alili2001.files.wordpress.com · Web viewPregătirea în calificarea „Tehnician chimist de...

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

AUXIL IAR CURRICULAR

CLASA a XII -a

Protecţia mediului

PROFIL: Resurse naturale şi protecţiea mediuluiNIVEL: 3CALIFICARE: Tehnician chimist de laborator

Martie 2009

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

1

MECI–CNDIPT / UIP

AUTOR: Ing. Daniela STĂNESCU, prof. grad did. I, Colegiul Tehnic Lazăr Edelenu

Ploieşti

CONSULTANŢĂ:

Ing. Paula POSEA, expert curriculum, CNDIPT- MECI

Ing. Andreea CRĂCIUN, expert CNDIPT - UIP


2

CUPRINS

1. Introducere. Competenţe specifice modulului de practică 42. Informaţii despre specificul agenţilor economici

la care se efectuează stagiul de practică 73. Modalitatea de organizare a practicii 94. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă 115. Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii 126. Portofoliul de practică 497. Organizarea evaluării 50

Anexe 52Anexa 1 Convenţia cadru 52

Anexa 2 Anexa pedagogică 60

Anexa 3 Model de caiet de practică 62

Anexa 4 Indicaţii privind alcătuirea organigramei 64

Anexa 5 Acte normative care reglemantează activitatea de

Protecţie a Muncii în învăţământ 65

Anexa 6 HOTĂRÂRE nr. 971 din 26 iulie 2006

privind cerinţele minime pentru semnalizarea de

securitate şi/sau de sănătate (extras) 67

Anexa 7 Fişă de observaţie – model 74

Anexa 8 Extras din articolul cu tema Impurităţile din aer produc boli mortale 76

Anexa 9 Schema bloc a unei instalaţii de epurare 77

Anexa 10 Indicaţii privind elaborarea unui proiect 78

Bibliografie 80


3

1. INTRODUCERECOMPETENŢE SPECIFICE MODULULUI DE PRACTICĂ

iclul superior al liceului, filiera tehnologică, vă oferă pregătirea complexă, sub

următoarele dimensiuni:C prin ariile curriculare (disciplinele) de cultură generală, vă asigură

competenţele (capacităţile) de cunoaştere şi sociale, care vă conferă la

absolvire mobilitatea intelectuală şi personală pentru a continua studiile în

învăţământul terţiar, universitar şi non-universitar, indiferent de profil;

prin aria curriculară „Tehnologii”, precum şi prin alte discipline din curriculum

diferenţiat şi la decizia şcolii vă asigură competenţele (capacităţile) tehnice şi

profesionale adaptate la cerinţele angajatorilor.

Calificarea „Tehnician chimist de laborator” se obţine în profilul „Resurse naturale şi protecţia mediului”. Din acest profil mai fac parte următoarele calificări:

„Tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului”, „Tehnician hidro-meteorolog” şi

„Tehnician analize produse alimentare”.

Pentru obţinerea calificării „Tehnician chimist de laborator” se parcurge

următoarea rută de pregătire:


4

Nivelul IV sau V de calificare

Agent economic

Nivelul IIITehnician chimist

de laborator

Nivelul III (ruta SAM)Tehnician în chimie

industrială

Şomer, absolvent 10 clase

Absolvent clasa a X-a, învăţământ obligatoriu

Nivelul II – ruta SAM (an de completare) chimie

industrială

Pregătirea în calificarea „Tehnician chimist de laborator” se realizează prin

următoarele tipuri de competenţe (capacităţi):

1. competenţe cheie, care se vor obţine prin diferite module, în funcţie de

posibilităţile de exersare şi evaluare a acestora;

2. competenţe tehnice generale şi specializate care vor fi abordate ca module de

pregătire de sine stătătoare.

Modulul 8 „Protecţia mediului” face parte din aria curriculară tehnologii –

curriculum diferenţiat, stagii de pregătire practică şi cuprinde unitatea de competenţă

16 „Protecţia mediului” din Standardul de Pregătire Profesională pentru liceu

tehnologic, nivelul 3.

După parcurgerea modului, veţi fi capabili să identificaţi sursele de poluare şi

agenţii poluanţi, să precizaţi efectele agenţilor poluanţi asupra mediului şi să

identificaţi procedurile de ameliorare a factorilor de mediu.

Pentru atingerea acestor rezultate, veţi desfăşura activităţi practice la agenţi

economici în profil sau în laboratorul şcolii. Activităţile de învăţare vor fi interactive,

iar, în urma observaţilor individuale şi a dezbaterilor în grup cu privire la sursele de

poluare din agricultură, industrie, transporturi, activităţile menajere, veţi fi capabili să

puneţi în evidenţă sursele de poluare, să evidenţiaţi efectele agenţilor şi procedurile

de ameliorare a factorilor de mediu.

Prin activităţile desfăşurate în cadrul instruirii practice, veţi fi direct implicaţi,

alături de specialişti în domeniu în activitatea efectivă, având posibilitatea de a

căpăta cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile specifice practicării profesiei.

La locul de practică, indiferent care va fi acesta (industrie, agricultură,

transporturi, activităţi menajere), veţi urmări aspectele enumerate în continuare:

Surse de poluare;

Agenţi poluanţi: fizici, chimici, biologici;

Mod de dispersie: deversări în ape, emisii în atmosferă, infiltrare în sol;

Agenţi poluanţi: stare de agregare, acţiune;

Efecte asupra omului: boli profesionale, intoxicaţii, alergii, boli microbiene;

Efecte globale asupra mediului: smog, ceaţă industrială, ploi acide, efect de seră,

strat de ozon, eutrofizarea mediului acvatic

Factori de mediu: apă, aer, sol;

Măsuri pentru protecţia mediului:


5

- pentru apă: epurarea apelor reziduale

- pentru aer: purificarea emisiilor

- pentru sol: neutralizarea reziduurilor deversate


6

2. INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI LA CARE SE EFECTUEAZĂ STAGIUL DE PRACTICĂ

ractica se desfăşoară în instituţii/unităţi economice/unităţi de cercetare care au

domeniul principal de activitate relevant pentru profilul Resurse naturale şi protecţia mediului. Instituţia care asigură practica este menţionată în continuare ca

fiind partener de practică.

PAgenţii economici pot fi: uzine de apă, staţii de epurare, fabrici de detergenţi şi

săpunuri, ateliere de fabricare a cremelor şi emulsiilor, fabrici de îngrăşăminte

chimice, fabrici de prelucrare a maselor plastice, fire şi fibre sintetice, rafinării,

societăţi comerciale de gestionare şi prelucrare a deşeurilor, laboratoare şcolare,

universitare şi institute de cercetare.

Alegerea agenţilor economici este indicat să se facă astfel încât aceştia să

asigure instruirea practică pentru toate conţinuturile modulului, care pot asigura

condiţiile necesare corespunzătoare instruirii practicantului, precum şi condiţii de

securitate şi sănătate în muncă pentru practicant.

Stagiul de instruire practică face parte din programul de pregătire profesională şi

va avea ca scop învăţarea la locul de muncă, favorizând trecerea de la şcoală la

locul de muncă. Pe toată perioada practicii comasate, veţi rămâne elevi ai unităţii de

învăţământ la care sunteţi înscrişi. Stagiul de pregătire practică nu se efectuează în

cadrul unui contract de muncă şi pe această perioadă nu puteţi pretinde un salariu

din partea partenerului de practică.

Instruirea se organizează în baza Convenției cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic, conform modelului din ANEXA 1.

Acest document este un acord încheiat între organizatorul de practică (unitatea

de învăţământ), partenerul de practică (întreprinderea, instituţia, societatea

comercială, etc la care efectuaţi instruirea practică) şi elevul practicant (practicantul)

dacă este major, tuore sau sustinător legal, în cazul elevilor minori.

Obiectivele educaționale ce urmează a fi atinse, rezultatele învăţării ce urmează

a fi obținute prin stagiul de practică, precum şi modalitățile de derulare a stagiului de

practică sunt prevăzute în Anexa pedagogică, parte integrantă a prezentei

Convenţii cadru, în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi


7

curriculumul, aprobate prin Ordin al Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr.

3257/19.02.2004 si 3451/09.03.2004, (conform modelului din ANEXA 2), document

anexat Convenției cadru.

Pe durata derulării stagiului de pregătire practică aveţi obligaţiile prevăzute de

Convenţia cadru la Art. 5 Responsabilităţile practicantului (ANEXA 1).


8

3. MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII.

obândirea capacităţilor necesare promovării modulului ,,Protecţia mediului” se va realiza pe parcursul a trei săptămâni de instruire practică, câte şase ore

pe zi, la un agent economic sau în laboratorul şcoală (total 90 ore/an). Durata

stagiului de practică este reglementată prin planurile cadru (conform OMECI nr.

3423/18.03.2009). Cele trei săptămâni de practică comasată sunt repartizate în

funcţie de specificul şi posibilităţile fiecărei şcoli.

D

La locul de practică veţi fi îndrumaţi de către un cadru didactic, responsabil cu

urmărirea derulării stagiului de pregătire practică din partea organizatorului de

practică (unitatea şcolară la care sunteţi înscrişi), conform Art. 7. Responsabilităţile organizatorului de practică, Convenţia cadru – ANEXA 1. De asemenea,

partenerul de practică va desemna un salariat, numit tutore, care va avea ca

responsabilitate îndrumarea elevilor practicanţi , conform Art. 6. Responsabilităţile partenerului de practică, Convenţia cadru – ANEXA 1.

Programul de lucru va fi de 6 ore /zi în funcţie de programul partenerului de

practică, iar, pentru buna desfăşurare a activităţii, clasa va fi împărţită în grupe de

câte 12 elevi.

Conform Art. 11. Raportul privind stagiul de pregătire practică, Convenţia cadru – (ANEXA 1) aveţi obligaţia de a avea asupra voastră zilnic caietul

de practică, în care veţi consemna activitatea zilnică. De asemenea, veţi înregistra

progresiv aspectele care privesc conţinutul practicii cu care veniţi în contact pe

măsura derulării programului de practică.

Caietul de practică va cuprinde:

- denumirea modulului de pregătire;

- competenţe exersate;

- activităţi desfăşurate pe perioada stagiului de pregătire practică;

- observaţii personale privitoare la activitatea depusă.

Caietul de practică va fi parte din portofoliul elevului.

Caietul de practică este instrumentul care sintetizează activităţile desfăşurate

de voi la locul de practică. Toate aceste activităţi vor fi consemnate într-un mod cât

mai exact, în fiecare zi, cel puţin 1-2 pagini. Fiecare activitate va fi detaliat


9

prezentată, cu precizarea unor observaţii proprii asupra modului de realizare a unor

activităţi sau asupra atmosferei generale de lucru din cadrul firmei.

Caietul de practică se va finaliza cu observaţii asupra activităţii desfăşurate de

către firma la care s-a efectuat practica şi cu propuneri pentru îmbunătăţirea viitoare

a activităţii acesteia.

Un exemplu privind întocmirea şi completarea unui caiet de practică este

prezentat în ANEXA 3.

