Home >Documents >3990327 Nicolau Irina Ghidul Sarbatorilor Romanesti 1998

3990327 Nicolau Irina Ghidul Sarbatorilor Romanesti 1998

Date post:16-Jul-2015
Category:
View:401 times
Download:1 times
Share this document with a friend
Transcript:
  • 5/13/2018 3990327 Nicolau Irina Ghidul Sarbatorilor Romanesti 1998

    1/65

  • 5/13/2018 3990327 Nicolau Irina Ghidul Sarbatorilor Romanesti 1998

    2/65

    G h i d u l sarbatori lorrornanesti

    UMANITAS

  • 5/13/2018 3990327 Nicolau Irina Ghidul Sarbatorilor Romanesti 1998

    3/65

    E-mail: [email protected](sau bon de cornanda la www.humantas.ro)

    Coordonatorul serieiOANA BARNACoperta ;;i conceptia grafica a ser ieilOAN CUCIURcAFotografi i (pp. 6, 28, 78, 112)DAN DINESCU

    Multumiri pentru generozitatedomnului Kosei Miya, care ne-a permis sa reproducem pe copertauna dintre fotoqrafi ile sale din Maramure;;; doamne Elena Victoria Jiquidi,directoarea Edituri i Mer ldiane, care ne-a perm IS sa folosim imaqini dina lbumele cu icoane pe s t ic l a apa ru t e la a ce as ta c di tu ra .

    HUMANITAS, 1998ISBN973-28-0892-6Comenzi de carte Humanitas p nn p os tape adresa:Editura HumanitasPiata Presel Libere 179734 Bucure; ;t i - RomaniaTel. 011222 85 46Fax 01/222 82 52

    mailto:[email protected]:[email protected]
  • 5/13/2018 3990327 Nicolau Irina Ghidul Sarbatorilor Romanesti 1998

    4/65

    SarbatoareaIspitele Micului Nimic ~iOmul Pelican Loisirul, gadgetul, festivismul Ingredientele sarbatori i: un miez desfintenie - timp bun - loc curat - sufletprimenit - cuvintul, gestul si lucrulpotrivit Tipuri de calendare: civil ,crestin, popular > Functiile sarbatorii:lntretine relatia cu sacrul - refacegrupul comunitar - pune societateain acord cu Cosmosul

  • 5/13/2018 3990327 Nicolau Irina Ghidul Sarbatorilor Romanesti 1998

    5/65

    Is p ite le M ic u lu i N im ic I

    reviste ~i ziare. Pelicanul nu glnde~te, glndesc altiipentru el. 0 armata de insi mesteca zi si noapte infer-matia pe care i-a transmit pe gratis sau contra cost. Elatita are de facut, sa deschida ciocul si sa primeascaalimentul cultural semipreparat si sernimincat. Pre-cizez ca acest borhot este unica lui hrana spirituala ~ica, In functie de ceea ce are In gusa, putem distingedoua feluri de Pelicani.Prirnul fel se compune din indivizi veniti recent de lalara. Ei mai poarta in gu~a resturi din cultura satuluivechi. In cea mai mare parte a timpului le tin ascunse.Le scot la iveala In momente importante (de pilda, desarbatori), cind nu au curajul sa procedeze altfel decitstramosii lor. Tot in primul tip se incadreaza Pelicaniiproveniti din mahalale. Si unii ~i ceilalti traiesc cu unpicior in universul surogatelor culturale (le numea111.cnimicuri) ~i cu celalalt pe un petec de viata traditio-nala, Pozitia este incornoda. Prima generatie 0 accep-tao Descendentii lichideaza insa rapid ~i fara regretmostenirea si se inscriu In al doilea tip de Pelicani.Aici gasesti Pelicanul Perfect.Pelicanului Perfect poti sa-i introduci in gu~a orice. Elpune 0 singura conditie: sa-i respecti linistea si con-fortul. Adopta primul chiftelutele de la McDonald's,experirnenteaza primul formulcle excentrice de 10 -cuire, absoarbe ca buretele reclamele, mclodramele ~iserialele de la tclevizor, articolele de curiozitati para-normale din ziare ~i reviste. El, Pelicanul Perfect, esteprimul care asimileaza ultima moda, indiferent in cese exprima ea, vestimentatie, alimentatie, vorbire saucomportament. Toate acestea il ajuta sa se t;ina depar-te de marea cultura care risca sa-i tulbure linistea.Ceea ce, pentru el, ar fi ingrozitor,In viata de zi cu zi, Pelicanul poate trece neobservat.Sint numeroase situatiile cind se poarta ca toti oame-nii. Dar ceea ce il defineste ~i il tradeaza, in acelasi

    8

    Sint tot mai numerosi cei care isi investesc sperantele,timpul ~i banii in nimicuri. Daca aduni toate acestenimicuri rezulta Micul Nimic, care nu sperie pe ni-meni si, mai ales, nu doare. Influenta lui e mai degra-ba indirecta: intensitatea sentimentelor, gravitate agesturilor ~i importanta obiectelor sint periclitate.Viata devine tot mai exterioara, dar mai cornoda.Intr-o lume unde confortul da masura lucrurilor, ianastere Omul Pelican.Pelicanul este 0specie de om situata in plan spiritualmai jos decit mine ~idecit tine, cititorulc, Noi, eel pu-tin, ne straduim: eu sa scriu 0 carte despre sarbatori situ s-o citesti, Pelicanul nu are nevoic de astfcl de carti,El stie ! A invatat de la radio, de la tclevizor, din

    9

  • 5/13/2018 3990327 Nicolau Irina Ghidul Sarbatorilor Romanesti 1998

    6/65

    Ghidul sarbdtorilor romanestitimp, este respectul exagerat pentru loisir, gadget ~ifestivitate.

    10

    loisirulDaca te preocupa sensul cuvintului loisir este inutil sadeschizi un dictionar de I imba Iranceza. Acolo veigasi sensurile ragaz si pe indelete. Nimic grav! Dacavei merge mai departe si vei consulta un dictionar ~ti-mologic, tot francez, ca sa vezi de unde le vine lorcuvintul, vei aHa d etimonullatin este licere care in-seamna a fi permis. Inca mai e bine! Raul se instaleazaatunci cind rdgazul si permisiunea de a face lucrurilepe indelete devin un ideal de viata.Am scris cuvintul rau ~i acum irni pare rau, Schim-bari]c care se produc in lume merita sa fie analizate interrneni mai subtili decit acum e rau , acum ebine . Cu atit mai mult cu cit exista tendinta de aconcentra tot binele in trecut, raul fiind impartit,invariabil, intre prezent 9iviitor. Dar lumea se schim-ba de cind e lumea. Singura solutie este sa tinern pasulcu ea. Ca sa nu devenim Pelicani este suficient sa con-trolam, in fiecare clipa, ce 9i ci t pierdern si ce si citcistigarn.Revenind la loisir si la sensurile lui originare, se im-pun trei intrebari, Prima intrebare: exista ragaz insocietatile traditionale P $i da, si nu ... Acolo intilnimmunca, odihna 9i sarbatoare, Ragazul estc un segmentde timp intre doua activitati, utilizat, eel mai des, pcn-tru a face alta treaba, Oricit s-ar stradui sa-l inteleagape taran, oraseanul nu poate. Satul rarnine pcntru el 0carte tinuta pe dos. Satul nu cauta ragazul, cum nu ilcauta nici furnicile. Respectul pentru ragaz este tipicurban.A doua intrebare: in societatile traditionale se poateactiona pe indelete? Uneori da, altcori nu ... Faci peindelete atunci cind nu e graba. Legendcle nu prc-cizeaza daca la Facerea Lumii Dumnczcu a lucrat pe

    indelete sau a fost grabit, Neexistind nici 0 indicatie,putem sa ne inchipuim d a facut zidirea asa cum seface . Tocmai acest cum se face reprezinta idealulsocietatilor vechi.In sfirsit, vine rindul intrebarii privind permisiunea.Problernele pe care le ridica sint formulate diferit insat si in oras. Taranului, cit tirnp respects legea, iiestetotul perrnis. Desi neexprimat in cuvinte, comanda-mentul este respectd legea si esti liber. Oraseanului i sespune: esti liber, dar respectd legea. Acest dar este sur-sa multor tensiuni. Dad sint liber, de ce sa fie cu dar?Aceste lucruri pot sa para complicate atunci cindincerci sa le gindesti sau sa le scrii. In viata de zi cu ziele se exprima simplu 9i direct. Le intelege 9i Pelica-nul. De pilda, el simte ca traieste intr-o lume preagrabita, de aceea viseaza la un ragaz in care sa actione-.ze pe indelete, Satul de obligatii si constringeri, Peli-canul doreste un timp in care sa-i fie permis sa facanumai ce vrea. Asa se naste noul sens de loisir. El de-numeste un segment de timp, spumos 9ia finat, in careiti este permis sa-ti faci voia. Intr-un astfel de timpmunca devine bricolaj, calatoria turisrn, sportul siartele joaca.Loisirul se consuma sub zodia lui de-a: de-amunca, de-a calatoria, de-a sportul, de-a arta. Lucru-rile merg pina acolo incit si jocul poate sa devina de-a jocul . Loisirul refuza odihna pentru d exclu-de oboseala. Fata de activitatile pe care le rnimeaza,loisirul este un regres.

    GadgetulIn secolul trecut, Antoine Gadget a facut bani vinzindminiaturi ale Turnului Eiffel. Faptul a fost posibilpentru d se nascusera deja categoriile de obiecte breloc si suvenir ,Gadgetul poate avea forma de breloc 9i functie desuvenir, dar, in plus, pretinde sa fie folositor. Cel mai

    11

  • 5/13/2018 3990327 Nicolau Irina Ghidul Sarbatorilor Romanesti 1998

    7/65

    Ghidul sarbatorilor romdnestides se vrea unealta. Spre deosebire de uneltele vechi,care puteau fi folosite in mai multe feluri, gadgetulrefuza programatic suprasolicitarea. Ca urmare, sta-tutul pe care il aveau obiectele pe vremuri slabeste,Spuneai foarfeca ~i orice om intelegea c a te referi lacea cu care se tund in casa membrii familiei, se croieschainele, s e taie tot ce e de taiat, cea care se pune subpatul femeii dupa nastere timp de patruzeci de zile, pecare 0 folosesc vrajitoarele ~idescintatoarele in magialor de legat ~i dezlegat. Acum spui foarfecd si intre-barea vine de la sine - care [oarfeca, cea de hirtie, deunghii, de tabla, de grad ina ?Exists 0veche traditie in specializarea uneltelor. In ul-tima jumatate de secol aceasta tendinta s-a accentuat.Casele ne sint invadate de unelte cu functii insigni-fiante. Principala lor functie pare sa fie aceea de a con-feri gesturilor noastre importanta, Atentie insa, 0lume populata de prea multe obiecte isi deschide largusile ~iferestrele pentru kitsch!

    FestivismulFestivitatea este ceea ce ramine din sarbatoare dupa cea fost indepartat miezul de sacralitate. Sa zicem, 0coaja. Festivismul reprezinta tendinta exagerata sprefestivitati. Contextele imime sint nepropice pentrufestivitati, Acestea se exprima optim intr-un cadruoficial. Aici, ceremonialul devine cerernonie. Hainele,cuvintele, gesturile ~i obiectele nu mai lucreaza infolosul relatiei dintre om si Dumnezeu. Festivitatileocolesc sublimul, oribilul ~iconfruntarea dintre viata~imoarte. Festivitatea consuma fara sa regenereze.

    I Sarbatoaread in c e e facuta?Sapte sint ingredicntele sarbatorii: miezul de sfin-tenie, timpul bun, locul curat, sufletul primenit, cu-vintu], gestul si lucrul potrivit, Sa le cercetam pe rind.

    12

    Un miez de sfintenieMiezul de sfintenie este nelipsit din sarbatorile cresti-ne. Exista insa religii in care sfintii lipsesc.Tn acest cazmiezul sarbatorii este mai bine determinat prin cuvin-tul sacru. Nu putem neglija nici societatile care n-audepasit trcapta rito-rnagica. Religia ~i magi a au sipuncte comune, dar, in primul rind, se deosebesc.

    13

  • 5/13/2018 3990327 Nicolau Irina Ghidul Sarbatorilor Romanesti 1998

    8/65

    14

    Gbidul sdrbatorilor romanestiPropun de aceea termenul de numinos, care insumea-za ati t religiosul, cit ~imagicul.Numinosul este un sentiment, 0 reactie spontana fatade ceva care, ulterior, este considerat supranatural.Anumite societati traiesc intens acest sentiment simanipuleaza for~a lui prin magie. Nu onclllea;edreptul ~i poate s-o fad. Privilegiatii - vrajitoriisisamanii - sint delegati sa depaseasca regulile cedefinesc conditia umaria si sa intre in relatie cu numi-" ,no s ul, pe care il pun sa lucreze pentru om. In cazulreligiilor, numinosul este considerat a fi transcenden-tal, anterior oricarei experiente, Si, cum numai oame-nii au experiente, numinosul este mai inainte de om si,peste om. Relatia dintre credincios ~i numinos nu semai exprima in termeni de manipulare. Illt()r~icu fataspre Dumnezeu, credinciosii incearca sa se

  • 5/13/2018 3990327 Nicolau Irina Ghidul Sarbatorilor Romanesti 1998

    9/65

    Ghidul sarbatorilor rorndnestiau ~i ele sufletullor ... Sint ca niste fapturi. ~i, dadcitesti despre zile, descoperi ca sint intr-adevar nistefapturi pentru ca au ~icase.

