Www.nicepps.ro_8808_Cetatea Carsium - Harsova. Jud. CT

În partea de sud-est a localităţii Hârşova,pe malul Dunării, se găseşte o aşezare neo-eneolitică dezvoltată sub forma unei ridicături de cca 12

m ca urmare a distrugerii şi refacerilor succesive a locuinţelor din lut. Cercetările de aici au identificat o comunitate umană care s-a ocupat

cu vânătoarea, pescuitul, cultivarea pământului şi creşterea animalelor. Au fost identificate legături de schimb cu comunităţi de pe spaţii mult mai îndepartate. Pe vatra localităţii se găsesc mai multe aşezări de epoca bronzului şi fierului. În antichitate, comunităţile de

aici au cunoscut cea mai mare dezvoltare. Acestea s-au aflat în strânsă legătură cu oraşele de pe litoralul vestic al Mării Negre (Histria

şi Tomis, cu deosebire). Epoca romană a marcat puternic istoria oamenilor de aici. Cel mai probabil, în a doua jumătate a secolului I p.

Chr. s-a clădit fortificaţia cunoscută în izvoarele romane cu numele

Carsium (probabil un toponim de origine tracică legat de aspectul stâncos al zonei, de la care derivă şi numele actual, slavizat).

Cetatea romană şi romano-bizantină Carsium s-a construit, probabil, peste o fortificaţie getică, încă din a doua jumătate a secolului I p. Chr. La începutul secolului al II-lea p. Chr., în timpul războaielor dacice, în

anul 103 p. Chr., împăratul Traian întăreşte fortificaţia cu ziduri din piatră.

CLICK pentru avansare !!!

Inscripţia inaugurală a cetăţii Carsium

„ În timpul împăratului Nerva Traianus Augustus, învingător al germanilor şi al dacilor, pontif suprem, investit cu puterea tribuniciară a şaptea oară,

salutat imperator pentru a patra oară, consul pentru a cincea oară, părinte al patriei, sub Q. FabiusPostuminus, legat imperial de rang pretorian, ala a

II Hispanorum (a construit acest castru)”.


În reconstituirea inscripţiei Vasile Pârvan trece Ala II Hispanorum pentru că numele acesteia apărea pe o bornă militară din anul 200 descoperită la Hârşova. Cel mai probabil, unitatea militară pentru

care s-a construit fortificaţia a fost Ala (Gallorum) Flaviana, atestată prin descoperiri recente chiar la sf. sec. I şi începutul sec. II p. Chr. Cetatea a fost apărată în antichitate şi de militarii Legiunii I Italica, de corăbierii din Classis Flavia Moesica, de milites scythicii sau de soldaţii Legiunii I Iovia Scythica. Misiunea lor a fost să apere vadul de trecere a Dunării din apropiere, unul din cele mai importante de

pe acest segment al limesului.

Ştampile ale unităţilor militare pe cărămizile utilizate la ridicarea construcţiilor din cetatea Carsium ( Ala Gallorum Flaviana, Classis Flavia

Moesica, Legio I Italica).


Cetatea este menţionată frecvent în toate documentele antichităţii

începând din secolul al II-lea p. Chr., până în secolul al VII-lea ( Ptolemeu,

Tabula Peutingeriana, Itinerarium Antonini, Notitia Dignitatum,

Hierocles, Procopius, Geograful din Ravenna) cu numele de Carsum, Carsio, Carso, Carsos. Cel mai probabil, toponimul are origine tracică şi este legat de aspectul

stâncos al locului. Nu se cunoaşte, nici la această

dată, conturul fortificaţiei antice. Deşi s-a presupus că zidurile de pe platoul Cetăţii, vizibile în apropierea Dunării,

sunt de origine romană, crecetări recente au infirmat acest punct de

vedere. Construcţiile de aici sunt de origine medievală, cu toate că nu

este exclus ca unele să fi fost ridicate la sfârşitul antichităţii şi apoi,

înglobate în fortificaţia târzie. CLICK pentru avansare !!!

Bustul lui Licinius Sura, comandant în războaiele dacice, găsit la Hârşova.

