· Web viewTransferul unor rezultate ale activităţii de cercetare se face greoi şi lipsesc...

GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

Strada Mendeleev nr. 21-25, 010362 Bucureşti , Tel.:319 2322, 319 2326,fax cabinet Preşedinte 312.66.17

e-mail: [email protected] ; pagina web: www.mct.ro;

TON AON

POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE

ÎN ROMÂNIA

- RAPORT 2006 -

Decembrie 2006

http://www.mct.ro/

mailto:%[email protected]

AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂPOLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA

Raport 2006

CUPRINS

Cuvînt înainte

I. Principalele orientări ale politicilor de cercetare-dezvoltare şi inovare ale Romaniei în contextul aderării la Uniunea Europeană I.1 Reconsiderarea rolului cercetării şi dezvoltării tehnologice ca priorităţi strategice

pentru asigurarea unei creşteri economice durabile şi competitiveI.2 Misiunea şi responsabilităţile Ministerului Educaţiei şi Cercetării –

Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică I.3 Reprezentarea României în cadrul organismelor europene responsabile pentru

formularea politicilor şi programelor CDI la nivel comunitar I.4 Planificarea politicilor CDI pentru perioada 2007-2013

II. Principalele instrumente de implementare a politicilor de cercetare-dezvoltare şi inovare ale RomanieiII.1 Programele de cercetare-dezvoltare şi inovare coordonate de ANCSII.2 Majorarea nivelului resurselor financiare investite în cercetare şi dezvoltare

tehnologică II.2.1 Creşterea resurselor bugetare alocate cercetării şi dezvoltării tehnologiceII.2.2 Măsuri de stimulare a investiţiei în cercetare-dezvoltare la nivelul

întreprinderilor II.3 Pregătirea în vederea utilizării fondurilor structurale

III. Structurarea şi consolidarea Ariei Romaneşti a CercetăriiIII.1 Îmbunătăţirea calităţii şi a performanţelor sistemului şi activităţilor CDI din

RomaniaIII.1.1 Îmbunătăţirea structurii calitative şi dezvoltarea capacităţii operaţionale a

sistemului de cercetare-dezvoltareIII.1.2 Orientarea programelor şi activităţilor de cercetare-dezvoltare spre

domenii ştiinţifice şi tehnice specifice tehnologiilor de vîrfIII.1.3 Îmbunătăţirea calităţii şi performanţelor activităţilor şi instituţiilor de

cercetareIII. 2 Întărirea cooperării între sectorul de cercetare-dezvoltare şi mediul economic

III.2.1 Creşterea rolului cercetării in dezvoltarea şi transferul în economie al tehnologiilor avansate III.2.2 Încurajarea participării sectorului privat în activităţile CDI: dezvoltarea

platformelor tehnologice la nivel naţional III.2.3 Dezvoltarea Reţelei Naţionale de Transfer Tehnologic şi Inovare

III.3 Creşterea vizibilităţii naţionale şi internaţionale a activităţii şi rezultatelor CDI

2


Raport 2006

IV. Creşterea capacităţii de integrare a sistemului CDI din Romania în spaţiul de cercetare european

IV.1 Asigurarea sinergiei programelor naţionale de cercetare cu ariile tematice şi domeniile ştiinţifice specifice ERA

IV.2 Îmbunătăţirea condiţiilor şi a nivelului de participare la programele CDI la nivel european

IV.3 Promovarea şi dezvoltarea cooperării şi partneriatelor ştiinţifice şi tehnice în spaţiul european

ANEXE

ANEXA I: Potenţialul de cercetare-dezvoltare şi inovare din România AI.1 Personalul din activitatea de cercetare-dezvoltareAI.2 Structura personalului din institutele naţionale de cercetare-dezvoltareAI.3 Sistemul de învăţământ superiorAI.4 Resurse alocate pentru finanţarea activităţilor de CDI

AI.4.1 Cheltuielile totale pentru cercetare-dezvoltare AI.4.2 Proiecţia fondurilor publice pentru cercetare-dezvoltare în perioada 2005-2010AI.4.3 Bugetul ANCS 2005-2006AI.4.4 Structura cheltuielilor totale pentru CD în perioada 2001-2005

AI.5 Comparaţii cu alte ţări

ANEXA II: Principalele premii pentru proiecte naţionale de cercetare-dezvoltare şi inovare acordate de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică în anul 2006

ANEXA III: Participarea Romaniei la Programul CDT Cadru al UE pe perioada 2002-2006 PC6 - Proiectele cu valorile cele mai mari

ANEXA IV: Lista instituţiilor din Reţeaua Naţională de Trasfer Tehnologic şi Inovare – ReNITT

3


Raport 2006

Stimaţi cititori,

Raportul privind “Politicile guvernamentale pentru cercetare-dezvoltare şi inovare în România” în anul 2006 apare cu puţin timp înainte de 1 ianuarie 2007, data la care ţara noastră devine stat mebru al Uniunii Europene.

Momentul cand va avea loc acest eveniment atât de aşteptat de noi toţi, reprezintă pentru domeniul cercetare-dezvoltare şi inovare (CDI) un moment adecvat pentru o retrospectivă realistă asupra politicilor din domeniu în perioada 2005-2006, de pregătire a aderării.

În această perioadă, procesul de integrare europeană a reprezentat în permanenţă un punct de referinţă central pentru domeniul CDI, reflectat în însăşi misiunea principală a Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, aceea de a armoniza politicile naţionale CDI cu orientările în domeniu la nivel european şi de a crea condiţiile pentru integrarea ţării noastre în aria europeană a cercetării.

În contextul politic şi economic generat de implementarea în spaţiul european a Strategiei Lisabona, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică acordă o importanţă specială elementelor cheie care domină ansamblul politicilor comunitare din domeniul CDI şi care vor avea o influenţă majoră pentru Romania inclusiv în perioada post-aderare.

În consecinţă, politicile promovate de ANCS în perioada 2005-2006 au susţinut poziţia prioritară a domeniului CDI şi au asigurat pregătirea comunităţii ştiinţifice şi tehnice şi a mediului economic din România pentru a se racorda la priorităţile specifice ştiinţei şi tehnologiei în Uniunea Europeană, ca şi la dinamica alertă de evoluţie a acestora.

Dorim să împărtăşim împreună cu dumneavoastră satisfacţia progresului realizat în procesul de structurare şi consolidare a ariei romaneşti a cercetării.

Transformările şi evoluţia continuă a sistemului şi activităţilor CDI din ţara noastră spre nivele superioare de performanţă ne dau posibilitatea de a afirma că acestea sunt bine pregătite pentru a se adapta şi a face faţă exigenţelor la nivel european, în primul rînd cele legate de participarea la Programul Cadru pentru Cercetare Ştiinţifică al Uniunii Europene pe perioada 2007-2013 – PC7, care urmează să fie lansat în ianuarie 2007. Programul Cercetare de excelenţă, pe care ANCS l-a lansat în anul 2005, reprezintă un instrument privilegiat de pregătire în acest sens.

În acelaşi timp, momentul aderării Romaniei la Uniunea Europeană corespunde etapei de finalizare şi lansare a documentelor privind noua Strategie naţională CDI pe perioada 2007-2013, precum şi instrumentul de implementare asociat, noul Plan Naţional CDI pe perioada respectivă. Aceste documente reprezintă rezultatul consultărilor derulate pentru o perioadă de aproape un an şi jumătate şi care au implicat cea mai mare parte a comunităţii ştiinţifice, ca şi un număr important de structuri şi personalităţi reprezentative din mediul economic. Astfel, în cadrul celor şase runde de consultări au participat peste 800 de reprezentanţi ai institutelor de cercetare, firmelor, ONG-uri, decidenţi politici, precum şi peste 4000 de persoane consultate online.

Cele două instrumente de referinţă pentru planificarea politicilor CDI pe perioada 2007-2013 urmează să fie înaintate spre aprobare Guvernului.

În acelaşi context, al pregătirii perioadei post-aderare, ANCS pune un accent deosebit pe necesitatea utilizării concertate a fondurilor naţionale şi europene în domeniul cercetare-dezvoltare şi inovare, pentru a putea răspunde cerinţelor de realizare a obiectivelor Strategiei Lisabona.

4


Raport 2006

Pentru a da cercetătorilor posibilitatea de a se familiariza cu instrumentele care vor susţine finanţarea din fonduri structurale a proiectelor din domeniul CDI, ANCS a lansat în anul 2006 Programul IMPACT, finanţat din fonduri naţionale şi care se va derula pe perioada 2006-2010. Acesta permite dezvoltarea unui portofoliu coerent de proiecte fezabile, susţinute de o documentaţie corespunzătoare.

Am dori ca această scurtă enumerare a elementelor principale, definitorii pentru politicile CDI în perioada 2005-2006, să ofere o imagine reprezentativă asupra domeniului şi să constituie o invitaţie convingătoare pentru a citi întregul raport. Sperăm ca acesta să poată răspunde aşteptărilor dumneavoastră.

Permiteţi-mi ca în încheiere să adresez sincere mulţumiri tuturor celor care în perioada 2005-2006 au susţinut sau chiar s-au implicat, ca parteneri direcţi, în realizarea politicilor şi programelor în domeniul cercetării-dezvoltării şi inovării promovate de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi să-mi exprim speranţa că vor rămâne în continuare ataşaţi domeniului, în noul context creat prin aderarea Romaniei la Uniunea Europeană.

Prof. Dr. Ing. Anton Anton

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică

5


Raport 2006

I. Principalele orientări ale politicilor de cercetare-dezvoltare şi inovare ale Romaniei în contextul aderării la Uniunea Europeană

I.1 Reconsiderarea rolului cercetării şi dezvoltării tehnologice ca priorităţi strategice pentru asigurarea unei creşteri economice durabile şi competitive

În ultimii şase ani România a înregistrat unul dintre cele mai ridicate ritmuri medii anuale de creştere în rândul ţărilor europene – peste 5%, similar Bulgariei şi Ungariei, dar principalul motor al creşterii economice în România îl reprezenta în anul 2005 consumul, spre deosebire de UE-25 unde primau exporturile.Pentru a menţine ritmurile ridicate de creştere economică pe termen lung este nevoie de o economie competitivă, capabilă de performanţă tehnologică, în concordanţă cu condiţiile concurenţiale europene.În acest context, în deplin acord cu orientarea actuală a politicilor de cercetare-dezvoltare şi inovare (CDI) la nivel european, pentru a favoriza obţinerea şi menţinerea de către ţara noastră a unui avantaj competitiv durabil, atat în plan european, cat şi la nivel global, Guvernul Romaniei recunoaşte prioritatea strategică reprezentată de domeniile cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică.Programul de guvernare 2005 – 2008 prevede următoarele obiective strategice şi direcţii de acţiune pentru politicile din domeniul cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică:

- creşterea rolului cercetării in dezvoltarea şi transferul în economie al tehnologiilor avansate pentru a asigura rolul competitiv al unor sectoare pe plan internaţional;

- corelarea mai strînsă a activităţilor de cercetare-dezvoltare si inovare cu politica industrială a României si întărirea pe termen lung a legăturii între sectorul de cercetare-dezvoltare şi mediul economic, prin:

o dezvoltarea mecanismelor care asigură transferul tehnologic în economieo încurajarea participării sectorului privat în activităţi de cercetare-dezvoltare şi

inovare- majorarea cheltuielilor totale destinate sectorului de cercetare-dezvoltare la 1% din PIB până

în 2007, iar a celor publice la 1% din PIB până în 2010;- întărirea capacităţii în domeniul cercetare-dezvoltare, atât la nivelul autorităţilor publice, cât

şi al unităţilor şi personalului de cercetare-dezvoltare.Obiectivele strategice referitoare la domeniile cercetare-dezvoltare şi inovare sunt promovate în primul rând prin politicile specifice sectorului, coordonate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică. În acelaşi timp aceste obiective ocupă poziţii dominante şi în cadrul politicilor, strategiilor şi instrumentelor generale de planificare pe termen mediu a dezvoltării economice şi sociale a Romaniei:

Planul Naţional de Dezvoltare, coordonat de Ministerul Finanţelor Publice; Programul Naţional de Reforme pentru atingerea obiectivelor strategiei Lisabona,

coordonat de Ministerul Integrării Europene.

Pentru a face faţă cerinţelor de reducere a decalajelor tehnologice şi de competitivitate care o separă de statele membre ale Uniunii Europene, Romania este în poziţia de a căuta cele mai bune căi pentru a dezvolta şi valorifica avantajele existente, reprezentate de:

6


Raport 2006

existenţa infrastructurii de instruire şi de cercetare, precum şi a personalului specializat, într-o gamă largă, de peste 50 de domenii ştiinţifice şi tehnologice, care cuprind inclusiv unele domenii ale tehnologiilor de vîrf (ex.: TIC, electronică, medicină, industrie farmaceutică, aeronautică)

orientarea predominantă a sistemului de cercetare-dezvoltare şi inovare (CDI) spre cercetarea aplicativă şi ponderea majoritară, de peste 53%, a cercetătorilor în domenii ale ştiinţelor tehnice şi inginereşti, ceea ce constituie o premiză favorabilă pentru susţinerea procesului de introducere mai rapidă a tehnologiilor avansate în toate sectoarele economice.

structura sistemului de instituţii angrenate în activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare, care cuprinde :

un număr de personal total implicat în activităţi de cercetare-dezvoltare, la nivelul anului 2005 de 41035, din care 29608 cercetători (22958 echivalent normă întreagă), iar dintre aceştia 10339 cercetători atestaţi (9313 echivalent normă întreagă), conform Buletinului Activitatea de cercetare-dezvoltare în anul 2005, Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice – INSSE, 2006. Ponderea cercetătorilor din România era de 3,31 la 1000 persoane din populaţia ocupată - de cca două ori mai mică decât cea din UE-15. în perioada 2004/ 2005, se constată o îmbunătăţire, prin realizarea unei creşteri a personalului ddin cercetare de cca 2%- 3% pe an;

un total de peste 700 unităţi cu activitate CD (analiza realizată de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice – INSSE, 2004), dintre care cca 350 de institute şi centre de cercetare, inclusiv instituţii de învăţămant superior

infrastructura de transfer tehnologic si inovare aflată in curs de dezvoltare, care cuprinde în prezent 34 de entitati specifice (centre de transfer tehnologic, centre de informare tehnologică, incubatoare tehnologice şi de afaceri), precum şi 7 parcuri ştiinţifice şi tehnologice, in diverse regiuni ale tării

Prezentarea detaliată a potenţialului de cercetare-dezvoltare şi inovare din România, inclusiv prin comparaţii cu alte ţări, este cuprinsă în ANEXA I.

Pe de altă parte parte însă, presiunea de reducere a decalajelor tehnologice se manifestă într-un context economic caracterizat prin:

productivitate scăzută şi angajament încă slab pentru dezvoltarea de tehnologii avansate şi pentru eforturi de dezvoltare tehnologică durabilă, în aproape toate sectoarele economice;

capacitate scăzută de inovare, datorată interesului scăzut şi gradului de implicare redus al întreprinderilor în activităţile de cercetare, dezvoltare şi inovare, inclusiv în privinţa cooperării cu instituţiile de profil de cercetare şi dezvoltare;

Grad scăzut de conformare cu standarde avansate de calitate şi de mediu; Decalaj digital în comerţul electronic, e-business şi folosirea serviciilor IT şi a

tehnologiilor asistate de computer; costuri ridicate pentru infrastructura Internet şi de telefonie;

Nivel încă scăzut de cunoaştere înţelegere a nevoii pentru controlul calităţii şi certificare, a proprietăţii industriale sau a cerinţelor, avantajelor şi priorităţilor pentru dezvoltare durabilă şi protecţia mediului.

În aceste condiţii, de schimbări structurale profunde în industrie şi de construcţie dificilă a noii economii de piaţă, cercetarea ştiinţifică se găseşte de multe ori în situaţia de a-şi căuta singură desfacere pentru rezultatele ştiinţifice pe care le poate oferi unei pieţe reduse şi mai puţin interesată de "înnoire" în actuala fază de dezvoltare a economiei.

7


Raport 2006

Legătura cercetare-industrie mult diminuată în perioada de tranziţie, în urma schimbărilor de structură menţionate, ca şi a prezenţei tot mai importante a firmelor străine cu nivel tehnologic şi de productivitate mult mai ridicate, limitează participarea cercetării autohtone la preluarea unor mari proiecte industriale. Transferul unor rezultate ale activităţii de cercetare se face greoi şi lipsesc stimulentele care să încurajeze un agent economic să preia efectiv rezultatele cercetării.De asemenea, nivelul încă redus al fondurilor alocate cercetării, împiedică încă concentrarea unor resurse umane şi materiale pe proiecte de impact, competitive pe plan internaţional.

Acestă situaţie impune ca obiectiv major pentru România întărirea eforturilor pentru realizarea unui mediu economic dinamic şi competitiv, capabil să asimileze şi să dezvolte domenii de înaltă tehnologie şi să răspundă la cerinţele strategice de dezvoltare pe termen lung, în contextul evoluţiei la nivel global a economiei bazate pe cunoaştere.Atingerea acestui obiectiv se înscrie în efortul general întreprins de România în direcţia alinierii la orientările actuale ale politicii UE în domeniul cercetarii-dezvoltarii, determinate de noul cadru generat de Strategia Lisabona revizuită, conform căruia ştiinţa şi tehnologia sunt considerate adevăratele instrumente cheie pentru creşterea competitivităţii economice şi asigurarea dezvoltării pe termen lung.În acest context, politicile promovate de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) urmăresc ca obiectiv strategic major reconsiderarea importanţei şi rolului cercetării şi dezvoltării tehnologice la următoarele nivele: în ansamblul priorităţilor naţionale de dezvoltare, prin recunoaşterea clară a importanţei

cercetării şi dezvoltării tehnologice pentru asigurarea unei dezvoltări durabile şi competitive la nivel sectorial, prin corelarea mai bună a politicilor de cercetare-dezvoltare şi inovare (CDI)

cu ansamblul politicilor guvernamentale de dezvoltare, în special cu cele din domeniile TIC, industrie, agricultură, sănătate, energie, mediu, transporturi, dezvoltare regională;

la nivelul investiţiei publice, prin creşterea cheltuielilor publice directe pentru cercetare-dezvoltare: ponderea mai mare acordată acestora în construcţia bugetară, coordonarea mai bună a proceselor paralele de planificare şi utilizare a fondurilor publice alocate acestui domeniu, atat a celor bugetare, cat si a celor din surse externe.

La nivelul specific sectorului, politicile promovate de ANCS susţin în mod direct obiectivele programului de guvernare privind creşterea rolului cercetării in dezvoltarea şi transferul în economie al tehnologiilor avansate, in vederea creşterii competitivităţii economice. Pentru a facilita procesul de creare în economie a unui climat inovativ favorabil pentru dezvoltarea activităţilor CDI şi absorbţia noilor tehnologii, în deplin acord cu prevederile programului de guvernare şi ale strategiei Lisabona, ANCS susţine următoarele obiective:

dezvoltarea activităţilor CDI realizate prin cooperare între instituţiile cu profil de cercetare-dezvoltare, universităţi şi întreprinderi, în special în domenii specifice tehnologiilor avansate;

stimularea activităţilor CDI la nivelul întreprinderilor, inclusiv prin sprijinirea înfiinţării şi dezvoltării firmelor inovative ;

creşterea capacităţii de difuzare şi absorbţie în economie a cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice, inclusiv a rezultatelor de cercetare şi a noilor tehnologii;

susţinerea dezvolării activităţilor şi infrastructurii CDI la nivel regional.

8


Raport 2006

I.2 Misiunea şi responsabilităţile Ministerului Educaţiei şi Cercetării – Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică

Autoritatea Naţională pentru Cercetare ŞtiinţificăAutoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS), înfiinţată în 2005, este organismul guvernamental specializat care asigură elaborarea, aplicarea, monitorizarea şi evaluarea politicilor în domeniul cercetării ştiintifice, dezvoltarii tehnologice si inovarii, în acord cu Strategia si Programul de Guvernare.Conform prevederilor HG 1449/2005, ANCS a preluat responsabilităţile şi exercită atribuţiile în acest domeniu ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în a cărui subordine funcţionează.În contextul procesului de aderare şi integrare a ţării noastre în Uniunea Europeană şi al reconsiderării rolului cercetării şi dezvoltării tehnologice ca priorităţi guvernamentale strategice, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică are misiunea complexă de a asigura armonizarea politicilor naţionale CDI cu actualele orientări în domeniu la nivel european şi de a crea condiţiile pentru integrarea rapidă şi eficientă a ţării noastre în aria europeană a cercetării. Sfera de responsabilităţi a ANCS acoperă următoarele categorii de activităţi:

- cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică;- transfer tehnologic şi inovare;- colaborare internaţională în domeniu;- dezvoltarea instituţională, a resurselor umane şi a infrastructurii specifice domeniului;- difuzare şi diseminare a rezultatelor CD;- promovare şi conştientizare publică a activităţilor CDI.

Direcţiile principale în care acţionează ANCS prin politicile în domeniul cercetării-dezvoltării si inovarii, pentru a-şi îndeplini misiunea şi a atinge obiectivele fixate, sunt următoarele:

Elaborarea, lansarea, finanţarea şi monitorizarea programelor naţionale de cercetare-dezvoltare şi inovare;

Crearea şi dezvoltarea unui cadru stimulativ de desfăşurare a activităţii de cercetare-dezvoltare şi inovare, în concordanţă cu principiile, criteriile şi procedurile utilizate în UE;

Integrarea în UE şi în circuitul internaţional a activităţii de cercetare-dezvoltare.

Dezvoltarea Ariei Romaneşti a CercetăriiProcesul de transformare a sistemului şi activităţilor CDI din in ţara noastră, direcţionat şi coordonat de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, urmăreşte structurarea şi consolidarea ariei româneşti a cercetării (ARC), care să răspundă cerinţelor de apropiere de nivelul de exigenţă şi compatibilitate necesare integrării în aria europeană a cercetării (ERA).Pin dezvoltarea Ariei Romaneşti a Cercetării, ANCS susţine progresul în pregătirea comunităţii ştiinţifice şi tehnologice şi a mediului economic din România pentru integrarea în aria europeană de cercetare (ERA), prin următoarele obiective:

dezvoltarea generală a sistemului CDI şi îmbunătăţirea structurii calitative şi operaţionale a acestuia, în special prin:

o orientarea programelor şi activităţilor de cercetare-dezvoltare spre domenii ştiinţifice şi tehnice specifice tehnologiilor de vîrf

o consolidarea polilor de excelenţă ştiinţifică şi tehnologică în aceste domenii creşterea capacităţii de aliniere a sistemului CDI din Romania la priorităţile şi obiectivele

ştiinţifice şi tehnologice specifice Ariei Europene a Cercetarii şi inovării creşterea vizibilităţii şi implicării internaţionale a sistemului şi activităţilor de cercetare-

dezvoltare-inovare din România

9


Raport 2006

În mod special menţionăm angajarea fermă a ANCS in directia creşterii cheltuielilor totale pentru cercetare, pentru a se apropia de obiectivul stabilit prin strategia Lisabona: atingerea nivelului de 3% din PIB pentru cheltuieli de cercetare pînă în 2010, dintre care 1% din fonduri publice, iar 2% din partea agenţilor economici.

Organisme cu rol de consiliere în domeniul ştiinţei şi tehnologieiÎn procesul de formulare a politicilor şi de elaborare a programelor în domeniul cercetării-dezvoltării şi inovării ANCS este sprijinită de următoarele organisme cu rol de consiliere în domeniul ştiinţei şi tehnologiei:

Colegiul Consultativ pentru Cercetare, Dezvoltare şi Inovare, alcătuit din 35 membri, în următoarea structură: reprezentanţi ai comunităţii ştiinţifice şi tehnologice - cca 65%, reprezentanţi ai organismelor reprezentative pentru sectoarele şi ramurile economice - cca 35% (ministere, asociaţii profesionale sau ale agenţilor economici din diverse sectoare economice, organizaţii patronale din economie, etc). Colegiul este condus de un preşedinte şi un birou executiv si cuprinde 10 de comisii de specialitate pe domenii ştiinţifice şi tehnice, fiecare alcătuită din cca 10 – 15 membri.

Consiliul Naţional pentru Cercetarea Ştiinţifică din Învăţământul Superior (CNCSIS), alcătuit din reprezentanţi ai comunităţii ştiinţifice din universităţi. Consiliul cuprinde7 comisii de specialitate pe grupe de domenii ştiinţifice şi tehnice.

De asemenea, în implementarea a programelor în domeniul cercetării-dezvoltării şi inovării ANCS este sprijinită de următoarele organisme din cadrul MedC, care funcţionează ca agenţii de finanţare a programelor CDI: Centrul Naţional de Management Programe, care conduce programe de cercetare-dezvoltare

coordonate de MedC- ANCS şi finanţate din surse interne şi/sau internaţionale; Unitatea Executivă de Finanţare a Cercetării Ştiinţifice Universitare – UEFISCSU, care

conduce programe de cercetare de interes deosebit pentru dezvoltarea carierelor ştiinţifice şi a capacităţii de cercetare din universităţi.

Comisia de Dialog Social organizată la nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării asigură cadrul instituţional de consultare între reprezentanţii ministerului şi organizaţiile patronale şi sindicale din domeniul cercetare-dezvoltare.

Cadrul legislativspecific funcţionării ANCSCadrul legislativ care reglementează desfăşurarea activităţii ANCS cuprinde: Legea nr. 90/2001 cu privire la organizarea şi funcţionarea Guvernului şi ministerelor, cu

modificările şi completările ulterioare Ordonanţa Guvernului nr.57/16 august 2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea

tehnologică, aprobată cu modificări prin Legea nr.324/8 iulie 2003 ‚ modificată prin: Ordonanţa Guvernului nr.86/28 august 2003 privind reglementarea unor măsuri în materie

financiar fiscală, Ordonanţa Guvernului nr.38/29 ianuarie 2004, aprobată prin Legea 230/1 iunie 2004

Legea nr.319/8 iulie 2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare H.G. nr. 223/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării. H.G. nr. 1449/2005 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare

Ştiinţifică.

