VOLUMUL PRINCIPAL pentru - carfil.ro · s.c. carfil s.a. brasov sectia pirotehnica harman raport de...

S.C. CARFIL S.A. BRASOV

SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN

RAPORT DE SECURITATE

Editia 2 – revizia 1

VOLUMUL PRINCIPAL

pentru


SECTIA PIROTEHNICA HARMAN

Beneficiar:


Elaboratorul lucrarii:

S.C. H&S ECO CONSULT S.R.L. SIBIU

Editia 2 – Revizia 1

Ianuarie 2015

1


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



FOAIE DE SEMNATURI

EVALUATOR/AUDITOR ATESTAT S.C. H&S ECO CONSULT S.R.L

550037 Sibiu, Anghel Saligny, Nr.27, Jud. Sibiu

tel/Fax: + 40 -269 -232439, e-mail: [email protected]

Administrator

Ing. Cristian V. STOICA

Din partea S.C. CARFIL S.A.:

Nume Functia Semnatura

Viorel TABARCA Director tehnic

Dan BORCEA Sef sectie pirotehnica HARMAN; Manager

securitate

Nicolae ZARNESCU Sef SPSU intern

Mihai INCZE Sef SPSU extern

Livia CRISTOLOVEAN Responsabil mediu

Aprobat,

DIRECTOR GENERAL

Ing. Aurel VELTAN Data: Semnatura:

2

mailto:[email protected]


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



Tabelul actualizarilor si revizuirilor

Nr. Data Capitolul, pagina Persoana autorizata

Editia nr. Actualizarii actualizate care a efectuat Descrierea modificarii

crt. /revizuirii /revizuite operatia

3


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



CUPRINS

VOLUMUL PRINCIPAL Foaia de capat Foaia de semnaturi Tabelul actualizarilor si revizuirilor

Cuprins

Introducere 6

I. Informatii asupra sistemului de management si asupra organizarii 8

amplasamentului cu privire la prevenirea accidentelor majore I.a. Politica de prevenire a accidentelor majore 8 I.b. Sistemul de management al securitatii 11

I.b.1 Organizare si personal 12 I.b.2 Proceduri de identificare si evaluare a pericolelor 15 majore care decurg din operarea normala si

anormala precum si determinarea probabilitatii

producerii si gravitatii acestora

I.b.3 Controlul operational 17 I.b.4 Managementul pentru modernizare 17

I.b.5 Planificarea pentru situatii de urgenta 19

I.b.6 Mijloace folosite in cadrul obiectivului in caz de 22

urgenta

I.b.7 Monitorizarea performantei 34

I.b.8 Verificare si revizuire 35

II. Prezentarea mediului in care este situat amplasamentul 44

II.a. Descrierea amplasamentului si a mediului acestuia, inclusiv

localizarea geografica, conditiile meteorologice, geologice,

hidrografice. 37 II.a.1 Pozitia geografica 37 II.a.2 Vecinatati 38 II.a.3 Date meteorologice 42 II.a.4 Date geologice si hidrografice 43

II.a.5 Teritorii ecologice ocrotite 44

II.b. Identificarea instalatiilor si a altor activitati de pe amplasament

care ar putea prezenta un pericol de accident major 46 II.b.1 Instalatiile si constructiile anexa prezente pe

amplasament 46

II.c. Descrierea zonelor unde ar putea avea loc un accident major 47

III. Descrierea instalatiei 55 III.a. Descrierea activitatilor principale 55

III.a.1. Organizarea activitatii in cadrul subunitatilor

productive 55

III.a.2. Denumirea si descrierea pe scurt a domeniilor mari

de depozitare 58

III.a.3 Descrierea infrastructurii amplasamentului 58

III.a.4 Obiective relevante pentru securitate (ORS) 55

III.a.5 Identificarea partilor instalatiei relevante pentru 55

securitate (IRS)

4


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



III.b. Descrierea surselor de risc 56

III.c. Descrierea cerintelor de siguranta in functionare si fiabilitate

la proiectarea, constructia, exploatarea si intretinerea oricarei

instalatii, unitati de stocare, echipament si infrastructura

legata de exploatarea acesteia si care prezinta pericole de

accidente majore in interiorul obiectivului 59

III.d. Descrierea substantelor periculoase 64

III.d.1 Inventarul substantelor periculoase, identificarea si

cantitatile maxime prezente sau care ar putea fi

prezente pe amplasament 64

III.d.2 Caracteristicile fizice, chimice, toxicologice si

indicarea pericolelor, atat imediate cat si pe termen

lung, pentru om si mediu 66

III.d.3 Comportamentul fizic si chimic in conditii normale de 78

utilizare si/sau in conditii previzibile de accident IV. Identificarea si analiza riscurilor de accidente si metodele de 81

prevenire

IV.a. Identificarea pericolelor 81

IV.b. Scenarii accidentale posibile, evaluarea riscului de producere

a unui accident major 87

IV.b.1 Rezervoare ingropate de CLU, cisterne de transport 87

IV.b.2 Magaziile de chimicale inflamabile, de produse 88

petroliere, de ambalaje combustibile

IV.b.3 Sectia pirotehnica 89

IV.c. Catastrofe. Stabilirea scenariilor necesare planificarii pentru

protectia impotriva dezastrelor 92

IV.d Clasificarea riscurilor induse de pericolele mentionate,

definirea scenariilor de risc major 92

IV.d.1 Consideratii generale 92

IV.d.2 Evaluarea amplitudinii si a gravitatii consecintelor

94

accidentelor majore identificate

V. Efectul de Domino 110

VI. Concluzii privind scenariile propuse 112

VII. Informatii necesare, care sa permita autoritatilor competente luarea de

decizii privind amplasarea sau extinderea altor activitati in zona

113

obiectivului existent

VIII. Propuneri de imbunatatiri 110

VOLUMUL DE ANEXE

5


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



Introducere Prezenta lucrare reprezinta Raportul de securitate, revizia 2014, depus de titular pentru S.C. CAFIL S.A. – Sectia Pirotehnica, cu adresa: DJ 112 Harman-Bod (km 4), jud. Brasov, Romania, tel./fax 0268/367504. Raportul de securitate s-a bazat pe:

- NOTIFICAREA intocmita de titularul activitatii in conformitate cu prevederile OM 1084/2003 privind aprobarea procedurilor de notificare a activitatilor care prezinta pericole de producere a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase si HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase;

- Date puse la dispozitie de titularul activitatii, prin lucrarile anterioare emise, informatii recente care au fost transmise cu ocazia intalnirilor cu titularul si vizitarii amplasamentului;

- Editia decembrie 2008 a Raportului de securitate. Potrivit Certificatului de inregistrare S.C. Carfil S.A. Brasov are ca activitate principala

FABRICAREA ARMAMENTULUI SI MUNITIEI cod CAEN 2540. Activitatile desfasurate la sediul Harman au fost incadrate in clasa CAEN si declarate prin Certificatul Constatator emis conform Legii nr. 359/2004:

- cod CAEN 2540 – Fabricarea armamentului si munitiei; - cod CAEN 2561 – Tratarea si acoperirea metalelor - cod CAEN 5210 – Depozitari.

Forma de proprietate: S.C. Carfil S.A. Brasov este filiala a Companiei Nationale ROMARM S.A.

Bucuresti avand forma juridica de societate comerciala pe actiuni si isi desfasoara activitatea in

conformitate cu legile romane. Este inscrisa la Registrul Camerei de Comert Brasov cu

autorizatia J08/596/2001. Lucrarea a fost intocmita conform cerintelor minime impuse in H.G. nr. 804/2007 – privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase, si recomandarilor ghidului prezentat pe site-ul MMDD – Twinning Project RO/2002/IB/EN/02, Ghideline for compilation and assessment of the safety reports, indicat de

Agentia pentru Protectia Mediului Brasov. In conformitate cu prevederile Art. 10 din H.G. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de

accident major in care sunt implicate substante periculoase, Raportul de securitate este

elaborat de titularul de activitate in scopul:

a) de a demonstra ca a identificat pericolele potentiale de accidente majore si au fost luate

masurile necesare pentru prevenirea unor astfel de accidente si limitarea consecintelor

acestora asupra sanatatii populatiei si mediului;

b) de a demonstra ca au fost incluse masuri adecvate de siguranta in proiectarea,

constructia, exploatarea si intretinerea instalatiilor, unitatilor de stocare, echipamentului si

infrastructurii din interiorul amplasamentului, care prezinta riscuri de accidente majore;

c) de a demonstra ca planul de urgenta interna a fost elaborat, iar informatiile necesare

pentru elaborarea planului de urgenta externa au fost furnizate ISU, in vederea luarii

masurilor necesare in cazul producerii unui accident major;

6


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



d) de a asigura informatiile necesare autoritatilor publice competente la nivel regional si

judetean si autoritatilor publice locale responsabile cu planificarea amenajarii teritoriului,

pentru a le permite luarea deciziilor cu privire la amplasarea de noi activitati, sau

dezvoltarea ulterioara in jurul amplasamentelor existente. Aceasta varianta a Raportului de amplasament a fost semnata de firma S.C. H&S Eco Consult S.R.L. Sibiu in baza atestarii acordate de Agentia Nationala pentru Protectia Mediului Bucuresti, si inregistrarii ca persoana juridica in Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru

Protecţia Mediului, la poziţia 53, pentru tipurile de studii pentru protecţia mediului: RM, RIM,BM, RA, RS., EA., respectiv persoana juridica ce elaboreaza Rapoarte de securitate, Politica de

prevenire a accidentelor majore si Planul de urgenta interna, conform H.G. 804/08.08.2007.

7


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



I.Informatii asupra sistemului de management si

asupra organizarii amplasamentului cu privire la

prevenirea accidentelor majore

I.A. Politica de prevenire a accidentelor majore

Scopul politicii de prevenire a riscurilor majore si scopul Sistemului de management al securitatii este de a implementa in cadrul unitatii prevederile legale pentru a se preveni accidentele majore, iar in cazul producerii vreunui accident major, de a reusi, prin actiunile intreprinse, minimalizarea impactul si a amplitudinii. Conducerea societatii Carfil este constienta de pericolele potentiale pe care le prezinta procesele tehnologice privind realizarea produselor de tehnica militara. In cadrul societatii organizarea sigurantei este reprezentata prin Organigrama, Statul de

functii si Regulamentul de organizare si functionare al serviciilor. Transferurile de sarcini

(delegarea acestora catre colaboratori) sunt precizate in scris prin decizii ale directorului

general sau la nivel de subunitate de catre conducerea acesteia. Politica referitoare la securitate a S.C. Carfil S.A. Brasov, stabilita in baza H.G. 804/2007 este de a gestiona riscurile conform principiului: a cunoaste – a preveni – a limita. Responsabilitatea proiectarii, implementarii, mentinerii, supravegherii si coordonarii sistemului de securitate in cadrul S.C. Carfil S.A. Brasov revine Directorului General care urmareste:

- Concentrarea tuturor resurselor in vederea prevenirii riscurilor majore; - Identificarea, documentarea si conducerea tuturor activitatilor care contribuie la

realizarea obiectivelor securitatii; - Stabilirea conditiilor tehnice-calitative si criteriilor de acceptare a materialelor,

echipamentelor si serviciilor utilizate; - Instituirea unui sistem de planificare si executare a reparatiilor care sa fie strans legat

de starea tehnica reala a echipamentelor si urmarirea comportarii in exploatarea acestora; corelarea obiectivelor de asigurare a securitatii cu alte obiective si asigurarea bugetului necesar pentru realizarea acestora;

- Modernizarea si retehnologizarea instalatiilor existente cu implementarea celor mai bune tehnici de prevenire a accidentelor majore;

- Crearea unei culturi a securitatii la nivelul societatii; - Incurajarea angajatilor de a semnala problemele care apar in vederea prevenirii

accidentelor majore; - Stabilirea si alocarea resurselor umane si materiale necesare atingerii obiectivelor; - Cresterea gradului de calificare profesionala a personalului; - Constientizarea si asumarea responsabilitatii fiecarui angajat pentru securitatea

muncii sale si in ceea ce priveste atingerea obiectivelor de securitate; - Motivarea personalului pentru realizarea securitatii; - Realizarea obiectivelor securitatii prin stabilirea atributiilor, responsabilitatilor si

competentelor persoanelor implicate in aceste activitati; - Inregistrarea, evidenta, prelucrarea statistica a tuturor evenimentelor de securitate si

analizarea lor.

8


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



I.A.1. Obiective ce se doresc atinse in procesul de prevenire si control a

accidentelor majore OBIECTIVELE GLOBALE ALE SOCIETATII SI PRINCIPIILE DE ACTIUNE referitoare la controlul asupra pericolelor de accident major de pe amplasamentul Sectiei Pirotehnice Harman. ► prevenirea aparitiei:

- incidentelor generate de conditii anormale de lucru; - accidentelor generate de incendii sau explozii; - accidentelor generate de dezastre;

Obiective in vederea prevenirii accidentelor majore: - numarul de incidente generate de conditii anormale de lucru sub 5 % anual; - numarul de accidente generate de incendii sau explozii 0 % anual.

► cresterea satisfactiei vecinilor si comunitatii locale referitoare la performantele unitatii Carfil – Sectia Pirotehnica Harman privind securitatea mediului si a comunitatii locale; ► claritatea rolurilor si responsabilitatilor pentru toate persoanele implicate in gestiunea pericolelor majore si identificarea necesitatilor de instruire pentru a mentine si imbunatati nivelul de competenta; ► identificarea si evaluarea sistematica a riscurilor ce rezulta din pericolele de accidente majore aferente ariei de activitate a unitatii; ► implementarea procedurilor si instructiunilor de lucru pentru a asigura o operare in conditii de siguranta; ► realizarea planurilor pentru situatii de urgenta pentru pericolele de accidente majore identificate, precum si testarea lor periodica pentru a le monitoriza eficienta si a mentine nivelul de pregatire a personalului; ► implementarea procedurii de gestiune a schimbarii pentru a controla modificarile aparute in operatiile curente si a asigura analiza si evaluarea tuturor schimbarilor majore; ► investigarea tuturor accidentelor si aproape-accidentelor (near-miss) ce au consecinte potentiale sau actuale semnificative, urmata de comunicarea informatiei tuturor celor interesati; ► monitorizarea sistematica la toate nivelurile organizatiei pentru a masura eficienta

Sistemului de Management al Securitatii si auditarea performantelor fata de obiective. Atingerea obiectivelor se realizeaza prin:

• Cresterea securitatii tehnice a instalatiilor prin marirea fiabilitatii si asigurarea securitatii in exploatare a echipamentelor tehnice;

• Crearea si realizarea efectiva a unui sistem de control pentru respectarea

cerintelor securitatii tehnice si monitorizarea proceselor din societate; • Protejarea sanatatii si asigurarea securitatii personalului societatii, precum si a

societatilor ce functioneaza in vecinatate, a populatiei care locuieste in zona de influenta a activitatii;

• Infiintarea, dezvoltarea si consolidarea structurilor cu rol in implementarea prevederilor legislative privind prevenirea accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase;

• Asigurarea transparentei si informarii publice asupra politicii si actiunilor societatii

in acest domeniu;

• Stabilirea responsabilitatilor pe scara ierarhica; • Instruirea si implicarea corespunzatoare a personalului, in vederea realizarii

obiectivelor politicii sale de prevenire a accidentelor majore.

9


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



I.A.2. Principiile de actiune referitoare la controlul asupra pericolelor de

accident major PRINCIPIILE DE ACTIUNE referitoare la controlul asupra pericolelor de accident major de pe amplasamentul S.C. Carfil S.A. Brasov sunt urmatoarele: ►infaptuirea politicii in domeniul securitatii prin:

o respectarea cerintelor legislatiei, normativelor care reglementeaza activitatea societatilor cu profil pirotehnic in domeniul protectiei mediului, securitatii tehnice, sanatatii in munca si apararea impotriva incendiilor;

o adoptarea masurilor preventive pentru evitarea aparitiei situatiilor de avarii, intelegand ca orice activitate productiva a societatii, propusa sau realizata, poate prezenta un potential pericol;

o evaluarea riscurilor de accidentare, imbolnavire profesionala, incendiu, asigurarea si controlul consecvent al masurilor pentru reducerea acestor riscuri;

o stabilirea prioritatilor in domeniul securitatii, sanatatii in munca, apararii impotriva incendiilor, protectiei mediului, implementarea normativelor in cadrul societatii;

o asigurarea calitatii in efectuarea lucrarilor de reparatii, expertize, modernizari in cadrul societatii, pentru obiectivele aflate in functiune sau obiectivele repuse in functiune;

o cooptarea intregului personal al societatii la activitatea de securitate, sanatate in munca, apararea impotriva incendiilor, protectia mediului, la economisirea resurselor, implementarea masurilor stimulative, precum si instruirea, formarea angajatilor societatii in domeniile mentionate;

o informarea periodica si sustinerea unui dialog deschis in domeniul securitatii tehnice, apararii impotriva incendiilor, protectiei mediului, cu toate partile interesate de activitatea desfasurata in societate;

o imbunatatirea continua a politicii societatii in domeniul securitatii, sanatatii in munca, apararii impotriva incendiilor, protectiei mediului, prin analiza si masuri corespunzatoare

►asigurarea resurselor umane pentru activitatile de gestionare, manipulare, mentenanta, paza, PSI; ►asigurarea resurselor materiale necesare pentru activitatile de gestionare, manipulare, mentenanta, paza, PSI; ►identificarea situatiilor generatoare de poluare accidental cum ar fi:

• executarea unor operatii cu grad ridicat de risc; • disfunctii datorate factorului uman; • disfunctii datorate organizarii defectuoase a activitatilor desfasurate; • disfunctii datorate incompetentei si lipsei de informare; • alte cauze externe.

►elaborarea planurilor pentru situatii de urgenta, PSI, paza; - dotarea corespunzatoare cu sisteme de prevenire si stingere a incendiilor si sisteme

de protectie si paza; ►investigarea accidentelor produse, analizarea datelor din punct de vedere al eficacitatii si eficientei sistemului de securitate; ►cresterea securitatii tehnice a instalatiilor prin marirea fiabilitatii si asigurarea securitatii in exploatare a echipamentelor tehnice; ►crearea si realizarea efectiva a unui sistem de control pentru respectarea cerintelor securitatii tehnice si monitorizarea proceselor din societate; ►crearea conditiilor cu privire la functionarea stabila si dezvoltarea societatii prin asigurarea

10


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



corespunzatoare impotriva riscurilor, prin eliberarea pierderilor neplanificate, cauzate de deficiente de productie si accidente industriale; Scopul sistemului de management al securitatii este de a pune in aplicare politica de securitate pentru prevenirea incidentelor si limitarea efectelor acestora prin urmatoarele

directii de actiune: • realizarea organigramei prin care sunt stabilite subordonarile si actul decizional; • stabilirea prin ROF (regulament de organizare si functionare) si RI (regulament intern)

a domeniilor de responsabilitate, sarcinilor, atributiilor si responsabilitatilor pe fiecare structura de personal;

• stabilirea responsabilitatilor cu indeplinirea cerintelor reglementarilor legale si tehnice; • stabilirea personalului implicat, pe toate nivelele organizatiei; • realizarea fiselor posturilor pentru toate categoriile de personal; • informarea fiecarei persone la angajare si pe timpul executarii procesului de munca

asupra riscurilor la care sunt expusi la locul de munca si asupra masurilor de prevenire necesare;

• scolarizarea personalului in vederea insusirii deprinderilor si cunostintelor pentru

activitatea de pirotehnician;

• confirmarea scolarizarii printr-o dovada de participare; • evaluarea anuala a personalului; • efectuarea instruirii in domeniul sigurantei a tuturor angajatilor se face atunci cand

apar modificari esentiale la instalatii;

• instruirea tuturor angajatilor asupra riscurilor (la care sunt expusi) si a comportamentului operational care sa duca la diminuarea, la maximum posibil, a erorilor umane in conducerea sau executarea proceselor pirotehnice;

• instruirea zilnica a salariatilor care produc, manipuleaza, transporta substante

periculoase; • efectuarea instruirilor in domeniul securitatii sanatatii muncii si a situatiilor de rugenta

in baza tematicii si graficului de instruire se face intregului personal care manipuleaza substante periculoase;

• efectuarea examenelor medicale periodice, neuropsihice si a testarii aptitudinilor

profesionale; • verificarea deprinderilor si cunostintelor prin testari psihologice si teste grila; • stabilirea regulilor generale de acces si de comportament a angajatilor in incidentele

pirotehnice si a unor consemne de securitate care sa dicteze in fiecare caz in parte – ce trebuie facut si ce nu trebuie facut;

• stabilirea unor consemne particulare de securitate care trebuie sa cuprinda reguli de

securitate specifice fiecarei activitati pirotehnice; • cerintele de urmat in cazul producerii unui accident pirotehnic; • conduita de urmat in caz de accident si in particular in caz de incendiu; • Efectuarea tuturor activitatilor pirotehnice numai de catre angajati caracterizati prin:

Competenta – Disciplina, Vigilenta – Calm, Spirit de securitate – “Lipsa spiritului

de bravada”. Pericolul trebuie considerat intodeauna prezent.

I.B. Sistemul de management al securitatii

Sistemul de management al securitatii cuprinde acea parte a sistemului general de

management care include structura organizatorica, responsabilitatile, practicile, procedurile,

11


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



procesele si resursele pentru determinarea si punerea in practica a politicii de prevenire a accidentelor majore. Sistemul de management al Securitatii al unitatii Carfil se aplica la toate nivele de activitate

operationala si de conducere in cadrul S.C. Carfil S.A.. Acesta include si activitatile

desfasurate de contractorii care opereaza exclusiv pe baza de contract cu S.C. Carfil S.A.. Figura I.B - Modelul Sistemului de Management al Securitatii

Angajamentul conducerii

Poitica si obiective

strategice Organizare, Responsabilitati Resurse, Standarde si Doc.

Procesul de Management al

riscurilor si efectelor

Planificare si Proceduri

Implementare

Audit

Analiza Management

Actiuni Corective

Monitorizare

Actiuni Corective si

imbunatatiri Actiuni Corective

Imbunatatiri

Reprezentantilor conducerii le revine responsabilitatea privind asigurarea conditiilor care sa inlesneasca operarea eficienta a managementului sistemului securitatii. Reprezentantilor conducerii care supervizeaza activitatea de teren, precum si managerilor responsabili cu activitatile de „nivel critic”, le revine responsabilitatea de a asigura reducerea numarului de situatii de risc. Directorului General al companiei ii revine intreaga raspundere in ceea ce priveste Sistemul de Management al securitatii, iar implementarea acestui sistem reprezinta o responsabilitate esentiala a Directorului General. Structura de interconectare a intalnirilor pe teme de securitate asigura eficienta transmiterii atat pe verticala, cat si pe orizontala a informatiilor, de la reprezentantii conducerii catre angajati si invers, prin feedback-ul provenit de la acestia. Pe langa aceasta, buletinele interne, informarile, inregistrarile video, concursurile, afiseIe vor

fi valorificate la maximum pentru a constientiza importanta prevenirii accidentelor majore si

pentru a mentine la nivel inalt calitatea activitatii de prevenire. Principiile de actiune referitoare la controlul asupra pericolelor de accident major

Indeplinirea scopurilor prezentate se realizeaza prin infaptuirea politicii in domeniul securitatii astfel:

- respectarea cerintelor legislatiei, normativelor care reglementeaza activitatea societatilor cu profil pirotehnic in domeniul protectiei mediului, securitatii tehnice, sanatatii in munca si apararea impotriva incendiilor;

- adoptarea masurilor preventive pentru evitarea aparitiei situatiilor de avarii, intelegand

ca orice activitate productiva a societatii, propusa sau realizata, poate prezenta un

potential pericol;

12


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



- evaluarea riscurilor de accidentare, imbolnavire profesionala, incendiu, asigurarea si controlul consecvent al masurilor pentru reducerea acestor riscuri;

- stabilirea prioritatilor in domeniul securitatii, sanatatii in munca, apararii impotriva incendiilor, protectiei mediului, implementarea normativelor in cadrul societatii;

- asigurarea calitatii in efectuarea lucrarilor de reparatii, expertize, modernizari in cadrul societatii, pentru obiectivele aflate in functiune sau obiectivele repuse in functiune;

- cooptarea intregului personal al societatii la activitatea de securitate, sanatate in munca, apararea impotriva incendiilor, protectia mediului, la economisirea resurselor, implementarea masurilor stimulative, precum si instruirea, formarea angajatilor societatii in domeniile mentionate;

- informarea periodica si sustinerea unui dialog deschis in domeniul securitatii tehnice, apararii impotriva incendiilor, protectiei mediului, cu toate partile interesate de activitatea desfasurata in societate;

- imbunatatirea continua a politicii societatii in domeniul securitatii, sanatatii in munca,

apararii impotriva incendiilor, protectiei mediului, prin analiza si masuri

corespunzatoare.

I.B.1.Organizare si personal

▪ prin organigrama sunt stabilite subordonarile si actul decizional; ▪ prin ROF (regulament de organizare si functionare) si RI (regulament intern)

sunt stabilite: domeniile de responsabilitate, sarcinile, atributiile si responsabilitatile pe fiecare structura de personal. In cadrul S.C. Carfil S.A. Brasov – Sectia de Pirotehnica Harman, prin organele de

conducere, serviciile specializate si aplicarea recomandarilor/cerintelor din documentele

legislative si normative se realizeaza intreg complexul de actiuni privind asigurarea securitatii

tehnice, sanatatii in munca, apararea impotriva incendiilor, protectiei muncii si protectiei

mediului.

I.B.1.1. Responsabilitati privind prevenirea producerii accidentelor majore

Managementul de varf elaboreaza si face cunoscuta angajatilor sai politica proprie privind

prevenirea accidentelor majore. Managementul de varf are urmatoarele obligatii in domeniul securitatii:

- sa realizeze si sa fie in posesia unei evaluari a riscurilor accidentelor majore; - sa decida asupra masurilor de protectie care trebuie luate si, dupa caz, asupra

echipamentului de protectie care trebuie utilizat; - sa tina evidenta incidentelor si a accidentelor; - sa elaboreze pentru autoritatile competente si in conformitate cu reglementarile legale

rapoarte privind accidentele majore; - sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, a

echipamentelor de munca, precum si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie, solutii conforme prevederilor legale in vigoare privind securitatea si sanatatea in munca, prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidente ;

- sa intocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice, sanitare, organizatorice si de alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care sa il aplice corespunzator conditiilor de munca specifice unitatii;

- sa stabileasca pentru lucratori, prin fisa postului, atributiile si raspunderile ce le revin in

13


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



domeniul securitatii si sanatatii in munca, corespunzator functiilor exercitate; - sa elaboreze instructiuni proprii, in spiritul prezentei legi, pentru completarea si/sau

aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca, tinand seama de particularitatile activitatilor si ale locurilor de munca aflate in responsabilitatea lor;

- sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de prevenire si de protectie stabilit, precum si a prevederilor legale in domeniul securitatii, prin lucratorii desemnati, prin propria competenta sau prin servicii externe;

- sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si instruirii lucratorilor, cum ar fi afise, pliante, filme si diafilme cu privire la securitatea in munca;

- sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie necesare;

- sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica;

- sa angajeze numai persoane care, in urma examenului medical si, dupa caz, a testarii psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si sa asigure controlul medical periodic si, dupa caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajarii;

- sa tina evidenta zonelor cu risc ridicat si specific; - sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de

protectie ; - -sa asigure echipamente de munca pentru securitatea si sanatatea lucratorilor; - sa asigure echipamente individuale de protectie.

Comitetul de Securitate si Sanatate in Munca (CSSM) este organizat la nivelul S.C. CARFIL S.A. in conformitate cu prevederile Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca, aprobate cu Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1425/2006, cu modificarile si completarile ulterioare. Comitetul de securitate si sanatate este numit prin decizie a Directorului general si functioneaza in baza regulamentului de organizare si functionare propriu, avand in principal urmatoarele atributii: a) analizeaza si face propuneri privind politica de securitate si sanatate in munca si planul

de prevenire si protectie, conform regulamentului intern sau regulamentului de organizare si functionare; b) urmareste realizarea planului de prevenire si protectie, inclusiv alocarea mijloacelor

necesare realizarii prevederilor lui si eficienta acestora; c) analizeaza introducerea de noi tehnologii, alegerea echipamentelor, luand in

considerare consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor si face propuneri in situatia constatarii anumitor deficiente; d) analizeaza propunerile lucratorilor privind prevenirea accidentelor si propune

introducerea acestora in planul de prevenire si protectie; e) analizeaza cauzele producerii accidentelor si evenimentelor produse si poate propune

masuri tehnice in completarea masurilor dispuse in urma cercetarii; f) propune masuri de amenajare a locurilor de munca, ţinand seama de prezenţa

grupurilor sensibile la riscuri specifice; g) analizeaza cererile formulate de lucratori privind condiţiile de munca si modul in care isi

indeplinesc atribuţiile persoanele desemnate si/sau serviciul extern; h) urmareste modul in care se aplica si se respecta reglementarile legale privind

14


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



securitatea si sanatatea in munca, masurile dispuse de inspectorul de munca si inspectorii sanitari;

i) analizeaza propunerile lucratorilor privind prevenirea accidentelor si propune introducerea acestora in planul de prevenire si protectie;

j) analizeaza cauzele producerii accidentelor si evenimentelor produse si poate propune masuri tehnice in completarea masurilor dispuse in urma cercetarii;

k) efectueaza verificari proprii privind aplicarea instructiunilor proprii si a celor de lucru si face un raport scris privind constatarile facute; l) dezbate raportul scris, prezentat comitetului de securitate si sanatate in munca de catre

directorul general cel putin o data pe an, cu privire la situatia securitatii si sanatatii in munca,

la actiunile care au fost intreprinse si la eficienta acestora in anul incheiat, precum si

propunerile pentru planul de prevenire si protectie ce se va realiza in anul urmator. Compartimentul Protectia Mediului are urmatoarele atributiuni:

- colaboreaza cu alte structuri ale societatii la punerea in practica a politicii societatii si a principalelor obiective cu privire la siguranta activitatii;

- controleaza respectarea neconditionata a prevederilor legislatiei de mediu in cadrul

societatii; S.C. CARFIL S.A. a incheiat un contract de prestari servicii cu un Serviciu extern de

prevenire si protectie in domeniul sanatatii si securitatii in munca abilitat conform

prevederilor legale, in vederea organizarii si asigurarii activitatii de prevenire si protectie. Atributiile Serviciului extern de prevenire si protectie sunt urmatoarele:

a. identificarea pericolelor pentru fiecare componenta a sistemului de munca; b. elaborarea si actualizarea planului de prevenire si protectie; c. elaborarea si colaborarea la elaborarea de instructiuni proprii pentru completarea

si/sau aplicarea reglementarilor de securitate tinand seama de particularitatile activitatilor si ale unitatii;

d. propunerea atributiilor si raspunderilor in domeniul securitatii ce revin lucratorilor, corespunzator functiilor exercitate, care se consemneaza in fisa postului, cu aprobarea angajatorului;

e. verificarea cunoasterii si aplicarii de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de prevenire si protectie, precum si a atributiilor si responsabilitatilor ce le revin in domeniul securitatii stabilite prin fisa postului;

f. intocmirea unui necesar de documentatii cu caracter tehnic de informare si instruire a lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca;

g. elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea periodicitatii adecvate pentru fiecare loc de munca, asigurarea informarii si instruirii lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca si verificarea cunoasterii si aplicarii de catre lucratori a informatiilor primite;

h. elaborarea programului de instruire-testare la nivelul unitatii; i. stabilirea zonelor care necesita semnalizare de securitate si sanatate in munca,

stabilirea tipului de semnalizare necesar si amplasarea conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca;

j. evidenta meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica, pentru care este

necesara autorizarea exercitarii lor;

15


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



k. informarea angajatorului, in scris, asupra deficientelor constatate in timpul controalelor efectuate la locul de munca si propunerea de masuri de prevenire si protectie;

l. participarea la cercetarea evenimentelor conform competentelor prevazute de normele metodologice;

m. propunerea de sanctiuni pentru lucratori, in cazul neindeplinirii atributiilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca;

n. propunerea de clauze privind securitatea si sanatatea in munca la incheierea contractelor de prestari de servicii cu alti angajatori, inclusiv la cele incheiate cu angajatori straini;

o. intocmirea unui necesar de mijloace materiale pentru desfasurarea acestor activitati; p. obtinerea, avizarea si reavizarea anuala a autorizatiilor impuse de Legea nr.126/1995

privind regimul materiilor explozive, pentru activitatile de producere, preparare, detinere,

depozitare, transport, comercializare si folosire materii explozive. Responsabilitatile angajatilor, indiferent de functia pe care o ocupa.

Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol de accidente atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca. In scopul realizarii acestor obiective, lucratorii au urmatoarele obligatii:

- sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport si alte mijloace de productie;

- sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;

- sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;

- sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de

munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea

si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie; Serviciul de paza si protectie a obiectivului (intern si extern) S.C. CARFIL S.A. are serviciu propriu de paza si protectie cu personal angajat inarmat in conformitate cu prevederile Legii 333/2003. Serviciul extern de paza si protectie a obiectivului este asigurat de o firma de paza si

protectie autorizata pentru posturile inarmate de pe perimetru. S-a realizat Planul de paza avizat de Inspectoratul de Politie al judetului Brasov – Serviciul Politiei de Ordine Publica, intocmit in conformitate cu prevederile Legii nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor, si protectia persoanelor. Posturile de paza fixe si mobile, sunt prevazute in Planul de Paza al S.C. CARFIL S.A. Posturile de paza sunt create cu scopul de a preveni si combate urmatoarele situatii posibile, de natura sa impiedice buna desfasurare a activitatii specifice sau care pot sa aduca atingere proprietatii private, dupa cum urmeaza:

- patrunderea persoanelor straine in interiorul obiectivului; - sustragerea de bunuri, valori si documente; - agresarea salariatilor societatii;

16


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



- tulburarea ordinii si linistii de catre persoane straine obiectivului; - actiuni de sabotaj.

Pentru restrictionarea patrunderii neavizate in incinta obiectivului, perimetrul societatii este imprejmuit cu doua randuri de gard, gard de beton si sarma ghimpata, poarta de acces fiind prevazuta cu sistem de inchidere. Poarta de acces si perimetrul sunt supravegheate cu sistem video cu circuit inchis, cu monitor instalat la camera ofiţerului de serviciu. Pe perimetrul amplasamentului sunt prevazute gherete de paza cu personal inarmat. Personalul de paza din posturile fixe asigura si inspectia zonei adiacente si a cladirilor din zona de arondare. Posturile au in dotare urmatoarele materiale:

- echipament de protectie; - telefon mobil; - spray iritant - lacrimogen; - lanterna; - arma de foc

Personalul de paza actioneaza conform consemnului general si particular al postului din planul de paza, detaliate pentru fiecare tip de eveniment: incendiu, explozie, calamitati; atac neinarmat; atac armat; descoperirea unor colete abandonate sau cu continut suspect; sustragere de bunuri; acces si circulatie. In cazul unor evenimente deosebite personalul de paza anunta urmatoarele organe competente:

- directorul societaţii sau inlocuitorul acestuia; - seful Serviciului Structura de Securitate-Paza; - organele de politie locale.

Paza transferurilor si a transporturilor de materii explozive cu destinatie militara pe teritoriul Romaniei se asigura de catre unitatile Ministerului Administratiei si Internelor cu efective de jandarmi. In scopul asigurarii serviciului de paza si protectie a transporturilor speciale de materiale exploziv pe cale rutiera, societatea are incheiat un contractul de prestari servicii cu Inspectoratul de Jandarmi Judetean Brasov. Contractul este incheiat in conditiile prevazute in planul de paza intocmit de inspectorul sef al I.J.J. Brasov si reprezentantul unitatii, si in conformitate cu Legea nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor, protectia persoanelor si paza bunurilor si valorilor detinute, Legea 550/2004 privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Romane, Legea 17/1996 privind regimul armelor si munitiilor, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea 262/2005 privind regimul materiilor explozive si alte normative specifice in vigoare. Obiectul contractului il constitue:

- asigurarea pazei si protectiei transporturilor speciale de materiale explozive pe cale rutiera cu efective de jandarmi;

- transporturile in traficul de import vor fi asigurate cu paza de la statia de intrare in tara pana la statia de destinatie;

- transporturile speciale de materiale explozive vor fi asigurate cu paza de la statia de incarcare pana la statia de destinatie;

- transporturile in traficul de export vor fi asigurate cu paza de la statia de expediere

pana la statia de iesire din tara.