    16

    Siliti sa comunice la scad mondiala in ultimul secol,oamenii au renuntat la diferente si au adoptat un sin-gur calendar. Dad ne referim la trecut, trebuie saavemin vedere multe calendare.Ca sa masoare timpul, unele culturi au luat ca repersoarele, altele luna, altele pe amindoua, Masurindtimpul, calendarele nu pot evita problema inceputu-lui. U neori inceputul a fost determinat vag (Ilia tem-pore, Timpul de demult, Facerea Lumii), alteori de uneveniment istoric (fondarea Romei, instaurarea uneidinastii),Pina spre mijlocul mileniului ~l doilea, stiinta calen-darului s-a aflat in grija specialistilor (sacerdoti,astrologi, astronomi). Socoteala lor pazea rinduialasarbatorilor, mentinea societatea in acord cu Cosmo-sul ~i facea posibila istoria, Din a doua jumatate acelui de-al doilea mileniu, masurarea timpului a ince-tat sa mai fie 0 taina, Calendarele-almanahuri l-autransformat intr-un fapt cultural popular. Ca sa aiacces la timp era suficient sa fii alfabetizat.Atunci s-a intimplat un lucru cu adevarat important.A avut loc primul amestec masiv intre calendare. Cele

    cunoscute si traite de insul comun s-au confruntat cumodul oficial de a masura timpul. Din acel momentoamenii au descoperit c a traiesc la intersectia dintrecalendare.Din acest punct de vedere situatia nu s-a prea schimbat.Continuam satraim tinind cont de mai multe calendare.Avem calendarul civil - de pe birouri ~i din agende -,pe eel religios - pus de obicei in bucatarii -, calen-darul popular al culturii noastre traditionale, pe careilrespectam atit cit putem, ~icalendarele populare alealtor culturi cu care intram indirect ;n contact si dincaremaiimprumutamciteceva.~i.ca ~i c ind nu ar fidestul, yin peste noi sarbatorile altora: Ziua Americii,Ziua Frantei, Ziua cind s-a incheiat pacea dupa eel deal II-lea razboi mondial.Propun 0 imagine care s-ar putea sa clarifice cee~ ceincerc sa spun. Dimincata, pc locul unde urrneaza sapui piciorul cind te dai jos din pat, se intretaie totfelul de drumuri-calendar. Inainte sa cobori din pat,trebuie sa alegi pe care pornesti, Un drum spune ca ezi lucratoare si sa mergi la slujba; altul ca e sarbatoaresi te indruma la biserica; altul pretinde ca ar fi sarba-toare nationala si c a trebuie sa te pregatesti sa de-filezi ...Din clip a in care ne-am despartit de societatea tradi-tionala, calendarele ne imp un optiuni dificile. ~i nu enimic de facut, Singurullucru care te poate ajuta estedarul diferentierii, Sa simti sau sa stii ce este malimportant.Revenind la societatile traditionale, merita spus c auna dintre trasaturile acestora este lipsa alternativei.Duminica de dirnineata omul nu are de ales, e timp demers 1 a biserica, Ceea ce nu inseamna d toti faceauasta. Atitea legende vorbesc de insi care lucreaza du-minica sau in zi de sarbatoare l Pina ~i Neculce pre-zinta un asernenea caz. Putem trage concluzia d unii

    Sfintele zilelor din saptarninaCasa Sfintei Luni se af la In locul unde rasare soarele. Sfintele Mar~i~iMiercuri locuiesc tocmai la apus. Lamiazazl se afla Sfinta Joi~iSfinta Duminica, Toate sint surori. Numai Simbata sta singura lamiazanoapte. E straina ~i n-are stea pe cer. Celelalte au pe cercite 0stea care straluceste peste casa lor. Stelele logostele, asa senumesc, fac uneori semne oamenilor, anuntindu-i cind vin cutre-murele, holera, ciuma, razboaiele, fiarele, foametea ... Cea care ar fitrebuit sa fie steaua Sfintei Simbete a ramas pentru Maica Domnu-lui . Cind va face semn aceasta stea, va veni sfirsitul lumii.

    17

  • 5/13/2018 3990327 Nicolau Irina Ghidul Sarbatorilor Romanesti 1998

    10/65

    Ghidul sdrbdtorilor romdnestitarani mergeau la biserica si altii pacatuiau nerner-gind. Pacatul nu este insa 0 altemativa!Stind lucrurile asa, societatile traditionale favorizeazastarile de concentrare. Cel putin in intentie sint cen-tripete, Prezentul 9i viitorul nostru imediat (cel ce nesta in fat;a) par sa fie pindite de pericolul dispersiei.Forte centrifuge ne gonesc de la centru 9i ne lipesc deperetii vasului in care traim ...Calendarul civil. La baza calendarului civil se aflaconceptia romans asupra timpului. Simplificind, sa neinchipuim un vechi calendar roman, compus din 10luni si 355 de zile. Ca sa iasa socoteala, 0data la doiani, calendarul avea 0 luna in plus (de 22 sau 23 dezile). In anul 45 1.Hr., Iuliu Cezar, urmind sfatulluiSosigene, un astronom din Alexandria, impune prindecret imperial un calendar compus din 365 de zile.Din patru in patru ani, era prevazut un an bisect carenumara 0 zi in plus.Dar socoteala lui Sosigene nu a fost perfecta. El a gre-sit putin, La scara secolelor eroarea a devenit impor-tanta, crescind decalajul dintre calendarul iulian si celsolar. Ca urmare, Papa Grigorie al XIII-lea suprimadin calendar cele zece zile care erau in plus. In felulacesta, ziua de 5 octornbrie din anul 1582 devine 15octombrie, Ca sa preintimpine alte decalaje, noul ca-lendar prevede eliminarca unui numar de trei anibisecti la fiecare patru sute de ani. A;;a s-a nascut ca-lendarul gregorian.

    adoptarii noului calendar. reflecti i de genul: pomii tot pe vechiinfloresc; a fost Sfintuillie ~i merele nu sint coapte ... Dupaaproape 55 de ani. Ion Ghinoiu tntilneste aceeasi nemultumire: un!aran ii zice: a venit Sfintul Dumitru ~i frunza copacilor n-a cazut,Ora$eanul nu pricepe ce implicati i are aceasta afirmatie. Ar trebuisa stle eaintre Sfintul Dumitru ~i Sfintul Gheorghe este 0dusmanieveehe ~i cumplita, Au facut de mult un pariu pe via~a ~i pemoarte: daca de 23 aprilie Sfintul Gheorghe nu a inverzit padurea,insearnna ea Sfintul Dumitru a invins ~i poate sa-l ia capul.Vine insa 26 octombrie. cind Sfintul Dumitru trebuie sa dezbracepadurea, Daca nu reuseste 5-0 faca. e ca ~i mort ...

    Calendarul civil este 0 conventie 9i este acceptat ca 0conventie. Dar sa facem 0 diferenta intre calcndarelevechi si eel de astazi, Cele vechi aveau capacitatea de aincorpora sarbatoarea, Calendarul civil mondializatpe care il urrnam astazi dis tinge doua feluri de zile,lucratoare 9i nelucratoare, Colorate frecvent in rosu,zilele nelucratoare reprezinta dreptul salariatilor laodihna, garantat prin lege. Privind un calendar civil,nimanui nu i-ar trece prin cap ca in a doua zi dinweek-end este pacat sa lucrezi.

    Rornanii si noul calendar

    Calendarul crestin. Este 0 constructie a bisericii, 0lista de nume de sfinti si de sarbatori organizatacronologic 9 i 0 calauza a posturilor de peste an. Ceeace frapeaza este bogatia lui. Calendarul crestin estesuprasaturat. Nu numai ca nu exista 0 singura zi goa-la, dar sint nurneroase cazurile cind, in aceeasi zi, sintconsemnate mai multe sarbatori, Unele nume sinttotal obscure, le stiu numai preotii, Cu fa rima lor desfintenie lumineaza zilele ca niste Iicurici. L~ intreba-rea ce scrie astazi in calendar? , crestinul nu poateniciodata sa raspunda nimic. Canonizarile adaugasfinti fara sa se atinga de cei vechi.Istoria calendarului crestin imprimat pe 0 coala dehirtie 9i pus pe perete este scurta, Inainte, aflai cind

    18 Ramii uimit cind vezi l ipsa de qraba eucare a fost preluat ealendarulgregorian. Statui roman. de pilda, il adepts in 1919. iar BisericaOrtodoxa Romana in 1924. Exista crestini care nu I-au aeeeptat niciastazl, Fara sa se opuna in mod fa!i~. cind biseriea le-a impusschimbarea sarbatorilor, taranll romani au fost nemultumlti. ErnestBernea noteaza pe teren. la numai citiva ani dupa momentul

    19

  • 5/13/2018 3990327 Nicolau Irina Ghidul Sarbatorilor Romanesti 1998

    11/65

    G h id u l s d rb d to r il o r romdnestisint sarbatorile de la preot, mergind la biserica. Totmergind la biserica ~i tot pazindu-le, oamenn ajun-geau sa le stie pe de rost.Calendarul popular. Nu putem vorbi despre un ca-lendar popular. Trebuie sa ne intiparim in minte plu-ralul de cal end are : al pastorului, al agricultorului, alpomicultorului, al apicultorului, al pescarului si asamai departe. Chiar si acestea au' variante zonale caredifera mult intre ele.Despre calendarele populare se poate spune ca orga-nizeaza viata oamenilor pina in cele mai mici ama-nunte. Ele sint premisa de ordine, de rinduiala. Nu aufost niciodata scrise, ci traite ~imemorate. Cei care letraiesc si le memoreaza considera ca sint de sus de laDumn~zeu. In fiecare an, timpul este reconstr~it du-pa calendar. Oamenii ingrijesc timpul cum i~i in-grijesc gradina, Ei tin sarbatorile, [e pazesc . Sapazesti 0 sarbatoare inseamna sa te concentrezi asupraei, s-o pregatesti prin sacrificii , s-o faci sa se desfasoa-re dupa lege ~i sa fii atent cum 0 inchei. Construiestitimpul pentru a putea trai in timp. In afara timpuluieste numai moarte.Exista multe motive pentru care caIendarele popularepot fi comparate cu un palimpsest. Dar nu cu unpalimpsest obisnuit, unde s-a sters de pe pergamentun text pentru a scrie altul. Sa ne inchipuim un pa-limpsest lung de 365 de zile, Cindva, foarte demult,cineva a schitat reperele unui calendar rudimentar.Au venit altii ~i l -au refacut scriind pe deasupra. ~i peurrna altii si altii ... Nimeni nu sterge nimic, tori scriupe deasupra pina cind dedesubtul devine ilizibil. Esteilizibil, dar prezent. Trecutul participa la noile sarba-tori cu puterea faptului necunoscut. Pe urma yin spe-cialistii si analizeaza. Profesiunea lor le pretinde sadescifreze cit mai multo Forrnuleaza ipoteza dupaipoteza, Pentru omul obisnuit este primejdios sa intre

    20

    in joc. Lipsit de posibilitatea de a verifica aceste ipo-teze, nu face decit sa se indeparteze de sarbatoare. Cuadevarat inteleapta este atitudinea taranilor: oricitte-ai munci sa-i intrebi, ei au un singur raspuns - asa am apucat din batrini .Un alt motiv pentru care, atunci cind te referi la ca-lendarele populare, poti sa invoci palimpsestul esteamestecul de calendare pe care il presupune. Nu esteyorba de calendarele din diferite epoci, asezate unelepeste altele pe verticala, ci de unele care yin din diver-se dornenii si se atrag in plan orizontal. In calendarelepopulare care tin rinduiala sarbatorii, dar ~i a munciisint incorporate calendare astrologice, biologice, religi-oase, sociale ... Ele tin seama de solstitii ~i echinoctii,dar si de perioada de imperechere a oilor ~i a lupilor,de infloritul urzicilor, oracaitul broastelor si multe lafel, amestecindu-le cu Patimile lui Iisus si cu zilelesfintilor si ale mortilor, cu munca si odihda viilor, cutot ceea ce merita sa fie tinut .Oricum, caracteristic pentru calendarele populare efaptul ca timpul pe care il organizeaza este de calitatifoarte diferite. Avem aici timp bun si timp sec. Cinestie sa deosebeasca timpul bun de timpul sec i~i vedelinistit de treaba, Cine nu stie intreaba sau 0 pateste.

    Vorbe despre timpBun sau rau, timpul pe care IIorganizeaza ealendarele popularetreee. Voci din sat zie: Fad 0 halna l'i se treee, fad 0 casa l' ise trece, toate se tree ... laea, eu am fost tinara ~inu mai sint. anderam tinara , toata lumea asta nu-rni ajungea ... ~i: In cealaltalume lucrurile stau cum slnt, nu tree. Aeolo-i fara t imp ~ifaravreme. Ati observat insa ea aeest timp care treee nu are in limbarornana forma de plural? 21

    Ar mai fi de adaugat ca nici sarbatorile nu sint la fel.Unele sint mari, stiute si tinute de toata lumea, altelemici, le-arn putea spune facultative . Si inca un

  • 5/13/2018 3990327 Nicolau Irina Ghidul Sarbatorilor Romanesti 1998

    12/65

    Ghidul sarbatorilor romanestiamanunt: 0sarbatoare pregateste pe alta si, eel maides, se compun pilcuri de sarbatori numite de spe-cialisti cicluri.