10


Raport 2006

I.3 Reprezentarea României în cadrul organismelor europene responsabile pentru formularea politicilor şi programelor CDI la nivel comunitar

Preşedintele ANCS reprezintă Romania la reuniunile la nivel de miniştri pentru cercetare din cadrul Consiliului UE al Competitivităţii În această calitate, prin intervenţiile sale în cadrul numeroaselor dezbateri pe probleme de cercetare din Consiliul Competitivităţii, preşedintele ANCS a susţinut în mod direct interesele Romaniei în procesul de elaborare şi definitivare a proiectului celui de-Al 7-lea Program Cadru de Cercetare al Uniunii Europene pe perioada 2007-2013 (PC7).Astfel, referitor la conţinutul viitorului PC7, preşedintele ANCS a ţinut să sublinieze încrederea pe care Romania o are în noul program specific „Idei” şi speranţa ca într-un viitor apropiat România va avea un reprezentant în Consiliul Ştiinţific al Consiliului de Cercetare European (ERC). De asemenea, a menţionat câteva secţiuni ale viitorului PC7 pe care Romania le consideră de impact deosebit: regiunile cunoaşterii, potenţialul de cercetare, securitate.În cursul dezbaterilor privind condiţiile de participare la PC7, presedintele ANCS a propus ca stabilirea scalei pentru costurile de personal să se facă exclusiv pe categorii de personal şi nu pe ţară şi să ţină cont de particularităţile şi de priorităţile domeniului cercetare.

Reprezentanţii ANCS participă la Comitetul pentru Cercetare Ştiinţifică şi Tehnică – CREST şi la Grupul de Lucru pentru Cercetare, de pe lângă Consiliul UE. În anul 2005, în cadrul procesului de coordonare deschisă a politicilor CDI ale statelor membre UE în vederea atingerii obiectivului 3% (OMC 3%) desfăşurat de CREST, România, în calitate de ţară candidată, a făcut parte, alături de Suedia şi Spania, dintre ţările evaluate în regim pilot în privinţa politicilor orientate către creşterea investiţiei în cercetare. Responsabilitatea organizării activităţilor de examinare din Romania a revenit ANCS. Rezultatele şi impactul pe care procesul de examinare l-a avut asupra politicilor CDI ale României au fost prezentate în cadrul Conferinţei „Îmbunătăţirea politicilor de cercetare din Europa prin metoda coordonării deschise”, Bruxelles, mai 2006, organizată de Comisia Europeană DG Cercetare în colaborare cu preşedenţia austriacă a UE. La Conferinţă au luat parte peste 150 de participanţi: înalţi reprezentanţi ai ministerelor responsabile pentru politicile CDI din statele membre UE, inclusiv coordonatori naţionali ai procesului Lisabona, ca şi vice-preşedinţii responsabili pentru cercetare din companiile Nokia şi Philips.

11


Raport 2006

I.4 Planificarea politicilor CDI pentru perioada 2007-2013

Pentru a susţine procesul de planificare a politicilor de cercetare-dezvoltare şi inovare (CDI) pentru perioada 2007-2013, ANCS a lansat în 2005, în cadrul planului sectorial CD al MEdC – ANCS, proiectul privind „Elaborarea strategiei naţionale în domeniul CDI pentru perioada 2007-2013”, cu următoarele obiective principale: elaborarea strategiei naţionale în domeniul CDI, structurată pe elementele unui plan strategic

pentru perioada 2007-2013, care să cuprindă instrumentele programatice şi/sau de proces, instrumentele de finanţare, cât şi sistemul de evaluare şi control pentru realizarea performanţelor;

elaborarea Planului Naţional CDI pentru perioada 2007-2013 (profil programe, rezultate aşteptate, indicatori de evaluare, etc) şi a unor propuneri privind procedurile şi mecanismele de contractare, finanţare, monitorizare şi control.

Proiectul a fost lansat la sfîrşitul trim. II 2005 şi a avut o durată de 18 luni. În cadrul proiectului s-a urmărit determinarea obiectivelor strategice şi specifice, prioritizarea acestora şi definirea instrumentelor programatice pentru dezvoltarea sistemului CDI din România pentru perioada 2007-2013.Proiectul a fost realizat de un consorţiu format din 32 de instituţii partenere – instituţii academice, institute de cercetare-dezvoltare, universităţi. Proiectul a fost coordonat de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS), iar conducerea operaţională a fost asigurată prin Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi a cercetării Ştiinţifice Universitare (UEFISCSU).Principalele etape parcurse au fost următoarele:

- analiza sistemului actual de organizare şi conducere a activităţilor de CDI şi evaluarea performanţelor actuale ale acestora;

- evaluarea mediului intern/ extern şi a factorilor care influenţează sistemul şi activităţile CDI şi selectarea celor cu influenţă strategică

- revizuirea viziunii, misiunii şi a obiectivelor strategice, generarea variantelor alternative de dezvoltare a sistemului CDI şi selectarea celei mai adecvate strategii;

- elaborarea instrumentelor şi procedurilor de implementare a strategiei;- conceperea sistemului de indicatori de evaluare a performanţelor şi elaborarea

instrumentelor şi procedurilor de controlÎn cadrul proiectului au fost utilizate sisteme şi instrumente specializate de pentru consultarea grupurilor şi pentru realizarea prognozelor pe termen mediu şi lung (forecast, foresight).În procesul de interogare, consultare şi analiză au fost implicate următoarele categorii de instituţii şi/ sau specialişti:- unităţi şi instituţii din sistemul de cercetare-dezvoltare, reprezentative pentru domeniile de

ştiinţă şi tehnologie respective: institute şi unităţi CD, centre de cercetare, instituţii de învăţământ superior;

- personalităţi ştiinţifice, cercetători şi specialişti de prestigiu, cu competenţe unanim recunoscute, în domeniile de ştiinţă şi tehnologie respective,

- autorităţi guvernamentale şi agenţi economici reprezentativi pentru sectoarele şi domeniile vizate;

- organisme de referinţă/ reprezentative (asociaţii industriale, asociaţii profesionale, etc.) pentru sectoarele şi domeniile vizate;

- organisme ale societăţii civile reprezentative pentru sectoarele/ domeniile vizate.

12


Raport 2006

Astfel, în cadrul celor şase runde de consultări au participat peste 800 de reprezentanţi ai institutelor de cercetare, firmelor, ONG-uri, decidenţi politici, precum şi peste 4000 de persoane consultate online.

Strategia naţională în domeniul CDI pentru perioada 2007-2013 Documentul de strategie pentru perioada 2007-2013 elaborat în cadrul proiectului prevede ca principale elemente de referinţă pentru dezvoltarea sistemului CDI din România:Obiective strategice:

Crearea de cunoaştere, respectiv obţinerea de rezultate ştiinţifice şi tehnologice de vârf, competitive pe plan internaţional.

Creşterea competitivităţii economiei romaneşti, prin inovare cu impact la nivelul agenţilor economici şi transferul cunoştinţelor în practica economică.

Creşterea calităţii vieţii sociale, prin dezvoltarea de soluţii, inclusiv tehnologice care să genereze beneficii directe asupra societăţii.

Obiective specifice: Obţinerea rezultatelor ştiinţifice de excelenţă. Focalizarea investiţiei publice în CDi spre cercetare şi tehnologie avansată, cu aplicaţie în

practică. Creşterea capacităţii sistemului CDI.

- Reducerea fragmentării sistemului de CDI prin stimularea colaborării.- Realizarea infrastructurii performante pentru CDI.- Triplarea numărului de cercetători pănă în anul 2013.- Dezvoltarea instituţională a managementului cercetării.

Stimularea participării mediului privat la CDI.- Dezvoltarea parteneriatelor public-privat în ştiinţă şi tehnologie prin dezvoltarea

platformelor tehnologice, a parcurilor ştiinţifice.- Creşterea cheltuielilor private în CDI la 1,5% din PIB pănă în 2013.Simplificarea

accesului firmelor innovative la finanţare CDI. Extinderea cooperării internaţionale.

Domeniile prioritare pentru activităţile CDI: Tehnologia informaţiilor şi comunicaţii –TIC. Sectorul energetic,parte integrantă din infrastructură, influenţează decisive dezvoltarea

întregii economii. Mediul –Inovarea poate contribui la reducerea poluării, la atingerea obiectivului

Protocolului de la Kyoto prin care Romania s-a angajat la o redtucere a emisiilor de gaze cu 8%.

Sănătatea reprezintă o dimensiune importantă a calităţii vieţii. Agricultura securitatea şi siguranţa alimentară Biotehnologii-Obiectivul cercetării este d a dezvolta biotehnologii care să acopere întregul

lanţ alimentar, de la sol până la consummator. Materiale procese şi produse innovative.-Obiectivele CDI vor presupune dezvoltarea de

materiale avansate noi capabile să asigure performanţe produselor şi echipamentelor. Cercetări socio-economice- Cercetarea va avea în vedere identificarea şi soluţionarea

principalele probleme sociale din educaţieIdentificarea temelor de cercetare va avea ca motor principal cererea/nevoia de soluţionare a unor probleme concrete.

Principalele direcţii de acţiune în susţinerea inovării:

13


Raport 2006

Cofinanţarea de proiecte de contracte de cercetare precompetitivă Crearea şi susţinerea de centre de transfer tehnologic. Susţinerea intreprenoriatului bazat pe inovare prin:

Susţinerea incubatoarelor de inovare. Elaboraea unui cadru legislative pentru crearea de spin-offs. Crearea unui fond public de capital de risc.

Susţinerea dezvoltării resurselor umane CDI în cadrul firmelor Crearea mecanismelor şi instrumentelor care să permită evidenţierea investiţiilor private. Stimularea fiscală a investiţiei în inovare.

Se prevede ca toate aceste obiective ale strategiei naţionale în CDI să se realizeze în contextul creşterii transparenţei pe piaţa cercetării, prin crearea unui sistem competiţional care promovează excelenţa şi a unui cadru de monitorizare a implementării strategiei.

Planul Naţional CDI pentru perioada 2007-2013

Obiectivele şi priorităţile stabilite prin documentul de strategie au fost luate ca elemente de referinţă pentru elaborarea instrumentului principal de implementare a startegiei - Planul Naţional CDI pe perioada 2007-2013 (PNCDI II). Construcţia viitorului Plan Naţional CDI urmăreşte asigurarea condiţiilor pentru îndeplinirea rolului strategic al sistemului naţional de cercetare-dezvoltare-inovare, care este acela de a dezvolta ştiinţa şi tehnologia pentru creşterea competitivităţii, îmbunătăţirea calităţii sociale şi sporirea cunoaşterii cu potenţial de valorificare şi lărgire a orizontului de acţiune.Structura Planului Naţional CDI pe perioada 2007-2013, elaborată în cadrul proiectului cuprinde şase programe, cu următoarele obiective :

Programe PNCDI II ObiectiveProgramul 1. Resurse umane

Creşterea numărului de cercetători şi a performanţelor profesionale ale acestora

Programul 2. Capacităţi Dezvoltarea capacităţilor de cercetare şi deschiderea sistemului CDI către mediul ştiinţific internaţional şi mediul socio-economic naţional

Programul 3. Idei Obţinerea unor rezultate ştiinţifice şi tehnologice de vârf, comparabile cu cele de la nivel european, reflectate prin creşterea vizibilităţii şi recunoaşterea internaţională a cercetării româneşti

Programul 4. Parteneriate în domeniile CDI prioritare

Creşterea competitivităţii activităţilor CD prin stimularea parteneriatelor în domeniile prioritare, concretizate în tehnologii, produse şi servicii inovative pentru rezolvarea unor probleme complexe şi crearea mecanismelor de implementare

Programul 5. Inovare Creşterea capacităţii de inovare, dezvoltare tehnologică şi asimilare în producţie a rezultatelor cercetării, în vederea îmbunătăţirii competitivităţii economiei naţionale şi a creşterii calităţii vieţii

Programul 6. Susţinerea performanţei instituţionale

Susţinerea performanţei instituţionale prin asigurarea continuităţii şi stabilităţii activităţii entităţilor de CDI, în scopul implementării strategilor proprii de dezvoltare, elaborate în acord cu Strategia Naţională de CDI

Instrumentul reprezentat de Planul Naţional, va permite sistemului CDI să devină motorul dezvoltării mediului cunoaşterii din România, fiind capabil să susţină performanţa prin inovare în

14


Raport 2006

toate domeniile care contribuie la asigurarea bunăstării cetăţenilor şi totodată să atingă excelenţa ştiinţifică necesară recunoaşterii pe plan internaţional.

II. Principalele instrumente de implementare a politicilor de cercetare-dezvoltare şi inovare ale Romaniei

II.1 Programele de cercetare-dezvoltare şi inovare coordonate de ANCS

Obiectivele politicilor din domeniul CDI sunt implementate în principal prin programele de cercetare-dezvoltare şi inovare coordonate de ANCS: Programul Cercetare de excelenţă (CEEX) , lansat în 2005, care susţine în mod direct efortul de

racordare la priorităţile, precum şi domeniile şi obiectivele ştiinţifice şi tehnologice specifice ariei europene de cercetare şi viitorului Program Cadru de Cercetare al Uniunii Europene pe perioada 2007-2013 – PC7. Cadrul normativ referitor la Programul Cercetare de excelenţă (CEEX), cuprinde în principal:

Hotărârea Guvernului nr.368/ 2005 privind aprobarea Programului Cercetare de Excelenţă – CEEX;

Ordinul nr.4168 din 25 mai 2005 privind aprobare a Pachetului de Informaţii al programului „Cercetare de Excelenţă” – CEEX;

Planul Naţional pentru cercetare-dezvoltare şi inovare (PNCDI -I) , lansat din 1999, într-o variantă iniţială cu 4 programe extins în perioada 2001-2004, cu alte 11 programe, orientate pe domenii ştiinţifice şi tehnice specifice. Prin PNCDI se asigură şi participarea la programele internaţionale din domeniul CDI, prin programul dedicat colaborării ştiinţifice şi tehnice internaţionale – CORINT. Cadrul normativ pentru implementarea Planului Naţional pentru cercetare-dezvoltare şi inovare cuprinde în principal:

o Hotărârea Guvernului nr.1265/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea programelor, proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare şi a acţiunilor cuprinse în Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare - publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.776 din 25 august 2004

o Hotărârea Guvernului nr.1579/ 2002 pentru aprobarea normelor metodologice privind stabilirea categoriilor de cheltuieli pentru activităţi de cercetare-dezvoltare şi de stimulare a inovării, finanţate de la bugetul de stat - publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.32 din 22 ianuarie 2003

o Hotărârea Guvernului nr.368/ 2003 pentru aprobarea plăţii contribuţiei României la bugetul celui de-al şaselea Program-Cadru pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (PC6) şi al celui de-al şaselea Program-Cadru al Comunităţii Europene a Energiei Atomice (PC6 EURATOM), precum şi pentru aprobarea sprijinului financiar acordat participanţilor români, inclusiv pentru măsuri de stimulare a participării acestora - publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.238 din 8 aprilie 2003

o Hotărârea Guvernului nr.2080/ 2004, pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.556/2001 privind reactualizarea planului naţional pentru cercetare-dezvoltare şi inovare, - publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr1160 din 8 decembrie 2004

15


Raport 2006

Planul Naţional actual se încheie în 2006. ANCS urmează să lanseze în cursul trim. I 2007 viitorul Plan Naţional CDI pe perioada 2007-2013 – PNCDI II.

programele nucleu de cercetare-dezvoltare, lansate în 2003, pentru finanţarea activităţilor CDI specifice la nivelul institutelor naţionale de profil. Programele nucleu sunt reglementate prin:

Hotărârea Guvernului nr.137/ 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea programelor nucleu de cercetare-dezvoltare - publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.110 din 20 februarie 2003

programul de granturi pentru cercetare ştiinţifică , lansat din 1996. Programul susţine în special formarea şi dezvoltarea carierelor ştiinţifice şi a echipelor de cercetare performante

Hotărârea Guvernului nr.735/1996 privind aprobarea Regulamentului de acordare a granturilor pentru cercetare ştiinţifică - publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.208 din 9 martie 1996;

planul sectorial CD al MEdC - ANCS , lansat în 2004, pentru a susţine realizarea obiectivelor strategice de dezvoltare la nivel de sector, inclusiv întărirea capacităţii ANCS de a elabora şi implementa politici specifice domeniului . Planurile sectoriale CD sunt reglementate prin:

o Hotărârea Guvernului nr.1266/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea proiectelor din Planurile sectoriale de cercetare-dezvoltare - publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.776 din 25 august 2004;

Programul INFRATECH pentru dezvoltarea infrastructurii de inovare si transfer tehnologic a fost lansat in anul 2004 si reprezintă instrumentul de susţinere a constituirii şi dezvoltării entităţilor din infrastructura de inovare şi transfer tehnologic (parcuri ştiinţifice şi tehnologice, incubatoare tehnologice şi de afaceri, centre de transfer tehnologic, centre de informare tehnologică precum şi oficii de legătură cu industria). Programul Infratech a fost aprobat şi este reglementat prin HG 128/ 2004;

Programul IMPACT lansat în anul 2006, pentru a asigura dezvoltarea portofoliului de proiecte CDI ce urmează să beneficieze de finanţare din fonduri structurale. Programul a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 918 /2006 şi este finanţat din surse naţionale (bugetare şi private).

Un rol complementar în realizarea politicilor guvernamentale în domeniul CDI îl au planurile sectoriale de cercetare-dezvoltare, lansate în 2004, pentru a susţine activităţile de cercetare-dezvoltare necesare pentru realizarea obiectivelor strategice de dezvoltare specifice la nivel de sector. Planurile sectoriale CD sunt iniţiate şi coordonate de ministerele responsabile pentru sectoarele respective (ex.: Ministerul Economiei şi Comerţului, MEdC – ANCS). Subliniem faptul că accesul la programele CDI finanţate din fonduri publice este în regim competiţional şi, cu excepţia programelor nucleu de CD, este deschis tuturor categoriilor de participanţi - instituţii cu profil CD, universităţi, întreprinderi cu capacitate de cercetare-dezvoltare, IMM-uri, etc.

16


Raport 2006

II.2 Majorarea nivelului resurselor financiare investite în cercetare şi dezvoltare tehnologică

II.2.1 Creşterea resurselor bugetare alocate cercetării şi dezvoltării tehnologice

Incepănd din anul 2005 Romania s-a angajat ferm in directia creşterii cheltuielilor totale pentru cercetare, pentru a se apropia de obiectivul susţinut prin strategia Lisabona de atingere a nivelului de 3% din PIB pentru cheltuieli de cercetare pînă în 2010, din care 1% din fonduri publice si 2% din fonduri ale agentilor economici.Nivelul de creştere a cheltuielilor CDI, asumat prin angajamentele guvernamentale în acest domeniu, este definit de următorii parametrii:

- Cheltuieli totale CDI : 1% din PIB în 2007 ; 3% din PIB la orizontul 2013-2015, - Cheltuieli publice (buget de stat) : 0,5% din PIB în 2007; 1% din PIB în 2010,- Cheltuieli private (agenţi economici): 2% din PIB la orizontul 2013-2015

În acest context, prin Legea 379/ 2005 a bugetului de stat pe anul 2006, s-au stabilit: un nivel al fondurilor publice pentru cercetare in 2006 de cca 0,38 % din PIB, aproape

dublu faţă de cel din 2005, un ritm anual de creştere a fondurilor publice alocate pentru cercetare care va permite

atingerea nivelului de 1% din PIB în anul 2010.

Fondurile bugetare pentru cercetare in anul 2006 au fost alocate astfel : - Mil RON -

Total buget de stat pentru CD *), din care: 1222,91(approx. 0,4% din PIB )

MEdC - ANCS 990,0Academia Romana 100,25Ministerul Economiei şi Comerţului 48,18Ministerul Apărării Nationale 34,7Ministerul Agriculturii 32,9Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor 12,11Alte ministere 4,77

*) Legea 379/ 2005 a bugetului de stat pe anul 2006

Dimensionarea fondurilor bugetare pentru domeniul CDI, pe perioada 2007-2010, prin proiectul viitoarei Legi a bugetului de stat pe anul 2007, urmăreşte atingerea nivelului de cheltuieli stabilit anterior şi ţine seama de următoarele cerinţe:i) asigurarea condiţiilor financiare pentru participarea la Programul Cadru de Cercetare al

UE pe perioada 2007-2013 - PC7 (inclusiv Euratom) şi la alte programe CDI desfăşurate în spaţiul european (ex.: Eureka, Nato, ESF/ Eurocores, etc)

ii) asigurarea capacităţii de absorbţie a fondurilor structurale pentru domeniul CDI.

În toate programele coordonate de ANCS finanţarea este în regim nerambursabil şi în conformitate cu regulile ajutorului de stat. Finanţarea este de tip mixt:

de la bugetul de stat venituri proprii ale participantilor/ beneficiarilor rezultatelor proiectelor de cercetare, surse externe: fonduri atrase din participarea la Programul Cadru de CD al UE si din alte

programe internationale. 17


Raport 2006

La nivel de medie, structura fondurilor gestionate de ANCS, pe surse de finanţare, este

următoarea :

Surse de finanţare Pondere

- buget de stat Cca 70%-75%- credite externe ------- venituri proprii (fonduri agenţi economici) Cca 15% - 20%- fonduri externe nerambursabile Cca 5%-10%

Situaţia bugetului gestionat de ANCS în perioada 2005-2006 este prezentată în ANEXA I.4.2.

Menţionăm faptul că domeniul CDI nu beneficiază de credite externe sau de fonduri UE în regim de alocare directă (cum este cazul, spre exemplu, pentru agricultură). În domeniul CDI accesul la fondurile UE este exclusiv pe bază de competiţie la programele CDI din spaţiul comunitar.MedC-ANCS consideră că pentru a mări volumul, calitatea şi competitivitatea activităţilor CDI din ţara noastră, în acord cu evoluţia şi exigenţele la nivel european definite atat de viitorul PC7, cat şi de obiectivele Strategiei Lisabona, este necesară creşterea în continuare, în ritm susţinut, a cheltuielilor publice directe pentru domeniul CDI, ca şi coordonarea proceselor paralele de planificare şi utilizare a fondurilor bugetare alocate acestui domeniu.

II.2.2 Măsuri de stimulare a investiţiei în cercetare-dezvoltare la nivelul întreprinderilor

În privinţa nivelului cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare ale agenţilor economici, precizăm că, pentru a atinge nivelul de 2% din PIB prevăzut conform obiectivului 3%, acestea ar trebui să crească pînă în 2010 de cca 10 ori faţă de nivelul actual (de cca 0,2% din PIB).Recuperarea acestui decalaj major impune crearea în economie a unui climat favorabil pentru dezvoltarea activităţilor CDI realizate şi finanţate de agenţii economici. În acest sens, ANCS, în cooperare cu ministerele economice, urmăreşte realizarea unor pachete corelate de măsuri de stimulare a activităţilor CDI ale întreprinderilor, la nivelul următoarele categorii de politici:

politica fiscală: introducerea unor pachete de stimulente fiscale specifice pentru susţinerea activităţilor CDI ale agenţilor economici

politica în domeniul financiar: promovarea instrumentelor şi serviciilor financiare adecvate pentru susţinerea activităţilor CDI ale agenţilor economici, în special a celor bazate pe capital risc

politica în domeniul concurenţei : reorientarea ajutorului de stat spre susţinerea activităţilor CDI ale agenţilor economici. Conform recomandărilor recente la nivelul UE procentul alocat pentru CD din totalul ajutorului de stat ar trebui să atingă cca 20%.

În acest context, ANCS continuă demersurile şi acţiunile comune cu Ministerul Finanţelor Publice, urmărind creşterea cheltuielilor pentru CDI ale agenţilor economici, pentru a atinge ţinta de minim 2% din PIB la orizontul 2013-2015. Menţionăm în special următoarele direcţii, de importanţă deosebită pentru a susţine atingerea obiectivului 2%:

18


Raport 2006

în anul 2006 a fost elaborată procedura de evidenţere a cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare ale agenţilor economici în bilanţul anual de venituri şi cheltuieli, conform cu metodologia aplicată de EUROSTAT pentru cercetarea statistică privind activităţile de inovare (Regulament CE 1450/ 2004),

prin noul Cod Fiscal (Legea 571/ 2003 revizuită), care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2007, a fost introdus un pachet de măsuri fiscale special dedicat stimulării activităţilor CDI realizate de către sau în sprijinul agenţilor economici. Acestea includ :1. reducere de impozit prin deducere de cheltuieli

deducerea, la determinarea profitului impozabil, a cheltuielilor CD (ca şi a celor pentru perfecţionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, întreţinerea şi perfecţionarea sistemelor de management al calităţii, obţinerea atestării conform cu standardele de calitate, inclusiv a celor pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor) (L 571/ 03 – Codul fiscal / art. 21)

Deducerea a 20% din valoarea investiţiilor directe cu impact semnificativ în economie (L 571/ 03 – Codul fiscal / art. 38)

Incadrarea la venituri neimpozabile a veniturilor obţinute de persoanele fizice din aplicarea (de către titular sau licenţiaţi) sau din concesionarea brevetelor(L 571/ 03 – Codul fiscal / art. 48)

2. reducere de impozit prin metoda de amortizare a cheltuielilor opţiuni flexibile de amortizare pentru active corporale şi necorporale

L 571/ 03 – Codul fiscal / art. 24 :(6) b)în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al maşinilor, uneltelor şi instalaţiilor, precum şi pentru computere şi echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară, degresivă sau accelerată;(10) Cheltuielile aferente achiziţionării de brevete, drepturi de autor, licenţe, mărci de comerţ sau fabrică şi alte valori similare se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, după caz. Cheltuielile aferente achiziţionării sau producerii programelor informatice se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară pe o perioadă de 3 ani. Pentru brevetele de invenţie se poate utiliza metoda de amortizare degresivă sau accelerată.

