Ziarul aparedin 1 mai 1941Ziarul aparedin 1 mai 1941

ZIAR AL COLECTIVULUI C+II FERATE DIN MOLDOVA

N 22 (5892) 30 iunie 2016

Domnule Topala, a\i preluat conducerea]ntreprinderii ]n august 2015. Evident,starea financiar= a C=ii Ferate nu puteafi alta dec`t a ]ntregii economii a Re-publicii Moldova, una extrem de precar=,afectat= at`t de factorii interni, c`t [i decei externi. Dac= a\i face o radiografie aCFM la zi, cum ar ar=ta ea?

— Cu adev=rat, criza social-politic=,economic= prin care trecem, dar [i situa-\ia geopolitic= din regiune [i-au pus am-prenta [i pe situa\ia de la }S “Calea Fera-t= din Moldova”. Ast=zi, activitatea ]n-treprinderii a sc=zut cu peste 30 la sut=,dac= vorbim doar despre una dintre po-zi\ii, cea minim=, dar sunt pozi\ii ]n caresc=derea este de 40-50 la sut=.

}n primul r`nd, noi depindem foartemult de \ara vecin= — Ucraina. Circa 50%din activitatea ]ntreprinderii noastre sebazeaz= pe tranzitul de m=rfuri, iar res-tul 50 reprezint= exportul, importul [itransportul marfar intern. Rela\iile dintreUcraina [i Rusia nu sunt tocmai favora-bile, tranzitul prin Ucraina ]nregistr`nd odescensiune de 50-60 la sut=, cealalt=\ar= redirec\ion`nd toate m=rfurile prinalte puncte de trecere.

Al doilea factor important este deva-lorizarea hrivnei ucraine[ti. Moneda lors-a depreciat drastic ]n compara\ie cudolarul, iar tarifele de cale ferat= au r=-mas ]n hrivne. Evident, c= pentru ei estemai convenabil s= direc\ioneze m=rfurilepe alte c=i, maritime, de exemplu. M=refer aici la m=rfurile care circul= spreRom`nia sau alte \=ri, prin portul Reni.Cu regret, nimeni nu poate solu\ionachestiunile legate de rela\iile interstata-le. Sper=m c= aceast= situa\ie va revenila normal ]n viitorul apropiat.

O alt= cauz= important= este tronso-nul de cale ferat= care trece prin st`ngaNistrului. Transnistrienii nu men\in un pre\stabil: ]n una dintre luni ]l scad, ]n cea-lalt= — ]l majoreaz= semnificativ. Aceas-ta chiar este o problem=, deoarece noinu putem prezenta o ofert= concret=pentru agen\ii economici, convenabil= [istabil=, cel pu\in pentru o perioad= de 6luni sau un an. De la ]nceputul anuluicurent [i p`n= ]n acest moment, parteatransnistrian= a modificat deja de 5 oripre\urile. La moment, c=ut=m solu\ii peinterior. Am organizat ]nt`lniri cu repre-zentan\i din Transnistria, la care am par-ticipat [i eu, [i adjunc\ii mei, pentru aajunge la un compromis [i a stabili acestpre\ unic. }n mod normal, legal vorbind,orice volum de marf= care trece pe liniilede cale ferat= din Transnistria ar trebuis= fie coordonat cu noi, cu direc\ia CFM.Por\iunea nu poate fi tranzitat= f=r= acor-dul nostru. Asta spun regulamentele [ilegile interna\ionale. }n mod evident, oalt= cauz= reprezint= [i existen\a anu-mitor datorii istorice.A\i amintit despre datorii. }n spa\iul pub-lic tot mai des se vehiculeaz= faptul c=

}S “Calea Ferat= din Moldova”trece printr-o perioad= dificil=din punct de vedere financiar,

cauzat=, mai ales, de o sc=derebrusc= a tranzitului de m=rfuri.

Au trecut mai bine de 10 lunidin momentul ]n care conducerea

]ntreprinderii a fost preluat= de unnou manager. Despre [ansele de

dezvoltare a CFM, desprerealiz=rile/schimb=rile din acest

mandat, despre planurile de viitor,precum [i despre solu\iile pe care

le-a identificat actuala echip=,]ntr-un interviu cu Directorul

General al CFM, Iurii TOPALA.

Continuare ]n pag.3

INTERVIU ACTUAL

Iurii TOPALA:"Singura politic= care seface la CFM: pl=tim salariilela timp, lichid=m restan\eleistorice [i moderniz=mCalea Ferat= din Moldova"

angaja\ii CFM nu-[i primesc salariile.Care este situa\ia cu politica salarial= lamoment?

— Dup= cum am men\ionat, ]ntreprin-derea trece printr-o perioad= complicat=.}n primul r]nd, vreau s= subliniez c=, dinmomentul ]n care am preluat mandatulde Director General, din august 2015 maiexact, salariile sunt achitate lunar, f=r=]nt`rziere. Mai mult de at`t, [i ]n lunaiunie curent au fost virate remuner=ri. }nceea ce prive[te restan\ele, este nece-sar s= spun c= ele sunt istorice. }n po-fida oric=rui fapt, administra\ia depunezilnic eforturi majore pentru a remediasitua\ia. Dac= ]n momentul prelu=rii func-\iei ]ntreprinderea avea restan\e salaria-le extrem de mari, ast=zi am reu[it dejas= lichid=m circa o jum=tate dintre ele.

Am ]ncheiat un acord ]n cadrul comi-siei de conciliere, adic= ]ntre sindicat [iangajator. Ini\ial, termenul de achitare arestan\elor a fost data de 1 iulie, ]ns=,din motive absolut temeinice, am ajunsla un consens cu sindicatele, prelungindperioada.Cum poate fi solu\ionat=, dup= p=rereaDvs., criza de la CFM?

