web.ipa.roweb.ipa.ro/reconex/mondocs/C_92105-Etapa_2-Raport... · Web viewLocalul a fost construit...

Contract: 92105 / 01.10.2008 RECONEX Etapa II-2009 SC IPA SA

Denumirea lucrării:

„ Refacerea conexiunilor aplicabile continuităţii istorice, etnice, economice, culturale, spirituale şi a tradiţiilor comunitare, de grup şi de

familie într-o zonă cu discontinuitate de memorie şi ştergere de identitate - RECONEX”

Simbol: 993.47.1

Etapa II: Elaborare documentaţie de conţinut informaţional (e-content).

Elaborarea documentaţiei de conţinut (e-content) pentru sistemul informatic (Rapoarte privind inventarele, pe categorii de informatii, a datelor semnificative)

Beneficiar: CNMP – Centrul Naţional de Management Programe Program: PNCDI II – Programul 4 – Parteneriate în domeniile prioritare

Contract: 92105 / 01.10.2008 si Act Aditional Nr.2/2009

Data: Decembrie 2009

Nr.crt. Numele şi prenumele Funcţia Semnătura

1. Ing.Florian Udrescu Director General

2 Ing. Apolodor Gheorghiu

Director DAP

2. Ing. Angela Voicilă Consilier CTE

4. Ing. Alexandru Botu Director proiect

1


COLECTIV DE ELABORARE

(elaboratori principali)

IPA SA1. CS I Ing. Alexandru Botu2. CS II Ing. Adrian Bădoiu3. CS II Ing. Sanda Petrescu4. CS II Ing. Vasilica Vlad 5. CS II Mat. Gheorghe Matei

Universitatea Bucureşti 1. Prof.Univ. Dr.Daniela Dumbrăveanu:2. Drd. Cristian Ciobanu:

Universitatea din Craiova

1. Prof.Univ.Dr. Petre Gherghe2. Prof.Univ.Dr. Dinică Ciobotea3. Prof.Univ.Dr. Viorica Tomescu4. Prof.Univ.Dr. Dumitru Otovescu5. Prof.Univ. Dr. Tudor Răţoi6. Conf.Univ.Dr. Lucian Amon7. Conf.Univ.Dr. Sorin Damean8. Conf.Univ.Dr. Constanţiu Dinulescu9. Asist.Univ.Dr. Cosmin Gherghe10. Asist.Univ.Dr. Florian Olteanu11. Prep.Univ.Drd. Mihai Ghiţulescu12. Ref.Şt. Loredana Cotocel

CIMEC Bucureşti

1. Irina Oberländer Târnoveanu2. Dan Matei:

2


CUPRINS

COLECTIV DE ELABORARE................................................................................................................2CUPRINS..................................................................................................................................................31. Generalităţi...........................................................................................................................................4

1.1. Obiectul lucrării............................................................................................................................41.2. Baza lucrării..................................................................................................................................51.3. Domeniul de aplicabilitate............................................................................................................51.4. Necesitatea lucrării........................................................................................................................51.5. Obiective.......................................................................................................................................61.6. Finalitatea proiectului. Rezultate aşteptate....................................................................................81.7. Modificari ale Planului de realizare şi organizarea derulării proiectului......................................81.8. Rezumatul etapei............................................................................................................................9

2. Documentatie de e-content. Aspecte generale....................................................................................102.1. Cateva definitii si comentarii......................................................................................................102.2. Ghiduri, Conventii si Standarde...................................................................................................19

3. Rapoarte privind inventarele de categorii de informatii semnificative...............................................223.1. Raport privind categoria de informatii semnificative: personalitatile individuale si colective. . .253.2. Raport privind categoria de informatii semnificative: locuri.....................................................1313.3. Raport privind categoria de informatii semnificative: spatializare temporara...........................1513.4. Raport privind categoria de informatii semnificative: rezultate ale activitatii oamenilor.........1883.5. Raport privind categoria de informatii semnificative: monumente naturale.............................193

4. Concluzii si propuneri.......................................................................................................................1964.1. Concluzii....................................................................................................................................1964.2. Propuneri....................................................................................................................................196

BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................................197

3


1. Generalităţi

1.1. Obiectul lucrării

Proiectul îşi propune ca pe baza cercetărilor efectuate, a materialelor rezultate ca sinteze de cercetare şi

a unor tehnologii informatice specifice să realizeze o reconectare şi refacere a continuităţilor multiple

alterate de relocarea, respectiv strămutarea unor comunităţi umane pe alte amplasamente, ca urmare a

unor construcţii hidrotehnice de mare anvergură. Pe parcursul proiectului se vor efectua cercetări

pentru identificarea, sistematizarea şi procesarea informaţiilor existente, precum şi crearea de noi

informaţii şi cunoaştere conform unor metodologii proprii şi specific elaborate, prin care să se prezinte

printr-o aplicaţie disponibilă prin reţeaua Internet informaţii diverse: istorice, geografice, geologice,

arheologice, economice, etnice, etnografice, culturale, inclusiv sub aspect patrimonial, tradiţii de grup

şi comunitare, de mediu, sociologice şi altele, necesare pentru caracterizarea identităţii specifice

regionale, comunitare şi de grup, respectiv individuale, sub aspecte variate şi complexe.

Se are în vedere ca aplicaţia pilot să se concentreze pe localităţile principale afectate de construcţia

barajului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier I (Orşova, care datorită strămutării nu mai

deţine vestigii arheologice, monumente istorice şi de artă, insula Ada-Kaleh, Vârciorova, Eşelnita,

Dubova-Şvinita). Se cunoaşte că după luarea deciziei de construire a barajului susmenţionat, prin

diferenţa de 34 m dintre amonte şi aval, lacul de acumulare urma să inunde vecinătăţi ale Dunării până

la Belgrad. Cele mai afectate localităţi erau cele din apropierea barajului, unde creşterea nivelului apei

urma să fie de peste 20-25 de metri, iar strămutarea comunităţilor umane trebuia făcută pe

amplasamente cu totul noi, cât mai aproape de vechile vetre, dar fără nici un pic de suprapunere,

deoarece vechile vetre erau aşezate în proximitatea Dunării, deservite şi de porturi, cu beneficii

cunoscute economice, turistice, cultural şi sociale, pe terenuri relative plate, de lunca. Noile

amplasamente, puternic denivelate, pe dealuri, au trebuit să fie “amenajate” pentru locuire, după

planuri cu alte principii funcţionale decât cele ale vechilor amplasamente, cu intensitate de locuire

sporită, fără refacerea vecinătăţilor umane şi fără preluarea şi reamplasarea întregului patrimoniu de

civilizaţie.

4


1.2. Baza lucrării

Baza legală a lucrării este Contractul de finanţare nr. 92105 / 01.10.2008 prin care s-a pus în operă

întregul plan de realizare a proiectului şi Actul Adiţional 2 / 2009, prin care s-a convenit realizarea

unei etape II in anul 2009, cu continut partial fata de Etapa II prevazuta prin Planul de realizare initial,

finantata substantial redus prin credit de angajament, ambele documente încheiate între CNMP –

Centrul Naţional de Management Programe în calitate de Autoritate Contractantă şi S.C. IPA-SA în

calitate de Contractor.

Contractul este finanţat de la Bugetul de Stat în cadrul Planului Naţional de Cercetare-Dezvoltare-

Inovare – PNCDI-II, Programul 4 – Parteneriate în domeniile prioritare. Proiectul este realizat în

parteneriat de către un consorţiu format din:

Societatea Comercială pentru Cercetare, Proiectare şi producţie de Echipamente şi Instalaţii de

Automatizare-IPA SA (denumită pe scurt, în continuare, SC IPA SA ori IPA SA),

Universitatea Bucuresti -Facultatea de Geografie (denumită pe scurt, în continuare, UBUC-

FG ori UBUC),

Universitatea din Craiova - Facultatea de Istorie, Filozofie, Geografie (devenita intre timp

Facultatea de Stiinte Socio-Umane, denumită pe scurt, în continuare ca la etapa I, UCV FIFG

ori UCV) şi

CIMEC Institutul de Memorie Culturală (denumit pe scurt, în continuare, CIMEC ori cIMEC).

In cadrul acestei etape Universitatea Bucuresti participa la realizarea Rapoartelor fara sa aiba prevazute

fonduri de decontat, asa cum s-a convenit prin actul aditional incheiat intre SC IPA SA si UBUC.

1.3. Domeniul de aplicabilitate

Proiectul se adresează comunităţii ştiinţifice din ţară şi strainătate, autorităţilor centrale şi locale,

membrilor comunităţilor ce au fost strămutate, publicului larg.

1.4. Necesitatea lucrării

Proiectul se încadrează în tendinţele recente şi moderne de cercetare în domeniul ştiinţelor cu caracter

umanist, respectiv subiectele de cercetare socio-spaţiale şi de identitate, plecând de la realităţile

multiculuralismului internaţional, dar şi studii privind trecutul comunităţilor locale şi utilizarea

acestora în prezent, în condiţiile raportului cu spaţiul şi teritoriul. Acelaşi algoritm comunitate + trecut

+ patrimoniu + identitate spaţiu, se regăseşte şi la nivel de abordare metodologică, ceea ce aduce un

plus de originalitate pe langa relevanţa ştiinţifică modernă şi de actualitate la nivel internaţional.

5


1.5. Obiective

a. Obiectivele generale ale proiectului

Proiectul se adresează domeniului de cercetare 9 - Cercetare socio-economică şi umanistă,

direcţia 9.5 Patrimoniul material/ nonmaterial, turismul cultural; industriile creative;

şi corespunde/abordează diferenţiat elemente ale mai multor tematici de cercetare, printre care:

- Tematica de cercetare 9.5.6.- Practici noi de patrimonializare

- Tematica de cercetare 9.5.7.- Producţia culturală şi dinamica socială

- Tematica de cercetare 9.5.5.- Dezvoltarea locală şi turismul cultural

- Tematica de cercetare 9.5.11.- Evaluarea „perioadelor cheie” din istoria României, dar nu numai.

Proiectul se conformează scopului Programului 4 prin crearea unei colaborări între entităţi de

cecetare-dezvoltare-inovare şi agenţi economici, colaborare menită a rezolva o problemă importantă

identificată în comun.

În ceea ce priveşte obiectivul general al Programului 4, proiectul se conformează acestuia,

parteneriatul creat pentru realizarea proiectului fiind unul pluridisciplinar şi apt de a creşte atât

competitivitatea activităţii de cercetare-dezvoltare în ansamblu, cât şi la fiecare partener în parte.

Obiectivele generale ale proiectului sunt:

- Valorificarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural naţional, în principal, şi în subsidiar

- Diminuarea inegalităţilor socio - umane şi a disparităţilor regionale

Scopul urmărit prin realizarea acestui proiect este să identifice, sistematizeze, proceseze şi să creeze

noi informatii şi cunoaştere pentru reconectarea şi refacerea continuităţilor multiple alterate de

relocarea, respectiv strămutarea unor comunităţi umane pe alte amplasamente, ca urmare a unor

construcţii hidrotehnice de mare anvergură. Se are în vedere ca aplicaţia pilot să se concentreze pe

localităţile principale afectate de construcţia barajului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de

Fier I (Orşova, Insula Ada-Kaleh, Vârciorova, Eşelnita, Dubova-Şviniţa).

b. Obiectivele specifice ale proiectului

Obiectivele specifice ale proiectului sunt următoarele:

- efectuarea de cercetări pentru identificarea, sistematizarea, procesarea şi crearea de noi informaţii şi

cunoastere pentru caracterizarea identităţii specifice regionale, comunitare şi de grup, respectiv

individuale - sub aspecte variate şi complexe, precum şi analizarea contextului regional şi al altor

zone cu probleme similare din Europa;

- realizarea de studii pentru elaborarea unor metodologii proprii şi specifice pentru procesare şi

realizare de content specific aplicaţiei de disponibilizare publică a datelor;

6


- cercetări pentru elaborarea efectivă a tipurilor de informaţii diverse (istorice, geografice, geologice,

arheologice, economice, etnice, etnografice, culturale, inclusiv sub aspect patrimonial, tradiţii de

grup şi comunitare, de mediu, sociologice şi altele), specifice aplicaţiei;

- concepţia, proiectarea şi realizarea unei aplicaţii de tip portal, cu funcţii specifice pentru

disponibilizarea tuturor categoriilor de informaţii, dezvoltarea şi actualizarea acestora prin

administrare şi pe baza participării active în comunităţile virtuale;

- concepţia, proiectarea şi realizarea unei baze de date şi a modulelor de gestiune-administrare,

popularea cu conţinut specific etc;

Fără să-şi propună o reactualizare a cercetărilor efectuate de Academia Română înainte de inundare

(acest lucru nefiind posibil nici ca personal implicat-peste 400, nici ca durată-8 ani, nici ca mijloace,

nici ca finalitate), pe o zonă mult mai întinsă, proiectul se poate baza pe astfel de surse de informaţii

pentru a găsi modalităţi de reconectare multiplă a comunităţilor umane la trecutul nu foarte îndepărtat,

de care au fost brutal deconectate, în mare parte dezmoştenite şi înstrăinate prin strămutare, după ce

aproape două generaţii de locuitori au trecut deja dincolo de realităţi, urmaşii acestora –oriunde s-ar

afla-având dreptul la redescoperirea identităţii şi asumarea continuităţii.

c. Obiectivele măsurabile ale proiectului

Proiectul propune realizarea următoarelor obiective măsurabile:

- proiectarea, realizarea şi testarea unui model funcţional al sistemului informatic

- elaborarea de categorii diverse de informaţii disponibile prin aplicatia informatică

d. Obiectivele etapei curente

Etapa curentă a proiectului, denumită generic Elaborare documentaţie de conţinut informaţional

(e-content) si in concret Elaborarea documentaţiei de conţinut (e-content) pentru sistemul

informatic (Rapoarte privind inventarele, pe categorii de informatii, a datelor semnificative)

are următoarele obiective:

- Stabilirea principalelor categorii de informatii de continut informatic cu care va opera aplicatia de

sistem informatic

- Scurte descrieri ale acestor categorii de informatii si modul in care vor fi utilizate in aplicatie.

- Elaborarea unor Rapoarte legate de aceste categorii de informatii, cuprinzand si elementele de mai

sus.

7


1.6. Finalitatea proiectului. Rezultate aşteptate

Rezultatele principale prevăzute a se obţine sunt următoarele:

- un sistem informatic integrat, modular şi flexibil, destinat managementului resurselor şi

activităţilor specifice temei;

- studii pe categorii specifice temei, aplicabile zonei alese, utilizabile de specialiştii care cercetează

subiecte similare;

- registre diferite cu informaţii specializate, de interes pentru specialişti şi autorităţi locale;

- articole publicate în reviste de specialitate, participarea la evenimente ştiinţifice în domeniu s.a.

1.7. Modificari ale Planului de realizare şi organizarea derulării proiectului

În ofertă, proiectul era prevăzut să se deruleze pe parcursul a trei ani (34 de luni), cu şase etape de

execuţie, prima la sfârşitul anului 2008. Prima etapă însuma 4 activităţi, a doua, a treia şi a patra câte 3

activităţi, a cincea 2 activităţi şi ultima 4 activităţi. În mod logic, efortul financiar prevăzut era

cvasiproporţional cu duratele de execuţie a fazelor, prevazându-se ca personalul cheie de la fiecare

partener va desfăşura activitate cu aceiaşi intensitate pe toată durata proiectului. Excepţie făcea etapa

în care se achiziţionau şi echipamentele suport pentru aplicaţie.

Alocarea financiară de la bugetul de stat, pusă în faţă la negocierea de contractare a făcut necesară

rearanjarea planului de realizare din ofertă la altul pe cinci etape, una la sfârşitul anului 2008, o etapă

în octombrie 2009, una în iunie 2010 şi două în 2011 (ianuarie şi iulie). O astfel de alocare financiară

de la bugetul de stat cu bani foarte puţini în primul an calendaristic, puţini în al doilea şi al treilea an şi

cu cei mai mulţi bani în ultimul an calendaristic (cu doar jumătate de an disponibil pentru execuţie), nu

este deloc convenabilă pentru desfăşurarea corespunzătoare a unui proiect de cercetare. Se ştie că

acumularea de cunoaştere este obligatoriu să se facă în prima treime a vieţii proiectului, în a doua

treime se realizează procesarea şi disponibilizarea cunoaşterii, iar a treia parte este alocată

demonstrării, diseminării, promovării şi valorificării rezultatelor cercetării, primele două etape

consumând eforturi de peste 85% din total.

Prin Actul Adiţional Nr.1/2008, s-au anulat alocările financiare pe anul 2008, etapa I fiind

replanificată din decembrie 2008 în ianuarie 2009, fără să se asigure ca fondurile pentru 2009 vor

rezulta prin însumarea sumei din 2008 cu cea iniţial alocată în 2009.

Prin Actul Aditional Nr.2/2009 s-a acceptat realizarea unei etape II cu termen de executie decembrie

2009 , cu continut [Elaborarea documentaţiei de conţinut (e-content) pentru sistemul informatic

(Rapoarte privind inventarele, pe categorii de informatii, a datelor semnificative)]

8


extrem de diminuat fata de continutul Etapei II contractata, la o valoare simbolica finantabila din

credite de angajament si rearanjarea si reesalonarea -prin consecinta- a intregului Plan de realizare.

1.8. Rezumatul etapei

In aceasta etapa, in esenta, se stabilesc principalele categorii de informatii, se fac inventare in cadrul

fiecarei categorii, pe baza documentatiei de referinta elaborata la etapa anterioara si urmand

metodologii specifice pentru aceasta. Nici categoriile enumerate si nici inventarele propuse in cadrul

fiecarei categorii nu sunt definitive, deoarece aceste aspecte vor continua sa fie abordate, sub diferite

aspecte, in cadrul etapelor urmatoare ale lucrarii.

Astfel, Raportul de cercetare prezinta in continuare, dupa Generalitatile de mai sus (pg.4-10), aspecte

teoretice si practice legate de informatia de e-content ce se va elabora in cadrul proiectului. Astfel:

Un paragraf intreg 2.1 (pg.10-19) este alocat pentru clarificarea continutului unor termeni, la fiecare

dintre definitiile facute fiind subliniat (cu rosu) ceea ce este mai potrivit cu cadrul lucrarii, daca

definitia are acceptiuni generale ori multiple si, de asemenea, acolo unde s-a considerat necesar s-au

facut si comentariile considerate pertinente.

In paragraful urmator 2.2 (pg.19-22) se prezinta principalele ghiduri , conventii si standarde care

reglementeaza inregistrarile in arhive electronice, in mare parte baza de date asociata aplicatiei din

proiect va fi si o arhiva electronica. Acest lucru se bazeaza pe faptul ca patrimoniul cultural este

elementul esential al cuprinsului lucrarii si al functionarii aplicatiei spre realizarea scopului principal

urmarit si ca acest patrimoniu este si cel mai reglementat din punct de vedere al arhivarii digitale. Se

mentioneaza ca data fiind diversitatea patrimoniului cultural si modelele multiple/diverse de digitizare

si inregistrare, nu exista o standardizare omogena si nici impuneri universale. Sunt acceptate unele

Norme drept standardizari, desi se cunoaste care este deosebirea dintre norme si standarde. Mai mult,

experienta practica, dar si unele aspecte teoretice, de ontologie, nu conduc neaparat la o intelegere

uniforma a lucrurilor, nici macar acolo unde s-a convenit sa se aplice acele norme.

Odata lamurite aceste chestiuni se trece in cap.3. (pg. 22-195) la elaborarea Rapoartelor privind

inventarele cu categorii de informatii semnificative. Fara o categorisire riguros stiintifica, aceste

Rapoarte, in numar de cinci, sunt:

- Raportul 3.1. care se refera direct la o persoana (personalitate) individuala (peste 500 de nume de

persoane, in acest stadiu de elaborare a proiectului) ori colectiva (colectivitati-peste 210 in prezent)

- Raportul 3.2. care se refera la locurile (peste 360 de denumiri de locuri) acoperite de studiu

- Raportul 3.3. care se refera la spatializarea temporara (peste 120 de perioade si peste 105

evenimente)

- Raportul 3.4. care se refera la rezultatul activitatii oamenilor (peste 50 monumente istorice)

- Raportul 3.5. care se refera la monumente ale naturii (peste 20 )

9


Doua dintre aceste Rapoarte ( 3.1 si 3.3) cuprind cate doua inventare de informatii semnificative,

fiecare inventar avand mai multe subinventare de specific. Aceste Rapoarte incluse in Raportul general

de activitate al acestei faze nu au caracteristici de documente de sine statatoare, individualizate, decat

prin Inventarele realizate sub forma de tabele.

Lucrarea are si un capitol de concluzii si propuneri (pg.196) concluzia principala fiind ca lucrarea

raspunde cerintelor etapei si o propunere de continuare conform graficului de realizare, eventual cu

intarzierea datorata subfinantarii (practic nefinantarii) din 2009, precum si o Bibliografie (pg. 197-

198) cuprinzand 22 de titluri. Numeroase alte referinte bibliografice mai sunt date in Inventare, pe

ultima coloana a tabelelor.

2. Documentatie de e-content. Aspecte generale

2.1. Cateva definitii si comentarii

Informatie digitala: Informatia in acceptiunea lucrarii reprezinta “Fiecare dintre

elementele noi, în raport cu cunostintele prealabile, cuprinse în semnifica ţ ia unui simbol sau a unui

grup de simboluri (text scris, mesaj vorbit, imagini plastice, indica ț ie a unui instrument etc.).”... , iar

informatia digitala ori in format electronic este aceea care se produce, proceseaza, stocheaza,

disponibilizeaza si utilizeaza prin mijloace (instrumente-dispozitive, tehnologii, programe, aplicatii

etc) specifice.

In cadrul proiectului, informatia digitala este elaborata in urmatoarele scopuri principale:

- pentru stocare in baza de date a sistemului informatic;

- pentru comunicare cu AC (inclusiv raportare), cu partenerii si terte parti;

- pentru dosarul electronic al proiectului (documentatii contractuale, referinte, anunturi etc), constituit

din website-ul oficial al proiectului (http://web.ipa.ro/reconex/ ) si din directoarele existente in diferite

medii si la diferiti executanti implicati in realizarea proiectului.

Aceste informatii se produc, proceseaza, stocheaza, disponibilizeaza si utilizeaza in permanenta si se

pot asigura, livra si pe alt suport: hartie, pelicula etc.

Conţinut electronic (eContent): Continutul este definit in general drept cuprinsul integral

al unui rezervor, depozit, anvelope, spatiu delimitat, structuri, creatii etc. Continutul informational

integral al unei creatii electronice digitale, precum in cazul nostru al unui sistem informatic, este

continut electronic (e-content). Din tot continutul electronic este interesant acela care a fost special

realizat pentru indeplinirea obiectivelor proiectului si, chiar mai discriminat, acel continut care este

disponibil utilizatorilor. Este de inteles ca acceptiunea termenului e-content poate fi astfel mult

limitata, deoarece utilizatorii au acces doar la o parte din continutul electronic integral.10

http://web.ipa.ro/reconex/%20


Clasificare informatie: Clasificarea in general este o actiune sau rezultatul ei de aranjare,

clasare, ierarhizare, distribuire, repartizare, sistematică pe clase sau într-o anumită ordine, iar atunci

cand se aplica informatiei este o clasificare a informatiei. Aceasta operatiune de clasificare ori

rezultatul ei implica existenta unor reguli (logice), unor criterii, unor conditii, unor metodologii,

rezultatele putand fi mult diferite ca urmare a regulilor utilizate. Fara sa fie reguli, trebuie uneori luate

in calcul la clasificari si viziuni, optici, pareri etc. Prin clasificare se obtin clase, iar acestea pot

cuprinde si elemente diferentiabile, diferite unele de altele.

Regulile logice ale clasificarii (cf. Dictionarului online de

Sociologie-http://www.dictsociologie.netfirms.com/C/CTermeni/Clasificare.htm) sînt următoarele:

- orice element al mulţimii aparţine unei clase;

- suma elementelor claselor este egală cu suma elementelor mulţimii;

- clasele se exclud între ele (un element aparţinînd unei clase nu poate aparţine şi unei alte clase după

acelaşi criteriu).

In acest fel, prin clasificare se urmareste o anumita ordine, o anumita aranjare, o anumita ierarhizare

etc, ceea ce nu este specific altei actiuni: categorisire. Clasificarile pot fi unicriteriale ori

multicriteriale.Toate elementele unei clase pot fi si individual specificate.

In lucrarea Bazele tehnologiei informatiei-Suport de curs, Universitatea “George Bacovia” Bacau,

2006 a Profesoarei Gabriela Fotache se prezinta paragraful 1.1.3 cu o interesanta clasificare a

informatiilor, asa cum este prezentata mai jos:

“Clasificarea informaţiilor

Diversitatea informaţiilor, volumul lor în continuă creştere, formele diferite de exprimare şi alte

considerente practice sunt argumentele care conduc la necesitatea clasificării informaţiilor. Cele mai

utilizate criterii de clasificare întâlnite în literatura de specialitate sunt:

- forma de exprimare;

- situarea în timp faţă de fenomenele reprezentate;

- conţinutul;

- domeniul de activitate la care se referă.

După forma de exprimare a fenomenelor pe care le reflectă, informaţiile sunt:

- Informaţii cantitative;

- Informaţii calitative.

Informaţiile cantitative pot fi analogice şi numerice (digitale).

11

http://www.dictsociologie.netfirms.com/C/CTermeni/Clasificare.htm


Informaţia analogică este exprimată prin parametri cu variaţie continuă din cadrul proceselor

tehnologice, aşa cum sunt ei percepuţi de dispozitivele tehnice de măsură şi control (presiunea,

temperatura, viteza, tensiunea electrică etc.).

Informaţia numerică (digitală) exprimă aspectul cantitativ al fenomenelor şi se prezintă sub formă de

cifre, care se obţin prin măsurare, numărare, cântărire sau calcul. Pe suportul tehnic, informaţia se

prezintă ca o succesiune de valori binare (0,1).

Informaţia nenumerică (calitativă) este cea mai răspândită şi se prezintă printr-o mare varietate de

forme: concepte, liste bibliografice, texte, rapoarte etc.

În funcţie de suportul informaţional utilizat pentru redarea, transmiterea sau păstrarea acesteia,

informaţia calitativă poate fi: sonoră, inclusiv verbală, scrisă, grafică (imagini fixe), video (imagini în

mişcare), sub forma undelor radio sau magnetice, sub formă codificată înregistrată pe benzi sau

discuri magnetice, pe discuri optice sau magneto-optice.

După situarea în timp faţă de fenomenele reprezentate, distingem:

- Informaţii active (dinamice, operative);

- Informaţii pasive;

- Informaţii previzionale.

Informaţiile active (dinamice, operative) reprezintă procese sau fenomene în curs de desfăşurare.

Informaţiile pasive se referă la procese sau fenomene care au avut loc şi care s-au terminat. Ele sunt

utile pentru conducerea proceselor şi fenomenelor cu caracter repetitiv.

Informaţiile previzionale sunt cele cuprinse în planuri şi programe şi comensurează procese şi

fenomene ce se vor desfăşura în viitor.

După conţinut, pot fi:

- Informaţii elementare;

- Informaţii complexe;

- Informaţii sintetice.

Informaţiile elementare sunt specifice sistemului operaţional în care se desfăşoară nemijlocit

activităţile economice şi definesc operaţii şi fenomene indivizibile (datele din documentele primare).

Informaţiile complexe sunt informaţiile rezultate din agregarea informaţiilor elementare pentru a

caracteriza un proces sau un fenomen (nivelul productivităţii muncii, valoarea producţiei marfă,

costul producţiei etc.).

Informaţiile sintetice se obţin, de regulă, prin adiţionarea informaţiilor elementare de acelaşi tip

(balanţe de verificare, bilanţ contabil etc.).

După domeniul de activitate la care se referă, distingem:

- Informaţii tehnologice;

- Informaţii tehnico-ştiinţifice;

12


- Informaţii economice.

Informaţiile tehnologice sunt utilizate pentru conducerea şi dirijarea proceselor tehnologice

industriale.

Informaţiile tehnico-ştiinţifice sunt utilizate în domeniul cercetării ştiinţifice şi al proiectării

tehnologice.

Informaţiile economice sunt instrumente de conducere nemijlocită a proceselor social-economice. Ele

devin utile şi eficiente numai în cadrul schimbului permanent de cunoştinţe între oameni, situaţi pe

diverse trepte ierarhice ale economiei. Informaţiile economice prezintă câteva particularităţi: volum şi

diversitate tipologică mare, prelucrări specifice relativ simple şi cu mare frecvenţă (calcule aritmetice,

sortări, grupări, comparări etc.), timp de valabilitate relativ redus.

După sursele de provenienţă distingem: informaţii interne, externe, primare etc.

După principiile de prelucrare în sistemele informatice pot fi: date aritmetico-logice, texte, documente

grafice, secvenţe audio şi secvenţe (clipuri) video.”

Categorii de informatie: Categoria este o noțiune fundamentală și de maximă generalitate

care exprimă proprietățile și relațiile esențiale și generale ale obiectelor și fenomenelor realității. Daca este asociata informatiei, reprezinta o selectie a informatiei dupa atribute, proprietati,

descriptori si are ca rezultat grupari caracteristice de informatie dupa atribute, proprietati comune. Si

aici pot exista rezultate diferite ale actiunii de categorisire, daca se grupeaza dupa o proprietate/atribut

ori dupa seturi de proprietati/ atribute. Deoarece categorisirea a presupus o evaluare individuala a

elementelor disponibile, inseamna ca acestea pot fi inventariate in cadrul fiecarei categorii rezultate.

Atributul are semnificatia aici de insusire esentiala a informatiei de e-content. Descriptorul are

semnificatia de termen, expresie cuprinzând noțiuni principale, caracteristice unei informatii date, care

stă la baza unui cod întocmit în vederea automatizării operațiilor de lucru cu bazele de date

documentare.

Taxonomie (cf.DEX) s.f. 1. Știință având ca obiect stabilirea principiilor și legilor de

clasificare a organismelor vii. ♦ (P. ext.) Știința legilor de clasificare. 2. (Biol.) Studiul unei grupe de

plante sau de animale privind descrierea și clasificarea speciilor. [Gen. -iei, var. taxinomie s.f. / < fr.

taxonomie, cf. gr. taxis – ordine, nomos – lege].

Din definitia de mai sus se aplica cel mai bine pentru proiect acceptiunea Stiinta legilor de clasificare.

Se intelege ca in evidenta, caracterizarea si reprezentarea unei informatii de continut electronic este

necesar sa se aplice un set de reguli care sa asigure: individualitatea, unicitatea, integralitatea,

specificitatea etc. acelei informatii. De aceea, acolo unde va fi cazul se vor prezenta cateva reguli

aplicabile patrimoniului cultural digital, importanta parte din e-content-ul specific acestui proiect.

13


Acestea vor permite, prin specificatiile de proiectare a bazelor de date relationale, sa se stocheze toata

informatia electronica necesara functionarii sistemului informatic.

O referinta interesanta in domeniul taxonomiei este Drupal ( http://drupal.org/ ) - o platfoma open

source de management al continutului [...Drupal has a system for classifying content, which is known

as taxonomy and implemented in the core Taxonomy module. You can define your own vocabularies

(groups of taxonomy terms), and add terms to each vocabulary. Vocabularies can be flat or

hierarchical, can allow single or multiple selection, and can also be "free tagging" (meaning that

when creating or editing content, you can add new terms on the fly). Each vocabulary can then be

attached to one or more content types, and in this way, nodes on your site can be grouped into

categories, tagged, or classified in any way you choose…]

Ontologie (cf.DEX) s.f. 1. Ramură a filozofiei având drept obiect existența ca atare,

trăsăturile și principiile comune oricărei existențe. ♦ Teorie speculativă despre esențele sau principiile

ultime ale tuturor lucrurilor. 2. Latură a materialismului dialectic care se referă la determinările și la

structura realității obiective. [Gen. -iei. / < fr. ontologie, cf. gr. on – ființă, logos – studiu].

Se considera, de cele mai multe ori, ca nu este posibila clasificarea (taxonomia) daca nu este realizata

plecand de la “trăsăturile si principiile comune oricărei existente”, de la constatarea filozofica si nu

neaparat materialista, in stil arghezian (“....vreau sa te pipai si sa urlu: este!...”), a existentei acelor

trasaturi distincte ale tuturor celor ce exista. Specialistii in taxonomie se refera la aceasta nu numai ca

gen proxim, cat mai ales ca principiul calauzitor si clarificator al ontologiei in activitatea lor.

Concept ~e n. 1) log. Idee generală despre o clasă de obiecte sau de fenomene din realitatea

înconjurătoare; noțiune. 2) Variantă inițială schematică a unei lucrări; ciornă; schiță. /<fr. Concept,

O parte din informatiile de e-content nu vor putea fi definite usor doar prin categorii informationale

specifice (persoane, entitati, colectivitati, locuri), ramanand sa fie si in proiect concepte, notiuni ori

termeni. Fireste ca fiecaruia dintre acestia, daca este cazul, i se va asocia o informatie lamuritoare.

« ......În viaţa de zi cu zi, oamenii sunt permanent în contact cu realitatea, cu obiecte pe care le

mânuiesc, cu fenomene care îi afectează într-un fel sau altul (conform Ileana Busuioc si Catalina

Cucu - http://ebooks.unibuc.ro/filologie/terminologie/frameset32.htm). Evident, această realitate este

percepută de către fiecare individ într-un fel unic şi personal, subiectiv, primind o anumită

reprezentare. Dar, dacă pentru diversitatea obiectelor şi fenomenelor realităţii creierul uman ar

trebui să creeze tot atâtea reprezentări conceptuale, s-ar ajunge repede la o inflaţie de concepte iar

memoria umană, suprasaturată, nu ar mai putea face faţă nevoilor de înmagazinare. De asemenea, în

momentul în care se pune problema comunicării între indivizi, trebuie să apară instrumente care să

depăşească diversitatea percepţiilor individuale, pentru că altfel nici nu ar exista comunicare. 14

http://ebooks.unibuc.ro/filologie/terminologie/frameset32.htm

http://drupal.org/%20


Intervine astfel un proces de abstractizare, care face parte din dezvoltarea în plan cognitiv a

subiectului uman, prin care entităţi individuale sunt grupate în clase conform unor caracteristici

similare, pertinente, repetitive. Aşa apar conceptele (sau noţiunile) care reprezintă clase de obiecte,

de fenomene perceptibile. Acest lucru nu înseamnă că ele sunt total rupte de percepţia umană, ci

continuă să dea măsura felului cum percep oamenii realitatea înconjurătoare, dar arată cum este ea

structurată conceptual, prin diferite sisteme de cogniţie. Deşi rezultat al unor percepţii psihice,

cogniţia este un proces superior, intelectual, propriu fiinţei umane, care duce la o reprezentare

superioară a realităţii ... De asemenea, comunicarea nu este posibilă decât mulţumită unei codificări a

conceptelor în semne, această codificare fiind reprezentată, în cazul fiinţelor umane, de limbă. Apare

astfel clar rolul conceptelor, care funcţionează ca o placă turnantă, asigurând trecerea de la percepţia

realităţii în infinitatea aspectelor ei la comunicare graţie unui inventar limitat de semne ordonate într-

un sistem. Conceptele sunt deci abstractizări, „construcţii mentale, unităţi de gândire“ (ISO 704) care

asigură legătura între obiecte şi definiţiile sau desemnările ce le corespund. Ele au un rol esenţial în

structurarea cunoaşterii umane deoarece „oferă mijloacele de identificare a obiectelor şi de

organizare a lor în unităţi dotate cu sens“ (ISO 704). În Dicţionarul ştiinţelor limbajului de J. Dubois

găsim următoarea definiţie: „Se numeşte concept orice reprezentare simbolică, de natură verbală,

având o semnificaţie generală care este valabilă pentru o serie de obiecte concrete având proprietăţi

comune.….. Conceptele nu există izolat, nu pot fi considerate unităţi de cunoaştere cu existenţă

independentă, ci intră întotdeauna în relaţie unele cu altele, aflându-şi identitatea în raport cu un

câmp, cu un ansamblu conceptual structurat; acest câmp este dat de domeniul de cunoaştere umană

sau de sfera de activitate socioprofesională specifica, în care au luat fiinţă conceptele respective. În

momentul organizării conceptelor într-un câmp, într-o arie tematică, este bine să se ţină seama de

zona de cunoaştere în care au fost create (pentru a răspunde aşteptării şi obiectivelor unor posibili

utilizatori ai conceptelor) şi, invers, nu trebuie neglijat faptul că „un domeniu (sau subdomeniu)“ al

cunoaşterii sau activităţii umane „nu este accesibil mental decât atunci când câmpul lui noţional este

structurat, adică formează ceea ce numim un sistem de noţiuni“. În acest ansamblu, „fiecare noţiune

îşi defineşte relaţiile cu celelalte noţiuni“. Domeniul de activitate trebuie să funcţioneze „ca un cadru

în care este stabilit câmpul conceptual“ subliniază norma ISO 704, care furnizează şi un exemplu:

dacă ar trebui să inventariem şi să definim terminologia instrumentelor de scris în papetărie, exemplul

folosit, şi anume „creion“, va forma o parte a câmpului conceptual care are de-a face cu creioane,

conceptualizate de cei care sunt specialişti ai acestui domeniu; creioane din afara domeniului, cum ar

fi „creionul dermatograf“, ar fi excluse… ».

Clasa, clase, s.f. 1. Grup (mare) de obiecte, de elemente, de fiinţe, de fenomene care au

însuşiri comune. 2. (De obicei cu determinare „socială”) Ansamblu de persoane grupate după criterii

15


economice, istorice și sociologice. Loc. adj. De clasă = care se referă la o clasă socială sau la

raporturile reciproce dintre clase; propriu, caracteristic unei clase sociale. 3. Fiecare dintre diviziunile

fundamentale ale regnului animal sau vegetal, mai mică decât încrengătura și mai mare decât ordinul.

4. Unitate organizatorică de bază în sistemul învățământului, compusă dintr-un număr de elevi care au

aceeași vârstă, o pregătire școlară egală și învața împreună în cursul unui an pe baza aceleiași

programe de învățământ. ♦ Unitate organizatorică într-un institut de artă, cuprinzând pe toți elevii unui

profesor, indiferent în ce an de studii se află. ♦ Sală în care se țin cursurile pentru asemenea grupuri de

elevi. ♦ (Franțuzism) Timpul în care se ține o lecție; oră de curs. 5. Fiecare dintre grupele de câte trei

cifre ale unui număr cu mai multe cifre. Clasa miilor. 6. Categorie (după confort și tarif) a vagoanelor,

compartimentelor, cabinelor etc. pentru călătoria cu trenul, cu tramvaiul, cu vaporul. 7. Categorie,

grad, rang, care se acordă unui salariat potrivit funcției avute. 8. (În expr.) De (mare) clasă sau (de)

clasa întâi = de calitate superioară, de prima calitate, de (mare) valoare. [Var.: (înv) clas s.n.] – Din fr.

classe, germ. Klasse.

Termen (1, 2, 3) termene, s.n., (4, 5, 6, 7, 8) termeni, s.m. 1. S.n. Dată fixă la care, potrivit

unei învoieli, unei decizii sau unei dispoziții prealabile, se execută o obligație (bănească) sau se

realizează ceva; soroc. Loc. adv. În (sau la) termen = la data fixată, prevăzută. ♦ Condiție, clauză într-

un tratat, într-un acord. 2. S.n. Interval de timp, stabilit dinainte, în limita căruia trebuie să se

înfăptuiască sau să se întâmple ceva. Loc. adv. În termen de... = în timp de... 3. S.n. (Înv.) Limită,

hotar, sfârșit. 4. S.m. (În loc. și expr.) În termen = care își face serviciul militar în condițiile prevăzute

de legi. A fi în termen = a-și face stagiul militar. 5. S.m. Cuvânt; expresie. 6. S.m. Fig. (În expr.) A fi

în termeni buni (sau răi) cu cineva = a fi în relații bune (sau rele) cu cineva. 7. S.m. (Mat.) Fiecare

dintre monoamele unui polinom; fiecare dintre numerele care alcătuiesc o progresie sau un raport. 8.

S.m. Fiecare dintre cuvintele care au o accepție specifică unui anumit domeniu de activitate. – Din

lat. termen, -inis (cu unele sensuri după fr. terme). 9. desemnare, numire ce constă în unul sau mai

multe cuvinte care reprezintă un concept general aparţinând unui limbaj special.

Din numeroasele acceptiuni definite, de interes pentru proiect sunt cele marcate cu rosu. Relaţia între

concept şi termen, spre deosebire de ceea ce îndeobşte ştim despre relaţia dintre semnificat şi

semnificant, este univocă, ceea ce înseamnă că un termen, situat într-un câmp terminologic dat, trimite

la un singur concept din sistemul conceptual căruia îi corespunde câmpul terminologic respectiv. Este

o idee devenită deja clasică în terminologie, susţinută cu pasiune de părintele terminologiei, Eugen

Wüster; însă din momentul când Wüster prezida lucrările comitetului tehnic ce avea sa elaboreze

primele norme ISO pentru terminologie, dezbaterea în acest sens a evoluat, ceea ce face ca în prezent

norma 704 să afirme mai nuanţat ideea acestei univocităţi: „În mod ideal, relaţia termen-concept într-

un limbaj de specialitate trebuie să ofere garanţia că un termen dat este atribuit doar unui singur

16


concept şi că un concept dat este reprezentat numai de un singur termen.“ (conform Ileana Busuioc si

Catalina Cucu - http://ebooks.unibuc.ro/filologie/terminologie/frameset32.htm )

Terminologia este disciplina sau ştiinţa care studiază termenii din punctul de vedere al

formării, al semnificaţiei, al întrebuinţării, al evoluţiei lor. Altfel spus, terminologia analizează relaţia

dintre termeni şi elementele desemnate, principiile care stau la baza formării şi evoluţiei

terminologiilor, studiază corelaţiile ce se stabilesc între diverse terminologii, intervine în activitatea de

normalizare şi armonizare terminologică, fixează normele pe baza cărora se desfăşoară activitatea

terminografică.

Trebuie aşadar să distingem: terminologiile sunt repertorii sau liste de termeni specializaţi dintr-un

domeniu anume, însoţiţi de o definiţie şi grupaţi uneori în funcţie de un clasament alfabetic sau un

clasament sistematic; ele sunt constituite de terminologi, împreună cu specialişti ai unui domeniu,

pentru a fi consultate de cercetători, de filologi (traducători, redactori, terminologi), profesori care

predau o anumită disciplină sau de oricine altcineva care se interesează de pertinenţa unui termen în

scopuri ţinând de comunicare; ele sunt deci intermediari între referenţi (sau realitatea obiectelor) şi

utilizatori.

Atribut, atribute, s.n. 1. Însușire (esențială) a unui obiect. ♦ (Concr.) Semn distinctiv,

simbol. 2. Parte secundară a propoziției, care determină un substantiv sau un echivalent al acestuia. –

Din fr. attribut, lat. attributum.

Descriptor s.m. (Rar) Scriitor cu talent la descrieri. // s.n. Termen, expresie cuprinzând

noțiuni principale, caracteristice unei teme date, care stă la baza unui cod întocmit în vederea

automatizării operațiilor de documentare. ♦ Simbol al unei noțiuni, exprimat prin cifre arabe. [< fr.

descripteur].

