acum nu confirmă o astfel de preocupare.
Hajdu G abor nu a reuşit mai mult decît predecesorii săi. El nu a putut să stabilescă un sistem de comunicare cu subalternii săi, fapt care i-a atras oprobiul acestora. Colegiul Medicilor din Románia şi Comisia de sănătate a Camerei Depuţaţiior i-au cerut primului-ministra să-l destituie pe Hajdu Gabor, pentru că a aceptat înfiinţarea C ase i de a igu rări a Armatei şi a ce le i a Transporturilor, înainte sâ fie constituită C asa N aţională a Asigurărilor. F ără su s ţin e rea organismelor profesionale ale medicilor şi a unor pariamenteri, Hajdu Gabor nu poate salva sectorul sanitar, întracît toate iniţiativele îi sînt contestate.
Oamenii din afara sistemului sînt tot mai nemulţumiţi de serviciile ce le sînt oferite de sanitari. Ei ştiu că plătesc la fondul asigurărilor o cotă parte, dar nu au sentimentul că 'sîn t îngrijiţi mai bine. Mulţi s în t obligaţi să-şi cum pere medicamentele, vata sau feşa, deoarece spitalele
nu mai au bani pentru achiziţionarea acesto r materiale. De ani de zile,. bolnavii îşi aduc d e acasă mîncarea zilnică, pentru că hrana dată în spital este imposibil de consumat.
Personalul de îngrijire, insuficient din cauza disponibilizărilor impuse de Guvernul Ciorbea, nu poate face faţă solicitărilor, mai ales că unei singure persoane îi revin, în medie, 20-30 d e bolnavi. Medicii şi asistenţii medicali încercă să - şi caute locuri de muncă mai bine plătite şi, d e aceea , mulţi îşi oferă serviciile cabinetelor particulare sau caută contracte de lucru în străinătate. Lipsurile financiare şi lipsa satisfacţiilor profesionale i-aü făcut pe sanitari să manifeste mai puţină atenţie faţă de semenii bolnavi. Din cauza unor manevre medicale incorecte, doi nou- nâscuţi din laşi şi-au pierdut viaţa, dar nici unul dintre vinovaţi nu a fost încă pedepsit. Lipsa de autoritate a conducerii Ministerului face ca multe spitale să continue sâ existe, deşi ar fi trebuit să fie închise de multă vreme, pentru că se pol prăbuşi în orice clipă. In sectorul sanitar s e perpetuează, încă, strategia depăşită, potrivit căreia “sănătatea este gratuită şi aşa ar trebui s ă rămînă", indiferent de reformele ce vor veni. Această mentalitate nu va aduce nici o schimbare în sistem, mai ales că valoarea"plăţilor tăcute" este tot mai mare. în principiu, sistemul sanitar din 1999 ar trebui să fie total schimbat, mai a le s în ceea ce priveşte asistenţa medicală primară. De la 1 ianuarie ar trebui să intre în funcţiune casele de asigurări de sănătate, unităţi care vor gestiona fondul de sănătate, Ministerul Sănătăţii şi direcţiile san ita re ocupîndu-se doar d e administraţie, programe de sănătate şi de asistenţă medicală. Fiecare român ar trebui să se poată adresa, tot de la acestă dată, medicului personal, care va încheia, cu casa de asigurări, un contract pe baza căruia îşi va primi salariul. Calculul retribuţiei acestuia va fi făcut în fucţie de numărul de pacienţi înscrişi pe listă şi de gravitatea afecţiuniunilor tra ta te . De tot ce înseam nă medicament va răspunde Agenţia Medicamentului, unitate care ar fi trebuit să intre în funcţiune tot din prima zi a anului 1999.' Şansele ca măcar o mică parte din ceea ce ar