— Exist= anumite solu\ii. Una dintreele este, dup= cum am spus, men\inereaunui pre\ constant, f=r= fluctua\ii. Doar]n acest fel am putea atrage [i ceva maimulte volume de marf=. Chiar [i a[a,avem deja un acord ]n acest domeniu.Pe data de 24 iunie a avut loc [edin\acomisiei tarifare. }n cadrul acesteia, amconvenit s= oferim reduceri pentru agen\iieconomici, pentru anumite tipuri de mar-f=, ca s=-i motiv=m s= utilizeze serviciilec=ii ferate. Comparativ cu anul trecut, lamoment suntem ]n sc=dere cu un milionde tone, motivele fiind expuse anterior.Sper=m c=, prin eforturi, p`n= la sf`r[itulanului 2016, vom reu[i s= recuper=m celpu\in acest num=r.

P]n= ]n acest moment, am reu[it s=atragem c`teva volume de marf=, care,anterior, erau redirec\ionate pe alte c=i.Am adoptat o nou= politic= ]n acest sens.Am sc=zut pre\urile pentru a deveni maiatractivi pentru agen\ii economici, tran-sportul feroviar fiind cel mai sigur. Aces-tea au fost stabilite ]n a[a fel, ]nc`t s=nu dep=[easc= costurile impuse de tran-sportul auto. A[adar, practic, ]n acestmoment, suntem mai avantajo[i ca pre\dec`t transportul auto.Este bine cunoscut faptul c=, ]n ultimultimp, participa\i foarte des ]n cadrul unor]ntruniri peste hotarele \=rii. Care sunt“roadele” acestor deplas=ri?

— Toate deplas=rile pe care le-amefectuat p`n= acum, dar [i cele pe careurmeaz= s= le efectuez, au un singurscop: atragerea volumelor de marf= cares= tranziteze Republica Moldova. Doara[a, Calea Ferat= a Moldovei se va maiputea men\ine pe pozi\ii. }n urma unorconvorbiri, am reu[it s= re]ntoarcem oparte din minereuri de fier, o parte dinc=rbunele care merge spre portul Reni.Ne afl=m ]n permanente discu\ii, fiindc=numai prin negocieri [i comunicare in-tensiv= cu agen\ii economici, precum [icu administra\iile feroviare ale altor \=rivom reu[i s= dezvolt=m acest domeniu.Acum situa\ia s-a schimbat: dac= odat=CFM nu putea face fa\= fluxului de ce-reri pentru transportul marfar pe liniilede cale ferat=, ast=zi suntem ]n situa\ia]n care noi trebuie s= convingem agen\iis= apeleze la serviciile noastre. Lucr=macum la un centru de logistic=, centrucare ar putea ajuta agen\ii ]n ceea ceprive[te transportarea, lipsindu-i de grijade a organiza preluarea m=rfurilor de laun tip de transport la altul. Ca de exem-

Feroviarul Moldovei30 iunie 2016, N 222

— Noi putem furniza Magistralei mol-dovene[ti macazuri noi [i material m=runtde linii, necesare picherilor. Scopul vizi-tei mele este de a lua cuno[tin\= de sta-rea infrastructurii gospod=riei linii de aici.Dac= executarea comenzii ne va revenianume nou=, aceasta ne va permite s=producem elementele solicitate ale supra-structurii liniei reie[ind din condi\iile con-crete de exploatare, ceea ce va contribuila sporirea siguran\ei [i a duratei exploa-t=rii lor.

— Parcurg`nd ]mpreun= cu membriicomisiei sute de kilometri, a\i reu[it s=vede\i c`te ceva [i v-a\i format deja, pro-babil, o impresie despre specificul gospo-d=riei linii din Moldova? — l-am ]ntrebatpe oaspetele nostru.

— La noi ]n Kazakstan majoritateasectoarelor de cale ferat= sunt drepte. Aicirelieful este mai complicat, exist= multecurbe cu raz= mic=, ceea ce pune presiu-ne suplimentar= pe elementele supra-structurii liniei [i impune anumite cerin\e

CFM—Kazakstan: parteneriat prosperZiarul nostru a informat deja cititorii despre vizita ]ntreprins= de c=tre Iurii

TOPALA, director general al }S “Calea Ferat= din Moldova” ]n luna martiecurent la ]ntreprinderea “Promma[complect” din Republica Kazakstan.Prezent`ndu-[i produc\ia, colegii kazahi au manifestat interes vis-a-vis deviitoarea modernizare a infrastructurii liniilor de cale ferat= la magistrala noa-str=, finan\at= de Banca European= de Reconstruc\ie [i Dezvoltare, expri-m`ndu-[i disponibilitatea de a colabora. {i iat= c= primul pas spre realizareainten\iilor s-a [i f=cut. La inspectarea de prim=var= cu comisia a sectoarelorde nord [i sud ale magistralei a participat Arman BUBIKANOV, vicedirectorgeneral pentru inova\ii al companiei “Promma[complect”, sosit ]n Moldovala invita\ia lui Iurii Topala. Accept`nd s= r=spund= la o serie de ]ntreb=ri,d`nsul a reiterat, printre altele:

fa\= de calitatea lor. }n procesul de pro-duc\ie vom \ine cont de toate acestea.

Arman Bubikanov a r=mas impresio-nat de presta\ia picherilor moldoveni. Suntoameni foarte s`rguincio[i, care ]n pofidadificult=\ilor ][i ]ndeplinesc cu demnitatedatoria profesional=, asigur`nd securita-tea circula\iei.

Compania kazah= “Promma[complect”se afl= ]n ora[ul Ekibastuz. O uzin= dincomponen\a sa a ]nsu[it ]ntregul ciclu teh-nologic. De r`nd cu macazurile, aici se pro-duc bare de macaz, precum [i piese deconexiune a acestor elemente. Produc\iaeste confec\ionat= cu ajutorul utilajelor mo-derne automatizate ]n conformitate cu nor-mele europene de calitate [i securitate. Seproduc ]n total 10 tipuri de macazuri. }ntre-prinderea propune [i un sortiment de pro-duc\ie, care poate prezenta interes pentrulocomotivari [i vagonari: 6 tipuri [i m=rimide osii montate, bandaje, boghiuri pentruvagoanele de marf=.