În cadrul caietului de practică, activităţile vor fi consemnate zilnic şi pe ore,

conform programului de lucru stabilit de către persoana îndrumătoare desemnată de

către conducerea firmei. Abaterile de la programul zilnic vor fi consemnate la

„observaţii” şi explicate.

Caietul de practică poate fi înlocuit cu jurnalul de practică. Un model de Jurnal

de practică este prezentat la capitolul Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii, pag. 12.

Periodic şi după încheierea stagiului de pregătire practică, veţi prezenta

caietul/jurnalul de practică tutorelui sau cadrului didactic îndrumător.


10

4. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE A MUNCII POTRIVIT MODULULUI

Pe durata stagiului de practică aveţi obligaţia de a cunoaşte şi respecta

Regulamentul de Ordine Interioară al partenerului de practică. În cazul

nerespectării acestui regulament, directorul întreprinderii îşi rezervă dreptul de a

anula convenţia referitoare la pregătirea practică, după ce în prealabil a înştiinţat

directorul unităţii de învăţământ la care sunteţi înscrişi ( Art. 263/1 şi Art. 264/1 din

Codul muncii).

De asemenea, aveţi obligaţia să vă însuşiţi normele de securitate şi sănătate în

muncă înainte de începerea stagiului de practică.

Pentru a verifica în ce măsură cunoaşteţi Normele de Securitate şi Sănătate în

Muncă şi Regulamentul de Ordine Interioară al partenerului de practică, rezolvaţi

Activităţile 1, 2 şi 3.


11

Protejează-te tu însuţi!Faci parte din generaţia care va lucra în Uniunea Europeană unde securitatea şi

sănătatea în muncă constituie un criteriu de profesionalism. Prin urmare, ai mai

multe şanse în viaţă, dacă:

Ştii cât mai multe despre actele normative care reglementează activitatea de

securitate şi sănătate în muncă (ANEXA 5) Îţi însuşeşti şi respecţi responsabilităţile privind protecţia muncii;

Pui întrebări legate de securitatea în muncă;

Participi activ la instructajul de securitate şi sănătate în muncă;

Respecţi procedurile corecte de lucru şi instrucţiunile de protecţie a muncii.

5. INSTRUMENTE DE LUCRU NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII

n educaţia şi formarea profesională, dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor

practice oferă cadrul pentru activitatea de învăţare şi reprezintă o modalitate de a

facilita trecerea de la şcoală la locul de muncă.

ÎAcest auxiliar conţine activităţi care au rolul de a vă ajuta să exersaţi abilităţile

cheie şi cele tehnice generale, dar, mai ales, să dobândiţi competenţele tehnice

specializate. Metodele: activă (a învăţa prin a face) şi interactivă (de grup), propuse în

material vă oferă posibilitatea de a valorifica oportunităţile oferite de instruirea

practică la agentul economic, de vă a exersa capacitatea de decizie, iniţiativă şi

cooperare în cadrul unei echipe pentru atingerea unui ţel comun, dar şi de

competiţie, pregătindu-vă pentru activitatea profesională viitoare.

Activităţile propuse vă stimuleză în utilizatea tehnicii IT, atât pentru rezolvarea

unor exerciţii (fişe de lucru, fişe tehnologice etc), cât şi în documentarea pentru

realizarea de studii de caz şi proiecte.

Auxiliarul cuprinde, pe lângă fişe de lucru şi fişe tehnologice, şi instrumente

de lucru mai complexe, cum ar fi: fişe de observaţie, studii de caz, proiecte, jurnal de

practică, portofoliu.

Fişa de observare: Metoda observării directe necesită un instrument de

lucru de tip fişă care conţine activităţile pe care trebuie să le realizeze elevul pe

parcursul unei secvenţe de instruire practică bine definită. Cu ajutorul unei fişe de

observaţie se poate urmări dacă elevul cunoaşte şi aplică corect etapele procesului

analizat şi manifestă un comportament adecvat într-o situaţie de muncă obişnuită.

Este foarte probabil ca prin observare directă să nu se poată pune în evidenţă modul

de reacţie şi de manifestare în situaţii excepţionale sau în condiţii de mediu diferite.

Studiile de caz constau în descrierea unui eveniment, de obicei sub forma

unui text, a unei imagini sau înregistrări electronice care se referă la o situaţie reală.

Apoi aceasta este urmată de o serie de instrucţiuni care vă determină, ca observator

detaşat al evenimentelor, să analizaţi situaţia, să trageţi concluzii şi să luaţi decizii

sau să sugeraţi modalitatea de acţiune.


12

Proiectul oferă posibilitatea adunării de informaţii despre tema propusă din

diferite surse, urmată de selectarea, prelucrarea şi organizarea informaţiilor culese.

Profesorului îi revine rolul de a planifica, organiza şi monitoriza activitatea.

Jurnalele sunt utilizate pentru a furniza dovezi suplimentare privind abilitatea

de a îndeplini o gamă de activităţi şi de sarcini. Acestea sunt ţinute de elev, care

înregistrează de câte ori au fost îndeplinite activităţile şi sarcinile specificate într-o

gamă de situaţii. Dacă este structurat adecvat, un jurnal poate oferi o modalitate

utilă de evaluare a progresului înregistrat de elev. Pentru a fi eficace, ar trebui să

aibă instrucţiuni clare privind utilizarea şi ar trebui să ofere îndrumări privind modul

în care trebuie înregistrate informaţiile esenţiale. La locul de muncă, lucrătorii pot

ţine un jurnal pentru a monitoriza şi verifica operarea unui echipament specific sau

pentru a ţine evidenţa proceselor. Astfel de înregistrări pot fi, de asemenea,

analizate de evaluator.

Portofoliul include rezultatele relevante, obţinute prin probe scrise, verificări

orale, probe practice, autoevaluare, proiect, observare sistematică a

comportamentului etc. sau prin activităţi extracurriculare. Reprezintă "cartea de

vizită" a elevului, urmărindu-i progresul pe o perioadă de timp. Structura sau

elementele portofoliului sunt, în general, definite de profesor. Aveţi însă libertatea de

a cuprinde în portofoliu materialele pe care le consideraţi necesare sau care vă

reprezintă cel mai bine.

În continuare sunt prezentate câteva exemple de instrumente de lucru

necesare în timpul stagiului de pregătire practică la agentul economic, fără a avea

pretenţia de a acoperi întregul conţinut tematic al modulului.


13

PROTECŢIA MEDIULUI

ACTIVITATEA 1: Studiu de cazObiectivul activităţii: Prin rezolvarea cerinţelor acestei fişe vă veţi familiariza cu semnificaţia indicatoarelor privind securitatea şi sănătatea în muncă şi veţi cunoaşte măsurile pe care trebuie să le luaţi atunci când veţi întâlni la locul de practică indicatoarele menţionate.Numele şi prenumele elevului: Data:

Timp de lucru: 30 minuteSe recomandă lucrul în echipe de 2 - 4 persoane

Sarcini de lucru:

1. Analizaţi cu atenţie următoarele indicatoare şi prezentaţi semnificaţia fiecăruia.

2. Identificaţi la agentul economic aceste indicatoare şi specificaţi locul unde sunt

montate.

3. Întocmiţi un album cu indicatoarele prezente la locul de practică, prezentând

semnificaţia fiecărui indicator.

4. Indicaţi ce spaţii ar mai trebui semnalizate şi cu ce fel de indicatoare.

5. Clasificaţi indicatoarele identificate la locul de practică conform ANEXEI 6.


14

P M

1 2 3 4 5

6 7 8 9 10

11 12 13 14

Atenţie ! Pentru rezolvarea cerinţelor acestui studiu de caz utilizati catalogul cu

indicatoate de la ANEXA 6.

Observaţii ale cadrului didactic îndrumător de practică sau ale tutorelui .............................................


15

PROTECŢIA MEDIULUI

ACTIVITATEA 2 : Studiu de cazObiectivul activităţii: Prin rezolvarea cerinţelor acestei fişe vă veţi familiariza cu

indicatoarele privind prevenirea şi stingerea incendiilor şi veţi cunoaşte măsurile pe

care trebuie să le luaţi atunci când veţi întâlni la locul de practică indicatoarele

menţionate

Numele şi prenumele elevului: Data:

Timp de lucru: 15 minuteSe recomandă lucrul în echipe de 2 persoane

Sarcini de lucru:1. Observaţi cu atenţie următoarul

indicator şi precizaţi semnificaţia.

2. Specificaţi situaţia de urgenţă ce este

semnalizată de acest indicator.

3. Analizând acest indicator, explicaţi cum

trebuie să acţionaţi în caz de incendiu.

4. Încadraţi acest indicator în categoriile

specificate la ANEXA 65. Descrieţi evenimentele de muncă

(accidente în timpul muncii, boli

profesionale sau un incidente

periculoase fără victime) posibile la locul

de practică. Solicitaţi tutorelui informaţii

despre astfel de evenimente petrecute de-a lungul timpului şi realizaţi studii de

caz bazându-vă pe aceste informaţii. Studiul de caz trebuie să conţină: descrierea

evenimentului, măsurile care au fost luate, concluzii.

Observaţii ale cadrului didactic îndrumător de practică sau ale tutorelui .............................................


16

P M

PROTECŢIA MEDIULUI

ACTIVITATEA 3: Fişă de lucru la începutul practiciiObiectivul activităţii: Prin rezolvarea cerinţelor acestei fişe vă veţi familiariza cu

indicatoarele privind securitatea şi sănătatea în muncă şi veţi cunoaşte măsurile pe

care trebuie să le luaţi atunci când veţi întâlni la locul de practică indicatoarele

menţionate


Timp de lucru: 30 minute

Se recomandă lucrul în echipe de 2 - 4 persoane

Sarcini de lucru:

1. Completaţi împreună cu colegii din echipă tabelul de mai jos ce face referire

la semnalizarea vizuală ca mijloc de prevenire a accidentelor de muncă.

2. Comparaţi răspunsurile voastre cu cele oferite de profesor .

3. Realizaţi o autoevaluare a activităţii prin acordarea unei note sau calificativ

(foarte bine, bine, suficient, insuficient).

Atenţie ! Pentru rezolvarea acestei sarcini consultaţi ANEXA 6. EXTRAS - HOTĂRÂRE nr. 971 din 26 iulie 2006


17

P M

Forma geometrică

Culoarea pictogramei

Culoarea de fond

Caracteristicile marginii

Semnificaţia sau scop

Indicaţii

rotundă

Margine şi bandă

diagonală roşie

Galben Avertizare

Verde Uşi, ieşiri, căi

de acces,

echipamente,

posturi,

încăperiAlbă Albastru

Dreptun-

ghiulară

sau

pătrată

Observaţii ale cadrului didactic îndrumător de practică sau ale tutorelui.............................................