trebui să fie şi să se şi facă sînt extrem de mici, mai ales că hotărîrea de guvern privind contractul cadru -(care ar-permite demararea reformei în a s is ten ţa m edicală primară) expiră la 31 decembrie, iar Ministerul Sănătăţii şi Colegiul Medicilor ar trebui să întocmescă un alt act normativ în cele cîteva zile cîte au mai rămas
! pînă la finele anului. Medicul de familie are ca dotare acelaşi stetoscop şi tensiometru, care nu-l vor ajuta să pună un diagnostic de mare precizie. Mulţi directori de spital au declarat frecvent că Iulian Mincu nu s-a grăbit să promulge Legea asigurărilor, deoarece demolarea sistemului
■sanitar'este practic imposibilă, întracît intersele medicilor sînt prea diferite şi niciodată nu vor accepta să fie clintită nici m ăcar o singura cărămidă din vechea structură. Rămîne de văzut dacă 1999 va clinti ceva în Sănătate,_ sau va distrage şi ceea ce a mai fucţionează cît de ciL
B U R S A S E S C R S T Ă D E m U Eq ("Standart") Preţul acestuia este între 50 şiA De la începutul anului 1998, 100 de dolari.' în oraşul trandafirilor din în oraşul trandafirilor nu este'
Bulgaria-Kazanlîk - au fost prea uşor să tulburi liniştea. îndescoperite opt ateliere secrete jurul orei 22.00 cafenelele sîntpentru producţia de arme. Acolo deja pline ca şi cum toţi locuitoriioricine îşi poate cumpăra, oraşului nu merg la lucru,convenabil un “Makarov” sau un Noaptea, oraşul parc unul dintre“Kalaşnikov”, Ani la rînd, cele mai calme din Bulgaria. Numafioţi din zonă, ca şi străini, întîlneşti “mutre” suspecte,aprovizionează cu arme grupări de presiune, infracţiunibulgăreşti forţele beligerante din grave. Nimic pu arată'că subBosnia, fostele republici aceastră atmosferă idilică totul:sovietice, ca şi Kosovo. fierbe. '. _ - '
Recent, pistoletul bulgăresc . O sursă informată de la “Arcuş 94” a cucerit locul trei în Interne, care a dorit să rămînălume la trageri cu ţintă precisă, anonimă; a declarat ziaruluiLa baza lui s-au aflat pistoletul nostru că armele fabricate laamerican “Colt 1911” şi cel Kazanlîk şi în regiune sîntitalian “Bereta”. Minunea cu exportate de o reţea mafiotă bine
• calibrul de 9 mm este realizată organizată. . v - ;de specialiştii în producţia de . Aici armele se vînd mai bine arme din localitatea bulgară din cauza; războiului in fostaLiaskoveţ, la nivelul standardelor Iugoslavie, Dar, în afară, dctehnologice ale NATO, fiind zonele fierbinţi, marfaucigaşă sedestinată tragerii în scopuri de vinde bine şi în România şi înapărare şi pentru sport. Tn scurt fostele republici sovietice. Cutimp, pe piaţă va apărea modelul 4-5 ani în urmă, traficul de armemitralieră “Arcus-96”, cu o a mers în sens invers. Piaţacadenţă dc tragere de 600 neagră bulgarirera realmenteîmpuşcături pe minut. invadată de automate
Cu cîliva ani în urmă, Uzina “Kalaşnikov” ruseşti ta preţuri de“Arsenal ’ din Kazanlîk i-a uimit dumping. Potrivit unor sursepe specialişti cii pistolul : informate, marfa se vindea, înmitralieră “Şipka”. în prezent, principăl, în aşa-ziselc pieţeacest tip de armă se află în ruseşti, cu care se poate lăuda
j dotarea forţelor specializate, de aproape orice oraş cu o populaţieluptă împotriva terorismului. în de peste cinci mii de locuitori.
