Ziarul aparedin 1 mai 1941Ziarul aparedin 1 mai 1941

ZIAR AL COLECTIVULUI C+II FERATE DIN MOLDOVA

N 33 (5903) 10 noiembrie 2016

CFM se preg=te[te s= ]nfrunte gerul}n diminea\a zilei de luni, 7 noiembrie 2016, Iurii TOPALA, director general al }S “Calea Ferat= din Moldova”, aorganizat o consf=tuire operativ=, la care s-au discutat chestiuni actuale, ce \in de organizarea procesului detrafic, asigurarea securit=\ii circula\iei, protec\ia s=n=t=\ii [i securitatea muncii.

Analiz`nd mersul ]ndeplinirii programe-lor ]n prag de iarn=, trebuie remarcat, c=CFM se preg=te[te de iarn= la modul celmai serios. Fire[te, exist= [i probleme,cauzate de situa\ia economic= precar=.Activeaz= la capacitate maxim= comisiaspecial= a c=ii ferate ]n frunte cu SergheiTom[a, vicedirector general, responsabilde infrastructur= [i trac\iune. D`nsul adu-n= toat= informa\ia privind lucr=rile de pre-g=tire pentru iarn=, care ulterior este dis-cutat= cu [eful magistralei, preconiz`n-du-se ac\iuni concrete de solu\ionare aproblemelor existente.

}n procesul de preg=tire a magistraleipentru func\ionarea stabil= ]n perioadarece o aten\ie deosebit= se acord= liniilorde cale ferat=. Comisii speciale au veri-ficat starea tehnic= a c=ilor de acces, af-late ]n subordinea sec\iilor linii. La toatesta\iile c=ii ferate au fost desemnate per-soanele responsabile de cur=\area de z=-pad= [i ghea\= a macazurilor, cu excep\iasta\iilor Chi[in=u-1 [i 2, unde nu s-a f=cutaceasta din cauza deficitului de picheri ]nsec\ia linii din capital=. S-a elaborat pla-nul de desz=pezire, ac\iunile de preveni-re a deraierii materialului rulant ]n circum-

udiind rapoartele [efilor servi-ciilor vizate despre starea delucruri ]n gospod=riile din sub-ordine, Iurii Topala a orientatasisten\a spre ]ndeplinirea sar-cinilor curente ]n contextul pre-g=tirii Magistralei moldove-ne[ti pentru activitatea ]n pe-

Sarcina cea mai important=:a preg=ti calea ferat=de iarn= ]n termeni optimi

Atestat, deci cu nivel]nalt de cuno[tin\e

declarat= anterior. Numai din sec-\ia linii au participat 64 speciali[ti.{i nu e de mirare. }n ultima pe-rioad= de timp feroviarii no[tri, laorice sector ar munci, con[tienti-zeaz= tot mai mult importan\a ]n-su[irii la perfec\ie a cuno[tin\elorprivind prevenirea cazurilor detraumatism de munc=.

Sala de festivit=\i a sec\iei li-nii nr.5 a g=zduit reprezentan\ii]ntreprinderilor locale [i ai sta\iilorliniare pe parcursul a patru zile.Colaboratorii serviciului securita-tea [i s=n=tatea ]n munc= — in-ginerul coordonator Vladimir Rai-co [i specialistul de prima cate-gorie {tefan Buga — au explicatmaterialul, ca de obicei, ]ntr-omanier= accesibil=, departe de

a fi formal=, oper`nd cu exempledin activitatea practic=. Au fost de-monstrate c`teva filme la subiec-tul respectiv. La sf`r[itul instruiriiascult=torii au fost atesta\i.

Deja o perioad= ]ndelungat=serviciul securitatea [i s=n=tatea]n munc= al c=ii ferate organizea-z= asemenea instruiri o dat= latrei ani pentru conduc=torii locu-rilor de munc=, speciali[ti [i rep-rezentan\ii angaja\ilor. Renun\a-rea la serviciile contra cost deacest gen ale Inspectoratului destat al muncii a permis economi-sirea numai la B=l\i a 78 mii leidin bugetul magistralei, ceea cenu e deloc de neglijat ]n condi\iilefinanciare dificile de ast=zi.

Vreau s= fac c`teva referin\e

la cei ce organizeaz= instruirile.Vladimir Raico munce[te ]n do-meniul transportului feroviar 26de ani, dup= absolvirea Colegiuluide construc\ii din Chi[in=u, spe-cialitatea “Construc\ii industriale,civile [i rurale”. }n cadrul serviciuluisecuritatea [i s=n=tatea ]n munc=activeaz= din anul 1997. {tefanBuga a absolvit Colegiul feroviardin Odesa, are o vechime de

La }S “Calea Ferat= din Moldova”continu= instruirea conduc=torilorlocurilor de munc=, a speciali[tilor[i reprezentan\ilor angaja\ilor ]ndomeniul protec\iei s=n=t=\ii [isecurit=\ii muncii, prev=zut= ]nLegea RM nr.186 “Despre pro-tec\ia s=n=t=\ii [i securitateamuncii” (art.17, al.7).

up= ce s-a desf=[uratla Ocni\a, aceast= ac-\iune important= a fostorganizat= [i la nodulferoviar B=l\i. Ea a tre-zit ]n colectivele demunc= un interes at`tde mare, ]nc`t num=-

rioada rece 2016-2017.Conform dispozi\iei directorului gene-

ral, fiecare domeniu al c=ii ferate are sar-cinile sale, astfel ]nc`t ]n perioada recetoat= infrastructura feroviar= s= func\io-neze cum se cuvine.

