Vol I - SS - 2010 CULEGERE - Transpunere Leg UE in RO Deseuri

ROMÂNIA MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice

- A.N.R.S.C. -

T R A N S P U N E R E A

LEGISLAŢIEI UNIUNII EUROPENE ÎN

LEGISLAŢIA ROMÂNEASCĂ

ÎN DOMENIUL SALUBRIZĂRII ŞI AL GESTIONĂRII DEŞEURILOR

- vol. I -

Bucureşti 2010

2

CULEGERE DE ACTE NORMATIVE realizată de

- A.N.R.S.C. -

3

C U P R I N S

– volum I –

INFORMATIV – Tabel - cadrul legislativ în sfera managementului deşeurilor: „Transpunerea legislaţiei europene în legislaţia românească din domeniul deşeurilor şi al gestionării acestora” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

1. DIRECTIVA CONSILIULUI din 15 iulie 1975 privind deşeurile (75/442/CEE) modificată de mai multe ori în mod semnificativ de: Directiva 91/156/CEE, Decizia 1996/350/CEE şi Regulamentul (CE) nr. 1882/2003

2. DIRECTIVA 2006/12/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI din 5 aprilie 2006 privind deşeurile

3. DIRECTIVA 2008/98/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive

4. DIRECTIVA 91/689/CEE A CONSILIULUI din 12 decembrie 1991 privind deşeurile periculoase care înlocuieşte Directiva 78/319/CEE privind deşeurile toxice şi periculoase, modificată prin Directiva Consiliului 94/31/CE

ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 78/2000 din 16 iunie 2000 privind regimul deşeurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 LEGEA nr. 426 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42 ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 61 din 6 septembrie 2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66 LEGEA nr. 27 din 15 ianuarie 2007 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor . . . . . . . . . . . . . . . 83 HOTĂRÂREA nr. 856 din 16 august 2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88 HOTĂRÂREA nr. 1.470 din 9 septembrie 2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

130 HOTĂRÂREA nr. 358 din 11 aprilie 2007 pentru modificarea anexei nr. 2 "Planul naţional de gestionare a deşeurilor" la Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

330

4

INFORMATIV – volum II –

DIRECTIVA CONSILIULUI 1999/31/CEE din 26 aprilie 1999 privind rampele de gunoi

DIRECTIVA CONSILIULUI 99/31/CE din 1999 privind depozitarea deşeurilor

HOTĂRÂREA nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor . . . . . . . . . .

ORDINUL nr. 775/2006 pentru aprobarea Listei localităţilor izolate care pot depozita deşeurile municipale în depozitele existente ce sunt exceptate de la respectarea unor prevederi ale Hotărârii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor .. . . . . . .

ORDINUL nr. 757 din 26 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ORDINUL nr. 1230 din 30 noiembrie 2005 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

ORDINUL nr. 95 din 12 februarie 2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

DIRECTIVA 76/2000/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI din 4 decembrie 2000 privind incinerarea deşeurilor

HOTĂRÂREA nr. 128 din 14 februarie 2002 privind incinerarea deşeurilor . . . . . . . .

HOTĂRÂREA nr. 268 din 31 martie 2005 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . ORDINUL nr. 756 din 26 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

DIRECTIVA PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI 94/62/CE din 20 decembrie 1994 privind ambalajele şi deşeurile din ambalaje modificată de Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 şi Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2004/12/CE

HOTĂRÂREA nr. 621 din 23 iunie 2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ORDINUL nr. 880 din 20 decembrie 2004 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ORDINUL nr. 927 din 6 octombrie 2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ORDINUL nr. 1281/1121/2005 privind stabilirea modalităţilor de identificare a containerelor pentru diferite tipuri de materiale în scopul aplicării colectării selective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

ORDINUL nr. 1229/731/1095/ 2005 pentru aprobarea Procedurii şi criteriilor de autorizare a operatorilor economici în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare, şi reciclare a deşeurilor de ambalaje . . . . .

5

DIRECTIVA 2002/96/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI din 27 ianuarie 2003 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE)

DIRECTIVA 2008/34/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 11 martie 2008 de modificare a Directivei 2002/96/CE privind deşeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE), în ceea ce privește competențele de executare conferite Comisiei

HOTĂRÂREA nr. 448 din 19 mai 2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ORDINUL nr. 901/2005 privind aprobarea măsurilor specifice pentru colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice care prezintă riscuri prin contaminare pentru securitatea şi sănătatea personalului din punctele de colectare . . . . . . . . . . . . . . . .

ORDINUL nr. 1225/721/2005 privind aprobarea Procedurii şi criteriilor de evaluare şi autorizare a organizaţiilor colective în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare şi valorificare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

DIRECTIVA CONSILIULUI 75/439/CEE din 16 iunie 1975 privind eliminarea uleiurilor reziduale (75/439/CEE)

HOTĂRÂREA nr. 662 din 12 iulie 2001 privind gestionarea uleiurilor uzate . . . . . . . .

HOTĂRÂREA nr. 441 din 30 aprilie 2002 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate . . . . . . . . . . . . .

HOTĂRÂREA nr. 1.159 din 2 octombrie 2003 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

HOTĂRÂREA nr. 235 din 7 martie 2007 privind gestionarea uleiurilor uzate . . . . . . .

DIRECTIVA 2006/66/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI din 6 septembrie 2006 privind bateriile şi acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatori şi de abrogare a Directivei 91/157/CEE

HOTĂRÂREA nr. 1.057 din 18 octombrie 2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

HOTĂRÂREA nr. 1.132 din 18 septembrie 2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

DIRECTIVA PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI 2000/53/CE din 18 septembrie 2000 privind vehiculele uzate

HOTĂRÂREA nr. 2.406 din 21 decembrie 2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

6

C A D R U L L E G A L

MANAGEMENTUL DEŞEURILOR

Legislaţie europeană Legislaţie românească

Ø Directiva Cadru privind deşeurile nr. 2006/12/CEE

Ø Directiva nr. 91/689/CEE

privind deşeurile periculoase, care înlocuieşte Directiva 78/319/CEE privind deşeurile toxice şi periculoase, modificată prin Directiva Consiliului 94/31/CE

— Ordonanţa de Urgenţă nr. 78/ 2000 privind regimul deşeurilor (M.Of. nr. 283 din 22 iunie 2000) aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (M.Of.nr. 411 din 25 iulie 2001); modificată şi completată prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 61/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 27/2007 (M. Of. 38 din 18 ianuarie 2007);

— H.G. nr. 856/2002 (M.Of. nr. 659 din 05 septembrie 2002) privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase – A abrogat H.G. nr. 155/1999;

— H.G. nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor (M.Of.nr. 954 din 18 octombrie 2004), modificată şi completată prin H.G. nr. 358/11. 04. 2007, (M.Of. 271 din 24 aprilie 2007);

— O.M. nr.1364/1499/2006 privind aprobarea planurilor regionale de gestionare a deşeurilor (M Of. 232 din 04 aprilie 2007, iar anexele 1-8 în nr. 232 bis din aceeaşi dată.);

— O.M. nr. 1385/29.12.2006 privind

7


aprobarea Procedurii de participare a publicului la elaborarea, modificarea sau revizuirea planurilor de gestionare a deşeurilor, adoptate sau aprobate la nivel naţional, regional şi judeţean (M. Of. 66 din 29 ianuarie 2007);

— O.M. nr. 951/06.06.2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor (M. Of. 497 şi 497 bis din 25 iulie 2007);

Ø Directiva nr. 75/439/CEE privind uleiurile uzate, amendată de Directiva nr. 87/101/CEE, de Directiva nr.91/692/CEE şi Directiva 2000/76/CEE

— H.G nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate - abrogă H.G. nr. 662/2001, (M. Of. 199 din 22 martie 2007);

Ø Directiva nr. 2006/66/EC privind bateriile şi acumulatorii precum şi deşeurile de baterii şi acumulatori si de abrogare a Directivei 91/157/CEE, modificată şi completată prin Directiva 2008/103/CE privind punerea pe piaţă a bateriilor şi acumulatorilor, şi Decizia 2008/763/CE de stabilire a unei metodologii comune pentru calcularea vânzărilor anuale a bateriilor şi acumulatorilor portabili către utilizatorii finali.

• Directiva Comisiei 98/101 de adaptare la progresul tehnic a Directivei 91/157/CEE şi pusă în aplicare prin:

• Directiva Comisiei 93/86/CEE privind adaptarea la progresul

— H.G. nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deseurilor de baterii şi acumulatori (M.Of. nr. 667 din 25 septembrie 2008).

8


tehnic a Directivei 91/157/CEE

Ø Directiva Consiliului nr. 99/31/CE privind depozitarea deşeurilor

• Decizia Consiliului 2003/33/CE privind stabilirea criteriilor şi procedurilor pentru acceptarea deşeurilor la depozite ca urmare a art. 16 şi anexei II la Directiva 1999/31/CE

— H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor (M.Of.nr. 394 din 10 mai 2005), completată prin H.G nr. 210/28.02.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului.

— Ordinul nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor (M.Of.nr. 86 din 26 ianuarie 2005) modificat de Ordinul nr. 1230 din 30 noiembrie 2005 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor (M.Of. nr. 1101 din 7 decembrie 2005);

— Ordinul nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri (M.Of. nr. 194 din 8 martie 2005);

— Ordinul nr. 775/2006 pentru aprobarea Listei localităţilor izolate care pot depozita deşeurile municipale în depozitele existente ce sunt exceptate de la respectarea unor prevederi ale Hotărârii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor (MO nr.675/07 iulie 2006);

9


Ø Directiva nr. 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor abrogă Directivele 89/369/CEE, 89/429/CEE, privind incinerarea deşeurilor municipale şi Directiva 94/67/CE privind incinerarea deşeurilor periculoase

— H.G nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor (M.Of. nr. 160 din 6 martie 2002) modificată şi completată prin H.G. nr. 268/2005 (M.Of. nr. 332 din 20 aprilie 2005);

— Ordinul nr 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor (M.Of. nr. 86 din 26 ianuarie 2005 şi M.O. nr. 86 bis din 26 ianuarie 2005 );

— Ordinul 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităţilor de eliminare a deşeurilor, respectiv depozitare şi incinerare (M.Of. nr. 1180 din 28 decembrie 2005), completat prin Ordinul M.M.D.D. nr. 636/2008 (M.Of. nr. 425 din 6 iunie 2008);

Ø Directiva Consiliului nr. 94/62/EC privind ambalajele şi deşeurile de amabalaje, modificata prin Directiva 2004/12/CE şi de Regulamentul (CE) nr. 1882/2003

— H.G. nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje (M.Of. nr.639 din 20 iulie 2005) modificată şi completată prin H.G. nr. 1872/2006 ( M.Of. nr. 15 din 10 ianuarie 2007);

— Ordinul nr. 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje ( M.Of. nr. 929 din 18 octombrie 2005);

— Ordinul nr. 1281/1121/2005 privind stabilirea modalităţilor de identificare a containerelor pentru diferite tipuri de materiale în scopul aplicării colectării selective (M.Of. nr. 51din 19 ianuarie 2006);

— Ordinul nr. 1229/731/1095/ 2005 10


pentru aprobarea Procedurii şi criteriilor de autorizare a operatorilor economici în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare, şi reciclare a deşeurilor de ambalaje (M.Of. nr. 27 din 12 ianuarie 2006), modificat şi completat prin Ordinul 194/360/1325/2006 (M.Of. 499 din 08 iunie 2006), Ordinul nr. 968/665/1462/2006 (M.Of. nr. 836 din 11 octombrie 2006) şi Ordinul nr. 1207/1765 /306/2007 (M.Of. nr. 740 din 01 noiembrie 2007).

— Ordinul nr. 493/2006 privind constituirea Comisiei de evaluare şi autorizare a operatorilor economici în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje (M.Of. 456 din 25 mai 2006) modificat prin Ordinul nr. 1140/2006 (M.Of. nr. 888 din 31 octombrie 2006) şi prin Ordinul nr. 1823/2007 (M.Of. nr. 838 din 07 decembrie 2007).

Ø Directiva nr. 96/59/CE privind eliminarea bifenililor şi trifenililor policloruraţi (PCB şi PCT) (Înlocuieste Directiva 76/403/CEE)

— H.G. nr. 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari (M.Of. nr. 131 din 28 martie 2000), modificată prin H.G. nr. 291/2005 (M.Of. nr. 330 din 19 aprilie 2005) şi prin H.G. nr. 975/2007 (M.Of. nr. 598 din 30 august 2007), completată prin H.G. nr. 210/28.02.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul

11


protecţiei mediului.

— Ordinul nr. 1018 din 19 octombrie 2005 (abrogă Ordinul nr. 279/2002), privind înfiinţarea în cadrul Direcţiei deşeuri şi substanţe chimice periculoase a Secretariatului pentru compuşi desemnaţi (M.Of. nr. 966 din 1 noiembrie 2005);

— Ordinul nr. 257/2006 pentru modificarea şi completarea anexei la Ordinul 1018/2005 privind înfiinţarea în cadrul Direcţiei deşeuri şi substanţe chimice periculoase a Secretariatului pentru compuşi desemnaţi

— Ordinul nr. 1349/03.09.2007 privind abrogarea prevederilor articolelor 21 - 23 ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a Secretariatului pentru compuşi desemnaţi, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodării apelor nr. 1018/2005 privind înfiinţarea în cadrul Direcţiei deşeuri şi substanţe periculoase a Secretariatului pentru compuşi desemnaţi, cu modificările şi completările ulterioare. (M.Of. nr. 629 din 13 septembrie 2007);

Ø Decizia nr. 2000/532/CE privind lista deşeurilor, amendată de Decizia nr. 2001/119, (ce înlocuieste Decizia nr. 94/3/CE privind lista deşeurilor şi Decizia nr. 94/904/CE privind lista deşeurilor periculoase).

— H.G. nr. 856 /2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase (M.Of. nr. 659 din 5 septembrie 2002);

Ø Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE)

— Legea nr. 6/1991 - aderarea la Convenţia de la Basel (M.Of. nr.

12


nr. 1013/2006 privind transferul de deşeuri. Acest regulament a intrat în vigoare de la data de 15 iulie 2007, înlocuind Regulamentul nr. 259/93/CEE pentru supravegerea şi controlul transporturilor de deşeuri în, înspre şi dinspre comunitatea europeană.

Ø Convenţia de la Basel privind controlul transportului peste frontieră al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora

18 din 26 ianuarie 1991);

— Legea nr. 265/2002 – aderarea la amendamentele Convenţiei de la Basel (M.Of. nr. 352 din 27 mai 2002);

— H.G. nr. 788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de deşeuri - abrogă H.G. nr. 895/2006 pentru aplicarea Regulamentului CEE 259/93, (M.Of. nr. 255 din 02 august 2007);

— H.G. nr. 1061 din 10 septembrie 2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României (M.Of. nr. 672 din 30 septembrie 2008)

— Ordinul nr. 2/211/118 /2004 pentru probarea Procedurii de reglementare şi control al transportului deşeurilor pe teritoriul României (M.Of. nr. 324 din 15 aprilie 2004);

— Ordinul nr. 986 din 19 septembrie 2006 pentru modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului, al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi al ministrului economiei şi comerţului nr. 2/211/118/2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare şi control al transportului deşeurilor pe teritoriul României (M.Of. 66 din 29 ianuarie 2007);

13


— Ordinul nr. 1119/2005 privind delegarea către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a atribuţiilor ce revin Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor în domeniul exportului deşeurilor periculoase şi al transportului deşeurilor nepericuloase în vederea importului, perfecţionării active şi a tranzitului (M.Of. nr. 1024 din 18 noiembrie 2005);

Ø Directiva nr. 86/278/CEE privind protecţia mediului şi în particular a solului, atunci când nămolul de la staţiile de epurare este utilizat în agricultură, modificată prin Directiva 91/692/CEE şi Regulamentul (CE) nr. 807/2003

— Ordinul comun nr. 344/708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură (M.Of. nr. 959 din 19 octombrie 2004);

Ø Directiva Consiliului nr. 2000/53/EEC privind vehiculele scoase din uz, modificată prin Deciziile Comisiei 2002/525/CE, 2005/438/CE şi 2005/673/CE care modifică şi completează Anexa II a Directivei 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz.

• Decizia Comisiei 2002/151/CE privind cerinţele minime pentru certificatul de distrugere eliberat în conformitate cu art. 5 alin (3) din Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz.

• Decizia Comisiei 2003/138/CE care stabileşte standardele de codificare pentru materiale şi componente ale vehiculelor ca

— H.G. nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz (M.Of. nr. 32 din 11 ianuarie 2005);

— H.G. nr. 1313/2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz (M.Of. nr. 829 din 9 octombrie 2006);

— Ordinul nr. 87/527/411/2005 privind aprobarea modelului şi a condiţiilor de emitere a certificatului de distrugere la preluarea vehiculelor scoase din uz ( M.Of. nr. 295 din 8 aprilie 2005);

— Ordinul nr. 1224/722/2005 pentru aprobarea Procedurii şi condiţiilor de autorizare a persoanelor juridice

14


urmare a Directivei 2000/53/CE

• Decizia Comisiei 2005/293/CE, care stabileşte reguli detaliate cu privire la monitorizarea ţintelor de reutilizare/valorificare şi reutilizare/reciclare prevăzute în Directiva 2000/53/CE

în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de reutilizare, reciclare şi valorificare energetică a vehiculelor scoase din uz (M.Of.nr. 1178 din 27 decembrie 2005) modificat şi completat prin Ordinul nr. 985/1726/2007 (M.Of. nr. 561 din 15 august 2007);

— Ordinul nr. 816/2006 (M.Of. nr. 724 din 24 august 2006) privind constituirea Comisiei de evaluare şi autorizare a persoanelor juridice în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de reutilizare, reciclare şi valorificare energetică a vehiculelor scoase din uz modificat şi completat prin Ordinul nr. 979/2006 (M.Of. nr. 806 din 26 septembrie 2006);

— Ordinul nr. 625/2007 privind aprobarea Metodologiei pentru urmărirea realizării de către operatorii economici a obiectivelor prevăzute la art. 15 alin. (1) şi (2) din H.G. nr. 2.406/2004 (M. Of. nr. 252 din 16 aprilie 2007);

Ø Directiva nr. 2002/96/CE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, modificata prin Directiva 2003/108/CE

Ø Directiva nr. 2002/95/CE privind restrictionarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamente electrice şi electronice, amendată prin:

- Decizia Comisiei 2005/618/CE, în

scopul stabilirii valorilor maxime

— H.G. nr 448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (M.Of. nr. 491 din 10 iunie 2005);

— Ordin nr. 901/2005 privind aprobarea măsurilor specifice pentru colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice care prezintă riscuri prin contaminare pentru securitatea şi sănătatea personalului din punctele de colectare (M.Of. nr. 910 din 12 octombrie 2005);

15


ale concentraţiilor anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice, modificată prin:

- Decizia Comisiei 2005/717/CE de modificare, în scopul adaptării la progresul tehnic, a anexei Directivei 2002/95/CE privind limitarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice, şi

- Decizia Comisiei 2005/747/CE de modificare, în scopul adaptării la progresul tehnic, a anexei Directivei 2002/95/CE privind limitarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice

— Ordinul nr. 1225/721/2005 privind aprobarea Procedurii şi criteriilor de evaluare şi autorizare a organizaţiilor colective în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare şi valorificare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (M.Of. nr. 1161 din 21 decembrie 2005), modificat şi completat prin O.M. nr. 910/2007 (M.Of. nr. 428 din 27 iunie 2007);

— Ordinul nr. 66 din 20 ianuarie 2006 privind constituirea Comisiei de evaluare şi autorizare a organizaţiilor colective în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare şi valorificare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, modificat şi completat prin O.M. nr. 262/2009 (ordin intern);

— Ordinul nr. 1223/715/2005 privind procedura de înregistrare a producătorilor, modul de evidenţă şi raportare a datelor privind echipamentele electrice şi electronice şi deşeurile de echipamente electrice şi electronice (M.Of. nr. 1 din 3 ianuarie 2006) modificat şi completat prin Ordinul nr. 706/2007 (M.Of. nr. 307 din 9 mai 2007);

— Odinul 556/435/191 din 5 iunie 2006 privind marcajul specific aplicat echipamentelor electrice şi electronice introduse pe piaţă după data de 31 decembrie 2006 (M.Of. nr. 608 din 13 iulie 2006);

16


— H.G. nr. 992 /2005 (M.Of. nr. 822 din 12 septembrie 2005) privind limitarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice (M.Of. nr. 822 din 12 septembrie 2005), modificată prin H.G. 816 din 21 iunie 2006 (M.Of. nr. 588 din 7 iulie 2006). Anexa la H.G. a fost completată prin O.M. 1226/1771/2007 (M.Of. nr. 626 din 12 septembrie 2007);

Ø Directiva 78/176/CEE privind deşeurile din industria dioxidului de titan

- Directiva nr. 82/883/CEE privind procedeele pentru supravegherea şi monitorizarea mediului datorită deşeurilor din industria de dioxid de titan şi eventual eliminarea poluarii cauzate de dioxidul de titan

- Directiva nr. 92/112/CEE privind procedeele pentru armonizarea programelor pentru reducerea de deşeurile din industria dioxidului de titan

— Ordinul nr. 751/870/2004 privind gestionarea deşeurilor din industria dioxidului de titan (M.Of. nr. 10 din 5 ianuarie 2005);

Ø Directiva 87/217/CEE privind prevenirea şi reducerea poluării mediului cauzată de azbest

— H.G. nr. 124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest;

— H.G. nr. 734/2006 pentru modificarea H.G. nr. 124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest.

