Traducere din limba englezelrina Fulger

2020

{Profog

Supraviepise.Respir6nd greoi, scildati in sudoare, dupi ore de dureri aproape

insuportabile gi fipete, descoperirea veni oarecum ca o surprizi.Moaga o avertizase ci avea soldurile prea lnguste Penfuu ce va urma,ingrozind-o cu teribila posibilitate a mo4ii, dar, cu toate astea, frica,agonia gi lndoielile care o chinuisere se estompau pe fundalul volu-mului ln cregtere al urletelor indignate care ii umpleau dormitorul.Pl6nsul viguros era un semn de senitate gi de bine. Un zAmbet bldndii arcui buzele pe misuri ce o bucurie neaqteptate ii stripunse inima

9i se risp6ndi infailibil prin ea, ocupAnd fiecare Pirticice a fiinfei ei.

Cum putea o creature aga de mici si aibi un impact aqa imens?

- Este beiat? intrebi ea, neputAnd si vadd bine cAnd moaqa infigirepeile copilul in p6nzi albi 9i apretata.

il dadu apoi mamei ei, care era lmbrecati toati in negru ca de do-

liu, cu chipul, o masci inflexibila, lipsiti de emope, semdnind foartemult cu o fantorni oribili in timp ce lua copilul.

- Mami. Ridici bragele rugetol, mi$candu-gi degetele cum ar face

poate un cergetor dornic se capete un binu!. Adu-J aici! Lasa-ma sa

vid singuri daci este biiat sau fata.Firi s6-i arunce micar o privire, femeia care o adusese pe lume se

risuci iute pe cilc6ie - tocurile ei pecenind hoterat gi riu prevestitorin timp ce se indrepta spre uga lnchisi.

Grbaza puse stepanire pe ea, ameninfAnd si-i sffuie lumea. inciuda stirii de slibiciune, se chinui si se ridice ln capul oaselor, sise dea jos din pat, dar maini puternice, mult prea multe maini, erau

dintr-odati acolo ca s-o lini jos, eficiente Precum cituqele ce leagiun condamnat.

- Mame, nu! Te rog nu lua copiluf de lingi mine! Te rog! Voi fi ofati cuminte. Nu voi mai pecetui niciodati. Te rog! Te implor! Nuface astal

O tanera servitoare deschise indatoritoare uga.

-

Loffaine,l{eath-

Lacrimile li ardeau ochii si ii alunecau pe obraji.- Nu! Ai mili! Micar lasi-mA si-l tin o data. . .

,,in bra1e" ii muri pe buze in weme ce mama ei iesi pe usi ca unlnger rizbunitor, hoterata sa distmga totul in calea ei, dispiranddincolo de holul intunecat gi luand pretiosul ghemotoc cu ea. U;a seinchise cu un dic risunitor fi de rau augur care avea si reverberezemereu ir sufletul ei. Se lupte. cateva minute si se elibereze, sd fugidupi mama ei si si o inpiedice sA faci inimaginabilul, si dea copilulcuiva care nu l-ar putea iubi cu toata ardoarea cu care il iubea ea. Darultimele ore nu fusesere deloc ugoare, o lesasere secituiti, extenu-ate, sfarsitA.

- Gata, gata, draga mea fati, o linigti o servitoare. Calmeazi-te!MAine totul o si fie bine.

Zguduindu-se de plAns, se intinse deznidijduita pe saltea in timpce tot ce mai rimesese din inima ei tAnird gi delicati. se ficea feramecare aveau sA fie imposibil si mai fie weodate puse la loc.

Capitotut 1

Whitechapelinceputul lui noiembrie, 787 7

Tremurind, Lady Lavinia Kent lgi ridici gluga mantiei imblSnitepeste cap. Spre deosebire de alte nopfi, aerul era rece, iar ea nu era

intru totul convinse ca era o consecin*d a faptului ce toamna lisaloc iernii, ci ci mai degrabi avea de a face cu o posibili primejdiecare o agtepta. Era o femeie cu un scop, il avea din august, de cdnd

scdpase de viala ei de aristocratA, pentru a ceuta ceva care se-i aducimai multi satisfaclie decat cea care ii fusese destinati pana atuncifiri sa fie consultati ;i firi si-i fie luati in considerare nici unadintre dorinte.