Pentru a reprezenta conceptele, se folosesc unităţi lexicale numite descriptori şi non-descriptori (sau

termeni preferenţiali şi termeni respinşi - conform Ileana Busuioc si Catalina

Cucu-http://ebooks.unibuc.ro/filologie/terminologie/frameset32.htm ). Se poate întâmpla ca semnificat

şi semnificant, adică noţiune şi descriptor, să fie confundaţi (de altfel, norma ISO 2788 din 1986

spune:„Din motive practice, termen şi concept sunt adesea cuvinte utilizate pentru a trimite la acelaşi

lucru“). Descriptorii nu au însă aceeaşi semnificaţie ca şi cuvintele cu formă identică din limba

naturală; ei îşi distribuie totalitatea semnificaţiilor care trebuie reprezentate în sistem, adăugarea sau

înlăturarea unui descriptor reconfigurând distribuirea sensului pe ansamblul descriptorilor. Astfel,

dintr-o anumită perspectivă se poate considera practică regruparea sub descriptorul „Personal“ a

non-descriptorilor „Personal de conducere“, „Personal auxiliar“, „Personal membru de sindicat“,

„Personal ne-membru de sindicat“ etc., pe când, din altă perspectivă, orientată spre gestiune, se vor

17




accepta, dimpotrivă, toţi aceşti descriptori specifici precum şi alţii, cum ar fi „Grafician“, „Portar“

etc. Semnificaţia descriptorilor se supune deci unor considerente pragmatice privind eficacitatea

reperajului şi practicile comunicative în colectivităţi mici de utilizatori de sisteme conceptuale.

Descriptorii constituie un vocabular artificial, controlat în funcţie de nevoi. Există desigur nuclee de

semnificaţie comună în cuvintele folosite ca descriptori (fără de care comunicarea ar fi imposibilă),

dar în cazul descriptorilor sensul este fixat arbitrar şi relativ blocat de o limbă artificială, pe când în

cazul termenilor el este evolutiv, individual şi exprimat de o limbă naturală. Descriptorii sunt curent

folosiţi în alcătuirea tezaurelor.

Colectivitate (c) - o colecţie de indivizi realizată după caracteristica lor comună (vîrstă,

rezidenţă, instrucţie, profesie etc.), fără ca această caracteristică să fie neapărat conştientizată ca bază a

apartenenţei indivizilor la respectiva comunitate. Comunitatile statistice sau nominale se deosebesc de

mulţimi şi de publicuri prin faptul că sînt structurate minimal ca entităţi sociale, prin diferenţiere faţă

de alte comunitati. Aşa sunt, de exemplu, c. de consumatori şi producători, rurale şi urbane, tineri şi

vîrstnici, femei şi bărbaţi etc.; c. statistice sau nominale pot constitui o premisă a formării c. sociale

propriu-zise. c. socială: ansamblu de persoane reunite pentru a trăi şi/sau acţiona în vederea realizării

unui scop comun, indiferent dacă acest scop a fost stabilit în mod voluntar de persoanele respective sau

le-a fost impus. Criteriul conştiinţei apartenenţei şi scopului comun este fundamental pentru

recunoaşterea unei c. Această conştiinţă este premisa constituirii unei structuri instituţionale de

sancţiuni şi recompense care reglementează responsabilităţile membrilor c., statusurile şi rolurile lor,

generînd astfel o formă determinată de solidaritate: economică, politică, morală, religioasă etc. După

forma lor de solidaritate, c. pot fi clasificate în c., teritoriale sau geografice, de interese sau

contractuale, comunităţi, instituţii, asociaţii voluntare, şcolare sau educaţionale etc, Un individ poate

aparţine, în acelaşi timp, mai multor c., iar o c. mai mică poate fi parte a unei c. mai mari.. Un caz

aparte al c. este colectivul: c. caracterizată printr-un grad mai mare sau mai mic de sinergie sau

sintalitate şi ai cărei membri au comportamente nemijlocit determinate de interinfluenţele lor

reciproce, directe şi permanente. Colectivele sînt grupuri primare. Ele asigură securitatea socio-

afectivă a membrilor, au personalitate, manifestînd un sentiment puternic al apartenenţei.

Fişa terminologică, in cadrul cel mai general (cf. Mariana Pitar de la Universitatea de Vest

Timisoara), constituie instrumentul de bază în colectarea şi prelucrarea informaţiilor necesare

constituirii bazelor de date. Ea reprezintă o ilustrare a tuturor informaţiilor despre un termen,

informaţii care se referă atât la aspectul său de semnificant, cât şi la cel de semnificat, adică la concept.

Deoarece aceste baze pot fi foarte diferite ca structură, în funcţie de finalitatea lor şi de destinatar, fişa

18


prevede un număr suficient de mare de rubrici pentru a permite selectarea şi prelucrarea tuturor

informaţiilor necesare.

În fişă rubricile pot fi grupate în jurul celor două aspecte de bază: termenul sau denominantul şi

conceptul sau denominatul. Astfel, rubrici precum: domeniu, subdomeniu, definiţie, notă tehnică (sau

enciclopedică), anexă, se referă la concept. Rubricile variantă, valoare gramaticală, frazeologii,

contexte, notă lingvistică, corespondent în altă limbă, se referă la termen ca denominant. La acestea

se adaugă relaţiile dintre termeni (sinonimie, antonomie) sau dintre concepte (hiponim, hiperonim

fiind relaţiile cele mai uzuale; la acestea se mai adaugă cele de parte –întreg sau de alte tipuri). La

aceste câmpuri se adaugă câmpurile de gestionare: data înregistrării, persoana care a făcut

înregistrarea, validarea etc., necesare mai ales în cazul în care fişele ce formează baza de date sunt

rezultatul muncii în grup.

Deşi o fişă prevede în general un număr maximal de rubrici sau câmpuri, în mod practic nu toate

informaţiile de aici sunt folosite, acest lucru variind în funcţie de finalitatea bazei de date şi de

domeniu.

2.2. Ghiduri, Conventii si Standarde

In etapa I-a, in vol.3 s-a prezentat un Studiu privind metodologii şi forme de elaborare conţinut. In

cadrul acestuia s-a motivat necesitatea reglementarilor in orice domeniu de activitate, respectiv si in

ceea ce priveste realizarea prezentului proiect, apreciindu-se ca acestea pot fi, dupa gradul de aplicare,

Ghiduri, Conventii si Standarde. Ghidurile si Conventiile au o arie de aplicabilitate limitata, nefiind

obligatorii.

Prin excelenta, conform interesului de realizare a arhivelor digitale pentru patrimoniul cultural

mondial, reglementarile se refera la acesta si se concentreaza pe doua directii clare:

- inregistrari pentru arhive de obiecte (specifice muzeelor, colectiilor);

- inregistrari bibliografice (specifice bibliotecilor).

In ceea ce priveste standardele, aplicabile direct muzeelor si organizaţiilor din domeniul patrimoniului

cultural, acestea se împart în patru grupe principale:

i. Standarde de sisteme informaţionale, care definesc componentele funcţionale ale unui

sistem în ansamblu. Pentru muzee, acestea pot fi, de exemplu, cerinţe distincte pentru catalogarea şi

gestionarea colecţiilor, membri, administraţie, departamentul financiar şi publicaţii.

ii. Standarde de date, care definesc structura, conţinutul şi valorile (datele propriu-zise)

incluse în informaţiile despre colecţii. Structura datelor se referă la ceea ce alcătuieşte o înregistrare,

cum ar fi diverse câmpuri utilizate pentru înregistrarea informaţiei şi relaţiile lor. Conţinutul datelor

înseamnă regulile şi convenţiile privind modul în care sunt completate câmpurile, incluzând reguli de

catalogare şi convenţii de sintaxă. Valorile de date se referă la vocabularul utilizat în diverse câmpuri

19


şi la specificaţiile pentru seturi speciale de caractere.

iii. Standardele procedurale definesc scopul, activităţile şi ordinea acestora în cadrul

procedurilor de documentare necesare pentru ca acestea să fie eficiente. De exemplu, regulile pentru

logarea şi delogarea la un sistem de poştă electronică sau politicile privind achiziţiile sau

împrumuturile unei instituţii.

iv. Standardele pentru schimbul de informaţii definesc cadrul tehnic, fie între sisteme, în

cadrul aceleiaşi instituţii sau între sisteme din mai multe instituţii diferite. Exemple de formate de

schimb includ ISO 8879, Standard Generalized Markup Language (SGML); ISO 2709, creat iniţial

pentru susţinerea schimbului de informaţii bibliografic şi ISO 9735, Electronic Data Interchange For

Administration, Commerce, and Transport (EDIFACT) — toate dezvoltate de către Organizaţia

Internaţională pentru Standardizare (International Organization for Standardization).

În cadrul Programului Minerva al Uniunii Europene (www.minervaeurope.org), în ultimii

ani au fost realizate o serie de ghiduri tehnice pentru a fi utilizate de către organizaţiile care derulează

programe de producere a conţinutului cultural digital [UKOLN 2008], insistând asupra importanţei

utilizării unor standarde de-a lungul întregului ciclu de digitizare, respectiv:

1. Pregătirea pentru digitizare (Preparation for Digitisation)

2. Manipularea originalelor (Handling of Originals)

3. Procesul de digitizare (The Digitisation Process)

4. Stocarea şi conservarea materialului digital originar (Storage and Preservation of the Digital Master

Material)

5. Crearea şi extragerea metadatelor (Metadata Creation and Capture)

6. Publicarea (Publication)

7. Diseminarea (Disclosure)

8. Utilizarea resurselor (Use of resources)

9. Reutilizare şi re-orientare (Reuse and Re-purposing)

10. Drepturi de proprietate intelectuală şi copyright (Intellectual Property and Copyright)

Diverse grupuri de lucru din cadrul acestui demers european pus sub lozinca “Digitising

Content Together” (“Să digitizăm conţinut împreună”), au produs recomandări foarte utile şi ghiduri

de bună practică pentru digitizare, pentru asigurarea calităţii siturilor web culturale, pentru realizarea

de situri web muzeale (incluzând şi modele gratuite), ca şi pentru asigurarea accesului multilingv.

Nu ne propunem aici să aprofundăm aceste aspecte. Dar vom face o trimitere la noii pasi ai

Europeana – bibliotecă, muzeu si arhivă online a Europei ( http://www.europeana.eu/portal/ ),

asa cum sunt stabiliti in COM (2009) 440 final, respectiv Comunicarea Comisiei catre Parlamentul

20

http://www.europeana.eu/portal/%20

http://www.minervaeurope.org/


European, Consiliu, Comitetul Economic si Social European si Comitetul Regiunilor privind

actiunile viitoare pentru dezvoltarea Europenei. Acest document nu cuprinde recomandari de

standardizare, deoarece nu acesta este obiectul lui, dar emite recomandari cantitative si trimite si la

referinte interesante.

Vom mai trece in revista, pe scurt, si urmatoarele:

Ghidul internaţional CIDOC pentru înregistrarea obiectelor muzeale: categoriile de informaţii

[CIDOC Guidelines 1995] a fost elaborat de grupurile de lucru din cadrul Comitetului Internaţional de

Documentare al ICOM (CIDOC), respectiv Grupul de Lucru pentru Date şi Terminologii şi cel pentru

Modelul de Date CIDOC şi publicat prima dată în iunie 1995, sub redacţia unui colectiv format din

Alice Grant, Joséphine Nieuwenhuis şi Toni Petersen (versiunea electronică în limba engleză se poate

găsi la adresa: http://cidoc.ics.forth.gr/docs/guide.htm, iar versiunea tipărită de CIDOC are ISBN

92-9012-124-6).

FRBR (Functional Requirements for Bibliographic Record)Pentru detalii este bine sa se revada Vol.3 al etapei I si website-ul IFLA -The International

Federation of Library Associations and Institutions, partea de documente

(http://www.ifla.org/publications/functional-requirements-for-bibliographic-records ) si What is

FRBR?- A Conceptual Model for The Bibliographic Universe - articol scris de Barbara Tillett.

Se foloseşte tehnica analitică de modelare numită „entitate-relaţii” (E-R), mergand in profunzime in

identificarea entitatilor si apoi stabilind relatiile intre acestea. In aparenta, metodologia este foarte

potrivita pentru proiectarea bazelor de date relationale, dar naste discutii printre specialisti tocmai

asupra aspectelor de fond, ontologice. Sta, insa, la baza propunerii noastre de categorisire a

informatiilor semnificative din proiect, asa cum se va arata in continuare.

ISAR- Normă arhivistică internaţională pentru descrierea colectivităţilor (organizaţilor),

familiilor sau persoanelor, document prezentat cu exemplificari de catre Cornelia Vlasin. In literatura

de specialitate sunt date si alte exemplificari care pot fi de ajutor in descrierile facute elementelor din

categoriilor informationale ce se vor defini si care vor fi reluate detaliat in cadrul acestui raport de

cercetare.

CERIF: the Common European Research Information Format (http://cordis.europa.eu/cerif/) Este

un Ghid deja invechit pentru elaborarea proiectelor de cercetare legate de sisteme informatice.

In final, desi nu are legatura stricta cu proiectul in cauza, vom arata ca in Romania este in vigoare

21

http://cordis.europa.eu/cerif/

http://www.ifla.org/publications/functional-requirements-for-bibliographic-records%20

http://cidoc.ics.forth.gr/docs/guide.htm


Legea nr. 135 din 15 mai 2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică, din care vom

prezenta din Art.8 doar alineatul (2) care ar putea avea legatura cu o parte din e-contentul proiectului

Reconex.

Alin (2). Administratorul arhivei electronice ataşează, pentru fiecare document în formă electronică

arhivat, o fişă în formă electronică, ce va conţine cel puţin următoarele informaţii:

a) proprietarul documentului în formă electronică;

b) emitentul documentului în formă electronică;

c) titularul dreptului de dispoziţie asupra documentului;

d) istoricul documentului în formă electronică;

e) tipul documentului în formă electronică;

f) nivelul de clasificare a documentului în formă electronică;

g) formatul digital în care este arhivat documentul în formă electronică;

h) cuvintele-cheie necesare identificării documentului în formă electronică;

i) elementele de localizare a suportului fizic;

j) identificatorul unic al documentului în formă electronică, în cadrul arhivei electronice;

k) data emiterii documentului;

l) data arhivării.

3. Rapoarte privind inventarele de categorii de informatii

semnificative

Informaţia calitativă, asa cum a fost definita intr-o referinta din primul paragraf, este cea mai

răspândită şi se prezintă printr-o mare varietate de forme, inclusiv intr-un sistem informatic care se

conecteaza in internet, respectiv: concepte, liste bibliografice, texte, rapoarte etc.

În funcţie de suportul informaţional utilizat pentru redarea, transmiterea sau păstrarea acesteia,

informaţia calitativă poate fi: scrisă (diferite tipuri de documente), grafică (imagini fixe), sonora,

inclusiv vocala, video (imagini în mişcare), sub forma undelor radio sau magnetice, sub formă

codificată înregistrată pe benzi sau discuri magnetice, pe discuri optice sau magneto-optice, tipurile

bolduite fiind cele mai utilizate la aplicatiile din internet, individual ori in combinatii.

Tradiţional, normele ISO propun următoarele clase de concepte:

a) Entităţi concrete (cărora le corespund cel mai adesea termeni aparţinând clasei

morfologice a substantivului)

1. Obiecte şi părţile lor fizice

2. Materiale

22


b) Entităţi abstracte

1. Acţiuni şi evenimente (cărora le corespund termeni substantivali, cel mai adesea

rezultat al unei nominalizări, precum şi termeni aparţinând clasei morfologice a verbelor)

2. Entităţi abstracte şi proprietăţi ale obiectelor, ale materialelor sau ale acţiunilor

(cărora le corespund termeni substantivali, dar şi aparţinând clasei morfologice a adjectivelor)

3. Discipline sau ştiinţe

4. Unităţi de măsură

5. Relaţii (cărora le corespund termeni adjectivali, dar şi aparţinând clasei

morfologice a adverbelor)

c) Entităţi individuale sau „clase reprezentând un singur individ“, analoge cu nume proprii.

Revenind la cerintele de inregistrare bibliografica ale IFLA, acestea (FRBR) considera ca entităţile

ontologiei ar trebui să fie (cf. Dan Matei):

concepte

clase

persoane

colectivităţi

locuri geografice

entităţii temporale

situaţii (asocieri de mai multe entităţi):

entităţi geo-politice

evenimente

identităţi bibliografice

situaţii cu nume (de exemplu: „cearta universaliilor”)

situaţii (fără nume), de exemplu: subiecte, clase

lucrări

expresii

Manifestarile si exemplarele sunt considerate de specialist ca „obiectele bibliografice”. Deşi, atât

manifestările cât şi exemplarele pot fi foarte bine subiecte de lucrări.

Luate ca atare, aceste entitati pot fi luate in considerare ca aplicabile si la inregistrarile care se fac in

arhiva electronica (baza de date) a proiectului nostru, cel putin in ceea ce priveste patrimoniul cultural

specific (aferent preocuparilor proiectului). Asa cum am mai aratat si anterior, acestea nu acopera in

totalitate toate domeniile de raportare/ reconectare urmarite de proiect, deoarece pe langa patrimoniul

cultural mai sunt avute in vedere: patrimoniul natural, antropologia, sociologia s.a. Ar fi suficient sa

23


aratam, de exemplu, ca poate exista si patrimoniu cultural individual, de familie, care sa nu fi fost

recunoscut ca bun patrimonial nici macar de colectivitatea locala, dar care sa contribuie la reconectarea

cu trecutul discriminat al indivizilor, familiilor respective, ceea ce este o preocupare a proiectului.

Chiar si cercetarile complexe efectuate de Academia Romana inainte de inundare, avute in vedere ca

referinta semnificativa a ofertei de proiect, nu au fost clasificate in legatura cu patrimoniul cultural si

cu restul, deoarece nici n-ar fi fost potrivit asa si nici nu ar fi interesat prin rezultate, avand in vedere

si ca revenirile ulterioare asupra unora dintre obiectele cercetate nu mai erau posibile. Atunci, s-a

gasit potrivit ca cercetarile sa vizeze urmatoarele discipline (stiintifice):

- Stiinte naturale ( Geologie, Geografie, Hidrologie, Speologie, Floră şi vegetaţie, Fauna,

Monumente ale naturii) si

- Ştiinţe Sociale (Antropologie, Arheologie, Istorie, Economie, Lingvistică, Etnologie, Monumente

arhitecturale)

Oricum ar fi, pana la urma, o orientare precum cea data prin FRBR este mai utila decat lipsa de

organizare si poate fi aplicata foarte bine la categorii de informatii, printre care si cele avute de noi in

vedere. Astfel, informatia din sistemul informatic ce se va proiecta, fie ca va fi sub forma scrisa

(diferite tipuri de documente), adica de tip narativ (descriere libera a unui subiect), de tip fisa sau tabel

cu rubrici obligatorii ori combinatii ale acestora, sub forma grafica (desene, imagini) sau sonora ori

video, va include cuvinte, termeni, concepte, entitati care vor necesita descrieri explicative ori

detalieri.

Pentru unele dintre acestea (cuvinte, termeni, concepte) este usor sa se faca trimiteri la diferite

dictionare, ori la parti ale acestora care definesc apropiat de spiritul si interesul proiectului. Si privitor

la alte entitati pentru care exista explicatii suficiente din punctul de vedere al proiectului se vor face

trimiteri la resursele disponibile pe Internet, dar pentru cele la care nu exista suficiente informatii ori

nu sunt corespunzatoare din punctul de vedere al proiectului se vor elabora detalieri informationale

sub cele mai potrivite forme (v. si Fisa terminologica), care vor putea sa fie accesate prin senzivitatea

cuvintelor, imaginilor etc. Ce este greu de stabilit este numarul de cuvinte, termeni, concepte, entitati

care vor fi senzitive si chiar si care dintre acestea vor trebui sa aiba elaborari explicative specifice

proiectului.

De aceea, la nivel de Inventare de categorii semnificative de informatii de e-content putem, in acest

moment, face o grupare absolut subiectiva plecand de la faptul ca:

- se refera direct la o persoana (personalitate) individuala ori colectiva (colectivitati)

- se refera la locurile acoperite de studiu

- se refera la spatializarea temporara

- se refera la rezultatul activitatii oamenilor

- se refera la monumente ale naturii

24


Grafic se poate reprezenta ceea ce s-a expus mai sus astfel:

3.1. Raport privind categoria de informatii semnificative: personalitatile

individuale si colective

In cadrul acestul Raport se vor prezenta chestiunile specifice privitoare la Personalitati (persoane

individuale) si Colectivitati (grupuri de persoane reunite in structuri functionale pentru realizarea unui

obiectiv, scop comun).

De la inceput mentionam ca s-a inceput redactarea unui Inventar al personalitatilor, care sa cuprinda

la final toate numele persoanelor care sunt nominalizate in cadrul sistemului informatic, indiferent ca

sunt sau nu personalitati deja recunoscute pe plan local si deasupra acestui plan local. Aceste persoane

fie au avut legatura directa cu zona (s-au nascut acolo, au trait acolo, au invatat acolo, au lucrat acolo,

au avut rude acolo, au murit acolo), fie au determinat evenimente ori au influentat desfasurarea unor

evenimente locale, fie ca au contribuit la cunoasterea unor realitati locale, fie este vorba de

personalitati care doar au trecut prin zona s.a. Inventarul in aceasta etapa, are la baza trecerea in revista

a tuturor materialelor redactate la etapa precedenta si extragerea din acestea a numelor de persoane

intalnite si clasifica doar prin cateva coloane (tip personalitate, perioada, referinte). Acest inventar nu

este acum si in aceasta forma complet nici macar la nivelul tuturor numelor intalnite in documentatiile

analizate, nici privitor la datele impuse de coloane si nici in ceea ce priveste hotararea de a crea

informatii explicative (fise) pentru acestea.

25

Inventar 1

Inventar 2

Inventar n

Inventar 3

Nume, termen, concept, entitate Fisa, informatie explicativa, referinte


INVENTARUL PERSONALITATILOR

Nr.crt

Numele si prenumele

Tipul de personalitate

Perioada Fisa Pers.

Link-uri

0 1 2 3 4 5Litera A

Adreovic, Ioan Carciumar Orsova

Cf. Anuar Socec 1923-1924

Adler –Aczel, Irene 28.04.1879 Nascuta in Orsova. Fata lui Scheinbergerhttp://www.crt-ii.org/_awards/_denials/_apdfs/Adler_Irene_den.pdf

Ahtum (Achtum, Ohtum sau Ajtony)

Voievod,istorica

Inainte de 1000-1021 (1038?)

da http://ro.wikipedia.org/wiki/Ahtum

Albert Ban de Severin 1272

http://ro.wikipedia.org/wiki/Banatul_Severinului ; http://www.banat.ro/

Alexandru Ban de Severin 1268


Alexandru I, Obrenovici

Rege al Serbiei,istorica

1889-1903 da http://sr.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D1%80%D0%B0%D1%99_%D0%90%D0%BB%D0%B5%D0%BA%D1%81%D0%B0%D0%BD%D0%B4%D0%B0%D1%80_%D0%9E%D0%B1%D1%80%D0%B5%D0%BD%D0%BE%D0%B2%D0%B8%D1%9B

Alscher, Helmut Franz Josef

Scriitor si ziarist

16.06.1907- da Poate fi fiul lui Otto Alscher?

Alscher, L Fotograf, Orsova


Alscher, Otto Ziarist,scriitor, 08 ian.1880-29 dec.1944

da http://ro.wikipedia.org/wiki/Otto_Alscher

Alt, Jacob Pictor german 1789-1872 A pictat tablouri cu imagini din zona (Jupalnic)

Ambrozie şi George Szenthelsebethi

Ban de Severin 1479


Amon, Else Leopoldine

Sotia lui Otto Alscher

Casatorita in 1904

Andersen, Hans Christian

scriitor 1805-1875 da Calatoreste, de la Constantinopol prin Bulgaria, Valahia si Serbia, pana la orasul Orsova, unde ajunge in mai 1841http://nouaarhivaromaneasca.com/arhive/arhive-ignorate/senzational-constantin-juan-petroi-andersen-in-banatul-de-sud/

Andreas, Johann, conte de hamilton

guvernator militar şi civil al Banatului

1679-1738 http://ro.wikipedia.org/wiki/Banatul_Timi%C5%9Foarei

26

http://ro.wikipedia.org/wiki/Banatul_Timi%C5%9Foarei


http://nouaarhivaromaneasca.com/arhive/arhive-ignorate/senzational-constantin-juan-petroi-andersen-in-banatul-de-sud/



http://www.banat.ro/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Banatul_Severinului


http://ro.wikipedia.org/wiki/Otto_Alscher

http://sr.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D1%80%D0%B0%D1%99_%D0%90%D0%BB%D0%B5%D0%BA%D1%81%D0%B0%D0%BD%D0%B4%D0%B0%D1%80_%D0%9E%D0%B1%D1%80%D0%B5%D0%BD%D0%BE%D0%B2%D0%B8%D1%9B









http://ro.wikipedia.org/wiki/Ahtum

http://www.crt-ii.org/_awards/_denials/_apdfs/Adler_Irene_den.pdf

http://www.crt-ii.org/_awards/_denials/_apdfs/Adler_Irene_den.pdf


intre 1734-1738

Andrei Tarnok Ban de Severin intre 1299-1308


Antonius Pius (Titus Aurelius Fulvus Boionius Arrius Antoninus Pius)

Imparat roman

86-161 da Din 157 este prima atestare a existentei cetatii romane , cu numele de Tsierna (cf. Juan Petroi)

Ardelean Liubomir cantaret biserica Orsova


Atanasescu, Ion Cantaret biserica Ogradena Veche

Cf. CR 1947

August Jakob Heinrich baron de Succow/Suckow

guvernator militar şi civil al Banatului intre 1739-1740

-1740http://ro.wikipedia.org/wiki/Banatul_Timi%C5%9Foarei

Aurelianus, Lucius Domitius

Imparat roman

09 sept.214-275Imparat intre 270-275

Sub presiunea popoarelor migratoare şi a dacilor liberi, Aurelian dispune retragerea armatei şi a administraţiei romane din Dacia în anul 271, în vederea consolidării frontierei dunărene

Averian, Ionel Camp.mondial si europ.,11medalii

da Pagina web a Clubului de Caiac Kanoe Orsova

Antoş, Ioan Cismar Orsova


Alstein, Mihail Macelarie Orsova


Apostol, Vasile Sportiv, 1 medalie

Pagina web a Clubului de Caiac Kanoe Orsova

Litera B

Bacila, Gogu Lupt.anticom http://www.miscarea.net/1-documente-rezistenta-banat1.htm

Badescu Iosif Traian episcop al Caransebesului

da CALENDARUL ROMANULUI si Anuarul Statistic Socec 1924-1925episcop al Caransebesului 27 septembrie 1920-11 iulie 1933

Badescu, Ilie Prof.UnivAcad.

09.05.1948- da http://www.acad.ro/noiMembri/doc/refIlieBadescu.docA facut o parte din liceu la Orsova

Baias, Gavrila Invatator Jupalnic si apoi la Orsova Scoala CFR


Cf. CR

Baias, Pavel Prop. Birt Dubova


Balan, Calina Comerciant Tufari


Balan, Claudia Invatatoare la Scoala Civila Orsova

1922 Dicţionarul enciclopedic al judeţului Mehedinţi, coordonatori: Ileana Roman şi Tudor Răţoi, Craiova, Editura Prier, 2003

27

http://www.acad.ro/noiMembri/doc/refIlieBadescu.doc

http://www.acad.ro/noiMembri/doc/refIlieBadescu.doc

http://www.miscarea.net/1-documente-rezistenta-banat1.htm


http://ro.wikipedia.org/wiki/271

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dacia







Balan, George Primar Ogradena Veche


Balanescu, Vasile invatator, director Scoala primara


Balcescu, Nicolae Revolutinar,istoric

http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_B%C4%83lcescu În anii Revoluţiei de la 1848, Orşova a fost o adevărată „placă turnantă” pe unde au trecut, venind din vestul Eu-ropei, fruntaşii revoluţionari, cei care vor lansa în mod deschis idealul unirii celor trei principate române. Apoi, după înfrângerea revoluţiilor din Ţările Române, tot Orşova a fost locul de trecere spre exil a multora dintre ei, iar o dată cu aceştia au ajuns în acest areal şi ideile lor.A plecat in exil prin Orsova

Baltazar, A. Brutar in Orsova


Baltean, Ilie Invatator Toplet

Cf CR 1936, 1947

Baltean, Savela Invatatoare Toplet

Cf CR 1936

Balteanu, George Poet toplicean -1.07.1881-23.12.1961

-A facut Gimnaziul in Orsova. A avut dascal si mentor pe celebrul Traian Hentiu-Secretarul Cercului Cultural din scoala de la malul Dunãriihttp://arhivavestea.files.wordpress.com/2008/05/vestea-nr-18.pdf

Banea, Carol Brutar in Orsova


Baratky, Felix Ranger in Parcul PdF

http://www.donau-info.org/pictures/Djerdap_2009_en.pdf

Bardaca, I Director Banca Generala


Bart, Eva Carciumar Tufari


Bartolomeu Pathocsy

Ban de Severin 1479


Baselli Freiherr von Süssenberg, Rudolf

ColonelHuszaren-Regiment Liechtenstein

21.11.1873-12.07.1940

Nascut la OrsovaHuszaren-Regiment Friedrich Wilhelm I., Churfürst von Hessen-Casselhttp://www.austro-hungarian-army.co.uk/regcomm59.html

Barnaba Bela Ban de Severin 1503


Bela Barnabas Ban de Severin 1519


Basescu, Traian Presedinte al Romaniei

A vizitat Orsova

Bâtea, Constantin Prof.muzica la Petru Dumitriu – Opere alese Ediţie de

28







http://www.austro-hungarian-army.co.uk/regcomm59.html

http://www.austro-hungarian-army.co.uk/regcomm59.html






http://arhivavestea.files.wordpress.com/2008/05/vestea-nr-18.pdf



http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_B%C4%83lcescu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_B%C4%83lcescu


Gimnaziul MixtDirijor si compozitor

Excaterina Ţarălungă Editura Fundaţiei Naţionale pentru Literatură şi Artă şi Univers Enciclopedic, 2004 Vol.I Publicistică

Bauer, Carol Comerciant articole mixte Orsova


Bednarik, Ignat pictor 1882 - 1963 da http://www.bednarik.non-profit.nl/http://ro.wikipedia.org/wiki/Ignat_BednarikNas.08.03.1883 la Orsova, Dec.11.03.1963 la Bucuresti, de origine ceha, fiul lui Adalbert Bednarik (din Moravia) si al Genoveva Hauschka, urmat de doua surori, Genoveva and Maria.

Bel, Mattias Teolog ungur 1684-1749 Nascut la Orsova http://books.google.hu/books?id=vX5MAAAAMAAJ&pg=PA762&dq=matthias+bel+hungarian&lr=lang_en&as_brr=0#v=onepage&q=matthias%20bel%20hungarian&f=false

Bela al IV-lea al Ungariei

Rege al Ungarieisi Croatiei

1206-12701214-1270

Renoveaza cetatea OrsoveiA daruit Banatul Severinului cavalerilor ioaniti 1247

Bem, Józef Zachariasz

General,om politic maghiar, erou al Ungariei si Poloniei

14.mar.1794-10.dec.1850

He was entrusted with the defence of Transylvania at the end of 1848, and in 1849, as general of the Székely troops, he performed miracles with his little army, notably at the bridge of Piski (February 9), where, after fighting all day, he drove back an immense force of pursuers.

After recovering Transylvania he was sent to drive the Austrian general Anton Freiherr von Puchner out of the Banat region. Bem defeated him at Orşova (May 16), but the Russian invasion recalled him to Transylvania. From the 12th to 22nd of July he was fighting continually, but finally, on July 31, his army was annihilated by overwhelming numbers in the Battle of Segesvár (near Sighişoara/Schäßburg/Segesvár), Bem escaping only after feigning death. Yet he fought a fresh action at Groß-Scheueren (now Sura Mare/Nagycsür) on August 6, and contrived to bring off the fragments of his host to the Battle of Temesvár (near Timişoara), to aid the hardly-pressed general Henryk Dembiński. Bem was in command and was seriously wounded in the last pitched battle of the war, fought there on August 9.

Berganer, Iosif Barbier in Cf. Anuar Socec 1923-1924

29

http://en.wikipedia.org/wiki/Henryk_Dembi%C5%84ski

http://en.wikipedia.org/wiki/Henryk_Dembi%C5%84ski

http://en.wikipedia.org/wiki/Timi%C5%9Foara

http://en.wikipedia.org/wiki/Battle_of_Temesv%C3%A1r

http://en.wikipedia.org/wiki/Battle_of_Temesv%C3%A1r

http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Gro%C3%9F-Scheueren&action=edit&redlink=1

http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Gro%C3%9F-Scheueren&action=edit&redlink=1

http://en.wikipedia.org/wiki/Sighi%C5%9Foara

http://en.wikipedia.org/wiki/Battle_of_Segesv%C3%A1r

http://en.wikipedia.org/wiki/Battle_of_Segesv%C3%A1r

http://en.wikipedia.org/wiki/Or%C5%9Fova

http://en.wikipedia.org/wiki/Banat

http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Anton_Freiherr_von_Puchner&action=edit&redlink=1

http://en.wikipedia.org/wiki/Simeria

http://en.wikipedia.org/wiki/Sz%C3%A9kely

http://en.wikipedia.org/wiki/Transylvania

http://books.google.hu/books?id=vX5MAAAAMAAJ&pg=PA762&dq=matthias+bel+hungarian&lr=lang_en&as_brr=0#v=onepage&q=matthias%20bel%20hungarian&f=false



http://ro.wikipedia.org/wiki/Ignat_Bednarik

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ignat_Bednarik

http://www.bednarik.non-profit.nl/


OrsovaBesnosca, Vilhelm Barbier in

OrsovaCf. Anuar Socec 1923-1924Propietar terenuri in zona garii

Birescu, Ioan Comerciant Jupalnic


Blajovici, Ilie Bacan Ogradena Noua


Blaziu Ban de Severin intre 1445-1446


Blidariu, Zaharia Invatator Toplet

Cf. CR

Bloch, Alexandru Comerciant cereale Orsova


Blonder, Samuil Comerciant cereale Orsova


Boarna, Simion Invatator in Orsova si in

Ogradena Veche

Pe la 1935

Pe la 1947

"Monografia Banatului", vol. 1, Institutul de Arte Grafice "Tara", Timisoara, 1935, Ion Lotreanu

Cf.CR 1947Boja, Elisabeta Etnic evreu cu

activitate culturala la Lugoj

Nascuta in Orsovahttp://www.romanianjewish.org/en/mosteniri_ale_culturii_iudaice_03_11_21.html

Bojin, Marin Fotbalist,sportiv

inaintas central stanga, nascut la Orsova, judetul Mehedinti. A fost promovat din echipa orsoveana unde a fost crescut de Cornel Tănase, fostul jucator al Stiintei. De la CFR Timisoara s-a transferat la Poli pentru studii, fiind student al facultatii de educatie fizica. Prezent pe faza, avand un dezvoltat simt al portii si dotat cu o forta de sut neobisnuita, Bojin cu cele 18 goluri inscrise in cele 30 de jocuri la care a participat, a fost declarat golgeter al echipei si al campionatului diviziei B, seria a II-a.http://www.tempo-poli.ro/forum/viewtopic.php?f=100&t=1592&start=112

Bolaritsch,Friederich scriitor 14 apr.1927-04 iun.1991

da S-a nãscut în Orsova, la 14 aprilie 1927, unde a urmat scoala, a lasat insemnari biografice publicate de ginerele Wild si fata sa ElfriedeUrmarit politic pentru inrolare in trupele germane, a emigrat in 1983 in GermaniaWege des Schicksals - mehr als nur Kriegserinnerungen des Autors - von Friedrich Bolaritsch Verlag u. Bearbeitung: Elfriede Wild - ISBN 3-00-002820-X Preis: 25,- DM inkl. Porto Bestellungen bei Elfriede Wild - Im Hasenbogen 5 - 77656 Offenburg

Böleszny (Betegh), preot 1828-1890? da A publicat lucrarea: Die Donau-

30

http://www.tempo-poli.ro/forum/viewtopic.php?f=100&t=1592&start=112



http://www.romanianjewish.org/en/mosteniri_ale_culturii_iudaice_03_11_21.html







Anton (Antal) Katarakte, Veteranische Höhle und Festung Peth, 1874siSzéchenyi munkálatai az Al-Dunán. Tekintettel a dunagőzhajózás és a Széchenyi-út történetére. (Temesvár. Szerző. 8-r. 25 1. Sz. egy ered. levelének másolatával, ára 60 kr.)

Bonomi von, Eugen Franz Edler

Pedagog si folclorist

04.10.190824.04.1979-

Nascut la Orsovahttp://books.google.ro/books?id=ouGfY8RBauAC&pg=PA232&lpg=PA232&dq=Bonomi+von,+Eugen+Franz+Edler&source=bl&ots=SvpUxF_Vbo&sig=XABNV8XIGI4mq9OXqViOI5PzjTc&hl=ro&ei=eX8OS_vOK4mpsAa1vqmUAw&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=2&ved=0CA4Q6AEwAQ#v=onepage&q=Bonomi%20von%2C%20Eugen%20Franz%20Edler&f=false

Bormiz, Ioan Primar,Macelar Toplet


Bornuz, Constanta Invatatoare la gradinita

Cf CR 1947

Braniste, Valeriu Dr. Conducator al Consiliului Dirigent al Transilvaniei

1919- A dispus infiintarea Scolii primare urbane din Orsova

Brachmann, Vilibald Ceasornicar Orsova


Brendura, Ciurel Carciumar Coramnic


Brodmann, Gabriela Sotia lui Fr. Bolaritsch

Au locuit pe Str. Stefan cel Mare

Brunn, Iosefina Carciumar Orsova


Burebista Rege al Dacilor

82 iH-44 iH da cel dintâi şi cel mai mare dintre regii din Traciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Burebista

Butnariu, Mihail redactor şef „Gazeta de Orşova”

prezent Este amintit in Hotararile Consiliului local al Primariei Orsova

Litera C

Camarasan, Catalin Sportiv, 1 medalie


Campianu (Câmpeanu), Iosif

Protopresbiter-paroch OrsovaProf Religie Ortodoxa la Gimnaziul Mixt

Cf. CR

Petru Dumitriu – Opere alese Ediţie de Excaterina Ţarălungă Editura Fundaţiei Naţionale pentru Literatură şi Artă şi Univers Enciclopedic, 2004 Vol.I Publicistică

Caracalla, Marcus Aurelius Antoninus

Imparat roman,istorica

04 apr.186-08 apr.217

http://ro.wikipedia.org/wiki/Caracalla In 213 a vizitat Dacia, in 214 a luptat cu Carpii, a dispus refacerea unor cetati, printre care si Dierna Tsierna

31

http://ro.wikipedia.org/wiki/Caracalla

http://ro.wikipedia.org/wiki/Burebista

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tracia

http://books.google.ro/books?id=ouGfY8RBauAC&pg=PA232&lpg=PA232&dq=Bonomi+von,+Eugen+Franz+Edler&source=bl&ots=SvpUxF_Vbo&sig=XABNV8XIGI4mq9OXqViOI5PzjTc&hl=ro&ei=eX8OS_vOK4mpsAa1vqmUAw&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=2&ved=0CA4Q6AEwAQ#v=onepage&q=Bonomi%20von%2C%20Eugen%20Franz%20Edler&f=false




Caraiman, Stefan Cantaret biserica Toplet

Cf. CR 1947

Carol I, al Romaniei Domnitor,

Rege,istorica

10.05.1866-26.03.188126.03.1881-10.10.1914

da http://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_I_al_Rom%C3%A2niei

Carolini, Ioan Carciumar Orsova


Ceausescu, Nicolae Presedinte al Romaniei

1918-1989 da Intre 1964 si 1972 s-a construit, conform celor convenite cu partea iugoslava Complexul HEN Portile de Fierhttp://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Ceau%C5%9Fescu

Cena, Nicolae General in armata AustroUngara Savant, Membru correspondent al Academiei Austriece

25 nov.1844-14 mar.1922

da Nascut in Mehadia.http://www.caransebes.ro/cultura/personalitati/Nicolae_Cena.htm

Chera, Aurel Lacatus mec.,Lupt.anticom

http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/rmunti/docs/rezistenta_3a.pdf

Chicet, Isidor Etnolog, 20.10.1956 da A locuit si activat si pe la Orsovahttp://www.cultura-traditionala.ro/?act=memoria_ethnologica/nr_21/art_4

Chirculescu, Alexandru

Cizmar Eselnita


Ciatlovschi, Mihail Bacan Eselnita


Ciobanu, Pavel FolcloristDirector Casa Creatie Populara Mehedinti

-2000 da A activat si la Orsova. A fondat, in 1964, cenaclul literar “Eftimie Murgu” impreuna cu Prof. Nistor Dop, Pictorul si poetul Nicolae Popa, filozoful si pictorul Ticu Militescu, epigramistul George Măgeru, prozatorul Nicolae Danciu Petniceanu s.a.

Ciocazan, C M Primar al Craiovei

21 iun.1854-04.04.1942Primar 1907-1911

S-a nascut la Orsovahttp://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/CULTURA/Istoria%20traita%20la%20fata%20locului%20de%20Ion%20Pachia%20Tatomirescu.htm

Cismadia, Ioan Cizmar Jupalnic


Cismasiu, Emilian Invatator Ogradena Veche


Cizmazia, Robert Macelar Jupalnic


Claici Preot Preot la Orsova care slujea de sarbatori si la Eibenthal

Coman , Ioan Primar Tufari Cf. Anuar Socec 1923-1924Coman, Petru Carciumar,

Comerciant Tufari


Comosicus Rege si mare preot, urmas

44iH-29dH Pe vremea lui dacii au pierdut teritoriul dintre muntii Haemus si Dunare,

32

http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/CULTURA/Istoria%20traita%20la%20fata%20locului%20de%20Ion%20Pachia%20Tatomirescu.htm



http://www.cultura-traditionala.ro/?act=memoria_ethnologica/nr_21/art_4

http://www.cultura-traditionala.ro/?act=memoria_ethnologica/nr_21/art_4




http://www.caransebes.ro/cultura/personalitati/Nicolae_Cena.htm

http://www.caransebes.ro/cultura/personalitati/Nicolae_Cena.htm

http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Ceau%C5%9Fescu

http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Ceau%C5%9Fescu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_I_al_Rom%C3%A2niei

http://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_I_al_Rom%C3%A2niei


al lui Deceneu romanii ajungand sub portile DierneiConsilly, Johann Observator in

Districtul Orsova-Noua Palanca 1719-1723

....--03.04.1723

Mort la Orsova

Constantin cel Mare(Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus)

27.02.272-22.05.337, imparat intre 306-337

da Intre 332 si 336 poarta razboaie impotriva gotilor, sarmatilor si la frontiera Dunarii. O parte din teritoriile dacice sunt recuperate, prima data dupa parasire si unele fortificatii refacute ori facute pentru prima oara. La Dierna, din ordinul Imparatului Constantin cel Mare s-a construit , in 324,un quadriburgium, o cetate de dimensiuni medii - 60 x 60 metri - cu ziduri puternice, groase de 2,3 metri, din piatra legata cu mortar si randuri de caramizi.

Costavici, Nicolae si fiul

Lacatuserie Orsova


Costescu, Danila Tamplar Eselnita


Costescu, Dumitru Cantaret biserica Ogradena Veche

Cf. CR 1947

Costescu, Mihail Preot paroch Eselnita


Cotarcea, Florin Sculptor,artistica

Sculptorul capului lui Decebal de la Mraconia

Cotiso rege dac care a stăpânit în zona munţilor dintre Banat şi Oltenia, cu o oarecare aproximaţie, de la începutul domniei lui Augustus (27 î.Hr.

da Cu certitudine ca acest rege dac a avut o viziune strategica privind zona Diernei, prin acest culoar facandu-se o legatura intre Oltenia si Banat, teritorii in care a domnitUnii cred ca ar fi acelasi cu regele Coson (Koson), cel cu monedele cunoscute sub numele de cosoni.