17

ORDONANŢA DE URGENŢĂ NR. 78

din 16 iunie 2000

privind regimul deşeurilor Emitent: GUVERNUL Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 283 din 22 iunie 2000

În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constituţia României şi ale

art. 89 lit. a) şi b) din Legea protecţiei mediului nr. 137/1995 , republicatã,

Guvernul României emite prezenta ordonanţă de urgenţă.

CAPITOLUL 1

Dispoziţii generale

Art. 1 - Obiectul prezentei ordonanţe de urgenţă îl constituie reglementarea activitãţilor de gestionare a deşeurilor în condiţii de protecţie a sãnãtãţii populaţiei şi a mediului înconjurãtor. Art. 2 - Se excepteazã de la prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă: a) efluenţii gazoşi emişi în atmosferă; b) deşeurile pentru care există sau urmeazã să fie elaborate alte reglementãri, cum sunt: deşeurile radioactive; deşeurile care rezultă în urma prospectării, extracţiei, tratării şi depozitării resurselor minerale, precum şi cele rezultate din exploatarea carierelor; cadavrele animalelor şi deşeurile rezultate din creşterea păsărilor şi a animalelor şi alte substanţe naturale şi nepericuloase utilizate în agricultură; apele uzate, mai puţin deşeurile în stare lichidã; explozibilii expiraţi. Art. 3 - La baza gestionãrii deşeurilor stau urmãtoarele principii generale: a) principiul utilizãrii numai a proceselor şi metodelor de gestionare a deşeurilor care nu pun în pericol sãnãtatea populaţiei şi a mediului înconjurãtor; b) principiul "poluatorul plãteşte"; c) principiul responsabilitãţii producãtorului; d) principiul utilizãrii celor mai bune tehnici disponibile, fãrã antrenarea unor costuri excesive. Art. 4 - Semnificaţia termenilor specifici utilizaţi în prezenta ordonanţă de urgenţă este prezentatã în anexa nr. I A.

18

CAPITOLUL 2

Gestionarea deşeurilor SECŢIUNEA 1

Condiţii generale privind gestionarea deşeurilor Art. 5 - (1) Gestionarea deşeurilor are în vedere utilizarea proceselor şi a metodelor care nu pun în pericol sãnãtatea populaţiei şi a mediului înconjurãtor, iar autoritãţile competente autorizează şi controleazã activitãţile de valorificare şi eliminare a deşeurilor, urmãrind ca acestea: a) să nu prezinte riscuri pentru sãnãtatea populaţiei şi pentru apă, aer, sol, faună sau vegetaţie; b) să nu producã poluare fonică sau miros neplăcut; c) să nu afecteze peisajele sau zonele protejate. (2) Se interzice persoanelor fizice, persoanelor fizice autorizate să desfãşoare activitãţi independente şi persoanelor juridice abandonarea, înlãturarea sau eliminarea necontrolată a deşeurilor, precum şi orice alte operaţiuni neautorizate, efectuate cu acestea. Art. 6 - Autoritãţile competente stabilesc mãsurile corespunzãtoare pentru: 1. prevenirea generării deşeurilor şi a efectelor nocive ale acestora, prin: a) dezvoltarea de tehnologii curate şi economice în utilizarea resurselor naturale; b) dezvoltarea tehnică şi comercializarea de produse astfel proiectate încât, prin caracteristicile lor de fabricaţie, prin utilizarea şi prin eliminarea lor dupã utilizare, acestea să nu contribuie sau să contribuie în mãsura cât mai mică la creşterea riscului de poluare şi a gradului de nocivitate a deşeurilor; c) dezvoltarea de tehnici adecvate pentru eliminarea sau neutralizarea substanţelor periculoase conţinute în deşeurile destinate valorificãrii; 2. valorificarea deşeurilor prin reciclare, reutilizare sau prin orice alt proces care vizeazã obţinerea de materii prime secundare sau utilizarea unor categorii de deşeuri ca sursă de energie. Art. 7 - (1) Autoritãţile competente adoptă mãsurile necesare în vederea creãrii, la nivel naţional, a unui sistem adecvat şi integrat al instalaţiilor de eliminare a deşeurilor, ţinând seama de cele mai bune tehnologii disponibile care nu implică costuri excesive. Acest sistem trebuie să asigure eliminarea deşeurilor la nivel naţional şi să îşi îndeplineascã scopul la nivel local, ţinând seama de condiţiile geografice şi de necesitatea unor instalaţii specifice pentru anumite tipuri de deşeuri. (2) Sistemul menţionat la alin. (1) trebuie să permitã eliminarea deşeurilor prin instalaţii specifice şi prin intermediul celor mai adecvate metode şi tehnologii, care să asigure un nivel ridicat de protecţie a sãnãtãţii populaţiei şi a mediului.

19

Art. 8 - (1) În vederea atingerii obiectivelor menţionate la art. 5-7, autoritãţile competente sunt obligate să elaboreze planuri de gestionare a deşeurilor atât la nivel local, cât şi la nivel naţional. La elaborarea planurilor de gestionare a deşeurilor se are în vedere ca acestea să conţinã: a) în mod obligatoriu, informaţii referitoare la: - tipurile, cantitãţile şi originea deşeurilor care urmeazã să fie valorificate sau eliminate; - mãsuri specifice pentru categorii speciale de deşeuri; - zone şi instalaţii de valorificare sau de eliminare a deşeurilor; b) dupã caz, informaţii cu privire la: - persoanele fizice autorizate să desfãşoare activitãţi independente sau la persoane juridice, împuternicite cu gestionarea deşeurilor; - costurile estimative ale operaţiunilor de valorificare şi eliminare a deşeurilor; - mãsuri pentru încurajarea raţionalizării colectãrii, sortării şi tratării deşeurilor. (2) Pe baza Planului naţional de gestionare a deşeurilor autoritãţile competente elaboreazã reglementãrile necesare pentru prevenirea circulaţiei deşeurilor, care nu este în concordanţă cu prevederile acestuia. Art. 9 - (1) Autoritãţile competente adoptă mãsurile necesare pentru ca toţi producãtorii sau deţinãtorii de deşeuri, persoane juridice, să asigure prin mijloace proprii valorificarea sau eliminarea deşeurilor ori să asigure predarea deşeurilor proprii unei unitãţi autorizate, în vederea valorificãrii sau eliminãrii acestora. (2) Autorizarea pentru activitãţi economice şi sociale cu impact asupra mediului de cãtre autoritãţile competente pentru protecţia mediului este condiţionatã de îndeplinirea de cãtre producãtorii sau deţinãtorii de deşeuri a cerinţelor menţionate la alin. (1). Art. 10 - (1) Costurile aferente activitãţilor de colectare, transport, depozitare, valorificare sau de eliminare a deşeurilor se suportă de: a) deţinãtorul de deşeuri care încredinţeazã deşeurile unei unitãţi specializate; b) deţinãtorul anterior al deşeurilor sau producãtorul de produse care genereazã deşeuri. (2) Costurile prevãzute la alin. (1) se acoperã: a) direct sau printr-un contract încheiat cu unitãţi specializate în colectarea, transportul, depozitarea, valorificarea sau eliminarea deşeurilor; b) printr-un sistem fiscal de taxe prevãzut în Legea∗) privind Fondul pentru mediu. Art. 11 - (1) Unitãţile care efectueazã operaţiuni de valorificare sau de eliminare a deşeurilor specificate în anexele nr. II A şi, respectiv, II B trebuie

∗) Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 11 mai 2000.

20

să fie supuse procedurii de autorizare de mediu, specifice pentru desfãşurarea acestor activitãţi. (2) În termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă autoritãţile competente completeazã procedura de autorizare pentru activitãţile sociale şi economice cu impact asupra mediului cu procedura specifica activitãţilor de valorificare şi eliminare a deşeurilor. (3) Autoritãţile pentru protecţia mediului aplică procedura de autorizare specifică activitãţilor de valorificare şi eliminare a deşeurilor şi emit acorduri de mediu pentru investiţiile destinate acestor activitãţi şi autorizaţii de mediu pentru desfãşurarea activitãţilor de valorificare şi eliminare a deşeurilor. (4) Acordurile şi autorizaţiile de mediu pentru desfãşurarea activitãţilor de valorificare şi eliminare a deşeurilor se emit pe o perioadă de maximum 5 ani. La primirea solicitãrilor pentru emiterea acordurilor şi a autorizaţiilor autoritãţile pentru protecţia mediului pot stabili condiţii şi obligaţii pentru conformarea acestor activitãţi cu cerinţele specifice protecţiei mediului sau pot respinge aceste solicitãri, dacã metoda de eliminare este consideratã inacceptabilă din punct de vedere al sãnãtãţii populaţiei şi protecţiei mediului. (5) Acordul şi/sau autorizaţia de mediu conţin, în mod obligatoriu: a) tipurile şi cantitãţile de deşeuri; b) cerinţele tehnice; c) mãsurile de siguranţă care trebuie luate; d) amplasamentele de valorificare sau eliminare a deşeurilor; e) metodele de tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor. Art. 12 - (1) Sunt exceptate de la cerinţa autorizãrii specifice activitãţilor de valorificare şi eliminare a deşeurilor menţionate în art. 11: a) unitãţile care asigură eliminarea propriilor deşeuri la locurile de producere fãrã să afecteze sãnãtatea populaţiei sau calitatea mediului; b) unitãţile care valorifică integral deşeurile fãrã să afecteze sãnãtatea populaţiei sau calitatea mediului. (2) Excepţia menţionatã la alin. (1) se aplică dacã: a) unitãţile au obţinut deja, pentru alt profil de activitate decât valorificarea sau eliminarea deşeurilor, acordul şi/sau autorizaţia de mediu în conformitate cu prevederile Legii protecţiei mediului nr. 137/1995 şi dacã în acestea se specifică tipurile şi cantitãţile de deşeuri, precum şi condiţiile impuse în vederea desfãşurãrii activitãţilor legate de aceste deşeuri; b) tipurile, cantitãţile de deşeuri şi metodele de valorificare sau eliminare a acestora respectă dispoziţiile art. 5. Art. 13 - (1) Unitãţile care asigură, cu titlu profesional, colectarea sau transportul deşeurilor, precum şi cele care intermediază eliminarea sau valorificarea deşeurilor pentru terţi nu sunt supuse procedurii de autorizare specifice activitãţilor de valorificare şi eliminare a deşeurilor, acestea urmând

21

să transmitã autoritãţilor competente informãri privind operaţiunile efectuate. (2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul deşeurilor periculoase. Art. 14 - Unitãţile specificate la art. 11 şi 13 sunt supuse periodic controalelor autoritãţilor competente în a cãror rază teritorialã îşi desfãşoarã activitatea. Art. 15 - Unitãţile care se încadreazã în prevederile art. 11 şi 13, precum şi producãtorii de deşeuri, persoane juridice, au obligaţia: a) să elaboreze, în conformitate cu Catalogul european al deşeurilor, adoptat prin hotãrâre a Guvernului, un registru de evidenţă a cantitãţii, naturii, originii şi, atunci când este cazul, a destinaţiei, frecvenţei de colectare, mijloacelor de transport şi metodei de tratare a deşeurilor menţionate în anexa nr. I B şi, respectiv, în anexele nr. II A şi II B, precum şi alte informaţii solicitate de autoritãţile competente. Aceste evidenţe trebuie pãstrate pe o durată de 3 ani; b) să punã la dispoziţie autoritãţilor competente, la cerere, informaţiile menţionate la lit. a).

SECŢIUNEA a 2-a

Gestionarea deşeurilor periculoase Art. 16 - (1) Autoritãţile competente întocmesc lista cuprinzând deşeurile periculoase în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Lista se elaboreazã pe baza categoriilor sau tipurilor generice de deşeuri periculoase, prezentate în anexa nr. I C, şi a constituenţilor acestor deşeuri, prezentaţi în anexa nr. I D, constituenţi care fac ca aceste deşeuri să fie periculoase atunci când au proprietãţile descrise în anexa nr. I E. Lista cuprinzând deşeurile periculoase, precum şi actualizarea periodicã a acesteia se vor aproba prin hotãrâre a Guvernului. (2) Deşeurile periculoase se identifică şi se înregistreazã la fiecare loc de producere, de descãrcare sau de depozitare. (3) Unitãţile care produc, valorifică, colecteazã sau transportă deşeuri periculoase trebuie să asigure condiţiile necesare în vederea depozitării separate a diferitelor categorii de deşeuri periculoase, în funcţie de proprietãţile fizico-chimice, de compatibilităţi şi de natura substanţelor de stingere care pot fi utilizate pentru fiecare categorie de deşeuri în caz de incendiu. Se interzice amestecul diferitelor categorii de deşeuri periculoase, precum şi al deşeurilor periculoase cu deşeuri nepericuloase, cu excepţia situaţiilor menţionate în alin. (4). (4) În scopul asigurãrii securitãţii operaţiunilor de valorificare şi eliminare, amestecul de deşeuri periculoase cu alte deşeuri, substanţe sau materiale se poate face numai cu acordul autoritãţilor competente şi doar în situaţiile în care sunt respectate condiţiile precizate în art. 5. (5) În situaţiile în care deşeurile periculoase sunt deja amestecate cu alte deşeuri, substanţe sau materiale, separarea trebuie să fie efectuatã dacã este

22

fezabilă tehnic şi economic şi dacã este necesarã pentru respectarea prevederilor art. 5. Art. 17 - (1) În termen de 90 de zile de la aprobarea listei cuprinzând deşeurile periculoase autoritãţile competente adoptă norme corespunzãtoare pentru ambalarea şi etichetarea deşeurilor periculoase, în cursul colectãrii, transportului şi depozitării temporare, conform normelor internaţionale în vigoare. (2) Controlul privind colectarea şi operaţiunile de transport în cazul deşeurilor periculoase se efectueazã de cãtre organismele abilitate prin lege şi are în vedere, în mod deosebit, originea şi destinaţia unor astfel de deşeuri. (3) În cazul în care deşeurile periculoase sunt transportate dintr-un loc în altul transportul trebuie să fie însoţit de un formular de identificare tipizat. Modelul acestui formular se aprobă prin ordin comun al autoritãţii centrale pentru transporturi şi al autoritãţii centrale pentru protecţia mediului, în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Art. 18 - În cadrul planurilor de gestionare a deşeurilor, stabilite conform prevederilor art. 8, autoritãţile competente stabilesc secţiuni speciale pentru gestionarea deşeurilor periculoase.

CAPITOLUL 3

Obligaţii în domeniul gestionãrii deşeurilor

SECŢIUNEA 1

Obligaţiile producãtorilor de deşeuri Art. 19 - Producãtorii de deşeuri, precum şi unitãţile specializate în conceperea şi proiectarea activitãţilor ce pot genera deşeuri au urmãtoarele obligaţii: a) să adopte, încã de la faza de concepţie şi proiectare a unui produs, soluţiile şi tehnologiile de eliminare sau de diminuare la minimum posibil a producerii deşeurilor; b) să ia mãsurile necesare de reducere la minimum a cantitãţilor de deşeuri rezultate din activitãţile existente; c) să nu punã în circulaţie produse, dacã nu există posibilitatea eliminãrii acestora ca deşeuri, în condiţiile respectãrii prevederilor art. 5; d) să conceapă şi să proiecteze tehnologiile şi activitãţile specifice, astfel încât să se reducã la minimum posibil cantitatea de deşeuri generată de aceste tehnologii; e) să ambaleze produsele în mod corespunzãtor, pentru a preveni deteriorarea şi transformarea acestora în deşeuri; f) să evite formarea unor stocuri de materii prime, materiale auxiliare, produse şi subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deşeuri ca urmare a depãşirii termenului de valabilitate;

23

g) să valorifice în totalitate, dacã este posibil din punct de vedere tehnic şi economic, subprodusele rezultate din procesele tehnologice; h) să nu amestece diferitele categorii de deşeuri periculoase sau deşeuri periculoase cu deşeuri nepericuloase, cu excepţia prevederilor art. 16 alin. (4); i) să asigure echipamente de protecţie şi de lucru adecvate operaţiunilor aferente gestionãrii deşeurilor în condiţii de securitate a muncii; j) să nu genereze fenomene de poluare prin descãrcãri necontrolate de deşeuri în mediu; k) să ia mãsurile necesare astfel încât eliminarea deşeurilor să se facã în condiţii de respectare a reglementãrilor privind protecţia populaţiei şi a mediului; l) să nu abandoneze deşeurile şi să nu le depoziteze în locuri neautorizate; m) să separe deşeurile înainte de colectare, în vederea valorificãrii sau eliminãrii acestora; n) să desemneze o persoană, din rândul angajaţilor proprii, care să urmãreascã şi să asigure îndeplinirea obligaţiilor prevãzute de lege în sarcina producãtorilor de deşeuri. Art. 20 - Producãtorii şi deţinãtorii de deşeuri periculoase au obligaţia să elaboreze, în condiţiile legii, planuri de intervenţie pentru situaţii accidentale şi să asigure condiţiile de aplicare a acestora. Art. 21 - (1) Producãtorii şi deţinãtorii de deşeuri au obligaţia să asigure valorificarea sau eliminarea deşeurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deşeurilor proprii unor unitãţi autorizate, în vederea valorificãrii sau eliminãrii acestora. (2) Producãtorii şi deţinãtorii de deşeuri îşi organizeazã sistemul propriu de eliminare a deşeurilor, dacã deşeurile nu pot fi preluate de unitãţi specializate din sistemul organizat în acest scop, conform prevederilor art. 7.

SECŢIUNEA a 2-a

Obligaţiile transportatorilor de deşeuri Art. 22 - (1) Operatorii de transport specializaţi pentru transportul urban de deşeuri trebuie să fie autorizaţi de autoritãţile administraţiei publice locale şi de autoritãţile pentru protecţia mediului. În cazul în care se efectueazã transporturi interurbane sau internaţionale de deşeuri operatorul de transport rutier trebuie să mai deţină şi licenţă de transport pentru mãrfuri periculoase, emisã de Ministerul Transporturilor. (2) Pentru transportul feroviar, naval sau aerian al deşeurilor operatorii de transport trebuie să respecte reglementãrile emise de Ministerul Transporturilor şi de Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului. Art. 23 - Operatorii de transport de deşeuri au urmãtoarele obligaţii:

24

a) să utilizeze numai mijloace de transport adecvate naturii deşeurilor transportate, care să nu permitã împrãştierea deşeurilor şi emanaţii de noxe în timpul transportului, astfel încât să fie respectate normele privind sãnãtatea populaţiei şi a mediului înconjurãtor; b) să asigure instruirea personalului pentru transportul deşeurilor în condiţii de siguranţă şi pentru intervenţie în cazul unor defecţiuni sau accidente; c) să deţină toate documentele necesare de însoţire a deşeurilor transportate, din care să rezulte deţinãtorul, destinatarul, tipurile de deşeuri, locul de încãrcare, locul de destinaţie şi, dupã caz, cantitatea de deşeuri transportate şi codificarea acestora conform legii; d) să nu abandoneze deşeurile pe traseu; e) să respecte pentru transportul deşeurilor periculoase reglementãrile specifice transportului de mãrfuri periculoase cu aceleaşi caracteristici; f) să foloseascã traseele cele mai scurte şi/sau cu cel mai redus risc pentru sãnãtatea populaţiei şi a mediului şi care au fost aprobate de autoritãţile competente; g) să posede dotarea tehnică necesarã pentru intervenţie în cazul unor accidente sau defecţiuni apãrute în timpul transportãrii deşeurilor periculoase sau, în cazul în care nu deţin dotarea tehnică şi de personal corespunzãtoare, să asigure acest lucru prin unitãţi specializate; h) să anunţe autoritãţile pentru protecţia mediului despre orice transport de deşeuri periculoase, înaintea efectuãrii acestuia, precum şi unitãţile de pompieri, în cazul transportului deşeurilor cu pericol de incendiu sau explozie. Art. 24 - Transporturile internaţionale de deşeuri se fac cu respectarea convenţiilor internaţionale la care România este parte.