    22

    LoccuratSarbatoarea se tine in loc curat ~i bun. Locurile relesint cunoscute ~i evitate. Oricum, locul se pregateste,A pregati un loc insearnna sa-l cureti si sa-l impodo-besti. Dai cu matura, ai grija ce faci cu gunoiul, afumi,stropesti, uneori sfintesti, Podoabele intaresc locul cuforta simbolurilor pe care Ie pun in joe. Sa impodo-besti locul in culturile tradition ale nu insemna sa-ldecorezi. Astazi decoram locul unde urmeaza sa aibaloc festivitatile cu elemente lipsite de sens sau avindsensuri slabe, elemente dictate de mode ce se schimbade la 0 epoca la alta. Rolullor este de a aduce voiosie~i stralucire, Desi fiecare cultura are propriile sale for-mule, se contureaza 0moda mondiala.Sa impodobesti un loc de sarbatoare inseamna cutotul altceva. Podoaba este mai mult decit un elementdecorativ. A~a cum la popoarele numite primitive(numite astfel in mod impropriu) tatuajul nu este unsimplu desen, nici podoaba nu este 0 simpla bijuterie.Conceputa din capul locului pentru a indeplini rolulde talisman si implicata in numeroase acte rituale ~imagice, podoaba devine un obiect puternic. Forta eipoate fi exploatata. Podoabele utilizate pentru loculde sarbatoare nu sint numeroase, caci noul patrundegreu: crengi de brad, salcie, [runza de nuc, culori(rosu, alb ~i negru), insemne (steaguri, bite, coroanede flori). Toate sint semne ~i participantii la sarba-toare le citesc. 0 noutate, greu de datat, este impodo-birea spatiului de sarbatoare cu covoare. Avind invedere ca si acestea sint scrise , ornamentele lor aunume ~isens. Prezenta covoarelor in sarbatoarea sa-tului are, asadar, cu totul alta valoare decit la ora~.

    Suflet primenitCind pui conditia de suflet prime nit ", admiti im-plicit existenta sufletului. Se presupune, de asemenea,~a intelegi sensul profund al actului de primenire. Incultura taranului roman, referirile la suflet sint foartenumeroase. Inca nu s-a scris Cartea sufletului ~i epacat, Cine ar scri-o ar avea multe de spus. Ce rn-afrapat pe mine este Iaptul ca sufletul, singele, somnul,dorul, laptele de mama compun 0 familie indispen-sabila vietii, dar de 0 fragilitate extraordinara, Cad, semurdaresc, se lasa ademenite si furate ... Sint ca nistecopii. La cea mai mid neglijenta a omului, se potintimpla lucruri ingrozitoare. Trebuie sa le porti degrija permanent.Iar primenirea inseamna nu numai curatire, ci siregenerare. Dimineata, la baie, cind noi, orasenii, nefrecam corpul cu substante bine mirositoare ~i fru-mos ambalate, nu putem spune d ne-am primenit.Ceea ce facem noi este sa ne aducem corpul, prin mij-loaee mecanice, la standardul de curatenie al societatiiin care traim, In sat curatenia recurge la mult sim-bolism. Prin ea sint indepartate, in mod provizoriu,tot felul de rele. Taranul nu face dus tot timpul ca noi,el se spala de cite ori trebuie ~i cum trebuie. Nimanuinu i-ar trece prin cap, la oras, sa puna in cada de baieo rnoneda de argint sau flori. De fapt, fiecare curataceea ce considera d este important sa pastreze curat:noi ne ocupam de piele.xaranul de suflet. EI pregatestesarbatoarea lasindu-si voia - pizrnasul Iupta cu pizmalui, hotul cu hotia, mincinosul cu minciuna. Numaieei care intra eu suflet eurat in sarbatoare ies eu el in-tarit, Nu toti inving. Dad ar invinge toti, s-ar umplelumea de ingeri, n-am mai avea loe de aripile lor. 23

    Cuvintul, gestul ~i lucrul potrivitNeadeevarea este sursa multor esecuri. E inutil sa puiin joe tot ee ai mai seump dad aeellucru nu se

  • 5/13/2018 3990327 Nicolau Irina Ghidul Sarbatorilor Romanesti 1998

    13/65

    Ghidul sarbatorilor romdnestipotriveste. Este, de altfel, principala problema nere-zolvata a Omului Pelican. Sarbatoarea, care dilata totce intra sub incidenta ei, accentueaza gravitateagreselilor, Cind accentueaza inadecvarea, proliiereazakitschul.Omul traditional este mai putin expus greselilor re-zultate din nepotrivire. Expresia bagaj de cunostinie(pe care nu 0 apreciez de1oc) imi permite sa-rni in-chipui cit fiecare ~aran poarta in spate cite 0traistanevazuta unde se afla cunostintele de care are nevoieca sa se poarte in sat ca un om 'intrc oameni. La oras,in locul traistei, lumea are fel de fel de borsete si pun-gute in care tine fragmente din diverse coduri alebunelor maniere. Atentie, exista cod uri care difera dela 0 categorie sociala la alta ;;i de la 0 epoca la alta.Partea proasta cu aceste coduri este ca, in intregul lor,ele sint cunoscute de foarte putini insi. Traim dinpunguta deci - 9iin arice clipa putem comite 0 gafa.Invatam tot timpul ce este potrivit si ce nu. Bu-nul-simt nu e intotdeauna si un bun sfetnic-Codurilesint conventii, Ele contrariaza rar bunul-simt, dar nusint subordonate lui.A;;adar, in satul vechi totul era mai simplu. Omul stiacuvintele, gesturile, obiectele potrivite pentru sarba-toare. Stia cit numai ceea ce este foarte bun pentru elpoate fi destul pentru Dumnezeu. S i mai stia cit aricenepotrivire iiface rau nu numai lui, ci si grupului, bachiar Cosmosului.

    24

    I S a rb a to a re a -la c e e s te buna?Sarbatoarea are trei functii esentiale: 1. intretine rela-, ,tia cu sacrul, 2. reface grupul comunitar, 3. pune so-cietatea in acord cu Cosmosul. Sa le trecem, pe scurt,in revista,1. Se spune ca e bine sa pastrezi tot timpul un deget inbarba lui Dumnezeu. Dar in viata de zi cu zi relatia cusacrul tinde sa slabeasca. De aici irnportanta sarba-torii. Ea opre9te lumea in loc 9i1iabate pe oameni dela cele lumesti ajutindu-i sa-si reinnoade legaturile cu, ,cele de dincolo.2. In practica vietii cotidiene, luati de treburi, oameniifunctioneaza pe grupuri mici: familia rezidentiala

  • 5/13/2018 3990327 Nicolau Irina Ghidul Sarbatorilor Romanesti 1998

    14/65

    26

    G h id u l s ii rb i it o ri lo r r o rn d ne st i(adica mama, tata, eopiii ~i cine mai sta prin casa),rudele apropiate (dad sint apropiate si spatial), veci-nii , Sarbatorile ealendarului ~iceremonialurile legatede viata - nasterea, nunta, inmormintarea - devin oea-zii in care neamurile, uneori satulintreg, se regrupea-za. Aceste momente favorizeaza comunicarea directs,comunicare pe care se bazeaza eultura raranului.3. La fel ca si noi, orasenii , omul societatii tradit ionaleintra in relatie eu lumea pe bucatele. Spre deosebirede noi, de gindit 0 gindeste numai in intregul ei Intimpul sarbatorii traieste mai acut decit oricind senti-mentul 'intregului. Pe de 0 parte, bucata pe care aiuitat-o se supara si se razbuna, pe de alta parte,Cosmosul este acum permeabil si transparent. El sedezvaluie celor pregatit i, iar traista nevazuta din spateface sa fie multi pregatiti, Este rnornentul cind pot saprofite ~i sa se oeupe de toate: de mersul soarelui pecer, de puterea vintului ~i a ploii, de fecunditateafemeilor si a vitelor, de fertilitatea pamintului, de pe-ricolul care sint lupii , serpii ~iinsectele.Pentru un orasean poate sa para surprinzator cii intimpul unei sarbatori importante, dupa ce si-a reglatrelatia eu Dumnezeu, eu morti i, eu insasi sarbatoarea,omul satului se gindeste la serpi, soareci, purici simolii. La perplexitatea oraseanului ar fi multe deraspuns, Orieum, el ar trebui sa-si inchipuie perplexi-tatea taranului care ar afla ca exista oameni, chiarfoarte multi, care se ocupa toata viata, dar toata viata,eu inventarea si producerea pestieidelor ...Ceea ce rnerita retinut din aceasta discutie este unmod diferit de a opera cu ierarhiile In sat, tocmaipentru c a exista sentimentul intregului, la sarbatoarepot fi prezente elemente care ocupa in ierarhie locu-rile cele mai modeste. In ora~, acest lueru nu numai c anu se practica, dar este considerat un lucru nepotrivit,o ofensa chiar adusa sarbatorii .

    Este ca si cum ora~eanul ar manifesta fat.~ de sarba=toare 0 ;numita timiditate- Se poarta eu gnJa, de parean-ar fi a lui. In sat e altfel. Un batrin din Maramure~mi-a povestit c a intr-o noapte a visat cii m~lge CaleaLaptelui. Taranul folose~te sarbatoarea dup"a ce ? pre-gateste cu multa atentie si naturalet;e, dupa ce l l l : res:

    , Anea De la sarbatoarc omul trebUle sateste tot ce are 1 . " ": ". folos Devenita un simplu ornament, sarba-stie sa ta .toarea slabe~te si moare-

    27

  • 5/13/2018 3990327 Nicolau Irina Ghidul Sarbatorilor Romanesti 1998

    15/65

    Sarbatori le c udata f i xa Tic-tacul zilelor pazite: de la SfintulVasile la Sfintul Stefan SarbatoareaCraciunului: porcul - darurile - colindele- Nasterea lui lisus - Mo~ul

    o

  • 5/13/2018 3990327 Nicolau Irina Ghidul Sarbatorilor Romanesti 1998

    16/65

    Ghidul sdrbatorilor romdnesti

    NOIEMBRIE8 noiembrie: Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil(Hranghelul), Napustitul aretilor' ,

    11 noiembrie: Sf1ntul Mina, Sa;batoarea T11haril12-14 noiembrie: Martini i de Toarnna14 noiembrie: Filipii de Toarnna:

    Intrarea 1n Postul Crariunulu.21 noiembrie: Ovidenia25 noiembrie: Sf1nta Ecatenna30 noiembrie: Sf1ntul Andrei

    lesirea din Fil ipii de

    DECEMBRIE4 decembrie: Sf1ntaVarvara4-5 decembrie: Zilele Bubatului6 decembrie: Sf1ntul Nicolae12 decembrie:

    IANUARIE31 decembne /1 ianuarie:

    Revelionul; Seara Sf1ntu-lui Vasile

    1 ianuarie: Anul N01J,Cra-ciunul Mic; Sf1ntul Vasile

    6 lanuarie: Boboteaza7 ianuarie: Sf1ntulloanB.otezatorul (S1ntion)16 ianuarie S1npetrul Lupil16-17 ianuarie:

    Antanasiile16-18 ianuarie:

    Circovu de tarna29-31 ianuarie:

    Filipii de larn-

    Sarbatorilecu d ata fixa

    OCTOMBRIE14 octombrie:25 octombrie:26 octombrie:

    SEPTEMBRIE1 septembrie: Simion Stllpnkul; Ciricul pasarilor8 septembrie: Sf1nta Maria Mica9 septembrie: Sfin)ii loachim si Ana14 septembrie: Ziua Crucii24 septembrie: Teclele

    30

    AUGUST1 august: Intra rea In postul Sf.ntei Maria'

    M a c a v e i i I6 august: Schimbarea la Fa)a (Probejenia)15 august: Sfinta Maria Mare

    L IE1 iul ie: Sfint ii Cosma ?iDamian (Cosmadinul)

    15 iulie: Ciurica16-18 iulie: Sflnta Marina(17 iul ie). Circovi i de vara20 iulie: Sflntul Ilie (S1ntilie)21 iul ie I li e Palie22 iulie Foca

    FEBRUARIE1 februarie: Trif Nebunul2 februarie: lntlmpinarea Domnului; Martiniide lama (1-3 februarie); Stretenia

    10 februarie: Sfintul Haralambie11 februarie: Sfintul vlasie24 februarie: Dragobete

    ~IE1 martie: Mar)i?orul; Baba Dochia (Sfinta Evdochia)9 martie: Macenicii10 martie: intrarea In Zilele Mo?ilor17martie: Alexie, omul lui Dumnezeu; Ziua Sarpelu:25 marne: Buna Vestire (Blaqovcstenie). Ziua Cucului

    MAl1 mai: Armindeniul21 mai: Sfintii lmparat: Constantin $1 Elena;

    Constantin Graur (Constandinu Puller)

    IUNIE23 iunie: Mosii de Slnziene24 iun ie : S flntul lon de vara:

    S i nz . en c 'e (D ra q ai ca )29 iun ie Sf in ti i Petru ? iPavel

    (Sinpetru de vara)

    31

  • 5/13/2018 3990327 Nicolau Irina Ghidul Sarbatorilor Romanesti 1998

    17/65

    atunci cind neglijenta este asumata, face mai multdecit ceaiul pe care il bem noi.Revin la calendarul sarbatorilor, Sa ne inchipuim c azilele tree ca si cind noi am urea niste trepte. Pasestipe una dintre ele si i~i spui ia te uita, aici bunica tineaFilipii ... ~i t reci mai departe. Gindul tau de 0clip a adat treptei un sens.