stan\ele ]nr=ut=\irii condi\iilor climaterice[i periclit=rii circula\iei trenurilor. Au fost]ntocmite schemele de amplasare a per-sonalului, mijloacelor tehnice de desz=pe-zire. Continu= aprovizionarea sta\iilor cudefoc, asigurarea filialelor cu echipamentde iarn=, astfel ]nc`t feroviarii s=-l primeas-c= p`n= la r=cirea timpului. Aceast= ac-\iune decurge cam greu din cauza prob-lemelor de gen material. La ordinul admi-nistra\iei c=ii ferate, ]n gospod=ria Cen-trului de repara\ie a vagoane a fost anun-\at= luna de asanare a instala\iilor de fr`-nare ale vagoanelor din proprietatea CFM,menit= s= previn= rateurile mijloacelortehnice. Vagoanele ce sta\ioneaz= ajungpe pozi\iile de repara\ie curent= [i cu de-ta[are a reviziilor tehnice, unde ele suntexaminate, inclusiv instala\iile de fr`nare.}n acest moment sunt verificate [i preg=-tite de exploatare 483 vagoane. Are locinstruirea respectiv= a l=c=tu[ilor. Ei suntfamiliariza\i cu particularit=\ile deserviriitehnice a fr`nelor pe timp de iarn=. }ngospod=ria locomotive sunt ]n toi revizii-le cu comisia a materialului rulant [i gra-dului de preg=tire a acestuia [i a gospo-d=riei ]n ansamblu pentru iarn=.

}n conformitate cu planul de activitatea comisiei c=ii ferate, aprobat de c=tre di-rectorul general, ]n luna noiembrie vor avealoc ultimele [edin\e ale acesteia. La datade 8 noiembrie curent a avut loc [edin\aordinar= a comisiei respective sub condu-cerea lui Serghei Tom[a. }n cadrul ei s-adiscutat mersul preg=tirilor de iarn= ]n gos-pod=ria mi[care, serviciul trac\iune, Cen-trul de repara\ie a locomotivelor [i Centrulde repara\ie a vagoanelor. Urm=toarele[edin\e sunt planificate pentru 10 [i 15noiembrie. Despre ele vom povesti deta-liat ]n edi\ia urm=toare a ziarului nostru.

Ultima ac\iune ]n procesul de preg=tirea Magistralei moldovene[ti pentru activi-tatea ]n perioada de iarn= va fi tradi\ionalarevizie de toamn= cu comisia a gospod=-riei feroviare, pe care o va ]ntreprinde [eful}S "Calea Ferat= din Moldova".

Irina KRAEVSKAIA

Imagine: Iurie KOZLOV

munc= la calea ferat= de 23 deani, o bun= parte din ei a muncitmecanic-secund, brigadier lasectorul repara\ii [i maistru inte-rimar la depoul de locomotiveChi[in=u. Din anul 2010 este co-laborator al serviciului securitatea[i s=n=tatea ]n munc=.

Vladimir DOBREANSCHI

Imagine: {tefan BUGA

rul celor prezen\i la cursuri a de-p=[it cifra de 130 de solicitan\i,

PROTEC|IA S+N+T+|II {I SECURITATEA MUNCII

Colaboratorii serviciului securitatea [i s=n=tatea ]n munc= al=turide un grup de ascult=tori ai cursului la nodul feroviar B=l\i

Feroviarul Moldovei10 noiembrie 2016, N 332

}N COLECTIVELE DE MUNC+ ALE CFM

anul 2015 au fost ]nc=rcate 77 [i des-c=rcate 284 vagoane, apoi deja ]n celenou= luni ale anului curent ace[ti indica-tori sunt respectiv de 49 [i 252 vagoane.Calcul`nd perioada r=mas= p`n= la fine-le anului [i num=rul cererilor depuse deagen\ii economici, volumul de trafic vadep=[i nivelul anului trecut.

— O anumit= doz= de optimism insuf-l=, bun=oar=, exemplul ]ntreprinderii “AlfaNistru” din Soroca, clientul nostru princi-pal [i permanent, care a ]nc=rcat pe par-cursul a nou= luni cu 17 vagoane mai multdec`t ]n perioada similar= a anului trecut,— a reiterat Valeriu Ti[co. — Produc\ia sase bucur= de cerere stabil= ]n Belarus,Rusia, Kazakstan [i chiar ]n Mongolia. Sta-\ia s-a mai ales cu un client, care a des-c=rcat deja 30 vagoane descoperite cupietri[ pentru repara\ia [oselelor, iar p`n=la sf`r[itul lunii noiembrie va desc=rca ]ntotal 170 vagoane. Al\i agen\i economicidescarc= la sta\ia noastr= ]ngr=[=minteminerale, gaze lichefiate.

Se poart= negocieri cu firma comer-cial= “Cereale-Flor” privind transportareacerealelor. }n acest scop ea trebuie s=repare linia de acces din proprietatea sa,pe care vor putea fi avansate vagoanelepentru ]nc=rcare. }ntreprinderea a fost in-format= despre num=rul traverselor nece-sare conform condi\iilor tehnice pentrur=rirea focarelor de putregai. Solu\ionareaproblemei este stopat= deocamdat= desitua\ia, c= la ]ntreprindere se schimb=par\ial conducerea. Ar putea transportacereale pe calea ferat= spre porturiledun=rene [i firma “Arbomax”, a c=rei liniede acces este ]ngrijit= de picherii no[triconform unui contract ]ncheiat ]n acestscop. Odat= speciali[tii ei au purces chiarla un experiment: s= transporte cereale]n containere f=r= a le cobor] de pe plat-formele de cale ferat=. A fost confec\ionat[i un dispozitiv special. }ns= ulterior, dincauza tarifelor majorate firma a renun\atla colaborarea cu calea ferat= [i a aless=-[i transporte marfa cu camioanele demare tonaj. Ast=zi feroviarii trebuie s=caute posibilit=\i de a recuceri ]ncredereaclientului. S= sper=m, c= gra\ie noii poli-tici tarifare mai flexibile, promovate de }S“Calea Ferat= din Moldova” ]n frunte cu

Accentul pe oportunit=\ile interne

Melnic din cadrful sec\iei nr.3 semnaliza-re [i comunica\ii, de echipa de energeti-cieni a sec\iei nr.3 alimentare cu energieelectric=, sosit= de la B=l\i. Situa\ia s-aagravat din cauz= c= ]n una din zonele cumacazuri a sta\iei v`ntul puternic a dobor`tcinci piloni de electricitate ai re\elelorelectrice raionale, situa\i chiar sub liniaferoviar= de transmisie electric=. A trebu-it s= fie restabilit [i pilonul, c=zut ]n pre-ajma depozitului de conserve. P`n= laurm= curentul electric [i comunica\iile aufost restabilite [i sta\ia [i-a reluat activi-tatea ]n regimul cuvenit.