II.3 Pregătirea în vederea utilizării fondurilor structurale

ANCS a acordat o atenţie specială pregătirii proiectelor din domeniul CDI în vederea finanţării prin fonduri structurale în perioada 2007-2013. În acest sens, ANCS a acţionat în următoarele direcţii: Participarea în perioada 2005-2006 la elaborarea şi definitivarea Planului Naţional de

Dezvoltare şi a Programului operaţional sectorial de creştere a competitivităţii economice (POS-CCE), componentele referitoare la domeniul CDI. Programul va fi finanţat din FEDR şi din surse naţionale, inclusiv de la bugetul de stat.

înfiinţarea în anul 2005 în cadrul ANCS a Organismului Intermediar pentru CDI (OI- CDI), la nivel de direcţie generală. Organismul Intermediar pentru CDI are responsabilitatea conducerii pentru obiectivele specifice Axei Prioritare II din POS-CCE: Creşterea competitivităţii economice prin cercetare-dezvoltare şi inovare. Organismul Intermediar pentru CDI este organizat atat la nivel central, în cadrul ANCS, cat şi la nivelul regiunilor de dezvoltare, în cadrul universităţilor şi/ sau institutelor de cercetare reprezentative pentru regiunile respective

19


Raport 2006

lansarea în anul 2006 a programului IMPACT, care urmăreşte identificarea şi dezvoltarea proiectelor CDI ce urmează să fie susţinute ulterior din fonduri structurale. Durata de derulare a programului este 2006-2010. Conducerea Programului IMPACT se exercită de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, prin OI-CDI.

În calitatea sa de Organism Intermediar pentru CDI, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică are responsabilitatea pentru Axa Prioritara II din POS-CCE: „Creşterea competitivităţii economice prin cercetare-dezvoltare şi inovare”, care are ca obiective specifice:

creşterea capacităţii de C-D stimularea inovării prin dezvoltarea cooperării dintre instituţiile de C-D şi sectorul productiv

In acest scop pentru Axa Prioritara II din POS-CCE au fost stabilite următoarele domenii majore de intervenţie (măsuri) care vor fi susţinute din fonduri structurale, şi anume:

a. Cercetarea în parteneriat intre universităţi/ institute de cercetare-dezvoltare şi intreprinderi (industrie) în vederea obţinerii de rezultate aplicabile

b. Investiţii în infrastructura de CDIc. Accesul întreprinderilor, in special IMM, la activitati de CDI

În procesul de elaborare şi pregătire a implementării pentru Axa Prioritară II din POS-CCE, Organismul Intermediar pentru CDI a asigurat:

1. Elaborarea componentei CDI: revizuirea analizei, definitivarea strategiei, stabilirea indicatorilor de monitorizare, programarea financiară (varianta aprilie 2006).

2. Elaboararea documentaţiilor pentru implementarea POS-CCE: Programul complement, manualul de proceduri pentru implementare

3. Pregătirea documentaţiilor la misiunile de monitorizare şi evaluare periodice ale Comisiei Europene

În acord cu orientările privind utilizarea viitoare a fondurilor structurale pentru CDI, prin programul IMPACT s-a urmărit selectarea următoarelor categorii de proiecte: proiecte cu impact semnificativ pentru creşterea competitivităţii agenţilor economici proiecte de dezvoltare a infrastructurii CDI, în special la nivel regional. Sprijinul din partea programului IMPACT constă în finanţarea serviciilor de consultanţă (pentru beneficiarii de proiecte) pentru realizarea documentelor ce vor fi anexate aplicaţiilor pentru fondurile structurale.Pînă în prezent în cadrul Programului IMPACT au fost lansate două apeluri pentru propuneri de proiecte: un prim apel (cu termen 25 august 2006) pentru selectarea de furnizori de servicii de

consultanţă, specializaţi în realizarea unor documente ca studii şi analize tehnico-economice, studii de fezabilitate, de marketing, planuri de afaceri etc, ce vor fi anexate şi vor fundamenta viitoarele aplicaţii pentru fondurile structurale (FEDR). La competiţie au participat 76 de firme de consultanţă, din care au fost selectate, ca urmare a evaluării competenţei lor, 45 de firme. Lista lor a fost publicată pe internet, pe adresa web a ANCS (www.mct.ro).

un al doilea apel (deschis) de propuneri de proiecte CDI care vor putea fi propuse la viitoarele competiţii ale POS - CCE, componenta de CDI, de către aplicanţii de proiecte din comunitatea ştiinţifică şi din mediul economic, numiţi în continuare “beneficiari de proiecte”. La primul termen de evaluare (31 august 2006) au fost depuse 292 de propuneri de proiecte, din care au fost selectate 248. Beneficiarii de proiecte au stabilit acorduri de parteneriat cu furnizori din lista publicată, în vederea realizării documentaţiei necesare pentru propunerile de proiecte selectate, precum şi pentru primirea de asistenţă tehnică, în vederea îmbunătăţirii propunerilor lor de proiecte.

20

http://www.mct.ro/


Raport 2006

II. Structurarea şi consolidarea Ariei Romaneşti a Cercetării

II.1 Îmbunătăţirea calităţii şi a performanţelor sistemului şi activităţilor CDI din Romania

II.1.1 Îmbunătăţirea structurii calitative şi dezvoltarea capacităţii operaţionale a sistemului de cercetare-dezvoltare

Pentru a asigura dezvoltarea coerentă a Ariei Romaneşti a Cercetării şi integrarea ei cat mai rapidă în aria europeană de cercetare (ERA), un obiectiv central al politicilor promovate de ANCS şi care va fi urmărit în mod constant în perioada post-aderare, îl reprezintă dezvoltarea resurselor umane şi a bazei materiale pentru cercetare, pentru a le aduce la un nivel comparabil cu cel european. Acest obiectiv este susţinut printr-un ansamblu de măsuri şi acţiuni specifice de realizare , care cuprind:

a) Creşterea numărului, a nivelului de specializare şi îmbunătăţirea performanţelor profesionale ale personalului de cercetare, prin: adaptarea sistemului de învăţământ universitar şi a disciplinelor tehnice şi ştiinţifice la noile

cerinţe pentru formarea, dezvoltarea carierelor ştiinţifice, inclusiv prin specializări pe tot parcursul vieţii ale personalului din colectivele de cercetare de înaltă performanţă.

întărirea capitalului uman angajat în CDI prin creşterea numărului doctoranzilor, a numărului de doctori în ştiinţe şi a cercetătorilor înalt calificaţi din cadrul universităţilor, institutelor, sau mediului de afaceri.

încurajarea mobilităţii internaţionale a cercetătorilor pentru a permite acestora dobândirea calificărilor şi expertizei necesare. Mobilitatea cercetătorilor va fi încurajată şi la nivel naţional, între companii, centrele de cercetare şi mediul academic prin acordarea de stimulente întreprinderilor care apelează la serviciile acestora.

creşterea numărului de cercetători implicaţi în programe postdoctorat şi în proiecte şi colaborări internaţionale pe termen lung;

creşterea numărului de cercetători care se reintegrează în activităţi de cercetare în România;b) dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare din unităţile şi instituţiile cu profil CD şi de

învăţămînt superior, pentru a asigura un nivel de dotare la nivel comparativ cu cel al instituţiilor similare din UE : dotarea cu echipamente şi aparatură performantă de cercetare a unităţilor de cercetare-

dezvoltare; dezvoltarea infrastructurilor informationale şi de comunicaţii în unităţile CD şi instituţiile de

învăţămînt superior; dezvoltarea mijloacelor şi instrumentelor specializate de informare, documentare şi

comunicare, inclusiv a reţelei de mare viteză specializate pentru educaţie şi cercetare; dezvoltarea facilităţilor şi a instalaţiilor CD de importanţă naţională (ex.: în domeniile

nuclear, seismic, etc.) dezvoltarea platformelor de cercetare integrate, cu utilizatori din cercetare şi industrie, în

cadrul unor programe şi proiecte comune, care să asigure compatibilitatea cu platforme europene similare (ex.: hidrogen şi pile de combustie, managementul apelor, tehnologii manufacturiere,

nanoelectronică, nanomedicină, medicină inovativă, chimie durabilă, genomică şi biotehnologii pentru plante, aeronautică)

21


Raport 2006

c) Îmbunătăţirea structurii calitative a sistemului de cercetare-dezvoltare : dezvoltarea capacităţii ştiinţifice şi tehnice naţionale în domenii de înaltă tehnologie dezvoltarea şi consolidarea polilor de excelenţă ştiinţifică şi tehnologică: concentrarea şi

acumularea calitativă, în forma centrelor şi reţelelor de excelenţă, a potenţialului de cercetare din domenii, instituţii şi colective de cercetare cu performanţe deosebite, a căror activitate atinge nivelul de excelenţă recunoscut conform normelor internaţionale, în special în domenii S/T conforme cu priorităţile ERA

dezvoltarea pe plan intern a reţelelor tehnologice integrate, formate din instituţii şi organisme specializate (institute CD, centre şi departamente de profil din cadrul universităţilor, laboratoare de experimentare şi testare, organisme pentru etalonare/ certificare/ audit tehnologic, centre de informare şi consiliere tehnologică), recunoscute şi active la nivel internaţional, care să asigure competenţa şi serviciile ştiinţifice şi tehnologice de referinţă, în domenii de înaltă tehnologie

promovarea integrării centrelor/reţelelor de cercetare specializate în domenii ştiinţifice şi tehnologice de vârf în parteneriate şi programe reprezentative pentru aria europeană de cercetare şi în platforme europene similare;

Principalele instrumente de implementare a acestor măsuri sunt reprezentate de: Programul Cercetare de excelenţă (CEEX) Programul de granturi pentru cercetare ştiinţifică Planul Naţional pentru cercetare-dezvoltare şi inovare (PNCDI)

Programul Cercetare de excelenţă (CEEX) MEdC- ANCS a lansat Progamul Cercetare de excelenţă în trim II 2005, cu scopul declarat explicit de a susţine în primul rând dezvoltarea ariei româneşti a cercetării şi, astfel, a asigura în consecinţă:

- creşterea capacităţii comunităţii ştiinţifice şi tehnologice din România de a se integra în Aria Europeană a Cercetării (ERA),

- pregătirea în vederea participării la viitorul Program Cadru de Cercetare 7 al Uniunii Europene pe perioada 2007-2013 (PC7).

Programul stimulează dezvoltarea colaborării între unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare, universităţi şi întreprinderi care să determine un impact în calitatea cercetării în România. În acest sens, noul Progam Cercetare de excelenţă permite realizarea obiectivelor legate de:

- creşterea capacităţii de aliniere la priorităţile şi obiectivele ştiinţifice şi tehnologice specifice ERA,

- creşterea calităţii, a nivelului de performanţă şi a competitivităţii activităţilor CD, prin: o creşterea numărului şi abilităţii cercetătorilor de a fi implicaţi în proiecte CD de

mare complexitate şi de înalt nivel ştiinţific şi/ sau tehnic;o creşterea capacităţii sistemului CDI din România de a genera, difuza şi transfera

cunoştinţe şi rezultate de prim rang in domenii stiintifice si tehnologice de virf.- formarea polilor de excelenţă S/T în domenii specifice ştiinţei şi tehnologiilor de vârf- dezvoltarea resurselor umane pentru cercetare şi a infrastructurii specializate pentru

cercetare-dezvoltare, - susţinerea integrării unităţilor şi instituţiilor şi a programelor de cercetare-dezvoltare din

România în reţele şi programe internaţionale.

22


Raport 2006

Programul are în vedere accelerarea procesului de aliniere şi integrare tehnologică a agenţilor economici conform cerinţelor şi reglementărilor Uniunii Europene, creşterea capacităţii României de a asigura parteneri performanţi în programele de colaborare ştiinţifică şi tehnică şi în consorţiile tehnologice internaţionale.În mod specific, programul urmăreşte ca rezultate:

i) Asigurarea dezvoltării pe plan intern a reţelelor de instituţii şi organisme specializate, recunoscute şi active la nivel internaţional, care să asigure poli de excelenţă, competenţă ştiinţifică şi tehnică de referinţă în domenii ale ştiinţei şi tehnologiilor avansate:

creşterea numărului de centre / reţele de cercetare specializate în domenii ştiinţifice şi tehnologice de vârf, recunoscute la nivel internaţional şi integrate în parteneriate şi programe reprezentative pentru aria europeană de cercetare;

creşterea numărului de reţele tehnologice integrate, realizate în domenii ale tehnologiilor de vârf şi integrate în platforme europene similare;

creşterea ponderii unităţilor şi instituţiilor CD şi a universităţilor care dispun de echipamente şi aparatură performante de cercetare şi informaţionale;

creşterea numărului agenţilor economici şi a domeniilor sociale care beneficiază de rezultatele proiectelor complexe.

ii) întinerirea şi creşterea performanţelor pe plan intern şi internaţional ale personalului de cercetare:

creşterea numărului de cercetători tineri şi a numărului de doctori în ştiinţe; creşterea numărului de cercetători implicaţi în programe post-doctorat şi în proiecte

şi colaborări internaţionale pe termen lung; creşterea numărului de cercetători care se reintegrează în activităţi de cercetare în

România; creşterea numărului de manageri specializaţi pentru programe, unităţi şi instituţii de

cercetare-dezvoltare;.iii) creşterea vizibilităţii internaţionale a instituţiilor şi programelor de cercetare:

creşterea numărului de unităţi şi instituţii de CD, precum şi universităţi care beneficiază de programe de lungă durată susţinute de personalităţi ştiinţifice din străinătate;

creşterea numărului de programe naţionale de cercetare incluse în proiecte de corelare a acestora la nivel european de tip ERA-Net;

creşterea vizibilităţii şi impactului internaţional ale cercetării româneşti, prin contribuţii ştiinţifice (ex: publicaţii, patente, invenţii etc.) indexate sau înscrise în baze de date internaţionale.

iv) creşterea numărului de organisme acreditate de evaluare şi certificare a conformităţii, corespunzătoare cerinţelor UE şi recunoscute la nivel internaţional.

Programul este structurat pe următoarele patru module: i) modulul proiecte de cercetare-dezvoltare complexe, prin care sunt susţinute proiecte de

anvergură pentru dezvoltarea activităţii de cercetare, a potenţialului uman şi infrastructurilor de cercetare, realizate în parteneriat naţional, regional şi internaţional şi care urmăresc:

creşterea competitivităţi economiei naţionale; atingerea unor obiective strategice in dezvoltarea tehnologiilor şi aplicaţiilor de vârf, în

scopul racordării la priorităţile şi obiectivele specifice ariei europene de cercetare; realizarea unor reţele tehnologice integrate în domenii specifice, care să permită

integrarea în platformele tehnologice corespunzătoare la nivel european.

23


Raport 2006

dezvoltarea de activităţi şi infrastructuri de cercetare-dezvoltare la nivel regional cu impact social şi economic

Prin program se urmăreşte ca proiectele complexe de cercetare-dezvoltare să răspundă următoarelor cerinţe :

să fie realizate de consorţii sau reţele integrate de instituţii şi organisme reprezentative la nivel naţional pentru domeniul CDI şi care pot asigura competenţa ştiinţifică şi tehnică de referinţă în domenii tehnologice de vîrf ;

să susţină dezvoltarea pe plan intern a unor baze materiale de cercetare puternice, care să asigure dotările şi instalaţiile de înalt nivel tehnic necesare pentru dezvoltarea în domeniile S/T specifice serviciilor şi tehnologiilor de vârf şi care să permită integrarea în platforme tehnologice similare la nivel European.

ii) modulul de dezvoltare a resurselor umane pentru cercetare, care susţine creşterea atractivităţii carierei în cercetare şi diversificarea mijloacelor de formare, instruire, mobilitate a cercetătorilor, prin asigurarea corelării directe a programelor de instruire cu activităţile de cercetare. Modulul susţine:

proiecte de cercetare care vizează programe de pregătire la nivel de doctorat şi post-doctorat,

proiecte pentru atragerea şi dezvoltarea potenţialului uman pentru cercetare: proiecte de creştere şi susţinere a mobilităţii intrasectoriale şi intersectoriale a

cercetătorilor şi specialiştilor pe plan naţional;, atât între instituţii cu profil CD şi universităţi cât şi între sectorul de cercetare şi cel productiv;

proiecte de formare şi perfecţionare în managementul de program / proiect; proiecte de formare şi perfecţionare a managerilor de cercetare;

iii) modulul de promovare a participării la programele europene şi internaţionale de cercetare, prin care sunt susţinute proiecte de creştere a vizibilităţii internaţionale a colectivelor şi instituţiilor de cercetare:

organizarea de manifestări ştiinţifice sau promoţionale cu participare internaţională reprezentativă,

vizite de lucru şi stagii de lungă durată ale unor personalităţi ştiinţifice din străinătate, organizare/ participare la activităţi suport în vederea integrării în proiecte de corelare a

programelor naţionale la nivel european de tip ERA-Net sau în platforme tehnologice europene;

iv) modulul de dezvoltare a infrastructurii de cercetare pentru evaluarea şi certificarea conformităţii, prin care sunt susţinute proiecte de creare de organisme noi sau de extindere şi îmbunătăţire a infrastructurii de cercetare în cadrul organismelor specializate: laboratoare de experimentare şi testare, laboratoare de etalonare, organisme de certificare.

Pentru Modulul I – Proiecte complexe, care are ponderea cea mai mare în cadrul Programului Cercetare de excelenţă, în urma competiţiilor organizate în perioada 2005-2006, s-au înregistrat, ca nivel de participare şi rată de succes:

- în anul 2005 : au fost depuse 1560 de propuneri de proiecte. În urma evaluării au fost acceptate spre finanţare 539 de proiecte

- în anul 2006 : au fost depuse cca 2300 de propuneri de proiecte. În urma evaluării au fost acceptate spre finanţare 872 de proiecte.

24


Raport 2006

Rezultatele competitiilor CEEX 2005 - 2006- Distribuţia pe arii tematice a proiectelor CD complexe –

25


Raport 2006

Distribuţia pe arii tematice a proiectelor CD complexe acceptate spre finanţare indică poziţia dominantă a următoarelor domenii ştiinţifice şi tehnice:

- nanoştiinţe şi nano-tehnologii- sănătate- alimentaţie, agricultură şi biotehnologii- tehnologii informaţionale şi de comunicaţii, - mediu şi energie- ştiinţe de bază

Datele statistice generale privind nivelul de participare şi rata de succes la competiţiile CEEX din perioada 2005-2006 indică următoarele:

Situaţia proiectelor acceptate la competiţiile 2005-2006 din cadrul Programului Cercetare de excelenţă

Module în cadrul Programului Cercetare de excelenţă

2005 -2006Număr de proiecte depuse

Număr de proiecte

acceptateI. Proiecte de cercetare-dezvoltare complexe 3669 1411II. Dezvoltarea resurselor umane pentru cercetare 408 193III. Promovarea participării la programele europene şi internaţionale de cercetare

385 261

IV. Dezvoltarea infrastructurii pentru evaluarea şi certificarea conformităţii 606 314TOTAL 5068 2179

Precizăm că prin proiectele din cadrul programului se asigură în prezent:i) pentru îmbunătăţirea structurii calitative a sistemului CD:

dezvoltarea a 549 de parteneriarte cercetare-industrei, inclusiv la nivel de reaţea sau cluster tehnologic, pe domeniile S/T specifice programului

43 de platforme tehnologice integrate dezvoltate în cadrul proiectelor din program dezvoltarea a 84 de organisme ale infrastructurii de evaluare a conformitatii

ii) pentru îmbunătăţirea nivelului de specializare şi a pwerformanţelor profesionale ale personalului de cercetare

dezvoltarea a 57 programme post-doctorale (54 in universitati si 3 in institutile de cercetare).

191 de proiecte de cercetare de excelenta pentru tinerii cercetatori, la care directorii de proiect nu depăşesc 35 de ani şi în care au fost implicati un numar de peste 794 tineri cercetatori (doctoranzi, masteranzi, doctori in stiinte), avand varsta de maxim 35 ani

proiecte pentru programe post-doctorale, prin care se asigură desfăşurarea activităţilor de cercetare specifice pentru 41 de studenţi post-doctoranzi

revenirea în ţară a 23 doctori cu studii doctorale sau studii postdoctorale in strainatate şi care acum dezvoltă activităţi de cercetare proprii prin proiecte CEEX, iar un numar de 10 cercetatori au castigat proiecte de reintegrare, prin care continuă implementarea proiectului din străinătate in institutiile gazda din ţară

26


Raport 2006

mobilitati intrasectoriale pentru realizarea tezei de doctorat pentru 17 tineri doctoranzi

cursuri de managementul si administrarea cercetarii, care s-au desfăşurat în 19 universitati si 20 de institute de cercetare. La acestea au participat un numar de 1.184 persoane implicate in activitatea de cercetare, cu varsta de maxim 40 de ani

iii) pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare : cca 36% din valoarea totală a proiectelor este alocată pentru dotări noi, realizate pe principiul platformelor integrate, alcătuite din componente complementare localizate la diverşii parteneri din cadrul aceluiaşi proiect .

Menţionăm în mod special rolul foarte important pe care îl joacă Modulul II – Dezvoltarea resurselor umane pentru cercetare şi Modulul III - Promovarea participării la programele europene şi internaţionale de cercetare în stimularea interesului tinerilor cercetători pentru dezvoltarea carierei ştiinţifice şi atingerea unor nivele ridicate de performanţă în cercetare.Situatia pe domenii de specialitate a proiectelor derulate în cadrul CEEX – Modulul II indică orientarea preponderentă a tinerilor cercetători către următoarele doemnii ştiinţifice şi tehnice:

- ştiinţe de bază – fizică, chimie, matematică, biologie; - domenii de inginerie: electrică, electronica si telecomunicatii, stiinta materialelor,

calculatoare;- ştiinţe economice

27


Raport 2006

Programul cercetare de excelenţă – CEEXModulul II - Dezvoltarea resurselor umane pentru cercetare

Situaţia proiectelor din anii 2005-2006 pe domenii de specialitate

Denumire domeniu Categorii de proiecte TOTALProiecte de cercetare

pentru tinerii cercetatori

(ET)

Proiecte de cercetare in

sprijinul programelor

post-doctorale

(PD)

Proiecte de cercetare

pentru stimularea

revenirii in tara a cercetatorilor

(RP)

Proiecte de mobilitate a cercetatorilo

r (MD)

FIZICA 25 7 14 0 46CHIMIE 22 8 4 1 35MATEMATICA 18 1 1 0 20BIOLOGIE 13 2 4 1 20STIINTA MATERIALELOR 8 5 2 0 15STIINTE ECONOMICE 10 2 0 3 15INGINERIE ELECTRONICA SI TELECOMUNICATII 8 3 2 0 13

INGINERIE ELECTRICA 4 3 1 3 11

STIINTA CALCULATOARELOR 7 3 0 0 10INGINERIA INDUSTRIALA 4 3 0 1 8INGINERIE CHIMICA 3 3 1 1 8INFORMATICA 5 2 0 0 7INGINERIE MECANICA 2 3 1 1 7PARACLINICE SI LABORATOR 5 0 2 0 7AUTOMATICA 4 1 0 1 6SOCIOLOGIE 6 0 0 0 6PSIHOLOGIE.PEDAGOGIE 3 2 1 0 6MEDICINA VETERINARA 2 1 0 3 6INGINERIA CONSTRUCTIILOR 4 1 0 0 5GEOGRAFIE 3 0 0 2 5SILVICULTURA 4 1 0 0 5ISTORIE. TEOLOGIE 2 1 0 1 4HORTICULTURA 3 1 0 0 4MEDICINA 2 1 1 0 4STOMATOLOGIE 4 0 0 0 4GEOLOGIE SI GEOFIZICA 2 1 0 0 3STIINTA MEDIULUI 2 1 0 0 3ZOOTEHNIE 2 1 0 0 3FARMACIE 3 0 0 0 3TRANSPORTURI AERIENE, NAVALE, FEROVIARE SI RUTIERE

2 0 0 0 2

STIINTE POLITICE 2 0 0 0 2AGRICULTURA 2 0 0 0 2BIOTEHNOLOGII 2 0 0 0 2CHIRURGIE 2 0 0 0 2ENERGETICA 0 0 0 1 1INDUSTRIE ALIMENTARA 1 0 0 0 1

28


Raport 2006

ANTROPOLOGIE, ETNOGRAFIE SI FOLCLOR 1 0 0 0 1FILOSOFIE 0 0 1 0 1LITERE 0 1 0 0 1TOTAL 192 58 35 19 304

Programul de granturi pentru cercetare ştiinţifică

Problema dezvoltării resurselor umane pentru cercetare şi a formării masei critice de cercetători în domenii ştiinţifice şi tehnologice avansate, armonizate cu tendinţele existente în plan european, reprezintă o prioritate de importanţă majoră.Programul de granturi pentru cercetare ştiinţifică susţine obiectivele legate de îmbunătăţirea condiţiilor pentru formarea şi perfecţionarea resurselor umane din domeniul cercetare-dezvoltare, prin:- stimularea formării şi dezvoltării carierelor ştiinţifice şi a colectivelor de cercetare de înaltă

performanţă, - atragerea şi menţinerea în activitatea CD a tineretului cu performanţe profesionale deosebite,

inclusiv prin îmbunătăţirea condiţiilor de pregătire şi de salarizare a personalului implicat în activităţi de cercetare.