Covaci, Andrei Morar Eselnita


Covrig, Anton Comerciant Jupalnic


Craciun, Gheorghe Prof.desen, caligrafie, Gimnastica la Gimnaziul MixtAnimator cultural

Petru Dumitriu – Opere alese Ediţie de Excaterina Ţarălungă Editura Fundaţiei Naţionale pentru Literatură şi Artă şi Univers Enciclopedic, 2004 Vol.I PublicisticăCf.JCP?

Cristea Ilie Miron episcop al Caransebesului, mitropolit

da CALENDARUL ROMANULUI si Anuarul Statistic Socec 1924-1925episcop al Caransebesului 25 aprile 1910-18/31 decembrie 1919, 1919 ales mitropolit-primat al Romaniei;membru de onoare al Academiei

33

http://ro.wikipedia.org/wiki/27_%C3%AE.Hr.

http://ro.wikipedia.org/wiki/27_%C3%AE.Hr.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cezar_August

http://ro.wikipedia.org/wiki/Oltenia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Banat

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dac


romane si al institutului geographic, decorat cu marele ord.” Steaua Romaniei”, gireaza intr-un grup coroana Romaniei, pe vremea minoratului lui Mihaihttp://www.crestinortodox.ro/patriarhi/71036-patriarhul-miron-cristea

Csanky, Ludovic Carciumar Orsova


Litera D

Damsescu,Gheorghe

Prof Scoala Superioara de ComertLuptator anticomunist

da Exista o familie Damsescu in Orsovahttp://www.bjt.ro/bv/ScritoriBanateni/BERZESCU_Atanasie/Berzescu.Lacrimi.pdf

Daniel Szecsi Ban de Severin intre 1323-1329


Dap, Stefan Cismar Orsova


Darabant (Dorobant), Alecsandru

Preot Toplet Cf.CR 1936

Datzen, Christof Macelarie Orsova


Datzen, Emil Macelarie Orsova


Davidescu, Ioan Primar Dubova


Deak, Alexandru Carciumar Orsova


Decebal 87-106 da La începutul anului 101, armata romană, condusă chiar de împărat, după ambele pregătiri de aproape 3 ani, a atacat Dacia cu 13-14 legiuni şi alte unităţi auxiliare (în total c. 150.000 de soldaţi). La 25 martie 101 împăratul părăseşte Roma, traversează Dunărea pe poduri de vase la Laederata (Ramna) şi Dierna (Orşova) pătrunzând în Dacia prin Banat.

Deceneu Mare preot al Dacilor

da http://ro.wikipedia.org/wiki/Deceneu

Demeter, Adolf Macelarie Orsova


Denis Szecsi Ban de Severin 1341


Dicescu, Constanta Prof. franceza la Gimnaziul Mixt


Dimitriu, Petru scriitor 08 mai 1924-06 apr.2002

da http://www.scribd.com/doc/4950586/PETRU-DUMITRIU-TABEL-CRONOLOGIC-cu-fotografii-inedite

Ditrău Bebek Ban de Severin intre 1392-1393

http://ro.wikipedia.org/wiki/Banatul_Severinului ;

34



http://www.scribd.com/doc/4950586/PETRU-DUMITRIU-TABEL-CRONOLOGIC-cu-fotografii-inedite






http://ro.wikipedia.org/wiki/Or%C5%9Fova

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ramna


http://ro.wikipedia.org/wiki/25_martie




http://www.bjt.ro/bv/ScritoriBanateni/BERZESCU_Atanasie/Berzescu.Lacrimi.pdf



http://www.crestinortodox.ro/patriarhi/71036-patriarhul-miron-cristea

http://www.crestinortodox.ro/patriarhi/71036-patriarhul-miron-cristea


http://www.banat.ro/Dobrescu, Ion Invatator

Ogradena Veche

Cf.CR 1947

Doleschall, Raimund

Proprietar hotel “Osterreich”

v.JCP

Dominic Cernea Ban de Severin intre 1314-1318


Don Antonio Portugalo conde de Puebla

general-comandant Banat între 1758-1759


Don Francesco de Paula Ramon conte Vilana Perlas, marchese de Perlas

preşedinte al administraţiei Banatului intre 1753-1768


Drachlinger, F Director Banca Comert si Industrie


Dragalina, Ion general 16 dec.1860-09 nov.1916

da Born in Caransebeş (then in Austria-Hungary), he studied at a primary school and military school in his home town. He completed his military studies in Timişoara and at the War Academy in Vienna. In 1887, he crossed the border to Romania and joined the Romanian Army.

In 1916, before Romania's entry in World War I on the Allied side, he was appointed commander of the 1st Division, located in Turnu Severin. His division fought courageously in August 1916 at Orşova and in the Cerna River valley.

http://intelteach.wordpress.com / Dragan Cornelia moasa

OrsovaCf. Anuar Socec 1923-1924

Dragan, Petre Prof Scoala Superioara de Comert


Dragan Zaharie adm.par Ogradena


Draganescu, Gheorghe

Comerciant, Toplet


Dragota, Nistor Prop.Birt,Comerciant Jupalnic


Dragusanu, Ionel Sportive,1 medalie


Dudas, Mihai Croitor Orsova


Dudulea, Nicolae Invatator Orsova

Cf. CR, venit de la Ogradena

Dudulea, Sofia Invatatoare Orsova

CF CR, venita de la Ogradena

Dumitrescu, Liviu Sportiv, 2 medalii


35

http://intelteach.wordpress.com/

http://en.wikipedia.org/wiki/Cerna_River

http://en.wikipedia.org/wiki/Or%C5%9Fova

http://en.wikipedia.org/wiki/Drobeta_Turnu_Severin

http://en.wikipedia.org/wiki/Allies_of_World_War_I

http://en.wikipedia.org/wiki/World_War_I

http://en.wikipedia.org/wiki/Vienna

http://en.wikipedia.org/wiki/Timi%C5%9Foara

http://en.wikipedia.org/wiki/Austria-Hungary


http://en.wikipedia.org/wiki/Caransebe%C5%9F










Duncescu Nicolae croitor Eselnita

Anuarul SOCEC al Romaniei Mari,anul 1924

Duras Durpaneus v.Decebalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Duras http://www.bvau.ro/docs/doc_ro.htm

Dure, Constantin Paroch si apoi protopop in Orsova

1900-1910 preot, dupa 1910 pp

v.Calendarul romanului

Dure, Diodor Pictor 05 sept.1926-2003

da Fiul lui Diodor Dure, nepotul lui Constantin DurePeisaje unice despre câmpia Banatului

Litera E

Eder, Gheorghe Lacatuserie Orsova


Edhein, Halim Ceasornicar, Giuvaergiu Orsova


Elena, Doamna Cuza

17.06.1825-02.04.1909

http://ro.wikipedia.org/wiki/Elena_Cuza A calatorit prin Orsova

Emeric Marcali Ban de Severin 1428


Emeric Hedervari Ban de Severin intre 1471-1478


Emeric Ozora Ban de Severin 1490


Enache, Marsu Preot Ogradena

Cf. CR 1936

Erdely, Anton Carciumar Tufari


Erdely, Izolda Pedagog musical, ziarist

11.10.1906 Muzica, Rampa, Utunk, Előre, Scrisul Bănăţean, Bánsági Üzenet, Szabad Szó, Drapelul Roşu

Eugen, Print de Savoya

Comandant military de exceptie

18.10.1663-21.04.1736

da http://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_de_Savoia http://en.wikipedia.org/wiki/Prince_Eugene_of_Savoy

Litera F

Fabry, Invatatoare Iesenita

Cf. CR

Fabry, Francisc Notar Toplet Cf. Anuar Socec 1923-1924Fazsy, Iosif Comerciant

Articole mixte Orsova


Fenesan, Ilie Prof.Stiinte Naturale, geografie si Gimnastica la Gimnaziul Mixt


Fenesan, Irma Invatatoare Cf. CR

36

http://en.wikipedia.org/wiki/Prince_Eugene_of_Savoy

http://en.wikipedia.org/wiki/Prince_Eugene_of_Savoy

http://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_de_Savoia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_de_Savoia










http://ro.wikipedia.org/wiki/Elena_Cuza

http://www.bvau.ro/docs/doc_ro.htm

http://ro.wikipedia.org/wiki/Duras


Jupalnic si apoi Orsova

Ferchner, Francisc Comerciant Cereale Orsova


Ferdinand Philipp conte de Harrsch



Filipescu, Miltiade Academician,Geolog, paleontolog

14/27.02.1901-10.01.1993

Atlasul Complex Porţile de Fier, conducator Grup Complex de Cercetatori al Academiei Romane 1964-1965

Firuz Bei …..,istorica 1391 Se pare ca a praduit Orsovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Rovine

Fliegelman, Amalia Comerciant Articole mixte Orsova


Fliegelman, Sofia Comerciant Articole mixte Orsova


Flocea, Nicolae Sportiv, 2 medalii


Foias (Foras), Nicolae

Invatator Orsova si Coramnic si Tufari

Cf. CR


Fölker, Alexandru Brutar in Orsova

Cf. Anuar Socec 1923-1924Probabil bunicul handbalistului

Fölkner (Fölker), Alexandru

Handbalist,sportiva

28 ian.1956- da http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_F%C3%B6lker

Forschner, Max Bacan in Orsova


Francisc Haraszti Ban de Severin intre 1480-1483 si 1491-1492


Francisc Haraszti şi Andrei Szokoly

Bani de Severin intre 1483-1489


Franz Anton Leopold Ponz baron de Engelshofen



Franz Iosef I Imparat al Austriei,istorica

02 dec.1848-21 nov.1916

da http://ro.wikipedia.org/wiki/Franz_Joseph_al_Austriei

Franz, Eduard Prof.Religie Evanghelica la Gimnaziul Mixt


Freund, Helga Josephine

Fata lui Otto Alscher si a Else Leopoldine, nascuta Amon

24.02.1909 http://adbonline.anu.edu.au/biogs/A160721b.htm

Freund-Zinnbauer, Alfred

Sotul lui Helga Josephine

http://adbonline.anu.edu.au/biogs/A160721b.htm

37





http://ro.wikipedia.org/wiki/Franz_Joseph_al_Austriei

http://ro.wikipedia.org/wiki/Franz_Joseph_al_Austriei









http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_F%C3%B6lker

http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_F%C3%B6lker

http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Rovine

http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Rovine




Nascuta Alscher

Freyler, Ferencz Farmacist Orsova

Pe la 1915/1916

A emis bonuri valoricehttp://forum.transylvanian-numismatics.com/download.php?id=1574&sid=8a9dbbaa1b97b7b6cd8a22912e35e83e.

Frigyes, Pesty istoric 23 mar.1823-23 nov.1889

da A scris Istoria Banatului de Severin, publicata la Budapesta in 1877 (A Szörényi Bánság és Szörény vármegye története )http://hu.wikipedia.org/wiki/Pesty_Frigyes

Fröhlich, Alexandru Director Banca Noua OrsovaProp.Bacanie in OrsovaProp.Delicatese Orsova


Frumosu, Vasile Bacan Eselnita


Fusariu, Patrick Regizor, scenarist, producator, monteuri, actor

13.11.1986 http://www.cinemagia.ro/actori/patrick-fusariu-35095/

Litera G

Gaal, Maurus Notar Dubova Cf. Anuar Socec 1923-1924Gaangl, Iuliu Brutar in

OrsovaCf. Anuar Socec 1923-1924

Galescu, Florin jurnalist 25 nov.1978- da Născut la 25 noiembrie 1978, Săgetător, în municipiul Orşova, judeţul Mehedinţi,Absolvent al Universităţii Banatul din Timişoara, Facultatea de Jurnalistică, specializarea Jurnalistica si Stiinte ale Comunicarii.Colaborator al Secţiei Actualităţi, din vară anului 1998, fac parte din echipele de realizare a emisiunilor "Orele Cetaţii" si " Trasee Turistice".La sectia de Actualitati realizez emisiunile matinale, MIEZ DE ZI LA POLUL VEST, MERIDIAN 630(emisiunile pranzului), CURIERUL SERII si stiri

Galopenta Gheorghe

adm.paroh. Cf. Anuar Socec 1923-1924

Gamber, Johann Traian

Dr.med 06.05.1955- Nascut in OrsovaLangerfelder Straße 11542389 Wuppertal (Langerfeld-Mitte)Telefon: (0202) 6084877

Genepin Calator turc 15 apr.1702 A trecut prin Orsova http://ro.wikisource.org/wiki/%C3%8En_Bucegi:Partea_II:_Memoriile_lui_Genepin

Gerebenci Szemere Ban de Severin 1392


38




http://ro.wikisource.org/wiki/%C3%8En_Bucegi:Partea_II:_Memoriile_lui_Genepin



http://www.cinemagia.ro/actori/patrick-fusariu-35095/

http://www.cinemagia.ro/actori/patrick-fusariu-35095/

http://hu.wikipedia.org/wiki/Pesty_Frigyes

http://hu.wikipedia.org/wiki/Pesty_Frigyes

http://forum.transylvanian-numismatics.com/download.php?id=1574&sid=8a9dbbaa1b97b7b6cd8a22912e35e83e




Georgescu, Ana Invatatoare la Orsova

Cf. CR 1947

George şi Filip Balassa de Ciula

Bani de Severin intre 1492-1494


Gherga, Lavinia Invatatoare Jupalnic

Cf. CR 1947

Gherghina, A. Invatatoare la gradinita Orsova

Cf. CR

Gherghina, Constantin

taragotist Iul.1945-sept 2002

S-a retras la Orsova dupa 1990. A murit la Orsova

Ghergulescu,Luca Invatator JupalnicTufari

Cf. Anuar Socec 1923-1924Cf.CR

Glad Voievod, duce Dupa 927- da Voievodatul a fost atacat, după toate probabilităţile înainte de 934, de o expediţie a cetelor maghiare, conduse de Zuard, Cadusa (fratele lui Zuard) şi Boyta care, într-o primă fază, a cucerit partea nord-vestică a voievodatului. După relatările notarului anonim al regelui maghiar Béla al III-lea în Gesta Hungarorum, Glad s-a opus năvălitorilor pe râul Timiş, într-un loc numit Vadum Arenarum (Vadul nisipurilor), unde armata sa, compusă din bulgari , cumani şi români, a fost înfrântă. Refugiat în fortăreaţa Kevee, (Cuvin; există şi opinia după care această fortificaţie ar fi localizată la nord de Mureş, la Cuvin, Arad), voievodul a fost silit să ceară pace, cedând coaliţiei de triburi maghiare această cetate. Glad mai stăpânea şi cetăţile Vrscia (Orşova sau Vârşeţ) şi Horom (Banatska Palanka).

Goanta, Ion 19 sept.1925 Nascut in Jupalnic. Arestat, ca agent al serviciului de spionaj iugoslav. Condamnat la moarte.http://www.miscarea.net/1-documente-rezistenta-banat1.htm

Goman, Iacob 1954- Nascut la Jupalnichttp://www.memoria.ro/?location=print_article&id=1514&l=ro

Gombos, Albert Fierar Tufari Cf. Anuar Socec 1923-1924Gordin, Barbu Carciumar

OrsovaGorove, Lusa Prop.Birt

JupalnicCf. Anuar Socec 1923-1924

Gregor, M. Invatator la Scoala CFR

Cf.CR

Grigore episcop de Severin

1246 ATLAS GEOGRAFIC Republica Socialista Romania, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1965http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_cel_B%C4%83tr%C3%A2n

Grimm, Iosif vaduva lui

Carciumar Orsova


Griselini, Francesco Savant italianştiinţele naturii,

12.aug.1717-1787

da "Încercare de istorie politică şi naturală a Banatului Timişoarei"http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/

39

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Francesco_Griselini

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_cel_B%C4%83tr%C3%A2n


http://www.memoria.ro/?location=print_article&id=1514&l=ro

http://www.memoria.ro/?location=print_article&id=1514&l=ro



http://ro.wikipedia.org/wiki/Banatska_Palanka,_Banatul_de_Sud

http://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2r%C5%9Fe%C5%A3,_Banatul_de_Sud


http://ro.wikipedia.org/wiki/Cuvin,_Arad

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Mure%C5%9F

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cuvin,_Banatul_de_Sud

http://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C5%9F

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gesta_Hungarorum

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gesta_Hungarorum

http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C3%A9la_al_III-lea

http://ro.wikipedia.org/wiki/Anonymus

http://ro.wikipedia.org/wiki/Maghiari






cartografie, istorie, literatură

Francesco_Griselini

Litera H

Haas, Nicolae Carciumar Orsova


Habetin, Anton Croitor Orsova


Hafler,Dumitru Barbier in Orsova


Halasz, Imre Tatal lui Sarah Aurelia Halasz

http://thepeerage.com/p5133.htm#i51329

Halasz, Sarah Aurelia

Mama lui Philipp Josias Prinz von Sachsen-Coburg und Gotha si sotia lui Philipp Josias Prinz von Sachsen-Coburg und Gotha

08.02.1914-31.12.1994

da Nascuta in OrsovaEa era fata lui Imre Halasz si a Aureliei Maximovics Saladuchin . S-a maritat cu Philipp Josias Prinz von Sachsen- Coburg und Gotha, fiul lui August Leopold Philipp Maria Michael Prinz von Sachsen-Coburg und Gotha si al Karolinei Marie Immaculee Erzherzogin von Österreich , la data de 23 April 1945 la Budapesta. http://thepeerage.com/p11102.htm

Hangan, Sanda sportiv Member of Romanian National team 1996 to 1999 ... member of Romanian Olympic team 2001-2002 ... national Champion for Romania ... two time Balcanic Champion, in a pair and a four ... won gold at 1999 World Championships in varsity eight ... placed second at 1998 World Championships.

Hanghes, Ioan Sportiv, 1 medali



Hatina, Carol Lacatuserie Orsova


Hell, Iosef Agent asigurari


Henciu, Gheorghe Blanar in Orsova


Henţiu, Traian profesor da Fondatorul corului muncitoresc de la “Casa Meseriasilor” din OrsovaDestituit din invatamant pentru ca refuzase sa predea in limba maghiara, cf. Legii Contelui Aponyi, din 1907

Heracles, Lazar Comerciant Articole mixte Orsova


Herczogh, Iosif Comerciant Articole mixte Orsova


Herzal, Ioan Cismar Toplet Cf. Anuar Socec 1923-1924Hofmann, Alfons Napoleon

15.04.1908-08.08.1995

da S-a nascut in Jupalnichttp://www.genealogy.com/genealogy/users/h/o/f/Aurel-Hofmann/index.html

Hofmann, Iuliu Tapiter,Orsova


40

http://www.genealogy.com/genealogy/users/h/o/f/Aurel-Hofmann/index.html

http://www.genealogy.com/genealogy/users/h/o/f/Aurel-Hofmann/index.html

http://thepeerage.com/p11102.htm



















http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Francesco_Griselini


Hossu, L. Invatator Scoala CFR Orsova

Cf. CR

Hrelia, Ilie Carciumar,Comerciant Toplet


Hrelia, Vasile Carciumar,Comerciant Toplet


Husein, Nuri Comerciant Cereale Orsova


Hutterer, Geza Redactor Orsova

Exista o familie Hutterer in Orsova. In germania exista o alta familie Hutterer care detine documente din Orsova veche.http://books.google.ro/books?id=lou-7qh98T4C&pg=PA93&lpg=PA93&dq=Tillmann+Ferdinand+Orsova&source=bl&ots=POhc2Mnm8f&sig=8IXCQ_bSsRfR_OTr4IIMueVAqpo&hl=ro&ei=bH4PS6atOYyHsAbd7syeAw&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=6&ved=0CBwQ6AEwBQ#v=onepage&q=Tillmann%20Ferdinand%20Orsova&f=false

Litera I

Iablanicean, Soare Montatorul statuii trecerii Dunarii spre libertate

da http://www.govoyage.ro/Poze-Romania/Portile-de-Fier-Romaniahttp://www.blogger.com/profile/00535706943576135293

Iacobici, Iosif general 08 dec 1888411 mar 1952

da general provenind din romanii severineni, înobilaţi şi înaintaţi la ranguri înalte

Iakaboboszky, Francisc

Cizmar Orsova


Iancisch, Ioana Carciumar Orsova


Iancovici, David Prof Scoala Superioara de Comert

Dicţionarul enciclopedic al judeţului Mehedinţi, coordonatori: Ileana Roman şi Tudor Răţoi, Craiova, Editura Prier, 2003

Iancu de HunedoaraBan de Severin,Voievod al transilvaniei,regentistorica

1407-14561438-1443 si in 14451441-1456

1446-1452

da http://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_de_Hunedoarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Banatul_Severinului ; http://www.banat.ro/

Iasinsky, A. Carciumar Tufari


Ioan Ban de Severin intre 1247-1254

1247-1254 http://ro.wikipedia.org/wiki/Banatul_Severinului ; http://www.banat.ro/

Ioan Pongratz Ban de Severin 1466

1466 http://ro.wikipedia.org/wiki/Banatul_Severinului ; http://www.banat.ro/

Ioan Dominic Bethlen

Ban de Severin 1478

1478 http://ro.wikipedia.org/wiki/Banatul_Severinului ;

41












http://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_de_Hunedoara

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_de_Hunedoara

http://www.blogger.com/profile/00535706943576135293

http://www.blogger.com/profile/00535706943576135293

http://www.govoyage.ro/Poze-Romania/Portile-de-Fier-Romania

http://www.govoyage.ro/Poze-Romania/Portile-de-Fier-Romania

http://books.google.ro/books?id=lou-7qh98T4C&pg=PA93&lpg=PA93&dq=Tillmann+Ferdinand+Orsova&source=bl&ots=POhc2Mnm8f&sig=8IXCQ_bSsRfR_OTr4IIMueVAqpo&hl=ro&ei=bH4PS6atOYyHsAbd7syeAw&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=6&ved=0CBwQ6AEwBQ#v=onepage&q=Tillmann%20Ferdinand%20Orsova&f=false




http://www.banat.ro/Ioan Gărlişte Ban de

Severin 15031503 http://ro.wikipedia.org/wiki/

Banatul_Severinului ; http://www.banat.ro/

Ioan şi Bela Gârlişte Bani de Severin intre 1504-1508


Ioan Ban de Severin 1514

1514 http://ro.wikipedia.org/wiki/Banatul_Severinului ; http://www.banat.ro/

Ioan Kallay Ban de Severin intre 1522-1524


Ioanovici, Gheorghe Primar OrsovaComerciant

da Primul primar din 1919 pus de prefectul de Severin

Ionescu, Maria Invatatoare la gradinita de copii


Ionescu, Mihai Prof.Dr. Atlasul Complex Porţile de Fier, Grup Complex de Cercetatori al Academiei Romane – coordonator grup stiinte naturale 1964-1971

Ionita, Raluca Sportive, 7 medalii



Iosif conte Brigido de Bresowitz, baron de Marenfels, senior de Lumberg şi Bresovitz



Irimica, Petrica Miulescu

Cantaret muzica populara

http://www.irimica.ro/biografie.php

Ivanov, Achim Morar Eselnita


Izsasky, Carol Notar Jupalnic, Tufari si Coramnic


Litera J

Jack, Iosif Tamplar Ogradena Noua


Jäger, Franz Seelsorger, Schriftsteller, war Kaplan in Mehadia (um 1935)

13.11.1896-04.10.1966

S-a nascut la OrsovaKais. Königl. Militär-schematismus (1878) http://www.archive.org/details/kaiskniglmilitr00kriegoog

Jinga, Nicolae Preot, poet da Parohia Jupalnic Hramul ,,Adormirea Maicii Domnului”http://www.adevarul.ro/locale/turnu-severin/Nicolae-Turnu-Jinga-literaturii-slujba_0_110389226.html

Jozsa Peer Invatatoare, Tufari


Jurrescu, Ilie adm.parohialTufari

CALENDARUL ROMANULUI si Anuarul Statistic Socec 1924-1925

42

http://www.adevarul.ro/locale/turnu-severin/Nicolae-Turnu-Jinga-literaturii-slujba_0_110389226.html



http://www.archive.org/details/kaiskniglmilitr00kriegoog

http://www.archive.org/details/kaiskniglmilitr00kriegoog

http://www.irimica.ro/biografie.php

















adm.parohial Tufari (Tuffas), apartinator de plasa Orsova

Justinian (Flavius Petrus Sabbatius Iustinianus)

Imparat roman

482-565, imparat intre527-565

da Sub imparatul Justinian se reface cetatea Diernahttp://en.wikipedia.org/wiki/Justinian_I

Justinian al II-lea (Ioustinianos Rhinotmetos)

669-711 da Imparatul Justinian al II-lea pierde definitiv pentru Imperiul roman cetatea Dierna, sub presiunea atacurilor avarilorhttp://en.wikipedia.org/wiki/Justinian_II

Litera K

Karl Ignaz conte al Imperiului Roman (Reichsgraf) de Clary şi Aldringen



Kasim Pasa (Gazi Kasim Pasa)

Primul Beglerbeg al Timisoarei

1552- http://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C5%9Foara

Kastner, Rudolf Edler von

auch Castner, Generalmajor, Festungskommandant in Karansebesch (1718-1719) und Orschowa (1720-1721)

geb. in Amberg gest. am 1730 in Orschowa

Mort la Orsova in 1730http://www.yasni.de/person/jakob/kriss/kriss-jakob.htm

Keine, Filip Prof Scoala Superioara de Comert

Keller, Stefan Barbier in Orsova


Klein, L. Macelarie Orsova


Kleitisch, Iosif Prof religie catolica la Gimnaziul Mixt

Paroh in Orsova

Petru Dumitriu – Opere alese Ediţie de Excaterina Ţarălungă Editura Fundaţiei Naţionale pentru Literatură şi Artă şi Univers Enciclopedic, 2004 Vol.I PublicisticăA fost închis la Ocnele Mari

Klepper-Paar,Hildegard

Artist plastic 1932- da S-a nascut la Orsova in 1932http://ro.wikipedia.org/wiki/Hildegard_Klepper_Paar

Kogalniceanu Mihail Om politic, gazetar, scriitor

06.09.1817-20.06.1891

da http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Kog%C4%83lniceanu

Kohlansz Francisc Cizmar Orsova


Kollea, Eusebiu Brutar in Orsova


Kollea, Gheorghe Comerciant Toplet


Kopsetzky, V Croitor Orsova


Korach, Mauritiu Ceasornicar,Giuvaergiu Orsova


Kossuth, Lajos Revolutionary,istorica

19 sept.1802-20 mart.1894

da http://ro.wikipedia.org/wiki/Lajos_Kossuth

43

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lajos_Kossuth

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lajos_Kossuth

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Kog%C4%83lniceanu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Kog%C4%83lniceanu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Hildegard_Klepper_Paar

http://ro.wikipedia.org/wiki/Hildegard_Klepper_Paar

http://www.yasni.de/person/jakob/kriss/kriss-jakob.htm

http://www.yasni.de/person/jakob/kriss/kriss-jakob.htm



http://en.wikipedia.org/wiki/Justinian_II

http://en.wikipedia.org/wiki/Justinian_I


Kovacs, Geza Cizmar Orsova


Kovarneva, Gh. Croitor Orsova


Kramer, Johann Paul

auch Gramer, Verwalter im Distrikt Orschowa (1740-1746)

......-1730

Mort la Orsova in ian.1746

Kugler, Felixvaduva lui

Ceasornicar, Giuvaergiu Orsova


Kuku, Ignatie Macelarie Orsova


Kunysian, Spiridon Carciumar Orsova


Litera L

Ladislau Ban de Severin 1387


Ladislau Jakubek Ban de Severin 1435


Ladislau Doczi Ban de Severin 1460


Ladislau ILadislau cel Sfant

Rege al Ungariei, istorica

27 iunie 1040 - 29 iulie 1095Rege intre 1077-1095

da http://hu.wikipedia.org/wiki/I._L%C3%A1szl%C3%B3Bate pe cumani/pecenegi la Orsova

Ladislau Ratholti Ban de Severin intre 1297-12991319-1323


Laitin, Daniil Prof Scoala Superioara de Comert Director la Gimnaziul Mixt si prof istorie-geografieistoric, scriitor, ziarist

da


http://arhivavestea.files.wordpress.com/2007/12/vestea-nr10.pdf

Laitin, Silvia Prof.Gimnastica si Secretara Gimnaziului Mixt

Petru Dumitriu – Opere alese Ediţie de Excaterina Ţarălungă Editura Fundaţiei Naţionale pentru Literatură şi Artă şi Univers Enciclopedic, 2004 Vol.I Publicisticăhttp://arhivavestea.files.wordpress.com/2007/12/vestea-nr10.pdf

Lalescu, Traian Matematician, deputat de Orsova

12 iul.1882-15 iun.1929

da http://ro.wikipedia.org/wiki/Traian_Lalescu

Lanyi, Natalia (fosta Laup Weber)

Invatatoare Orsova

Cf. CR

44

http://ro.wikipedia.org/wiki/Traian_Lalescu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Traian_Lalescu










http://hu.wikipedia.org/wiki/I._L%C3%A1szl%C3%B3

http://hu.wikipedia.org/wiki/I._L%C3%A1szl%C3%B3


http://ro.wikipedia.org/wiki/29_iulie


http://ro.wikipedia.org/wiki/27_iunie











Laup Weber, Natalia Invatatoare Orsova


Laţcu Denis Ban de Severin intre 1355-1359


Lazar, Ioan Comerciant Cereale Orsova


Lazarescu, Vasile episcop al Caransebesului, episcop al Timisoarei

da CALENDARUL ROMANULUI si Anuarul Statistic Socec 1924-192515 aprilie 1934-25 martie 1941

Laurentiu Ban de Severin intre 1263-1267, 1269


Laurentiu Ban de Severin intre 1270-1271, 1272, 1273, 1279


Laurentiu Ban de Severin intre 1290-1293


Legrady, Ladislau Argasitor in Orsova


Legrand, Gheorghe Brutar Toplet Cf. Anuar Socec 1923-1924Legrand, Nicolae Argasitor

TopletCf. Anuar Socec 1923-1924

Lewis, John Frederick

Pictor, litograf, acuarelist englez

14.07.1805-15.08.1876

A pictat tabloul Camera de Receptie a Pasei din Noua Orsova

Lilien, Francisc Brutar in Orsova


Löhr, Alexander (Sascha)

German Air Force (Luftwaffe) commander

20.05.1885-26.02.1947

Nascut in Orsova. Unii zic ca la Severin.Löhr served as Platoon Commander of a Pioneer battalion in the 85th Infantry Regiment of the Austro-Hungarian army in World War I.

http://en.wikipedia.org/wiki/Alexander_L%C3%B6hr

Longin, Pompeiu Hossu

Director Scoala de langa Gara CFR Orsova

1932- da Dicţionarul enciclopedic al judeţului Mehedinţi, coordonatori: Ileana Roman şi Tudor Răţoi, Craiova, Editura Prier, 2003

Lorenz, Karl Generalmajor der Genietruppe

Nascut in Orsova la 07.11.1855Militär-Schematismus des österreichischen Kaiserthums

Losonci Ban de Severin intre 1242-1249


Lösch, Antonie Barbier in Orsova


Lőwenkopf, Coloman

Prof. Religie mozaica la

Petru Dumitriu – Opere alese Ediţie de Excaterina Ţarălungă Editura Fundaţiei

45




http://books.google.com/books?id=AV6WwJxFHvoC&printsec=frontcover&source=gbs_similarbooks_r&cad=2

http://books.google.com/books?id=AV6WwJxFHvoC&printsec=frontcover&source=gbs_similarbooks_r&cad=2



http://en.wikipedia.org/wiki/World_War_I


http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=85th_Infantry_Regiment&action=edit&redlink=1

http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=85th_Infantry_Regiment&action=edit&redlink=1

http://en.wikipedia.org/wiki/Platoon_Commander

http://en.wikipedia.org/wiki/Luftwaffe














Gimnaziul Mixt

Naţionale pentru Literatură şi Artă şi Univers Enciclopedic, 2004 Vol.I Publicistică

Luca, D Brutar in Orsova


Luca-ban Ban de Severin

1233-1240? Ban de Severinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Banatul_Severinului ; http://www.banat.ro/

Ludovic cel Mare 1326-1382 Rege intre 1342-1382

da Fiu al lui Carol Robert de AnjouDeclara Orsova “cetate regeasca”http://ro.wikipedia.org/wiki/Ludovic_I_al_Ungariei

Luftschmütz, Eugenia

Carciumar Orsova


Litera M

Magdescu, Gh Prop.Birt Jupalnic


Magdescu, Pavel (Paul)

Preot paroch Jupalnic


Măgeriu, Florin-Gheorghe

Prof.arte martiale, Univ. Valahia Targoviste

18.07.1947- Nascut la Orsova

Mako Ban de Severin intre 1284-1286


Malik, Matilda Carciumar Orsova


Mandon, Moisa Cizmar Jupalnic


Manole, Catalin Ziarist Formula AS

A scris despre Orsova

Marcovici preot Preot la Orsova care slujea de sarbatori si la Eibenthal

Marculescu, Laura-Eugenia

ArhitectTimisoara

18 sept 1973- da http://www.primariatm.ro/du.php

Marian, Marius Sportiv, 2 medalii


Marshall, Hermine Casatorita cu Stelli

1864- Nascuta in Orsova

Martinescu, Iosif Croitor Toplet Cf. Anuar Socec 1923-1924Martinescu,Ioan Primar

CoramnicCf. Anuar Socec 1923-1924

Martinovici, Nicolae Director si invatator Jupalnic

Cf, CR 1947

Marsu, Ienachie admin parohial Ogradena


Mayer, Petru Barbier in Orsova


Mehmet, Alih Comerciant Articole mixte Orsova


Meioi, Dimitrie Invatator Jupalnic

Cf. CR 1936

46

http://www.primariatm.ro/du.php




http://ro.wikipedia.org/wiki/Ludovic_I_al_Ungariei

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ludovic_I_al_Ungariei





Mercy, Claudius Florimund (Claude Florimond conte Mercy d'Argenteau)

Conte, Comandant al Banatului de Timisoara

1666-1734 da Fortareata de pe Ada Kaleh si Orsova devin cetati-bastion imperialeguvernator militar şi civil al Banatului 1716 - 1734. http://ro.wikipedia.org/wiki/Claudius_Florimund_Mercy

Miklos Ban de Severin intre 1447-1454


Micu Ban de Severin intre 1275,1276-1278


Mihai şi Barnaba Bani de Severin intre 1508-1513


Mihailescu Petre manufacturaOrsova


Mihailik, Alexandru A donat un muzeu scolar Gimnaziului de baieti

1924 UCV-P2

Mihailovitzky Ioan strungarOrsova


Mihutescu, Maria Invatatoare Jupalnic

Cf, CR 1936

Miklos, Janos InvatatorToplet

Cf.CR

Milasevics, Iacob tapiterOrsova


Milcu, Stefan Academician,vicepresedinte al Academiei Romane

da Atlasul Complex Porţile de Fier, conducator Grup Complex de Cercetatori al Academiei Romane 1965-1971

Militescu Constantin Pictor din Orsova

http://www.licmarina.ro/site/orsova/istoric.htm

Militescu, I şeful organizaţiei PNT Orşovahttp://www.miscarea.net/1-documente-rezistenta-banat1.htm

Milivoi, Nicolae Croitor Orsova


Millenkovich von, Stefan Edler

poet 09.03.1836-11.03.1915

da Nascut la Orsova

Milosescu Petru Bacan Dubova


Milosescu, Iacob Bacan Dubova


Milow, Stephan Scriitor si cartograf

09 mar.1836-12 mar.1915

da nãscut la Orsova Ia 9 martie 1836http://www.deutsche-liebeslyrik.de/milow.htm

Minovici, Dumitru Director al Rafinariei de uleiuri FentoIntre 1927-1928

14.12.1897 da v.familia Minovicihttp://www.ziuausa.com/display.php?data=2008-01-23&id=7087

Mioc, Gheorghe Carciumar Orsova


Mircea cel Batran voievod 23 sept.1386-31 ia.1418Domn al Tarii Romanesti

da http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_cel_B%C4%83tr%C3%A2n A stapanit si Banatul de Severin, incepand cu 1388 (1393) si a trecut

47



http://www.ziuausa.com/display.php?data=2008-01-23&id=7087

http://www.ziuausa.com/display.php?data=2008-01-23&id=7087

http://www.deutsche-liebeslyrik.de/milow.htm

http://www.deutsche-liebeslyrik.de/milow.htm














http://ro.wikipedia.org/wiki/Claudius_Florimund_Mercy








1386-1395 si1397-1418

prin Orsova de mai multe ori

Mitru, Stan Prop.Fabr. Caramizi Orsova


Miulescu Irimica, Petrica

Interpret pop.,artistica

da v.Irimica Miulescu

Miutescu, Emilia Olimpia

Invatatoare Tufari


Moaca, Aurel Invatator, cantaret biserica Tufari

Cf CR 1936, 1947

Moaca, Iosif Invatator Eselnita

Cf. Anuar Socec 1923-1924Cf.CR 1936, 1947

Moaca, Maria Invatatoare Eselnita

Cf.CR 1936, 1947

Mocioiu, Dimitrie Invatator si Director Orsova

Cf. CR

Moldoveanu, Cristian

Sportiv, 1 medalie


Moos, Francisc Carciumar Orsova


Moser Ioan (Hans) Handbalist, sportiv

24.01.1938- da S-a nascut la Orsova

Mosiu, Simion Inginer in Consiliul local Timisoara

12.04.61- S-a nascut la Orsovahttp://www.agenda.ro/news/news/8127/primarul-gheorghe-ciuhandu-si-consilierii-au-depus-juramantul.html

Mudra, Iosif Inginer SoftwareTimisoara

05.10.1976- da S-a nascut la Orsovahttp://www.iosifmudra.home.ro/docs/IosifMudra_resumew.doc

Muntean, Maria Invatatoare Toplet

Cf.CR

Munteanu, Adriana Invatatoare Orsova


Murgu, Eftimie Revolutionar pasoptist

1805-30.04.1870

da http://ro.wikipedia.org/wiki/Eftimie_Murgu

Musta Filaret archimandrit, vicar Episcopal in Caransebes

da CALENDARUL ROMANULUI si Anuarul Statistic Socec 1924-1925episcop al Caransebesului neconfirmat21 sept./4 octombrie 1908-29 iunie/12 iulie 1909http://www.basilica.ro/ro/stiri/arhiereul_filaret_musta_comemorat_in_episcopia_caransebesului.html http://www.crestinortodox.ro/dictionarul-teologilor-romani/87496-filaret-musta

Mustafa Reis Efendi A supravegheat constructia canalului de la Toplet la Dunare, dupa pacea de la Belgrad 1739http://www.rumaenienburgen.com/banat/apeducte_turcesti-info.htm

Litera N

Nachmann, Carol Lacatuserie Orsova


48

http://www.rumaenienburgen.com/banat/apeducte_turcesti-info.htm

http://www.rumaenienburgen.com/banat/apeducte_turcesti-info.htm

http://www.crestinortodox.ro/dictionarul-teologilor-romani/87496-filaret-musta



http://www.basilica.ro/ro/stiri/arhiereul_filaret_musta_comemorat_in_episcopia_caransebesului.html



http://ro.wikipedia.org/wiki/Eftimie_Murgu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Eftimie_Murgu

http://www.iosifmudra.home.ro/docs/IosifMudra_resumew.doc

http://www.iosifmudra.home.ro/docs/IosifMudra_resumew.doc

http://www.agenda.ro/news/news/8127/primarul-gheorghe-ciuhandu-si-consilierii-au-depus-juramantul.html




Nagy Alexandru medicOrsova


Nasse, Eduard Prop.Cofeta-rie Orsova


Nedejde, Catalina Sportive, 1 medalie


Nedelcu, Iulian preot Parohia Orsova Sud Hramul “Sfantul Nicolae”

Neidenbach, Emil Invatator Ogradena Noua


Nicodim, de la Tismana

Calugar, arhimandritistorica

1369-26 dec.1406

da http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicodim_de_la_Tismana In 1369 trece Dunarea inot pe la Orsova si intemeiaza manastirea Vodita

Nicolae Perenyi Ban de Severin intre 1390-1391


Nicolae Szecsi Ban de Severin intre 1350-1355


Nicolae Redwitz Ban de Severin intre 1430-1435


Nicolae Ban de Severin intre 1462-1463


Nicolae Ban de Severin intre 1515-1516


Nicolae Gârlişte Ban de Severin intre 1520-1521


Nicolaescu-Plopsor Constantin

Acad.Prof.Dr.