Colectivul a muncit cu s`rguin\= [i lapreg=tirea ]ntreprinderii pentru activita-tea ]n perioada rece a anului. Oameniide aici s-au deprins s= mizeze ]n primulr`nd pe for\ele proprii. F=r= a a[tepta con-structorii, feroviarii au vopsit \eava de gaz,pentru a o feri de rugin= [i a-i da un as-pect estetic decent. Au fost reparate ban-chetele la peron. Ramurile adunate dup=furtun= au fost depozitate [i ]n caz de ne-cesitate ar putea fi folosite iarna ca de-foc, cu at`t mai mult s-au p=strat dou=sobe de rezerv=. Chiar ]n preajma postuluiCE v`ntul a rupt o creang= groas= de tei,pe c`nd acoperi[ul n-a avut de suferit,de[i ]n sat multe case au r=mas par\ialf=r= ardezie. Aceasta se datoreaz= calit=\iibune a repara\iei, efectuate acum c`\iva

ani de constructorii sectorului B=l\i al sec-\iei edificii civile.

Cunosc`nd situa\ia economic= dificil=a magistralei, colectivul se str=duie s=economiseasc=. }n perioada de iarn= ga-zele naturale se consum= ]n strict= de-penden\= de temperatura de afar=. Ilumi-narea peronului este conectat= noapteadoar ]n momentul sosirii trenurilor. Lunarse consum= nu mai mult de 0,7 metri cubide ap=, care din lipsa unei f`nt`ni esteluat= din re\eaua de apeduct a localit=\ii.Nu are sens s= fie s=pat= f`nt`na, deoa-rece apa se afl= aici la mai bine de 60metri ad`ncime. Ba mai mult: p`n= la eatrebuie s=pat ]n straturi dure de sol.

Creion=ri la portretul [efului sta\iei:Valeriu Ti[co a absolvit Colegiul tehnic detransport feroviar din B=l\i. Este angajat lacalea ferat= din anul 2000, a acumulat obun= practic= de munc= ]n calitate de im-piegat de mi[care la sta\ia Ghinde[ti. Func-\ia responsabil= de [ef al sta\iei a ocupa-t-o la data de 24 august 2014, conformunei dispozi\ii a directorului general al }S“Calea Ferat= din Moldova”. De remarcat,c= ]n calitate de conduc=tor reu[e[te s=p=streze ]n colectiv bunele tradi\ii demunc=, formate de-a lungul anilor.

Vladimir DOBREANSCHI

Economia de pia\= impune fero-viarilor moldoveni condi\ii, care-i facs= se orienteze ]n special spre ase-menea indicatori-cheie ai activit=\iiprecum rentabilitatea [i profitul. Con-[tientizeaz= bine acest adev=r [i co-lectivul sta\iei Ghinde[ti, care, der`nd cu asigurarea securit=\ii circu-la\iei, acord= mult= aten\ie g=siriiposibilit=\ilor de ]mbun=t=\ire a munciicu ]nc=rc=turile.

directorul general Iurii TOPALA, se va g=siun compromis.

Speciali[tii biroului marf= al sta\iei de-pun eforturi considerabile pentru a men\i-ne la nivelul cuvenit rela\iile constructivecu agen\ii economici, perfect`nd operativ[i competent documentele. Nu apar niciun fel de probleme vizavi de oferirea [i lan-sarea pe pozi\iile de ]nc=rcare-desc=rcarea materialului rulant. Merit= apreciere ]nprimul r`nd presta\ia de munc= a casieri-lor de marf= [i de bilete Maria Stolearov [iNatalia Gumen`i, recep\ionerului superiorVladimir Vicliuc. Un ajutor mare acord= re-vizorul comercial de sector Victor Ursachi.

Pe m=sur= ce se ]nvioreaz= activita-tea cu ]nc=rc=turile, necesit= o ]ngrijire maibun= gospod=ria linii a sta\iei. }ns= dincele patru linii existente aici pe dou= esteinterzis= circula\ia [i opera\iunile de ma-nevr= din cauza focarelor de putregai. Deaceea l-am ]ntrebat pe [eful sta\iei, dac=se ]ntrev=d careva progrese ]n solu\iona-rea acestei probleme acute.

— Relansarea liniilor ar permite efec-tuarea lucr=rilor de manevr= cu cheltuielimai mici, realizare foarte important= ]ncondi\iile actuale, — a spus d`nsul. — Amdiscutat deja cu picherii chestiunea repa-ra\iei [i lans=rii liniei nr.2. De cur`nd sec\ialinii B=l\i a primit un lot mare de traversenoi din beton armat [i ar putea aloca omic= parte pentru r=rirea focarelor de put-regai, ce pun ]n pericol securitatea circu-la\iei la sta\ie.

C`t despre securitatea circula\iei, co-lectivul sta\iei se str=duie s= nu admit=nereguli. }n scopul perfec\ion=rii cuno-[tin\elor teoretice [i a deprinderilor prac-tice se organizeaz= ]n mod regulat inst-ruiri tehnice conform planului tematic. Suntanalizate neap=rat cazurile, admise la altesectoare ale magistralei. {eful sta\iei or-ganizeaz= controale inopinate, inclusiv [inocturne.