Solu\iile constructive [i tehnologice

progresiste, aplicate ]n cadrul procesuluide produc\ie la uzin=, garanteaz= cre[-terea duratei de exploatare a macazurilorgra\ie confec\ion=rii acelor de macaz dino\el cromat [i c=lirii ]n volum a [inelor;asigurarea stabilit=\ii l=\imii ecartamentuluipe seama pl=cilor cu nervuri ]nalte; dimi-nuarea uzurii detaliilor liniei din contulmont=rii la conexiunile contraacelor cu acul[i a inimii de macaz cu contra[ina a prin-derilor elastice cu clem= plat=.

Gra\ie acestor [i altor particularit=\i de

construc\ie scade impactul dinamic su-plimentar al ro\ilor materialului rulant asu-pra elementelor macazului, impact ce apa-re din cauza accelera\iilor verticale [i ori-zontale neamortizate. Macazul devinemai trainic, mai stabil, este asigurat mer-sul lin [i siguran\a circula\iei pe el a tre-nurilor cu vitez= maxim=.

Vladimir DOBREANSCHI

Una din sarcinile cele mai importante aleferoviarilor de pe sectorul de nord al magis-tralei este stabilirea rela\iilor de afacerimai str`nse cu agen\ii economici din zo-n=. Or, numai transport`nd o cantitate de]nc=rc=turi c`t mai mare, poate fi asigu-rat= ob\inerea veniturilor necesare pen-tru consolidarea situa\iei financiare a ma-gistralei.

}n acest context demonstreaz= o di-namic= pozitiv=, ]n particular, sta\ia V=l-cine\, [ef — Valentina Zabavn`i. }n cinciluni ale anului aici au fost ]nc=rcate 18 642tone de marf=, ceea ce dep=[e[te indi-catorul planificat cu 3,2 la sut=. Au fostdesc=rcate 500 vagoane — 117,4 procen-te. Dicteaz= ritmul ]nc=rc=rii firmele co-merciale “Tezeu-lux” (nisip) [i “Agrofloris-nord” (cereale), care s-au dovedit a fiparteneri de ]ncredere. Administra\iile lorau salutat cu satisfac\ie noua politic= ta-rifar= a conducerii magistralei, bazat= peanumite reduceri ]n raport cu tarifele apli-cate. }[i ]ndeplinesc competent func\iilede serviciu recep\ionerii, casierii de marf=[i impiega\ii de mi[careu, complet`nd ]ncuno[tin\= de cauz= documentele [i orga-niz`nd dup= toate regulile procesul de ma-nevr=. Iar dac= este solicitat ajutorul c=iiferate, apoi doar pentru ameliorarea st=riigospod=riei linii. Un impact negativ asu-pra procesului de manevr= ]l are stopareacircula\iei pe liniile nr.5, nr.6 [i ]n zona cumacazuri a liniei nr.4 din cauza focarelorde putregai al traverselor. Pe linia nr.3 [imacazul nr.13 viteza de circula\ie a tre-nurilor este limitat= la 15 km/or=.

Se atest= cre[terea volumului de ]n-c=rcare la sta\ia Lipcani, unde procesultehnologic de interac\iune cu cariera degips de la Criva este bine organizat p`n=]n cele mai mici detalii. La sta\ia feroviar=Mateu\i volumul de ]nc=rcare a metaluluilaminat ]n vagoane s-a majorat ]n cinciluni cu 40 la sut= comparativ cu perioadasimilar= a anului 2015. {i sta\ia B=l\i-Slo-bozia ]nregistreaz= rezultate bune la des-c=rcare.

Vladimir DOBREANSCHI

Cre[te volumulde ]nc=rcare

La ora actual= activitatea cu ]n-c=rc=turile la sta\ia Br=tu[eni nu edintre cele mai reu[ite. Indicatorii de]nc=rcare [i desc=rcare sunt mult maimici dec`t ]n perioadele preceden-te. Sc=derea volumului de munc= afost cauzat= de doi factori: primul— agen\ii economici au transferatdesc=rcarea pietri[ului adus din Uk-raina pe calea ferat= pentru recon-struc\ia [oselelor la sta\ia de fron-tier= V=lcine\, al doilea — o parte dinclien\i au apelat la transportul cuma[ini de mare tonaj.

— }n prezent sarcina noastr= este dea restabili rela\iile de afaceri pierdute, —declar= [eful sta\iei Mihail Iachim. — Nueste o misiune u[oar=, dar absolut nece-sar=. Iar drept punct de pornire poate servinoua politic= de formare a tarifelor, adop-tat= la calea ferat=. Cointeres`ndu-i peparteneri, ea va permite antrenarea maimare a poten\ialului de cre[tere a volu-mului de ]nc=rcare [i desc=rcare, existent]n zona agroindustrial= adiacent= sta\ieinoastre. Anterior furnizau sta\iei un vo-lum de ]nc=rcare destul de bun, printrealtele, cele trei cariere de pietri[, precum[i firmele, ce exportau cereale. }ncerc=ms= stabilim rela\ii mai str`nse de colabo-rare ]n primul r`nd cu ele.

}n pofida anumitor probleme privindresursele umane, colectivul sta\iei [i-a p=-strat nucleul consolidat, format din mi[-c=ri[ti cu experien\=. Feroviarii posed=dou=-trei specialit=\i, ceea ce permite ]ncaz de necesitate substituirea colegilor.

— Mai avem nevoie de doi angaja\ipentru completarea listelor de personal,

Restabilesc rela\iilede afaceri pierdute

— continu= Mihail Iachim. — Am testat no-vicii ]n func\iile vacante, dar unii nu s-auputut adapta. Aceasta confirm= ]nc= odat=, c= a munci ]n domeniul feroviar esteo voca\ie, [i angaja\ii no[tri trebuie s= fac=parte anume din categoria dat=. De aceeaselectarea continu=.