    T ic -ta cu l z ile lo r pazite I

    31 decembrie 11 ianuarie:Revelionul; Seara Sfintului VasileExista sarbatori diurne ~i nocturne. Dintre nopti, ceamai puternic si explicit marcata de ideea de timp estecea dinspre 31 decembrie spre 1 ianuarie. N oapte Incare nu se doarrne, Rcvelion. La oras, unde oameniisint mai legat;i de calendarul linear, Revelionul seprezinta ca0gara. Una dintre numeroasele gari, 1998pin a astazi, unde trenul se opre~te pentru 0noapte.Oamenii coboara, Sampanie, jocuri de artificii, exu-beranta, paiete ... De dimineata, trenul porneste iar,lsi reincepe cursa prin timpullinear ~iinfinit.In sat, noaptea aceasta e 0 veriga, mijlocul unui lantcompus din douasprezece zile si douasprezece nopti,perioada in care oamenii las a totul deoparte si seocupa cu toata seriozitatea de Timp. II restaureaza, ilregenereaza, intr-un cuvint fac tot ce se poate ca sa-lrepare - pentru ca exista semne clare c a timpul s-astricat, Daca n-ar face-o, s-ar sfirsi lumea. Faraoameni, Timpul ar muri. Stinglnd focul (0 lumina), eiinchid ciclul unui Timp obosit. Reaprinzind focul (0lumina) fac posibil inceputul unui alt ciclu. Inchipui-ti-va un timp care inainteaza invirtindu-se in cercuricare nu sint nici mai mari, nici mai mici decit primulcere, eel de la inceput,Noaptea poarta in sat numele de Anul Nou sau SearaSfintului Vasile. Satul tot e in miscare, Nu e vreme dedormit. Cine doarme va fi lenes tot anul. Varietateaobiceiurilor este foarte mare - de fapt, cite bordeie,

    32

    In~ir, in continuare, 0parte din piesele care com-pun calendarul sarbatorilor. Spun 0parte pentru c a 0selectie s-a impus. Omul de la ora~ i~i va recunoastesarbatorile - cele compatibile cu modul sau de via-ta -, dar va gasi ~i z ilele pazite ale satului, devenitepentru el simple curiozitati,Mi se pare firesc sa-~i puna cineva intrebarea: arevreun rost sa stim de Filipi si Martini noi, care maivedern lupi si ursi doar daca mergem la Gradina 200-logica ~i nu ne mai temem de ei? Are rost ii voiraspunde. Imi amintesc de un roman japone~ undepersonajul principal intra In chioscul ceaiului si lsiprepara un ceai, precizeaza autor~l, tara sa ex~cu;eritualul. Pentru un japonez, un ceai baut fara ritual ,

    33

  • 5/13/2018 3990327 Nicolau Irina Ghidul Sarbatorilor Romanesti 1998

    18/65

    Ghidul sarbatorilor romdnestiatitea obiceie. Evident, exagerez. Incerc sa enumartreburile pe care Ie fac oamenii in aceasta noapte: ungpragul casei, al grajdului ~i al surii cu usturoi, tineriiurnbla din casa in casa cu urari, tiganii colinda cu Va-silca, fetele si feciorii incearca sa-si cunoasca ursitul,batrinii iscodesc cum vor fi lunile anului si recolte-le.., Tot acum pomii care nu au rodit sint arnenintaticu taiatul, cerul se deschide, vitele vorbesc intre ele,comorile ard... Se spune c a in noaptea de SfintulVasile cerul se deschide de trei ori pentru cite 0 clipa,Oamenii cu noroc apuca sa-l vada pe Dumnezeu a~e-zat, impreuna cu Sfintul Nicolae, la 0mas a [uminata.

    1 ianuarie:Anul Nou, Craciunul Mic; Sflntul Vasile

    34

    De Anul Nou este bine sa fii cu bani in buzunar.Primul musafir care iti intra in casa e bine sa fie un, -barbat, In aceasta zi sa nu dai de imprumut, sa nu-tiiasa nimic din casa, Femeile fierb piftii ca sa Ie fietrupul gras ~i fraged ca piftia. Pentru mesele acesteisarbatori se fierbe numai porc. Porcul rima numaiinainte - ~i i ti vor merge lucrurile cu spor. Daca aifierbe gaina, totul ti-ar merge pe dos pentru ca gain arisciie cu picioarele, dind pamintul inapoi, E bine sa-iprimesti pe cei care yin cu urari - Sorcova, Plugu-

    sorul, Sernanatoriilnainte sa manince,vinatorul sa irnpus-te 0cotofana si sa-siunga cu singele eipu~ca. ~i multe al-tele la fel ...Taranii cred c a Sfin-tul Vasile este tinar~ichefliu. Ii arde de

    Vasile eel Mare, Arhiepiscopul CezareeiCapadociei, a trait in seeolul al IV-lea.A urmat scoli in Cezareea. Bizant ~iAtena. Aparind dogma Sfintei Treimi, Isiatrage persecutiils lmparatului Valens,eel care a trecut de partea ereticului Arie.Este primul care lntemelaza pe linga bi-serici aziluri ~i spitale pentru saraci,

    petrecere pentru c a este primul din an. Vor urmasfintii razboinici, ca Sfintul Gheorghe, sfintii adulti si

    .. m e Sfintul Ilie si sfintii batrini, grupatiputermci, cu . , " )fA itul anului: Sfintul Dumitru (Sinmedru ,spre S Iq . A v .

    SfA t I Andrei Sf in tu l Nicolae (SmlCoara) ~I Mosm u, A bv ACraciun. Pe masura ce timpul imbatrine~te, im atri-nesc si sfintii.

    6 ianuarie: Boboteaza Ca once sarbatoa-re mare, Boboteazaincepe din ajun.In ajun oameniipostesc. Sacrificiulpostului le aducebogatie. In anumite

    locuri, inainte sa manince, femeile adu~a Acenusa din. .. . v pe cimp zicind: Cumvatra; 0yor nsipi pnmayara. ~ vn-am mincat eu in dimineata aJunulUl de Boboteaza,

    v mi mavnince lighioanele roadele. Sub fataasa sa nu-de masa pun sare ~imei, tarite ~i f in. Preotul t~ec: cuagheasma din casa in casa. Hainele bune si~t l~=m:e. casa sa le stropeasca preotul cu apa sfmtlta;. inpnn ... A batuti cafelul acesta sint ferite de molii. COp111nu sint v ' vv faca bube peste an. Femeia nu se cearta cu bar-sa nu ..btl. Ca sa nu se inmulteasca purecu, nu se cernc

    f~:a. Oamenii incearca sa-~i afle viitorul. Iar se des=chid cerurile. Se spune ca in noa~tea ~e Bobot~a~~plesnesc de ger ouale de corb ~l pun de cor I~ldes chid aripile, incerdnd sa zboare.A I de Boboteaza se sfintesc apele. Se face agheasv-n ZlUa ., . h rnadeva llnga 0apa. Oamenu iau ag eas ,rna mare un , . v Seisi stropesc gospodaria ~ipastreaza ce-a mal ramas. ..~ice ca atunci cind preotul arunca in apa cr~c:a drac~lies din apa si 0 iau la fuga pe cimp. NU-l :rad deCl~1.. se iau dupa ei le rup pintecele si le varsaupn, care '. ..matele. Sint buni la cite ceva ~lluplJ....J. .In Bucovina, cind preorul trece pe la casele ~ame11l1.orde Boboteaza, femeile leaga la crucea purtata de el fire

    in aceasta zi, loan Botezatorul il boteazape lisus in apa lordanului. Tot acum setine si sarbatoarea Botezului, una dintre~ele~aPte Taine. cea fara de care nueste posibil sa fii crestin,

    35

  • 5/13/2018 3990327 Nicolau Irina Ghidul Sarbatorilor Romanesti 1998

    19/65

    Ghidul sdrbdtorilor romanestide in si de cinepa, Din aceste fire Maica Domnului vaface 0pIasa pe care 0va trece de trei ori prin lad, sal-vind sufletele care se vor aga,a de ea. Sufletele ramasein lad vor fi mincate de draci. Apoi, dracii se vorminca intre ei pin a ramine numai unul, Scaraotchi.Legat de un stilp in mij locul Iadului, el va muri defoame. Asa se va curari lumea de tot ce e necurat si" ,vor rarnirie numai dreptii cu Dumnezeu ~icu ingerii.

    7 ianuarie:Sfintul loan Botezatorul (Sintion)Na~terea lu i loan este vestita de Inger .De t inar el iubeste infrlnarea l iipropova-duieste pocainta, Ii boteaza in lordan pecei care Iiasculta predicile, menite sa-iIndrepte pe oameni spre Dumnezeu.lrnbracat in haina aspra din par decamila, el nu bea vin ~in ici nu manincapiine, cimere salbatice li i lacuste. Cindunii se grabesc sa-l cons idere Mesia , Iespune: Sint solul trimis sa pregatesc

    Nanasul lui Iisuseste si patronulpruncilor, pe care 'i iajuta sa nu moaranebotezati, SfintulIon boteaza ge-rul , frigul se maiinmoaie, Sint locuriunde tinerii colindain noaptea de ajun.Iordanitorii stro-alea inaintea Lui.

    A trait in vremea lmparatului Irod, care

    36

    pesc cu apa oame-nii, Femeile merg lamoasa cu plocon.Se spune ca SfintulIon a fost pastor decapre. Nu vazuseniciodata chip deom. Cind voia sa se

    roage lui Dumnezeu, sarea peste un butuc inainte siinapoi, zicind: asta tie, Doamne, asta mie, Doamne.Niste oameni care s-au dus sa-l vada l-au indrumatspre biserica, Acolo el i-a vazut pe credinciosi purtin-du-si pacatele in spate ca pe niste snopi de paie. Vrindsa fie ca ei, a luat in spate si el un snop, unul adevarat,

    il ii repudiase nevasta ~i traia in desfriucu so tia fratelui sau, loan if mustra, iarIrodiada obt ine arestarea li ichiar capullui in schimbul unui dans pe care fiica ei,Salomeea, if danseaza la sarbatorireazilei de nastere a lui Irod.

    Preotul a crezut ca i~i bate joc si I-a dat afara. Intorsacasa, a inceput din nou sa sara peste butuc. ~i. sespune ca lui Dumnezeu ii erau mai pl~cu:e. rugacm-nile lui decit ale celor care umblau in biserici ...

    16 ianuarie: SinpetrullupilorCine il tine este ferit de boli ~ide inchisori, are norocla vite si la albine. Este patronullupilor, lupii sint finiilui. L~pii nu maninca vitele de capullor, Sinpetru iipune. Ii aduna noaptea, in ajunul sarbatorii lui, si iispune fiecarui 1up ce ~i unde sa~ani~ce.. ..Se socoteste ca de Sinpetru e chiar mlezullernu.

    Nasul iupilor---" Se zice sa un om s-a dus In padure sa-I vada pe Stint cum da de

    mincare la lupi . A urca t tntr-un porn, chiar deasupra locului undes-a Intilnit Stintul cu lupii. loa auzit pe Stint cum spunea: tu sa ma-ninc i acolo. tu acolo ... La sfirslt, a venit un lup schlop ~ia Intrebat:eu ce sa manlnc? Mincarea se te rminase. Tu, zice sfintu l, sa-I ma-ninci pe omul din copac. lncearca sa uree lupul, dar nu poate. A~-teapta linga copac. Omul striga dupa ajutor . Vin chiar fec ior ii lui cuo caruta, 1 1 urea in caruta sl il ascund tntr-un butoi. Pe drum se Intll-nesc cu 0baba schioapa care Ie spune ca e obosita de nu mai poate~i ca ar vrea ~i ea in car. 0 pun ~ipe ea in butoi, pentru ca butoiulera mare. Baba era chiar lupul, and s-a vazut Iinga om, I-a mtncat ...16-17 ianuarie: AntanasiileSe tin pentru sanatate, mai ales pentru binele copii~

    lor. Denumirea lor vine din combinarea numeluiCuviosului Antonie eel Mare cu eel al Sfintului Ata-nasie.

    16-18 ianuarie: Circovii de IarnaNu este prea limpede ce sint Circovii. Exista Ci~covide iarna si Circovi de vara, Cei de iarna sint in miezulunui a~otimp de sase luni care inccpe de SfintulDumitru si se incheie de Sfintul Gheorghe. Desi vag

    37

    G h id u l s a rb a to r il or romdnesti

  • 5/13/2018 3990327 Nicolau Irina Ghidul Sarbatorilor Romanesti 1998

    20/65

    conturate, aceste divinitati sint periculoase. Aducboala, grindina, lupi, foc.

    29-31 ianuarie: Filipii de larnaAlti patroni ai lupilor, alte zeitati conturate vag. Lafel ca Circovii, au 0 sarbatoare pereche, Filipii deToamna. Intre cei de toamna ~i cei de iarna este cu-prinsa perioada de imperechere a lupilor. Filipii sinttinuti in primul rind, de femei. Tinara nevasta pri-, "meste Filipii de la soacra. Cind mama ei nu are norain casa, ii mosteneste si pe ai mamei. Sint tinuti incasele de ciobani si in gospodariile unde sint vite.Chiar fara oi si vite, e bine sa-i tii pentru ca previnpagubele datorate lupului, animalul eel mai temut dinCarpati, Ursul este mai puternic, are si el sarbatorilelui, lupul insa rupe mai multe vite decit duce cu el.Voracitatea lui 0depaseste pe a tuturor carnivorelordin aceasta zona.

