160l), de Gh. Tattarescu'
lit (1i72-1574). Pictura Pe Pdnz6
qlffi cn sPrijinul
Cercetarea $tiin{ifi c['
i domnesc. Fragment din fresca
Despina cu intrega familie'
(sec XVt).
A. D. Xenopol
ISTORIAROMAXNOR
DIN DACIATRAIANAVol.III
Istoria medie, partea a II-aDe la moartea lui Petru Rareq
la Matei Basarab qi Vasile LuPu
Edifie ingrijit[ de I. OPriqan
Editura SAECULUM I.O.Bucureqti 2018
587
2t
ii
I
t
lI'
r
t
l
l
t
rsroRrA RoMANnoR DrN DACrA TRenNA, ru
Cuprins
Vol. III, Istoria medie, partea a II-a
Precuvflntare ........ ..........................5
CAPUL r GV)De la moartea lui Petru Rareg pffni la Mihai Viteazul
1546-1593
I. Istoria Munteniei. De la Mircea Ciobanul la Mihai Wteazul(1s46-1s9s)
1. De la Mircea Ciobanul la Petru Cercel .........................82. Petru Cercel
3. De la a doua domnie a lui Mihnea al Il-lea laMihai Viteazul 33
II. Istoria Moldovei De la moarteu lui Petru Rareg pdnd la adoua domnie a lui Aron Tiranul (1546-1593)
1. De la IIie Rareq la Iacob Eraclide Despotul ................47
2. De la Iacob Eraclide Despotul laIoan Vodi cel Cumplit 65
3.Ioan VodI cel Cumplit4. De la Petru $chiopul la a doua domnie a lui
Aron Tiranul ............... ........... 112
588 Xenopol
CAPUL II (\r)DOMNIA LUI MIHAI VITBAZUL
1593-1601
I. Luptele ca turcii1. Mihai ocupi tronul2. Leglturile pregltitoare rlscoalei ............... ..,............ 146
3. Rlscoala contra turcilor ...... 158
4. Expedi{ia lui Sinan-paqa .......... ............... 175
5. intflmpllrile din Moldova qi ultimele lupte cu
turcii ................ 191
II. intrunirea ldrilor romdne
1. Schimbirile din Ardeal .........202
2. Cucerirea Ardealului ................ ,...,..........222
3. Cucerirea Moldovei .,.,..........244
4. Mihai Viteazul si romffniiArdealului .....264
III. Cddereu lui Mihai Wteszul
1. Riscoala ardelenilor .............286
2. Mirisliu ..............316
3. Gurisliu ...332
138
*ry4-{0 rq7
4qri
-qhl
,t
- Z.-
Nbi
!DcI
,t
srd
l
Extras dintr+ ql
4. Caracterul lui Mihai Viteazul Ei politica lui .............349
a\
I
ISTORIA MUNTENIEIDE LA MIRCEA CIOBANUL LA MIHAI VITEAZUL
1546-1593
1. De la Mircea Ciobanul la Petru Cercel
Mircea al Il-lea Ciobanul, 1546-1554. in anul cdnd Petru
Rareg murea in Moldova, in Muntenia o rlsfurnare punea cap[tdomniei lui Radu Paisiel. in loc ins[ ca revolufia in contra luiRadu, care era dintre Dr[culeqti, din patiidul boierilor Munteniei
Mari, s[ porneascl din sdnul taberei potrivnice, a BislrdbeEtilordin Oltenia, ea se ridicd din insdqi acea a boierilor Munteniei Mari,care suslin pe un compe{itor dinftr-]o ramurl paralell a familieiDrlculegtilor, Mircea Ciobanul, fiul lui Mihnea cel R[u, carele
acesta fiind fratele lui Radu CilugIrul, tatdl lui Radu Paisie, urmed-
zd cdMircea Ciobanul era v6rul primar al lui Paisie2. O r[scoal6pornitd contra lui Radu din sdnul insuqi al familiei sale este insd
un simptom mai mult al destrdbilSrii domniei muntene, un seflln
c[ inrdurirea corupdtoare a turcilor dendddcina tot mai deplinjocul rival al partidelor muntene, qi inlocuia luptele susfinute mai
inainte de marile partide ale ![rii prin compefiri curat personale.
l. In vol. II, p. 433, s-a spus din eroare ci Radu Paisie ar fi murit inacelaqi an cu Petru Rareq, in 1546.
Z-lafrgenrer;logia lui Mircea Ciobanul (Comp[ar[] vol. II, p. 500):
rsroRrA RoMAN[on onr DAcrA
Mircea tr[ise mai multtrimis de aici domninMuntenial-Petru Rareq la toate expediliiledomnilor romdni, incdt ei numotiv de nemulEumire, totuqiCiobanul, incuviinlaz[ schimbarea
Pentru a pl[cea turcilor, eldeqi religia lor nu va fl imbr[timai greu la domnia Munteniei.rlscoali a muntenilor sub Raducit Mohamed-Bey vroi s[ punlspuneau despre Mircea c[ nu ar fi
Deqi ridicat in tron in urmadin aceeaqi partid[ cu el, MirceaBdsdribegti qi partida lor, boieriiil face dup[ a$ezarealui in scaun,pe Dragan stolnicul, pe Stroianecunoscufi, muncindu-i intdi