SECŢIUNEA a 3-a

Obligaţiile operatorilor în domeniul valorificãrii şi eliminãrii deşeurilor Art. 25 - Unitãţile care valorifică deşeurile au urmãtoarele obligaţii: a) să deţină spaţii special amenajate pentru depozitarea temporarã a deşeurilor, în condiţiile prevãzute la art. 5; b) să evite formarea de stocuri de deşeuri ce urmeazã să fie valorificate, precum şi de produse rezultate în urma valorificãrii, care ar putea genera fenomene de poluare a mediului sau care prezintã riscuri de incendiu faţă de vecinãtãţi; c) să foloseascã tehnologii şi instalaţii omologate pentru valorificarea deşeurilor; d) să supunã eliminãrii finale reziduurile rezultate din valorificarea deşeurilor. Art. 26 - Unitãţile care elimină deşeurile au urmãtoarele obligaţii: a) să asigure eliminarea, în totalitate şi în timp util, a deşeurilor care le sunt încredinţate;

25

b) să foloseascã tehnologii şi instalaţii omologate pentru eliminarea deşeurilor; c) să amplaseze şi să amenajeze depozitul final de deşeuri într-un spaţiu şi în condiţii corespunzãtoare, conform prevederilor art. 5 şi numai cu acordul autoritãţilor competente; d) să introducã în depozitul final numai deşeurile permise de autoritãţile competente şi să respecte tehnologia de depozitare aprobatã de acestea; e) să supravegheze permanent modul de depozitare finală a deşeurilor sub aspectul stabilităţii şi etanşeităţii şi să efectueze mãsurãtorile necesare stabilite de autoritãţile competente pentru exploatarea în condiţii de siguranţă a depozitelor respective; f) să exploateze la parametrii proiectaţi instalaţiile de depoluare cu care sunt dotate şi să se doteze cu instalaţii pentru depoluare, acolo unde acestea lipsesc; g) să execute lucrãrile de reconstrucţie ecologică şi de încadrare în peisajul zonei, impuse de autoritãţile competente, şi să organizeze supravegherea în continuare a depozitelor dupã sistarea depunerii deşeurilor; h) să supravegheze activitãţile de eliminare a deşeurilor şi să execute controlul şi monitorizarea emisiilor şi imisiilor de poluanţi, prin laboratorul propriu sau în colaborare cu alte laboratoare atestate de autoritãţile competente.

SECŢIUNEA a 4-a

Alte obligaţii ale persoanelor fizice, ale persoanelor fizice autorizate să desfãşoare activitãţi independente şi ale persoanelor juridice

Art. 27 - Persoanele fizice au urmãtoarele obligaţii: a) să depunã separat deşeurile şi ambalajele reciclabile, acolo unde există recipiente special destinate acestui scop; b) să nu abandoneze şi să nu depoziteze deşeurile în afarã locurilor destinate acestui scop; c) să valorifice integral deşeurile combustibile şi degradabile biologic, rezultate în gospodãriile din mediul rural, iar pe cele nerecuperabile să le depunã în depozitul final de deşeuri al localitãţii. Art. 28 - Persoanele fizice autorizate să desfãşoare activitãţi independente şi persoanele juridice din a cãror activitate rezultă deşeuri şi care transportă, elimină, importă, exportă şi execută tranzit de deşeuri au, pe lângã obligaţiile menţionate în cuprinsul secţiunilor 1-3 din prezentul capitol, şi urmãtoarele obligaţii: a) să execute lucrãrile şi să desfãşoare activitãţile numai dupã obţinerea acordurilor şi autorizaţiilor prevãzute în prezenta ordonanţă de urgenţă şi cu respectarea strictă a acestora; b) să returneze în ţara exportatoare deşeurile introduse ilegal în ţară. Deşeurile importate, pierdute ori abandonate în timpul transportului pe teritoriul României, precum şi produsele importate care au devenit deşeuri în timpul

26

transportului sau vămuirii prin depãşirea termenului de valabilitate, se returneazã în ţara exportatoare, iar costul operaţiunii se suportă de cei vinovaţi; c) să se asigure la exportul de deşeuri că s-au respectat toate obligaţiile internaţionale şi că ţara destinatară acceptă deşeurile exportate din România; costul returnării deşeurilor exportate se suportă de cei vinovaţi; d) să asigure colectarea, transportul şi eliminarea produselor proprii sau achiziţionate care au devenit deşeuri prin depãşirea termenului de valabilitate sau ca urmare a unei gestionări defectuoase a produselor şi să suporte costurile aferente; e) să realizeze lucrãrile de refacere a mediului deteriorat de deşeuri, impuse de autoritãţile competente; f) să suporte costul pagubelor aduse populaţiei, agenţilor economici şi instituţiilor prin gestionarea defectuoasã a deşeurilor; g) să ţinã o evidenţă strictă a producerii, transportului, valorificãrii şi eliminãrii deşeurilor, în conformitate cu prevederile art. 15 lit. a); h) să anunţe autoritãţile sanitare, pe cele de protecţia mediului şi consiliile locale, ori de câte ori intervin modificãri în producerea, transportul şi eliminarea deşeurilor.

CAPITOLUL 4

Comerţul internaţional şi tranzitul cu deşeuri Art. 29 - (1) Importul în România de deşeuri de orice natură, în stare brută sau prelucrată, este interzis. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), importul de deşeuri este permis numai cu aprobarea autoritãţilor competente şi numai dacã deşeurile reprezintã o bază de materii prime secundare deficitare, pentru care în România există capacitãţi suficiente de prelucrare, dotate cu instalaţiile necesare pentru protecţia mediului. Art. 30 - Producãtorii şi deţinãtorii de deşeuri periculoase pot elimina aceste deşeuri în alte ţări care dispun de tehnologie adecvatã şi care acceptă să efectueze asemenea operaţiuni. Art. 31 - Exportul de deşeuri se poate face numai cu respectarea reglementãrilor legale în vigoare, cu aprobarea autoritãţilor competente desemnate de ţara importatoare, precum şi cu respectarea prevederilor convenţiilor internaţionale la care România este parte. Art. 32 - Tranzitul de deşeuri pe teritoriul României poate fi fãcut numai cu respectarea prevederilor Legii nr. 6/1991 pentru aderarea la Convenţia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminãrii acestora, precum şi ale altor convenţii internaţionale ratificate de România.

27

Art. 33 - În termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă autoritãţile competente elaboreazã norme privind regimul de import, export şi tranzit al deşeurilor, care se aprobă prin hotãrâre a Guvernului.

CAPITOLUL 5

Facilitãţi Art. 34 - În scopul stimulãrii investiţiilor în domeniul gestionãrii deşeurilor, al extinderii activitãţilor de gestionare a deşeurilor, prin utilizarea instrumentelor economice şi a pârghiilor specifice economiei de piaţă, Guvernul poate stabili facilitãţi fiscale pentru cei care gestioneazã deşeuri. Art. 35 - Primãrii şi consiliile locale hotãrãsc, în condiţiile legii, asigurarea cu prioritate a unor terenuri în vederea realizãrii depozitelor şi instalaţiilor de eliminare a deşeurilor pentru localitãţi, care constituie cauza de utilitate publică. Art. 36 - Autoritãţile competente asigură, în condiţiile legii, accesul investitorilor şi al întreprinzãtorilor în domeniul gestionãrii deşeurilor la informaţiile disponibile din acest domeniu. Art. 37 - Guvernul analizeazã şi garanteazã, prin Ministerul Finanţelor, în limita plafonului de îndatorare publică externă aprobat şi a prevederilor bugetului de stat, împrumuturile externe destinate realizãrii unor proiecte importante sau de interes general în domeniul gestionãrii deşeurilor.

CAPITOLUL 6

Atribuţii şi răspunderi ale autoritãţilor competente Art. 38 - (1) În conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă autoritãţile competente cãrora le revin atribuţii şi responsabilitãţi în ceea ce priveşte regimul deşeurilor sunt: Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului, Ministerul Sãnãtãţii, Ministerul Industriei şi Comerţului, Ministerul Lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul de Interne, Ministerul Apãrãrii Naţionale şi Ministerul Funcţiei Publice. (2) Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi responsabilitãţilor privind regimul deşeurilor autoritãţile competente menţionate la alin. (1) vor constitui, în termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, structuri proprii cu atribuţii în acest sens. Art. 39 - Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului are urmãtoarele atribuţii şi raspunderi: a) elaboreazã, împreunã cu celelalte autoritãţi competente, Strategia naţională

28

pentru gestionarea deşeurilor şi Programul naţional pentru gestionarea deşeurilor; b) iniţiazã, cu consultarea şi avizul ministerelor interesate, proiecte de acte normative care privesc gestionarea deşeurilor; c) avizeazã reglementãrile specifice în domeniul gestionãrii deşeurilor, elaborate de celelalte autoritãţi competente; d) monitorizeazã impactul produs de deşeuri asupra factorilor de mediu; e) controleazã şi reglementeazã activitãţile de gestionare a deşeurilor în conformitate cu atribuţiile şi competenţele stabilite prin lege; f) prezintã anual Guvernului, pe baza datelor statistice, rapoarte privind gestionarea deşeurilor; g) organizeazã, împreunã cu celelalte autoritãţi competente şi cu organizaţiile neguvernamentale, programe de instruire şi educare a populaţiei în domeniul gestionãrii deşeurilor; h) reglementeazã, împreunã cu celelalte autoritãţi competente, activitatea de import şi export al deşeurilor. Art. 40 - Ministerul Sãnãtãţii are urmãtoarele atribuţii: a) evaluează impactul produs de deşeuri asupra sãnãtãţii populaţiei; b) elaboreazã strategia şi programul de gestionare a deşeurilor rezultate de la unitãţile sanitare de asistenţă medicalã, de cercetare medicalã şi de învãţãmânt medical de stat şi private şi asigură condiţiile de aducere la îndeplinire a acestora; c) elaboreazã reglementãri specifice pentru gestionarea deşeurilor provenite de la unitãţile sanitare, de asistenţă medicalã, de cercetare medicalã şi de învãţãmânt medical, cu avizul autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului; d) controleazã activitãţile de gestionare a deşeurilor în conformitate cu atribuţiile şi competenţele stabilite prin lege. Art. 41 - Ministerul Industriei şi Comerţului are urmãtoarele atribuţii: a) elaboreazã strategii şi programe sectoriale de gestionare a deşeurilor industriale şi de reconstrucţie ecologică şi urmãreşte aducerea la îndeplinire a acestora de cãtre agenţii economici; b) elaboreazã reglementãri specifice pentru gestionarea diferitelor tipuri de deşeuri industriale, precum şi pentru operaţiunile de reciclare a materialelor şi de valorificare a deşeurilor, cu avizul autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului; c) coordoneazã şi supravegheazã, prin Comisia Naţională de Reciclare a Materialelor, activitatea de reciclare a deşeurilor industriale şi autorizează activitãţile de reciclare a materialelor şi deşeurilor recuperabile; d) reglementeazã activitatea de import şi export al deşeurilor în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, cu avizul autoritãţii publice centrale pentru

29

protecţia mediului. Art. 42 - Ministerul Lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului are urmãtoarele atribuţii: a) elaboreazã, împreunã cu administraţia publică localã, strategii şi programe sectoriale de gestionare a deşeurilor; b) colaboreazã cu autoritatea centrală pentru protecţia mediului la elaborarea reglementãrilor specifice pentru gestionarea deşeurilor urbane; c) organizeazã şi realizeazã, împreunã cu administraţia publică localã, sistemele de gestionare a deşeurilor urbane şi urmãreşte realizarea proiectelor din acest domeniu; d) elaboreazã reglementãri specifice privind obligaţiile consiliilor locale legate de gestionarea deşeurilor. Art. 43 - Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei are urmãtoarele atribuţii: a) elaboreazã strategii şi programe sectoriale de gestionare a deşeurilor rezultate din agricultură şi din industria alimentară şi urmãreşte realizarea acestora de cãtre societãţile comerciale şi alţi agenţi economici din aceste sectoare economice; b) elaboreazã reglementãri specifice privind gestionarea deşeurilor provenite din agricultură şi din industria alimentară, cu avizul autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului; c) avizeazã propunerile de amplasamente pentru instalaţii, rampe, depozite etc., privind deşeurile, pe terenurile cu destinaţie agricolã; d) aprobă şi controleazã modul de utilizare a deşeurilor pentru fertilizarea sau ameliorarea solurilor. Art. 44 - Ministerul Transporturilor are urmãtoarele atribuţii: a) elaboreazã strategii şi programe sectoriale de gestionare a deşeurilor provenite din activitãţile de transport şi auxiliare şi urmareşte realizarea acestora de cãtre agenţii economici aflaţi în subordinea sau în coordonarea sa; b) elaboreazã reglementãri specifice privind gestionarea deşeurilor provenite din activitãţile de transport şi auxiliare, cu avizul autoritãţii publice pentru protecţia mediului; c) reglementeazã şi controleazã activitatea de transport al deşeurilor. Art. 45 - Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale are urmãtoarele atribuţii: a) elaboreazã reglementãri specifice privind securitatea şi protecţia muncii în domeniul gestionãrii deşeurilor; b) controleazã şi reglementeazã activitãţile de gestionare a deşeurilor în conformitate cu atribuţiile şi competentele stabilite prin lege. Art. 46 - Ministerul de Interne are urmãtoarele atribuţii: a) controleazã activitãţile de gestionare a deşeurilor în conformitate cu atribuţiile şi competenţele stabilite prin lege; b) sprijinã celelalte autoritãţi competente în îndeplinirea atribuţiilor şi

30

răspunderilor ce le revin pentru aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi a altor prevederi legale referitoare la deşeuri; c) supravegheazã şi controleazã respectarea de cãtre unitãţile din subordine a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi ale altor acte normative privind deşeurile. Art. 47 - Ministerul Apãrãrii Naţionale are urmãtoarele atribuţii şi răspunderi: a) elaboreazã strategia şi programul de gestionare a deşeurilor provenite din domeniul militar şi asigură condiţiile necesare în vederea realizãrii acestora; b) elaboreazã reglementãri specifice privind gestionarea deşeurilor rezultate din domeniul militar, cu avizul autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului;â c) supravegheazã şi controleazã respectarea de cãtre unitãţile din subordine a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi ale altor reglementãri privind deşeurile. Art. 48 - Ministerul Funcţiei Publice are urmãtoarele atribuţii: a) coordoneazã elaborarea şi aplicarea strategiilor şi programelor sectoriale privind gestionarea deşeurilor de cãtre autoritãţile publice locale; b) urmãreşte şi asigură transpunerea de cãtre autoritãţile publice locale a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă. Art. 49 - Primãrii şi consiliile locale sunt obligate să asigure curãţenia localitãţilor prin: a) adoptarea unui sistem eficient de gestiune integrată a deşeurilor, prin: colectare, asigurarea etapizată a condiţiilor pentru colectarea selectivă, preluare, recuperare, neutralizare, incinerare şi depozitare finală; b) implementarea şi controlul funcţionării sistemului; c) dotarea cãilor de comunicaţie şi a locurilor publice de colectare a deşeurilor cu un numãr suficient de recipiente pentru colectarea selectivă a acestora; d) colectarea selectivă şi transportul la timp al întregii cantitãţi de deşeuri produse pe teritoriul localitãţilor; e) existenţa unor depozite finale pentru deşeurile colectate selectiv, dimensionate corespunzãtor şi amenajate pentru a asigura protecţia sãnãtãţii populaţiei şi a mediului; f) interzicerea depozitărilor de deşeuri în alte locuri decât cele destinate depozitelor stabilite prin documentaţiile urbanistice; g) elaborarea de instrucţiuni pentru agenţii economici, instituţii şi populaţie privind modul de gestionare a deşeurilor în cadrul localitãţilor şi aducerea la cunoştinţă acestora prin mijloace adecvate; h) orice alte mãsuri şi mijloace legale pe care le consideră necesare. Art. 50 - În scopul îndeplinirii atribuţiilor şi responsabilitãţilor în domeniul gestionãrii deşeurilor, pentru coordonarea activitãţilor şi promovarea unor acţiuni eficiente în acest domeniu, precum şi pentru realizarea unei bune

31

colaborãri între autoritãţile competente responsabile de gestionarea deşeurilor, în cadrul Ministerului Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului se constituie Direcţia generalã de deşeuri şi substanţe chimice, modificandu-se în mod corespunzãtor hotãrârea Guvernului privind organizarea şi funcţionarea acestui minister prin suplimentarea, în mod corespunzãtor, a numãrului total de posturi.

CAPITOLUL 7

Sancţiuni Art. 51 - Constituie contravenţie urmãtoarele fapte, dacã nu au fost sãvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni, şi se sancţioneazã dupã cum urmeazã: 1. cu amendă de la 100.000 lei la 1.000.000 lei pentru persoanele fizice, de la 1.000.000 lei la 10.000.000 lei pentru persoanele fizice autorizate să desfãşoare activitãţi independente şi de la 5.000.000 lei la 30.000.000 lei pentru persoanele juridice autorizate, pentru: a) abandonarea deşeurilor urbane şi a ambalajelor pe spaţiile verzi, cãile de comunicaţie, în locuri publice sau în alte locuri nepermise; b) nerespectarea sistemului de gestionare a deşeurilor, adoptat de primãrii şi de consiliile locale şi autorizat de organele competente; c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autoritãţile competente privind condiţiile de producere, colectare, reutilizare, reciclare, tratare, transport şi eliminare a deşeurilor; d) necontractarea cu unitãţi specializate a colectãrii, reutilizării, reciclării, transportului şi eliminãrii deşeurilor, în situaţia în care aceste activitãţi nu se pot executa prin mijloace proprii; 2. cu amendă de la 2.000.000 lei la 20.000.000 lei pentru persoanele fizice autorizate să execute lucrãri independente şi de la 15.000.000 lei la 50.000.000 lei pentru persoanele juridice autorizate, pentru: a) neexecutarea la termenele stabilite a lucrãrilor, dotãrilor şi mãsurilor destinate reducerii cantitãţii de deşeuri produse, colectãrii, reciclării, transportului, comercializãrii şi eliminãrii deşeurilor; b) realizarea de lucrãri şi desfãşurarea de activitãţi care au ca obiect deşeurile, fãrã aprobãrile legale; c) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzãtoare; d) punerea în circulaţie a produselor fãrã precizarea în certificatul de calitate a conţinutului în substanţe periculoase şi a gradului de toxicitate; e) producerea de deşeuri prin formarea unor stocuri de materii prime, materiale auxiliare, produse, subproduse şi ambalaje, care depãşesc necesitãţile de producţie, consum şi desfacere; f) neluarea mãsurilor de colectare şi valorificare a deşeurilor şi ambalajelor reciclabile, inclusiv a subproduselor;

32

g) neluarea mãsurilor de retragere din circulaţie şi de prelucrare a produselor şi ambalajelor, indiferent de provenienţă, dacã acestea - de la livrare sau desfacere pe piaţă - nu corespund calitativ normelor şi standardelor în vigoare; h) amestecarea diferitelor tipuri de deşeuri în procesul de reciclare şi eliminare a acestora; i) transportul şi eliminarea deşeurilor fãrã asigurarea mãsurilor de protecţie a sãnãtãţii populaţiei şi a mediului înconjurãtor; j) nerespectarea tehnologiilor de reciclare a materialelor şi deşeurilor reciclabile acceptate prin actele de autorizare, în conformitate cu dispoziţiile legii; 3. cu amendă de la 3.000.000 lei la 75.000.000 lei pentru neîndeplinirea atribuţiilor şi responsabilitãţilor ce revin primarilor şi consiliilor locale, dupã caz, conform art. 49. Art. 52 - (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevãzute la art. 51 se fac de personalul împuternicit din cadrul autoritãţilor publice centrale competente şi din unitãţile teritoriale ale acestora, precum şi din cadrul autoritãţilor administraţiei publice locale, conform atribuţiilor stabilite prin lege. (2) Împotriva pocesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere la instanţa competentă, în termen de 30 de zile de la data comunicãrii procesului-verbal de contravenţie. (3) Prezenta ordonanţă de urgenţă se completeazã cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu modificãrile ulterioare, cu excepţia art. 25-27. Art. 53 - (1) Constituie infracţiune şi se sancţioneazã cu închisoare de la 1 la 5 ani urmãtoarele fapte: a) importul de aparate, instalaţii, echipamente, utilaje, substanţe şi produse folosite şi uzate, din categoria deşeurilor interzise la import; b) neadoptarea sau nerespectarea mãsurilor obligatorii în desfãşurarea activitãţilor de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor periculoase; c) comercializarea, pierderea sau abandonarea deşeurilor pe durata şi pe parcursul tranzitării teritoriului României; d) refuzul de a aduce la îndeplinire decizia autoritãţilor competente menţionate în prezenta ordonanţă de urgenţă privind lucrãrile sau activitãţile de producere şi gestionare a deşeurilor; e) refuzul de returnare în ţara de origine a deşeurilor pentru care s-a dispus o astfel de mãsură de cãtre organele în drept. Tentativa se pedepseşte. (2) Infracţiunile prevãzute la alin. (1) se constată de cãtre personalul împuternicit din cadrul autoritãţilor publice centrale competente şi din unitãţile teritoriale ale acestora, precum şi din cadrul autoritãţilor publice locale,

33

conform atribuţiilor stabilite prin lege; actele de constatare se transmit organului de urmãrire sau cercetare penalã competent.