    1 februarie: Trif Nebunul Se zice ca la pa-truzeci de zile dupace a nascut, MaicaPrecista s-a dus cuFiul Sfint la bise-rica. A plecat cu 0zi inainte pentru cabiserica era departe.Pe drum a intilnitun om pe numeTrifon. Au mers

    impreuna ce au mers ... La un moment dat, el a vruts-o ia inaintea ei si a calcat-o pe rochie, sfisiind-o.Du-te inainte, nebunule, du-te! De atunci lui Tri-fon ise zice Trif N ebunul si este sarbatorit cu 0 ziinainte de sarbatoarea Intimpinarii Domnului.Sfintul Trifon stapineste omizile si, in general, insec-

    Mucenicul Trifon s-a nascut in tinutulFrigiei sl a trait in timpul lmpara tuluiDecius, prigonitorul de crestinl. Trifonpropovaduieste credinta crestina ~iesteprigonit, arestat, purtat descult princetate; i se bat cuie in picioare, i se ardcoastele cuf lacari ~i carnea i i este sfisia-ta cu gheare de fier. A murit inainte dea f i ucis de sabie, cum fusese osindit.

    38

    tele, In ziua de 1 februarie se face agheasma cu caresint stropiti pomii din livezi.

    2 februarie: Intimpinarea Domnului;Martinii de larna (1-3 februarie); StreteniaDe Stretenie se in-timpina iarna cuvara. Daca timpul efrumos acum, va fifrumos si peste an.Cind ursul isi stricabirlogul de Strete-nie, e semn ca vinetimpul bun. Nici in

    De intimpinarea Domnului se sarbato-rests aducerea lui l isus la Templul dinlerusal im, la patruzeci de zile dupa nas-tere. Dupa legea lui Moise, MaicaDomnului trebuia sa aduca jertfa pentrupurificarea sa~isa-~i rascumpere fiul care,dupa aceeasi lege, fiind primul baiatnascut, trebuia harazit lui Dumnezeu.

    aceasta zi nu estevoie sa arunci carbunii in curte. Lupoaicele ii cauta casa-i manince, carbunii [e asigura fertilitatea.

    10 februarie: Sfintul HaralambieIn icoane apare tinind ciuma de lant, Pentru ca a fostpastor, protejeaza vitele.Se zice ca in vremea cind Dumnezeu impartea pravilafiecarui sfint, Haralambie a intirziat, Ca sa nu-l lase saplece cu mina goala, Dumnezeu i-a dat 0catea legata lagit cu un lant de aur. Pentru el, in unele locuri, femeilefac un colacel; dupa ce il coc, il rup in patru bucati pecare Ie arunca in cele patru vinturi, Altele, goale pusca,fug in jurul casei de trei ori, dimineara, la prinz ~iseara.De casa lor nu se mai apropie necuratul. Cine tinemortis sa lucreze in aceasta zi poate sa scarmene lina.

    11 februarie: Sfintul VlasieEste ziua cind se deschide gura pasarilor, Cine valucra la cirnp in aceasta zi i~i va imparti recolta cupasarile, Dad nu-l tin pe Sfintul Vlasie, femeile insar-cinate nasc copii schimonositi. Tinindu-l pe Vlasie nurarnii niciodata cu punga goala,

    39

  • 5/13/2018 3990327 Nicolau Irina Ghidul Sarbatorilor Romanesti 1998

    21/65

    Ghidul sarbatorilor romanesti24 februarie: Dragobete

    Desi este 0 sarbatoare cu data fixa, exista variante zo-nal~ care se petrec la date diferite. Ie mai spune Capde Primavara, Nu se prea stie cine este acest Drago-bete. In unele legende apare ca fiu al Babei Dochia, inaltele are calitatea de cumnat al lui Lazarica cel mortdin dor de placinte. Oricum, este tinar si, fiind tinar,este protectorul dragostei si al indragostitilor. Un felde Sfintul Valentin. A fost comparat cu Eros ~iCupi-don. De Dragobete se imperecheaza pasarile si se punsa fad cuib, Fetele si baietii merg la padure sa culeagaghiocei ~isa adune apa din zapada netopita,

    1 martie: Martisorul;Baba Dochia (Sflnta Evdochia)Martisoarele sint dedoua feluri, unul alsatului ~i unul alorasului, Cel dintiieste veehi ~isimplu,povestea lui incepecu a fost odata un~nur ... - doua fi-re de lina, unul albsi unul rosu sau,unul alb si unul ne-gru. Femeile faceausnurul ~i il legau lagitul ~i la mina co-piilor si tinerilor;

    dar il purtau ~i adultii, se lega la coarnele vitelor, lapoarta grajdului, la closca. Se formau astfel nenuma-rate cercuri magice care protejau ce era de protejat ingospodarie intr-o perioada incerta: cindva, un in-eeput de an intr-un vechi calendar, momentul rein-toarcerii pasarilor calatoare, primavara navalnica pecale sa schimbe tot. Mai tirziu, de snur s-a atirnat 0

    Baba Dochia era 0soacra rea. intr-un an,de 1 martie, i~i trimite nora lamunte dupafragi. Un rnos, poate Dumnezeu, Iidafetei 0min a de fragi. Dochia crede ca avenit prtmavara, i~i pune noua cojoaceunul peste altul, ia oile ~i urea la munte.Acolo, vreme de primavara, capricioasa,Mai intii se face cald - ~i Dochia i~i arun-ca unul cite unul cojoacele. Apoi cade 0ploaie rece, ~i baba, tmpreuna cu oile,ingheata. Cu timpul, sloiurile acesteas-au prefacut in piatra. Le poate vedeaoricine in Bucegi. Li se spune Babele.

    40

    moneda de argint sau de aur. Acesta e stadiul in care apreluat orasul martisorul. De fapt, el exista ~i aici subforma pe care am descris-o; prin preluare inteleginnoirile la care il supune orasul. II asimileaza rapid labreloe, un breloc cu snur rosu-alb cu canafi si purtindsemne de noroe sau de dragoste: trifoi cu patru foi,earte de joe, porc, inima, Treptat, obiectul care atirnade ~nur poate sa semnifice absolut orice sau sa nu sem-nifice nimic: 0marge a cu doua pene, 0 scoica etc. Me-rita sa fie mentionat martisorul politic , impus dupa1990. Snurul uneori lipseste. In ultimele decenii, marti-sorul devine adesea pretextul de a oferi un cadou multmai consistent, care rezolva diverse obligatii sociale. Laurma urmei, diferentele de forma nici nu conteaza.Importanta este [unctia pe care orasul a schimbat-o,Din talisman, piesa de recuzita magica, martisorul adevenit un mod de a face 0 mica referire la traditie ~ide a intretine un fel de balet social. 0data cu 1 martiese intra in zilele Babelor, noua la numar,

    9 martie: MaceniciiUn om semana mazare in ziua celor 40de Sfinti, Sfintii I-au vazut ~i au mers cupira la Dumnezeu. Lui Dumnezeu i s-afacut mila ~ile-a cerut sa fie inqadultori,sa-l ierte, ba mai mutt, fiecare sa-lsporeasca recolta. Omului i s-a inmultitrecolta de 40 de ori ~i s-a bucurat. AIdoilea an, in aceeasi zi, lacomia II trimitedin nou pe cimp. Sfintii II vad iar ~i iarsedue la Dumnezeu cu plingere. AcumDumnezeu Iespune sa nu-l mai ierte ~ifiecare sa-l dea pentru pacatul lacomieicite 0saptamina de boala, A bolit omullimp de 40 de saptamtni. Nici n-a pututsa-si culeaga rnazarea ...

    Femeile fac mace-ruci pe eare ii nu-mesc sfintisori saubradosi. Sint in for-ma de om (opturi)sau de albina. Ii ducla biserica si ii im-part la saraci, Totacum fac un fel deturta in chip de omfara ochi, numitaUitata. Ea sc da co-piilor s-o manincecu miere si se facepentru mortii care,din greseala, n-au

    41

  • 5/13/2018 3990327 Nicolau Irina Ghidul Sarbatorilor Romanesti 1998

    22/65

    Ghidul sarbatorilor romdnestifost pomeniti peste an. De Macenici se fac si focuridin gunoiul strins din casa ~i din curte. Tinerii sarpeste foc. Cu 0 cirpa arsa, se afuma gospodaria, Tot inaceasta zi este bine sa se porneasca aratul! Asa spununii, ~i asa 0 fi ... Totusi rna mir, pentru ca legenda cuomul ce sernana mazare de Macenici infati~a nistesfinti neiertatori fata de cei care nu le tin ziua. Ori-cum, pamintul din prima brazda trasa in sat este foartecautat de vrajitoare, fiind foarte bun pentru farmece.

    10 martie: Intrarea in Zilele MosilorCa ~i babele, mosii sint noua la numar, Ei sint buni:bat cu botele, cu maiul sau eu ciocanele pe pamint, saintre gerul si sa iasa caldura, Mosii sint pusi in lega-tura cu cei 40 de Sfinti, De aceea, pe alocuri, tineriibat pamintul facind matanii de 40 de ori, pentru fie-care sfint 0 data. Dad frigul scade si gheata se to-pe~te, oamenii pot incepe sa pescuiasca,

    17 martie: Alexie, omul lui Dumnezeu;Ziua ~arpeluiIn aceasta zi se deschide pamintul ~iincep sa iasa ginga-niile. Pamintul seva reinchide de Ziua Crucii. De Alexiioamenii curata pomii din livada si pescarii maninca dedirnineata, pe inima goala, un pe~te viu ca sa aibapeste an noroc. Tot acum broastele incep sa oracaie.

    Poves te a lu i A le xie

    42

    Dumnezeu tocmai cura~ise pamintul de ginganii ~i lighioane ~i Iepusese intr-un cufar, Trece Alexie pe acolo. Dumnezeu il lntreabaunde se duce ~i el raspunde ea spre mare. Atunci, foarte bine, ziceDumnezeu, ia ~i cufarul acesta ;;i arunca-l in mare. Cara Alexiecufarul, II cara, dar curiozitatea ii da tircoale. Ajuns la mare, nu maipoate, I I deschide. Ligh ioanele ~i~nesc ~i se r is ipesc pe pamint.Omul lncearca sa Ie adune. Ca sa-l pedepseasca sl, in acelasi timp,ca sa Ie poata aduna mai bine, Dumnezeu il preface in cocostirc.

    Fiind ~i Ziua Sarpelui, exista 0 atentie speciala fata deacest animal ambiguu: periculos, dar nu intotdeauna,animal ~i totusi nascut din ou, care moare greu, facerau vitelor etc. Relatia cu sarpele trebuie pastrata subcontrol. In aceasta zi nu ai voie sa-i spui pe nume.Dad te referi la ~arpe trebuie sa zici: cel care se ti-raste, cureaua, domnul, Vasile. Broastele se bucura deaceeasi atentie - li se spune iepe. In cazul in careomul greseste si rosteste de Ziua Sarpelui cuvintul~arpe, sa spuna descintecul: Idita, idita, I Tine-te depielita. / Pielita de carne, / Carnea de os, / Osul daveninul jos. I Descintecul sa fie de fo1os.

    25 martie: Buna Vestire (Blaqovestenie):Ziua Cuculuiin aceasta zi se serbatoreste vestea ceabuna adusa Fedoarei Maria de catretrimisul lui Dumnezeu, ingerul Gavriil:Bucura-te, cea plina de har, Dqmnuleste cu tine. Binecuvlntata estl tu intrefemei. .. cad ai aflat har de la Dum-nezeu. ~i iata, vei lua in pintece ~i veinaste fiu ~i vei chern a numele lui lisus ...Duhul Sfint se va pogori peste tine ~iputerea Celui Preainalt te va umbri; pen-tru aceea, ~i Sfintul care se va naste dintine Fiul lui Dumnezeu se va chern a.

    25 martie e sarba-toare mare. Se ziced intr-un an BunaVestire a cazut inaceeasi zi cu Pas-tele. Preotul s-a dusde cu noapte in bi-serica si a citit Iitur-ghia Pastelui, darde Buna Vestire nua pomenit nimic. Sioamenii a~teptau sase fad ziua si nu semai facea. Erau aco-

    1 0 mai multi preoti ~iunuia i-a trecut prin cap sa fadslujba si pentru Buna Vestire. Pe loc s-a facut lumina!Dar n-a fost lumina de dimineata, pentru ca soareleera deja la amiaza,Sa muncesti de Buna Vestire este un pacat de ne-inchipuir. Cica dad ar macina unul malai ~i din malaiar face 0 mamaliga pe care ar arunca-o in apa, pestiicare ar minca din ea ar muri. Dad ar pune marnaliga

    43

  • 5/13/2018 3990327 Nicolau Irina Ghidul Sarbatorilor Romanesti 1998

    23/65

    G h id u l s a rb a to r il o r rornanestipe porni, pomii n-ar rodi. Ouale ouate in aceasta zi nusint bune de clocit. Nici 0imperechere facuta intreanimale in aceasta zi nu e buna,Se duc vitele la pascut. Se fac focuri in livezi ~i gra-dini, se afuma pomii. Hainele se scot in curte la aeri-sit. Oamenii se spala pe corp cu apa de nea ca sa scapede purici. In aceasta zi se dezleaga limba pasarilor siincepe sa cinte cucul.

    Poves tea cu cu lu iSe zice ca pe timpuri Cucu ave a pene de aur ~i pe nevasta lui 0chema Sava. ~i Sava s-a iubit cu privighetoarea. Cucu s-a suparat ~ii-a spus di pleaca, Plina de parers de rau, Sava l-a Intrebat undesa-l caute, iar el i-a spus ca va fi pe undeva (nu i-a spus unde), dela Blaqovestenie plna la Sinziene. De atunci, Sava II cauta pestetot, striglnd: cucu, cucu, timp de 0 luna. Asa ca pasarea pe care 0vedem ~i 0auzim cintind nu este Cucu, ci nevasta lui, Sava.Intr-o alta leqenda este yorba de doi gemeni. Pe unul II chearnaCucu. Fratele lui 11cauta mereu. Se crede ca. dupa sapte ani, cuculse preface In uliu.