Pentru to\i a fost o ]ncercare serioas=furtuna puternic=, care ]ntr-o noapte devar= a provocat multe necazuri oamenilordin partea locului. La panou se afla im-piegatul de mi[care Svetlana Popovski.C`nd v`ntul a rupt cablul de electricitate[i postul CE s-a pomenit f=r= curent elec-tric [i comunica\ie, mi[c=rista nu s-a pier-dut cu firea. }n cel mai operativ mod ea l-aanun\at despre cele ]nt`mplate la telefo-nul mobil pe [eful sta\iei. Circula\ia a dou=trenuri trebuia s= fie asigurat= ]n regimmanual. Cu o lantern= ]n m`n=, ValeriuTi[co s-a ]ndreptat spre macazuri. Gra\ieac\iunilor ]ntreprinse ]ntreruperile de cir-cula\ie au fost evitate. Abia c`nd s-a zoritde ziu= au putut fi v=zute consecin\elenefaste ale furtunii. }n localitate au fostsco[i din r=d=cin= numero[i plopi. Terito-riul sta\iei era plin de ramuri rupte dincopaci. Recep\ionerul superior VladimirVicliuc [i so\ia sa Vera, angajat= la sta\ie,casieri\a Natalia Gumen`i ]n frunte cu [efulsta\iei s-au apucat s= fac= ordine. La]nl=turarea consecin\elor furtunii au mun-cit [i al\i speciali[ti de pe sector. E vorba,]n particular, de speciali[tii SCB sub con-ducerea electromecanicului superior Victor

Avertiz=ri pentru mecanicii de locomotiv= pe o tab-let= specializat=, locomotive cu dispozitive de ]nregis-trare [i alte nout=\i inova\ionale interesante din dome-niul materialului rulant au fost prezentate la o expozi\ie,organizat= recent la Calea ferat= de sud a SA “Ukrza-lizn]\ea”. Ele demonstreaz=, c= pot fi ignorate o mul\imede h`r\oage, ca, bun=oar=, cu privire la limita de vi-tez=, oferit= echipajelor de locomotiv= pentru fiecaresector al magistralei.

Sistemul BLIK — complexul programare-aparataj, ela-borat pe baza tabletei electronice Samsung Galaxy Tab3, permite de a primi ]n timp real blanchete de pre]nt`m-

Pe calea dezvolt=rii inova\ionalepinare, precum [i foaia electronic= natural=. Gra\iei ino-va\iei, mecanicul de locomotiv= verific= orarul circula\ieitrenurilor [i viteza de sector. De r`nd cu aceasta, el poatefolosi nemijlocit ]n rut= schemele logice pentru depista-rea [i lichidarea defec\iunilor posibile sau ap=rute, de-terminate anterior. }n caz de necesitate mecanicul delocomotiv= mai poate verifica ]nc= o dat= pe ecran sche-mele sta\iilor, situate pe parcursul materialului rulant,lua cuno[tin\= de limitele de vitez= concrete, inclusivp`n= la fiecare pichet. }n volumul memoriei virtuale acomplexului se mai p=streaz= suplimentar mult= infor-ma\ie cu privire la instruc\iunile de serviciu [i ordinile de

asigurare a securit=\ii circula\iei [i a activit=\ii regula-mentare.

Un viu interes al practicienilor a trezit locomotiva, ie[it=din halele uzinei ]n 1989, care a fost prezentat= laexpozi\ie. Ra\ionalizatorii au dotat ma[ina cu un dispozi-tiv portativ de ]nregistrare video a imaginilor [i mi[c=rii ]ncadrul exploat=rii. Informa\ia fixat= este trecut= ]n arhiv=[i poate fi folosit= la investiga\ia circumstan\elor even-tualelor accidente rutiere. Asemenea dispozitive sunt in-stalate nu doar ]n cabin=, ci [i ]n ]nc=perea-diesel.

A fost demonstrat= func\ionarea dispozitivului mo-dernizat, cu ajutorul c=ruia poate fi monitorizat mai strictprocesul cheltuirii combustibilului diesel de c=tre loco-motivele de manevr= ×ÌÝ3.

(Ziarul “Maghistrali”)

ndiscutabil, situa\ia economic= dinzona adiacent= sta\iei nu este de-loc simpl=, dar ]n anul curent, dup=cum a men\ionat [eful ]ntreprinderiiValeriu Ti[co, s-a ]nregistrat ]n sf`r[ito tendin\= de cre[tere a volumuluide ]nc=rcare [i desc=rcare. Dac= ]n

Imagini: Iurie KOZLOV

{eful sta\iei Valeriu Ti[co La sta\ia Ghinde[ti

Impiegatul de mi[care Tatiana C=rbune Casieri\a Maria Stolearov

Feroviarul Moldovei 310 noiembrie 2016, N 33

LA CONTROL — PREG+TIRILE DE IARN+

— Cea mai mare problem= e c= acesteconstruc\ii inginere[ti sunt foarte vechi, iarefectuarea volumului necesar de repara\iieste ]mpiedicat= de cele mai multe ori delipsa acut= a materialelor, cauzat= de si-tua\ia financiar= precar= a magistralei, —reitereaz= Ion Morari. — Totu[i, speciali[tiino[tri dau dovad= de insisten\= [i au re-u[it s= efectueze anumite lucr=ri de pre-g=tire a gospod=riei din subordine c=treperioada rece a anului.

Primul pe lista realiz=rilor poate fi pla-sat podul feroviar de la km 37 al direc\ieiMateu\i, situat ]n preajma satului Gura Ca-mencii din raionul Flore[ti. Efectu`nd c`tevadeplas=ri la fa\a locului, echipa ]n fruntecu maistrul-poduri Serghei Sobi[ceanski a]nlocuit 136 grinzi de pod uzate cu altelenoi, achizi\ionate ]n Belarus. De fiecare dat=trebuia s=ltat par\ial circuitul de linii cu lun-gimea de 152 metri. Or, gra\ie ]ndem`n=riimuncitorilor nu a fost necesar= utilizareamijloacelor tehnice speciale, ceea ce a re-dus substan\ial cheltuielile. Pe un alt pod— cel de la km 27 — aceea[i echip= aschimbat p`n= la ]nceputul lunii noiembrie57 pl=ci de pavaj. Chiar [i ]n condi\ii clima-terice nefavorabile aceast= lucrare impor-tant= ar putea fi continuat=, dac= va fi alo-cat combustibil pentru motolocomotiva,care va transporta pl=cile de la sediul cen-tral al sec\iei p`n= la destina\ie.