K luna septembrie, pc piaţa neagră în aceste pieţe, în paralel cua apărut .ultimul răcnet al samovarele, aparatele electrice,industriei de armament bulgar- “fraţii” erau întotdeauna pregătiţimimpislolul cu-gaz “Osa”, la să scoată din sacoşe pistoale,dimensiunea unei cutii de chibrit, grenade sau un “Kalaşnikov”
dezmembrat. în prezent, centrul de asemenea, furate dinindustriei ilegale dc armament întreprinderea amintită. Potriviteste Kazanlîk. Oraşul trandafiri- unor surse informate, atelierelelor este pur şi simplu stresat de ilegale dc fabricat arme scotfurtul de arme şi'de producţia săptămînal pe piaţă între 5-10ilegală de arme. Potrivit unor produse finite. Pistoluldate secrete, în perioada socia- “Makarov” este asamblat într-o
' listă, în sistemul Uzinei de con- oră şi jumătate, iar “Kalaşnikov”strucţii de maşini de atunci în trei orc. în prezent în Uzina“Friedrich Engels”, astăzi “Arse- “Arsenal” lucrează 900 denai”, au lucrat 13,000 de persoa- persoane. Cel puţin jumătate
, ne. Cu alte cuvinte, a doua sau a dintre ei participă Ia furtul întreia familie din raion; în decurs masă de piese, afirmă experţii.*de decenii, îşi cîştiga pîinea în De doi • ani, în - uzinăbusinessul cu armament. funcţionează un sistem special de
La Kazanlîk, preţurile armelor securitate, după care orice armăde producţie ilegală sînt, după întreagă sau din bucăţi estecum se spune, popular: înregistrată în uzină. La un“Makarov” 9 mm costă circa 450 anumit timp, conducereade mărci, iar “Kalaşnikov” sau sesizează Poliţia privind furtul dccarabina de luptă - ceva mai arme, în practică însă este foartemult. în funcţie de numărul difcil să sesizezi furtul unor miciintermediarilor şi de traseul detalii ale armelor.traficului preţul creşte. Şi dacă o “în prezent uzina este păzită armă automată se poate cumpăra de 228 de subofiţeri şi ofiţeri,în Kazanlîk cu 600 de mărci, îp Pentru a curma furtul înBlagoevgrad se vinde cu 1.200 întregime uzina are nevoie dede mărci. La începutul anului, încă 170 -de poliţişti. Sprepoliţiştii bulgari din oraş au surprinderea noastră, conducereadescoperit opt ateliere pentru uzinei, nu numai că nu doreştefabricarea de arme. în aceste să sporim paza, ci, dimpotrivă,ateliere armele sînt asamblate din cere reducerea ei cu. 30 depiese furate de la Uzina persoane” afirmă cei de la“Arsenal”. Localnicii afirmă că serviciile de Interne din Staraîn oraş funcţionează încă pe Zagora. Nimeni nu poate spuneatîtea ateliere nedescoperite, ce cantitate se comercializează peUnele dintre ele sînt utilate cu piaţa neagră, afirmă specialiştiistrunguri, freze şi maşini de de la Interne. Cel mai mareşlefuit - tehnologie de vîrf. Aici - “boom” al furturilor de producţielucrează meşteri în fabricarea dc specială a fost în ani 1992-1994,arme, salariaţi pînă nu demult la iar numai în 1996, din depoziteleUzina “Arsenal”. Schemele după Uzinei “Arsenal” au dispărut fărăcare sînt asamblate armele sînt,. urmă 1.20.0 de arme automate.
Y e t i n u e x i s t ă !Yeti, celebrul Om al zăpezilor; nu există,
susţin autorităţile chineze, citate de Agenţia China Nouă, punînd astfel capăt unei
dezbateri ce durează de peste 20 de ani.■. Directorul Departamentului pădurilor şi
protecţiei animalelor din Administraţia Naţională a Pădurilor a declarat că mai multe expediţii ştiinţifice,sistematice au demonstrat că toţi acei “Yeti” semnalaţi în regiunile muntoase ale Chinei sînt în realitate animale sălbatice. “Nu cred deloc în această poveste şi numeroşi savanţi sînt de acord cu mine”, a declarat un alt 'oficial chinez. Directorul
- adjunct al Departamentului Pădurilor a subliniat, şi el, că nici un angajat al rezervaţiei naturale Shennogjia, situată în regiunea muntoasă a Hubci, nu a văzut niciodată nici cea mai mică urmă a lui Yeti, în nici una din numeroasele patrulări efectuate.