Degi misiunea actuala atrigea dupi sine pericole care pAndeau

nevezute in cotloane lntunecate, ea depigise momentul ir: care pu-tea fi speriati. Mai degrabd era impulsionati de o chemare pe care

o putea urmiri pine in urma cu zece ani, cAnd cunoscuse un biiatpe cale de a deveni birbat, cAnd gi ea era doar o fati pe cale de a

deveni femeie.El era fiul nelegitim al unui lord far6 nume, considerat a-i fi infe-

rior in toate privinfe1e, in ciuda sAngelui nobil - dar pAngirit. Degi el

cunottea identitatea tatilui siu, nu-i ircredingase niciodata aceasta

informalie. inci l9i amintea tdstetea din vocea lui cind ii mirtu-risise ci nu gtia nimic - nu avea nici o amintire - despre cea care ilndscuse, fiindcd fusese luat imediat de lSngi ea gi tlat in Plasamentunei femei spre ingrijire.

invetand din experien{ele lui, aflase de o lume despre care nicimacar nu ttiuse ci exista, o lume pe care o traversa acum, cu mai-nile goale incordate in jurul capului rece de lup sculptat ce decora

bastonul care ii era un tovarig de drum constant qi lncuraiator cAnd

fecea aceste cAlatorii terzii ix noapte. Prin el, aflase adevirul des-

pre casele de copii gi despre ororile care se intlmplau uneori acolo.

Lorraine 't{eath --

-Aflase cum femeile, de obicei viduve, igi promovau serviciile. Recent,

se apucase si le caute anunlurile, se le scrie, se se intAlneasci cu ele,

se le pleteasci. Nu ca sd aibi grijd de weun copil, cum indica in scri-soarea iniliali, ci ca si i se dea ei in griji copiii de care se ocupau. Cu

binecuvAntarea surorilor de caritate, care o gazduiau, aducea copii laorfelinatul lor, regretAnd ci nu avea mijloacele si deschidi propriileadiposturi. Ale lor aveau si se umple in curAnd, gi apoi ce va face?

Femeile cu care coresponda erau dispuse sd se intalneascd doarnoaptea cu ea, pe cele mai intunecate alei gi locuinfe, la cele mai tArzii ore, cAnd pe strezi se auzeau fojgdiala riu prevestitoare a libulelor gobolanilor, cAntecul ciudat cu cuvintele poticnite de la prea

multd bere, un mormiit ocazional, c6te un tipet. $i sentimentul, me-reu prezent, ci era urmaritd.

I se zbirli pdrul de pe ceafi. Se opri brusc gi asculti. igi incordastrangerea pe capul de lup, ridicd iute bastonul, il apuci la mijloc cu

cealalti mind gi scoase parfial floreta inteligent ascunse in teaca ei,

intorcindu se repede, cercetand cu atenlie zona cu privirea. Nu eranimeni prin preajma, t u exceplia unui om ce parea a fi un cersclorghemuit pe prispa unei case de peste drum. Nu-l vizuse inainte pentru cd firida 11 ascundea privirii oricui care venea din acea direclie.Era abia vizibil din pozilia unde se afla ea. Agtepta, privind, ascultAndu-i sforiitul ocazional. ConsiderAndu l inofensiv, bigi sabia la loculei Fi igi continuii drumul.

Fusese incantata cAnd gisise arma intr o casi de amanet gi ia felde ugurati cd gi cimdtarul fusese dispus sd accepte la schimb cerce-

ii pe care ea ar fi trebuit si-i poarte in ziua nunlii. Cind implinisenoudsprezece ani primise lecfi de scrimi, iubise provocarea asta gi

devenise destul de priceputi. Fratele ei se iuptase cu ea in duel doaro dati. Cum nu-i plicea si piardd, nu acceptase a9a ugor ci fusese

invins, degi merturisise ci fusese surprins de maiestria ei in sport.Dar pentru ea, mereu fusese mai mult decat un sport. Fusese o mo-dalitate de a supraviegui qi de a-gi pestra sendtatea mintale intr unloc care te ducea la nebunie.

indepirti gAndurile nelinigtitoare. Tot ce conta era viitorul, simearge inainte pas cu pas. Si uite ceea ce nu putea fi uitat. Aqa ce

se concentra asupra prezentului gi la ceea ce o inconjura, congtientaci trebuia se fie mereu in alerti dacd voia si aibi succes in posibilaconfruntare care o astepta.