}n timpul inspect=rii de prim=var= cucomisia s-a verificat gradul de preg=tireal sta\iei c=tre traficul estival de marf=.Feroviarii de la Br=tu[eni au avut cu cese l=uda. Cl=direa a fost reparat= cosme-tic ]n exterior, iar ]n interior s-a renovatodaia de pr`nz. Vopsitul, v=ruitul le-auexecutat mi[c=ri[tii cu m`inile proprii [idin resurse proprii. Pe teritoriu nu veziburuian. Corespunde tuturor cerin\elorpanoul antiincendiar modern, oferit de]ntreprinderea mi[care Ocni\a. Al=turi seafl= nisip [i o g=leat= mereu plin= cu ap=.Pe timp de ploaie toate acestea se aco-

per= cu pelicul= de polietilen=. Evidenteste: pretutindeni se simte m`n= de gos-podar. De aceea [i nota comisiei pentrusta\ie a fost pozitiv=.

Ca s= existe posibilitatea organiz=riibune a circula\iei e necesar= o ]ngrijirerespectiv= a gospod=riei linii — zona demanevre a sta\iei [i linia curent= spreRediul Mare. Deoarece maistrul-picherAnatolie Condriuc s-a aflat ]n concediu,districtul din localitate al sec\iei linii nr.6a fost reprezentat ]n cadrul inspect=rii det`n=rul brigadier Anatolie Cr=cean. Prin-cipalul rezultat al muncii de r=rire a foca-relor de putregai al traverselor [i ]ngrijirecurent=, ]nf=ptuite de colectivul distric-tului, const= ]n situa\ia, c= toate liniile [imacazurile sta\iei sunt preg=tite pentruopera\iunile de manevr=.

La fel de important e c= ]n zona sta\ieiliniile de acces, aflate ]n proprietateaclientelei, au o stare destul de bun=. Le]ngrijesc cum se cuvine, ]n particular, fir-mele “Moldova Zah=r”, “Natur Bravo”, “Ce-reale Cupcini”. Agen\ii economici con[ti-entizeaz= din plin importan\a asigur=riisecurit=\ii circula\iei atunci c`nd vagoa-nele se afl= pe teritoriul ]ntreprinderii.

Optimismul, pe care-l p=streaz= fero-viarii din Br=tu[eni ]n aceast= perioad=deloc u[oar= pentru calea ferat=, insufl=]ncrederea, c= mai devreme ori mai t`rziuproblemele vor dispare, oferind loc ini\ia-tivei [i spiritului creativ ]n procesul dec=utare a noilor rezerve de ]mbun=t=\irea muncii cu ]nc=rc=turile. Iar sta\ia ][i vaocupa din nou locul competitiv binemeri-tat ]n asigurarea cu servicii de transporta uneia din zonele agroindustriale princi-pale ale republicii.

Vladimir DOBREANSCHI

Imagini: Iurie KOZLOV

Vedere asupra sta\iei Br=tu[eni

Mihail Iachim, [ef al sta\iei Br=tu[eni

Serghei Tom[a [i Arman Bubikanov

Imagine: Iurie KOZLOV

Feroviarul Moldovei 330 iunie 2016, N 22Sf]r[it. }nceputul ]n pag.1

plu, centrul va organiza de sine st=t=torpreluarea ]nc=rc=turilor de la un port ma-ritim p`n= la liniile de cale ferat= [i de lasta\ia feroviar= p`n= la locuin\a/sediul/depozitul solicitantului.Numi\i, V= rog, \=rile cu care a\i semnatdeja contracte?

— Rom`nia, Kazakstan, Rusia, Ucrai-na, Belarus — cu toate acestea am reu[itdeja s= semn=m contracte. Noi, de fapt,avem contracte cu toate \=rile, dar vor-besc acum despre cele cu care am reu[its= stabilim un acord prin care s= ]ntoar-cem volumele de m=rfuri care tranzitauc`ndva liniile CFM. Ucraina, de exemplu,are posibilitatea de a transporta prin maimulte c=i. Ei au porturile maritime Ismail,Iliciovsk, Odesa [i Reni. Ei au mai multeop\iuni, ]ns= noi suntem nevoi\i s=-i con-vingem s= o aleag= pe cea care ne-araduce [i nou= beneficii.}n cadrul ultimului interviu acordat zia-rului departamental, a\i men\ionat c=]ntreprinderea va primi din partea a dou=dintre cele mai importante B=nci Euro-pene mai bine de 100 milioane de euro.Cu BERD-ul a fost deja semnat un acord.La ce etap= de implementare se afl=ast=zi acordul de ]mprumut [i care estesitua\ia cu BEI?

— Banca European= pentru Recon-struc\ie [i Dezvoltare ne-a impus anumitecondi\ii care prev=d reorganizarea, restruc-turarea [i modernizarea ]ntreprinderii. Con-sider c= este un lucru firesc, deoarece alt-fel ]ntreprinderea nu are viitor. Conformacordurilor, sunt prev=zute finalizarea unuicomplex de m=suri de restructurare,achizi\ionare a locomotivelor [i reabilitarea infrastructurii feroviare, [i anume: pro-curarea de locomotive, optimizarea per-sonalului, crearea sistemului informa\ionalde management ]n eficien\a energetic=,studiul de fezabilitate partea I — pentruprima tran[=, [i reabilitarea infrastructuriiferoviare, sprijinul pentru achizi\ii publice,proiectare [i supraveghere — pentru ceade-a doua tran[=.

