Suflet de copil CUVANT INAINTE Unui “suflet de copil” ii trebuie o vorba buna si multa dragoste pentru a intelege ca, in traseul ascensiunii sale sociale si profesionale, “suntem creati pentru a fi iubiti si pentru a iubi”. Din mai multe manute dibace, gata sa arunce pete de culoare oricand, oriunde si pe orice, au iesit la iveala desene originale si vesele, in ele oglindindu-se sufletul si imaginatia fiecarui prichindel. Dintr-un strop de talent, minti agere, calauzite de dascali iscusiti, prin mormanul de idei si cuvinte incrucisate, s-au asternut rand pe rand, pe coala alba de hartie, mici articole pentru cei mici si pentru cei mari, pentru “umanisti” si pentru “realisti”, pentru cei insetati sa afle lucruri cat mai noi si mai interesante din toate domeniile de cultura generala si din viata scolii noastre. Totodata, suntem deschisi spre toate ideile, parerile, laudele si in special, criticile constructive, ele ajutandu-ne sa fim din ce in ce mai siguri pe noi, mai buni si mai intelepti. Dorim o colaborare cat mai lunga si mai fructuoasa, atat cu colegii din prezent, cat si cu noii membri pe care-i asteptam cu drag sa se alature colectivului nostru redactional. Colectivul redactional 1
Transcript
Suflet de copil
CUVANT INAINTE
Unui “suflet de copil” ii trebuie o vorba buna si multa dragoste pentru a
intelege ca, in traseul ascensiunii sale sociale si profesionale, “suntem creati
pentru a fi iubiti si pentru a iubi”.
Din mai multe manute dibace, gata sa arunce pete de culoare oricand,
oriunde si pe orice, au iesit la iveala desene originale si vesele, in ele oglindindu-
se sufletul si imaginatia fiecarui prichindel. Dintr-un strop de talent, minti
agere, calauzite de dascali iscusiti, prin mormanul de idei si cuvinte incrucisate,
s-au asternut rand pe rand, pe coala alba de hartie, mici articole pentru cei mici
si pentru cei mari, pentru “umanisti” si pentru “realisti”, pentru cei insetati sa
afle lucruri cat mai noi si mai interesante din toate domeniile de cultura
generala si din viata scolii noastre.
Totodata, suntem deschisi spre toate ideile, parerile, laudele si in special,
criticile constructive, ele ajutandu-ne sa fim din ce in ce mai siguri pe noi, mai
buni si mai intelepti.
Dorim o colaborare cat mai lunga si mai fructuoasa, atat cu colegii din
prezent, cat si cu noii membri pe care-i asteptam cu drag sa se alature
colectivului nostru redactional.
Colectivul redactional
1
Suflet de copil
„SA STII MAI MULTE, SA FII MAI BUN”
- Interviu cu d-na Consilier educativ al Scolii Gimnaziale Tarlungeni, Csiki Ildiko –
Reporter: Ce parere aveti despre Săptămâna “Să ştii mai multe, să fii mai bun”
Csiki Ildiko: O săptămână de destindere, de relaxare pentru copii, o săptămâna în
care desfăşurăm activităţi recreative cu scop educativ.
R: Care considerati ca este scopul acestor activitati?
CI: Scopul acestui program este implicarea tuturor copiilor preșcolari/elevilor și a
cadrelor didactice în activități care să răspundă intereselor și preocupărilor
diverse ale copiilor preșcolari/elevilor, să pună în valoare talentele și capacitățile
acestora în diferite domenii, nu neapărat în cele prezente în curriculumul național, și să stimuleze participarea lor la acțiuni variate, în contexte nonformale.
R: Ce fel de activitati v-ati propus sa desfasurati in aceasta perioada?
CI: Invatatorii si dirigintii si-au propus sa desfasoare activitati in functie de
propunerile elevilor si a parintilor acestora. S-au programat urmatoarele activitati:
- Ateliere de creatie
- Concursuri sportive
- Concursuri pe teme rutiere si civice
- Vizionari de filme educative si recreative e.t.c.
2
Suflet de copil
R: Care credeti ca va fi impactul acestor activitati asupra copiilor?
CI: In urma acestor activitati copiii vor dobandi cunostinte si competente noi intr-
un mod atractiv, diferit de orele de curs.
R: Sunteti de acord cu continuarea acestui program si in anii urmatori?
CI: Practica ne demonstreaza faptul ca aceste activitati aduc un suflu nou
procesului instructiv educativ, elevii simtindu-se implicati in formarea si
dezvoltarea lor.