20.04.1900-30.05.1968

da Atlasul Complex Porţile de Fier, Grup Complex de Cercetatori al Academiei Romane – coordonator grup stiinte sociale 1964-1968http://en.wikipedia.org/wiki/Constantin_S._Nicol%C4%83escu-Plop%C5%9For

Nicolici Alexandru adm.aproh.Tufari


Nicolici, Ion Prop.moara (de foc) Jupalnic


Nicolici, Toma Preot parochCoramnic, Tufari


Nicoliciu, Maria Invatatoare Tufari

Cf CR 1936, 1947

Nicula, Claudia Sportive,1 medali


Nistor, Veniamin episcop al Caransebesuluiarhimandrit

CALENDARUL ROMANULUI si Anuarul Statistic Socec 1924-1925episcop al Caransebesului din 24 august 1941http://biserica.org/WhosWho/DTR/N/VeniaminNistor.html

Nobel Theodore Profesor Medicina

1919-1944 Nascut in Orsovahttp://www.isrvma.org/article/

49

http://www.isrvma.org/article/56_1_profnobel.htm

http://biserica.org/WhosWho/DTR/N/VeniaminNistor.html

http://biserica.org/WhosWho/DTR/N/VeniaminNistor.html

http://en.wikipedia.org/wiki/Constantin_S._Nicol%C4%83escu-Plop%C5%9For





















http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicodim_de_la_Tismana

http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicodim_de_la_Tismana


Veterinara 56_1_profnobel.htm

Litera O

Oestereicher, Rudolf

Notar in Orsova


Opran, Ghita Comerciant, negustor bogat din Orsova la inceputul sec.XIX

L-a gazduit pe Tudor Vladimirescu si a fost prieten cu acesta

Oprean, Dumitru manufacturaOrsova


Oprisan, Magdalena Bacan Eselnita


Oswald, Robert Pilot de avion 15.05.1883- Nascut in OrsovaOzanics, Franz Propietarul

hotelului “König von Ungarn”

Litera P

Paligora,M Carciumar Orsova


Papp I., Ioan episcopul Aradului, membru al Senatului

CALENDARUL ROMANULUI si Anuarul Statistic Socec 1924-1925http://biserica.org/WhosWho/DTR/P/IoanPapp.html

Parvu, Olimp Bacan Eselnita


Patrut, Mircea Prof.Univ. şef al Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară de la Spitalul Judeţean Constanţa

S-a nascut la Orsova. „Eu sunt din Orşova, din cealaltă parte a ţării, şi am venit la Constanţa pentru că aici e un teren virgin, nu există nimic şi mi s-a dat posibilitatea să fac o clinică nouă, să selectez doctori tineri în echipă. Şi am acum specialişti unul şi unul“http://patrutmircea.ro/despre.html

Paul Ban de Severin intre 1271-1272, 1273, 1274, 1275,1277-1278


Paul Ban de Severin 1324

Pavicts von, Johan Capitan Reg.13

A realizat primele planuri cadastrale ale Orsovei la 1816http://diernaorsova.blogspot.com

Peer, Jozsa v. si litera J

Invatatoare Tufari

Cf. CR

Petcu, Elvira Invatatoare Toplet

Cf. CR 1936

Peternelli, Stefan Arhitect timisorean

A facut proiectul Manastirii.Sf.Ana

Petroi, Juan Constantin

Cercetator, istoric, ziarist,scriitor

21 mai 1939- da S-a nascut la Orsovahttp://www.bcucluj.ro/re/BistRO1999-2004/AUTORI/5772.HTM http://www.spcpforsova.ro/juan.html

Petru Ban de http://ro.wikipedia.org/wiki/

50


http://www.spcpforsova.ro/juan.html

http://www.bcucluj.ro/re/BistRO1999-2004/AUTORI/5772.HTM

http://www.bcucluj.ro/re/BistRO1999-2004/AUTORI/5772.HTM

http://diernaorsova.blogspot.com/




http://biserica.org/WhosWho/DTR/P/IoanPapp.html

http://biserica.org/WhosWho/DTR/P/IoanPapp.html

http://www.isrvma.org/article/56_1_profnobel.htm


Severin intre1452-1454

Banatul_Severinului ; http://www.banat.ro/

Pipo de Ozora Ban de Severin intre 1408-1409

1369-27 dec.1427

v.si Scolarihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Banatul_Severinului ; http://www.banat.ro/

Pipo şi Andei Dánfy Bani de Severin 1491


Petru Măcicaş Ban de Severin intre 1495-1502


Pîrtea, Emanuel Preot Ogradena Veche


Pompeius conte Brigido de Bresowitz, baron de Marenfels, senior de Lumberg şi Bresovitz



Ponit Ban de Severin 1270


Popasu, Ioan episcop al Caransebesului

CALENDARUL ROMANULUI si Anuarul Statistic Socec 1924-1925primul episcop al reinfiintatei episcopii a Caransebesului 31 octombrie 1865-5/17 februarie 1889http://www.caransebes.ro/cultura/personalitati/Ioan_Popasu.htm http://biserica.org/WhosWho/DTR/P/IoanPopasu.html

Popea , Nicolae episcop al Caransebesului

da CALENDARUL ROMANULUI si Anuarul Statistic Socec 1924-1925episcop al reinfiintatei episcopii a Caransebesului 1/13 uilie 1889-26 iulie 1908http://www.crestinortodox.ro/dictionarul-teologilor-romani/84570-nicolae-popea

Popescu, Florin Camp.olimpic, mondial, European, 35 medalii


Popescu, Marian Sportiv, 6 medalii


Popovici, Fota Comerciant foarte bogatPrimul actionar local la MFTR

A gazduit in casele sale pe imparatul Austriei Francisc al doilea cu suita

Popovici, Mihai Preot paroh Orsova

Pe la 1918

Popovici, Victor Preot paroh Orsova

Pe la 1935 "Monografia Banatului", vol. 1, Institutul de Arte Grafice "Tara", Timisoara, 1935, Ion Lotreanu

Popovici, Nicolae Primar Eselnita


Popoviciu, Dimitrie Paroch Toplet Cf. CR

51

http://www.crestinortodox.ro/dictionarul-teologilor-romani/84570-nicolae-popea



http://biserica.org/WhosWho/DTR/P/IoanPopasu.html

http://biserica.org/WhosWho/DTR/P/IoanPopasu.html

http://www.caransebes.ro/cultura/personalitati/Ioan_Popasu.htm

http://www.caransebes.ro/cultura/personalitati/Ioan_Popasu.htm


















Posa Csak Ban de Severin intre 1255-?


Postenariu, Ioan Comerciant Jupalnic


Pricop, Mitica Camp.olimpic, mondial, European, 21 medalii


Litera R

Radoi, Stefan Macelar Jupalnic


Raducan, Nikolae Comerciant foarte bogat

Radutescu, Ion Notar Eselnita si Ogradena Veche si Noua


Rafael Ban de Severin intre 1287-1289


Rasch (Rassay), Karl

Politician,parlamentar

21.03.1886-02.08.1958

Nascut la Orsovahttp://query.nytimes.com/mem/archive-free/pdf?_r=1&res=9F02E6D91E3CE533A2575AC0A9629C946395D6CF

Răţoi, Tudor Coordonator al Dicţionarul enciclopedic al judeţului Mehedinţi, Craiova, Editura Prier, 2003

da

Razvan, Vasile Cojocar Jupalnic


Reinauld Ban de Severin 1275


Reittner, Nicolae Cizmar Orsova


Resedeanu, Rosa Bacan Ogradena Veche


Rodiczky von Sipp Freiherr von Weixelburg, Carl Borromäus

Feldmarschalleutnant

27.01.1786-29.07.1845

Nascut la Jupalnic

Roman, Ileana Coordonator al Dicţionarul enciclopedic al judeţului Mehedinţi, Craiova, Editura Prier, 2003

Român, Dimitrie Doctor, 1867-1950 da

52




http://query.nytimes.com/mem/archive-free/pdf?_r=1&res=9F02E6D91E3CE533A2575AC0A9629C946395D6CF










judecatorRomânu, Henriette Vicenzia.n. Bielussici

Prof.Limbi straineOrsova

11.05.1900 Petru Dumitriu – Opere alese Ediţie de Excaterina Ţarălungă Editura Fundaţiei Naţionale pentru Literatură şi Artă şi Univers Enciclopedic, 2004 Vol.I Publicistică

Römer, Peter pastor 31.03.1874-25.09.1923

Mort la Orsova

Rörich, Iosif Cizmar Jupalnic


Rosenthal, Constantin Daniel

pictor 1821-23.04.1851

http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Daniel_Rosenthal

Rosetti, Maria ziaristă şi publicistă româncă de origine engleză

1818-1893 A condus revolutionarii pana la Orsova

Rusz, Arpad Bacan in OrsovaFierarie in Orsova


Rusz, Berta Bacan in Orsova


Rusz, Ioan Librarie Orsova


Litera S,

Saladuchin, Aurelia Maximovics

Mama Aureliei Halasz

v. Aureliei Halaszhttp://thepeerage.com/p11102.htm#i111018

Salih, Hisin Comerciant Articole mixte Orsova


Salkovits, Burhard Lacatus Tufari Cf. Anuar Socec 1923-1924Sarbu, D Invatator

OrsovaCf. CR 1936

Sarbu, Ioan presedinte protoprosbiteriat Mehadia

Cf. CR 1947http://biserica.org/WhosWho/DTR/S/IonSirbu.html

Sarbu, Lucretia Invatotoare Jupalnic,

Cf. CR 1947

Sarbu, Z. Invatator Orsova

Cf. CR 1947

Schiketanz, Bartolomeu

Bacan in Orsova


Scoica, Florin Sportiv, 8 medalii


Scolari, FellipoPipo de Ozora

Guvernator BanatGeneral, Comite de Timis din 1404 si Ban de Severin din 1408 pana in 1409Cunoscut si sub numele Pipo de

1369-27 dec.1427

da http://wapedia.mobi/en/Pipo_of_Ozora http://mek.oszk.hu/00300/00355/html/ABC11371/11556.htm

Actiuni militare la Orsova in 1419, 1424 (intarirea si consolidarea cetatii), 1426 (emite documente de la Orsova)

53

http://mek.oszk.hu/00300/00355/html/ABC11371/11556.htm

http://mek.oszk.hu/00300/00355/html/ABC11371/11556.htm

http://wapedia.mobi/en/Pipo_of_Ozora

http://biserica.org/WhosWho/DTR/S/IonSirbu.html

http://biserica.org/WhosWho/DTR/S/IonSirbu.html






Ozora, Pippo Spano

Sechesan, Gheorghe

Filolog,scriitor 1956- da http://www.usab-tm.ro/%5Cdocs%5Ccandidati%5CFisa%20candidatului%20Sechesan.doc http://www.fjclm.tibiscus.ro/cadredidactice/sechesan.html

Seevald, Lorent constructor Orsovean.Intre 1805-1807 a costruit biserica de la Rudariahttp://parohiaeftimiemurgu.ro/istoricul_bisericii.php

Seracoveanu, Iancu Cantaret biserica

da Cf. CR 1947

Sever, Septimius Lucius

Imparat roman

11 aprilie 146-4 februarie 211Imparat intre193-211

da http://ro.wikipedia.org/wiki/Septimius_Severus O inscripţie din anul 197 e.n., din timpul lui) Septimiu Sever (193-211) arată că Dierna devenise municipium.

Sevici, Marian Sportiv,3 medalii


Sigmund Friederich Samuel baron de Lietzen



Sigismund Losonci Ban de Severin 1419


Sigismund de Luxemburg

Rege al Ungariei,istorica

1387-1437 Regele Ungariei1387-1437Imparat al Imperiului Roman din 1433,Rege al Germaniei din 1410 si al Bohemiei din 1419

da http://ro.wikipedia.org/wiki/Sigismund_de_Luxemburg -La 1396 cruciatii pentru Nicopole trec Dunarea pe la Orsova-La Orsova s-au gasit 5 monede emise de Sigismund I-Sigismund a trecut de mai multe ori prin Orsova

Sitaru, Ioan Fierar Eselnita


Smadescu, Stefania Invatatoare Orsova

Cf.CR

Socaci, Petru Prop.Birt Jupalnic


Solymosi Posa Ban de Severin intre 1294-1296


Solomonean, Nap Sportiv2 medalii


Spalariu (Spatariu), Alexandru

Prop.Birt Jupalnic


Spatariu, Nicolae Carciumar, ComerciantToplet


Spâtarou, Ilie Carciumar Tufari


Stan, Ion Macelar Jupalnic


54




http://ro.wikipedia.org/wiki/Sigismund_de_Luxemburg

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sigismund_de_Luxemburg






http://ro.wikipedia.org/wiki/Septimius_Severus

http://ro.wikipedia.org/wiki/Septimius_Severus


http://ro.wikipedia.org/wiki/4_februarie

http://ro.wikipedia.org/wiki/4_februarie


http://ro.wikipedia.org/wiki/11_aprilie

http://parohiaeftimiemurgu.ro/istoricul_bisericii.php

http://parohiaeftimiemurgu.ro/istoricul_bisericii.php

http://www.fjclm.tibiscus.ro/cadredidactice/sechesan.html

http://www.fjclm.tibiscus.ro/cadredidactice/sechesan.html

http://www.usab-tm.ro/%5Cdocs%5Ccandidati%5CFisa%20candidatului%20Sechesan.doc




Stancescu, Elisabeta

Profesoara de romana la Gimnaziu Mixt


Stancoţi, Ana Bacan Ogradena Noua


Stankovszky, Carol Fotograf Orsova


Steinbrück, Otto Librarie Orsova


Stelli, Andreas Johann

Mecanic la DDSG, casatorit cu Hermine Marschall

Casatorit in Orsova in 1884

Stelli, Aurelia Aranka Maria

Sotia lui Viktor Gottfried Fischer si fiica lui Stelli, Andreas Johann

1888- Viktor Gottfried Fischer s-a casatorit cu Maria Stelli la Orsova in 1912. El era nascut la Sibiu in 1887 si a murit la Hamburg in 1969 capitan la DDSG. Intr-o fotografie, pe o strada din Orsova se vede si o firma Stelli

Stepanescu, Corneliu

Invatator Toplet

Cf CR 1947

Sterkfusz, Maria Carciumar Orsova


Stern-Spieller, Gabriela

da S-a născut în 1910, la Orşova.” Am trecut prin trei războaie.Mama mea era dintr-un sat de munte aflat între Orşova şi Caransebeş şi se numea Fliegelmann Karolina.În 1890, când s-a înfiinţat la Orşova fabrica de vapoare, bunicul a mers acolo şi a deschis un magazin, vizavi de fabrică.Tata, care era vaporean, se ducea din când în când să cumpere câte ceva de-acolo şi aşa s-a îndrăgostit de mama. Ea nu ştia limba maghiară, că acasă au vorbit numai nemţeşte, iar tata nu ştia nemţeşte, ci maghiară. Amândoi erau însă evrei. S-au căsătorit totuşi, iar mama a învăţat apoi maghiara.Pe tata l-a chemat Spieller Adalbert, iar fraţii mei s-au numit Alamier, Andrei, şi sora mea – Elisabeta. Ea trăieşte la Lugoj şi împlineşte 94 de ani.În 1914 ne-am refugiat, căci Orşova a avut două graniţe : cea cu Regatul, de care o despărţeau 12 kilometri, şi graniţa care o despărţea de sârbi, peste Dunăre.Tată meu a fost maşinist pe vapor. Mamei, care avea patru copii, i-a fost frică în acea perioadă de război, căci erau cele două graniţe în apropiere, aşa că ne-am refugiat. Am lăsat totul acolo şi ne-am dus la Budapesta, apoi la Tataváros, unde am stat un an şi ceva, după care am venit înapoi. Casa era însă devastată.În 1916 a fost război cu sârbii şi iar ne-a fost frică şi am lăsat acolo tot şi ne-am

55


refugiat la Pancevo, în Iugoslavia, care era atunci sub dominaţia austro-ungară.La Pancevo am stat şase luni. Mamei însă i-a fost frică, de sârbi, căci avea patru copii. Un frate era născut în 1901, celălalt în 1905, sora mea în 1907, iar eu în 1910. Aveam o rudă în Pancevo şi de aceea am mers acolo. Când ne-am întors înapoi, era iar totul devastat.Între timp tata n-a mai fost pe vapor. În 1918, când s-a făcut România Mare, în Orşova s-a făcut un şantier naval, o fabrică de vapoare, şi tata s-a mutat la şantierul naval.În acele timpuri ne-a fost frică să nu ne jefuiască locuinţa, şi părinţii mei au încărcat totul pe şlepuri, mobilier şi tot ce-aveam, să mergem la Budapesta. În ultimul moment însă mama s-a răzgândit, spunând că de ce să ne ducem aşa departe, că asta n-o să dureze mult, şi ne-am dus până la Lugoj. Acolo n-am găsit locuinţă şi ne-am dus la o rudă, însă n-am stat mult timp acolo şi ne-am dus la Buziaş, unde am rămas o lună într-o pensiune, apoi ne-am întors acasă, însă n-am mai avut nimic, căci tot mobilierul şi tot ce era în casă se dusese în şlepuri la Budapesta.”

Stipanovici, Matei Bacan Ogradena Veche


Stoica, Elisabeta Comerciant Articole mixte Orsova


Stoica, Matei Cizmar Orsova


Stoican, Angelica Interpret pop.,artistica

da http://www.angelicastoican.ro/

Stoichescu, Constantin

Preot paroch Jupalnic

Cf. CR 1947

Strain, Iancu Invatator Orsova

Cf.CR

Strauss, Adalbert Prop.Fabrica textile Eselnita


Stricker, Francisc Argasitor in Orsova


Suleiman Magnificul (Soliman I)

Sultan 06.11.1494-5/6.09.1566

da http://ro.wikipedia.org/wiki/Soliman_I A trecut prin Orsova in 1522

Superceanu, Ion Invatator Orsova

1922 Dicţionarul enciclopedic al judeţului Mehedinţi, coordonatori: Ileana Roman şi Tudor Răţoi, Craiova, Editura Prier, 2003

Supp, Carol Macelarie Orsova


Szall, Iosif Director Banca Coop a Plasii OrsovaProp.Carciu-


56

http://ro.wikipedia.org/wiki/Soliman_I

http://www.angelicastoican.ro/


ma OrsovaSzéchenyi, István Politician,

scriitor,Conte istorica

21 sept.1791-08 apr. 1860

da http://hu.wikipedia.org/wiki/Sz%C3%A9chenyi_Istv%C3%A1nA determinat si condus lucrarile de realizare a soselei Orsova –Moldova Noua intre 1834-1846

Szegetzky, Hermina Carciumar Orsova


Litera Ş

Şandor, Nicolae Invatator Ogradena Veche

Cf. CR 1921

Şandru, Petru Invatator Toplet


Scheinberger, Hugo ComerciantProp.magazin

Fiul lui Mauriciu

Scheinberger, Mauriciu (Moritz)

Comerciant da A avut celebrul Magazin din centrul Orasului Orsovahttp://www.parohiaorsova.ro/file-de-istorie-a-orsovei.htmlhttp://diernaorsova.blogspot.com/

Scherhaufer, Albin Franz

Locotenent major, istoric local

19.01.1889-25.09.1963

Nascut la Orsova

Şchiopu, Nicolae Invatator Orsova

Cf.CRhttp://www.scribd.com/doc/4123431/SUMAR-EDITIE-PETRU-DUMITRIU

Schmidt, Horst Prof.Dr. 1850-1898 http://www.banat-genealogie.de/haupt1/familienbuecher4.html

Schramm, Huttl si Schmidt

atelier mecanic Toplet

da Cf. Anuar Socec 1923-1924http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/severin/index.html În 1917 a fost înregistrată la Tribunalul din Caransebeş, Societatea pe acţiuni „Schramm, Huttl şi Schmidt” din Topleţ, unde s-au produs unelte agricole şi tucerie comercială.

Schrann, Ferdinand Presedinte Banca Noua Orsova


Schramm, Viktor Pictor, grafician de carte

1865-19.11.1929

da Nascut la Orsovahttp://www.kiefer.de/auktion_artikel_details.aspx?KatNr=6815&Auktion=66 http://www.bockaufbilder.de/Zeichnungen/Zeichnungen.html

Schwartz Teodor medicOrsova


Şebec, Ion senior Primar Ogradena Noua


Şeicaru, Pamfil ziarist da In 1916 in luptele de la Alion si Cerna, intr-o actiune desfasurata pe Dealul Mosului din Golful Cerna, a fost ingropat de viu, de explozia unui obuz, si salvat de camarazii de arme. A jurat ca pe acel deal sa inalte, cand va avea posibilitati materiale, un loc de inchinaciune. Acest lucru a prins contur intre anii 1936-1939, pe baza unui proiect al arhitectului timisorean Stefan

57

http://www.bockaufbilder.de/Zeichnungen/Zeichnungen.html

http://www.bockaufbilder.de/Zeichnungen/Zeichnungen.html

http://www.kiefer.de/auktion_artikel_details.aspx?KatNr=6815&Auktion=66



http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/severin/index.html


http://www.banat-genealogie.de/haupt1/familienbuecher4.html

http://www.banat-genealogie.de/haupt1/familienbuecher4.html

http://www.scribd.com/doc/4123431/SUMAR-EDITIE-PETRU-DUMITRIU

http://www.scribd.com/doc/4123431/SUMAR-EDITIE-PETRU-DUMITRIU


http://www.parohiaorsova.ro/file-de-istorie-a-orsovei.html

http://www.parohiaorsova.ro/file-de-istorie-a-orsovei.html

http://hu.wikipedia.org/wiki/Sz%C3%A9chenyi_Istv%C3%A1n

http://hu.wikipedia.org/wiki/Sz%C3%A9chenyi_Istv%C3%A1n


Peternelli.http://ro.wikipedia.org/wiki/Pamfil_%C5%9Eeicaru

Şerban&Stoll Bacan in Orsova


Şerban, Alexandru Primar Orsova


Şimian, Elena Bacan Eselnita


Şimian, Stefan Fierar Eselnita


Ştefan Ban de Severin intre 1243-1247?


Ştefan Ban de Severin intre 1257-1261


Ştefan Ban de Severin 1262


Ştefan Ban de Severin intre 1387-1388


Ştefan si Mihai Mâtnic

Bani de Severin 1467


Ştefanca, Ignaţie Carciumar Orsova


Litera T

Talloci Francisc Ban de Severin intre 1436-1439


Talpes, Moise Cantaret biserica Toplet

Cf CR 1947

Talpes,Milan Luptator anticomunist

16.09.1908 http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/rmunti/docs/rezistenta_3a.pdf http://www.miscarea.net/1-documente-rezistenta-banat1.htm

Talpes, Petru Prim procuror Jud Timis

23.04.1896-05.09.1979

da A invatat si la Orsovahttp://www.banaterra.eu/romana/talpes-petru-amintiri

Talpes Stefan Cantaret biserica Toplet

Cf CR 1947

Tatalovici, Emilia Invatatoare Toplet

Cf CR 1947

Tataru, Gheorghe Invatator Ogradena Veche

Cf.CR 1947

Tillmann Ferdinand tipografOrsova


Tilmann, Jakab Redactor,Orsova

http://books.google.ro/books?id=lou-7qh98T4C&pg=PA93&lpg=PA93&dq=Tillmann+Ferdinand+Orsova&source=bl&ots=POhc2Mnm8f&sig=8IXCQ_bSsRfR_OTr4IIMueVAqpo&hl=ro&ei=bH4PS

58



http://www.banaterra.eu/romana/talpes-petru-amintiri

http://www.banaterra.eu/romana/talpes-petru-amintiri

























6atOYyHsAbd7syeAw&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=6&ved=0CBwQ6AEwBQ#v=onepage&q=Tillmann%20Ferdinand%20Orsova&f=false

Tito, Iosif Broz Presedinte Jugoslavia

07.05.1892-04.05.1980

da http://ro.wikipedia.org/wiki/Iosip_Broz_Tito

Tordai, Ioan Prof. Religie reformata la Gimnaziul Mixt


Traian (Marcus Ulpius Nerva Traianus)

Imparat roman

18 sept.53-09 aug.117

daÎn 101, a lansat o expediţie în regatul Dacia, aflat la nord de Dunăre şi l-a forţat un an mai târziu pe regele Decebal să capituleze, după ce Traian a asediat cu succes capitala Sarmizegetusa. Traian s-a întors la Roma încununat cu succes şi a primit titlul de Dacicus Maximus.Totuşi, la scurt timp, Decebal a adus iarăşi probleme Imperiului Roman, încercând să convingă regatele vecine nord-dunărene să i se alăture. Traian se hotărăşte să atace din nou, inginerii săi construind un imens pod peste Dunăre, şi reuşesc să cucerească Dacia în 106, capitala dacilor, Sarmisegetusa fiind distrusă, Decebal se sinucide, iar în locul capitalei, Traian construieşte un oraş numit Ulpia Augusta Dacia Traiana Sarmizegetusa. A hotărât să colonizeze Dacia cu romani şi a anexat-o ca o provincie romană.

Trâpcea N., Theodor

Director al Gimnaziului din Orsova 1946-1948 Istoric, cercetator

da http://romania-mare-trecut-si-viitor.blogspot.com/2009_01_08_archive.html A infiintat in 1948 Şcoala tehnică de administraţie economică mixtă din Orsova

Trocan, Ilie Medic primar, Dr

20 iul.1957- da Nascut la Orsovahttp://www.judeteanarad.evonet.ro/Sectii/ortopediearad/Dr%20Trocan.htm

Tudorica, Mihai Decebal

Student architect., luptator anticomunist

02 sept.1928- http://paginiromanesti.com/articol.asp?codart=2-MA01-06081

Tudosie, Nicolae Comerciant Tplet


Litera Ţ

Ţaran, Paraschiva Comerciant, Jupalnic

Taranu, Stefan Prof Scoala Superioara de Comert

Ţaranu, Traian Victor

Prof Scoala Superioara de Comert Publicist si

da

59

http://paginiromanesti.com/articol.asp?codart=2-MA01-06081

http://paginiromanesti.com/articol.asp?codart=2-MA01-06081

http://www.judeteanarad.evonet.ro/Sectii/ortopediearad/Dr%20Trocan.htm

http://www.judeteanarad.evonet.ro/Sectii/ortopediearad/Dr%20Trocan.htm

http://romania-mare-trecut-si-viitor.blogspot.com/2009_01_08_archive.html



http://ro.wikipedia.org/wiki/Sarmisegetusa


http://ro.wikipedia.org/wiki/Sarmizegetusa

http://ro.wikipedia.org/wiki/Decebal

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83re



http://ro.wikipedia.org/wiki/Iosip_Broz_Tito

http://ro.wikipedia.org/wiki/Iosip_Broz_Tito




dramaturgŢepeneag, Enachie Prof Matem.si

Director Scoala Superioara de ComertProf. Matem. La Gimnaziul Mixt

da Scoala Superioara de Comert si la Scoala civila de baeti si fete

Gimnaziul Mixthttp://www.scribd.com/doc/4950586/PETRU-DUMITRIU-TABEL-CRONOLOGIC-cu-fotografii-inedite

Ţepes, Vlad Domnitor Tara Romaneasca

Nov/dec.1431-dec.1476

da A cucerit Orsovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vlad_%C5%A2epe%C5%9F

Ţunea Daniil Invatator Ogradena Veche

Cf. CR 1921

Ţunea Popescu, Florica

Invatatoare la gradinita Orsova

Cf. CR

Ţven, Nicolae Tamplar Ogradena Veche

Cf. Anuar Socec 1923-1924Numele se regaseste in Orsova: Tven Constantin-consilier primarie

Ţven, Pavel Tamplar Ogradena Veche

Cf. Anuar Socec 1923-1924Numele se regaseste in Orsova: Tven Constantin-consilier primarie

Litera U

Ugrin Ban de Severin 1268


Ugrin Ban de Severin intre 1274-1275


Ungureanu, Pavel Cetatean Jupalnic

A primit o scrisoare francata Orsova

Urszenyi-Breznay, Helene

pictor da Nascuta in Orsovahttp://www.theursinecircle.com/helene/

Usurel, Veta Comerciant, Jupalnic


Litera V

Vadnai, Hermina Moasa, Eselnita


Vásárhelyi, Pallal inginer da Inginer coordinator la lucrarile de realizare a soselei Orsova –Moldova Noua intre 1834-1846http://www.sulinet.hu/eletestudomany/archiv/1999/9917/amegreg/amegregu.htm http://ktvktvf.zoldhatosag.hu/menu/vizmin_tajek/pdf/2007_3.pdf

Vasile de Cerna Vice ban de Severin 1449


Veinfurtuc, Sigismund

Carciumar Jupalnic


60




http://ktvktvf.zoldhatosag.hu/menu/vizmin_tajek/pdf/2007_3.pdf

http://ktvktvf.zoldhatosag.hu/menu/vizmin_tajek/pdf/2007_3.pdf

http://www.sulinet.hu/eletestudomany/archiv/1999/9917/amegreg/amegregu.htm



http://www.theursinecircle.com/helene/%20







http://ro.wikipedia.org/wiki/Vlad_%C5%A2epe%C5%9F

http://ro.wikipedia.org/wiki/Vlad_%C5%A2epe%C5%9F





Vendelin, Alois Prop.Birt, ComerciantJupalnic


Verne, Jules Scriitor francez

1828-1905 da A scris cartea “Pilotul de pe Dunare”, in 1880,descriind zona Portilor de Fierhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jules_Verne

Veterani, Federigo General austriac de origine italiana

1650-1695 da A fost cel care a sesizat rolul strategic al Cazanelor si a fortificat trecerea prin unitati militare amplasate in pesteri. Una se cheama azi Veterani.

Vinţan, Ioan Prof Scoala Superioara de ComertDiriginte promotie 1930

Vior, Dumitru Carciumar, ComerciantToplet


Vior, Gheorghe Comerciant Toplet


Vior, Nicolae Boiangiu Toplet


Vlad si Grigore Bethlen

Bani de Severin 1458


Vladimirescu, Tudor Cond. Revolutie 1821

da http://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Vladimirescu

Vladu, Constantin Invatator si preot Eselnita,Prof Seminar Caransebes

da Cf. Anuar Socec 1923-1924

Vladu, Ioan ParochEselnita


Vocil, Herman Carciumar Orsova


Vuia, Ignatie Episcope al Varsetului

1808-09.feb.1852Episcop 1848-1849

da v. MONOGRAFIA VOIVODINŢULUI(1447 − 2007) File din trecut şi prezent2007http://biserica.org/WhosWho/DTR/V/IgnatieVuia.html

Vulcanescu Romulus

Prof.Dr. Membru onorific al Acad.Romane

23.02.1912-09.11.1999

da Atlasul Complex Porţile de Fier, Grup Complex de Cercetatori al Academiei Romane – coordonator grup stiinte sociale 1968-1971http://membres.lycos.fr/dragomi3/Vulc/Necrolog.html

Vulpes, Ilie Primar Jupalnic


Vulpes, Petru Prop. Birt Jupalnic

Litera X

Litera Y

Litera Z

Zamfirescu, Duiliu Scriitor 30 oct.1850-25 feb.1922

da A scris poezia La Orsovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/

61

http://ro.wikipedia.org/wiki/Duiliu_Zamfirescu

http://membres.lycos.fr/dragomi3/Vulc/Necrolog.html

http://membres.lycos.fr/dragomi3/Vulc/Necrolog.html

http://biserica.org/WhosWho/DTR/V/IgnatieVuia.html

http://biserica.org/WhosWho/DTR/V/IgnatieVuia.html

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Vladimirescu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Vladimirescu




http://ro.wikipedia.org/wiki/Jules_Verne


Duiliu_Zamfirescu http://ro.wikisource.org/wiki/La_Or%C5%9Fova

Zica, Carol Comerciant,MacelarJupalnic


Zinnbauer, Helga Josephine (Alscher, Helga Josephine; Freund-Zinnbauer, Helga Josephine)

Librar, muncitor comunitar

24 feb.1909-16 dec.1980

S-a nãscut la Orsova. Poate fi fata lui Otto Alscherhttp://adbonline.anu.edu.au/biogs/A160721b.htm

Zorila, Mihai Preot paroh Parohia Orsova Nord (Tufari) Hramul ,,Naşterea Maicii Domnului”

Litera W

Wandling, Walter arheolog 01 oct.1953- S-a nãscut la Orsova

Weisner, Peter Pictor, biolog, ceramist

1943- da S-a nãscut la Orsova

Weiszkopf, Iacob Bacan in Orsova


Weba, Ioan Barbier in Orsova


Weiszkopf, Heinrich Carciumar Orsova


Weiszkopf, Martin Ceasornicar Orsova

v.si Weiszkopf, Heinrich

Wilhelm Reinard conte de Neipperg



Informatiile explicative elaborate in proiect despre aceste persoane pot fi regasite in sistem, dupa cum

se va hotari pentru fiecare caz in parte si la etapa urmatoare, fie in redactare libera fie sub forma de

Fise (diferite forme de CV, cu un exemplu propus mai jos sau altele normalizate de ISAAR, cu mai

multe exemple prezentate in cele ce urmeaza).

Un prim exemplu (Exp.1), fara a fi fost selectat din multimile de CV-uri disponibile, ci compus de

elaboratori, ar putea fi urmatorul:

EXP1. FISA DE PERSONALITATE(de tip CV)

1. Numele complet [ inclusiv alte nume purtate anterior, primul fiind ultimul nume purtat]:

2. Prenumele complet [ inclusiv alte prenume purtate anterior, primul fiind ultimul prenume

purtat]:62





http://ro.wikisource.org/wiki/La_Or%C5%9Fova

http://ro.wikisource.org/wiki/La_Or%C5%9Fova

http://ro.wikipedia.org/wiki/Duiliu_Zamfirescu


3. Fotografii [prima apare pe portretul afisat, alaturi cu indicatia ca mai sunt disponibile si alte

asemenea documente], filmulete [idem ca la foto, numai ca apare o pictograma ori cadru de

film]

4. Porecle:

5. Data nasterii:

6. Locul nasterii:

7. Descendenta [poate fi si aici un format impus, pentru a se identifica hyperlink-urile]:

8. Alte localitati in care a trait, locuit, creat s.a.:

9. Copilaria [scurta descriere, libera]:

10. Perioada scolara [incluzand toate scolile urmate pentru educatie-instructie, si cele ulterioare,

pe parcursul vietii-v.anexa Fisa de scoli]:

11. Calificari scolare si profesionale dobandite:

12. Instructia militara si de alta specialitate decat cea de baza [incluzand toate scolile urmate

pentru instructie]

13. Locuri de munca si responsabilitati avute [se poate face si aici un tabel, asemanator celui din

CV]:

14. Titluri, Merite, Medalii, Diplome, Distinctii etc [de orice fel]

15. Opera [se va utiliza o Fisa de opere, din care sa se poata face trimiteri ori accesa opera

respectiva, daca este disponibila in BD]

16. Tipul de personalitate [istorica, stiintifica, sociala etc]:

17. Recunoastere [importanta personalitatii pentru zona si pe plan extins, probabil redactare la

liber]:

18. Pretuirea in viata si dupa [monumente, statui, manifestari artistice, culturale, sportive s.a.,

denumiri cu numele personalitatii etc]

19. Data decesului:

20. Locul decesului:

21. Locul de veci:

22. Bibliografie [referinte, citari etc, inclusiv link-uri]

Nota: Portretul de personalitate poate sa fie afisat, de exemplu, si ca o pagina web, cu o bara de

butoane care sa poata permite accesarea unor informatii conexate cu personalitatea prin aplicatii

specifice [genealogii, personalitati similare ca tip, perioada, loc, preocupari etc, personalitati opozabile

etc]

ANEXA TABELE

FISA DE SCOLI

63


a) Instituţia

b) Perioada: de la (luna, anul) până la (luna, anul)

c) Grade sau diplome obţinute

FISA DE ACTIVITATE (LOCURI DE MUNCA, RESPONSABILITATI)

d) Perioada: de la …..(luna, anul) până la …..(luna, anul)

e) Locul:f) Instituţia:g) Funcţia:h) Descriere responsabilitati:

FISA DE TITLURI, MEDALII, DIPLOME

Nr.crt

Instituţia Titluri, Medalii, diplome obţinute

Motivatie,Justificare, Prilej Observatii

0 1 2 3 4

FISA DE OPERE ARTISTICE

Nr.Crt.

Denumire opera, lucrare

Caracteristici principale

Tip opera lucrare

Localizare, link-uri

0 1 2 3 4 5 6 7

64


FISA DE PROIECTE EXECUTATE

Nr.Crt.

Denumire proiect, lucrare

Rolul in proiectCo/P

Ceilaltiparteneri

Contract Nr.......

Beneficiar/AC

Perioada Caracteristici principale Rezultate obtinute Aplicarevalorificare

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

FISA BIBLIOGRAFICA DE LUCRARI

Nr.Crt.

Numele si prenumele autorului

Titlul lucrarii Subtitlul lucrarii

Numele si prenumele

prefatatorului

Numele si prenu

mele traducatorului

Editia

Volumul

Locul publicarii

Editura Anul aparitiei

Numarul de pagini

Planse

Harti Titlul colectiei

Nr.publicatiei din

serie

TitlulPerio-dicului(A/S)

Localitatea

Data apariti

ei

Nr.volum

Paginile

unde se

gaseste

LocaliZare(cota)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23

Nota: Partea scrisa cu italic col.16-20 este specifica numai articolelor, studiilor, asa cum col.4,5,7-15 sunt specifice numai cartilor

FISA DE REFERINTE

Nr.Crt.

Denumire opera, lucrare Cine este citat(autorul)

Din ce este citat Ce este citat, referit Modul de prezentare Localizare, link-uri

0 1 2 3 4 5 6

65


Un alt model de fisa de personalitate (Exp.2) poate fi cel propus de Cornelia Vlasin pe baza Normei

ISAAR (http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/serban/RA%201%202008/08_vlasin,_cornelia.pdf)

pentru Iuliu Moisil, care pleaca de la structura standard data mai jos:

I. IDENTIFICARE

I.1. Tipul entităţii – precizează tipul entităţii: colectivitate-organizaţie, persoană sau familie;

I.2. Forme autorizate ale numelui – înregistrarea formei autorizate a numelui entităţii personale, prin

reguli naţionale sau internaţionale;

I.3. Forme autorizate paralele ale numelui – înregistrează forme sub care se poate întâlni forma

autorizată a numelui;

I.4 Forme standardizate de nume potrivit altor convenţii – înregistrează formele numelui entităţii

personale conform altor reguli sau convenţii;

I.5 Alte forme ale numelui – înregistrează alte nume sub care entitatea poate fi cunoscută (de exemplu,

acronismele, schimbările de nume, pseudonime, titluri care preced sau urmează numele de persoane sau

de familie);

I.6 Numere de înregistrare ale entităţii – înregistrează numărul de identificare al entităţii şi precizarea

cadrului atribuirii acestui număr.etc

II. ZONA DESCRIERII

Se găsesc informaţii despre natura, persoane şi activitatea creatorului.

II.1 Datele de existenţă – menţionează datele de existentă ale entităţii. Pentru colectivităţi - organizaţie,

include datele creării /fondării /atestării legale şi a dizolvării;

II.2 Istoric – redarea unui rezumat al istoricului entităţii;

II.3 Locul – indică principalele locuri şi/sau resorturi jurisdicţionale ale originii, ale existenţei, ale

reşedinţei colectivităţii - organizaţiei, persoanei sau familiei;

II.4 Statutul juridic – indică statutul juridic al entităţii;

II.5 Funcţiile şi activităţile – înregistrează funcţiile şi activităţile entităţii descrise precum şi datele

corespondente;

II.6 Textul de referinţă – înregistrează toate actele de referinţă care sunt la originea autorităţii, funcţiilor,

responsabilităţilor entităţii;

II.7 Organizare internă/genealogie – descrie structura internă a unei colectivităţi - organizaţii sau

prezintă genealogia unei familii;

66

http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/serban/RA%201%202008/08_vlasin,_cornelia.pdf


II.8 Contextul general – furnizează informaţii despre contextul general, social, cultural, economic,

politic, istoric în care colectivitatea, persoana sau familia a trăit sau şi-a exercitat activitatea sa.

III. ZONA RELAŢIILOR

Se menţionează şi se descriu relaţiile cu alte colectivităţi-organizaţii, persoane sau familii.

III.1 Nume/ număr de înregistrare a colectivităţilor, persoanelor sau familiilor asociate – indică

numele şi toate numerele de înregistrare ale entităţilor asociate cu care a fost stabilită o relaţie;

III.2 Tipul relaţiei – identificarea tipului de relaţie stabilit între entitatea descrisă şi cea asociată (de

exemplu, relaţie ierarhică, cronologică, familială, de asociere);

III.3 Descrierea relaţiei – precizează natura relaţiei (de exemplu, “superiorul lui…”, “profesor”, “elev”,

“fiu” etc.);

III.4 Datele relaţiei – indică datele de existenţă ale relaţiei analizate.

IV. ZONA DE CONTROL

Precizează numărul de identificare al fişei întocmită de autoritate, precum şi informaţiile care arată cum,

când şi de care serviciu a fost creată această fişă a autorităţii.

IV.1 Identificarea într-o manieră univocă a notiţei autorităţii – înregistrarea unui singur număr de

identificare pentru fişă, conform cu convenţiile locale sau naţionale;

IV.2 Codul de identificare a serviciului – înregistrează serviciile responsabile de elaborarea,

modificarea sau difuzarea fişei;

IV.3 Reguli sau convenţii – identificarea regulilor sau convenţiilor naţionale şi internaţionale folosite la

elaborarea fişei;

IV.4 Nivelul de elaborare – înregistrează nivelul de elaborare a fişei, dacă aceasta este un proiect sau

dacă ea este validă;

IV.5 Nivelul de detalii – precizează dacă fişa este elementară, medie sau completă;

IV.6 Datele descrierii – precizează data la care a fost realizată descrierea;

IV.7 Limbile/scrierile – indică limba sau scrierile utilizate într-o fişă;

IV.8 Surse – indică sursele consultate pentru elaborarea fişei;

IV.9 Note relative la punerea la zi a fişei – dă informaţii despre crearea şi modificarea fişei. În acest

element poate să fie indicat numele autorilor fişei.

67


V. RELAŢII ÎNTRE COLECTIVITĂŢI-ORGANIZAŢII, PERSOANE ŞI FAMILII ŞI

SURSELE ARHIVISTICE SAU ALTELE

Pune în evidenţă relaţiile stabilite între fişa autorităţii care descrie creatorii de arhivă şi descrierile

arhivelor provenite de la aceşti creatori.

V.1 Identificarea sau/şi intitularea resurselor asociate – menţionează titlul şi/ sau identificarea univocă

a sursei asociate;

V.2 Tipul resurselor asociate – precizează caracterul surselor asociate (de exemplu, ansamblul

arhivistic, instrumente de cercetare, articole din ziar, colecţii, fotografii etc.);

V.3 Caracterul relaţiilor – stabileşte caracterul relaţiilor între colectivitate - organizaţie, persoană sau

familie şi sursele asociate;

V.4 Datele surselor asociate şi/sau relaţiile valabile – furnizează toate datele pertinente referitoare la

sursele asociate şi/sau la datele relaţiilor lor cu colectivitatea - organizaţia, persoana şi familia şi

precizează caracterul acestor date.

68


EXP.2. Fisa de personalitate conform normei ISAAR pentru Iuliu Moisil

69


70


71


72


73


Urmeaza si alte exemple, de data asta propuse in literatura straina.

EXP3. Fisa de personalitate: Feio, Jose Lacerda de Araujo

74


75


76


77


EXP.4. Fisa de familie; Kennedy –Modelul I

78


79


EXP.5. Familia Kennedy-Modelul II si Familia Truman

80


81


82


83


84


85


86


87


88


89


90


91


EXP.6. Fisa de personalitate: Pablo Picasso

92


93


94


95


*****************************************

Inventarul de colectivitati (personalitati colective) este prezentat, la nivelul informatiilor actuale

disponibile, deocamdata grupat pe: Scoli, Fabrici si intreprinderi, Spitale, Asociatii, institutii

publice si Altele. O astfel de grupare este relativa, caci si spitalele si scolile si unele asociatii sunt

institutii publice. O mare parte din colectivitati se refera la realitati trecute si sunt scrise cu caractere

italice, altele au fost si sunt si astazi, in diferite formule. Se intelege ca si acest inventar este unul

provizoriu, de “deschidere de lista” si se va completa pe parcursul realizarii proiectului. Localitatile

minim avute in vedere pentru consemnarea de colectivitati sunt, venind dinspre Oltenia: Ada Kaleh,

Varciorova, Vodita, Ilovita, Bahna, Tufari, Coramnic, Jupalnic, Orsova, Ieselnita, Ogradena, Dubova,

Plavisevita, Tisovita, Svinita, Baia Noua, Bigar, Eibenthal, Toplet, Barza

96


INVENTAR DE COLECTIVITATI

Nrcrt

Denumire colectivitate, entitate

Alte nume si forme ale colectivitatii

Perioada Descriere, caracteristici Referinte, trimiteri, conexiuni cu alte inventare

0 1 2 3 4 5A. ScoliBaza Nautica Nord Caiac-Canoe

Persoana contact Zabet Benjamin

Clubul Sportiv Sud (complex sportiv naţional)

Persoana contact Golici Horia

Gimnaziul de băieţi Gimnaziu mixt din 1934/35

1924/25-1934/35

Din 1929/1930 a avut şi cursuri fără frecvenţă

Universitatea din Craiova Partener 2 (UCV-P2)

Gimnaziul industrial de fete “Ada Kaleh”

Şcoala de ţesătorie (1925-1926);Şcoala de ţesătorie şi gospodărie (1926-1927);Şcoala inferioară de ţesătorie (1927-1928);Şcoala inferioară de meserii (1928-1936);Gimnaziul industrial de fete (1936-1939);Gimnaziul industrial de fete “Dr. C. Angelescu” (1939-1940).