Actualmente avem ]ndeplinite toatecondi\iile BERD-ului. }n ceea ce prive[teBanca European= pentru Investi\ii, suntempe ultima sut= de metri pentru semnareaunui contract. De altfel, [i Uniunea Euro-pean=, prin EC Neighbourhood Investe-ment Facility, ne ofer= un grant neram-bursabil ]n valoare de 5,25 milioane deeuro. Ace[ti bani vor servi la procurareade noi locomotive [i la asigurarea asis-ten\ei tehnice.Programul elaborat de Banca European=pentru Reconstruc\ie [i Dezvoltare pre-vede, dup= cum a\i men\ionat, [i optimi-zarea personalului. Speciali[tii de la Ca-lea Ferat= a Moldovei sunt ]ngrijora\i c=[i-ar putea pierde locurile de munc=. C`t

de autentic= este informa\ia ]n ceea ceprive[te disponibiliz=rile masive?

— Planul de restructurare a ]ntreprin-derii presupune, ]ntr-adev=r, optimizareapersonalului, ]ns= acest lucru nu are nicioleg=tur= cu mult tr`mbi\atele disponibiliz=rimasive. }n primul r`nd, trebuie s= men-\ionez c= la ora actual=, conform organi-gramei vechi, la CFM activeaz= ]n jur de1,5 mii de [efi [i “[efule\i”. Potrivit calcu-lelor noastre, atribu\iile [i posturile a 700-800 dintre ei pot fi comasate. Nu mai avemacela[i volum de marf=, nu mai avemacela[i volum de lucru precum era odat=.Societatea este ]ntr-o permanent= schim-bare. Chiar [i a[a, salaria\ii no[tri nu vorfi concedia\i, ci redirec\iona\i de la un ser-viciu la altul. De exemplu, dac= la un nodferoviar avem [i contabil-[ef, [i contabil,vom grupa sarcinile acestora. Avem spe-ciali[ti suficien\i, deci nu vom mai faceangaj=ri.

Subiectul “disponibiliz=rii” picherilor, ]ngeneral, nici m=car nu poate fi pus ]ndiscu\ie. Lucr=torii depourilor, de la sem-nalizare, dispecerii, electricienii, impiega\ii

de mi[care [.a. sunt oameni f=r= de careacum ]ntreprinderea nu poate func\ionanormal. At`ta timp c`t noi nu avem un cen-tru unic de monitorizare, un dispecerat cares= conduc= cu to\i dispecerii din \ar=, noiavem nevoie de oameni.

Totodat=, \in`nd cont de num=rul spo-rit de pensionari care ]nc= mai activeaz=]n cadrul institu\iei, dar [i de cei afla\i ]nperioada de pre-pensionare, optimizareapersonalului se va produce ]n mod natu-ral, firesc. Nu inten\ion=m s= folosim unproces de chirurgie administrativ=. Nimeninu va fi concediat, dup= cum am spus,evident, cu excep\ia celor care vor s= plece[i a pensionarilor c=rora le suntem foarterecunosc=tori pentru munca depus= peparcursul anilor. }n r`ndul angaja\ilor b`n-tuie o dezinformare.Cine crede\i c= a ini\iat aceste dezin-form=ri [i cu ce scop le-ar fi putut r=s-p`ndi?

— Este o dezinformare inten\ionat=,dup= p=rerea mea, predominat= de o anu-mit= coloratur= politic=. Vreau s= spun c=

nu am preluat func\ia de Director Generalal “C=ii Ferate din Moldova” pentru a facepolitic= ]n cadrul ]ntreprinderii, ci am ve-nit aici pentru a pune ]n aplicare un noumanagement, pentru a face tot posibilulpentru a scoate din impas acest segmentimportant al \=rii noastre. Avem o echip=bun=.A\i ]ncheiat recent inspectarea de pri-m=var=. Cu ce probleme se confrunt= sec-torul feroviar al RM?

— Noi am verificat toate edificiile, totceea ce \ine de infrastructur= [i supra-structur=. Clar c= sunt probleme, dar, ]nce-tul cu ]ncetul, vom remedia unele lacunep`n= ]n toamn=. Pot s= spun, c= stareaacestora nu este mai rea dec`t a fost lainspectarea din toamn=, ba poate chiarmai satisf=c=toare. Avem deja un acord]n ceea ce prive[te schimbarea traverse-lor. Sper=m c= p`n= la sf`r[itul verii, vomaduce 30-40 mii de traverse, pentru aputea men\ine calea ferat= ]ntr-o staremai bun=. Acum sunt [i restric\ii de vitez=pe anumite tronsoane. }nlocuirea cu noitraverse ne va da posibilitatea s= lichid=mlimitele de vitez=.De unde vor fi achizi\ionate aceste tra-verse?

— Ele deja sunt procurate, au trecutprin comisia de achizi\ii. Traversele dinbeton sunt achizi\ionate din Ucraina, iarcele din lemn, din Belarus. A fost anun\at=o licita\ie, iar aceste dou= \=ri au propuscele mai avantajoase pre\uri.Linia de cale ferat= Berezino—Basara-beasca a fost demontat= ]n anul 2000. }nluna octombrie a anului trecut, parteaucrainean= anun\a c= va elabora proiec-tul privind reconstruc\ia acestei por\iuni.La ce etap= este acest proiect?

— Cu adev=rat, am fost contacta\i departea ucrainean=. Am semnat un acordpentru restabilirea por\iunii Basarabeas-ca—Berezino—Odesa. }nceperea lucr=rilordepinde de ei. Din partea noastr=, putemgaranta c= por\iunea care se afl= pe teri-toriul Republicii Moldova va fi reconstru-it= timp de 2 s=pt=m`ni — o lun=. Ei sunt,la moment, ]n c=utare de fonduri, deoa-rece lungimea liniei pe partea ucrainean=este mare, respectiv au nevoie [i de osum= mai mare, ]n jur de 10 mln dolari. }ncadrul ultimelor discu\ii, mi-au spus c= audeja un plan, ]ns= trebuie s= mai a[tept=mpu\in.

Tronsonul de cale ferat= Berezino—Ba-sarabeasca va duce la optimizarea [i in-tensificarea intereselor comercial-econo-mice ]ntre Moldova [i Ucraina. }n a[a fel,]mi exprim speran\a c= demararea lucr=rilorva ]ncepe ]n viitorul apropiat, marc`nd onou= fil= ]n istoria magistralei noastre.