R: Ce imbunatatiri ati aduce acestui program?
CI: Mi-ar placea sa se desfasoare activitati in care sa se puna accentul pe
colaborarea intre scoli, sa se desfasoare mai multe activitati comune intre
institutii si mai ales intre copiii de diferite etnii, pentru o interactionare intre
acestia. Consider ca acest lucru ar duce la acceptarea mai usor a celui de langa
noi, la socializare, la interrelationare.
R: Daca ati putea alege un alt moment al desfasurarii acestui program, care ar fi
acesta si de ce?
CI: Daca as putea sa schimb perioada desfasurarii acestor activitati, as alege prima
saptamana din anul scolar, pentru „inchegarea”/consolidarea colectivelor de
elevi, pentru o trecere mai usoara de la vacanta la cursuri.
Prof. Gheorghe Gabriela
Prof. Pacurar Lucian
3
Suflet de copil
FLORIILE, EXTAZUL DE DINAINTEA AGONIEI
Ciclic, toate intamplarile, toate sarbatorile, toate bucuriile se repeta, intr-o succesiune fireasca in viata noastra. Vine, de mii de ani, infiecare an, Craciunul, vine si Pastele, vin toate zilele sfintilor din calendare, oprindu-ne acum doar la aspectul religios. Si, ca in fiecare primavara, a sosit la crestinii ortodocsi, momentul de sarbatorit Floriile, cand ne amintim de Mantuitor. Din fericire pentru unitatea religiilor, in acest an am sarbatorit Floriile si Pastele impreuna cu crestinii catolici si reformati. Floriile si Pastele pica la diferenta de sapte zile. Intai, vin Floriile. Momentul, sa ii zicem astfel, extazului maxim, al bucuriei, al sperantei. In calendarul ortodox, ziua de Florii poarta numele de Duminica Stalparilor. Cand Iisus a pornit catre Ierusalim, ca sa scrie marea carte a crestinatatii, lumea stia cum il sculase El pe Lazar din morti – minune fara seaman! – si nu a fost nimeni care sa nu simta nevoia sa Ii iasa in cale cu flori si cu ramuri de maslin. Era plinatatea suprema: “Osana, osana, Fiul lui David! Osana, bine este cuvantat cel ce vine in numele Domnului!”. Asa strigau multimile dezlantuite. Si, calare pe manzul de asin pe care nu mai statuse nimeni, Iisus primea ofranda oamenilor si inainta in tacere. Se gandea in acea clipa ca multimile intotdeauna sunt schimbatoare. Azi te iubesc, maine te urasc... Dar, in vreme ce poporul se bucura, autoritatile se temeau. Lumea credea tot mai mult in Mesia, lumea era innebunita de ce aflase despre Iisus, lumea era gata sa incoroneze un nou imparat. Toate astea nu puteau continua astfel. Mesia trebuia sa moara. „Mai de folos ne este, spunea arhiereul Caiaifa, sa moara un om pentru popor, decat sa piara
4
Suflet de copil
un intreg neam”. Dar, in duminica Floriilor, de dinainte de Pasti, poporul si ucenicii erau zid in preajma lui Iisus, Ii ascultau cuvantul, Il e, dar si in urmau, deci nu putea Fi omorat. Copiii se bucurau si ei de venirea lui Hristos si L-au primit cu urale si bucurie. Iar El se invartea printre suferinzi si le vindeca neputintele: orbilor le dadea vedere, slabilor le dadea putere, schiopilor dadea forta de a merge normal. „ Cearta-ti ucenicii!” strigau membrii Sinedriului catre Iisus. Iar Iisus raspundea: „Daca vor tacea acestia, pietrele vor striga!”. In frenezia multimilor, s-a consumat episodul alungarii negustorilor din templul lui Dumnezeu, ceea ce a atarnat greu pentru arhiereii si carturarii loviti astfel in puterea pe care o aveau in cetate, dar si in constanta de a se imbogati de pe urma pangaritorilor templului. Lumea se bucura, dar capii cautau cu disperare sa-L piarda pe Iisus. Trebuia sa moara. Trebuia sa I se sfarseasca epoca de glorie. Prea devenea un mare pericol. Si povestea trebuia sa se scrie asa cum o stim si noi, azi...