    Multe se fac in aceasta zi. Amintesc in treacat ca vina-torii, in anumite locuri, merg la biserica ~iau anafura.Fac 0 gaura intr-un porn, pun anafura in ea, astupa ~itintesc. Glontul va nimeri drept in anafura si va curgesinge. Peste an, vinatorul va fi un tintas bun.

    1 aprilie: Ziua NebunilorOamenii se pacalesc, Pacaleala e buna, Ca si carnava-lul, ea exploateaza forta dezordinii, a lucru:ilor facutepe dos.

    44 23 aprilie: Sfintul Gheorghe (Singiorz)Dintre legendele despre Sfintul Gheorghe 0voi rezu-rna pe cea cu Imparatul Vicletian, Imparatul era paginsi ii osindea pe crestini, Sfintul Gheorghe era ginerelelui ~i ... mergea la scoala. Cind se intorcea de acolo

    Gheorghe s-a nascut In Capadocia, Intimpul Irnparatului Diocletian. Parinti i luiau fost crestini. Ramas orfan de tata,Gheorghe pleaca impreuna cu mama sain Palestina, avind acolo averi mar ioTinarul se rernarca prin vitejie ~i ajungeconduditor de osti in garda imparatulul.Dar Diocletian este stirnit de ginerele luisa-i persecute pe crestini, pe care Ii punesa aleaga Intre credinta ;;i viata. Gheorghese Infati~eaza de bunavoie imparatului~i I ;; i rnar tur iseste credinta, Urrneaza chi-nuri cumplite. Vazlndu-i curajul cu careIe lndura, multi dintre cei care se lepa-dasera de Hr istos se rein torc la credinta,insa;;i Alexandra, sot ia lui Dioclet ian, seconvertsste la crestinisrn. lmparatul 11osindeste pe Gheorghe la moarte. I se

    desena chipul luiIisus si se ruga. Im-paratului nu i-aplacut si a inceputsa-l persecute. Sfin-tul Gheorghe estesilit sa plece (spunSfintul Gheorghe,dar el nu era incasfint). Ajunge la uncimitir. Vine si im-paratul, Incepe cear-tao Ca sa-i arate pu-terea lui Dumnezeu,Sfintul Gheorgheingenuncheaza peun mormint si cereDomnului sa faca 0minune. Din mor-

    taie capul In ziua de 23 aprilie. mint iese un mos-neag care ofteaza:

    Doamne, greu somn am mai dormit, Cit ai dormit?intreaba imparatul, Sase sute de ani! Vicletian se lasacrestinat, Mergind inapoi spre casa, minu'nea conti-nua: intilnesc un copil de trei sure de ani cu parinti decinci sute de ani. Imparatul mai vrea dovezi. Ii cere luiGheorghe sa scape, cu ajutorul lui Dumnezeu, demuncile la care il va supune el. II incalta cu opinciincinse de fier si ii da sa bea un pahar de venin. Peunde pasea crestinul, crapau pietrele de caldura opin-cilor si se innegreau de ziceai ca sint carbune, A baut~i cupa de venin. Cind s-a intors cu fata spre imparatsa dea cu el mina, acesta a murit de miasmele veni-noase care ieseau din gura lui. Cei care pregatiseraveninul au fost Cosma si Damian. Vazind ce au vazut,au dorit sa se inchine lui Dumnezeu si Dumnezeu i-afacut sfinti. '

    45

  • 5/13/2018 3990327 Nicolau Irina Ghidul Sarbatorilor Romanesti 1998

    24/65

    46

    Ghidul sarbatorilor rorndnesti23 aprilie marcheaza inceputul unui vechi an pastoral.Din aceasta zi si pina de Sfintul Dumitru, dureazavara pastorilor, Tot la aceste date chiriasii dinerase i~i reinnoiau intelegerile cu proprietarii sau semutau.Ca orice sarbatoare care marcheaza un inceput, Sin-giorz are un ajun ce se numeste Singiorzul vacilor.Este 0 noapte periculoasa, Daca omul iese din casa cucapul descoperit, 0 strigoaica ii poate arunca [riuldupa git. Cel prins este fugarit ca un cal si lasat unde-va in cimp, mort de oboseala, Strigoaicele sint femeirele, vrajitoare, In noaptea de Sfintul Gheorghe tru-pulle ramine in pat, iar duhullor pleaca sa faca rau-tilti. Se string intr-un loc parasit ~i se bat cu limbile dela melite. De aceea, femeile ascund in aceasta noaptemelitele, Strigoaicele tot mai gasesc citeva. Dupa ce sebat, incaleca pe limbile de melita ~ipleaca sa ia laptelevacilor.Cica, odata, un om venind de la moara s-a intilnit cuunpile de strigoaice ~i le-a urat sa se inmulteascanorodullor. Ele s-au bucurat de asa urare si i-au spusca faina din sacul pe care il duce in spate nu se va maiterrnina niciodata daca stie sa pastreze secretul. Zile sisaptamini, nevasta ia din faina si faina din sac nuscade. Minune! lsi intreaba barbatul, Acesta reuseste, ,sa taca 0vreme. Dar pina la urrna ii divulga taina ~i sa-cul de faina incepe sa scada,Pe linga strigoaice, exista ~ifemei din sat care incearcain aceasta noapte sa ia laptele altora ca sa-l duca lavacile lor. Sint multe procedee. Iata unul dintre ele. Sedezbraca si, in pielea goala, cu 0 oala ~i 0 pinza inmina, aduna roua de pe iarba, Pinza trebuie sa fie te-sura numai noaptea si oala sa fie noua, Cu roua adu-nata stropesc vitele, sarea ~i taritele acestora. Vacilecare vor paste in locul de unde a fost luata roua nuvor mai da lapte, laptele lor va merge la vacile fe-meii care a facut vraja.

    Pe aceste femei poti eel putin sa le vezi. Strigoaicelesint naluci si, ca sa le vada, omul trebuie sa gaseascaun ~arpe inainte de Sfintul Gheorghe, sa-i taie capulcu un ban de argint ~i sa-i puna in gura un catel deusturoi pe care sa-l lase acolo pina incolteste, Cindcatelul a dat frunze, sa-l puna la palarie ~i sa urce in-tr-un pom. Va vedea strigoaicele care calaresc vitelece se due la pascut,Laptele fiind atit de important in gospodaria tara-neasca, protejarea lui ii preocupa pe oameni per-manent. De Sfintul Gheorghe fac risipa de pelin,rostopasca, usturoi, leustean ... La case si la grajduri, bpun ramura verde. Tot de Sfintul Gheorghe se aprin-de focul viu, un foc obtinut prin frecarea a doualemne uscate si care, peste vara, nu trebuie sa se stinganiciodata, El se face 0 datil cu instalarea stinelor de oi,ce vor sta la munte pina la Sfintul Dumitru.De Sfintul Gheorghe ard iarasi comorile. Exists co-mori curate si comori ingropate cu gind necurat.Ultimele sint inchinate Dracului. Cele curate arddupa ce au cintat cocosii de miezul noptii pina la, ,amiaza, Cele necurate - de la amiaza pina la miezulnoptii, Comoara curata arde cu flacara albastruiecealalta cu flacari alburii. lama, de Sfintul Vasile, cindard comorile, in jurul flacarilor nu se topeste zapada,Spre banii care ard nu trebuie sa mergi direct, ci saarunci ceva - 0 palarie, 0 batista, 0 opinca, Dupa ceajungi la comoara, pui un semn ~i te intorci a doua zis-o dezgropi. Oamenii care au dezgropat comorile intimp ce ardeau s-au schimonosit.Cei priceputi merg dupa comori avind la ei luminaredin ziua de Pasti, smirna din cadelnita preorului ~ius-turoi. Cu usturoiul i~i ung fata crucis cind se apropiede cornoara, $i se zice ca in clipa cind te afli cu sapamai aproape de cornoara iese stima comorii si te in-treaba ce-o sa faci cu banii. Daci nimeresti sa spui chiarce gindise acela care a ingropat-o, stima te intreaba ce

    47

  • 5/13/2018 3990327 Nicolau Irina Ghidul Sarbatorilor Romanesti 1998

    25/65

    Ghidul sdrb.itorilor romdnesticap de om iidai. Cu alte cuvinte, trebuie sa-i prornitiviata cuiva din familie. Oricum, comorile sint bleste-mate. Putini au noroc de ele.Se poveste~te, de pilda, c a trei [rati au gasit 0 cornoara~i s-au dus irnpreuna s-o dezgroape. S-au legat saimparta banii egal, ca intre frati. Dupa ce au scosbanii, unul a zis c a e1da 0fuga pina acasa sa aducamincare. Ajuns la nevasta, i-a cerut sa puna in min-care otrava. Intre timp, cei doi se inteleg sa-l intimpi-ne cu gloante in piept. Zis ~iL ieut. Dupa ce i1 impus-ca, se reped amindoi si maninca mincarea otravita ...De Sfintul Gheorghe se fac multe vraji de dragoste.Pentru morti se dau de pomaria oale cu lapte, colac,luminare ~i cas. Sint locuri unde pina la aceasta dataoamenii nu s-au atins de laptele de oaie. Principiuleste sa guste intii mortii, Se spune chiar asa, poamanoua in gura veche . Ca sa fie sprinteni, oamenii seurzica,

    IIII"llIlllill,;toriei Bizantului1 ' . . t hili '" afla in lupta cu un dusman mai puternic, lmparatul Con-, 1 1 1 1 11 1 1 1 " cerut ajutor lui Dumnezeu ~i, z iua in amiaza mare, a"1'01111 pe cer 0 cruce lurninoasa pe care sta scris cu litere de stele"\"111 .icest semn vei invinqe. Peste noapte, lmparatul l-a visat pe11\11\ care II Indemna sa fad un steag de lupta cu semnul crucii pe"L A~a a facut ;;ia devenit invinqator,\)I'venind staptn al Romei, Constantin da in 312 un decret de ince-tare a prigonirii crestinilor, Muta capitala imperiului roman inBil.an~, unde construieste mult pentru cetatea care ii va purtanumele - Constantinopole. l.upta pentru unitatea credinteicrestine, tulburata de erezia lui Arie. Participa la Sinodul de laNiceea, a carui tinere el 0 hotarise.in lucrarile sale a fost sustlnut cu rtvna ~i evlavie de mama sa,Elena. 0 trimite pe Imparateasa la lerusalim ca sa descopere SfintaCruce. lar ea oqaseste! Elena ridica biserici la Sfintul Mormlnt, inBetleem ~iNiceea. Moare in 327. Peste zece ani, in 337, moare ~iImparatul Constantin.A~a incepe istoria de peste un mileniu a Bizantului, care pentruromani a insemnat mult. ..1 mai: Armindeniul

    I se mai spune Bauiu sau Pauiu, Oamenii pun la poar-ta rarnura verde de salcie, stejar sau fag. Cind gospo-dina va coace piine din griul eel nou, aceasta creangatrebuie sa fie pusa in cuptor. Lucrurile se leaga.De dimineata, daca vrei sa fii sanatos peste an, trebuiesa te speli pe fata si pe miini cu roua, Tot pentru sana-tate e bine sa-ti petreci ziua afara din casa, Oameniiculeg pelin, pe care il asaza deoparte, sa fie pentruleac, il mesteca sau il pun la palarie,

    23 iunie: Mo~iide SinzienePurine sint sarbatorile mari care nu dedica stramosi-lor momentul ajunului. In felul acesta functia integra-toare a sarbatorii se realizeaza pe deplin, mortii ~iv iiiintimpina sarbatoarea impreuna.

    24 iunie: Sfintul Ion de Vara;Sinzienele (Dragaica)24 iunie e alta sarbatoare compusa din straturi. Infunctie de zona, unul sau altul dintre straturi are rolulprincipal. In Bucovina, de pilda, Sfintul Ion de Varase bucura de 0t inere specials, fiind identificat cuSfin-tul loan eel Nou, ale carui moaste se afla la Suceava.Oamenii merg acolo in pelerinaj. Exista texte scrisecare se refera la minunile acestui sfint - cum a pedep-sit el , de pilda, pe ecleziarhul care a furat din darul

    4821 mai: Sflntti Imparati Constantin ~iElena;Constantin Graur (Constandinu Puilor)

    Pentru taranul roman, 21 mai nu este doar sarbatoa-rea Sfintilor Imparari, ci ~i ziua de Constantin Graursau Constandinu Puilor - mornentul in care pasariledin padure incep sa-si invete puii sa zboare.