De obicei chefliii migunau pe acolo dupi ce-gi terminau seara invreo carciumd sau taverna, dar intAlnirea de acum avea 1oc pufin mai

10

Seducdtoruf'--

tArziu decAt de obicei qi intr-o zond mai pustie decat cea ln care se

simlea in largul ei. Dar nimic nu o putea opri sd-gi ducA misiunea laindeplinire. Era tot ce avea acum, tot ce-qi dorea. O hranea, o suslinea gi ii oferea un motiv si se dea jos din pat dimineala.

Se apropia de interseclia indicati in misiva in care i se spuseseunde qi cAnd urma sd aibi loc int6lnirea. ,,Treci pe partea cealalti",i9i aminti, chinuindu-se si ignore sentimentul de riu augur, con-centrAndu-se s; urmeze intocmai cuvintele mazgilite cu un scrisabia descifrabil. ,,Fd stanga pe prima alee peste care dai. La jumata-tca drumului..."

Se opri cAnd lumina de la felinarul stradal se stinse. Ca sa meargemai departe ar fi trebuit sa treaca printr-o cortina de intuneric. Cu-rajul gi nebunia ei aveau o limitd.

Cu miEciri discrete, abia perceptibile, se uiti cu luare aminte inspaliul ingust, ingr;dit pe doue perli de zidurile din cdrimidd alecl;diri1or, la ferestrele intunecate, de la inciperi probabil nelocuite.Aceste intilniri aveau de obicei loc in zone pustii, unde nu existaurnartori care si observe tranzacliile. Se lupti si nu lase impresia ciclintr-odatd avea indoieli in legiturd cu acest aranjament, in cazul inaAre era rrrmirifi -

isi mentinu respiralia constante, degi simlea cum incepeau si-itranspire palmele 9i auzea cum ii bitea inima. Surorile o avertiza-scrd de mai multe ori cd nu ar trebui si se duci singurd, dar nu-giputea atinge obiectivele daci rimine ascunsi ca un copil speriat gi

petrecuse prea mult timp in ultimii opt ani ascunzAndu-se, disimu-l;ind adevaratele ei dorinle gi nevoi nu doar fald de ea insAgi, ci gi

lila de ceilalli. Se sdturase sd mai facd asta. Terminase cu trecutul.O lua de la capit, hotdrata sd-gi triiasce viala cum sim{ea ea cd tre-lruie trditi.

Era chiar motivul pentru care in urmd cu trei luni pirisise in fala.rltarului din St. George un barbat bun. Faptul ca-l abandonase pe,lLrcele de'lhornley se terminase in favoarea lui, fiindcd recent el se

.asitorise cu o femeie pe care o iubea. Ultima dati cind il vdzuse -in secret si pentru a si cere iertare el ii expusese virtufle lui Gillian'Irewlove si ea deslugise in vocea lui emotia f:tisa a unui birbat in,l'.rgusLit. Mult maibine det il si se in,oare cu una pe rare nu o putca iubi si pe care, cu timpul, dupi ce avea si afle adevirul despre ea,,rr fi ajuns sd o dispreluiasce, aFa cum deseori ea insiqi se dispretuiapentru greselile si slibiciunile ei din trecut.

1i

{

-

fsTv1ina '1{s61ft

-Auzi un ricdit, un pas. Se risuci pe cilc6ie 9i didu cu ochii de

o femeie corpolenti, cu o pdlarie care semina foarte mult cu una

de fermier, trase peste frunte, acoperindu-i destul de mult din chip.

Apoi, zgomotul altor pagi cdnd incri doui femei, una slabe ca un be!,

cealalte inalta ca un copac, intrare Pe alee. Cele trei o inconiurare,

in spatele ei aflindu-se doat intunedcul necunoscut. Avea intAlnire

doar cu una.

- Sunt aici ca si mi vdd cu D.B.

Era destul de mullumiti ce reugise se-gi Pdstreze vocea calme.

- Septemana trecuti te-ai intalnit cu Mags. Afost arestati'mnea-

1a urmdtoare. Umbld vorba ci or s-o spanzure pentru copiii pe care iicre$tea, zise cea corpolentd.

Ceea ce insemna, cel maiprobabil, ci autoritigile reuqisere cumva

si descopere ce aceasta omorase cel pufin unul dintre copiii care iifusesere dali in grija.

- Nu cunosc nici o Mags.