Vlad al Vl-lea148t-1494
Mihnea cel R[u1507-15 1 I
I
Mircea Ciobanul
1546-1554
i.r
Radu
1s34, ts36-
l. Reichersdorffer care scria pe la 15Mircea, in $incai, II, p. 186. l
2. O scrisoare a dragomanuluiistoricd [a Romdniei],t.I,p. 164.
I
ilA ITIUNTENIEI
;EIiUT TA MIIIAI VITEAZULL
lrgctsgsI
!i
i,Ciot"ool la Petru CerceltsI
II
154G1554. in anul cind Petru
fu \[untenia o rdsturnare punea capbt
, i" fo. insi ca revolulia in contra lui
SL din partidul boierilor Munteniei
taberei potnvnice, a Bisirlbeqtilor
i acea a boierilor Munteniei Mari'
din[tr-]o ramurl paraleld a familiei
rlrl 6ul lui Mihnea cel Rlu' carele
ta,rt pti*ut al lui Paisie2' O r[scoal6
r sroi insuli al familiei sale este ins6
tatil lui Radu Paisie, urmea-
ii domniei muntene, un selnn
a uncilor dezrld6cina tot mai deplin
nkne. Ei inlocuia luptele suslinute mal
grii prin compeliri curat personale'
din eroare cd Radu Paisie ar fl murit in
in 1546.
r-Cl"U"""f (Comp[ar6] vol' II' p' 500):
rsroRIA RoMANtLon om o,q.cle tneraNA, ttI
Mircea tr6ise mai mult timp in Constantinopole, qi fusese
trimis de aici domn in Muntenial. Degi Radu Paisie luase parte cu
petru Rareq latoate expediliile din Transilvania impuse de turci
domnilor rom6ni, inc6t ei nu puteau avea contra lui Paisie niciun
motiv de nemulfumire, totuqi turcii, ciqtigali prin banii lui Mircea
Ciobanul, incuviinlaza schimbarea de domn intamplatd in Muntenia.
pentru apldceaturcilor, el practica unele din obiceiurile 1or,
deqi religia lor nu va fi imbr6ligat-o, in care caz el ar fi putut parveni
mai greu la domnia Munteniei. Ne aducem aminte de energica
rascoalS a muntenilor sub Radu de laAfumafi, cand romdnul tur-
cit Mohamed-Bey vroi s6 punS m6na pe tronul muntean. Turcii
spuneau despre Mircea c6 nu ar fi nici turc nici cregtin2'
DeqiridicatintroninurmardsturnSriiunuidomninruditEidin aceeaqi pattidd cu el, Mircea nu inceteazd de a duqmdni pe
Bas[rSbeqti qi partida lor, boierii olteni, c6ci cel int6i lucru pe care
il face dupl aqezarea lui in scaun, este ,,de atdiape Coad[ vornicul,
pe Dragan stolnicul, pe Stroia spatarul, pe Vintila comisul qi allii
necunoscufi, muncindu-i intdi pentru avere' Boierii ce scaparl
Vlad al VIJea C6lugdrul
1481-1494
Mihnea cel REu
1507-15 1 1
I
I
Mircea Ciobanul
1546-1554
Radu al VIJea Cdlugdrul
1521-1523
Radu Paisie
1534, ls36-1546
Pdtraqcu cel Bun
1554-1558
l. Reichersdorffer care scria pe la 1550 qi era, deci, contemporan cu
Mircea, in $incai, II, P. 186.
2. O scrisoare a dragominului Mohamed citre Isabela din 1553,hArhiva
istoricd [a Romdniei],t.1,P. 164.
10 A. D. Xenopol
de moarte fugird inlara ungureascd, unde, stringAnd oaste ce au
putut qi trecdnd doi ani, au avut rdzboit cu Mircea la Periq qi au
biruit Mircea Vodd, perind Udrigte N5sturel gi Teodosie banul"1.
Din ace;ti de pe urmd boieri, care cad in lupta cu Mircea, se
cunoaqte c[ avem a face cu familia bdsdr[beasc6, cdci vom vedea
mai la vale cd neamul Ndstureilor era inrudit cu Matei Basarab, iar
Teodosie numit banul ne aratd c5 era vorba de boierii din Craiova.
Prigonirea ficuti de Mircea se indrepta, deci, contra neamului
B6sSrdbesc, qi nu numai caracterul cel crud atribuit lui Mircea de
cronicarii munteni explicd s6ngele risp6ndit de el. Cruzimea luiavea motive politice, incercarea de a zdrobi vechea partidd din
Oltenia, duqmana secular[ a familiei Dr6culeEti.
imprejurarea insd carc aratd qi mai bine cum amestecul totmai rostit a1 turcilor in domniile !6rilor romAne trebuia s5 r[stoarne
qi sd incurce toatdvia[a lor politici, este aceea cd boierii olteni,
care vin in contra lui Mircea, aveau in fruntea lor pe Radu Paisie,
fostul domn al Munteniei, din familia Drdculeascd. Nu e vorb6,
Cdpitanul ne spune cd boierii pribegi, dupd ce au fost bdtuJi la
Peri; ,,iar au str6ns oaste Ei impreunS cu Radul Vodd IliaE au venit
inlard qi, int6mpin6ndu-se cu Mircea Vodd la sat la Momeqti, au
biruit Radul Vod[ gi pribegii, iar Mircea au fugit 1a Giurgiu"2.DeEi Cdpitanul numeqte pe Radul acela ce s-a pus in fruntea
pribegilor, Ilia;,tofiqi este invederat cd acesta nu poate fi dec6t
Radu Paisie; cdci, mai intAi, este numit voievod, deci el trebuise
si domneascd, sau sd fi fost fecior de domn; apoi un Radu Iliaqprecum nici vreun llie, a cbrui fiu sd fi fost Radu, nu s-au int6l-nit pdnd acum in domnia Munteniei. in sfhrgit comitele Natalis
spune anume in istoria timpului s5u, care merge de la anul 1545
pAnd la anul 1581, Ei deci era contemporan cu evenimentele, ci,,Mircea voievodul Valahiei, pdndind ocazi:unea scoase pe Radu,