I.B.1.2. Descrierea resurselor mobilizabile interne si externe in caz de accident

17


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



major Structura pentru situatii de urgenta Structura de interventie pentru situatii de urgenta este integrata in organigrama societatii,

atributiile personalului fiind stipulate in fisele posturilor.

Figura I.B.1.2. Structura pentru situatii de urgenta

CELULA PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ OFITER DE

DIRECTOR Colectiv de specialişti

SERVICIU

SEFUL DE SCHIMB, personalul tehnic din subordine

Centrul operativ cu activitate temporara

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

Compartiment de Formaţiunile de intervenţie, salvare şi

prevenire prim ajutor

Grupe de intervenţie Echipe specializate

Gru

pa

de

po

mp

ieri

Gru

pa

su

po

rt l

og

isti

c

Echi

pa d

e in

stiin

tare

--al

arm

are

Ec

hip

a d

e c

erc

eta

re-

ca

uta

re

Ech

ipa

debl

ocar

e –

salv

are

–

evac

uare

sipr

imaj

utor

Ech

ipa p

iro

teh

nic

a

Celula pentru situatii de urgenta – colectiv constituit din factori de decizie din conducerea

societatii (Directorul uzinei, Colectiv de specialisti) cu responsabilitati directe in coordonarea

masurilor de limitare si inlaturare a consecintelor unei situatii de urgenta.

18


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



Celula pentru situatii de urgenta este responsabila cu: − organizarea si pregatirea personalului pentru a asigura raspunsul la urgenta in interiorul

amplasamentului; − luarea deciziilor initiale despre tipul de raspuns care va fi acordat situatiei specifice de

urgenta creata, realizand incadrarea in nivelul de urgenta si evaluand resursele necesare interventiei.

Atributiile Presedintelui Celulei pentru situatii de urgenta/loctiitorului • In timpul functionarii normale a instalatiilor:

1. Asigura obtinerea tuturor avizelor si autorizatiilor de functionare a societatii conform prevederilor legale in vigoare. 2. Asigura intocmirea Planul de Urgenta Interna al intreprinderii si completarea acestuia cu modificarile necesare dupa fiecare exercitiu. 3. Asigura resursele necesare pentru instruire si echipamentele pentru interventie in cazul situatiilor de urgenta. 4. Verifica instruirea componentelor sistemului de management al situatiilor de urgenta si conduce efectuarea exercitiilor de alarma in caz de urgenta conform graficului pe care il aproba anual. 5. Asigura luarea masurilor de ordin tehnic si organizatoric pentru asigurarea evitarii producerii accidentelor majore in obiectiv conform Politicii de evitare a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase. 6. Asigura capacitatea corespunzatoare de interventie in cazul situatiilor de urgenta

• In cazul declansarii situatiilor de urgenta, impreuna cu membrii Celulei pentru situatii de urgenta:

1. Identifica locul avariei, evenimentului aparut si natura substantei periculoase. 2. Solicita informatii de la Dispecer date despre accident. 3. Stabileste pe baza Planului de urgenta interna:

- Cantitatea de substanta toxica implicata in accident; - Cantitatea de explozivi detonata; - Lungimea zonei afectate; - Obiectivele afectate, consecintele problemelor aparute.

4. In functie de datele de mai sus: - Dispune declansarea alarmei de urgenta; - Stabileste tipul de alarma.

5. Dispune alarmarea unitatilor si localitatilor invecinate, colaborand cu organele locale si cu Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta. 6. Dirijeaza evacuarea personalului afectat, indicand directia de evacuare si locurile de refugiu a celor evacuati. 7. Analizeaza situatia creata si in functie de durata si pericolul evenimentului respectiv, dispune oprirea, totala sau partiala, a instalatiilor. 8. Comunica autoritatilor judetene si autoritatilor locale situatia aparuta si in caz de necesitate

solicita forte suplimentare pentru limitarea efectelor si consecintelor evenimentelor

periculoase. Centrul operativ cu activitate temporara (Seful de schimb si personalul tehnic din schimb) - Reprezinta colectivul de analiza si decizie cu responsabilitati in coordonarea actiunilor de interventie din sectorul propriu. Este formatiunea responsabila cu actiunile indeplinite la locul accidentului, coordonarea

unitara a actiunii tuturor fortelor stabilite pentru interventie, coordoneaza echipele de raspuns

la urgenta si comunicarea cu cei din afara locului accidentului. Este condusa de un

19


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



comandant desemnat de Celula pentru situatii de urgenta. Functia de Comandant al incidentului este temporara si se ocupa numai pe timpul situatiilor de urgenta. Atributiile centrului operativ cu activitate temporara

Atributii principale: 1. Centralizeaza si transmit operativ date si informatii privind aparitia si evolutia starilor potential generatoare de situatii de urgenta in zona de competenta administrativ-teritoriala si invecinata; 2. Monitorizeaza situatiile de urgenta produse pe amplasamentul unitatii si informeaza despre evolutia acestora; 3. Asigura transmiterea operativa a hotararilor si dispozitiilor de interventie fortelor si mijloacelor proprii sau cele sosite in sprijin; 4. Asigura mentinerea legaturilor de comunicatii cu autoritatiile implicate in managementul situatiilor de urgenta (ISU, Garda de Mediu, Agentia pentru Protectia Mediului), Institutii Publice, Operatori Economici vecini, populatie; 5. Gestioneaza baza de date referitoare la situatii de urgenta. Atributii specifice: 1. Intocmesc informari periodice privind situatia operativa sau stadiul indeplinirii hotaririlor adoptate; 2. Raporteaza situatia Directorului general / sefului Serviciului privat pentru situatii de urgenta si asteapta dispozitia de a introduce semnalul de alarma corespunzator clasei de urgenta B sau C; 3. Alarmeaza din dispozitia Directorului general, daca este cazul, operatorii economici din zona conform schemei de instiintare; 4. Se informeaza despre situatia meteorologica si raporteaza celulei de urgenta; 5. Traseaza pe harta zona de actiune a detonatiei/deflagratiei sau zonele afectate de eliberarile de substante periculoase; 6. Alarmeaza dispensarul medical al unitatii si /sau spitalul jud. Brasov; 7. Dispune la posturile de paza, interzicerea accesului in unitate, cu exceptia celor care actioneaza in cadrul alarmei de urgenta; 8. Dispune, dupa caz, centralei telefonice intreruperea tuturor convorbirilor si solicita legatura

directa cu unitatile invecinate; Dispecerat – Ofiterul de serviciu Are rol determinant in gestionarea apelurilor de urgenta si de transmitere a mesajelor de

instiintare. Serviciul privat pentru situatii de urgenta extern este asigurat prin contract de colaborare

cu o societate autorizata in domeniu si este reprezentat prin consultanta in domeniu situatiilor

de urgenta prin dl. Incze Mihai. Serviciul privat pentru situatii de urgenta se constituie in cadrul operatorilor economici (conform Ordin nr. 158/2007), ca servicii proprii. Serviciul privat isi indeplineste atributiile

legale intr-un sector de competenta stabilit cu avizul Inspectoratului Judetean pentru Situatii

de urgenta. Cuprinde:

Compartimentul de prevenire:

20


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



Are atributii in: organizarea si desfasurarea activitatii specifice de prevenire a situatiilor de

urgenta; participa la identificarea, inregistrarea si evaluarea tipurilor de risc si a factorilor

determinanti ai acestora. Este format din cadrul tehnic PSI si inspector protectie civila. Formatiunile de interventie, salvare si prim ajutor

Sunt alcatuite din: ►grupe de interventie

- grupa de pompieri; - grupa suport logistic;

►echipe specializate - echipa de instiintare – alarmare; - echipa de cercetare – cautare; - echipa de deblocare, salvare, evacuare si prim ajutor; - echipa pirotehnica.

Organizarea grupelor de interventie

Grupa de pompieri/interventie la stingerea incendiilor este constituita din pompierul sef grupa

– si cei doi servanti pompieri.

Tabel I.B.1.2.1. Grupa de pompieri

Denumire Functia in echipa Misiuni

echipa / formatie

Grupa de pompieri sef grupa - sofer intervine cu motopompa din

dotare si / sau pune in functiune

instalatiile de stropire cu apa,

servant I, II,

pentru racirea magaziilor sau a

sectiei de productie.

Tabel I.B.1.2.2. Grupa suport logistic


echipa / formatie

Grupa suport logistic sef compartiment asigura suportul logistic necesar

logistica materiala formatiunilor de interventie si

personalului afectat.

sofer

Organizarea echipelor specializate Echipele de interventie din cadrul serviciului privat sunt constituite din personal angajat

calificat care incadreaza autospecialele din dotarea serviciului pe functiile prezentate in

decizia de constituire a serviciului privat. Atributiile specifice membrilor echipelor de interventie din cadrul serviciului privat si modul de

actionare a lor in cazul interventiilor si aplicatiilor sunt stipulate in fisa postului pentru fiecare

membru a serviciului.

Tabel I.B.1.2.3. Echipa de instiintare-alarmare

21


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN




echipa / formatie

Echipa de instiintare- sef echipa - alarmeaza personalul sectiei

alarmare

pirotehnice, autoritatile competente

2 echipieri

conform Planului de urgenta interna

Tabel I.B.1.2.4. Echipa de cercetare – cautare


echipa / formatie

Echipa de cercetare - sef echipa executa cercetarea pentru

cautare stabilirea gradului de afectare a

4 echipieri

instalatiilor, delimitarea zonei

afectate si estimarea numarului

de persoane afectate

Tabel I.B.1.2.5. Echipe de deblocare – salvare – evacuare – prim ajutor Denumire Functia in echipa Misiuni

echipa / formatie

Echipa de deblocare – sef echipa coordoneaza activitatea echipei de

salvare – evacuare – prim salvare/ evacuare;

ajutor

4 echipieri deblocheaza personalul prins sub

daramaturi, acorda primul ajutor pana la

sosirea medicilor, dirijeaza evacuarea

personalului evacueaza accidentatii din

zonele cu pericol

Tabel I.B.1.2.6. Echipa pirotehnica

Denumire Funcţia în echipă Misiuni

echipă / formaţie

Echipa pirotehnica şef echipă coordonează activitatea echipei de pirotehnice; 4 echipieri inlatura pericolele legate de raspandirea substantelor explozive, sau se implica in limitarea pericolelor de explozie.

Sarcinile pe formatiuni Sarcinile grupei suport logistic Membrii grupei suport logistic vor fi disponibili pe amplasament pentru a raspunde situatiilor de urgenta, asigurand suportul logistic necesar formatiunilor de interventie si personalului afectat. Sarcinile echipei de instiintare – alarmare Membrii echipei de instiintare – alarmare vor fi disponibili pe amplasament pentru a raspunde cerintelor de instiintare – alarmare in cazul situatiilor de urgenta. Va raspunde de informarea si asigurarea comunicatiilor cu: ▪ personalul aflat in zona de influenta a evenimentului produs;

22


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



▪ autoritatile publice; ▪ cu mass-media; ▪ cu familiile potential afectate; ▪ cu alte parti interesate. Sarcinile echipei de cercetare – cautare Membrii echipei de cercetare-cautare vor fi disponibili pe amplasament pentru a raspunde situatiilor de urgenta care implica stabilirea gradului de afectare a instalatiilor, delimitarea zonei, numarul persoanelor afectate.

- executa cercetarea pentru stabilirea gradului de afectare a instalatiilor, delimitarea zonei afectate si estimarea numarului de persoane afectate. - delimiteaza, marcheaza si izoleaza perimetrul contaminat/afectat.

Sarcinile echipei de deblocare – salvare – evacuare si prim ajutor - Echipa de deblocare/salvare vor actiona impreuna cu efectivele de pompieri. - Se va incerca deblocarea cailor de acces in cladiri si adaposturi si ajungerea in cel mai scurt timp la locul unde se afla persoanele blocate. - Echipa de evacuare executa transportul accidentatilor si asigura acordarea primului ajutor pana la unitatea sanitara la care sunt transportati (Spitalul Judetean Brasov). - Raporteaza Comandantului Centrului operational cu activitate temporara constatarile facute, solicitand ajutor, iar la terminarea activitatii specifice, instructiuni pentru indeplinirea altor activitati de interventie in zona calamitata. - Seful de echipa va intocmi un raport de interventie la incetarea alarmei. - Membrii echipei de evacuare trebuie sa cunoasca modul de evacuare pe tipuri de urgenta, stabilite in conformitate cu Planul de urgenta interna. - Procedeaza la evacuarea personalului sau a bunurilor la dispozitia Comandantului Centrului operational cu activitate temporara. - Colaboreaza cu personalul autorizat in vederea controlarii accesului si iesirii din unitate, cu echipa de salvatori. - Evacuarea se va efectua pe caile de evacuare indicate clar prin semne vizibile. - Comunica informatiile privind rutele de urmat pentru cei ce parasesc locurile de munca, locurile de adunare, folosind un sistem de adresare prin voce. - Pentru stabilirea cailor de evacuare va urmari situatia meteorologica pe amplasament (in special directia si viteza vantului). - Va executa evacuarea diferentiat in functie de tipul de urgenta stabilit.

• Nu se va executa evacuarea in caz de urgenta clasa A. • Pentru clasa de urgenta B – toti angajatii trebuie sa ajunga cat mai repede

la locurile de munca, vizitatorii, personalul subcontractorilor vor trebui sa paraseasca locurile in care se afla si sa se indrepte spre locurile de adunare in vederea primirii informatiilor necesare.

In functie de evolutia situatiei, Comandantul Centrului operational cu activitate temporara poate decide evacuarea partiala sau totala (pe amplasament ramanand numai echipele de interventie).

• Pentru clasa de urgenta C – toti angajatii trebuie sa ajunga cat mai repede la locurile de munca, vizitatorii, personalul subcontractorilor vor trebui sa paraseasca locurile in care se afla si sa se indrepte spre locurile de adunare stabilite in vederea primirii informatiilor necesare.

- Dupa evacuare, se va verifica daca sunt victime sau persoane care, datorita panicii sau altor cauze nu au parasit locul de munca. - Pentru sprijinirea evacuarii cu mijloace auto, au prioritate: sectia in care s-a produs

23


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



evenimentul si sectoarele vecine afectate. - Transportul auto este interzis in zona afectata de deflagratie/detonatie sau zona

contaminata cu substante toxice. Sarcinile echipei pirotehnice - La declansarea alarmei, echipa de interventie pirotehnica isi verifica si pregateste

echipamentul de protectie si cel de interventie, apoi se deplaseaza la locul de adunare stabilit in plan si asteapta dispozitiile Comandantului Centrului operational cu activitate temporara.

- Efectueaza operatii necesare de izolare a sursei de pericol. - Membrii echipei pirotehnice vor fi disponibili pe amplasament pentru a raspunde situatiilor

care implica accidentele cu substante explozive, inlaturand pericolele legate de raspandirea sau limitarea pericolelor de explozie.

- In functie de situatia creata solicita si alte materiale, scule, dispozitive ajutatoare pentru interventie operativa.

- Raporteaza Comandantului Centrului operational cu activitate temporara aparitia de situatii deosebite cu pericol de extindere a zonelor afectate.

- Dupa terminarea sarcinilor de limitare si izolare a focarului/zonei afectate si in cazul in

care mijlocele de protectie nu mai asigura securitatea personala, Comandantul Centrului

operational cu activitate temporara va dispune incetarea activitatii de interventie. EVACUAREA echipelor de interventie se va face in urmatoarele cazuri: - La terminarea interventiei, dispusa de Presedintele Celulei pentru situatii de urgenta. - Atunci cand viata unuia sau mai multor membrii ai echipei este in pericol. - Evacuarea echipelor de interventie se va face pe traseele de evacuare stabilite in

prealabil. - Fiecare loc de munca al unitatii este prevazut cu o schema de evacuare a personalului.

I.B.2. Identificarea si evaluarea pericolelor majore care decurg din

operarea normala si anormala

Faza de functionare normala Desfasurarea unui proces de fabricatie corespunzator se monitorizeaza prin masurari continue a parametrilor si inspectii regulate efectuate de persoanele responsabile din intreprindere (compartimentul prevenire). Abaterile de la desfasurarea corespunzatoare a procesului vor fi consemnate si analizate. La intervale regulate, au loc discutii in care se abordeaza problemele curente privind siguranta. In plus, au loc regulat convorbiri si inspectii in unitatile organizatorice respective. Pe langa subiectele de discutie generale, se au in vedere aici si chestiuni legate de protectia sanatatii, siguranta, paza contra incendiilor si protectia mediului. Noile instructiuni de exploatare, respectiv cele modificate, sunt aduse la cunostinta tuturor angajatilor prin cursuri de scolarizare si instructaje si pot fi oricand consultate. La intervale neregulate, au loc, de mai multe ori pe an, controale interne efectuate de personal propriu din cadrul Serviciului Intern de Securitate si Sanatate in munca, cadru tehnic

PSI , control audit intern, Inspectoratul Teritorial de Munca, autoritatea de gospodarire a apelor, Agentia pentru Protectia Mediului, Garda de Mediu, Inspectoratul Judeţean pentru

Situaţii de Urgenţa. Determinarea abaterilor de la functionarea normala, respectiv a defectiunilor aparute in

cadrul acesteia, precum si stabilirea tuturor masurilor necesare pentru revenirea la

24


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



functionarea normala si limitarea efectelor avariilor, sunt realizate in analiza pericolelor. In prezent la nivel de fabrica, au loc evaluarile de riscuri la toate locurile de munca, dupa sistemul existent . La nivel de fabrica exista implementata instructiunea privind pregatirea pentru categorii de

situatiile de urgenta, care reglementeaza masurile tehnice, organizatorice, de securitate si

protectia mediului. Faza de functionare anormala Orice situatie de functionare in afara parametrilor de lucru stabiliti poate fi generatoare de situatii de urgenta. In acest caz se iau masurile stabilite prin regulamentele care trebuie sa existe la nivelul fiecarei instalatii sau cele specificate in instructiunile afisate la locurile de munca si se instiinteaza seful ierarhic. Opririle instalatiilor precum si repornirea lor trebuie sa fie reglementate de aceleasi regulamente de functionare. In caz de avarie, masurile de prevenire de interventie sunt prevazute in Regulamentul de

functionare a instalatiei, Instructiunile de lucru si Instructiunile securitate si sanatate in munca

si situatii de urgenta. Stabilirea pericolelor Pe baza documentelor de proiectare si incidentelor sau accidentelor petrecute de-a lungul anilor s-au stabilit, zonele cu pericolele probabile care au fost incluse in documentatiile de protectie civila existente pana la aparitia noilor reglementari legale. Sistemul de management adoptat de societate: determina sistematic pericolele de accidente, in cazul functionarii conforme si in cazul

functionarii neconforme, precum si estimarea probabilitatii si gravitatii unor astfel de accidente;

determina pericolele specifice instalatiilor; analize de securitate; concepte de prevenire a accidentelor;

identifica, cerceteaza, evalueaza abaterile; ia masuri de corectare, prevenire si control a eficientei masurilor.

Evaluarea pericolelor de producere a accidentelor majore reprezinta aplicarea documentata a Sistemului de management al securitatii pentru procesele sau activitatile considerate cu

„nivel critic” privind producerea de accidente majore. Evaluarea riscurilor este un document in care informatia este structurata metodic pentru a descrie aspectele relevante ale proceselor/activitatilor cu nivel critic si are ca scop asigurarea tuturor celor implicati intr-un proces de acest tip ca:

politica de prevenire a producerii accidentelor majore se aplica; toate riscurile au fost identificate si evaluate; au fost luate toate masurile de prevenire si reducere a efectelor astfel incat nivelul

riscului sa fie „cel mai redus posibil”; au fost identificate deficientele si s-a intocmit un plan de actiune pentru remedierea

acestora. Evaluarea riscurilor de producere a accidentelor majore demonstreaza ca Sistemul de management functioneaza eficient pentru a asigura desfasurarea in conditii de siguranta a tuturor proceselor si activitatilor. Riscul este probabilitatea producerii unui efect specific, intr-o perioada sau in circumstante

precizate. Riscul este estimarea matematica a probabilitatii producerii de pierderi umane si

pagube materiale pe o perioada de referinta, intr-o zona data, pentru un anumit tip de

dezastru. Riscul este definit ca produsul dintre probabilitatea de producere a fenomenului

25


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



generator de pierderi umane sau pagube materiale si valoarea pagubelor produse.

Evaluarea riscului este procesul general de identificare a pericolelor, de evaluare a probabilitatii existentei si a consecintelor probabile (riscul asociat cu pericolul). In modelare sunt luate in considerare doar acele pericole cu potential de accident major. Evaluari de Risc sunt facute pentru toate activitatile sau procesele identificate cu „nivel critic” din punct de vedere al pericolului de producere a accidentelor majore. Este important ca membrii personalului implicati in activitatile pentru care se efectueaza „Evaluarea Riscurilor” sa se implice in mod activ in procesul de evaluare, deoarece acestia sunt cei care cunosc in mod direct riscurile asociate activitatii si raspund in mod direct de eficienta actiunilor desfasurate si de rezultatul final. Pentru acele pericole considerate cu potential pentru un accident major este necesar sa demonstram ca riscul este controlat in mod adecvat. Acest proces, cunoscut sub numele de controlul riscului este un proces holistic, care implica:

• Evaluarea riscului • Reducerea riscului • Planificarea raspunsului in caz de urgenta pentru reducerea efectelor

accidentului Aspectele prezentate mai sus pot fi incluse in procesul de management al riscurilor si

efectelor Figura I.B.2.1 – Procesul de Management al Riscurilor si Efectelor (PMRE)

Identificare Exista posibilitatea ca persoanele, mediul sau bunurile sa

fie expuse unui potential risc ? Evaluare Care sunt cauzele si consecintele?

Cum apare lipsa controlului?

Care este riscul si se afla la cel mai mic nivel posibil? Control Pot fi eliminate cauzele?

Ce masuri de control sunt necesare?

Cat de eficiente sunt masurile de control? Remediere Pot fi diminuate posibile consecinte sau efecte?

Ce masuri de interventie sunt necesare?

Sunt potrivite si eficiente masurile de interventie?

Dupa prima etapa a Identificarii situatiilor de risc si a consecintelor, etapa Evaluarii implica analiza si evaluarea riscurilor cauzelor si consecintelor conform Matricei Evaluarii Riscurilor. In etapele de Control si Recuperare sunt evaluate masurile necesare privind minimizarea riscului si a consecintelor asociate acestora. In urma efectuarii acestei analize sunt identificate ariile de imbunatatire si sunt elaborate planuri de actiune de remediere in vederea reducerii riscurilor de nivel mediu si mare pana la Nivelul cel mai Redus Posibil (NCMRP). PMRE se aplica la toate nivelele de activitate si locatiile in vederea asigurarii unei gestionari eficiente a riscurilor pe care acestea le implica. Sunt astfel luate in consideratie:

• Evaluarea riscului privind securitatea si accidentele majore; • Evaluarea impactului asupra mediului; • Personalul afectat, sau populatia afectata din afara perimetrului instalatiei.

In completarea Evaluarii de risc se va urmari Matricea Evaluarii Riscului pentru evaluarea

nivelului relativ de risc pentru toate activitatile incluse.

26


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



Va fi intocmit un plan de actiune de remediere privind toate activitatile cu risc mediu si

crescut pentru reducerea riscurilor la un nivel cat mai scazut posibil. Figura I.B.2.2 - Propunere privind Matricea Evaluarii Riscului in cadrul societatii

Consecinte Scara Probabilitatii

Gra

du

l d

e r

isc

Niv

el

Pe

rso

an

e

Ac

tiv

e

Me

diu

AN

usec

unos

c ca

zuri

inin

dust

rie

BSe

cuno

sc

cazu

riini

ndus

trie

CC

azur

i ra

rein

cadr

ulco

mpa

niei

DD

ecat

eva

ori p

e

anin

cadr

ulco

mpa

niei

EDec

atev

a or

i pe

anin

tr-

oloc

atie

0 Fara raniri Fara pagube Fara impact

Coordonare pentru imbunatatire

SC

AZ

UT

continua

1 Raniri usoare Pagube Impact

usoare nesemnificativ

2

Raniri Pagube Masuri pentru

ME

DIU

Impact minor reducerea riscurilor

minor minore

incluse

3 Raniri Pagube Impact

majore locale localizat

RID

ICA

T

4 1 - 3 cazuri Pagube

Impact major

de deces majore

5

Numar mare Pagube

de cazuri de Impact masiv

Actiuni corective imediate

extinse

deces

I.B.3. Controlul operational

Controlul operational se realizeaza prin proceduri si instructiuni de lucru, atat pentru activitatile normale cat si pentru cele anormale. Procedurile documentate si instructiunile de lucru vor fi lansate in uz pentru toate activitatile cu nivel critic de securitate. Lipsa procedurilor si a instructiunilor de lucru, nepunerea lor in practica, aplicarea deficitara de catre operatori, precum si elaborarea necorespunzatoare a procedurilor va fi considerata ca o deficienta care trebuie inclusa in Planul de Actiuni Corective. Procedurile si instructiunile de lucru vor fi elaborate clar, fara echivoc si vor indica responsabilii, metodele de lucru aplicate si, unde este cazul, standardele de performanta care trebuie atinse si criteriile care trebuie aplicate. Prin SMS se va asigura ca instructiunile de operare:

- vor fi adaptate sau reinnoite la orice modificare a proceselor de operare si a activitatilor; - vor fi verificate si actualizate periodic prin considerarea experientei din timpul operarii,

chiar si fara existenta unei modificari a proceselor sau a activitatii; - contin in forma clara pentru toti angajatii toate informatiile necesare pentru operarea in

conditii de siguranta a instalatiilor; - sunt accesibile tuturor salariatilor.

Procedurile pentru operarea in siguranta a instalatiilor si echipamentelor aflate pe

amplasamentul sectiilor.

27


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



Procedurile sunt intocmite pe activitati si locuri de munca si prelucrate de fiecare organizator de productie cu operatorii din formatiile de lucru, la angajare, cu ocazia instructajului periodic si de cate ori este nevoie. Anual operatorii sunt testati privind cunostintele profesionale, cunoasterea procedurilor de

lucru, a normelor de SSM si SU, iar practic se fac exercitii de alarmare, cu simulari, pentru

diferite situatii de urgenta. Operatorilor noi angajati, pe langa instructajele de SSM si SU, li se

acorda o perioada de timp pentru acomodare, insusirea corecta a activitatilor si operatiilor pe care le au de executat, perioada in care sunt asistati de operatori cu pregatire si experienta

pe activitatea respectiva si monitorizati de seful locului de munca. Procedurile sunt revizuite

si reactualizate periodic, avand in vedere daca sunt schimbari sau lucrari noi in instalatii. Controlul tehnic al echipamentelor tehnologice, electrice si de siguranta Se urmareste:

- controlul obiectivelor, a sistemelor de siguranta; - intretinerea, inspectia echipamentelor; - supravegherea termenelor de realizare a lucrarilor de intretinere planificate.

I.B.4. Managementul pentru modernizare

In vederea aplicarii conceptelor de siguranta impuse prin proiectare impreuna cu cerintele de modernizare impuse prin normativele in vigoare sunt parcurse urmatoarele etape: Planificare – modernizare

- Sunt incredintate proiectele de planificare si realizare a noilor instalatii sau de modificarea lor, doar proiectantului general pentru sisteme de productie in domeniul fabricarii armamentului si munitiei (I.C.P.S.P. Buc.).

- Sunt purtate discutii asupra proiectului inca din faza de planificare, de catre I.C.P.S.P. – Buc. si S.C. Carfil S.A. prin care se determina si evalueaza pericolele potentiale specifice instalatiei;

- Sunt stabilite domeniile/componentele instalatiei care necesita o analiza mai profunda si detaliata a pericolelor potentiale in urma rezultatelor evaluarii initiale;

- Sunt efectuate analize in cadrul caruia se stabilesc: • principiile de baza pentru masurile organizatorice si tehnice, care trebuie adoptate; • masuri concrete pentru situatii cu activitate normala; • masuri concrete in cazul unor incidente; • sursele de pericole conditionate de mediul inconjurator; • aspecte ale mediului inconjurator care pot spori pericolul.

- Sunt elaborate indicatiile de lucru de baza, relevante din punct de vedere al sigurantei luandu-se in considerare componentele instalatiei si indicatiile producatorului;

- Sunt verificate proiectele pentru instalatii noi de catre conducerea tehnica si de catre serviciul siguranta muncii din cadrul societatii;

- Sunt purtate discutii consultative intre S.C. Carfil S.A. si proiectant, autoritatile de autorizare si supraveghere si organizatii de experti, in cadrul carora sunt puse de acord masurile tehnice si organizatorice care trebuie luate;

- Sunt aprobate documentele conform procedurii de aprobare iar in plus, sunt examinate si de experti externi – daca este cazul;

- Reglementarile si documentele care prezinta stadiul tehnicii privind siguranta precum si documentele legale, masurile de siguranta speciale, indicatiile relevante sunt gestionate si actualizate continuu in cadrul departamentului de siguranta muncii;

- Sunt pastrate in cadrul serviciului Structura de securitate (B.D.S.) documenatia tehnica

28


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



pentru fabricarea armamentului si munitiei. Realizare

- sunt selectate firmele pentru realizarea proiectului; - sunt receptionate materiale utilizate; - sunt verificate documentele de insotire; - proiectul este executat conform documentatiei tehnice; - instalatia este verificata de catre o comisie numita prin decizie interna, inainte de

punerea in functiune. Functionare

- sunt elaborate instructiuni care stabilesc pasii de lucru pentru conditii normale si actiunile care trebuie efectuate in cazul unor abateri de la normal (instructiuni de lucru, instructiuni de securitate si sanatate in munca, instructiuni P.S.I.)

- sunt stabilite aptitudinile psihoprofesionale si sunt selectate prin testari psihologice personale executoare;

- sunt efectuate instruiri si scolarizari atunci cand sunt modificate instructiunile; - sunt supravegheate activitatile in timpul derularii de catre conducatorii locurilor de

munca si de catre conducere. Prin SMS se asigura realizarea unei instruiri sistematice a angajatilor cu privire la instructiunile de operare:

- inainte de intrarea in functiune a unor instalatii noi; - inainte de preluarea posturilor de catre noii angajati; - inainte de modificarea proceselor de operare; - inainte de inceperea utilizarii de noi substante; - inainte de opriri majore ale instalatiei sau de scoaterea ei din functiune; - in cazul unor activitati care prezinta pericole deosebite; - dupa accidente si evenimente soldate cu emisii; - inainte de intrarea in vigoare de noi prevederi legale; - in cazul modificarii instructiunilor de operare.

I.B.5. Planificarea pentru situatii de urgenta Planurile pentru situatii de urgenta pe care trebuie sa le detina societatea:

►Plan de instiintare alarmare

►Plan de evacuare in situatii de urgenta

►Plan de interventie la incendiu ►Plan de urgenta interna – se revizuieste impreuna cu Raportul de securitate ►Plan de combatere a poluarilor accidentale. Este inclus in documentatia

pentru obtinerea autorizatiei de gospodarire a apelor

Plan de instiintare alarmare care are ca scop instiintarea, avertizarea, prealarmarea si alarmarea, si este realizat in scopul evitarii surprinderii si al luarii masurilor privind adapostirea populatiei, protectia bunurilor materiale, precum si pentru limitarea efectelor dezastrelor, atacurilor din aer si ale actiunilor militare si care contine: - scopul si conceptia asigurarii masurilor de instiintare, avertizare alarmare; - realizarea instiintarii, avertizarii si alarmarii in diferite situatii:

• pe timpul conflictului armat; • pe timpul trecerii de la starea de pace la starea de razboi prin trepte ale mobilizarii;

29


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



• pe timpul situatiilor de urgenta, diferentiat pe tipuri de riscuri si in functie de amploarea si de intensitatea manifestarii acestora;

- asigurarea actiunilor si protectia personalului: • in cazul conflictului armat; • in situatii de urgenta.

Plan de evacuare in situatii de urgenta are ca scop masura de protectie civila luata inainte, pe timpul sau dupa producerea unei situatii de urgenta, la declararea starii de alerta, care consta in scoaterea din zonele afectate sau potential a fi afectate, in mod organizat, a populatiei, a unor institutii publice, operatori economici, animalelor, bunurilor materiale si dispunerea lor in zone sau localitati care asigura conditii de protectie si supravietuire. Actiunile de evacuare se planifica si se organizeaza in functie de tipul de risc, avandu-se in vedere parametrii specifici ce caracterizeaza evolutia si amploarea consecintelor acestuia. Evacuarea se executa in baza planului intocmit ce contine: - scopul actiunilor de evacuare; - conceptia actiunilor de evacuare: localitatile, din si in care se planifica evacuarea,

institutiile publice, operatorii economici, populatia si bunurile care se evacueaza, intineralele de evacuare; modalitatile de executare a evacuarii;

- conceptia organizarii si asigurarii activitatii de readucere a populatiei si a bunurilor materiale evacuate la restabilirea starii de normalitate in locurile care au facut obiectul masurilor de protectie;

- masurile de asigurare a actiunilor de evacuare: asigurarea mijloacelor de transport, protectia personalului, paza bunurilor, logistica evacuarii;

- organizarea conducerii si a cooperarii: centre de coordonare, cai si mijloace de legatura,

institutii cu care se coopereaza, modalitati de realizare a cooperarii, cereri si rapoarte. Pentru toate situatiile de urgenta, la nivelul obiectivului se elaboreaza:

- Planul de urgenta interna - Planul de interventie in caz de incendiu.

Exista o intrepatrundere intre aceste doua planuri, deoarece orice incendiu nestapanit se poate generaliza conducand la un accident major. Legatura formala dintre planificarea actiunilor de interventie in situatii de urgenta si Sistemul de management al securitatii se regaseste in cadrul PMRE (procesului de management al riscurilor si efectelor). Structura actiunilor de raspuns in cazurile de urgenta este prezentata in Planurile de interventie realizate de firma, pe baza Planului de Urgenta Interna. Planurile de Urgenta Interna se refera la oricare scenariu posibil identificat in cadrul PMRE si

se aplica pentru fiecare interventie. Planul de urgenta interna este integrat intr-un sistem unitar de abordare a managementului de control al riscului de accidente majore. Obiectivele stabilite prin plan sunt specifice, masurabile si pot fi realizate operativ. Se are in vedere si necesitatea de revizuire periodica (sau ori de cate ori este necesar), tinand cont de:

- progresul cunostintelor tehnice; - experienta acumulata ca rezultat al eventualelor accidente majore produse pe

amplasament; - lectii invatate in perioada de implementare a planului de urgenta; - schimbari semnificative pe amplasament; - comportamentul uman, ca raspuns la situatiile de criza.

30


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



Planul de urgenta interna are in vedere identificarea sistematica a consecintelor oricarui accident major care poate apare si contine:

● modul cum este organizata interventia la o situatie de urgenta; ● modul de furnizare a informatiilor, alarmarea; ● posibilele urgente ce pot apare in toate scenariile de accidente majore; ● modul de coordonare si comunicare in timpul unei interventii la o situatie de urgenta; ● asigurarea resurselor necesare de catre operator, daca sistemele de interventie proprie nu sunt suficiente; ● descrierea resurselor interne si externe care pot fi mobilizate de operator pentru a limita consecintele unui accident major pentru oameni si mediu; ● modul de asigurare cu personal suficient, intr-o perioada de timp rezonabila, pentru a conduce si actiona in cadrul planului de urgenta interna; ● asigurarea echipamentului necesar pentru interventie, corespunzator scopului, disponibil in orice moment si in perfecta stare de functionare; ● asigurarea resurselor necesare pentru monitorizare in momentul producerii unui accident major; ● modul de mobilizare a serviciilor de urgenta medicala necesare in cazul raspunsului la

o situatie de urgenta.

Plan de interventie la incendiu Apararea impotriva incendiilor reprezinta ansamblul integrat de activitati specifice, masuri si sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar si de informare publica, planificate, organizate si realizate, in scopul prevenirii si reducerii riscurilor de producere a incendiilor si asigurarii interventiei operative pentru limitarea si stingerea incendiilor, in vederea evacuarii, salvarii si protectiei persoanelor periclitate, protejarii bunurilor si mediului impotriva efectelor situatiilor de urgentã determinate de incendii si contine: - amplasarea cladirilor, instalatiilor tehnologice si a depozitelor in incinta; - caile de acces si de interventie din incinta si cele adiacente acesteia; - retelele si sursele proprii de alimentare cu apa si alte

substante stingatoare; - rezervele de agenti stingatori si de mijloace de protectie a personalului de

interventie; - retelele si racordurile de alimentare cu energie electrica, agent termic,

gaze si alte fluide combustibile; - retelele de canalizare; - vecinatatile; - conceptia de organizare si de desfasurare a interventiei in caz de incendiu; - forte de interventie in caz de incendiu; - surse de alimentare cu apa in caz de incendiu, exterioare unitatii; - planul fiecarei constructii, instalatii tehnologice sau platforme de depozitare.