Programul de granturi pentru cercetare ştiinţifică, condus din 2002 de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţămantul Superior (CNCSIS), acordă o atenţie deosebită corelării programelor de cercetare cu cele de pregătire universitară şi post-universitară, ca şi creşterii mobilităţii tinerilor cercetători, atât pe plan intern (intra- şi inter-sectorial), cât şi pe plan extern, în corelare cu asigurarea condiţiilor pentru reluarea activităţii în ţară după efectuarea stagiilor în străinătate.Programul cuprinde următoarele categorii de proiecte:

- granturi multianuale de cercetare ştiinţifică, tip A – lansate din 1995;- granturi multianuale pentru tineri cercetători , tip AT – 2000 - lansate din - granturi individuale de cercetare pentru tinerii doctoranzi, tip TD – lansate din 2002 ;- burse de cercetare ştiinţifică pentru tinerii doctoranzi, tip BD – lansate din 2003;- granturi multianuale de cercetare ştiinţifică de tip consortiu, tip A_consortiu – lansate din

2005Proiectele sunt distribuite pe 7 domenii de cercetare:

- matematica şi ştiinţele naturii- ştiinţe inginereşti- ştiinţe socio-umane şi economice- ştiinţele vieţii şi ale pământului- ştiinţe agricole şi medicina veterinară- ştiinţe medicale- arte şi arhitectură

La competiţia de granturi 2006 au fost lansate programele multianuale tip A, programele multianuale pentru tineri tip AT, programele anuale de tineri doctoranzi tip TD, programele anuale tip A_consortiu.În această competiţie au fost depuse un număr de 2309 propuneri noi de proiecte din care au fost selectate pentru finanţare 1440. Distribuţia pe categorii şi domenii a proiectelor selectate în urma evaluării este prezentată în continuare. Situaţia proiectelor selectate la competiţia de granturi pentru cercetare ştiinţifică - 2006

294. Competitia de granturi 2006


Raport 2006

Domenii de cercetare A AT TD Total1. matematica şi ştiinţele

naturii44 40 66

1502. ştiinţe inginereşti 159 66 181 4063. ştiinţe socio-umane şi

economice251 127 66

4444. ştiinţele vieţii şi ale

pământului42 19 66

1275. ştiinţe agricole şi medicina

veterinară95 19 91

2056. ştiinţe medicale 47 4 23 747. arte şi arhitectură 13 3 6 22

TOTAL 651 278 499 1428

De asemenea, au fost selectate 12 proiecte tip consorţiu, ce au dat suficiente garanţii pentru crearea şi consolidarea de consorţii viabile.

Menţionăm că în anul 2005în cadrul programului de granturi pentru cercetare ştiinţifică au fost finalizate un număr de 755 proiecte de cercetare, cu durată de 1-3 ani, finanţate de la bugetul de stat prin programul de granturi: 519 tip A, 112 tip AT, 124 tip TD.Conform datelor raportate, resursa umană implicată în derularea şi finalizarea proiectelor a fost constituită din peste 4700 cadre didactice şi cercetători din universităţi şi institute de cercetare din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare-inovare. Un câştig important al acestor proiecte este implicarea în echipele de cercetare a 1836 doctoranzi şi 986 studenţi la master. Cele mai importante rezultate ale proiectelor finalizate în 2005 la programul de granturi pentru cercetare ştiinţifică, pe comisii de specialitate, sunt prezentate sintetic în continuare.

30

15769

15

334

69 78169

30 20

179

10

46

175

23 2340

311

25

1

6

1

10

100

1000

MATEMATICA SISTIINTELE

NATURII

STIINTEINGINERESTI

STIINTE SOCIOUMANE SI

ECONOMICE

STIINTELE VIETIISI ALE

PAMANTULUI

STIINTEAGRICOLE SI

MEDICINAVETERINARA

STIINTEMEDICALE

ARTE SIARHITECTURA

NUMĂR DIRECŢII DE CERCETARE PROMOVATE / CONSOLIDATE CA REZULTAT AL GRANTURILOR FINALE IN ANUL 2005

PE TIP DE PROGRAM

TIP A TIP AT TIP TD


Raport 2006

31

134

36

3

313

38 47

129

37

12

201

11

30

115

75

51

1

10

3

12

1

10

100

1000

MATEMATICA SISTIINTELE NATURII

STIINTEINGINERESTI


ECONOMICE

STIINTELE VIETII SIALE PAMANTULUI

STIINTE AGRICOLESI MEDICINAVETERINARA

STIINTE MEDICALE ARTE SIARHITECTURA

LUCRĂRI ŞTIINŢIFICE SEMNIFICATIVE PUBLICATE ÎN REVISTE CU REFERENŢI ŞI COLECTIVE EDITORIALE, INDEXATE.

TIP A TIP AT TIP TD

54

13

3

225

3116

164

2315

86

64

94

10

1

19

1 1

15

1 11

10

100

1000

MATEMATICA SISTIINTELENATURII

STIINTEINGINERESTI


ECONOMICE


PAMANTULUI

STIINTEAGRICOLE SI

MEDICINAVETERINARA

STIINTEMEDICALE

ARTE SIARHITECTURA

NUMĂR CĂRŢI ŞTIINŢIFICE SEMNIFICATIVE PUBLICATE CA REZULTAT AL GRANTURILOR FINALE ÎN ANUL 2005

PE TIP DE PROGRAM

TIP A TIP AT TIP TD

238

64

26

125

19

7 10

1 1

68

12

18

55

10

11

21 1

1

10

100

1000


STIINTE INGINERESTI STIINTE SOCIOUMANE SIECONOMICE


STIINTE AGRICOLE SIMEDICINA

VETERINARA


NUMĂR LUCRĂRI ŞTIINŢIFICE SEMNIFICATIVE PUBLICATE ÎN REVISTE COTATE ISI

TIP A TIP AT TIP TD


Raport 2006

32

139

53

5

221

5244 29

1

2

14

1

5

42

5

1

9

1 1

48

12

1

10

100

1000


STIINTEINGINERESTI


ECONOMICE


STIINTE AGRICOLESI MEDICINAVETERINARA


NUMĂR PRODUSE OBŢINUTE CA REZULTAT AL GRANTURILOR FINALE ÎN ANUL 2005

PE TIPURI DE PROGRAM

TIP A TIP AT TIP TD

67

25

4

181

38

1732

5

1

82

6

2

57

13

4

20

21

4

1 1

1

10

100

1000

MATEMATICA SISTIINTELE

NATURII

STIINTEINGINERESTI


ECONOMICE


PAMANTULUI

STIINTEAGRICOLE SI

MEDICINAVETERINARA

STIINTEMEDICALE

ARTE SIARHITECTURA

TIP A TIP AT TIP TD

NUMĂR LABORATOARE CREATE/DEZVOLTATE CA REZULTAT AL GRANTURILOR FINALE ÎN ANUL 2006

PE TIPURI DE PROGRAM


Raport 2006

Planul Naţional pentru cercetare-dezvoltare şi inovare (PNCDI)

Prin HG 556/ 2001, Planul Naţional CDI a fost extins cu 10 programe noi faţă de cele 4 din varianta iniţială, respectiv la 14 programe în total. La acestea s-a adăugat în 2004 Programul Cercetare pentru securitate, aprobat prin HG 2080/ 2004.

Programele din Planul Naţional CDI sunt grupate în funcţie de următoarele obiective majore de dezvoltare:A. Modernizarea şi relansarea economiei (8 programe):

Agricultură şi alimentaţie (AGRAL) Viaţă şi sănătate (VIASAN) Mediu, energie, resurse (MENER) Amenajarea teritoriului şi transporturi (AMTRANS) Stimularea aplicării invenţiilor (INVENT); Relansare economică prin cercetare şi inovare (RELANSIN); Calitate şi standardizare (CALIST); Consolidarea infrastructurilor standardizării (INFRAS);

B. Consolidarea elementelor noii economii bazate pe cunoaştere (4 programe): Societatea infomaţională (INFOSOC) Biotehnologii (BIOTECH) Materiale noi, micro şi nanotehnologii (MATNANTECH) Tehnologii în domeniul aeronautic şi spaţial (AEROSPAŢIAL)

C. Stimularea integrării comunităţii ştiinţifice şi tehnologice din România în comunitatea internaţională şi în primul rând cea europeană (1 program):

programul Cooperare şi parteneriat internaţional (CORINT);D. Cercetarea în sprijinul progresului general al cunoaşterii ştiinţifice şi tehnice, al

dezvoltării politicilor publice şi al promovării culturii (1 program): programul Cercetare fundamentală şi de interes socio-economic şi cultural

(CERES).

Reamintim că Planul Naţional CDI, în forma sa actuală, se încheie în acest an.Programele din cadrul Planului Naţional CDI au urmărit ca principale obiective:a) dezvoltarea cooperării între unităţile CD şi întreprinderi şi realizarea de efecte economice

directe la agenţii economici, prin alinierea produselor, tehnologiilor şi serviciilor la cerinţele de calitate şi competitivitate specifice pe piaţa europeană si internaţională;

b) realizarea obiectivelor de dezvoltare a sectoarelor economice, în special cele legate de:- îndeplinirea obiectivelor specifice legate de aderarea României la Uniunea Europeană şi

la structurile euro-atlantice,- modernizarea sectoarelor industriale, prin introducerea tehnologiilor noi, eficiente şi

ecologice, conforme cu cerinţele dezvoltării economice durabile;- asigurarea condiţiilor pentru dezvoltarea economică durabilă, prin protejarea, reabilitarea

şi exploatarea raţională a capitalului natural;c) dezvoltarea patrimoniului ştiinţific şi tehnic naţional;d) integrarea comunităţii ştiinţifice şi tehnologice din România în comunitatea internaţională.

33


Raport 2006

În perioada 2001- 2005 prin programele din Planul Naţional CDI, s-au derulat în total cca 3300 proiecte. Numărul de proiecte derulate prin Planul Naţional în perioada 2005-2006 este următoarea:

Programele din Planul Naţional pentru Cercetare- Dezvoltare şi Inovare

Număr de proiecte derulate în anul 2005

Număr de proiecte în derulare în anul 2006

1. AGRAL 250 1262. VIASAN 302 1823. AMTRANS 156 744. MENER 211 1215. INVENT 106 546. RELANSIN 469 2867. CALIST 90 1098. INFRAS 88 45 9. INFOSOC 63 3610. BIOTECH 126 8211. MATNANTECH 158 8312. AEROSPAŢIAL 108 6413. CERES 397 25314. CORINT 50 8715. Cercetare pentru securitate 46 104TOTAL 2620 1706

În cadrul programelor din PNCDI, în anul 2005, ca rezultate finale ale cercetării s-au înregistrat 969 produse şi 643 tehnologii, în următoarea distribuţie:

Sursa: Raport asupra activităţilor desfăşurate în anul 2005 în cadrul programelor din Planul Naţional CDI, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, 2006

34


Raport 2006

Menţionăm de asemenea următoarele rezultate obţinute în cadrul programelor din PNCDI la nivelul anului 2005:

au fost depuse 76 propuneri de brevete şi au fost acordate 28 brevete. Cele mai multe brevete înregistrate şi acordate s-au realizat prin programele MATNANTECH şi CORINT

Au fost publicate 2.143 articole în reviste de specialitate, din care 631 în străinătate. Totodată au fost publicate 301 cărţi, din care 24 în străinătate;

Au fost prezentate 2.445 comunicări ştiinţifice la diferite congrese, simpozioane, mese rotunde, etc;

Valoarea medie calculată este de 65.120 lei/proiect, cu o variaţie de la 41.080 lei/proiect (programul CALIST) la 171.352 lei/proiect (programul CORINT).

Pentru crearea unei imagini globale asupra activităţii de cercetare, dezvoltare, inovare desfăşurate în cadrul Planului naţional, prezentăm câţiva indicatorii sintetici, calculaţi pe baza rapoartelor de activitate la nivelul programelor (Tabelul 1).

35


Raport 2006

Tabelul 1 – Indicatori sintetici privind volumul de activitate şi rezultatele obţinute în cadrul programelor din Planul Naţional CDI în anul 2005

Nr. crt. Program Val.

CD/ss (lei)

Val.CD/proiect

(lei)

Pers.mediu/ss

Pers.ss/proiect

Nr. publicatii la1000ss

Nr.brevete la1000ss

Nr.comunicari

la1000ss

Nr.produse,

tehnologii la1000ss

0 1 2 3 4 5 6 7 8 91 RELANSIN 42.660 51.067 0,43 1,20 908,93 10,51 63,05 761,822 INVENT 37.188 74.023 0,24 1,99 449,76 47,85 641,15 114,833 MATNANTECH 37.845 89.141 0,26 2,36 222,51 43,48 554,99 345,274 AMTRANS 39.600 77.146 0,31 1,95 372,88 4,84 317,19 31,485 AGRAL 43.413 81.085 0,44 1,87 920,35 17,70 88,50 108,416 MENER 39.569 63.876 0,32 1,61 351,03 14,75 348,08 439,537 VIASAN 35.209 43.755 0,19 1,24 591,15 7,81 145,83 127,608 BIOTECH 55.518 75.218 0,86 1,35 301,59 19,84 99,21 222,229 AEROSPATIAL 31.694 117.679 0,05 3,71 478,80 0,00 546,13 84,7910 INFRAS 51.734 68.578 0,43 1,33 543,86 0,00 210,53 0,0011 CALIST 35.568 41.080 0,11 1,15 178,91 6,39 153,35 408,9512 CERES 36.936 54.563 0,22 1,48 1069,81 9,74 1029,22 389,6113 INFOSOC 31.071 84.191 0,07 2,71 767,86 0,00 708,33 1154,7614 CORINT 37.232 171.352 0,23 4,60 762,96 29,63 1590,12 261,7315 SECURITATE1 30.144 14.782 0,06 0,49 0,00 0,00 0,00 0,00

Total 39.016 65.120 0,29 1,67 610,16 14,96 481,39 317,39Sursa: Raport asupra activităţilor desfăşurate în anul 2005 în cadrul programelor din Planul Naţional CDI, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, 2006

1 Programul s-a derulat doar în trim.IV 2005.36

II.1.2 Orientarea programelor şi activităţilor de cercetare-dezvoltare spre domenii ştiinţifice şi tehnice specifice tehnologiilor de vîrf

Stabilirea direcţiilor strategice, a domeniilor şi obiectivelor prioritare de cercetare-dezvoltare, susţinute prin programele naţionale CDI, reprezintă rezultatul unui proces complex de consultare, dezbatere şi formulare a deciziei, aplicat în mod curent de ANCS şi în care sunt implicaţi o gamă largă de actori, respectiv:

autorităţi guvernamentale, reprezentate de ministere, alte organisme ale administraţiei centrale şi/ sau locale

organisme reprezentive pentru mediul economic: asociaţii profesionale sau ale agenţilor economici din diverse sectoare economice, organizaţii patronale din economie, alte organisme reprezentative la nivel naţional, regional

organisme reprezentive ale comunităţii ştiinţifice şi tehnice: Colegiul Consultativ CDI, CNCSIS, asociaţii profesionale etc

partnerii sociali (guvernul, respectiv MEC, împreună cu patronatul şi sindicatele din sectorul CDT) reprezentaţi în Comisia Tripartită de Dialog Social)

Deşi procesul se desfăşoară uneori cu dificultate, iar în ultimii ani periodicitatea şi numărul de iteraţii au fost relativ variabile, acesta a pus în evidenţă, ca o caracteristică dominantă permanentă, tendinţa spre consens în următoarele privinţe:

orientarea direcţiilor şi obiectivelor de cercetare-dezvoltare spre domenii ştiinţifice şi tehnice specifice tehnologiilor de vîrf;

tendinţa de armonizare permanentă cu priorităţile şi obiectivele CD urmărite pe plan europeanAceeaşi tendinţă se constată şi în cazul procesului de consultare de tip foresight desfăşurat în cadrul proiectului de elaborare a Strategiei naţionale CDI pe perioada 2007-2013.În urma unor astfel de procese de consultare, direcţiile domeniile şi obiectivele de cercetare-dezvoltare stabilite atat pentru Planul Naţional de Cercetare-dezvoltare şi Inovare (în perioada de elaborare a programelor componente: 1999 – 2001), ca şi, mai recent, pentru Programul Cercetare de excelenţă, au pus în evidenţă focalizarea spre proiecte de mare complexitate, în domenii ştiinţifice şi tehnice specifice tehnologiilor de vîrf, cu impact deosebit asupra creşterii competitivităţii economice şi integrării în noua economie globalizată:

domenii de înaltă tehnologie considerate strategice: TIC, surse de energie alternative; eco-tehnologii, sisteme integrate de comunicaţii şi navigaţie, sănătate, aeronautică, sisteme spaţiale, securitate, domeniul nuclear;

domenii S/T care susţin dezvoltarea durabilă: tehnologii bazate pe consumuri reduse de energie şi materii prime, biotehnologii aplicate în medicină, industria agro-alimentară şi protecţia mediului; tehnologii de monitorizare şi asigurare a calităţii mediului, inclusiv inclusiv tehnologii marine şi managementul apei ; tehnologii de dezvoltare a infrastructurii (utilizate în lucrări de amenajare teritorială, construcţii, transporturi, etc);

domenii S/T care promovează schimbări tehnologice radicale: fenomene, sisteme şi procese bazate pe generaţii noi de materiale şi pe tehnologii de înaltă precizie, micro- şi nano-tehnologii, inclusiv nanoelectronica, nanomedicina, nano-biotehnologii

promovarea domeniilor de interes şi a nişelor care pot oferi şanse competitive pentru cercetarea şi industria românească

Consensul în privinţa orientării permanente a programelor naţionale CDI spre domenii şi obiective ştiinţifice şi tehnice specifice tehnologiilor de vîrf reprezintă o premiză deosebit de importantă pentru a asigura creşterea impactului economic al activităţilor CD din sectorul public, pe următoarele două axe de referinţă:

i) modernizarea tehnologică şi relansarea sectoarelor tradiţionale


Raport 2006

alinierea produselor, tehnologiilor şi serviciilor oferite de agenţii economici la cerinţele de calitate şi competitivitate specifice pe piata europeana si internationala

alinierea agenţilor economici la cerinţele de operare conforme cu standardele europene şi internaţionale

introducerea tehnologiilor noi în sectoarele tradiţionaleii) dezvoltarea domeniilor de înaltă tehnologie

formarea şi dezvoltarea surselor interne de competenţă ştiinţifică şi expertiză tehnică în aceste domenii

creşterea numărului agenţilor economici specializaţi în domeniile respective şi dezvoltarea activităţilor CDI desfăşurate de aceştia

În cadrul Planului naţional pentru cercetare-dezvoltare şi inovare, 10 dintre cele 14 programe sunt specializate pe domenii specifice de dezvoltare tehnologică: agricultura, mediu, sănătate, energie, transporturi, domenii industriale, infrastructura calităţii, tehnologii informaţionale, biotehnologii, micro şi nano-tehnologii, tehnologii din domeniul aeronautic şi spaţial.

În cadrul Programului Cercetare de excelenţă, proiectele de cercetare-dezvoltare complexe urmăresc atingerea unor obiective strategice în dezvoltarea ştiinţei şi a tehnologiilor de vârf, prin:- concentrarea unei mase critice de resurse umane şi materiale de înaltă valoare în domeniile vizate;- racordarea la priorităţile, obiectivele şi activităţile specifice ariei europene de cercetare, în domeniile

respective.Proiectele din această categorie susţin activităţi de cercetare şi dezvoltare tehnologică de mare complexitate, care pot include cercetare fundamentală, aplicativă şi de nivel precompetitiv. Proiectele sunt realizate de consorţii/ reţele de instituţii şi organisme, recunoscute şi active la nivel internaţional, care pot asigura competenţa S/T de referinţă în domeniile vizate şi care cuprind: institute şi centre de cercetare şi departamente de profil din universităţi, recunoscute pentru calitatea şi

complexitatea activităţilor de cercetare desfăşurate şi a rezultatelor obţinute în domeniile S/T vizate; firme/ asociaţii de firme din sectorul public sau privat, cu capacitate de cercetare recunoscută şi specializate

în domeniile S/T respective.Proiectele CD complexe susţin întărirea capacităţii naţionale în domenii ştiinţifice şi tehnice specifice tehnologiilor de vârf, prin:- integrarea, creşterea calităţii şi a nivelului de performanţă al activităţilor CD desfăşurate în cadrul

consorţiului;- dezvoltarea parteneriatului de lungă durată între instituţiile participante, inclusiv a celui de tip public-privat; - dezvoltarea echilibrată a activităţilor şi a infrastructurii de cercetare-dezvoltare, urmărind eliminarea

disparităţilor pe plan intern, dintre regiunile de dezvoltare economică.

38


Raport 2006

II.1.3 Îmbunătăţirea calităţii şi performanţelor activităţilor şi instituţiilor de cercetare

Una din componentele de referinţă ale politicilor de consolidare a Ariei Romaneşti a Cercetării o reprezintă îmbunătăţirea structurii operaţionale, a calităţii şi performanţelor activităţilor şi instituţiilor din sistemul CDI, în special prin:- perfecţionarea formelor de organizare a instituţiilor din sistemul CD, în special prin consolidarea

statutului institutelor naţionale CD, - asigurarea prin programele nucleu de CD a instrumentelor de finanţare la nivel instituţional, destinate în

primul rănd institutelor naţionale CD, pentru a susţine activităţilor de cercetare orientate spre obiective strategice, pe termen lung

- perfecţionarea continuă a procedurilor şi instrumentelor de planificare, finanţare şi monitorizare a activităţilor de cercetare-dezvoltare

- promovarea statutului personalului de cercetare şi a carierei în cercetare;- dezvoltarea sistemului naţional integrat de evaluare şi atestare/ acreditare a unităţilor, instituţiilor şi

personalului care desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare;- dezvoltarea bazei materiale pentru cercetare şi optimizarea utilizării acesteia.

Institutele naţionale de cercetare-dezvoltare

Statutul institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, ca o nouă formă juridică de organizare, de sine stătătoare, specifică domeniului CD, a fost definit prin OG 57/ 2002 aprobată prin Legea 324/ 2003. Institutele naţionale de cercetare dezvoltare sunt unităţi de cercetare-dezvoltare reprezentative pentru un anumit sector/ domeniu economic. Rolul lor principal este acela de a asigura competenţa ştiinţifică şi tehnologică, serviciile tehnologice specializate de înalt nivel, precum şi sursele de documentare ştiinţifică şi tehnică şi formele avansate de perfecţionare a resurselor umane, necesare pentru dezvoltarea sectorului/ domeniului respectiv. Institutele naţionale aduc o contribuţie deosebit de importantă atat la elaborarea, cât şi la punerea în aplicare a Strategiei naţionale pentru domeniul CDI, precum şi a strategiilor de dezvoltare ale domeniilor în care îşi desfăşoară activitatea. Reţeaua de institute naţionale CD, care funcţionează în coordonarea directă a autorităţilor guvernamentale, cuprinde în prezent 44 de institute, cu un personal CD total de 5650 în următoarea distribuţie:

Situaţia institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare - 2006

Organism guvernamental coordonator Numărul de INCD aflate în

coordonare

Numărul total de personal CD

al INCDAutoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică 18 2587Ministerul Economiei şi Comerţului 8 867Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale 6 965Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor 3 363Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului 3 345Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei 2 124Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei 2 129Ministerul Sănătăţii Publice 2 270TOTAL 44 5650

Cartea Albă a Cercetării-Dezvoltării şi Inovării în Romania – Institutele Naţionale CD, ANCS, 2006

39


Raport 2006

Structura detaliată a personalului din institutele naţionale de cercetare-dezvoltare este prezentată în ANEXA AI.2.

Activitatea principală a institutelor naţionale CD constă în proporţie de cca. 90% în realizarea de programe/ proiecte în cadrul programelor naţionale CDI. De asemenea, institutele naţionale CD dezvoltă programe proprii de cercetare-dezvoltare, orientate spre obiective de ordin strategic, pe termen lung, specifice sectoarelor în care îşi desfăşoară activitatea. Acestea constituie aşa-numitele programe nucleu de cercetare-dezvoltare, singurele instrumente de finanţare care funcţionează în regim instituţional (şi nu prin competiţie deschisă). Programele nucleu de CD sunt avizate de ministerele care coordonează institutele respective şi sunt aprobate şi finanţate de MEdC – ANCS.În prezent ANCS finanţează programele nucleu iniţiate de 41 de institute naţionale CD. În cadrul acestora se derulează 720 de proiecte CD, care abordează 180 de obiective de cercetare.

Distribuţia proiectelor şi obiectivelor în cadrul programelor nucleu de cercetare-dezvoltare

Denumirea institutlui Număr proiecte Număr obiective

1. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile şi Pielărie-INCDTP Bucureşti 46 6

2. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului-ICIM Bucureşti 43 2

3. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecanică Fină-CEFIN Bucureşti 42 54. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie-ICECHIM

Bucureşti 39 55. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării” –INCDDD Tulcea 30 96. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi

Radiaţiei-INFLPR Bucureşti 29 67. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Încercări pentru Electrotehnică-

ICMET Craiova 27 28. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie-IMT Bucureşti 26 59. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică-ICI Bucureşti 25 510. Institutul Naţional de Studii şi Cercetări pentru Comunicaţii-INSCC Bucureşti 24 611. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială-ECOIND

Bucureşti 24 412. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare COMOTI Bucureşti 22 713. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi

Protecţia Mediului Bucureşti 18 714. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în domeniul Geologiei, Geofizicii,

Geochimiei şi Teledetecţiei I.G.R. Bucureşti 18 515. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Utilaj Petrolier-IPCUP Ploieşti 18 416. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA

Bucureşti 18 417. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii „Alexandru

Darabonţ” Bucureşti 17 518. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Maşini şi Instalaţii destinate

Agriculturii şi Industriei Alimentare- INMA Bucureşti 17 319. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia

Construcţiilor –INCERC Bucureşti 16 620. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Metale Neferoase şi Rare-IMNR

Bucureşti 16 421. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară Horia

Hulubei-IFIN-HH Bucureşti 16 422. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Chimico-Farmaceutică-ICCF Bucureşti 15 323. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ştiinţe Biologice INSB Bucureşti 15 324. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi

Moleculare-INCDTIM Cluj Napoca 15 225. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Metale şi Resurse Radioactive- 14 3

40


Raport 2006

ICPMRR Bucureşti26. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului-INCDFP

Bucureşti 14 327. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” –INCDM

Constanţa 13 428. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în domeniul Muncii şi Protecţiei

Sociale-INCSMP Bucureşti 13 429. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină-

GEOECOMAR Bucureşti 11 430. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronica INOE-2000

Bucureşti 10 431. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Urbanism şi Amenajarea

Teritoriului-URBANPROIECT Bucureşti 10 132. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Tehnică-IFT Iaşi 9 233. Institutul Naţional de Studii şi Cercetări pentru Microbiologie şi Imunologie

„Cantacuzino” Bucureşti 8 234. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi

Izotopice-ICSI, Râmnicu Vâlcea 7 535. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Turism-INCDT Bucureşti 6 436. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Electrochimie şi Materie

Condensată-INCEMC Timişoara 6 437. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Sudură şi Încercări de Matriale-ISIM

Timişoara 6 238. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură

Ştefăneşti-Argeş 6 139. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în domeniul Patologiei şi Ştiinţelor

Biomedicale „Victor Babeş” Bucureşti 4 2040. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în domeniul Sanatăţii Publice 4 441. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor-INCDFM

Bucureşti3 1

TOTAL 720 180

Activităţile desfăşurate de institutele naţionale în cadrul proiectelor din programele naţionale şi al programelor nucleu cercetare-dezvoltare nu sunt generatoare de profit, iar rezultatele sunt de regulă larg diseminate.