    49

    Ghidul sarbdtorilor romdnesti

  • 5/13/2018 3990327 Nicolau Irina Ghidul Sarbatorilor Romanesti 1998

    26/65

    oamvenilor pentru biserica. Legende transmise pe caleorala povestesc cum Sfintul era pastor s i ta ta l lui 11vedea ~esAs;ind cu privirile pierdute spre cer, rugin-~u-se (>1nzmd. Odata l-a Intrebat ce vede, ~i baiatulI-a spus sa-(>ipuna piciorul peste piciorul lui, Atunci

    tatal a vazut ceruldeschis (>ipe Dum-nezeu tinind In mi-na tunetul care arataca un bici impodo-bit eu flori .In alte locuri, greu-tatea sarbatorii estedata de relatia euSinzienele, niste zi-ne bune care zboaranoaptea prin vaz-duh. Mai ales In

    De obieei, Biserica sarbatore~te ziuamortf sfint ilor, adica ziua nasterli lorpentru viata vesntca. Uneori insa esarbatorita ~iziua de nasters a sfintului.Este cazul Sfintului loan Botezatorul,eel numit in earJ:ilereligioase luceafa-rul pentru felul in care pregate~tenastersa Soarelui, lisus Hristos. Sarba-torita in 24 iunie, nasterea cea peste firea lui loan - caci Elizabeta if aduce pelume la batrtnets - pregate~te apropiataminune a nasterii din Fecioara.

    noaptea dinspre sar-batoarea lor, sint foarte generoase: dau noroe pentruholde, pentru sanatate, Devin rele numai daca Iesupara oarnenii,De Sinziene, fetele culeg florile albe sau galbenenumite slnziene si l(>i impletesc din ele cununi sicingatori. Cingatorile sint purtats peste zi iar searas~nt puse la uscat pentru leacuri ~i cosmeti~e. Cunu-nile se pun pe casa, fiecare membru al familiei arec~nuna lui. Dupa felul in care se usuca, sint luate devmt ~au cad, cununile vestesc cine va avea noroc pestean, cme se va casatori, cine va muri.De Sinziene se string plante de leac. Pina la Rusaliiplantele nu erau bune, erau ciupite de Iele. Acumse culeg pentru tot felul de boli, tot felul de vraji , Inaceasta noapte gasesti mai usor iarba fiarelor care des-cuie lacate. Sint mai multe procedee. Unul dintre elee.ste a~~: ~eiun lacat, illegi cu 0sfoara ~i i l tirii dupatme pnn iarba, noaptea, in cimp. Cind auzi d s-a des-

    50

    (acut, inseamna ca lacatul a dat peste iarba fiarelor.1)e Sinziene este interzis sa te scalzi.in alte locuri din tara, sarbatoarea se numeste Dra-g~lid. Citeva fete frumoase se fac Dragaici. Una din-t rc de se imbraca In mireasa, Ea are puteri deosebite,(L i bob griului, miros florilor ... Dupa ce a fost Mirea-s .i-Dragaica, fata nu se poate casatori timp de trei ani.De trei ani are nevoie ca sa se curete de fortele numi-noase cu care s-a impregnat intr-o singura zi! 0altavariants de Dragaica se face cu patru fete, dintre caredoua irnbracate barbateste.La rornanii din Balcani, sarbatoarea se numeste Ta-ghiani. Fete, caldari cu apa impodobite cu flori in carex-au pus bijuterii de argint, cintece ...

    2!t iunie: Sfin~ii Petru si Pavel(Sin petru de Vara)Sinperru de Varaare pereche pe S1'n-petru de lama. De-spre Sfintul Petruse stie c a il insotestedes pe Dumnezeuin drumurile sale pepamint si d tineCheile de la poartaRaiului.In aceasta zi se factirguri si se da de po-mana pentru morti,Se zice ca in ziua deSinpetru apar lieu-ricii. Dece se pos-teste? Oamenii zic

    ea sfintii, aflindu-se odata pe pamint, au nimerit la 0circiuma, Era chiar de ziua lor. Au dat peste nisteoameni cu chef care jucau de stricau pamintul. Fara sa

    Apostolul Petru a fost pesear in Betsai-t i d . lnainte sa-l cunoasca pe lisus, purtanurnele de Simon. Avea un frate, peAndrei eel lntii ehemat la slujirea cre-dlntei, Petru se leapada de trei ori detisus, dar prin eain~a i~iispasesteqreseala si recapata, dupa lnvierea Min-luitorului, vrednicia de a fi Apostol.In aceasta calitate propovaduiesteEvanghelia, ajungind pina la Roma ~iintarind in credinta pe primii crestini,Scrie eele doua Epistole care ii poartanumele in Noul Testament. In anul67, sub Imparatul Nero, este rastiqnit

    51[II capul in jos ~i moare ca un mucenic.

    Ghidul sarbatorilor romdnesti

  • 5/13/2018 3990327 Nicolau Irina Ghidul Sarbatorilor Romanesti 1998

    27/65

    v~e~, sfintii s-~u pomenit c a intra in hod .. Au jucatpllla au obosit, Nu le-a placut, S-au gindit si auhotarit sa-i pedepseasca pe oameni pentru ca i-aufacut sa joace fara voia lor. Au decis ca ziua sa Ie fieIegata de un post.Se zice ci t Sfintii Petru si Pavel stau pe luna, unul de-adreapta lunii ~i unul de-a stinga. Numele lui Petrueste pus in legatura

    Apostolul Pavel a fost un om invalat. cu piatra. Petru fier-rabin. Se numea Saul ~i Iiprigonea pe cei be, framinta trei zi-care marturiseau credinta in l isus. Ie piatra ca sa nu sein drum spre cetatea Damascului. are 0 strice cimpurile oa-vedenie in urma careia se convertests. menilor.devenind un zelos propovaduttcr al cre- La judecata, Petrudintei in Hristos. Face drumuri lungi ~i se afla mereu alaturiobosi toare. este Intemnljat ~ibatut, de Dumnezeu. EsteDin Epistolele sale s-au pastrat paispre- foarte sever cu be-zece. Moare ~i el ca un mucenic: i s e taie tivii, Intr-o legendscapul cu sabia in ziua rastiqnirl] lui Petru. se spune cit unul,

    Cucu, i-a furat caiilui Sinpetru. Ca sa-l ajute, Dumnezeu iida Sfintului:iini v~inici cu care sa-l prinda pe hot. In padure emtuneric bezna, Petru nu vede nimic. Se roaga siDumnezeu ii trirnite pe licurici. Caii tot nu i-a gasi~in schimb l-a blestemat pe cue. '

    1 iulie: Stintii Cosma~iDamian (Cosmadinul)Pe acesti

  • 5/13/2018 3990327 Nicolau Irina Ghidul Sarbatorilor Romanesti 1998

    28/65

    54

    Ghidul sarbdtorilor romhnestica Ilie intr-o caruta de foc cu cai de foc si merge laDumnezeu sa-i spuna ce i-a facut Diavolul. Dum-nezeu ii da un bici sa-i sageteze pe Draci. In vremeaaceea Dracii mai stateau inca in cer. Sfintul Ilie si-apus mintea cu ei si a inceput sa-i oropseasca, Ii sagetacu biciul ~i ei cadeau cita frunza, cita iarba, Vine rin-dul Dracilor sa ceara ajutorullui Dumnezeu, care iirecomanda lui Sintilie s-o lase mai domol. Dracii aurarnas care cum a nimerit. Tartorul si citeva capeteniiau ajuns in fundul pamintului si au facut Iadul. Uniiau ramas prin pomi. Ei sint cei care dau brinci oame-nilor care se urea in copaci. Altii atirna in vazduh cucapul in jos, ~i impiedica sufl~tele sa ajunga in cer,Unii mai amariti, tot cu capulin jos atirnati, umplulumea de bale.In multe legende revine ideea ca Sfintul Ilie este preaputernic. Cind ii sageteaza pe Draci, se cutremura pa-mintul din titini. Se zice ca atunci cind Maica Dom-nului nastea pe Fiul Sfint, Ilie a trasnit un Drac si Fiuls-a speriat. Dumnezeu I-a pedepsit pe Sfint ~i i -~ uscatmina dreapta. De atunci Ilie este stingaci,Se mai zice ca Sfintul I lie nu stie cind cade sarbatoarealui. Dornic sa faca un chef, ilintreaba pe Dumnezeudaca nu i-a venit ziua. Mai este pina la ziua ta ii ziceDumnezeu. $i tot asa, pina cind ziua a trecut .. (' Defurie, Sfintul Ilie incepe ploile.Daca ploua si tuna de Sfintul Ilie, merele si alunelevor fi vierrnanoase. Alunul este copacul sarpelui, du-pa cum nucul adaposteste Zinele.De Sfintul Ilie femeile dau de pomaria mere. Pinaatunci ele nu gusta nici un mar. Pentru apicultori esteo zi importanta, incep sa reteze stupii, sa ia miere.

    21 iulie: llie PalieIlie Palie ar fi fost vizitiul lui Sintilie. Se tine tot pen-tru foc. Cui lucreaza in aceasta zi ii arde casa. Altfelspus, daca pazesti sarbatoarea te pazesti de foe ...

    22 iulie: FocaII tin pina si turcii, dupa ce au vazut ca au ars saptesate. In Maramures, taranii se opresc din lucru treizile, pe 20, 21 ~i 22 iulie. Altminteri, Sfin~ii Ilie, Ilie[lillie ~iFoca i-ar pedepsi aspru.

    1 august: Intrarea in postul Sfintei Maria;MacaveiiSc vorbeste de cinci sau ~apte Macavei. Se tin pentrusanatate, rnai mult de femei. Este cu totul interzis saculegi cinepa, De Macavei e ultima oara cind mai porisa iei din stupi miere.

    6 august: Schimbarea la Fala (Probejenia)Incepe sa ingalbe-neasca frunza inpadure. Cerbii spur-ca apele, care incepsa se raceasca. Tiri-toarele cauta ascun-zisuri. Berzele sepregatesc de pleca-reo Cerul se deschi-de. Se face pomanade struguri. Cindgu~ti prima boaba,spui boaba nouain gura veche , Fe-tele se spala pe cap

    Dupa ce a implinit 33 de ani. lisus aInceput sa spuna ucenicilor ca el va tre-bui sa rnearqa la lerusalim unde va pati-rni multe ~iva fi omorit. Ucenicii s-auintristat . Apoi, insotlt de ucenici ~idepopor, lisus s-a dus la muntele Taboru-lui. unde a urcat impreuna cu Petru.IIICOV ~i loan.Ca sa se roage. s-a lndepartat de cei trel,iar acestia au adormit.Cind s-au desteptat , l isus Ii s-a infa!i~atSchimbat la Fa!a. adica stralucind deslava dumnezeiasca, l-au vazut vorbindCIl doi barbati care erau Proorocul Moise~i Proorocul llie.

    15 august: Sfinta Maria Marein aceasta zi.

    55Se poveste~te ca la Adormirea Maicii Domnului a fostjale mare. Pomii cu roadele cele mai frumoase s-auintilnit si, dind fiecare ce avea mai bun, au inchipuitun pom care a fost purtat in fruntea procesiunii.

  • 5/13/2018 3990327 Nicolau Irina Ghidul Sarbatorilor Romanesti 1998

    29/65

    Ghidul sarbdtorilor rom-inestiBostanul ~i porumbul au facut un buchet din flo areasoarelui pe care l-au pus pe cosciug. De atunci, bosta-nul ~iporumbul ingalbenesc la sarbatoarea Adormirii.La rornanii din Balcani este sarbatoarea cea mai marecind toti se intorc din calatorii si fac nunti. La toti ro-manii, legendele despre Maica' Domnul~i sint f~artenumeroase. Temele lor sint nasterea Fecioarei, BunaVestire, istoriile cu Trif Nebunul care 0 ia in ris siMaica il blestema, nasterea Mintuitorului, rastignire~,cautarea Mintuitorului, Adormirea Maicii Domnuluicalatoria in Iadsi minunile facute de Maica Precesta.'In dimineata acestei zile oamenii merg la biserica, Sedau de pomaria pentru morti struguri, prune, faguride rniere, Se face hora in sat.

    Adormirea Maicii DomnuluiCu trei zile inainte de a 0 lua la sine, Hristos a trim is un Ingerla Maica sa pentru a-i face cunoscuta mutarea la viata cereasca,Ea s-a bueurat si a ureat pe Muntele Miislinilor ea sa se roage.Dupa aeeea a venit acasa, a pregatit tot ce trebuia pentruinmormintare , ~i-a lmpart it hainele vaduvelor sarace, a promisvecinilor ca nu-i va uita ~i i iva ocroti, apoi s-a culcat in pat, s-arugat pentru vietuirea in pace ~is i-a dat sufletul.Atunei s-a auzit un tunet mare ~i de la marginile lumii au venitApostolii lui Hristos. Petru a fost cel care a inceput cintareade inqropaclune ~i toti i-au purtat patul pina in satul Ghetsi-mani, unde i-au pus trupul in mormint. Din rinduiala luiDumnezeu, Apostolul Toma a venit peste trei zile. A fost dornicsa vada ehipul Maicii Sfinte ~imormintul a fost deschis pentruel. Dar n-a mai fost gasit decit giulgiul. Maica Domnului, cutrup cu tot, urease la ceruri purtata de ingeri.

    56 1 septembrie: Simion Stilpnicul;Ciricul pasarllorPina in secolul al XVIII-lea, aceasta data insemna ince-putul anului pentru biserica si pentru cancelarie in rarileromanesti, Se crede ca Sfintul sustine stilpii ce sprij ina

    pamintul. Oamenii incearca sa afle cum va fi vremea, ghicind dupa viermii din mere. Cum e vremea acum- asa va fi tot anul. Desi e zi de sarbatoare, se lucreaza !

    8 septembrie: Sfinta Maria MicaLa 15 august se sarbatoreste Adormirea Maicii Dom-nului, in 8 septernbrie Nasterea Fecioarei Maria. Ca-lendaristic, Sfinta Maria Mica inseamna sfirsi tul verii .Oamenii nu mai poarta de acum inainte palarii cacivremea incepe sa se strice. Maria Mica se pazeste prinnclucrare la fel ca Maria Mare.

    Mdicd Domnului ?i paianjenul< '0 zice ea Maica Domnului toreea ~i tesea singura pinza dincure facea camasa Fiului Sfint . Intr-o zi , un paianjen ingimfat l-aliS ca el face 0 plnza mai subtire, S-au luat la intrecere slII1lianjenul a cistiqat. Maica Sfinta l-a blestemat sa-sl afle hrananumai din tors '~itesut,Iuerul pinzei este de la Maica Domnului. Ea l-a dat oamenilortil sa alba din ce sa-sl faca lintoliu. Cit timp femeia lese, MaicaDomnului sta in genunchi linga ea.