Incendii in afara perimetrului instalatiei - orice incendiu din vecinatate se constituie ca o stare de prealarma, care obliga personalul sa respecte instructiunile pentru o astfel de stare sa opreasca orice activitate pana la indepartarea pericolului. Daca se considera necesar de pornesc instalatiile de stropire. Alte incendii in incinta instalatiei sau a statiei - la aparitia unui incendiu, de orice natura, se va actiona urgent pentru stingerea lui, luand urmatoarele masuri:

- se instituie alarma si se anunta pompierii; - se opreste intreaga activitate;

31


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



- se evacueaza toate mijloacele auto si personalul fara sarcini de stingere, din incinta;

- se actioneaza cu mijloacele din dotare pentru izolarea, limitarea si stingerea incendiului;

- se stropesc preventiv cu apa echipamentele supuse influentei termice.

Plan de combatere a poluarilor accidentale, care contine: - Lista punctelor critice unde pot aparea poluari accidentale; - Masuri specifice pentru prevenirea accidentelor cu impact asupra mediului; - Masuri de interventie in cazul producerii unor accidente cu impact asupra mediului; - Lista dotarilor si a materialelor necesare in cazul producerii unor accidente cu impact

asupra mediului; - Componenta echipei de interventie in caz de poluare accidentala; - Program de instruire a personalului de la punctele critice si a echipei de interventie.

Masuri pentru prevenirea incendiilor in sectoarele pirotehnice (sectiunea 3 -

Instructiuni specifice proprii de SSM) → prevenirea incendiilor in sectoarele pirotenice (constitue prin dimensiunea efectelor pe

care le-ar putea produce, o probelma extrem de grava) presupune: a) instruirea intregului personal din sectoarele pirotehnice pentru cunoasterea cauzelor

generatoare de incendii si a masurilor ce trebuie respectate pentru prevenirea acestora;

b) identificarea si inlaturarea cauzelor probabile generatoare de incendii; c) asigurarea bazei materiale si pregatirea intregului personal, in vederea interventiei

rapide si eficace, pentru stingerea oricarui inceput de incendiu; d) mentinerea in perfecta stare de functionare a tuturor mijloacelor de stins incendiu, a

drumurilor de acces la obiective, a mijloacelor de legatura si de alarmare, a retelelor de hidranti si a bazinelor cu apa;

→ instruirea personalului in lupta impotriva incendiilor in sectoarele pirotehnice presupune: a) anuntarea prin telefon, radio sau alte sisteme, a formatiei sau a grupului de

pompieri; b) avertizarea personalului din cladirile invecinate asupra iminentei pericolelor de

incendii; c) punerea in functiune a sistemelor de stropire sau a altor mijloace de stingere a

incediilor; d) verificarea functionarii eficiente a pompelor de apa, a retelelor de hidranti, a

integritatii usilor antifoc sau a altor mijloace de limitare a focului. → principalele cauze generatoare de incendii, in zonele de fabricare/procesare sau

depozitare a materialelor explozive, sunt reprezentate de: a) radiatii solare pe timp calduros; b) scantei rezultate in urma izbirii, lovirii, frecarii, supraincalzirii, etc.; c) electricitate statica; d) descarcari electrice in atmosfera; e) incendii accidentale; f) constructia defectuasa a retelelor electrice sau folosirea necorespunzatoare a

acestora, supraincarcarea conductoarelor electrice, scurtcircuite, scantei, arcul electric, sigurante improvizate;

g) executarea lucrarilor autorizate de sudura si lipire fara a se lua masurile de

32


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



securitate necesare; h) autoaprinderea unor materiale depozitate necorespunzator timp indelungat (carpe

imbibate in uleiuri, unsori sau grasimi, rumegus, etc.);

→ in sectoarele pirotehnice se interzice fabricare/procesarea de materiale expozive in cladiri (compartimente, incaperi);

a) care nu au prevazute, la intrare, stergatoare pentru picioare, legate la centura de impamantare si/sau umede;

b) ale caror pardoseli nu sunt antistatice (cu exceptia magaziilor) si intretinute astfel incat sa nu produca scantei care ar putea constitui cauze de initiere a unui incendiu;

c) ale caror usi (cu exceptia boxelor) nu se deschid in sensul de evacuare si care pot fi incuiate din interiorul incaperilor;

d) la ale caror usi se folosesc lacate, chei sau alte elemente de inchidere, din materiale care produc scantei;

e) ale caror usi au praguri si sunt astfel construite incat permit propagarea undelor de soc sau la care usile blindate ale boxelor (care comunica cu alte incaperi) nu se deschid in interiorul boxelor, si nu sunt prevazute cu sisteme de interblocare care, in caz de deschidere a usilor, sa opreasca functionarea utilajelor;

f) la care geamurile ferestrelor prezinta bule sau alte defecte, ce pot concentra radiatiile solare care cad direct pe materiale explozive, nu sunt vopsite in alb sau protejate cu perdele albe;

→ se interzice utilizarea la fabricarea/procesarea de materii explozive, a utilajelor, instalatiilor sau echipamentelor:

a) care sunt lasate sa functioneze nesupravegheate; b) care in timpul functionarii genereaza scantei ce ar produce initierea de incendii; c) la care sistemele de asamblare si fixare (suruburi, piulite, pene ale masinilor si

utilajelor, etc.), precum si parti mobile exterioare si interioare accesibile ale acestora nu sunt asigurate impotriva slabirii sau desprinderii; acestea vor fi verificate la inceputul fiecarui schimb;

d) care nu sunt amplasate in incaperi prevazute cu pereti rezistenti la explozie, sau pe platforme situate intre valuri de pamant;

e) la care piesele in miscare nu sunt prevazute cu dispozitive de protectie care sa nu permita interventia personalului atunci cand utilajul este in stare de functionare;

f) care, in functie de gradul de pericol la incendiu sau explozie al operatiei efectuate,

nu sunt prevazute cu sisteme de avertizare si blocare, care sa permita intreruperea automata a functionarii lor, in cazul decshiderii usii la incaperea la care sunt amplasate.

→ in jurul cladirilor pirotehnice, trebuie realizat un spatiu de protectie contra incendiului, cu latimea de cel putin 4 m pana la coroana arborilor, pe suprafata caruia nu trebuie sa se gaseasca nici un material combustibil; in timpul verii iarba de pe spatiile dintre cladiri se va cosi, aduna si evacua in afara sectorului pirotehnic;

→ incaperile in care se fabrica/proceseaza, manipuleaza/depoziteaza, materii explozive/pirotehnice este obligatorie existenta instalatiilor pentru stingerea incendiilor cu comanda automata sau manuala, pentru aceasta din urma fiind obligatorie manipularea si din afara cladirii;

→ in sectorul pirotehnic este obligatorie instalarea de mijloace de semnalizare (acustica,

otpica) care sa asigure alarmarea personalului si a formatiei de pompieri, iar in cladirile in

care se desfasoara activitatile pirotehnice este obligatorie instalarea de posturi telefonice,

conforme cu mediul de munca si afisarea, la loc vizibil, a numerelor telefonice de la

33


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



formatiile de pompieri. Modalitati de actionare in caz de incendiu in sectoarele pirotehnice (sectiunea 4 -

Instructiuni specifice proprii de SSM) → in zonele de fabricare/procesare sau de depozitare a materiilor explozive situatia de

pericol existenta din momentul observarii, semnalizarii sau anuntarii unui incendiu, pana la terminarea operatiilor de interventie, constitue o urgenta publica si la ea trebuie sa participe intregul personal, in colaborare cu efectivele de pompieri, in cazul in care acestia au fost solicitati sa participe la actiunea de stingere a incendiilor;

→ activitatea pompierilor implicati in actiunile de combatere a incendiilor trebuie sa fie astfel

organizata incat efectivele acestora sa fie disponibile in permanenta;

→ tinand seama de comportamentul diferit al materiilor explozive sub incidenta focului si in scopul stabilirii unor proceduri care sa asigure riscuri minime pentru personal, materiile explozive au fost impartite in patru clase de pericol la incendiu, sau clase de incendiu, numerotate de la 1 la 4, in ordinea descrescatoare pericolelor pe care le prezinta.

Corespondenta dintre clasele de pericol la incendiu si riscurile prezumate pe care le prezinta

materialele explozive este redata in tabelul de mai jos:

Materiale explozive Clasa de incendiu Grupa de risc Risc potential

1 1.1; 1.5 Explozie in masa

2 1.2 Explozii succesive insotite de proiectare de

schije 3 1.3 Incendiu in masa cu efecte minime de suflu

si proiectare de schije

4 1.4; 1.6 Nici un risc semnificativ

→ Pentru o recunoastere rapida si de la distanta a pericolului cu care sunt confruntati pompierii in combaterea incendiilor in care sunt implicate materiale explozive, claselor de pericol la incendiu le-au fost asociate simboluri distincte numerotate de la 1 la 4;

→ Numarul simbolurilor trebuie inscris in cifre arabe de culoare neagra pe placi din materiale luminoase sau reflectorizante, avand fondul portocaliu (si dimensiuni mentionate in anexa 4), care pentru a fi vizibile de la distanta, trebuie sa fie amplasate la exteriorul cladirilor pirotehnice sau al magaziilor de depozitare. Vizibilitatea de la distanta a acestor simboluri creste daca se adopta forma octogonala pentru simbolul 1, forma de cruce pentru

simbolul 2, forma trinughiulara pentru simbolul 3 sau forma patrata pentru simbolul 4; → Simbolurile care indica pericolul de incendiu trebuie amplasate si pe vagoanele de cale

ferata sau autovehiculele care efectueaza transportul de materiale explozive in interiorul unei incinte pirotehnice, pentru a oferi un mijloc rapid de identificare a pericolului potential care ar putea apare in cazul izbucnirii unui incendiu.

→ In combaterea incendiului in care sunt implicate materiale explozive in afara simbolurilor corespunzatoare claselor de pericol la incendiu se pot utiliza si simboluri particulare (anexa 5) care sa atentioenze efectivele de pompieri asupra obligativitatii portului

costumului de protectie compelt sau a altor tipuri de costme de protectie la diferiti agenti

chimici. → Materialele marcate prin simboluri de pericol 1, cuprind materiile si obiectele explozive ce

apartin grupelor de risc 1.1 si 1.5. In cazul declansarii unui incendiu materialele din

aceeasi grupa pot detona in masa si transmite detonatia la distanta, dand nastere la

fragmente numeroase. Presiunile generate de explozie, masa si viteza fragmentelor

34


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



rezultate, sunt susceptibile a provoca pagube insemnate cladirilor invecinate, pana la distante mari. Ca urmare personalul trebuie sa paraseasca cladirea imediat, sa utilizeze intr-o masura cat mai mare adaposturile si sa activeze sistemele de stropit si pe cele de alarmare in timpul evacuarii. Se interzice angajarea pompierilor in actiunea de combatere a unui incendiu in care sunt

implicate materiale explozive caraterizate prin simbolul de pericol 1;

→ Materialele explozive cu simbol de pericol 2, implicate intr-un incendiu pot exploda progresiv pe masura ce focul ajunge la ele dar, de regula, numai dupa ce au fost incalzite o perioada de timp cuprinsa intre 10 la 40 minute. Daca focul nu a putut fi stins inainte de momentul producerii exploziei (dupa 10 la 40 minute), locul incendiului trebuie abandonat imediat, iar eforturile pompierilor trebuie sa se concentreze asupra impiedicarii extinderii focului la cladirile invecinate. Pentru materialele explozive ce apartin clasei de incendiu 2 majoritatea fragmentelor cad la aproximativ 200 m, dar unele pot ajunge la peste 600 m distanta. Ca urmare, pompierii trebuie sa-si limiteze actiunile la operatii de prevenire a extinderii incendiului la cladirile invecinate; personalul nu trebuie sa se apropie la o distanta mai mica de 400 m, iar vehiculele si extinctoarele la mai putin de 350m de locul incendiului. Dupa evacuarea locului incendiului se interzice, chiar in scopul stabilirii cauzelor acestuia,

intrarea oricaror persoane atat timp cat focul continua sa arda. → Materialele marcate prin simbolul de pericol 3, cuprind materialele si obiectele explozive

ce apartin grupei de risc 1.3, care prezinta pericol de incendiu generalizat (in masa), cu degajarea unei mari cantitati de caldura, cum sunt: pulberile fara fum, solventii, uleiurile, vopselele, benzina, gaze comprimate sau pulberi cristaline, cand acestea sunt ambalate in containere de transport inchise; percloratii, peroxizii si alti oxidanti, cand nu sunt contaminati cu substante organice si sunt depozitati in ambalaje nedeteriorate. Materialele din acesta grupa nu detoneaza in masa, iar presiunile care se dezvolta nu sunt susceptibile sa produca pagube insemnate cladirilor invecinate. Ele pot da nastere la fragmente putin periculoase ce pot fi proiectate pana la distante de cateva zeci de metri. Personalul care descopera izbucnirea unui incendiu la materialele incadrate in clasa de incendiu 3 trebuie mai intai sa dea alarma si apoi sa incerce stingerea incendiului cu ajutorul echipamentului aflat la dispozitie, dar numai in cazul in care incendiul se afla in faza incipienta; conditiile concrete de actiune, in functie de natura materialelor si a efectelor posibile, se vor stabili prin instructiuni proprii fiecarui agent economic. Caldura rezultata din incendierea acestor materiale poate reprezenta un anumit pericol pentru efectivele de pompieri si de aceea trebuie sa se ia masuri corespunzatoare de protectie a personalului, cu atentie deosebita asupra protectiei impotriva proiectiei de fragmente usoare. Daca in primele momente situatia nu poate fi adusa sub control se paraseste imediat locul incendiului, din cauza riscului de explozie si a caldurii radiante extrem de intense. Pompierii trebuie sa actioneze pentru a impiedica extinderea focului la constructiile

invecinate.

→ Materialele marcate prin simbolul de pericol 4, cuprind materialele si obiectele explozive ce incluse in grupele de risc 1.4 si 1.6. Sub efectul unui incendiu materialele din aceasta grupa explodeaza, in general in cantitati mici, generand fragmente usoare, constituite in general din materiale inflamabile care pot amplifica incendiul, provocand accidente si unele daune materiale. Personalul care descopera izbucnirea unui incendiu la aceasta grupa de materiale trebuie

mai intai sa dea alarma si apoi sa actioneze pentru stingerea incendiului cu ajutorul

echipamentului aflat la dispozitie, dar numai in cazul in care incediul se afla in faza

35


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



incipienta. Dupa sosirea pompierilor, incendiul care a afectat materialele explozive ce apartin clasei 4 de pericol trebuie sa fie combatut numai daca nu implica materia exploziva propriu-zisa, este de mici proportii si se apreciaza ca el poate fi stins, alfel pompierii trebuie sa actioneze numai pentru a preveni propagarea incendiului la alte cladiri. Caldura radianta intensa, ce rezulta din incendierea acestor materiale, se manifesta pe o

suprafata mare, ceea ce prezinta pericole pentru personalul angajat in lupta cu focul,

care, pentru a-si asigura protectia proprie, nu trebuie sa se apropie la distante mai mici de

25 m fata de locul incendiului.

I.B.6. Mijloacele folosite in cadrul obiectivului in caz de situatii de

urgenta

Notificarea, informarea si alarmarea

Figura I.B.6.1. Schema logica de alarmare

ACTIONARE BUTON DE URGENTA (PRIMA PERSOANA CARE OBSERVA UN INCEPUT

DE INCENDIU SAU O EXPLOZIE)

ALARMARE SEF DE SCHIMB

DISPECER (OFITER DE SERVICIU) SERVICIUL PRIVAT PENTRU

SITUATII DE URGENTA

SEF SECTIE PIROTEHNICA

CELULA PENTRU DIRECTOR

GENERAL

SITUATII DE URGENTA

FIRMA

DECLANSAREA ANUNTARE

PLANULUI DE COMITETUL PENTRU

URGENTA INTERNA.

SITUATII DE

URGENTA.

INTRAREA IN ACTIUNE DECLANSAREA

A ECHIPELOR DE PLANULUI DE

INTERVENTIE URGENTA EXTERNA,

CONSTITUITE LA dupa caz

NIVELUL SECTIEI

Raportarea

Raportarea unei situatii de urgenta se face de catre orice persoana din cadrul

amplasamentului si se transmite Sefului de schimb. In lipsa acestuia, in afara programuliui

normal de lucru, raportarea se face la Dispeceratul instalatiei. Raportatrea trebuie sa

cuprinda urmatoarele:

36


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



- Identitatea celui care raporteaza: nume, prenume functie in cadrul amplasamentului;

- Identificarea si localizarea evenimentului; descrierea pe scurt a evenimentului, tip, loc de producere, efecte imediate;

- personal afectat: descriere pe scurt a efectelor asupra personalului prezent pe amplasament;

- descrierea masurilor luate imediat.

Primirea notificarii de urgenta Notificarea de urgenta este primita de catre dispecerul de serviciu al S.C. Carfil S.A. Brasov

– Sectia Pirotehnica Harman sau de Seful Sectiei Pirotehnice, mesajul de alarmare este transmis urmatorilor: Presedintelui Celulei pentru Situatii de Urgenta; Membrilor Celulei pentru Situatii de Urgenta; Serviciului privat pentru Situatii de Urgenta S.C. Carfil S.A. Brasov

Presedintelui Celulei pentru Situatii de Urgenta va desemna Presedintele Centrului operativ cu activitate tzemporara. Membrii Celulei pentru Situatii de Urgenta au obligatia de a se deplasa imediat la fata locului pentru a clasifica evenimentul, a organiza interventia si alerta. In cazuri evident grave, care se incadreaza in una din clasele de periculozitate B si C, in care informatiile primite nu pot fi puse la indoiala, pentru a nu se pierde timp, acestia vor informa imediat autoritatile

(Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta “Tara Barsei” al judetului Brasov si vor alarma Dispecerul serviciilor de urgenta (112), urmand ca o informare mai detailata sa fie data dupa ajungerea la locul evenimentului. Personalul alarmat apartinand obiectivului au obligatia de a se deplasa imediat la fata locului

pentru a clasifica evenimentul, a organiza interventia si alerta. Declararea si introducerea starii de urgenta Autoritatea pentru introducerea starii de urgenta o are Presedintele Celulei pentru Situatii de urgenta din cadrul S.C. Carfil S.A. Brasov – Sectia Pirotehnica Harman care este Directorul general al S.C. Carfil S.A. Brasov. In lipsa acestuia, starea de urgenta pe amplasament poate fi declarata si de catre Loctiitorul Directorului general al S.C. Carfil S.A. Brasov care este Directorul Tehnic si de Productie.

Definirea evenimentelor care necesita o decizie de declarare a urgentei - Scurgeri importante de substante toxice; - Incendii, explozii in instalatii, depozite.

Alarmarea

Tipuri de alarmare Scopul alarmarii in caz de urgenta este pentru prevenire si evitarea producerii unor pierderi umane si materiale. In functie de natura si gravitatea accidentului alarma poate fi: a) alarma locala – se declanseaza in cazul unor accidente majore care se produc pe amplasamentul societatii si care nu afecteaza teritoriul din jurul acesteia. b) alarma generala – se declanseaza in cazul unor accidente severe care implica o mare parte din societate si afecteaza populatia si mediul din jurul acesteia. Alarma generala se declanseaza numai de catre dispecerul de serviciu cu aprobarea

directorului general.

37


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



Mesaje de instiintare Dupa declansarea alarmei, secretariatul directorului general va transmite mesaje de instiintare, autoritatilor implicate in situatii de urgenta. Continutul acestor mesaje este in functie de natura incidentului si de gravitatea acestuia. Aceste mesaje contin informatii privind: locul, momentul producerii si amploarea accidentului chimic, natura substantelor toxice, directia si viteza de deplasare a norului toxic, masuri care se pot lua (specifice substantei chimic) pentru eliminarea efectelor negative asupra populatiei si mediului . Mesajele de instiintare sunt transmise in conformitate cu schema de alarmare pe trei trepte de urgenta. Treptele de urgenta sunt stabilite in functie de natura urgentei (clasa A, B, C), de distanta de imprastiere si de directia norului chimic. Centrul operativ cu activitate temporara analizeaza situatia existenta, conditiile meteorologice, determina parametrii si traseaza pe harta zonele de actiune a norului toxic. In cazul in care se considera ca norul toxic depaseste zona amplasamentului societatii se vor

transmite mesaje de instiintare pe tot parcursul desfasurarii evenimentului reinnoind

informatiile despre evolutia accidentului si se vor emite avertismente pentru zonele

amenintate. Evacuarea Evacuarea personalului in situatii de urgenta interna se va efectua in conformitate cu

Planurile de evacuare intocmite si afisate, iar locurile de adunare a personalului sunt reprezentate in planurile de evacuare. In acelasi plan sunt prezentate si caile de acces si caile de evacuare. Caile de intrare si iesire de pe amplasament: sunt indicate in planul evacuare in situatii

de urgenta, marcate cu sageata dublu sens de culoare rosie. Programul de functionare a cailor de intrare si iesire din amplasament: a) Cai intrare – iesire

- 1 poarta de intrare si iesire pentru personal, poarta este utilizata si pentru accesul si iesirea autovehiculelor beneficiarilor;

b) Program de functionare: - Accesul autovehiculelor clientilor / subcontractorilor: intre orele 7,30 - 15,00 - Accesul personalului pentru schimburi: orele 7,00; 13,00 ;15,00; 19,00; 23,00;

Controlul accesului si iesirilor din unitate este efectuat de catre personalul firmei specializate

de protectie si paza cu care societatea are contract in conformitate cu prevederile legii. Incetarea starii de urgenta Starea de urgenta inceteaza odata cu inlaturarea cauzelor producerii urgentei si revenirea noxelor sub valoarea limita admisa, pe toata suprafata amplasamentului si a zonelor invecinate. In cazul urgentelor de tip B si C incetarea starii de urgenta este anuntata printr-un semnal lung de 2 minute. In cazul in care alarmarea s-a facut de catre Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta se asteapta semnalul de incetare a starii de urgenta dat de acesta, dupa care Comitetul pentru situatii de urgenta din cadrul obiectivului va dispune incetarea starii de urgenta. Dupa incetarea starii de urgenta Comandantul Centrului operativ cu activitate temporara va dispune prin toate mijloacele de informare existente revenirea personalului la locurile de munca. Dupa incetarea starii de urgenta Comandantul Centrului operativ cu activitate temporara va

intocmi un raport detaliat al activitatii desfasurate care va fi inaintat conducerii societatii,

38


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



avizat de aceasta si inaintat autoritatilor locale.

Comunicarea cu mass-media si informarea publica Comunicarea cu mass-media si locuitorii din zona se face de catre persoana desemnata de catre directorul societatii, sau de loctiitorul acestuia. Pentru a evita o nelinistire inutila a populatiei prin anunturi false, jurnalistii vor fi informati

corect si la timp. De asemenea se va raspunde la intrebarile venite de la populatie printr-o

linie telefonica deschisa populatiei la Punctul de comanda si conducere a actiunilor. Mijloace folosite in cadrul obiectivului in caz de situatii de urgenta

Dotarea tehnico – materiala de instiintare, alarmare, interventie si protectie a personalului

pentru evenimentele periculoase: 1. Mijloace de instiintare: telefoane fixe si mobile, fax, curier.

2. Mijloace de alarmare: hupe locale montate la instalatiile de fabricare a produselor

pirotehnice Tabel I.B.6.1. Localizarea mijloacelor de alarmare

Nr. Denumire Localizare

1. Retea de telefoane celulare La sef sectie/schimb si la membrii Celulei pentru mobile situatii de urgenta si al membrilor Comitetului operativ cu activitate temporara. 2. Centrala telefonica Automata In cladirea Administrativa 3. Mijloace locale de alarmare Montate la: instalatiile de fabricatie

3. Mijloace de cercetare

- Pentru observatie – persoanele din echipele de cercetare sunt dotate cu lanterne 4. Mijloace de interventie tehnologica:

- Echipament individual de protectie; - Truse, scule antiex; - Lanterne antiex; - Extinctoare, masti aflate la pompieri.

5. Mijloace de deblocare: - Scule si dispozitive de degajare: lopeti, tarnacoape, etc.; - Motostivuitor, buldozer.

6. Mijloace de salvare: - Targa si truse sanitare; - Echipament individual de protectie.

7. Mijloace de stingere a incendiilor Activitatea este organizata la sectia Harman astfel:

- utilajele de stins incendiu se gasesc la remizele P.S.I. (o masina autospecializata de tip APCA dotata cu bazin de apa si bazin de spumogen, un stingator transportabil de tip P250);

- volumul intangibil de apa pentru incendiu se pastreaza in doua rezervoare de apa a cate 200 mc;

- atelierele de productie si depozitele sunt dotate cu stingatoare de tip P20, P6, P5 si C180;

- echipamente de stingere detinute: instalatia de hidranti interiori si exteriori, instalatia de

39


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



tip DRENCER; - exista o formatie civila de pompieri, cu sediul la remiza P.S.I., coordonata de un sef de

formatie; - Planul de interventie in caz de incendiu este vizat de Grupul de Pompieri “Tara Barsei”; - Cladirile cu pericol de explozie si incendiu sunt prevazute cu instalatii de paratoniere

care vor fi verificate cel putin de doua ori pe an. - Pentru eliminarea electricitatii statice partile metalice ale utilajelor si constructiilor sunt

legate la pamant si vor fi verificate periodic. Dotarea cu instalatii speciale de semnalizare si/sau stingere a incendiilor: - instalatii de stingere fixe tip DRENCER la nivel de sectie; - centrala de detectare si semnalizare SESAM, la pompieri.

Tabel I.B.6.2. Dotarea cu aparatura si materiale de interventie a serviciului

de pompieri: Nr.

Denumirea materialelor

crt.

1 Cordite de salvare

2 Brau tip pompier

3 Cizme tip pompier

4 Casca tip pompier

5 Prajina cu cange

Tabel I.B.6.3. Dotarea cu autospeciale de stingere a incendiilor:

Nr. Tipul Nr.

crt. buc. 1 Masina autospecializata de tip APCA dotata cu bazin de apa si bazin de 1

spumogen

Actiuni pe termen lung Se refera la toate activitatile desfasurate pentru inlaturarea efectelor accidentului si revenirea la situatia de normalitate:

- masuri de reabilitare, reconstructie si refacere desfasurate dupa faza acuta a accidentului; alocarea fortelor, mijloacelor si fondurilor pentru masurile mentionate;

- monitorizarea pe termen lung a factorilor de mediu si a sanatatii populatiei; - activitatea de informare publica.

Masurile de reabilitare vor incepe cu degajarea spatiilor de deseurile rezultate in urma accidentului, spalarea suprafetelor, dupa caz. Conducerea societatii va analiza pagubele survenite si cu specialistii firmei si proiectantii va analiza afectarea cladirilor si utilajelor si va stabili un plan de reabilitare. Monitorizarea pe termen lung a factorilor de mediu se va face prin observatii directe si prin analize de laborator. Monitorizarea are drept scop:

- determinarea limitelor de actiune a urgentei; - determinarea parametrilor de mediu in zona limitrofa pentru a stabili eventualele

efecte in aceste zone. Se vor urmari apele de pe retelele de canalizare si din puturile de monitorizare. Pentru poluantii in aer se va urmari concentratia de amoniac, dioxid de azot, sulf, oxid de

carbon si pulberi, in incinta si in afara incintei, pe directia penei de poluant.

40


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



Monitorizarea factorilor de mediu se efectueaza de catre Laborator de mediu pana la eliminarea undei poluatoare. in caz de necesitate se va solicita si ajutorul laboratoarelor autoritatilor pentru protectia mediului, de sanatate publica si de protectia muncii. In cazul in care ca efecte secundare a accidentelor se produc scurgeri de produs petrolier

sau emulsii, se vor analiza in apele de canalizare produsele petroliere, consumul de oxigen si

substantele extractibile, precum si analiza solului in zona afectata. Dispozitii referitoare la alarmarea din timp a autoritatilor responsabile cu combaterea pericolelor (Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta, Agentia pentru Protectia Mediului Brasov, Garda de mediu, Sistemul de Gospodarire a Apelor Brasov, Directia de Sanatate Publica): Orice situatie ale carei efecte pot depasi limitele amplasamentului trebuie transmisa autoritatilor; Se vor transmite informatii referitoare la:

- date pentru identificarea obiectivului; - cine face notificarea; - ora, data, locul si cauza producerii avariei; - natura si cantitatea substantei eliberate sau incendiate; - cantitatile de substante periculoase aflate in zona afectata si cantitatile totale din

obiectiv; - numarul, modul si dispunerea fortelor de interventie proprii. Durata probabila de

inlaturare a avariei; - situatia meteorologica: directia si viteza vantului, fenomene meteorologice

agravante (vant); - limitele probabile ale zonelor afectate periculoase si letale; - evolutia probabila a evenimentelor, posibile riscuri; - intinerarul si locul de amplasare recomandat pentru fortele de interventie externe; - situatia accidentatilor: morti, raniti, spitalizati;

Aceste informatii vor fi transmise pe masura ce vor fi disponibile.

I.B.7. Monitorizarea performantei

Controlul eficientei sistemului de management al sigurantei Comitetul de Securitate si Sanatate in Munca (CSSM) prezidat de Directorul General se va intruni trimestrial, sau mai frecvent, daca este necesar, pentru procesul de revizuire a:

Politicii de companie pentru prevenirea accidentelor majore si obiectivelor strategice; Analiza performantei privind sarcinile trasate si modificarilor, acolo unde este necesar;

Imbunatatirea activitatii de implementare a recomandarilor aduse in urma sesiunilor de audit;

Analiza investigatiilor privind accidentele majore si implementarea actiunilor corective si a planurilor de actiune.

In plus, activitatea de prevenire a accidentelor majore va fi inclusa ca punct pe ordinea de zi a sedintelor lunare de management. O data pe an va avea loc o analiza a managementului pe teme de securitate, protectia muncii si a mediului inconjurator privind urmatoarele aspecte:

- Rezultatele auditarilor interne si externe ale protectiei mediului si securitatii in munca, - Stadiul de indeplinire si urmarire a telurilor, programelor si masurilor,

41


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



- Prezentarea si comentarea modificarilor importante aduse organizarii structurale si operationale in protectia muncii si a mediului din intreprindere,

- Noile achizitii efectuate si planificate, sau modificarile importante aduse instalatiilor relevante din punct de vedere al sigurantei si al mediului inconjurator,

- Comentarea celor mai importante modificari, relevante pentru locatie, in domeniul legislatiei privind securitatea, protectia muncii si a mediului inconjurator, si a indeplinirii unor sarcini bine definite si stabilite.

Raportul privind evaluarea performantei pe sarcini prestabilite va fi inclus in raportul lunar

referitor la Indicatori Cheie de Performanta. Evaluarea performantei pe baza sarcinilor trasate

va fi raportata si supusa dezbaterilor trimestrial, in cadrul intalnirilor Comitetului de

Securitate.

I.B.8. Audit si revizuire

In afara de monitorizarea performantei operatorul va intreprinde verificari periodice ale

conceptului de securitate si ale sistemului de management al securitatii (audit). Rezultatele

verificarii vor fi evaluate. Conceptul de securitate si sistemul de management al securitatii vor

fi imbunatatite pe baza acestei evaluari. Auditul

Auditul are ca scop sa stabileasca daca organizarea, procesele si procedurile sunt realizate in conformitate cu definitia stabilita de conceptul pentru evitarea producerii accidentelor tehnice si daca in general respecta prevederile legale venite din exterior cat si prevederile interne ale intreprinderii. Rezultatele acestui audit vor fi folosite pentru stabilirea modalitatilor de imbunatatire a componentelor sistemului de management al sigurantei. Operatorul va propune un plan anual de audit. Acest plan va fi verificat de catre managementul de varf si trebuie sa cuprinda urmatoarele puncte:

- Zonele si activitatile care vor trebui supuse auditului, - Frecventa realizarii auditului pentru sectorul respectiv, - Persoanele responsabile pentru fiecare audit, - Resurse si personalul necesare pentru realizarea fiecarui audit, prin considerarea

cunostiitelor de specialitate necesare, a independentei fata de intreprindere si a suportului tehnic,

- Protocoalele de audit ce vor fi folosite (care pot contine formulare, liste, interviuri deschise, observatii),

- Modalitatile de raportare ale rezultatelor auditului, - Modalitatile de utilizare ulterioara (utilizarea auditului pentru imbuntatirea sistemului de

management al securitatii), - Persoanele responsabile pentru administrarea sistemului de audit.

Auditul va fi realizat de auditori independenti, autorizati legal si care au facut dovada experientei si competentei de realizare a auditului; societatea aloca toate resursele materiale si personalul necesar. Raportul auditului se va face in scris si va contine procedurile, standardele si referintele utilizate, metodologia de lucru, investigatiile si masuratorile efectuate, concluzii si recomandari. Evaluare

Rezultatele monitorizarii performantei si ale auditului vor fi evaluate de catre conducerea

intreprinderii cu scopul de a stabili daca conceptul de securitate si sistemul de management

al securitatii sunt concludente si eficiente.

42


SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



Evaluarea rezultatelor verificarii trebuie sa ofere indicii privind necesitatea de a modifica sau nu conceptul de securitate si obiectivele propriu-zise ale acestuia. Dintr-un alt punct de vedere evaluarea va determina repartitia resurselor pentru implementarea modificarilor atat la nivelul organizarii cat si la cel al tehnologiei prin respectarea standardelor si a cadrului legislativ. Aceasta corespunde procesului continuu de imbunatatire. Conducerea societatii va stabili urmatoarele:

• Persoanele responsabile in cadrul conducerii intreprinderii, • Termene limita, • Documentarea, inclusiv distribuirea raportului, • Urmarirea implementarii masurilor, • Consemnarea modificarilor.

Adoptarea si implementarea procedurilor de evaluare sistematica periodica, a politicii de

prevenire a accidentelor majore, precum si a oportunitatii si eficientei sistemului de

management al securitatii; revizuirea documentata a performantei politicii si a sistemului de

management al securitatii, precum si actualizarea acestuia se fac de catre conducerea

societatii prin analiza la cel mai inalt nivel.

43

S.C. CARFIL S.A. BRASOV SECTIA PIROTEHNICA

HARMAN



II. Prezentarea mediului in care este situat

amplasamentul

II.A. Descrierea amplasamentului si a mediului acestuia,

inclusiv localizarea geografica, conditiile meteorologice,

geologice, hidrografice

II.A.1 Pozitia geografica

Comuna Harman este situata in judetul Brasov, la intretaierea paralelei de 45042'50"

latitudine nordica cu meridianul de 25041'30" longitudine estica.

Comuna Harman se afla in partea de nord-est a municipiului Brasov, la o distanta de 10 km de acesta. Este alcatuita din doua sate componente si anume: satul Harman – resedinta de comuna, si satul Podu Olt – sat component. Teritoriul administrativ al comunei ocupa o suprafata de 7380 ha si are o forma aproximativ dreptunghiulara. Amplasamentul studiat se afla la cca. 1,5 km fata de comuna Harman, la nord de aceasta. Acesta este format din:

• Sectia pirotehnica propriu-zisa in care cladirile reprezinta 4,8 % din suprafata

totala. • la nord-est Zona de distrugere prin ardere de langa raul Olt; • la sud-vest Terenul de probe dinamice. Terenul de probe dinamice are o suprafata

totala de 43329 din care 10,31 % reprezinta suprafata construita iar 15,38 % drumuri si platforme.