Discuţiile în legătură cu Yeti, o creatură jumătate om-jumătate maimuţă, au început în anii ’80, cînd mai multe expediţii ştiinţifice au plecat în regiunea Shennogjia pentru a verifica afirmaţiile sătenilor, caro susţineau că au văzut mai multe astfel dc fiinţe. Un comitet pentru cercetarea creaturilor rare şi ciudate a fost creat în octombrie, 1984, sub egida Comisiei dc Stat pentru Ştiinţe şi Tehnologie.
; Anumiţi savanţi chinezi, printre care ■ profesorul Yuan Zhengxin,. expert al Institutului de Paleontologie a Vertebratelor, au adunat mărturiile sătenilor din zonă, luîndu-le foarte în serios. Ei au admis, chiar, public, că un fel de “creaturi ciudate” se ascund în zonele montane cu acces dificil. Dovezi tangibile ale acestor apariţii ar fi stat miilé de urme gigantice dc picior - cea mai marc avea 40 de centimetri lungime - descoperite în zonă. Alte probe erau bucăţile de blană roşiatică, găsite de ţărani, despre care savanţii au afirmat că nu aparţin nici unei specii de animal cunoscute.
Presa chineză a acordat un spaţiu semnificativ acestor poveşti cu Yeti, altcmînd mărturiile localnicilor cu declaraţiile entuziaste ale savanţilor în legătură cu acest subiect
Ceea cc a supărat cel mai mult autorităţile locale, susţine China Nouă, a fost recompensa dc 500.000 dc yuani (63.000 dc dolari) oferită rcccnt pentru capturarea unui Yeti. China Nouă nu precizează cine a promis această recompensă, dar afirmă câ această încurajare 3 căutărilor unui Yeti ipotetic ţVa pune în pericol celelalte animale sălbatice, fără a mai spune că nu înseamnă-nimic pe plan ştiinţific”.
N-aduce anul ce aduce ce asul... răuMarţi, pe Ia orele 14, în Apahida, Silaghi Lucica
(32 dc ani) domiciliată în Turda conducea autoturismul bord Sicrra şi s-a angajat într-o depăşire iară să se asigure. Maşina a rulat pc contrasens şi s-a izbit de un Audi 80 condus regulamentar dc către cetăţeanul maghiar Varga Sándor, cu domiciliul în Budapesta. Impactul a fost atît dc puternic îneît Silaghi Lucica a decedat.
Tra fic u l u rb a n si c o n d iţiile m e te o9 9
Dîrgău Claudiu (25 dc ani) este autorul accidentului petrecut în 5 ianuarie 1999 în Cluj-Napoca. In timp cc conducea autoutilitara Mercedes a intrat pc contrasens din cauza condiţiilor nefavorabile de drum şi s-a ciocnit de maşina
-regulamentar condusă dc către Suciu Aurel.Tragedia constă în faptul că nevinovat fiind, Suciu
Aurel se afla la ora actuală internat la Clinica Chirurgie I din Cluj cu un diagnostic încărcat: contuzie forte a hemitoracelui, fractură a rotulei piciorului stîng,. fractură a arcului costal stîng, traumatism cranio-cerebral, comoţie cerebrală.
Andreea MOSORA
AU TOM A R E L E S P E C T A C O L
Detroit - Michigan - Chicago. Vreme mizerabilă. Furtuni ce sfidează secolul. Şi, cu toate acestea, Nort American International , Auto Show îşi deschide porţile. , • ,
Multe mai sînt dc spus despre această grandioasă manifestare. •N-au intrat însă zilele în sac! Poate nu este dc ignorat faptul că NAIAS a intrat în primul an dc după... sută că, pe măsură ce trece timpul, spectacolul c tot mai complex.