Obiceiuri pascale Desi la fel ca majoritatea sarbatorilor si Pastele are origini crestine, de fapt aceasta fost o sarbatoare pagana. Vechii saxoni au sarbatorit venirea primaverii aducand omagii zeitei primaverii, Eastre. Cand in secolul al II-lea misionarii crestini au ajuns in mijlocul triburilor nordice cu serbarile lor pagane, au incercat sa ii converteasca la crestinism. Au reusit, insa numai intr-o masura oarecare. Pentru noii crestini interdictia de a-si serba vechile sarbatori pagane ar fi insemnat moartea. Pentru a salva vieti, misionarii au decis sa isi popularizeze mesajul religios incet, permitand populatiilor sa isi continue celebrarile pagane insa acestea trebuiau sa fie in maniera crestina. Asa cum s-a intamplat, sarbatoarea pagana Eastre avea loc la aceeasi data ca si sarbatoarea crestina a renasterii Domnului. Astfel s-a alterat festivalul insasi, devenind o sarbatoare crestina, iar numele vechi de Eastre s-a schimbat in varianta moderna de Easter (Pastele in limba engleza). Procesiunea de la miezul noptiiSlujba de Inviere incepe de la miezul noptii, asa este inca din Evul Mediu, cand oamenii asteptau rasaritul soarelui pentru a se porni in procesiune spre biserica. Binecunoscut obicei pascal este stropitul fetelor, in a doua zi de Pasti. fetele sunt stropite in Ardeal cu apa de colonie, obicei unguresc, iar in Polonia, Germania si Ucraina fetele se stropesc cu apa. Pe langa udat se fac si urari de sanatate de vreme ce se crede ca zapada topita le face mai frumoase si este aducatoare de noroc. Conform credintei religioase, obiceiul isi are radacinile in faptul ca evreii i-au stropit cu apa pe adeptii lui Iisus care aduceau vestea invierii Domnului. In occident, si mai ales englezii isi cumpara haine noi, iar irlandezii participa la concursuri de dans cu premii. In Franta nu se trag clopotele intre Vinerea Mare si Duminica Pastilor. In Suedia, copiii dau scrisori vecinilor si primesc de la acestia dulciuri sau bani, obicei asemanator cu cel de Halloween: "trick or treat". Dupa Craciun cea mai frumoasa sarbatoare de familie este pastele. Cum iarna este incantator peisajul acoperit cu zapada, bradul impodobit din mijlocul casei, la fel ne incanta si primele
6
Suflet de copil
miresme primavaratice. La fel au simtit oamenii din vremuri stravechi. Primavara inseamna renasterea naturii. Nu este doar o simpla intamplare faptul ca in vremuri pagane, inceputul de an se sarbatorea odata cu venirea primaverii. Sarbatoarea pastelui este deci si sarbatoarea primaverii. Deja din secolul al II-lea avem date despre sarbatorirea Pastelui, traditii pe de o parte crestine, pe de alta parte pagane. Pastele este sarbatoarea crestina a Invierii Domnului. Ultima saptamana a postului care precede sarbatoarea este saptamana mare, care incepe cu duminica Floriilor si se termina cu duminica pascala. Sarbatoarea incepe de fapt cu duminica Floriilor, cand se sarbatoreste intrarea lui Hristor in Ierusalim. Saptamana mare are menirea impartasirii chinurilor lui Iisus. In aceasta saptamana se termina postul de 40 de zile, si natura renaste. In ziua de joi a saptamanii mari clopotele inceteaza sa mai bata, vor mai bate doar Sambata Mare. Aceasta zi este totodata si inceputul chinurilor Mantuitorului. Vinerea este ziua rastignirii lui Hristos, cea mai mare zi de post. Ziua de vineri era considerata mereu zi fara noroc. In aceasta zi nu se obisnuiau muncile legate de cultivarea pamantului sau de cresterea animalelor, nu se aprindea foc si nu se cocea paine. Se obisnuia ca in ziua de vineri sa se faca o baie in zori in parau. Cine pastra traditia se spunea ca va avea noroc tot anul. Sarbatoarea Pastelui incepe in dupa masa zilei de sambata. Se termina postul de 40 de zile si clopotele incep sa bata din nou. Cel mai important moment al zilei este sfintirea apei botezatoare la biserica. Se spunea ca prima persoana care urmeaza sa fie botezata cu aceasta apa "noua" va avea noroc toata viata. Apa prezenta un rol important si duminica. Se