Ansamblul sectiei pirotehnice Harman are o suprafata de 323451 mp din care, 7 % reprezinta suprafata construita, iar 5,2 % drumuri si platforme

Planul de amplasare in zona a Sectiei Pirotehnice a S.C. CARFIL S.A. este prezentat in continuare. Accesul la amplasament se face de pe drumul comunal Harman – Bod, pe care se ajunge

din drumul european E60 (Brasov-Sighisoara). Fig. II.A.1. Drumul de acces catre loc. Harman

44


HARMAN



II.A.2 Vecinatati

In afara perimetrului, in directia sud-est, in vecinatatea gardului incintei sectiei Pirotehnice

s-au construit case de vacanta. In directia vestica la circa 1000 m de limita

amplasamentului sectiei Pirotehnice se dezvolta un cartier de locuinte apartinand din punct

de vedere administrativ de comuna Bod. In directia sudica la circa 800 m de limita

amplasamentului sectiei Pirotehnice se afla un saivan. Localitatile din vecinatatea amplasamentului, din punct de vedere administrativ, sunt:

• la nord – Ariusd (din comuna Valcele, judetul Covasna) (la cca. 3500 m); • la nord – est – Dobolii de Jos (la cca. 8660 m); • la nord – est – Lunca Calnicului (la cca. 9500 m); • la nord – est – Podu Oltului (la cca. 3400 m); • la sud – est – Prejmer (la cca. 6900 m); • la sud – est – Harman (la cca. 1600 m); • la sud – vest – Sanpetru (la cca. 3800 m); • la nord – vest – Bod (la cca. 2400 m).

Descrierea populatiei zonei (numar, structura, vulnerabilitate, aglomerari prezente,

de tipul celor din scoli, spitale) susceptibil a fi afectate Tabel II.A.2.1. Localitatile din vecinatate si populatia acestora, pe o raza de pana la

5,6 km:

Orasul / comuna Amplasare Distanta de la Populatia fata de obiectiv obiectiv [km] aproximativa

Satul Ariusd (comuna N cca. 3,5 554 locuitori

Valcele, jud. Covasna)

45


HARMAN



Satul Lunca Calnicului E cca. 5,6 1600 locuitori (comuna Prejmer, jud.

Brasov)

Comuna Harman (jud. SE cca. 1,6 4455 locuitori

Brasov)

Satul Podu Oltului (jud. NE cca. 3,4 578 locuitori

Brasov)

Comuna Sanpetru (jud. SV cca. 3,8 3401 locuitori

Brasov)

Comuna Bod (jud. NV cca. 2,4 4000 locuitori Brasov)

Tabel II.A.2.2. Zonele vulnerabile din vecinatate (pana la o distanta de 5 km):

Nr. INSTITUTIA, OPERATORUL ADRESA NUMAR DISTANTA/

crt ECONOMIC PERSOANE DIRECTIE

(km)

Satul Ariusd

1 Scoala Generala Ariusd, nr. 150 50 3,5 – 4,5

km/N

2 Gradinita Ariusd, nr. 150 60

3 Camin Cultural Ariusd, nr. 18 128

4 Biserica Ortodoxa Ariusd, nr. 19 90

5 Biserica Reformata Ariusd, nr. 142 50

6 Biserica Penticostala Ariusd, nr. 53 60

7 S.C. Cavis S.R.L. Ariusd 30

8 S.C. Pescaria S.R.L. Ariusd 35

9 Punct medical uman Ariusd, nr. 18 15



(Km)

Comuna Harman

Sat Harman

1 Scoala Generala Harman Str. Dorobanti, nr. 178 308

2 Gradinita Harman Str. Dorobanti, nr. 173 39

3 Gradinita Harman Str. Stefan cel Mare, nr. 294 115

4 Biserica Ortodoxa Harman Str. Andrei Saguna, nr. 206 150

5 Biserica Evanghelica Harman Str. Pietii 100

6 Dispensar medical uman Str. E. Grigorescu, nr. 655 50 1,5 – 3,5

7 Camin Cultural Harman Str. Pietii, nr. 3 250 km/S

8 Postul de Politie Str. M. Viteazu, nr. 448 25

9 S.C. HARMAN INDUSTRIES Str. Dimitrie Greceanu 120

S.R.L.

10 S.C. AMANN ROMANIA S.R.L. Str. M. Viteazu 20

11 S.C. ARMATURENFABRIK Str. M. Viteazu 30

S.R.L.

Satul Podu Oltului

46


HARMAN





(Km)

12 Scoala Generala Podu Oltului Str. Principala, nr. 1157 31

13 Gradinita Podu Oltului Str. Principala, nr. 1157 21 3,4 – 5,8

14 Biserica Ortodoxa Podu Oltului Str. Bisericii 100 km/NE

15 Caminul Cultural Podu Oltului Str. Principala, nr. 1158 200



(Km)

Comuna Bod

Sat Bod

1 Primaria Bod Str. Scolii, nr. 139 50 2,4 – 4,0

km/NV

2 Scoala Generala Bod sat corp A Str. Brasovului, nr. 243 500

3 Scoala Generala Bod sat corp B Str. Scolii, nr. 114 400

4 Caminul Cultural Bod Str. T. Vladimirescu, nr. 163 400

5 Parohia Ortodoxa Bod sat Str. Andrei Saguna 200

6 Parohia Evanghelica Str. T. Vladimirescu 400

7 Cultul crestin “Martorii lui Iehova” Str. Garii 30

8 Oficiul Postal Bod sat Str. T. Vladimirescu 20

9 Sindicatul liber al Pensionarilor Str. Tudor Vladimirescu 20 2,4 – 4 km/NV

10 Societatea Comerciala Agroplant Str. Harmanului 10

Group

11 Cabinet Medical Dr. Szasz Str. T. Vladimirescu 20

12 Cabinet Medical Dr. Malancioiu Str. T. Vladimirescu 20

13 CEC Bank Str. Scolii 20

14 Dacia Plant Str. T. Vladimirescu 30

15 S.C. Domil S.R.L. Str. T. Vladimirescu 50

16 S.C. Doribus Serv. Str. T. Vladimirescu 40

17 S.C. Fritz S.R.L. Str. T. Vladimirescu 40

18 S.C. Inter-Impex S.R.L. Str. Scolii 20

19 S.C. Iulmar Str. Fantanii 10

20 S.C. Ludox S.R.L Str. T. Vladimirescu 30

21 S.C. Mebra S.R.L. Str. Ariusdului 150

22 S.C. Prodlacta Str. Scolii 20

23 S.C. Tehmin S.R.L. Str. T. Vladimirescu 200

24 S.C. Timtim Trans S.R.L. Str. Scolii, nr. 139 15

25 Unirea Coop. de Cedit Str. T. Vladimirescu, nr. 1 10

26 S.C. Vicoalim S.R.L. T. Vladimirescu 50

27 S.C. Vis Bod T. Vladimirescu 30

Bod colonie

28 Primaria Bod – punct de lucru Str. Fabricii 50 2,4 – 3,4

Bod colonie km/NV

29 Scoala Generala Bod Colonie Str. Fabricii 500

30 Gradinita Bod Colonie Str. Fabricii 100

47


HARMAN





(Km)

31 Parohia Ortodoxa Bod Colonie Str. Fabricii 50

32 S.C. Clocot Bod Colonie Str. Fabricii 10

33 Dunare Piroska Asociatie Str. Fabricii, nr. 6 20

familiala Bod Colonie

34 S.C. Eronimus S.R.L. Str. Fabricii 20

35 S.C. Fabrica de Zahar Bod Str. Fabricii 300

36 S.C. Gefra Impex S.R.L. Str. Fabricii 20

37 S.C. Hidacom S.R.L. Str. Fabricii 15

38 S.C. Rogab Trans Str. Garii 30

39 S.C. Ruta Transport Str. Garii 30

40 S.C. Schiedel Str. Fabricii 50

41 S.C. TKT International Str. Fabricii 40



(Km)

Loclitatea Sanpetru

1 Gradinita Sanpetru Str. Republicii, nr. 169 106 3,8 – 5,2

km/SV

2 Scoala Generala Sanpetru Str. Meschenderser, nr. 333 289

3 Biserica Ortodoxa Sanpetru Str. Bisericii Romane 150

4 Biserica Evanghelica Str. Republicii, nr. 640 300

5 Caminul Cultural (evanghelic) Str. Republicii, nr. 650 300

6 Caminul Cultural (ortodox) Str. Morii 200

7 Unitate Medico-Sociala de Str. Preventoriului 190

Pneumo-Fiziologie

8 Dispensar Str. Republicii 654

9 Postul de Politie Sanpetru Str. Republicii, nr.198 50

10 S.C. Carat Impex S.R.L. Str. Zaharia Barsan, nr. 659 40

11 S.C. Multiconstruct S.R.L. Cazarmii, nr. 670 50

12 S.C. Pad Company S.R.L. Cazarmii, FN 20

13 S.C. Arhitrava S.R.L. Cazarmii, FN 35

14 S.C. Milevi S.R.L. Str. Meschenderser, nr. 419 30

II.A.3 Date meteorologice Clima amplasamentului evaluata dupa valorile inregistrate la Statia Meteo Bod din imediata vecinatate, prezinta urmatoarele valori ale principalelor elemente:

- temperatura medie anuala: 7,5 º C; - luna cu temperatura medie cea mai scazuta – ianuarie: - 5,3 º C; - luna cu temperatura medie cea mai ridicata – iulie: + 18 º C; - cea mai mare temperatura medie lunara: +28 º C (iulie 1936); - cea mai mica temperatura medie lunara: - 38,5 º C (ianuarie 1896); - temperaturi medii zilnice mai mari de 0 º C – in medie 271 zile/an; - temperaturi medii zilnice mai mici de 0 º C – in medie 94 zile/an; - temperaturi maxime zilnice mai mari de 30 º C pot aparea din aprilie pana in

octombrie. - data medie a primului inghet: 26 septembrie;

48


HARMAN



- data medie a ultimului inghet: 1 mai; - total durata medie de zile fara inghet: 148 zile/an; - precipitatii medii multianuale: 610mm/an; - luna cu cea mai mare cantitate de precipitatii: iunie aprox. 100 mm; - luna cu cea mai mica cantitate de precipitatii: februarie 19,7 mm; - numarul mediu de zile cu strat de zapada: aprox. 55,2 zile/an intre lunile noiembrie si

aprilie; - fenomen de chiciura: in medie 4,3 zile/an; - bruma: in medie 9,7 zile/an; - ceata: frecventa in perioadele de toamna si primavara; - precipitatii maxime/24 ore: 84,5 mm (iunie 1924); - presiunea atmosferica media multianuala: 956,4 mb;

Directia predominanta a maselor de aer este urmatoarea: - vest – nord vest: 46,8% (ca o componenta a vanturilor de vest); - sud est – nord vest: 43,2% (influentata de masa montana inconjuratoare: muntii

Barsei, Ciucasului, Carpatii Orientali); - calm: 10%.

Miscarea maselor de aer mai este influentata si de factorii zonali cum ar fi: prezenta dealului Lempes la cca. 400 m est de amplasament etc. Este obligatoriu de specificat prezenta inversiunilor termice care se produc in timpul iernii, mai ales in perioadele de calm prelungit, care pot mentine mase de aer in racire continua, timp de mai multe zile in sir, pana la aparitia unei mase de aer care sa le determine disparitia:

- viteza medie de deplasare a maselor de aer este sub cca. 1,5 m/sec.

II.A.4 Date geologice si hidrografice

Din punct de vedere geologic Depresiunea Brasovului, unde se afla amplasamentul studiat a aparut la sfarsitul perioadei Cretacice printr-un fenomen de subsidenta care a continuat pana la sfarsitul Pliocenului, timp in care a functionat ca un bazin lacustru in care s-au acumulat aluviuni din zona inconjuratoare, care se regasesc in prezent sub forma unor straturi de marne, prafuri si argile, groase de pana la 600 m. Dupa emersiunea de la sfarsitul Pliocenului, in Cuaternar, apele de siroire, torentii si procesele de transport fluviatil, au transportat de pe versantii muntilor din jur cantitati mari de materiale in suspensie, rulate sau tarate de origine proluviala si coluviala, depuse initial sub forma de conuri de dejectie din a caror unire si nivelare a rezultat in timp geologic relieful actual cu aspect de campie. Depozitele astfel create, compuse din bolovanisuri, pietrisuri, nisipuri si argile se regasesc sub stratul de sol vegetal existent, descris mai sus. Din punct de vedere seismic zona studiata se incadreaza in zona de calcul „D” avand Ks =

0,16. Hidrologia. Cel mai apropiat curs de apa este Raul Olt (cod cadastral: VIII-1), care se afla la Nord, la cca. 500 m fata de amplasamentul studiat. In partea dreapta amplasamentului studiat, la cca. 300 m, se afla raul Morii (cod cadastral:

VIII-1.47), afluent de stanga al r. Olt.

49


HARMAN



II.A.5 Teritorii ecologice ocrotite

In comuna Harman, s-au identificat mai multe situri protejate, cum ar fi: - ROSPA0082 Muntii Bodoc-Baraolt, sit care ocupa un procent de 3 % din comuna

Harman; - ROSCI0055 Dealul Cetatii Lempes – Mlastina Harman – procent de ocupare in

comuna Harman: 1 %; - ROSCI0056 Padurea si mlastinile eutrofe de la Prejmer – procent de ocupare in

comuna Harman: 2 %; - ROSCI0170 Dealul Ciocas – Dealul Vitelului – procent de ocupare in comuna Harman:

1 %. Mentionam faptul ca amplasamentul este situat in situl de importanta comunitara: ROSCI0055 Dealul Cetatii Lempes – Mlastina Harman potrivit hartii de mai jos:

Fig. II.A.5. Siturile protejate din vecinatatea amplasamentului

Caracteristici generale ale sitului ROSCI 0055 Dealul Cetatii – Lempes – Mlastina Harman Situl este amplasat pe Dealul Lempes, cunoscut si sub numele de Dealul Cetatii, care domina de la cei 740 m ai Varfului Cetatii, sesul Depresiunii Tara Barsei si Lunca Oltului in sectorul de ingustare. Complexul Dealul Cetatii – Lempes constituie o componenta tipica a mediului originar din Depresiunea Brasovului a carui valoare stiintifica este de necontestat. Mlastina este situata in partea centrala ingustata a Depresiunii Brasovului la limita estica a

Tarii Barsei pe terasa de lunca a Oltului. La nord este dominata de prelungirile sudice ale

50


HARMAN



dealului Lempes. Terenul pe care se afla este neted predominand formatiuni de pietrisuri rulate si nisipuri grosiere printre care se afla lentile de maluri argiloase si argile. Reteaua hidrografica este alcatuita din Paraul Husbor, Paraul de sub Coasta, Valea Morilor. Pe aceasta turba eutrofa se gasesc numerose specii de plante unele cu valoare stiintifica mondiala. Vegetatia este reprezentata prin asociatii xerofile formate in postglaciar. Aparitia vegetatiei de stepa in zona forestiera este conditionata atat de substratul constituit din microconglomerate calcaroase cat si de expunerea sudica, sud-estica si estica, de adapostul oferit de depresiune. Calitate si importanta

Vegetatia xerofila formata in postglaciar este acea componenta a mediului pentru care aceasta arie a fost declarata rezervatie naturala botanica. Alaturi de aceasta, in functie de roca, expunere la sol, culmea este imbracata in paduri de esente diferite: gorun, jugastru, tei, carpen, platin de camp. Mlastina Harman este reprezentata de habitatul de turbarie activa, turba eutrofa de cca. 1 m grosime, formata pe substratul de pietrisuri si nisipuri are o importanta ecologica deosebita. Deasemenea unele specii de plante coborate din regiunile mai nordice sau mai inalte in timpul perioadelor glaciare, au gasit aici conditii asemanatoare, favorabilelor astfel ca au ramas aici si dupa indulcirea climatului si topirea ghetarilor. Astfel s-au identificat peste 150 de specii relicte unele foarte valoroase stiintific. Vulnerabilitate

Covorul vegetal si indeosebi speciile xerofite sunt amenintate cu distrugerea prin plantari empirice insotite de invadarea cu arbusti, prin recoltat abuziv, prin practicarea unui turism salbatic (aprinderea de focuri, campare, parcare abiziva a vehiculelor, etc.), pasunat intensiv, activitati sportive: parasutism, concursuri ilegale de motociclete, etc. Mlastina Harman – pasunatul intensiv; Drenarea arealului cu exces de umiditate si captarea

izvoarelor pentru a se mari suprafata agricola. Desemnarea sitului Atat Dealul Cetatii Lempes cat si Mlastina Harman au fost desemnate prin HCJ nr. 949/1962, legea 5/2000. Tip de proprietate

Dealul Cetatii Lempes, partea de padure – deocamdata proprietate de stat, urmeaza sa fie retrocedata Primariei Sanpetru si Harman, partea de pajisti, inca in proprietatea statului – spre retrocedare Primariei Sanpetru. Mlastina Harman este proprietate privata Primaria Harman (5 ha). Managementul sitului Organismul responsabil pentru managementul sitului: – aria naturala protejata Dealul Cetatii Lempes este luata in custodie de catre RNP Directia Silvica Brasov din 2004.

II.B. Identificarea instalatiilor si a altor activitati de pe

amplasament care ar putea prezenta un pericol de accident

major Sectia Pirotehnica Ateliere (in care se desfasoara activitati de executie a produselor de tehnica militara). Depozite pentru materii prime, materiale auxiliare, produse finite.

51


HARMAN



Laboratorul chimic

pirotehnic in cadrul caruia se executa urmatoarele activitati:

- Verificarea duratei de ardere a compozitilor (amestecurilor) folosite; - Efectuarea de probe si teste pentru produsele specifice realizate.

Zona de distrugere prin ardere In aceasta zona sunt distruse prin ardere acele produse pirotehnice (substante) cu defecte

sau depasite ca valabilitate si deseuri pirotehnice rezultate in urma procesului de productie. Teren de probe dinamice Pe terenul de probe se executa testele dinamice ale produselor.

II.C. Descrierea zonelor unde ar putea avea loc un accident

major Ordinul 1084/2003 privind aprobarea procedurilor de notificare a activitatilor care prezinta pericole de producere a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase si, respectiv a accidentelor majore produse defineste notiunile:

■ accident major – orice eveniment survenit, cum ar fi o emisie de substante periculoase, un incendiu sau o explozie, care rezulta din evolutii necontrolate in cursul exploatarii oricarui obiectiv prevazut la art. 2 din H.G. 804/2007, care conduce la aparitia imediata sau intarziata a unor pericole grave asupra sanatatii populatiei si/sau asupra mediului, in interiorul sau in exteriorul obiectivului, si in care sunt implicate una sau mai multe substante periculoase;

■ avarie – eveniment sau incident care nu genereaza efecte majore asupra

sanatatii popilatiei si/sau asupra mediului, dar care are potential sa produca un accident

major. In conformitate cu prevederile art. 15 din H.G. 804/2007, in cazul producerii unui accident major, care indeplineste una din consecintele descrise la punctul 4.2 a Ord. 1084/2003, titularul activitatii trebuie sa informeze autoritatile publice teritoriale cu responsabilitati in domeniile protectiei civile, protectiei mediului, protectiei muncii, administratiei publice si sanatatii. Aceste consecinte sunt:

● vatamarea persoanelor: a) un deces; b) ranirea a 6 persoane in interiorul obiectivului si spitalizarea acestora cel putin

pentru 24 ore; c) ranirea unei persoane din afara obiectivului si spitalizarea acesteia cel putin 24

ore; ● producerea de daune asupra bunurilor imobiliare:

a) producerea de daune asupra unei/unor locuinte din afara obiectivului si distrugerea acesteia/acestora, creand imposibilitatea de a mai fi locuita/locuite ca rezultat al accidentului;

b) evacuarea sau sinistrarea unor persoane pentru mai mult de doua ore

(persoane x ore), valoarea calculata trebuie sa fie de cel putin 500;

c) intreruperea serviciilor de furnizare a apei potabile, electricitatii, gazului sau

52


HARMAN



telecomunicatiilor pentru mai mult de doua ore (persoane Xore) in cazul in care valoarea

rezultata prin multiplicarea numarului de persoane afectate cu numarul de ore de intrerupere

a serviciilor mentionate este de cel putin 1.000;

● producerea de efecte nocive imediate asupra mediului: a) daune permanente sau pe termen lung asupra habitatelor terestre:

- 0,5 ha sau mai mult dintr-un habitat cu valoare ecologica ori de conservare, protejate prin lege;

- 10 ha sau mai mult dintr-un habitat mai extins, incluzand teren agricol; b) daune semnificative sau pe termen lung asupra habitatelor de apa curgatoare

sau marine(acolo unde este cazul in procesul de evaluare a pagubelor se pot face referitoare

la substantele si preparatele chimice periculoase sau la concentratia letala pentru 50% din

speciile reprezentative ale mediului afectat):

- 10 km sau mai mult dintr-un rau sau canal; - 1 ha sau mai mult dintr-un lac (sau iaz); - 2 ha sau mai mult dintr-o delta; - 2 ha sau mai mult dintr-o apa costiera sau mare deschisa;

c) daune semnificative aduse unui acvifer sau apelor subterane marine (acolo

unde este cazul, in procesul de evaluare a pagubelor se pot face referiri la legislatia

referitoare la substantele si preparatele chimice periculoase sau la concentratia letala pentru 50% din speciile reprezentative ale mediului afectat):

- 1 ha sau mai mult; ● producerea de daune asupra bunurilor:

a) daune aduse bunurilor din cadrul obiectivului, a caror valoare in lei reprezinta

echivalentul a cel putin 0,5 milioane euro;

b) daune aduse unor bunuri din afara obiectivului, a caror valoare in lei reprezinta

echivalentul a cel putin 0,2 milioane de euro;

● producerea de daune transfrontiera: orice accident in care este prezenta o substanta

periculoasa si care produce efecte in afara teritoriului national.

Tinand seama de cele prezentate mai sus zonele in cere se pot produce in special avarii (in special incendii care pot genera in cazul in care nu sunt stapanite un accident major) sunt:

- zonele de depozitare a produselor inflamabile: diluanti, solventi, lacuri sau

combustibile: hartie, cartoane, rezervorul de CLU

- atelierele de productie si laboratoarele unde se folosesc materiale pirotehnice,

materiale inflamabile in cantitate mica;

Zonele in care se pot produce accidente majore: - Zona de distrugere prin ardere in cazul in care nu se respecta tehnologia de distrugere,

zona de probe si testari a produselor pirotehnice.

- Zona de depozitare a substantelor inflamabile si a materialelor si produselor

53


HARMAN



pirotehnice.

Zonele periculoase S-au stabilit patru zone periculoase in functie de locul de amplasare a surselor de pericol

structurate astfel: 1) Zona I

- Magaziile de depozitare a materialelor si produselor pirotehnice. - Atelierele de productie a explozivilor;

2) Zona II - Magaziile de depozitare a substantelor periculoasede tip inflamabil;

3) Zona III - Teren de probe dinamice

4) Zona IV - Zona de distrugere prin ardere

54





III. Descrierea instalatiei

III.A. Descrierea activitatilor si a produselor principale

apartinand acelor parti ale amplasamentului care au importanta

din punct de vedere al securitatii,surselor de riscuri de accidente

majore si a conditiilor in care un astfel de accident major se

poate produce, precum si masurile preventive propuse

III.A.1. Descrierea activitatilor si a produselor principale care au

importanta din punct de vedere al securitatii Obiectul activitatii subunitatii Harman consta in fabricarea de produse de tehnica militara si depozitare a produselor explozive, precum si prestare de servicii complementare (activitati productive, activitati de labotaror, distrugere de produse pirotehnice si materiale explozive, ambalare). Principalele procese tehnologice desfasurate sunt:

- Prelucrari mecanice; - Acoperiri de suprafata (lacuire, vopsire manuala); - Asamblari; - Ambalare (produsele de tehnica militara sunt ambalate in pungi de PE si cutii de

lemn); - Depozitari; - Incarcare in recipienti.

SUBUNITATI PRODUCTIVE In incinta Subunitatii Harman sunt definite urmatoarele subunitati productive:

Sectia Pirotehnica

In aceasta sectie sunt desfasurate activitati exclusiv pentru executia produselor de tehnica militara. In cadrul Sectiei Pirotehnica sunt 13 ateliere de productie, ambalare si intretienere, precum si 24 magazii de depozitare. In functie de produsele care se realizeaza sunt utilizate urmatoarele procese tehnologice:

− Cernere (a materialelor specifice activitatii); − Incalzire pe rafturi metalice in etuve si in tavite a T.N.T.-ului; − Dozare a compozitiilor (prepararea amestecurilor specifice produsului realizat); − Prepararea lacurilor; − Executarea reperelor din hartie si carton; − Prelucrarea, reperelor specifice precum si a celor din hartie si carton, prin aschiere pe

strunguri normale si freze; − Presare si ambutisare la rece; − Calibrare; − Spalarea pieselor; − Lustruire; − Lacuire; − Vopsire pe banda, prin pulverizare cu pistol, cu nisa de vopsire, perdea de apa si

55





sisteme de uscare; − Asamblarea produselor realizate; − Finisare; − Executie ambalaje (lazi din lemn); − Ambalarea produselor finite in hartie parafina sau folie de polietilena si introducerea lor

in lazi de lemn; − Lotizarea produselor finite; − Inscriptionare manuala cu emailuri pe baza de diluanti prin folosirea sabloanelor si prin

serigrafierea produselor finite si a lazilor de ambalare;

− Depozitare.

In cadrul sectiei pirotehnice activitatile productive se desfasoara in urmatoarele obiective:

Ateliere in care se desfasoara activitati de executie a produselor de tehnica militara–

activitati specifice fiecarui produs realizat. Activitatile cu riscuri se desfasoara in compartimente separate si blindate, in zone special

amenajate care sa nu puna in pericol personalul angajat sau alte obiective din incinta sau din

afara societatii. Activitatile din acest sector respecta normele specifice de securitate a muncii,

regimul materiilor explozive si al produselor si substantelor periculoase si toxice. Cantitatile

de substante periculoase sunt reduse. Depozitepentru stocare rezerve de materii prime, materiale auxiliare, produse finite.

Laboratoare -Pirotehnic;

- Chimic.

In cadrul laboratorului pirotehnic se executa urmatoarele activitati: - Verificarea duratei de ardere a compozitilor (amestecurilor) folosite; - Efectuarea de probe si teste pentru produsele specifice realizate.

In cadrul laboratorului chimic se executa urmatoarele activitati: - Determinarea densitatii si umiditatii produselor specifice; - Obtinerea concentratiilor necesare pentru lacurile si tusurile folosite.

Activitati auxiliare:

- Depozitarea materiilor prime, a materialelor auxiliare si a produselor finite; - Producerea agentului termic, alimentarea cu utilitati, transport.

Teren de probe dinamice Pe terenul de probe se executa testele dinamice ale produselor. Zona de distrugere prin ardere

In aceasta zona sunt distruse prin ardere acele produse pirotehnice (substante) cu defecte

sau depasite ca valabilitate si deseuri pirotehnice rezultate in urma procesului de productie. DOTARI CONSTRUCTIVE

56





Suprafete Ansamblul Sectiei pirotehnice Harman are suprafata totala de 323451 mp din care 7 % reprezinta suprafata construita, iar 5,2 % - drumuri si platforme. Terenul de probe dinamice are o suprafata totala de 43349 mp din care 10,32 % reprezinta suprafata construita, iar 15,38 % drumuri si platforme. Zona de distrugere prin ardere este amplasata langa bratul dezafectat al Oltului, intr-o mica

depresiune inconjurata de dealuri semiimpadurite. Distrugerile sunt efectuate pe o platforma

circulara de pamant de cca 150 m2 prevazuta cu inel betonat cu impamantare.

Sectia Pirotehnica

Atelierele Atelierele ocupa o suprafata de 4,8 % din suprafata totala. Atelierele sunt construite din caramida si sunt prevazute cu un perete zburator (acoperisul) pentru a directiona suflul unei eventuale explozii. Fiecare atelier este inconjurat pe trei laturi cu valuri de pamant inierbate si avand o inaltime egala sau mai mare decat inaltimea atelierului. Pentru preluarea electricitatii statice partile metalice si zonele critice ale cladirilor sunt legate la centura de impamantare. Pentru preluarea descarcarii de electricitate din atmosfera fiecare cladire este bordata cu 3-5 paratonieri, cu legatura la centura de impamantare. Masinile unelte si utilajele cu care sunt dotate atelierele din aceasta sectie sunt: strunguri, freze, masini de gaurit, masini de sertizat, masini de ascutit, masini de slefuit, polizoare, fierastrau circular, masini unelte pentru prelucrarea lemnului, masini de cusut, baie pentru degresare, baie pentru vopsire, centrifuga de uscare, prese, agregate, dispozitiv de cernere, aparatura pentru masuratori si control, etc. Alte dotari: - Centrale termice, decantor, compresor, transformatoare.

- Instalatii de exhaustare: - ventilatoare pentru captare prin absorbtie.

Depozitele In functie de sortimente, materiile prime si auxiliare sunt depozitate in: rezervoare, magazii si depozite acoperite. Depozitele pentru materiile prime, auxiliare si produselor finite sunt construite si organizate

conform normelor si reglementarilor specifice de securitate. Magaziile pentru materiale pirotehnice sunt proiectate astfel incat sa corespunda cerintelor de securitate – sunt construite din caramida, cu perete sau cu acoperis “zburator” (placi ondulate de azbest sau tabla), sunt dispuse la distanta de 20 – 100 m functie de tipul constructiei din vecinatate si de cantitatea de exploziv continuta, distanta impusa de normele specifice ale MIC – 1987 si sunt protejate de valuri de pamant. Fiecare magazie este inconjurata pe trei laturi cu valuri de pamant inierbate si avand o

inaltime egala sau mai mare decat inaltimea cladirii. Pentru preluarea descarcarii de

electricitate din atmosfera fiecare cladire este bordata cu 3-5 paratonieri, cu legatura la

centura de impamantare. Rezervor subteran de CLU

Sectia pirotehnica a detinut 4 rezervoare subterane fiecare cu o capacitate de 60 t, utilizate pentru stocare C.L.U. Trei dintre acestea au fost dezafectate in baza deciziei etapei de incadrare nr. 414 din23.05.3012 privind „Dezafectarea si curatarea unui numar de 4 rezervoare si dezmembrarea unui numar de 4 rezervoare ce contin reziduuri pertoliere”. In prezent este functional un rezervor pentru stocarea CLU cu capacitatea de 60 t.

Rezervorul este construit din tabla de otel-Cr, si montat subteran in cuva de beton cu zid de

57





retentie. Este utilizat pentru stocare C.L.U. necesar pentru functionarea centralei termice.

Rezervorul curatat si golit este in prezent in conservare. Depozitarea motorinei si benzinei pentru parcul auto se realizeaza in butoaie metalice in

magazie special destinata. Parcul auto al societatii

Sectia Pirotehnica detine un tractor pentru lucrarile de intretinere executate in zona impadurita. In dotarea sectiei se afla si o autospeciala pentru interventia la stingerea incendiilor. Parcarea autovehiculelor proprietate personala a angajatilor din Harman se face in parcarea

situata in vecinatatea sectiei. Parcarea are o suprafata de 800 mp si are o capacitate de 50

autovehicule. Zona de distrugere prin ardere Distrugerile prin ardere se efectueaza in aer liber, numai in timpul zilei cand este vreme frumoasa si nu bate vantul.

Distrugerile sunt efectuate pe o platforma circulara de pamant de cca. 150 m2 prevazuta cu

un inel betonat prevazut cu impamantare. In zona de distrugere exista un adapost destinat protectiei personalului. In aceasta zona pot fi distruse prin ardere doar acele produse pirotehnica cu defecte sau depasite ca valabilitate, precum si deseuri pirotehnice rezultate in urma procesului de peoductie. Zona de distrugere prin ardere este amplasata langa bratul dezafectat al Oltului, intr-o

depresiune inconjurata de dealuri semiimpadurite. Activitatea de distrugere se face conform Ordinului 1590/1991 al Ministerului de Interne –

Regia Autonoma RATMIL, precum si conform normelor de siguranta si protectie si normelor P.S.I.. Terenul de probe Pe terenul de probe se executa testele dinamice. Acesta este dotat cu o platforma betonata

compartimentata cu ziduri groase de protectie din beton si cu constructiile necesare realizarii

testelor (put din beton si zone de captare din beton umplute cu nisip). Constructiile sunt

realizate conform normelor specifice pentru a asigura protectia personalului. Activitatea de distrugere se face conform Ordinului 1590/1991 al Ministerului de Interne – Regia Autonoma RATMIL precum si conform normelor de siguranta si protectie si normelor P.S.I..

MASURI DE PREVENIRE A RISCURILOR DE ACCIDENTE

a. Masuri de protectie ale instalatiei la incendiu si explozie prevazute prin proiectare si

constructie

• Instalatiile tehnologice sunt amplasate la distante de siguranta unele fata de altele

pentru ca in caz de accident sa nu se produca efectul domino.

• Atelierele care apartin fluxului tehnologic al instalatiei au o zona tampon pentru ca in caz

de accident, efectele acestuia sa fie locale si sa nu afecteze alte instalatii din incinta

societatii. Un accident produs la instalatie nu are consecinte in exteriorul

amplasamentului societatii.

58





• Acoperisurile cladirilor sunt zburatoare pentru ca in caz de explozie, cea mai mare parte

a suflului exploziei sa fie dirijata in sus si nu lateral.

• Pentru a limita zona afectata de un accident (incendiu sau explozie), fiecare atelier este prevazut in exterior cu taluzuri de pamant inierbate si plantate cu arbori, avand o inaltime egala cu a atelierului si cu o latime de 3m la baza si 1m la coronament. Atelierele cu risc de incendiu si risc mic de explozie sunt prevazute in exterior cu ziduri

de protectie realizate din beton armat care au o inaltime egala cu cea a atelierului.

• Toate obiectivele fluxului tehnologic sunt protejate contra descarcarilor electrice

atmosferice prin paratonere si centuri de impamantare.

• Din punct de vedere constructiv cladirile sunt cu protectie la incediu, rezistente la

cutremur. b. Masuri tehnologice adoptate in faza de cercetare – proiectare pentru prevenirea

riscurilor de accidente

• Din faza de cercetare – proiectare si executie a constructiilor si echipamentelor tehnice si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie sunt adoptate solutiile prin a caror aplicare sunt eliminati factorii de risc previzibili si care nu permit desfasurarea proceselor de productie, indiferent de faza, decat numai in baza unor documentatii tehnologice aprobate.

• Urmarile accidentelor pirotehnice sunt limitate prin efectuarea operatiilor tehnologice de la distanta, dupa blindaje, in cladiri rezistente la incendiu sau explozie, prevazute cu pereti sau suprafete de decomprimare, amplasate intre obstacole menite sa reduca efectele unui incendiu sau explozii si la distante corespunzatoare, astfel incat, accidentul care ar surveni intr-o cladire pirotehnica, sa nu constituie factori de risc pentru obiectivele invecinate.

• Consecintele unui accident pirotehnic sunt prevenite si limitate prin proiectarea unor procese sau operatii tehnologice de fabricatie, procesare, depozitare, care implica materii sau obiecte explozive care prezinta acelasi grad de risc sau riscuri apropiate si presupune interactiuni intre materii sau obiecte explozive care apartin acelorasi clase de compatibilitate.

• In documentatia tehnologica sunt prevazute masuri specifice de securitate si sanatatea muncii, de prevenire a situatiilor de urgenta, inclusiv a instructiunilor specifice care sa permita aplicarea si respectarea riguroasa a proceselor tehnologice aprobate.

• Sunt realizate planse cu organizarea tehnologica, care pe langa ansamblul de activitati

pe care le presupune realizarea produselor, cuprind in mod obligatoriu si masuri specifice de securitate materializate sub forma unor „consemne particulare” (Numar obiect, grupa de risc, clase de compatibilitate, clasa de incendiu, incarcare pirotehnica in echivalent TNT, temperatura si umiditatea relativa a mediului din compartiment, marcarea fluxului tehnologic pentru fiecare produs cu amplasarea utilajelor, instalatiilor, meselor de lucru, standurilor de incercari cu evidentierea numarului maxim de persoane pe obiect si compartiment si a mijloacelor de alarmare). Aceste planse tehnologice sunt aprobate in cadrul unei comisii de specialisti.

c. Masuri tehnico – organizatorice care sunt aplicate pentru prevenirea riscurilor de

accidente

• Respectarea cantitatii maxime de substanta periculoasa admisa la locul de munca.

59





• Limitarea cantitatii de materii sau obiecte explozive in toate fazele de fabricatie sau de procesare, separarea operatiilor tehnologice, folosirea de utilaje sau instalatii antiscantei sau antiex, etc.