CAPITOLUL 8

Dispoziţii finale

Art. 54 - În scopul aplicãrii eficiente a mãsurilor de gestionare a deşeurilor prevãzute în prezenta ordonanţă de urgenţă, prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea autoritãţii publice centrale competente, se reglementeazã: 1. modalitãţile de gestionare pentru urmãtoarele categorii speciale de deşeuri: a) uleiuri uzate; b) deşeuri cu conţinut sau contaminate cu compuşi bifenilpolicloruraţi şi trifenilpolicloruraţi - PCB, PCT; c) baterii şi acumulatori uzati; d) deşeuri de la producerea dioxidului de titan; e) ambalaje şi deşeuri din ambalaje; f) alte categorii speciale de deşeuri; 2. condiţiile de funcţionare a instalaţiilor de tratare şi eliminare a deşeurilor: a) condiţii de funcţionare a incineratoarelor de deşeuri şi deşeuri periculoase; b) eliminarea deşeurilor prin depozitarea finală; c) condiţii privind protecţia mediului şi în special a solurilor la utilizarea în agricultură a nămolurilor de la staţiile de epurare a apelor uzate; d) alte condiţii speciale de funcţionare. Art. 55 - Administraţiile zonelor libere sunt obligate să aplice prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă în zonele pe care le administreazã. Art. 56 - Accesul publicului la fundamentarea deciziilor privind realizarea unor proiecte de investiţii, precum şi a planurilor naţionale, judeţene şi sectoriale privind gestionarea deşeurilor se face în condiţiile legii. Art. 57 - (1) Anexele nr. I A - I E şi II A - II B fac parte integrantã din prezenta ordonanţă de urgenţă. (2) Anexele la prezenta ordonanţă de urgenţă pot fi completate şi actualizate prin hotãrâre a Guvernului. Art. 58 - Prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la 30 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRIM-MINISTRU MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

Contrasemneazã: Ministrul apelor, pãdurilor şi protecţiei mediului,

Romică Tomescu p. Ministru de stat, ministrul sãnãtãţii,

Irinel Popescu, secretar de stat

34

p. Ministrul lucrãrilor publice şi amenajãrii teritoriului, Lazslo Borbely, secretar de stat

Ministrul muncii şi protecţiei sociale, Smaranda Dobrescu Ministru de interne,

Constantin Dudu Ionescu Ministrul funcţiei publice,

Vlad Roşca p. Ministrul industriei şi comerţului,

Ioan Roman, secretar de stat

p. Ministrul agriculturii şi alimentaţiei, Ştefan Pete,

secretar de stat p. Ministrul transporturilor,

Aleodor Frâncu, secretar de stat

Ministrul apãrãrii naţionale, Sorin Frunzăverde Ministrul finanţelor,

Decebal Traian Remeş

ANEXA 1A

SEMNIFICAŢIA unor termeni în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă

● ciclu de viaţă al produsului - perioada cuprinsã între data de fabricaţie a unui produs şi data la care acesta devine deşeu; ● colectare - strângerea, sortarea şi/sau regruparea (depozitarea temporarã) deşeurilor în vederea transportului lor; ● deşeu - orice substanţă sau orice obiect din categoriile stabilite în anexa nr. I B, pe care deţinãtorul le aruncă sau are intenţia ori obligaţia să le arunce; ● deşeuri periculoase - deşeuri ce figureazã în lista menţionatã la art. 16 alin. (1), întocmitã pe baza categoriilor sau tipurilor generice de deşeuri periculoase, prezentate în anexa nr. I C şi a constituenţilor acestor deşeuri, prezentaţi în anexa nr. I D, constituenţi care fac ca aceste deşeuri să fie periculoase atunci când au una sau mai multe dintre proprietãţile descrise în anexa nr. I E; ● deţinãtor - producãtorul de deşeuri sau persoana fizică, persoana fizică autorizată să desfãşoare activitãţi independente sau persoana juridicã care are în posesie deşeuri; ● eliminare - orice operaţiune prevãzutã în anexa nr. II A; ● gestionare - colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea deşeurilor, inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupã închiderea acestora;

35

● producãtor - orice persoană fizică, persoană fizică autorizată să desfãşoare activitãţi independente sau persoana juridicã din a cărei activitate rezultă deşeuri (producãtor iniţial) şi/sau care a efectuat operaţiuni de pretratare, de amestecare sau alte operaţiuni care genereazã schimbarea naturii sau compoziţiei acestor deşeuri; ● reutilizare - orice operaţiune prin care ambalajul care a fost conceput şi proiectat pentru a realiza în cadrul ciclului său de viaţă un numãr minim de parcursuri sau rotaţii este reumplut ori reutilizat pentru acelaşi scop pentru care a fost conceput; ● reciclare - operaţiunea de reprelucrare într-un proces de producţie a deşeurilor pentru scopul original sau pentru alte scopuri; ● tranzit - transportul pe teritoriul naţional, de la o graniţă la alta, cu staţionări de scurtă durată, exclusiv cu caracter tehnic şi fãrã modificarea cantitãţii confirmate prin sigiliul vamal; ● tratare - totalitatea proceselor fizice, chimice şi biologice care schimbă caracteristicile deşeurilor, în scopul reducerii volumului şi caracterului periculos al acestora, facilitând manipularea sau valorificarea lor; ● valorificare - orice operaţiune menţionatã în anexa nr. II B.

ANEXA 1B

CATEGORII de deşeuri

1. Reziduuri de producţie sau de consum nespecificate la poziţiile urmãtoare 2. Produse necuprinse în specificaţiile tehnice 3. Produse cu termenul de valabilitate expirat 4. Materiale imprăştiate sau distruse într-un accident, inclusiv orice material,

echipament etc. contaminat în urma accidentului 5. Materiale contaminate sau impurificate în urma unei acţiuni voluntare (de

exemplu: reziduuri de la operaţiunile de curăţare, materiale de ambalare, containere etc.)

6. Pãrţi consumabile (de exemplu: baterii consumate, catalizatori epuizaţi etc.)

7. Substanţe devenite improprii utilizãrii (de exemplu: acizi contaminaţi, solvenţi contaminaţi, amestec de săruri epuizate etc.)

8. Reziduuri ale proceselor industriale (de exemplu: zguri, blazuri etc.) 9. Reziduuri de la procesele de combatere a poluării (nămoluri de scruber,

pulberi din filtrele de desprăfuire, filtre uzate etc.) 10. Reziduuri de fabricaţie/finisare (de exemplu: aşchii de la strunjire sau

frezare etc.) 11. Reziduuri de la extracţia şi prelucrarea materiilor prime (de exemplu,

reziduurile de la exploatãrile miniere sau petroliere etc.)

36

12. Materiale contaminate (de exemplu, uleiuri contaminate cu PCB etc.) 13. Toate materialele, substanţele sau produsele a cãror utilizare este interzisã

de lege 14. Produse pe care deţinãtorul nu le mai utilizeazã (de exemplu: reziduuri din

agricultură, menajere, din birouri, din activitãţi comerciale etc.) 15. Materiale, substanţe sau produse contaminate care rezultă din acţiunile de

remediere a solului 16. Toate materialele, substanţele sau produsele incluse în categoriile de mai

sus.

ANEXA 1C

CATEGORII SAU TIPURI GENERICE de deşeuri periculoase

A. Deşeuri care prezintã una dintre proprietãţile descrise în anexa nr. I E şi care constau în:

1. deşeuri anatomice; deşeuri spitaliceşti sau alte deşeuri clinice; 2. componente farmaceutice, medicinale sau veterinare; 3. conservanti pentru lemn; 4. biocide şi substanţe fitofarmaceutice; 5. reziduuri de substanţe refolosite ca solvenţi; 6. substanţe organice halogenate, neutilizate ca solvenţi, cu excepţia

materialelor polimerizate inerte; 7. amestecuri de săruri ce conţin cianuri; 8. uleiuri minerale şi substanţe uleioase; 9. amestecuri sau emulsii de uleiuri şi hidrocarburi, cu sau în apă; 10. substanţe conţinând PCB (bifenilpolicloruraţi) sau PCT (trifenil-

policloruraţi); 11. gudroane rezultate de la rafinare, distilare sau de la orice alt tratament

pirolitic; 12. cerneluri, coloranţi, pigmenţi, vopsele, grunduri, lacuri; 13. răşini, latex, plastifianţi, cleiuri/adezivi; 14. substanţe chimice rezultate din activitãţi de cercetare, dezvoltare sau

învãţãmânt, care nu sunt identificate sau/şi sunt noi şi ale cãror efecte asupra omului sau mediului înconjurãtor nu sunt cunoscute (de exemplu, reziduuri de laborator), dar se presupune ca sunt periculoase;

15. materiale pirotehnice sau alte materiale explozibile; 16. substanţe sau materiale folosite la procesarea filmelor fotografice; 17. orice material contaminat cu un produs din grupa dibenzofuranilor

policloruraţi; 18. orice material contaminat cu un produs din grupa dibenzo-para-

dioxinelor policlorurate.

37

B. Deşeuri care conţin unul dintre constituenţii cuprinşi în anexa nr. I D, ale cãror proprietãţi sunt descrise în anexa nr. I E şi care constau în:

19. săpun, grãsimi, ceară de natură animală sau vegetală; 20. substanţe organice nehalogenate, neutilizabile ca solvenţi; 21. substanţe anorganice, fãrã metale sau compuşi metalici; 22. cenuşă şi/sau zgură; 23. sol, nisip, argilă, inclusiv material din dragare; 24. amestecuri de săruri fãrã cianuri; 25. prafuri şi pulberi metalice; 26. catalizatori uzaţi; 27. lichide sau nămoluri conţinând metale ori compuşi metalici; 28. reziduuri rezultate din operaţiuni de reducere a poluării (praful reţinut

în sacii filtrelor de aer), cu excepţia celor prevãzute la poziţiile nr. 29, 30 şi 33;

29. nămoluri de la scrubere; 30. nămoluri de la staţiile de tratare a apei; 31. reziduuri de decarbonatare; 32. reziduuri de schimbători de ioni; 33. nămoluri de la staţiile de epurare, netratate sau inadecvate pentru a fi

folosite în agricultură; 34. reziduuri de la spălarea/curăţarea rezervoarelor şi/sau a echipa-

mentelor; 35. echipamente contaminate; 36. containere contaminate (de exemplu, butelii de gaz) al cãror conţinut

include unul sau mai multe componente cuprinse în anexa nr. I D; 37. acumulatori, baterii sau alte tipuri de celule electrice; 38. uleiuri vegetale; 39. materiale rezultate din colectarea selectivă a deşeurilor menajere şi

care prezintã una dintre caracteristicile menţionate în anexa nr. I E; 40. orice alte deşeuri care conţin unul dintre constituenţii înscrişi în anexa

nr. I D şi care au oricare dintre proprietãţile înscrise în anexa nr. I E.

ANEXA 1D

CONSTITUENŢI ai deşeurilor cuprinse la lit. B din anexa nr. I C, care fac ca aceste deşeuri

să fie periculoase atunci când au proprietãţile descrise în anexa nr. I E

1. beriliu; compuşi ai beriliului; 2. compuşi ai vanadiului; 3. compuşi ai cromului hexavalent; 4. compuşi ai cobaltului; 5. compuşi ai nichelului;

38

6. compuşi ai cuprului; 7. compuşi ai zincului; 8. arseniu; compuşi ai arseniului; 9. seleniu; compuşi ai seleniului; 10. compuşi ai argintului; 11. cadmiu; compuşi ai cadmiului; 12. compuşi ai staniului; 13. antimoniu; compuşi ai antimoniului; 14. teluriu; compuşi ai teluriului; 15. compuşi ai bariului, cu excepţia sulfatului de bariu; 16. mercur; compuşi ai mercurului; 17. taliu; compuşi ai taliului; 18. plumb; compuşi ai plumbului; 19. sulfuri anorganice; 20. compuşi anorganici ai fluorului, cu excepţia fluorurii de calciu; 21. cianuri anorganice; 22. urmãtoarele metale alcaline sau alcalino-pământoase: litiu, sodiu,

potasiu, calciu, magneziu în formă necombinată; 23. soluţii acide sau acizi în formă solidă; 24. soluţii bazice sau baze în formă solidă; 25. azbest (praf şi fibre); 26. fosfor; compuşi ai fosforului, cu excepţia fosfaţilor minerali; 27. carbonili ai metalelor; 28. peroxizi; 29. cloraţi; 30. percloraţi; 31. azide; 32. PCB (bifenilpolicloruraţi) şi/sau PCT (trifenilpolicloruraţi); 33. compuşi farmaceutici sau veterinari; 34. biocide şi substanţe fitofarmaceutice; 35. substanţe infecţioase; 36. creozoturi; 37. izocianaţi; tiocianaţi; 38. cianuri organice; 39. fenoli; compuşi ai fenolului; 40. solvenţi halogenaţi; 41. solvenţi organici, cu excepţia solvenţilor halogenaţi; 42. compuşi organohalogenaţi, cu excepţia materialelor polimericate inerte

şi a altor substanţe care sunt cuprinse în prezenta anexă; 43. compuşi aromatici; compuşi organici policiclici şi heterociclici; 44. amine alifatice;

39

45. amine aromatice; 46. eteri; 47. substanţe cu caracter exploziv, cu excepţia celor cuprinse la alt punct

din aceasta anexă; 48. compuşi organici cu sulf; 49. orice compus din familia dibenzofuranilor policloruraţi; 50. orice compus din familia dibenzo-para-dioxinelor policlorurate; 51. hidrocarburi şi compuşi ai acestora cu oxigen, azot sau sulf, care nu au

fost cuprinşi la alt punct din această anexă.

ANEXA 1E

PROPRIETĂŢI ale deşeurilor care fac ca acestea să fie periculoase

H1. explozive - substanţe şi preparate care pot exploda sub efectul unei scântei sau care sunt mai sensibile la focuri ori frecare decât dinitrobenzenul;

H2. oxidante - substanţe şi preparate care produc reacţii puternic exoterme în contact cu alte substanţe, mai ales cu substanţe inflamabile;

H3.A. foarte inflamabile: - substanţe lichide şi preparate care au punctul de aprindere sub 21°C

(inclusiv lichide extrem de inflamabile); - substanţe şi preparate care se pot încălzi şi apoi se pot aprinde în

contact cu aerul la temperatura mediului ambiant fãrã adaos de energie suplimentarã;

- substanţe solide şi preparate care iau foc cu uşurinţă la contactul cu o sursă de aprindere şi care continuă să ardă sau să se consume şi dupã îndepãrtarea sursei de aprindere;

- substanţe gazoase şi preparate care sunt inflamabile în aer la presiune normalã;

- substanţe şi preparate care în contact cu apă sau cu aerul umed produc gaze uşor inflamabile în cantitãţi periculoase;

H3.B. inflamabile - substanţe şi preparate lichide care au punctul de aprindere egal sau mai mare de 21°C şi mai mic sau egal cu 55°C;

H4. iritante - substanţe şi preparate necorosive care prin contact imediat, prelungit sau repetat cu pielea sau cu mucoasele pot cauza inflamaţii;

H5. dãunãtoare - substanţe şi preparate care, dacã sunt inhalate sau ingerate ori dacã penetrează pielea, pot produce riscuri limitate pentru sãnãtate;

H6. toxice - substanţe şi preparate care, dacã sunt inhalate sau dacã penetrează pielea, pot produce riscuri serioase, acute sau cronice pentru sãnãtate şi chiar moartea;

H7. cancerigene - substanţe şi preparate care, dacã sunt inhalate sau ingerate ori dacã penetrează pielea, pot induce cancer sau creşterea incidenţei lui;

40

H8. corosive - substanţe şi preparate care pot distruge ţesuturile vii la contactul cu acestea;

H9. infecţioase - substanţe cu conţinut de microorganisme viabile sau toxinele acestora care sunt cunoscute ca producând boli pentru om sau pentru alte organisme vii;

H10. teratogene - substanţe şi preparate care, dacã sunt inhalate sau ingerate sau dacã penetrează pielea, pot induce malformaţii congenitale neereditare sau creşterea incidenţei acestora;

H11. mutagene - substanţe şi preparate care, dacã sunt inhalate sau ingerate ori dacã penetrează pielea, pot produce defecte genetice ereditare sau creşterea incidenţei acestora;

H12. substanţe şi preparate care în contact cu apa, cu aerul sau cu un acid produc gaze toxice sau foarte toxice;

H13. substanţe şi preparate capabile ca dupã depozitare să producã, pe diferite cai, altă substanţă (de exemplu, levigat), care posedă una dintre caracteristicile prezentate mai sus;

H14. ecotoxice - substanţe şi preparate care prezintã sau pot prezenta riscuri imediate sau întârziate pentru unul sau mai multe sectoare ale mediului înconjurãtor.

ANEXA 2A

OPERAŢIUNI de eliminare a deşeurilor

1. depozitarea pe sol şi în subsol (de exemplu, depunerea în depozite de gunoi);

2. tratarea prin contact cu solul (de exemplu, biodegradarea deşeurilor lichide sau a nămolurilor depozitate pe sol);

3. injectarea în subteran (de exemplu, injectarea deşeurilor pompabile în puţuri, saline sau straturi geologice);

4. descãrcarea pe suprafeţe (de exemplu, descãrcarea de deşeuri lichide sau de nămoluri în depresiuni, iazuri sau lagune);

5. depozitarea pe teren special amenajat (de exemplu, dispunerea în celule etanşe separate, acoperite şi izolate unele de celelalte şi de mediul înconjurãtor);

6. evacuarea deşeurilor solide în mediul acvatic, exceptând marile şi oceanele;

7. evacuarea în mari/oceane, inclusiv îngroparea în subsolul marin; 8. tratament biologic nespecificat la alt punct din prezenta anexă, din care

rezultă, în final, compuşi sau amestecuri care sunt eliminate prin intermediul oricãrei operaţiuni enumerate la pct. 1-12;

41

9. tratament fizico-chimic nespecificat la alt punct din prezenta anexă, din care rezultă, în final, compuşi sau amestecuri care sunt eliminate prin intermediul oricãrei operaţiuni enumerate la pct. 1-12 (de exemplu: evaporare, uscare, calcinare etc.);

10. incinerare pe sol; 11. incinerare pe mare; 12. stocare permanentă (de exemplu, introducerea de containere cu deşeuri

într-o mină); 13. amestecare înainte de a se încadra în oricare dintre operaţiunile

menţionate la pct. 1-12; 14. reambalare înainte de a se încadra în oricare dintre operaţiunile

menţionate la pct. 1-13; 15. stocarea înainte de efectuarea oricãrei operaţiuni menţionate la pct. 1-14,

cu excepţia depozitării temporare, înaintea colectãrii, pe zona de producere.

ANEXA 2B

OPERAŢIUNI de valorificare a deşeurilor

1. recuperarea sau regenerarea solvenţilor; 2. reciclarea sau recuperarea substanţelor organice care nu sunt utilizate ca

solvenţi; 3. reciclarea sau recuperarea metalelor ori a compuşilor metalici; 4. reciclarea sau recuperarea altor materiale anorganice; 5. regenerarea acizilor sau a bazelor; 6. valorificarea produselor folosite la captarea poluanţilor; 7. valorificarea produselor din catalizatori; 8. rerafinarea uleiurilor uzate sau alte reutilizări ale acestora; 9. utilizarea ca material combustibil sau ca mijloc de producere a energiei; 10. împrãştierea pe sol, în beneficiul agriculturii sau pentru reconstrucţie

ecologică, inclusiv operaţiunile de compostare şi alte procese de transformare biologică;

11. utilizarea deşeurilor obţinute în urma oricãrei operaţiuni menţionate la pct. 1-10;

12. schimb de deşeuri între deţinãtori, pentru a fi supuse uneia dintre operaţiunile menţionate la pct. 1-11;

13. stocarea de deşeuri în scopul de a fi supuse uneia dintre operaţiunile menţionate la pct. 1-12, exclusiv depozitarea temporarã înaintea colectãrii, în zona de producere.

42

LEGEA NR. 426

din 18 iulie 2001

pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor

Emitent: PARLAMENTUL Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 411 din 25 iulie 2001

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1 - Se aprobă Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 78 din 16 iunie 2000 privind regimul deşeurilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 22 iunie 2000, cu urmãtoarele modificãri şi completãri: 1. Articolul 1 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 1. - (1) Obiectul prezentei ordonanţe de urgenţă îl constituie reglementarea activitãţilor de gestionare a deşeurilor în condiţii de protecţie a sãnãtãţii populaţiei şi a mediului. (2) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică: a) deşeurilor menajere; b) deşeurilor de producţie; c) deşeurilor de construcţie şi demolãri; d) deşeurilor periculoase. (3) Categoriile de deşeuri sunt cele cuprinse în anexa nr. I B." 2. Articolul 2 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 2. - (1) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă nu se aplică: a) deşeurilor radioactive; b) rocilor şi deponiilor de sol, precum şi depozitelor de resurse minerale rezultate de la foraje, din prospecţiuni geologice şi operaţiuni de exploatare subterană a bogãţiilor subsolului, inclusiv din cariere de suprafaţă; c) carcaselor animalelor şi urmãtoarelor deşeuri din agricultură: dejecţii şi alte materiale naturale, substanţe nepericuloase utilizate în agricultură; d) efluenţilor gazoşi emişi în atmosferă; e) apelor uzate, mai puţin deşeurilor în stare lichidã; f) deşeurilor de explozibili expiraţi. (2) Gestiunea deşeurilor care sunt generate în urma operaţiunilor care au loc în sectorul administrativ al Ministerului Apãrãrii Naţionale poate fi realizatã fãrã a se supune prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă în cazul în care aplicarea legii ar putea periclita secretul securitãţii naţionale. În aceste cazuri Ministerul Apãrãrii Naţionale va recomanda mãsuri pentru gestiunea deşeurilor, în acord cu îndrumãrile elaborate de autoritatea publică centrală de protecţie a mediului.