De schimbarea grinzilor de pod s-a ocu-pat [i echipa maistrului Dumitru Batiu[kade la {old=ne[ti. Este vorba, ]n special,de un asemenea edificiu important pre-cum podul peste r`ul Nistru. Aici a fostefectuat= conform planului ]nlocuirea re-spectiv= a 72, 78 [i 63 grinzi de pod petrei deschideri. Pe podul de la km 113 aufost schimbate 28 grinzi. Este cazul s=

}n mod tradi\ional depoul de locomoti-ve Basarabeasca, condus de Vladimir CIO-BAN, ]ncepe ]n fiecare an preg=tirile deiarn= ]nc= vara. N-a fost o excep\ie nicianul curent. O comisie din speciali[tii prin-cipali ai ]ntreprinderii ]n frunte cu ingine-rul-[ef Roman Ceavdari a ]ntocmit “Pro-gramul ac\iunilor de preg=tire a depouluipentru activitatea ]n perioada de toamn=-iarn= 2016-2017”. Cele preconizate serealizeaz= cu succes.

Astfel, bun=oar=, p`n= la data de 3octombrie curent la depoul de locomotivenr.3 s-a ]ncheiat completarea echipelor dedesz=pezire [i desemnarea persoanelor,care vor avea grij= iarna s= ]nc=lzeasc=locomotivele [i trenurile diesel; mecaniciide locomotiv= novici muncesc ]n echip= cumecanici-secunzi experimenta\i. P`n= laaceea[i dat= s-a planificat asigurarea an-gaja\ilor depoului cu haine [i ]nc=l\=mintespecial= conform normativelor; analiza re-petat= ]n comun cu echipajele de locomo-tiv= [i echipele de reparatori, ]n special cunovicii, a cazurilor de rateuri ale locomoti-velor [i trenurilor diesel pe parcursul ierni-lor trecute, studierea instruc\iunilor privind

preg=tirea pentru iarn= a gospod=riei; in-stalarea dispozitivelor T+D de protec\iecontra z=pezilor, mutarea difuzorilor cuveifrigiderului ]n pozi\ia de ]nc=lzire a spa\iilordiesel; prepararea materialelor de etan[are(p`nz= de sac, carton, sticl=, p`sl=). O co-

misie verific= gradul de preg=tire pentrufunc\ionarea ]n condi\ii de iarn= a trasee-lor termic [i de ap= spre depozitul de com-bustibil, a caselor de odihn= pentru echi-pajele de locomotiv= la sta\iile Basarabe-asca, C=inari, Etulia, Cahul [i Giurgiule[ti,

la depozitul de combustibil va fi controlat=integritatea instala\iilor de alimentare, ace-stea vor fi separate printr-un gard; s-aumontat de asemenea f`[ii de cauciuc lapor\ile reviziei tehnice a locomotivelor.Colectivul DL-3 a f=cut tot posibilul pentrua termina depozitarea cantit=\ii necesarede nisip, lubrifian\i, verificarea transportuluiauto al depoului, preg=tirea inventarului dedesz=pezire, confec\ionarea etan[elor pen-tru por\ile depoului, halei de ]ngrijire teh-nic= a locomotivelor. O deosebit= aten\iese acord= sticluirii geamurilor [i u[ilor ]nc=-perilor, instruirii la protec\ia s=n=t=\ii [i se-curitatea muncii.

La depoul de locomotive nr.3 exist= orezerv= permanent= de piese de schimb,materiale, segmente reparate de calorifere.}n cadrul fiec=rei lucr=ri de ]ngrijire tehnic=tip 2 este asigurat= verificarea func\ion=riiinstala\iei de alimentare cu nisip, SART, alubrificatorilor, a st=rii elementelor T+D deprotec\ie contra z=pezii. P`n= la data de17 octombrie a.c. au fost asigurate cu c=r-bune subdiviziunile sta\iilor C=inari, Etulia,Giurgiule[ti [i RT-2; a fost verificat= tehni-ca din dotare, sistemul de ]nc=lzire a va-gonului [i ]nc=lzitoarelor macaralelor. Ul-timul acord ]n procesul de realizare a Pro-gramului va fi revizia de toamn= cu comi-sia a locomotivelor [i rezervelor, func\ion=riicaloriferelor ]n cabinele mecanicilor de lo-comotiv=, verificarea st=rii saltelelor deetan[are, a geamurilor [i u[ilor locomotive-lor; completarea [i aprobarea componen\eiechipajelor de locomotiv= [i a echipelor dereparatori ]n dependen\= de volumul detrafic [i repara\ie.

Liliana NICHIFOROV

Obiectul preocup=rilor —construc\iile inginere[ti

lipsa banilor. Podarii din partea locului,]ns=, nu cedeaz= ]n fa\a greut=\ilor, ci con-tinu= prin toate mijloacele s= men\in= con-struc\iile inginere[ti ]n stare sigur= pen-tru securitatea circula\iei trenurilor. Seface uz de tehnologia inject=rii, care [i-adovedit avantajele la alte [antiere, fiindsigur=, simpl= la aplicare [i comparativieftin=, ceea ce ]n contextul economisiriieste foarte important. Ea const= ]n injec-tarea sub presiune a mortarului din cimentcurat ]n ni[te orificii, forate sub forma tab-

ferat=. Ele se ocup= de cur=\area de m`l[i vegeta\ie a canalelor de evacuare aapelor. Echipa maistrului Roman Grosu amontat pe 100 de metri ai liniei curenteF=le[ti—Catran`c (km 51 al direc\iei Un-gheni) rigole pentru evacuarea apelor acu-mulate ]n timpul ploilor [i evitarea sp=l=riitraverselor. O alt= lucrare de instalare aulucelor a avut drept scop scurgerea li-ber= a apei de ploaie la km 79, ]n preaj-ma zonei de intrare cu macazuri a sta\ieiB=l\i-ora[.

Echipa de terasament sub conducereamaistrului Nicolae Ple[ca a demontat ve-chile f`nt`ni de control pe direc\ia Mateu\i.Construite acum 120 de ani din piatr=, eles-au pr=bu[it ]n sensul direct al cuv`ntului.Deoarece cimentul este scump, repara\ialor ar fi fost costisitoare. De aceea s-a pro-cedat altfel: ]n locul f`nt`nilor au fost in-stalate 33 inele din beton cu capac. Iarpiatra scoas= din f`nt`ni va fi utilizat= ]nalte scopuri. Inele au fost fabricate ]n sec\iaarticole din beton armat a TP-1.