qi uzurpd pentru sine !ara. Radu cere ajutor de la Castald ca sb
redob6ndeascS scaunul, recucereEte {ara qi intrd cu mare solemni-
1. Cdpitanul, in Mag[azin] ist[oric] [pentru DaciaJ,I,p. 176.
2. Cdpitanul, in Mag[azin] ist[oric] [pentru DaciaJ,I,p. 177.
ISTORIA RoMAuIroR DI\ D.r,c. :- TR\
tate in Tdrgoviqtea,,l. Este inr edenadicd Radu Paisie vine indar5r cu a
Mircea la Giurgiu.In contra domnului ce era in r
dezbin6rile, qi se pusera in legiurpersonal, pentru a r5sturna pe acelcd dup6 izbdndd, sd se ia la luptialungard pe lup.
Mircea se reintoarce din Gir.u1iarfui pe Radu, ocupAnd din nou s(
In timpul domniei lui lvlircea (desemnase qi mai ldmurit pozitia luiIsabela in Alba lulia qi vroia sa ridtlilor. Poarta trebuind sd impiedice cavea mare nevoie de a fi sigura pecheam6, deci, in anul 1550 pe ambiiEi Ilie fiul lui Petru RareE al lUoldorse incredinla despre scopurile loi.
Nu qtim dacd domnii IIcurd ain orice caz el fude prisos, intrucitgerrnane, deoarece trupele lor. Iacontra imperialilor, nu stau deloc kderea duqmanilor. Ambasadorul eesecreful, scrie lui Neculai Olahul inqi sunt de l5udat cd sau prin bani circreqtin5, se in{eleserd cu cdlu_eirul (
de bund voie victoria, prefrcAndu_xla serios fuga rom6nilor, dupd cum st
1. Citat de Engel, Gesch[ichteJ der tta2. Ambasadorul francez din Constanrin
Il-lea din 24 apilie 1550 in Documnilor, Sup I ement, coleclia documenftAl. Odobescu,I. p. 4.
3. Apud Katona, Historia critica requm
rizboiu cu Mircea la Periq gi au
re X*t*"t qi Teodosie banul"l'
A. D. XenoPol
unde, strAngind oaste ce au
care cad in luPta cu Mircea' se
bdsdribeasc d, cbc\vom vedea
era innrdit cu Matei Bas arab'iar
vorba de boierii din Craiova'
hiliei Driculegti.
;i mai bine cum amestecul tot
romdne trebuia sd ristoame
ici- este aceea c[ boierii olteni'
in fruntea lor Pe Radu Paisie'
Gmilia Drlculeasc6' Nu e vorb['
fodrcPta, deci, contra neamului
Icel crud atribuit lui Mircea de
e raspindit de el' Cruzimea lui
de a zdrotl vechea Partidd din
d. duPa ce au fost b[tuli la
cu Radul Vod[ IliaE au venit
ircea Vode Ia sat la Momeqti, au
\Iircea au fugit la Giurgiu"2'
R dul acela ce s-aPus in fruntea
ci acesta nu Poate fi decit
numit voievod, deci el trebuise
kr de domn; aPoi un Radu Iliag
fru sa fi fost Radu, nu s-au int61-
mi€i- in sflrqit comitele Natalis
i siu. care merge de la anul 1545
contemPoran cu evenimentele' cliodind ocaziunea scoase Pe Radu'
cere ajutor de la Castald ca si
Fra qi intri cu mare solemm-
| [pentru Dacia].1' P' 176':1lp"rt
" Dacial,l, P' 177 '
rsroRrA RoMANtroR otN o,tcn rneleNA, tII 11
tate in T6rgoviqtea"l. Este invederat cI Radu acel scos de Mircea,
adic6 Radu Paisie vine ind6r6t cu ajutorul lui castald 9i alungd pe
Mircea la Giurgiu.?n contra domnului ce eta in scaun se uitarl pentru moment
dezbinlrile, qi se puserd in legltur[ duqmanii de partid cu acel
personal, pentru a r[sturna pe acel comun, r6mandnd bineinleles
cd dup[ izbdndd sd se ia la luptd intre sine, ca 9i cdnii acei ce
alungard pe lup.
Mircea se reintoarce din Giurgiu cu ajutor turcesc qi alungd
iardqi pe Radu, ocup6nd din nou scaunul de la 1553-1554'
in timpul domniei lui Mircea Ciobanul, episcopul lll4.artirrttzzi
desemnase qi mai ldmurit pozilia lui potrivnica turcilor, inchisese pe
Isabela inAlba lulia qi vroia s[ tradeie [sic!] Transilvania imperia-
lilor. Poarta trebuind s5 impiedice cu orice pre! asemenea uneltiri,
avea mare nevoie de a fi sigura pe ajutorul domnilor romani. Ea
cheam6, deci, in anul 1550 pe ambii voievozi, Mircea al Munteniei
Ei Ilie fiul lui Petru Rareq al Moldovei, la Constantinopole, spre a
se incredinla despre scopurile 1or2.