Din punctul de vedere al reglementărilor privind ajutorul de stat, conforme cu Legea 143/1999, institutele naţionale sunt însă asimilate operatorilor economici, datorită activităţilor suplimentare de microproducţie pe care le desfăşoară.

Pentru a defini mai clar modul de funcţionare al institutelor naţionale CD, în acord cu exigenţele legislaţiei privind ajutorul de stat din Comunitatea Europeană, în anul 2006 a fost adoptată OG nr. 58/2006, potrivit căreia evidenţa contabilă pentru cele două tipuri de activităţi - cercetare-dezvoltare şi microproducţie, se va realiza în mod distinct, astfel încât să se elimine orice posibilitate de subvenţionare încrucişată.

Perfecţionarea procedurilor şi instrumentelor de planificare, finanţare şi monitorizare a activităţilor de cercetare-dezvoltare

Atenţia şi efortul permanent al autorităţilor guvernamentale pentru perfecţionarea procedurilor şi instrumentelor de planificare, finanţare şi monitorizare a activităţilor de cercetare-dezvoltare, pentru a le aduce la nivelul impus de practica europeană, sunt reflectate de evoluţia cadrului metodologic specific domeniului.Astfel, stabilirea categoriilor de proceduri de atribuire a finanţării publice (licitaţii în formă restrînsă/ extinsă, competiţii de proiecte), modul de organizare şi derulare a licitaţiilor/ competiţiilor de proiecte, modul de contractare şi finanţare a proiectelor la Planul Naţional CDI, sunt puse în deplină concordanţă cu practica

41


Raport 2006

europeană prin HG 1265/ 2004 -Normele metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea programelor, proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare şi a acţiunilor cuprinse în Planul Naţional CDI. Pentru Programul Cercetare de excelenţă sunt aplicate aceleaşi proceduri şi mecanisme, conform prevedrilor HG 368/ 2005.Dezvoltarea cadrul metodologic de derulare a programelor naţionale CDI a condus la cresterea calităţii in implementarea acestora, prin:i) aplicarea efectivă a următoarele principii conform cu practica europeană:

planificarea multianuală a activităţilor şi bugetelor (obiective pe termen lung); programarea anuală a activităţilor, bazată pe prevederi cuantificabile; monitorizarea şi evaluarea orientată spre rezultate: raportarea periodică şi evaluarea realistă

(semestriala, anuala) a activităţilor desfăşurate şi a rezultatelor obţinute.; actualizarea anuală a obiectivelor şi bugetelor, in concordanta cu priorităţile; atragerea de surse complementare pentru finanţarea activităţilor CD si de inovare; cresterea calitatii in difuzarea si promovarea publica a informatiilor privind politicile si

programele CDI.ii) îmbunătăţirea continuă a procedurilor competiţionale :

criteriile şi procedurile de nominalizare a evaluatorilor; aplicarea procedurii de evaluare în regim on-line pentru a permite utilizarea evaluatorilor

disponibili în diverse regiuni ale ţării, criteriile şi procedurile pentru evaluarea si selectarea proiectelor în vederea finanţării;Criteriile de evaluare pentru propunerile de proiecte includ: calitatea stiintifica si tehnica, parteneriatul si managementul de proiect, impactul socio-economic si asupra mediului, diseminarea si utilizarea rezultatelor, asigurarea durabilităţii efectelor proiectului.

ii) Creşterea transparenţei procedurilor şi a modului de desfasurare a programelor, asigurata atat prin difuzarea publică, informarea şi acordarea de consultanţă, cat şi prin prezentarea pe Internet (www.mct.ro, paginile web ale programelor) a informaţiilor la zi privind:

- structura programelor;- continutul pachetelor de informatii si al formularelor;- programul competitiilor si continutul apelurilor de propuneri ;- modul si conditiile efective de participare ;- rezultatele competiţiei (lista proiectelor acceptate la evaluare, selectate pentru finanţare, aflate în

de rezervă)

Promovarea statutului personalului de cercetare

Promovarea pe funcţii şi grade profesionale ale personalului de cercetare-dezvoltare se face prin concurs, organizat în condiţiile stabilite de Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare, pe baza rezultatelor evaluării activităţii şi realizărilor profesional-ştiinţifice ale candidaţilor în domeniul asociat postului aflat în concurs.

Pentru ocuparea postului/ acordarea titlului de cercetător ştiinţific gradul I (CSI) şi, respectiv, de cercetător ştiinţific gradul II (CSII), evaluarea se face potrivit criteriilor şi standardelor stabilite prin:

o Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5100/2005 pentru aprobarea Sistemului de evaluare privind conferirea titlului de cercetător ştiinţific gradul I,

o Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5101/2005 pentru aprobarea Sistemului de evaluare privind conferirea titlului de cercetător ştiinţific gradul II,

o Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3548/2006 de completare a Ordinelor nr. 5098, 5099, 5100 şi 5101 din 2005.

42

http://www.mct.ro/


Raport 2006

Dat fiind faptul că pe baza criteriilor şi standardelor stabilite prin aceste ordine este evaluată contribuţia relevantă la nivel naţional şi internaţional a candidaţilor, procesului de recrutare a CSI şi CSII a fost racordat la standardele Uniunii Europene.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 319/2003 şi ale ordinelor mai sus menţionate, în anul 2006 au fost acordate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării un nr. de 33 de titluri de CSI şi 53 de titluri de CSII.

Pentru ocuparea posturilor/acordarea gradelor profesionale de inginer de dezvoltare tehnologică gradul I şi de inginer de dezvoltare tehnologică gradul I, rezultatelor concursurilor organizate în acest sens sunt confirmate sau infirmate de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică în conformitate cu Instrucţiunile aprobate prin Decizia nr. 9212/2006. Astfel, în 2006, ANCS: o A asistat, din punct de vedere tehnic, activitatea desfăşurată în cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării,

pentru atribuirea titlului de cercetător ştiinţific gradul I (CSI) şi, respectiv, de cercetător ştiinţific gradul II (CSII), ca urmare a concursurilor desfăşurate la nivelul unităţilor de cercetare-dezvoltare,

o A confirmat rezultatele a 22 de concursuri desfăşurate la nivelul unităţilor de cercetare-dezvoltare pentru ocuparea posturilor/acordarea gradelor profesionale de inginer de dezvoltare tehnologică gradul I şi de inginer de dezvoltare tehnologică gradul II.

Acţiuni suplimentare de promovare a carierei în cercetareCa acţiuni suplimentare de promovare a carierei în cercetare, organizate de Autoritatea Naţională pentru

Cercetare Ştiinţifică, menţionăm:o crearea portalului „JOB-URI CERCETARE”, un instrument suplimentar de diseminare a informaţiilor cu

privire la locurile de muncă vacante din activitatea de cercetare-dezvoltare, pentru a veni în sprijinul unităţilor şi instituţiilor de cercetare-dezvoltare interesate să angajeze personal de cercetare-dezvoltare (tineri absolvenţi şi specialişti) cât şi al potenţialilor candidaţi. Unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare sunt invitate să anunţe pe acest portal posturile vacante de cercetare-dezvoltare pe care le scot la concurs,

o organizarea Bursei locurilor de muncă din unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare – „Cariere şi locuri de muncă în cercetare”, în perioada 3 – 7 octombrie 2006, la Expoziţia realizărilor cercetării româneşti – SALONUL CERCETĂRII 2006.

Evaluarea unitară a unităţilor de cercetare-dezvoltare

Necesitatea dezvoltării procedurilor şi instrumentelor pentru evaluarea activităţilor şi instituţiilor de cercetare-dezvoltare este impusă atât de o dublă cerinţă: pe de-o parte, cea de a evidenţia şi promova performanţa în cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică,

pentru a face faţă evoluţiei rapide şi internaţionalizării acestor domenii, pe de altă parte, cea de a realiza, prin procesul de evaluare, transparenţa utilizării fondurilor publice alocate

pentru cercetare.Prin procesul de evaluare periodică se urmăreşte o stimulare a competiţiei şi promovarea excelenţei în

cercetare, care să ducă la creşterea vizibilităţii, credibilităţii, competitivităţii şi productivităţii unităţilor de cercetare, atât la nivel naţional, cât şi internaţional. De asemenea, ca efect al evaluării, se aşteaptă identificarea punctelor tari şi slabe ale sistemului de cercetare-dezvoltare, ca şi a domeniilor de cercetare cu impact major asupra dezvoltării economice şi sociale.

Pentru a asigura o evaluare corectă şi echidistantă pentru toate unităţile de cercetare dezvoltare, prin Ordonanţa Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată prin Legea nr.324/2003, a fost definit cadrul normativ care să permită implementarea unui mecanism unitar şi stabil de evaluare a competenţelor, infrastructurii şi resurselor de cercetare-dezvoltare existente pe plan naţional.

43


Raport 2006

Prin Legea nr.230/2004 au fost stabilite organismele abilitate să realizeze evaluarea: respectiv Colegiul Consultativ pentru Cercetare - Dezvoltare, Academia Română, academiile de ramură şi Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior.

În anul 2006 Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică a elaborat proiectul de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea aprobarea criteriilor, standardelor şi metodologiei pentru evaluare, care să permită diferenţierea în două categorii distincte:

pentru instituţii cu profil de cercetare-dezvoltare cu perfomanţe confirmate în domeniu: acreditarea ca unităţi componente ale sistemului de cercetare-dezvoltare de interes naţional ,

pentru unităţi şi instituţii care au în obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea: atestarea capacităţii de a desfăşura activităţi de cercetare-dezvoltare.

Proiectul de hotărâre a Guvernului a fost elaborat cu consultarea unei Comisii de experţi, reprezentanţi ai organismelor abilitate să realizeze evaluarea, care au definitivat criteriile şi metodologia de evaluare unitară şi acreditare, pentru toate categoriile de unităţi ce desfăşoară activităţi de CD.

Criteriile de evaluare a performanţei în cercetare prevăzute în proiectul de hotărâre a Guvernului sunt cele acceptate şi utilizate în prezent pe plan internaţional. Sunt utilizaţi indicatori cantitativi şi calitativi relevanţi, care acoperă întreaga diversitate a activităţilor de cercetare-dezvoltare şi permit evidenţierea randamentului unităţilor de cercetare-dezvoltare prin raportarea rezultatelor tehnico-ştiinţifice măsurabile la datele de intrare exprimate de valoarea contractelor de cercetare, resursa umană şi materială.În perspectiva apropiată, după ce proiectul de hotărâre a Guvernului va fi aprobat, dreptul de a apela la fondurile publice pentru cercetare va fi acordat numai instituţiilor evaluate.

Susţinerea dezvoltării infrastructurii de cercetare-dezvoltare

În perspectiva creşterii nivelului de participare a ţării noastre în Programele CDT Cadru ale UE şi la realizarea spaţiului de cercetare european, dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare devine un obiectiv cu grad de prioritate maximă. Acest obiectiv a fost luat în considerare şi susţinut în anul bugetar 2006 prin resurse financiare corespunzătoare la acest capitol. Politica promovată de MEdC ANCS pentru dezvoltarea infrastructurii în unităţile de cercetare-dezvoltare urmăreşte ca obiectiv general: optimizarea utilizării bazei materiale pentru cercetare şi concentrarea efortului investiţional pentru îmbunătăţirea acesteia. Ca principale obiective specifice, urmărite prin utilizarea fondurilor de investiţii, menţionăm:

- dotarea cu echipamente şi aparatură performantă de cercetare a unităţilor de cercetare-dezvoltare;- dezvoltarea infrastructurilor informationale şi de comunicaţii în unităţile CD şi instituţiile de învăţămînt

superior;- formarea centrelor de cercetare de nivel european (ca dotări şi mediu de lucru), în special în domeniile

relevante pentru participarea la Programul Cadru de Cercetare al UE pe perioada 2007 – 2013 – PC7;- dezvoltarea instalaţiilor şi obiectivelor de investiţii pentru cercetare-dezvoltare de importanţă naţională,

care reprezintă infrastructura de bază pentru activitatea de cercetare-dezvoltare în domenii strategice ale economiei (ex.: în domeniile seismic, nuclear, cercetare în zona Mării Negre)

Criteriile de referinţă aplicate în direcţionarea şi utilizarea fondurilor de investiţii sunt următoarele:- respectarea priorităţilor impuse de politicile şi programele naţionale CDI;- echilibrarea realistă a necesităţilor de dotare existente, la nivelul întregii reţele de institute;- utilizarea optimă, de către toate institutele interesate, a unor echipamente şi instalaţii performante;- susţinerea dezvoltării platformelor integrate de cercetare, cu utilizatori din cercetare şi industrie, pe baza

programelor şi proiectelor comune, care să asigure compatibilitatea cu platforme europene similare. Ţinând cont de aceste criterii, sumele prevăzute pentru investiţii au fost alocate astfel:

- în anul 2005: pentru îmbunătăţirea infrastructurii în institutele CD: 5300 RON (53 mld lei) pentru instalaţiile CDI de importanţă naţională: 16000 RON (160 mld lei)

44


Raport 2006

- în anul 2006: suma de 19,8 mil RON şi suplimentată la rectificarea din luna nov. cu 18,7 mil RON, rezultând un

total de 38.5 mil RON, sumă alocată fără precedent pentru investiţiile institutelor din coordonarea ANCS

suma de 22.7 mil RON şi suplimentată cu 1.95 mil RON, respectiv un total de 24.65 mil RON pentru cele 19 instalaţii şi obiective de interes naţional.

Referitor la dezvoltarea infrastructurilor de cercetare-dezvoltare de interes naţional, menţionăm ca iniţiative de importanţă deosebită pentru susţinerea şi integrarea europeană a activităţilor CDI din ţara noastră:

dotarea cu aparatură performantă de ultimă oră în domeniul geologiei şi geo-ecologiei marine a navei de explorare “Mare Nigrum”, care devine astfel o navã de cercetare complexã, dotatã şi amenajatã corespunzãtor si capabilã sã lucreze în programe de cercetare marinã cu extindere la tot bazinul Mãrii Negre, ca şi în orice regiune a Oceanului Mondial;

construcţia şi finalizarea în 2006 a noii clădiri a Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, investiţie în sumă de 7,5 mil RON. Noua clădire a fost inaugurată în septembrie 2006. La foarte scurt timp după inaugurarea noii clădiri, în 11 septembrie 2006, institutul a fost vizitat de Comisarul european pentru cercetare dl. Janez Potocnik;

lansarea proiectului de investiţii pentru realizarea reţelei naţionale de mare viteză pentru învăţămînt şi cercetare, prin adaptarea reţelei RoEduNet la structura de tip grid;

unificarea funcţională în 2006 a marilor biblioteci ştiinţifice şi tehnice, prin proiectul „Sistem national unitar de informare şi documentare ştiintifică şi tehnică (NUSIDOC-S&T)”, finanţat de ANCS prin planul sectorial CD. Pentru prima data in Romania s-a realizat reunirea cataloagelor marilor biblioteci universitare si a altor biblioteci cu fonduri bogate in continut stiintific si tehnic intr-un catalog virtual (unificarea inregistrarilor intr-un catalog national partajat, cu posibilitatea de integrare a interfeţei multilingve). Acest proiect a pus bazele nucleului viitoarei retele de biblioteci universitare si de cercetare romanesti.

45


Raport 2006

III. 2 Întărirea cooperării între sectorul de cercetare-dezvoltare şi mediul economic

Pentru a susţine procesul de creare în economie a unui climat inovativ favorabil pentru dezvoltarea activităţilor CDI şi absorbţia noilor tehnologii, în deplin acord cu prevederile strategiei Lisabona, ANCS susţine următoarele obiective:

dezvoltarea activităţilor CDI realizate prin cooperare între instituţiile cu profil de cercetare-dezvoltare, universităţi şi întreprinderi, în special în domenii specifice tehnologiilor avansate;

stimularea activităţilor CDI la nivelul întreprinderilor, inclusiv prin sprijinirea înfiinţării şi dezvoltării firmelor inovative ;

creşterea capacităţii de difuzare şi absorbţie în economie a cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice, inclusiv a rezultatelor de cercetare şi a noilor tehnologii;

susţinerea dezvolării activităţilor şi infrastructurii CDI la nivel regional.

III.2.1 Creşterea rolului cercetării in dezvoltarea şi transferul în economie al tehnologiilor avansate

Măsurile şi acţiunile specifice întreprinse de ANCS pentru a asigura îmbunătăţirea cooperării între sectorul de cercetare şi industrie şi creşterea gradului de asimilare, aplicare şi dezvoltare a tehnologiilor avansate în mediul economic, sunt următoarele:

- dezvoltarea cooperării tehnologice între unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare, universităţi şi întreprinderi, urmărind în special:

accelerarea procesului de introducere a tehnologiilor avansate în economie: tehnologii informaţionale, biotehnologii, tehnologii de foarte înaltă precizie, micro şi nano-tehnologii, tehnologii bazate pe materiale noi sau cu proprietăţi îmbunătăţite

intensificarea proceselor de diversificare şi de inovare a produselor/ tehnologiilor/ serviciilor realizate de întreprinderi, cu aplicarea cerinţelor dezvoltării durabile, privind protecţia, ameliorarea şi utilizarea raţională a resurselor şi mediului natural

susţinerea şi accelerarea procesului de aliniere şi integrare tehnologică a agenţilor economici conform cerinţelor şi reglementărilor tehnice ale Uniunii Europene:

o alinierea modului de operare al agenţilor economici la cerinţele conforme cu standardele europene şi internaţionale

o modernizarea echipamentelor şi instalaţiilor şi introducerea tehnologiilor noi, inclusiv în sectoare tradiţionale

creşterea ponderii, în totalul producţiei şi al exporturilor, a produselor de medie şi înaltă tehnologie, competitive la nivel internaţional;

Stimularea formării clusterelor tehnologice specifice pe domenii de medie şi înaltă tehnologie

- stimularea activităţilor de cercetare-dezvoltare la nivelul întreprinderilor, inclusiv a cercetării de firmă, cu prioritate în domenii ale tehnologiilor de vârf:, prin promovarea proiectelor care susţin:

alinierea produselor, tehnologiilor şi serviciilor la cerinţele de calitate şi competitivitate specifice pe piata europeana si internatională

creşterea capacităţii agenţilor economici de a prelua, aplica şi difuza cunoştinţe ştiinţifice şi tehnice şi tehnologii avansate, prin facilitarea angajării de personal CD şi stimularea mobilităţii intra- şi inter-sectoriale a cercetătorilor şi specialiştilor

dezvoltarea capacităţii proprii de cercetare-dezvoltare la nivelul agenţilor economici, prin :o dezvoltarea resurselor umane şi a compartimentelor specializate pentru cercetare-

dezvoltare o dezvoltarea laboratoarelor proprii de experimentare şi testare, care să asigure

respectarea cerinţelor de conformitate cu standardele internaţionale, încă din fazele 46


Raport 2006

de cercetare şi proiectareo introducerea managementului inovării tehnologice: dezvoltarea capacităţii

întreprinderilor de a elabora şi implementa strategii proprii de dezvoltare tehnologică şi inovare pe termen lung, în funcţie de tendinţele şi evoluţia pieţei şi a competitorilor

o promovarea cercetării de firmă- Sprijinirea înfiinţării şi dezvoltării firmelor inovative, în domenii de medie şi înaltă tehnologie :

contribuţii la dezvoltarea cadrului legislativ adecvat, inclusiv prevederi fiscale şi financiare susţinerea dezvoltării infrastructurilor şi zonelor adecvate pentru înfiinţarea şi dezvoltarea

acestor firme: incubatoare de afaceri, parcuri tehnologice- Susţinerea dezvoltării activităţilor de cercetare şi dezvoltarea tehnologică şi a serviciilor ştiinţifice şi

tehnologice specifice la nivelul sectoarelor economice (industrii prelucrătoare, agricultură, energetică, protecţia mediului, transporturi, construcţii, etc), prin orientarea planurilor sectoriale de cercetare-dezvoltare către domeniile de medie şi înaltă tehnologie care susţin modernizarea şi restructurarea tehnologică a sectoarelor industriale tradiţionale şi implementarea direcţiilor de dezvoltare tehnologică durabilă la nivel sectorial

Principalele instrumente de finanţare în domeniul cercetare-dezvoltare, coordonate de MEdC- ANCS, care pun în aplicare măsurile menţionate sunt:

Planul naţional pentru cercetare-dezvoltare şi inovare PNCDI, prin programele orientate spre domenii specifice de dezvoltare tehnologică:

progamele destinate economiei bazate pe cunoaştere : Infosoc, Matnantech, Biotech şi Aerospaţial

progamele destinate modernizării sectoarelor economice tradiţionale : Agral, Amtrans, Mener, Viasan, Invent, Relansin, Calist, Infras

Programul de Cercetare pentru securitate Programul Cercetare de excelenţă (CEEX), care, prin modulele referitoare la proiecte complexe şi

la dezvoltarea infrastructurii pentru evaluarea conformităţii, stimulează în mod direct: formarea consorţiilor cercetare-industrie şi orientarea către domenii de înaltă tehnologie,

armonizate cu priorităţile specifice la nivel european; accelerarea procesului de aliniere a agenţilor economici, precum şi a sectoarelor industriale în

general, la regementările tehnice specifice UE Planurile sectoriale de CD coordonate de ministerele economice (ex. Planul sectorial MEC), care :

urmăresc rezolvarea problemelor de dezvoltare tehnologică specifice la nivel de sector; realizează complementaritatea între activităţile CDI de nivel naţional şi cerinţele de dezvoltare

tehnologică la nivel sectorial/ departamental, Programul Operaţional Sectorial “Creşterea Competitivităţii Economice – Axa prioritară II,

care susţine creşterea competitivităţii economice prin cercetare şi inovare şi care prevede: Îmbunătăţirea colaborării dintre universităţi, instituţii de cercetare şi industrie,prin :

‘ finanţarea unor proiecte comune de CDI şi susţinerea altor forme de colaborare conexe (ex:

reţele, practică, etc.) , în domenii tehnologice de interes comun stimularea formării polilor de excelenţă la nivel regional, în domenii tehnologice prioritare

pentru regiunea respectivă Susţinerea accesului direct al firmelor la activităţi de CDI, Susţinerea formării de micro-întreprinderi în domenii de înaltă tehnologie (spin-off-uri pe lîngă

institute CD sau universităţi, inclusive în cadrul parcurilor S/T) Dezvoltarea infrastructurii de cercetare existente, precum şi sprijinirea şi crearea de noi

infrastructuri, in special in cadrul unor platforme de cercetare existente, în domenii ştiinţifice prioritare la nivel european

47


Raport 2006

III.2.2 Încurajarea participării sectorului privat în activităţile CDI: dezvoltarea platformelor tehnologice la nivel naţional

Pentru a stimula dezvoltarea activităţilor CDI în sectorul privat, ANCS a lansat în 2005 o acţiune de amploare pentru susţinerea formării şi consolidării la nivel naţional a platformelor tehnologice, bazate pe parteneriat public-privat, pentru a stabili agende strategice comune de cercetare şi dezvoltare tehnologică pe termen mediu şi lung.

Lansarea platformelor tehnologice la nivel naţional urmăreşte integrarea ulterioară a acestora în platformele tehnologice integrate dezvoltate în prezent la nivel european. Acestea reprezintă, aşa cum arată comisarul pentru cercetare Janez Potocnik, cheia care poate debloca potentialul inovativ al Europei. Platformele vizează domenii tehnologice cheie, care pot deveni principalele linii de forţă în structurarea pe termen lung a agenedelor de dezvoltare tehnologică şi a mediului industrial european. Ele reprezintă instrumente esenţiale pentru a asigura obţinerea de avantaje competitive majore pentru industria europeană, în contextul evoluţiei economice determinate de globalizare.

Ţinănd cont de obiectivele stabilite în consens de atat de organizaţiile de cercetare, cat şi de industrie, platformele tehnologice pot juca un rol esenţial în structurarea ca şi în evaluarea programelor nationale CDI.

ANCS monitorizează în prezent 21 de platforme tehnologice la nivel naţional, în domenii cum sunt: surse alternative de energie, inclusiv pe bază de hidrogen şi pile de combustie, genomică şi biotehnologii pentru plante, managementul şi asigurarea calităţii apelor, tehnologii manufacturiere, nanoelectronică, nanomedicină, medicină inovativă, chimie durabilă, transport maritim, aeronautică. În cadrul platformelor sunt active 44 de instituţii publice şi 40 din sectorul privat.Majoritatea platformelor au alcătuit deja grupurile de lucru pentru formularea agendelor comune („mirror groups”) şi au nominalizat reprezentanţi pentru platformele europene similare.

Situaţia platformelor tehnologice din ţara noastră a fost prezentată de preşedintele ANCS prima Conferinţa axată pe dezbaterea problemelor curente si viitoare legate de dezvoltarea şi implementarea Platformelor Tehnologice, organizată de preşedenţia austriacă a UE impreuna cu Comisia Europeana şi care a avut loc la Viena în mai 2006.

III.2.3 Dezvoltarea Reţelei Naţionale de Transfer Tehnologic şi Inovare

MEdC ANCS susţine realizarea obiectivelor privind dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor de inovare şi transfer tehnologic, prin Programul naţional „Dezvoltarea infrastructurii de inovare şi transfer tehnologic – INFRATECH”, aprobat prin H.G. nr. 128/2004. Proiectele din programul INFRATECH urmăresc crearea şi dezvoltarea de incubatoare tehnologice şi de afaceri, centre de transfer tehnologic, centre de informare tehnologică, oficii de legătură cu industria, parcuri ştiinţifice şi tehnologice. Instituţiile specializate pentru servicii de inovare şi transfer tehnologic sunt autorizate să funcţioneze conform Normelor metodologice specifice de funcţionare, evaluare şi acreditare, aprobate prin HG 406/2003. Constituirea şi funcţionarea parcurilor ştiinţifice şi tehnologice este reglementată prin OG 14/ 2002 aprobată prin prin Legea 50/ 2003.