Obiecte din aur din necropola cercetată

în anul 1987 la Hârşova (sec. IV)

Ceramică de lux

Mască de bronz din secolul al II-lea


La Hârşova se cunoaşte cel mai mare număr de stâlpi miliari (borne de drum roman) din Dobrogea: zece până în prezent. Acest fapt demonstrează că

autorităţile au reparat şi întreţinut, în antichitate, în condiţii optime, permanent, drumurile care-i asigurau legătura fie de-a lungul limesului

dunărean, fie în interiorul provinciei cu celelalte aşezări. Mărimea şi importanţa localităţii antice ne sugerează că aici existau ateliere ceramice, cariere pentru extracţia calcarului, ateliere pentru cioplitul acestuia, pentru

producerea vaselor din sticlă, ateliere metalurgice, de prelucrare a lemnului, a pieilor etc. Toate demonstrează că paleta meşteşugurilor atestate la

Carsium este diversă şi variată. Ascest fapt ne indică o aşezare înfloritoare apărată de ziduri puternice din piatră, cu port la Dunăre, cu edificii

impunătoare din marmură sau calcar. Câteva construcţii au fost puse în evidenţă. Între acestea se remarcă o bazilică creştină, termele, anumite

elemente specifice arhitecturii de fortificaţie.

Fragment de arhitravă din marmură. CLICK pentru avansare !!!

Descoperirile arheologice ilustrează, pregnant, existenţa unei puternice vieţi spirituale. Cu siguranţă, multe provin din templele construite aici,

dedicate unor zeităţi din lumea romană a timpului. Altele au aparţinut

mormintelor cercetate în necropolele antice. Una din cele mai importante

dimensiuni a civilizaţiei de la Carsium este cea creştină. Cercetările noi au identificat în cetate, o construcţie

absidată, cel mai probabil o bazilică creştină. Din săpăturile arheologice mai vechi provin vase cu simboluri

creştine (peşti, cruci), opaiţe cu toartă în formă de cruce. În morminte au fost

identificate o serie de elemente de ritual creştin. Toate acestea sunt

explicabile dacă ţinem seama de faptul că în secolul al V-lea Carsium figura

între cele 14 oraşe, reşedinţe episcopale din Scythia.


Toartă de opaiţ în formă de cruce

Mărturii ale adorării unor zeităţi romane

Sunt atestate reconstrucţii din timpul împăraţilor Constantin cel mare şi Justinian.

Nu ştim nici când şi nici cum se sfârşeşte istoria anticului Carsium. În cazul altor situri mai bine cunoscute s-a demonstrat că atacurile avaro-slave din a doua jumătate a secolului al VI-lea şi trecerea slavilor în penindula Balcanică

în secolul următor, până la venirea bulgarilor, nu au întrerupt contactul cu Bizanţul. Este posibil ca şi aici legăturile cu romanitatea răsăriteană să se

menţină până la 678. CLICK pentru avansare !!!

Din a doua jumătate a secolului al VII-lea, după aşezarea bulgarilor la sud de Dunăre se întrerup contactele cu lumea răsăriteană. Abia în secolul al X-lea bizantinii revin la Dunăre şi reconstruiesc vechile fortificaţii, între care şi pe

cea de la Carsium. CLICK pentru avansare !!!

Este posibil ca în secolul al XIII-lea aşezarea să fi fost sub administraţie genoveză, când a fost refăcută.


În secolul al XIV-lea, în timpul lui Mircea cel Bătrân, intră în componenţa Ţării Româneşti. Acum, cetatea, este refăcută şi întărită.


A fost martora retragerii lui Iancu de Hunedoara din 1444 după înfrângerea de la Varna, mai târziu a fost

cucerită de Mihai Viteazul.