• Verificarea zilnica a utilajelor care prezinta pericol in procesul de productie; • Intretinere si reparatii curente sau capitale, in special a utilajelor care prezinta pericol,

in vederea aducerii acestora la parametri normali de functionare pentru prevenirea riscurilor de accidente;

• Mentinerea si ridicarea nivelului pregatirii profesionale a personalului. • Respectarea riguroasa a instructiunilor, normelor si procedurilor de exploatare

tehnologica si asigurarea stabilitatii conditiilor de functionare a instalatiei.

• Instruirea zilnica a personalului privind procesul tehnologic. • Instruirea lunara si testarea cunostintelor de respectare a normelor de protectia

muncii. • Masuri de autoaparare impotriva incendiilor prin instruirea personalului si verificarea

modului de insusire a cunostintelor.

• Executarea periodica a exercitiilor de alarmare (anual) si actionare in caz de incendiu. • Personalul este dotat cu echipament de protectie: imbracaminte si lenjerie de bumbac

si incaltaminte antistatica si antiscantei.

• Interdictia de a fuma si de a purta orice articol de fumat (chibrituri, brichete, tigari), ca

si interdictia de a purta, fara permis special, obiecte incandescente sau orice alt mijloc

de producere a focului.

d. Masuri compensatorii pentru asigurarea protectiei la incendiu

• Montarea hidrantilor cu sursa permanenta de alimentare cu apa. • Dotarea atelierului cu stingatoare. • Pe langa instruirea lunara pe linie de PSI a personalului se efectueza o verificare

periodica a insusirii cunostintelor si modului de lucru. • Sunt infiintate echipe de interventie in caz de incendiu. • Planul de evacuare in caz de pericol este afisat la loc vizibil in fiecare atelier.

e. Stocarea substantelor periculoase - Substantele toxice, explozive si produsele finite din tot sectorul pirotehnic sunt stocate in

depozite pe categorii de produse. Depozitele sunt protejate cu diguri de pamant, pazite si in conformitate cu urmatoarele acte normative: Ordinul Ministerului Industriei – Regia Autonoma RATMIL 1540/1991; Legea nr. 126/1995 (republicata si actualizata) – privind regimul materiilor explozive; HG nr. 536/2002 (actualizata) pentru aprobarea normelor tehnice privind detinerea,

prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, manuirea si folosirea materiilor explozive utilizate in orice operatiuni specifice in activitatile detinatorilor, precum si autorizarea artificierilor si a pirotehnistilor ;

HG 955/2010 de modificare si completare a normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006.

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca specifice operatiilor desfasurate; HG nr. 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor

periculoase; Instructiunile de depozitare si manipulare inscriptionate pe produs sau pe ambalaj.

• In spatiile de depozitare accesul persoanelor straine sau neautorizate este strict controlat.

60





• Depozitele sunt amplasate la distanta unele de altele pentru a se genera efectul domino.

III.A.2. Denumirea si descrierea pe scurt a domeniilor mari de

depozitare Magaziile pentru materii prime, auxiliare si produse finite sunt construite conform normelor si reglementarilor de securitate. Principalele magazii si depozite sunt pentru: Produse R.M.;

Repere metalice specifice din otel, aluminiu, alama, bronz, plumb, cupru; Combustibil si lubrifianti; CLU in rezervor subteran de 60 t; Benzina si motorina in butoaie metalice in magazie special destinata; Lubrifinati in butoaie metalice sau bidoane de plastic originale, in magazie special

destinata; Chimicale (pe compartimente de grupe de materiale)

III.A.3 Descrierea infrastructurii amplasamentului si activitatilor anexa

Alimentarea cu apa: Alimentarea cu apa a Sectiei Pirotehnice Harman se realizeaza din 2 foraje P1 si P2 (din cele

3 foraje existente), apa folosindu-se in scopuri igienico – sanitare si stingerea incendiilor. Surse de apa Cele 3 foraje cu caracter de exploatare au fost executate pe baza unui studiu hidrogeologic preliminar. Putul nr. 1 este amplasat la N de subunitate, la cca. 500 m de raul Olt; Putul nr. 2 este amplasat in incinta sectiei la E de putul nr. 1, la cca. 250 m (650 m fata de raul Olt); Putul nr. 3 este amplasat la V de subunitate, la cca. 250 m ) 500 m fata de raul Olt. In 1990 in baza contractului nr. 384 incheiat cu S.C. SAFAR S.A. Bucuresti au fost executate

lucrari de denisipari la toate cele 3 foraje. Caracteristicile puturilor sunt: Putul nr. 1

- Debitul capabil: Qmax = 7,5 l/s, Qmed = 6,1 l/s; - Adancimea: H = 90 m; - Nivelul hidrostatic: 9,6 m; - Nivelul hidrodinamic: 29,40 m.

Putul nr. 2 - Debitul capabil: Qmax = 7,7 l/s, Qmed = 6,3 l/s; - Adancimea: H = 90 m; - Nivelul hidrostatic: 9,5 m; - Nivelul hidrodinamic: 29,40 m.

Putul nr. 3 - in prezent putul este innisipat - Debitul capabil: Qmax = 8,3l/s, Qmed = 6,6 l/s; - Adancimea: H = 90 m; - Nivelul hidrostatic: 0,00 m;

61





- Nivelul hidrodinamic: 27,0 m. Fiecare put este echipat cu o pompa submersibila HEBE 65x8 avand urmatoarele caracteristici:

- Debit Q = 30 m3/h;

- Putere de antrenare 26 KW; - Inaltime de pompare Hp = 100 m col. apa; - Turatia motorului de antrenare n = 300 rot./min.

Unitatea nu detine si dupa probele efectuate nu necesita o statie de tratare a apei extrasa din

subteran. Instalatii de inmagazinare a apei De la putul P1, apa este pompata in Rezervorul R1, prin conducta de refulare. Rezervorul R1 este amplasat in incinta sectiei, in zona cea mai inalta, asigurand scurgerea gravitationala a apei. Rezervorul este semiingropat, realizat din beton armat. De la puturile P2 si P3 se alimenteaza sistemul pentru stingerea incendiilor. Apa este pompata prin intermediul unei conducte de refulare pana in caminul CV7, de unde apa ajunge in rezervorul R2 printr-o conducta de refulare comuna pentru ambele puturi; rezervorul R2 este semiingropat si este realizat din beton armat. Cele doua rezervoare sunt legate intre ele. Rezervoarele au rolul de a compensa debitele orare zilnice si sa pastreze rezerva de

incendiu; volumul de apa intangibil, necesar pentru stingerea incendiilor este 200 m3.

Retea de distributie a apei De la putul P1, apa este pompata in reteaua de distributie inelara a sectiei. Lungimea totala a retelei este de 1450 m, iar diametrul este cuprins intre Dn 80 mm ÷ 0,3 toli. De la rezervorul de inmagazinare a apei R2 este executata o retea de tip inelar din teava de otel avand o lungime totala de 2860 m, utilizata pentru alimentarea hidrantilor de incendiu. Hidrantii exteriori de incendiu sunt subterani, au diametrul Dn 65 mm si sunt amplasati uniform pe reteaua de distributie, astfel incat sa acopere toate obiectivele cu pericol de incendiu. Instalatia de drencere care deserveste atelierele de fabricatie este realizata in sistem clasic

cu alimentare de la sursa mobila. Volumele si debitele autorizate: Vol. zilnic max. = 108 mc/zi; Vol. zilnic med. = 88 mc/zi; Vol. zi max. = 15 l/s; Vol. zi med. = 12,4 l/zi.

Volum de apa de incendiu Volumul intangibil pentru incendiu este de 200 mc si se pastreaza in cele doua rezervoare R1 si R2. Consumarea rezervei de incendiu este posibila numai prin deschiderea vanelor de incendiu.

Timpul de refacere a rezervei este de 6 ore. Sistemul de colectare si evacuare a apei pluviale, industriale si menajere Subunitatea din Harman dispune de o retea proprie de canalizare ce functioneaza numai

pentru colectarea si evacuarea apelor menajere provenite de la grupurile sanitare. Reteaua

are lungimea de L = 1900 m, este realizata din tuburi circulare avand diametrul Dn = 200 mm

si este prevazuta cu camine de vizitare cu sectiune rectangulara din zidarie de caramida cu

62





capace si rame din fonta. Apele menajere sunt descarcate intr-un bazin vidanajbil betonat si etans, cu volum de 85 mc.. Apele menajere din cadrul terenului de probe dinamice sunt preluate de o fosa septica, care

se curata periodic. Apele pluviale - In reteaua de canalizare a societatii nu exista rezervoare speciale pentru

captarea apei de ploaie. Apele pluviale sunt colectate in canalizarea conventional curata si

deversate in emisar. Sistemul de alimentare cu energie electrica

- sursa: S.C. Electrica S.A., FDEE Electrica Transilvania Sud Brasov. - felul conectarii: S.C. Carfil S.A. – subunitatea din Harman – este alimentata direct de la retea. - la subunitatea din Harman consumul mediu anual de energie electrica a fost de 851040 KW.

Tabelul III.A.3.1. Numarul de transformatoare si anul in care au fost date in exploatare: Nr. Sectia/Locul unde se afla Felul transformatorului Anul in care a fost dat in crt. exploatare 1 Sectia pirotehnica/ PT3-OB. Post trafo – Centrala termica 1980

511 noua 2 Sectia pirotehnica/ PT4- Cabina poarta + PT 1980

OB1+24

Transformatoarele si condensatoarele din patrimoniu S.C. Carfil S.A. functioneaza cu ulei de

transformator TR 30. Intretinerea transformatoarelor si condensatoarelor a fost efectuata

conform normelor in vigoare asigurand inlocuirea uleiurilor uzate vechi ce contineau LCKF si

KC2. Alimentarea cu energie termica Sectia din Harman detine o centrala termica cu doua cazane, ce foloseste drept combustibil

C.L.U.si produce abur tehnologic. In prezent aceste centrala nu este functionala. Tabelul III.A.3.2. Centrala termica – detalii tehnice

Tip cazan Putere termica Tip Consum orar mc/h Tip arzator Cosuri nr. buc. kW combus- Kg/h diam./h Debit abur t/h tibil (mm/m)

A B A Debit = 4 t CLU min.=170 kg/h Lamborghini 1 max.=250 kg/h PN 250/2 480/12m

B A Debit = 2 t CLU min.=25 kg/h CIB unigSPA 1 max.=90 kg/h PN 70 420/12m

Asigurarea energiei termice pentru spatiile administrative si de productie se realizeaza cu 3 centrale electrice, cu puterea de 30 kW fiecare, dotate special pentru spatiile cu pericol de incendiu sau explozie.

III.A.4. Obiective relevante pentru securitate (ORS)

Definitia unui obiectiv relevant pentru securitate, sau amplasament relevant pentru securitate:

zona aflata sub controlul aceluiasi operator in care, in una sau mai multe instalatii, inclusiv in

activitatile si infrastructurile comune, sunt prezente substante periculoase.

63





Un amplasament este relevant din punct de vedere al sigurantei atunci cand cantitatile maxime, prezente sau posibil a fi prezente din substantele periculoase existente pe amplasament ating, respectiv depasesc 5% din cantitatea relevanta conform coloanei 2 a substantelor periculoase nominalizate in partea 1 si partea 2 din anexa 1 a H.G. 804/2007 (Ghidul pentru Raportul de securitate, Twining Project RO/2002/IB/EN/02, Anexa 1). Pe baza stransei legaturi, in ceea ce priveste spatiul si tehnica de exploatare, atelierele de productie si depozitele de materii prime, produse auxiliare si produse finite, sunt considerate un amplasament comun relevant pentru securitate. Zona de distrugere prin ardere si terenul de probe sunt strans legate tehnologic de sectia

pirotehnica, fiind deservite si de acelasi personal. In concluzie, pe amplasamentul unitatii – Sectia pirotehnica Harman a fost identificat si

selectat un singur ORS care cuprinde atelierele de productie, laboratoarele, magaziile de

depozitare, cele doua poligoane (zona de distrugere prin ardere si terenul de probe).

III.A.5. Identificarea partilor instalatiei relevante pentru securitate

(IRS); Echipamente, sisteme si dispozitive relevante pentru securitate Definitia unei instalatii relevante pentru securitate (IRS): unitate tehnica din cadrul unui amplasament, unde sunt produse, utilizate, manipulate si/ sau depozitate substante periculoase. Instalatia cuprinde toate echipamentele, structurile, sistemul de conducte, utilajele, dispozitivele, caile ferate interne, depozitele necesare pentru exploatarea instalatiei. O parte de instalatie este relevanta pentru securitate atunci cand cantitatile maxime, prezente sau posibil a fi prezente din substantele periculoase existente pe amplasament ating, respectiv depasesc 0,5, respectiv 2% din cantitatea relevanta conform coloanei 3 a substantelor periculoase nominalizate in partea 1 si partea 2 din anexa 1 a H.G. 804/2007 (Ghidul pentru Raportul de securitate, Twining Project RO/2002/IB/EN/02, Anexa 1). Principalele instalatii relevante pentru securitate identificate sunt:

- atelierele de productie cu dotarile aferente; - magaziile de depozitare; - laboratoarele pirotehnice si chimice; - zona de distrugere prin ardere a deseurilor de explozivi; - terenul de probe dinamice.

Avand in vedere caracterul „Secret” al activitatii desfasurate in cadrul Sectiei

pirotehnice Harman, Tabel III.A.2. Echipamente, sisteme si dispozitive relevante pentru

securitate a fost prezentat in Anexa 1 la prezentul Raport de securitate.

III.A.6. Descrierea surselor de riscuri de accidente majore, a

conditiilor in care un astfel de accident major se poate produce si a

masurilor de prevenire Erori umane (interne sau externe/directe sau indirecte) Manevrarea gresita a explozivilor sau incarcarea lor necorespunzatoare in mijloacele

64





de transport poate duce la explozia acestora; Nerespectarea tehnologiei de producere a explozivilor (nerespectarea cantitatilor sau a

amestecurilor dintre substante) Alimentarea rezervoarelor de CLU: la incarcarea rezervoarelor se pot forma balti –

datorita manevrarii gresite/instalatia pentru alimentare defecta – care se pot aprinde rezultand mici incendii;

Aprinderea vegetatiei de pe plaja de ardere si din jurul acesteia datorita nerespectarii recomandarilor sau incalcarii regulamentelor interne – poate duce la incendii mai mari, care pot afecta in final amplasamentul principal al sectiei de pirotehica; de asemenea casele de vacanta de langa gardul societatii pot provoca incendii daca se realizeaza focuri deschise pentru gratar sau focuri de tabara nesupravegheate/pierderea controlului asupra focului (datorita vantului sau din alte cauze);

Incendierea unei magazii (din diverse cauze) – afecteaza personalul existent in acel moment in magazie sau poate provoca radiatii termice, cu urmari asupra magaziilor de explozivi;

Accidente provocate de electricitatea statica; Caderea sistemului de paratoneri.

Masuri: pentru evitarea accidentelor de manipulare a explozivilor, angajatii vor participa la toate

instructajele privind protectia muncii, vor respecta cu strictete normele specifice pentru fiecare activitate in parte;

Transportul explozivilor se va realiza in prezenta unui artificier si se va conduce prudent, pentru a evita socurile care ar destabiliza incarcatura de explozivi;

Factori de risc la intretinerea echipamentelor tehnologice (defectiuni neeliminate la timp) care pot provoca mici explozii/incendii;

In cazul rezervorului de CLU, acesta este situat subteran, iar la incarcare se vor respecta instructiunile, se vor verifica furtunurile de incarcare pentru evitarea pierderilor accidentale; se vor colecta scurgerile accidentale cu materiale absorbante ce vor fi depozitate in locuri special amenajate.

Vegetatia se taie periodic astfel incat sa nu depasesca distanta minima admisa fata de atelierele de productie/magazii, plaja de ardere; pe timp de vara magaziile se uda pentru a nu permite cresterea caldurii excesive; magaziile si ateliere sunt construite conform normativelor din acest domeniu, fiind situate la distante care confera siguranta din punct de vedere al incendiilor si exploziilor. Mentionam faptul ca magaziile sunt realizate din materiale de constructie usoare (placi ondulate de azbest) si sunt inconjurate de valuri de pamanat. Atelierele sunt construite din caramida si sunt prevazute cu un perete zburator (acoperisul) pentru a directiona suflul unei eventuale explozii.

Inceputurile de incendii/incendiile se vor stinge imediat cu cu mijloacele din dotare; Atelierele sunt prevazute cu sisteme de drencere; Se vor realiza verificarile (si testarile) periodice ale instalatiilor; La locurile de munca sunt prevazute afise si alte forme de atentionare a personalului,

asupra unor faze sau manipulari periculoase, precum si cu privire la modul corect de lucru. La locurile de munca unde acest lucru nu este posibil datorita specificului tehnologic, se vor inscriptiona pe pereti la loc vizibil astfel de atentionari.

In interiorul sau exteriorul cladirilor in care se fabrica, manipuleaza, depoziteaza si

utilizeaza explozivi, se vor afisa la loc vizibil:

Instructiuni de lucru specifice; - instructiuni de protectie a muncii, specifice locului de munca; - sarcini privind prevenirea si stingerea incendiilor;

65





- lista de scule, dispozitive si materiale admise in atelier; - numarul maxim de persoane admise in atelier, cu exceptia personalului de

indrumare si control, precum si a personalului de transport, care nu intra in calcul; - cantitatea maxima de material exploziv admis in atelier; - alte dispozitii care intereseaza securitatea personalului si a instalatiilor.

Personalul care urmeaza a se califica pentru meseria de operator la fabricarea explozivilor precum si cel care este incadrat in aceste sectoare va fi verificat din punct de vedere medical si psihologic, sub urmatoarele aspecte: starea de sanatate, aptitudini fizice, aptitudini senzoriale, aptitudini profesionale. Personalul care urmeaza a fi incadrat la locul de munca din sectoarele cu explozivi va fi examinat medical verificandu-se urmatoarele:

- integritatea fizica (absenta oricaror infirmitati sau malformatii fizice); - starea de sanatate (absenta unor boli cornice de natura sa influenteze randamentul in

munca); - starea neuropsihica (absenta oricaror dezechilibre neuropsihice in stadiul in care pot

modifica comportamentul individual). Nu vor fi incadrate in munca sau transferate in sectoarele cu explozivi, persoanele care, in urma examenului medical si psihologic nu indeplinesc baremul stabilit pentru aceste locuri de munca. Personalul incadrat in sectoarele cu explozivi va fi verificat din punct de vedere psihologic si medical cel putin odata la 3 ani si de cate ori se impune acest lucru, luandu-se masuri de redistribuire in alte sectoare a persoanelor care, in urma examenului nu mai prezinta garantia executarii activitatii profesionale, fara riscuri. Personalul este instruit zilnic cu privire la activitatile ce urmeaza sa le desfasoare. Se face si

o instruire periodica (lunar). Exista un regiatru in care fiecare persoana semneaza in cazul

instruirilor zilnice si pentru instruirile periodice se intocmesc procese verbale. Factori naturali Vijelii puternice; Zile caniculare; Descarcari electrice atmosferice. Cutremure; Inundatii.

Masuri: In timpul furtunilor cu descarcari electrice puternice se intrerupe lucrul cu materiale explozive, personalul paraseste zona cu pericol. Arborii care inconjoara amplasamentul atenueaza viteza vanturilor. In cazul zilelor caniculare pe langa umbra asigurata de arbori, magaziile se uda regulat pentru a preveni riscul de autoaprindere. Din punct de vedere al inundatiilor obiectivul studiat se afla pe o colina, punctul cel mai inalt fiind de 550 m altitudine, iar punctul cel mai jos din jurul amplasamentului are altitudinea de 503 m, asadar, nu se poate pune problema unor inundatii pe amplasament. Sistemul de paratoneri asigura constructiile in momentul descarcarilor electrice atmosferice, conducand energia in pamant. Conform Normativului P100-92, zona studiata se incadreaza din punct de vedere al coeficientului Ks in zona seismica D, Ks = 0,16. Aceasta zona nu prezinta risc major pentru cutremure. Ca masura de prevenire in caz de dezastre, in general constructiile sunt realizate in regim de parter. Electricitatea statica

66





La toate locurile de munca unde se manipuleaza explozivi trebuie evitata formarea prafului, aerosolilor ca si acumularile de electricitate statica. Pentru diminuarea pericolului formarii electricitatii statice, umiditatea relativa in incaperile respective va fi de peste 70%. Pentru eliminarea electricitatii statice partile metalice ale utilajelor, manerelor de la usile din atelierele unde electricitatea statica poate initia explozia, precum si placutele metalice speciale fixate pe pereti la intrarea in aceste ateliere vor fi legate la pamant si verificate periodic. In procesul de fabricatie se folosesc scule din metale neferoase. Personalul va folosi imbracaminte din fibre vegetale si incaltaminte conductoare (ghete cu talpa de talpa sau talpa de cauciuc conductibil). Electricitatea atmosferica este preluata de sistemul de paratonieri al fiecarei cladiri. Formarea amestecurilor explozive la utilizarea substantelor inflamabile

Incaperile unde prin procesele de fabricatie se degaja vapori care formeaza cu aerul amestecuri explozive, sunt prevazute cu sisteme adecvate de ventilatie, care sa nu permita acumularea de substante periculoase peste limitele admisibile. Se va realiza intretinerea, verificarea si curatarea periodica a tubulaturii ventilatoarelor. In depozitele si magaziile in care se pastreaza materiale explozibile, ventilarea se face in mod natural prin prize de aer in pereti, prevazute cu site, care sa impiedice patrunderea corpurilor straine prin deschiderile ferestrelor. Constructia sistemului de iluminat este antiex. Incalzirea incaperilor atelierelor se face cu calorifere. Centrala termica este amplasata la

distanta normata fata de constructiile in care sunt prezenti explozivii.

III.B. Descrierea proceselor, în special a metodelor de operare

Activitatile de productie se desfasoara in ateliere care sunt compartimentate pe categorie de

activitate si foarte bine delimitate. Activitatile sunt in general manuale si mecanice. Nu se

desfasoara activitati automatizate. Procesele tehnologice care se desfasoara in fiecare atelier sunt prezentate pe planse

tehnologice si care sunt avizate intr-o comisie de specialisti. Plansele sunt informatii

clasificate Pentru realizarea fiecarui produs sunt planse tehnologice in care sunt prezentate ansamblul

de activitati necesare realizarii produsului respectiv. Aceste planse tehnologice sunt

respectate cu strictete. Plansele sunt informatii clasificate In procesele tehnologice din acest sector, efectuarea tuturor activitatilor pirotehnice sunt realizate numai de catre angajati caracterizati prin:

- competenta: fiecare angajat trebuie sa cunoasca care sunt riscurile pe care le comporta activitatea pirotehnica pe care o desfasoara si de asemenea ce trebuie si ce nu trebuie sa faca in fiecare moment;

- disciplina: fiecare angajat trebuie sa se supuna in mod neconditionat prevederilor consemnelor generale si particulare de securitate, precum si oricaror altor reglementari, oricat de severe ar fi ele;

- vigilenta: orice pericol trebuie sa fie depistat si el trebuie remediat inainte de

producerea vreunui accident. Fiecare angajat trebuie sa aiba atentia concentrata

numai asupra operatiunii pe care o efectueaza si trebuie sa actioneze pentru a-si

insusi spiritul de securitate;

67





- spirit de securitate: acest spirit trebuie sa fie insuflat tuturor angajatilor oricare ar fi functia si responsabilitatea lor cu ajutorul unei instructii adecvate si intretinute in permanenta;

- lipsa spiritului de bravada: trebuie luptat impotriva obisnuintei cu pericolul: nimic nu este mai daunator securitatii pirotehnice decat a gandi ca daca o anumita operatie n-a generat niciodata un accident pirotehnic, ea nu este periculoasa. Pericolul trebuie considerat intotdeauna prezent si acest sentiment trebuie sa fie insuflat fiecarui angajat;

- calm: toate operatiunile in care sunt implicate materii sau obiecte explozive, trebuie

efectuate in cea mai desavarsita stare de calm, fara a brusca sau tranti ambalajele

care le contin. In caz de accident, fiecare angajat trebuie sa-si pastreze calmul, pentru

a putea actiona in cunostinta de cauza in scopul aducerii situatiei sub control. Pregatirea personalului implicat in activitatile de productie, stocare si manipulare a

substantelor periculoase se realizeaza in societate prin urmatoarele actiuni de instruire profesionala si pregatire psihologica:

se realizeaza scolarizarea personalului in vederea insusirii deprinderilor si cunostintelor pentru activitatea de pirotehnician;

se asigura un grad corespunzator de instruire tuturor angajatilor avand ca activitate nu numai cunoasterea riscurilor la care sunt expusi, dar si crearea unui comportament operational care sa duca la diminuarea, erorilor umane in conducerea sau executarea proceselor pirotehnice;

periodic, au loc instruiri ale personalului in domeniul securitatii-sanatatii muncii si a situatiilor de urgenta in baza tematicii si graficului de instruire a intregului personal care manipuleaza substante periculoase (bilunar);

verificarea periodica a deprinderilor si cunostintelor prin testari psihologice si teste grila;

prin ROF (regulament de organizare si functionare) si R.I. (regulament intern) sunt stabilite sarcinile, atributiile si responsabilitatile pe fiecare structura de personal;

fiecare persoana este informata, atat la angajare cat si pe timpul executarii procesului de munca, despre riscurile la care sunt expusi la locul de munca precum si masurile necesare de prevenire a accidentelor;

prin masuri organizatorice se asigura efectuarea examenelor medicale periodice, neuropsihice si a testarii aptitudinilor profesionale.

III.C. Descrierea substantelor periculoase

Avand in vedere caracterul „Secret” al activitatii desfasurate in cadrul Sectiei

pirotehnice Harman, acest caiptol a fost dezvoltat in anexa 2 la prezentul Raport de

securitate.

III.D. Descrierea cerintelor de siguranta in functionare si

fiabilitate la proiectarea, constructia, exploatarea si

intretinerea oricarei instalatii, unitati de stocare, echipament

si infrastructura legata de exploatarea acesteia si care

prezinta pericole de accidente majore in interiorul obiectivului

68





Scurt istoric Infiintarea uzinei este atestata documentar prin inscrierea in Registrul firmelor industriale a

Tribunalului Brasov sub denumirea de “Fabrica de masini si turnatorie Dumitru Voinea” la data de 20 iulie 1922. Pana in anul 1944 uzina si-a extins profilul de fabricatie cu productia de tehnica militara care a condus la infiintarea si dezvoltarea unor ateliere de incarcare recipienti si cartonaje. In 1940 a fost infiintata sectia din Harman ca o sectie cu profil pirotehnic. In prezent are in

componenta si un teren de probe. Activitatea sectiei a fost intrerupta doar intre anii 1947-

1950. Proiectarea cladirilor si instalatiilor a tinut seama de normele specifice in domeniu precum si alte acte normative existente la data executarii constructiilor, specifice materialelor explozibile. Pentru constructia obiectivului s-a ales un teren cu arborete de foioase. Potrivit imaginii de mai jos, poligonul de incercari (terenul/poligonul de probe) este amplasat

in afara teritoriului Sectiei pirotehnice, iar platforma pentru distrugerea explozivilor (zona de

distrugere/plaja de ardere) este amplasata astfel incat sa nu pericliteze alte obiective. Fig. III.D. Amplasamentul studiat

Valuri si ziduri de protectie Cladirile cu pericol de explozie sunt prevazute pe trei laturi cu valuri si ziduri de protectie, pentru a proteja zonele vecine de efectele unor explozii. Valurile sunt constituite din pamant fara pietris, in taluz natural, iar suprafata valului a fost asigurata impotriva alunecarilor de teren prin plantarea de iarba si copaci. Inaltimea valului depaseste inaltimea cladirii. Unde din lipsa spatiului, nu s-a putut realiza in intregime taluzul natural, valul de pamant a fost prevazut cu un zid de sprijin pe una sau ambele parti ale acestuia. Inaltimea zidului de sprijin nu depaseste nivelul cornisei. Latimea comei valului este de cel putin 1 m, iar latimea bazei valului s-a realizat in functie de

unghiul de taluz natural al pamantului folosit.

69





Distanta de la baza valului la paretele cladirii este cuprins intre 1-3 m. Distanta necesara s-a

determinat in functie de latimea cailor de acces. Spatiul dintre baza valurilor si peretii cladirii

este betonat, trebuie sa fie fara iarba sau vegetatie, iar de-a lungul valului exista rigola pentru

evacuarea apei. Sistemul de control si detectie, in ateliere si depozite este reprezentat de un ansamblu

de sisteme independente: • butoane alarmare; • sisteme de masura umiditate, temperatura; • sisteme de semnalizare avarie; • sisteme de interblocare in caz de avarie, cu oprire a dozarilor de materii prime.

Sisteme de ventilatie ale cladirilor - Incaperile unde prin procesele de fabricatie se degaja vapori care formeaza cu aerul amestecuri explozive, sunt prevazute cu sisteme adecvate de ventilatie, care sa nu permita acumularea de substante periculoase peste limitele admisibile. Se va realiza intretinerea, verificarea si curatarea periodica a tubulaturii ventilatoarelor. In depozitele si magaziile in care se pastreaza materiale explozibile, ventilarea se face in mod natural prin prize de aer in pereti, prevazute cu site, care sa impiedice patrunderea corpurilor straine prin deschiderile ferestrelor. Instalatia de drencere care deserveste atelierele de fabricatie este realizata in sistem clasic

cu alimentare de la sursa mobila. Protectia contra electricitatii statice La toate locurile de munca unde se manipuleaza explozivi trebuie evitata formarea prafului, aerosolilor ca si acumularile de electricitate statica. Pentru diminuarea pericolului formarii electricitatii statice, umiditatea relativa in incaperile respective va fi de peste 70%. Pentru eliminarea electricitatii statice partile metalice ale utilajelor, manerelor de la usile din atelierele unde electricitatea statica poate initia explozia, precum si placutele metalice speciale fixate pe pereti la intrarea in aceste ateliere vor fi legate la pamant si verificate periodic. In procesul de fabricatie se folosesc scule din metale neferoase. Personalul va folosi imbracaminte din fibre vegetale si incaltaminte conductoare (ghete cu

talpa de talpa sau talpa de cauciuc conductibil). Protectia contra electricitatii atmosferice Pentru realizarea acestei protectii s-au realizat captatori de tip paratonieri in conformitate cu reglementarile in vigoare (3-5 pentru fiecare cladire). Acesti captatori realizeaza protectia atelierelor, precum si a spatiilor de depozitare. Se fac masuratori bianuale de continuitate si se emit buletine de verificare atat pentru sistemul de paratonieri, cat si pentru verificare centurilor de impamantare. Disciplina interna La toate locurile de munca este permisa numai purtarea de echipament de protectie sau de lucru, inclusiv lenjerie de corp din fibre vegetale, fara accesorii metalice si incaltaminte din piele cu talpa de talpa sau cauciuc. Conducatorii locurilor de munca si toti cei care organizeaza, conduc si controleaza procesul de productie nu permit executarea nici unei operatii inainte de a verifica daca fiecare lucrator este echipat cu echipamentul necesar si cunoaste modul corect de utilizare a acestuia. In spatiile de fabricare sau de depozitare au acces numai cei care lucreaza in aceste locuri precum si personalul de conducere sau control, pe baza unei legitimatii speciale. Alti lucratori ai intreprinderii, vizitatori si delegati nu au dreptul sa intre in aceste spatii fara

aprobarea conducatorului intreprinderii, al loctiitorului acestuia sau a forului tutelar. In functie

70





de necesitati, conducerea intreprinderii asigura insotirea acestora. Se tine o evidenta a personalului care intra si iese din instalatiile de fabricare si manipulare, astfel incat sa se cunoasca in orice moment persoanele existente in aceste sectoare. La locurile de munca se utilizeaza numai scule si unelte prevazute in lista de materiale admisibile in cladirile de fabricatie. La locurile de munca este interzisa pastrarea imbracamintei, aducerea de alimente sau e obiecte de uz personal. Dupa terminarea schimbului locurile de munca se predau curate. Pentru cele cu functionare periodica schimbul care intrerupe activitatea are obligatia asigurarii instalatiei conform prescriptiilor tehnice sau instructiunilor in vigoare pe perioada cat nu functioneaza, iar schimbul care preia activitatea are obligatia verificarii acestor masuri, repornirea facandu-se in baza instructiunilor de lucru, protectia muncii si PSI. Toate aceste aspecte se consemneaza in registru. Explozivii sunt transportati in ambalaje destinate acestui scop si care vor fi prevazute cu insemne de avertizare si instructiuni de folosire si transport. Autovehiculele destinate transportului explozivilor se vor apropia de cladirile cu explozivi sau de valurile de protectie ale acestora in limita distantelor stabilite in instructiuni. Cladirile, aparatele si utilajele in functiune vor fi supuse reviziei si curateniei periodice, in baza unui grafic aprobat de conducerea intreprinderii sau a instructiunilor de lucru. Deseurile de fabricatie se pastreaza in ambalaje speciale fiind evacuate la sfarsitul fiecarui schimb la locurile destinate acestui scop. Distrugerea deseurilor se face intr-un loc special amenajat. Evacuarea, depozitarea si distrugerea produselor rezultate, a deseurilor de substante explozive, a celorlalte deseuri sunt reglementate in intreprindere prin instructiuni. Transportul materialelor explozibile se va face de catre personal autorizat, transportul este reglementat prin instructiunile de lucru. Pentru transportul materialelor explozive la terenurile de incercari si la plajele de distrugere se vor respecta prevederile Decretului 297/1977 si ale Ordinului 13/N/1987 pentru aprobarea Normelor tehnice privind detinerea, prepararea, experimentarea, transportul, depozitarea, manipularea si folosirea in economie a materialelor explozive

In afara programului de lucru, sectoarele periculoase si cladirile cu explozivi sau depozitele de explozivi sunt controlate si supravegheate. Valurile de pamant vor fi intretinute si controlate periodic. Siguranta amplasamentului si a locurilor de munca Teritoriul societatii in care se fabrica explozivii este imprejmuit (o imprejmuire interioara si o alta exterioara, avand minim 2 m inaltime fiecare, formata din doua garduri de sarma ghimpata la 3 m distanta fata de intre ele) si asigurat cu paza dotata cu arme de foc. Intrarea in aceasta zona este controlata in permanenta. Cladirile cu pericol de explozie sunt protejate cu valuri de pamant sau pereti de protectie. Operatiile cu pericol de explozie, pentru presarea explozivilor se efectueaza in incaperi separate, in boxe, in spatele unor pereti blindati. Toate componentele metalice ale cladirilor sau instalatiilor sunt legate la pamant. In functie de cantitatea maxim admisa si de tipul explozivului, peretii sunt construiti din beton armat sau alte materiale incombustibile, fiind asigurata suprafata de explozie. Pardoselile incaperilor sunt antistatice. Ferestrele prin care radiatiile solare patrund prin geamuri in atelierele de explozivi sunt prevazute cu geamuri fara bule, fisuri sau alte deformari. Se admite si folosirea geamurilor mate sau vopsite in alb. Nu este permisa impurificarea apelor reziduale cu material explozibil. Cladirile de lucru sunt prevazute cu perete de explozie in cazul atelierelor de presare,

71





slefuire, cernere, si inconjurate cu val de pamant in cazul cladirilor de depozitare, amestecare, ambalare. Distantele dintre cladiri sunt normate functie de tipul de exploziv si de cantitatea continuta. Se impun reparatii permanente a cladirilor unde se lucreaza cu explozivi pentru a preveni impurificarea acestora cu praf, var nisip si modificarea sensibilitatii acestora. Centrala termica este amplasata la distanta normata de constructiile in care sunt prezente

explozivi. Cosurile trebuiesc prevazute cu site antiscantei. Prevenirea si stingerea incendiilor Activitatea este organizata la Statia Harman astfel: utilajele de stins incendiu se gasesc la remizele P.S.I. (o masina autospecializata de tip

APCA dotata cu bazin de apa si bazin de spumogen, un stingator transportabil de tip P250);

volumul intangibil de apa pentru incendiu se pastreaza in cele doua rezervoare de apa a cate 200 mc;

atelierele de productie si depozitele sunt dotate cu stingatoare de tip P20, P6, P5 si C180;

echipamente de stingere detinute: instalatia de tip DRENCER si instalatia de hidranti exteriori;

exista o formatie civila de pompieri, cu sediul la remiza P.S.I., coordonata de un sef de formatie;

Planul de interventie in caz de incendiu este vizat de Grupul de Pompieri “Tara Barsei”; Cladirile cu pericol de explozie si incendiu sunt prevazute cu instalatii de paratonere

care vor fi verificate cel putin de doua ori pe an; Pentru eliminarea electricitatii statice partile metalice ale utilajelor si constructiilor sunt

legate la pamant si vor fi verificate periodic. Interventia in caz de poluare accidentala Actiunile intreprinse in cazul poluarii accidentale se desfasoara conform “Programului de

interventii in caz de poluare accidentala si dezastre”. Zona de distrugere prin ardere, terenul de probe Pregatirea pentru tragere, asamblarea loviturilor se face numai de catre personal calificat, instruit special si sub directa supraveghere a sefului de poligon. In poligon sunt prevazute spatii de protectie pentru personal. Se interzice patrunderea persoanelor straine in zona poligonului. Pentru transportul materialelor explozibile la poligonul de incercari se vor respecta prevederile Decretului 297/77 si ale ordinului 13/N/82. Poligoanele de proba, zona de distrugere sunt asigurate mijloacele de comunicare cu conducerea intreprinderii. Se vor elabora instructiuni de lucru care se vor afisa la loc vizibil pentru lucrul in conditii de siguranta si comportarea in situatii deosebite, in special in caz de rateuri. Se vor asigura materialele si mijloacele de prim ajutor: targa, trusa sanitara, materiale sanitare. Captatoarele de lovituri au constructia din beton armat si blindajul din otel si lemn.