1925-1940

Instituţie înfiinţată în 1925 ca şcoală de ţesătorie, iniţal cu o singură clasă. A funcţionat într-un spaţiu pus la dispoziţie gratuit de Ministerul de Război, suficient ca dimensiuni, dar defectuos împărţit şi şubred, compus din patru clase, trei ateliere, dependinţe, un dormitor ce putea caza 40 de fete şi o bibliotecă. În 1940 patrimoniul şcolii valora 143 293 de lei. Înfiinţarea instituţiei a avut ca scop completarea paletei de meserii pentru tinerele fete din învăţământul profesional mehedinţean, ţinându-se cont că cealaltă şcoală de acest tip, Şcoala de Meserii din Tr. Severin, era profilată îndeosebi pe croitorie şi lenjerie. Din 1926-1927 şcoala s-a numit Şcoală de Ţesătorie şi Gospodărie, cu două clase, în anul următor, Şcoală Inferioară de Ţesătorie, tot cu două clase, iar din 1928-1929 a devenit Şcoală Inferioară de Meserii. În 1936, în urma reorganizării învăţământului profesional din ţară, s-a transformat în Gimnaziu Industrial de Fete, din 1939 titulatura sa completându-sa cu numele doctorului C. Angelescu, fost ministru al Instrucţiunii Publice. În primii doi ani de funcţionare a şcolii, fetele au avut la dispoziţie doar secţia de ţesătorie, unde lucrau inclusiv covoare de

UCV-P2

97


mari dimensiuni, iar din 1927-1928 s-a înfiinţat şi secţia de croitorie. Şcoala a atras fete din toate părţile judeţului şi chiar din alte judeţe. La sfârşitul anului şcolar 1939-1940 instituţia şi-a încetat activitaea, în principal din cauza greutăţilor materiale.

Gimnaziul mixt de stat In 1947/1948 s-a transformat în şcoală elementară

1924-1948

Instituţie înfiinţată în anul şcolar 1924/1925 şi organizată pe baza legislaţiei învăţământului din România. A continuat activitatea Şcolii Civile din Orşova, înfiinţată, la rândul său, în 1896, ca unitate de învăţământ gimnazial în limba maghiară (în perioada 1896-1918) şi în limba română (în perioada 1919-1924). Apariţia Şcolii Civile s-a produs prin transformarea Şcolii Superioare Poporale de Băieţi, care funcţiona din 1874. Din 1922 Şcoala Civilă a fost condusă de profesorul de istorie Daniil Laitin şi i-a avut ca dascăli, între alţii, pe Enache Ţepeneag, fost director, Ilie Feneşan, Ion Superceanu, Gh. Crăciun, Claudia Bălan, Silvia Laitin ş.a. Şcoala a funcţionat ca gimnaziu de băieţi în perioada 1924/1925-1933/1934. Din 1929/1930 a avut şi cursuri fără frecvenţă, iar din 1933/1934 a devenit gimnaziu mixt până în 1947/1948, când s-a transformat în şcoală elementară. În anii 1945/1946-1947/1948, clasele I-III au fost clase de gimnaziu unic. Şcoala a moştenit în 1924 o bună bază materială, completată în perioada interbelică, inclusiv cu un muzeu şcolar creat anterior de Alexandru Mihailik. În vara anului 1922, prin stăruinţele lui D. Laitin şi ale profesorului universitar şi matematicianului Traian Lalescu, deputat în circumscripţia electorală Orşova, a fost achiziţionată,

Dicţionarul enciclopedic al judeţului Mehedinţi, coordonatori: Ileana Roman şi Tudor Răţoi, Craiova, Editura Prier, 2003,

98


reparată şi organizată ca internat clădirea Institutului „Sancta Maria”, desfiinţat, iar la 22 sept. acelaşi an inaugurată în prezenţa ministrului Instrucţiunii Publice, dr. C. Angelescu. În 1944 gimnaziul avea 13 profesori, un medic, un secretar şi 2 îngrijitori. În primii doi ani de funcţionare ca gimnaziu de băieţi (1924-1926), cei mai mulţi elevi au fost originari din localităţile vestice ale Mehedinţiului. Ulterior, proporţia s-a inversat în favoarea elevilor din Orşova şi jud. Caraş-Severin, urmând cei originari din Mehedinţi şi Timiş. Gimnaziul a fost condus de Daniil Laitin până în 1945. I-au urmat Gh. Crăciun (în 1945/1946) şi Theodor Trâpcea (în 1946-1948), acesta din urmă devenit mai târziu profesor la Univ. din Timişoara.

Gradinita CFR Orsova Inainte de 1968


Gradinita de Copii Eselnita ADRESA: Eselnita, strada

Teilor, Nr. 530, Cod Postal: 227195TEL: 0252/537933

Gradinita Nr 1 OrsovaADRESA: Orsova, strada Bd Portile de Fier, Nr. 32, Cod Postal: 225200TEL: 0252/533451

Gradinita Nr 2 OrsovaADRESA: Orsova, strada Bd Portile de Fier, Nr. 32, Cod Postal: 225200TEL: 0252/532341

Gradinita Oras Orsova Inainte de 1968


GRUPUL SCOLAR INDUSTRIAL DE MARINA

Liceul naval Orşova (1975-1990)

Instituţie din Orşova, str. 1 Decembrie 1918, nr. 11A, înfiinţată prin H.C.M. nr.577 din 12 iunie 1975 ca liceu naval. În perioada 1975-1983 a funcţionat la Şcoala generală din Orşova. În perioada 1975-1980 a făcut parte din reţeaua Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, apoi până în 1990 a fost


99


subordonat Ministerului Apărării Naţionale. După 1990 a revenit în reţeaua Ministerului Transporturilor, iar din 1994 se va subordona şi Ministerului Educaţiei şi Învăţământului. Imediat după înfiinţare, s-a derulat investiţia pentru construcţia localului şcolii şi a dependinţelor prevăzute în proiect, beneficiarul acesteia fiind Navrom Giurgiu, iar titular Comandamentul Marinei Civile Bucureşti, urmare a cuprinderii liceului în planul de învăţământ al Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor. Potrivit proiectului, liceul urma să dispună de 24 de săli de învăţământ (clase şi laboratoare), o sală de gimnastică cu anexe, ateliere de producţie, cantină pentru 900 de elevi/3 serii, internat cu 600-800 de locuri de cazare, spălătorie mecanică şi terenuri de sport şi agrement. Investiţia a intrat în execuţie începând cu 1 ian. 1978, valoarea totală a construcţiei fiind estimată la 28,65 milioane de lei. În 1980 şcoala a devenit liceu industrial de marină, iar din 1990 funcţionează ca grup şcolar industrial de marină.ADRESA: B-dul 1 Decembrie 1918 nr. 11 A TEL: 0252 361415

LICEUL TEORETIC “TRAIAN LALESCU “

Liceul “Ştefan Plavăţ” (1954-1990)

Instituţie şcolară înfiinţată la 20 aug. 1954 în localul fostului Gimnaziu Mixt Orşova, desfiinţat în 1948 şi transformat în şcoală elementară. La înfiinţare liceul a funcţionat împreună cu şcoala elementară, având o populaţie şcolară de 330 de elevi şi profil de cultură generală. În anul 1960 a primit numele de „Ştefan Plavăţ”. În 1970 s-a strămutat în actualul local, după reconstruirea integrală a Orşovei pe noul amplasament. În perioada 1977-1990 a funcţionat ca


100


liceu industrial cu învăţământ de zi şi seral. În 1984 avea 28 de clase cu 1073 de elevi. În anul şcolar1990/1991 a devenit liceu real-umanist şi a primit numele de „Traian Lalescu” în amintirea epocii în care ilustrul matematician a fost deputat al circumscripţiei electorale din care făcea parte şi Orşova şi când a contribuit la îmbunătăţirea zestrei materiale a şcolii.

ADRESA: B-dul Portile De Fier nr. 42 TEL: 0252 361536

SC.CU CLS.I-VIII DUBOVA

prezent

SC.CU CLS.I-VIII EIBENTHAL

prezent

SC.CU CLS.I-VIII ESELNITA

prezent

SC.CU CLS.I-VIII ILOVITA

prezent

SC.CU CLS.I-VIII ORSOVA Nr.1

prezentADRESA: Strada PORTILE DE FIER nr. 2 TEL: 0252 361279

SC.CU CLS.I-VIII ORSOVA Nr.2

prezent

SC.CU CLS.I-VIII SVINITAScoala de cooperatie Orsova

interbelic Prez.Judet Severin interbelichttp://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/severin/index.html

Scoala de ucenici Orsova interbelic Prez.Judet Severin interbelichttp://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/severin/index.html

Şcoala primară urbană, Orşova

Şcoala primară urbană de stat a regiunii române Orşova (1919-1945);Şcoala primară de stat nr. 1, Orşova (Şcoala primară mixtă Orşova) – 1945-1948;

1919-2009

Instituţie de învăţământ, înfiinţată iniţial sub denumirea Şcoala Primară Urbană de Stat a Regiunii Române Orşova, în contextul măsurilor iniţiate aici de resortul instrucţiunii de pe lângă Consiliul Dirigent al Transilvaniei, condus de dr. Valeriu Branişte. Din 1938/1939 în titulatura sa, lipsită adesea de determinativul „de Stat”, a figurat, până în 1945, şi numele lui I.St. Paulian. În

Dicţionarul enciclopedic al judeţului Mehedinţi, coordonatori: Ileana Roman şi Tudor Răţoi, Craiova, Editura Prier, 2003, Pe str. Decebal, 4, in 1966

101








Şcoala elementară de şapte ani, Orşova (1948-1956);Şcoala generală de opt ani, Orşova (1956-1986);Şcoala cu clasele I-VIII (1987-2009)

perioada 1945-1948 au fost folosite şi denumirile Şcoala Primară de Stat Nr. 1 Orşova şi Şcoala Primară Mixtă Orşova. A funcţionat în imobilul din str. Regele Decebal nr. 218, care dispunea de nouă săli de clasă, construit de Casa Şcoalelor şi evaluat în 1945 la 43 de milioane de lei. În acelaşi an localul a fost ocupat de un spital militar sovietic, iar şcoala şi-a desfăşurat cursurile în sediul primăriei şi al pompierilor, revenind la bază în 1946. A avut secţii în limbile română şi germană. În 1926-1929 a oraganizat cursuri de adulţi, examene fără frecvenţă în 1925-1944, cursuri de adulţi şi fără frecvenţă în 1943-1947 şi cursuri de alfabetizare începând cu anul şcolar 1945/1946. Pe lângă şcoală au funcţionat, de asemenea, o grădiniţă de preşcolari (Şcoala de Copii Mici Nr. 2), înfiinţată şi întreţinută din 1939 de Societatea Femeilor Ortodoxe Române, biblioteca şcolară (care avea în 1939 un număr de 2508 vol.), muzeul de fizică-chimie şi ştiinţele naturale, cooperativa şcolară, cantina şcolară, atelierul de lucru, farmacia şi grădina. Anual, şcoala a sărbătorit ziua de 1 Decembrie, în 1932 cu suspendarea cursurilor. La 28 mai 1933 a participat la o mare manifestaţie antirevizionistă organizată la Lugoj. În 1948, potrivit legislaţiei adoptate în acel an, a devenit şcoală elementară de 7 ani, apoi şcoală generală de 8 ani şi şcoală cu clasele I-VIII. După strămutarea oraşului pe noul amplasament, dispune de local nou situat în centrul localităţii

Scoala Superioara de Comert Orsova

Şcoală tehnică de administraţie mixtă (1948-1955)

1919-1954

Instituţie şcolară înfiinţată în sept. 1919 la intervenţia lui Valeriu Branişte, şeful resortului instrucţiunii din Consiliul Dirigent, ca

Dicţionarul enciclopedic al judeţului Mehedinţi, coordonatori: Ileana Roman şi Tudor

102


urmare a cererii orşovenilor. Iniţial, instituţia a funcţionat pe lângă Şcoala Civilă de Băieţi cu patru clase secundare din aceiaşi localitate, la rândul ei creată în 1880 din cele trei clase industriale şi comerciale agregate Şcolii Superioare Primare de Băieţi din Orşova. În 1922 s-a trecut la construirea, pentru şcoala de comerţ, a etajului al doilea la localul Şcolii Civile, după care, cu sprijinul metematicianului Traian Lalescu, deputat de Orşova, s-a intrat în posesia localului Institutului „Santa Maria”. Acesta a fost reparat, dotat cu mobilierul necesar în valoare de 209000 lei şi dat în folosinţă ca internat al şcolii. În 1948, prin reforma învăţământului din acel an, şcoala de comerţ a devenit şcoală tehnică de administraţie economică mixtă

Răţoi, Craiova, Editura Prier, 2003, v.inv.personalitati

Şcoala Civila din Orşova 1896-1924

unitate de învăţământ gimnazial în limba maghiară (în perioada 1896-1918) şi în limba română (în perioada 1919-1924).

UCV-P2

Şcoala primară C.F.R., Orşova

Şcoala civilă de băieţi (1880-1919)

1919-1969

Instituţie de învăţământ înfiinţată probabil în anul 1883 sau cu câţiva ani înainte. De-a lungul timpului a purtat şi denumirile de Şcoala Primară Mixtă Orşova-Gară, Şcoala Urbană C.F.R. Orşova sau Şcoala Primară Mixtă C.F.R. din Gara Orşova. În 1948, pe temeiul reformei învăţământului din acest an, a fost transformată în şcoală elementară cu clasele I-IV. Până în 1919/1920, cursurile s-au predat în limba maghiară. După această dată, s-au predat în limba română, şcoala funcţionând cu două posturi. Instituţia a făcut parte din sistemul de şcoli al Căilor Ferate Române asigurând, în principal, instruirea copiilor proveniţi din familiile de ceferişti din

Dicţionarul enciclopedic al judeţului Mehedinţi, coordonatori: Ileana Roman şi Tudor Răţoi, Craiova, Editura Prier, 2003,.

103


Orşova şi împrejurimi. Localul a fost construit în 1907, fiind administrat de Direcţia Generală a C.F.R. După 1919/1920 populaţia şcolară s-a situat, în medie, între 50 şi 100 de elevi anual, cel mai ridicat nivel, 137 de elevi, înregistrându-se în anul şcolar 1938/1939. În 1932 la conducerea şcolii a venit Pompeiu Hossu Longin, care a avut merite importante în dezvoltarea bazei material-didactice a acesteia. El a organizat instituţiile şcolare prevăzute de legislaţie, respectiv: biblioteca, muzeul cu o colecţie mineralogică bogată, casa de economii, grădina de legume şi pomi fructiferi. Din cauza scăderii populaţiei în cartierul gării orşovene, după al doilea război mondial, şcoala a înregistrat un anumit declin, atenuat după intrarea în construcţie a S.H.E.N. Porţiele de Fier. Transformată în şcoală elementară de 8 ani, în anul 1964, a mai funcţionat cu acest statut până la sfârşitul anul şcolar 1968/1969 când, ca urmare a strămutării oraşului Orşova, şi-a încheiat activitatea fiind înglobată în noua şcoală generală ridicată pe noul amplasament al localităţii.

Şcoala de meserii, Orşova

1958-1965

Instituţie şcolară înfiinţată în anul şcolar 1958/1959. A pregătit elevi pe trei profile de bază: lăcătuşi mecanici, tâmplari şi electricieni. A fost în subordinea Ministerului Învăţământului, având o durată de şcolarizare de patru ani, la început, apoi de trei ani. Se studiau materii de specialitate (desen tehnic, protecţia muncii, tehnologia meseriei şi a materialelor, tehnologie specială, electrotehnică, organizarea producţiei, rezistenţă şi organizare maşini, chimie, fizică şi matematică), precum şi de


104


instruire şi cultură generală. În afara procesului instructiv-educativ, şcoala avea şi indicatori de producţie. În 1964, de pildă, volumul producţiei globale s-a ridicat la 162 mii lei, producţia marfă la 121 mii lei, iar diversele întreţineri şi livrări către sectorul socialist la 14 mii lei. Nivelul indicatorilor de producţie era stabilit în funcţie de planul de şcolarizare, capacitatea de lucru a utilajelor, numărul locurilor de muncă, productivitatea muncii şi recomandările Ministerului Învăţământului referitoare la coeficienţii medii de corectare a capacităţii de lucru a elevilor în comparaţie cu cea a muncitorilor. În expresie naturală, la stabilirea sortimentelor înscrise în planul de producţie, se ţinea seama de nevoile pregătirii practice a elevilor, astfel încât produsele realizate să reflecte rezultatul parcurgerii majorităţii operaţiunilor prezente în programele şcolare de instruire practică pe meserii. Practica execuţiei producţiei avea la bază comenzile lansate de ministerul de resort. Când acestea lipseau ori erau insuficiente, şcoala apela la întreprinderile comerciale din oraş pentru preluarea comenzilor, sau la alte instituţii şi întreprinderi comandatare. Folosind asemena procedee, şcoala a realizat în atelierele sale menghini paralele, foarfeci de banc, bine metal, broaşte de uşi, corpuri filiere, bancuri de oţel şi alte subansamble, vitrine laborator, bănci şcolare, birouri şi diverse alte lucrări. Toate aceste operaţiuni au asigurat condiţii bune pentru practica elevilor de la tâmplărie şi lăcătuşerie. Electricienii, în schimb, neavând posibilităţi de

105


practică în şcoală, s-au instruit în producţie la întreprinderile economice din oraş, cu deosebire la Uzina Electrică şi în Şantierul Naval. În 1965, şcoala şi-a încheiat existenţa.

Şcoala de Arte şi Meserii prezent Persoana contact Patasanu Petre

Şcoala tehnică de administraţie economică mixtă

Şcoala medie tehnică de comerţ (1950-1954)

1948-1954

Instituţie şcolară înfiinţată în 1948, datorită eforturilor prof. Th. Trâpcea, prin transformarea fostei şcoli superioare de comerţ din localitate. A fost organizată pe patru ani de studiu şi subordonată Direcţiei Cadre din Ministerului Comerţului Interior, iar pe plan local, secţiei de învăţământ a Comitetului Provizoriu al Sfatului Popular al jud. Severin, respectiv a Sfatului Popular al raionului Almăj-Mehadia. Confruntată cu lipsa cadrelor didactice necesare şi cu greutăţile materiale postbelice, în ultimii doi ani de funcţionare şcoala ajunsese totuşi să dispună de o dotare rezonabilă, ce cuprindea localul, sală de gimnastică, laboratoare de fizică, chimie, ştiinţele naturii şi istorie-geografie, muzeu etnografic, sală de festivităţi, mobilier nou, aparat de radio etc. Şi-a încetat existenţa în 1954 sub titulatura Şcoala Medie Tehnică de Comerţ, pe care o avea din 1950, transformându-se în şcoală medie mixtă (ulterior Liceul „Ştefan Plavăţ”).


Şcoala de Perfecţionare a cadrelor Politiei de Frontiera

prezent

Şcoala Superioara Poporala de Băieţi

1874-1896

A precedat Şcoala Civila din Orşova, in care s-a transformat

Universitatea “Vasile Goldiş” Arad – secţia Orşova

prezent Persoana contact Cernea Florin

Universitatea Bucuresti - Statiunea Geografica Orsova ADRESA: , Gratca,1 TEL: 0252 362413

Initial a fost la Eselnita

prezent

106


B.Fabrici, intreprinderi

Atelierele mecanice Toplet spa

Prop. Schramm Hüttl-Schmidt

Centrul de pilotaj pe Dunare

Inainte de 1940

Comisiunea Internaţională Dunăreană-Orşova

v. navigatia pe Dunare

Cooperativa Mestesugareasca Cerna

Pe str. Republicii, 142 in anul 1966

Fabrica de Caramizi „Orsova SA „


Fabrica de Caramizi din Jupalnic

Proprietar Mitru StanCf. Anuar Socec 1923-1924

Fabrica de cherestea Orsova

http://diernaorsova.blogspot.com

Fabrica de textile “Dunarea”

Cf. CJP

Fabrica de manusi “English”

Cf. CJP

Fabrica de ţesut stofă din lână, „Nonna”,


Fabrica textila „Eselnita“ Proprietar Strauss Adalbert Cf. Anuar Socec 1923-1924

Intercontinentala, fostă S&W Hoffman S.A. Bucureşti;


Internaţionala de Transporturi S.A. Bucureşti;


Intrep.exploatari forestiere (IFET) Orsova

Casa Autonomă a Pădurilor Statului (C.A.P.S.) – 1921-1948;Întreprinderea pentru Exploatarea şi IndustrializareaLemnului (I.P.E.I.L.) – 1949-1959;Întreprinderea forestieră (1960-1968);Sucursala de Prelucrare, Transport tehnologic şi Prelucrare

1968-1990

Unitate economică de stat care a funcţionat cu această denumire în anii 1968-31 dec. 1990, cu sediul în Orşova, b-dul 1 Decembrie 1918, nr. 49. Subordonată Centralei de Exploatarea Lemnului Bucureşti din cadrul Ministerului Industriei Lemnului şi Materialelor de Construcţii. A asigurat exploatarea resurselor lemnoase din bazinul Dunării până la Drencova, bazinul Cernei, versanţii estici şi sudici ai munţilor Semenic şi, în anii 1977-1979, din zonele forestiere Motru, Strehaia şi Vânju Mare. A avut centre la Orşova, Cruşovăţ, Topleţ,


107





primară a Lemnului (S.E.T.T.P.L.) – 1991-1999

Drencova, Băile Herculane, Motru, Strehaia, Vânju Mare şi Eşelniţa-Sviniţa, iar la Tr. Severin o unitate de mecanizarea transporturilor şi a căilor forestiere (U.M.T.C.F.). A produs, în principal, traverse de cale ferată, lemn pentru construcţii, lemn de mină, buşteni de fag pentru combinatele de industrializarea lemnului din Drobeta-Tr. Sevein şi Brăila, lemn pentru celuloză şi pastă destinat combinatului de la Drobeta- Tr. Severin şi altora din ţară, alte sortimente destinate prelucrării industriale finite, combustibil pentru necesarul jud. Ilfov, Dolj, Mehedinţi şi Caraş-Severin. A fost continuatoarea Întreprinderii Forestiere Orşova, care a funcţionat în anii 1960-1968 în subordinea Direcţiei Regionale de Economie Forestieră (D.R.E.F.) Banat având în structura sa şi ocoalele silvice Orşova şi Sviniţa, iar din iunie 1960 şi pădurile Comunităţii de Avere a fostului Regiment confiniar nr. 13 de la Caransebeş, naţionalizate în iunie 1948. În anii 1921-1948, la Orşova a funcţionat un sector al Casei Autonome a Pădurilor Statului (C.A.P.S.). Împreună cu fostele proprietăţi forestiere din zona Orşovei ale Întreprinderilor „Cloşani” din Tr. Severin, pădurile C.A.P.S. au format obiectul activităţii Întreprinderii pentru Exploatarea Lemnului (I.P.E.I.L.) Orşova în perioada 1949-1959, cu unităţi de producţie la Armeniş, Berzeasca, Băile Herculane şi Topleţ. I.P.E.I.L. a fost predecesoarea directă a I.F.E.T., care în 1991 a fost reorganizată în Sucursală de Prelucrare, Transport Tehnologic şi Prelucrare Primară a Lemnului

108


(S.E.T.T.P.P.L.) în cadrul Regiei de Exploatarea Lemnului „Sud” („Sudrel”) Bucureşti. Câţiva ani mai târziu, a trecut în subordinea S.C. „FAGEX” S.A. Caransebeş; Bvd. 1 decembrie 1918, nr. 49, Orşova

Intrep.ind.localaIntrep.panificatie si morarit (se invent. Si morile)Intreprinderea Auto Regionala Timisoara IART

Pe str. Decebal, 43, in 1966

Intreprinderea Comerciala Raionala


Intreprinderea de Gospodarire Oraseneasca IGO

Pe str. Traian, 84, in 1966

Intreprinderea de Transporturi Comerciale ITC


Intreprinderea minieraIntreprinderea Raionala de Industrie Locala IRIL Panificatia


Ţesătoria anglo-română S.A.

Ţesătoria anglo-română S.A. (1930-1936);Ţesătoria Jandera S.A. (1936-1948);S.C. Cazanele S.A. (1991-2009)

1948-1991

Unitate economică înfiinţată în anul 1930. Descinde din Ţesătoria „Anglo-Română” S.A. În 1936 firma a fost cumpărată de un grup de acţionari cehi, fapt care a dus la schimbarea denumirii în „Jandera” S.A., sub acest nume funcţionând până în 1948 când, prin naţionalizare, fabrica a intrat în proprietatea statului sub numele de Ţesătoria „Cazanele” Orşova. La naţionalizare, în componenţa fabricii au intrat şi stabilimentul similar de la Eşelniţa şi Fabrica „Nonna” din Orşova, comasate, însă numai în privinţa personalului tehnic şi muncitoresc. Maşinile şi aproape tot utilajul lor au fost atribuite altor unităţi cu acelaşi profil. La înfiinţare, în 1930, fabrica dispunea de 150 de războaie, 2 maşini de bobinat, un urzitor în lăţime şi o maşină de încheiat. Acţionarii cehi au adăugat 46 de războaie, 2 maşini de urzit conice, o maşină de depănat, o


109


maşină de apretat în sculuri, o maşină de periat sculuri şi o maşină de canetat. După naţionalizare, în baza tehnică a fabricii au mai intrat un transformator de 120 kw şi un motor nou pentru autocamionul „Csepel” propriu, iar structura organizatorică şi-a extins activitatea pe mai multe secţii de producţie şi auxiliare. În 1955 suprafaţa totală a întreprinderii era de 22066 m.p., din care suprafaţa construită 4497 m.p. Capacitatea anuală de producţie era de 2300000 m.p. ţesături de bumbac. Puterea totală instalată a motoarelor era de 173 kw. Ca surse de materii prime, erau utilizate atât cele indigene cât şi cele de import. Forţa de muncă a fost recrutată din Orşova, dar şi din satele din zona învecinată ca: Gura Văii, Bahna, Iloviţa, Izvorul Bârzii, Eşelniţa ş.a. În contextul construirii Sistemului Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier I şi a reclădirii oraşului Orşova pe noul amplasament, a fost reconstruită şi fabrica textilă, devenită Întreprinderea Textilă „Cazanele”, aflată în subordinea Centralei Industriei Bumbacului, Inului şi Cânepei din Ministerul Industriei Uşoare. Această organizare s-a menţinut până la transformarea întreprinderii în societate comercială în anul 1991.

König Maxim-Schenker&Co., S.A. Bucureşti;


M.de Brousse Bucureşti Cf. Anuar Socec 1923-1924

MTFR -Compania pentru transportul fluvial şi maritim.


OCL Comert Mixt Magazin alimentar


Ocolul Silvic Pe str. Traian, 119, in 1966

Portul comercial Sec. Unitate economică în Dicţionarul 110





XVII-2009

partea de est a oraşului, în stânga golfului format de râul Cerna, la vărsarea acestuia în Dunăre. A fost construit în 1967-1974 în contextul mutării oraşului pe noul amplasament. Este un complex tehnic înzestrat cu instalaţii necesare acostării şi adăpostirii navelor fluviale, precum şi încărcării şi descărcării acestora. Dispune de o gară fluvială, debarcader şi de instituţiile portuare adecvate (căpitănie, vamă, poliţie de frontieră etc.) şi are în apropiere şantierul naval, gara C.F.R., şoseaua naţională şi europeană Bucureşti-Timişoara ş.a. utilităţi. Reprezintă continuarea modernizată tehnologic a vechii schele şi a vechiului port Orşova existente aici încă din epoca romană. Schela este atestată din sec. 17-18 şi de harta din 1816, în care întreg cheul a fost încorporat oraşului şi întabulat în cartea funduară. Malul fluviului a fost folosit înainte de 1800 şi de Patenta imperială din 1807. În baza prevederilor Patentei, pusă în aplicare la 26 iunie 1850, oraşul s-a considerat proprietarul cheului dincolo de orice pretenţii străine. Pe această bază porţiuni din acesta au fost arendate unor societăţi de navigaţie pe Dunăre (de pildă D.D.S.G. care, în 1830, a trecut în aval de Porţile de Fier cu vaporul „Argo” condus de doi piloţi din Orşova). Din 1879 au fost începute lucrări de amenajare a cheului, situat între piaţa „Schela” şi pârâul Moşna, pe o lăţime de 7-9 grade, rspectiv 2 iugăre cadastrale şi 581 stânjeni pătraţi. Malul aranjat şi asanat a fost transformat apoi în loc de promenadă, devenind partea cea mai încântătoare a oraşului şi concentrând întreaga

enciclopedic al judeţului Mehedinţi, coordonatori: Ileana Roman şi Tudor Răţoi, Craiova, Editura Prier, 2003

111


activitate comercială, socială şi administrativă a acestuia. Pentru deservirea intereselor locale, la 18 sept. 1889 a fost arendat un loc destinat acostării vasului „Colibri”. La 23 febr. 1889 a fost întocmit Regulamentul comunal pentru încărcarea, descărcarea şi taxarea materialelor şi mărfurilor pe terenul din port. La 16 sept. 1887 a fost înfiinţat portul liber Orşova într-un perimetru strict delimitat. La 23 febr. 1889 a fost alcătuit statutul acestuia, iar la 31 dec. 1890 a fost aprobat. Rămas în proprietatea oraşului şi după 1918, în perioada interbelică portul s-a extins cu schele pentru încărcări-descărcări de mărfuri la Liubotina, Ogradena, Plavişeviţa, Mraconia, Eşelniţa, Tişoviţa şi Sviniţa, în timp ce punctul Coroana a devenit în 1941-1945 punct de tranzit pentru necesarul de minereu al Uzinelor „Reşiţa”. În perioada 1949-1965 în port şi schelele sale s-a desfăşurat o slabă activitate. După reluarea relaţiilor cu Iugoslavia în 1964, în localităţile Sviniţa şi Dubova au avut loc activităţi fluviale reduse, moderate la Tişovţa şi intense la Orşova, iar la Eşelniţa, Ogradena, Dubova, Plavişeviţa, Eibenthal şi Sviniţa s-au practicat transporturi locale cu barca. Au avut sediul în portul Orşova: Administraţia Fluvială a Porţilor de Fier şi Cataractelor (1898-1975) şi un atelier al acesteia, înfiinţat la începutul sec. 20, agenţii şi inspectorate de navigaţie româneşti şi străine, căpitănia şi vama portului, fostul restaurant „Regele Ungariei” (apoi „Imperial”), firma Iosif Salma, Direcţia Regională a Navigaţiei Civile (D.R.N.C.) – Navrom (mutată în 1954 în portul Tr. Severin) şi Comisia

112


Muncii portului (1931-1949). În primul şi al doilea război mondial, în port şi aria lui de jurisdicţie au avut loc evenimente militare circumscrise desfăşurării operaţiunilor de război.

Portul de calatoriRafinaria de petrol Orsova -Tileagd


Santierul de reparatii de nave

Atelierele Navale Orşova

v.Santierul naval


Santierul Naval Orsova Şantierul Naval Orşova;

S.C. Şantierul Naval Orşova S.A.

Întreprindere înfiinţată ca atelier de reparaţii navale în portul Orşova după terminarea lucrărilor de regularizare a şenalului navigabil al Dunării la Porţile de Fier şi darea în folosinţă a canalului Sip, în 1898. Iniţiatorul şantierului a fost Administraţia Porţilor de Fier şi Cataractelor cu sediul la Orşova şi Tekja. Atelierul ocupa o suprafaţă de 500 m.p. şi dispunea de o mică magazie din lemn, luată de la Societatea M.F.T.R. Se ocupa cu întreţinerea materialului flotant: instalaţii de lucru, ambarcaţiuni, şalupe. Pentru construcţiile de mijloace de transport pe apă şi de balisaj, atelierul era impropriu şi insuficient şi aşa a rămas şi după punerea în aplicare a Acordului din 1933. Mult timp activitatea s-a desfăşurat cu mari dificultăţi, sub cerul liber chiar şi iarna. Dezvoltarea navigaţiei civile şi militare pe Dunăre în anii 1940-1944 a determinat nevoia de ameliorare a atelierului, dacă nu construirea unuia nou. Comitetul Special al Porţilor de Fier şi Cataractelor, pe baza proiectului prezentat de Serviciul Comun de Navigaţie Cataracte-Porţile de Fier, a aprobat construirea noului şantier naval şi a acordat, prin Rezoluţia R.IX.14-1941, un prim credit de 100 000 de mărci germane pentru începerea lucrărilor. Prin


113








Rezoluţia R.S-1942 a acordat o nouă sumă, de 250000 de mărci germane, ceea ce a asigurat desfăşurarea normală a lucrărilor proiectate. Documentaţia tehnică prevăzuse următoarele construcţii: magazie pentru materiale în locul celei vechi de la Vodiţa; atelier de reparaţii pentru materialul flotant, construcţie din lemn; centrală electrică cu o putere instalată de 36 C.P.; atelier mecanic construit din zid; plan înclinat pentru transportul materialului flotant la reparat; atelier de tâmplărie construit din zid; două remize pentru lemnul necesar construcţiilor; sală de duşuri şi cantină; biroul şi locuinţa şefului de şantier; o mică estacadă pentru aprovizionarea şalupelor; excavaţii şi terasamente de 18000 m.c. Terenul necesar lucrărilor, în suprafaţă de 8 600 m.p., a fost concesionat de la comuna Orşova pentru 50 de ani, cu începere de la 1 oct. 1941 şi, potrivit proiectului, era situat la o cotă superioară cotei de inundaţie. Reparaţiile şi chiar construcţiile navale se executau în condiţii rezonabile şi la preţuri cu 100% mai mici decât în trecut. Se lucra cu maşini-utilaje aduse din Germania şi cu fier şi material lemnos din România, forţa de muncă fiind asigurată prin mobilizarea pe loc a muncitorilor. Evenimentele de război din sectorul dunărean apropiat Orşovei, petrecute începând cu 1943, au întârziat finalizarea amenajării şantierului, iar în apr.-oct. 1944 au întrerupt-o. Parte din lucrări au fost reluate în anii 1945-1950, dar proiectul iniţial al şantierului n-a mai putut fi respectat. Naţionalizat de statul român în 1948, şantierul a devenit, între 1 nov. 1949 şi

114


oct. 1950, secţie a Fabricii „Metalul” din Tr. Severin şi Şantierului 2 „Dinamica”. De la 1 nov. 1950, vechiul atelier naval din Orşova şi cel construit în anii 1941-1944 au devenit unitate de sine stătătoare sub denumirea de Atelierele Navale Orşova (A.N.O.), până în 1969, fireşte, întreprindere de stat. În anii 1967 – 1969, a fost construit Şantierul Naval Orşova pe actualul amplasament, iar A.N.O. a fost evacuat în acest spaţiu industrial din cauza inundaţiei produsă de lacul de acumulare de la Porţile de Fier. Complet reconstruit şi reutilat, sub denumirea de Întreprinderea de Nave Fluviale Orşova purtată în perioada 1969-1991, şantierul a continuat să execute reparaţii şi construcţii de nave mici, dar şi elevatoare mari necesare încărcării produselor cerealiere în nave. În 1979, a produs 3% din producţia industrială a judeţului, folosind 1271 de salariaţi. În 1991, a fost organizat ca societate comercială pe acţiuni sub numele de S.C. Şantierul Naval Orşova S.A.

Societatea cooperativa ”Patria”(otet)


Trustul Minier Banatul Punct de expeditie


Uniunea Raionala a Cooperativelor de Consum URCC


Uzina electricaSC Mecanica SA Orsova Si dupa

1990Secţia Drumuri Naţionale Orşova

Si dupa 1990

S.C. Meridian CC S.R.L. dupa 1990

S.C. Manea S.R.L. dupa 1990

S.C. Exploatare Portuara Drobeta S.A.

dupa 1990

S.C. Căpitănia Portului S.A.

Si dupa 1990

Compania Naţională Administraţia Porturilor Fluviale Giurgiu

Si dupa 1990

115


Supermarket S.C. SPAAR SRL

dupa 1990

S.C. TAKATA PETRI SRL ARAD – punct de lucru Orşova

dupa 1990

S.C. NEW AVENTS SRL ARAD – punct de lucru Orşova

dupa 1990

Ocolul Silvic Si dupa 1990

Serviciul Hidraulic P.C.A., Orşova

Serviciul Regional Fluvial (S.R.F.), Orşova (1951-1952)

1919-1952

Instituţie înfiinţată în 1919 ca structură a Serviciului Hidraulic din Direcţia Porturilor şi Căilor de Comunicaţie pe Apă (P.C.A.), pendinte de Ministerul Lucrărilor Publice. A avut ca obiect întreţinerea şi exploatarea porturilor şi şenalului navigabil al Dunării în sectorul bănăţean al acesteia. În perioada 1919-1927 a avut în jurisdicţie porţiunea Baziaş-Tr. Severin a fluviului, apoi raza sa de activitate s-a extins şi asupra sectorului Gruia-Bechet. Cu această arie de competenţă a funcţionat până în 1951, având sediul la Orşova. În 1951 şi-a schimbat denumirea în Serviciul Regional Fluvial (S.R.F.) Orşova, continuând să se ocupe cu întreţinerea şenalului navigabil al Dunării, cu manipularea mărfurilor şi dezvoltarea tehnicii în porturi, cu întreţinerea şi exploatarea bunurilor şi utilajelor din dotarea acestora. În 1952 obiectul său de activitate a trecut asupra Direcţiei Regionale de Navigaţie Civilă Orşova. Până la desfiinţare, serviciul s-a implicat în dezvoltarea porturilor dunărene dintre Baziaş şi Bechet, a participat la reglementarea raporturilor de muncă din aceste puncte, a întreţinut relaţii de cooperare cu diverse firme particulare româneşti şi străine angrenate în transporturile pe fluviu, a cunoscut şi suportat efectele celui de-al doilea război mondial asupra navigaţiei în


116


sectorul menţionat şi, în general, s-a aliniat procesului de evoluţie a ţării pe drumul dezvoltării capitaliste din perioada interbelică

Serviciul Remorcajului Comun (N.F.R.) – Sector Cataracte, Orşova

1942-1944


C. Spitale

DispensareFarmacia nr.34 Pe str. Republicii,

122, in anul 1966Lazaret Inainte

de 1700 si pana la primul razboi mondial

Unitate spitaliceasca de tip sanatoriu, izolata, pentru carantina in perioada molimelorEra amplasata intre Orsova si Jupalnic, pe o poiana la poalele dealului.

Policlinica Pe str.Imparatul Traian, 115, la 1966

PolicliniciSpitale Se trec nume de

doctoriSPITALUL ORASENESC ORSOVA

1943-2009

Instituţie sanitară organizată sub titulatura de spital orăşenesc de la 1 oct. 1970. S-a înfiinţat în 1943 ca spital mixt cu 20 de paturi şi un medic chirurg. După 1945 i s-au adăugat încăperi în care au funcţionat: o secţie de boli contagioase cu 15 paturi, o casă de naşteri cu 5 paturi mari şi 3 mici şi un dispensar de pediatrie cu 4 paturi. În 1949 a fost înfiinţat laboratorul de igienă al portului. În 1954 s-au înfiinţat centrul sanitar antiepidemic şi inspecţia sanitară de stat. În anii următori au început să funcţioneze şi alte structuri între care dispensarele de întreprinderi la unităţile economice importante din oraş. În perioada martie 1968-1 oct. 1970 a funcţionat sub titulatura de spital unificat, dispunând de 235 paturi pentru bolnavi şi


117


10 pentru însoţitori, pe amplasamentul din vechiul oraş. Aici dispunea de o clădire, 1295 m.p. parc, 1600 m.p. curţi, 6 autosanitare, un camion, centrală telefonică ş.a. Avea 8 secţii medicale: interne (50 paturi), chirurgie (40 paturi), obstetrică-ginecologie (40 paturi), pediatrie (30 paturi), contagioase (20 paturi), dermato-venerice (15 paturi) O.R.L. (5 paturi), T.B.C. (15 paturi), anestezie-reanimare, radiologie, laborator de analize, salvare etc. Total personal: 112, din care 43 auxiliar, administrativ şi de îngrijire. Îi erau arondate: policlinica orăşenească cu cabinetele sale, circumscripţiile sanitare urbane I şi II, dispensarul şcolar, dispensarele de întreprinderi, creşele şi grădiniţele, serviciul sanitar al portului şi circumscripţiile comunale Baia Nouă, Eşelniţa, Iloviţa, Plavişeviţa şi Sviniţa. În 1979 avea 235 de salariaţi din care 39 de medici în spital şi oraş, 43 în mediul rural, 98 surori medicale etc. În 1981 funcţiona cu 233 da paturi în spital şi 18 în mediul rural, 38 de medici în spital, 6 medici în mediul rural, 109 surori medicale etc. În 1985-1986 în spital funcţionau secţiile: interne, obstetrică-ginecologie, chirurgie, pediatrie, nou născuţi la care se adăugau serviciul de anestezie şi terapie intensivă şi laboratoarele de analize medicale şi radiologie. Îi erau arondate policlinica, dispensarele medicale urbane nr. 1 şi 2, cele de întreprindere şi cele din com. Cireşu, Dubova, Eşelniţa, Iloviţa, Podeni şi Sviniţa. În anii 1988-1989 spitalul şi-a menţinut numărul de paturi şi funcţiona cu 85 de salariaţi. Era cotat ca unitate sanitară de gradul V. De la

118


1 oct. 2002 a trecut în administrarea Consiliului orăşenesc.ADRESA: Str.Portile de Fier 12, Orsova, 225200, judetul MehedintiTel.: + 40 (252)

Spitalul unificat Pe str.Imparatul Traian, 125, la 1966

D. Asociatii

Asoc. Crescatorilor de viermi de mataseAsociatia “Astra” http://

romaniainterbelica.memoria.ro/judete/severin/index.htmlhttp://www.muzeulbanatului.ro/istorie/publicatii/analele_banatului_2007/D.%20Tomoni.pdf

Asoc. Sportiva de Caiac KanoeAsociatia Sportiva „Dunarea” Orsova

fotbal

Asociatia vanatorilor http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/severin/index.html

Asociatia Voluntara pentru Sprijinirea Apararii Patriei AVSAP

Pe str.Imparatul Traian, 129, la 1966

Club Fotbal DiernaSoc. Coop. “Eselniteana” Cf. Anuar Socec

1923-1924UCECOM, dealungul timpuluiReuniunea femeilor ortodoxe române


Clubul Copiilor OrşovaReuniunea civilă de tir http://

romaniainterbelica.memoria.ro/judete/severin/index.html

Clubul sportiv « Alionul »

http://romaniainterbelica.memoria.ro/

119












http://www.muzeulbanatului.ro/istorie/publicatii/analele_banatului_2007/D.%20Tomoni.pdf







judete/severin/index.html

Casinoul român http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/severin/index.html

Reuniunea comercianţilor patroni


Reuniunea tinerilor comercianţi


Misiunea romano-catolică


Forumul Democrat German

Persoana contact Dumitrescu Barbara

Asociatia “Femina” Persoana contact Vladut Aurel

Forumul Ceh din Banat Persoana contact Poppisil Iana

Fundaţia Culturală Dunărea Donau

Persoana contact Constantin Juan Petroi

E. Institutii publice

-"Gazeta Orsovei “ (1926-1939)


„Gazeta de Orşova” acum Redactor sef Butnariu Mihai

-“Granicerul Banatului" (1922-1926)


Administratia Asigurarilor de Stat ADAS

Pe str. Republicii, 109, in anul 1966

Administratia Fluviala a Portilor de Fier -Reprezentantul guvernului RPR

Pe str.Imparatul Traian, 117, la 1966

Casa Asigurărilor Sociale

http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/severin/

120
























index.htmlBiroul Colectiv de asistenta Juridica

Pe str. Decebal, 7, in anul 1966

Casă de rugăciune baptistă


Sinagogă Orsova http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/severin/index.html

Biserica Bigar v.inv.personalitatiBiserica Catolica Orsova v.inv.personalitatiBiserica Eibenthal v.inv.personalitatiBiserica Evanghelica Orsova

v.inv.personalitati

Biserica Mraconia v.manastirea mraconia

v.inv.personalitati

Biserica ortodoxa “Sf. Nicolae cel Sarac” Orsova

v.inv.personalitatihttp://www.mehedinti.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=1009&lacas=true

Biserica ortodoxa Baia Noua

v.inv.personalitati

Biserica ortodoxa Dubova v.inv.personalitatiBiserica ortodoxa Ieselnita

v.inv.personalitati

Biserica ortodoxa Ilovita v.inv.personalitatiBiserica ortodoxa Jupalnic

v.inv.personalitati

Biserica ortodoxa Ogradena

v.inv.personalitati

Biserica ortodoxa Plavisevita?

v.inv.personalitati

Biserica ortodoxa Svinita v.inv.personalitatiBiserica ortodoxa Tisovita v.inv.personalitatiBiserica ortodoxa Toplet v.inv.personalitatiBiserica ortodoxa Tufari v.inv.personalitatiBiserica ortodoxa Varciorova

v.inv.personalitati

Casa de cultura raionala Pe str. Republicii, 99 in anul 1966

Casa de Economii si Consemnatiuni filiala raionala CEC


Cenaclul Literal „Eftimie Murgu” OrsovaCentrul de radioficare Pe str. Republicii,

110 in anul 1966Cinematograf Dunarea Pe str. Republicii, 90

in anul 1966Comitetul Local Sindical Transporturi si Comunicatii


121

http://www.mehedinti.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=1009&lacas=true











Comitetul Raional al Femeilor


Complexul Sportiv Naţional OrşovaCond.Administrativa a Cercului OrsovaCond. Administrativa a Districtului OrsovaCond. Administrativa a Plasii OrsovaConsiliul Sindical Raional Pe str. Republicii, 86

in anul 1966Crucea Rosie comitetul raional


Directia de drumuri si poduri (se face si inventarul drumurilor, podurilor, tunelurilor, lucrarilor de arta)EdituriGara CFR (se face si inventarul cailor ferate, podurilor, tunelurilor, lucrarilor de arta)Căpitănia portuluiServiciu hidraulicOficiu vamalGraniceriHotelul Cerna Pe str. Republicii,

110, in anul 1966Hotelul Regele Ungariei Propietate a lui

Samuel Pataki şi, la început, a lui Franz Ozanics

Hotelul Imparatul Austriei aparţinând într-o perioadă lui Raimund Doleschal

Hotel MeridianHotel DiernaHostel ManeaStatiunea geografica-cazareInspectorat culturaJandarmerieJudecatorie mixtaLibraria noastra Pe str. Republicii,

117, in anul 1966Loto Pronosport Pe str. Republicii,

111, in anul 1966Manastirea Mraconia 1523

prima ridicare1947 a doua ridicare1993 incepe actuala constructie

http://www.crestinortodox.ro/biserici-si-manastiri-din-romania/67832-manastirea-mraconia

Manastirea Sf.Ana 1936-2009 Aşezământ religios a cărui Dicţionarul

122





biserică a fost construită în 1936-1939, prin grija celebrului om de presă Pamfil Şeicaru, în memoria celor căzuţi în luptele din zona Orşovei în timpului primului război mondial şi ca mulţumire adusă lui Dumnezeu de ctitor pentru că-l ocrotise şi-i salvase viaţa în cursul acestor lupte. Biserica a fost construită după proiectul arhitectului bucureştean Ştefan Petemeli, execuţia lucrărilor fiind condusă de inginerul Gheorghe Betelevici din Cernăuţi şi supravegheată de Grigore Sârbu, ulterior devenit primar la oraşului Orşova. Sub aspect arhitectonic, biserica este construită în stilul vechilor aşezăminte monahale româneşti. Dispunând de o fundaţie din beton şi piatră şi pardoseală din cărămidă arsă, biserica, făcută din lemn, reprezintă centrul unui ansamblu monastic în formă de „U”, cu laturile străjuite de chilii. Biserica este înconjurată de o prispă din lemn cu acoperiş de tablă. După terminarea lucrărilor, mănăstirea ar fi trebuit târnosită cu hramul Sfintei Ana şi introdusă în circuitul monahal ca aşezământ de maici, însă, din cauza orgoliului viitorului mitropolit al Banatului, Vasile Lăzărescu, acest eveniment nu s-a produs. Venirea războiului şi instaurarea regimului comunist au periclitat grav împlinirea destinaţiei dată de ctitor aşezământului. Prin 1980 a fost transformată în punct de agrement turistic, în altarul bisericii fiind instalat un bar. După 1990, în prezenţa P.S. Episcop Damaschin Severineanul, vicar al Mitropoliei Olteniei, a avut loc sfinţirea mănăstirii, căreia i s-a atribuit hramul ales de ctitor, de Sfânta Ana. Astăzi mănăstirea

enciclopedic al judeţului Mehedinţi, coordonatori: Ileana Roman şi Tudor Răţoi, Craiova, Editura Prier, 2003

123


este un aşezământ de maici, care-i prăznuiesc hramul în fiecare an de 25 iulie, ziua Adormirii Sfintei Ana. Prin aşezarea sa cu totul singulară, oferind o perspectivă extraordinară asupra golfului Orşovei cu vedere până spre Hidrocentrala Porţile de Fier I, Mănăstirea „Sfânta Ana” constituie unul dintre punctele cele mai căutate de vizitatori în zonă, atât pentru valoarea spirituală a aşezământului, cât şi pentru valoarea lui turistică.