Nu gtim dacS domnii frcur6 acel drum la Constantinopole'
in orice caz elfide prisos, intrucat ei fusese cdEtigali de intrigile
gerrnane, deoarece trupele lor, la cel intai atac pornit de turci
contra imperialilor, nu stau deloc la 1upt6, gi o rup de fug6 la ve-
derea duqmanilor. Ambasadorul german Veranliu, care cunoqtea
secretul, scrie lui Neculai Olahul in 1550: ,,drept au lucrat romdnii
gi sunt de l[udat c5 sau prin bani caEtigafi, sau cuprinqi de iubirea
creqtina, se inlelesera cu c[lugarul (Martin.uzzi) ca s6-i concead[
de bund voie victoria, prefbcdndu-se a fugi"3. Strlinii luaserd insila serios fuga romdnilot dupd cum se vede aceasta din[tr-]o depegb
l. Citat de Engel Gesch[ichte] der Wallachey,p.2l8.2. Ambasadoilfrunc"rdin Constantinopole d'Aramon c[tre Henric al
Il-lea din 24 apilie 1550 in Documente priyitoare la istoria romd-
nilor, suplement, colec[ia documentelor franceze de Gr. Tocilescu qi
Al. Odobescu,I.P. 4.
3. Apud Katona Historia critica regum Hungariae,XXl,2' p 1160'
12 A. D. Xenopol
a ambasadorului francez, care ii trateazd,,de oameni rdu inarrnaliqi cu pulin6 inimd"l.
Mircea Ciobanul este din aceastd pricind mazllit de Poartd in1554, gi se d5 tronul 1ui PatraEcu fiul lui Cdlugdru (Radu), deci
fratele lui Radu Paisie. Veranliu scrie anume lui Ferdinand inmarlie 1554: ,,s-a creat un voievod nou in Valahia. Patragcu flullui Cdlugdru. Mircea insd este chemat la PoartS. Nu gtim cauza
acestei schimbdri. Totugi ne temem cd lui Mircea i-au stricatprietenia Maiestdlii Voastre. Nu este insd de pus vreo credin!5 inprietenia acestor valahi. Sunt uqori qi inshumente in mAna acestor
bestii, dupd cum vrau sd devind qi acei din Transilvania. Turcii vrau
numai s5 cfutige bani de laei"2, scrisoare care pe l6ngd explicarea
cdderei lui Mircea, caracterizazb de minune addnca degradare incare domniile romAne cdzuse in ochii contemporanilor.
Pfltragcu. (Petru al IIJea) cel Bun, 1554-1558. Ca fiu al luiRadu Cdlugdrul, aparlinea tot familiei DrdculeEtilor, incdt vedem
cd norocul favorizape acest neam Ei pe boierii din Muntenia Mate,ajungdnd la tron tot domni din partida lor. Acest domnitor au fostnumit cel Bun,,pentru bunitSlile lui, domnind lara frrd vrljbi,Ibrd mo(i si prdzi"3 .
Pe timpul lui PStraqcu cel Bun se incheie tratatul intre Fer-
dinand Ei Soliman, prin care cel intdi sE obliga a lSsa in pace pe
Sigismund gi pe mama lui, Isabela. in zadar oferise Ferdinand150.000 de galbeni tribut anual pentru dreptul de a pbstra Ardea-lul pe sama sa. Ferdinand insd nu se putea impdca cu ideea ca sd
cedeze pentru totdeaunaArdealul turcilor; de aceea el lEcu greutSli
c6nd fu vorba de aaplica, in realitatea lucrurilor, tratatul scris pe
h6rtie. Voievozii romdni sunt, deci, invitali sE treacd munlii, spre
a restitui in scaun pe regina Isabela.
l. De Salve ambfasadorul] Fran]iei la Venelia cdtre Henric al Il-lea din2 noemvrie 1553 in Documente, Suplement 1, p. 9.
2. Apud Katona, XXII, p. 556.3. Cdpitanul, inMag[azin] ist[oric] [pentru Dacia],1,p. 179.
ISTORIA RoMANtI_on DIN DACI..\ - p. 1.--{\r
Pdtragcu trece in Ardeal cu 1l.O(se las6 indatd de impdratul. si-ru:a insi fiului ei1. Voievozii romAni ies inurrevenea in !ard,., pdnd,la Saru_\lare. Iintr-un chip strilucit, ceea ce nu_i inatunci, de a prlda Ardealul la inroarcrcrunt. Epitropul Petrovici munnrl. rurciBabak, pe care Isabela la inceput rehrzse interpun ca mijlocitori, ii impaca sia lua Muncaciul de la Ferdinand:.'
Pdtraqcu trimisese dupd Isabela inin Ardeal pe vomicul Socol, boier didupd cdt sf, vede neam de domn. care idomniei lui P6traqcu. Domnul il alesesmisiune, inadins spre a-1 indeparta micastfel un element ce ar fl putut pror.ocasdnge, care dupd cdt se vede nu prea elui P[traqcu.
Socol insd se folosi de petrecereatocmi domnia la ei, qi cum se intoarce ipe domnitorul siu, in 24 decembrie 155ment stipAnirealdrii3; este ins6 alungariardqi in domnia Munteniei pe Mircea a
Mircea Ciobanul a doua oarI. Ilin Muntenia cu oqtiri tdt5rdqti, care sd_lapucase a pune m6na pe vistieria tArii. ifamilia lui in Ardeal impreund cu boielDeqi acesi Socol este titluit numai de vor
l. Analele secuie;ti, in $incai, II, p.2O).2. Yezi izvoarele citate de Sincai II. p. 1033. Siegler, ap[ud] Katona, XXII, Z, p t O:e . f
p.66.4. Analele secuie;ti, in $incai, II, p. 201.
rsroRrA RoMANtron DIN DACIA TRataNA, ttt
PStragcu trece in Ardeal cu 12.000 de oameni, qi ardelenii
se lasd indatd de impdratul, qi jurd in 12 martie credin!6 reginei
qi fiului eil. Voievozii rom6ni ies intru intimpinarea crdiesei, ce
revenea in !ard., plnd la Satu-Mare, qi ei sunt ddruili de d6nsa
intr-un chip str[lucit, ceea ce nu-i impedicd, dupS obiceiul de
atunci, de a prSda Ardealul la intoarcerea lor, in modul cel mai
crunt. Epitropul Petrovici murind, turcii oranduiesc in locul lui pe
Babak, pe care Isabela la inceput refiz' a-l primi. voievozii insS
se interpun ca mijlocitori, ii impacd qi apoi le ajut[ 1or qi turcilor
a lua Muncaciul de la Ferdinand2.