R ubrică realizată d e R adu VIDA
Sponsorul - DADA - Asociaţia vînzâtorilor dc automobile a anunţat o serie de vedete: Buick LcSabrc, BMW X5 Sport Activity. 2000 Chevrolet Impala, 2000 Dodgc Tmck/Plymuth Neon.
Sînt aşteptate şi premierele americane carc, chiar dacă cu nume sonore, sînt concepute şi fabricate în stilul “marelui continent”, Printre acestea Audi TT, Jaguar S-Typc, Jaguar XK. 180, sau Saab 9.5 Wagon.
Şi ca Ia o paradă de fete frumoase, defilarea continuă: vor fi la standuri alături de Ford Focus (revelaţia de la saloanele Bucureşti şi Paris) şi FordThunderbird, apoi o'scric dc la 1 la 5 de Ia General Motors - Concept Cure, ultimele modele... Oldsmobile şi Pontiac, GM SPO Bass Pursuit VW Jetta şi Johnson Controls RCUS.
Doi indivizi tîlhărie s-au jucat pufin de-a "v-aţi ascunselea" cu poliţiştii
' Lăcăţiiş Elvis, 27 ani; şi Purece, Alexandru, Í9 ani, ambii domiciliaţi in Turda au'fost identificaţi de către organele dc poliţie ca fiind autorii tîlhâriei săvîrşite în data de 1 decembrie 1998, Victima, loan Rus, angajat al unei
■cunoscute întreprinderi turdene se ' întorcea destul de tîrziu acasă în acea zi. : Totul s-a petrecut cam la vreo jumătate dc oră după miezul nopţii. Fără nici un , fel de introducere a fost acostat de doi bărbaţi necunoscuţi. Au.urmat cîteva: lovituri puternice cu mîinile şi picioarele ' după care l.R. a fost deposedat de suma de 100.000 de lei. ■■ ;■ :
Se zvoneşte că victima nu ar fi reclamat cele păţite dacă nu i s-ar mai fi întîmpiat una şi mai „nepăţită”. în 15 decembrie 1998 a fost din nou acostat,
Rus şi-aagresorul este unul din vechii lui „prieteni”.
. Ameninţările vizau eventualitatea în care victima ar fi avut „ncinspirata” idee dc a reclama la Poliţie cele întîmplatc la începutul lunii. -
: în 16 decembrie, loan Rus se hotărăştesă reclame la Poliţie cele întîmplate. Astfel sesizată, Poliţia cercetează friptele şi reuşeşte să-i identifice pe Lăcătuş Elvis şi Purece Alexandru, autori ai faptelor extrem de periculoase. Mai mult decît
-atît, în urma probelor adunate, se coiistată că autorul infracţiunii de vătămare corporală din 15 decembrie' este Purece Alexandru. Nici unul dintre cei doi nu a fost de găsit. Anul care tocmai a început
■ se pare că nu a debutat fericit pentru cei doi pentru că la începutul acestei, săptămîni Poliţia i-a prins pe fugari şi i- a predat Parchetului de pe lîngă Tribunalul Cluj. Actualmente ei se află în arest preventiv pînă la finalizarea cercetărilor. A ndreea MOSORA
i ■ ‘ , . • ■ ■ ' ' ■ . • . . r ' - ’’ - . 1’ ■Sria v x- »c ’f̂mt >W Jj'gsâ %+£*rJ j j t 1*“i 1"~7 ■;'. T; ^
Secretar de redacţie: Tel/fax:Horea PETRUŞ ’ 19.74.18
REDAC f / Cluj-h 1.1 ca, str. Napoca 16 Telefoa- Public ta . i .x: 19.73 04; C ontai e 7; C ultură,Eveniment, Politic 19.74.90, Social; Economic 19.75.07; Sport: 19,21.27; Difuzare, Mica publicitate: 19.49.81 Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: toi/fax: 21.60.75
Reîntors de la Ministerul Sănătăţii
Conferenţiarul Şerban Rădulescu acuză Coaliţia de tergiversarea reformei
• „banii din Sănătate sînt cheltuiţi aiurea”, susţine directorul Direcţiei de Sănătate Publică Cluj •
urmare din pagina 1