Manastirea Vodita 1370 - 1372

în anul 1374, voievodul Vladislav, menţionat şi ca ban de Severin, dăruieşte mănăstirii Vodiţa, ctitorie a sa, printre altele, şi satul Jidoştiţa, satul lui Costea de pe Topolniţa, Terovăţul şi Seliştea Bahnei

în anul 1374, voievodul Vladislav, menţionat şi ca ban de Severin, dăruieşte mănăstirii Vodiţa, ctitorie a sa, printre altele, şi satul Jidoştiţa, satul lui Costea de pe Topolniţa, Terovăţul şi Seliştea Bahneihttp://www.crestinortodox.ro/biserici-si-manastiri-din-romania/67891-manastirea-vodita

Militia raionala Pe str.Imparatul Traian, 90, la 1966

Moscheie Ada KalehMuzeu la Liceu (primarie etc)Notariatul de Stat Pe str. Decebal, 7, in

anul 1966Oficiul protopopesc ortodox roman


PolitiePosta, telegraf, telefon:-2 oficii P.T.T-Oficiu telefonicPrefecturaPrimarie Administraţia Finanţelor Publice Orşova Serviciul Public de Asistenta SocialaServiciul Public de Stare Civila şi Evidenta PopulaţieiBiblioteca municipalaS.C. Floricola S.A. (serviciile publice de: alimentare cu apa şi canalizare, salubrizare, spatii verzi)

124

http://www.crestinortodox.ro/biserici-si-manastiri-din-romania/67891-manastirea-vodita




şi S.C. CEZ SERVICII S.ACasa de culturaPolitia de frontieraCOMISIA MUNCII DIN PORTUL ORŞOVA

1931-1949

Instituţie socială înfiinţată în 1931, având ca arie de competenţă portul Orşova şi localităţile dunărene apropiate. Şi-a încetat activitatea în 1949


Perceptia OrsovaProcuratura raionala Pe str. Republicii,

116 in anul 1966Protopopiat Orsova Se trec numele

protopopilorRadio GalaxySectia Raionala a Recrutarii si Repartizarii Fortelor de Munca


Sfatul Popular al Orasului (Primaria)


Sfatul Popular Raional Pe str. Republicii, 109 in anul 1966

TipografiiTribunalul raional Pe str. Decebal, 5, in

anul 1966TV

F. Altele

“Agricola” Bucureşti (asigurari)“Generală “ Bucureşti (asigurari)Banca Agricola Filiala Raionala


Banca cooperativă a Plăşii OrsovaBanca de Comerţ şi Industrie-Banca de investitii Punctul de imputernicit


Banca de Stat a RPR Pe str. Republicii, 113, in anul 1966

Banca GeneralăBanca Nouă Orşova-Prima casă de păstrare http://

romaniainterbelica.memoria.ro/judete/severin/index.html

Banca Timişoreană http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/severin/index.html

Banca de credit http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/severin/index.html

BCR ORSOVABRD-GROUPE SOCIETE GENERALE S.A.

125











ORSOVAC.E.C. ORSOVARAIFFEISEN BANK AG ORSOVA

Vom prezenta in cele ce urmeaza si doua modele de “fise” de colectivitati, una apartinand Corneliei

Vlasin, alta din literatura straina, amandoua avand ca referinta Norma ISAAR

(http://www.ica.org/en/node/30230 ), respectiv pentru:

- Sfatul Popular al Raionului Bistrita;

- National Recovery Administration din USA

126

http://www.ica.org/en/node/30230


127


128


129


130


131


3.2. Raport privind categoria de informatii semnificative: locuri

Conform schematizarii CIMEC, locurile pot fi administrative, geografice, toponime etc. Urmand

aceasta schematizare se propune un inventar neexhaustiv al acestora, in cele ce urmeaza. Am considerat

locuri administrative toate ‘unitatile’ administrative sub care se regaseste zona si localitatile din aceasta

zona - tot ca unitati administrative. De asemenea, desi nu se administrau dupa principiul apartenentei la

strazi, unele parti de localitati, am considerat prin extensie fortata ca si strazile ar fi fost unitati /entitati

administrative, pentru a le putea evidentia. Aceasta, pentru ca o serie de alte entitati nu pot fi caracterizate

complet daca nu sunt precizate si pozitia lor pe teren (pe strazi).

Apoi s-au trecut denumirile geografice ale zonei, unele dintre acestea avand corespondenta fireasca si cu

entitatile administrative, iar in final au fost inventariate cele mai cunoscute toponime si hidronime dintr-o

zona mai restransa, aceasta urmand sa fie extinsa pe parcursul etapelor de executie a proiectului. Fireste

ca in ceea ce proveste locurile se putea utiliza si o altfel de organizare plecand, de exemplu, de la

(v.pagini internet Orsova):

Regionime: Banat, Banat de Timisoara, Vilayetul de Timisoara, Oltenia, Mehedinti

Oronime. Adica numele geografice date diferitelor forme de relief fie că sunt toponime

majore de circulaţie generală (M. Mehedinţi, M. Almăj), fie sunt toponime minore de circulaţie

locală. Ele descriu poziţia, aspectul sau altă particularitate locală. În ceea ce priveşte oronimele cu

originea în antroponime, acestea sunt puţine în zona Orşovei: dealul Alion, care ar fi putut

rezulta prin contopire, Dealul Moşului derivat din nume popular de creaţie românească din

fondul vechi. Unele oronime pot să preia nume de persoane de la popoare străine, cum s-ar

explica oronimul Dealul Meja provenit din limba sârbă.

132


Din lista apelativelor autohtone, din fondul traco-geto-dac al limbii române fac parte numele unor

vârfuri ca Cioaca Mică şi Cioaca Mare, în care cuvântul cioacă are sens de deal, movilă sau

vârf de munte.

Zootoponime şi fitotoponime. Locul numit Groapa Lupului are un nume care provine

din cuvinte care se referă direct la animale, denumire caracteristică pentru teritoriul daco-roman.

La fel s-ar putea interpreta şi oronimul Dealul Bărzuica care are la bază un apelativ traco-geto-

dac (barza), putând să sugereze altitudinea mai mare faţă de dealurile din jur. Dealul Culmea

Poienilor se referă la asociaţii de plante care formează suprafeţe întinse de păşune răspândite la

o altitudine de 300 metri .

Hidronimele. Numele fluviului Dunărea se presupune că este moştenit de la populaţia

autohtonă daco-moesică (E. Petrovici 1970). Numele derivă din tracicul Donare sau Donaris.

Termenul de Porţile de Fier sau Gherdapuri, Cazane, Graben se identifică cu noţiunea de

barieră de stânci peste care Dunărea este nevoită să treacă. Apelativul gherdap are înţelesul în

terminologia geografică românească de cataractă, vârtej mare în cursul unei ape. Termenul de

gherdap este de origine turcă « guirdap » şi înseamnă cascadă, vârtej de apă şi se întâlneşte sub

o formă derivată în limba sârbă de djerdap, menţionat pe hărţi.

Denumirea de clisură devenită toponim a fost utilizată în trecut, presupunându-se a fi de origine

greacă, deoarece « clis-clides » înseamnă cheie, vale îngustă, unele dictionare considerandu-l a fi de

origine ucrainiana, desi locul unde se foloseste este foarte departe de zona unde exista ucrainieni in

Romania. Astăzi termenul de clisură înglobează tot teritoriul de la Moldova Nouă şi până la

Orşova. Valea Slătinicului, Graţca îşi datoresc numele prezenţei unei populaţii slave mai recente.

Cerna (Tsierna, Dierna, Tierna ) derivă din hidronimia antică .

Oiconimele (cuvinte care denumesc o asezare omeneasca). Izvoarele istorice şi cartografice

menţionează existenţa în această zonă a oiconimului Dierna, Tierna sau Tsierna, de origine dacă,

a cărei vatră se află acum sub apele lacului de acumulare. Ea esta menţionată în Tabula

Peutingeriana sub numele Statio Tsierniensis, adică Staţia Diernei.

Orşova istorică, localitatea Vrscia, Vrşova este amintită de Gesta Hungarorum, care a cules numele

din tradiţia păstrată de românii autohtoni din principatul lui Glad. În anul 1744, Marsigli,

publicând la Haga o descriere a Dunării în zona Porţilor de Fier notează pe hartă numirile:

Cserna A, Orşova Antig.- Rom. Fortif. după 1688, fiind un document cartografic important.

133


INVENTAR DE LOCURI

Nt.crt

Denumirea locului Alte denumiri Descriere, caracterizare, specific

Perioada Link-uri

A.ADMINISTRATIVETracia http://ro.wikipedia.org/wiki/Tracia Dacia http://ro.wikipedia.org/wiki/Dacia Dacia malvensis http://ro.wikipedia.org/wiki/Oltenia Dacia apulensis http://ro.wikipedia.org/wiki/

Ulpia_Traiana_Sarmizegetusa Moesia superior http://ro.wikipedia.org/wiki/Moesia Imperiul Roman http://ro.wikipedia.org/wiki/

Imperiul_Roman Imperiul Roman de Rasarit

http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Roman_de_R%C4%83s%C4%83rit

Imperiul Bizantin http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Imperiul_Bizantin

Gotia http://ro.wikipedia.org/wiki/Go%C5%A3i Tara avarilor http://ro.wikipedia.org/wiki/Avari Patinakia http://ro.wikipedia.org/wiki/Pecenegi Cumania http://ro.wikipedia.org/wiki/Cumani

Dierna Tierna,Tsierna, http://ro.wikipedia.org/wiki/Or%C5%9Fovahttp://diernaorsova.blogspot.com/

Transdierna http://diernaorsova.blogspot.com/

Tara lui Glad Voievodat http://ro.wikipedia.org/wiki/Cucerirea_Transilvaniei_de_c%C4%83tre_maghiari http://ro.wikipedia.org/wiki/Glad

Tara lui Ahtum Voievodat In jurul anului 1000

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cucerirea_Transilvaniei_de_c%C4%83tre_maghiari http://ro.wikipedia.org/wiki/Ahtum

Banat http://ro.wikipedia.org/wiki/Banat http://www.banaterra.eu/romana/biblioteca_banat/articole/fortiu1.htm

Vilaiet de Timisoara, Sandgeac Orsova

http://www.banaterra.eu/romana/files/vilayetul_de_timisoara.pdf http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Timi%C5%9Foarei#Timi.C5.9Foara_otoman.C4.83.2C_vilaietul_.281552-1716.29 http://www.timisoara.uvt.ro/vilaetul_de_timisoara.htm http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ISTORIE/Patriciu%20Dragalina%20Banatul%20IV%20de%20Ciobanu.htm

Orsova Orsua,Orscia , Ursia, Vrscia, Vrşova, Râsava


Banat de Severin 1233+1526

http://ro.wikipedia.org/wiki/Banatul_de_Severin

134





http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ISTORIE/Patriciu%20Dragalina%20Banatul%20IV%20de%20Ciobanu.htm



http://www.timisoara.uvt.ro/vilaetul_de_timisoara.htm

http://www.timisoara.uvt.ro/vilaetul_de_timisoara.htm

http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Timi%C5%9Foarei#Timi.C5.9Foara_otoman.C4.83.2C_vilaietul_.281552-1716.29



http://www.banaterra.eu/romana/files/vilayetul_de_timisoara.pdf

http://www.banaterra.eu/romana/files/vilayetul_de_timisoara.pdf

http://www.banaterra.eu/romana/biblioteca_banat/articole/fortiu1.htm

http://www.banaterra.eu/romana/biblioteca_banat/articole/fortiu1.htm


http://ro.wikipedia.org/wiki/Ahtum

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cucerirea_Transilvaniei_de_c%C4%83tre_maghiari



http://ro.wikipedia.org/wiki/Glad








http://ro.wikipedia.org/wiki/Cumani

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pecenegi

http://ro.wikipedia.org/wiki/Avari

http://ro.wikipedia.org/wiki/Go%C5%A3i

http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Imperiul_Bizantin

http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Imperiul_Bizantin




http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Roman

http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Roman

http://ro.wikipedia.org/wiki/Moesia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ulpia_Traiana_Sarmizegetusa

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ulpia_Traiana_Sarmizegetusa



http://ro.wikipedia.org/wiki/Tracia


Judetul Caras In mai multe perioade

http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/caras/index.html http://www.muzeulbanatului.ro/istorie/publicatii/bhab/Organizarea_spatiului_geografic_in_Banat/Organizarea_spatiului_geografic_in_Banat.pdf

Almaj http://ro.wikipedia.org/wiki/Banatul_Timi%C5%9Foarei http://www.muzeulbanatului.ro/istorie/publicatii/bhab/Organizarea_spatiului_geografic_in_Banat/Organizarea_spatiului_geografic_in_Banat.pdf

Districtul Orsova http://ro.wikipedia.org/wiki/Banatul_Timi%C5%9Foarei http://www.muzeulbanatului.ro/istorie/publicatii/bhab/Organizarea_spatiului_geografic_in_Banat/Organizarea_spatiului_geografic_in_Banat.pdf

Cercul Orsova http://ro.wikipedia.org/wiki/Banatul_Timi%C5%9Foareihttp://www.muzeulbanatului.ro/istorie/publicatii/bhab/Organizarea_spatiului_geografic_in_Banat/Organizarea_spatiului_geografic_in_Banat.pdf

Judetul Caras Severin

Krasso Szorenye varmegye

http://hu.wikipedia.org/wiki/Krass%C3%B3-Sz%C3%B6r%C3%A9ny_v%C3%A1rmegye

Orsova VecheOrsova Noua Denumire data

o perioada Insulei Ada Kaleh

Republica banateana

http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_b%C4%83n%C4%83%C5%A3ean%C4%83

Regiunea Banat http://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_Banat

Judetul Severin http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Severin_(interbelic) http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/severin/index.html

Raionul Orsova 1954-1968

Plasa Orsova http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/severin/index.html http://www.muzeulbanatului.ro/istorie/publicatii/bhab/Organizarea_spatiului_geografic_in_Banat/Organizarea_spatiului_geografic_in_Banat.pdf

Comuna Orsova http://diernaorsova.blogspot.com/

135


http://www.muzeulbanatului.ro/istorie/publicatii/bhab/Organizarea_spatiului_geografic_in_Banat/Organizarea_spatiului_geografic_in_Banat.pdf







http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Severin_(interbelic)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Severin_(interbelic)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_Banat

http://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_Banat

























http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/caras/index.html

http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/caras/index.html



Orasul Orsova 1923- http://ro.wikipedia.org/wiki/Or%C5%9Fova http://primariaorsova.ro/prezentare.php

Municipiul OrsovaJudetul Mehedinti http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude

%C5%A3ul_Mehedin%C5%A3i Satul JupalnicComuna JupalnicJupalnicul MareJupalnicul VechiJupalnicul Nou Parte a

Jupalnicului spre Nord, inspre Iznic

Satul CoramnicSatul TufariComuna VarciorovaComuna TopletBârza Sat

component al Comunei Toplet

Comuna DubovaComuna Ieselnita Eselnita,

Dunaorbagyhttp://ro.wikipedia.org/wiki/E%C5%9Felni%C5%A3a,_Mehedin%C5%A3i

Comuna OgradenaComuna OrsovaOgradena Veche ÓasszonyrétOgradena Noua Újasszonyrét Parte a

Ogradenei dezvoltata spre Eselnita

PlavisetitaTisovitaSvinitaVoditaAda KalehIlovitaBahna

Strazile Orasului in anul 1966

23 AugustAda KalehAurel VlaicuCerneiCpt.Ignat Grigore Grigore Ignat (n. 1889 - d. 1917) a fost

un ofiţer român, căzut eroic în luptele de la Mărăşeşti din cadrul primului război mondial).

DecebalDr.Marcu RotaruEselnita

136



http://ro.wikipedia.org/wiki/E%C5%9Felni%C5%A3a,_Mehedin%C5%A3i



http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Mehedin%C5%A3i

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Mehedin%C5%A3i

http://primariaorsova.ro/prezentare.php







FabriciiGariiGheorghiu DejGhereta VamalaHoriaImparatul Traian Fosta Splaiul

Regina MariaLazaretM. PopoviciM. ViteazulMarasestiOgradenaRepublicii Fosta

FerdinandSantierul DalbocaTolbuhinVasile AlecsandriVasile RoaitaVodita

Strazile Orasului in prezent-NORD-Turlui

1 Decembrie 1918Alexandru VlahutaAvram IancuCerneiCrizantemelorEroilorLinistiiMarasestiPortile de FierPrivighetorilorStefan cel MareTufariViilor

-Sud-Turlui

1 Decembrie 1918 Continuare din Nord

BanatuluiDecebalDiernaGratcaHoriaMihai EminescuPamfil SeicaruPortile de Fier Continuare din

NordTraianVasile Alecsandri

B.GEOGRAFICE

AlmajAustria

137


AustroUngariaBanatCanalul SipCazaneClisura DunariiDefileul DunariiEuropaGranitaInsula Ada KalehInsula CarolinaInsula OgradenaLa CoroanaPortile de FierRegatul SerbieiRezervatia Bahna-Orsova > Rezervatii geologice > Rezervatii si monumente ale naturii

Rezervatia naturala Portile de FierRomaniaTabula lui TraianUngariaValea CerneiValea Slatinic

C.TOPONIMEMunti, dealuri, poieni

Bratyina Brătina Nord de Dobra. Apartine de Coramnic

Harta topografica de la 1910 si Planuri cadastrale de pe la 1905

Braun La nord de Cracu Mare. Apartine de Tufari


Butoi La nord de Cracu Mare. Apartine de Tufari


Campu lung La sud de Cracu calului. Apartine de Tufari


Ceausu Extremitate a teritoriului Tufarilor langa Cerovet


Chiancu Deasupra Cracului Drenekole


Cioaca Cocosul La sud de Dubova

Harta topografica sarbeasca

Cioca La est de Comoriste.


138


Apartine de Tufari

Cioaca babii La vest de Tisovita


Cioaca Petrului La vest de Tisovita


Coasta poienilor Sub Culmea poienilor, langa Cerna. Apartine de Coramnic


Comoriste Loc la sud de Cracu Mare. Apartine de Tufari


Coricov La nord de Flamunda. Apartine de Tufari


Coseri Lunca de langa Cerna, spre pod


Cotu Bratina La nord de Dobra. Apartine de Coramnic


Cracu Calului La nord de Campulung. Apartine de Tufari


Cracu catanilor In nordul satului Coramnic


Cracu cu stiubei La est de Ogasu cu marul. Apartine de Eselnita


Cracu dancsului Spre estul Ogasului Ungureanului


Cracu Dracului La vest de Dubova


Cracu Drenekole La estul satului Coramnic


Cracu Foconia V. Eselnita Harta topografica de la 1910 si Planuri cadastrale de pe la 1905

Cracu lui Vicanu Harta topografica de la 1910 si Planuri cadastrale de pe la 1905

Cracu Mare Sub Culmea Poienilor spre Iznic. Apartine de Jupalnic


Cracu Mezei Culme de langa varsarea Bucovetului, pe partea dreapta a Cerovetului, spre apus


Cracu Stirbei La nordest de Eibenthal


139


Cracu Zbegu Imediat spre nord de la coada lacului Mraconia


Cracul Svinita La nord de P. Mala, spre C. Foconea


Cracul Voicului Harta topografica de la 1910 si Planuri cadastrale de pe la 1905

Culmea Bratinii(Dealul Grind)


Culmea Cioaca Mare

Parte a Dealului Mosului. Apartine de Jupalnic


Culmea Cioaca Mica

Parte a Dealului Mosului. Apartine de Jupalnic


Culmea feţii mari In nordul satului Coramnic


Culmea Ozoina Pe partea estica a vaii Slatinicului. Apartine de Tufari


Culmea Poienilor Culmea Poienilor se referă la asociaţii de plante care formează suprafeţe întinse de păşune răspândite la o altitudine de 300 metri


Dealul Alion Apartine de Tufari


Dealul Bacanu Pe partea stanga a P.Turlui. Apartine de Jupalnic


Dealul Barzuica Intre Jupalnic si Orsova.Apartine de Orsova

Dealul Bărzuica are la bază un apelativ traco-geto-dac (barza), putând să sugereze altitudinea mai mare faţă de dealurile din jur.

Dealul Bisericii -Spre estul Eselnitei spre Poiana Mare-Culme pe partea dreapta a Turluiului, coborand spre Catedrala Catolica


Dealul Bobului Din Culmea Harta topografica de la 1910 si Planuri

140


Poienilor spre sud. Apartine de Jupalnic

cadastrale de pe la 1905

Dealul Bucovat Apartine de Tufari


Dealul Bucur Opus Cracului Zbengu


Dealul Copriva La sudvest de Pargul Mare


Dealul Dobra Limita nordica a Culmei Poienilor spre Cerna. Apartine de Coramnic


Dealul Dracului(Dealul Scaunului)

Apartine de Orsova


Dealul Dranec Dealul dintre Coramnic si Tufari


Dealul Lubatin Langa Dunare la stanga v.Recica

Dealul Mati La vest de Futesti, spre sud, granita cu Ogradena. Apartine de Eselnita


Dealul Meje Intre Orsova si Eselnita


Dealul Mosului Dealul din nordul Orsovei vechi, cu doua inaltimi Cioca Mare si Cioaca Mica


Dealul Obleşul Intre P.Sacadal si Valea satului


Dealul Pargul mare Sub Valea Sirinca


Dealul Pargul mic La sud de Pargul Mare


Dealul rau La nord de Cracul Foconea


Dealul Rudina Apartine de Jupalnic


Dealul Şucaru Intre Ogradena si Mraconia


Dealul Şucaru Mare Dincolo de DubovaCazanele Mari


Dealul Şucaru Mic Intre Mraconia si Dubova


Dealul Vernici (Vernigi)

Apartine de Jupalnic


Dealul Viilor La dreapta Iznicului, acum cu Rezervorul


141


de apa. Apartine de Jupalnic

Dealul Vinilor Stanga Cotului Cernei de la nordul Coramnicului. Apartine de Coramnic


Dealul Vulcan Vecin cu D.Sucaru la Ogradena


Dialul boului Harta topografica de la 1910 si Planuri cadastrale de pe la 1905

Dorca Loc in sudvestul Eselnitei


Drenec Dranec, in prezent

Locuri pe teritoriul satului Coramnic, langa Sestu si langa Padina verde


Dupa piatra La est de Vernigi. Apartine de Jupalnic


Faconia Loc in nordul teritoriului Eselnitei


Fantana Huzului La sud de Lazu Mare. Apartine de Jupalnic


Fantana Virnigiului La sud de Dupa piatra. Apartine de Jupalnic


Faţa Blidariului Intre Stamatie si Ivan. Apartine de Tufari


Flamanda Apartine de Tufari


Futesti Loc sub Faconia. Apartine de Eselnita


Gralica La nordul Orsovei. Apartine de Jupalnic


Hrodina (Rudina) Harta topografica de la 1910 si Planuri cadastrale de pe la 1905

Intre drumuri Extremitatea nord estica a Jupalnicului, spre Vadul Tatarescu


Intre ogasu La nord est de padina cu


142


parulKrou lui Killom Spre

inceputurile vaii paraului lui Ivan. Apartine de Tufari


Krou lui Mihuczy Spre inceputurile vaii paraului lui Ivan. Apartine de Tufari


Krou lui Schukurella Spre inceputurile vaii paraului lui Ivan. Apartine de Tufari


La balta Loc langa Cerna spre est de Jupalnicul Nou


La cireş Apartine de Tufari


La cornetu La sud de Fontina Huzului. Apartine de Jupalnic


La Fasuiesti Extremitate nordvestica a Jupalnicului


La Flamanda Spre inceputurile vaii paraului lui Ivan. Apartine de Tufari


La Glaneie La dreapta varsarii Raului Eselnita in Dunare


La lac Intre P. Iznic si P. Turlui. Apartine de Jupalnic


La rudina La sud de Lazu Mic. Apartine de Jupalnic


La Schusihur (probabil şusur, susur de izvor)

Nord estul teritoriului Tufari


La Tuferi (Tufari) Harta topografica de la 1910 si Planuri cadastrale de pe la 1905

La zavoi Loc spre Cerna, la nord est de Jupalnicul Nou


Lazaret Loc intre Orsova si Jupalnic, in Seliste, pe la poalele Dealului

143


Mosului unde era un Lazaret.

Lazu lupului Extremitate nordvestica a teritoriului Eselnitei


Lazu Mare La sud de Seracova. Apartine de Jupalnic


Lazu Mic La sud de Seracova. Apartine de Jupalnic


Liper Coltul de deasupra Padinii Brandusa


Lunca lui Ivan Stanga Cernei-Nord vest paraul lui Ivan. Apartine de Tufari


Lunca satului Stanga Cerna la nord de Coramnic


Lunca sub sat Lunca Cernei dinspre satul Jupalnic


Muntii Almaj http://www.carpati.org/harti_harta/harta_harti/muntii/almajului-1/

Muntii Cernei http://www.carpati.org/harti_harta/harta_harti/muntii/cernei_mehedinti-11/

Muntii Mehedinti http://www.muntiimehedinti.ro/cadrul-natural.html

Padina Harta topografica de la 1910 si Planuri cadastrale de pe la 1905

Padina Brandusa Extremitatea nordica a teritoriului Coramnicului


Padina Curuzsi (probabil cu rugi)

Sub Culmea Poienilor spre Cerna. Apartine de Coramnic


Padina Suharezului Harta topografica de la 1910 si Planuri cadastrale de pe la 1905

Padina verde Deasupra Chiancu. Apartine de Coramnic


Perla gurii Harta topografica de la 1910 si Planuri cadastrale de pe la 1905

Poiana cu parul La nordul satului Coramnic. Apartine de Coramnic


Poiana cu Prosame Intre Eselnita si Orsova


144

http://www.muntiimehedinti.ro/cadrul-natural.html

http://www.muntiimehedinti.ro/cadrul-natural.html

http://www.carpati.org/harti_harta/harta_harti/muntii/cernei_mehedinti-11/

http://www.carpati.org/harti_harta/harta_harti/muntii/cernei_mehedinti-11/

http://www.carpati.org/harti_harta/harta_harti/muntii/almajului-1/

http://www.carpati.org/harti_harta/harta_harti/muntii/almajului-1/


Poiana din Laz Sudul paraului Stamatie


Poiana Imparateaska

Sudul paraului Stamatie


Poiana Mare -Nordul extrem al Paraului Ivan-La estul Eselnitei, langa Dunare, spre Orsova


Poiana Miezariului Intre Stamatie si Ivan


Poiana popii Sudul paraului Stamatie


Poiana Scorusului La nord de P. Mala, spre C. Foconea

Poiana Voinii -La estul Eselnitei, langa Dunare, spre Orsova


Poieni Partea de pe partea dreapta a Cernii, cam pe la sud de unde este acum strandul


Prileaguri Loc intre Cerovet si Bucovat


Scutari Coltul sudic al intinderii spre Jupalnic, Apartine de Coramnic


Scutariu Vecina, in Jupalnic, cu Scutari


Selişte (mai multe) -La vestul imediat si la sudul imediat, pe sub deal, al satului Jupalnic


Seracova La sudul P. Seracova Mare. Apartine de Jupalnic


Sestu Loc la nord de lunca satului Coramnic, langa Cerna


Stamati, Stamatie Pe langa Ogasul Stamatie


Sub Alion Partea dinspre Dunare a Alionului


Sub anini Loc al Jupalnicului pe malul drept al


145


Cernei langa moara de mai tarziu a lui Bacila

Sudoame Vestul teritoriului Jupalnicului, prin dreptul satului


Vadul Tătărescu Cotul Cernei de la baza Drenecului, intre Jupalnic, Tufari si Coramnic


Vernigi La sud de La cornetu. Apartine de Jupalnic


Voicu Loc la est de Alion. Apartine de Tufari


Zadria Harta topografica de la 1910 si Planuri cadastrale de pe la 1905

Znamen Extremitatea teritoriului Jupalnicului vecina cu Toplet si Eselnita


Rauri,Parauri, vai (hidronime)

Groapa lupului Groapa Lupului are un nume care provine din cuvinte care se referă direct la animale, denumire caracteristică pentru teritoriul daco-roman.


Ogasu cu meru (cu marul)

La sud de Ogasu lui Martin. Apartine de Eselnita


Ogasu cu ogrezile Afluent al P. Eselnita dinspre est


Ogasu cu peru (cu parul)

Intre Eselnita si Dalboca, vecin cu dalboca


Ogasu lui Branzan La sud de Ogasu cu


146


marul. Apartine de Eselnita

Ogasul Copriva Conflueaza cu Valea Sirinca


Ogasul Curaturilor Pe partea dreapta a paraului Slatinic

Harta topografica

Ogasul Dancşului Afluent sudic al Eselnitei dinspre est

Harta topografica

Ogasul Dobreş Afluent al Crivitei

Harta topografica

Ogasul Futestie Pe partea cealalta a P.Eselnita decat Ogasul lui Martin

Harta topografica

Ogasul lui Martin In nordul teritoriului Eselnitei

Harta topografica

Ogasul Mejdina Pe partea dreapta a paraului Slatinic

Harta topografica

Ogasul Molleş Intre Ogasul lui Martin si cel al lui Branzan

Harta topografica

Ogasul mosului La vest de Ogasul Ungureanului. Apartine de Eselnita

Harta topografica

Ogasul Rece Pe partea dreapta a paraului Slatinic

Harta topografica

Ogasul Saftii Pe partea dreapta a paraului Slatinic

Harta topografica

Ogasul Stiubeiului Intre Eselnita si Dalboca

Harta topografica

Ogasul Tisov Da in O.Tisovitei


Ogasul Ungureanului

La sud de Ogasul lui Branzan. Apartine de Eselnita


P. Berzeasca Se varsa in Dunare


P. Bosniacului Pe partea sud-estica a Alionului.Se varsa in Dunare


P. Bucovat Se varsa in P. Cerovet


P. Cerovat Ţaroveţ Se varsa in Harta topografica de la 1910 si Planuri

147


P.Bahna. Era granita cu Romania


P. Comoresnita Se varsa in P. Berzeasca


P. Criviţa Se varsa in P. Eselnita


P. Fuconia Afluent al Eselnitei


P. Gratca Se varsa in Dunare


P. Hlublalina Se varsa in Dunare


P. Ieselnita Se varsa in Dunare


P. Ilova Se varsa in P. Berzeasca


P. Mala Se varsa in Dunare


P. Mosna Se varsa in Dunare


P. Mraconia Mracuna Se varsa in Dunare


P. Neamcului (Neamtului)

Se varsa in P. Mraconia


P. Plavisevita Se varsa in Dunare


P. Radu Se varsa in P. Mraconia


P. Recica Se varsa in Dunare


P. Sacadal Se varsa in Dunare intre Mala si Mraconia


P. Seracova Mare Se varsa in Cerna la sud de Valea Cernei


P. Seracova Mica Se varsa in Seracova Mare


P. Sirine Se varsa in Dunare


P. Soblan Se varsa in P. Mraconia


P. Tisovita Se varsa in Dunare


P. Vodita Se varsa in Dunare. Inainte de inundare se varsa intai in Bahna


P.Bahna Se varsa in Dunare


P.Bazinul Mare Se varsa in Dunare


P.Dalboca Se varsa in Dunare


P.Ieliseva Afluent al P.Poloseva


148


P.Lutului Se varsa in Dunare


P.Poloseva Se varsa in Dunare la Vartop


P.Povalina Se varsa in Dunare dincolo de Greaban


P.Sirina Se varsa in Dunare spre Cozla


P.Sirinca Afluent al P.Sirina


P.Slatinic Slacenic Se varsa in lacul de acumulare din Orsova


P.Stamatie (ogasu Stamatie)

Se varsa in lacul de acumulare din Orsova


P.Stariste La 900 de pasi de locul unde paraul Stariste se varsa in Dunare, pe o inaltime de aproape 200 de metri, care stapaneste calea de uscat si panza fluviului, la departari adanci, atat in susul cat si in josul Dunarii, istoricul Leonard Bahm, la anul 1870, a descoperit ruinele unei vechi constructii romane. Cercetarile ce le-a intreprins atunci au scos la iveala mai multe suveniruri de origine romana, precum si caramizi cu inscriptii. Marimea si forma fortaretei nu s-au putut inca stabili."


149


P.Strenica Se varsa in Dunare dincolo de P.Povalina


P.Terziului (ogasu Terziului)

Se varsa in Dunare spre est de Ogasul Bosniacului


P.Turlui, Zirlui Tirlui Traversa Jupalnicul prin centru si se varsa in Cerna. La inceput, dupa ce primea si Iznicul pe sub deal, continua sa mearga paralel cu Cerna pana aproape de pod. Apoi, a fost directionat direct spre Cerna de la iesirea din Jupalnic.


P.Valea satului Se varsa in Dunare la Ogradena


Paraul lui Ivan Harta topografica de la 1910 si Planuri cadastrale de pe la 1905

R.Cerna Harta topografica de la 1910 si Planuri cadastrale de pe la 1905

Valea Berzeascai Valea P.Berzeasca


Valea Bucovatului Conflueaza cu Valea Čerovetului


Valea Cernei Harta topografica de la 1910 si Planuri cadastrale de pe la 1905

Valea Cesni Conflueaza cu Valea Sirinei


Valea Hlublalina Intre Plavisevita si Tisovita


Valea lui Stan Sub Alion spre Cerna


Valea Lutului Intre Tisovita si Svinita


Valea Plavisevita Harta topografica sarbeascaValea Ponicova Continuarea

spre norvest a vaii Morilor


Valea Recica Intre Plavisevita si Tisovita


Valea Satului La Ogradena Harta topografica sarbeascaValea Seaca Conflueaza cu

Valea SirineiValea Seracovei Harta topografica de la 1910 si Planuri


150


Valea Sirinca Conflueaza in Valea P.Sirina


Valea Slatinicului Harta topografica de la 1910 si Planuri cadastrale de pe la 1905

Valea Stamatie Harta topografica de la 1910 si Planuri cadastrale de pe la 1905

Valea Suca Conflueaza cu Valea Tisovita


Valea Tarovatului/Čerovetului

Conflueaza cu Valea Bahnei


Valea Tisovita La Tisovita Harta topografica sarbeascaValea Voditei Langa Bahna Harta topografica de la 1910 si Planuri


Pesteri

Pestera Cleantu Panzei

Pe valea raului Berzeasca

Pl.XVII Atlas Complex

Pestera Cleantu Zbegului

Pe valea raului Berzeasca


Pestera de la Dumbravita Mica

Pe valea paraului Sirinea, langa Dunare


Pestera de la Pepa Pe valea paraului Sirinea, langa Dunare


Pestera fara nume din Ciucaru Mare 1

Zona Plavisevita-Dubova


Pestera fara nume din Ciucaru Mare 2



Pestera Fluturilor Zona Plavisevita-Dubova


Pestera Gura Cornii Pe valea raului Berzeasca


Pestera Gura Ponicovei



Pestera lui Climente Zona Plavisevita-Dubova


Pestera Mica de sub Mosnic

Pe valea paraului Sirinea, spre Bigar


Pestera nr.1 de la Gura Ponicovei



Pestera nr.2 de la Gura Ponicovei



Pestera Socolovat Pe valea paraului Sirinea, spre Bigar


Pestera Veterani Zona Pl.XVII Atlas Complex

151


(P.din Panza Curii) Plavisevita-Dubova

Pestera Voinicobat Pe valea raului Berzeasca


Pestera Zamonita Pe valea raului Berzeasca


3.3. Raport privind categoria de informatii semnificative: spatializare temporara

In cadrul acestora, denumite generic de spatializare temporara, sunt cuprinse Perioadele (perioade

istorice, culturi arheologice, stiluri etc) respectiv Evenimentele care au legatura cu zona, pentru fiecare

dintre acestea redactandu-se inventare sub forma tabelelor date mai jos.

In ceea ce priveste perioadele, acestea au fost impartite in Istorice generale ( vezi si o propunere data in http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_time_periods:

Prehistorical periodsFurther information: List of archaeological periods

In archaeology and anthropology, human prehistory is subdivided around the three-age system. This list includes the use of the three-age system as well as a number of various designation used in reference to sub-ages within the traditional three.

The Stone Age o Paleolithic Age

Lower Paleolithic Middle paleolithic Upper Paleolithic

o Mesolithic Age o Neolithic Age

The Copper Age. Note: The Copper Age was not part of the original three-age system. The Bronze Age The Iron Age

The dates for each age can vary by region. On the geologic time scale, the Holocene epoch starts at the end of the most recent Ice age (about 9400 BC) and continues to the present. The beginning of Mesolithic is usually considered to correspond to the beginning of the Holocene epoch.

Historical periodsFurther information: History of the world

Ancient history o Mesopotamia (3500 BC - 559 BC) o Indus Valley Civilization (3300 BC - 1300 BC) o Old Kingdom (Egypt, 3000 BC - 2000 BC) o Middle Kingdom of Egypt (Egypt, 2000 BC - 1300 BC)200 - 700) o Coptic period (Egypt 300 - 900)

Middle Ages (Europe, 4th century - 15th century) o Early Middle Ages European (500–1000 CE)

Dark Age (Europe, 4th century - 900) Viking Age (Scandinavia, Europe, 793–1066)

o Asuka period , Nara period, Heian period, Kamakura period, [[Muromachi ),

152

http://en.wikipedia.org/wiki/Kamakura_period

http://en.wikipedia.org/wiki/Heian_period

http://en.wikipedia.org/wiki/Nara_period

http://en.wikipedia.org/wiki/Asuka_period

http://en.wikipedia.org/wiki/Europe

http://en.wikipedia.org/wiki/Scandinavia

http://en.wikipedia.org/wiki/Viking_Age

http://en.wikipedia.org/wiki/Dark_Age

http://en.wikipedia.org/wiki/History_of_Europe

http://en.wikipedia.org/wiki/Europe

http://en.wikipedia.org/wiki/Middle_Ages

http://en.wikipedia.org/wiki/Egypt

http://en.wikipedia.org/wiki/Coptic_period


http://en.wikipedia.org/wiki/Middle_Kingdom_of_Egypt


http://en.wikipedia.org/wiki/Old_Kingdom

http://en.wikipedia.org/wiki/Indus_Valley_Civilization

http://en.wikipedia.org/wiki/Timeline_of_Ancient_Mesopotamia

http://en.wikipedia.org/wiki/Ancient_history

http://en.wikipedia.org/wiki/History_of_the_world

http://en.wikipedia.org/wiki/Holocene

http://en.wikipedia.org/wiki/10000_BC

http://en.wikipedia.org/wiki/Ice_age

http://en.wikipedia.org/wiki/Holocene

http://en.wikipedia.org/wiki/Geologic_time_scale

http://en.wikipedia.org/wiki/Iron_Age

http://en.wikipedia.org/wiki/Bronze_Age

http://en.wikipedia.org/wiki/Copper_Age

http://en.wikipedia.org/wiki/Neolithic

http://en.wikipedia.org/wiki/Mesolithic

http://en.wikipedia.org/wiki/Upper_Paleolithic

http://en.wikipedia.org/wiki/Middle_paleolithic

http://en.wikipedia.org/wiki/Lower_Paleolithic

http://en.wikipedia.org/wiki/Paleolithic

http://en.wikipedia.org/wiki/Stone_Age

http://en.wikipedia.org/wiki/Three-age_system

http://en.wikipedia.org/wiki/Prehistory

http://en.wikipedia.org/wiki/Anthropology

http://en.wikipedia.org/wiki/Archaeology

http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_archaeological_periods

http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_time_periods


adica intervalele de timp care la nivel istoric au avut caracteristici definitorii pentru dezvoltarea civilizatiei umane in general, urmand a se stabili cum sunt reprezentate acestea cu urme, vestigii in zona de studiu, in Istorice locale, adica in cele in care Zona a fost sub diferite administratii (eng: rule), culturi arheologice, stiluri, civilizatii, si altele (ideologii). Perioadele istorice au fost enumerate conform regulilor arhivistice desi exista si o altfel de reprezentare, asa cum se prezinta in graficul de mai jos. In ceea ce priveste Evenimentele, acestea au fost grupate astfel: istorice, politice, culturale, sociale si altele (traditionale, care au caracter religios, mixt ori laic). Este clar ca un eveniment poate avea mai multe semnificatii, de exemplu unul politic poate fi si istoric (instalarea primului primar in Orsova apartinand Romaniei Mari).