P[traqcu trimisese dupi Isabela in Polonia, spre a o readuce
in Ardeal pe vornicul Socol, boier din partida CraioveEtilor Ei
dupS c6.t s6 vede neam de domn, care incepuse a unelti in contra
domniei lui PStragcu. Domnul il alesese spre a indeplini aceastS
misiune, inadins spre a- 1 indepSrta m6car un moment gi a inlatura
astfel un element ce ar fi putut provoca o tulburare Ei o v[rsare de
sdnge, care dupb cdt se vede nu prea erau in gustul qi caracterul
lui P[traqcu.
Socol ins6 se folosi de petrecerea lui intre unguri, spre a-qi
tocmi domnia la ei, qi cum se intoarce inapoi, pune si otr[veascS
pe domnitorul sdu, in 24 decembtie 1557, Ei apucS pentru un mo-
ment st6p0nirea !6rii3; este insd alungat de turci, care restabilesc
iardgi in domnia Munteniei pe Mircea al ll-lea'
Mircea Ciobanul a doua oari, 1558-1559' Mircea intr6nd
in Muntenia cu o;tiri tdt[rdqti, care s[-l pund in domnie, Socol ce
rpucase a pune m0na pe vistieria !6rii, iese cu averea rSpitd Ei cu
:amilia lui in Ardeal impreunS cu boierii olteni ce |ineau cu ela.
Desi acesi Socol este titluit numai de vornic, totuEi credem c5 va fl
.lnalele secuie;ti, in $incai, 1I,p.202-\-ezi izvoarele citate de $incai II,p.203Siegler, ap[ud] Katona XXII, 2,p 1036, Fr. Forgacs, ibid[em], XX[I,p. 66..lnalele secuieqti, in $incai, II,p.204.
t3A. D. XenoPol
: ii trateazd,,de oameni riu inarmali
r ase3-.ta pricind mazilit de Poarti in
rafu nul'iui C61ug6ru (Radu)' de3i
,rtlr', ..;" anume lui Ferdinand in
oi.*loO nou in Valahia' Patragcu flul
ile chemat la Poart[' Nu qtim cauza
. ,.*..n ci lui Mircea i-au stricat
,lru este insi de pus vreo credin!6 in
6 uStrri si instrumente in mina acestor
ma:i acei din Transiivania' Turcii vrau
i-t- '.ri.oure care pe lAng6 explicarea
iora C. minune adinca degradare in
sc h t-chii contemPoranilor'
:.lce) cel Bun. 1554-1558' Ca fiu al iui
tot t;r:.,.,ei Driculestilor' incdt vedem
tDe::l :: S b"-rierii din MunteniaMare'
rlin :;::'i:o.l iLT. ^\cest dornnitor au fost
,*a,,-. l:.i. 'itrrnnind tara frrd vr[jbi'
u ce. 3'-::l s.' incheie tratatul intre Fer-
re c:. -::ii sI t-rbliga a l6sa in pace pe
I- r--.'=:, in zadar oferise Ferdinand
l*- :e.r.* 'lrePtul de a PdstraArdea-
l io-ctr -; se sutea imp6ca cu ideea ca sa
,rO"u. -, ..;r.ilo,, de aceea el f6cu greutdli
,, io t..-t,rr.a lucrurilor, tratatul slis n1
srnL ;:c'.. inr itati s6 treaci munftr' spre
lna l.*:ela.
Fta:::.': -r \ ene{ia cbtre Henric al ll-lea din
urai,::i. SztPlentertt 1, P' 9'
sffi Lr:.'t-.t [Pentru Dacia], l' P' 119'
14 A. D. Xenopol
fost vreo rudenie, poate vreun fiu natural al unui domn din partidulbdsdrlbesc, ce linuse scaunnl mai inainte.
Socol igi incredinleazi averile sale ungurului Francisc Kendy,iar el se duce la Constantinopole spre a c6qtiga domnia, qi anume
ca ambasador al reginei Isabelal. Kendy, ins6, care vroia sd pun6m6na pe frumoasele comoare ldsate in pdstrarea lui, trimite pe
un om al sbu dupi Socol la Constantinopole, care face ca el s5
fie ucis de turci2. Femeia qi copiii lui Socol cerur5 dupd aceea inzadar ayerearlpiti de Kendy, avere nu e vorbd qi ea c6Etigat6 prinr6pire din Muntenia de cltre Socol.
Se ?nt6lnesc uneori st[ri sociale, in care numai nedreptateaunuia poate rdzbwa nedreptatea celuilalt!
impreuni cu Socol fugise din Muntenia in Transilvania gi
intreaga lui partid6. Mircea voind sd pedepseascd pe fugari pen-tru gdndurile lor dugmdnegti impotriva lui, ii ademeneEte a se
intoarce, fAg[duindu-le iertare sub cele mai straEnice jur6minte, incare ne mirdm cum oamenii timpului mai puteau avea incredere,vdz6nd uqurinla cu care ele erau cilcate3. Cum pune mdna pe ei, iim6cel6reqte, si cei care sc6pard trebuird sE caute iariqi addpostulstr[inului. Lamoartea,ins5, a lui Mircea, in 1559, pribegii venird cuoaste de peste munli, qi frcur6 rdzboi cu sofia lui Mircea, doamnaKiajna, fiica lui Petru Rare;, care rimdsese epitroapa minorului eifiu, Petru VodE pronumit $chiopul. Kiajna cu boierii ei furd bdtulila Rom6ne$ti Si fugird peste Dundre; ins6, intorcdndu-se in grabd
1. Socol cltre De laVigne, amb[asadorul]francez din Constantinopole,mulqumindu-i pentru salv-conductul ce i l-a procurat, din mai 1558ir Documente, Suplement,I, p. 12.