Hajdu Gabor şi secretarul dc stat Petre Armcanu (viitorul preşedinte al Consiliului dc Administraţie al Casei Naţionale dc Asigurări Sociale dc Sănătate), directorul Râdulcscu a ajuns la concluzia că înfiinţarea caselor dc asigurări dc sănătate este obligatorie pentru a sc putea pomi reforma. Acesta şusţinc că termenul avansat dc minister, dc trei luni, este ncTcalist, şi consideră că doar după şase luni dc zile casa dc asigurări de sănătate poate funcţiona. „Animarea schimbării sistemului va duce sigur la moartea Sănătăţii. Sistemul actual este execrabil şi va rămîne Ia fel, atîta timp cît nu va dispărea centralizarea financiară, actul medical va fi prost plătit, iar ierarhizarea valorilor - inexistentă. Acum, aşa săraci cum sîntem, sc face o risipă dc bani, deoarece aceştia sînt cheltuiţi aiurea, fiind ai statului, adică ai nimănui. Bineînţeles că şi viitorul sistem are lucruri prost concepute, dar trebuie să Ic începem pentru a le putea schimba. Este inexplicabilă atitudinea unora din minister, fie ci chiar ţărănişti, carc îşi pun interesele personale înaintea celui general**, nc-a declarat conferenţiarul Râdulcscu.
Spre deosebire dc majoritatea judeţelor, Casa dc Asigurări dc Sănătate Cluj arc deja un spaţiu, dotările necesare şi specialiştii în sectorul fmanciar-contabil. Dar, pentru a putea funcţiona, chiar şi parţial, mai trebuie să fie date cîteva ordine ministeriale. Unul dintre acestea trebuie să lămurească dc cine ţin primii angajaţi carc lucrează în sistemul asigurărilor, pînă la înfiinţarea caselor dc asigurări.
53 de centre de examinare pentru capacitatea absolvenţilor de gimnaziu
Din acest an, examenul de admitere în clasa a IX-a nu' se mai d ă / Trecerea de la învăţămîntul şcolar la cel liceal se va face pe baza unui examen de capacitate. Toţi absolvenţii învăţămîntului gimnazial urmează să fie examinaţi în. perioada 1-5 iunie, după care în fimeţie de rezultate se vor putea înscrie la liceele sau grupurile şcolare la care doresc.
Inspectoratele şcolare judeţene deja au început pregătirile pentru desfăşurarea în cît mai bune condiţii a acestui examen. în primele zile din acest an, conducerea IŞJ Cluj a stabilit care'vor fi centrele carc vor găzdui aceste examene. Cele 141 de unităţi şcolare existente în judeţul Cluj au fost grupate pe 53 de centre de examinare, care vor găzdui fiecare minim 100 de
copii. Anul acesta, examenul de capacitate va fi susţinut de 8.200 de elevi clujeni. Inspectorul şcolar general, loan Săsărman, ne-a declarat câ alegerea centrelor s-a făcut cu mare grijă, astfel îneît evaluarea sâ poată fi cît mai unitară, iar rezultatele examenului să fie puse pe picior de egalitate, indiferent de locul unde a avut loc evaluarea cunoştinţelor. L.P.
La Cluj se va studia diplomaţia
Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative va avea secţie de Relaţii Internationale si Diplomaţie
» i i i * i
abordarea va f i făcută din punct de vedere politicDin toamna viitoare, la Facultatea de Ştiinţe
Politice şi Administrative va funcţiona o secţie nouă: Relaţii Internaţionale şi Diplomaţie. Vor fi puse la dispoziţia candidaţilor 25 de locuri, dintre care 10 sînt destinate celor carc deja au licenţă de la o altă facultate.