43

(3) Deşeurile menţionate la alin. (1) sunt sau vor fi reglementate de alte acte normative." 3. Articolul 3 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 3. - La baza gestionãrii deşeurilor stau urmãtoarele principii generale: a) principiul utilizãrii cu exclusivitate a acelor activitãţi de gestionare a deşeurilor care nu aduc prejudicii sãnãtãţii şi mediului; b) principiul <>; c) principiul responsabilitãţii producãtorului; d) principiul utilizãrii celor mai bune tehnici disponibile, fãrã antrenarea unor costuri excesive; e) principiul proximităţii, care presupune ca deşeurile să fie valorificate şi eliminate cât mai aproape de locul de generare; f) principiile nediscriminării, consimţãmântului şi permisiunii transportului de deşeuri periculoase numai în acele ţări care dispun de tehnologii adecvate de eliminare, care trebuie respectate în comerţul internaţional cu deşeuri. 4. Titlul capitolului II va avea urmãtorul cuprins: "CAPITOLUL II Administrarea deşeurilor" 5. Articolul 5 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 5. - (1) Gestionarea deşeurilor are în vedere utilizarea proceselor şi metodelor care nu pun în pericol sãnãtatea populaţiei şi a mediului, iar autoritãţile competente autorizează şi controleazã activitãţile de valorificare şi eliminare a deşeurilor, urmãrind ca acestea: a) să nu prezinte riscuri pentru sãnãtatea populaţiei şi pentru apă, aer, sol, faună sau vegetaţie; b) să nu producã poluare fonică sau miros neplăcut; c) sa nu afecteze peisajele sau zonele protejate. (2) Se interzice persoanelor fizice şi juridice abandonarea, înlãturarea sau eliminarea necontrolată a deşeurilor, precum şi orice alte operaţiuni neautorizate, efectuate cu acestea." 6. Articolul 6 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 6. - Autoritãţile competente stabilesc norme, standarde şi reguli şi adoptă mãsuri stimulative economice şi financiare corespunzãtoare pentru: 1. prevenirea generării deşeurilor şi a efectelor nocive ale acestora prin: a) dezvoltarea de tehnologii curate şi economice în utilizarea resurselor naturale; b) dezvoltarea tehnologiei în vederea obţinerii de produse astfel proiectate încât prin caracteristicile lor de fabricaţie, prin comercializarea acestora pentru utilizare şi prin eliminarea lor dupã utilizare să nu contribuie sau să contribuie în mãsură cât mai mică la creşterea riscului de poluare şi a gradului de nocivitate a deşeurilor;

44

c) dezvoltarea de tehnici adecvate pentru eliminarea sau neutralizarea substanţelor periculoase conţinute în deşeurile destinate valorificãrii; 2. valorificarea deşeurilor prin reciclare, reutilizare sau prin orice alt proces care vizeazã obţinerea de materii prime secundare sau utilizarea unor categorii de deşeuri ca sursă de energie." 7. Articolul 7 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 7. - (1) Autoritatea publică centrală de protecţie a mediului va iniţia şi va realiza, pe baza consultãrii cu celelalte autoritãţi publice centrale şi locale menţionate la cap. VI, un sistem adecvat şi integrat la nivel naţional al instalaţiilor de eliminare a deşeurilor, ţinând seama de cele mai bune tehnologii disponibile, care nu implică costuri excesive. Acest sistem trebuie să asigure eliminarea deşeurilor la nivel naţional şi să îşi îndeplineascã scopul la nivel local, ţinând seama de condiţiile geografice şi de necesitatea unor instalaţii specifice pentru anumite tipuri de deşeuri. (2) Sistemul menţionat la alin. (1) trebuie să permitã eliminarea deşeurilor prin instalaţii specifice şi prin intermediul celor mai adecvate metode şi tehnologii, care să asigure un nivel ridicat de protecţie a sãnãtãţii populaţiei şi a mediului." 8. Articolul 8 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 8. - (1) În vederea diminuãrii impactului negativ al deşeurilor asupra mediului şi sãnãtãţii autoritatea publică centrală de protecţie a mediului, care este cea mai înaltă autoritate de decizie şi control al gestiunii deşeurilor, va elabora Planul naţional de gestionare a deşeurilor. La elaborarea Planului naţional de gestionare a deşeurilor se are în vedere ca acesta să conţinã: a) în mod obligatoriu, informaţii referitoare la: - tipurile, cantitãţile şi originea deşeurilor care urmeazã să fie valorificate sau eliminate; - mãsuri specifice pentru categorii speciale de deşeuri; - zone şi instalaţii de valorificare sau de eliminare a deşeurilor; b) dupã caz, informaţii cu privire la: - persoanele fizice şi juridice autorizate să desfãşoare activitãţi de gestionare a deşeurilor; - costurile estimative ale operaţiunilor de valorificare şi eliminare a deşeurilor; - mãsuri pentru încurajarea colectãrii, valorificãrii şi tratării deşeurilor. (2) Actele normative privind gestionarea deşeurilor urmeazã să fie elaborate sau modificate în conformitate cu Planul naţional de gestionare a deşeurilor. (3) Planul naţional de etapă trebuie să fie supus spre aprobare Guvernului în termen de un an de la data publicãrii legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă în Monitorul Oficial al României, Partea I. (4) Planul naţional definitiv trebuie finalizat în termen de 2 ani de la data intrãrii în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi supus spre aprobare Guvernului."

45

9. Dupã articolul 8 se introduc articolele 81 şi 82 cu urmãtorul cuprins: "Art. 81. - (1) Planul naţional de gestionare a deşeurilor se întocmeşte pe baza planurilor judeţene elaborate de autoritãţile teritoriale de protecţie a mediului. (2) Planurile judeţene se elaboreazã în termen de 6 luni de la data intrãrii în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă, pe baza planurilor întocmite de consiliile locale şi a planurilor întocmite de producãtorii de deşeuri din fiecare judeţ, în termen de 3 luni de la data intrãrii în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Planurile întocmite de consiliile locale şi de producãtorii de deşeuri au acelaşi conţinut şi aceeaşi formă ca ale celui naţional. (3) Autoritatea teritorialã de protecţie a mediului solicită completarea şi/sau modificarea planurilor întocmite de consiliile locale şi de producãtorii de deşeuri, dacã acestea nu sunt elaborate în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1). (4) Consiliile judeţene coordoneazã elaborarea planurilor consiliilor locale. (5) Consiliul judeţean adoptă planul judeţean elaborat de autoritatea teritorialã de protecţie a mediului. (6) Planul judeţean adoptat de consiliul judeţean este transmis de autoritatea teritorialã de protecţie a mediului autoritãţii publice centrale de protecţie a mediului, în vederea elaborãrii Planului naţional de gestionare a deşeurilor. (7) Planul naţional de gestionare a deşeurilor trebuie revizuit periodic, avându-se în vedere progresul tehnic şi cerinţele de protecţie a mediului, fãrã sa se depãşeascã însã 5 ani. Planurile sunt publice. Art. 82. - (1) Planurile pentru deşeuri vor furniza mãsuri pentru următorele obiective: a) diminuarea sau limitarea generării de deşeuri şi a gradului de periculozitate a acestora; b) reciclarea, regenerarea sau alte forme de utilizare a deşeurilor; c) neutralizarea din punct de vedere ecologic a deşeurilor; d) remedierea siturilor poluate. (2) Programele pentru managementul activitãţilor legate de deşeuri, prevãzute în planuri, vor cuprinde: a) analiza situaţiei şi prognozarea tipului, proprietãţilor şi cantitãţilor de deşeuri generate şi a celor supuse valorificãrii şi eliminãrii; b) obiectivele, etapele şi termenele pentru implementarea programelor; c) metodele, tehnologiile şi instalaţiile pentru tratarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor; d) descrierea metodelor, tehnologiilor şi instalaţiilor de tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor, precum şi a amplasamentelor destinate acestora; e) deciziile legate de amenajarea amplasamentelor, aplicarea tehnologiilor şi exploatarea instalaţiilor de tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor;

46

f) resursele pentru implementarea programului; g) mãsuri pentru sprijinirea, încurajarea şi raţionalizarea activitãţilor de gestiune legate de deşeuri; h) coordonarea cu alte programe legate de aceasta activitate; i) implementarea unui sistem de raportare şi control, de intervenţie imediată, de evaluare a rezultatelor şi de aducere la zi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor. (3) Planificarea dezvoltãrii zonelor, cu menţionarea amplasamentelor pentru instalaţiile de tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor specificate la alin. (2) lit. c) şi d). (4) Implicarea publicului şi a organizaţiilor neguvernamentale." 10. Articolul 9 se abrogă. 11. Dupã articolul 9 se introduce secţiunea 11 cu urmãtorul cuprins: "SECŢIUNEA 11

Autorizarea activitãţilor legate de deşeuri Art. 91. - (1) În termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă autoritãţile competente completeazã procedura de autorizare pentru activitãţile sociale şi economice cu impact asupra mediului cu procedura specifică activitãţilor de valorificare şi eliminare a deşeurilor. (2) Operatorii care desfãşoarã activitãţi de valorificare sau de eliminare a deşeurilor enumerate în anexa nr. II A şi, respectiv, nr. II B trebuie să se supunã procedurii de autorizare de mediu, specifică pentru aceste activitãţi. (3) Autorizaţiile pentru activitãţi care implică colectarea deşeurilor, depozitarea şi tratarea lor vor fi eliberate de: a) autoritãţile teritoriale de protecţie a mediului, pentru deşeuri menajere, deşeuri de producţie şi deşeuri periculoase; b) autoritatea publică centrală de protecţie a mediului, pentru deşeuri menajere, deşeuri de producţie şi deşeuri periculoase, în cazul în care activitãţile se desfãşoarã pe un teritoriu mai mare decât un judeţ; c) consiliile locale în a cãror rază teritorialã se desfãşoarã activitatea pentru deşeurile de construcţie şi demolãri. Consiliile locale pot decide, dacã organizarea gestiunii deşeurilor o cere, ca actele normative care guverneazã gestiunea deşeurilor din zona construibilă să poatã fi aplicate şi altor zone sau să nu fie aplicate acolo unde schema de transport nu poate fi organizatã fãrã dificultãţi, din pricina cãilor de comunicaţii necorespunzãtoare, ori acolo unde transportul este impracticabil sau unde numãrul de locuinţe implicat este foarte redus. Prefecturile pot recomanda ca actele normative care guverneazã gestiunea deşeurilor din zona construibilă să fie aplicate şi altor zone aflate în raza de autoritate localã, în cazul în care este necesarã remedierea unei deficienţe majore.

47

(4) Acordul de mediu pentru realizarea de noi investiţii şi/sau modificarea celor existente pentru selectarea şi amenajarea unor noi amplasamente, construirea instalaţiilor şi aplicarea tehnologiilor, în vederea valorificãrii şi eliminãrii deşeurilor, se emite de: a) autoritatea teritorialã de protecţie a mediului, pentru: - deşeuri menajere; - deşeuri de producţie; - deşeuri de construcţie şi demolãri; - deşeuri periculoase, în cazul în care capacitatea de procesare a acestora este de până la 750 kg/h; b) autoritatea centrală de protecţie a mediului, pentru deşeuri menajere, deşeuri de producţie şi deşeuri de construcţie şi demolãri, pentru activitãţi ce se desfãşoarã pe un teritoriu mai mare decât un judeţ, şi pentru deşeuri periculoase, în cazul în care capacitatea de procesare a acestora este mai mare de 750 kg/h. (5) Acordurile şi autorizaţiile de mediu pentru desfãşurarea activitãţilor de valorificare şi eliminare a deşeurilor se emit conform prevederilor Legii protecţiei mediului nr. 137/1995, republicatã. (6) Acordul şi/sau autorizaţia de mediu pentru activitãţile menţionate la alin. (2), (3) şi (4) se elibereazã la cerere şi conţin în mod obligatoriu: a) activitãţile pentru care se solicită autorizarea; b) tipurile, compoziţia, proprietãţile, cantitãţile şi originea deşeurilor; c) cerinţele tehnice; d) mãsurile de siguranţă care trebuie să fie luate; e) amplasamentele de valorificare sau de eliminare a deşeurilor; f) metodele de tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor. (7) Condiţiile de timp, comunicare, refuz, amendare, completare şi suspendare ale autorizaţiei sunt cele stipulate la art. 8 din Legea nr. 137/1995, republicatã." 12. Articolul 10 se abrogă. 13. Articolul 11 se abrogă. 14. La articolul 12, partea introductivã a alineatului (1) va avea urmãtorul cuprins: "Art. 12. - (1) Sunt exceptate de la cerinţa autorizãrii specifice a activitãţilor de valorificare şi eliminare a deşeurilor urmãtoarele unitãţi:" 15. Dupã articolul 13 se introduce articolul 131 cu urmãtorul cuprins: "Art. 131. - (1) Costurile aferente activitãţilor de colectare, transport, depozitare, valorificare sau eliminare a deşeurilor se suportă de: a) deţinãtorul de deşeuri care încredinţeazã deşeurile unei unitãţi specializate; b) deţinãtorul anterior al deşeurilor sau producãtorul de produse care genereazã deşeuri. (2) Costurile prevãzute la alin. (1) se acoperã:

48

a) direct sau printr-un contract încheiat cu unitãţi specializate în colectarea, transportul, depozitarea, valorificarea sau eliminarea deşeurilor; b) printr-un sistem fiscal de taxe prevãzut în Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu. (3) Cheltuielile legate de analizarea deşeurilor, de monitorizarea tehnologicã proprie şi a factorilor de mediu şi de verificare a datelor declarate se suportă de deţinãtorii deşeurilor. (4) Dacã generatorii de deşeuri sunt necunoscuţi, cheltuielile legate de curăţarea şi refacerea mediului vor fi asumate de persoanele care sunt identificate ca actuali deţinãtori, până la aflarea săvârşitorului; acesta din urmă va acoperi şi cheltuielile legate de acţiunile actualului deţinãtor pentru a-l identifica. (5) Dacã generatorul deşeurilor nu poate fi identificat, persoanele fizice sau juridice ale cãror proprietãţi sunt afectate pot primi sprijin financiar din partea autoritãţilor locale, iar în cazul în care sunt implicate deşeuri periculoase, din partea Fondului pentru mediu." 16. Dupã articolul 131 se introduce secţiunea 12 cu urmãtorul titlu: "SECŢIUNEA 12 Controlul activitãţilor legate de deşeuri" 17. Articolul 14 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 14. - Unitãţile specificate la art. 12 şi 13 sunt supuse periodic controalelor autoritãţilor competente în a cãror rază teritorialã îşi desfãşoarã activitatea." 18. Dupã articolul 14 se introduce articolul 141 cu urmãtorul cuprins: "Art. 141. - (1) Primarii unitãţilor administrativ-teritoriale şi persoanele autorizate de aceştia vor controla: a) generarea, colectarea, stocarea, transportul şi tratarea deşeurilor menajere şi de construcţie şi implementarea planului de gestiune a acestora; b) eliminarea deşeurilor de producţie şi a celor periculoase şi implementarea planului local de gestiune a acestora; c) facilitãţile şi instalaţiile pentru stocarea şi neutralizarea deşeurilor menajere şi de construcţie şi cele pentru eliminarea deşeurilor industriale şi periculoase. (2) Autoritãţile teritoriale de protecţie a mediului inspectează şi iau mãsuri pentru respectarea de cãtre cei implicaţi în gestionarea deşeurilor a legislaţiei de mediu în vigoare şi a condiţiilor de autorizare impuse conform legii, ţin evidenţa şi comunică celor interesaţi informaţiile legate de deşeuri. (3) Autoritatea centrală de protecţie a mediului inspectează şi ia mãsuri pentru respectarea de cãtre cei implicaţi în gestionarea deşeurilor a legislaţiei de mediu în vigoare şi a condiţiilor de autorizare impuse conform legii pentru investiţiile şi activitãţile ce se desfãşoarã pe un teritoriu mai mare decât un judeţ.

49

(4) Direcţiile de igienă şi sãnãtate publică vor exercita controlul sanitar al activitãţilor de neutralizare a deşeurilor periculoase. (5) Autoritãţile vamale, cele de control al frontierei şi reprezentanţi ai autoritãţii de protecţie a mediului controleazã împreunã cu alte autoritãţi publice centrale şi locale şi iau mãsuri pentru asigurarea conformităţii încărcăturilor cu documentele însoţitoare şi pentru respectarea prevederilor legale referitoare la îndeplinirea condiţiilor de import, export şi tranzit ale deşeurilor." 19. Dupã articolul 141 se introduce capitolul II1 cu urmãtorul cuprins: "CAPITOLUL II1 Gestionarea deşeurilor SECŢIUNEA 1 Colectarea, transportul, tratarea şi eliminarea deşeurilor Art. 142. - În funcţie de proprietãţi, compoziţie, valoare şi de alte calitãţi deşeurile sunt tratate şi transportate astfel încât să nu împiedice utilizarea lor ulterioară şi raţionalã. Art. 143. - Depozitarea şi eliminarea deşeurilor în amplasamentele de prospecţiuni geologice sau de exploatãri miniere ale zãcãmintelor subterane vor fi astfel efectuate încât să nu aducã daune calitãţii acestor amplasamente şi să nu provoace daune suplimentare calitãţii exploatãrii, apelor subterane şi peisajului. Art. 144. - (1) Amplasamentele destinate amenajãrilor pentru gestionarea deşeurilor şi construirea instalaţiilor pentru eliminarea deşeurilor sunt stabilite conform planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism şi dispoziţiilor cuprinse în legile funciare şi în Codul silvic. (2) Condiţiile generale privind stabilirea amplasamentelor, amenajarea acestora, funcţionarea instalaţiilor pentru tratarea şi eliminarea deşeurilor se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului. Art. 145. - Pentru cazurile în care activitãţile de tratare şi eliminare a deşeurilor pe un amplasament trebuie să se întrerupă din diverse motive operatorul activitãţii are obligaţia de a prezenta autoritãţii de protecţie a mediului o evaluare a impactului activitãţii asupra mediului şi de a întocmi un plan de închidere şi urmãrire postînchidere a amplasamentului, pentru a fi aprobat de autoritatea de protecţie a mediului, în scopul reconstrucţiei ecologice a zonei. Art. 146. - Instalaţiile, metodele şi tehnologiile, amplasamentele şi amenajarea acestora pentru tratarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor trebuie astfel construite şi exploatate încât să nu afecteze mediul şi sãnãtatea populaţiei. Art. 147. - În cazul eliminãrii deşeurilor prin depozitare finală într-un depozit de deşeuri operatorul responsabil de această eliminare are obligaţia să informeze autoritãţile competente în momentul în care se atinge circa 75% din capacitatea proiectată a acestuia, pentru a se demara acţiunea de deschidere a

50

unui nou depozit. Art. 148. - (1) Deşeurile depuse în depozite temporare sau deşeurile de la demolarea ori reabilitarea construcţiilor sunt tratate şi transportate de deţinãtorii de deşeuri, de cei care execută lucrãrile de construcţie sau de demolare ori de o altă persoană, pe baza unui contract. (2) Primãria indică amplasamentul pentru eliminarea deşeurilor precizate la alin. (1), modalitatea de eliminare şi ruta de transport până la acesta. Art. 149. - (1) În termen de 12 luni de la data intrãrii în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă consiliile locale adoptă: a) taxe, în condiţiile legii, pentru diverse servicii privind gestionarea deşeurilor; b) reglementãri referitoare la procedurile şi condiţiile privind colectarea, inclusiv colectarea selectivă, transportul, transferul, neutralizarea, utilizarea şi eliminarea deşeurilor menajere şi a deşeurilor de construcţie şi de la demolãri nepericuloase din perimetrul pe care îl administreazã. (2) Primãriile vor permite deţinãtorilor de deşeuri să îşi transporte deşeurile menajere şi de construcţie până la amplasamentele de eliminare corespunzãtoare. Art. 1410. - Deşeurile rezultate din activitatea de transport internaţional de cãlãtori se îndepartează şi se reţin la punctele de ieşire din ţară." 20. Articolele 15 şi 16 se abrogă. 21. Dupã titlul secţiunii I a capitolului III se introduce articolul 181 cu urmãtorul cuprins: "Art. 181. - (1) Autoritãţile competente întocmesc lista cuprinzând deşeurile periculoase în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Lista se elaboreazã pe baza categoriilor sau tipurilor generice de deşeuri periculoase, prezentate în anexa nr. I C, şi a constituenţilor acestor deşeuri, prezentaţi în anexa nr. I D, constituenţi care fac ca aceste deşeuri să fie periculoase atunci când au proprietãţile descrise în anexa nr. I E. Lista cuprinzând deşeurile periculoase, precum şi actualizarea periodicã a acesteia se vor aproba prin hotãrâre a Guvernului. (2) Deşeurile periculoase se identifică şi se înregistreazã la fiecare loc de producere, de descãrcare sau de depozitare. (3) Unitãţile care produc, valorifică, colecteazã sau transportă deşeuri periculoase trebuie să asigure condiţiile necesare pentru depozitarea separatã a diferitelor categorii de deşeuri periculoase, în funcţie de proprietãţile fizico-chimice, de compatibilităţi şi de natura substanţelor de stingere care pot fi utilizate pentru fiecare categorie de deşeuri în caz de incendiu. Se interzice amestecul diferitelor categorii de deşeuri periculoase, precum şi al deşeurilor periculoase cu deşeuri nepericuloase, cu excepţia situaţiilor menţionate la alin.