2.Dela Vigne c[itre] episcopul d'Acqs ditt22 i.rlJie 1558, idem,p. 13.3. Regina Isabela c[btre] de la Vigne din 10 februarie 1558, idem,p. 72:
,,nos ad mandatum potentissimi imperatoris barones profugos hortatisumus ut in Transalpinam regrederentur, assecurantes quod Myrchevoivoda illos non impedierit; super quas etiam per litteras suas jure-jurando Myrche nobis promiserat, et tamen intelligimus boyarones adunum omnes atrocissima morte interemptos".
ISTORIA ROMANTTON DIN DACIA TR.\L{!I
cu ajutor turcesc, invinserd la rdndulqi-i alungard iardqi peste muntii, de u
Petru al III-lea, Schiopul, 15SgPetru $chiopul in !ard, Ei pribegii reviliarSgi peste Dundre. Ei trimit ambasz12 decembrie 1559, pentru a face ca psupdrat pe Petru pentru rdsfuindrile I
d6nsul, ordon6 ca el s6 fle aruncat in Lsine 4.000.000 de aspri sau 80.000 &alcdfiiatributul, iar resful era un prezeintrigantd Ei desfrdnatb, spera sd rdscuacestea, unul din oamenii lui petru maide tatil acestuia de 180.000 de galbeni,
Kiajna era o femeie superioard pdoar5 in zadarfiicalui petru RareE si nCa femeie, eavdzlincurAnd folosul celpentru ea, dacd, ar cAgtiga in partea eisultanului qi ale marilor dregitori, cuAmurat al III-lea, 1574-1595, era uncu totul dominat de sultanele lui, elrrSaflgia. Ea incepu, deci, a pune in lucrape ldngi sexul frumos din impdrdlia o
calea c[tre acest nou mijloc de a coruptii izbuti de minune. Cu toatb supdranPetru, el fu introdus iariqi cu puterea
t ffiffig JorinJ ist [oricJ [pentntrom[6n] ibid. IY, p. 27 4.
2. Extract venefian din acea datd, ir.r Revbl;ifilologieJ [a domnului] Tocilescu, rTI,
3. Hammer, Histoire de l,Empire ottoman frdup[ rapoarlele oficiale ale ambasadoruvene{ian Somno. - Galbenul valora pe a
4. Extract venefian din 5 iunie 1567 in ievis;ifilologieJ [a domnului] Tocilescu, IIL
ISTORIA ROMANTTOR DIN DACIATRAIANA, III
cu ajutor turcesc, invinseri la randul lor pe pribegi la $[rpiteqti,
Ei-i alungard iar69i peste munfii, de unde venisel'
Petru al III-lea, $chiopul, 1559;1.567. De-abia se intorsese
Petru $chiopul in !ar6, gi pribegii revin cu noi puteri, alungindu-l
iar[qi peste Dundre. Ei trimit ambasadori la Constantinopole in
12 decembrie 1559, pentru aface caPetru s6 fie depus2. Sultanul,
sup[rat pe Petru pentru rasturn[rile Ei tulburarile provocate de
ddnsul, ordon[ ca el s6 fie aruncat in lanluri' ,,E1 adusese, ins[, cu
sine 4.000.000 de aspri sau 80.000 de galbeni, din care jumatate
alcituia tributul, iar restul era un prezent cu care mam6-sa, femeie
intriganta qi desfranatS, spefa s[ r[scumpere iertarea lui. Afar6 de
acestea, unul din oamenii lui Petru mai descoperi un tezatr ascun^S
de tatil acestuia de 180.000 de galbeni, care fu luat tot de Poart6"3.
Kiajna era o femeie superioar[ prin inteligenfa ei; nu era ea
doar[ in zadar fiicalui Petru Rareq gi nepoata lui $tefan cel Mare!
Ca femeie, eavdztincurdnd folosul cel nemlsurat ce ar putea izvori
pentru ea, dacdar caqtiga in paftea ei pe femeile din haremurile
sultanului qi ale marilor dregatori, cu atdt mai mult c5 sultanul
Amurat al III-lea, 1574-1595, era un principe slab qi femeietic,
cu totul dominat de sultanele lui, evreica Nur-banu qi veneliana
Safigia. Ea incepu, deci, a pune in lucrare mijloacele de cumpdrare
pe 16ng[ sexul frumos din imp6r[fia otoman6, qi deschise astfel
caleacdtreacest nou mijloc de a corupe pe coruplii turci. Mijlocul
ii izbuti de minune. Cu toat[ supdrarea sultanului pe bicisnicul
Petru, el fu introdus iardgi cu puterea in domnie, qi menfinut in
l. Cdpitanul, in Mag [azin] is t [oric] [pentru D acia],I, p' 1 82, Anonfimul]
rom[6n] ibid. lY, P. 27 4.