Admiterea se va face pe baza a două examene: unul de limba engleză şi celălalt dintr-o altă limbă străină, care va putea fi aleasă dintre franceză, germană, italiană, spaniolă sau rusă. Fiecare din cele două examene va avea o pondere de 50 la sută în media dc admitere. Nu sc va ţine cont de media dc la bacalaureat
Examenul de limbă străină va fi structurat în genul examenelor de la Facultatea de Litere, cu
deosebirea câ, în locul analizei textului unui scriitor sc va cere analiza discursului unui politician sau a unei alte personalităţi din actualitate.
Profesorii care vor preda aici, după cele afirmate de către decanul Vasile Boari, au studii făcute în străinătate, la universităţi renumite.
Noua secţie a primit deja autorizaţia de funcţionare. în această perioadă se alcătuieşte dosarul de acreditare, carc va fi discutat în luna februarie la Bucureşti, într-o şedinţă a CNA.
Spre deosebire de secţia dc Relaţii Internaţionale Economice din cadrul ISE-ului, studenţii de aici vor aborda relaţiile internaţionale din punct de vedere politic. - • / ■
Dana TIUCA
59MI m încercat să litre ou forţa î i sediul Companiei Naţionale a HuileiUn grup de circa 20 de mineri
a încercat, ieri, In jurul orei 18.30, să intre cu forţa in sediul Companiei Naţionale a Huilei, după ce s-a aflat de la posturile de .radio ascultate în piaţă că delegaţia condusă de senatorul Viorel Cataramă nu are mandat să discute cu minerii.
Miron C ozm a a ieşit din clădire, i-a oprit pe mineri şi le-a cerut să fie disciplinaţi. El a precizat că doar o parte dintre revendicări pot fi rezolvate de Parlament, iar restul intră în
sarcina Guvernului, precizare Tntîmpinată cu huiduieli de cele cîteva sute de grevişti aflaţi în piaţă. Cozma le-a cerut ortacilor să-l lase să ducă la îndeplinire m andatul pe ca re ei i l-au acordat. "Vom discuta pînă la noapte, iar dacă nu vom termina vom continua şi mîine, dar nu vom accepta să cedăm sub nici o formă", a mai spus liderul minerilor.
După şase ore de discuţii între liderii sindicali şi cei cinci membri ai Comisiei econom ice a
Senatului veniţi la Petroşani nu s-a trecut încă de punctul patru din cele 30 de revendicări ale greviştilor. Potrivit programului de grevă, protestul ar trebui să fie întrerupt la ora 19.00, pînă a doua zi, dar manifestanţii au declarat că vor rămîne în piaţă cît timp va fi nevoie, ca să afle imediat rezultatul discuţiilor."
In faţa sediului companiei se ascu ltă , prin ro ta ţie , to a te posturile de radio care transmit ştiri în legă tu ră cu greva minerilor.
R c r a â n i a n u a f a l u s i t p e s t a u n m i l i a r i d e d o l a r i d i n i m p m m u t u f i l e a c o r i a t e
d e B a n c a M o n d i a l ăRomânia nu a folosit peste un miliard dc dolari
din împrumuturile acordate de Banca Mondială, a declarat, ieri, Franşois Ettori, reprezentantul Băncii Mondiale pentru România.
Banii acordaţi de Banca Mondială nu au fost utilizaţi din cauza birocraţiei, a legislaţiei greoaie şi a lipsei de programe.
Din împrumutul FESAL, pentru redresarea sectorului financiar şi al întreprinderilor, nu au fost utilizate 100 de milioane dc dolari din 280 de milioane. Pentru acest împrumut nu mai există şansa unei-prelungiri.
într-o situaţie dificilă se află şi împrumuturile acordate pentru restructurarea sistemului energetic. Din suma de 110 milioane de dolari nu au fost utilizate decît 7 milioane.
Un alt împrumut acordat încă din 1998 a rămas în mare parte neutilizat: cel pentru dezvoltare industrială. Din 175 de milioane de dolari au fost folosite doar 56 de milioane, împrumutul fiind blocat o bună bucată de vreme.
“Acum am făcut împrumutul de dezvoltare industrială mai flexibil, pentru a permite bancherilor să se concentreze mai uşor asupra întreprinderilor mici şi foarte mici. Acum depinde de bancheri să utilizeze efectiv banii”, a spus Ettori.