Dup= ]ncheierea repara\iei macaraleicu cup= cu gheare, aflat= ]n posesiasec\iei linii, vor fi organizate lucr=ri pe pan-te pentru ]nl=turarea pietrelor, care ar pu-tea s= cad= pe [ine. Ele au loc ]n deb-leurile de la km 34 [i 38, precum [i pesectorul {old=ne[ti—platforma Lipceni aldirec\iei Mateu\i.

Or, nu toate lucr=rile preconizate auputut fi duse la bun sf`r[it. Pentru anulcurent s-a planificat, bun=oar=, vopsireaelementelor metalice ale podului de la km113 l`ng= tunelul peste p`r`ul Ciorna.Conform regulilor de exploatare asemeneavopsiri se efectueaz= o dat= ]n cinci ani,pe c`nd podul respectiv n-a avut parte deele deja aproape un sfert de secol. Spe-ciali[tii TP-1, care posed= experien\= ]nacest sens, s-au preg=tit de vopsit. Dinp=cate, ]ns=, a trebuit s= am`ne lucrareadin acela[i motiv: lipsa banilor. Mai e ceva.}n activitatea de munc= podarii [i speciali[tii]n domeniul terasamentelor se confrunt=cu problema organiz=rii deplas=rilor pe li-nie. Acum c`teva luni a fost scurtat= p`n=la sta\ia Rogojeni, iar ulterior — anulat=definitiv, cursa trenului diesel matinal dela B=l\i (anterior trenul respectiv se depla-sa p`n= la Mateu\i). De atunci muncitoriise deplaseaz= pe linie cu motrisa noduluiferoviar, care nu circul= regulat, ba [i cost=scump sec\ia linii, chiar [i ]n cazul cooper=riicu alte ]ntreprinderi cointeresate.

Speciali[tii consider= o bun= cale deie[ire par\ial= din impas folosirea camio-nului GAZ-66. Acesta este comod pentrutransportarea pe linie a muncitorilor, ma-terialelor [i instrumentelor. Dar ]n pre-zent, din p=cate, este defectat. E nevoiede 600 lei pentru a procura piesa ne-cesar=. Ar fi bine ca speciali[tii sectoruluiconstruc\ii inginere[ti al sec\iei linii s= fieajuta\i cu ace[ti bani, cu at`t mai mult c=cererea de achizi\ionare a piesei defecta-te a fost transmis= serviciului linii al c=iiferate ]nc= acum c`teva luni.

Vladimir DOBREANSCHI

Im

agin

e: I

urie

KO

ZLO

V

Maistrul Dumitru Batiu[ka, [eful-adjunct al sec\iei linii nr.5 Ion Morari,muncitorii superiori Vasile {ve\ [i Igor Don\u pe podul feroviar peste r`ul Nistru

Imagine de autor

Depoul de locomotive nr.3:programul este ]ndeplinit cu succes

amintim [i de vechiul tunel, construit ]nanul 1893. P=trunderea apei din izvoare-le subterane [i carsturile, care ]ncep, ]nopinia speciali[tilor, pe c`mpul din preaj-ma satului Mateu\i, a cauzat formareagolurilor ]n spatele pere\ilor laterali. Ace-asta necesit= investiga\ii geologice serio-ase, ]n baza rezultatelor c=rora s-ar pu-tea elabora proiectul repara\iilor capitale.Dar [i de ast= dat= problema const= ]n

lei de [ah ]n locurile vulnerabile ale tune-lului la ad`ncimea de p`n= la un metru.Anul trecut au fost consolidate prin ace-ast= metod= pere\ii portalurilor 19-12. }nprezent, ]n contextul preg=tirilor de iarn=,lucr=ri similare s-au executat la portaluri-le 8, 9 [i 10.

Un bun nivel de organizare al preg=-tirilor de iarn= demonstreaz= echipele,care au ]n grija lor terasamentele de cale

Pe sectorul ]ntins al sec\iei linii B=l\ise afl= 297 construc\ii inginere[ti, careasigur= circula\ia trenurilor [i p=strareaterasamentelor ]n zonele cu relief com-plicat. De men\inerea lor ]n conformitatecu normele securit=\ii circula\iei are grij=o echip= format= din 35 angaja\i sub con-ducerea [efului-adjunct al ]ntreprinderiiIon Morari.

Feroviarul Moldovei10 noiembrie 2016, N 334

Ziarul e ]nregistrat ]n camerade Stat a Ministerului justi\iei al RM

Nr. de ]nregistrare 10205375.

Telefoanele redac\iei: redactor-[ef – 83-25-85,27-14-22, 0692-250-74; redactor-[ef adjunct –83-25-87; secretar responsabil – 83-48-01; sec\iascrisori – 83-49-16. E-mail: cfmgazeta@yandex.ru

Redactor-[efIrina KRAEVSKAIA

EditurEditurEditurEditurEdituraaaaa PP PP PP PP PP "DEPOZIT EN GROS" S.A. Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 27-14-22. Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 27-14-22. Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 27-14-22. Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 27-14-22. Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 27-14-22

Indice – 30708

FILE DE ISTORIE A |INUTULUI NATAL

Drumul comercial Moldovenesc:

Administra\ia }ntreprinderii de Stat “Ca-lea Ferat= din Moldova” ]l felicit= cu oca-zia zilei de na[tere pe Dumitru DURNE-SCU, [ef al serviciului securitatea [i s=-n=tatea ]n munc=.

Dovada c= ora[ul C=l=ra[i, bun=oar=,s-a aflat pe acel drum comercial antic, erabiserica bizantin= din centrul localit=\ii,care a fost distrus= ]n mod barbar ]n anii‘70 ai secolului trecut. Informa\iile despreea s-au p=strat ]n arhiva or=[eneasc=.C=l=r=[enii ]n etate ][i mai amintesc [i azibeciurile imense, transformate ]n depozi-te. }n zona de codru exist= p`n= ]n pre-zent buc=\i din vechiul drum, n=p=dite dearbori [i tufari.