spunea ca prima persoana care apuca sa ia apa de la fantana va avea noroc. Oamenii obisnuiau sa puna oua rosii in apa si obisnuiau sa se spele din aceasta pentru a se proteja de boli. Se obisnuia si sfintirea bucatelor. Crestinii mergeau la biserica ducand mancarea si vinul pregatit pentru a fi sfintite. Postul se termina oficial prin consumarea acestor bucate. In unele regiuni aceasta traditie este vie si in zilele noastre. Se spunea ca daca gainile apuca sa manance din ramasitele acestor mancaruri vor oua mult. Se obisnuia ca oul sfintit sa fie consumat in mijlocul familiei, pentru ca in cazul in care careva s-ar rataci sa isi aminteasca cu cine a mancat si sa isi regaseasca calea spre casa. Mancarea traditionala este carnea de miel pregatita dupa mai multe retete specifice. Mielul este simbolul lui Hristos. Oul
7
Suflet de copil
simbolizeaza renasterea. In unele regiuni ziua de luni este ziua stropitului. Aceasta traditie isi are radacinile in credinta in fortele purificatoare si fertilizatoare ale apei. In unele tari in loc de stropit se obisnuieste folosirea nuielei in sensul ca se aplicau cateva lovituri fetelor tinere. Pentru ambele fapte, baietilor li se cuvenea un ou vopsit. Ouale rosii aveau menirea de a tine raul departe si simbolizau sangele lui Hristos. Iepurasul aducator de oua rosii provine de pe meleaguri germane si simbolizeaza fertilitatea. Inainte de anul 325 i.H. Pastele se sarbatorea in diferitele zile ale saptamanii, chiar si vinerea, sambata si duminica. In acel an, s-a convocat consiliul de la Nicaea de catre imparatul Constantin. A emis legea pascala care stabilea ca aceasta sarbatoare sa aiba loc in prima duminica dupa luna plina de sau dupa echinoxul de primavara sau prima zi de primavara. Astfel, Pastele trebuie sarbatorit intr-o duminca intre data de 22 martie si 25 aprilie. Data este legata de ciclul lunii. Crucea este simbolul crucificarii, opusul invierii. Totusi, la consiliul de la Nicaea, in anul 325 i.H., Constantin a decretat ca intocmai crucea sa fie simbolul oficial al crestinismului. Crucea nu este numai simbolul pascal, dar este utilizata foarte mult de biserica catolica, ca simbol al credintei. Iepurasul nu este o inovatie moderna. Simbolul provine inca din vremea festivalurilor pagane de Eastre. Simbolul pamantesc al zeitei Eastre era iepurele. Germanii au adus cu ei simbolul iepurasului pascal in America. Numai dupa razboiul civil devine raspandit ca fiind simbol crestin. De fapt sarbatoarea Pastelui nu era celebrata in America pana la acea data. Iepurasul aducator de oua rosii provine de pe meleaguri germane si simbolizeaza fertilitatea. Oul simbolizeaza invierea. Ouale rosii aveau menirea de a tine raul departe si simbolizau sangele lui Hristos. Reprezinta victoria vietii asupra mortii. Il simbolizeaza pe Cel care trebuie sacrificat pentru propria mantuire. Mieii sunt membrii turmei lui Dumnezeu.
Suditu AlinaTeofilu Madalina
8
Suflet de copil
Obiceiul stropitului
Mersul cu stropitul este un obicei adus în Evul Mediu de saşii din zona Sibiului, fiind în
timp, preluat şi de maghiari. Astăzi, acest obicei al udatului este practicat atât de maghiari, cât şi
de români. În a doua zi de Paşte, băieţii merg din poartă în poartă şi întreabă dacă primesc
stropitorii. Dacă sunt primiţi, aceştia ,,stropesc” cu parfum fetele nemăritate şi tinerele neveste,
în timp ce rostesc o poezie, în care fetele sunt asemănate cu nişte flori. Tradiţia spune că femeile
trebuie stropite ca să nu-şi piardă frumuseţea, De aici, asemănarea cu florile care se ofilesc dacă
nu sunt udate. Stropitorii sunt serviţi cu ouă roşii, cozonaci şi vin.
,,Am fost într-o pădure verde
Am văzut o viorea albastră
Care stătea să se ofilească?
Îmi daţi voie să o stropesc?"
(Originalul in limba maghiară:
Zold erdoben iartam? Kek ibolyat lattam
El akart hervadni? Meg szabad-e locsolni?).
9
Suflet de copil
În prezent, acest obicei este păstrat numai la sate. Dacă înainte fetele erau stropite cu apă, acum
sunt stropite cu parfum.