51

(4). (4) În scopul îmbunãtãţirii securitãţii operaţiunilor de valorificare şi eliminare, amestecul de deşeuri periculoase cu alte deşeuri, substanţe sau materiale se poate face numai cu acordul autoritãţilor competente şi doar în situaţiile în care sunt respectate condiţiile precizate la art. 5. (5) În situaţiile în care deşeurile periculoase sunt deja amestecate cu alte deşeuri, substanţe sau materiale, separarea trebuie să fie efectuatã dacã este fezabilă din punct de vedere tehnic şi economic şi dacã este necesarã pentru respectarea prevederilor art. 5." 22. La articolul 19, partea introductivã va avea urmãtorul cuprins: "Art. 19. - Producãtorii de deşeuri, precum şi proiectanţii specializaţi în conceptia şi proiectarea activitãţilor ce pot genera deşeuri au urmãtoarele obligaţii:" 23. La articolul 19, dupã litera n) se introduc literele o), p) şi r) cu urmãtorul cuprins: "o) să ţinã evidenţa deşeurilor şi operaţiunilor cu deşeuri în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă; p) să permitã accesul autoritãţilor de inspecţie şi control la metodele, tehnologiile şi instalaţiile pentru tratarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor tehnologice, precum şi la documentele care se referã la deşeuri; r) să prevadã şi să realizeze mãsurile restrictive necesare care trebuie să fie luate dupã închiderea amplasamentelor şi încheierea activitãţilor." 24. Dupã articolul 19 se introduce articolul 191 cu urmãtorul cuprins: "Art. 191. - Producãtorii de deşeuri sunt obligaţi să implementeze Planul naţional de gestiune a deşeurilor care este stabilit conform art. 8 alin. (1)." 25. La articolul 21, alineatul (1) va avea urmãtorul cuprins: "Art. 21. - (1) Producãtorii şi deţinãtorii de deşeuri au obligaţia să asigure valorificarea sau eliminarea deşeurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deşeurilor proprii unor unitãţi autorizate, în vederea valorificãrii sau eliminãrii acestora; livrarea şi primirea deşeurilor de producţie, deşeurilor menajere, deşeurilor de construcţie şi de la demolãri şi deşeurilor periculoase, în vederea eliminãrii lor, trebuie să se efectueze numai pe bază de contract." 26. La articolul 22, alineatul (1) va avea urmãtorul cuprins: "Art. 22. - (1) Operatorii de transport specializaţi pentru transportul urban de deşeuri trebuie să fie autorizaţi de autoritãţile de protecţie a mediului, dupã notificarea activitãţii de transport, de cãtre autoritãţile administraţiei publice locale. În cazul în care se efectueazã transporturi interurbane sau internaţionale de deşeuri operatorul de transport rutier trebuie să deţină şi licenţă de transport pentru mãrfuri periculoase, emisã de Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei." 27. La articolul 23, litera b) va avea urmãtorul cuprins:

52

"b) să asigure instruirea personalului pentru încãrcarea, transportul şi descãrcarea deşeurilor în condiţii de siguranţă şi pentru intervenţie în cazul unor defecţiuni sau accidente;" 28. La articolul 27, literele a) şi c) vor avea urmãtorul cuprins: "a) să depunã separat deşeurile şi deşeurile de ambalaje reciclabile acolo unde există recipiente special destinate acestui scop; ............................................................................................................................... c) să valorifice deşeurile combustibile şi degradabile biologic, rezultate în gospodãriile din mediul rural, iar pe cele nerecuperabile să le depunã în depozitul final de deşeuri al localitãţii." 29. La articolul 28, partea introductivã va avea urmãtorul cuprins: "Art. 28. - Persoanele fizice autorizate să desfãşoare activitãţi independente şi persoanele juridice din a cãror activitate rezultă deşeuri, precum şi cele care transportă, elimină, importă, exportă şi execută tranzit de deşeuri, pe lângã obligaţiile menţionate în cuprinsul secţiunilor 1-3 din prezentul capitol mai au şi urmãtoarele obligaţii:" 30. Articolul 29 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 29. - Importul în România de deşeuri de orice natură, în stare brută sau prelucrată, este interzis, cu excepţia anumitor categorii de deşeuri ce constituie resurse secundare de materii prime utile, în conformitate cu reglementãrile dispuse prin acte normative propuse de autoritatea publică centrală de protecţie a mediului şi aprobate de Guvern." 31. Articolul 34 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 34. - (1) În scopul stimulãrii investiţiilor în domeniul gestionãrii deşeurilor, al extinderii activitãţilor de gestionare a deşeurilor, prin utilizarea instrumentelor economice şi a pârghiilor specifice economiei de piaţă, Guvernul poate stabili facilitãţi fiscale pentru cei care gestioneazã deşeuri şi, în mod deosebit, pentru cei care valorifică deşeuri. (2) La propunerea autoritãţii centrale de protecţie a mediului se vor aloca anual, prin legea bugetului de stat, resurse destinate pentru construirea şi funcţionarea unor instalaţii şi aplicarea de tehnologii destinate tratării şi eliminãrii deşeurilor pentru care procesarea în sistem centralizat este avantajoasã economic şi rezolvă probleme de mediu la nivel regional sau chiar naţional. (3) Prin hotãrâre a Guvernului se pot nominaliza agenţi economici care fac dovada că au astfel de facilitãţi cu echipamente adecvate şi care nu mai reclamă costuri excesive pentru import." 32. Articolul 35 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 35. - Consiliile locale hotãrãsc, în condiţiile legii, asigurarea cu prioritate a unor terenuri, în vederea realizãrii depozitelor şi instalaţiilor de valorificare şi eliminare a deşeurilor pentru localitãţi, ce constituie cauză de utilitate publică."

53

33. Articolul 37 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 37. - Guvernul analizeazã şi garanteazã, prin Ministerul Finanţelor Publice, în limita plafonului de îndatorare publică externă aprobat şi a prevederilor legii bugetului de stat, împrumuturile şi finanţările externe destinate realizãrii unor proiecte importante sau de interes general în domeniul gestionãrii deşeurilor." 34. Titlul capitolului VI va avea urmãtorul cuprins: "CAPITOLUL VI Atribuţii şi răspunderi ale autoritãţilor administraţiei publice centrale şi locale" 35. La articolul 38, alineatul (1) va avea urmãtorul cuprins: "Art. 38. - (1) În conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă autoritatea competentă cãreia îi revin atribuţii şi responsabilitãţi în ceea ce priveşte regimul deşeurilor este Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului. Alte autoritãţi publice cu atribuţii în domeniul gestionãrii deşeurilor sunt: Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei, Ministerul Industriei şi Resurselor, Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, Ministerul de Interne, Ministerul Apãrãrii Naţionale, Ministerul Administraţiei Publice, consiliile locale şi judeţene." 36. La articolul 39, partea introductivã şi literele a), c), g) şi h) vor avea urmãtorul cuprins: "Art. 39. - Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului are urmãtoarele atribuţii şi raspunderi: a) elaboreazã, împreunã cu alte autoritãţi ale administraţiei publice centrale şi locale, Strategia naţională pentru gestionarea deşeurilor şi Planul naţional pentru gestionarea deşeurilor; ............................................................................................................................... c) avizeazã reglementãrile specifice în domeniul gestionãrii deşeurilor, elaborate de celelalte autoritãţi publice; ............................................................................................................................... g) organizeazã, împreunã cu celelalte autoritãţi publice centrale şi locale şi cu organizaţiile neguvernamentale, programe de instruire şi educare a populaţiei în domeniul gestionãrii deşeurilor; h) reglementeazã, împreunã cu celelalte autoritãţi publice, activitatea de import, export şi tranzit al deşeurilor." 37. La articolul 40, partea introductivã şi litera b) vor avea urmãtorul cuprins: "Art. 40. - Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei are urmãtoarele atribuţii: .............................................................................................................................. b) elaboreazã strategia şi programul de gestionare a deşeurilor rezultate de la unitãţile sanitare de asistenţă medicalã, de cercetare medicalã şi învãţãmânt

54

medical de stat şi privat şi asigură condiţiile de aducere la îndeplinire a acestora;" 38. La articolul 41, alineatul (1) partea introductivã, literele a), b), precum şi alineatul (2) vor avea urmãtorul cuprins: "Art. 41. - (1) Ministerul Industriei şi Resurselor are urmãtoarele atribuţii: a) elaboreazã strategii şi programe sectoriale de gestionare a deşeurilor industriale, de reconstrucţie ecologică şi urmãreşte aducerea la îndeplinire a acestora de cãtre agenţii economici; b) participă la elaborarea reglementãrilor specifice pentru gestionarea diferitelor tipuri de deşeuri industriale, precum şi pentru operaţiunile de reciclare şi de valorificare a acestor deşeuri, cu avizul autoritãţii publice centrale de protecţie a mediului; ............................................................................................................................... (2) Ministerul Afacerilor Externe reglementeazã importurile şi exporturile de deşeuri prin eliberarea licenţelor de import-export pentru deşeurile supuse licenţierii." 39. La articolul 42, partea introductivã şi literele b) şi c) vor avea urmãtorul cuprins: "Art. 42. - Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei are urmãtoarele atribuţii: ............................................................................................................................... b) participa, împreunã cu alte autoritãţi publice, la elaborarea reglementãrilor specifice pentru gestionarea deşeurilor menajere; c) organizeazã şi realizeazã, împreunã cu autoritãţile administraţiei publice locale, sisteme de gestionare a deşeurilor menajere, integrate în planurile de urbanism general şi amenajare a teritoriului, şi urmãreşte realizarea proiectelor din acest domeniu;" 40. La articolul 42, dupã litera d) se introduc literele e), f) şi g) cu urmãtorul cuprins: "e) participă la elaborarea planurilor sectoriale de gestionare a deşeurilor provenite din activitãţile de transport şi auxiliare şi urmãreşte realizarea acestora de cãtre agenţii economici aflaţi în subordinea sau în coordonarea sa; f) participă la elaborarea reglementãrilor specifice privind gestionarea deşeurilor provenite din activitãţile de transport şi auxiliare; g) participă la elaborarea de reglementãri specifice pentru controlarea activitãţii de transport al deşeurilor." 41. La articolul 43, partea introductivã şi litera b) vor avea urmãtorul cuprins: "Art. 43. - Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor are urmãtoarele atribuţii: ...............................................................................................................................

55

b) participă la elaborarea de reglementãri specifice privind gestionarea deşeurilor provenite din agricultură şi din industria alimentară." 42. Articolul 44 se abrogă. 43. La articolul 45, partea introductivã va avea urmãtorul cuprins: "Art. 45. - Ministerul Muncii şi Solidaritãţii Sociale are urmãtoarele atribuţii:" 44. Articolul 46 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 46. - Ministerul de Interne sprijinã autoritãţile publice în îndeplinirea atribuţiilor şi răspunderilor ce le revin pentru aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi a altor prevederi legale referitoare la deşeuri." 45. La articolul 47, litera a) va avea urmãtorul cuprins: "a) elaboreazã strategia şi programul de gestionare a deşeurilor provenite din domeniul militar şi asigură condiţiile necesare pentru realizarea acestora;" 46. Articolul 48 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 48. - Ministerul Administraţiei Publice are urmãtoarele atribuţii: a) participă la elaborarea planurilor de gestionare a deşeurilor în domeniul serviciilor publice de gospodãrie comunalã; b) urmãreşte îndeplinirea obiectivelor din Planul naţional de gestionare a deşeurilor şi sprijinã administraţia publică localã pentru aplicarea acestora." 47. La articolul 49, partea introductivã va avea urmãtorul cuprins: "Art. 49. - Primarii şi consiliile locale au urmãtoarele obligaţii şi atribuţii:" 48. Dupã partea introductivã a articolului 49 se introduce punctul 1 cu urmãtorul cuprins: "1. urmãresc şi asigură îndeplinirea prevederilor din planurile de gestionare a deşeurilor, elaborate în conformitate cu prevederile art. 8, şi asigură curãţenia localitãţilor prin:" 49. La articolul 49, litera a) va avea urmãtorul cuprins: "a) sistemul de colectare, inclusiv asigurarea etapizată a colectãrii selective, transport, neutralizare, valorificare, incinerare şi depozitare finală;" 50. La articolul 49, dupã litera h) se introduc punctele 2, 3 şi 4 cu urmãtorul cuprins: "2. aprobă studii şi prognoze orientative privind gestionarea deşeurilor; 3. hotãrãsc asocierea cu alte autoritãţi ale administraţiei publice locale, precum şi colaborarea cu agenţii economici, în scopul realizãrii unor lucrãri de interes public privind gestiunea deşeurilor; 4. acţioneazã pentru refacerea şi protecţia mediului." 51. Dupã articolul 49 se introduce articolul 491, cu urmãtorul cuprins: "Art. 491. - Consiliile judeţene au urmãtoarele atribuţii: a) coordoneazã activitatea consiliilor locale, în vederea realizãrii serviciilor publice de interes judeţean privind gestionarea deşeurilor; b) acordă consiliilor locale sprijin şi asistenţă tehnică în elaborarea planurilor

56

locale de gestiune a deşeurilor; c) adoptă planurile privind gestiunea deşeurilor; d) hotãrãsc asocierea cu alte autoritãţi ale administraţiei publice judeţene pentru realizarea unor lucrãri de interes public privind gestiunea deşeurilor; e) analizeazã propunerile fãcute de consiliile locale, în vederea elaborãrii de prognoze pentru refacerea şi protecţia mediului; f) urmãresc şi asigură respectarea de cãtre consiliile locale a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă." 52. Articolul 50 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 50. - În scopul îndeplinirii atribuţiilor şi responsabilitãţilor în domeniul gestionãrii deşeurilor, pentru coordonarea activitãţilor şi promovarea unor acţiuni eficiente în acest domeniu, precum şi pentru realizarea unei bune colaborãri între autoritãţile competente responsabile de gestionarea deşeurilor, în cadrul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului se constituie Direcţia generalã de deşeuri şi substanţe chimice periculoase." 53. La articolul 51, partea introductivã a punctului 1 şi litera b) vor avea urmãtorul cuprins: "1. cu amendă de la 1.000.000 lei la 10.000.000 lei pentru persoanele fizice şi de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei pentru persoanele juridice, pentru: ............................................................................................................................... b) nerespectarea prevederilor Planului naţional de gestionare a deşeurilor;" 54. La articolul 51, dupã litera d) a punctului 1, se introduc literele e)-l), cu urmãtorul cuprins: "e) neexecutarea la termenele stabilite a lucrãrilor, dotãrilor şi mãsurilor destinate reducerii cantitãţii de deşeuri produse, colectãrii şi colectãrii selective, transportului, valorificãrii şi eliminãrii deşeurilor; f) realizarea de lucrãri şi desfãşurarea de activitãţi care au ca obiect deşeurile, fãrã aprobãrile legale; g) producerea de deşeuri prin formarea unor stocuri de materii prime, materiale auxiliare, produse, subproduse şi ambalaje, care depãşesc necesitãţile de producţie, de consum şi de desfacere; h) transportul şi eliminarea deşeurilor fãrã asigurarea mãsurilor de protecţie a sãnãtãţii populaţiei şi a mediului; i) omiterea prezentãrii publice a proiectelor de investiţii pentru eliminarea finală a deşeurilor; j) acceptarea la depozitare a deşeurilor urbane şi periculoase fãrã a fi supuse unor operaţiuni de tratare; k) nerespectarea prevederilor acordului şi/sau autorizaţiei de mediu pentru instalaţiile şi tehnologiile de eliminare finală a deşeurilor; l) neanunţarea autoritãţii teritoriale de protecţie a mediului şi a comisiei de apãrare împotriva dezastrelor despre producerea unor accidente la instalaţiile

57

de eliminare finală a deşeurilor." 55. La articolul 51, punctul 2 se abrogă. 56. La articolul 51, punctul 3 va avea urmãtorul cuprins: "3. cu amendă de la 15.000.000 lei la 75.000.000 lei pentru neîndeplinirea atribuţiilor şi responsabilitãţilor ce revin primarilor şi consiliilor locale, dupã caz, conform art. 49;" 57. La articolul 51, dupã punctul 3 se introduce punctul 4 cu urmãtorul cuprins: "4. cuantumul amenzilor contravenţionale se reactualizeazã prin hotãrâre a Guvernului." 58. La articolul 53, dupã litera e) a alineatului (1) se introduc literele f)-h) cu urmãtorul cuprins: "f) introducerea în ţara a unor deşeuri în scopul depozitării finale; g) acceptarea de cãtre deţinãtorii de depozite, la depozitare, a unor deşeuri care au fost importate fãrã acord sau autorizaţie de mediu; h) continuarea activitãţii de eliminare finală a deşeurilor dupã expirarea termenului de suspendare a autorizaţiei de cãtre autoritatea teritorialã de protecţie a mediului." 59. La articolul 54 se introduce punctul 3 cu urmãtorul cuprins: "3. condiţiile pentru transportul deşeurilor." 60. Anexa nr. I A va avea urmãtorul cuprins: "ANEXA Nr. IA SEMNIFICAŢIA unor termeni în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă ● ciclu de viaţă al produsului - intervalul de timp cuprins între data de fabricaţie a unui produs şi data când acesta devine deşeu; ● colectare - strângerea, sortarea şi/sau regruparea (depozitarea temporarã) a deşeurilor, în vederea transportului lor; ● deponii - material rezultat prin decopertarea solului în urma excavaţiilor; ● deşeu - orice substanţă sau orice obiect din categoriile stabilite în anexa nr. I B, pe care deţinãtorul le aruncă, are intenţia sau obligaţia de a le arunca; ● deşeuri menajere - deşeuri provenite din activitãţi casnice sau asimilabile cu acestea şi care pot fi preluate cu sistemele de precolectare curente din localitãţi; ● deşeuri asimilabile cu deşeuri menajere - deşeuri provenite din industrie, din comerţ, din sectorul public sau administrativ, care prezintã compoziţie şi proprietãţi similare cu deşeurile menajere şi care sunt colectate, transportate, prelucrate şi depozitate împreunã cu acestea; ● deşeuri periculoase - deşeurile menţionate la art. 181 alin. (1), care se încadreazã la categoriile sau tipurile generice de deşeuri periculoase, prezentate în anexa nr. I C, şi constituenţii acestor deşeuri, prezentaţi în anexa nr. I D, constituenţi care fac ca aceste deşeuri să fie periculoase atunci când au una sau

58

mai multe dintre proprietãţile descrise în anexa nr. I E; ● deţinãtor - producãtorul de deşeuri sau persoana fizică, persoana fizică autorizată să desfãşoare activitãţi independente ori persoana juridicã care are deşeuri în posesia sa. Se consideră deţinãtor şi persoana care transportă deşeuri, pe toatã durata transportului, până la livrarea lor, pentru tratare ulterioară, unei alte persoane; ● eliminare - orice operaţiune prevãzutã în anexa nr. II A; ● gestionare - colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea deşeurilor, inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupã închiderea acestora; ● operator - orice persoană fizică sau juridicã investitã cu atribuţii şi responsabilitãţi în activitãţi autorizate în domeniul gestiunii deşeurilor; ● producãtor - orice persoană fizică, persoană fizică autorizată să desfãşoare activitãţi independente sau persoană juridicã din a cărei activitate rezultă deşeuri (producãtor iniţial) şi/sau care a efectuat operaţiuni de pretratare, de amestecare sau alte operaţiuni care genereazã schimbarea naturii ori a compoziţiei acestor deşeuri; ● reutilizare - orice operaţiune prin care ambalajul care a fost conceput şi proiectat pentru a realiza în cadrul ciclului sau de viaţă un numãr minim de parcursuri sau rotaţii este reumplut sau reutilizat pentru acelaşi scop pentru care a fost conceput; ● reciclare - operaţiunea de reprelucrare într-un proces de producţie a deşeurilor pentru scopul original sau pentru alte scopuri; ● titularul proprietãţii - administratorul sau deţinãtorul cu titlu al unei proprietãţi ori arendaşul care deţine proprietatea în urma unui contract de arendare sau de locaţie. Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă cu privire la deţinãtorii proprietãţii se vor aplica în egală mãsură responsabililor cu întreţinerea drumurilor publice, proprietarilor cãilor ferate, deţinãtorilor micilor porturi şi ai zonelor de recreare în aer liber; ● tranzit - transportul pe teritoriul naţional de la o graniţă la alta, cu staţionări de scurtă durată, exclusiv cu caracter tehnic şi fãrã modificarea cantitãţii confirmate prin sigiliul vamal; ● tratare - totalitatea proceselor fizice, chimice şi biologice care schimbă caracteristicile deşeurilor, în scopul reducerii volumului şi caracterului periculos al acestora, facilitând manipularea sau valorificarea lor; ● valorificare - orice operaţiune menţionatã în anexa nr. II B; ● zonă construibilă - suprafaţa pentru care s-a elaborat şi s-a aprobat un plan de urbanizare, un plan de construcţie pentru o clãdire sau un magazin, dar şi o suprafaţă în perimetrul cãreia construcţiile sunt sistate pe durata elaborãrii planului de urbanizare sau a planului de construcţie." 61. Anexa nr. I B va avea urmãtorul cuprins: "ANEXA Nr. I B