153


154


INVENTAR DE PERIOADE

Nr.crt

Denumire perioade Durata Prezenta, vestigii, Influenta locala

Careacteristici, Descriere Referinte

0 1 2 3 4 5A. Istorice generale

Preistorie 1Paleolitic Circa

1.000.000-10.000/8.000 a.Chr.

-Urme de locuire în peşterile Climente I şi II, Ponicova, Veterani şi adăpostul lui Climente (com. Dubova)-Coronini - Aici s-a descoperit un complex

musterian,

11

ARHEOLOGIE ŞI ISTORIE (I) Descoperiri din judeţul Caraş-Severin Autor: Sabin Adrian LucaISBN 973-709-067-5, Editura Economică, 2004.

Paleolitic inferior -Coronini

- Sichevita

-Peştera (Gaura) Chindiei II In grotă s-au descoperit picturi realizate cu ocru roşu, reprezentând păsări, motivul bradului, figuri umane schematizate, diferite simboluri (cercuri, cruci, simbol solar etc.). Picturile sunt preistorice sau medievale timpurii

- Punctul Ogaşul lui Senti.Ogaşul se află la circa 150 m nord de Ogaşul lui Udrescu. Aici s-au descoperit bolovani de „silex”.

111


Paleolitic mijlociu - Sichevita - Dealul Căuniţei.Acesta se află pe malul din dreapta al Pârâului Cameniţei şi coboară în trepte către Căuniţa de Sus.Săpături restrânse s-au efectuat în anii 1969 şi 1970. Aşezarea aparţine din punct de vedere tipologic musterianului tipic cu debitaj Levallois

112


Paleolitic superior - Sichevita -Punctul Dealul Păzărişte.Dealul se află pe malul din stânga al Pârâului Cameniţei şi coboară în trepte, în ultima parte abrupte, către podul Gornea. Săpături

113

ARHEOLOGIE

155

http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/bibliotheca/arheologie/istorie/..%5C..%5C..%5C..%5Cmembri%5Ccvluca.htm







restrânse s-au efectuat în anii 1969 şi 1970. Materialul arheologic este mai sărac decât cel de pe Dealul Căuniţei şi aparţine tipologic paleoliticului final.Săpăturile durează, cu intermitenţe, de 30 de ani.

ŞI ISTORIE (I) Descoperiri din judeţul Caraş-Severin Autor: Sabin Adrian LucaISBN 973-709-067-5, Editura Economică, 2004.

Mezolitic 12Neolitic -Berzeasca

-Coronini

-Moldova noua

-Pojojena

- Sichevita (Gornea)

-Punctul Ogaşul Neamţului sau Şpiţ III.Aici se amintesc urme Starčevo-Criş

- De aici provin materiale arheologice, în peşteri, din neolitic până în perioada medieval Punctul Gura Livodiţei (Livadiţei) sau Alibeg.În locul în care Pârâul Alibeg se varsă în Dunăre (km 1034) s-a descoperit un nivel de locuire de tip Schela Cladovei.Tot aici există şi un nivel cu ceramică Starčevo-Criş şi unul cu materiale ceramice ale culturii Basarabi.

- Intr-o peşteră din hotarul cu localitatea Gârnic s-au descoperit materiale ceramice neolitice

- La SE de sat, la vreo 400 m NE de ruinele feudale de pe malul Dunării (cetatea din punctul Zidina), se află o aşezare neolitică (două niveluri aparţinând culturii Starčevo-Criş), gropi hallstattiene,

- Căuniţa de Sus.Aceasta este denumirea terasei dintre Ogaşul Căuniţei şi Valea Cameniţei. Terasa este extrem de bine locuită.Aici se află o aşezare multistratificată cu urme arheologice din vremea neoliticului (culturile Starčevo-Criş IIB, Vinča A1-3 şi Starčevo IV), epocii bronzului, fierului (Gornea-Kalakača, Basarabi), romană şi evului mediu timpuriu (secolele VIII-IX şi XI-XII d.Chr.).Aşezarea neolitică este înconjurată cu un şanţ.Punctul Locurile Lungi.

Terasa inferioară a Dunării între Valea Cameniţei şi hotarul satului

13ARHEOLOGIE ŞI ISTORIE (I) Descoperiri din judeţul Caraş-Severin Autor: Sabin Adrian LucaISBN 973-709-067-5, Editura Economică, 2004.

156






-Socol

Liubcova se numeşte astfel.Aici există materiale ceramice neolitice (Starčevo-Criş II) şi Coţofeni (MBR).

În punctul Cărămidărie s-a descoperit bordeie, gropi şi un morminte aparţinând culturii Starčevo-Criş.

Punctul Ţărmuri.Aceasta este terasa mijlocie a Dunării între fluviu şi Podul Păzărişte. Urmele de locuire reprezintă epoca neolitică (neolitic timpuriu, neolitic târziu), epoca bronzului şi Hallstattul târziu (Basarabi – două niveluri).Punctul Vodneac.Punctul se află la nord de şosea, lângă hotarul cu satul Liubcova, la vest de Ogaşul Ierii.Aici s-au descoperit urme paleolitice, fragmente ceramice neolitice timpurii şi de epoca bronzului (cultura Verbicioara

Punctul Bişteg.Biştegul este un deal ascuţit care îngustează Valea Cameniţei la capătul nordic al satului Gornea. Acesta este terasat.Materialele arheologice descoperite aici aparţin culturii Coţofeni.Un sondaj arheologic a fost efectuat în anul 1970.

Punctul Sub Bişteg.

La moară, lângă o salcie, s-au descoperit fragmente ceramice aparţinând culturii Basarabi

- Punctul Krugliţa de Mijloc.

În hotarul localităţii s-a descoperit o aşezare Starčevo-Criş.

Neolitic timpuriu Ogradena, Dubova, Plavisevita, Tisovita, Islaz-Cozla

131

Neolitic mijlociu Izlaz, Liubcova

132

Neolitic Târziu 133Eneolitic 14Eneolitic timpuriu 141Eneolitic mijlociu 142Eneolitic târziu 143

157


Epoca bronzului -Berzeasca

-Coronini

-Liubcova

-Sichevita

-În imediata apropiere estică a comunei s-au descoperit urme culturii Basarabi şi dacice (MG)Aici, la vest de aşezare, se află o necropolă tumulară aparţinând culturii Basarabi. Punctul Şpiţ I sau Ogaşul Odului. În acest punct s-a descoperit o mare cantitate de ceramică Basarabi.

- Între cele două puncte au fost descoperite, în anul 1972, trei celturi (MBR).Piesele se încadrează în Ha A1-2 (seria Cincu-Suseni – Pescari II).Peştera (Gaura) Livodiţei sau Livadiţei.A fost cercetată în anul 1972 de V. Boroneanţ.

Ceramică de epoca bronzului, urme ale culturii Basarabi

Peştera (Gaura) Chindiei II

Materialele ceramice descoperite aparţin culturii Basarabi şi perioadei medievale timpurii

-Sub aşezarea dacică s-a descoperit un strat de cultură aparţillând epocii bronzului, cultura Vatina-Gârla Mare

-Vestigii Basarabi.apar urmele unei fortificaţii din epoca bronzului (Vatina) şi două galerii de mină. Din acest punct provine un depozit de bronzuri (poate că din vechea carieră ce se află aici – Sicheviţa II) şi un cimitir medieval-timpuriu.

Punctul Pod Păzărişte.

Terasa de la poalele Dealului Păzărişte poartă acest nume.

Aici s-au descoperit urme de locuire din epoca bronzului, cultura Basarabi

Punctul Sălaşul lui Ion Sârbu.

De aici provin fragmente ceramice aparţinând din perioada mijlocie a epocii bronzului (MG)

Punctul Gavrina.Acesta este situat la poalele dealului între

15ARHEOLOGIE ŞI ISTORIE (I) Descoperiri din judeţul Caraş-Severin Autor: Sabin Adrian LucaISBN 973-709-067-5, Editura Economică, 2004.

158




Ogaşul Gavrinei şi Ogaşul lui Marina.În acest punct s-au descoperit fragmente ceramice din epoca bronzului

Epoca bronzului timpuriu

Dubova 151

Epoca bronzului mijlociu

Dubova 152

Epoca bronzului târziu 153Hallstatt -Berzeasca

-Coronini

-Sichevita

-Socol

- Aici s-au descoperit materiale arheologice din epoca bronzului sau Hallstatt (un topor de bronz, trei brăţări şi un vârf de lance). Acestea au ajuns la MBT (1930).

b. Pe la 1900 s-au descoperit aici fragmentele unei urne funerare cu oase calcinate provenind dintr-o necropolă. Acestea au ajuns la MO

-Peştera (Gaura) Chindiei I.Peştera se află la 6 km aval de localitate.La 7 m sub ea se află Gaura Chindiei II.Aceasta a fost cercetată tot în anul 1972. Locuirea din peşteră se încadrează cronologic şi cultural în Hallstatt, perioada dacică Peştera Gaura cu Muscă Locuirea este din HallstattVenul Varniţei (Gaura Ascunsă sau Gaura cu Podrum) Materialele arheologice care provin de aici aparţin Hallstattului

- Săpăturile arheologice arată că aici a funcţionat o aşezare fortificată dacică, cu două faze de construcţie. Urmele se încadrează între secolele II î.Chr-I d.Chr.(La Tene)

- Punctul Grădina lui Fener Moser.

Locul este situat în spatele ultimei case din Gornea, către Dunăre.Aici s-au descoperit urme hallstattiene

-Punctul Kamendin (Cameniţa) sau Paranaschi Breg.

16ARHEOLOGIE ŞI ISTORIE (I) Descoperiri din judeţul Caraş-Severin Autor: Sabin Adrian Luca ISBN 973-709-067-5, Editura Economică, 2004.

159




Pe platoul dealului situat în capătul de SE al comunei, la aproximativ 2 km de Mănăstirea Baziaş şi la 4-5 km de podul de la Socol se află o mare aşezare fortificată dacică.

Hallstatt timpuriu Dubova 161Hallstatt mijlociu Eselnita,

Ogradena, Dubova, Islaz

162

Hallstatt târziu Eselnita 163Protoistorie 2La Tene 21La Tene timpuriu 211La Tene mijlociu 212La Tene târziu 213Epoca antică 3Epoca greacă Buzias

Coronini

Sichevita

Liubcova

-În anul 1912 s-a descoperit, pe Dealul Iovka, un tezaur format din monede preromane (52 piese)În hotarul localităţii este semnalată descoperirea unei monede preromane.c. Alte monede preromane (10 plus 3 bucăţi)

-În anul 1895 s-a descoperit pe malul Dunării, în dreptul Stâncii Babacaia, un tezaur din monede de argint. Într-o cană de bronz se aflau 178 monede preromane

Punctul Juburovăţ.

Locul se află la vest de punctul Cruce, la circa 200 m sud de capătul satului Gornea, pe stânga drumului. Ceramica este considerată dacică

-Perioada dacică prezintă două nivele. Primul nivel este data! pe baza analizei tipologice a ceramicii la sfărşitul sec. 11 Î.Hr. inceputul sec. I d.Hr. Capul de serie tipologică este vasul butoi, la care se adaugă şi existenţa masivă a proeminenţelor apucături şi a bUlonilor dreptunghiularil'.S-a lacut şi o datare pe baza obiectelor de metal (fibulâ de bronz de tip Sirpee, una dintre cele mai târzii apariţii ale acestui tip, o brăţară torsadată din fier şi bronz datatâ În sec. II î.Hr., o piesă de centură celtică,varianta germanică, datată la mijlocul sec. II Î.Hr.), ce confirmă cronologia pe baza ceramicii".

*** 1994, p. 166; Medeleţ 1994a, p. 284.

ARHEOLOGIE ŞI ISTORIE (I) Descoperiri din judeţul Caraş-Severin

Autor: Sabin Adrian Luca

ISBN 973-709-067-5, Editura Economică, 2004.

Privit În ansamblu, sistemul de fortificaţii din Clisură formează un adevărat "limes" dacic", completat În parte de fortificaţii le de la Zidovar, Arcidava, Dierna. Spre deosebire de acestea care controlau accesul pe valea Caraşului şi Cernei (spre culoarul Ţimişului),

160




fortficaţiile din Clisură păzeauefectiv lin'ia Dunării. Există o excepţie, cetatea de la S6col-"Palanki Breg" care arc dublu rol şi de a păzi accesul pe valea NereiSORlN FACUniversitatea de VestTimişoaraFORTIFICAŢII DACICE ÎN CLISURA DUNĂRII(JUD. CARAŞ-SEVERIN)31

Epoca arhaică 311Epoca clasică 776 iH-

inceput migratii

Bazias

Berzeasca

Coronini

Liubcova

-8 denari romani republicani Un aureus emis de Tiberius. Dintr-un loc necunoscut provin fragmente ceramice de secolul IV d.Chr

- Din localitate provin monede antice

- Într-o perioadă nedocumentată direct sunt descoperirile de drahme dyrrhachiene.În anul 1970 s-a descoperit, pe panta cetăţii, un tezaur din perioada preromană.Aici s-a descoperit un denar de la Severus Alexander, dar şi alte monede preromane şi romane izolateMina de aur, argint, cupru, plumb şi fier Vărad.Mina este extrem de intens exploatată în perioade preistorice, epoca dacică, romană şi medievalăAşezarea de secolele II-IV d.Chr. este amintită în literatura de specialitateO cetate de pământ datează din secolele V-VI d.Chr.

-In această perioadă valul de pământ existent din epoca bronzului a fost mărit, iar pe latura sa nordică a fost amenajată o terasă de luptă pietruită. Foarte probabil că exista şi o palisadă de lemn, dar În săpătură nu • au fost surprinse decât două sau trei gropi de stâlp. In a doua fază şanţul a fost adânci! iar pe coama valului a fost construit un zid cu paramenţi din piatră nefasonată legată cu lut, iar empleclOnul era din piatră




312

161




Moldova Noua

măruntă şi pământ bătut. Pe exterior zidul era susţint de bârne pe fiecare latură. Acest sprijin era necesar În lipsa bârnelor transversale care ar fi unit paramcnţii pe interior. Această a doua fază a fost datată, conform ceramicii, Între sec. I î.Hr.- I d.Hr. în acest nivel apare şi ceramică romană de import.Datarea după obiectele de metal (fibulă de bronz. cercei, pandantiv de argint, fragmente de fibllie linguriţa'), indică tot o perioadă cuprinsă Între sec. I Î.Hr.- I d.Hr.". Această lIŞezare a fost locuită pem,anent Între ecolele III Î.Hr.- I d.Hr., ultima fază a fortificaţiei fiind mai mult o refacere şi Întărire a celei vechi, probabil În timpul lui Burebista". Şi aici nivelul de arsură dovedeşte un sfârşit violent.Fortificaţiile de la Stânca Liubcovei şi Pescari-"CuIă", cărora, după observaţii de teren Marian Gumă le-o adaugă şi pe cea de la Socol-"Palanki Breg'·. se Înscriu În fortificatii le de tip "parament barat

- Punctul Selişte sau Sălişte.

Către Dunăre, la ieşirea din Moldova Nouă, pe drumul spre Măceşti, s-au descoperit fragmente ceramice preistorice. Tot de aici provine şi un vas din lut nedeterminat ca epocă.

În acest punct din hotar este o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr.

În bibliografia mai veche se aminteşte şi un castru (statio ?).

O. Bozu a cercetat aici morminte romane

Punctul În Vii.

Aici s-a descoperit o aşezare de secolele III-IV d.Chr

Punctul Valea Tisa Potoc.

Locul descoperirii tezaurului este situat la nord-vest de exploatarea minieră Suvarov, la circa 1,5 km în amonte de valea Pârâului Tisa-Potoc.

162


Sichevita

Pojojena

Tezaurul conţine 740 de monede şi se adaugă altor 6 descoperite în ultimii 40 de ani.

Tezaurul se încadrează în secolul IV d.Chr.

Punctul Flotaţii.

Tezaur monetar format din 4121 monede care se adaugă altuia de 22 piese.

7. În hotarul cu Sasca Montană se află o fortificaţie patrulateră, din piatră, în interiorul căreia se află construcţii romane.

8. Aici, în localitate, s-au descoperit monede preromane şi romane izolate.

9. Inscripţii romane.

- Punctul Ogaşul Padina cu Spini.

Punctul este situat la circa 1500 m vest de Căuniţa de Jos şi la nord de şoseaua spre Moldova Nouă.

Materialele arheologice descoperite aici aparţin perioadei dacice.

- Punctul Şiţarniţa sau Via Bogdanovici.

Castrul roman este aşezat pe o platformă înaltă, situată deasupra Dunării, cam la 1 km depărtare de malul fluviului.

Urmele castrului se disting la suprafaţă pe laturile de est şi vest care sunt marcate de movile. Pe latura de nord latura poate fi urmărită, de asemenea, în arătură. Colţul de SE a fost distrus. Zidul de incintă a fost scos în întregime de localnici. Baza construcţiilor din interiorul castrului s-au păstrat mult mai bine.

Castrul a funcţionat cu siguranţă din prima jumătate a secolului II d.Chr. până în secolul III d.Chr. şi are dimensiunile de 185 / 148 m. S-au semnalat şi urme de locuire

163


romană târzie.

În aşezarea civilă a acestuia, care se întindea la nordul, estul şi sudul castrului, a funcţionat şi un mithraeum.

Într-o pivniţă de casă s-a descoperit un relief din marmură reprezentând Cavalerul trac.

Din zona castrului provin mai multe monede

In vatra localităţii, pe malul Dunării, s-a descoperit ceramică romană târzie.

5. Descoperiri monetare.

De pe teritoriul localităţii provin monede antice şi bizantine

Epoca elenistică 313Epoca romană Sichevita

Sec II-Sec I iH

Sec III-IV

- Distrugerea acestor fortificaţii se pare că a avut loc in timpul domniei lui Augustus, când au fost organizate o serie de campanii de pedepsire a dacilor, ca cea a lui Cornelius Lentulus'O; dar nu este exclusă existenta şi funcţionarea lor la inceputul războaielor cu Decebal'l.

-Aceasta este denumirea dată terasei mijlocii şi inferioare a Dunării.

În locul numit Cetate au fost dezvelite urmele unei fortificaţii patrulatere, cu turnuri masive la colţuri, romane târzii (Castellum, secolele IV-V d.Chr.). Fortificaţia a fost cercetată prin săpături sistematice în anii 1968-1973. Dimensiunile acesteia sunt de 41 / 41 m.

În zonă s-au descoperit şi alte vestigii romane târzii

- De aici provine o monedă de bronz emisă de Severus Alexander la Niceea.

Din perioada romană datează o villa rustica şi cuptoare de ars ceramica (MBR). În clădire s-a

SORlN FACUniversitatea de VestTimişoaraFORTIFICAŢII DACICE ÎN CLISURA DUNĂRII(JUD. CARAŞ-SEVERIN)




164




Socol

descoperit un donarium, o cărămidă cu scriere cursivă latină şi un opaiţ paleocreştin.

I. Dragomir a descoperit şi resturile unei necropole romane de secolele II-III d.Chr.

- Traseul drumului roman.

Atunci când lacul de acumulare Porţile de Fier este foarte scăzut se poate urmări pe km întregi ductul drumului roman de pe fostul mai al Dunării între Gornea şi Liubcova

-În hotarul localităţii este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr

32

Epoca romană timpurie 321Epoca romană târzie Orsova,

Dubova, Svinita, Islaz, Cozla, Liupcova

322

Epoca post-romană 33Epoca romano-bizantină

Orsova, Dubova

34

Epoca bizantină 41Epoca medievală 4Epoca migraţiilor 42Epoca medievală Dubova

Gornea

-Un document din 12 martie 1443, intr-un document emis de cancelaria maghiaraIn secolul XIII este documentata o asezare medievala, o necropila iar in secolul XIV o biserica ortodoxa.In 1554, aceasta asezare medievala a pare in documente otomane, iar apoi intr. I

- Punctul Dealul Păzărişte.un cimitir medieval-timpuriu.Peştera Păzărişte.Materialele arheologice recoltate aparţin şi perioadei medievalPunctul Pod PăzărişteTot aici s-a descoperit şi un cimitir medieval Punctul Ţărmuri Tot aici s-au dezvelit 8 locuinţe de sec. X-XI d.Chr. şi cuptoare de ars ceramica. Sunt amintite ca provenind din acest punct şi morminte medievale.Dintr-un loc necunoscut provine un celt de mici dimensiuni. O altă descoperire întâmplătoare este un fragment dintr-o brăţară din bronz Punctul Cotul Tomii.Aşezare

43

165


Orsova

Macesti

Pojojena

medievală timpurieSăpăturile din anii 1969 şi 1973 au dus la descoperirea unei necropole medievale încadrate în secolele XII-XV d.Chr.Punctul Zomoniţe sau Zomoniţă. De aici provin morminte medievale timpurii. Tot aici se semnalează trei niveluri medievale timpurii de secolele VIII-IX (în care s-a descoperit, într-un bordei, o monedă romană şi o statuetă de bronz reprezentând un Eros), IX-X şi XI-XIII d.ChrChiar pe vârf s-a descoperit un fragment din secolul IX-X d.ChrPunctul Gavrina. In acest punct s-au descoperit fragmente ceramice şi din perioada medievală

- Sec. X – Cetatea URSCIA este centru politic şi militar al voievodului GladIn 1230 s-a organizat de catre regalitatea arpadiana Banatul de Severin, ceea ce a impus amenajarea unui punct fortificat in zona. Castelanii cetatii Orsova sunt cunoscuti din catele de cancelarie incepand din 1351 si pe tot parcursul veacului XV.. 1366 – Regele Ludovic cel Mare proclamă Orşova “Cetate Regească” Orsova a avut un rol important in comertul pe Dunare ;i pe uscat cu tara romaneasca in sec XIV. Calugarii franciscani au organizat un centru la Orsova in 1377.1524 – Turcii cuceresc cetatea Orşovei. 1660 – Orşova este stăpânită de otomani, este reşedinţă de sandjeac; localitatea civilă este un sat de pescari şi de agricultori. 1739 – 1740 pentru a stăpânii Orşova, turcii construiesc “ Canalul Cernei”. 1790 – prin pacea de la Sistov, Orşova trece în componenţa Austriei.

- Măceşti (1924: Macevici) este o localitate componentă a oraşului Moldova Nouă din judeţul Caraş-Severin, Banat, România. Macesti este un sat de pe Clisura Dunării, de aproximativ 200 de case şi o populaţie de aproximativ 700 de locuitori

- Cercetatorul Dr. Turczany vorbeste despre existenta localitatii Pojejena inca din

166

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia


http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Cara%C5%9F-Severin

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Cara%C5%9F-Severin

http://ro.wikipedia.org/wiki/Moldova_Nou%C4%83


Svinita

Zlatita

secolului al XV-lea.

În secolului al XV-lea N.Olahus amintea de o cetate BUTHOCZIN în 1716 odata cu în regimentarea, apare pe harta lui Mercy localitatea POZAZIN cu 10 case. Dr. Rumy numeste localitatea BOSESENA, POSESENA iar MARSIGLI - POSISIE, BOSIESENA, ia în ANTIQUARIUS DER DONAUWASCHENOV, ca avand un castel în ruine în via BOGDANOVICI cu 207 case, probabil pentru ambele Pojejene. La intocmirea Cartei Funduare se numea RATZISCH-POSCHESCHENA (despartirea celor doua Pojejene avand loc în 1772) cu un preot un invatator german unul national şi 52 case de locuit. Biserica s-a sfintit la 21 mai 1793 fiind ridicata pe locul fostei biserici care era construita din lemn.

- Au fost descoperite o fortificatie si o necropola din secolele XII-XIII. De asemenea s-au descoperit ruinele cetatii Tricule. 12 martie 1443. Documentele turcesti il atesta in secollul XVI.

-1. Punctul Mânăstirea Cusici. Aflată pe malul din dreapta râului Nera a fost descoperită o necropolă din secolul XVIII d.Chr., dar şi ceramică din secolele XIV-XV d.Chr. şi câteva fragmente ceramice atribuite epocii bronzului. Aici se pare că a funcţionat o mănăstire prin din secolul XV d.Chr. Se păstrează ruinele bisericii acesteia.2. Punctul Stari Selo. Aici se află o vatră medievală cu ceramică de secolul XIV d.Chr., uneori smălţuită.

Epoca medievală timpurie

Orsova, Ieselnita, Islaz

431

Epoca medievală târzie Bahna, Varciorova-Vodita, Ada Kaleh, Orsova, Dubova, Plavisevita, Tri

432

167


Cule, Islaz

Epoca modernă 5Epoca contemporană 6

B.Etape istorice localeApartenenta Orsova

IndoeuropeniTraco-daciDaci

Regatul lui Burebista BurebistaDeceneuCotiso

Duras DurpaneusRegatul lui Decebal 87-101 DecebalDacia romana, Dacia Malvensis

101-273 Romana I

Dacia Rippensis273-inainte 324 273-

inainte 324

Dacii liberi si Goti

Constantin cel Mare-Marcian

Inainte 324-447

Intre 326-328 se recucerise dacia sudica

Romana II,

Popoarte migratoare 447-dupa 527

Huni, Avari

Justinian 530/531-534

Se vorbeste de catre Procopius ca Dierna si alte cetati ar fi fost intarite ori refacute in intregime.

In timpul lui Justinian 530/531 Chilbudios a declanşat operaţiunile militare în sectorul Dunării inferioare. Într-o primă şi scurtă fază, realizată magistral, generalul romano-bizantin a pus capăt incursiunilor barbare la sud de fluviu, asigurând frontiera dunăreană, fapt subliniat de Procopius care afirmă că în urma acestor succese, Chilbudios ajunsese „temut de barbari”, şi că „nimeni n-a putut trece Istrul

168


împotriva romanilor”12. Totodată, succesele înregistrate de forţele imperiale au creat premisele trecerii la ofensivă la nord de fluviu. În continuarea imediată a acestei etape, Chilbudios a trecut realizarea celei de a doua componente a planului militaro-strategic imperial. Ca urmare, forţele romano-bizantine de sub comanda sa au declanşat ofensiva în Dacia, realizând şi aici succse notabile, fapt consemnat de Procopius care relatează că „de multe ori treceau romanii pe ţărmul dimpotrivă, cu Chilbudios, şi îi ucideau sau îi luau scalvi pe barbarii de acolo”13.

De la Justinian pana la Tiberius II Constantine

Dupa 527—nainte 573

Romana III, Bizantina, popoare migratoare

Popoare migratoare Inainte 573-inainte 896

Slavi, Bulgari, Pecenegi, Cumani

Voievodatul/ducatul lui GladSuzeranitate bulgara

Inainte 896-934

Ducele Glad al vlahilor

934-inainte 1000 934-inainte 1000

Suzeranitate maghiara

Voievodatul/ducatul lui Ahtum

Inainte 1000-1002 (1021 sau 1038)

Voievodul Ahtum

Control maghiar, pecenegi

1002, 1021 sau 1038-

Unguri, Cumani

169


inainte 1091

Control maghiar 1091-1241

Unguri

Control bizantin 1152-(1155)

Imparatul Manuel devasteaza. In anul 1155 se incheie pacea Banatul

Ban al seveninului Dominik von Bassan

1209

Sub control Tatari, valahi

1241-inainte 1244

Tatari, valahi

Banat sub unguri Inainte 1244-1330

Unguri

Partial sub Basarab I 1330-1352

Basarab

Banat sub unguri 1352-1366

Unguri

Banat sub valahi 1366-1371

Vladislav I

Banat sub unguri 1371-inainte 1382

Unguri

Banat sub Radu I Inainte 1382-1383

Radu I


Unguri

Banat sub turci 1390-inainte 1396

Turci

Banat sub Mircea cel Batran

Inainte 1396-1417

Mircea cel Batran

Banat sub turci 1417-1418

Turci

Banat sub unguri si valahi

1418-1425

Unguri, Romani

Banat sub unguri, scurte durate sub turci

1425-1455

Unguri, posibil scurte durate Turci, in 1453 si sub Wallahia

Banat sub turci 1455-1479

Turci


Unguri

Cetatea Orsova cucerita

1522 Turci Suleiman Magnificul

Administratie turceasca 1524-1595

Turci

O parte, un timp, sub Mihai viteazul

1595-1601

Mihai Viteazul

Administratie turceasca 1601-inainte 1688

Turci

Administratie austriaca Inainte 1688-1689

Austrieci

Administratie turceasca 1690-inainte16

Turci

170


95Administratie austriaca Inainte

1695-1698

Austrieci


Turci

Administratie austriaca 1699-inainte 1716

Austrieci Tratatul de la Carlowitz

Administratie turceasca Inainte 1716-1717

Turci Tratatul de la Passarowitz

Administratie austriaca 1717-1738

Austrieci

Administratie turceasca 1738-inainte 1787

Turci, Austrieci mici perioade Tratatul de la Belgrad


Turci

Administratie austriaca, austroungara

1812-1916

Austrieci, Austroungari

Administratie ungureasca

1867-1916

Ungaria

Legea numelor localitatilor

1898 Toate localitatile din Ungaria sa poarte nume unguresc

Intrarea Romaniei in PRM

1916- Romania

Durata PRM 1916-1919

Germani, Bulgari

Administratie sarbeasca, franceza

1919 Sarbi

Romania Mare 1919-1944

Romania Mare

Regatul Romaniei 1944-1948

Romania

Republica populara 1948-196 RPRRepublica socialista 196 -

1989RSR

Republica 1989-prezent

Romania

C. Culturi arheologice

Cultura de prundCultura Starčevo-Criş Ogradena,

Dubova, Plavisevita, Tisovita,

Cotofeni Jupalnic, Baile Herculane, Dubova

Tranzitie timpurie-Salcuta IV

Dubova

Cultura ceramicii liniareCultura CernavodaGumelnita-KaranovoCivilizatia/Cultura

171

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cultura_ceramicii_liniare&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cultura_Star%C4%8Devo-Cri%C5%9F


TumulilorHamangiaVinca Liubcova,

Izlaz

D. Stiluri, curente culturale, CivilizatiiElenisticGrecescRoman, latinGoticRenascentistClasicNeoclasicAvangardist http://

ro.wikipedia.org/wiki/Avangard%C4%83_literar%C4%83

ArabEgiptean etcCivilizatia sumerianaCivilizatia minoicaBizantin

D. AlteleDoctrine, Ideologii, ReligiiReligia ortodoxă Sec. IV-

2009Peste 95 % din populaţie; vestigii spirituale:mănăstirile Vodiţa, “Sf. Ana”, Mraconia şi bisericile săteşti

Mănăstirea Vodiţa este una dintre cele mai vech lăcaşuri de cult orotodox din Ţara Românească, urmînd arhitectura religioasă de factură bizantină

Religia catolică Sec. XIII-2009

2-3% din populaţie; vestigii spirituale: Catedrala romano-catolică din Orşova

Catedrala este o construcţie nouă, modernă, realizată după planurile arhitectului Finkelstein

Religia mahomedană Sec. XVI-1970

Cîteva sute de locuitori; vestigii spirituale: Moscheea din Ada Kaleh

Moscheea a fost construită la începutul sec. Al XIX-lea, deasupra laturii de est a galeriilor cetăţii stelare, în sistem “Vauban”, ridicată de austrieci. A dispărut în 1969, odată cu inundarea insulei, transferată parţial pe insula Şimian.

Religia iudaică Sec. XIX-XX

Cîteva sute de locuitori; vestigii spirituale: Sinagoga din

Sinagoga a fost construită în a doua jumătate a sec. al XIX-lea, iar astăzi, prin dispariţia populaţiei evreieşti din zonă, a fost transformată în sediul unui notariat

172

http://ro.wikipedia.org/wiki/Avangard%C4%83_literar%C4%83




Turnu-Severin

public.

Protestantism Sec. XIX-XX

1.000-1.500 de locuitori; vestigii spirituale: Biserica evanghelică din Turnu-Severin

INVENTAR DE EVENIMENTE

Nrcrt

Denumire eveniment Data eveniment

Locul evenimentului

Careacteristici, Descriere Referinte

0 1 2 3 4 5A. Istorice*Expeditia lui Alexandru Macedon

335 a.Chr.

Portile de Fier

Relatarea istoricului Arrian in Anabasis Alexandri despre o expeditie nord dunareana a lui Alexandru impotriva getilor, care s-ar fi refugiat pe o insula de pe Istru.

F. Medeleţ, În legătură cu expediţia Întreprinsă de Alexandru Macedon laDunăre În 335 Î.e.n, în Acta Musei Napocensis XIX, 1982, p.20-21

Infaptuirea statului dacFormatiunea politica a lui Cotiso

Sec.II a.Chr.

aşezări intărite de la Kuvin, Zidovar, Socol, Pescari, Liubcova,

Existenţa fortiticaţiilor ar putea plasa in această zonă formaţiunea lui Cotiso, ai cărui daci atacau zonele sud-dunărene ori de câteori fluviul Îngheţa

ŞI. Matei, 1. Uzum, Cetatea de la Pescari, în Bana/iea, II. Reşita, 1973.Florus. Epiteme, Il, 28, 18.SORlN FACUniversitatea de VestTimişoara

Infaptuirea statului dacRegatul lui BurebistaRazboaiele dacilor cu altii

Ada Kaleh Scenele de pe Columna lui Traian par să susţină ipoteza debarcării pe malul stâng al Dunării în zona vărsării Cernei în Dunăre, unde exista şi suficient spaţiu de manevră pentru o astfel de operaţiune.

De altfel, chiar poziţia insulei Ada Kaleh, după care urma o curbă spre dreapta a Dunării, domolind prin contracurenţii şi contratensiunea hidraulică a malului stâng viteza de curgere, poate că şi pragurile şi pietrele-insule din zona imediat următoare a Porţilor de Fier să fi avut acelaşi rol de relativă liniştire a curgerii, precum şi

173


-Coronini

distanţa relativ egală până la cele două maluri să fi contribuit la alegerea insulei drept legatură de poduri de vase.

Dar, aproape o certitudine este faptul că trecerea Dunării prin acest sector era vitală pentru strategia gândită de a ajunge – prin împresurare – la capitala regatului dac, şi prin una dintre trecătorile binecunoscute în antichitate, cea care asigura legătura ţării Haţegului cu Dunărea, prin Tibiscum (lângă Caransebeş, loc de concentrare a trupelor cu cele venite de la Laederata), celalalte căi posibile fiind pe valea râurilor care traversează Carpaţii Meridionali, aşa cum s-a întâmplat în al doilea război al lui Traian.

Este foarte probabil ca o atât de strategică poziţie să fi fost valori-ficată de toţi cei care aveau posibili-tatea de a controla militar şi comer-cial zona, încă din cele mai vechi timpuri. Cum dovezile de locuire continuă duc către paleolitic, nu vedem de ce să nu fi existat şi alte construcţii de apărare consolidate anterioare şi ulterioare, care să fi fost reţinute în memoria colectivă pentru revenire, reconsolidare, chiar dacă s-au produs uneori dislocări ori părăsiri temporare ale zonei de către populaţie şi administraţie. Se ştie că cetăţile greceşti de la Pontul Euxin foloseau zona drept punct de vamă pentru mărfurile care se duceau, respectiv veneau din centrul continentului european, în mod logic pe calea care făcea cel mai bine această legatură: Dunărea. Şi pe durata autorităţii imperiului roman asupra zonei aici a funcţionat un punct de vamă, unde se percepea o taxă de 2,5% din valoarea declarată a mărfurilor

-Unul din cei mai apropiaţi cercetători ai Clisurii trebuie amintit învăţătorul Alexandru MOISI, care în Monografia ţinutului Clisura tipărită la Oraviţa în 1934 aduce unele

174


101-106

106-271

-Orsova

argumente prin care menţionează continuitatea dacilor în acest spaţiu dunărean. Acesta arată că în Clisură au rămas urmele multor cetăţi dacice, dar numerosele cuceriri ce au survenit de a lungul timpului, au făcut ca istoria adevărată să fie deturnată în favoarea noilor cuceritori. Exemplifică vechea cetate dacică de la Coronini, un punct strategic foarte important pentru daci cât şi pentru viitorii cuceritori romani, dar şi alte cetăţi din zonă

-Încet şi ordonat romanii au început să construiască pe malul stâng al Dunării drumul încă de pe vremea împăratului Tiberius anul 33 d.Cr. terminat de Traian în anii 101-103. Se poate constata că la terminarea drumului romanii nu deţineau controlul asupra malului stâng al Dunării şi din acest motiv nu s-a putut monta acea faimoasă TABULA TRAIANA pe malul stâng, pentru a consemna evenimentul, destul de important pentru pretenţiile împăratuluiTraian

- A făcut parte din provincia romană Dacia, romanii construind aici un castru, Dierna. În arealul localităţii au fost descoperite urmele aşezării daco-romane Dierna, ridicată la rang de municipiu în anul 193. După cucerirea Daciei s-au mai construit şi numeroasele cetăţi la; Şviniţa, Liubcova, Drencova, Coronini şi Baziaş, cetăţi ce au fost dărâmate după cucerirea zonei de către turci. Dunărea era legată cu interiorul ţării prin alte drumuri secundare construite în timpul domniei lui Septimiu Severus 193-211. Construcţiile din epoca romană sunt evidenţiate şi prin impunătorul castru roman de la Pojejena (Sitarniţa), villa rustica de la Gornea (Căuniţa de sus).

Razboaiele dacilor cu romaniiCucerirea DacieiOrganizari ulterioare ale Daciei

106 Organizarea provinciei de către Traian

175


http://ro.wikipedia.org/wiki/Dacia_roman%C4%83


118-119 Împărţirea ei de către Hadrian în Dacia Superior (care cuprinde şi zona Porţilor de Fier) şi Dacia Inferior. În anul 123 este atestată existenţa Daciei Porolisenssis, desprinsă din prima. În anii 168-169 Marcus Aurelius uneşte cele trei provincii sub autoritatea unui guvernator general. Concomitent este înregistrată o modificare a denumirilor provinciilor, care se numesc Malvensis, Apulensis şi Poropisenssis

Razboiaiele cu migratorii ale romanilor:-Constantin cel Mare

Infiintarea de formatiuni stataleRazboaiele formatiunilor statale-Ale lui Glad-Ale lui Ahtum-Ale lui Litovoi-Ale lui Basarab

1021(1038)

1330Infiintarea statelor romanesti

Banatul Severinului

Banatul Severinului a fost o formaţiune politică, militară şi administrativă cu rolul de marcă în cadrul sistemului defensiv antiotoman al regalităţii maghiare medievale.

A cuprins teritorii din vestul Olteniei şi din estul Banatului. Era condus de un ban, cu reşedinţa la Severin. Banatul Severinului a fost disputat între Ţara Românească şi Ungaria.

După bătălia de la Mohács, din 1526, Banatul Severinului a fost divizat. Partea răsăriteană (începând de la Vârciorova) a trecut sub jurisdicţia domnitorilor munteni, iar în partea apuseană (începând de la Orşova, inclusiv) s-a constituit, treptat, Banatul de Lugoj-Caransebeş.

Incercând să rupă alianţa dintre cumanii din regiunea Olteniei şi ţaratul valaho-bulgar al Asaneştilor, Andrei al II-lea creează un cap de pod, transformând în anul 1233 fortăreaţa Severinului (clădită de Ladislau I) în Cetate. Astfel ia

176

http://ro.wikipedia.org/wiki/Banatul_de_Lugoj-Caransebe%C5%9F


http://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2rciorova


http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Moh%C3%A1cs_(1526)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ungaria

http://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%A2ara_Rom%C3%A2neasc%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Drobeta_Turnu-Severin

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ban





http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Otoman

http://ro.wikipedia.org/wiki/Marc%C4%83


naştere Banatul de Severin, regiune înfiinţată în 1228, la hotarele Imperiului româno-bulgar pentru paza graniţei Regatului maghiar şi restabilirea influenţei Bisericii latine în regiune. Banatul severinului, "Terra Zeurino" sau "Ţara Severinului", cuprindea Caraşul cu o fâşie din Ardeal, ţara Haţegului, ţinutul Amlaşului şi o parte limitrofă din Oltenia (Mehedinţi, o parte din Gorj şi din Vâlcea, întinzându-se pe ambele laturi ale munţilor) dela Dunăre până la Olt. Primul Ban de Severin, Luca, este menţionat în 1233, în timpul regelui Andrei al II-lea al Ungariei (1205–1235). După Luca se cunoaşte numele altui ban maghiar de Severin, Ştefan. Numit de Regele Bela al IV-lea (1235–1270), funcţia sa va fi preluată de Ioan. Conceput ca o Marcă de graniţă a regatului maghiar, Banatul de Severin avea drept scop apărarea, consolidarea şi extinderea autorităţii coroanei maghiare la sud de Dunăre. În timpul războiului lui Bela al IV-lea cu Ottokar al II-lea al Boemiei din 1260, bulgarii vor trece Dunărea şi vor ocupa cetatea şi Banatul de Severin până când magistrul Laurenţiu, fiind numit Ban, recucereşte cetatea şi regiunea care sunt restituite Ungariei. Cavalerii ioaniţi, a căror îndatorire eră să apere regiunea şi cetatea, se vede că părăsiseră cetatea fie în timpul atacului bulgar, fie mai înainte. În 1268 Banul Alexandru, împreună cu garnizoana Cetăţii, participă la mai multe războaie victorioase împotriva bulgarilor şi bizantinilor.