Interviu realizat de Eliza BOTNARI,reprezentantul rela\ii cu mass-media

al }S “Calea Ferat= din Moldova”

Au ]mbun=t=\it considera-bil calitatea proces=rii do-cumenta\iei de trafic pentrum=rfuri [i vagoane ]n cazulrecep\ion=rii [i expedierii tre-nurilor biroul predare [i cen-trul tehnologic de la sta\ia Oc-ni\a. Aceasta se datoreaz= ]nmare parte experien\ei pro-fesionale a speciali[tilor, caremuncesc aici, dar [i dot=rii cucalculatoare. De[i programulnu este cel mai performant,el permite a munci cu un ran-dament mai mare dec`t ]ncazul metodelor de calcul,practicate anterior.

De r`nd cu procesareadocumenta\iei, speciali[tiimai au o misiune important=:se deplaseaz= ]n mod regu-lat la sta\ia ucrainean= defrontier= Moghiliov-Podoliskii,

Barier= ]n calea rebutuluicomercial pus= la sta\ia Ocni\a

unde func\ioneaz= un post comun derecep\ionare-predare a ]nc=rc=turilor [ivagoanelor. Principialitatea, cu care suntap=rate interesele magistralei, creaz= obarier= sigur= ]n calea unui eventual rebut

comercial din partea c=ii ferate limitrofe,ce ar cauza pierderi financiare serioase.

Vladimir DOBREANSCHI

Imagine: Iurie KOZLOV

Operatoarele centrului tehnologic de la sta\ia Ocni\aMaria Cerevat`i [i Irina Cioban

Activitatea ritmic= a nodului feroviarUngheni depinde ]n mare parte de gos-pod=ria vagoane, iar starea bun= a aces-tora o asigur= colectivul reviziei tehniceBere[ti, condus de Valeriu Moraru.

E vorba, ]n primul r`nd, de asigurareaexamin=rii tehnice calitative a materialuluirulant, expediat spre B=l\i [i Chi[in=u, pre-cum [i spre sta\ia rom`n= de frontier=Criste[ti. Fac fa\= destul de bine acesteisarcini revizorii de vagoane Mihail Bordian,Ion Suman, Ghenadie L`s`i, Ilie Tregub [ial\ii. Printre ture se impune cea condus=de revizorul superior Denis Robule\.

De r`nd cu aceasta, pe terenul spe-cializat are loc repara\ia curent= cu de-ta[are a vagoanelor de marf= de diferitetipuri. Aici muncesc ]n ture echipele con-duse de Anatolie Cambur [i Gheorghe Ti-motin, care preg=tesc vagoanele pentrutransportarea nisipului, cisternele pentrutransvazarea produselor petroliere pe ce-l=lalt mal al Prutului. Merit= o ]nalt= apre-ciere munca sudorului Gheorghe Barbarii,l=c=tu[ilor Serghei Serbaniuc, Ion Cibric.

Obiectivul principal —starea bun= a vagonului

Desigur, volumul de munc= e mult mai micdec`t cel de odinioar=, pentru c= lipsesc,bun=oar=, vagoanele-termos, a sc=zuttraficul masiv al m=rfurilor din Balcani spreFedera\ia Rus=. Or, sper=m ca situa\ia s=se amelioreze.

De mare ajutor sunt operatoarele devagoane Liubovi Timotin, Tatiana Patra[-cu, Galina Fitkevici [i Natalia Polski. Eleinspecteaz= garniturile la sosire [i pleca-re, colecteaz= informa\iile despre vagoa-nele rebutate, introduc`ndu-le ]n baza dedate computerizat=.

Alexandru FITKEVICI,maistru la revizia tehnic=

a vagoanelor Bere[ti

INTERVIU ACTUAL

Iurii TOPALA:"Singura politic= care seface la CFM: pl=tim salariilela timp, lichid=m restan\eleistorice [i moderniz=mCalea Ferat= din Moldova"

Feroviarul Moldovei30 iunie 2016, N 224

FELICIT+RI!Administra\ia }ntreprinderii de Stat “Ca-

lea Ferat= din Moldova” profit= cu bucuriede posibilitatea de a-l felicita cu ocaziazilei de na[terii pe Victor COJOCARU, [elal nodului feroviar B=l\i.

— }i dorim mulstimatului omagiat mult=s=n=tate, bun=stare familial= [i realiz=rifrumoase spre binele Magistrale moldove-ne[ti!

* * *Speciali[tii [i comitetul sindical din cad-

rul sec\iei linii Basarabeasca felicit= oma-gia\ii din colectiv: pe Ion MICLEU{ANU, [ef-adjunct al sec\iei linii nr.3, [i Ala IABANGI,dispecer — cu ocazia JUBILEULUI, iar peOlga GNILOZUB, contabil, [i Nicolae NICO-LAEV, maistru al sectorului spa\ii verzi —cu prilejul zilelor de na[tere.

Un cer albastru f=r= nori}n calea voastr= s= tot fie,S-ave\i ]n via\= numai flori,Succese mari [i bucurie!

* * *Administra\ia [i comitetul sindical ale

remizei vagoane nr.3 B=l\i vin cu felicit=ride ziua na[terii c=tre: Andrei POPOVICI,l=c=tu[, Ecaterina CR}JANOVSKI, inginer-tehnolog, Ion GLAVAN, Gheorghe {COL-NIC, Nicolae CIBOTARU, l=c=tu[i, Iulia|~B~RN~, distribuitoare a comenzilor demunc=, David ZAHAROV, t`mplar.

Noroc, prieteni, s=rb=toare,S-ave\i ]n cas= ve[nic soare,S= fie clipa strop de miere,Iar anii — dulce m`ng`iere,S-ave\i un car de s=n=tate,Mul\i ani [i spor ]n toate!