Poligoanele de probe sunt dotate cu materialele necesare cu care sa se intervina in cazul

inceputurilor de incendiu. Pe timpul incercarilor se va asigura un mijloc de transport care va

putea fi folosit in caz de necesitate. Afisarea masurilor de protectie si instruirea personalului In interiorul sau exteriorul cladirilor in care se fabrica, manipuleaza, depoziteaza si utilizeaza

72





explozivi se vor afisa la loc vizibil: instructiunile de lucru specifice, instructiuni de protectia

muncii si stingerea incendiilor, lista de scule, dispozitive si materiale admise in atelier,

numarul maxim de persoane admise in atelier, cantitatea maxima de material explozibil

admisa in atelier, alte dispozitii care intereseza securitatea personalului si a instalatiilor. Personalul care urmeaza a fi incadrat la locul de munca din sectoarele cu explozivi va fi

examinat medical verificandu-se urmatoarele: - integritatea fizica (absenta oricaror infirmitati sau malformatii fizice); - starea de sanatate (absenta unor boli cornice de natura sa influenteze randamentul in

munca); - starea neuropsihica (absenta oricaror dezechilibre neuropsihice in stadiul in care pot

modifica comportamentul individual). Nu vor fi incadrate in munca sau transferate in sectoarele cu explozivi, persoanele care, in

urma examenului medical si psihologic nu indeplinesc baremul stabilit pentru aceste locuri de

munca. Personalul incadrat in sectoarele cu explozivi va fi verificat din punct de vedere psihologic si

medical cel putin odata la 3 ani si de cate ori se impune acest lucru, luandu-se masuri de

redistribuire in alte sectoare a persoanelor care, in urma examenului nu mai prezinta garantia

executarii activitatii profesionale, fara riscuri. Personalul este instruit zilnic cu privire la activitatile ce urmeaza sa le desfasoare. Se face si

o instruire periodica (lunar). Exista un registru in care fiecare persoana semneaza in cazul

instruirilor zilnice si pentru instruirile periodice se intocmesc procese verbale.

73


HARMAN



IV. Identificarea si analiza riscurilor de accidente si

metodele de prevenire

IV.A. Descrierea scenariilor posibile de accidente majore.

Probabilitatea producerii si metodele de prevenire Riscul si controlul riscului

Riscul este probabilitatea ca un efect negativ sa se produca intr-o anumita perioada de

timp si /sau in anumite circumstante. Riscul este estimarea matematica a probabilitatii

producerii de pierderi umane si pagube materiale pe o perioada de referinta, intr-o zona

data, pentru un anumit tip de dezastru. Riscul este definit ca produsul dintre probabilitatea

de producere a fenomenului generator de pierderi umane sau pagube materiale si

valoarea pagubelor produse. Pericolul sau hazardul este proprietatea intrinseca a unei substante periculoase sau a

unei situatii fizice cu potential de a induce efecte negative asupra sanatatii populatiei

si/sau mediului. Pentru acele pericole considerate cu potential pentru un accident major este necesar sa demonstram ca riscul este controlat in mod adecvat. Acest proces este cunoscut sub numele de controlul riscului si implica:

• evaluarea riscului • reducerea riscului • planificarea raspunsului in caz de urgenta

Controlul riscului este un proces iterativ care se realizeaza astfel: − se efectueaza o evaluare a riscului − riscul se considera acceptabil sau inacceptabil − daca este inacceptabil, atunci sunt necesare masuri de reducere a riscului si de

reactie in caz de urgenta − dupa implementarea masurilor este necesar sa se reevalueze riscul

Evaluarea riscului Evaluarea riscului este procesul general de identificare a pericolelor, de evaluare a

probabilitatii existentei si a consecintelor probabile (riscul asociat cu pericolul). Clasificarea

pericolelor este un element fundamental in evaluarea riscului de a produce accidente

majore, pentru ca in acest mod sunt luate in considerare doar acele pericole cu potential

de accident major Reducerea riscului la cel mai scazut nivel posibil - aceasta este politica si obiectivele

sistemului de management al securitatii Planificarea raspunsului in caz de urgenta Pentru toate situatiile de urgenta, la nivelul obiectivului exista:

- Planul de urgenta interna - Planul de interventie in caz de incendiu.

Exista o intrepatrundere intre aceste doua planuri, deoarece orice incendiu nestapanit se

74


HARMAN



poate generaliza conducand la un accident major. Structura actiunilor de raspuns in cazurile de urgenta este prezentata in Planul de Urgenta

Interna elaborate la nivelul obiectivului.

In schema de mai jos este vizualizata o reprezentare schematica a a analizei de risc cu

includerea componentelor specifice.

IV.A.1. Pericolele luate in considerare la stabilirea scenariilor

Pericolele luate in considerare la stabilirea scenariilor de accidente majore sunt:

Pericole naturale: Informatii cu privire la hazardurile naturale specifice zonei:

- zona “D” pentru actiunea seismica conform normativ P100/92; Un cutremur de mare amplitudine ar risca distrugerea anumitor zone construite, putand

avea un efect declansator a unor explozii.

Pericolul de incendiu si explozie Un incendiu in imediata vecinatate a instalatiilor de producere a explozivilor (incendierea vegetatiei) sau in instalatiile propriuzise este un pericol deosebit ce poate genera un accident major in cazul in care nu este stapanit si stins in fazele incipiente. Cauzele unui incendiu pot fi instalatiile electrice defecte, electricitatea statica si electricitatea atmosferica, o explozie urmata de un incendiu, un incendiu in zonele limitrofe instalatiei, care s-ar putea extinde la vegetatia din perimetrul instalatiei. Masuri de siguranta

Pentru prevenire s-au luat masuri de siguranta obligatorii in aceste cazuri: - Echipamentele electrice

Alegerea tipului de protectie antiexploziva si a gradului de protectie la echipamentele de

75


HARMAN



munca s-au realizat corespunzator zonarii instalatiilor tehnologice de fabricare si depozitare a explozivilor.

- Cabluri electrice Toate cablurile folosite au fost alese in functie de zona cu pericol de explozie cea mai severa pe care o traverseaza, in conformitate cu reglementarile in vigoare.

- Protectia prin legare la pamant sau la masa, egalizarea potentialelor Toate partile metalice sunt legate la centura de impamantare, verificata bianual.

- Protectia contra electricitatii atmosferice Pentru realizarea acestei protectii s-au realizat captatori in conformitate cu reglementarile in vigoare. Acesti captatori/paratonieri realizeaza protectia atelierelor, precum si a spatiilor de depozitare. Se fac masuratori bianuale de continuitate si se emit buletine de verificare.

- Sistemul de control si detectie, in ateliere, in depozite Reprezinta un ansamblu de sisteme independente:

• butoane alarmare; • sisteme de masura umiditate, temperatura; • sisteme de semnalizare avarie; • sisteme de interblocare in caz de avarie, cu oprire a dozarilor de materii prime.

Un proces necontrolabil sunt posibilele incendii din afara perimetrului, avand in vedere

faptul ca langa gardul sectiei s-au construit case de vacanta.

Pericole tehnologice

Toxicitatea materialelor In conformitate cu prevederile H.G. nr. 2167/2004 privind stabilirea riscurilor pentru om si mediu ale substantelor notificate se iau in considerare urmatoarele efecte potentiale:

- toxicitate; - iritare; - sensibilizare; - toxicitate la doze repetate; - conioze.

Accidentele se pot produce in cazul punerii in libertate, in mod accidental a acestor

substante (amoniac, percloretilena). Punerea in libertate poate genera: • vapori toxici – afectarea sanatatii; • patrunderea in reteaua de canalizare (apa impurificata de la stingerea

incendiilor), afectarea calitatii apei de suprafata. Masurile de prevenire se refera la:

• depozitarea corespunzatoare, asigurata inca din faza de proiectare (materiale corespunzatoare, capacitati, asigurarea captarii si recuperarii scurgerilor accidentale, asigurarea dimensiunilor spatiilor de depozitare);

• echipamente de siguranta pe rezervoare si conducte; • regulamente de operare.

Inflamabilitate Substantele din aceasta categorie: diluant, lac, benzina, white spirit, alcool etilic.

Incendierea recipientele de depozitare a produselor inflamabile poate avea loc prin:

actiunea persoanelor neautorizate, lucrul cu foc deschis, atac terorist, trasnete, scantei

electrostatice. Incendierea se poate produce prin contactul intre vapori si o sursa de foc,

atrunci cand concentratia vaporilor este in limita de inflamabilitate si cand temperatura

este peste limita de inflamabilitate. Incendierea se poate roduce si la temperaturi sub limita

76


HARMAN



de inflamabilitate, daca sursa de energie este suficient de puternica pentru a produce local incalzirea si amorsarea incendiului. Probabilitatea de producere este mai ridicata in cazul, diluantilor, lacului, white -spirit, benzinei, fata de motorina si CLU, care au temperaturi de inflamabilitate mult mai mici. Explozia recipientelor se poate produce cand concentratia vaporilor este in limitele de explozie in contact cu o sursa de foc. In cazul scurgerilor masive de substate din ambalaje exista posibilitatea formarii amestecurilor explozive cu aerul, mai ales in spatiul inchis al magaziilor. O explozie puternica se poate produce in cazul rezervoarelor de CLU golite, necuratate, nedegazate, in timpul operatiilor de curatire sau a reviziilor si reparatiilor. Sursele de aprindere pot fi, in acest caz focul deschis neautorizat, scanteile mecanice, electrice si electrostatice produse de sculele si echipamentele necorespunzatoare. Probabilitatea de producere este extrem de redusa deoarece astfel de lucrari se fac pe baza unui permis de lucru si atmosfera din interiorul rezervorului este controlata. Masurile de prevenire se refera la:

- aerisirea corespunzatoare a incaperilor magaziilor, - utilizarea de recipienti inchisi, rezistenti din punct de vedere mecanic si

controlati periodic de catre personal, pentru prevenirea unor scurgeri necontrolate;

- depozitarea corespunzatoare functie de compatibilitati si de recomandarile din fisele de securitate;

- interzicerea focului, obligativitatea permisului de lucru cu focul, scule si imbracaminte adecvata;

- existenta mijloacelor de stingere pentru inabusirea oricarui inceput de incendiu; - instruirea personalului; - accesul interzis pentru persoanele neautorizate,.

Explozivitate Substantele explozive: TNT, hexogenul, pentrita/TEN, tetril, pulbere neagra, pulberi

omogene, coloidale, pot exploda in anumite conditii, legate de nerespectarea proceselor

de productie, echipament sau scule necorespunzatoare, flacara deschisa, descarcari

electrostatice, reactii necontrolate, incalzirea peste limite a magaziilor, socuri nepermise,

prezenta impuritatilor, accesul persoanelor neautorizate. Masurile de prevenire se refera la:

- Pardoselile atelierelor de productie, magaziilor si depozitelor sunt betonate si protejate antiex;

- Substantele si produsele periculoase sunt depozitate in incaperi special amenajate si in siguranta;

- Accesul la aceste depozite il au doar persoanele autorizate; - Gestionarea (manipularea, depozitarea si transportul) substantelor periculoase se

face doar de catre persoane instruite; - Sunt respectate instructiunile din fisele de securitate si normele de protectie a

mediului si asigurarii securitatii si sanatatii referitoare la substantele periculoase; - Produsele sunt depozitate astfel incat inscriptiile, frazele de risc si simbolurile

executate de fabricant pe ambalaj, sunt expuse vederii; - Sunt asigurate conditii pentru pastrarea lizibilitatii acestor inscriptii; - La locurile de depozitare sunt afisate simboluri referitoare la pericol si

inscriptionate fraze de risc; - Depozitele din Sectia pirotehnica respecta legislatia in vigoare, normele specifice

77


HARMAN



de sanatate si securitate, normele de protectia mediului si normele PSI si Ordinul 1540/1991 si Legea 126/1995 si Ord. 68/2004 privind regimul substantelor explozive.

- Este organizata activitatea de protective si stingere a incendiilor conform planului de interventie in caz de incendiu;

- Sunt efectuate activitati pentru supravegherea constructiilor si instalatiilor; - Suprafetele betonate si burdurile din incinta sunt mentionate in bune conditii, fara

fisuri, pentru a se evita contaminarea solului cu produse petroliere sau chimice, in urma eventualelor scurgeri accidentale;

- Rezervoarele subterane care in prezent sunt utilizate, sunt pastrate in stare buna fara sa se constate scurgeri;

- Accesul in unitate se face doar prin punctele de control acces; - Activitatea de paza si protectie se desfasoara in conformitate cu L. nr. 333/2003 si

a Planului de paza. - Existenta mijloacelor de stigere si a hidrantilor interiori si exteriori, drescere

pentru sectiile de productie.

Alte tipuri de pericole

• accidente de transport; • prabusirea de constructii, instalatii sau amenajari; • caderi de obiecte din atmosfera sau din cosmos; • periclitare intentionata; • incendiu de vegetatie.

Accidentele de transport se pot producein special la transportul materialelor explozibile.

Masurile de prevenire se refera in special la siguranta transportului, respectiv la

conducerea preventiva a mijlocului de transport insotirea transportului de catre personal

calificat. Caderile de obiecte din atmosfera desi sunt pericole cu probabilitate foarte scazuta sunt totusi posibile. Aceste evenimente pot fi incadrate in categoria – catastrofe. De catastrofe sunt legate si pericolele privind prabusirea de constructii, instalatii sau amenajari. Efectul lor este major sau chiar catastrofal deoarece poate declansa accidente majore de tipul, incendii, explozii, dar probabilitatea lor este redusa pana la improbabil.

Masuri de prevenire nu exista in acest caz, doar raspunsul in caz de urgenta, care poate

reduce efectele unui astfel de accident. Periclitarea intentionata (Twinning Project RO/2002/IB/EN/02 – Dr. Hans Joachim UTH). Exista urmatoarele tipuri de periclitare intentionata: ●Premisa conditionata

Cauze: faptasul vrea sa provoace un efect limitat din punctul sau de vedere. O situatie mult mai periculoasa nu conteaza pentru el, sau nu isi da seama de ea. Motive: razbunare, frustrare, „dovedirea„ deficientelor, obtinerea efectelor socio-politice. Actiuni pregatitoare: furisare, achizitionarea de unelte si de alte obiecte. Obiectele faptei: unelte simple si grele, eventual incendieri simple. Energia criminala: medie.

78


HARMAN



Cercul de persoane: criminali din interior sau exterior, fosti angajati dati afara, angajati proprii ai firmei si vizitatori. Observatii/exemple: scoaterea din functiune a agregatelor de siguranta; interventii in derularea productiei; neanuntarea starilor critice ale instalatiei; incendiere, vandalism dupa intrarea prin efractie nereusita; incendierea din alte motive.

●Premisa directa Cauze: cauzatorul vrea sa provoace un defect mai mare, prin situatia de pericol astfel declansata, manevre de sustragere a atentiei. Motive: radicalitate politica, obtinerea de avantaje materiale, sau concurentiale. Actiuni pregatitoare: cercetarea componentelor relevante pentru siguranta instalatiei, a punctelor slabe; folosirea lipsei de supraveghere; daca este necesar, achizitionarea de materiale costisitoare, scoaterea din functiune a agregatelor de siguranta. Obiectele faptei: unelte simple si speciale, eventual incendieri, explozibil simplu (improvizatie proprie). Energia criminala: peste medie. Cercul de persoane: faptasi singuri, grupari politice radicale. Observatii/exemple: incendiere/atentat cu explozibil; distrugerea unor componente de functionare.

●Atacuri teroriste masive Cauze: procedura periculoasa, brutala, deseori fara a tine cont de viata omeneasca; procedura armata. Motive: actiuni fanatice, anarhie, provocarea modificarilor sociale prin forta, „pedepsirea” intreprinderilor, motive de credinta. Actiuni pregatitoare: pregatiri logistice, cercetare pe ascuns, scoaterea din functiune a agregatelor de siguranta. Obiectele faptei: unelte simple si speciale, eventual incendieri, explozibil. Energia criminala: deosebit de mare. Cercul de persoane: faptasi singuri, grupari extremisti si teroristi. Observatii/exemple: atac inarmat; explozia recipientilor/depozitelor; tragere cu arme de foc in cladiri; incendierea instalatiilor mai mari; atacarea personalului de protectie a fabricii; atacuri cu explozibil asupra zonelor deosebit de sensibile.

Masuri de siguranta: ingradire exterioara, controlul accesului in intreprindere, asigurarea

zonelor periclitate, masuri organizatorice, organizarea sigurantei, sisteme de alarma,

supraveghere si comunicare. Documentele legate de siguranta sunt tinute secret. Activitatea de paza si protectie se desfasoara in conformitate cu L. nr. 333/2003 si a

Planului de paza.

IV.A.2 Descrierea scenariilor posibile de accidente majore si

probabilitatea producerii lor

I.Rezervorul ingropat de CLU, cisterne de transport Conditii in care sursele de risc conduc la accidente si masurile de prevenire:

1. Implicarea intr-un accident a cisternei de transport CLU pe perimetrul societatii

Descrierea urmarilor: eliberare de CLU din cisterna/atmosfera exploziva, impurificarea solului si a apei subterane. Masuri de prevenire:

79


HARMAN



- Conform regulamentelor de autorizare a cisternelor de transport produse periculoase, echipamentele cisternei trebuie sa asigure siguranta incarcaturii chiar in conditiile rasturnarii cisternei. In aceste conditii evenimentul nu va conduce la un accident major.

- Conducerea prudenta a autocisternei. Probabilitatea de producere a avariei: izolat. Consecintele: moderate. Risc: scazut

2. Neetanseitatea furtunului de descarcare din cisterna, greseli de manevra Descrierea urmarilor: eliberare de CLU din cisterna/atmosfera exploziva, impurificarea solului. Masuri de evitare a avariei/masuri de reducere a riscului:

- verificarea starii furtunului inainte de descarcare; - locul de amplasare a cisternei asigura colectarea scurgerilor reduse cu materiale

absorbante; - supravegherea permanenta a descarcarii, interventie imediata, prin inchiderea

ventilului de golire a cisternei. Probabilitatea de producere a avariei: ocazional. Consecintele: minore. Risc: scazut.

3. Scurgeri accidentale la descarcarea din cisterna, prezenta unei surse de foc (motorul cisternei nu este oprit, electricitate statica, scanteie, foc deschis, fumatul in timpul descarcarii) in zona descarcarii:

Descrierea urmarilor: formarea unei balti, pericol de incendiu. Masuri de evitare a avariei/masuri de reducere a riscului:

- asistarea permanenta a descarcarii cisternei de catre personalul instruit al firmei, colectarea scurgerilor accidentale intr-un recipient;

- interzicerea oricarui foc deschis in zona; - distanta de siguranta intre CET si instalatiile ce utilizeaza explozivi; - respectarea „Instructiunii de lucru“; - instruirea personalului; - urmarirea panourilor de avertizare; - sistem de inchidere sigur al conductei de alimentare; - existenta mijloacelor de stingere in zona incarcarii rezervoarelor de CLU; - indepartarea vegetatiei care ar putea lua foc din zona de incarcare.

Probabilitatea de producere a avariei: izolat. Consecintele: moderate. Risc: scazut.

4. Umplerea peste capacitate a rezervorului. Descrierea urmarilor: eliberarea de CLU din cisterna / atmosfera exploziva si toxica. Masuri de evitare a avariei/masuri de reducere a riscului:

- incarcarea prin cadere libera; - asistarea incarcarii de catre personalul autorizat;

80


HARMAN



- verificarea nivelului combustibilului in rezervor - captarea scurgerilor la decuplarea furtunului;

Probabilitatea de producere a avariei: ocazional Consecintele: minore. Risc: scazut

5. Avarierea rezervorului (prin coroziune, neetanseitate) Descrierea urmarilor: eliberarea de CLU din rezervor, impurificare sol, prezenta compusilor volatili in sol Masuri de evitare a avariei/masuri de reducere a riscului:

- rezervoarele protejate anticoroziv, cuva din beton; - verificarea periodica a instalatiei de catre personal autorizat;

Probabilitatea de producere a avariei: izolat. Consecintele: minor Risc: scazut

II. Magaziile de chimicale inflamabile, de produse petroliere, de ambalaje

combustibile

1. Incendiu la magazia de ambalaje, lemn, carton Descrierea urmarilor: arderea materialelor combustibile, fum, radiatia termica ce poate aprinde vegetatia din jur, extinderea incendiului, periclitarea magaziilor de explozivi sau a sectorului productiv

Masuri de evitare a avariei/masuri de reducere a riscului: - verificarea instalatiilor electrice; - mijloace de stingere a oricarui inceput de incendiu; - supravegherea perimetrului de catre personalul de paza, mijloace de alarmare;

Probabilitatea de producere a avariei: izolat. Consecintele: moderate

Risc: scazut

2. Neetanseitati ale recipientelor de substante inflamabile depozitate in magazie: diluant, lac, alcool etilic, white – spirit, benzina;

Descrierea urmarilor: formarea atmosferei explozive, formarea unei balti de lichid inflamabil care se evapora si formeaza atmosfera exploziva; incendiul in cazul prezentei unei scantei sau flacari, explozia recipientilor; fum, radiatia termica ce poate aprinde vegetatia din jur, extinderea incendiului, periclitarea magaziilor de explozivi sau a sectorului productiv. Masuri de evitare a avariei/masuri de reducere a riscului:

- aerisirea corespunzatoare a incaperilor magaziilor, - utilizarea de recipienti inchisi, rezistenti din punct de vedere mecanic si

controlati periodic de catre personal pentru prevenirea unor scurgeri necontrolate;

- depozitarea corespunzatoare functie de compatibilitati si de recomandarile din fisele de securitate;

- interzicerea focului, obligativitatea permisului de lucru cu focul, scule si

imbracaminte adecvata; 81


HARMAN



- existenta mijloacelor de stingere pentru inabusirea oricarui inceput de incendiu; - instruirea personalului; - accesul interzis pentru persoanele neautorizate.

Probabilitatea de producere a avariei: izolat. Consecintele: moderate Risc: scazut

III. Sectia pirotehnica

1. Explozii datorita pierderii stabilitatii explozivilor, incendiu in atelierele de fabricatie

Descrierea urmarilor: accidentarea, moartea personalului surprins, distrugerea constructiilor, posibilitatea aparitiei incendiilor si extinderea acestora. Masuri de evitare a avariei/masuri de reducere a riscului:

- Cantitati mici de material exploziv utilizat la locurile de munca (sub 1kg). - Pardoselile atelierelor de productie, magaziilor si depozitelor sunt betonate si

protejate antiex; - Substantele si produsele periculoase sunt depozitate in incaperi special

amenajate si in siguranta; - Accesul la aceste depozite il au doar persoanele autorizate;

- Gestionarea (manipularea, depozitarea si transportul) substantelor periculoase se face doar de catre persoane instruite;

- Sunt respectate instructiunile din fisele de securitate si normele de protectie a mediului si asigurarii securitatii si sanatatii referitoare la substantele periculoase;

- Produsele sunt depozitate astfel incat inscriptiile, frazele de risc si simbolurile executate de fabricant pe ambalaj, sunt expuse vederii;

- Sunt asigurate conditii pentru pastrarea lizibilitatii acestor inscriptii; - La locurile de depozitare sunt afisate simboluri referitoare la pericol si

inscriptionate fraze de risc; - Actiunile intreprinse in cazul poluarii accidentale se desfasoara conform

“Programului de interventie in caz de poluare accidentala si dezastre”; - Depozitele din Sectia pirotehnica respecta legislatia in vigoare, normele specifice



- Sunt efectuate activitati pentru supravegherea constructiilor si instalatiilor; - Suprafetele betonate si bordurile din incinta sunt mentionate in bune conditii, fara



a Planului de paza. - Existenta mijloacelor de stigere si a hidrantilor interiori si exteriori, drencere

pentru sectiile de productie. - Existenta valurilor de pamant pentru protectia instalatiilor invecinate. - Vegetatia forestiera va fi indepartata periodic din vecinatatea constructiilor pentru

82


HARMAN



prevenirea extinderii unui incendiu.

Probabilitatea de producere a avariei: izolat. Consecintele: moderate Risc: scazut

2. Explozii, incendii in magaziile de explozivi

Explozivii utilizati se pot aprinde la temperaturi intre 180 – 300 0C, unii sunt sensibili la

socuri mecanice producand explozie. Prezenta unei scantei sau flacari pot determina aprinderea, respectiv explozia acestora. Deci un incendiu in apropiere, in special incendiul vegetatiei, electricitatea statica, sau cea atmosferica in cazul in care instalatia vde legare la pamant sau paratonierii nu functioneaza, utilizarea necorespunzatoare a sculelor si imbracamintii, pot determina un aprinderea sau explozia materialului depozitat. Descrierea urmarilor: accidentarea, moartea personalului surprins, distrugerea constructiilor, posibilitatea aparitiei incendiilor siextinderea acestora. Masuri de evitare a avariei/masuri de reducere a riscului:





mediului, asigurarii securitatii si sanatatii referitoare la substantele periculoase; - Produsele sunt depozitate astfel incat inscriptiile, frazele de risc si simbolurile



de sanatate si securitate, normele de protectia mediului si normele PSI si Ordinul 1540/1991 si Legea 126/1995 si Ord. 68/2004 privind regimul substantelor explosive.


- Activitatea de paza si protectie se desfasoara in conformitate cu L. nr. 333/2003 si a Planului de paza.

- Existenta mijloacelor de stigere si a hidrantilor interiori si exteriori. - Constructiil sunt inconjurate cu valuri de pamant pentru protectia instalatiilor

invecinate. - Vegetatia din jurul depozitelor va fi indepartata periodic pentru prevenirea

extinderii unui incendiu. Probabilitatea de producere a avariei: izolat. Consecintele: majore Risc: moderat

3. Explozii, incendii in zona de distrugere prin ardere si terenul de probe,

accidente la transportul explozivilor catre aceste obiective

83


HARMAN



Nerespectarea instructiunilor de lucru pot conduce la astfel de accidente. Descrierea urmarilor: accidentarea, moartea personalului, incendii care se pot extinde.

Masuri de evitare a avariei/masuri de reducere a riscului: - Pregatirea pentru tragere, asamblarea loviturilor se face numai de catre personal

calificat, instruit special si sub directa supraveghere a sefului de poligon. - In poligon sunt prevazute spatii de protectie pentru personal. - Se interzice patrunderea persoanelor straine in zona poligonului. Pentru

transportul materialelor explozibile la poligonul de incercari se vor respecta prevederile Decretului 297/77 si ale ordinului 13/N/82.

- Poligoanele de proba, zona de distrugere sunt asigurate mijloacele de comunicare cu conducerea intreprinderii.

- Se vor elabora instructiuni de lucru care se vor afisa la loc vizibil pentru lucrul in conditii de siguranta si comportarea in situatii deosebite, in special in caz de rateuri.

- -Se vor asigura materialele si mijloacele de prim ajutor: targa, trusa sanitara, materiale sanitare.

- Captatoarele de lovituri au constructia din beton armat si blindajul din otel si lemn.

- Sunt asigurate materialele necesare cu care sa se intervina in cazul inceputurilor de incendiu . Pe timpul incercarilor se va asigura un mijloc de transport care va putea fi folosit in caz de necesitate.

- Transportul materialelor explozibile se va face de catre personal autorizat, transportul este reglementat prin instructiunile de lucru. Pentru transportul materialelor explozive la terenurile de incercari si la plajele de distrugere se vor respecta prevederile Decretului 297/1977 si ale Ordinului 13/N/1987 pentru aprobarea Normelor tehnice privind detinerea, prepararea, experimentarea, transportul, depozitarea, manipularea si folosirea in economie a materialelor explozive.

- Deseurile de fabricatie se pastreaza in ambalaje speciale fiind evacuate la

sfarsitul fiecarui schimb la locurile destinate acestui scop. Distrugerea deseurilor

se face pe plaja de distrugere. Evacuarea, depozitarea si distrugerea produselor

rezultate, a deseurilor de substante explozive, a celorlalte deseuri sunt

reglementate in intreprindere prin instructiuni. Probabilitatea de producere a avariei: izolat. Consecintele: moderate Risc: scazut

La capitolele de evaluare a consecintelor accidentelor majore, din fiecare instalatie, se vor

lua in discutie numai accidentele cu risc moderat si major. Accidentele cu risc scazut,

deloc mai putin importante sunt de regula tratate in Instructiunile de lucru si

Regulamentele de fabricatie, interventia in cazul acestor accidente se face local cu

mijloacele existente la nivelul instalatiilor.

IV. Catastrofe. Stabilirea scenariilor necesare planificarii pentru protectia impotriva

dezastrelor

84


HARMAN



Obiectivul este amplasat intre localitatile Harman si Bod si este incadrat de terenuri agricole, paduri, iar in apropiere este amplasat depozitul de zgura cenusa al CET Brasov. In aceasta categorie pot intra caderea corpurilor din atmosfera, sau un atac terorist

concertat, care poate determina explozia simultana a 70 - 80 % din cantitatea de explozivi

aflata pe amplasament. Aceste accidente nu tin de masurile de siguranta si prevenire luate

pe amplasament.

85





Tabel IV.A.2. Scenarii tehnologice posibile

Locuri posibile de avarii Cauzele posibile de Substanta Descrierea evenimentului Scenariului propus producere implicata

a avariei

I.Rezervorul ingropat de CLU, cisterne de transport

Cisterna de transport CLU pe 1. Implicarea intr-un CLU eliberare de CLU din cisterna/atmosfera Risc scazut – nu s-au facut modelari perimetrul societatii accident a cisternei de exploziva, impurificarea solului si a apei

transport CLU pe subterane.

perimetrul societatii; .

2. Neetanseitatea

furtunului de

descarcare din

3. Scurgeri accidentale la formarea unei balti, pericol de incendiu

descarcarea din

cisterna, prezenta unei Rezervorul ingropat de CLU 4. Umplerea peste eliberarea de CLU din cisterna / atmosfera

capacitate a exploziva si toxica

5. Avarierea rezervorului eliberarea de CLU din rezervor, impurificare

(prin coroziune, sol, prezenta compusilor volatili in sol

II. Magaziile de chimicale inflamabile, de produse petroliere, de ambalaje combustibile Magaziile de chimicale inflamabile, Incendiu la magazia de ambalaje, arderea materialelor combustibile, fum, Risc scazut – nu s-au facut modelari de produse petroliere, de ambalaje ambalaje, lemn, carton. lemn, carton. radiatia termica ce poate aprinde vegetatia

combustibile din jur, extinderea incendiului, periclitarea

magaziilor de explozivi sau a sectorului

productiv

Neetanseitati ale diluant, lac, formarea atmosferei explozive, formarea recipientelor de substante alcool etilic, unei balti de lichid inflamabil care se

inflamabile depozitate in white – spirit, evapora si formeaza atmosfera exploziva;

magazie: diluant, lac, benzina incendiul in cazul prezentei unei scantei

alcool etilic, white – spirit, sau flacari, explozia recipientilor; fum,

benzina radiatia termica ce poate aprinde vegetatia

din jur, extinderea incendiului, periclitarea

magaziilor de explozivi sau a sectorului

productiv.

86






a avariei

III. Sectia pirotehnica Atelierele de fabricatie. 4. Explozii datorita explozivi accidentarea, moartea personalului Sunt considerate acoperitoare

pierderii stabilitatii surprins, distrugerea constructiilor, scenariile modelate la magaziile de explozivilor, incendiu in posibilitatea aparitiei incendiilor si explozibili

atelierele de fabricatie extinderea acestora.

87





Locuri posibile de avarii Cauzele posibile de Substanta Descrierea evenimentului Scenariului propus

producere implicata

a avariei

Magaziile de explozivi 5. Explozii, incendii in Explozivii utilizati se pot aprinde la I. Explozia materialelor

magaziile de explozivi temperaturi intre 180 – 300 0C, unii sunt explozibile din magazii

sensibili la socuri mecanice producand 1. Explozia cantitatii de pulbere neagra

explozie. Prezenta unei scantei sau flacari 1.1 Explozia a 35% din cantitatea de 5,2 t

pot determina aprinderea, respectiv de pulbere neagra

explozia acestora. Deci un incendiu in 1.2 Explozia cantitatii de 5,2 t de pulbere

neagra

apropiere, in special incendiul vegetatiei,

2. Explozia cantitatii de hexogen

electricitatea statica, sau cea atmosferica in

2.1 Explozia a 35 % din cantitatea de 1,9 t

cazul in care instalatia vde legare la

hexogen

pamant sau paratonierii nu functioneaza, 2.2 Explozia cantitatii de 1,9 t hexogen

utilizarea necorespunzatoare a sculelor si 3. Explozia cantitatii de TEN

imbracamintii, pot determina un aprinderea 3.1 Explozia a 35 % din cantitatea de 1,9 t

sau explozia materialului depozitat. TEN

Accidentarea, moartea personalului 3.2 Explozia cantitatii de 1,9 t TEN

surprins, distrugerea constructiilor, 4. Explozia cantitatii de TNT

4.1 Explozia a 35 % din cantitatea de 25 t

posibilitatea aparitiei incendiilor

TNT

siextinderea acestora.

4.2 Explozia cantitatii de 25 t TNT

5. Explozia cantitatii de pulbere coloidala

5.1 Explozie la 35 % din cantitatea de 9 t

pulbere coloidala (36 t in 4 magazii)

5.2 Explozia cantitatii de 9 t pulbere

coloidala (36 t in 4 magazii)

6. Explozia cantitatii de elemente si

produse pirotehnice

6.1 Explozia a 35 % din cantitatea de 103

t de elemente si produse pirotehnice ce

contin substante cu risc de explozie,

repartizata in 15 magazii

6.2 Explozia cantitatii de 103 t de

elemente si produse pirotehnice ce contin

substante cu risc de explozie, repartizata

in 15 magazii

88






a avariei Zona de distrugere prin ardere si 6. Explozii, incendii in Sunt considerate acoperitoare terenul de probe, zona de distrugere prin scenariile modelate la magaziile de Transportul explozivilor catre aceste ardere si terenul de explozibili

obiective probe, accidente la

transportul explozivilor

catre aceste obiective

IV. Catastrofe caderea corpurilor din explozivi determina explozia simultana a 70 - 80 % 7. Explozia simultana a 80% din

atmosfera, sau un atac din cantitatea de explozivi aflata pe cantitatea de materialele explozive terorist concertat amplasamen aflate pe amplasament

7.1 Explozia a 80 % din cantitatea totala de 173 t de elemente si produse pirotehnice ce contin substante cu risc de explozie aflate pe amplasament

89


HARMAN



IV.A.3. Clasificarea riscurilor induse de pericolele

mentionate, definirea scenariilor de risc major

IV.A.3.1 Consideratii generale

Clasificarea se bazeaza pe indici. Risc = Probabilitate x Consecinte.

Masura probabilitatii de a se produce se poate realiza prin incadrarea in urmatoarele

5 nivele: Improbabil – se poate produce doar in conditii exceptionale; este atat de putin probabil

incat se poate presupune ca nu se intampla niciodata; Izolat – s-ar putea intampla candva; este putin probabil ca se poate produce pe

perioada de operare a obiectivului; Ocazional – se poate intampla candva; este posibil sa se produca la un anumit

moment dat in perioada de operare; Probabil – se poate intampla in anumite situatii; se poate produce de cateva ori in

intreaga durata de operare. Frecvent – se intampla in multe situatii; este probabila producerea lor in mod frecvent.