Programul INFRATECH are caracter multianual, se derulează pe perioada 2004-2009, iar alocarea fondurilor pentru susţinerea entităţilor de inovare şi transfer tehnologic se realizează pe bază de proiect, în sistem competiţional, fiind structurat pe două subprograme astfel încât sa cuprinda toate domeniile specifice sistemului de inovare şi transfer tehnologic:

Subprogram 1 - crearea şi dezvoltarea de centre de transfer tehnologic, centre de informare tehnologică, oficii de legătură cu industria şi altele asemenea.

48


Raport 2006

Subprogram 2 - crearea şi dezvoltarea de parcuri ştiinţifice şi tehnologice şi de incubatoare tehnologice şi de afaceri;

In prezent, reţeaua instituţiilor specializate pentru servicii de inovare şi transfer tehnologic – RENITT, constituita conform HG 406/ 2003, cuprinde 34 entitati: 8 Centre de Informare Tehnologica (CIT), 12 Centre de Transfer Tehnologic (CTT), 14 Incubatoare Tehnologice si de Afaceri (ITA).De asemenea, RENITT cuprinde 4 Parcuri Stiintifice si Tehnologice (PST), infiintate in baza OG 14/2002, aprobata prin Legea 50/2003. Entitatile din Reteaua RENITT acoperă majoritatea regiunilor ţării, fiind localizate în: Arad, Bucureşti, Craiova, Cluj-Napoca, Deva, Iaşi, Râmnicu-Vâlcea, Timişoara, Tulcea, Brasov, Sf. Gheorghe.Lista instituţiilor din Reţeaua Naţională de Trasfer Tehnologic şi Inovare este prezentată în ANEXA IV.

III.3 Creşterea vizibilităţii naţionale şi internaţionale a activităţii şi rezultatelor CDI

Pentru a mări vizibilitatea şi gradul de preluare în circuitul economic a rezultatelor cercetării, ANCS organizează şi sprijină participării unităţilor de cercetare- dezvoltare şi a firmelor care desfăşoară activităţi de cercetare, la manifestări ştiinţifice şi tehnice de prestigiu, dintre care menţionăm: pe plan intern:

- Săptămîna Cercetării româneşti, organizată în octombrie, în cadrul TIB 2006 şi care a inclus:o Expoziţia realizărilor cercetării româneşti – „SALONUL CERCETARII – 2006”, unde

pe o suprafaţă de expunere de 2700 mp la interior si 500 mp la exterior au fost prezentate peste 500 rezultate ale cercetarii sub forma de produse, unele dintre acestea sub forma comerciala. Au expus peste 150 de unităţi de cercetare–dezvoltare.

o Salonul Naţional de Invenţii - „INVENTIKA-2006”, unde au fost prezente peste 100 de invenţii româneşti, precum şi 30 de invenţii din Ungaria, 5 invenţii din Serbia-Muntenegru, 14 invenţii din Moldova şi 2 invenţii din Ucraina s-a desfasurat pe o suprafata de 500 mp. Au fost prezenţi la Bucureşti, ca oaspeţi de onoare, dl. Jean-Luc VINCENT Preşedintele Salonului Internaţional al Invenţiilor, Tehnicilor şi Produselor Noi de la Geneva – ELVEŢIA, şi dl. David TAJI Preşedintele Juriului Internaţional al Salonului Internaţional al Invenţiilor, Tehnicilor şi Produselor Noi de la Geneva – ELVEŢIA, care a acceptat să îndeplinească şi calitatea de Preşedinte al Juriului Internaţional al Ediţiei 2006 a Salonului INVENTIKA. Recunoaşterea importanţei INVENTIKA-2006 de către Organizaţia Mondială pentru Proprietate Intelectuală a fost evidenţiată prin acordarea la Salonul de la Bucureşti a 2 Medalii OMPI, una pentru cel mai reprezentativ inventator şi una pentru femeie-inventator.

- aniversarea Zilei Cercetătorului şi Proiectantului din Romania pe 20 noiembrie 2006, prin organizarea simpozionului „Creştere economică şi integrare europeană prin cercetare”, la Camera de Comerţ şi Industrie a României. Cu acest prilej, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică a acordat în total 37 de premii în valoare de peste 780.000 lei pentru cele mai bune proiecte şi instituţii participante la programele naţionale de cercetare-dezvoltare şi inovare. Principalele premii acordate de ANCS în anul 2006 sunt prezentate în ANEXA II.

pe plan extern, organizarea şi susţinerea participării României la:- al 55-lea Salon Mondial al Inovării, Cercetării şi Noilor Tehnologii – EUREKA, Bruxelles -Belgia,

noiembrie 2006, unde România a participat in perioada22-27 noiembrie cu un număr de 50 de invenţii. Palmaresul obtinut de Romania la editia 54 a salonului cuprinde: 14 medalii de aur cu mentiune, 21 medalii aur, 14 medalii argint, 1 medalie de bronz, 12 premii speciale

- al 34-lea Salon Internaţional al Invenţiilor, Tehnicilor şi Produselor Noi” de la Geneva -Elveţia, aprilie 2006, unde România a obţinut 4 Premii Speciale şi 23 Medalii de Aur, dintre care 6 cu menţiunea specială a Juriului , 15 medalii de Argint şi 2 medalii de Bronz. În cadrul Salonului au fost

49


Raport 2006

promovate şi făcute cunoscute pe perioada salonului evenimentele reprezentative pentru ţara noastră în anul 2006: - 100 de ani de la zborul lui Traian VUIA, Pionierul Aviaţiei Mondiale, care a zburat pentru prima dată cu un aparat mai greu decât aerul; - 25 de ani de la zborul în cosmos al primului şi singurului astronaut român – Dumitru Dorin PRUNARIU; - 2006 – Anul Francofoniei în România, precum şi pentru anul 2007: 2007 – Sibiu – Capitală Culturală Europeană.

- Târgul Industrial Internaţional HANNOVER MESSE 2006, unul dintre cele mai importante evenimente din domeniul tehnologiei ce au loc la nivel mondial, cu un stand în care au fost reprezentate 11 unităţi de cercetare-dezvoltare din România, dintre care 3 institute naţionale de CD (INCDIE ICPE-CA; INCDTP, ICSI Rm. Vâlcea) şi 5 societăţi comerciale (IPA SA, ICPE SA, ICTCM SA, ICPE ACTEL SA)

- Expoziţia Cercetarea şi Inovarea Europeană – PARIS 2006, organizată sub egida Comisiei Europene – DG Cercetare. În standul României au fost prezente 12 unităţi de CD, dintre care 7 institute naţionale. Participanţii români au expus produse şi tehnologii competitive care au atras atenţia celorlalţi expozanţi.

- Salonul Internaţional de Invenţii GENIUS de la Budapesta, UNGARIA, desfăşurat în perioada 9-12 Septembrie 2006, organizat sub înaltul patronaj al MAFE (Asociaţia Inventatorilor din Ungaria) şi IFIA (Federaţia Internaţională a Asociaţiilor de Inventatori). Cele 30 invenţii prezentate de România au obţinut: 3 GENIUS GRAND PRIX, 4 IFIA GOLD MEDAL, 6 GENIUS GOLD MEDAL ŞI 17 Medalii de Argint GENIUS.

- Salonul Internaţional al Inventatorilor din Croaţia – ARCA 2006, care a avut loc în perioada 19-24 Septembrie 2006 la Zagreb, CROAŢIA. România a prezentat 20invenţii, care au obţinut 8 – Medalii de AUR; 2 – Medalii de ARGINT; 2 – Medalii de BRONZ, precum şi: 1 – Medalie+Premiu Special cu Felicitarile Juriului; 1 – Medalie GENIUS (din partea delegatiei ungare); 1 – PREMIU SPECIAL acordat Camerei Iventatorilor din Romania pentru inaltul nivel al inventiilor selectate.

Pentru a pune la dispoziţia mediului ştiinţific şi a celui economic informaţii cat mai cuprinzătoare asupra potenţialului de cercetare şi dezvoltare tehnologică exitent în ţara noastră, ANCS a publicat în anul 2006 Cartea Albă a Cercetării-Dezvoltării şi Inovării din Romania. Cartea cuprinde două volume dedicate universităţilor acreditate şi, respectiv, institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare. Pentru fiecare dintre instituţiile incluse în Cartea Albă CDI sunt prezentate direcţiile şi orientările tematice ale activităţilor CDI desfăşurate, personalul şi infrastructura de cercetare existente, principalele proiecte realizate şi rezultate obţinute.

50


Raport 2006

IV. Creşterea capacităţii de integrare a sistemului CDI din Romania în spaţiul de cercetare european

Romania consideră integrarea comunităţii ştiinţifice şi tehnice din Romania în Aria Europeană a cercetării o opţiune politică majoră.Pentru a asigura creşterea capacităţii de participare la programele comunitare în domeniul cercetării, MEdC- ANCS acţionează în următoarele direcţii: asigurarea corelării priorităţilor tematice din cadrul programelor naţionale CDI cu cele ale Programelor

CDT Cadru ale Uniunii Europene (PC); asigurarea reprezentării României in structurile şi organismele responsabile cu formularea şi

implementarea politicilor CDT ale Uniunii Europene; dezvoltarea suportului legislativ, financiar şi organizaţional pentru asigurarea participării la programele

CDI derulate în spaţiul UE: Programele CDT Cadru ale Uniunii Europene, COST, EUREKA, Programul Ştiinţific NATO;

asigurarea infrastructurii pentru informare, asistenţă şi stimularea participării la programele CDI derulate în spaţiul UE:

dezvoltarea reţelei de puncte de contact, la nivel naţional, regional şi instituţional Înfiinţarea Oficiului pentru Ştiinţă şi Tehnologie la Bruxelles

extinderea spaţiului naţional de cercetare către ERA: comunicarea şi corelarea activităţilor cu cercetători din alte state membre şi state candidate, inclusiv

prin diversificarea mobilităţilor pe termen mediu şi scurt; stimularea dezvoltării cooperării ştiinţifice şi tehnice în spaţiul european în primul rând cu state

membre UE şi cu tarile asociate, precum şi cu ţările vecine din Regiunea Europei de Sud Est şi din zona Mării Negre;

întărirea participării la acţiuni de cooperare în cadrul unor organizaţii internaţionale din domeniul CD ca de exemplu CERN, UNESCO, Iniţiativa Central Europeană.

IV.1 Asigurarea sinergiei programelor naţionale de cercetare cu ariile tematice şi domeniile ştiinţifice specifice ERA

Exemplul cel mai ilustrativ în acest sens îl reprezintă Programul Cercetare de excelenţă, care reprezintă instrumentul privilegiat de pregătire a participării la viitorul Program Cadru de Cercetare 7 al Uniunii Europene pe perioada 2007-2013 (PC7), în special prin modulele referitoare la :

proiecte complexe de cercetare-dezvoltare promovarea participării la programele europene şi internaţionale de cercetare proiecte de dezvoltare a infrastructurii de evaluare şi certificare a conformităţii

În cadrul proiectelor complexe CD sunt abordate ariile tematice şi domeniile ştiinţifice şi tehnologice specifice pentru Aria Europeană de Cercetare şi care susţin creşterea competitivităţii şi dezvoltarea economiei şi societăţii bazate pe cunoaştere în spaţiul european.Programul CEEX prevede încadrarea directă a proiectelor CD complexe în ariile tematice şi domeniile de dezvoltare tehnologică promovate prin cel de-al 7-lea Program CDT Cadru al Uniunii Europene (PC7) pe perioada 2007-2013:

sănătate, urmărind atât asigurarea sănătăţii cetăţenilor, cât şi creşterea competitivităţii industriilor legate de sănătate;

alimentaţie, agricultură şi biotehnologii, urmărind dezvoltarea bio-economiei bazate pe cunoaştere;

51


Raport 2006

tehnologii informaţionale şi de comunicaţii, urmărind dezvoltarea societăţii informaţionale în beneficiul cetăţenilor, mediului de afaceri şi administraţiei;

nanoştiinţe şi nanotehnologii, materiale şi noi procese de producţie, urmărind dezvoltarea unei industrii bazate pe cunoaştere;

energie, urmărind dezvoltarea sustenabilă pe termen lung şi competitivitatea sistemelor energetice; mediu şi schimbări climatice, urmărind administrarea eficientă a resurselor naturale şi reducerea

impactului negativ generat de activităţile economice asupra mediului şi climei; transporturi, inclusiv domeniul aeronautic, ca dimensiune cheie pentru dezvoltarea durabilă şi

creşterea competitivităţii industriei; ştiinţe socio-umane, pentru a susţine dezvoltarea societăţii bazate pe cunoaştere; securitateşi spaţiu, pentru a susţine dezvoltarea politicilor europene în aceste domenii; fizica nucleara (fusiune, fisiune, altele); ştiinţe de bază: matematica, fizica, chimie, biologie, urmărind dobândirea de cunoştinţe avansate.

De asemenea, prin programul CEEX se urmăreşte corelarea proiectelor CD complexe cu domeniile ştiinţifice şi tehnologice prioritare pentru cele 28 de platforme tehnologice integrate, dezvoltate la nivel European.

Proiectele de promovare a participării la programele europene şi internaţionale de cercetare susţin activităţi de sprijin pentru dezvoltarea partneriatului S/T dintre echipele, instituţiile şi reţelele de cercetare din România şi structurile de cercetare similare din spaţiul european. Principalul obiectiv urmărit este cel de întărire a colaborării S/T pe termen lung, în cadrul ariei tematice/ domeniilor de cercetare specifice, pentru a permite:- dezvoltarea reţelelor la nivel european în ariile tematice/ domeniile respective;- corelarea programelor naţionale specifice, din ţările partenere, inclusiv în privinţa difuzării, diseminării şi

transferului de rezultate şi cunoştinţe S/T;- extinderea activităţilor CD desfăşurate în comun, inclusiv pregătirea de proiecte comune la viitorul

Program Cadru 7 al UE.

Proiectele de dezvoltare a infrastructurii de evaluare şi certificare a conformităţii urmăresc asimilarea şi implementarea metodelor de încercare (experimentare, testare, analize), evaluare şi certificare sau de etalonare, prevăzute de directivele sau standardele europene armonizate, asociate directivelor şi care nu se pot efectua în prezent în ţară

IV.2 Îmbunătăţirea condiţiilor şi a nivelului de participare la programele CDI la nivel european

Asigurarea sprijinului financiar pentru participarea la programele CDI la nivel european Fondurile alocate pentru sprijinirea participării cercetătorilor români la programele internaţionale de cercetare, prin Programul Cooperare şi parteneriat internaţional (CORINT) din cadrul Planului Naţional pentru Cercetare-Dezvoltare şi Inovare, reprezintă cca. 7% din bugetul întregului Plan. Fondurile alocate pentru participarea la programe derulate în spaţiul european – Programele CDT Cadru ale Uniunii Europene, COST, EUREKA, Programul Ştiinţific NATO – reprezintă peste 75% din totalul bugetului pentru CORINT.

Participarea Romaniei la PC6 şi EuratomSituaţia participării Romaniei la competiţiile de proiecte din cadrul PC6 şi Euratom, este definită de următorii parametri :

propuneri de proiecte depuse : 3.131, cu 4.523 participanti romani propuneri de proiecte selectate: 403, cu 537 participanti romani contracte semnate cu CE: 317, cu 398 participanti romani

52


Raport 2006

Valoarea contributiei CE pentru participanti romani in contracte PC6 este de 39.8 MEuroContribuţia totala a Romaniei la bugetul PC6 în perioada 2003-2006 a fost de cca 65,1 Meuro, din care: cca 33,4 Meuro din fonduri naţionale şi cca 31,7 Meuro din fonduri PHARE.

Situaţia contractelor PC6 cu participanţi romaniDistribuţia pe priorităţi tematice

Prioritatea tematica a PC6 Nr. contracte Nr. participanti

Contributia CE- EURO -

IST 59 67 7.513.781SUSTDEV 40 50 4.166.819

mediu 21 26 1,932,512energie 7 7 451,087

transport 11 17 1,783,220HRM - Human Resources and Mobility 29 35 2.844.819NMP 27 43 4.676.647SMEs 27 43 1.581.465INCO 20 36 8.721.839INNOVATION 19 27 3.187.098CITIZENS 19 20 1.302.479ERA-NET, Region of Knowledge 13 15 862.660INFRASTRUCTURES 13 14 1.537.533NEST 12 15 476.539FOOD 12 12 510.323AEROSPACE 9 9 1.372.938EURATOM 8 151.781SCIENCE&SOCIETY 6 8 216.934LIFE-SCI-HEALTH 4 4 692.680TOTAL 317 398 39.816.335

Sursa: Comisia Europeana - DG Cercetare, date referitoare la contractele incheiate pana la data de 17 iulie 2006

Valoarea medie a contributiei CE per contract este de cca 125.600 euro, iar per participant roman de cca 98.000 euro.Situatia valorilor medii a contributiei CE pe domenii indică cele mai mari contributii in domeniile: INCO, NMP, Life, Innovation si AerospaceCategoriile de instituţii din Romania participante la contractele PC6 semnate sunt distribuite astfel:100 participanti – Universitati 24,57% 52 participanti – Industrie 12,78%125 participanti – Altele 30,71%278 participanti – Institute de Cercetare 31,94%

Lista proiectelor cu participanţi romani contractate la PC6, cu valoarile cele mai mari, este prezentată în ANEXA III.

53


Raport 2006

Dezvoltarea infrastructurii şi a activităţilor de informare şi asistenţă în vederea participării la Programele Cadru ale Uniunii Europene

Pentru a asigura dezvoltarea infrastructurii de informare şi asistenţă privind participarea la programele CD din spaţiul european, în special la Programele Cadru ale Uniunii Europene, ANCS aplică un plan de dezvoltare sistematică a reţelei naţionale a punctelor de contact. În prezent reţeaua punctelor de contact pentru PC6 este activă la nivel naţional, regional şi instituţional şi acoperă domeniile: sănătate, genomică şi biotehnologii pentru sănătate; securitate alimentară şi agricultură; cetăţenii şi guvernarea; ştiinţa şi societatea, politica ştiinţei; întreprinderile mici şi mijlocii; mobilităţi şi resurse umane; mediu; nano-ştiinţe, noi materiale şi noi procese de producţie. Personalul implicat este format în cea mai mare parte din consilieri de integrare europeană, care acoperă o arie mai largă de probleme legate de integrarea europeană în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, inclusiv:

asigurarea reprezentării ANCS în cadrul Comitetelor de coordonare a programelor specifice din cadrul PC6

lansarea şi managementul proiectelor ANCS finanţate din fonduri PHARE pregătirea pentru accesul la fondurile structurale

ANCS este iniţiatorul şi beneficiarul proiectului „Phare 2003/005-551.0603 „Support for improving on participation of Romania in the Sixth Framework Programme and European Research Area”. Principalele activităţi ale proiectului vizează:- Elaborarea de metodologii şi proceduri pentru diseminarea de informaţii specifice PC6- Instruirea reţelei naţionale de puncte de contact pe PC6 pentru scrierea de propuneri şi implementarea de

proiecte- Asigurarea de echipament IT pentru a sprijini activitatea punctelor regionale de contact şi a celor tematice

principale- Evaluarea activităţii reţelei naţionale de puncte de contact pe PC6.Acţiunile de promovare la nivel naţional ale activităţilor Comisiei Europene privind derularea PC6 sunt susţinute în continuare de proiectele europene tip Specific Support Action (SSA): ROINTERA, RODI, ROMNET. Aceste proiecte au coordonatori din România. În cadrul acestor proiecte au fost organizate în medie două sesiuni lunare de informare privind posibilităţile oferite de PC6, la care au participat reprezentanţi ai Comisiei Europene.

Pregătirea participării la viitorul Program Cadru pentru Cercetare Ştiinţifică al Uniunii Europene pe perioada 2007-2013 – PC7

Ca măsuri speciale de pregătire a participării la viitorul Program Cadru pentru Cercetare Ştiinţifică al Uniunii Europene pe perioada 2007-2013 – PC7 menţionăm:

Lansarea PC7 la Bucureşti În luna septembrie 2005 ANCS a organizat la Bucureşti Conferinţa Naţională de lansare a viitorului Program CDT Cadru al Uniunii Europene pe perioada 2007-2013 (PC7).Conferinţa a avut ca scop informarea comunităţii ştiinţifice din România în privinţa structurii şi obiectivelor PC7, ca si a particularitatilor sale, comparativ cu PC6, Conferinţa face parte dintr-o serie de evenimente care au ca scop prezentarea PC7 atat in asamblul lui cat si pe cele nouă tematici prioritare, pentru a da posibilitatea cercetătorilor români să devină parteneri avizaţi şi competenţi pentru participarea la viitorul PC7. Pentru a asigura o informare obiectiva si competenta asupra PC7, la Conferinţă au fost prezenti si reprezentanti ai Comisiei Europene, Directoratul General pentru Cercetare.

Înfiinţarea Oficiului Român pentru Ştiinţă şi Tehnologie (ROST) la Bruxelles

54


Raport 2006

Un eveniment deosebit în promovarea participării Romaniei la viitorul PC7, ca şi al alte programme CDI din spaţiul European, în reprezintă înfiinţarea Oficiului Român pentru Ştiinţă şi Tehnologie (ROST) la Bruxelles, condus de dl. dr. ing. astronaut Dumitru Prunariu. Înfiinţarea Oficiului Român pentru Ştiinţă şi Tehnologie pe lângă Uniunea Europeană a fost aprobată prin HG nr. 787 / 2 august 2005. Ceremonia de deschidere a avut loc in martie 2006 în prezenta domnului Janez Potočnik, comisarul european pentru cercetare si a unei numeroase asistente din partea Comisiei Europene, a altor organizatii europene precum COST, EUREKA, NATO, ESF. Oficiul oferă posibilitatea identificării şi dezvoltării parteneriatului ştiinţific şi tehnic pe termen mediu şi lung între cercetătorii şi specialiştii români şi omologii lor din statele membre UE. Prin înfiinţarea lui se urmăreşte atingerea următoarelor obiective:- Creşterea participării româneşti la programele europene, cu accent pe programele cadru de cercetare- Creşterea vizibilităţii sistemului de cercetare-dezvoltare-inovare din România- Creşterea gradului de recuperare a contribuţiei României la bugetul programelor cadru de cercetare- Formarea de personal pentru integrare europeană în cercetare.

Vizita la Bucureşti a domnului Janez Potočnik, comisarul european pentru cercetare Dl. Janez Potocnik, comisarul european pentru cercetare, a vizitat oficial România, în perioada 11-12 septembrie 2006. Cu ocazia vizitei dl. Janez Potocnik a avut întîlniri cu Prim-Ministrul României, cu Secretarul de stat pentru Cercetare, Anton Anton, Ministrul Integrării Europene, Anca Boagiu, Preşedintele Academiei Romîne, Ion Haiduc şi Preşedintele Consiliului Naţional pentru Cercetarea Ştiinţifică din Învăţamîntul Superior, Ion Dumitrache. Programul vizitei în Romania a d-lui Janez Potocnik a cuprins şi vizita la Institutul Naţional de Fizica Pământului din Bucureşti.Cu ocazia vizitei, Comisarul Potocnik a apreciat efortul comunităţii ştiinţifice şi al autorităţilor din Romania de a da un nou impuls activităţilor de cercetare-dezvoltare. Comisarul a evidenţiat iniţiativele recente ale guvernului roman, care confirmă prioritatea acordată la nivel politic domeniului cercetării, inclusiv prin crearea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare, lansarea Programului Cercetare de excelenţă, deschiderea Oficiului pentru Ştiinbţă şi Tehnologie la Bruxelles şi încurajarea mobilităţii cercetătorilor romani.Comisarul european a recomandat continuarea acestor demersuri, inclusiv prin utilizarea strategică a posibilităţilor oferite de viitorul Program Cadru pentru Cercetare al UE - PC7. În acest sens, el a menţionat cerinţa de a identifica priorităţile naţionale şi de a concentra eforturile în acele domenii în care Romania poate atinge nivelul de excelenţă în plan european. În acelaşi timp, dl. Potocnik a susţinut dezvoltarea unei „politici de cercetare integrate”, bazată pe o viziune comună şi care să acopere simultan mai multe nivele: investiţia în cunoaştere şi inovare, sprijinirea dezvoltării economiei, ca şi integrarea europeană şi globală a acesteia. Astfel, în discursul adresat comunităţii de afaceri din România, Comisarul European a subliniat importanţa investiţiilor în cercetare şi tehnologie pentru creşterea economică. Dînsul a evidenţiat necesitatea de a crea condiţiile pentru dezvoltarea pieţelor pentru produse şi tehnologii inovative. Dl. Potocnik a insistat asupra necesităţii ca partenerii industriali să fie implicaţi mai mult în activităţile de cercetare, atat prin utilizarea achiziţiilor publice orientate spre inovare şi a instrumentelor fiscale de stimulare a investiţiilor pentru cercetare în sectorul privat, ca şi prin promovarea directă a parteneriatului cercetare-industrie, inclusiv în mediul oferit de parcurile ştiinţifice. De asemenea, a încurajat mediul de afaceri românesc să se alinieze platformelor tehnologice europene din sectoarele lor de activitate.

Pregătirea participării comunităţii ştiinţifice şi tehnice din Romania la viitorul PC7 cuprinde şi organizarea a numeroase dezbateri şi zile de informare cu participarea oficialilor din cadrul CE – DG Cercetare şi a Joint Research Centre (JRC). Dintre acestea menţionăm:

55


Raport 2006

Conferinţa cu tema “Oportunităţi pentru România în zona europeană a cercetării”, din februarie 2006. Au fost abordate proiecte tip ERA NET, ERA NET+, Platformele Tehnologice Europene (ETPs) şi JTIs (Joint Technology Initiatives), relaţionate cu Art. 171 (parteneriat public-privat) şi art. 169 (armonizarea programelor naţionale). Comisia Europeana a fost reprezentata prin directorul Directoratului B “Structuring European Research Area”.