18

PROTECŢIA MEDIULUI

ACTIVITATEA 4: Fişă de lucru la începutul practiciiObiectivul activităţii: Cunoaşterea agentului economic în care vă desfăşuraţi

activitatea



Se recomandă lucrul în echipe de 2 - 4 persoane

Cerinţe:1. Prezentaţi agentul economic la care vă desfăşuraţi instruirea practică

(denumirea agentului economic/instituţiei, locaţia, principalele coordonate ale

activităţii ale societăţii - obiect de activitate, număr de angajaţi, dotări,

performanţe).

2. Realizaţi un scurt istoric al firmei utilizând cuvintele / noţiunile cheie

următoare: anul, fondator, produse, materii prime, locaţie, număr de angajaţi,

activitate, clienţi, dezvoltare.

3. Realizaţi organigrama firmei/departamentului la care vă desfăşuraţi activitatea

practică (utilizând şablonul sablon.cab). Pentru lamuriri consultaţi exemplul

ilustrat în ANEXA 4.

4. Descrieţi departamentul la care vă desfăşuraţi activitatea practică (condiţii

ergonomice).

Atenţie: Pentru sprijin în derularea activităţii, solicitaţi ajutorul tutorelui desemnat

de partenerul de practică sau al profesorului/maistrului desemnat de unitatea de

învăţământ.

Observaţiile cadrului didactic îndrumător de practică sau tutorelui de

practică ....................................

......................................................................................................................................


19

P M

PROTECŢIA MEDIULUI

ACTIVITATEA 5: Jurnal de practicăObiectivul activităţii: Înregistrarea activităţilor şi sarcinilor îndeplinite pe parcursul

perioadei de practică

Timp de lucru: Toată perioada de desfăşurare a practiciiLucraţi individual !

Exemplu:

Elev:Perioada: Locaţie (Agent economic şi departament):Modul:Tema:Sarcina de lucru:

În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi observat sau le-aţi desfăşurat?

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?

3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.


20

P M

4. Ce lucruri/ evenimentele care nu v-au plăcut? Motivaţi.


21

PROTECŢIA MEDIULUI

ACTIVITATEA 6: Fişă de observareObiectivul activităţii: Această activitate vă va ajuta să identificaţi factorii poluanţi din

instalaţia la care efectuaţi stagiul de instruire practică şi procedurile de ameliorare a

factorilor de mediu


Timp de lucru: Toată perioada desfăşurării instruirii practice

Sarcina de lucru: În timpul practicii comasate la agentul economic (de exemplu la o rafinărie, o

fabrică de detergenţi şi săpunuri, de îngrăşăminte chimice, de prelucrare a maselor

plastice sau de obţinere de fire şi fibre sintetice, o societate comercială de gestionare

şi prelucrare a deşeurilor etc.), urmăriţi procesul tehnologic al instalaţiei la care aţi

fost repartizaţi.

Identificati sursele de poluare din instalaţia respectivă.

Alcătuiţi o fişă de observaţie care să cuprindă următoarele puncte.

Lucraţi în grupuri de 3-4 membri, fiecare având o anumită responsabilitate. Dacă nu sunteţi lamuriţi privind realizarea sarcinii de lucru, consultaţi modelul prezentat în ANEXA 7.

I. Surse de poluare identificate în instalaţie

Sursa de poluare

Poluantul Modul de dispersie

Factorii de dispersie

Modul de acţiune al facorului

II. Influenţa poluanţilor asupra mediuluiPoluantul Influenţa asupra mediului din

imediata apropiere a surseiInfluenţa asupra mediului din zonele apropiate sursei


22

P M

III.Metode de reducere a emisiei poluante sau efectului emisiei poluante la sursă

Metoda Descrierea metodei Efectul1.2.

IV. Schema tehnologicăPe schema instalaţiei respective marcaţi utilajele care emit agenţi poluanţi, cu diferite

culori.

Atenţie: Pentru derularea activităţii, solicitaţi sprijinul tutorelui desemnat de

partenerul de practică sau al profesorului/maistrului desemnat de unitatea de

învăţământ.

Fişa de observaţie se completează în timpul practicii comasate la agentul economic

şi se ataşează la portofoliu.

Observaţiile cadrului didactic îndrumător de practică sau tutorelui de

practică ...............................................


23

PROTECŢIA MEDIULUI

ACTIVITATEA 7: Fişă de observare a fluxului tehnologic al instalaţiei de epurare a apei uzateObiectivul activităţii: Această activitate vă ajută să identificaţi una din procedurile de

ameliorare a factorilor de mediu: epurarea apelor reziduale



Sarcina de lucru: În timpul practicii comasate la o staţie de epurare, urmăriţi fluxul instalaţiei şi

completaţi fişa de observaţie de mai jos.Lucraţi în echipe de 3-4 membri, fiecare având o anumită responsabilitate.

Procedeul

de

epurare

Scopul

epurării

Valorile indicatorilor

de calitate a apei

uzate

Valorile

indicatorilor de

calitate a apei

epurate

Concluzii privind

încadrarea

indicatorilor de

calitate în limitele

admise

Utilajele/

instalaţii

importante

Rolul

utilajelor/

instalaţiilor

Pornirea

utilajelor/

instalaţiilor

Funcţionarea

utilajelor/

instalaţiilor

Oprirea

utilajelor/

instalaţiilor

Disfuncţionalităţi

apărute/implicaţi

i

Atenţie: În derularea activităţii, solicitaţi sprijinul tutorelui desemnat de partenerul de

practică sau al profesorului/maistrului desemnat de unitatea de învăţământ. Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic24

P M

Fişa de observaţie se completează în timpul practicii comasate la agentul economic

şi se ataşează la portofoliu.

Observaţiile cadrului didactic îndrumător de practică:............................................................................................................................................. ...................................................................................................................


25

PROTECŢIA MEDIULUI

ACTIVITATEA 8: Fişă de observare a indicatorilor de mediu pentru o zonă din oraşul/comuna/satul în care locuiţi.Obiectivul activităţii: Această activitate vă ajută să identificaţi sursele de poluare,

factorii de mediu afectaţi şi măsurile ce pot fi luate pe teritoriul locatităţii în care locuiţi



Sarcina de lucru: În timpul practicii comasate urmăriţi indicatorii de mediu din oraşul, comuna sau

satul în care locuiţi. Notaţi valorile indicatorilor şi completaţi tabelul de mai jos.

Observaţiile pot fi făcute individual sau în echipe de 2-3 elevi.

1. Calitatea apei potabileAnalizaţi în laboratorul şcolii probe de apă prelevate din sursele analizate

Tipul sursei de apă potabilă

Numărul de zile în care

apa are conţinut de

bacterii peste limitele admise

Numărul de zile în care apa are

unul din indicatorii de

calitate necorespunzăto

r

Factorii poluanţi

identificaţi

Concluzii (influenţa

calităţii apei asupra

sănătăţii locuitorilor)

2. Existenţa spaţiilor verzi

Metri pătraţi de spaţii verzi pe cap

de locuitor

Comparaţie cu situaţia din anumite oraşe din Europa

cu un număr apropiat de locuitori

Aspectul vegetaţiei (copaci cu frunze uscate, vegetaţia

prăfuită, îngălbenită,

afectată de boli etc)

Măsuri/preocupări ale

autorităţilor locate pentru creşterea

suprafeţei spaţiilor verzi


26

P M

3. Deşeuri solide

Modul de colectare a deşeurilor

Existenţa unei gropi de gunoi

amenajate conform normelor

europene

Spaţii în care deşeurile sunt

depzitate necorespunzător/ implicaţii asupra

mediului

Măsuri / preocupări pentru creşterea cantităţii

de deşeuri reciclate

Atenţie: Pentru derularea activităţii, solicitaţi sprijinul profesorului/maistrului

desemnat de unitatea de învăţământ.

Fişa de observare se completează în timpul practicii comasate în laboratorul

tehnologic al şcolii şi se ataşează la portofoliu

Observaţiile profesorului îndrumător de practică, tutorelui de practică….......................

.......................................................................................................................................


27

PROTECŢIA MEDIULUI

ACTIVITATEA 9: Studiu de cazObiectivul activităţii: Această activitate vă va ajuta să identificaţi una dintre formele

de poluare a atmosferei, efectele şi măsurile care pot fi luate pentru diminuarea

efectelor poluării.


Timp de lucru: Pe parcursul a 2 zile de practică

Lucraţi în echipe de 3 – 4 elevi

Citiţi cu atenţie articolul de presă din ANEXA 8 şi realizaţi un studiu care să aducă în

discuţie următoarele cerinţe.

Cerinţe: 1. Indicaţi provenienţa particulelor ultrafine existente în atmosferă

2. Indicaţi efectele suspensiilor solide şi aerosolilor asupra mediului sănătăţii omului

3. Explicaţi condiţiile care favorizează formarea şi stabilitatea acestor sisteme

disperse

4. Efectuaţi o analiză a atmosferei într-o zonă circulată din oraşul vostru şi precizaţi

nivelul poluării cu particule fine

5. Realizaţi o colecţie de fotografii din zona respectivă care demonstrează existenţa

şi efectele acestui tip de poluare asupra mediului

6. Identificaţi măsurile care pot fi luate pentru reducerea poluării atmosferice

7. Prezentaţi în PowerPoint rezultatele acestui studiu

Atenţie: Solicitaţi sprijinul tutorelui desemnat de partenerul de practică sau a

profesorului/maistrului desemnat de unitatea de învăţământ.

Studiul se ataşează la portofoliu.

Realizaţi studii de caz şi pe baza altor articole selectate din presa locală.Observaţiile maistrului sau tutorelui de practică: .................................................

..............................................................................................................................


28

P M

PROTECŢIA MEDIULUI

ACTIVITATEA 10: Fişă de lucru la începutul practiciiObiectivul activităţii: Această activitate vă va ajuta să identificaţi agenţii poluanţi

existenţi la locul de practică şi să descrieţi efectele lor asupra mediului şi organismului

uman.


Lucraţi individual !

Pentru a rezolva cerinţele acestei fişe actionaţi Fisa de lucru.doc (ctrl + clic pentru a deschide link-ul).

Tema de lucru a elevului

Titlul unităţii Surse de poluare. Efecte asupra omului şi mediului.Competenţa 16.1 Identifică surse de poluare şi agenţi poluanţi

16.2 Precizează electe ale agenţilor poluanţi asupra mediului

Numele elevului

Clasa Data Feedback

Rezolvaţi cerinţele de mai jos.

După ce aţi răspuns la toate cerinţele, tipăriţi documentul şi înmânaţi-l profesorului.


29

P M

Selectaţi din casetele cu liste derulante de mai jos, categoria care corespunde definiţiei.

Definiţie Categorie

Conţine particule solide dispersate în

atmosferă, având stabilitate diferită în aer

în funcţie de greutate

Selectează raspunsul

Rezultă din diverse procese de fabricaţie,

constituind cea mai masivă şi nocivă

categorie de poluare.


Cea mai favorabilă condiţie

meteorologică pentru poluarea aerului,

pentru că poluanţii se acumulează în

vecinătatea locului de eliminare


Fenomen meteorologic care în zonele

poluate se formează frecvent, deoarece

vaporii condensează uşor pe particulele

solide aflate în suspensie.