Acum vreo zece ani chiar ]n centrulora[ului F=le[ti a ]nceput s= se surpe p=-m`ntul [i f=le[tenii au aflat cu uimire, c=ora[ul e situat pe o ]ntreag= re\ea de labi-rinturi par\ial astupate. Se presupune, c=acestea se ]ntind pe o lungime de circa[apte kilometri p`n= ]n satul Albine\ul Nou,unde de asemenea s-a descoperit o con-struc\ie antic= subteran=. Am avut ocazias= discut cu speciali[tii, care au cobor`t ]nea, [i iat= ce mi-au povestit. O parte dingaleriile subterane au pere\ii cl=di\i dinc=r=mid= ro[ie [i piatr= plat=, iar ]n elepoate ]ntoarce cu u[urin\= un car ]nc=rcat.

E vorba, cel mai probabil, de ni[te galeriisubterane secrete, unde negustorii locali][i ascundeau m=rfurile [i vitele ]n timpulinvaziilor du[mane. Galeriile puteau fi fo-losite [i ]n scopuri de contraband=, pentrua nu pl=ti vam= la intrarea ]n localitate.

Un interes aparte prezint= cruceamare de piatr=, situat= ]n c`mp l`ng=sta\ia Rogojeni, pe care b=[tina[ii o nu-mesc Crucea c=ru\a[ului. Inscrip\ia cu li-tere chirilice, s=pat= ]n piatr=, s-a [ters ]ntimp. De aceea e imposibil a afla cine [i-a g=sit locul de veci sub ea [i care a fostcauza mor\ii. Ceea ce se cunoa[te cu cer-titudine este c= a fost instalat= cam pe lamijlocul secolului XVII. Una din legendele,care circul= prin partea locului, spune c=]n vremurile de demult acolo s-a ]nt`mplato tragedie nemaipomenit=, legat= de ata-cul t`lharilor asupra unui convoi de care.De remarcat, c= denumirea satului Bah-mut din zona Codrilor [i a sta\iei de caleferat= de acolo provine de la cuv`ntul“bahmat” din limba t=tar=, ce semnific= ospecie veche de cai, comercializat= ma-siv ]n timpurile str=vechi la iarmaroaceledin Moldova [i de peste hotare. Aseme-

nea denumiri exist= de asemenea ]n Ukrai-na [i Rusia.

Oamenii au folosit secole la r`nd ca-rele pentru transportarea m=rfurilor. }ns=la mijlocul secolului XIX ]n Basarabia a fostlansat= prima linie de cale ferat=. Aceas-ta s-a ]nt`mplat ]n zona de sud. }n timpul]ntrevederii bilaterale din Krimeea ]ntre \a-rul rus Alexandru al II-ea [i regele Rom`-niei Karol I-`i, s-a ajuns la un acord pri-vind construc\ia liniei de cale ferat= din-tre Chi[in=u [i Ia[i. T`n=rul stat rom`nc=uta o nou= cale comercial= transna-\ional= spre porturile din Odesa, iar ru[ii,concur`nd cu Austro-Ungaria, aveau in-terese politice ]n zon=. Ambele p=r\i auorganizat licita\ii pentru elaborarea pro-iectului construc\iei, acestea fiind c`[ti-gate respectiv de compania basarabean=Lidkovski [i ]ntreprinderea privat= rom`-neasc= ]n frunte cu inginerul Grigore Ha-liad. Urma s= se decid=, unde va fi am-plasat concret sectorul basarabean de caleferat=. Magnatul Alecu Bal[, terenurilec=ruia se aflau pe malul st`ng al Prutuluivizavi de |u\ora, dorea foarte mult ca li-nia de cale ferat= s= fie construit= pe lo-

misterele c=ilor date uit=rii(Sf]r[it. }nceputul ]n nr.32)

— }i dorim omagiatului mult= s=n=tate,bun=stare ]n familie [i succes ]n domeniuprofesional spre binele CFM!

* * *Administra\ia [i comitetul sindical de la

remiza vagoane pasageri Chi[in=u adre-seaz= cordiale felicit=ri de ziua na[terii luiS.KOTELNIK, [ef al ]ntreprinderii, precum[i lui V.CALUGARI, inginer pentru munc= [isalarizare, Iu.RAILEAN, maistru, S.MER-ZLEAKOV, mecanic compresor, D.COMEN-DANT, maistru, N.BABAIAN, pietrar ]n sec\iaauxiliar=, S.ABDULGANOV, brigadier, [i cuocazia ]mplinirii v`rstei de 35 de ani lui An-drei GORNEA, maistru la sectorul electricde material rulant. .

Domnul s= v= dea de toate,Bucurie, s=n=tate,Via\a s= v= fie plin=De bel[ug [i de lumin=.Cas=, mas=, succes, bani,Noroc bun [i la mul\i ani!

* * *Administra\ia [i comitetul sindical de la

sta\ia Bender vin cu felicit=ri c=tre agen\iibiroului predare Dumitru VI{NEVSKII, — cu

ocazia JUBILEULUI de 60 de ani, [i Veaces-lav NEGRU — la ]mplinirea v`rstei de 55 deani .

Noi v= dorim din suflet s=n=tate,Noroc, fericire, bucurii,S-ave\i mereu succese-n toate,Mul\i bani ]n pung= [i doar ]mpliniri!

* * *Administra\ia [i comitetul sindical de la

depoul de locomotive B=l\i transmit celemai cordiale felicit=ri cu ocazia minunate-

lor evenimente din via\a lui S.TANASOV, zu-grav — 65 de ani din ziua na[terii, A.MO-RO{AN, mecanic-secund — 55 de ani dinziua na[terii, L.CLIPA, muncitoare la baie— 45 de ani din ziua na[terii.

La mul\i ani cu s=n=tate,S= ave\i bel[ug ]n toate,Bucurii [i ]mplinire,Via\= bun=, fericire!

* * *Colectivul sta\iei C=l=ra[i o felicit= cu

prilejul zilei de na[tere pe Parascovia STRA-TAN, impiegat de mi[care.

Un ]ngera[ s= te p=zeasc=,O-mbr=\i[are s= te ]nc=lzeasc=,Un z`mbet s= te fac= fericit=,O inim= s= te fac= iubit=.