Le gtia doar inilialele. Mags era M K., care ii ddduse trei copii

siptemana trecutA in schimbul celor cinci lire oferite de Lavinia?

Maioritatea femeilor care luau copii in griji erau pletite cand primeau copii de la un pirinte sau de la cineva aPropiat mamei care

incerca sa o scuteasca de rugine. Oh, caliva pliteau in tranfe sipta-

minale - cei care erau interesali de binele copilului -, dar mulli di-deau o sume mai mare o dati 9i plecau, afteptandu-se - dorind - sinu mai dea weodata sau se nu mai fie weodate deraniali de copil.

Cum dupi aceea nu se mai primeau alli bani, acei copii erau deseori

neglijali gi apoi piereau, ingropati feri weo ceremonie in morrninte

nemarcate, ca nimeni si nu-i bdnuiasci pe cei care aveau griii de ei

de fapte criminale. Pentru mulf, un bebelug semdna cu altul. Cine se

deranja si linA o evidenli clari a numirului dintr-o anumiti casa,

mai ales cind unul pierdut era repede inlocuit de altul?

- Cu siguranfi, eu nu am raportat-o la polilie. Me intereseazi

doar copiii gi binele 1or.

-Asta zici tu.

-Nu eu sunt cea care minte. Vorbesc cu D.B.?

- PAni gi cuvintele tale par elegante. Dar asta nu o se te salveze.

Nu ne poli distruge afacerea.

Afacerea. Stomacul i se intoarse pe dos c6nd avu confirmarea ce

aceste femei vedeau copiii cape produse, fdcu$ de femei pe care nu le

cunoqteau, pentru a fi vdnduli unor femei care nu-i iubeau.

12

-

Sed:ucaturu[

--Nu-mi pasi de voi, nu-mi pasi ce facefi. Ceea ce nu era complet

adevarat. ii pisa, altfel nu ar fi fost aici. Eu doar weau copii qi voipldti sa-i iau din mAinile voastre.

-i1i iuim noi monedele... dupi ce-!i luem viala.Scoase iute floreta gi o agite, astfel incdt in olelul lamei si se re-

flecte lumina indepirtata a limpii stradale, facand-o vizibile.

-Nu vi apropiafi!Femeia corpolenti zimbi, dezv,iluind goluri intunecate unde ar fi

trebuit sd fie dinlii.-Ai mai mAnuit weodati o sabie, fato? Ai simfit cum taie pielea

gi mugchiul, cum aluneci adanc gi tot mai adanc pane de de os, felulcum tremure carnea cind rana lasi loc olelului?

-Vino incoace qi o si vezil Adoptdnd o pozitie fermi, ince strangAnd teaca de lemn ca si o foloseasci in caz de nevoie ca pe o arme inplus, tiie cu floreta un X rapid prin aer, ador6nd felul cum guieratulumplu linigtea cu o amenintare. Degi nu tdiase niciodati in carne vie,nu avea sA ezite se provoace durere acestor creaturi care se hrineaucu disperarea altora. Doar ci nu o vei face, nu-i aga? Pentru ci nusunt neaiutorati, slabe sau tematoare. Nu sunt nici pe departe pre-, um cei pe care ii omoriti de obicei.

Femeia corpolenti se uiti la tovarigele ei, apoi se repezi pe neag-

teptate in fati, in timp ce ele se retraserA. Se indoia ci acliunile lorporneau din dorinla de a fi corecte, ci mai degrabi din lagitate. Nuvoia si o raneasci mortal daci nu era nevoie - pdni la urmi nu era

o barbari - a9a cd ficu o miEcare in sus cu vArful floretei pe falal'emeii, care nu era protejati de panzA, tiindu-i obrazul, dindu-i jospileria. Cu un lipdt, de durere, otrava de negustoreasd se impleticiinapoi, puse o mini peste rane gi se incrunti.

- Hai, fetelor! O doborAm daci lovim toate deodatA.

- Nu firi a mai cipita cateva reni, ag paria eu, rosti o voce groasidin intunericul care plana la marginea luminii.

Lavinia incremeni, dar nu indrdzni sa se intoarca, nu indraznisd-si mute privirea de la femeile din fala ei.

- Cine egti? intrebe gefa, mijind ochii.