Ca şi cetatea de la Enisala, aceasta este ocupată de turci în sec.15, rămânând

cetate otomană până în 1829.


http://crampeiedinromania.wordpress.com/2009/06/05/cetatea-enisala/

În documentele cadiilor din perioada stapânirii otomane,

cetatea este trecută cu numele Harisova, iar pe hărţile germane din secolele XVII-XVIII o găsim

cu numele de Chirschowa,Hirsowe, Kersova,

iar în secolul al XIX-lea, Hirsowa. În secolul al XVII-lea celebrul călător Evlia Celebi,

care a vizitat localitatea preciza că numele vine de la

expresia ,,odovan hîrs geliyor,,! care se traduce prin ,,vine ursul (hârs) din şes (câmpie). Vorbele

acestea au fost rostite de sultan la cucerirea fortificaţiei. Apărătorii cetăţii au folosit piei

de urs pentru a-i speria pe turci. Atunci sultanul a

strigat; ,,Odovan hîrs geliyor,,!, pecetluind astfel numele

acesteia.


Locul a fost vizitat în 1651 de vestitul dervis şi călător

turc Evlia Celebi (1611-1682), în cursul celor 40 de ani de

peregrinări prin Imperiul Otoman şi regiunile

adiacente, acesta notând că oraşul avea 1600 de case, geamii, băi, bazar şi că era apărat de un zid de 3000 de

paşi.


http://ro.wikipedia.org/wiki/Evliya_%C3%87elebi

Nu se ştiu prea multe despre cum arăta cetatea, însă ne rămân două litografii din 1826 care desenează o cetate impunătoare …. semnate von Saar.


În ultima perioadă a vieţii sale, cetatea este teatrul unor sângeroase confruntări între Imperiul Otoman şi Imperiul Ţarist, suferind numeroase distrugeri. Prin

pacea de la Adrianopol, Poarta este obligată să dărâme fortificaţiile de pe malul drept al Dunării, iar

cetatea este aruncată în aer. Pe locul ei se clădeşte Hârşova modernă.


Astfel, se consideră că cetatea Carsium este unică printre fortificaţiile de pe Dunarea de Jos prin faptul că a funcţionat aproape neîntrerupt în acelaşi

perimetru timp de aproape 1800 de ani.


Dintr-o descriere făcută de un călător 30 de ani mai târziu, aflăm că după ce oraşul

fusese distrus în totalitate în 1829, în 1855, acesta este format doar dintr-o moschee aflată într-o stare bunicică şi de colibe de

pământ strânse în jurul moscheii.


Din ruinele cetăţii, astăzi, se mai văd câteva ziduri impunătoare.

„Turnul comadantului”, pe latura de nord a incintei mici, se

păstrează pe înălţimea de peste 9 m. La Dunăre, un zid monumental, lung de cca 40 m, marchează zona

în care a activat portul din antichitate până la distrugerea cetăţii, vreme de 17-18 secole!


Interesant este că săpăturile arheologice au scos la lumină mai multe straturi de ziduri, construite în perioade diferite în aceeaşi locaţie, lucru care

confirmă geniul ingineresc al romanilor, care au realizat o construcţie perfectă din punct de vedere tactic, de vreme ce de-a lungul secolelor s-a

păstrat în mare parte modul de dispunere a zidurilor şi turnurilor fortificate. Sistemul defensiv roman a fost afectat în mare măsură, la începutul evului

mediu. Intervenţii masive au dus, atunci, la distrugerea masivă a incintelor. în mod surprinzator, a rămas un rest de zid, despre care nu se poate spune,

deocamdată, mare lucru, de factură certă romană, construit din piatră cu asize regulate de cărămidă. Deocamdată, specialiştii cred că cetatea

romană a fost mult mai extinsă şi ceea ce a mai rămas din ea, de-a lungul celor 18 secole de istorie, se află la mare adâncime.


Harta oraşului Hârşova şi amplasarea ruinelor cetăţii Carsium, în lumina

săpăturilor arheologice întreprinse până în anul 2008CLICK pentru avansare !!!

Muzeul Hârşova a fost organizat de învăţătorul Vasile Cotovu fiul lui Ioan Cotovu întemeietorul şcolii de stat din oraş, în primii ani ai secolului al XX-lea,

în clădirea vechii şcoli. Muzeul a fost rezultatul strădaniei dascălului, a copiilor şi locuitorilor oraşului, care au adunat de-a lungul timpului fragmente

de inscripţii, vase şi fragmente, monede, tablouri, roci, costume populare.La 1 mai 1904, aflată într-un voiaj pe Dunăre, Familia Regală a vizitat şcoala şi

cu acest prilej a avut loc şi inaugurarea muzeului. La 1 august 1911 ziarul Dobrogea Nouă nota că acesta se dezvoltă şi tinde să devină treptat un

”bogat muzau al întregii Dobroge”.În 1916 armatele bulgare de ocupaţie au distrus toate instituţiile din oraş, printre care şcoala şi muzeul. După primul război mondial muzeul este

reamenajat în casa directorului şcolii şi inaugurat în 1926, în prezenţa Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria.