* * *Administra\ia [i comitetul sindical de la

remiza vagoane B=l\i vin cu felicit=ri deziua na[terii c=tre Nadejda ILI|A, brigadier,Ivan STEFAN|OV, l=c=tu[, Ludmila CU{NIR,[ef= de depozit, Sergiu Gherman, maistru,categoria I, Ruslan VIERU, recep\ioner devagoane. Le dorim multstima\ilor omagia\is=n=tate, bun=stare [i succese ]n toate!

cul vechiului drum comercial. Acela[i luc-ru [i-l doreau [i mul\i locuitori ai satelor dinpreajm=: |u\ora Veche, Buzdugani, D=-nu\eni. }ns= le f=cea concuren\= proprie-tarul p=m`nturilor din vecin=tatea vaduluiSculeni, unde dup= anul 1812 a fost tran-sferat= vama din |u\ora. Lupta era acut=.S-a f=cut uz de bani [i rela\ii personale.}ntr-un final a fost aleas= localitatea Un-gheni [i terenul unui oarecare Buznea, carenu s-a luptat deloc pentru amplasareaproiectului. Deja ]n aprilie 1873 a fost lan-sat sectorul de cale ferat= Chi[in=u—Cor-ne[ti, iar la data de 12 februarie 1876 laUngheni a sosit primul tren de prob=.

Astfel |u\ora, ]n pofida amplas=rii geo-grafice avantajoase (e situat= la intrarea ]ndefileul amplu dintre colinele Criste[ti [iTome[ti), a pierdut pentru totdeaunaimportan\a sa de centru comercial remar-cabil [i s-a transformat ]ntr-o localitateobi[nuit=. Pe malul drept au dec=zut iar-maroacele, iar pe cel st`ng — numeroase-le depozite, care se ]ntindeau de la D=nu-\eni p`n= aproape de satul Valea Mare,actualmente raionul Ungheni. S-au p=stratp`n= ]n zilele noastre doar r=m=[i\ele ve-chii cet=\i sub form= de valuri de p=m`nt,care au fost cercetate recent de arheologiimoldoveni. Aproape c= nu a r=mas nici ourm= din vechiul drum de care, locul lui fi-ind ocupat de [osele ori c`mpuri. Numaipu\inele cronici istorice ne mai amintescdespre el, de rolul pe care l-a avut ]n evulmediu pentru tranzitul comercial interna-\ional dintre Est [i Vest, pentru dezvoltareaeconomic= a Principatului Moldovei.

Vladimir DOBREANSCHI

K A L E I D O S C O PProfesia — obiect al m`ndrieiLa g=rile din Kazakstan vor fi anun\ate prindifuzoare numele mecanicilor locomotive-lor trenurilor de c=l=tori. Aceast= decizieeste una din ac\iunile de ridicare a presti-giului profesiei de mecanic de locomotiv=.

Informa\ia se con\ine ]n comunicatul ser-viciului de pres= al operatorului feroviarna\ional — SA “Kazakstan temir jol]”. Lac=ile ferate kazahe muncesc peste 16 miide speciali[ti ai echipajelor de locomotiv=.

Profesia de mecanic de locomotiv= este unadin cele mai importante [i responsabile ]ntransportul feroviar. Ea presupune anumiteabilit=\i [i deprinderi, ce asigur= ]n primulr`nd transportarea la destina\ie ]n condi\iide siguran\= a pasagerilor [i m=rfurilor.

}n Kazakstan trenurile de c=l=tori suntremorcate de mecanici de locomotiv= cu obogat= experien\= de munc=. E nevoie deani buni de munc= pentru a deveni meca-nic de categorie ]nalt=. Mai ]nt`i persoanarespectiv= trebuie s= munceasc= ]n calita-te de mecanic-secund, apoi s= urmeze o[coal= tehnic= cu profil feroviar. C=p=t`ndpermisul de conducere a locomotivelor, eava urma o anumit= perioad= de stagieresub conducerea unui ]ndrum=tor cu expe-rien\= [i a instructorului. Abia dup= astamecanicul de locomotiv= cap=t= categoriaa treia de calificare [i permisiunea de aremorca un marfar.

}nc=rc=turile de tranzit au und=verde

La sta\ia feroviar= {kirotava din Leto-nia a fost lansat= o cocoa[= modernizat=de triere. Sta\ia respectiv= constituie unuldin cele mai mari [i importante noduriferoviare de compunere [i transportarea marfarelor la sta\iile portuare din Riga.

Finisarea lucr=rilor va oferi o competi-tivitate mai mare c=ii de tranzit spre por-turile Letoniei. Valoarea total= a proiec-tului dep=[e[te 40,3 mln. euro, 24 milioa-ne dintre care au venit din fonduri euro-pene. }n urma realiz=rii lui s-au construit5 kilometri de linii noi, s-a implementatsistemul automatizat cu microprocesori decentralizare a cocoa[ei, precum [i un sis-tem modernizat de dirijare [i control. Der`nd cu acestea, a fost montat un sistemnou de fr`nare a vagoanelor cu 30 fr`neautomatizate, capacitatea de triere a co-coa[ei s-a majorat p`n= la 3500 vagoane]n 24 de ore. Exist= sistem electric de ]n-c=lzire a macazurilor, semafoare noi, mij-loace de c`nt=rire a vagoanelor.

Conform calculelor anali[tilor, la oraactual= ]n \ar= sta\ioneaz= circa 20 miicisterne feroviare, circa o treime din nu-m=rul total, deoarece ]n condi\iile pre\uluisc=zut al petrolului transportarea acestuiape calea ferat= a devenit nerentabil=. }ntr-o cistern= ]ncap ]n medie 500-700 barilide petrol, iar costul p=str=rii unui baril ede circa 0,5 dolari lunar, adic= de dou=ori mai scump dec`t p=strarea ]n termi-nalele petroliere.

Terminale mobileCompaniile feroviare din SUA au pro-

pus un serviciu nou: p=strarea petrolului]n cisterne.

FELICIT+RI!

Dumitru Durnescu

Serghei Kotelnik