- Nu conteazi. Nu-mi place disproporla de ganse. $i indriznescsi spun ci eu 9i doamna am putea scipa imediat de voi trei. Pare

destul de abili.Faptul ci el accentuase cuvdntd, doamnd o avertize ca nu folosise

r:uvAntul firi scop, ci ficea referire la statutul ei, era recunoagterealaptului ci aparlinea nobilimii. Iar tonul lui o avettize ci nu prea

13

-- Lorraine death.-

ii pisa de asta. Cum igi ddduse seama cine era? Oare era unul dintreb;rbalii angajaqi de fraLele ei pentru a o gasi si a o lnsoti acasa? invocea lui era ceva familiar, ti totu;i...

-increzut mai egti, zise cea corpolent5.

-Nu degeaba. intreabi pe oricine mi-a tdiat calea. Aga deci, eu amtreabd cu ea, deci valea!

Femeia rinji.-Atunci ia-o. Bucura-te de ea. Dar daci o si-Ei mai bage nasul

unde nu i fierbe oala, o si se trezeasce firi el.

Privi uluite gi fascinati cum femeile se imprdttie, fari gralie gi

nu in linigte, spre deosebire de individul din umbre care se apropie

de ea cu pagi silenliofi gi ii lua floreta Ia fel de ugor gi firesc cum ar filuat ea lingura de la un copil neatent.

Ea se intoarse.

-Auzi...Restul cuvintelor de dojani ii muriri in gatul care i se stranse su-

bit cand lumina departati dezvdlui ceea ce ascunseseri umbrele.Barbatul statea acolo de parci ar fi fost stipanul lumii subterane,

dur gi neiertator, plin de riutate, pregitit si faci dreptate, imbricatIa patru ace in haine atat de negre, incdt se pierdeau in noapte. Mar-ginea paltonului ii flutura in jurul gambelor in briza utoarA, care iiciufulea 9i guvilele pirului blond lung, lisat liber pentru ci nu purtanici o pelarie - guvile pe care ea le resucise cAndva pe degetele ei 9i iipldcuse si faci asta

Era inalt, impozant. Nu era de mirare ci femeile fugiseri. 19i

aminti cum ea fusese nevoite sA stea pe vArfurile degetelor de la pi-cioare ca si-qi petreacibralele in jurul gAtului 1ui, cum el o cuprindea

9i o ridica a;a de u9or, de parci ea nu cintirea mai mult decat un norinfoiat pe cerul verii. Cum o ficuse si se creadi... preluiti.

Acum ii displicea felul cum o fdcuse si se simta, faptul cd-i permisese sa o atingA.

Deti gtia ce ar trebui se-i fie recunoscetoare pentru ci venise,

disparilia lui din viala ei - sau mai degrabi faptul ci nu-gi ficuseaparifia - in urme cu opt ani o fdcea si fumege de indignare 9i sitremure de fude. Simlea nevoia se-gi verse nervii pe nedreptateaintregii situafii, mai ales asupra inimii ei, moartA demult, dar care

acum, in prezenla lui, pirea si revini la viafi. Naiba si o ia de inimila fel de triditoare ca gi el.

Agiti ugor floreta, 9i ea igi didu seama ci ii testa balansul, greu-tatea, lucrdtura qi ci nu-i gesea nici un cusur.

1+

I

.- S edjtcdtoruf --

- Nu-i foarte practici. O sabie, un cugit, un pistol - toate iti pot filuate gi folosite impotriva ta. Mai bine ai invila si-!i foloseqti pum-nii ca arme.

Oh, ce tupeu pe el, si-i vorbeasce pe tonul cu care te adresezi unuicopil recalcitrant.

- Ce te face si crezi ce nu am facut-o?Apoi cu pumnul strdns ii didu o lovituri de upercut in maxilarul

bine definit, pe care cAndva presirase sirutiri, lovituri ce-l fecu siscape floreta gi si se dea inapoi doi pagi. Era destul de sigurd ci pum-nul ar fi doborit orice alt barbat, dar el era numai mugchi si fibri,inalt gi mare. Oricum, gestul ei il uimise pe moment, ceea ce-i oferise

ocazia de care avea nevoie pentru a-gi ridica arma gi de a o strAnge

bine intre degete. inainte ca el si-gi revind complet, ea se nipustiinainte gi apisd cu vArful sabiei intre reverele hainei lui, pe pAnza

cimegii. Simli o satisfaclie imensi cand vizu cum inlemneqte, cum

abia respird, privind-o, atteptand. Tentaia de a-l strdpunge o facu

si tremure la posibilitatea de a se rizbuna. Ar fi meritat pentru ci se

dovedise a fi un mare derbedeu cdnd ii furase inima si apoi o strivisecu cilcAiul cizmei lui dupi ce oblinuse ce dorise, ce ea ii ddduse de

l,u navoie pentru cA-l iubise la nebunie.Strdngind mai bine arma, se lupta cu amintirile care o bombar-

dau, amintiri despre omul bun si blind pe care il cunoscuse cindva,cel de care se indrigostise cAnd avea doar cincisprezece ani.