Masura calitativa a consecintelor este realizata tot prin incadrarea in cinci nivele de

gravitate care au urmatoarele semnificatii: Tabel IV.A.3.1 Semnificatiile celor 5 nivele de gravitate

Masura Asupra factorului Efect potential

consecintelor antropic din zona Emisii Efect asupra Efecte social-

(personalul, ecosistemelor economic

populatia)

Neglijabile Vatamari Fara emisii Efecte pe termen scurt Efecte sociale

nesemnificative, si reversibile doar la nesesizabile, fara motive

fara decese sau anumite specii. de ngrijorare.

raniri.

Minore Este necesara Emisii in incinta Daune neinsemnate, Efecte sociale cu putine

acordarea obiectivului care rapid remediabile si motive de ingrijorare

primului ajutor. sunt retinute si reversibile, pentru un pentru comunitate.

captate. numar foarte limitat de

plante si / sau animale.

Moderate Sunt necesare Emisii in incinta Daune temporare si Intreruperea activitatii de

tratamente obiectivului care reversibile create de productie chiar si pe

medicale. sunt retinute si migrarea populatiilor de termen scurt.

captate cu ajutor animale si daune Efecte sociale cu motive

strain. asupra habitatelor. moderate de ingrijorare.

Majore Vatamari Emisii in afara Moartea unor animale, Intreruperea activitatii de

deosebite pentru amplasamentului daune asupra productie si motive

oameni. fara efecte speciilor, distrugeri de serioase de ingrijorare.

daunatoare. habitate etc.

Catastrofice Produc o rata a Emisii toxice in afara Moartea animalelor in Oprirea activitatii de

mortalitatii amplasament cu numar mare, productie; motive de

ridicata. efecte daunatoare. distrugerea speciilor ingrijorare foarte mari.

de plante.

Clasificarea riscurilor 90


HARMAN



Matricile de evaluare a riscului sunt utilizate in principal pentru clasificarea riscurilor in

functie de importanta lor. Tabel IV.A.3.2.Matricea riscului

Consecinte

Neglijabile Minore Moderate Majore Catastrofice

1 2 3 4 5

Probabilitate Improbabil 1 1 2 3 4 5

Izolat 2 2 4 6 8 10

Ocazional 3 3 6 9 12 15

Probabil 4 4 8 12 16 20

Frecvent 5

5 10 15 20 25

Tabel IV.A.3.3. Analiza riscului

Nivele de risc Definitie Actiuni ce trebuie indeplinite

1-3 Risc foarte scazut Conducerea actiunilor prin proceduri obisnuite, de

4-6 Risc scazut rutina.

7-14

Risc moderat

Se actioneaza prin proceduri standard specifice,

cu implicarea conducerii de la locurile de munca.

15-19

Risc ridicat Actiuni prompte, luate cat de repede permite

sistemul normal de management, cu implicarea

conducerii de varf.

Fiind o situatie de urgenta sunt necesare actiuni

20-25

Risc extrem

imediate si se vor utiliza prioritar toate resursele

disponibile.

IV.A.3.2. Evaluarea riscurilor identificate

Tabel IV.A.3.2.1 Evaluarea riscurilor identificate

Scenariul Pericolul Evaluarea riscurilor Stabilirea identificat Probabilitate Consecinte Risc scenariilor de accidente

majore

I.Rezervorul ingropat de CLU, cisterne de transport Cisterna de transport CLU pe perimetrul societatii

1. Implicarea intr-un eliberare de CLU 2 3 6 Risc scazut accident a cisternei de din

transport CLU pe perimetrul cisterna/atmosfera

societatii; exploziva, 2. Neetanseitatea impurificarea solului 3 2 6 Risc scazut

furtunului de descarcare si a apei subterane

din cisterna, greseli de

manevra.

3. Scurgeri accidentale la 2 3 6 Risc scazut descarcarea din cisterna,

91


HARMAN



prezenta unei surse de foc Rezervorul ingropat de CLU. 4. Umplerea peste eliberarea de CLU 3 2 6 Risc scazut capacitate a rezervorului din cisterna /

atmosfera exploziva

si toxica

5. Avarierea rezervorului eliberarea de CLU 2 2 4 Risc scazut (prin coroziune, din rezervor,

neetanseitate) impurificare sol,

prezenta

compusilor volatili in

sol

II. Magaziile de chimicale inflamabile, de produse petroliere, de ambalaje combustibile 1. Incendiu la magazia de arderea materialelor 2 3 6 Risc scazut ambalaje, lemn, carton combustibile, fum,

radiatia termica ce

poate aprinde

vegetatia din jur,

extinderea

incendiului,

periclitarea

magaziilor de

explozivi sau a

sectorului productiv

2. Neetanseitati ale formarea atmosferei 2 3 6 Risc scazut recipientelor de substante explozive, formarea

inflamabile depozitate in unei balti de lichid

magazie: diluant, lac, inflamabil care se

alcool etilic, white – spirit, evapora si

benzina formeaza atmosfera

exploziva; incendiul

in cazul prezentei

unei scantei sau

flacari, explozia

recipientilor; fum,

radiatia termica ce

poate aprinde

vegetatia din jur,

extinderea

incendiului,

periclitarea

magaziilor de

explozivi sau a

sectorului productiv.


Atelierele de fabricatie

1. Explozii datorita pierderii Explozie, incendiu 2 3 6 Risc scazut stabilitatii explozivilor,

incendiu in atelierele de

fabricatie

Magaziile de explozivi

2. Explozii, incendii in Explozie, incendiu 2 4 8 Risc moderat magaziile de explozivi

Zona de distrugere prin ardere si terenul de probe, accidente la transportul explozivilor

3. Explozii, incendii in Explozii, incendii 2 3 6 Risc scazut zona de distrugere prin

ardere si terenul de

probe, accidente la 92


HARMAN



transportul explozivilor


IV. Catastrofe Explozia simultana a 70 - explozie 1 5 5 Risc moderat 80 % din cantitatea de

explozivi aflata pe

amplasament

IV.B Evaluarea amplitudinii si a gravitatii consecintelor accidentelor

majore identificate, descrierea parametrilor tehnici si a

echipamentului utilizat pentru siguranta instalatiilor, pentru fiecare

scenariu in parte Pragurile de referinta pentru diferite scenarii posibile Consecintele accidentelor sunt luate in considerare din punct de vedere cantitativ prin

calculul distantei la care marimea considerata atinge o valoare prag (exemplu letala,

toxica). Deoarece la modelarea accidentelor s-a utilizat softul ALOHA se utilizeaza valorile

prag din acest soft. Tabel IV.B.1. Pragurile de referinta

Tip Indicator PRAG I PRAG II PRAG III scenariu (mortalitate (leziuni ( zona de atentie)

ridicata) ireversibile) Dispersie in Dispersie toxica ERPG3, ERPG2, ERPG1, aer TEEL3 TEEL2 TEEL1 Incendiu Fire ball 10kW/m

2 5 kW/m

2 2 kW/m

2

Jet – fire 10kW/m2 5 kW/m

2 2 kW/m

2

Pool fire 10 kW/m2 5 kW/m

2 2 kW/m

2

Flash fire 60%LFL 10%LFL BLEVE 10kW/m

2 5 kW/m

2 2 kW/m

2

Explozie UVCE 8 psi (0,55 bar) 3,5 psi (0,24bar) 1 psi (0,068 bar) CVCE 8 psi (0,55 bar) 3,5 psi (0,24bar) 1 psi (0,068 bar) Efectul radiatiei termice Cazul unui incendiu, care, pe baza testelor si a daunelor istorice, poate fi corelat cu nivelul

de daune. Tabel IV.B.2. Efectul radiatiei termice

Energia Tipuri de daune cauzate termica

(kW/m2)

37,5 Distrugerea echipamentului de proces. 100% decese la o expunere de 1 minut, 1% decese pentru expunerea de 10 secunde.

25,0 Energia minima pentru aprinderea padurii la o expunere indelungata fara flacara. 100% decese la expunere de 1 minut, raniri serioase pentru expunere de 10 secunde.

12,5 Energia minima pentru aprinderea padurii la expunere cu flacara. 1% decese la o expunere de 1 minut, arsuri de gradul I pentru expunere de 10 secunde.

5 Arsuri de gradul II la o expunere de 60 secunde. 2 Provoaca dureri, la o expunere de 60 secunde.

93


HARMAN



Efectul exploziei substantelor explozibile Suprapresiunea este parametrul de interes in acest caz. La baza evaluarii daunelor a stat

Legea nr. 126/1995, cu modificarile ulterioare. Tabel IV.B.3. Efectul exploziei substantelor explozibile

Suprapresiunea Tipuri de daune cauzate (bar) Asupra constructiilor Asupra sanatatii umane

1 Distrugeri totale asupra: constructiilor Traumtisme foarte grave, practic industriale cu schelet metalic, cladiri incompatibile cu viata. beton, caramida.

0,2 Distrugeri puternice si medii asupra: Traumatisme grave si medii: fracturi, constructiilor industriale cu schelet hemoragii interne, contuzii, surditate. metalic, cladiri beton, caramida.

0,1 Distrugeri usoare asupra: Traumatisme usoare, contuzii, tiuitul constructiilor industriale cu schelet urechilor. metalic, cladiri beton, caramida.

0,01 Distrugeri nesemnificative, spargerea Nesemnificative geamurilor.

Pentru calculul efectului exploziei materialelor explozive s-a utilizat documentul Agentiei Germane pentru Protectia mediului: ANEXA 2: Indrumar metodic pentru estimarea efectului, cap. 2.7.1. - Detonatia materilelor explozive: Pentru magazii si ateliere s-a utilizat relatia 60 – pentru o cladire cubica cu un perete de

explozie, pe directia peretelui lateral, fara acoperis greu.

∆p = e 2,30 – 1,97lnk + 0,100 (lnk)2,

unde k = Rdescarcare / (m TNT) 0,33

, raza R fiind exprimata in m, iar m TNT in kg si ∆p – presiunea undei de soc. Modelul nu tine seama de prezenta valurilor de pamant. Acestea protejeaza personalul surprins pe caile de acces si cladirile invecinate de actiunea directa a undei de suprapresiune a exploziei. Rezultatele calculelor s-au comparat cu distantele de siguranta prevazute in LEGEA NR. 126/1995 privind regimul materiilor explozive si cu distantele de siguranta indicate in

Ordinul nr. 13/N al ministerului industriei chimice privind Normele specifice de protectie a muncii la fabricarea, manipularea, transportul si depozitarea explozivilor in unitatile producatoare. Valorile sunt acoperitoare, prezentand un coeficient de siguranta mai mare, avand in vedere ca intr-o simpla modelare nu se poate tine seama de toate conditiile specifice ale unui amplasament. In general:

- Explozia simultana a intregii cantitati de exploziv de pe intregul amplasament, sau a unui procent ridicat din cantitatea aflata pe amplasament este posibila in cazul unei catastrofe aeriene, sau in cazul unui atac terorist organizat si sincronizat. Consecintele unui atac terorist organizat, s-au in caz de razboi, sunt imprevizibile si depasesc cadrul de competenta a acestui raport. Acest caz s-a analizat numai din punct de vedere al suprapresiunii undei de soc.

- In cazul exploziei materialului explozibil dintr-o magazie s-au luat in

considerare doua situatii: explozia simultana a 35% din cantitatea prezenta –

cazul cel mai posibil si explozia simultana a intregii cantitati din materialului

94


HARMAN



explozibil, cazul mai putin probabil in general, sau posibil in anumite conditii care provoaca explozia si pentru anumite tipuri de material explozibil.

- Modelarea scenariilor nu ia in considerare efectul vibratiilor terestre induse

de explozie. In cazul in care din motive de securitate se cere si estimarea

ultimului efect este necesara o expertiza efectuata de un specialist in

domeniu. Descrierea scenariilor de accidente majore considerate

I. Explozia materialelor explozibile din magazii

a) Descrierea detaliata a scenariului, conditiile in care acesta se produce,

evenimentele care pot juca un rol in declansarea acestuia Explozia materialului datorita incalzirii magaziei, a unei scantei, flacari aparute accidental in zona. Materialele explozibile sunt impachetate in functie de tipul explozivului (in saci de material plastic, recipiente). Sunt depuse in magazii care au o anumita cantitate limita de material, unele sunt compartimentate. Produsele finite sunt ambalate in recipiente metalice si in lazi de lemn. In aceste conditii intreaga cantitate nu va exploda simultan, avand loc explozii succesive. Se considera 2 cazuri in aceste circumstante, intr–un scenariu explozia a 35% din cantitatea depozitata si un al doilea scenariu pentru cantitatea maxima depozitata. Conform NOTIFICARII depuse s-au luat in considerare cantitatile echivalente TNT.

b) Evaluarea amplitudinii si a gravitatii consecintelor accidentelor majore

identificate Tabel IV.B.4. Caracteristicile sursei:

Denumirea Localizare pe Substanta periculoasa continuta

obiectivului amplasament

Denumire Cantitate max.

echivalent TNT

Magazie Zona de sud a Pulbere neagra sau 5,2 t

amplasamentului similara cu fum

Magazii Pulbere coloidala fara fum 36 t, in 4 magazii

Magazie Hexogen 1,9 t

Magazie TEN (pentrita) 1,9 t

Magazie TNT 25 t

Magazii Elemente de produse 103 t, in 15 magazii

pirotehnice

Tabel IV.B.5. Explozie la magazia cu pulbere neagra

Valoarea 1 0,2 0,1 0,01

suprapresiunii

(bar) Efecte asupra Distrugere Distrugeri Distrugeri Distrugeri constructiilor totala puternice si usoare nesemnificative, geamuri

medii sparte

95


HARMAN



Efecte asupra Zona letala Zona de afectiuni grave si Zona de atentie sanatatii umane (m) Usoare (m) (m) 1. Explozia cantitatii de pulbere neagra

1.1 Explozia a 1,8tdin 42 114 183 1177 cantitatea de 6,3 t de

pulbere neagra Obiective aflate in zona Pe Pe amplasament: Zona din Pe amplasament:

amplasament: interiorul amplasamentului – - intregul amplasament. zona magaziei si vegetatia forestiera. In afara amplasamentului: cea din interiorul In afara amplasamentului: -terenuri agricole valului de zona exterioara a -drum de acces DJ 121 C pamant amplasamentului - terenuri Bod – Sanpetru agricole. -saivane -arii protejate: ROSCI 0055, ROSCI 0056, ROSPA 0082.

Populatia afectata ~ 2 persoane ~ 10persoane ~ 50 persoane

1.2 Explozia cantitatii 73 197 315 2025 de 6,3 t de pulbere

neagra Obiective aflate in zona Zona magaziei si Pe amplasament: Zona din Pe amplasament:

cea din interiorul interiorul amplasamentului – - intregul amplasament. valului de vegetatia forestiera. In afara amplasamentului: pamant, magazii In afara amplasamentului: -terenuri agricole invecinate. zona exterioara a -drum de acces DJ 121 C amplasamentului - terenuri Bod – Sanpetru agricole. -saivane -arii protejate: ROSCI 0055, ROSCI 0056, ROSPA 0082.


Tabel IV.B.6. Explozie la magazia cu hexogen

Valoarea suprapresiunii 1 0,2 0,1 0,01

(bar) Efecte asupra Distrugere Distrugeri Distrugeri Distrugeri nesemnificative, constructiilor totala puternice usoare geamuri sparte

si medii Efecte asupra sanatatii Zona letala Zona de afectiuni grave Zona de atentie umane (m) si (m)

usoare (m)


2.1 Explozia a 0,6t din 30 82 131 841 cantitatea de 2,5 t

hexogen

Obiective aflate in zona Zona magaziei si Pe amplasament: Zona Pe amplasament:

cea din interiorul din interiorul - partial atelierele de productie, valului de amplasamentului – magazii invecinate. pamant. vegetatia forestiera. In afara amplasamentului: In afara -terenuri agricole amplasamentului: zona -drum de acces DJ 121 C Bod – exterioara a Sanpetru

96


HARMAN



amplasamentului - -saivane terenuri agricole. - arii protejate: ROSCI 0055, ROSCI 0056, ROSPA 0082.

Populatia afectata ~2 pers ~10 pers ~ 50 pers 2.2 Explozia cantitatii de 57 253 244 1570 2,5 t hexogen Obiective aflate in zona Zona magaziei si Pe amplasament: Zona Pe amplasament:

cea din interiorul din interiorul -partial atelierele de productie, valului de amplasamentului – magazii invecinate. pamant. vegetatia forestiera. In afara amplasamentului: In afara - terenuri agricole amplasamentului: zona -drum de acces DJ 121 C Bod – exterioara a Sanpetru amplasamentului - - saivane terenuri agricole. - arii protejate: ROSCI 0055, ROSCI 0056, ROSPA 0082.

Populatia afectata ~2 pers ~10 pers ~ 50 pers

Tabel IV.B.7. Explozie la magazia cu TEN

Valoarea suprapresiunii 1 0,2 0,1 0,01 (bar)

Efecte asupra Distrugere Distrugeri Distrugeri Distrugeri nesemnificative, constructiilor totala puternice si usoare geamuri sparte

medii Efecte asupra sanatatii Zona letala Zona de afectiuni grave si Zona de atentie umane (m) usoare (m)

(m)

3. Explozia cantitatii de TEN

3.1 Explozia a 0,6t din 30 82 131 841 cantitatea de 2,5 t TEN Obiective aflate in zona Zona magaziei Pe amplasament: Zona Pe amplasament:

si cea din din interiorul - partial atelierele de productie, interiorul amplasamentului – magazii invecinate. valului de vegetatia forestiera. In afara amplasamentului: pamant In afara amplasamentului: -terenuri agricole; zona exterioara a drum de acces DJ 121 C Bod – amplasamentului - terenuri Sanpetru; saivane; agricole. - arii protejate: ROSCI 0055, ROSCI 0056, ROSPA 0082.

Populatia afectata ~2 pers ~10 pers ~ 50 pers 3.2 Explozia cantitatii 57 253 244 1570 de 2,5 t TEN Obiective aflate in zona Zona magaziei Pe amplasament: Zona Pe amplasament:

si cea din din interiorul - partial atelierele de productie, interiorul amplasamentului – magazii invecinate. valului de vegetatia forestiera. In afara amplasamentului: pamant. In afara amplasamentului: -terenuri agricole; zona exterioara a -drum de acces DJ 121 C Bod – amplasamentului - Sanpetru terenuri agricole. -saivane; - arii protejate: ROSCI 0055, ROSCI 0056, ROSPA 0082.

Populatia afectata ~2 pers ~10 pers ~ 50 pers

97


HARMAN



Tabel IV.B.8. Explozie la magazia cu TNT Valoarea suprapresiunii 1 0,2 0,1 0,01

(bar) Efecte asupra Distrugere Distrugeri Distrugeri Distrugeri constructiilor totala puternice si usoare nesemnificative,

medii geamuri sparte Efecte asupra sanatatii Zona letala Zona de afectiuni grave si Zona de atentie umane (m) usoare (m)

(m)

4. Explozia cantitatii de TNT

4.1 Explozia a 8,7 din 71 193 308 1984 cantitatea de 64,2 t TNT Obiective aflate in zona Zona magaziei si Pe amplasament: Zona din Pe amplasament:

cea din interiorul interiorul amplasamentului – - intregul amplasament. valului de vegetatia forestiera. In afara pamant, magazii In afara amplasamentului: zona amplasamentului: - invecinate. exterioara a amplasamentului - terenuri agricole; terenuri agricole. -drum de acces DJ 121 C Bod – Sanpetru -saivane; -localitatea Harman; -arii protejate: ROSCI 0055, ROSCI 0056, ROSPA 0082.


4.2 Explozia cantitatii de 260 702 1124 7236 64,2 t TNT Obiective aflate in zona Zona magaziei si Pe amplasament: Zona din Pe amplasament:

cea din interiorul interiorul amplasamentului – - intregul amplasament. valului de vegetatia forestiera, partial In afara pamant, magazii ateliere de productie si depozitele. amplasamentului: invecinate. In afara amplasamentului: zona -terenuri agricole; exterioara a amplasamentului - -drum de acces DJ 121 C terenuri agricole. Bod – Sanpetru -saivane; -localitatea Harman; -localitatea Bod; -arii protejate: ROSCI 0055, ROSCI 0056, ROSPA 0082.


Tabel IV.B.9. Explozie la magazia cu pulbere coloidala

Valoarea suprapresiunii 1 0,2 0,1 0,01

(bar) Efecte asupra Distrugere Distrugeri Distrugeri Distrugeri constructiilor totala puternice si usoare nesemnificative,


(m)

5. Explozia cantitatii de pulbere coloidala

98


HARMAN



5.1 Explozie la 3,1t din 51 137 219 1412 cantitatea de 9 t pulbere

coloidala (67,7 t in 4

magazii) Obiective aflate in zona Zona magaziei si Pe amplasament: Zona din Pe amplasament:

cea din interiorul interiorul amplasamentului – - intregul valului de vegetatia forestiera. amplasament. pamant, magazii In afara amplasamentului: zona In afara invecinate. exterioara a amplasamentului - amplasamentului: terenuri agricole. -terenuri agricole; -drum de acces DJ 121 C Bod – Sanpetru; -saivane; - arii protejate: ROSCI 0055, ROSCI 0056, ROSPA 0082.


5.2 Explozia cantitatii de 72 194 311 2002 9 t pulbere coloidala

(67,7 t in 4 magazii) Obiective aflate in zona Zona magaziei si Pe amplasament: Zona din interiorul Pe amplasament:

cea din interiorul amplasamentului – vegetatia - intregul valului de forestiera. amplasament. pamant, magazii In afara amplasamentului: zona In afara invecinate. exterioara a amplasamentului - amplasamentului: terenuri agricole. -terenuri agricole; -drum de acces DJ 121 C Bod – Sanpetru; -saivane; -localitatea Harman; -arii protejate: ROSCI 0055, ROSCI 0056, ROSPA 0082.


Tabel IV.B.10. Explozie la magaziile cu elemente si produse pirotehnice ce contin

substante cu risc de explozie


Efecte asupra Distrugere Distrugeri Distrugeri Distrugeri constructiilor totala puternice si usoare nesemnificative,


(m)

6. Explozia cantitatii de elemente si produse pirotehnice

6.1 Explozia a 36 t din 43 125 200 1290 cantitatea de 129,8 t de

elemente si produse

99


HARMAN



pirotehnice ce contin

substante cu risc de

explozie, repartizata in

15 magazii Obiective aflate in zona Zona magaziei si Pe amplasament: Zona din Pe amplasament:

cea din interiorul interiorul amplasamentului – - intregul

valului de vegetatia forestiera, amplasament.

pamant, magazii In afara amplasamentului: In afara

invecinate zona exterioara a amplasamentului:

amplasamentului - terenuri -terenuri agricole;

agricole -drum de acces DJ

121 C Bod – Sanpetru -saivane;

- arii protejate: ROSCI 0055, ROSCI 0056,

ROSPA 0082.

Populatia afectata ~ 2 persoane ~ 10 persoane ~ 50 persoane

6.2 Explozia cantitatii de 84 147 358 2307

129,8 t de elemente si

produse pirotehnice ce

contin substante cu risc

de explozie, repartizata

in 15 magazii Obiective aflate in zona Zona magaziei si Pe amplasament: Zona din Pe amplasament:

cea din interiorul interiorul amplasamentului – - intregul valului de vegetatia forestiera, amplasament.

pamant, magazii In afara amplasamentului: In afara invecinate. zona exterioara a amplasamentului:

amplasamentului - terenuri -terenuri agricole

agricole -drum de acces DJ 121 C Bod – Sanpetru;

-saivane;

-localitatea Harman; -arii protejate: ROSCI 0055, ROSCI 0056, ROSPA 0082.

Populatia afectata ~ 2 persoane ~ 15 persoane ~ 4500 persoane

Tabel IV.B.11. Consecinte posibile

Zona Valoarea Efecte asupra constructiilor si asupra sanatatii umane

(culoarea) suprapresiunii

in frontul

undei de soc

∆Pf (bar) Galben deschis – zona de 0,01 Zgomot puternic, geamuri sparte din cauza zgomotului. Avarii

atentie neinsemnate la cladiri din beton armat, cladiri din caramida cu unul sau mai multe etaje, case din lemn, constructii industriale cu schelet metalic.

Portocaliu deschis - zona 0,1 Distrugeri usoare la cladiri din beton armat sau caramida si medii la case de afectiuni usoare din lemn.

Portocaliu inchis – zona 0,2 Distrugeri medii la retelele de gospodarie comunala, cladiri din beton

100


HARMAN



de afectiuni grave armat si caramida, distrugeri totale ale caselor din lemn, distrugeri medii la constructiile metalice. Vatamarea omului: traumatisme grave si medii, contuzii, tiuitul urechilor.

Rosu - 1,0 Distrugeri totale si majore ale constructiilor. Zona letala Vatamarea omului – zona letala, traumatisme foarte grave.

Zone din interiorul amplasamentului posibil a fi afectate - in interiorul valului de pamant: distrugerea infrastructurii instalatiei; ranirea si

decesul persoanelor surprinse in instalatie de incendiu si explozie; emisii de gaze, praf datorate distrugerii infrastructurii;

- fum, praf antrenat de suflul exploziei: afecteaza zonele invecinate de dupa valul de pamant pana la distanta marcata cu portocaliu;

- zgomot puternic, geamuri sparte pe zona marcata cu galben. Zone din vecinatate posibil a fi afectate

- datorita valurilor de pamant zonele invecinate nu vor fi afectate de suflul exploziei sau de schije. Instalatiile cu risc crescut sunt si ele inconjurate de valuri de pamant.

Cele mai afectate sunt instalatiile neprotejate: caile de acces, conductele de transport. Persoanele sau mijloacele auto, cladirile de pe amplasament si limitrofe amplasamentului

pot fi afectate grav de suflul exploziei prin deschiderile valului de pamant (magaziile sunt

prevazute cu valuri de pamant pe trei laturi, spre exteriorul sectiei acestea sunt libere).

Afectarea factorilor de mediu - emisii de gaze in atmosfera: CO, CO2, N2; - emisii de praf; - emisii de ape impurificate de la stingerea incendiilor, evacuate direct pe sol; - zona de atentie cuprinde ariile naturale protejate din vecinatate.

c) Descrierea parametrilor tehnici si a echipamentului utilizat pentru siguranta instalatiilor





mediului si asigurarii securitatii si sanatatii referitoare la substantele periculoase; - Produsele sunt depozitate astfel incat inscriptiile, frazele de risc si simbolurile




- Este organizata activitatea de protective si stingere a incendiilor conform planului

de interventie in caz de incendiu; 101


HARMAN



- Sunt efectuate activitati pentru supravegherea constructiilor si instalatiilor; - Suprafetele betonate si bordurile din incinta sunt mentionate in bune conditii, fara



a Planului de paza; - Existenta mijloacelor de stigere si a hidrantilor interiori si exteriori.

d) Descrierea echipamentului instalat in obiectiv pentru limitarea

consecintelor accidentelor majore Existenta mijloacelor de stigere si a hidrantilor interiori si exteriori. e) Masuri de protectie si interventie pentru limitarea consecintelor unui

accident - se instituie alarma si se anunta pompierii; - se opreste intreaga activitate; - se evacueaza toate mijloacele auto si personalul fara sarcini de stingere, din

incinta; - se actioneaza cu mijloacele din dotare pentru izolarea, limitarea si stingerea

incendiului; - se stropesc preventiv cu apa echipamentele supuse influentei termice.

f) Organizarea alertei si a interventiei – conform Cap. I.B.5. – Notificarea,

informarea, alarmarea.

g) Descrierea resurselor mobilizabile, interne sau externe – conform Cap.

I.B.5. – Descrierea surselor mobilizabile interne sau externe.

h) Actiuni pe termen lung - Se vor remedia defectiunile; - Se vor monitoriza factorii de mediu-apa subterana; - Se vor analiza cauzele accidentului si se vor lua masuri ca acesta sa nu se mai

repete; - Se va instrui personalul.

II. Situatie catastrofala (catastrofa aeriana cu caderea avionului per magaziile de depozitare, atac terorist concertat cu afectarea simultana a magaziilor de explozivi, incendiul vegetatiei) . Explozia simultana a 80% din cantitatea de materialele explozive aflate pe amplasament

a) Descrierea detaliata a scenariului, conditiile in care acesta se produce, evenimentele care pot juca un rol in declansarea acestuia Se considera cazul cand se produce explozia simultana a 80% din explozivii aflati pe

amplasament datorita caderii de obiecte din atmosfera, in cazul unei catastrofe aeriene,

sau datorita unui atac terorist concertat care poate produce mai multe explozii simultane si

aprinderea vegetatiei.

102


HARMAN



b) Evaluarea amplitudinii si a gravitatii consecintelor accidentelor majore

identificate

Tabel IV.B.12. Scenarii pentru explozia simultana a 80 % din cantitatea de materiale

explozive aflate pe amplasament




(m)

7. Explozia simultana a 80% din cantitatea de materialele explozive aflate pe amplasament 7.1 Explozia a 80 % din 179 484 775 4996 cantitatea totala de 173 t

de elemente si produse

pirotehnice ce contin

substante cu risc de

explozie aflate pe

amplasament Obiective aflate in zona Zona magaziilor, Pe amplasament: Zona din interiorul Pe amplasament:

vegetatia din jur amplasamentului – vegetatia - intregul . forestiera, atelierele, depozitele amplasament. In afara amplasamentului: zona In afara exterioara a amplasamentului: amplasamentului: -terenuri agricole; -terenuri agricole; -drum de acces DJ 121 C Bod – -drum de acces DJ Sanpetru 121 C Bod – -saivane; Sanpetru; -arii protejate: ROSCI 0055, ROSCI -arii protejate: ROSCI 0056, ROSPA 0082. 0055, ROSCI 0056, ROSPA 0082; -localitatile: Harman, Bod, Ariusd, Lunca Calnicului, Podu Oltului, Sanpetru.

Populatia afectata ~ 10 persoane ~ 50persoane ~ 14.600 persoane

Consecinte posibile

Zona Valoarea Efecte asupra constructiilor si asupra sanatatii umane

(culoarea) suprapresiunii

in frontul

undei de soc

∆Pf (bar) Galben deschis – zona de 0,01 Zgomot puternic, geamuri sparte din cauza zgomotului. Avarii

atentie neinsemnate la cladiri din beton armat, cladiri din caramida cu unul sau mai multe etaje, case din lemn, constructii industriale cu schelet metalic.

Portocaliu deschis - zona 0,1 Distrugeri usoare la cladiri din beton armat sau caramida si medii la de afectiuni usoare case din lemn.

Portocaliu inchis – zona 0,2 Distrugeri medii la retelele de gospodarie comunala, cladiri din beton de afectiuni grave armat si caramida, distrugeri totale ale caselor din lemn, distrugeri

103


HARMAN



medii la constructiile metalice. Vatamarea omului: traumatisme grave si medii, contuzii, tiuitul urechilor.

Rosu - 1,0 Distrugeri totale si majore ale constructiilor. Zona letala Vatamarea omului – zona letala, traumatisme foarte grave.

Zone din interiorul amplasamentului posibil a fi afectate

- in interiorul amplasamentului: distrugerea infrastructurii instalatiei; ranirea si decesul persoanelor surprinse in instalatie de incendiu si explozie; emisii de gaze, praf datorata distrugerii infrastructurii;

- fum, praf antrenat de suflul exploziei: afecteaza zonele invecinate de dupa valul de pamant pana la distanta marcata cu portocaliu;

- zgomot puternic, geamuri sparte pe zona marcata cu galben.

Zone din vecinatate posibil a fi afectate Cele mai afectate sunt instalatiile neprotejate: caile de acces, conductele de transport.

Persoanele sau mijloacele auto, cladirile de pe amplasament si limitrofe amplasamentului

pot fi afectate grav de suflul exploziei prin deschiderile valului de pamant (magaziile sunt

prevazute cu valuri de pamant pe trei laturi, spre exteriorul sectiei acestea sunt libere). Afectarea factorilor de mediu

- emisii de gaze in atmosfera: CO, CO2, N2, - emisii de praf - emisii de ape impurificate de la stingerea incendiilor, evacuate direct pe sol - zona de efecte grave si usoare cuprinde partial ariile naturale protejate din

vecinatate

c) Descrierea parametrilor tehnici si a echipamentului utilizat pentru siguranta instalatiilor

-

d) Descrierea echipamentului instalat in obiectiv pentru limitarea consecintelor accidentelor majore

- mijloace de stingere a incendiilor, hidranti exteriori.

e) Masuri de protectie si interventie pentru limitarea consecintelor unui accident

- se instituie alarma si se anunta pompierii; - se opreste intreaga activitate; - se evacueaza toate mijloacele auto si personalul fara sarcini de stingere, din

incinta; - se actioneaza cu mijloacele din dotare pentru izolarea, limitarea si stingerea

incendiului; - se stropesc preventiv cu apa echipamentele supuse influentei termice.

f) Organizarea alertei si a interventiei – conform Cap. I.B.5. – Notificarea, informarea, alarmarea.

g) Descrierea resurselor mobilizabile, interne sau externe – conform Cap. I.b.5. – Descrierea surselor mobilizabile interne sau externe.

104


HARMAN



h) Actiuni pe termen lung - Refacerea amplasamentului, reducerea pericolului de explozie a materialelor explozive

imprastiate si neexplodate.

105


HARMAN



V. Masuri de protectie si de interventie pentru limitarea consecintelor unui accident major

V.A. Descrierea echipamentului instalat pe amplasament

pentru limitarea consecintelor accidentelor majore

Mijloace folosite in cadrul obiectivului in caz de situatii de urgenta

Dotarea tehnico – materiala de instiintare, alarmare, interventie si protectie a personalului

pentru evenimentele periculoase:

1. Mijloace de instiintare: telefoane fixe si mobile, fax, curier.

2. Mijloace de alarmare: hupe locale montate la instalatiile de fabricare a produselor

pirotehnice

Tabel I.B.6.1.; V.A.1 Localizarea mijloacelor de alarmare

Nr. Denumire Localizare

1. Retea de telefoane celulare La sef sectie/schimb si la membrii Celulei pentru mobile situatii de urgenta si al membrilor Comitetului operativ cu activitate temporara. 2. Centrala telefonica Automata In cladirea Administrativa 3. Mijloace locale de alarmare Montate la: instalatiile de fabricatie

3. Mijloace de cercetare

- Pentru observatie – persoanele din echipele de cercetare sunt dotate cu lanterne 4. Mijloace de interventie tehnologica:

- Echipament individual de protectie; - Truse, scule antiex; - Lanterne antiex; - Extinctoare, masti aflate la pompieri.

5. Mijloace de deblocare: - Scule si dispozitive de degajare: lopeti, tarnacoape, etc.; - Motostivuitor, buldozer.

6. Mijloace de salvare: - Targa si truse sanitare; - Echipament individual de protectie.

7. Mijloace de stingere a incendiilor Activitatea este organizata la sectia Harman astfel:

- utilajele de stins incendiu se gasesc la remizele P.S.I. (o masina autospecializata de tip APCA dotata cu bazin de apa si bazin de spumogen, un stingator transportabil de tip P250);

- volumul intangibil de apa pentru incendiu se pastreaza in doua rezervoare de apa a cate 200 mc;

- atelierele de productie si depozitele sunt dotate cu stingatoare de tip P20, P6, P5 si C180;

- echipamente de stingere detinute: instalatia de hidranti interiori si exteriori, instalatia

de tip DRENCER;

106


HARMAN



- exista o formatie civila de pompieri, cu sediul la remiza P.S.I., coordonata de un sef de formatie;

- Planul de interventie in caz de incendiu este vizat de Grupul de Pompieri “Tara Barsei”;

- Cladirile cu pericol de explozie si incendiu sunt prevazute cu instalatii de paratoniere care vor fi verificate cel putin de doua ori pe an.

- Pentru eliminarea electricitatii statice partile metalice ale utilajelor si constructiilor

sunt legate la pamant si vor fi verificate periodic. Dotarea cu instalatii speciale de semnalizare si/sau stingere a incendiilor: - instalatii de stingere fixe tip DRENCER la nivel de sectie; - centrala de detectare si semnalizare SESAM, la pompieri.

Tabel I.B.6.2., V.A.2 Dotarea cu aparatura si materiale de interventie a serviciului

de pompieri: Nr.

Denumirea materialelor

crt.