Butcaru Felix
1 APRILIE – ZIUA PACALELILOR 1 APRILIE este una dintre zilele preferate ale copiilor, care icearca in fiecare an sa isi pacaleasca prietenii, parintii si profesorii. Pentru cei cu simtul umorului dezvoltat si cu un gust deosebit pentru farse, ziua de 1 APRILIE este un prilej foarte bun de distractie. Pentru cei cu multi “dusmani” sau prieteni glumeti, s-ar putea sa fie mai degraba o zi in care sa nu isi doreasca sa iasa din casa.
1 APRILIE – Pacaleala lui Noe sau a Bisericii?Una dintre ipotezele cu privire la originea zilei de 1 APRILIE este legata de
Noe, care se pare ca si-a trimis porumbelul sa caute in mod gresit pamant uscat dupa ce inundatia a inceput sa se retraga de pe uscat pe 1 Aprilie.
O a doua ipoteza, acceptata de majoritate, sustine ca originea zilei de 1 aprilie are legatura cu schimbare calendarului Gregorian. In vechiul calendar Gregorian, ziua Anului Nou era sarbatorita pe data de 1 aprilie, in loc de 1 ianuarie. Dupa schimbarea calendarului gregorian, in anul 1582, in timpul lui Carol al IX-lea, oamenii au avut initial probleme de a se obisnui cu sarbatorirea noului an pe 1 ianuarie. Cativa oameni care sarbatoreau anul nou pe 1 aprilie, au fost numiti “April foouls”.
1 APRILIE – Pacaleala internationalZiua de 1 aprilie este recunoscuta ca fiind Ziua Pacalelilor in Statele Unite
ale Americii, Marea Britanie, Spania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Germania si Franta. In Franta cel care cade victim unei pacaleli este numit “Poisson d’Avril”(peste de aprilie), in Anglia este numit “noddy”, iar in Scotia acestuia I se spune “April qowk” sau “April cuckoo”(cuc de aprilie).
Se pare ca Ziua Pacalelilor este sarbatorita chiar si in unele taridin America Latina, cum ar fi Peru si Columbia. Diferenta este ca in aceste tari sarbatoarea are
10
Suflet de copil
loc pe data de 28 decembrie si poarta numele de “Dia de los inocentes”(ziua celor naivi). Chiar daca numele si data difera, farsele care se fac sunt aceleasi.
Ziua Pacalelilor este astazi sarbatorita in Franta prin cadouri constand fie in felicitari cu pesti, fie in bomboane de ciocolata in forma de peste. Exista in Franta si o traditie de a prinde pe spatele celui pacalit un peste de hartie cu un ac cu gamalie.
Superstitii de 1 APRILIETraditia spune ca pacalelile trebuie facute pana la ora pranzului. Pacalelile
facute dupa ora pranzului, deci dupa ora 12, se spune ca aduc ghinion celui care pacaleste. De asemenea, casatoria nu este recomandata de 1 aprilie: se spune ca barbatul care se insoara de 1 aprilie va fi sub papuc toata viata.
Boghici Sebastian Clasa. a VIII-a
Primăvara
Primăvara este un anotimp frurmos. Ghioceii scot căpşorul de sub
zăpadă, iar păsările vin din ţările calde. Soarele străluceşte pe cer, scăldând în
lumină întreaga natură iar ziua este mai lunga.
Baba Dochia îşi dă jos cojoacele şi îi lasă loc blândei Primăveri.
Animalele care hibernau sub frunze şi ele s-au trezit, copiii se bucură de soare şi
se joacă prin grădini. Întreaga natură revine la viaţă după o iarnă friguroasă:
albinuţele zboară din floare-n floare, greierii incep sa cante la vioara, Moş Martin
iese din bârlogul întunecat, furnicile aleargă după hrană, greierele cântă la vioară,
ariciul iese de sub vreascurile uscate şi izvoarele susură lin. Se apropie Paştele.
Copiii se bucură pentru că se duc la stropit şi primesc ouă roşii şi prăjituri
Anotimpul primăvara este cel mai frumos anotimp pentru că toată
natura se trezeşte la viaţă.