Cdpitofut 2

Londra7867La prima vedere

- Si fie trimis la abator.Lavinia simfl fiori reci auzind cuvintele tatilui ei, 9i acum stAtea

rn apropierea boxei, cu fruntea lipiti de frunteaiepei ei, mAngAind cu

rrr.rna bralului rinit minunata piele albi a Iui Sophie. il rugase pe ta-r.rl ei si nu tdmite dupi omul acela oribil care avea s-o ia pe Sophie.

Nu voi pdstra un cal care arunci o doamni din spinarea 1ui, zi-r;r'se el ferm qi apoi pleci spre casi.

15

-- Lorraine 'l{eath

-$tiuse ci ar fi fost inutil sa se certe cu el, dar tot alergase dupi el,

incercAnd si-i explice ce se intAmplase de fapt - dar el nu dorise sd

asculte. Cdul era un pericol, qi el nu voia si dgte siguranla unicei sale

fiice. Va scipa de acesta ti ii va cumpera altul. Tonul lui lisa de inlelesci disculia se terminase.

Nu era corect, nu era deloc corect. Nu fusese vina Sophiei. Dacd

era vina cuiva era a ducelui de Thornley - cunoscut ca Thorne de

apropiali - fiindci o invitase pe Lavinia se cdlereasci cu el pe RottenRow, apoi il invitase 9i pe fratele ei, acordAndu-i mai multe atenlieIui Neville, care era cu noud ani mai mare ca ea, decdr ei. ii fusese

promisi lui Thorne de la nagtere, dar asta nu insemna ca nu avea tiea nevoie sa fie curtate, ca nu taniea si fie singura lui preocupare.Dar nu, in ciuda prezenlei ei, cei doi birba! discutaseri despre untripou abia deschis despre care se zvonea ci era ,,exact ceea ce trebu-ie" Ei cum si-l giseasci, pentru ca, in ciuda faptului cd era ,,exact ceea

ce trebuie", se pare ci era ascuns pe undeva.Ca de obicei, o tratau ca pe o copild care trebuie distrate, nu ca

pe o fate pe cale sd devini femeie, al cirei corp se schimba de ceva

weme, pregitindu-se pentru cisdtorie si maternitate si care recentdobAndise o camerista personali. Simlindu-se geloasi gi irascibili,o lovise pe de obicei docila Sophie peste crupe cu biciul, cu intenliade a porni cu calul la un galop frenetic 9i de a se preface ci pierduse

controlul animalului, ca viitorul ei logodnic si vini repede dupi ele

Ei si o salveze. Dar, in loc si o ia la goani, Sophie se ridicase pe pi-cioarele din spate la acest abuz gi o dirimase pe Lavinia, care aterizase apoi cu greutatea pe bra!, care bra! aterizase rau pe o piatra.

Jipase de durerea sfagietoare care o sigetase gi apoi se holbase pros

tegte la bucata de alb chiar deasupra incheieturii care ieqea Prin ma-neci qi Ia roqul care intra in materialul de culoarea limAilor verzi al

costumului ei de celirie.Nu Si putea aminti exact - qocata fiind, binuia ea - cum o ridica-

se fratele ei 9i cum ajunsese in poala lui Thorne care stetea calare pe

armdsarul lui. Jindnd-o aproape, in timp ce-si imboldise calul la untrap rapid, o insofise acase, lesandu-l pe Neville si recupereze iapaei. in ciuda faptului ci fusese cea mai dureroasd cdlStorie din viata ei,

se bucurase de bralele lui Thorne in jurul ei, de apropierea lui. O cd-

rase chiar Ei in casi, pand sus in dormitorul ei, de parci iqi rupsesepiciorul, nu bralul.