1 Cordite de salvare

2 Brau tip pompier

3 Cizme tip pompier

4 Casca tip pompier

5 Prajina cu cange

Tabel I.B.6.3., V.A.3 Dotarea cu autospeciale de stingere a incendiilor:

Nr. Tipul Nr.

crt. buc. 1 Masina autospecializata de tip APCA dotata cu bazin de apa si bazin de 1

spumogen

V.B. Organizarea alertei si a interventiei

Notificarea, informarea si alarmarea

Figura I.B.6.1., V.B. Schema logica de alarmare

107


HARMAN



ACTIONARE BUTON DE URGENTA (PRIMA PERSOANA CARE OBSERVA UN INCEPUT

DE INCENDIU SAU O EXPLOZIE)

ALARMARE SEF DE SCHIMB

DISPECER (OFITER DE SERVICIU) SERVICIUL PRIVAT PENTRU

SITUATII DE URGENTA

SEF SECTIE PIROTEHNICA

CELULA PENTRU DIRECTOR

GENERAL

SITUATII DE URGENTA

FIRMA

DECLANSAREA ANUNTARE PLANULUI DE COMITETUL PENTRU

URGENTA INTERNA. SITUATII DE URGENTA. INTRAREA IN ACTIUNE DECLANSAREA

A ECHIPELOR DE PLANULUI DE INTERVENTIE URGENTA EXTERNA,

CONSTITUITE LA dupa caz NIVELUL SECTIEI

Raportarea unei situatii de urgenta Raportarea unei situatii de urgenta se face de catre orice persoana din cadrul amplasamentului si se transmite Sefului de schimb. In lipsa acestuia, in afara programuliui normal de lucru, raportarea se face la Dispeceratul instalatiei. Raportatrea trebuie sa cuprinda urmatoarele:

- Identitatea celui care raporteaza: nume, prenume functie in cadrul amplasamentului;

- Identificarea si localizarea evenimentului; descrierea pe scurt a evenimentului, tip, loc de producere, efecte imediate;

- personal afectat: descriere pe scurt a efectelor asupra personalului prezent pe amplasament;

- descrierea masurilor luate imediat.

Primirea notificarii de urgenta Notificarea de urgenta este primita de catre dispecerul de serviciu al S.C. Carfil S.A. Brasov – Sectia Pirotehnica Harman sau de Seful Sectiei Pirotehnice, mesajul de alarmare este transmis urmatorilor: Presedintelui Celulei pentru Situatii de Urgenta; Membrilor Celulei pentru Situatii de Urgenta;

108


HARMAN



Serviciului privat pentru Situatii de Urgenta S.C. Carfil S.A. Brasov

Presedintelui Celulei pentru Situatii de Urgenta va desemna Presedintele Centrului operativ cu activitate tzemporara. Membrii Celulei pentru Situatii de Urgenta au obligatia de a se deplasa imediat la fata locului pentru a clasifica evenimentul, a organiza interventia si alerta. In cazuri evident grave, care se incadreaza in una din clasele de periculozitate B si C, in care informatiile primite nu pot fi puse la indoiala, pentru a nu se pierde timp, acestia vor informa imediat autoritatile (Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta “Tara Barsei” al judetului Brasov si vor alarma Dispecerul serviciilor de urgenta (112), urmand ca o informare mai detailata sa fie data dupa ajungerea la locul evenimentului. Personalul alarmat apartinand obiectivului au obligatia de a se deplasa imediat la fata

locului pentru a clasifica evenimentul, a organiza interventia si alerta. Declararea si introducerea starii de urgenta Autoritatea pentru introducerea starii de urgenta o are Presedintele Celulei pentru Situatii de urgenta din cadrul S.C. Carfil S.A. Brasov – Sectia Pirotehnica Harman care este Directorul general al S.C. Carfil S.A. Brasov. In lipsa acestuia, starea de urgenta pe amplasament poate fi declarata si de catre Loctiitorul Directorului general al S.C. Carfil S.A. Brasov care este Directorul Tehnic si de Productie.

Definirea evenimentelor care necesita o decizie de declarare a urgentei - Scurgeri importante de substante toxice; - Incendii, explozii in instalatii, depozite.

Alarmarea

Tipuri de alarmare Scopul alarmarii in caz de urgenta este pentru prevenire si evitarea producerii unor pierderi umane si materiale. In functie de natura si gravitatea accidentului alarma poate fi: a) alarma locala – se declanseaza in cazul unor accidente majore care se produc pe amplasamentul societatii si care nu afecteaza teritoriul din jurul acesteia. b) alarma generala – se declanseaza in cazul unor accidente severe care implica o mare parte din societate si afecteaza populatia si mediul din jurul acesteia. Alarma generala se declanseaza numai de catre dispecerul de serviciu cu aprobarea directorului general. Mesaje de instiintare Dupa declansarea alarmei, secretariatul directorului general va transmite mesaje de instiintare, autoritatilor implicate in situatii de urgenta. Continutul acestor mesaje este in functie de natura incidentului si de gravitatea acestuia. Aceste mesaje contin informatii privind: locul, momentul producerii si amploarea accidentului chimic, natura substantelor toxice, directia si viteza de deplasare a norului toxic, masuri care se pot lua (specifice substantei chimic) pentru eliminarea efectelor negative asupra populatiei si mediului . Mesajele de instiintare sunt transmise in conformitate cu schema de alarmare pe trei trepte de urgenta. Treptele de urgenta sunt stabilite in functie de natura urgentei (clasa A, B, C), de distanta de imprastiere si de directia norului chimic. Centrul operativ cu activitate temporara analizeaza situatia existenta, conditiile meteorologice, determina parametrii si traseaza pe harta zonele de actiune a norului toxic. In cazul in care se considera ca norul toxic depaseste zona amplasamentului societatii se

109


HARMAN



vor transmite mesaje de instiintare pe tot parcursul desfasurarii evenimentului reinnoind

informatiile despre evolutia accidentului si se vor emite avertismente pentru zonele

amenintate. Evacuarea Evacuarea personalului in situatii de urgenta interna se va efectua in conformitate cu Planurile de evacuare intocmite si afisate, iar locurile de adunare a personalului sunt reprezentate in planurile de evacuare. In acelasi plan sunt prezentate si caile de acces si caile de evacuare. Caile de intrare si iesire de pe amplasament: sunt indicate in planul evacuare in situatii

de urgenta, marcate cu sageata dublu sens de culoare rosie. Programul de functionare a cailor de intrare si iesire din amplasament: a) Cai intrare – iesire

- 1 poarta de intrare si iesire pentru personal, poarta este utilizata si pentru accesul si iesirea autovehiculelor beneficiarilor;

b) Program de functionare: - Accesul autovehiculelor clientilor / subcontractorilor: intre orele 7,30 - 15,00 - Accesul personalului pentru schimburi: orele 7,00; 13,00 ;15,00; 19,00; 23,00;

Controlul accesului si iesirilor din unitate este efectuat de catre personalul firmei

specializate de protectie si paza cu care societatea are contract in conformitate cu

prevederile legii. Incetarea starii de urgenta Starea de urgenta inceteaza odata cu inlaturarea cauzelor producerii urgentei si revenirea noxelor sub valoarea limita admisa, pe toata suprafata amplasamentului si a zonelor invecinate. In cazul urgentelor de tip B si C incetarea starii de urgenta este anuntata printr-un semnal lung de 2 minute. In cazul in care alarmarea s-a facut de catre Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta se asteapta semnalul de incetare a starii de urgenta dat de acesta, dupa care Comitetul pentru situatii de urgenta din cadrul obiectivului va dispune incetarea starii de urgenta. Dupa incetarea starii de urgenta Comandantul Centrului operativ cu activitate temporara va dispune prin toate mijloacele de informare existente revenirea personalului la locurile de munca. Dupa incetarea starii de urgenta Comandantul Centrului operativ cu activitate temporara

va intocmi un raport detaliat al activitatii desfasurate care va fi inaintat conducerii

societatii, avizat de aceasta si inaintat autoritatilor locale. Comunicarea cu mass-media si informarea publica Comunicarea cu mass-media si locuitorii din zona se face de catre persoana desemnata de catre directorul societatii, sau de loctiitorul acestuia. Pentru a evita o nelinistire inutila a populatiei prin anunturi false, jurnalistii vor fi informati

corect si la timp. De asemenea se va raspunde la intrebarile venite de la populatie printr-o

linie telefonica deschisa populatiei la Punctul de comanda si conducere a actiunilor.

V.C. Descrierea resurselor ce pot fi mobilizate interne si externe

Structura pentru situatii de urgenta Structura de interventie pentru situatii de urgenta este integrata in organigrama societatii,

110


HARMAN



atributiile personalului fiind stipulate in fisele posturilor.

Figura V.C. Structura pentru situatii de urgenta

CELULA PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ OFITER DE

DIRECTOR Colectiv de specialişti

SERVICIU

SEFUL DE SCHIMB, personalul tehnic din subordine

Centrul operativ cu activitate temporara

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

Compartiment de Formaţiunile de intervenţie, salvare şi

prevenire prim ajutor

Grupe de intervenţie Echipe specializate

Gru

pa

de

po

mp

ieri

Gru

pa

su

po

rt l

og

isti

c

Echi

pa d

e in

stiin

tare

--al

arm

are

Ec

hip

a d

e c

erc

eta

re-

ca

uta

re

Ech

ipa

debl

ocar

e –

salv

are

–

evac

uare

sipr

imaj

utor

Ech

ipa p

iro

teh

nic

a

Celula pentru situatii de urgenta – colectiv constituit din factori de decizie din

conducerea societatii (Directorul uzinei, Colectiv de specialisti) cu responsabilitati directe

in coordonarea masurilor de limitare si inlaturare a consecintelor unei situatii de urgenta. Celula pentru situatii de urgenta este responsabila cu: − organizarea si pregatirea personalului pentru a asigura raspunsul la urgenta in

interiorul amplasamentului;

111


HARMAN



− luarea deciziilor initiale despre tipul de raspuns care va fi acordat situatiei specifice de

urgenta creata, realizand incadrarea in nivelul de urgenta si evaluand resursele necesare interventiei.

Atributiile Presedintelui Celulei pentru situatii de urgenta/loctiitorului • In timpul functionarii normale a instalatiilor:

1. Asigura obtinerea tuturor avizelor si autorizatiilor de functionare a societatii conform prevederilor legale in vigoare. 2. Asigura intocmirea Planul de Urgenta Interna al intreprinderii si completarea acestuia cu modificarile necesare dupa fiecare exercitiu. 3. Asigura resursele necesare pentru instruire si echipamentele pentru interventie in cazul situatiilor de urgenta. 4. Verifica instruirea componentelor sistemului de management al situatiilor de urgenta si conduce efectuarea exercitiilor de alarma in caz de urgenta conform graficului pe care il aproba anual. 5. Asigura luarea masurilor de ordin tehnic si organizatoric pentru asigurarea evitarii producerii accidentelor majore in obiectiv conform Politicii de evitare a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase. 6. Asigura capacitatea corespunzatoare de interventie in cazul situatiilor de urgenta

• In cazul declansarii situatiilor de urgenta, impreuna cu membrii Celulei pentru situatii de urgenta:

1. Identifica locul avariei, evenimentului aparut si natura substantei periculoase. 2. Solicita informatii de la Dispecer date despre accident. 3. Stabileste pe baza Planului de urgenta interna:

- Cantitatea de substanta toxica implicata in accident; - Cantitatea de explozivi detonata; - Lungimea zonei afectate; - Obiectivele afectate, consecintele problemelor aparute.

4. In functie de datele de mai sus: - Dispune declansarea alarmei de urgenta; - Stabileste tipul de alarma.

5. Dispune alarmarea unitatilor si localitatilor invecinate, colaborand cu organele locale si cu Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta. 6. Dirijeaza evacuarea personalului afectat, indicand directia de evacuare si locurile de refugiu a celor evacuati. 7. Analizeaza situatia creata si in functie de durata si pericolul evenimentului respectiv, dispune oprirea, totala sau partiala, a instalatiilor. 8. Comunica autoritatilor judetene si autoritatilor locale situatia aparuta si in caz de

necesitate solicita forte suplimentare pentru limitarea efectelor si consecintelor

evenimentelor periculoase. Centrul operativ cu activitate temporara (Seful de schimb si personalul tehnic din schimb) - Reprezinta colectivul de analiza si decizie cu responsabilitati in coordonarea actiunilor de interventie din sectorul propriu. Este formatiunea responsabila cu actiunile indeplinite la locul accidentului, coordonarea unitara a actiunii tuturor fortelor stabilite pentru interventie, coordoneaza echipele de raspuns la urgenta si comunicarea cu cei din afara locului accidentului. Este condusa de un comandant desemnat de Celula pentru situatii de urgenta. Functia de Comandant al incidentului este temporara si se ocupa numai pe timpul situatiilor de urgenta. Atributiile centrului operativ cu activitate temporara

112


HARMAN



Atributii principale: 1. Centralizeaza si transmit operativ date si informatii privind aparitia si evolutia starilor potential generatoare de situatii de urgenta in zona de competenta administrativ-teritoriala si invecinata; 2. Monitorizeaza situatiile de urgenta produse pe amplasamentul unitatii si informeaza despre evolutia acestora; 3. Asigura transmiterea operativa a hotararilor si dispozitiilor de interventie fortelor si mijloacelor proprii sau cele sosite in sprijin; 4. Asigura mentinerea legaturilor de comunicatii cu autoritatiile implicate in managementul situatiilor de urgenta (ISU, Garda de Mediu, Agentia pentru Protectia Mediului), Institutii Publice, Operatori Economici vecini, populatie; 5. Gestioneaza baza de date referitoare la situatii de urgenta. Atributii specifice: 1. Intocmesc informari periodice privind situatia operativa sau stadiul indeplinirii hotaririlor adoptate; 2. Raporteaza situatia Directorului general / sefului Serviciului privat pentru situatii de urgenta si asteapta dispozitia de a introduce semnalul de alarma corespunzator clasei de urgenta B sau C; 3. Alarmeaza din dispozitia Directorului general, daca este cazul, operatorii economici din zona conform schemei de instiintare; 4. Se informeaza despre situatia meteorologica si raporteaza celulei de urgenta; 5. Traseaza pe harta zona de actiune a detonatiei/deflagratiei sau zonele afectate de eliberarile de substante periculoase; 6. Alarmeaza dispensarul medical al unitatii si /sau spitalul jud. Brasov; 7. Dispune la posturile de paza, interzicerea accesului in unitate, cu exceptia celor care actioneaza in cadrul alarmei de urgenta; 8. Dispune, dupa caz, centralei telefonice intreruperea tuturor convorbirilor si solicita

legatura directa cu unitatile invecinate; Dispecerat – Ofiterul de serviciu Are rol determinant in gestionarea apelurilor de urgenta si de transmitere a mesajelor de

instiintare. Serviciul privat pentru situatii de urgenta extern este asigurat prin contract de

colaborare cu o societate autorizata in domeniu si este reprezentat prin consultanta in

domeniu situatiilor de urgenta prin dl. Incze Mihai. Serviciul privat pentru situatii de urgenta se constituie in cadrul operatorilor economici (conform Ordin nr. 158/2007), ca servicii proprii. Serviciul privat isi indeplineste atributiile

legale intr-un sector de competenta stabilit cu avizul Inspectoratului Judetean pentru

Situatii de urgenta. Cuprinde:

Compartimentul de prevenire: Are atributii in: organizarea si desfasurarea activitatii specifice de prevenire a situatiilor de

urgenta; participa la identificarea, inregistrarea si evaluarea tipurilor de risc si a factorilor

determinanti ai acestora. Este format din cadrul tehnic PSI si inspector protectie civila. Formatiunile de interventie, salvare si prim ajutor

Sunt alcatuite din:

113


HARMAN



►grupe de interventie

- grupa de pompieri; - grupa suport logistic;

►echipe specializate - echipa de instiintare – alarmare; - echipa de cercetare – cautare; - echipa de deblocare, salvare, evacuare si prim ajutor; - echipa pirotehnica.

VI. Efectul de Domino Efectul de domino (ED) este rezultatul unei serii de evenimente in care consecintele unui

accident ce are loc la o instalatie sau un amplasament de tip SEVESO sunt amplificate de

urmatorul accident la o/un alta/alt instalatie/amplasament, ca urmare a distantelor si

proprietatilor substantelor prezentate, si care conduce in final la un accident major. Un accident major este producerea unei emisii importante de substanta, a unui incendiu sau a unei explozii care rezulta dintr-un proces necontrolat in cursul exploatarii oricarui amplasament, care intra sub incidenta Hotararii nr. 804/2007 si care conduce la aparitia imediata sau intarziata a unor pericole grave asupra sanatatii populatiei si/sau asupra mediului, in interiorul sau in exteriorul amplasamentului si in care sunt implicate una sau mai multe substante periculoase. Tipurile de accidente majore au fost tratate in capitolul IV. Datorita amplasamentului instalatiei efectul de domino se poate manifesta in interiorul instalatiei. Constructia atelierelor si a depozitelor cu valuri de pamant, in general pe trei laturi, latura libera fiind orientata spre limita experioara a amplasamentului, distantele normate dintre acestea fac ca exploziile sa nu se propage de la o constructie la alta. Cel mai mare pericol il constituie un incendiu necontrolat care poate aprinde vegetatia si

poate declansa explozia in lant a materialelor depozitate. Efectul exploziilor poate apreciat

ca fiind de marimea scenariului pentru situatii catastrofale. Important este controlul

incendiului si interventia fortelor exterioare pentru ca acesrta sa nu se extinda, la vegetatia

ierboasa, la vegetatia Dealului Lempes si chiar la localitatea Harman care este cea mai

apropiata. In acest caz se va pune in aplicare Planul de urgenta externa.

Tabel V.1 Evaluarea amplitudinii si a gravitatii consecintelor accidentelui majore




(m) 7.1 Explozia a 138 t din 179 484 775 4996 cantitatea totala de

143,3 t de elemente si

produse pirotehnice ce

contin substante cu risc

de explozie aflate pe

amplasament

114


HARMAN



Obiective aflate in zona Zona magaziilor, Pe amplasament: Zona din interiorul Pe amplasament: vegetatia din jur. amplasamentului – vegetatia - intregul forestiera, atelierele, depozitele amplasament. In afara amplasamentului: zona In afara exterioara a amplasamentului: amplasamentului: -terenuri agricole; -terenuri agricole; -drum de acces DJ 121 C Bod – -drum de acces DJ Sanpetru 121 C Bod – -saivane; Sanpetru; -arii protejate: ROSCI 0055, ROSCI -arii protejate: ROSCI 0056, ROSPA 0082. 0055, ROSCI 0056, ROSPA 0082; -localitatile: Harman, Bod, Ariusd, Lunca Calnicului, Podu Oltului, Sanpetru.

Populatia afectata ~ 10 persoane ~ 50 persoane ~ 14.600 persoane

Tabel V.2. Consecinte posibile

Zona Valoarea Efecte asupra constructiilor si asupra sanatatii umane (culoarea) suprapresiunii

in frontul

undei de soc

∆Pf (bar) Galben deschis – 0,01 Zgomot puternic, geamuri sparte din cauza zgomotului. zona de atentie Avarii neinsemnate la cladiri din beton armat, cladiri din

caramida cu unul sau mai multe etaje, case din lemn, constructii industriale cu schelet metalic

Portocaliu deschis 0,1 Distrugeri usoare la cladiri din beton armat sau - zona de afectiuni caramida si medii la case din lemn.

usoare Portocaliu inchis – 0,2 Distrugeri medii la retelele de gospodarie comunala, zona de afectiuni cladiri din beton armat si caramida, distrugeri totale ale

grave caselor din lemn, distrugeri medii la constructiile metalice.

Vatamarea omului: traumatisme grave si medii, contuzii, tiuitul urechilor.

Rosu - 1,0 Distrugeri totale si majore ale constructiilor.

Zona letala Vatamarea omului – zona letala, traumatisme foarte grave.

115


HARMAN



VII. Concluzii privind scenariile propuse ● In in interiorul obiectivului Acidentele cu raza cea mai mare de actiune sunt exploziile. Distrugerile pot fi grave in instalatia in care se produce accidentul, ducand la moartea

persoanelor surprinse in interiorul valului de pamant prin loviri, efecte ale gazelor toxice. Valurile de pamant asigura instalatiile invecinate impotriva unor avarii importante care ar

declansa acidente in lant. Pot suferi avarii instalatiile neprotejate: conducte,

autovehiculele, surprinse pe latura neprotejata de valul de pamant, constructiile din

imediate vecinatate a perimetrului instalatiei. Efectele gazelor toxice, a suflului exploziei pot afecta persoanele, masinile surprinse pe

caile de acces. Caile de acces din imediata vecinatate a instalatiilor se considera a fi cele mai expuse. ● In exeriorul obiectivului Efectul exploziilor in exterior conduc la avarii medii si usoare. Populatia poate suferi

traumatisme grave si medii, contuzii, tiuitul urechilor. Zona de efecte grave se intinde pe o

distanta de 131 – 437 m de magaziile aflate la sudul amplasamentului. Zona de atentie

cuprinde distante intre 841 si 2815 m, cuprinzand localitatile harman si Bod. Constructiile din imediate vecinatate a perimetrului instalatiei sunt cele mai expuse. In cazul extinderii unui incendiu exista pericolul initierii exploziei substantelor

explosive depozitate de pe intregul amplasament al instalatiei si extinderea

incendiului in exterior. ● Efecte asupra mediului (aer, apa, sol) Efectele cele mai grave asupra mediului le au deversarile deversarile pe sol a apelor

impurificate de la stingerea incendiilor. Aerul este poluat temporar de prezenta norului toxic si de gazele si praful rezultat in urma exploziilor si incendiilor. Situatia catastrofala provocata de o catastrofa aeriana sau un atat terorist de amploare

mareste zona de afectari grave la 775 m si cea de atentia la aproximativ 5000 m.

116


HARMAN



VIII. Informatii necesare, care sa permita autoritatilor

competente luarea de decizii privind amplasarea sau

extinderea altor activitati in zona obiectivului existent Lucrarea “Ghid pentru planificarea amenajarii teritoriale”, Twining project RO/2002/IB/EN/02, mai 2004, Mr. Dr. Joachim Uth prezinta o clasificare a distantelor fata

de instalatiile cuprinse in Anexa 1 a Directivei 96/61/UE, transpusa in legislatia

romaneasca prin Legea nr. 84/2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului

nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii.Conform lucrarii amintite

pentru fabricarea explozivilor, punctul 4.6 din Anexa 1 a Directivei 96/61/UE, distanta

recomandata de amplasare a altor obiective este de 500m fata de limita instalatiei. Scenariile prezentate au confirmat aceasta distanta. Terenul de probe si zona de distrugere prin ardere prezinta riscuri mai mici daca se

respecta disciplina tehnologica, limitele fizice ale ingradirilor asigurand distanta de

siguranta necesara.

IX. Recomandari ● Imbunatatirea sistemului de management al sigurantei:

- completarea structurilor pentru situatii de urgenta cu personal necesar si

suficient in vederea asigurarii prevenirii si interventiei in situatii de

urgenta, produse de un accident major; organizarea corespunzatoare a

raspunsului pentru situatii de urgenta;

- asigurarea pazei corespunzatoare pentru siguranta obiectivului;

- documentele specifice sa fie completate conform cerintelor

legislative;vor fi completate sau revizuite regulamentele pentru fiecare

actvitate ce se desfasoara pe amplasament, planurile de interventie;

- scolarizarea personalului;

- perfectionarea sistemului de identificare si evidenta la zi a accidentelor,

avariilor, incidentelor;

- dotarea cu materiale de interventie in caz de poluare accidentala si de interventie in situatiile de urgenta, in cantitati suficiente;

- mentinerea integritatii valurilor de pamant, indepartarea vegetatiei care

afecteaza siguranta instalatiei;

- verificarea periodica a instalatiilor de paratonieri, de impamantare si de

alimentare cu apa a instalatiilor de stins incendii;

117


HARMAN



- implementarea sistemului de audit intern anual, pe probleme specifice,

analizarea de catre managementul de varf a concluziilor auditului si

implementarea cerintelor pentru cresterea sigurantei instalatiilor;

- publicarea pe site-ul propriu, afisarea la sediul Primariei si la poarta

societatii a masurilor de securitate si a comportamentului in caz de

accident major. ● Inventarierea tuturor instalatiilor vechi, nefunctionale, identificarea pericolelor

pe care le prezinta, efectuarea demersurilor pentru dezafectare in conditii de

siguranta. ● Orice dezafectare, constructie noua pe teritoriul instalatiei se va face conform

cerintelor actelor de reglementare obtinute pentru astfel de lucrari, cu personal

calificat si instruit corespunzator. ● Corelarea planului de amenajare a teritoriului din zona cu concluziile

prezentului raport.

X. Masuri tehnice propuse de titularul activitatii

pentru imbunatatirea managementului securitatii

• Acordare unei atentii deosebite masurilor de crestere a gradului de securitate a

muncii, care s-au manifestat atat sub aspectul masurilor tehnice, cat si prin cresterea gradului de profesionalizare al angajatilor sub aspectul participarii cadrelor tehnice la cursuri de sepcilizare in domeniul pirotehnic sau organizare de dezbateri la locul de munca.

• La toate locurile de munca la care exista riscuri potentiale de producere a unor accidente, stabilirea de proceduri care acopera cele mai semnificative riscuri si care privesc atat modul de operare, cat si aspecte privind inspectia sau testarea in scopul evidentierii unor pericole si luarii de masuri de prevenire.

• Elaborarea de proceduri pentru investigarea si inregistrarea abaterilor de

desfasurare normala a activitatilor pirotehnice. • Cunoasterea de catre personalul implicat in activitati pirotehnice a proprietatile

fizico-chimice, toxice si implicatiile de mediu al substantelor pe care le manipuleaza,

precum si efectele accidentelor la originea carora ar putea fi asemenea substante. • Orice accident este privit ca fiind rezultatul unui cumul de factori tehnici care se

materializeaza prin conditii periculoase de munca si factori umani care cuprind ceea ce se numeste generic „actiuni periculoase”. In acest context la locurile de munca cu specific pirotehnic s-au impus doua metode:

- „metoda arborelui de cauze” care stabileste existenta riscurilor de natura

tehnica care au generat actiuni periculoase ce s-au materializat prin

producerea unui accident de munca.

- „metoda modelului piramidal sau modelul dominoului” care ia in considerare actiunile riscante manifestate prin actiunile ce pot deveni periculoase efectuate de angajatii implicati in activitati pirotehnice.

118

Tabel IV.A.2. Scenarii tehnologice posibile


producere implicata

a avariei

I.Rezervorul ingropat de CLU, cisterne de transport

Cisterna de transport CLU pe 1. Implicarea intr-un accident CLU eliberare de CLU din cisterna/atmosfera Risc scazut – nu s-au facut perimetrul societatii a cisternei de transport exploziva, impurificarea solului si a apei modelari

CLU pe perimetrul subterane.

societatii; .

2. Neetanseitatea furtunului

de descarcare din cisterna,

3. Scurgeri accidentale la formarea unei balti, pericol de incendiu

descarcarea din cisterna,

prezenta unei surse de foc Rezervorul ingropat de CLU 4. Umplerea peste capacitate eliberarea de CLU din cisterna / atmosfera

a rezervorului exploziva si toxica

5. Avarierea rezervorului (prin eliberarea de CLU din rezervor, impurificare

coroziune, neetanseitate) sol, prezenta compusilor volatili in sol

II. Magaziile de chimicale inflamabile, de produse petroliere, de ambalaje combustibile Magaziile de chimicale inflamabile, Incendiu la magazia de ambalaje, arderea materialelor combustibile, fum, radiatia Risc scazut – nu s-au facut de produse petroliere, de ambalaje ambalaje, lemn, carton. lemn, carton. termica ce poate aprinde vegetatia din jur, modelari

combustibile extinderea incendiului, periclitarea magaziilor

de explozivi sau a sectorului productiv

Neetanseitati ale recipientelor diluant, lac, formarea atmosferei explozive, formarea unei

de substante inflamabile alcool etilic, balti de lichid inflamabil care se evapora si

depozitate in magazie: white – spirit, formeaza atmosfera exploziva; incendiul in

diluant, lac, alcool etilic, white benzina cazul prezentei unei scantei sau flacari,

– spirit, benzina explozia recipientilor; fum, radiatia termica ce

poate aprinde vegetatia din jur, extinderea

incendiului, periclitarea magaziilor de explozivi

sau a sectorului productiv.

III. Sectia pirotehnica Atelierele de fabricatie. 1. Explozii datorita pierderii explozivi accidentarea, moartea personalului surprins, Sunt considerate acoperitoare

stabilitatii explozivilor, distrugerea constructiilor, posibilitatea aparitiei scenariile modelate la incendiu in atelierele de incendiilor si extinderea acestora. magaziile de explozibili

fabricatie


producere implicata

a avariei

Magaziile de explozivi 2. Explozii, incendii in Explozivii utilizati se pot aprinde la temperaturi I. Explozia materialelor

magaziile de explozivi intre 180 – 300 0C, unii sunt sensibili la socuri explozibile din magazii

mecanice producand explozie. Prezenta unei 1. Explozia cantitatii de pulbere

scantei sau flacari pot determina aprinderea, neagra

respectiv explozia acestora. Deci un incendiu 1.1 Explozia a 35% din cantitatea

in apropiere, in special incendiul vegetatiei, de 5,2 t de pulbere neagra

1.2 Explozia cantitatii de 5,2 t de

electricitatea statica, sau cea atmosferica in

pulbere neagra

cazul in care instalatia de legare la pamant sau


paratonierii nu functioneaza, utilizarea

2.1 Explozia a 35 % din cantitatea

necorespunzatoare a sculelor si imbracamintii, de 1,9 t hexogen

pot determina un aprinderea sau explozia 2.2 Explozia cantitatii de 1,9 t

materialului depozitat. hexogen

Accidentarea, moartea personalului surprins, 3. Explozia cantitatii de TEN

distrugerea constructiilor, posibilitatea aparitiei 3.1 Explozia a 35 % din cantitatea

incendiilor siextinderea acestora.

de 1,9 t TEN

3.2 Explozia cantitatii de 1,9 t

TEN

4. Explozia cantitatii de TNT


de 25 t TNT

4.2 Explozia cantitatii de 25 t TNT

5. Explozia cantitatii de pulbere

coloidala

5.1 Explozie la 35 % din

cantitatea de 9 t pulbere coloidala

(36 t in 4 magazii)

5.2 Explozia cantitatii de 9 t

pulbere coloidala (36 t in 4

magazii)

6. Explozia cantitatii de elemente

si produse pirotehnice


de 103 t de elemente si produse

pirotehnice ce contin substante cu

risc de explozie, repartizata in 15

magazii

6.2 Explozia cantitatii de 103 t de

elemente si produse pirotehnice

ce contin substante cu risc de

explozie, repartizata in 15 magazii


producere implicata

a avariei Zona de distrugere prin ardere si 3. Explozii, incendii in zona Sunt considerate acoperitoare terenul de probe, de distrugere prin ardere si scenariile modelate la Transportul explozivilor catre aceste terenul de probe, accidente magaziile de explozibili

obiective la transportul explozivilor


IV. Catastrofe caderea corpurilor din explozivi determina explozia simultana a 70 - 80 % din 7. Explozia simultana a 80% atmosfera, sau un atac cantitatea de explozivi aflata pe amplasament din cantitatea de materialele terorist concertat explozive aflate pe amplasament

7.1 Explozia a 80 % din cantitatea totala de 173 t de elemente si produse pirotehnice ce contin substante cu risc de explozie aflate pe amplasament

a. Evaluarea riscurilor identificate Tabel IV.A.4.4

Scenariul Pericolul identificat Evaluarea riscurilor Stabilirea scenariilor de accidente majore

Probabilitate Consecinte Risc

I.Rezervorul ingropat de CLU, cisterne de transport Cisterna de transport CLU pe perimetrul societatii

1. Implicarea intr-un accident a eliberare de CLU din 2 3 6 Risc scazut

cisternei de transport CLU pe cisterna/atmosfera exploziva,

perimetrul societatii; impurificarea solului si a apei 2. Neetanseitatea furtunului de subterane 3 2 6 Risc scazut

descarcare din cisterna, greseli

de manevra.

3. Scurgeri accidentale la 2 3 6 Risc scazut

descarcarea din cisterna,

prezenta unei surse de foc

Rezervorul ingropat de CLU. 4. Umplerea peste capacitate a eliberarea de CLU din 3 2 6 Risc scazut

rezervorului cisterna / atmosfera exploziva

si toxica

5. Avarierea rezervorului (prin eliberarea de CLU din 2 2 4 Risc scazut

coroziune, neetanseitate) rezervor, impurificare sol,

prezenta compusilor volatili in

sol

II. Magaziile de chimicale inflamabile, de produse petroliere, de ambalaje combustibile 1. Incendiu la magazia de arderea materialelor 2 3 6 Risc scazut ambalaje, lemn, carton combustibile, fum, radiatia

termica ce poate aprinde

vegetatia din jur, extinderea

incendiului, periclitarea

magaziilor de explozivi sau a

sectorului productiv

2. Neetanseitati ale recipientelor formarea atmosferei 2 3 6 Risc scazut de substante inflamabile explozive, formarea unei balti

depozitate in magazie: diluant, de lichid inflamabil care se

lac, alcool etilic, white – spirit, evapora si formeaza

benzina atmosfera exploziva;

incendiul in cazul prezentei

unei scantei sau flacari,

explozia recipientilor; fum,

radiatia termica ce poate

aprinde vegetatia din jur,

extinderea incendiului,

periclitarea magaziilor de

explozivi sau a sectorului

productiv.


Atelierele de fabricatie

1. Explozii datorita pierderii Explozie, incendiu 2 3 6 Risc scazut stabilitatii explozivilor, incendiu in

atelierele de fabricatie

Magaziile de explozivi

2. Explozii, incendii in magaziile de Explozie, incendiu 2 4 8 Risc moderat explozivi

Zona de distrugere prin ardere si terenul de probe, accidente la transportul explozivilor

3. Explozii, incendii in zona de Explozii, incendii 2 3 6 Risc scazut distrugere prin ardere si terenul

de probe, accidente la

transportul explozivilor catre

aceste obiective

IV. Catastrofe Explozia simultana a 70 - 80 % explozie 1 5 5 Risc moderat din cantitatea de explozivi aflata

pe amplasament

ANEXA 1 Tabel III.A.5. Echipamente, sisteme si dispozitive relevante pentru securitate

Nr.

Denumirea obiectivului IRS–rile identificate

Nr.repere

crt.

1 Ateliere de fabricatie Presa manuala

Presa cu blindaj

Presa cu excentrice

Presa cu banc

Presa pian

Tobare

Soneta electrica

Presa hidropneumatica

Presa cu efort constant

Presa manuala cu parghie

Dispozitive pentru probe

Dispozitiv de insurubare

Presa hidraulica

Masina de armat

Aparat de dozat

Masina de gaurit

Strung de repriza

Dispozitiv blindat pentru cernere

Masina de sertizat

Prese pian

Prese semiautomate

Presa hidraulica

Presa hidraulica

Baie de delaborare

Dispozitiv de dozat;

Masina de gaurit

Malaxor

Autoclava

Cazan de topit

Instalatie de verificare circuit

Electropalan

Masina de acuplat

Sita mecanica pentru cernere

Snecuri

Cuptor temperare

Banda transportoare

Site cernere

2 Zona de distrugere Put eclatare

prin ardere; Tunel rezistenta

Terenul de probe

Captator

dinamice

3 Sistemul de control si butoane alarmare

detectie, in ateliere si sistem de masura umiditate,

depozite temperatura

sistem de semnalizare avarie

sistem de interblocare in caz de

avarie, cu oprire a dozarilor de

materii prime

4 Mijloace de prevenire, Retea telefonie fixa Romtelecom

protectie si interventie

Retea telefonie fixa Vodafone 1

Retea comunicatii GSM 1

Retea comunicatii teritoriala (fax, 1

telefoane)

Sirena electrica 1

5,5 KW

Sirene manuale 5

Sisteme de stingere fixe cu apa tip

drencere

Hidranti exteriori

Autovehicule pentru interventie in

caz de incendiu

Stingatoare portabile

Stingatoare transportabile

Paratoniere

Sisteme de legare la pamant

Sisteme locale de ventilatie

Rezerva de incendiu – bazine cu apa 2

Total IRS-uri

Date post:	05-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	16 times
Download:	0 times

VOLUMUL PRINCIPAL pentru - carfil.ro · s.c. carfil s.a. brasov sectia pirotehnica harman raport de...

Documents