* * *Administra\ia [i comitetul sindical de

la depoul de locomotive Basarabeasca ]i

felicit= din tot sufletul cu ocazia JUBILEE-LOR pe l=c=tu[ul P.LUNGU [i mecanicul-secund P.ARABAGI, dorindu-le tot bineledin lume [i multe bucurii!

* * *Cu prilejul frumosului JUBILEU de 50

de ani colectivul, administra\ia [i comite-tul sindical ale sec\iei Basarabeasca ali-mentare cu energie electric= ]l felicit= peIurie DOBROVOLSKI, [ofer ]n atelierelemecanice de repara\ie, dorindu-i:

S= fii norocos, puternic, iubit,Cu multe-mpliniri [i realiz=ri ]n toate,S= ai viitor luminos, fericit,Cu dragoste, pace, succes, s=n=tate!

* * *Administra\ia, comitetul sindical [i co-

lectivul sec\iei Chi[in=u alimentare cu ener-gie electric= adreseaz= cordiale felicit=ride JUBILEU lui Ion BREABIN, dispecer ]n

energetic=, [i cu ocazia zilei de na[tere —lui Veaceslav MA{COV|EV, l=c=tu[, Nico-lae TODOROV, electromecanic.

O via\= lung= s= tr=i\iCu mult= demnitate,S-ave\i mereu doar bucurii,Succese mari ]n toate!

Norocul, fericirea,S= nu v= p=r=seasc=,Iar pacea [i iubireaMereu s= v=-nso\easc=!

* * *Administra\ia [i comitetul sindical din

cadrul sec\iei linii B=l\i ]l felicit= din totsufletul pe maistrul-picher superior Feodo-sie PATIC cu prilejul unui pl=cut eveniment— ziua de na[tere.

— Dorim omagiatului tot binele dinlume, bun=stare, un car de s=n=tate [i unulde noroc!

La cea de-a XIX-ea Expozi\ie interna\ional= a tehnologi-ilor performante, care a avut loc ]n luna mai 2016 la Bey-ging, a fost prezentat= concep\ia “autobuzelor transfron-taliere” — un tip de transport principial nou.

A fost prezentat un noutip de transport pe [ine

}NTREBA|I—R+SPUNDEM

— Pentru a-i determina cali-tatea pune\i o pic=tur= de mierepe o foaie curat= [i da\i-i foc.Dac= h`rtia s-a umezit, iar pic=-tura ]nc=lzit= [i-a schimbat culoa-rea, nu cump=ra\i asemenea pro-dus. }ns= dac= ceaiul s-a tulburatdup= ce s-a ad=ugat ]n el o lin-gur= de miere, pute\i fi siguri c=produsul este ]ntr-adev=r natural.

Soarele m= p`rjole[te...Vara membrii familiei noastre pre-fer= odihna la mare ori r`u. Nu-mai c= dup= asemenea expunerila soare cineva se alege numai-dec`t cu arsuri. Prietenii ne ]n-

Nu toat= mierea-i dulce

deamn= s= folosim cremele deprotec\ie. C`t de inofensive suntacestea pentru piele?

Felicia FISTICANU,Chi[in=u

— {i adul\ii, [i copiii trebuies= foloseasc= neap=rat cremelede protec\ie. Arsuri provocate desoare, ]mb=tr`nirea precoce apielii, reac\ii alergice — iat= doarc`teva consecin\e ale sejurului]ndelungat pe plaj= f=r= aseme-nea mijloace de protec\ie. Selec-t`nd crema, e necesar a atrageaten\ie asupra factorului SPF. Eldenot= gradul de eficien\= alac\iunii substan\elor din compo-nen\a cremei, care asigur= pro-tec\ia. Pe timp de var= factorulSPF trebuie s= fie cel pu\in 50.Opta\i pentru m=rci profesionisteverificate de la produc=tori de]ncredere.

Nu uita\i c= bronzatul la soa-re este recomandat doar p`n= laorele zece diminea\a. Dup=aceast= or= mai bine odihni\i-v=la umbr=, pentru ca razele ultra-violete s= nu d=uneze pielii.

Zbor ]n vis...Am observat, c= fiica mea vorbe[-te uneori ]n somn. Ar putea fi ace-asta o simptom= a vreunei boli?

Maria GOLOVAT~I,Chi[in=u

Constructorii men\in pozi\iiletemul de ]nc=lzire al g=rii sta\ieiB=l\i-Slobozia, sistemul de ali-mentare cu ap= al spitalului fero-viar, a reparat ]nc=perea PC, af-lat= ]n subordinea serviciului mi[-care. Acela[i colectiv [i-a ]nscrisla activ repara\ia tavanului pr=-bu[it al s=lii de a[teptare de lasta\ia Sofia, renovarea pavilioa-nelor sondelor arteziene pe teri-toriul cazangeriei nodului feroviar[i sta\iei Br=tu[eni, amenajareateritoriului sta\iei B=l\i-ora[.

}n caz de necesitate se prac-tic= deplas=rile ]n teren pentruefectuarea lucr=rilor operative.Astfel s-a ]nt`mplat, bun=oar=,la mijlocul lunii mai, c`nd ]n ur-ma ploilor toren\iale s-au astu-pat [i trebuiau cur=\ate de ur-gen\= jgheaburile de scurgere aapei de pe cl=direa sta\iei Flo-re[ti.

Vlad DOBROV

Remorc`nd garniturile detren p`n= la o sta\ie sau alta,echipajele de locomotiv= a[teap-t= cursa retur. }n acest r=stimpei trebuie s= se odihneasc=, s=acumuleze for\e. La depoul lo-comotive de rulaj Ocni\a ace[teaau parte de tot confortul ]n casade odihn= a echipajelor de loco-motiv=, situat= la etajul doi alblocului administrativ-habitual.Aici exist= toate condi\iile nece-sare pentru a ]nc=lzi bucatele [ia lua masa, a face baie, paturileau lenjerie curat=.