Boghici Andreea - clasa a V a
11
Suflet de copil
Fructele – un izvor de energie
Pentru sanatatea si confortul nostru fizic, ca sa ne ferim de îmbolnaviri si sa ne asiguram necesarul de vitamine, pentru placerea papilelor tale gustative si mentinerea unei siluete armonioase, trebuie sa mancam cel putin 2-3 fructe pe zi.Este metoda cea mai placuta si cea mai la îndemâna pentru o dieta echilibrata. Ni se recomanda fie ca mic dejun, fie ca desert, ca gustare între mesele principale. Sunt ideale pentru pastrarea siluetei:îti vor da senzatia de satietate si îti vor oferi necesarul de energie prin continutul lor bogat în: apa, fibre, glucide, celuloza, saruri, minerale si vitamine. Nu e nevoie de prea mult timp pentru a le prergati, este suficient sa le spalam.Ne satisfac nevoia de "ceva bun" fara a trebui sa le asezonam cu zahar sau alte arome care ar însemna ingerarea de substante nedorite pentru organismul tau. Fructele sunt recomandate atât pentru a preveni îmbolnavirile (raceala,
gripa, arsurile de stomac, indigestiile, diabetul, cancerul) cât si pentru a le trata .Consumul lor contribuie la micsorarea secretiei gastrice, unele au efect laxativ si din acest motiv se recomanda sa fie consumate dupa masa, altele (afinele, coarnele) produc constipatii. În scop terapeutic se prescriu, de exemplu, prunele
12
Suflet de copil
negre uscate pentru tratarea constipatiei, merele acre pot fi folosite cu succes în combaterea obezitatii sau a diabetului, merele dulci pot fi un remediu miraculos în bolile hepatice, renale sau cardiovasculare, merele coapte ajuta în caz de dezinterie si enterocolita, iar strugurii pot interveni cu succes în patologiile cardiovasculare, hepatice,renale,în tuberculoza si enterocolita.
Si totusi, cea mai importanta si mai apreciata calitate a fructelor consta în continutul lor de vitamine. Vitamina A este prezenta în: caise, lamâie, protocale, ananas, mandarine, mere, pere, migdale, nuci. Vitamina B este continuta de: struguri, portocale, mandarine, mere, pere, migdale, nuci. Vitamina C o gasim în: lamâii,portocale, casie, mere, pere, afine, coacaze, Iar vitamina E o putem lua din : nuci,migdale,masline. Nu exista contraindicatii. Poate doar în legatura cu avocado si cu nuca de cocos care contin grasimi. În rest, toate teoriile nutritionale recomanda consumul de fructe ca mod de viata sanatos. Având în vedere ca actualmente ne putem gasi fructele preferate (oricare ar fi acelea) în orice perioada a lunii nu avem nici un motiv sa nu profitam de avantajele pe care ni le pun la dispozitie.
13
Suflet de copil
Afland despre beneficiile consumului de fructe prescolarii grupei pregatitoare au hotarat impreuna cu doamna educatoare sa isi pregateasca o gustare sanatoasa din fructe proaspete.La inceputul activitatii s-a discutat despre importanta consumului de fructe si despre reguli de igiena ce trebuie respectate inaunte de a consuma fructele. Apoi, fiecare copil a curatat fructele aduse de acasa si le-au aranjat frumos pe platouri. Erau numai bune de mancat.
Activitatea si-a atins obiectivele propuse, concretizate in spusele unui prescolar:”Acum suntem si sanatosi si frumosi”(Florin Savu,grupa pregatitoare)
Prof. .Butcaru Felix
Primăvara
Primăvara este ca o dimineaţă, când soarele răsare începe o nouă zi, iar natura se trezeşte, la fel şi primăvara este anotimpul în care toate vietăţile renasc după iarna geroasă.
Copacii înfloresc, se întorc păsările călătoare, răsar primele flori de primăvară, ghioceii, ies din zăpadă. Copiii se bucură de căldură şi de soare. Fluturii coloraţi zboară prin grădini, iar privighetorile cântă prin copacii înfloriţi.
Învierii Domnului este sărbătoarea primăverii, care aduce lumină şi speranţă în sufletele şi casele oamenilor. Eu aştept cu nerăbdare sărbătoarea de Paşte. Obiceiurile de Paşte sunt: vopsitul ouălelor, tăiatul mielului, prepararea cozonacului. În ziua de Paşte,se adună toată familia la masă şi mâncăm ciorbă de miel, friptură şi drob de miel. În a doua zi, băieţii vin cu stropitul, iar noi le dăm cozonac, ouă vopsite sau bani.
14
Suflet de copil
Primăvara este anotimpul meu preferat pentru că aduce în sufletul oamenilor multă bucurie