Conferinţa Regională “Balkan Medicine Towards FP7”, organizată de ANCS cu sprijinul CE DG Cercetare în mai 2006

Forumul de strategie MINOS-EURONET, s-a desfasurat la Bucuresti, in mai 2006, in organizarea ANCS, CNCSIS, UEFISCSU si CCIR si cu concursul Comisiei Europene, Directoratul G - Componente si Sisteme din Directia Generala - Tehnologiile Informatiei si Media.

Conferinţa „GEO welcomes FP7”, organizată la Constanţa în septembrie 2006 de către ANCS în colaborare cu Agenţia Spaţială Romană şi cu sprijinul CE DG Cercetare – Directoratul Mediu

Seminarul " The Project Cycle: Technical, Administrative, Financial and Legal Aspects of FP7 Project Preparation and Completion " organizat in zilele de 26-27 octombrie 2006, la Timişoara, sub egida "Zilele cercetării în Timişoara".

Conferinţa „Energy towards FP7”, organizată în noiembrie 2006, de către ANCS în colaborare cu Comisia Europeană, Universitatea Politehnică Bucureşti, Programul Naţional MENER şi Centrul pentru Promovarea Energiei Curate şi Eficiente în România

Începănd cu luna noiembrie 2006, la sediul ANCS se desfăşoară ciclul de conferinţe „Cercetarea -performanţe în contextul integrării în UE”, în cadrul cărora institutele naţionale de cercetare-dezvoltare prezintă principalele proiecte realizate şi rezultate obţinute în domeniile specifice de cercetare, care pun în evidenţă capacitatea efectivă de racordare la priorităţile şi cerinţele viitorului PC7.

IV.3 Promovarea şi dezvoltarea cooperării şi partneriatelor ştiinţifice şi tehnice în spaţiul european

Participarea la acţiunile COST şi la proiecte EUREKAParticiparea la acţiunile COST şi la proiecte EUREKA reprezintă pentru cercetătorii români o punte spre parteneriate europene durabile, care, dezvoltate corespunzător, pot genera viitoare proiecte în Programele CDT Cadru ale UE.Pentru a creşte vizibilitatea şi a pune în evidenţă gradul de implicare al sistemului CDI din ţara noastră în acţiunile COST, în iunie 2005 ANCS a organizat a 162-a întâlnire a Comitetul Înalţilor Funcţionari COST, care a avut loc la Bucureşti, la Palatul Parlamentului.De asemenea, preşedintele ANCS a participat în iunie 2006 la cea de a XXII-a Sesiune a Conferinţei Ministeriale EUREKA. În intervenţia sa a subliniat importanţa iniţiativei EUREKA şi dorinţa României ca unităţile economice, în parteneriat cu instituţiile de cercetare să fie mult mai incisive în acest parteneriat. Totodată, la nivel naţional, preşedintele ANCS a aprobat un plan de implicare mai activă a sectorului economic naţional în EUREKA, inclusiv prin prin corelarea mai bună cu proiectele din programele CDI naţionale.

În contextul dezvoltării ariei romaneşti a cercetării şi al întăririi parteneriatului cercetare – industrie în România, principalele domenii ştiinţifice şi tehnologice de interes pentru participanţii români la acţiunile COST şi la proiecte EUREKA, sunt următoarele: protecţia mediului, materiale noi, tehnologii informaţionale şi de comunicaţii.România este prezentă în 92 de acţiuni COST, dintre care menţionăm:

- "Managementul vegetaţiei forestiere", - Sisteme de calitate pentru modele meteorologice la scară micro", - "Impactul noilor tehnologii asupra sănătăţii oamenilor în zona platformelor industriale ce folosesc

compuşi bioactivi".- "Diminuarea efectelor ionosferice în sistemele radio",

56


Raport 2006

- "Materiale nano de interfaţă folosite în industrie", - "Îmbunătăţirea folosirii tehnologiei De-Inking pentru dispozitive electronice", - "Structuri industriale în zone miniere şi rurale"- "Ontologia urbană pentru îmbunătăţirea comunicării între proiectele de inginerie civilă urbană".

Portofoliul romanesc de proiecte EUREKA este format din 69 proiecte: 21 de proiecte finalizate, 35 de proiecte in derulare, 13 proiecte propuse.În anul 2005, în cadrul Programului Ştiinţific NATO, Romania a participat la 7 proiecte:- seminarii de studii avansate (ASI) - 2 proiecte; - ateliere de cercetări avansate (ARW) - 2 proiecte - ştiinţa în sprijinul păcii (SfP) - 3 proiecte de cercetare aplicativă

Cooperarea ştiinţifică şi tehnică bi- şi multi-lateralăÎn baza acordurilor inter-guvernmentale încheiate, Romania dezvoltă Programe de cooperare ştiinţifică şi tehnologică cu ţări de pe toate continentele şi care numără cca 400 de proiecte pe an. Mai mult de 40% dintre programe se derulează în spaţiul european, urmărind dezvoltarea de proiecte de largă perspectivă, care să susţină viitoarea participări la Programele CDT Cadru ale UE. Principalele ţări partenere sunt Austria, Belgia, Elveţia, Franţa, Grecia, Germania, Italia, Slovenia, Spania, Ungaria. Principalii parteneri din afara Europei sunt China, Japonia şi SUA.În 2006 au fost în derulare programele bilaterale cu Belgia (comunităţile flamande şi francofone), Franţa, Italia, Bulgaria, Ungaria, Grecia, Slovenia, Ucraina, Japonia, China, SUA. De asemenea, au fost initiate tratative pentru deschiderea relatiilor cu Polonia, Slovacia, Serbia, Cipru, Federatia Rusa, Africa de Sud, Republica Coreea.Referitor la acţiunile de cooperare multilaterală la nivel regional, menţionăm :

Pentru regiunea privind Sud-Estul Europei si al Balcanilor de Vest : ANCS a contribuit la configurarea primului apel regional in cadrul proiectului SEE ERA NET (South East European ERA NET) alaturi de tarile partenere in proiect

Pentru cooperarea în regiunea Mării Negre : In contextul participării Romaniei la iniţiativa de Cooperare Ecponmică la Marea Neagră - BSEC si a preluarii, de la 1 iunie, a coordonarii Grupei de lucru pentru stiinta si tehnologie (WGST) din cadrul BSEC, ANCS a organizat la Bucuresti, în februarie 2006, o sedinta informala, în cadrul căreia au fost conturate obiectivele Planului de Actiune pentru WGST

Situaţia proiectelor care se derulează în cadrul acordurilor bilaterale – 2006

Nr.crt. Tara Numărul proiectelor

Valoare (lei)

1. BELGIA 30 47.918,792. BULGARIA 13 9.331,163. CHINA 26 72.134,374. FRANŢA 30 58.486,235. GERMANIA 3 2.996,456. GRECIA 25 21891,447. ITALIA 46 41.195,588. JAPONIA 9 9.853,229. SLOVENIA 11 8.268,3310. UKRAINA 8 12.348,5711. UNGARIA 35 21.587,82

57


Raport 2006

Cooperarea ştiinţifică şi tehnică în cadrul organismelor internaţionale

România cooperează în domeniul cercetării ştiinţifice şi tehnologice cu diverse organisme şi organizaţii internaţionale cum sunt: CERN (în cadrul a 4 experimente ALICE, ATLAS, DIRAC, LHC), ICGEB – Centru Internaţional pentru Inginerie Genetică şi Biotehnologie Trieste, BSEC –Iniţiativa de Cooperare Economică la Marea Neagră, Centrul Unificat de Cercetări Nucleare Dubna, ONU-CSTD Comisia ONU pentru Ştiinţă şi Tehnologie în sprijinul Dezvoltărioi Geneva, ONU-UNESCO şi Tratatul Antarcticii.

Menţionăm ca evenimente deosebite privind participarea în cadrul organizaţiilor internaţionale S/T, care au avut loc în anul 2006:

Aderarea la Agenţia Spaţială Europeană Demararea procesului de aderare la CERN Participarea la proiectul european FAIR (FAcility for Ion and Antiproton Research)

Aderarea la Agenţia Spaţială Europeană Agenţia Spaţială Europeană (ESA) este o organizaţie internaţională interguvernamentală, înfiinţată în anul 1975 de 12 state Europene. În prezent, 17 state sunt membre ESA: Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Norvegia, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, Elveţia şi Marea Britanie, recent Luxemburg si Grecia, iar trei alte state: CEhia, Romania si Ungaria au statutul de Stat European Cooperant. Scopul acestei organizaţii este de a realiza la nivel european programe spaţiale semnificative, comparabile cu cele ale puterilor spaţiale SUA şi Rusia, prin punerea în comun de resurse pentru atingerea masei critice necesare, dificil de susţinut de un singur stat.Romania este cea de-a treia dintre ţările membre ale fostei organizaţii “Intercosmos” care a obţinut statutul de stat european cooperant al Agenţiei Spaţiale Europene, dupa Cehia şi Ungaria. Acordul a fost semnat la Bucureşti, în prezenta primului-ministru, dl. Călin Popescu-Tăriceanu, şi a preşedintelui ANCS, dl. Anton Anton, de directorul general al ESA, dl. Jean-Jacques Dordain şi preşedintele Agenţiei Spaţiale Române, dl. Marius-Ioan Piso, în ziua de 17 februarie 2006. În acest fel, s-a deschis calea utilizării informaţiei satelitare atât în scopuri civile, cum sunt monitorizarea suprafeţelor agricole, umiditatea solului, starea pădurilor etc., cât şi militare, având în vedere aici în special protecţia antiteroristă.Bugetul anual al ESA este de aproximativ 4 miliarde euro şi se realizează prin contribuţii ale statelor membre cu o cota proporţională cu PIB şi se mediază pe trei ani. Mecanismul bugetar este de tip “fair-return” – contribuţia fiecărei ţări fiind returnată anual în proporţie de 90 - 105% prin programe/contracte obţinute de companii-instituţii din ţara respectiva. Ca membru deplin, contribuţia echivalentă pentru România, de ordinul 15 – 25 milioane euro anual, transpusă în proiectele / programele realizate, înseamnă un export echivalent românesc de înalta tehnologie în Europa.

Demararea procesului de aderare la CERN Organizaţia Europeană pentru Fizica Particulelor (CERN), cu sediul la Geneva, înfiinţată în 1953 este cel mai prestigios centru mondial de cercetare în domeniul fizicii nucleare şi al particulelor elementare. CERN beneficiază de cel mai puternic accelerator şi este în construcţie ultima variantă a ceea ce savanţii numesc “maşina viitorului”, anume “Large Hadron Collider – LHC”.În afara “Internet”-ului, în decursul anilor au fost dezvoltate la CERN sisteme de detecţie şi identificare dintre cele mai diverse, care ulterior au fost folosite în aplicaţii în aproape toate domeniile de activitate, începând cu medicină şi terminând cu controlul conţinutului mijloacelor de transport de mare capacitate. 20 de state ale Europei sunt membre CERN, iar alte 40, din întreaga lume, au statutul de observatori sau au relaţii de colaborare cu CERN (SUA, Rusia, India, Japonia, Israel, Turcia).

58


Raport 2006

În 2002, la Geneva, a fost semnat Acordul de cooperare dintre Guvernul României şi CERN, aprobat prin HG nr. 1242/ 2002, referitor la dezvoltarea, în viitor, a cooperării ştiinţifice şi tehnice în cadrul proiectelor de cercetare ale CERN.ANCS a demarat recent procedura de elaborare a dosarului de candidatură pentru aderarea la CERN ca membru cu drepturi depline.În momentul de faţă, dintre cei aproximativ 7000 de cercetători ai CERN, 70 sunt români, care desfăşoară o activitate deosebit de apreciată de reprezentanţii organizaţiei. România participă oficial, prin patru institute naţionale de cercetare-dezvoltare şi două universităţi, la şapte experimente de la marile acceleratoare CERN: ALICE, ATLAS, LHCb şi WLCG de la LHC, DIRAC de la Proton Synchrotron (PS), NA50 de la Super Proton Synchrotron (SPS) şi L3 de la Large Electron Positron Collider (LEP). Unităţi industriale din România şi-au adus aportul la construcţiile experimentale de la CERN, capacitatea de participare nefiind însă suficient exploatată.

Participarea la proiectul european FAIR (FAcility for Ion and Antiproton Research)FAIR (FAcility for Ion and Antiproton Research) este un proiect cu contribuţie internaţională, Germania contribuind cu 75% din costurile totale, restul de 25% rămânând a fi contribuţia partenerilor din treisprezece ţări (China, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, India, Italia, Polonia, România, Rusia, Spania, Suedia şi Marea Britanie). Construcţia se preconizează să fie complet finalizată în anul 2017, dar părţi ale instalaţiilor vor începe să funcţioneze încă din anul 2011. Partea centrala a noului laborator este un sincroton supraconductor cu o circumferinţa de 1100 metri, situat într-un tunel subteran, la adâncimea de 24 de metri, care va furniza fascicule cu energii de peste 200MeV, incluzând ioni grei şi antiprotoni. Amplasamentul instalaţiei va fi la Darmstadt, Republica Federală Germania. Aplicaţiile sunt diverse, acoperind toată gama activitîţilor de cercetare, de la cea fundamentală, până la dezvoltarea experimentală.ANCS a semnat în 2006 Înţelegerea multipartită („Memorandum of Understanding”), prin care partea română urmează să participe în cotă de 1% la cheltuielile de investiţie în construcţia şi funcţionarea echipamentelor, şi va deţine 1% din capitalul subscris la societatea comercială cu răspundere limitată FAIR GmbH. Participarea va fi în natură, sub formă de produse şi servicii ale partenerilor români.Participarea României, ca ţară fondatoare, la acest proiect reprezintă o excelentă ocazie de integrare europeană, atât a mediului universitar, cât şi a celui economic, deoarece, în primul rând, domeniul abordat este de tip “frontiera cunoaşterii”, iar instalaţiile care se vor pune în funcţiune sunt cele mai avansate pe plan mondial oferind condiţii adecvate pentru cercetarea fundamentală din domeniul fizicii particulelor, dar şi premisa unui avantaj sustenabil în cercetarea aplicativă, având în vedere materialele noi, medicină şi tehnologii neconvenţionale, legate de fizica atmosferei şi geologie.Participarea României la FAIR creează posibilităţi de dezvoltare tehnologică prin: a/ investiţii în România, ale firmelor europene (inclusiv româneşti) în domenii conexe, care vor comercializa rezultatele unor cercetări desfăşurate în cadrul proiectului (precum Siemens, pentru aparatura medicală legată de terapia cancerului, prin iradiere cu ioni grei); b/ investiţii din partea firmelor româneşti interesate să livreze echipamente către FAIR şi să asigure mentenanţa acestora; c/ corelarea, pe termen lung, cu eventuale investiţii din fonduri publice, prin Programul nuclear românesc şi/sau prin programele sectoriale care vor fi finanţate din fonduri structurale.

59


Raport 2006

ANEXA I: Potenţialul de cercetare-dezvoltare şi inovare din România

ANEXA AI.1 Personalul din activitatea de cercetare-dezvoltare

Sursa: Anuarul Statsitic al Romaniei 2005 *) pentru 2005 - Buletinul Activitatea de cercetare-dezvoltare în anul 2005, Institutul Naţional de Statistică – INS, 2006

60


Raport 2006

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei 2005

61


Raport 2006

62


Raport 2006

Sursa: Anuarul Statsitic al Romaniei 2005

63


Raport 2006

ANEXA AI.2 Structura personalului din institutele naţionale de cercetare-dezvoltare *)

Nr.Crt.

INCD

aflate în coordonarea

Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică

Resurse umaneTotalpers.

Pers.în

activ.de CD

Pers.cu

studiisup.

Cercetători Ing. de dezvoltare tehnologică DoctoranziMasteranzi

DoctoriMaster

Acade-micieniMembrii coresp.ai A.R.

Total Din care: Total Din care:CSI CSII CSIII CS ACS IDTI IDTII IDTII

IIDT

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 181 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare

Chimico-Farmaceutică-ICCF Bucureşti171 128 87 46 19 15 9 3 - - - - - - 7 16 -

2 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Electrochimie şi Materie Condensată-INCEMC Timişoara

61 42 45 34 6 2 13 6 7 - - - - - 11 12 -

3 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei-INFLPR Bucureşti

402 316 281 232 44 29 46 47 66 1 - - - 1 107 114 3

4 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor-INCDFM Bucureşti

253 214 169 166 42 13 45 15 51 - - - - - - 96 -

5 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului-INCDFP Bucureşti

100 72 53 48 6 10 16 16 - - - - - - 14 24 -

6 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Tehnică-IFT Iaşi

84 53 67 30 7 8 8 3 14 - - - - - 9 18 -

7 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei-IFIN-HH Bucureşti

726 394 461 289 59 69 82 79 - - - - - - 51 173 1

8 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei şi Teledetecţiei I.G.R. Bucureşti

165 126 77 61 26 20 13 2 - - - - - - 6 32 1/3

9 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină-GEOECOMAR Bucureşti

118 52 58 25 8 7 10 - 7 - - - - - - 13 2

10 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie

Electrică ICPE-CA Bucureşti

165 102 103 82 27 14 10 20 - - - - - - 29-3

29 -

11 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru 240 170 87 52 14 10 21 3 4 27 2 13 5 7 18 22 3

64


Raport 2006

Maşini şi Instalaţii destinate Agriculturii şi Industriei Alimentare- INMA Bucureşti

12 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie-IMT Bucureşti

159 115 93 64 11 15 21 10 7 - - - - - 17 22 1

13 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronica INOE-2000 Bucureşti

195 163 138 98 12 17 43 20 18 2 - - - 2 28 41 -

14 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ştiinţe Biologice INSB Bucureşti

166 143 110 106 22 18 30 8 29 - - - - - 18 61 -

15 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice-ICSI, Râmnicu Vâlcea

207 125 86 50 6 9 19 16 - - - - - - 17 13 1

16 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare-INCDTIM Cluj Napoca

173 140 121 115 23 18 26 23 25 - - - - - 14 65 -

17 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile şi Pielărie-INCDTP Bucureşti

298 120 81 43 10 13 18 2 - 2 - - - 2 16 15 -

18 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare COMOTI Bucureşti

195 112 113 56 10 12 25 9 - - - - - - 9 13-6

-

TOTAL 3878 2587 2224 1597 352 299 455 273 248 32 2 13 5 12 371/3 7779/6 12/3

Nr.Crt.

INCD

aflate în coordonarea

Ministerului Economiei şi Comerţului


Pers.în

activ.de CD

Pers.cu

studiisup.

Cercetători Ing. de dezvoltare tehnologică Doctoranzi Doctori AcademicieniTotal Din care: Total Din care:

CSI CSII CSIII CS ACS IDTI IDTII IDTIII

IDT

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 181 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare 209 159 151 105 45 31 17 12 - - - - - - 15 28 -

65


Raport 2006

pentru Chimie şi Petrochimie-ICECHIM Bucureşti

2 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială-ECOIND Bucureşti

133 100 81 73 8 10 27 17 11 - - - - - 19 9 -

3 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Încercări pentru Electrotehnică-ICMET Craiova

301 161 143 48 5 10 18 15 - - - - - - 7 3 -

4 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecanică Fină-CEFIN Bucureşti

180 128 108 77 40 8 12 7 - - - - - - 10 12 -

5 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Metale Neferoase şi Rare-IMNR Bucureşti

83 51 50 35 9 18 6 2 - - - - - - 4 10 -

6 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Metale şi Resurse Radioactive-ICPMRR Bucureşti

89 61 51 34 6 10 9 4 5 - - - - - 6 8 -

7 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Sudură şi Încercări de Matriale-ISIM Timişoara

94 63 58 13 3 2 6 2 - 14 - 4 8 2 13 7 -

8 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Utilaj Petrolier-IPCUP Ploieşti

244 144 100 56 16 20 11 5 4 - - - - - 10 5 -

TOTAL 1333 867 742 441 132 109 106 54 20 14 4 8 2 84 82 -

66


Raport 2006

Nr.Crt.

INCDaflate în coordonarea

Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului


Pers.în

activ.de CD

Pers.cu

studiisup.



IDT


în Construcţii şi Economia Construcţiilor –INCERC Bucureşti

309 241 122 95 16 27 42 10 - - - - - - 11 21 -

2 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Turism-INCDT Bucureşti

29 24 22 12 2 2 2 6 - - - - - - 4 2 -

3 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Urbanism şi Amenajarea Teritoriului-URBANPROIECT Bucureşti

89 80 50 - - - - - - - - - - - 3 -

TOTAL 427 345 194 107 18 29 44 16 - - - - - - 18 23 -

Nr.Crt.


Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei


Pers.în

activ.de CD

Pers.cu

studiisup.



IDT

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 181 Institutul Naţional de Studii şi Cercetări pentru

Comunicaţii-INSCC Bucureşti31 23 18 10 3 2 2 3 - - - - - - 2 3 -

2 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică-ICI Bucureşti

214 101 123 37 14 8 10 5 - - - - - - 5 20 1

TOTAL 245 124 141 47 17 10 12 8 - - - - - - 7 23 1

Nr. INCD Resurse umane67


Raport 2006

Crt. aflate în coordonareaMinisterului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei

Totalpers.

Pers.în

activ.de CD

Pers.cu

studiisup.



IDT

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 181 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în

domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale-INCSMP Bucureşti

44 32 32 29 7 5 5 10 2 - - - - - 4 10 -

2 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii „Alexandru Darabonţ” Bucureşti

136 97 73 55 6 20 15 11 3 - - - - - 15 11 -

TOTAL 180 129 105 84 13 25 20 31 5 - - - - - 19 21 -

Nr.Crt.


Ministerului Sănătăţii Publice


Pers.în

activ.de CD

Pers.cu

studiisup.



IDT

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 181 Institutul Naţional de Studii şi Cercetări pentru

Microbiologie şi Imunologie „Cantacuzino” Bucureşti918 156 211 104 26 11 18 12 37 - - - - 12 51 4

2 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în domeniul Patologiei şi Ştiinţelor Biomedicale „Victor Babeş” Bucureşti

147 114 81 53 6 8 17 5 17 - - - - - 20 28 1

TOTAL 1065 270 292 159 32 19 35 17 54 - - - - - 32 79 5

Nr.Crt.


Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor


Pers.în

activ.de CD

Pers.cu

studiisup.



IDT

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

68


Raport 2006

1 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării” –INCDDD Tulcea

135 104 77 62 10 5 15 15 17 - - - - - 16 11 -

2 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” –INCDM Constanţa

113 83 53 52 7 11 16 10 8 - - - - - 9 18 -

3 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului-ICIM Bucureşti

251 175 129 75 24 21 16 14 20 - - - - - 18 18 -

TOTAL 499 363 259 189 41 37 47 39 45 - - - - - 43 47 -

Nr.Crt.


Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale


Pers.în

activ.de CD

Pers.cu

studiisup.

Cercetători Ing. de dezvoltare tehnologică Doctoranzi Doctori AcademicieniMembrii

corespondenţiai A.R.

Total Din care: Total Din care:CSI CSII CSIII CS ACS IDTI IDTII IDTII

IIDT


Agricolă Fundulea600 269 91 53 15 13 15 - 10 - - - - - 16 36 0/2

2 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie şi Nutriţie Animală Baloteşti

200 48 45 28 5 7 5 3 8 - - - - - 7 15 5/0

3 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ştefăneşti-Argeş

159 145 33 21 6 3 8 4 - - - - - - 7 12 -

4 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov

278 278 52 31 8 2 12 4 5 - - - - - 10 13 3/0

5 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătăţiri Funciare-ISPIF Bucureşti

347 146 96 96 8 8 43 22 15 - - - - - 4 16 -

6 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului Bucureşti

129 109 68 58 26 8 21 3 - - - - - - 29 35 8/0

TOTAL 1.713 965 381 287 68 41 104 36 38 - - - - - 73 127 16/2

*) Sursa: Cartea Albă a Cercetării-Dezvoltării şi Inovării, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, 2006

69


Raport 2006

ANEXA AI.3

Sistemul de învăţământ superior

Sistemul de învăţământ superior cuprinde, conform datelor prezentate în Anuarul Statisic al României – 2005: Un total de 117 instituţii de învăţământ superior, dintre care în prezent sunt acreditate 56 de universităţi publice (cu 742 facultăţi)

şi 32 universităţi private. Numărul universităţilor private care solicită acreditarea este în permanentă creştere; personal didactic: 30857; un total de 650335 studenţi (2004/2005), dintre care 161850 studenţi în facultăţile cu profil tehnic un total de 110533 absolvenţi (2004/2005), dintre care 23590 absolvenţi ai facultăţilor cu profil tehnic.