2. Extract venelian din acea datdin Revista [pentru istorie, arheologie
;ifilologiel [a domnului] Tocilescu III, p' 1-75'
t. ifi*,,,o, iliitoirn dn l'Empire ottoman traduite par Dochez,ll,p' l2l'dupd rapoartele oficiale ale ambasadorului german wyss qi ale celui
venelian Somno. - Galbenul valora pe atunci 50 de aspri'
4- Extract venelian din 5 iunie 1567 inRevista [pentru istorie, arheologie
;ifilologiel [a domnului] Tocilescu, III, p' 178'
15A. D. XenoPol
al unui domn din Partidul
ungurului Francisc KendY'
acisliga domnia, Ei anume
. insi, care vroia si Puna
in pistrarea 1ui, trimite Pe
care face ca el sd
i Socol cerurl duP[ aceea in
e vorbi qi ea cdgtigatd Prm
nedrePtatea
Mrmtenia in Transilvania qi
pedepseasc[ Pe fugari Pen-
iva lui, ii ademeneqte a se
mai strasPice juriminte, in
i mai Puteau avea incredere'
rrrr- Cum Pune mina Pe ei' iiiri si caute iar[Ei adbPostul
in I 559, Pribegii venir[ cu
i crr soqia lui Mircea, doamna
Kiajna cuboierii ei furdb6tu1i
q, inse, intorcdndu-se in grabd
rll francez din ConstantinoPole'
o i t-u Procurat, din mai 1558
6in zz iutie 1558, idem,P' 13'
, tO feU-uti" 1558, idem,P' 12:.
is barones Profugos hortati
nnr, assecurantes quod MYrche
quas etiam per litteras suas Jure-
*il* i"taiigimus boYarones ad
t6 A. D. Xenopol
ea in curs de 7 ani. Nu Etim din ce pricind e1 fu dizgra{iat dupdacest ristimp, dus la Constantinopole qi aruncat chiar in temni!5.Mama lui, ins6, veghea. Ea ii dobdndi, prin mijlocul ardtat, iardgiiertarea, ba chiar pensionarea lui, pAnd c6nd turcii, pe deplinc6Etigafi, dupi ce numesc domn in Muntenia pe fratele lui Petru,Alexandru, r6nduiesc pe insuqi Petru domn in Moldova, ceea ce iladuce in memorabilele lupte cu cel de pe urna erou al Moldovei,Ioan Vod[ cel Cumplit.
Alexandru al Il-lea, 1567-1577. $i acesta este duqm[nit de opartid[ de boieri, pe care iitaiefrrdmili. Cronicarii amintesc intrejertfele cdntte pe Radu logofEtul de la Dr[goieqti fiudeful Gorj,plaiul Novaci), Mihnea de la Bddeni (probabil acei din jude{ulMuscel), Stan Udriqte vistierul, Tudor de la Bucov (udeful Te-leorman), Vlad a C6plei, Pdtragcu, Calotd, Stan fiul Dr[gulefului,Radu stolnicul din BoldeEti (udeful Prahova sau Buzdu) gi Radufiul lui Socol vornicull.
Niqte nume caacele ale lui Stan Udriqtea qi Radu Socol, aratbci aceqtia trebuie sd fi fost tot din boierii ce pribegiserl pe timpullui Petru, fratele Ei predecesorul luiAlexandru. Un al 3-lea, Radulogofttul, era de peste Olt; ceilalli sunt, insd, din Muntenia Mare.Asemenea impriEtiere a rdzvrdtirii peste intreaga [ard, ne aratd qi
mai bine descompunerea pe care o incercase partidele din Mun-tenia, sub lucrarea apds[rii turceqti. Precum amvdzut cI domnidin aceeaqi partidd se duqm[neau unii pe allii qi boierii dinftr-]opartidl slujeau de sprijin unui domn din cealalti, aqa acum intdlnimboieri din ambele partide rdsculdndu-se contra aceluiaEi domnitor.
Dupd ce Alexandru infrdneazdrdscoala boierilor, se g6ndeqtecum s[ scape de competirea frdline-sbu. Mama lui, Kiajna, gdseqte
indat[ leacul dorit, procurdnd, prin fdg[duin{a unei sporiri detribut, lui Petru domnia Moldovei. Sultanul dupd ce someazi peIoan Vodd cel Cumplit ca, sau sd plSteasc[ el acel spor de tribut,
l. Clpitanul, hMag[azin] ist[oric],I, p. 2l1.Anon[imul] romldnl, idem,IY, p. 274-27 5. Pentru locurile unde se afld localit6lile de unde suntar[tali boierii, vezi Frunzesclu, Diclionar [geografic al RomdnieiJ s.v.
ISToRIA RoMANtI-on DrN DACIA TReraNA. lr
sau si lese scaunul in mdnele lui petru, intdmpinidin partea domnului Moldovei, dd lui petru steetacea[atd,, qi o oaste turceasc[ ca sE o ia in stapini
Petru Vodi, intemeiat pe ordinul sultanului, srierimea moldovean[ s6-i ias6 inainte spre inrimpinse impreun6 cu fratele siu la Sipbteni unde i'ac rmBoierimea moldoveand sub vomicul Dumbrar-i"refugi[a]t la curtea moldoveneascd, nu stim dil ce
1
impreunS cu Ioan VodI tabdra domnilor frari priagoneqte pe Petru Vodd p6n6 la Br6ila, iar pe Aleranddupd care Ioan Vod[ pune domn in Bucuresti fie rran
probabil acel ce mai domnise in Muntenia inre anDupi patru zile, ins[, Vintitd este r5sturnat
Alexandru, care-l prinde ;i-l taie impreunE cu tddocument de la Alexandru Vod[ intdregte spusclPrin el,,Alexandru Vod6 fiul marelui Mircea. nepolddruiegte niqte moqii vel-vornicului Ivaqcu penrmtni-se r6zboi Ei b[t5lie cu moldovenii care r.eniri I
domniei mele cu inqeldciunea qi viclenia vomiculufugind apoi acest Dumbrav[ vornicul in lara ungurIstv6n voievodulArdealului, mers-au atunci respectdomnesc jupdn Ivaqcu la Bator Istvrin Ei cu multrqi cheltuiald a scos pe vornicul Dumbravd de l-a admea ca pe un trdddtor al sultanului qi al domniei u
Dupd c6t se vede, toli boierii erau nemuhumide domnie al lui Alexandru. in 1576 patruzeci deConstantinopole, qi se ptdng porfii pentru ab,nrAlexandru. Ei iqi aleg de proteguitor Ei s{Eruirupasa, pe c6nd Alexandru avea de sprijin pe Sinan-1bineinleles Ei unul gi altul prin daruri gi bani. nuranchet6 in Valahia. Boierii qtiind, insi, la ce r.a ief . V*l r"f. ff, p. +:f .