59

CATEGORII de deşeuri 1. reziduuri de producţie sau de consum nespecificate la poziţiile urmãtoare; 2. produse în afara specificaţiilor tehnice; 3. produse cu termenul de valabilitate expirat; 4. materiale împraştiate sau distruse într-un accident, inclusiv orice material,

echipament etc., contaminat în urma accidentului; 5. materiale provenite de la construcţii, demolãri, amenajãri în spaţii

construite etc.; 6. materiale contaminate sau impurificate în urma unei acţiuni voluntare (de

exemplu: reziduuri de la operaţiunile de curăţare, materiale de ambalare, containere etc.);

7. obiecte consumabile şi pãrţi ale acestora (de exemplu: baterii consumate, catalizatori epuizaţi etc.);

8. substanţe devenite improprii utilizãrii (de exemplu: acizi contaminaţi, solvenţi contaminaţi, amestec de săruri epuizate etc.);

9. reziduuri de la procesele industriale (de exemplu: zguri, blazuri etc.); 10. reziduuri de la procesele de combatere a poluării (nămoluri de scruber,

pulberi din filtrele de desprăfuire, filtre uzate etc.); 11. reziduuri de fabricaţie/finisare (de exemplu: aşchii de la strunjire sau

frezare etc.); 12. reziduuri de la extracţia şi prelucrarea materiilor prime (de exemplu:

reziduurile de la exploatãrile miniere sau petroliere etc.); 13. materiale contaminate (de exemplu: uleiuri contaminate cu PCB etc.); 14. toate materialele, substanţele sau produsele a cãror utilizare este interzisã

de lege; 15. produse pe care deţinãtorul nu le mai utilizeazã (de exemplu: reziduuri din

agricultură, menajere, din birouri, activitãţi comerciale etc.); 16. materiale, substanţe sau produse contaminate care rezultă din acţiunile de

remediere a solului; 17. toate materialele, substanţele sau produsele incluse în categoriile de mai

sus." 62. Anexa nr. I C va avea urmãtorul cuprins: "ANEXA Nr. I C CATEGORII SAU TIPURI GENERICE de deşeuri periculoase A. Deşeuri care prezintã una dintre proprietãţile descrise în anexa nr. I E şi

care constau în: 1. deşeuri anatomice, deşeuri spitaliceşti sau alte deşeuri clinice; 2. componente farmaceutice, medicinale sau veterinare; 3. conservanţi pentru lemn;

60

4. biocide şi substanţe fitofarmaceutice; 5. reziduuri de substanţe refolosite ca solvenţi; 6. substanţe organice halogenate, neutilizate ca solvenţi, cu excepţia

materialelor polimerizate inerte; 7. amestecuri de săruri ce conţin cianuri; 8. uleiuri minerale şi substanţe uleioase; 9. amestecuri sau emulsii de uleiuri şi hidrocarburi, cu/în apă; 10. substanţe conţinând PCB (bifenilpolicloruraţi) sau PCT

(trifenilpolicloruraţi); 11. gudroane rezultate de la rafinare, distilare sau de la orice alt tratament

pirolitic; 12. cerneluri, coloranţi, pigmenţi, vopsele, grunduri, lacuri; 13. răşini, latex, plastifianţi, cleiuri/adezivi; 14. substanţe chimice rezultate din activitãţi de cercetare, dezvoltare sau

învãţãmânt, care nu sunt identificate sau/şi sunt noi şi ale cãror efecte asupra omului sau mediului nu sunt cunoscute (de exemplu, reziduuri de laborator), dar se presupune că sunt periculoase;

15. materiale pirotehnice sau alte materiale explozibile; 16. substanţe sau materiale folosite la procesarea filmelor fotografice; 17. orice material contaminat cu un produs din grupa dibenzofuranilor

policloruraţi; 18. orice material contaminat cu un produs din grupa dibenzo-para-

dioxinelor policlorurate. B. Deşeuri care conţin unul dintre constituenţii cuprinşi în anexa nr. I D şi

care au proprietãţile descrise în anexa nr. I E, constând în: 19. săpun, grãsimi, ceară de natură animală sau vegetală; 20. substanţe organice nehalogenate, neutilizabile ca solvenţi; 21. substanţe anorganice, fãrã metale sau compuşi metalici; 22. cenuşă şi/sau zgură; 23. sol, nisip, argilă, inclusiv material din dragare; 24. amestecuri de săruri fãrã cianuri; 25. prafuri şi pulberi metalice; 26. catalizatori uzaţi; 27. lichide sau nămoluri conţinând metale ori compuşi metalici; 28. reziduuri rezultate din tehnologiile de reducere a poluării (praful

reţinut în sacii filtrelor de aer), cu excepţia celor prevãzute la pct. 29, 30 şi 33;

29. nămoluri de la scrubere; 30. nămoluri de la staţiile de tratare a apei; 31. reziduuri de decarbonatare; 32. reziduuri de schimbători de ioni;

61

33. nămoluri de la staţiile de epurare, netratate sau improprii pentru folosinţă agricolã;

34. reziduuri de la spălarea/curăţarea rezervoarelor şi/sau a echipamen-telor;

35. echipamente contaminate; 36. containere contaminate (de exemplu, butelii de gaz) al cãror conţinut

include unul sau mai multe componente cuprinse în anexa nr. I D; 37. acumulatori, baterii sau alte tipuri de celule electrice; 38. uleiuri vegetale; 39. materiale rezultate din colectarea selectivă a deşeurilor menajere şi

care prezintã una dintre caracteristicile menţionate în anexa nr. I E; 40. orice alte deşeuri care conţin unul dintre constituenţii cuprinşi în anexa

nr. I D şi oricare dintre proprietãţile înscrise în anexa nr. I E." 63. Anexa nr. I D va avea urmãtorul cuprins: "ANEXA Nr. I D CONSTITUENŢI ai deşeurilor cuprinse la lit. B din anexa nr. I C, care fac ca aceste deşeuri să fie periculoase atunci când au proprietãţile descrise în anexa nr. I E 1. beriliu; compuşi ai beriliului; 2. compuşi ai vanadiului; 3. compuşi ai cromului hexavalent; 4. compuşi ai cobaltului; 5. compuşi ai nichelului; 6. compuşi ai cuprului; 7. compuşi ai zincului; 8. arseniu; compuşi ai arseniului; 9. seleniu; compuşi ai seleniului; 10. compuşi ai argintului; 11. cadmiu; compuşi ai cadmiului; 12. compuşi ai staniului; 13. antimoniu; compuşi ai antimoniului; 14. teluriu; compuşi ai teluriului; 15. compuşi ai bariului, cu excepţia sulfatului de bariu; 16. mercur; compuşi ai mercurului; 17. taliu; compuşi ai taliului; 18. plumb; compuşi ai plumbului; 19. sulfuri anorganice; 20. compuşi anorganici ai fluorului, cu excepţia fluorurii de calciu; 21. cianuri anorganice; 22. urmãtoarele metale alcaline sau alcalino-pamantoase: litiu, sodiu, potasiu,

calciu, magneziu în formă necombinată;

62

23. soluţii acide sau acizi în formă solidă; 24. soluţii bazice sau baze în formă solidă; 25. azbest (praf şi fibre); 26. fosfor; compuşi ai fosforului, cu excepţia fosfaţilor minerali; 27. carbonili ai metalelor; 28. peroxizi; 29. cloraţi; 30. percloraţi; 31. azide; 32. PCB (bifenilpolicloruraţi) şi/sau PCT (trifenilpolicloruraţi); 33. compuşi farmaceutici sau veterinari; 34. biocide şi substanţe fitofarmaceutice; 35. substanţe infecţioase; 36. creozoturi; 37. izocianaţi; tiocianaţi; 38. cianuri organice; 39. fenoli; compuşi ai fenolului; 40. solvenţi halogenaţi; 41. solvenţi organici, cu excepţia solvenţilor halogenaţi; 42. compuşi organohalogenati, cu excepţia materialelor polimerizate inerte şi

a altor substanţe care sunt cuprinse în prezenta anexă; 43. compuşi aromatici; compuşi organici policiclici şi heterociclici; 44. amine alifatice; 45. amine aromatice; 46. eteri; 47. substanţe cu caracter exploziv, cu excepţia celor cuprinse în alt punct din

anexă; 48. compuşi organici cu sulf; 49. orice compus din familia dibenzofuranilor policloruraţi; 50. orice compus din familia dibenzo-para-dioxinelor policlorurate; 51. hidrocarburi şi compuşi ai acestora cu oxigen, azot sau sulf, care nu au

fost cuprinşi la alt punct din prezenta anexă." 64. Anexa nr. I E va avea urmãtorul cuprins: "ANEXA Nr. I E PROPRIETĂŢI ale deşeurilor care fac ca acestea să fie periculoase H1. explozive - substanţe şi preparate care pot exploda sub efectul unei scântei

sau care sunt mai sensibile la foc ori la frecare decât dinitrobenzenul; H2. oxidante - substanţe şi preparate care produc reacţii puternic exoterme în

contact cu alte substanţe, mai ales cu cele inflamabile; H3.A. foarte inflamabile:

63

- substanţe lichide şi preparate care au punctul de aprindere sub 21°C (inclusiv lichide extrem de inflamabile);

- substanţe şi preparate care se pot încălzi şi apoi se pot aprinde în contact cu aerul la temperatura mediului ambiant, fãrã adaos de energie suplimentarã;

- substanţe solide şi preparate care iau foc cu uşurinţă la contactul cu o sursă de aprindere şi care continuă să ardă sau să se consume şi dupã îndepãrtarea sursei de aprindere;

- substanţe gazoase şi preparate care sunt inflamabile în aer la presiune normalã;

- substanţe şi preparate care, în contact cu apa sau cu aerul umed, produc gaze uşor inflamabile în cantitãţi periculoase;

H3.B. inflamabile - substanţe şi preparate lichide care au punctul de aprindere egal sau mai mare de 21°C şi mai mic sau egal cu 55°C;

H4. iritante - substanţe şi preparate necorosive care, prin contact imediat, prelungit sau repetat cu pielea sau cu mucoasele, pot cauza inflamaţii;

H5. nocive - substanţe şi preparate care, dacã sunt inhalate sau ingerate ori dacã penetrează pielea, pot constitui riscuri limitate pentru sãnãtate;

H6. toxice - substanţe şi preparate care, dacã sunt inhalate sau dacã penetrează pielea, pot provoca vãtãmãri serioase, acute sau cronice ale sãnãtãţii şi chiar moartea;

H7. cancerigene - substanţe şi preparate care, dacã sunt inhalate sau ingerate ori dacã penetrează pielea, pot induce cancer sau un risc crescut de incidenţă a acestuia;

H8. corosive - substanţe şi preparate care pot distruge ţesuturile vii la contactul cu acestea;

H9. infecţioase - substanţe cu conţinut de microorganisme viabile sau toxinele acestora, care sunt cunoscute ca producând boli omului sau altor organisme vii;

H10. teratogene - substanţe şi preparate care, dacã sunt inhalate sau ingerate ori dacã penetrează pielea, pot induce malformaţii congenitale neereditare sau creşterea incidenţei acestora;

H11. mutagene - substanţe şi preparate care, dacã sunt inhalate sau ingerate ori dacã penetrează pielea, pot produce defecte genetice ereditare sau creşterea incidenţei acestora;

H12. substanţe şi preparate care, în contact cu apa, cu aerul sau cu un acid, produc gaze toxice sau foarte toxice;

H13. substanţe şi preparate capabile ca, dupã depozitare, să producã pe diferite căi altă substanţă (de exemplu, levigat), care posedă una dintre caracteristicile prezentate mai sus;

64

H14. ecotoxice - substanţe şi preparate care prezintã sau pot prezenta riscuri imediate sau întârziate pentru unul sau mai multe sectoare ale mediului."

65. Anexa nr. II A va avea urmãtorul cuprins: "ANEXA Nr. II A OPERAŢIUNI de eliminare a deşeurilor 52. depozitarea pe sol şi în subsol (de exemplu: depunerea în depozite de

gunoi); 53. tratarea prin contact cu solul (de exemplu: biodegradarea deşeurilor lichide

sau a nămolurilor depozitate pe sol); 54. injectarea în subteran (de exemplu: injectarea deşeurilor pompabile în

puţuri, saline sau în straturi geologice); 55. descãrcarea pe suprafeţe (de exemplu: descãrcarea de deşeuri lichide sau de

nămoluri în depresiuni, iazuri sau lagune); 56. depozitarea pe teren special amenajat (de exemplu: dispunerea în celule

etanşe separate, acoperite şi izolate unele de celelalte şi de mediu); 57. evacuarea deşeurilor solide în apele interioare de suprafaţă şi subterane; 58. evacuarea în mări/oceane, inclusiv îngroparea în subsolul marin; 59. tratament biologic nespecificat la alt punct din prezenta anexă, din care

rezultă în final compuşi sau amestecuri care sunt eliminate prin intermediul oricãrei operaţiuni enumerate la pct. 1-12;

60. tratament fizico-chimic nespecificat la alt punct din prezenta anexă, din care rezultă în final compuşi sau amestecuri care sunt eliminate prin intermediul oricãrei operaţiuni enumerate la pct. 1-12 (de exemplu: evaporare, uscare, calcinare etc.);

61. incinerare pe sol; 62. incinerare pe mare; 63. stocare permanentă (de exemplu, introducerea de containere cu deşeuri într-

o mină); 64. amestecare, înainte de a se încadra în oricare dintre operaţiunile menţionate

la pct. 1-12; 65. reambalare înainte de a se încadra în oricare dintre operaţiunile menţionate

la pct. 1-13; 66. stocarea înainte de efectuarea oricãrei operaţiuni menţionate la pct. 1-14, cu

excepţia depozitării temporare, înaintea colectãrii, pe zona de producere." 66. Anexa nr. II B va avea urmãtorul cuprins: "ANEXA Nr. II B OPERAŢIUNI de valorificare a deşeurilor 1. utilizarea ca material combustibil sau ca mijloc de producere a energiei;

65

2. reciclarea sau recuperarea substanţelor organice care nu sunt utilizate ca solvenţi;

3. reciclarea sau recuperarea metalelor sau compuşilor metalici; 4. reciclarea sau recuperarea altor materiale anorganice; 5. regenerarea acizilor sau bazelor; 6. valorificarea produselor folosite la captarea poluanţilor; 7. valorificarea produselor din catalizatori; 8. rerafinarea uleiurilor uzate sau alte reutilizări ale acestora; 9. recuperarea sau regenerarea solvenţilor; 10. împrãştierea pe sol, în beneficiul agriculturii sau pentru reconstrucţie

ecologică, inclusiv operaţiunile de compostare şi alte procese de transformare biologică;

11. utilizarea deşeurilor obţinute în urma oricãrei operaţiuni menţionate la pct. 1-10;

12. schimb de deşeuri între deţinãtori, pentru a fi supuse uneia dintre operaţiunile menţionate la pct. 1-11;

13. stocarea de deşeuri în scopul de a fi supuse uneia dintre operaţiunile menţionate la pct. 1-12, exclusiv depozitarea temporarã înaintea colectãrii, în zona de producere."

Art. 2 - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, cu modificãrile şi completãrile aduse prin prezenta lege, va fi republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare."

Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 26 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI, DORU IOAN TĂRĂCILĂ

Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 28 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR VALER DORNEANU

66

ORDONANŢA DE URGENŢĂ NR. 61

din 6 septembrie 2006

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor

Emitent: GUVERNUL Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 790 din 19 septembrie 2006

Având în vedere necesitatea şi urgenţa compatibilizării depline a

legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene în domeniul prevenirii generării deşeurilor şi a gestionãrii eficiente a acestora,

ţinând cont de faptul ca modificãrile survenite la nivel european în domeniul deşeurilor, prin adoptarea şi intrarea în vigoare a Directivei 2006/12/CE privind deşeurile, ce realizeazã un cadru legislativ unitar în acest domeniu, impun armonizarea legislaţiei naţionale cu noile prevederi comunitare,

conform angajamentelor asumate de România în Documentul de poziţie complementar - capitolul 22 "Mediu", Partea I, CONF-RO 27/04, finalizarea elaborãrii şi aprobarea Planurilor regionale de gestionare a deşeurilor trebuie realizate până la sfârşitul lunii noiembrie 2006, iar ulterior acestea trebuie notificate cãtre Comisia Europeanã,

luând în considerare faptul că între momentul intrãrii în vigoare a actului normativ de transpunere şi momentul aprobãrii Planurilor regionale de gestionare a deşeurilor trebuie să existe o perioadă de timp suficientă pentru evaluarea strategică de mediu, aceasta constituind o etapă obligatorie, în conformitate cu prevederile Directivei Parlamentului European şi a Consiliului 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului, transpusă în legislaţia naţională prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluãrii de mediu pentru planuri şi programe,

având în vedere faptul că în lipsa introducerii modificãrilor propuse nu se pot realiza transpunerea integrală şi implementarea corectă a Directivei 2003/12/CE privind deşeurile şi a Directivei Parlamentului European şi a Consiliului 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului,

ţinând cont de faptul că acţiunea de finalizare şi aprobare a Planurilor regionale de gestionare a deşeurilor constituie un domeniu sensibil, pentru care România a fost şi este monitorizată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicatã,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

67

Art. I - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 22 iulie 2000, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 426/2001, cu modificãrile ulterioare, se modifică şi se completeazã dupã cum urmeazã: 1. Articolul 1 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 1. - (1) Obiectul prezentei ordonanţe de urgenţă îl constituie reglementarea activitãţilor de producere şi gestionare a deşeurilor din categoriile prevãzute în anexa nr. I B, cu asigurarea unui nivel corespunzãtor de protecţie a mediului şi a sãnãtãţii populaţiei, pe baza principiilor şi elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabilă a societãţii. (2) Listele de deşeuri corespunzãtoare fiecãrei categorii de deşeuri stabilite la nivel comunitar se aprobă prin ordin al conducătorului autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului." 2. Articolul 2 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 2. - Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă nu se aplică efluenţilor gazoşi emişi în atmosferă, precum şi urmãtoarelor categorii de deşeuri, în mãsura în care acestea se supun unor reglementãri speciale: a) deşeurilor radioactive; b) deşeurilor rezultate din prospectări, extracţie, tratare şi depozitare a resurselor minerale şi celor rezultate din exploatãri în cariere; c) cadavrelor de animale şi materiilor fecale sau altor substanţe naturale nepericuloase utilizate în agricultură; d) apelor uzate, cu excepţia deşeurilor lichide; e) explozibililor expiraţi." 3. Articolul 3 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 3. - (1) Obiectivele prioritare ale gestionãrii deşeurilor sunt: a) prevenirea sau reducerea producerii de deşeuri şi a gradului de periculozitate al acestora prin: 1. dezvoltarea de tehnologii curate, cu consum redus de resurse naturale; 2. dezvoltarea tehnologiei şi comercializarea de produse care prin modul de fabricare, utilizare sau eliminare nu au impact sau au cel mai mic impact posibil asupra creşterii volumului sau periculozităţii deşeurilor ori asupra riscului de poluare; 3. dezvoltarea de tehnologii adecvate pentru eliminarea finală a substanţelor periculoase din deşeurile destinate valorificãrii; b) reutilizarea, valorificarea deşeurilor prin reciclare, recuperare sau orice alt proces prin care se obţin materii prime secundare ori utilizarea deşeurilor ca sursă de energie. (2) România va informa Comisia Europeanã conform procedurilor comunitare stabilite pentru furnizarea de informaţii cu privire la mãsurile luate pentru atingerea obiectivelor stabilite la alin. (1)."