Reprezintă apa de suprafaţă, curgătoare

sau stătătoare, care colectează apele

reziduale industriale sau menajere.



30

Cerinţa 1

Indicaţi opţiunile din listele derulante de mai jos, clasificând poluanţii funcţie de acţiunea specifică asupra organismului

Iritanţi Asfixianţi Cancerigeni Alergizanţi Poluantul

Alege poluantul Alege poluantul Alege poluantul Alege poluantul

Coloranţi sintetici

Hidrogen sulfurat

Fulgi

Substanţe

radioactive

Monoxid de carbon

Puf

Hidrocarburi

aromatice

Cianuri

Tutun

Amoniac

Nichel

Vapori de acid

clorhidric





31

Cerinţa 2

Cerinţa 3

Utilizaţi casetele cu liste derulante pentru a completa afirmaţiile de mai josCoşurile industriale trebuie să fie Alege cuvântul mai înalte decât clădirile din jur sau

formele de relief din apropiere, astfel încât să se evite Alege cuvântul la coş. Vitezele

de ieşire a gazelor la coş trebuie să fie mai mari de Alege cuvântul, astfel ca jetul de

gaz să scape de zona proprie de Alege cuvântula coşului.

Gazele de eşapament constituie una din sursele de poluare a atmosferei cu Alege

cuvântul. Prin utilizarea Alege cuvântul drept carburant, cantitatea de monoxid de

carbon este Alege cuvântuldecat la utilizarea motorinei. În ultimul deceniu, s-a impus

folosirea Alege cuvântul care se plasează în sistemul de evacuare a gazelor.


32

PROTECŢIA MEDIULUI

ACTIVITATEA 11: Fişă de lucru pe parcursul practiciiObiectivul activităţii: Această activitate vă va ajuta să identificaţi utilajele existente

la locul de practică şi să definiţi rolul lor în instalaţie


Pentru a rezolva cerinţele acestei actionaţi Fisa de lucru 1.doc (ctrl + clic pentru a deschide link-ul).

Tema de lucru a elevului: Proceduri de ameliorare a factorilor de mediuTitlul unităţii Epurarea apei. Purificarea emisiilor.Competenţa 16.3 Identifică proceduri de ameliorare a factorilor de mediu

Numele elevului

Clasa Data

Feedback

Lucraţi individual. Rezolvaţi cerinţele de mai jos.

După ce aţi răspuns la toate cerinţele, tipăriţi documentul şi înmânaţi-l profesorului.

Utilajele de mai jos fac parte din instalaţiile de purificare a aerului sau de epurare a

apei. Recunoaşteţi utilajele şi completaţi rubricile tabelului cu denumirea utilajului şi

identificarea părţilor componente mai importante


33

Cerinţa 1

P M

Nr. crt Reprezentare utilaj Denumire utilaj Părţi componente

1.Selectează răspunsul

1. Selecteazărăspunsul2. Selecteazărăspunsul3. Selecteazărăspunsul4. Selecteazărăspunsul5. Selecteazărăspunsul6. Selecteazărăspunsul


1. Selecteazărăspunsul2. Selecteazărăspunsul3. Selecteazărăspunsul4. Selecteazărăspunsul5. Selecteazărăspunsul


1. Selectează răspunsul2. Selectează răspunsul3. Selectează răspunsul4. Selectează răspunsul5. Selectează răspunsul6. Selectează răspunsul7. Selectează răspunsul8. Selectează răspunsul9. Selectează răspunsul


34


1. Selecteazărăspunsul






1. Selecteazărăspunsul2. Selecteazărăspunsul3. Selecteazărăspunsul4. Selecteazărăspunsul5. Selecteazărăspunsul6. Selecteazărăspunsul7. Selecteazărăspunsul


1. Selecteazărăspunsul2. Selecteazărăspunsul3. Selecteazărăspunsul4. Selecteazărăspunsul5. Selecteazărăspunsul6. Selecteazărăspunsul


35





Clasificaţi utilajele de mai jos în funcţie de utilizări:

Epurarea apei Prelucrarea nămolului

Purificarea aerului

Utilajul

Alege utilajul Alege utilajul Alege utilajulSeparator

inerţial

Alege utilajul Alege utilajul Alege utilajulCiclon

Alege utilajul Alege utilajul Alege utilajulDecantor

Alege utilajul Alege utilajul Alege utilajulFiltru nuce

Alege utilajul Alege utilajul Alege utilajulFiltru presă

Alege utilajul Alege utilajul Alege utilajulSeparator cu

talere

Alege utilajul Alege utilajul Alege utilajulHidrociclon


36

Cerinţa 2

PROTECŢIA MEDIULUI

ACTIVITATEA 12: Fişă tehnologică

Obiectivul activităţii: Această activitate vă ajută să identificaţi etapele procesului

tehnologic de epurare a apelor reziduale şi scopul fiecărei etape.


Lucraţi individual ! Timp de lucru: 30 minuteCăsuţele din stânga reprezintă etapele generale de tratare a apelor reziduale şi

poluanţii eliminaţi. Plasaţi-le pe diagramă (clic + se trage căsuţa la locul

corespunzător) pentru a indica succesiunea corectă sau poluanţii eliminaţi în fiecare

etapă.

Etapele de tratare a apelor uzate Poluanţii eliminaţi


37

Etapa biologică

Fosfor, fenoli, aromatice

Treapta mecanică

Treapta fizico-chimică

Suspensii fine, hidrocarburi în

emulsie

Poluanţi dizolvaţi şi biodegradabili

Impurităţi solide cu dimensiuni mari

Nisip, argile, hidrocarburi libere

Predezuleiere

Etapa terţiară

P M


desemnat de unitatea de învăţământ sau consultaţi bibliografia.

Fişa de observare se completează în timpul practicii comasate în laboratorul

tehnologic al şcolii şi se ataşează la portofoliu

După ce aţi răspuns la toate cerinţele fişei, tipăriţi documentul şi înmânaţi-l profesorului.

Observaţiile profesorului responsabil cu instruirea practică: ......................

.......................................................................................................................................


38

PROTECŢIA MEDIULUI

ACTIVITATEA 13: Fişă tehnologicăObiectivul activităţii: Această activitate vă ajută să identificaţi una din procedurile de

ameliorare a factorilor de mediu: epurarea apelor reziduale



Schema unei instalaţii de epurare a apei uzate din industria de prelucrare a petrolului

este ilustrată în Figura 1 .

Figura 1 Instalaţia de epurare a apei uzate din industria de prelucrare a petrolului


39

P M

Sarcinile de lucru:1. Realizaţi o schemă bloc a instalaţiei din Figura 12. Realizaţi o schemă bloc a instalalaţiei de epurare a apei de la locul de practică

(sau a unei instalaţii pe care aţi vizitat-o).

3. Comparaţi cu instalaţia din Figura 1 şi indicaţi motivele pentru care apar

diferenţe.

4. Identificaţi la locul de practică utilajele specifice fiecărei etape de epurare a apei

uzate şi specificaţi care este rolul acestora în instalaţie.

5. Realizaţi un album de poze cu utilaje specifice. (Atenţie ! Verificaţi înainte dacă

aveţi voie să fotografiaţi !).

Lucraţi în grupuri de 3 - 4 membri, fiecare având o anumită responsabilitate.

Dacă nu sunteţi lamuriţi privind realizarea sarcinii de lucru, consultaţi modelul

prezentat în ANEXA 9Pentru derularea activităţii, solicitaţi sprijinul tutorelui desemnat de

partenerul de practică sau a profesorului/maistrului desemnat de unitatea de învăţământ.

Fişa se ataşează la portofoliu.

Observaţiile profesorului/maistrului responsabil cu instruirea practică sau tutorelui:

.......................................................................................................................................


40

PROTECŢIA MEDIULUI

ACTIVITATEA 14: Fişă tehnologicăObiectivul activităţii: Această activitate vă ajută să identificati utilajele care fac parte

din instalaţia de epurare a apei



Se recomandă lucrul în echipe de 2 persoane

Sarcinile de lucru:Utilajul din imagine Figura 2 se foloseşte în tratarea apei uzate.

1. Denumiţi utilajul

2. Identificaţi la locul de practică utilajul din imagine (sau unul cu acelaşi rol) şi

indicaţi etapa de epurare în care este utilizat şi rolul acestui utilaj.

3. Indicaţi părţile componente ale utilajului din imagine

4. Redactaţi o fişă cu instrucţiuni de lucru (exploatarea şi întreţinerea utilajului)

Figura 2

Pentru derularea activităţii, solicitaţi sprijinul tutorelui desemnat de partenerul de practică sau al profesorului/maistrului desemnat de unitatea de învăţământ.


41

P M


Observaţiile profesorului responsabil cu instruirea practică sau tutorelui:

.......................................................................................................................................


42

PROTECŢIA MEDIULUI

ACTIVITATEA 15: Fişă de lucruObiectivul activităţii: Această activitate vă ajută să identificati efectele agenţilor

poluanţi asupra mediului (efectul de seră)



Se recomandă lucrul în echipe de 3-4 elevi.

Sarcini de lucru:

A. Realizaţi o digramă tip ,,ciorchine" având ca temă Efectul de seră. Scrieţi

tot ce vă trece prin minte despre această temă, realizând conexiuni între ideile ce par

a fi conectate. Nu vă opriţi decât atunci când vi se epuizează ideile sau timpul pus la

dispoziţie.

Puteţi să porniţi de la exemplul din Figura 3.


Activitatea poate fi organizată sub forma unui concurs între echipe. Echipa care realizează numărul cel mai mare de conexiuni corecte este câştigătoare.Solicitaţi ajutorul profesorului pentru a verifica corectitudinea noţiunilor înscrise în

diagramă.

B. Alegeţi una din ramurile ciorchinelui şi compuneţi un eseu de o jumătate de

pagină cu tema Efectul de seră, utilizând cuvintele care alcătuiesc ramura aleasă.

Pentru derularea activităţii, consultaţi bibliografia recomandată.



43

P M

Figura 3


44

Gaze cu efect de seră

CO2

CH4

Efectul de seră

Gaze eşapament

Arderecombustibili

PROTECŢIA MEDIULUI

ACTIVITATEA 16: Studiu de cazObiectivul activităţii: Această activitate vă va ajuta să înţelegeţi că încălzirea globală

poate fi diminuată sau amânată dacă fiecare dintre noi va avea un comportament

responsabil în fiecare zi.Numele şi prenumele elevului: Data:

Timp de lucru: Pe parcursul unei zile de practică

Lucraţi în echipe de 3-4 elevi.

Sarcinile de lucru:Vizionaţi filmul energyspot_en.wmv şi analizaţi compotamentul eroilor acestui spot

animat.

A. Efectuaţi un studiu de caz cu tema Efectul de seră şi încălzirea globală care să

aducă în discuţie următoarele aspecte:

1. Activităţile casnice care contribuie la încălzirea globală

2. Efectele încălzirii globale

3. Măsurile care pot fi luate pentru a diminua încălzirea globală

B. Extindeţi acest studiu asupra altor aspecte semnificative pentru tema propusă şi

realizaţi o colecţie de fotografii sau filmuleţe care să ilustreze aspectele puse în

discuţie.