Mircea cel Bătrân a purtat şi el titlul de Ban de Severin. În 1408, Sigismund îl numeşte Ban de Severin pe renumitul Filippo Buondelmonti degli Scolari, cunoscut cu numele de Pipo di Ozora, cavaler ca şi Vlad Ţepeş al Ordinului Dragonului.În 1429 Sigismund cere ajutorul Ordinului cavalerilor Teutoni. Sub conducerea lui Nicolae

177


Radwitz, care este înobilat baron şi Ban de Severin, cavalerii teutoni preiau apărarea cetăţii şi a Banatului de Severin. În timpul domniei lui Ladislau al VII-lea (1444-1457), şi a lui Matei Corvin (1458-1490), urmează o perioadă în care printre Banii Cetăţii Severinului sunt nobili maghiarizaţi şi catolicizaţi de origină română: Mihail de Cerna care a avut o continuitate de opt ani în funcţie, între 1446 şi 1454, fiind dublat în 1449 de vărul său Vasile de Cerna, iar între 1452 şi 1454 de un alt nobil român bănăţean, Petru Danciu de Caransebeş. La fel, Ştefan şi Mihail de Mâtnic în 1459 şi respectiv 1467 vor contiuna şirul Banilor de Severin. Alţi Bani severineni de origine româna sunt: Ladislau Ficior de Haţeg şi Gheorghe Mare, care pentru buna guvernare a Severinului este numit ulterior Ban de Belgrad.

Titlul de "Ban", acordat neîntrerupt pe parcursul a 300 de ani în istoria Severinului atâtor personaje importante din istoria europeeană, nu este o simplă titulatură onorifică ci subliniază rolul militar şi politic de excepţie în apărarea graniţelor dunărene. Pe lângă autoritate, titlu de cavaler al Ordinului Dragonului, titlul de Ban de Severin a oferit şi o serie de avantaje materiale, în primul rând prin sumele cu care demnitatea era remunerată. Din informaţii datând din anii 1494-1495, se ştie că Banii Severinului Petru Vistier de Măcicaş şi Iacob de Gârlişte au încasat 4000 de florini, o sumă mai mică decât cea a Banului de Belgrad, dar mai mare decât cea a omologului de Sabăţ. La începutul anului 1492 Banul Filip, ajutat de fratele său George îi invinge pe turci care invadaseră Banatul de Severin. În 1501 Banul Petru Măcicaş ajutat de un alt viitor Ban de Severin, Iacob de Gârleşti (Gârlişte) aflând că turcii se pregătesc să atace Muntenia trec Dunărea într-o campanie

178


militară victorioasă ce străbate zona Cladovei, Vidinului şi Nicopolului. In 1506, Banul Iacob de Gârlişte participă cu garnizoana severineană la înăbuşirea răscoalei secuilor. În anul 1519, Ludovic al II-lea Iagelon (1516-1526), prin mijlocirea Banului de Severin, Barnabas Bélai, încheie pace pentru trei ani cu sultanul Soliman I (1512-1520) care, printre altele, se obligă să nu mai atace Severinul, Timişoara, şi alte cetăţi de graniţă. Fără să reuşească, sub Soliman Magnificul (1520-1566) turcii asediază din nou Cetatea Severinului în 1521 care este apărată de Banul Nicoale de Gârlişte. După moartea lui Matei Corvin, Ladislau al VIII-lea Iagelon (1490-1516) (un rege cu o autoritate slabă) şi tânărul său urmaş Ludovic al II-lea, nu mai reuşesc să acorde aceeaşi atenţie cetăţii Severinului precum predecesorii lor deoarece Ungaria traversează o perioadă de criză, nobilii maghiari, în lupte facţionale, fiind interesaţi în creşterea autorităţii lor personale decât de indiguirea pericolului otoman de pe Dunăre. Dată fiind responsabilitatea şi riscuririle mari, mulţi nobili refuză să primească funcţia de Ban al Severinului deşi solda ajunsese la 6.000 de florini.

În 1521 turcii cuceresc Belgradul. Orşova este pierdută în 1522. Acest context creează o situaţie dificilă pentru Cetatea Severinului. În Mai şi Iunie, anul 1524, au loc mai multe atacuri otomane care eşuează. După un asediu sistematic, început la jumătatea lunii Septembrie, turcii, conduşi de Soliman Magnificul, cuceresc şi distrug parţial cetatea în luna Octombrie. După distrugerea definitivă a Cetăţii Severinului, 1526, părţile oltene ale Banatului de Severin au ajuns sub stăpânirea Banilor craioveni iar Banatul Severinului şi-a delimitat hotarele între Orşova şi

179


Făget.

Razboaiele formatiunilor statale

Orsova După anul 324, sub împăratul Constantin cel Mare, a fost construit aici un castru e tip „quadriburgium”, de dimensiuni medii - 60 x 60 metri, cu ziduri puternice, groase de 2,3 metri, din piatră legată cu mortar şi având intercalări de rânduri din cărămidă. Cetatea avea la colţuri turnuri pătrate exterioare, caracteristice fiind în cazul Diernei gangurile de acces spre turnuri care, spre deosebire de alte cetăţii, aveau o direcţie oblică prin colţul de intrare şi erau construite numai din cărămidă.

Prezenţa creştinismului este atestată printr-o serie de obiecte datate îm veacurile IV-VI d.Hr. descoperite de-a lungul timpului în diferite puncte din arealul Orşovei şi împrejurimi. Numărul apreciabil al acestora indică o însemnată răspândire a creştinismului în rândul populaţiei locale, numărul celor care mărturiseau religia creştină fiind în creştere, poate chiar dominant. Ierarhic aceşti creştini au aparţinut unui centru sud-dunărean, dar localizarea acestuia nu putem încă să o precizăm.

Atacurile hunilor (441-443) şi instituirea temporarei lor stăpâniri a produs distrugeri mari în Banatul de sud. Totuşi acestea aveau să reintre în atenţia Împăratului, consolidându-se şi redevenind o zonă nordică de siguranţă a Imperiului. Acea ultimă încercare de revenire în zona nord-dunăreană a puterii romano-bizantine a avut loc sub împăratul Justinian (527-565) când se pare că cetatea a fost refăcută. Ea a fost definitiv pierdută sub presiunea atacurilor avare, în anii 568-573, sub împăratul Justinian al II-lea.

Dezvoltarea, în continuare a creştinismului în arealul Dunării clisurene şi învecinate este

180


legată direct şi de unele măsuri de organizare bisericească din Imperiu. Între acestea se numără înfiinţarea, la 14 aprilie 535, de către Justinian I (527-565), prin Novella XI, a arhiepiscopiei Justiniana Prima, care-şi avea reşedinţa la Tauresium (azi Caricin Grad, la 40 de kilometri sud-vest de Niş), locul de naştere al împăratului. Arhiepiscopia Justiniana Prima, care-şi exercita puterea şi în zona de nord a Dunării, atesta întâia formă de organizare bisericească în Banat, inclusiv asupra teritoriului viitoarei Orşove.

Slăbită la începutul secolului al VII-lea, ca urmare a pătrunderii slavilor, dar mai cu seamă după cucerirea bulgară, de la 680, a regiunii Dunării de Jos, această jurisdicţie a durat până în anul 731, când a fost desfiinţată de împăratul Leon al III-lea.

Puternica ruralizare de după retragerea aureliană a aşezărilor din întregul spaţiu dacic, iar din veacurile următoare, mai cu seamă după secolul al VI-lea d. Hr. - când ultimul cap de pod nord-dunărean romano-bizantin este abandonat - şi din Defileului Dunării, poartă pecetea lipsei de informaţii referitoare la lăcaşuri de cult în spaţiul clisurean.

După câteva veacuri de existenţă rurală a unei localităţi de pe acest areal, în secolul al X-lea aici este atestată cetatea Urscia, care, alături de cele de la Keve-Cuvin şi Coronini, este cetate regească a ducelui Glad, iar apoi a ducelui Ahtum.

În veacurile următoare, începând cu secolul al XIII-lea, după marea invazie tătară, mai precis chiar după anul 1244, cetatea Orşovei este permanent întărită, primul care a dispus fortificarea graniţei dinspre Defileul Dunării şi culoarul Timiş-Cerna fiind regele Bela al IV-lea, printre cetăţile construite numărându-se Mehadia (Mylad), Orşova (aceasta mai de grabă

181


reparată, ea existând deja din veacurile anterioare) şi Peth. În acest veac şi-n cele următoare, pentru o perioadă Orşova a fost apoi reşedinţă a Banatului de Severin, cetate importantă în sistemul defensiv în faţa pătrunderii otomane spre Europa, printre cei care au întărit-o în mod deosebit numărându-se Pippo Spano şi Iancu de Hunedoara.

Tot în această perioadă sunt construite biserici ortodoxe, cum a fost

În paralel însă, o dată cu secolul al XIII-lea asistăm la o pătrundere a catolicismului atât dinspre nordul Banatului, cât şi dinspre sud, căci în a doua jumătate a secolului al XIV-lea exista deja o custodie a Bulgariei, cu centre la Orşova, Severin, Caransebeş şi-n alte localităţi. Apoi, printr-un document din 5 decembrie 1428, Sigismund I a lărgit privilegiile minoriţilor franciscani, care se aflau şi la Orşova iar la 1433 Papa Eugeniu al IV-lea, prin bula de la 30 septembrie, transmisă Episcopului Petru al Cenadului, confirma şi lărgea drepturile acestor minoriţi, dintre care unii se aflau la Orşova, de a converti ortodocşi, să întemeieze biserici, să acorde indulgenţe şi să înfiinţeze mânăstiri. Aceste acţiuni au continuat şi-n perioada când Iancu de Hunedoara, dar aceştia nu au reuşit să înfiinţeze comunităţi române de confesiune romano-catolică decât la Caransebeş.

Victoria lui Iancu de Hudedoara de la Belgrad (1456) a înlăturat pentru un timp presiunea otomană din zona Defileului Dunării, astfel încât deceniile următoare au constituit o perioadă de linişte mai mult sau mai puţin aparentă în care populaţia băştinaşă românească a fost ocupată cu activităţile sale agrare de creştere a vitelor, unele meşteşuguri şi obligaţia de întreţinere a cetăţilor în

182


vederea apărării graniţei sudice a regatului maghiar.

Abia spre sfârşitul primului sfert al secolului al XVI-lea, o dată cu urcarea pe tron a sultanului Soliman Magnificul (1520), luptele de expansiunea otomană spre Europa Centrală au fost reluate, după căderea cetăţii Belgradului, la mijlocul lunii martie 1522, Bali Beg cucerind Orşova iar în toamna anului 1524 a căzut şi cetatea Severinului, care a fost parţial distrusă.

După căderea cetăţii Severinului, Orşova a rămas la marginea Banatului de Severin, care s-a dezmembrat complet după lupta de la Mohacs (1526); partea rămasă din vechiul Banat al Severinului alcătuia, împreună cu comitatul Caraş, comitatul Severin cu sediul la Orşova. Apoi, Orşova a devenit reşedinţa unui sandjac otoman.

Între momentul cuceririi Orşovei de către otomani şi mijlocul secolului al XVII-lea, populaţia locală a sporit prin infiltrarea unor elemente macedo-române, numite în graiul băştinaşilor „greci”, şi a câtorva familii de sârbi, retrase aici datorită pătrunderii otomane din peninsula Balcanică. Aceştia, având în vedere poziţia Orşovei şi lipsa unor spaţii agrare în hinterlandul său, vor practica o serie de meşteşuguri sau comerţ, ocupaţia din urmă fiind mult favorizată de poziţia geografică a locului, la întretăierea a trei ţări. Stabilizarea lor în acest spaţiu pentru deceniile următoare este amintită la 1660, când învăţatul călător turc Evlija Celebi la Orşova timpului câteva „cartiere”, printre care şi „oraşul”, aşezarea civilă de la vest de pârâul Graţca şi până la valea Mosna în care un loc distinct l-a ocupat biserica de rit ortodox. Aceasta era situată pe locul alteia mai vechi şi, foarte probabil, încă de atunci în mijlocul cimitirului. Ea era

183


construită din lemn, distrusă în războaiele ce au urmat, în final urmele ei pierzându-se sub zidurile celei construite în secolul al XVIII-lea din piatră.

Înfrângerea otomanilor la Viena, în anul 1683, urmată de alte succese ale Imperiului austriac a încheiat această etapă de dezvoltare a Orşovei. Încă la sfârşitul aceluiaşi an generalul Veterani a ajuns deja, luptând împotriva turcilor, în împrejurimile Orşovei şi sub zidurile acestei cetăţi, pe care, la 13 august, a şi cucerit-o. Timp de câţiva ani, zona Orşovei a fost teatru de război între cele două imperii, ceea ce a dus la rapida decădere a localităţii şi distrugerea cetăţii. „Orşova,,, acum e părăsită” - nota Ioan Komaromy în anul 1697, fortificaţiile fiind distruse alternativ, când de către turci, când de austrieci.

În perioada războaielor austro-otomane Orşova a rămas sub stăpânire otomană până la pacea de la Passarowitz/Pozarevac (21 iulie 1718), când Înalta Poartă a cedat Austriei, printre altele, Banatul şi Oltenia care, la propunerea lui Eugeniu de Savoya, au devenit o provincie autonomă, cu administraţie proprie şi declarată domeniu al Coroanei Habsburgice, avem mai puţine date.

Primul guvernator al Banatului, în noua sa structură, generalul Claudius Florimund Marcy, a organizat administrativ provincia în 11 districte, între care şi cel al Orşovei-Almăj. Clisura Dunării a format însă un despărţământ aparte. Fiecare district era condus de câte un Verwalter (administrator) subordonat direct guvernatorului iar satele districtului erau conduse de cnezi, peste câte un grup de sate aflându-se un Obercnez, ce-şi avea reşedinţa în localitatea cea mai mare. Un asemenea Verwalter se afla şi la Orşova, localitate ce număra în

184


primăvara anului 1717 un număr de 170 de case.

De altfel, în programul politic la lui Marcy povincia bănăţeană era văzută ca o bază puternică a viitoarei expansiuni imperiale şi catolice spre răsărit, Orşova constituind un punct avansat al acestei perspective, punct de dominare a strâmtorii fluviale ce asigura legăturile cu zonele ce urmau a fi anexate. Ca obiectiv principal al acestui program, pe plan militar s-a stabilit construirea unei puternice fortificaţii în insula Orşovei, în arhitectura Vauban. Aceasta a impus aducerea a numeroşi meşteri, stabiliţi la început într-un fort „Bruckamt“ de la poalele dinspre Bahna ale Alionului. Treptat însă o parte a acestora, ca şi a negustorilor stabiliţi aici şi-au ridicat – după cum arăta în a sa cronică protopopul Nicolae Stoica de Haţeg - case şi în Orşova Veche. Tot în acei ani s-a ridicat aici şi o mănăstire catolică cu călugări. Dar atât civilii cât şi călugării au stat aici doar câţiva ani, căci îndată după izbucnirea noului război Austro-otoman ei s-au refugiat în interiorul Imperiului.

Izbucnirea războiului dintre anii 1737- 1739 a adus Orşova, de la început, în centrul operaţiunilor militare, noii sosiţi aici, ca şi călugării, evacuându-se spre interiorul Imperiului, fără a mai reveni aici.

După terminarea acestui război şi încheierea păcii de la Belgrad, Orşova a rămas în componenţa Imperiului Otoman încă o jumătate de veac, dar interesul lor pentru această aşezare şi chiar pentru cetate a devenit tot mai mic, fortificaţiile ruinându-se curând pentru totdeauna. Perioada respectivă a fost pentru locuitorii Orşovei, ca şi pentru cei ai insulei - care apare acum tot mai des sub denumirea de Orşova Nouă, Insula Orşovei sau Insula cetăţii - o epocă de aparentă linişte, ambele puncte aflându-se permanent sub

185


observaţia imperialilor.

Orşova a rămas sub stăpânirea otomană încă o jumătate de veac, abia la 1781 ea intrând în componenţa Imperiului Austriac. Tocmai de aceea, după înfiinţarea, în anul 1768, de către împăratul Iosif al II-lea, a regimentului bănăţean de graniţă, în anul 1774 s-a înfiinţat la Jupalnic un comandament de cordon subordonat batalionului de grăniceri, care centraliza şi coordona ştirile de pe teritoriul otoman îndeplinind adesea în paralel şi atribuţia de agent diplomatic

Rascoale si RevolutiiRevoluţia lui Tudor Vladimirescu

Ianuarie-mai 1821

Cerneţi, jud. Mehedinţi

În ianuarie 1821, Tudor Vladimirescu, în drum spre Bucureşti, a trecut pe la Cerneţi, unde avea proprietăţi şi depozit de arme

G.D. Iscru, Revoluţia din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, Bucureşti, Editura Albatros, 1986;Mircea T. Radu, Revoluţia lui Tudor Vladimirescu, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1976

Revoluţia din 1848-1849

1849-1850

Orsova

Ada Kaleh

Orsova

Aici a ingropat Coroana Ungariei Lajos Kossuth

Aici şi-a găsit loc temporar de refugiu liderul revoluţiei maghiare Lajos Kossuth

Pe aici au trecut revolutionarii spre exil

Domniile si domniiStapaniri straine 1699-1718

1718-1739

1739-1877

Stăpânire austriacă

Stăpânire austriacă

Stăpânire otomană

Supraveghere austro-ungară

Prin Pacea de la Karlowitz, Transilvania şi Banatul au intrat sub stăpânire austriacă;

Prin Pacea de la Passarowitz, Oltenia a intrat sub stăpânire austriacă

Prin Pacea de la Belgrad, Oltenia a revenit sub suzeranitatea otomană şi reintegrată Ţării RomâneştiDupă Tratatul de la Berlin din 1 iulie 1878, insula Ada Kaleh a

v.perioade

186


1878-1918asupra insulei Ada KalehStapanire austro-ungara

intrat sub administraţie austro-ungară

Unirea Principatelor 1859Razboiul de independenta

1877-1878

Primul Razboi Mondial August-septembrie 1916

Regiunea Orşova-Turnu-Severin

În acest interval de timp s-au desfăşurat luptele de la Alion şi Câmpia Severinului

Constantin Kiriţescu, România şi războiul de reîntregire naţională, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1988

Romania Mare 1 Decembrie 1918

Regiunea Mehadia-Orşova

Manifestări ale mişcării naţionale româneşti conduse de preotul Coriolan Buracu

Al Doilea Război Mondial

Septembrie 1944

Turnu-Severin-Timişoara, Defileul Dunării

Retragerea trupelor terestre şi navale hitleriste

România în cel de-al Doilea Război Mondial, 3 vol., Bucureşti, 1989

România după cel de-al Doilea Război Mondial

6 septembrie 1964 şi 16 mai 1972

Gura Văii Întâlnirile Iosip Broz Tito – Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Iosip Broz Tito-Nicolae Ceauşescu pentru inaugurarea construcţiei, respectiv punerea în funcţiune a S.H.E.N. “Porţile de Fier I”

Romania dupa 1989

B. Politice*

Vizita/vizitele lui Ceausescu si Gheorghiu DejVizita lui TitoVizita lui Petre RomanVizita lui BasescuVizita lui Carol IVizita lui Franz IosefVizita lui Alexandru I Obrenovici

C. CulturaleInfiintarea de scoli 1880Copierea de manuscrise si cartiTipografierea de cartiColectii de carti si manuscriseFolosirea limbii romaneInfiintarea de institutii culturale

187


Promovarea modurilor culturale

D. Sociale

F. Altele (traditionale)Sfintul Gheorghe 23 aprilie Moldova

Nouareligios http://

www.portiledefierpn.ro/CALENDAR_TRADITIONAL.htm

Zilele orasului Sf. Marie 15-16 aug.

Orsova Festival local

Zilele orasului Sf. Marie 15-16 aug. Moldova

NouaReligiosFestival local

http://www.portiledefierpn.ro/CALENDAR_TRADITIONAL.htm

Făşanc martie

religios


Ruga 08 sept sf Marie mica

Padina Matei religios http://www.portiledefierpn.ro/CALENDAR_TRADITIONAL.htm

Ruga - Carbunari religios http://www.portiledefierpn.ro/CALENDAR_TRADITIONAL.htm

Ruga Moldova Noua


Zilele orasului Moldova-Noua

Sf. Marie 15-16 aug.

Moldova Noua

Festival local http://www.portiledefierpn.ro/CALENDAR_TRADITIONAL.htm

Ruga 15 aug. Sf Marie

Moldovita religios http://www.portiledefierpn.ro/CALENDAR_TRADITIONAL.htm

Nedee-ruga 15 aug. Sf Marie

Moldovita Festival local http://www.portiledefierpn.ro/CALENDAR_TRADITIONAL.htm

Ruga Inaltarea Domnului

Carbunari religios http://www.portiledefierpn.ro/

188































CALENDAR_TRADITIONAL.htm

Nedee-ruga Sf Maria Mica

Padina Matei religios http://www.portiledefierpn.ro/CALENDAR_TRADITIONAL.htm

Ruga Moldova Noua


Sfintul Sava 27 ianuarie

Svinita religios http://www.portiledefierpn.ro/CALENDAR_TRADITIONAL.htm

Sf. Gheorghe 5 iunie Sf, Gheorghe pe vechi

Svinita religios http://www.portiledefierpn.ro/CALENDAR_TRADITIONAL.htm

Festivalul Satelor Dunarene si al Sportului

1-2 mai Svinita Festival local http://www.portiledefierpn.ro/CALENDAR_TRADITIONAL.htm

Festivalul Smochinului august Svinita Festival local http://www.portiledefierpn.ro/CALENDAR_TRADITIONAL.htm

Cîrîitul Dupa inviere

Eibental religios http://www.portiledefierpn.ro/CALENDAR_TRADITIONAL.htm

Udatul Fetelor A doua zi a Pastelui


Palim Elii(Arderea Vrajitoarelor)

Ultima zi din aprilie


Pelerinaj la Maria Ciclova

Sf Marie Mare sau Mica


Posviceni “Sfintirea hramului” Nedeia

16 oct. Eibental religios http://www.portiledefierpn.ro/CALENDAR_TRADITIONAL.htm

Pogorirea Sf.Duh(Rusaliile),Sf.Treime

Duminica a 8-a dupa Pasti

Sichevita religios http://www.portiledefierpn.ro/CALENDAR_TRADITIONAL.htm

189








































Sf.Petru si Paveldupa calendarul Iulian

13-14 iulie

Berzasca religios http://www.portiledefierpn.ro/CALENDAR_TRADITIONAL.htm

- Cea mai apropiata duminica de data de 24 oct.

Bigar religios http://www.portiledefierpn.ro/CALENDAR_TRADITIONAL.htm

Sf.Prooroc Ilie Tesviteanul

20-21 iulie

Coronini religios http://www.portiledefierpn.ro/CALENDAR_TRADITIONAL.htm

Sf.Cuvioasa Parascheva

13-14 oct. Gîrnic religios http://www.portiledefierpn.ro/CALENDAR_TRADITIONAL.htm

Fii satului iulieIlovita

Festival local http://www.portiledefierpn.ro/CALENDAR_TRADITIONAL.htm

Nedeie Sf Marie Mare

Ilovita religios http://www.portiledefierpn.ro/CALENDAR_TRADITIONAL.htm

Nedeie Sf. Marie Mica

Bahna religios http://www.portiledefierpn.ro/CALENDAR_TRADITIONAL.htm

Sarbatoare de Rusalii Nu are data fixa

Gura Vaii religios http://www.portiledefierpn.ro/CALENDAR_TRADITIONAL.htm

Sarbatoarea Ispasului Nu are data fixa

Breznita Ocol religios http://www.portiledefierpn.ro/CALENDAR_TRADITIONAL.htm

Pastele Nu are data fixa

Eselnita religios http://www.portiledefierpn.ro/CALENDAR_TRADITIONAL.htm

Boboteaza 06 ianuarie

Eselnita religios http://www.portiledefierpn.ro/CALENDAR_TRADITIONAL.htm

Praznicele Oct.-ian. Eselnita religios http://www.portiledefierpn.ro/CALENDAR_TRADITIONAL.htm

Masuratul oilor Prima dumin.du

Eselnita obicei http://www.portiledefierp

190








































pa Pasti n.ro/CALENDAR_TRADITIONAL.htm

Aretul Oct-nov Eselnita obicei http://www.portiledefierpn.ro/CALENDAR_TRADITIONAL.htm

3.4. Raport privind categoria de informatii semnificative: rezultate ale activitatii

oamenilor

In cadrul acestei categorii vom grupa monumentele – creatii distribuite si creatiile adunate in muzee,

colectii si arhive. O prima categorisire a acestor monumente ar putea fi facuta astfel:

- monumente istorice

- monumente arhitecturale

- monumente arheologice

- componente ale patrimoniului mobil din muzee, arhive, colectii, creatii de arta etc

Este cu siguranta de inteles ca prin caracterul istoric unele monumente sunt repetate in

subcategoriile celelalte de mai sus. Ca si in cazurile celorlalte categorii semnificative de informatii,

mai ales la componentele patrimoniului mobil, in aceasta etapa nu se poate face o detaliere

corespunzatoare stadiului final.

INVENTAR DE MONUMENTE

NrCrt

Denumire monument Localizare Descriere scurta Referinte

191







0 1 2 3 4A. Monumente istorice Oraşul roman Drobeta http://www.cultura.ro/sectiuni/

Patrimoniu/Monumente/lista/mehedinti.pdf

Ruinele cetăţii Severinului

Bd. Dunării În parcul General Dragalina

sec. XIII- XV http://www.cultura.ro/sectiuni/Patrimoniu/Monumente/lista/mehedinti.pdf

Ruina donjonului Bd. Dunării În parcul General Dragalina

sec. XIII-XV http://www.cultura.ro/sectiuni/Patrimoniu/Monumente/lista/mehedinti.pdf

Ruina capelei Bd. Dunării În parcul General Dragalina


Zid de incintă cu turnuri şi şanţ de apărare

Bd. Dunării În parcul General Dragalina


Situl arheologic de la Drobeta Turnu Severin-punct Schela Cladovei,

http://www.cultura.ro/sectiuni/Patrimoniu/Monumente/lista/mehedinti.pdf

Asezare medievala Cartier Schela Cladovei

sec. XVII - XVIII http://www.cultura.ro/sectiuni/Patrimoniu/Monumente/lista/mehedinti.pdf

Necropolă Cartier Schela Cladovei

sec. II - III http://www.cultura.ro/sectiuni/Patrimoniu/Monumente/lista/mehedinti.pdf

Situl arheologic de la Şviniţa, punct "La Islaz"

Şviniţa, punct "La Islaz


Aşezare medievală Şviniţa, punct "La Islaz

sec. XVII - XVIII http://www.cultura.ro/sectiuni/Patrimoniu/Monumente/lista/mehedinti.pdf

Aşezare hallstattiană Şviniţa, punct "La Islaz

sec. VIII - VI a. Chr. http://www.cultura.ro/sectiuni/Patrimoniu/Monumente/lista/mehedinti.pdf

Aşezare Şviniţa, punct "La Islaz

Neolitic mijlociu http://www.cultura.ro/sectiuni/Patrimoniu/Monumente/lista/mehedinti.pdf

Aşezare Şviniţa, punct "La Islaz

Neolitic timpuriu http://www.cultura.ro/sectiuni/Patrimoniu/Monumente/lista/mehedinti.pdf

Aşezare Şviniţa Hallstatt http://www.cultura.ro/sectiuni/Patrimoniu/Monumente/lista/mehedinti.pdf

Ruine de construcţii romane

Şviniţa, punct "Tri Cule”

Epoca romană http://www.cultura.ro/sectiuni/Patrimoniu/Monumente/lista/mehedinti.pdf

Situl arheologic de la Şviniţa

Şviniţa http://www.cultura.ro/sectiuni/Patrimoniu/Monumente/lista/mehedinti.pdf

Necropolă Şviniţa sec. XII - XIII http://www.cultura.ro/sectiuni/Patrimoniu/Monumente/lista/mehedinti.pdf

Aşezare romană Şviniţa sec. I - II http://www.cultura.ro/sectiuni/Patrimoniu/Monumente/lista/mehedinti.pdf

Aşezare Şviniţa sec. VIII - VI a. Chr. http://www.cultura.ro/sectiuni/Patrimoniu/Monumente/lista/mehedinti.pdf

Situl arheologic de la Şviniţa http://www.cultura.ro/sectiuni/

192




























































Şviniţa Patrimoniu/Monumente/lista/mehedinti.pdf

Aşezare medievală Şviniţa sec. IX - XI http://www.cultura.ro/sectiuni/Patrimoniu/Monumente/lista/mehedinti.pdf

Biserica "Sf. Nicolae” Orsova 1746 http://www.cultura.ro/sectiuni/Patrimoniu/Monumente/lista/mehedinti.pdf

Biserica romano-catolică "Neprihănita Zămislire”

Orsova Sec.XX http://www.cultura.ro/sectiuni/Patrimoniu/Monumente/lista/mehedinti.pdf

Ruinele cetăţii Tri-Kule Şviniţa, punct "Tri Cule”

1429 http://www.cultura.ro/sectiuni/Patrimoniu/Monumente/lista/mehedinti.pdf

Ruinele mănăstirii Vodiţa

Pe Valea Voditei 1370 - 1375 http://www.cultura.ro/sectiuni/Patrimoniu/Monumente/lista/mehedinti.pdf

Ruina bisericii localitatea VÂRCIOROVA 1370 - 1375;

cca.1500, ref. cca. SEVERIN 1500, 1689


Ruinele clădirilor - anexe

localitatea VÂRCIOROVA

1370 - 1375 http://www.cultura.ro/sectiuni/Patrimoniu/Monumente/lista/mehedinti.pdf

B.Monumente arhitecturalea) Cetăţi;Cetatea Severinului Severin http://www.mehedinti.djc.ro/

ObiectiveDetalii.aspx?ID=986

Cetatea Ada Kaleh-refacuta

Insula Simian

Cetatea Tri Cule Langa SvinitaCetatea Orsova Orsova veche http://

diernaorsova.blogspot.com / Cetatea MehadiaCetatea Ada Kaleh Insula Ada Kaleh http://www.ccm.ro/index.php?

option=com_content&view=category&layout=blog&id=12&Itemid=17

Cetatea Lylko Intre Dubova si Plavisevita

Cetatea Peci Intre Dubova si Plavisevita

Cetatea SvinitaCetatea StanilautiCetatea Cozla-DrencovaCetatea LiuborajdeaCetatea LadislauCetatea Golubat Vizavi de

Cet.Ladislaub) Ansambluri curţi domneşti;

c) Biserici fortificate – cetăţi;

193

http://www.ccm.ro/index.php?option=com_content&view=category&layout=blog&id=12&Itemid=17





http://www.mehedinti.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=986

http://www.mehedinti.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=986

























d) Castele, conace, palate;

e) Cule;Cula Tudor Vladimirescu

Cerneti

f) Clădiri civile urbane;

g) Ansambluri urbane;

h) Biserici din lemn;

i) Muzee etnografice în aer liber;

j) Biserici rupestre;

k) Biserici şi ansambluri mănăstireşti;Ruinele Mănăstirii Vodiţa

Vodita

l) Arhitectura industrială; amenajări căi de comunicaţie;

m) Monumente de arhitectură populară (locuinţe săteşti);

n) Ansambluri tradiţionale rurale.

C.Monumente arheologicea) Complexe paleolitice;Vestigii de locuire din epocile: epipaleolitic, neolitic, eneolitic şi bronz (în punctual "Peştera Hoţilor")

Oraşul Băile Herculane Caraş-Severin

b) Aşezări neolitice şi eneolitice;

c) Aşezări şi necropole din epoca bronzului;

194


d) Fortificaţii şi aşezări din prima epocă a fierului (hallstattiene);

e) Fortificaţii dacice;

h) Oraşe antice;Ruinele oraşului roman

Municipiul Drobeta-Turnu Severin Mehedinţi

Ruinele podului lui Traian


i) Edificii;

j) Monumentele medievale identificate pe baza cercetărilor arheologice;Ruinele bisericii medievale


k) Rezervaţii arheologice cuprinzând situri cu niveluri de locuire pe perioade îndelungate – aşezări şi necropole.

D. Patrimoniu cultural mobilMuzeeMuzeul Regiunii Portile de Fier

http://www.cimec.ro/Muzee/MuzeulRegiuniiPortilordeFier/Index.htm

Cula "Tudor Vladimirescu"

Cerneti, Com. Simian Istorie

Muzeul Stațiunii Băile Herculane

Baile Herculane, Str.Cernei, 6

Arheologie

Muzeul Etnografic şi Centrul de Creştere în Captivitate a Ţestoasei lui Hermann.

Eselnita

ArhiveArhivele Nationale Directia Judeteana Mehedinti

Colectii

195





D.Altele

Carti

Periodice

Lucrari de arta

Creatii artistice

3.5. Raport privind categoria de informatii semnificative: monumente naturale

Un inventar complet al acestor monumente este prezentat de Ministerul Culturii si Cultelor prin

Institutul National al Monumentelor Istorice si, pe categorii, si de CIMEC, plecand de la listele

anexate unor documente de legislatie specifice (protectia mediului). Intre continutul acestor liste din

care s-a extras selectiv, sub incidenta cu zona, si listele autoritatilor locale pot aparea mici diferente,

doar in ceea ce priveste ariile protejate. In ceea ce priveste Parcurile Nationale, doua doar tangente

la zona, s-au trecut toate cele enuntate de liste pentru a oferi o imagine globala asupra zonei si

relatiile acesteia cu vecinatatile. Mentionam ca Parcul Natural Portile de Fier este in acelasi timp si

Parc National, desi in realitate acest parc se intinde de o parte si de alta a Dunarii, avand doua

sectiuni nationale (una romaneasca si una sarbeasca).

196


INVENTAR DE MONUMENTE NATURALE

NrCrt

Denumire monument Localizare Descriere scurta Referinte

0 1 2 3 4Parcuri NationaleParcul national Domogled-Valea Cernei

Muntele Domogled si Valea Cernei.Parcul se întinde peste bazinul râului Cerna, de la obârşie până la confluenţa cu râul Belareca, peste masivul Munţilor Godeanu şi al Munţilor Cernei pe versantul drept şi respectiv Munţilor Vâlcanului şi Munţilor Mehedinţi pe versantul stâng.

http://www.domogled-cerna.ro/index.htm

Cheile Nerei-Beuşniţa

Pe teritoriul administrativ al judeţului Caraş-Severin, între localităţile: Sasca Montană, Sasca Română, Potoc, Socolari, Ilidia, Ciclova, Oraviţa, Anina, Bozovici, Lăpuşnicu Mare, Dalboşeţ, Şopotu Nou şi Cărbunari.

http://www.cheilenerei-beusnita.ro/

Parcul Natural Porţile de Fier

Se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 115.665,8 ha, fiind unul dintre cele mai mari parcuri naturale din România (locul 2), având în componenţa sa 18 rezervaţii

http://www.portiledefier.ro/index.htm

Rezervatii naturaleRezervaţia Cheile Nerei - Beuşniţa

PN-E Comunele Sasca Montană şi Şopotul Nou (3.081,30)

Lege nr. 5din 6 martie 2000

Izvorul Bigăr PN-E Comuna Bozovici (176,60)


Lisovacea PN-E Comunele Bozovici şi Lăpuşnicu Mare (33,00)


197

http://www.portiledefier.ro/index.htm

http://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Natural_Por%C5%A3ile_de_Fier

http://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Natural_Por%C5%A3ile_de_Fier

http://www.cheilenerei-beusnita.ro/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Na%C5%A3ional_Cheile_Nerei-Beu%C5%9Fni%C5%A3a

http://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Na%C5%A3ional_Cheile_Nerei-Beu%C5%9Fni%C5%A3a



http://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Na%C5%A3ional_Domogled-Valea_Cernei

http://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Na%C5%A3ional_Domogled-Valea_Cernei


Izvoarele Nerei PN-O Comuna Prigor (5.028,00)


Rezervaţia Domogled PN-B Oraşul Băile Herculane (2.382,80)


Coronini - Bedina PN-B Oraşul Băile Herculane, comuna Mehadia (3.864,80)


Iardaşiţa PN-B Comuna Mehadia (501,60)


Cheile Rudăriei Comuna Eftimie Murgu 250,00


"Sfinxul Bănăţean" Comuna Topleţ 0,50 Lege nr. 5din 6 martie 2000

Gura Văii-Vârciorova PN-D Municipiul Drobeta-Turnu Severin, localitatea Gura Văii (305,00)


Dealul Duhovnei Comuna Iloviţa 50,00 Lege nr. 5din 6 martie 2000

Cazanele Mari şi Cazanele Mici

PN-D Comuna Dubova (215,00)


Locul fosilifer Şviniţa PN-D Comuna Şviniţa (95,00)


Locul fosilifer Bahna PN-D Comuna Iloviţa (10,00)


Cracul Găioara PN-D Municipiul Drobeta-Turnu Severin, localitatea Gura Văii (5,00)


Cracul Crucii PN-D Municipiul Drobeta-Turnu Severin, localitatea Gura Văii (2,00)


Faţa Virului PN-D Municipiul Drobeta-Turnu Severin, localitatea Vârciorova (6,00)


Padurea de osieci Vodita-Dealul Dohomnei

Valea Oglanicului

198


4. Concluzii si propuneri

4.1. Concluzii.

Conform Act Aditional Nr.2/2009 s-a acceptat realizarea doar a unei parti din etapa II

prezentata in oferta, sub forma de Etapa II noua, sustinerea financiara fiind facuta din credite de

angajament, la o valoare extrem de mica fata de valoare prevazuta pentru intreaga etapa II ofertata.

Ca atare, s-au efectuat activitatile specifice de cercetare pe baza carora s-a intocmit

prezentul Raport de etapa. Obiectivul specific al cercetarii era sa se elaboreze Rapoarte privind

inventarele, pe categorii de informatii, a datelor semnificative, date care constituie e-content-ul

aplicatiei ce se realizeaza in final prin proiect.

S-au realizat astfel cinci Rapoarte care se refera la:

1. persoane (personalitati) individuale ori colective (colectivitati)

2. locurile acoperite de studiu

3. spatializarea temporara (perioade, evenimente)

4. rezultatul activitatii oamenilor

5. monumente ale naturii

Fiecare Raport contine minimum un Inventar de informatii semnificative, in cadrul

acestor inventare fiind trecute si multe subcategorii de informatii semnificative, iar acestea fiind

populate cu datelele disponibile din cercetarile intreprinse pana in prezent. Pana la finalizarea

acestui proiect, aceste date semnificative vor fi mereu completate cu ceea ce va rezulta la etapele

urmatoare. Pentru fiecare data de e-content, daca au existat si referinte metodologice pentru

descrierile explicative de tip fisa terminologica, s-au dat si exemple care este posibil sa fie luate in

considerare, ceea ce va avea consecinte asupra proiectarii bazei de date relationale.

Cele cinci rapoarte nu au utilizare de sine statatoare, dar Inventarele tabelate pe care le

contin, acum, pe parcurs si in final vor putea fi prezentate si ca documente de sine statatoare.

Se considera ca prin acestea s-a realizat corespunzator obiectivul acestei etape, sustinut

prin acest Raport de etapa.

4.2. Propuneri

Se propune continuarea elaborarii proiectului prin realizarea si a celorlalte obiective specifice de

cercetare, in masura posibilului, fara abateri semnificative de la graficul initial de etape, de durate a

acestor etape si de sume propuse pentru sustinerea eforturilor de cercetare.

199


BIBLIOGRAFIE

I. Reconex-Etapa I ianuarie 2009, vol.2 si vol.4 (http://web.ipa.ro/reconex/)

II. Bazele tehnologiei informatiei-Suport de curs, Gabriela Fotache -Universitatea “George Bacovia” Bacau, 2006

III. Terminological Databases (http://www.tei-c.org/Guidelines/ P4/html/index.html )

IV. Introducere in terminologie. Ileana Busuioc, Catalina Cucu

( http://ebooks.unibuc.ro/filologie/terminologie/index.htm )

V. Aspecte ale activitatii terminologice si de documentare in traducerea de specialitate de inalta calitate. Sanda Cherata-Univ.Babes-Bolyai Cluj Napoca Facultatea de litere Catedra de Limbi Moderne Aplicate (http://www.litere.uvt.ro/documente_pdf/aticole/uniterm/uniterm3_2005/scherata.pdf )

VI. Dictionar explicativ online ( http://dexonline.ro/ )

VII. Dictionarului online de Sociologie-http://www.dictsociologie.netfirms.com/C/CTermeni/Clasificare.htm)

VIII. Metode de constituire a BDT- din Introducere in terminologie- o lucrare a Ilenei Busuioc si Madalina Cucu (http://ebooks.unibuc.ro/filologie/terminologie/frameset32.htm )

IX. METODA ALCĂTUIRII UNEI LUCRĂRI ŞTIINŢIFICE -Adina Berciu-Drăghicescu (http://ebooks.unibuc.ro/istorie/arhivistica/3cap1.htm )

X. Ghidul internaţional CIDOC pentru înregistrarea obiectelor muzeale: categoriile de informaţii ( http :// cidoc.ics.forth.gr / docs/guide.htm ),

XI. Câteva consideraţii privind Norma ISAAR – Normă arhivistică internaţională pentru descrierea colectivităţilor (organizaţilor), familiilor sau persoanelor -Cornelia Vlaşin (http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/serban/RA%201%202008/08_vlasin,_cornelia.pdf )

XII. Few Observations on the Management of Archival Activity:Records Management or Archives Management? Tudor Răţoi (http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/serban/RA%201%202008/03_ratoi,_tudor.pdf )

XIII. ISAAR (CPF) International Standard Archival Authority Record For Corporate Bodies, Persons and Families Second Edition Adopted by the Committee on

200

http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/serban/RA%201%202008/03_ratoi,_tudor.pdf

http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/serban/RA%201%202008/03_ratoi,_tudor.pdf



http://cidoc.ics.forth.gr/docs/guide.htm

http://ebooks.unibuc.ro/istorie/arhivistica/3cap1.htm


http://www.dictsociologie.netfirms.com/C/CTermeni/Clasificare.htm

http://dexonline.ro/

http://www.litere.uvt.ro/documente_pdf/aticole/uniterm/uniterm3_2005/scherata.pdf

http://ebooks.unibuc.ro/filologie/terminologie/index.htm

http://www.tei-c.org/Guidelines/P4/html/index.html

http://web.ipa.ro/reconex/%20


Descriptive Standards Canberra, Australia, 27-30 October 2003(http://xml.coverpages.org/ISAARv2-1995-EN.pdf )

XIV. ISAD(G):Norme générale et internationale de description archivistique Deuxième édition Adoptée par le Comité sur les normes de description Stockholm, Suède, 19-22 septembre 1999 (http://www.ica.org/en/node/30001 )

XV. FRBR (Functional Requirements for Bibliographic Record) (http://www.ifla.org/publications/functional-requirements-for-bibliographic-records )

XVI. DRUPAL (http://drupal.org/) Drupal is a free software package that allows an individual or a community of users to easily publish, manage and organize a wide variety of content on a website

XVII. Programului Minerva al Uniunii Europene (www.minervaeurope.org )

XVIII. Europeana – bibliotecă, muzeu si arhivă online a Europei (http://www.europeana.eu/portal/)

XIX. Standardul internaţional pentru managementul documentelor (ISO 15489)-

XX. FISA PREZENTARE EVENIMENTE TRADITIONALE (http://www.portiledefierpn.ro/CALENDAR_TRADITIONAL.htm )

XXI. CERIF: the Common European Research Information Format (http://cordis.europa.eu/cerif/)

XXII. Creating Digital Resources for the Visual Arts: Standards and Good Practice

http://www.webcitation.org/5jYrLHLut

201

http://www.webcitation.org/5jYrLHLut

http://cordis.europa.eu/cerif/


http://www.europeana.eu/portal/%20

http://www.minervaeurope.org/

http://drupal.org/%20

http://www.ifla.org/publications/functional-requirements-for-bibliographic-records%20

http://www.ica.org/en/node/30001

http://xml.coverpages.org/ISAARv2-1995-EN.pdf

Date post:	28-Dec-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	4 times
Download:	0 times

web.ipa.roweb.ipa.ro/reconex/mondocs/C_92105-Etapa_2-Raport... · Web viewLocalul a fost construit...

Documents