Clădirea vechii şcoli (Locaţie Muzeu 1904-1916)

Casa Cotovu - Sediul muzeului în restaurare (1926)CLICK pentru avansare !!!

În 1946 muzeul este lichidat la propriu de proaspătul regim comunist. Piesele arheologice vor duse la muzeul din Constanţa, iar colecţiile de artă,

etnografică, geologică, fotografică, sunt împrăştiate. După 1975 a fost reluată ideea reînfiinţării muzeului de la Hârşova şi pe măsură ce au început cercetările, în aşezarea neolitică, în anul 1985, în necropolele, aşezarea civilă ori fortificaţiile antice, în anii 1987 – 1989 şi mai ales după 1993, ca urmare a

cantităţii uriaşe de materiale arheologice de importanţă excepţională, aceasta a devenit o necesitate imperioasă. Acţiunea de redeschidere a

muzeului s-a desfăşurat cu mare greutate. în 1985 a început reorganizarea muzeului în jurul unei expoziţii în cadrul Casei pionierilor. În anul 2000

Consiliul local pune la dispoziţia Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa imobilul actual în scopul deschiderii muzeului. (20 aprilie 2006)


Perioada comunistă a fost una agitată. Cercetătorul Constantin Nicolae, directorul Muzeului Carsium, îşi aminteşte câte eforturi s-au făcut pentru punerea în valoare a descoperirilor: “În perioada 1975-1976 am început să recuperăm piese din vechea

cetate. Fragmentele mari le-am cărat cu căruciorul de butelii până la Casa Pionierilor, unde au fost depozitate în curte şi apoi am amenajat o sală. Căram tot ce se găsea în cetate. 1989 a fost un moment hotărâtor. Atunci am început cercetarile

de amploare, lucru facilitat şi de lucrările de şantier pentru noua fabrică de sârmă(....) Se lucra într-un ritm ameţitor. Abia dacă aveam timp să adun piesele

mari. Eu stăteam pe capul inginerilor şi, cum găseau ceva, le ceream să oprească lucrul. Mă urcam apoi în cupa utilajului, care mă ridica şi adunam piesele. Am găsit

înţelegere din partea lor, dar de multe ori se întâmpla ca, din cauza grabei, excavatoarele şi buldozerele să distrugă tot“. În urma lucrărilor de şantier a rezultat o

cantitate impresionantă de fragmente şi piese întregi. Curtea Casei Pionierilor devenise neîncăpătoare, astfel că, în urma vizitei şefei cu propaganda a partidului la Hârşova, s-a luat decizia amenajării unui spaţiu adecvat. Cu ocazia unei descoperiri accidentale a mormântului unui important ofiţer roman, în întregul oraş s-a creat o adevarată isterie. Arheologii au fost nevoiţi sa alerge după oamenii care, până la

sosirea lor la faţa locului, au luat diferite obiecte din mormânt. După 1989 lucrurile au intrat într-o normalitate relativă, în sensul că ruinele au fost

protejate prin lege. Cu ocazia construcţiei noii săli de sport "model Adrian Năstase", la Hârşova a izbucnit un adevărat scandal. "Constructorii vroiau să facă sala chiar

peste un turn roman îngropat. Inginerul intenţiona să-l arunce în aer. Până la urmă, şantierul a fost mutat în altă parte”.




Montaj : DIEGIS. << [email protected] >>

Fotografii: Personale & Internet. Coloana sonoră : Bertino de Puscalois - La Chat A La Rose.

25.05.2011

Date post:	06-Aug-2015
Category:	Documents
Upload:	fataalba
View:	60 times
Download:	11 times

Www.nicepps.ro_8808_Cetatea Carsium - Harsova. Jud. CT

Documents