C.Prezentaţi în PowerPoint rezultatele acestui studiu

Atenţie: Pentru derularea activităţii, solicitaţi ajutorul profesorului/maistrului


Studiul se ataşează la portofoliu.


.......................................................................................................................................


45

P M

PROTECŢIA MEDIULUI

ACTIVITATEA 17: ProiectObiectivul activităţii: Prin realizarea sarcinilor acestei activităţi veţi fi capabili să

identificaţi la locul de practică sursele de poluare, efectele acestora şi procedurile de

ameliorare a factorilor de mediu poluaţi


Timp de lucru: Pe toată perioada de practică

Lucraţi în echipe de 2 – 3 elevi !

Proiectul va fi realizat pe parcursul celor trei săptămâni de practică comasată.

Dacă nu sunteţi lămuriţi asupra formei şi conţinutului unui proiect, consultaţi ANEXA 10.

Sarcinile de lucru:A. Identificaţi la locul de practică utilaje care produc poluare (exemplu: pompe,

cuptoare etc.).

B. Alegeţi tema proiectului (exemplu Poluarea cu compuşi organici volatili la rampa

automată de încărcare cu produse petroliere, Poluarea cu gaze de ardere la

cuptoare, Efectele asupra mediului a pierderilor de abur sub presiune la neetanşeităţi

etc.)

Elaboraţi proiectul care să cuprindă următoarele aspecte:

1. Cauza care determină aparitia poluării (exemplu neetanseităţi la pompe,

utilizatea unui combustibil poluant, neetanşeităţi ale unor utilaje etc.)

2. Efectele poluării (poluarea solului cu produs petrolier, poluarea atmosferei cu

gaze cu efect de seră sau care produc ploi acide, poluarea apei etc).


46

P M

3. Modalitatea de îndepărtare a cauzelor care produc poluarea (exemplu,

remedierea defecţiunilor utilajelor, exploatarea corectă a utilajului, îmbunătăţiri

tehnice etc.)

4. Modaliatatea de remediere a efectelor poluării ( exemplu aplicarea de

tratamente pentru îndepărtarea poluanţilor, epurarea apelor uzate înainte de a

fi evacuate în emisar etc.)

5. Realizaţi o colecţie de fotografii sau filmuleţe care să ilustreze utilajele

poluante puse în discuţie şi efectele poluării (Atenţie ! Verificaţi inainte dacă

aveţi voie să filmaţi sau să fotografiaţi !).

6. Prezentaţi în PowerPoint proiectul la evaluarea finală

Atenţie: Pentru sprijin în derularea activităţii, solicitaţi ajutorul tutorelui desemnat

de partenerul de practică sau a profesorului/maistrului desemnat de unitatea de

învăţământ sau consultaţi bibliografia recomandată.

Proiectul se ataşează la portofoliu.


.......................................................................................................................................


47

PROTECŢIA MEDIULUI

ACTIVITATEA 18: ProiectObiectivul activităţii: Prin realizarea sarcinilor acestei activităţi veţi fi capabili să

identificaţi în localitatea voastră sursele de poluare, efectele acestora şi procedurile

de ameliorare a factorilor de mediu poluaţi


Lucraţi în echipe de 2 – 3 elevi.

Proiectul va fi realizat pe parcursul celor trei săptămâni de practică comasată, dacă

stagiul de pregătire practică se realizează în laboratorul tehnologic al şcolii.

Sarcina de lucru:Întocmiţi Inventarul de mediu pentru oraşul/zona/comuna în care locuiţi, dezvoltând

aspectele prezentate mai jos:

1. Identificarea poluanţilor

2. Efectele poluării mediului

3. Harta poluării zonei cu marcarea punctelor de poluare

4. Locuitorii care sunt afectaţi de poluare şi efectele asupra sănătăţii

5. Dacă există preocupări ale autorităţilor locale/locuitorilor pentru protejarea

mediului

6. Cum consideraţi că se poate rezolva problema de mediu pusă în discuţie

7. Realizaţi o colecţie de fotografii sau filmuleţe care să probelemele de mediu

puse în discuţie şi efectele poluării.

8. Prezentaţi în PowerPoint proiectul






48

P M

6. PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

ortofoliul face parte din categoria metodelor şi instrumentelor alternative de

evaluare, fiind numit şi ,,cartea de vizită a elevului”. PÎn perioada de defăşurare a practicii comasate veţi alcătui un portofoliu care

va conţine materiale obligatorii şi opţionale, selectate de voi şi / sau de către profesor

/tutore şi care reflectă participarea voastră la derularea şi soluţionarea temei date.

Portofoliul cuprinde o selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale

care vă reprezintă, care pun în evidentă progresele înregistrate şi permit aprecierea

aptitudinilor, talentelor, pasiunilor, contribuţiilor personale.

Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru a vă autoevalua, de a vă

descoperi gradul de realizare a competenţelor şi eventualele greşeli. Portofoliul este

un instrument care îmbină învăţarea cu evaluarea.

Conţinutul unui portofoliu poate fi următorul:

1. Lista conţinutului acestuia (sumarul, care include titlul fiecărei lucrări, fişe etc. şi

numărul paginii la care se găseşte);

2. Argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este

importantă fiecare lucrare, cum se articulează între ele într-o viziune de

ansamblu cu privire la subiectul respectiv;

3. Lucrările pe care le efectuaţi individual sau în grup: caietul/jurnalul de practică,

fişe de observaţie, fişe de lucru, fişe tehnologice, studii de caz,

proiecte/miniproiecte şi experimente, rapoarte scrise de realizare a proiectelor,

fişe individuale de studiu, chestionare de aptitudini, stiluri de învăţare,

înregistrări video, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de voi,

observaţii şi reflecţii proprii asupra a ceea ce lucraţi, alte materiale care reflectă

participarea voastră sau a grupului din care faceţi parte la derularea şi

soluţionarea temei date.

4. Comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului, ale altor grupuri de învăţare

şi / sau ale altor parţi interesate ( ex. Părinţi).


49

7. ORGANIZAREA EVALUĂRII

valuarea îşi propune să stabilească măsura în care v-aţi dobândit competenţele

specifice impuse de Standardul de Pregătire Profesională în perioada de

instruire practică şi, în acelaşi timp, să urmărească traiectoria de formare

profesională a fiecăruia dintre voi.

ESe evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor

competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată.În timpul derulării stagiului de practică, tutorele împreună cu cadrul didactic

responsabil cu urmărirea derulării instruirii practice vă vor evalua pe baza unei fişe

de observaţie/evaluare (evaluare formativă). Vor fi evaluate atât nivelul de dobândire

a competenţelor tehnice, cât şi comportamentul şi modalitatea de integrare în

activitatea partenerului de practică (disciplină, punctualitate, responsabilitate în

rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al

întreprinderii/instituţiei publice etc.). Acest tip de evaluare nu are ca scop realizarea

unui clasament în raport cu colegii, ci vizează în principal compararea rezultatelor

obţinute la un moment dat cu finalităţile propuse, indentificarea dificultăţilor

întâmpinate şi a modalităţilor de a depăşi aceste dificultăţi.

Evaluarea sumativă este o apreciere care încheie perioada de învătare,

respectiv cele trei săptămâni de practică comasată.

La finalul modulului / stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu

cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică,

evaluează nivelul de dobândire a competenţelor de către practicant pe baza a unei

probe orale/interviu şi a unei probe practice.

Interviul constă fie în susţinerea unui proiect realizat pe perioada practicii

comasate, fie în sustinerea unei fişe pe care o puteţi alege voi din portofoliu sau va fi

impusă de către profesor.

Proba practică constă în efectuarea unei lucrări (analiză de laborator,

exploatarea unui utilaj la locul de practică, determinarea unor caracteristici de

funcţionare a utilajului etc).

La calculul punctajului se ţine cont de gradul de realizare a competenţelor

tehnice specializate, chiar dacă la susţinerea şi realizarea lucrării se va face uz şi de

unele competenţe pentru abilităţi cheie (comunicare, utilizarea calculatorului şi Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


prelucrarea datelor, gândire critică şi rezolvare de probleme etc) sau competenţe

tehnice generale (igiena şi securitatea muncii, planificarea şi organizarea producţiei).

Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării elevului de către cadrul

didactic responsabil cu derularea stagiului de pregătire practică, iar nota la evaluarea

finală va reprezenta cel mult 1/3 din media finală la modul (2/3 din medie vor

reprezenta note obţinute pe parcursul desfăşurării practicii – evaluare formativă).

PREGĂTIŢI EVALUAREA FINALĂ !recitiţi materialul studiat în timpul practicii (activitatea zilnică de practică, tema

aleasă pentru proiect, activităţile desfăşurate în cadrul firmei etc.) o singură dată,

opriţi-vă asupra esenţialului şi reţineţi-l bine;

alcătuiţi-vă o schemă în care să fie cuprinse ideile şi problemele esenţiale

studiate, legăturile dintre ele şi alte conexiuni pe care le puteţi face;

încercaţi să reconstituiţi din memorie, pe o altă foaie de hârtie, schema alcătuită

anterior;

alcătuiţi-vă întrebări pe care le puteţi primi din partea cadrului didactic examinator

scriind pe bucăţi mici de hârtie toate problemele, ideile, subiectele studiate,

amestecaţi-le şi puneţi-le întoarse pe dos întocmai ca la examene;

trageţi un bilet, răspundeţi la el la fel ca la examen astfel: mai întâi trebuie să vă

aduceţi aminte esenţialul, ideile fundamentale, datele importante, faptele de bază,

esenţa subiectului etc., după care scrieţi legăturile logice dintre problemele

esenţiale; reamintiţi-vă unele amănunte semnificative, apoi le stabiliţi locul în

structura de idei; combinaţi şi recombinaţi elementele de fond ale structurii

stabilind idei noi şi concluzii ce se impun. Toate acestea se scriu în propoziţii

scurte şi clare, fără să vă pierdeţi în amănunte (dacă vă sunt solicitate în mod

special, atunci le veţi enumera pe scurt).

.


51

ANEXE

ANEXA 1Anexa nr. 1 la OMECT nr. 1702 / 06.08.2007

CONVENŢIE CADRUprivind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie

publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic

Prezenta convenţie se încheie între:

Unitatea de învăţământ …………………………………………… (denumită

în continuare organizator de practică)

reprezentată de Director

Dl/Dna…………………............................................................

Adresa organizatorului de practică: …………………………………………………………

........................................................................................................................................

email:…………………………………. Telefon: ………………………………….

şi

Întreprinderea, instituţia, societatea comercială, etc …………..…… (denumită

în continuare partener de practică)

reprezentată de (numele şi calitatea)

Dl/Dna…………………………………………….

Adresa partenerului de practică:

…………………………………………………………………………………………………

email:…………………………………. Telefon: ………………………………….

Perioada pentru care se încheie convenţia: ………………………..