Cele ce creeaz= confortul ]nregim non-stop sunt Ana Gavri-liuc, Aliona Cojuhari, TatianaSuslin [i Silvia {umski, care mun-cesc ]n ture. Ele men\in ordinea[i cur=\enia ]n ]nc=peri, au grij=s=-i trezeasc= pe mecanicii delocomotiv= [i mecanicii-secunzi,care se odihnesc, pentru caace[tea s= se prezinte la oracuvenit= ]n depou. }n cabinetul

Odihn= [i confort pentru locomotivari

medical de la primul etaj echi-pajele de locomotiv= trec ]n modobligatoriu controlul medical ]na-inte de curs=.

Vlad PAVLOV

}N IMAGINE: ]nc= acum cinciani Silvia {umski era cus=torea-s=, dar munca la casa de odihn=a echipajelor de locomotiv= i-apl=cut at`t de mult, ]nc`t nu arede g`nd s-o abandoneze.

Imag

ine:

Iur

ie K

OZL

OV

a Ocni\a continu= repara-\ia capital= a cl=dirii pos-tului nr.4, preconizat= a fi]ncheiat= ]n luna iunie. Oalt= preocupare a miciiechipe de constructori oc-ni\eni este conservarea

edificiului sta\iei lichidate Vere-jeni, ]n scopul p=str=rii integrit=\iicl=dirii. Iar echipa constructori-lor de la B=l\i a perfec\ionat sis-

}n pofida rezervei limitatede materiale de construc\ie,colectivul sectorului B=l\i alsec\iei edificii civile, [ef Vea-ceslav Prud`us, inginer coor-donator Boris Nazarov, [ef alsectorului construc\ii Ocni\aSerghei Tcaci, — a executatanumite lucr=ri pentru adu-cerea ]n ordine a cl=dirilor [iconstruc\iilor de la sta\ii.

Mul\i dintre noi au de-a face cuv`nz=tori de miere, care-[i reali-zeaz= marfa cum pot: la sta\iile detransport public, intr= chiar ]n ofi-cii. Fiecare dintre ei sus\in c= ceeace v`nd este un produs naturalsut= la sut=. Cum poate fi stabilit=adev=rata calitate a mierii?

Gheorghe FURTUN+,Chi[in=u

— Cam jum=tate din to\i co-piii cu v`rsta de la trei p`n= lazece ani [i circa cinci procentedintre adul\i vorbesc ]n somn.Aceasta se poate ]nt`mpla pe-riodic ori ]n fiecare noapte.

Vorbirea ]n timpul somnuluieste un fenomen ]nt`lnit destulde frecvent. De regul= ea durea-z= cel mult 30 secunde, uneorise repet= de c`teva ori pe noap-te. Feti\ele sunt predispuse maimult s= vorbeasc= ]n somn dec`tb=ie\ii. }n majoritatea cazurilor nue vorba de vreo afec\iune. Une-ori, ]ns=, vorbirea ]n somn poatefi simptoma unei deregl=ri mai se-rioase a somnului ori a unei boli,ce necesit= tratament de urgen\=.Va fi util= vizita la medic, dac=dereglarea somnului i s-a ]nt`m-plat pe nea[teptate unui adult,este ]nso\it= de senza\ia de fric=,strig=te ori mi[c=ri spontane. Ase-menea episoade nepl=cute pot fi]nl=turate printr-un somn s=n=tos,evitarea stresului [i a eforturilorfizice pe timp de sear=.

Materialul rulant este ridicat de la sol [i se deplaseaz= pe “[ine”speciale cu viteza de circa 60 km/or=. }ntre timp, pe sub el pot circu-la liber automobile cu ]n=l\imea de p`n= la 2 metri. Este interesant,c= a venit propunerea de a amplasa pe partea de jos a a[a-numi-tului “autobuz” ecrane, care s= prezinte imaginea cerului. Capacita-tea unui asemenea mijloc de transport va fi de 1400 persoane.

Materialul rulant se va deplasa pe baz= de trac\iune electric=. Sepreconizeaz= producerea a 40 de asemenea autobuze, ceea ce vapermite reducerea cu p`n= la 2500 tone a degaj=rilor nocive ]n at-mosfer=. Construc\ia acestui sistem va costa mai pu\in dec`t a lini-ilor de metrou. De altfel, concep\ia nu este una nou=. Doi arhitec\i —Krig Hodjetts [i Lester Woker — au propus ]nc= ]n anul 1969 un tipanalogic de transport pentru a fi implementat la New-York. Ei aupublicat ]n revista New York Magazine un articol, ]n care descriau ]ndetalii concep\ia [i prezentau ilustra\ii, dar nu s-a ]ntreprins nimicmai mult.

De atunci asemenea “autobuze” r=m`neau doar o idee. }n anul2010 Beyging-ul declara, c= p`n= la finele anului va ]ncepeconstruc\ia unui sector de 8 kilometri, dar n-a fost s= fie. }n prezentcompania Transit Explore Bus a decis s= revin= la proiectul respectiv[i deja construie[te un model ]n natur= la Changjou, pe care plani-fic= s=-l testeze ]n iulie-august anul curent. Dac= test=rile vor fireu[ite, China va ob\ine un instrument nou pentru solu\ionarea prob-lemei traficului. }ns= construc\ia unui asemenea sistem poate durac`\iva ani.

Ziarul e ]nregistrat ]n camerade Stat a Ministerului justi\iei al RM

Nr. de ]nregistrare 10205375.

Telefoanele redac\iei: redactor-[ef – 83-25-85,0692-250-74; redactor-[ef adjunct – 83-25-87;secretar responsabil – 83-48-01; sec\ia scrisori –83-49-16. E-mail: cfmgazeta@yandex.ru

Redactor-[efIrina KRAEVSKAIA

EditurEditurEditurEditurEdituraaaaa PP PP PP PP PP "DEPOZIT EN GROS" S.A. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69

Indice – 30708