    9 septembrie: Sfinti i loachim si AnaCum Ana e un prenumc frecvent laromani, 9 septembrieface parte dintre zile1epazite in sat.Din tradit ia sfinta se stie ca parinti i Maicii Domnului,Ioachim ~iAna, erau bogati ~i cii de fiecare sarbatoaredaruiau 0 treime din ce aveau saracilor ?i 0 treime bi-sericii, Au petrecut 50 de ani impreuna fara sa aiba co-pii. Ioachim a mers 0data cu daruri la Ierusalim, dararhiereul n-a vrut sa i le primeasca pentru ca nu s-ainvrednicit sa lase urrnasi semintiei lui Israel . Suparat,loachim nu s-a inters acasa; a plecat in pustiu, undes-a rugat lui Dumnezeu timp de 40 de zile, cerindu-isa le dea un copil. Acasa, Ana se ruga si ea. Si Dum-nezeu s-a indurat, le-a trimis ingerul sa-i anunte ci i seva naste din trupurile lor Maica Domnului.

    S7

    Ghidul sdrb.itorilor romsnesti

  • 5/13/2018 3990327 Nicolau Irina Ghidul Sarbatorilor Romanesti 1998

    30/65

    14 septembrie: Ziua CruciiEste sarbatoare mare ~i se poste~te. Oamenii merg labiserica unde fac praznice. Se da de po mana 0 ulcicaplina cu mied, impodobita cu fir rosu la toarta siavind deasupra covrig ~i lurninare,De Ziua Crucii se inchide pamintul. Ginganiile si tiri-toarele VOl' ramine in pamint pina de Alexii. Maiinainte de a intra in pamint, serpii se aduna pe un virfde munte sau intr-un alunis. Acolo, toti scuipa pecoada unuia dintre ei. Din scuipatuI lor fac 0margicabuna de leac. Sarpele care a muscat peste an un om numai poate sa intre in pamint, Nu-l mai primeste, Varamine afara si va muri. Ziua Crucii se mai numeste,de aceea, ~iZiua Sarpelui.Oamenii evita serpii. Exista insa un ~arpe alb-galbuicare traieste sub prag sau in peretii caselor construitedin nuiele impletite si lipite cu lut. Este numit sarpelecasei, ceasornicul casei sau stima casei. Nu este binesa-l omori. Iar daca fuge, casa ramine in scurt timp pus-tie. Cine ornoara un ~arpe de casa moare ~ie l.De Ziua Crucii plantele palesc, Ramin verzi numaicele necurate. Se culeg plante de leac.

    24 septembrie: TecleleTeclele sint pazite cu grija pentru ca sint rele de lupi.Cui lucreaza de Tecle ii maninca lupii berbecii. Inunele locuri sarbatoarea tine trei zile ~i se nume~teBerbecari. Cel mai primejdios in aceste zile este saumbli cu unelte ascutite. Se tine ca sa te pazesti de foe,cumpana, napasta, Duca-se pe pustii.

    58 14 octombrie: Cuvioasa Paraschiva;VinereleleDe ziua Sfintei Paraschiva se face un mare, foartemare pelerinaj la biserica Trei Ierarhi din Iasi. Multicredinciosi postesc ~i nu maninca nuci, castraveti,poame care au cruce. In aceasta zi se amesteca oile cu

    berbecii pentru prasila. Ciobanii nu cioplesc nimic casa nu le iasa mieii tarcati. Se fac iarrnaroace. Oameniiincep sa se pregateasca de iarna,

    ( Iiv io as a P ar as ch ev a c ea nouar.uvioasa noastra maica Parascheva cea noua, cum este numita,.iInascut nu departe de Constantinopol ~i a trait in vremea cindtuserica ortodoxa ~icea de la Roma se desparteau. Parin!ii i-au dat() educatie aleasa, dar grija ei era sa-~i daruiasca hainele saracilor.I>lIpi i moartea parintilor ~i-a lmpartit la saraci toata rnostenirea ~iaph-cat la 0 rninastire. Ingerul lui Dumnezeu a indrurnat-o sa revinalntre ai sai, Dupa moarte, trupul i-a fost ingropat ling a 0biserica.['pste multi ani. moastele au fost descoperite ~ipretuite pentruputerile lor tamaduitoare, In 14 octombrie 1641 au fost stramutate1111 Iii Constantinopol la lasl, Pentru a-si da acordul, turci i au primit'JOOde pungi de galbeni.In 26 iulie este sarbatorita 0sfinta cu acelasi nume, CuvioasaMuceni! ii a lui Hristos Paraschiva. A trait in secolul al II-lea ;;i a fostpriqonita pentru credinta ei.

    25 octombrie: Mo~ii de Toarnna(Ajunul lui Sinmedru)Se face pentru pomana griu fiert cu unt, lapte saubrinza, precum ~icolaci.In unele locuri, oamenii fac in ajunuI lui Sinmedrufoe. Se aduce un brad mare care se aprinde. Femeileimpart la foe nuci, piine, mere, covrigi. In acelasi satse fac mai multe focuri. Unii sar peste foe, copiiistriga Hai la focul lui Sinmedruuu! Fiecare duceacasa un taciune pe care 11arunca in livada.

    26 octombrie: Sfintul Dumitru (Sinmedru)Sinmedru este stapin peste iarna care vine. jumatatede an stapineste Sfintul Gheorghe ~i cealalta jumatatecl. Este ziua soroacelor pentru tot felul de intelegeriintre slugi si stapini, chiriasi si proprietari, cei care

    59

  • 5/13/2018 3990327 Nicolau Irina Ghidul Sarbatorilor Romanesti 1998

    31/65

    Ghidul sdrbdtorilor romdnestidau ~icei care primesc bani imprumut. Implinirea so-rocului e prilej de petrecere si de cearta,o legenda a romanilor din Balcani ii prezinta pe Sfin-tii Gheorghe ~i Dumitru asistind la momentul cind

    Ursitoarele hotarasc

    calul stropeste cucoada cind tree riul,Mirelui atit ii tre-buie, citiva stropide apa... ~i moare.

    Sfintii se due la Dumnezeu si cer indurare, Dum-nezeu Ie spune ca nu are zile de dat, eel mult poate safie de acord eu un transfer de zile din partea familiei.Familia refuza, Singura mireasa si-ar imparti zilele eubarbatul ei, dar nu are voie sa vorbeasca (asa este laaromani). Atunei, ea isi despleteste parul si il irnparteeu mina in doua - jumatate mie, jumatate lui. Deaeeea fetele aromance se piaptana eu carare la mijloe.Nu se lucreaza de Sfintul Dumitru - deloc. Stinele sedesfae ~i oile pleaca la vale. Ca sa afle cum va fi tim-pul, eiobanii intind un eojoc. Daca se asaza pe el 0oaie neagra, iarna va fi blinda, daca oaia e alba, iarnava fi eu multa zapada.

    in vremea lmparatllor Diocletian ~iMaximilian Galeriu, conducatorul cetatiiSalonicului boteaza in taina pe fiul sauDimitrie, pe care il va educa crestineste,Dupa moartea tatalui, fiul urmeaza laconducerea cetatii, din vointa Imparatu-lui. and acesta afla ca Dimitrie este cre-dincios, se supara foarte tare. Dimitrie i linfrunta rnarturisindu-si credinta, Estetntemnitat, Acolo, in temnlta, vine la elun tinar credincios pe nume Nestor ~i i icere binecuvintarea pentru lupta pe careurma 5-0poarte cu un vandal vestitpentru forta lui. Dimitrie ii face semnulcrucii pe frunte ~iil binecuvinteaza.Nestor II invinge pe Lie, vandalul, iarImparatul porunceste ca Dimitrie sa fiestrapuns de sabie ~i Nestor decapitat.

    60

    soarta unui baiat,Cea mai mica deci-de ea baiatul sa moa-ra inecat cind treceun riu, in timpulnuntii. Sfintii le spunparintilor sa-i che-me ~i pe ei la nun-ta o Acestia nu uitasa-i pofteasca, Sfin-tul Dumitru sehim-ba ealul eu mirele,sa fie sigur ca areun cal bun. Dar

    8 noiembrie: Sfintii Arhangheli Mihailsi Gavriil (Hranghelul); Napustitul aretilorDespre Arhanghe-

    ingerii sint duhurile sluj itoare lui Dum- luI Mihail se credeca ar fi primul sfintfacut de Dumne-zeu. Cica ar fi fostmai intii sluga laDiavol. Sfintul Pe-tru I-a ehemat savina de partea eeabuna, dar Arhan-ghelul Mihail a re-fuzat, socotindu-seprea pacatos, Intr-ozi, se afla eu Diavo-luI la scalda, iarDumnezeu a inghe-tat apa, sa raminaDiavolul dedesubt~i sa poata veni Mi-hail la el. Arhan-ghelul a inceput sazboare, dar Diavo-

    luI a spart gheata ~i a incercat sa-l prinda, Dumnezeua poruneit Sfintului Ilie sa-l trasneasca pe Drae. Ap aajuns Sfintul Mihail de-a dreapta lui Dumnezeu.Simbata, inainte de Hranghel, se fae mosi. De Hran-ghel fiecare om trebuie sa aprinda 0 luminare care iiva fi lumina de veci . in lumea de dineolo. Finiimerg eu colacei la nasi. Se amesteca berbecii cu oile.In aeest scop se face turta aretilor (berbeeilor) care searunca intre oi. Daca ea eade eu fata in sus, oilor le vamerge bine. Se serbeaza eu desavirsit nelueru .Arhanghelul Mihail ia sufletul omului in ceasul eel depe urma. In unele loeuri se erede ca este nu numaistapin pe vietile oamenilor, ci si pe Luna si Soare. Ba

    nezeu. La inceput toti ingerii au fostbuni ~iintelepti. Dupa incercarea la carei-a supus Dumnezeu, inainte de FacereaLumii, 0parte din ei, cei condusi de Luci-fer, s-au razvratit , Atunci, spune Scrip-tura, a fost mare razboi in cer. Mihail ~ilngerii cei buni au invins, iar cei rai aufost aruncati din cer ~i au devenit de-moni. Peste soborul ingeri lor buni,Dumnezeu I-a rinduit, pe veci conduca-tor, pe Arhanghelul Mihail.in aceeasi zi este sarbatorit ~iArhanghe-lui Gavriil, ingerul talmacltor al viselor ~ivedenii lor. Gavri il vesteste lui loachim ~iAnei nastsrea Mariei, Maica Domnului,tot el descopera preotului Zaharianasterea ~i menirea lui loan Botezatorul.in fine, 0anunta pe Fecioara Maria ca-lva aduce pe lume pe Domnul Hristos.

    61

  • 5/13/2018 3990327 Nicolau Irina Ghidul Sarbatorilor Romanesti 1998

    32/65

    Ghidul sarbatorilor rom.inestiehiar 9i peste Mamarea, nevasta lui Scaraotchi. El taieeu sabia pinza norilor plini eu grindina. Se spunedes pre Arhanghe1ul Mihail 9i despre Sfintul Ilie ca ei,neluind canon pe pamint, sint in eer eu trup viu, trupee . nu a avut parte de moarte chinuira, La Judeeata deApoi, singele lor va arde pamintul de sapte stinjeni ~i1 1 va curari.Despre GavriiI se spune ca stapineste eiuma, ea 9iSfintul Haralambie, ~i d ar fi dat Maieii Domnuluivestea nasterii lui Iisus.

    11 noiembrie: Sfintul Mina;Sarbatoarea TIlharilor .Sfintul Mina este protectorul pagubasilor, Femeilemerg Ia biserica si lipese de sfesnice lurninari intoar-se ", eu festilele in jos. Adica asa sa li se intoard si loracasa lucrurile furate ... '

    12-14 noiembrie: Martinii de ToamnaMartinii sint patronii ursilor. Se sarbatoresc toamna siiarna. Fiind animalul eel mai puternic din Carpa1;i,ursul are parte de rnulta atentie,

    62

    14 noiembrie: filipii de Toamna:Intrarea in Postul CraciunuluiFemeile sint cele care tin si Filipii de Toamna. Numa-rul Filipilor variaza .de la unu la sapte, Cine iitine i~iapara easa de foe, stricaciuni, serpi, strigoi, dar, maiales, de paguba de la lupi. De Filipi femeile fae numaimincare, nimic alteeva. Este eu totul neingaduit samacini, sa to r ei, sa intepi, sa co~i. Cel mai rau este sacosi eu ata rosie., ,Incepe vremea cind Iupii se irnperecheaza, LupoaieeIecauta taciuni. Dad ar gasi taciuni, i-ar minca si s-arprasi mai bine. La rornanii din Balcani exista 0 sarba-toare asemanatoare, purtind numele de Sfintii Surghi-nati. Ca sa se fereasca de lup, femeile Ieaga foarfeeele.

    Unele nu isi piaptana parul ea sa se incurce cararilelupilor in padure.lnainte de a intra in Postul Craciunului, oamenii faepetreeeri mario La petreeeri trag eu pUgea. Urrneazaun post de patruzeei de zile, eel mai lung dupa eel alPastelui,

    21 noiembrie: OvideniaBiserica sarbatores-te intrarea in bi-serica a FeeioareiMaria. Se deschideerurile, animalelevorbese. Sefae praz-nice pentru cei careau murit de moarte

    naprasnica. Din aceasta zi, femeile nu mai spala rufela riu, Usile si ferestrele sint unse eu usturoi. Nimeninu munceste, Se dau de pomana cana cu apa saubraga, luminare aprinsa si colacel.

    Este ziua cind loachim si Ana au dus-o laTemplu pe

of 65/65
Embed Size (px)
Recommended