Art. 1 Obiectul convenţiei Convenţia stabileşte cadrul în care se organizează şi se desfăşoară stagiul de

pregătire practică în vederea învăţării la locul de muncă, ca parte a programului de

pregătire profesională prin învăţământ profesional şi tehnic, efectuat de:


52

Elev (denumit în continuare practicant).............................. ……………………………

CNP………………………………………înscris în clasa ………. , în anul şcolar

…………..........................calificarea ……………………… …………………………,

nivel de calificare ………….

Stagiul de practică este realizat de practicant în vederea dobândirii competenţelor

profesionale menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă a prezentei Convenţii

cadru, în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi curriculumul

aprobate prin Ordin al Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr.

__________________.

Modalităţile de derulare şi conţinutul stagiului de pregătire practică sunt descrise în

prezenta Convenţie şi în Anexa pedagogică.

Art. 2 Statutul practicantuluiPracticantul rămâne, pe toată durata stagiului de pregătire practică, elev al unităţii de

învăţământ.

Art. 3. Plata şi obligaţiile socialeStagiul de pregătire practică (se bifează situaţia corespunzătoare):

- se efectuează în cadrul unui contract de muncă, cei doi parteneri putând să

beneficieze de prevederile legii nr. 72/2007

- nu se efectuează în cadrul unui contract de muncă

- se efectuează în cadrul unui proiect finanţat prin Fondul Social European

- se efectuează în cadrul proiectului ………………………….

În cazul angajării ulterioare, perioada stagiului nu va fi considerată ca vechime în

situaţia în care convenţia nu se derulează în cadrul unui contract de muncă.

Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practică care-l

primeşte în stagiul de pregătire practică, cu excepţia situaţiei în care practicantul are

statut de angajat.

Partenerul de practică poate, totuşi, acorda practicantului o indemnizaţie, gratificare,

primă sau avantaje în natură, precizate la art. 8.


53

Partenerul de practică se angajează să achite integral cotizaţiile sociale conform

reglementărilor în vigoare.

Art. 4. Sănătatea şi securitatea în muncă. Protecţia socială a practicantuluiPartenerul de practică are obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la

sănătatea şi securitatea în muncă a practicatului pe durata stagiului de instruire

practică.

Practicantului i se asigură protecţie socială conform legislaţiei în vigoare. Ca urmare,

conform dispoziţiilor capitolului II, articolul 5, paragraful e al Legii nr. 346/2002

modificat de OUG 107/24.10.2003 despre asigurările pentru accidente de muncă şi

boală profesională, practicantul beneficiază de legislaţia privitoare la accidentele de

muncă pe toată durata efectuării pregătirii practice.

În cazul unui accident suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul

deplasării la lucru, partenerul de practică se angajează să înştiinţeze asiguratorul cu

privire la accidentul care a avut loc (conform capitolului V din legea 346/2002

modificată de OUG 107/24.10.2003).

Art. 5. Responsabilităţile practicantuluiPracticantul are obligaţia, ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică, să

respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de tutore după

o prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la volumul şi

dificultatea acestora (conform Codului Muncii). În cazul nerespectării obligaţiilor se

aplică sancţiunile conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de

învăţământ.

Pe durata stagiului său, practicantul respectă regulamentul de ordine interioară al

partenerului de practică. În cazul nerespectării acestui regulament, directorul

întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică), îşi rezervă

dreptul de a anula convenţia referitoare la pregătirea practică, după ce în prealabil a

înştiinţat directorul unităţii de învăţământ la care elevul (practicantul) este înscris (Art.

263/1 şi Art. 264/1 din Codul muncii).


54

Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în muncă

pe care şi le-a însuşit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de

începerea stagiului de practică.

De asemenea, practicantul se angajează să nu folosească, în nici un caz, informaţiile

la care are acces în timpul stagiului despre partenerul de practică sau clienţii săi,

pentru a le comunica unui terţ sau pentru a le publica, chiar după terminarea

stagiului, decât cu acordul respectivului partener de practică.

Art. 6. Responsabilităţile partenerului de practicăPartenerul de practică va stabili un tutore pentru stagiul de practică, selectat dintre

salariaţii proprii şi ale cărui obligaţii sunt menţionate în Anexa pedagogică, parte

integrantă a Convenţiei.

Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face

practicantului instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă în

conformitate cu legislaţia în vigoare.

Printre responsabilităţile sale, partenerul de practică va lua măsurile necesare pentru

securitatea şi sănătatea în muncă a practicanţilor, aşa după cum acestea sunt

definite în particular prin art. 5, litera a), art. 13 , literele d, f, h, q şi r, din Legea nr.

319/2006 securităţii şi sănătăţii în muncă , precum şi pentru comunicarea regulilor de

prevenire asupra riscurilor profesionale (art. 173/1, art. 174/1, art. 176/1 din Codul

muncii).

Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia practicantului toate mijloacele

necesare pentru dobândirea competenţelor precizate în Anexa pedagogică.

Partenerul de practică trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta

securitatea şi sănătatea practicanţilor (Art. 177/1 din Codul muncii).

Partenerul de practică are obligaţia de a asigura practicanţilor accesul liber la

serviciul de medicina muncii, pe durata derulării pregătirii practice (Art. 182/1 din

Codul muncii).


55

Partenerul de practică trebuie să comunice şi practicanţilor ansamblul de reguli

interne pe care l-a adoptat de comun acord cu sindicatul sau cu reprezentanţii de

personal, după caz (Art. 257, Art. 258 şi Art. 259 din Codul muncii).

Partenerul de practică certifică faptul de a fi asigurat în materie de responsabilitate

civilă, în funcţie de dispoziţiile legale şi reglementările în vigoare. Această dispoziţie

nu se aplică partenerilor de practică scutiţi prin statutul lor de această asigurare.

Partenerul de practică are obligaţia de a informa practicantul asupra riscurilor

profesionale (în cazul muncii de laborator este necesară existenţa unui proces verbal

de protecţia muncii) articolul 171-178 din Codul muncii şi articolul 56 din legea

346/2002 asupra asigurărilor accidentelor de muncă (Capitolul V, Art.51/1 şi Art. 55

al legii 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).

Partenerul de practică este obligat, prin normele şi principiile responsabilităţii civile

contractuale, să despăgubească practicantul în situaţia în care acesta a suferit un

prejudiciu material din vina partenerului de practică pe durata îndeplinirii obligaţiilor

ce derivă din derularea stagiului de pregătire practică (Art. 269/1 din Codul muncii).

În cazul în care, din vina partenerului de practică , contribuţia de asigurare contra

accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale nu a fost plătită, costul prestărilor de

servicii de asigurare prevăzute de legea aici prezentată va fi suportat de către

partenerul de practică (Art. 14 al legii 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).

Art. 7. Obligaţiile organizatorului de practicăÎn cazul în care derularea stagiului de pregătire practică nu este conformă cu

angajamentele luate de către partenerul de practică în cadrul prezentei convenţii,

directorul unităţii de învăţământ (organizator de practică) poate decide întreruperea

stagiului de pregătire practică conform convenţiei, după informarea prealabilă a

responsabilul întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică)

şi primirea confirmării de primire a acestei informaţii.


56

Organizatorul de practică desemnează un cadru didactic responsabil cu planificarea,

organizarea şi supravegherea desfăşurării pregătirii practice. Cadrul didactic

împreună cu tutorele desemnat de partenerul de practică stabilesc tematica de

practică şi competenţele profesionale care fac obiectul stagiului de pregătire practică

în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi programa şcolară

corespunzătoare.

Art. 8. Condiţii de desfăşurare a stagiului de pregătire practicăGratificări sau prime acordate practicantului:

Avantaje eventuale (plata transportului de la şi la întreprindere, tichete de masă,

acces la cantina partenerului de practică,etc.):

Alte precizări

Art. 9. Persoane desemnate de organizatorul de practică şi partenerul de practică:

Tutorele (persoana care va avea responsabilitatea practicantului din partea

partenerului de practică):

Dl/Dna …………………………………………...

Funcţia …………………………………...............

Tel:……………………Fax:…………………… Email: ……………………………………

Cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică din

partea organizatorului de practică:

Dl/Dna …………………………………………….

Funcţia …………………………………………….

Tel:…………………….Fax:………………….. Email: ………………………………………

Art. 10 Evaluarea stagiului de pregătire practicăÎn timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic

responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică vor evalua

practicantul în permanenţă, pe baza unei Fişe de observaţie/evaluare. Vor fi evaluate Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


atât nivelul de dobândire a competenţelor tehnice, cât şi comportamentul şi

modalitatea de integrare a practicantului în activitatea întreprinderii (disciplină,

punctualitate, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de

ordine interioară al întreprinderii/instituţiei publice, etc.).

La finalul modulului / stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul

didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică, evaluează

nivelul de dobândire a competenţelor de către practicant pe baza fişei de

observaţie/evaluare, a unei probe orale/interviu şi a unei probe practice. Rezultatul

acestei evaluări va sta la baza notării elevului de către cadrul didactic responsabil cu

derularea stagiului de pregătire practică.

Art. 11. Raportul privind stagiul de pregătire practicăPeriodic şi după încheierea stagiului de pregătire practică, practicantul va prezenta

un caiet de practică care va cuprinde:

- denumirea modulului de pregătire

- competenţe exersate

- activităţi desfăşurate pe perioada stagiului de pregătire practică

- observaţii personale privitoare la activitatea depusă

Caietul de practică va fi parte din portofoliul elevului.

Alcătuit în triplu exemplar la data: ……………………

Director Unitate de învăţământ(Organizator de practică)

Reprezentant Întreprindere, instituţie, societate comercială,etc(Partener de practică)

Numele şi prenumele

Data

Semnătura

Ştampila

Am luat la cunoştinţă,


58

Nume şi prenume Semnătura

Elev

Părinte elev (pentru elevii minori)Cadru didactic responsabil pentru stagiul de practică Tutore

Data:


59

ANEXA 2Anexa pedagogică

a Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în

întreprindere/instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic

1. Durata totală a pregătirii practice

2. Calendarul pregătirii

3. Perioada stagiului, timpul de lucru şi orarul (de precizat zilele de pregătire practică în cazul timpului de lucru parţial):

4. Adresa unde se va derula stagiul de pregătire practică (dacă este diferită de cea indicată în Convenţie):

5. Deplasarea în afara locului unde este repartizat practicantul vizează următoarele locaţii:

6. Condiţii de primire a elevului în stagiul de practică

7. Modalităţi prin care se asigură complementaritatea între pregătirea dobândită de elev la şcoală şi în întreprindere

8. Numele şi prenumele cadrului didactic care asigură supravegherea pedagogică a practicantului pe perioada stagiului de practică

9. Drepturi şi responsabilităţi ale cadrului didactic din unitatea de învăţământ – organizator al practicii, pe perioada stagiului de pregătire practică

10.Numele şi prenumele tutorelui desemnat de întreprindere care va asigura respectarea condiţiilor de pregătire şi dobândirea de practicant a competenţelor profesionale planificate pentru perioada stagiului de pregătire practică

11.Drepturi şi responsabilităţi ale tutorelui de practică desemnat de partenerul de practică

12.Definirea unităţilor de competenţe şi a competenţelor care vor fi dobândite pe perioada stagiului de practică în conformitate cu standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobat prin OMECT nr.____________________


60

Unitatea de competenţe

Competenţa Modulul de pregătire

Locul de muncă

Activităţi planificate

Observaţii

13.Modalităţi de evaluare a pregătirii profesionale dobândite de practicant pe perioada stagiului de pregătire practică

Cadru didactic Tutore Practicant DataSemnătura


61

ANEXA 3 MODEL DE CAIET DE PRACTICĂ

Prima pagină: Pagina a doua:

Model de conţinut

Data: 24.05.2009

Ora: 8.30

Consemnarea activităţii: A1 Prezentarea locului de practică

Firma _____________________________ () este o societate cu capital exclusiv

privat înfiinţată în anul 1998 prin privatizarea societăţii comerciale -

___________________(), cu capital de stat . Firma are sediul în Piteşti, str. Stefan

cel Mare, nr. 10.