Va fi un sot excep$onal, chiar daci avea cu unsprezece ani mai multdecAt ea gi momentan nu perea sa se gr;beasce si se insoare. Nu-i

16

Sef,ucdtoru( --

ceruse inci mina, dar tafi lor semnasere un contract cand se nes-

cuse ea, oferindu-i ducelui Wood's End, o mica proprietate vecini cu

cea mult mai mare a lui Thorne, la cdsitoria lor.Aqa ce viitorul ei era

ararrlat, fera poezii, flori sau gesturi mirele. Intregul aranjament

era al naibii de plictisitor, Iipsit de pasiune sau dorinli nebund

Dupa ce o asezase in patul ei, Thorne plecase respectuos, lisand-oin griji servitorilor care se precipitasere cu cuvinte de ingriiorare de

parce nu mai avea mult de stat pe lumea asta. Degi gtia prea bine

ca u., gentle-an nu zibovea in dormitorul unei doamne dace nu era

cesetorit cu ea, tot fusese cumplit de dezamigita ce el nu remasese

sdvegheze asupra ei. Trimiseserd dupi medic, osul fusese pus laloc

o proceduri care ii provocase o durere imense - 9i o atele ii fusese

6xate la antebral pentru a impiedica osul sa se mitte din nou Paninu era vindecati cum trebuie.

Un pic ametita de la laudanumul pdmit pentru a mai diminua

durerea, se dusese la grajd si vadi ce face Sophie 9i sa se asigure ca

nu era rinita. Sosise tocmai cAnd tatil ei ficea anunlul. $i acum nu

mai exista sperante. Frumoasa ei Sophie va fi dusi la abator.

- imi pare riu, aga de riu, fati dragi, ;opti ea, din nou qi din nou,

cu lacrimile adunate in ochi. Am fost a;a de proasti, 9i acum tu ple-

teEti prelul.Daci nu ar fi fost ingreunate de un bra! rupt, ar fi pus gaua pe

Sophie, ar fi incdlecat 9i ar fi plecat, o fantezie care trecea peste fap-

tuf ci ea nu pusese niciodata in viala ei gaua pe weun cal si habar

n aveacumsi o faci. Avantajul de aavea servitori era ci sarcinile erau

ficute de ei, si ea nu trebuia si se deranjeze si invete complexita-

tea cu care erau fecute. Cu exceptia trimiterii cailor la abator' Cu

rios si vadd cum scapi Londra de numeroiii ei cai betrani 9i bolnavi,

Neville vizitase un abator. Se intorsese 9i ii povestise ororile din aba-

tor gi ce se intempla dupi. Ea avea atunci gapte ani, el, gaisprezece,

1i ea avusese cogmaruri o luni intreagi. $i acum un om ingrozitor,Lrrat, cocogat venea si-i faci Sophiei inimaginabilul, iar ea nu avea

cum si o salveze.

- Milady? zise incet in spatele ei Johnny, unul dintre grijdari'Micelarul este aici. Trebuie si o scoatem pe Sophie din boxa ei'

Cu furia, frustrarea gi suferinfa luptAndu-se se caftige asupra ei,

sc intoarse qi privirea ii cizu pe un striin, fare indoiali, micelarul'l)oar ci nu era hidos gi bitrAn qi pdrdnd si aibe o inimi de piatre. Era

tindr. Poate cu qase ani mai mare decAt ea Pe sub bereta maro, pdrul

lLti de un blond-inchis se ondula la gulerul hainei lui simple maro'

1'l

-- Lorraine 1{eath.-

Cimasa lui albd si vesta maro erau curate, dar sifonate, si ea binuiaci munca lui le impiedica se rimana imaculate toati ziua. insi ochiilui ciprui o atraseri, ochi ce nu pdreau a fi ai unui criminal.

- Cum poli face asa ceva? intrebi ea, cu vocea aspri, cu un nod ingit de la toate lacrimile care ii curseseri. Cum po(i s o omori? Nu e

bitrdna. Nu e rea. Nu a vrut se me arunce.- Facem ceea ce suntem phtili se facem.in vocea lui se simlea resemnarea, de parci nu era pdma date

cind fusese obligat si infrunte acuzatiile.

-Cu siguranta o poti cruta.El ariti cu capul spre bralul ei.

-Ea a ficut asta?