Ponderea studenţilor din facultăţile cu profil tehnic şi ştiinţific în numărul total de studenţi în anul academic 2004/2005

Profil de instruire în învăţămîntul superiorNr. Total de

studenţi2004/2005

Ponderea%

Număr total de studenţi 650.335 100%Număr total de studenţi în facultăţi cu profil tehnic şi ştiinţific 188314 29 %Profil tehnic, din care: 161850Industrie/inginerie electrică 103045/59655 -Transport 3988 -Architectură & Construcţii 22062 -Medicină şi farmacie 35039 5,4%Biologie 6290 1 %Chimie 2901 0,5%Matematică/Fizică 17273 2,7%

Sursa: Anuar Statistic al României - 2005

70


Raport 2006

ANEXA AI.4.1

Cheltuielile totale de cercetare-dezvoltare

0.40

0.200.19

0.01

0.37

0.18

0.15

0.020.02

0.39

0.190.17

0.03

0.38

0.16 0.18

0.010.03

0.39

0.18 0.18

0.010.02

0.39

0.17 0.19

0.010.02

0.41

0.15 0.22

0.020.02

0.00

0.05

0.10

0.15

0.20

0.25

0.30

0.35

0.40

0.45

%

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005*ani

Ponderea cheltuielilor totale de cercetare - dezvoltare în PIB, pe surse de finanţare

Ponderea cheltuielilor totale din CD pe surse de finanţare în PIB - %Întreprinderi - % în PIBFonduri publice - % în PIBUnităţi din învăţământul superior - % în PIBFonduri din străinătate - % în PIB

Sursa: Anuarul Statsitic al Romaniei 2005 *) Date preliminare din Buletinul “ Cercetare – dezvoltare în România – serie statistică (2000 – 2005)”, în pregătire la Institutul Naţional de Statistică

71


Raport 2006

0.40

0.30

0.07

0.03

0.37

0.26

0.07

0.04

0.39

0.24

0.11

0.04

0.38

0.23

0.09

0.06

0.39

0.22

0.12

0.04

0.39

0.21

0.13

0.04

0.41

0.20

0.14

0.06

0.00

0.05

0.10

0.15

0.20

0.25

0.30

0.35

0.40

0.45

%

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005* ani

Ponderea cheltuielilor totale de cercetare - dezvoltare în PIB, sectoare de execuţie

Ponderea cheltuielilor totale din CD pe sectoare de execuţie în PIB - %Sectorul întreprinderi - % în PIBSectorul guvernamental - % în PIBSectorul învăţământ superior - % în PIB

Sursa: Anuarul Statsitic al Romaniei 2005 *) – Date preliminare din Buletinul “ Cercetare – dezvoltare în România – serie statistică (2000 – 2005)”, în pregătire la Institutul Naţional de Statistică

72


Raport 2006

ANEXA AI.4.2

Sursă: Legea 379/2005 a bugetului de stat pe anul 2006 (pentru perioada 2005-2009) *) Pentru anul 2010: estimare MEdC - ANCS

73


Raport 2006

ANEXA AI.4.3

Bugetul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică 2005-2006

Capitol bugetar: "CERCETARE FUNDAMENTALA SI CERCETARE DEZVOLTARE"

- LEI -Denumirea indicatorilor REALIZAT PROGRAM 2005 2006Plan National CDI 222 195 000.68 180 850 000Program Cercetare de Excelenta 125 620 034.00 479 674 000Program Nucleu 51 011 952.83 75 000 000Program Sectorial 8 536 973.40 6 000 000Program INFRATECH 9 999 673.18 20 000 000Instalatii Interes National 17 605 670.00 22 700 000Subventionarea literaturii 3 679 059.80 5 000 000Activitati promotionale 354 663.69 700 000Program PHARE 272 502.56 1 500 000Cotizatii internationale 2 393 640.62 2 550 000Program PC 6 40 125 681.69 41 000 000Granturi 0 45 000 000Program pregatire participare POS-IMPACT 0 50 000 000Manifestari+Expozitii 1 973 234.14 3 000 000Mobilitati cercetatori 264 083.72 1 527 000Acord-primiri 14 161.30 150 000Oficiu legatura Bruxelles 226 781.96 1 470 000Retea Nationala de Calculatoare 335 098.00 15 000 000Premii cercetatori 409 810.00 500 000Informare - Documentare 1 499 460.46 2 000 000

SUBVENTII IFA si INID 360 437.21 479 000Cheltuieli capital INCD 11 650 000.00 19 800 000Colegiu consultativ Cercetare 72 499.00 100 000TOTAL CHELTUIELI CERCETARE 498 600 418.24 974 000 000

TOTAL CHELTUIELI ADMINISTRATIE ANCS 2 009 188.33 8 264 000

TOTAL CAPITOL 500 609 606.57 982 264 000

Sursa: Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, 2006

74


Raport 2006

ANEXA AI.4.3

Structura cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare

Cheltuieli totale din activitatea de cercetare – dezvoltare, pe obiective socio – economice

- mii lei -ANI 2001 2002 2003 2004 2005

TOTALdin care:

459343 574386 762065 952872 1183659

Explorarea şi exploatarea mediului terestru

12289 6374 9464 16547 6884

Infrastructura şi amenajarea teritoriului

4112 7544 14846 25743 11865

Poluarea şi protecţia mediului 21622 20638 39455 47078 50959

Sănătate publică. Medicină 17538 30988 68746 94727 106468

Producţia. Distribuirea şi utilizarea energiei

52152 54292 54537 58079 87760

Producţia şi tehnologia agricolă

38209 47808 67418 69665 93972

Producţia şi tehnologia industrială

208786 240805 321121 352990 405745

Structuri şi relaţii sociale 2561 7956 7685 6579 7801

Explorare şi exploatarea spaţiului

807 808 1873 2396 3467

Cercetări din fonduri generale învăţământul superior

13456 48965 13864 34610 85928

Cercetări fundamentale 61947 70153 109979 160793 236207

Alte cercetări 23381 31668 42708 57786 74484Sursa: Buletinul Activitatea de cercetare-dezvoltare în anul 2005, Institutul Naţional de Statistică – INS, 2006

75

ANEXA AI.5

Comparaţii cu alte ţări

Surse: European Innovation Scoarboard, 2005-2006Anuarul Statsitic al Romaniei 2005Buletinul Activitatea de cercetare-dezvoltare în anul 2005, INS, 2006

Raportul asupra politicilor guvernamentale CDI - 2005, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, 2005


Raport 2006

77


Raport 2006

78


Raport 2006

79


Raport 2006

80


Raport 2006

81


Raport 2006

82


Raport 2006

ANEXA II

Principalele premii pentru proiecte naţionale de cercetare-dezvoltare şi inovareacordate de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică în anul 2006

Categoria premiului

Denumirea proiectului caştigător Instituţia coordonatoare a proiectului

PROIECTE DE CERCETARE FUNDAMENTALA [PF]

Premiul I Sistem de masura si achizitie pentru studiul micrometeoritilor si a unor fenomene ce apar in conditii de imponderabilitate destinat explorarilor spatiale cu microsatelitul romanesc - GOLIAT

Agentia Spatiala Romana -

ROSA

Premiul II Caveolele miometriale - implicatii in mecanismul contractiei uterine

Institutul Naţional de CD în domeniul Patologiei şi Ştiinţelor Biomedicale - „Victor Babeş” Bucureşti

Premiul III Pregătirea şi contracararea acţiunilor ostile securităţii naţionale prin prelucrarea şi analiza semantică a informaţiilor de tip text nestructurat - SEMTEX

UTI SYSTEMS

PROIECTE EXPERIMENTAL-DEMONSTRATIVE [PED]

Premiul I Echipament de testare, verificare a caracteristicilor tehnice ale

traductoarelor de presiune in regim tranzitoriu

Institutul Naţional de CD pentru Mecanică Fină- CEFIN Bucureşti

Premiul II Sistem informatic pentru monitorizarea traficului rutier în scopul prevenirii accidentelor şi diminuării timpilor de intervenţie

Universitatea Politehnica Bucureşti

Premiul III Regulator de presiune pneumatic piezoelectric Institutul Naţional de CD pentru Optoelectronica - INOE-2000 Bucureşti

PROIECTE DE DEZVOLTARE TEHNOLOGICA [PDT]

Premiul I Sistem performant, computerizat, de masurare , verificare si control al starii plane si a deformatiilor remanente rezultate in urma taierii tablelor cu ajutorul gazului Klein-gaz ecologic, in vederea cresterii preciziei si productivitatii procesului de debitare.

Institutul Naţional de CD pentru Inginerie Electrică - ICPE-CA Bucureşti

Premiul II Sistem integrat de gestionare si optimizare a activitatii de exploatare a izvoarelor de apa minerala- SIGOAEIAM

Institutul pentru Tehnică de Calcul - Bucureşti

Premiul III Dezvoltarea şi elaborarea unor tehnologii electrice noi având ca scop modernizarea transportului în comun cu troleibuz în concordanţă cu standardele europene

Universitatea Craiova

PROIECTE CU TRANSFER LA AGENŢII ECONOMICI [PA]

Premiul I Placa microcelulara si procedeu de obtinere a acesteia, utilizata in fabricarea de dispozitive ortetice pentru domeniul medical si sport

Institutul Naţional de CD pentru Textile şi Pielărie- INCDTP Bucureşti

Premiul II Sistem performant de acţionare cu motoare cu turaţie variabilă pentru reglarea debitului sau presiunii apei în coloanele de irigaţii ICPE ACTEL

Premiul III Sistem de monitorizare a parametrilor tehnologici si de calitate din - IPA SA83


Raport 2006

procesele de prelucrare a fructelor in vederea optimizarii tehnologiei de fabricatie

PROIECTE CU VALORIFICARE LA AGENŢII ECONOMICI [PV]Premiul I

COMBINA TRACTATĂ PENTRU RECOLTAT FURAJE - CTF Institutul Naţional de

CD pentru Maşini şi Instalaţii destinate Agriculturii şi Industriei Alimentare

- INMA Bucureşti Producător: S.C.

Mecanica CEAHLĂU S.A. Piatra Neamţ

Premiul II Troleibuz pentru transport urban de călători cu recuperare de energie la franare şi cu asigurarea condiţiilor de transport de persoane cu handicap major conform directivelor CE 85 / 2001

Univ. “A. VLAICU” -Arad

Premiul III Sistem mecatronic de masurare a cuplului turatiei si puterii in instalatiile hidraulice

Institutul Naţional de CD pentru Optoelectronica - INOE-2000 Bucureşti

PROIECTE PRIVIND INFRASTRUCTURA CALITATII [PIC]PROIECTE PRIVIND INFRASTRUCTURA CALITATII [PIC]Premiul I Organism pentru evaluarea conformitatii in domeniile reglementate Organism pentru evaluarea conformitatii in domeniile reglementate

privind echipamentele electrice de joasa tensiune si compatibilitateaprivind echipamentele electrice de joasa tensiune si compatibilitatea electromagneticaelectromagnetica

ICPE SA - Bucureşti

Premiul II Organizarea structurala si functionala a unui organism de certificareOrganizarea structurala si functionala a unui organism de certificare HACCP pentru industria alimentara HACCP pentru industria alimentara

Institutul de Biologie Alimentară - Bucureşti

Premiul III LLaborator de incercari a produselor din domeniul explozivilor de uzaborator de incercari a produselor din domeniul explozivilor de uz civil civil

INSEMEX PetrosaniINSEMEX Petrosani

PREMII SPECIALE

Cel mai tanar cercetatorCel mai tanar cercetator Andrei ILIE Centrul de Excelenţă în Neuroştiinţe, Universitatea de Medicnă şi Farmacie „Carol Davilla” - Bucureşti

Revista romaneasca cotata ISI şi cu factor mare de impact

JOURNAL OF OPTOELECTRONICS AND ADVANCED MATERIALS (JOAM)Editori: Institutul National CD pentru Optoelectronica, Institutul National de CD pentru Fizica Materialelor - Bucureşti

Cel mai inovativ IMMCel mai inovativ IMM S.C. Pneumatic& Vacuum Technologies, BucureştiCercetare-dezvoltare în tehnologii pentru susţinerea vieţii şi aplicaţii industriale critice

Cea mai dinamica entitate de transfer tehnologic şi inovareCea mai dinamica entitate de transfer tehnologic şi inovareCCel mai dinamic el mai dinamic centru de informare tehnologica centru de informare tehnologica

Centrul de Informare Tehnologică Târguri şi Expoziţii – ICPE,Centrul de Informare Tehnologică Târguri şi Expoziţii – ICPE, BucureştiBucureşti

CCel mai dinamic el mai dinamic centru de transfer tehnologic centru de transfer tehnologic

Centrul de Transfer Tehnologic Centrul de Transfer Tehnologic – – CENTICENTI, Cluj-Napoca, Cluj-Napoca

CCel mai dinamic el mai dinamic incubator tehnologic si de afaceri incubator tehnologic si de afaceri

IPA – CIFATTIPA – CIFATT, Craiova, Craiova

Cel mai dinamic parc ştiinţific şi tehnologic TEHNOPOLIS, Iaşi

84

ANEXA III

Participarea Romaniei la Programul CDT Cadru al UE pe perioada 2002-2006 - PC6- Proiectele cu valorile cele mai mari –

Prioritatea tematica Tip proiect Institutia Persoana de contact Buget - Euro

INCO SSA Universitatea Politehnica Bucuresti Ecaterina Andronescu 950.000

INCO SSA Institutul de Biologie is Patologie Celulara “N. Simionescu”, Academia Romana Maya Simionescu 950.000

INCO SSA Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila”, Bucuresti Florian Popa 949.530INCO SSA ICPE-CA Wilhelm Kappel 900.000INCO SSA Universitatea ‘Transilvania’, Brasov Ion Visa 900.000Research and innovation CA Universitatea ‘Dunarea de Jos’, Galati Alexandru Epureanu 876.184INCO SSA Institutul de Chimie Macromoleculara “Petru Poni”, Iasi Bogdan Simionescu 800.000INCO SSA ICECHIM Dan Donescu 749.929Human resources and mobility MCA Universitatea Politehnica Bucuresti Ecaterina Andronescu 744.230

INCO SSA Centrul International pentru Biodinamica Eugen Gheorghiu 700.0002. Information society technologies STREP Universitatea Politehnica Bucuresti Ecaterina Andronescu 681.043

4. Aeronautics and space IP COMOTI Valentin 'Silivestru 633.0006. SUSTDEV - Transport IP Regia Autonoma de Transport Public, Ploiesti 555.7823. NMP STREP Universitatea tehnica “Gh. Asachi”, Iasi Nicolae Badea 456.0006. SUSTDEV - Mediu IP Institutul "CANTACUZINO" Marian Negut 454.6551. LifeSciHealth NoE ROMANIAN ANGEL APPEAL Silvia Asandi 381.5033. NMP NoE Institutul de Chimie Macromoleculara “Petru Poni”, Iasi Bogdan Simionescu 353.698

TOTAL 12.035.554

ANEXA IV

Lista instituţiilor din Reţeaua Naţională de Trasfer Tehnologic şi Inovare – ReNITT

Nr. crt. Denumire instituţie gazdăDenumire

instituţie ReNITTAdresa

Domeniul solicitat

pentru autorizare provizorie

1.

SC IPA SAFiliala Craiova SC IPA SA – CIFATT

CRAIOVA

Str. Electroputere nr. 2Craiova, 1100, jud DoljTel. 0251-418.882, 0251-562.900 [email protected] 232.3941Gabriel Vlăduţ

- automatizări industriale- software şi electronică- software şi servicii

2.INCD ICPE – CA

BucureştiCentrul de Transfer Tehnologic – ICPE-CA

Bucureşti

Splaiul Unirii nr.313, sector 3, BucureştiTel. 346.72.31/35Fax. 346.82.99/[email protected] Ion Ivan

- materiale, produse şi tehnologi pt. electrotehnică- dispozitive- tehnologii

3.Universitatea Politehnica

BucureştiCETI – ITA

UPBCentrul de Electronică

Splaiul IndependenţeiNr. 313, sect. 6, Bucureşti313.96.33,313.96.34, [email protected] [email protected] Marin

- packaging electronic

4.INCD pt. Optoelectronică ,

INOE 2000,Filiala Cluj Napoca

Centrul de Transfer TehnologicCENTI

Cluj-Napoca

Str. Donath nr. 67Cluj – Napoca, Judeţul ClujTel.0264-420.5900264-420.591, 0264-420.592Fax [email protected] [email protected] Simona Barsan07445395690743185320

- protecţia mediului- aparatură medicală- alimentaţie- bioenergie, biomasă- combustibili aliternativi

mailto:[email protected]






Raport 2006

5.INCD Sudură şi Încercări de

Materiale – ISIMTimişoara

Centrul de Transfer Tehnologic în Sudură –CENTA – ISIM

Timişoara

Bd Mihai Viteazul nr. 30TimişoaraJudeţul TimişTel.0256-200.222

[email protected] Carmen Marian

- sudură

6.INCD pt. Metale Rare şi Resurse Radioactive –

ICPMRRBucureşti

Centrul de Informare Tehnologică CENTIREM

Bucureşti

Bd. Carol I, nr. 68-70, sector 2, BucureştiTel.313.52.54Fax [email protected] Dan Badea

- resurse minerale

7.Institutul pentru Metale

Neferoase şi Rare – IMNR Bucureşti

Centrul de Transfer Tehnologic pt. Materiale Avansate

CTT -AVANMATBucureşti

Com. Pantelimon, Bd. Biruinţei , nr.102, jud. IlfovTel.255.74.88Fax 352.20.48 [email protected] [email protected] Radu Piticescu

- biomateriale- materiale inteligente

8.INCD pt. Microtehnologie

IMT - BucureştiCentrul de Transfer Tehnologic pt.

MicroinginerieCTT-Băneasa

Bucureşti

Str. Erou Iancu Nicolae,Nr. 32, Voluntari, jud, IlfovTel.490.82.36Fax [email protected] Ionica Iorga

- micro, nanoinginerie- microsisteme- microinginerie

9.INCD pt. Maşini şi Instalaţii

destinate Agriculturii – INMABucureşti

Incubator Tehnologic şi de AfaceriINMA – ITA

Bucureşti

Bdul. Ion Ionescu de la Brad nr.6, sector 1BucureştiTel. 2693256Fax. [email protected]@inma.roCornelia MURARU-IONEL

- tehnologii de mecanizare agricolă şi echipamente tehnice- utilaje, instalaţii şi sisteme de producţie produse agricole

10. Institutul de Cercetări

Electrotehnice – SC Centrul de Informare Tehnologică

CIT – TE ICPE

Str. Splaiul Unirii nr.313Sector 3Bucureşti

- electrotehnică

87









Raport 2006

ICPE SABucureşti

Bucureşti Tel. 346.72.34Fax.346.72.68expoziţ[email protected] Florin Tudorache

11.Universitatea „Aurel Vlaicu”

AradIncubatorul Tehnologic şi Afaceri

UAV-IT INCUBATORArad

Arad,B-dul Revoluţiei nr. 81, judeţul AradTel. 0257.28.30.10Fax. 0257.28.00.70Fax.0257.25.18.78 [email protected] Gabor

- agricultură- IT

12.Centrul de Cercetare pt.

Materiale Macromoleculare şi Membrane

CCMMM - Bucureşti

Centrul ECOTECHBucureşti

Splaiul Independenţei nr. 202B, sector 6BucureştiTelefon/Fax: [email protected] [email protected] RaduMobil: [email protected]

- biotehnologii agroalimentare- biotehnologii şi echipamente medicale

13.

INCD pt. Mecanică Fină – CEFIN

Bucureşti

Centrul Releu de Transfer Tehnologic şi Consultanţă CRTTC

Bucureşti

Şos. Pantelimon nr. 6-8, sector 2BucureştiTel.252.20.96Fax. [email protected] Gheorghe Gheorghe

- mecanică fină- mecatronică- microrobotică

14.Institutul de Cercetare şi

Proiectare pt. Construcţii de Maşini

SC ICTCM SA – Bucureşti

Incubator Tehnologic şi de Afaceri CITAfBucureşti

Bucureşti, Şos. Olteniţei nr. 103, sector 4Tel. 332.31.95Fax. [email protected] [email protected] Ion Piturescu

- construcţii de maşini

15.SC Master SA Centrul de Transfer Tehnologic „MASTER-

TT”Bucureşti

B-dul Iuliu Maniu nr.246, sector 6Bucureş[email protected]; [email protected] ; [email protected]. 4340845tel. 4340861/801 fax. 4342699

- industria componente auto

88











mailto:expozi%C5%[email protected]


Raport 2006

Petre Despa16.

Asociaţia Tinerilor Reformişti - Bucureşti

Incubatorul Tehnologic de Afaceri „ITA”Bucureşti

Bucureşti, Str. Viitorului nr. 60, sector 2 Fax:210,69,[email protected] Davidescu

- tehnologia informaţiei

17.SC IPA SAFiliala Cluj

Centru de Transfer Tehnologic – CTT IPA CIFATT Cluj

Cluj, Str. Zorilor nr.15, Tel.0264596155Fax.0264590558Ioan [email protected]@automation.ro

- sisteme automatizate- tehnologia informaţiei

18. Institutul Român de Cercetări Economico – Sociale şi Sondaje

IRECSON - Bucureşti

Centru de Informare TehnologicăCIT – IRECSON

Bucureşti

Str. Franceză nr.66, sector 3, Bucureşti, Tel. 313.62.63, Fax. 313.20.92,[email protected] Ciocanel

- statistică- statistică economică

19. Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Tehnologii

Criogenice şi Izotopice ICSI Rm. Vâlcea

Incubator Tehnologic şi de Afaceri ITA-ICSI, Rm. Vâlcea

Rm. Vâlcea, str. Uzinei, nr.4, judeţul Vâlcea,tel:0250733890fax:0250732744Titescu [email protected]

- chimie- tehnica criogeniei izotopice- energetic- ecologie zonală, tratare ape- agroturism, turism montan

20. Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Delta Dunării -

Tulcea

Centru de Informare Tehnologică Delta Dunării Tulcea – CITDD

str. Babadag, nr.165, judeţul Tulcea.Silviu COVALIOV tel:0240531520fax:[email protected]

- resurse naturale, GIS, biodiversitate,- turism- mediu

21. S.C Optoelectronica – 2001 S.A - Bucureşti

Centru de Transfer Tehnologic pentru optoelectronică – CTTO

str. Atomiştilor nr. 409 Măgurele, judeţul IlfovAlexandra Cărămizoiu tel:4574498fax:[email protected]

- optoelectronică- laseri- fizica radiaţiei- optică, spectroscopie,- fizica tehnică

22. S.C Microelectronica S.A - Bucureşti

Incubator Tehnologic şi de Afaceri Microelectronica – INTESA

str. Pictor Andreescu nr.1, sector 2, BucureştiJalbă Liviu Tel:0744520052, [email protected],

- ştiinţe electrice

89










Raport 2006

[email protected] 23. S.C B.M. TECHNOLOGY SRL Incubator Tehnologic şi de Afaceri – CITA

Hunedoaramunicipiul Deva, B-dul Decebal, judeţul Hunedoara,[email protected][email protected] tel.0354401120fax.0354401119Sorina PINTILIE0722.98.36.63www.bmtechnology.roMarilena TRIPA

- ITC- Electrotehnică- zootehnie

24. Camera de Comert si Industrie Bucuresti

Centru de transfer tehnologic municipiul Bucureşti, Strada Octavian Goga, sector 3tel. [email protected] Sofia DULGHERU

- industrie uşoară- industria mobilei- electrotehnică şi

electronică- construcţii de maşini şi

echipamente- ITC

25. SC IMPACT IMPEX SRL Centru de informare tehnologica Tg. Mures, str. Rodnei, nr. 41Tel.: 0265-512722Fax: 0265-512722Mobil: 0744439837cit [email protected] [email protected] Persa Ioan Ovidiu

- Prelucrarea lemnului- Protecţia mediului

26. Camera de Comert, Industrie si Agricultura

Ialomita

Centru de informare tehnologica Municipiul Slobozia, str. Lujerului, nr.2, Piaţa Cuza – Vodă, Judeţul IalomiţaTel:0243231353Fax: [email protected] Otilia Constantinescu

- Industria alimentară- Agricultură- Cultivarea cerealelor şi

a altor plante- Horticultură- Creşterea animalelor

27. INCD pentru Textile şi Pielărie Incubator Tehnologic şi de Afaceri ITA TEXCONF

municipiul Bucureşti, Strada Lucreţiu Patrascanu, nr.16, sector 3Tel.:3404200/3404928Fax: 3405515e-mail [email protected]

- Textile- Confecţii

90






http://www.ccib.ro/

http://www.bmtechnology.ro/





Raport 2006

Daniela Isar28. INCD pentru Ştiinţe Biologice Incubator Tehnologic şi de Afaceri –

BINNOTEHmunicipiul Bucureşti, Strada Splaiul Independenţei, nr.296, sector 6Tel.: 2207780Fax: 2207695e-mail: office @ dbio.ro Viorel Albulescu

- Produse întreţinere- Informatica- Bio – tehnologie

pentru sănătate

29. INCDIE ICPE-CA Incubator Tehnologic de Afaceri ITA „ECOMAT” ICPE-CA

Mun. Sf. Gheorghe, str. Jozsef Attila nr. 4 jud. CovasnaErdei RemusTel:3468297Fax: 3468299e-mail: [email protected]

- Materiale, produse şi tehnologii ceramice şi pt. inginerie electrică

- Ecologizare tehnologii mat. ceramice

- Dispoz. şi echipam. protecţie mediu

30. Universitatea TRANSILVANIA din Braşov

Incubator Tehnologic de Afaceri ITA „PRO-ENERG” UTB

Mun. Braşov, str. Eroilor, nr.29Săvescu DanTel:0268-412088Fax:0268-410525e-mail: [email protected]

- Eficienţa energetică a proceselor industriale

- Sisteme de energii regenerabile

- Performanţa energetică a clădirilor

31. Camera de Comert, si Industrie Valcea

Centru de informare tehnologica în Turism şi Protecţia Mediului Sud - Vest Oltenia –

TechTEC

Mun. Rm. Vâlcea, str. Regina Maria, nr.7, Judeţul VâlceaTel.0250733449Fax. [email protected] Sofilca Mihaela

- Turism balnear- Protecţia mediului

32. Universitatea TRANSILVANIA din Braşov

Centru de Informare Tehnologică CIT „CENTINIA” UTB

Braşov

Mun. Braşov, b-dul Eroilor, nr.29Popescu SimionTel., fax: 0268-415326,[email protected]

- agro-alimentar;- agro-turism

33. Universitatea Politehnica Bucureşti

CPRU

Incubator Tehnologic şi de AfaceriCPRU - ITA

Str. Calea Griviţei, nr.132, sect.1, BucureştiTel/fax: [email protected] Titi

- automatică- tehnologia informaţiei

şi comunicaţii- inginerie mecanică şi

transporturi

91

http://www.cpru.pub.ro/








Raport 2006

34. SC ENVINCONS CONSULTING SRL

Bucureşti

Centru de informare tehnologicăENVINCONS - CIT

Str. 11 Iunie, nr.77, bloc CORP C2, sector 4, Bucureşti

- industria extractivă,- industria energetică- protecţia mediului- gestiune deşeuri

92

Date post:	08-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	1 times
Download:	0 times

· Web viewTransferul unor rezultate ale activităţii de cercetare se face greoi şi lipsesc...

Documents