Profilul firmei este prelucarea ţiţeiului în scopul obţinerii de carburanţi.

Firma are un număr de 1500 de angajaţi.

Structura organizatorică a firmei este prezentată în organigramă (Vezi ANEXA 4)

Organigrama Societăţii Comerciale ___________________ ()


62

Modulul 8 Protecţia mediului

Competenţe Exersate:

16.1. Identifică surse de poluare şi agenţi poluanţi16.2. Precizează efecte ale agenţilor poluanţi asupra mediului16.3. Identifică proceduri de ameliorare a factorilor de mediu

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT Localitatea

Caiet de practică

Autor: Numele şi prenumele elevului

Clasa ...........................

Agentul economic .............................

Ploieşti2009

Numele persoanei care prezintă datele sau desfăşoară activitatea respectivă, exemplu: datele au fost prezentate de către directorul general al

firmei, doamna Marinescu Corina;

Înregistrarea observaţiilor, exemplu: firma este structurată în 10

compartimente, în fiecare lucrând un număr de 5-30 de persoane. Atmosfera de

lucru este excelentă, persoanele sunt agreabile. Primirea elevilor de către

conducerea firmei a fost foarte bună. Persoana de contact desemnată de către

firmă este interesată de întrebările elevilor.

Prezentarea ca anexe a diferitelor formulare (fişa postului, proces verbal de recepţie, documente pentru înregistrarea intrărilor de mărfuri etc.), exemplu:

emblema firmei, organigrama firmei.

Înregistrarea propunerilor pentru îmbunătăţirea activităţii viitoare a firmei.Aceste propuneri vor fi consemnate după ce s-a înregistrat activitatea zilnică pe

timpul efectuării practicii de către fiecare elev.


63

ANEXA 4 INDICAŢII PRIVIND ALCĂTUIREA ORGANIGRAMEI

Organigramă (DEX) – Redare schematică (grafică) în toate detaliile a organizării, a

subordonării şi a legăturilor dintre compartimente din cadrul unei întreprinderi sau al

unei instituţii.

Exemplu: Organigrama unei societăţi comerciale din mediul privat.


64

ANEXA 5


65

ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZĂ ACTIVITATEA DE PROTECŢIE A MUNCII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT

Sistemul legislativ privind securitatea şi sănătatea în muncă în ţara noastră

este structurat pe trei niveluri, în funcţie de importanţa reglementărilor şi de

domeniul de aplicare:

A. Legislatia primară; B. Legislatia secundară; C. Legislatia terţiară.

A. Legislatia primarăLegislaţia primară stabileşte principiile de bază privind organizarea activităţii

de securitate şi sănătate în muncă în România .

CONSTITUŢIA ROMÂNIEI , care statuează şi garantează dreptul la viaţă,

integritate fizică şi psihică, precum şi dreptul la protecţie socială al tuturor

cetăţenilor. Constitutia dispune măsuri de protecţie care privesc securitatea şi

igiena muncii, instituirea salariului minim garantat in plata, repausul săptamânal,

concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii speciale şi deosebite,

precum şi protecţia femeilor , a tinerilor şi a unor persoane dezavantajate .

CODUL MUNCII , care trasează cadrul general pentru toate reglementările

juridice vizând relaţiile de muncă , a fost aprobat de Parlamentul României ca

Legea nr. 53 / 2003 . Pentru implementarea principiilor economiei de piaţă , Codul

Muncii a fost modificat prin O.U.G. nr. 65 din 05 iulie 2005 , aprobată prin Legea nr.

371 / 2005 , respectiv prin O.U.G. nr. 55 / 2006 .

LEGEA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ reprezintă legea

fundamentală în baza căreia se instituie măsuri pentru promovarea activităţilor de

îmbunătăţire a securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor , la nivelul întregii

economii naţionale .


66

B. Legislaţia secundară

Legislaţia secundară detaliază prevederile legislaţiei primare şi cuprinde măsuri

de prevenire şi reguli de aplicare.

Din categoria legislaţiei secundare fac parte :

- normele metodologice de aplicare a Legii SSM ;

- normativele ;

- standardele de securitate a muncii ;

- standardele de produs.

C. Legislaţia terţiarăLegislaţia terţiară cuprinde măsuri de prevenire detaliate.

Din categoria documentelor care constituie legislaţia terţiară fac parte

instrucţiunile proprii de securitate a muncii elaborate la nivelul persoanei juridice /

fizice prin detalierea prevederilor legislaţiei secundare .

Instrucţiunile sunt acte juridice aflate sub incidenţa Legii SSM , emise de

angajatori şi au ca scop stabilirea tuturor măsurilor de securitate şi sănătate în

muncă necesare pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor

profesionale care se pot produce la locurile de muncă din întreprinderile / unităţile

acestora. Ele sunt obligatorii numai pentru emitent şi pot fi elaborate pentru întregul

proces, anumite faze ale acestuia, o activitate, operaţie etc.

ANEXA 6HOTĂRÂRE nr. 971 din 26 iulie 2006

privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de munca (extras)

ART. 5

Pentru aplicarea prezentei hotărâri expresiile de mai jos semnifica după cum

urmează:

a) semnalizare de securitate şi/sau de sănătate - semnalizarea care se referă la

un obiect, o activitate sau o situaţie determinata şi furnizează informaţii ori cerinţe

referitoare la securitatea şi/sau sănătatea la locul de munca, printr-un panou, o

culoare, un semnal luminos ori acustic, o comunicare verbală sau un gest-semnal,

după caz;

b) semnal de interzicere - semnalul prin care se interzice un comportament care

ar putea atrage sau cauza un pericol;

c) semnal de avertizare - semnalul prin care se avertizeaza asupra unui risc sau

unui pericol;

d) semnal de obligativitate - semnalul prin care se indica adoptarea unui

comportament specific;

e) semnal de salvare sau de prim ajutor - semnalul prin care se dau indicaţii

privind ieşirile de urgenta ori mijloacele de prim ajutor sau de salvare;

f) semnal de indicare - semnalul prin care se furnizează alte indicaţii decât cele

prevăzute la lit. b)-e);

ANEXA 1 CERINŢE MINIME GENERALE privind semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de munca

3.2. Pot fi utilizate împreună următoarele modalităţi de semnalizare:

a) semnal luminos şi semnal acustic;

b) semnal luminos şi comunicare verbală;

c) gest-semnal şi comunicare verbală.

4. Instrucţiunile din tabelul de mai jos se aplica tuturor mijloacelor de semnalizare

care conţin o culoare de securitate:


67

Culoare Semnificatie sau scop Indicaţii şi precizări

Roşu Semnal de interdicţie Atitudini periculoase

Pericol-alarma Stop, oprire, dispozitiv de oprire de

urgenţă

Evacuare

Materiale si echipamente de

prevenire si stingere a

incendiilor

Identificare şi localizare

Galben

sau

galben-

oranj

Semnal de avertizare Atenţie, precauţie

Verificare

Albastru Semnal de obligaţie Comportament sau acţiune specifică

Obligaţia purtării echipamentului

individual de protecţie

Verde Semnal de salvare sau de

prim ajutor

Uşi, ieşiri, căi de acces, echipamente,

posturi, încăperi

Situaţie de securitate Revenire la normal

ANEXA 2 CERINŢE MINIME GENERALEprivind panourile de semnalizare

3.1. Panouri de interdicţieCaracteristici intrinseci:

a) forma rotundă;

b) pictograma neagră pe fond alb, margine şi banda diagonală-roşii (partea roşie

trebuie să ocupe cel putin 35% din suprafaţa panoului).

Fumatul interzis Fumatul sau focul deschis interzise

Interzis accesul pietonilor

Interzisă stingerea cu apă


68

Apă nepotabilă Accesul interzis persoanelor neautorizate

Interzis vehiculelor de manipulare a

mărfurilor

A nu se atinge

3.2 Panouri de avertizare

Caracteristici intrinseci:

a) forma triunghiulară

b) pictograma neagră pe fond galben, margine neagră (partea galbenă trebuie

să acopere cel puţin 50 % din suprafaţa panoului).

Materiale inflamabile

Materiale explozive Materiale toxice Materiale corozive

Materiale radioactive

Greutăţi suspendate

Vehicule de manipulare

Pericol electric

Pericol general Radiaţii laser Materiale combustibile

Radiaţii neionizante


69

Camp magnetic puternic

Pericol de impiedicare

Cădere cu denivelare

Risc biologic

Temperaturi scazute

Materiale nocive sau iritante

3.2.1. Panoul "Materiale inflamabile" se utilizeaza si in, lipsa unui panou specific

pentru temperaturi inalte.

3.2.2. Fondul panoului "Materiale nocive sau iritante" poate fi in mod exceptional, de

culoare portocalie, daca aceasta culoare se justifica in, raport cu un panou similar

existent privind circulatia rutiera.

3.3. Panouri de obligativitateCaracteristici intrinseci:

a) forma rotundă;

b) pictograma albă pe fond albastru (partea albastră trebuie să ocupe cel puţin

50 % din suprafaţa panoului).

Protecţie obligatorie a ochilor

Protecţie obligatorie a

capului

Protecţie obligatorie a urechilor

Protecţie obligatorie a căilor

respiratorii


70

Protecţie obligatorie a picioarelor

Protecţie obligatorie a

mainilor

Protecţie obligatorie a corpului

Protecţia obligatorie a feţei

Protrecţie individuală obligatorie

îmoptriva căderii de la înalţime

Trecere obligatorie pentru pietoni

Obligaţii generale (însoţit, dacă este

cazul, de un panou suplimentar)

3.4. Panouri de salvare şi acordarea primului ajutor

Caracteristici intrinseci:

a) forma dreptunghiulară sau patrată

b) pictograma albă pe fond verde (partea verde trebuie să acopere cel puţin

50 % din suprafaţa panoului).