-Nu, pdmAntul a ficut-o, cand am cezut.- Deci v-a aruncat.-Dar nu a fost vina ei. Eu am impins-o si faci asta. in mod nor-

mal este un animal foarte docil.- Da, este, fu de acord Johnny.

- Tatil meu este incepilanat. Nu vrea si asculte. Mai ficu un pasin fatd. Dar, cu siguranta, intelegi cum stau lucrurile. Crut-o!

- Riscim si ne pierdem licenta dacd ne picilim clientul.- Dar nuJ picdliti pe tata daca el nu o si afle. Picalili moartea.

Cdt de minunat ar fi!-imi pare foarte riu, milady. Acum, daci egti amabili sd te dai la

o parte.Vru s; treaci pe lange ea.

StrAnse pumnul de la mAna buni si ii didu una in umer, siguraci igi ficuse riu mai mult ei decat lui. Era ca o stAnci, dar de Ia inil-fmea lui micar se opri si se uite in ios spre ea. Daci ar fi luat o inbratele lui puternice - ceea ce ea, cu siguranli, nu ar fi permis - ar fiajuns se-si sprijine crestetul chiar sub clavicula lui.

- Nu va suferi. Am felul meu de a mA purta cu caii, aga ci o sa amgriia. Sfarsitul vine repede. Nici nu va Eti.

-Esti un monstrul Cum poli face a9a ceva?

Ai idee ceti cai sunt in Londra? Crezi ci oameniivor sd dea pestestAn.uri bolnave ;i urat mirositoare pe oriunde merg? Noi oferim unserviciu de care este mare nevoie.

Ea remarci tonul lui defensiv, ceea ce o irita, pentru ce qtia ceel avea dreptate, stia ca trebuia fecut ceva cu animalele bitrane qineputincioase.

18

-

Se[icdtoruf --

- Dar Sophie nu este nici bolnavd, nici urat mirositoare, nici mir rr muribundi.

-Ar fi trebuit si te gindegti la asta cAnd ai imboldit-o.Cuvintele lui o dururi mai mult decAt mdna dupi ce il lovise.

- Esti ingrozitor!lgnorAndu-i iegirea, el trecu pe lange ea, deschise uqa boxei 9i

lrtrecut un lal de frAnghie peste capul Sophiei gi-l stranse in jurul

lirumazului ei, frecdnd cu afecliune zona.

- Hai, fetilo!O conduse afari. Lavinia se repezi;i i9i petrecu bralele in jurul

lirumazului iepei.imi pare aga de riu, Sophie. Aga de riu. Nu te voi uita niciodati.

Mereu te voi iubi, fati dulce. Apoi se uitd h tanir. Te rog si nu o 1a9i

si i fie teami,in ochii lui ciprui se impleteau compasiunea 9i tristelea.ii voi cAnta cel mai dulce cAntec de leagin pe care l-a auzit

vreodati.ii va plicea.

Dupe ce o seruti pe Sophie pe gAt, inspirAnd adAnc pentru ultimadatd mirosul ei, se didu inapoi, aproape strigindu-gi durerea care iistrangea pieptul.

Privi cum o conducea pe Sophie spre cirula cu larcul ei din lernn,

l)inuind ce nu toli caii erau in stare si meargi singuri unde era ne-

voie, iar cdlitoria in ceea ce pirea a fi o simpli cesu!5 mici din lemn

le oferea putini demnitate. O mAni in sus pe scinduri 9i inchise

portita improvizati dupi ea. Ultima imagine a Laviniei cu mult iu-bita sa iapi fu crupa gi gfichiuirea cozii ei in timp ce era transportataspre o execulie sumard, ca una din soliile condamnate ale lui Henric

al VIII-1ea.

in we-" ce cdrula hurduciia agale Pe strizi spre curtea abato-

rului, Finn Trewlove igi miEci spatele pe capra din lemn 9i stran-

se nemulgumit frAiele. Nu era prima dati cAnd fusese chemat la o

casd eleganti care voia si scape de un cal care parea perfect sani-tos. Nobililor nu le plecea cAnd o iapi arunca din 9a weo fiici pre-

tioasi sau cand un cal mugca de fund vreun mostenitor valoros. Cu

toate astea, il irita ingrozitor cind caii buni trebuiau omorAli dinrnotive stupide.

Dar ii spusese adevirul fitucii. Era pletit cu zece tilingi si trimitdcreatura in rai gi, daci s-ar afla ci nu o ficuse, geful lui ar remane

t9