La 20 ianuarie, directorul Băncii Mondiale pentru România, Andrew Vorkink, va sosi la Bucureşti pentru a continua discuţiile cu Guvernul în legătură cu împrumutul de ajustare structurală, ca. şi cu sprijinul Băncii Mondiale pentru programul de reformă.
L a S o m e ş D e j
Grigore Crăciun i-a luat locul lui Gheorghe Benea
Consiliul de Administraţie al S.C. Someş Dej, societate care tocmai a intrat în reorganizare judiciară, a aprobat, ieri, numirea în funcţia de director tehnic a inginerului Grigore Crăciun, fostul şef de secţie de la Celuloză. Acesta i-a luat locul fostului director Gheorghe Benea, avansat la funcţia de director general în urmă cu mai multe săptămîni. Ceilalţi doi directori: Liviu Bruja (comercial) şi Radu Ştir Măricel (economic) şi-au
fotoliile. G.V.
Colindă farămultămită
Corul veteranilor de război, format din 20 de oameni, a colindat la Primărie, înaintea Crăciunului. Veteranii, care au depăşit toţi vîrstă de 70 de ani, au stat la rînd pc un coridor cu fumatul oprit, în picioare. Apoi au fost admişi în sală, unde au stat cu schimbul pe scaunele de lîngă pereţi. Pe masa ovală tronau platouri cu gustări şi diverse băuturi, din care s-au înfruptat consilierii, sub o ch ii colindătorilor. în timp ce noi cîntam Imnul, unii consilieri continuau să mestece.
La Asociaţia veteranilor, unde colindaseră înainte, corul a fost primit bine, în raport cu puţinul pe carc îl are asociaţia, dar veteranii s-au abţinut.dc Ia consum pentru a face fa jă tratamentului de la Primărie. In afara cîtorva pahare de băuturi răcoritoare golite de veterani, tot tratamentul s-a rezumat la cîteva cartonaşe cu calendarul pe ele. Cît e el dc rău, Incognito, într-o atare situaţie, ár fi preluat iniţiativa şi ar fi dat colindătorilor gustările proprii, dacă protocolul nu s-a îngrijit de strămoşeasca „mulţămită”.
Cea mai mică taxă din România
Şomerii pot dobîndi acest statut doar dacă fac dovada faptului că nu deţin teren agricol, ceea ce, vezi Doamne, le-ar aduce venituri! Pentru că nu sînt crezuţi pe cuvînt, aspiranţii la titlul de şomer indemnizat trebuie să meargă la Primărie după— dovadă. De la Primărie sînt trimişi la CEC ca să plătească o taxă de 200 de lei. La CEC se stă, adesea, una-două ore, pentru a scăpa de cele două fise pe care nu le acceptă nici măcar un telefon public.
Recepţiiinvoluntare
Surse sigure indică faptul că, în Poligonul de tragere din Floreşti, rudimentarele staţii de I recepţie ruseşti acceptă, iară jenă, I mesajele din reţeaua Dialog şi I Connex. între două avertismente i de genul „om în poligon”, ! „începem tragerea”, militarii aud * diverse conversaţii poliglote ale celor ce călătoresc pc E 60. Aceştia regretă că vechiturile lor nu prind hot-line-urile!
Miliarde din fier vechi
La Someş Dej, trei echipe lucrează dc zor la dezmembrarea unor utilaje vechi spre a obţine produsul numit fier vechi. Instalaţiile uzate (maşină de celuloză, cazane, instalaţii de fierbere, instalaţia dc spălare ş.a.) vor fi făcute bucăţele şi oferite cumpărătorilor de fiare. Pe luna ianuarie este prognozat un venit din această activitate, cuprins între 700 de jnilioane şi ud miliard de lei. întregul „proiect se ridică la 6 miliarde de lei.
I n s p e c to r a tu l Ş c o la r J u d e ţe a n C lu j a s ta b i l i t