Directii de urmat (indicatii

suplimentare)


suplimentare)


suplimentare)


suplimentare)


71

Telefon pentru primul ajutor sau salvare

Brancardă Duş de securitate Curaţirea ochilor

Centru de prim-ajutor Căi / Ieşiri de salvare Căi / Ieşiri de salvare Căi / Ieşiri de salvare

Căi / Ieşiri de salvare Căi / Ieşiri de salvare

3.5. Panouri privind materialele sau echipamentele necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilorCaracteristici intrinseci:

a) forma dreptunghiulară sau patrată

b) pictograma albă pe fond rosu (partea roşie trebuie să acopere cel putin 50

% din suprafaţa panoului).

Furtum de incendiu Scara Extinctor Telefon pentru cazurile de

incendiu


72

Direcţii de urmat (indicaţii

suplimentare)


suplimentare)


suplimentare)


suplimentare)

3.6 Panouri de indicare - INDICATOARE COMBINATE


73

ANEXA 7FIŞĂ DE OBSERVARE - MODEL

I. Surse de poluare identificate în instalaţie

Sursa de poluare

Poluantul Modul de dispersie

Factorii de

dispersie

Modul de acţiune al factorului

Exemplu:Cuptorul de încălzire a ţiţeiului în instalaţia de DAV

Produse de combustie: a. gaze de ardere (CO, CO2, SOx, NOx, hidrocarburi uşoare, , mercaptani) b. dispersii de particule solide: fum

Emisie în atmosferă

VântulTurbulenţa aerului

Calmul atmosferei

Provoacă răspândirea pe distanţe mai mari sau mai mici cu efecte pozitive datorită scăderii concentraţiei la locul sursei, dar cu efecte negative asupra zonelor apropiate unde sunt transportate gazele

Menţine concentraţia ridicată a gazelor şi a dispersiilor la locul producerii, dar nu afectează zonele apropiate

II. Influenţa poluanţilor asupra mediuluiPoluantul Influenţa asupra mediului din

imediata apropiere a surseiInfluenţa asupra mediului din zonele apropiate sursei

Exemplu:NOx din gazele de ardere

Disconfort, la concentraţii mari acţiune iritantă

Ploi acideDegradarea stratului de ozonSmog

III. Metode de reducere a emisiei poluante sau efectului emisie poluante la sursă

Metoda Descrierea metodei Efectul a. Înlocuirea

cărbunilor sau a păcurii cu alţi combustibili

Atât cărbunii cât şi păcura conţin alaturi de hidrocarburi care prin ardere se transformă în CO2 şi apă şi alţi compuşi printre care se numără compusii cu azot. Acestia formează prin ardere NOx.

Reducerea conţinutului de Nox

în gazele de ardere


74

b. Înălţarea coşurilor cuptoarelor

Prin înlocuirea (de ex.) cu combustibili gazoşi se va obţine o ardere ,,curată”, în urma căreia nu se formează NOx sau SOx.Evacuarea gazelor de ardere la înălţimi mari cruţă zonele din imediata apropiere Zonele din apropiere sunt

cruţate, dar substanţele poluante eliminate în straturile superioare sunt purtare de vânturile de înălţime provocând ploi acide în zone îndepărtate de locul de producere

c.d.

IV. Schema tehnologicăPe schema instalaţiei respective marcaţi utilajele care emit agenţi poluanţi, cu diferite

culori

1. –cuptor tubular; 2. – coloană de distilare, cu talere, la presiune atmosferică. 3. – coloană de distilare în vid; 4. –separator; 5.- condensator


75

ANEXA 8Extras din articolul cu tema Impurităţile din aer produc boli mortale din ziarul ...................................., nr. .................., din .........................

Familiară peisajului citadin, atmosfera încărcată cu noxe este mai periculoasă decât se credea

Efecte dezastruoase asupra sănătăţii

Lumea medicală este în alertă după

ce, într-un articol din "Journal of the

American College of Cardiology"

(JACC), se arată cât este de mare

nocivitatea chiar şi a particulelor

ultrafine de substanţe toxice care se

găsesc în aer.

Cercetările ştiinţifice au demonstrat că

şi atunci când impurităţile se află între

limitele legal admise, efectul lor asupra

sănătăţii este dezastruos, prin

determinarea unui proces de

superoxidare a moleculelor sangvine,

ceea ce determină distrugerea

celulelor din întregul sistem circulator.

Aşa se explică aritmiile, infarcturile şi

stopurile cardiace care sunt tot mai

frecvente în marile oraşe, se arată în

raport.

"Suntem obişnuiţi să considerăm că

poluarea aerului afectează mai ales

plămânii. Dar acum avem dovezi

concrete că şi inima este la fel de grav

îmbolnăvită de poluarea citadină", a

menţionat dr. Robert A. Kloner,

director al Institutului de Cercetare din

Los Angeles.

Traficul auto, principalul vinovat

Traficul auto este cel dintâi responsabil

de poluarea oraşelor. Cercetătorii au

determinat ca principală sursă pentru

microparticulele toxice din aer

emanaţiile produse de autovehicule.

Ele trec în sânge şi, chiar şi în cantităţi

mici, produc afecţiuni ireversibile la

nivelul celulelor.


76

ANEXA 9Schema bloc a unei instalaţii de epurare


77

Unitate economică

Tratare primară

Tratare secundară

Tratare terţiară

Tratarea nămolului

Apă uzată

Nămol uscat (valorificare)

Apă tratată(emisar)

ANEXA 10INDICAŢII PRIVIND ELABORAREA UNUI PROIECT

Proiectul reprezintă una dintre formele activ-creatoare ale învăţării, prin care vă

puteţi pune în evidenţă capacitatea de interpretare, sinteză, integrare şi aplicare a

cunoştinţelor însuşite la locul de practică sau prin studiul sistematic al diferitelor

surse bibliografice.

Structura unui proiectDe obicei proiectul are următoarea structură: cuprins, argument/memoriu

justificativ, conţinutul propriu-zis, bibliografie, anexe

Prima pagină a proiectului va conţine numele unităţii de învăţământ la care

sunteţi înscrişi, tema proiectului, autorul, localitatea şi anul.

Argumentul cuprinde o sinteză a aspectelor teoretice cât şi a celor practice pe

care le-aţi tratat, precum şi importanţa problemei abordate de lucrarea voastră.

Conţinutul proiectului va cuprinde o scurtă prezentare a aspectelor teoretice

referitoare la tema proiectului, dezvoltarea cerinţelor formulate de către îndrumătorul

de practică cu marcarea ideilor personale, aplicarea ideilor în practică (dacă este

cazul) şi concluzii – o sinteză a contribuţiei proprii pentru rezolvarea problemei puse

în discuţie şi a procupării pentru deschiderea unor noi abordări.

Dimensiunile proiectului sunt condiţionate de material (numărul surselor

bibliografice), de obiectivele propuse, de activitatea în care se integrează. De obicei,

un proiect are 15 – 30 de pagini.

Prezentarea PowerPoint trebuie nu trebuie să depăşească 6 – 8 slide-uri şi nu

trebuie să dureze mai mult de 15 min.

CUM FOLOSIŢI SURSELE BIBLIOGRAFICE PENTRU REALIZAREA PĂRŢII TEORETICE A PROIECTULUI DE PRACTICĂ

1. Citiţi cu atenţie;

2. Utilizaţi dicţionarul;

3. Textele dificil de înţeles se împart în unităţi semantice reprezentative;

4. Consemnaţi şi adnotaţi;

5. Identificaţi ideea centrală.


78

Etapele citirii unui text expuse mai jos, creează condiţii favorabile memorării textului

citit.

1. Denumirea cărţii (articolului, studiului, lucrării, cursului etc.);

2. Autorul;

3. Sursa bibliografică şi datele iniţiale (an, număr, pagină);

4. Conţinutul de bază;

5. Informaţii factografice (nume proprii, titluri, date statistice, însemnări speciale,

date istorice etc.);

6. Particularităţile materiei înmagazinate care par indiscutabile ;

7. Noutatea materiei înmagazinate şi posibilitatea folosirii ei în munca practică.

În cazul revistelor recurgeţi mai întâi la examinarea sumarului care vă oferă o

viziune sintetică şi o perspectivă de ansamblu asupra conţinutului. Astfel, puteţi

opera o selecţie şi o ordonare ierarhică a articolelor sau subiectelor mai

importante pentru subiectul pe care îl aveţi în vedere.

În cazul în care aveţi de consulat o carte, orientaţi-vă în material utilizând

cuprinsul (în care este expus conţinutul problemei) sau tabla de materii, prefaţa

sau introducerea (în care se expun tema şi obiectivul lucrării, modul de abordare şi

tratare, recomandări privind valoarea şi utilizarea lucrării), concluziile generale

(care rezumă sau redau în mod esenţial elementele de fond ale lucrării, expun mai

expresiv şi accentuează ideile noi din lucrare, atenţionează asupra unor situaţii

speciale etc.), notele bibliografice.


79

BIBLIOGRAFIE

1. * * * . (2007). Dicţionarul Explicativ Ilustrat al Limbii Române Ediţia a II-a.

Bucureşti: Editura Arc şi Editura Gunivas

2. * * * . (2005) Standarde de Pregătire Profesională, Calificarea Tehnician chimist

de laborator, nivel 3, Chimie industrială. Bucureşti.

3. * * * . (2005). Curriculum liceu tehnologic, Profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, clasa a XII-a. Bucureşti.

4. Buchman, Aurelia., Marincescu, Mihaela. (2006). Auxiliar curricular pentru clasa a XII-a, domeniul chimie industrială, Modulul Operaţii mecanice şi

hidrodinamice. Bucureşti

5. Buchman, Aurelia., Marincescu, Mihaela. (2005). Auxiliar curricular pentru clasa a XI-a, an de completare, domeniul chimie industrială, Modulul Tratarea

apei. Bucureşti

6. Ciarnau, R. si colectiv, (2000). Ecologie si protectia mediului – manual pentru clasa a X-a. Bucuresti: Editura Economică – Preuniversitaria

7. Teodorescu, I. şi colectiv, (2001). Ecologie si protectia mediului – manual pentru clasa a X-a. Bucuresti: Editura Constelaţii

8. Gâldean, Nicolae şi colectiv, (2000). Ecologie si protecţia mediului –manual pentru clasa a XI-a. Bucureşti: Editura Economica – Preuniversitaria

9. Rojanschi, V., (1997). Protecţia şi ingineria mediului. Bucureşti: Editura

Economică

10. Posea, Paula şi colectiv, (2004). Analiza factorilor de mediu. Râmnicu Vălcea:

Editura CONPHZS

11.Bâră, S., (1994). Cum să învăţăm eficient?. Bucureşti: Centrul editorial –

poligrafic, ASE

12.Trâmbiţaşu, Eva, (2008). Fizico-chimia mediului: factorii de mediu şi poluanţii lor. Ploieşti: Editura Universităţii Petrol-Gaze


80

Date post:	25-Dec-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	7 times
Download:	0 times

alili2001.files.wordpress.com · Web viewPregătirea în calificarea „Tehnician chimist de...

Documents