2. Document din 1575 au,gustin22inArhiva istoricd [a,p. 49. Se cunoaste cE Dumbravd trebuia sI fi fost boirde pe faptul cd este numit triddtor de cdtre Alexandrr
rsroRrA RoMANtlon DIN DACIA TRAIANA, III 17A. D. XenoPol
mi el ftr dizgraliat duP6
runcat chiar in temnil6'
rin mi-ilocul ardtat, iardgi
i cind rurcii, Pe dePlin
renia pe fratele lui Petru,
nn in \toldova, ceea ce ile urma erou al Moldovei'
iacesta este duqminit de o
u Cronicarii amintesc intre
, DrlqoieSti (udePl Gorj'
(rc't--eUit acei din judetul
'-a. tu Bucov (udet'ul Te-
d- Sran fiul Drdgulelului'
rabcrr a sau Buzdu) qi Radu
&i-:tee si Radu Socol, arat6
rii ce pribegiserd Pe timPul
lcxan,Jru. Un al 3-lea, Radu
L in-a3- din Muntenia Mare'
Se inreaga lard ne aratd gi
Ecase Partidele din Mun-
hecum am vdzut cb domni
ii pe allii si boierii din[tr-]o
h cealaita- aqa acum intdlnim
6E confia aceluiaqi domnitor'
tscoala boierilor, se gindeqte
lu- \Iama lui, Kiajna, gdsegte
r frgirJuinla unei sPoriri de
Sultanul duP6 ce someazd Pe
iEa-ici el acel sPor de tribut'
i 211. -\non[imul] roml?n)' idem'
I se afle localit[lile de unde sunt
ru [ geografic al Romdniei] s' v'
sau sS lese scaunul in manele lui Petru, intampinand impotrivire
din parlea domnului Moldovei, dd lui Petru steag de domnie in
acealard, qi o oaste turceascd ca sd o ia in stSpinire'
Petru Vodb, intemeiat pe ordinul sultanului, se aqtepta ca bo-
ierimea moldoveana s[-i iasd inainte spre intampinare. Alexandru
se impreuna cu fratele siu la S6p[teni unde fac un osp5! strSlucit.
Boierimea moldoveana sub vornicul DumbravS, boier muntean
refugi[a]t la cuftea moldoveneasci, nu qtim din ce pricin6, lovegte
impieuna cu Ioan VodE tab[ra domnilor frali prin surprindere, Ei
goneqte pe Petru Vodd pdnd la Briila, iar pe Alexandru pAnd la Floci,
dupa-caie Ioan Vodd pune domn in Bucuregti pe unul Vintil6 Vod[,
p.oUuUit acel ce mai domnise in Muntenia intre anii 1532-15341.
Dupd patru zlle, ins[, Vintil[ este rdsturnat de oastea lui
Alexandru, care-l prinde Ei-l taie impreunS cu toli solii lui' Un
document de la Alexandru vod6 intareEte spusele cronicarilor.
Prin el ,,Alexandru vod6 fiul marelui Mircea, nepotul lui Mihnea"
daruieqte niEte moqii vel-vornicului Ivaqcu pentru cd ,,prilejandu-
ni-se razboi qi bat[lie cu moldovenii care venirS asupra capului
domniei mele cu inEeldciunea ;i viclenia vornicului DumbravS, qi
fugind apoi acest DumbravS vornicul in lara ungureascd la Bator
Istv6n voievodul Ardealului, mers-au atunci respectabilul dregator
domnesc jupan Ivaqcu la Bator Istv6n qi cu mult6 b[taie de cap
>i cheltuialS a scos pe vornicul Dumbrava de l-a adus la domniea
mea ca pe un trld[tor al sultanului qi al domniei mele'.2'
Oupa cat se vede, toli boierii erau nemullumili cu sistemul
,Je domnie al lui Alexandru. in 1576 patruzeci de boieri merg la
constantinopole, gi se pt6ng Porfii pentru abuzurile fbcute de
,\lexandru. Ei iqi aleg de proteguitor qi sfbtuitor pe Mehemet-
pa;a, pe c6nd Alexandru avea de sprijin pe Sinan-paqa' C6qtigafi
bineinleles Ei unul qi altul prin daruri Ei bani, turcii randuiesc o
rnchet[ in valahia. Boierii gtiind, insa, la ce va ieqi o asemenea
I . \'ezi vol. II, p. 431.]'Documentdinl5T5augttstin2}ir.Arhivaistoricd[aRomdniei],1,1,
p. 49. Se cunoaEte c5 Dumbravd trebuia s[ fi fost boier din Muntenia
de pe faptul cd este numit tr6d6tor de cdtre Alexandru'