68

4. Articolul 5 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 5. - (1) Procesele şi metodele folosite pentru valorificarea sau eliminarea deşeurilor trebuie să nu punã în pericol sãnãtatea populaţiei şi a mediului şi în mod deosebit: a) să nu prezinte riscuri pentru apă, aer, sol, faună sau vegetaţie; b) să nu producã poluare fonică sau miros neplăcut; c) să nu afecteze peisajele sau zonele protejate/zonele de interes special. (2) Se interzice abandonarea, aruncarea sau eliminarea necontrolată a deşeurilor." 5. Articolul 6 se abrogă. 6. Articolul 7 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 7. - (1) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului colaboreazã cu celelalte autoritãţi publice centrale şi locale cu atribuţii în domeniul gestionãrii deşeurilor şi cu autoritãţile competente din statele membre pentru crearea unei reţele integrate adecvate de instalaţii de eliminare a deşeurilor, ţinând seama de cele mai bune tehnologii disponibile, care nu implică costuri excesive, cu respectarea cerinţelor prevãzute în Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeanã. Această reţea trebuie să asigure Comunitãţii Europene în ansamblu eliminarea integrală a deşeurilor sale, iar României, îndeplinirea aceluiaşi obiectiv în mod individual, ţinând cont de condiţiile geografice sau de necesitatea de instalaţii specializate pentru anumite tipuri de deşeuri. (2) Reţeaua integrată prevãzutã la alin. (1) asigură eliminarea deşeurilor în instalaţiile conforme cele mai apropiate, prin intermediul celor mai adecvate metode şi tehnologii, care să asigure un nivel ridicat de protecţie a sãnãtãţii populaţiei şi a mediului." 7. Articolul 8 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 8. - (1) Pentru îndeplinirea obiectivelor prezentei ordonanţe de urgenţă se elaboreazã planuri de gestionare a deşeurilor la nivel naţional, regional, judeţean, inclusiv al municipiului Bucureşti. (2) Planurile prevãzute la alin. (1) trebuie să conţinã informaţii referitoare la: a) tipurile, cantitãţile, originea deşeurilor care urmeazã să fie valorificate sau eliminate; b) cerinţele tehnice generale; c) prevederi speciale pentru anumite categorii de deşeuri; d) amplasamente şi instalaţii adecvate pentru valorificarea, eliminarea sau depozitarea finală a deşeurilor. (3) Planurile prevãzute la alin. (1) pot include şi: a) persoanele fizice şi juridice autorizate să gestioneze deşeuri; b) estimarea costurilor pentru operaţiile de valorificare şi eliminare; c) mãsurile de încurajare a eficientizării operaţiilor de colectare, sortare şi

69

tratare a deşeurilor." 8. Articolul 81 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 81. - (1) Planul naţional de gestionare a deşeurilor se elaboreazã de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului. (2) La elaborarea planului prevãzut la alin. (1), autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului colaboreazã cu autoritãţile competente din statele membre şi cu Comisia Europeanã. (3) Planul prevãzut la alin. (1) se aprobă prin hotãrâre a Guvernului şi se notifică Comisiei Europene." 9. Articolul 82 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 82. - (1) În baza Planului naţional de gestionare a deşeurilor se elaboreazã în comun planurile regionale de gestionare a deşeurilor, denumite în continuare PRGD, de cãtre consiliile judeţene ale judeţelor din raza de competenţă a fiecãrei agenţii regionale pentru protecţia mediului, denumite în continuare ARPM, în colaborare cu acestea, sub coordonarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, denumită în continuare ANPM. (2) PRGD se aprobă prin ordin comun al conducătorului autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi al conducătorului autoritãţii publice centrale pentru dezvoltare regională." 10. Dupã articolul 82 se introduc doua noi articole, articolele 83 şi 84, cu urmãtorul cuprins: "Art. 83. - (1) În baza Planului regional de gestionare a deşeurilor se elaboreazã planurile judeţene de gestionare a deşeurilor, denumite în continuare PJGD, de cãtre consiliul judeţean, în colaborare cu agenţia judeţeană pentru protecţia mediului, denumită în continuare APM, sub coordonarea ARPM, şi Planul de gestionare a deşeurilor pentru municipiul Bucureşti, denumit în continuare PMGD, de cãtre Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în colaborare cu APM Bucureşti, sub coordonarea ARPM Bucureşti. (2) PJGD se aprobă prin hotãrâre a consiliului judeţean, iar PMGD, prin hotãrâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Art. 84. - (1) Elaborarea planurilor de gestionare a deşeurilor poate fi încredinţatã unor structuri specializate, cu respectarea prevederilor legale privind achiziţiile publice. (2) Elaborarea şi avizarea planurilor de gestionare a deşeurilor se face cu respectarea procedurii de realizare a evaluãrii de mediu pentru planuri şi programe. (3) Autoritãţile publice şi operatorii economici au obligaţia furnizării datelor necesare elaborãrii planurilor, conform prevederilor legale." 11. Articolul 91 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 91. - (1) Persoanele fizice sau juridice care desfãşoarã operaţiile prevãzute în anexele nr. II A şi II B au obligaţia solicitãrii şi obţinerii

70

autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu de la autoritatea competentă pentru protecţia mediului. (2) Autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu cuprinde: a) tipul şi cantitatea de deşeuri; b) cerinţele tehnice; c) mãsuri de precauţie; d) locul de desfãşurare a activitãţii; e) metoda de tratare. (3) Autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu se emite pe o perioadă determinată, poate fi refuzatã, poate cuprinde condiţii de conformare sau obligaţii de mediu şi poate fi refuzatã în cazul în care metoda folositã pentru valorificarea sau eliminarea deşeurilor este inacceptabilă din punctul de vedere al protecţiei mediului. (4) Se excepteazã de la obligaţia prevãzutã la alin. (1), în mãsura în care deşeurile nu sunt deşeuri periculoase, activitãţile desfãşurate de persoanele fizice autorizate/persoanele juridice care elimină propriile lor deşeuri la locul de producere, precum şi cele care desfãşoarã operaţii de valorificare, dacã: a) autoritãţile competente au adoptat reglementãri generale pentru fiecare tip de activitate, prin care se stabilesc tipurile şi cantitãţile de deşeuri şi condiţiile impuse pentru ca activitatea respectivă să poatã fi exceptatã de la autorizare; şi b) tipurile sau cantitãţile de deşeuri şi metodele de eliminare sau valorificare sunt în conformitate cu condiţiile prevãzute la art. 5. (5) Persoanele fizice autorizate/persoanele juridice prevãzute la alin. (4) se supun procedurii de înregistrare stabilite de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului. (6) Persoanele fizice autorizate/persoanele juridice care asigură, cu titlu profesional, colectarea sau transportul deşeurilor, precum şi cele care intermediază eliminarea sau valorificarea deşeurilor pentru terţi se supun procedurii de autorizare conform legislaţiei în vigoare." 12. Articolele 12 şi 13 se abrogă. 13. Articolul 131 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 131. - (1) În conformitate cu principiul "poluatorul plãteşte", costurile operaţiilor de eliminare se suportă de cãtre: a) deţinãtorul de deşeuri care încredinţeazã deşeurile unui colector sau unui operator economic prevãzut la art. 91; şi/sau b) deţinãtorul anterior al deşeurilor sau producãtorul produsului din care a rezultat deşeul. (2) În situaţia în care producãtorul/deţinãtorul de deşeuri este necunoscut, cheltuielile legate de curăţarea şi refacerea mediului sunt suportate de cãtre autoritatea administraţiei publice locale. Dupã identificarea fãptuitorului, acesta urmeazã să suporte atât cheltuielile efectuate de autoritatea

71

administraţiei publice locale, cât şi pe cele legate de acţiunile întreprinse pentru identificare." 14. Articolul 14 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 14. - Persoanele fizice autorizate/persoanele juridice sau instalaţiile care efectueazã operaţiile prevãzute la art. 91 alin. (1), (4) şi (6) se supun inspecţiilor periodice ale autoritãţii publice pentru protecţia mediului în a cãror rază teritorialã îşi desfãşoarã activitatea." 15. Alineatul (4) al articolului 141 va avea urmãtorul cuprins: "(4) Autoritãţile publice teritoriale pentru sãnãtate exercită controlul sanitar al activitãţilor din domeniul gestiunii deşeurilor cu impact asupra sãnãtãţii populaţiei." 16. Articolele 143-147, precum şi articolele 149 şi 1410 se abrogă. 17. Articolul 19 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 19. - (1) Deţinãtorii/producãtorii de deşeuri au obligaţia: a) să predea deşeurile, pe bază de contract, unor colectori sau unor operatori care desfãşoarã operaţiuni cuprinse în anexa nr. II A ori nr. II B sau să asigure valorificarea ori eliminarea deşeurilor prin mijloace proprii; b) să desemneze o persoană, din rândul angajaţilor proprii, care să urmãreascã şi să asigure îndeplinirea obligaţiilor prevãzute de lege în sarcina deţinãtorilor/producãtorilor de deşeuri; c) să permitã accesul autoritãţilor de inspecţie şi control la metodele, tehnologiile şi instalaţiile pentru tratarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor tehnologice, precum şi la documentele care se referã la deşeuri; d) să prevadã şi să realizeze mãsurile care trebuie să fie luate dupã încheierea activitãţilor şi închiderea amplasamentelor; e) să nu amestece diferitele categorii de deşeuri periculoase sau deşeuri periculoase cu deşeuri nepericuloase; f) să separe deşeurile, în vederea valorificãrii sau eliminãrii acestora. (2) Producãtorii de produse şi cei care efectueazã activitãţi care genereazã deşeuri sunt obligaţi: a) să adopte, încã de la faza de concepţie şi proiectare a unui produs, soluţiile şi tehnologiile de eliminare sau de diminuare la minimum posibil a producerii deşeurilor; b) să ia mãsurile necesare de reducere la minimum a cantitãţilor de deşeuri rezultate din activitãţile existente; c) să nu introducã pe piaţă produse, dacã nu există posibilitatea eliminãrii acestora ca deşeuri, în condiţiile respectãrii prevederilor art. 5; d) să conceapă şi să proiecteze tehnologiile şi activitãţile specifice, astfel încât să se reducã la minimum posibil cantitatea de deşeuri generată de aceste tehnologii; e) să ambaleze produsele în mod corespunzãtor, pentru a preveni deteriorarea

72

şi transformarea acestora în deşeuri; f) să valorifice subprodusele rezultate din procesele tehnologice în totalitate, dacã este posibil din punct de vedere tehnic şi economic." 18. Articolul 191 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 191. - Producãtorii de deşeuri sunt obligaţi să implementeze prevederile Planului naţional de gestionare a deşeurilor, ale planurilor regionale de gestionare a deşeurilor şi ale planurilor judeţene de gestionare a deşeurilor." 19. Dupã alineatul (2) al articolului 21 se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmãtorul cuprins: "(3) Persoanele juridice/persoanele fizice autorizate prevãzute la art. 91 alin. (1) şi (4), precum şi producãtorii de deşeuri cuprinse în anexa nr. I B sunt obligaţi să ţinã evidenţa cantitãţii, a naturii, originii şi, dupã caz, a destinaţiei, frecvenţei, modului de transport, a metodei de tratare, precum şi a operaţiilor cuprinse în anexa nr. II A, respectiv nr. II B, şi să o punã la dispoziţia autoritãţilor competente, la cererea acestora." 20. Dupã litera h) a articolului 23 se introduce o noua litera, litera i), cu urmãtorul cuprins: "i) să valorifice deşeurile rezultate din activitatea proprie, iar pe cele nevalorificabile să le depoziteze în depozitele conforme de deşeuri sau în cele care au perioada de tranziţie, prevãzute în Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeanã." 21. La articolul 25, litera c) va avea urmãtorul cuprins: "c) să foloseascã cele mai bune tehnologii disponibile şi care nu implică costuri excesive pentru valorificarea deşeurilor;". 22. La articolul 26, litera b) va avea urmãtorul cuprins: "b) să foloseascã cele mai bune tehnologii disponibile şi care nu implică costuri excesive pentru eliminarea deşeurilor;". 23. La articolul 27, litera c) se abrogă. 24. La articolul 28, litera g) va avea urmãtorul cuprins: "g) să ţinã o evidenţă strictă a producerii, transportului, valorificãrii şi eliminãrii deşeurilor, în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (3);". 25. Articolul 29 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 29. - Până la data aderãrii la Uniunea Europeanã, introducerea în România a deşeurilor de orice natură, în stare brută sau prelucrată, este interzisã, cu excepţia anumitor categorii de deşeuri ce constituie resurse secundare de materii prime utile, în conformitate cu prevederile actelor normative propuse de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi aprobate prin hotãrâre a Guvernului." 26. Articolul 30 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 30. - (1) Dupã data aderãrii la Uniunea Europeanã, transportul deşeurilor peste frontiera României se face în conformitate cu prevederile comunitare

73

referitoare la transportul deşeurilor în, înspre şi dinspre Uniunea Europeanã. (2) La controlul şi supravegherea transporturilor deşeurilor peste frontiera României se iau în considerare, dupã data aderãrii, perioadele de tranziţie prevãzute în Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeanã." 27. Articolul 31 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 31. - Transportul deşeurilor periculoase peste frontiera României se realizeazã cu respectarea prevederilor Convenţiei de la Basel privind controlul transportului peste frontieră al deşeurilor periculoase şi al eliminãrii acestora, la care România a aderat prin Legea nr. 6/1991, cu modificãrile ulterioare." 28. Articolul 32 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 32. - Se interzice introducerea pe teritoriul României a oricãror tipuri de deşeuri în vederea eliminãrii până la finalizarea perioadelor de tranziţie obţinute pentru depozitarea deşeurilor prin Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeanã." 29. Alineatul (1) al articolului 38 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 38. - (1) Autoritatea competentă de decizie şi control în domeniul gestiunii deşeurilor este Ministerul Mediului şi Gospodãririi Apelor. Alte autoritãţi publice cu atribuţii în domeniul gestionãrii deşeurilor sunt: Ministerul Sãnãtãţii Publice, Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Ministerul Apãrãrii, consiliile locale şi consiliile judeţene." 30. Articolul 39 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 39. - Ministerul Mediului şi Gospodãririi Apelor are urmãtoarele atribuţii: a) elaboreazã Strategia natională de gestionare a deşeurilor şi Planul naţional de gestionare a deşeurilor; b) iniţiazã şi propune spre adoptare proiecte de acte normative care privesc gestionarea deşeurilor; c) avizeazã reglementãrile specifice în domeniul gestionãrii deşeurilor, elaborate de celelalte autoritãţi publice; d) monitorizeazã impactul activitãţilor de producere şi gestionare a deşeurilor asupra factorilor de mediu; e) controleazã şi reglementeazã activitãţile de gestionare a deşeurilor în conformitate cu atribuţiile şi competentele stabilite prin lege; f) autorizează, prin unitãţile sale subordonate, activitãţile cuprinse în anexa nr. II A sau nr. II B; g) prezintã anual Guvernului rapoarte privind gestionarea deşeurilor; h) organizeazã împreunã cu celelalte autoritãţi publice centrale şi locale şi cu organizaţiile neguvernamentale programe de instruire şi educare a populaţiei în domeniul gestionãrii deşeurilor;

74

i) reglementeazã împreunã cu celelalte autoritãţi publice activitatea de import, export şi tranzit al deşeurilor; j) aplică sancţiuni titularilor de activitãţi pentru nerespectarea legislaţiei de mediu în domeniul gestionãrii deşeurilor şi pentru neconformarea la condiţiile impuse prin actele de reglementare; k) informeazã Comisia Europeanã asupra mãsurilor preconizate pentru încurajarea realizãrii obiectivelor prevãzute la art. 3 alin. (1), cu excepţia standardelor şi reglementãrilor tehnice prevãzute de Hotãrârea Guvernului nr. 1.016/2004 privind mãsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementãrilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societãţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeanã; l) informeazã Comisia Europeanã despre reglementãrile generale adoptate conform dispoziţiilor prevãzute la art. 91 alin. (4) lit. a); m) raporteazã Comisiei Europene, la intervale de 3 ani începând cu data aderãrii, informaţii privind stadiul implementarii prezentei ordonanţe de urgenţă, în forma solicitatã de aceasta." 31. Articolul 40 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 40. - Ministerul Sãnãtãţii Publice are urmãtoarele atribuţii: a) evaluează impactul produs de deşeuri asupra sãnãtãţii populaţiei; b) elaboreazã strategia şi programul de gestionare a deşeurilor rezultate de la unitãţile sanitare de asistenţă medicalã, de cercetare medicalã şi învãţãmânt medical de stat şi privat şi asigură condiţiile de ducere la îndeplinire a acestora; c) elaboreazã reglementãri specifice pentru gestionarea deşeurilor provenite de la unitãţile sanitare, de asistenţă medicalã, de cercetare medicalã şi de învãţãmânt medical, cu avizul autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului; d) controleazã activitãţile de gestionare a deşeurilor în conformitate cu atribuţiile şi competenţele stabilite prin lege; e) coordoneazã implementarea prevederilor legislative în domeniul gestionãrii deşeurilor rezultate din activitatea medicalã; f) aprobă fonduri autoritãţilor de sãnãtate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru monitorizarea activitãţilor legate de gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicalã la nivel local; g) gestioneazã baza de date a deşeurilor rezultate din activitatea medicalã." 32. La articolul 41 alineatul (1), litera d) şi alineatul (2) se abrogă. 33. Articolul 46 se abrogă. 34. Articolul 48 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 48. - Ministerul Administraţiei şi Internelor are urmãtoarele atribuţii: a) participă la elaborarea planurilor de gestionare a deşeurilor în domeniul serviciilor publice de gospodãri e comunalã şi asigură condiţiile de ducere la

75

îndeplinire a acestora; b) urmãreşte îndeplinirea obiectivelor din Planul naţional de gestionare a deşeurilor, planurile regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor şi sprijinã administraţiile publice locale pentru aplicarea acestora; c) sprijinã administraţiile publice locale în îndeplinirea atribuţiilor şi răspunderilor ce le revin pentru aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi a altor prevederi legale referitoare la deşeuri." 35. Articolul 49 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 49. - Primãrii şi consiliile locale au urmãtoarele obligaţii: a) asigură implementarea la nivel local a obligaţiilor privind gestionarea deşeurilor asumate de România în vederea integrãrii în Uniunea Europeanã; b) urmãresc şi asigură îndeplinirea prevederilor din planurile regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor; c) elaboreazã strategii şi programe proprii pentru gestionarea deşeurilor; d) hotãrãsc asocierea cu alte autoritãţi ale administraţiei publice locale pentru realizarea unor lucrãri de interes public privind gestiunea deşeurilor, în condiţiile prevãzute de lege; e) asigură colectarea selectivă, transportul, neutralizarea, valorificarea şi eliminarea finală a deşeurilor municipale, inclusiv a deşeurilor menajere periculoase în conformitate cu prevederile legale în vigoare; f) asigură spaţiile necesare pentru colectarea selectivă a deşeurilor, dotarea acestora cu containere specifice fiecãrui tip de deşeu, precum şi funcţionalitatea acestora; g) asigură informarea prin mijloace adecvate a locuitorilor asupra sistemului de gestionare a deşeurilor din cadrul localitãţilor; h) acţioneazã pentru refacerea şi protecţia mediului." 36. Articolul 491 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 491. - Consiliile judeţene au urmãtoarele atribuţii: a) elaboreazã şi adoptă planurile judeţene de gestionare a deşeurilor şi participă la elaborarea planurilor regionale de gestionare a deşeurilor; b) coordoneazã activitatea consiliilor locale, în vederea realizãrii serviciilor publice de interes judeţean privind gestionarea deşeurilor; c) acordă consiliilor locale sprijin şi asistenţă tehnică în implementarea planurilor judeţene şi regionale de gestionare a deşeurilor; d) hotãrãsc asocierea cu alte autoritãţi ale administraţiei publice judeţene pentru realizarea unor lucrãri de interes public privind gestiunea deşeurilor; e) analizeazã propunerile fãcute de consiliile locale, în vederea elaborãrii de prognoze pentru refacerea şi protecţia mediului; f) urmãresc şi asigură respectarea de cãtre consiliile locale a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă." 37. Articolul 51 va avea urmãtorul cuprins:

76

"Art. 51. - (1) Urmãtoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţioneazã dupã cum urmeazã: A. Cu amendă de la 200 lei la 2.000 lei pentru persoanele fizice şi de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoanele juridice, pentru: a) abandonarea deşeurilor urbane şi a ambalajelor pe spaţiile verzi, cãile de comunicaţie, în locuri publice sau în alte locuri nepermise; b) nerespectarea prevederilor planurilor de gestionare a deşeurilor; c) necontractarea cu unitãţi specializate a colectãrii, reutilizarii, reciclării, transportului şi eliminãrii deşeurilor, în situaţia în care aceste activitãţi nu se pot executa prin mijloace proprii; d) producerea de deşeuri prin formarea unor stocuri de materii prime, materiale auxiliare, produse, subproduse şi ambalaje, care depãşesc necesitãţile de producţie, de consum şi de desfacere; e) transportul şi eliminarea deşeurilor fãrã asigurarea mãsurilor de protecţie a sãnãtãţii populaţiei şi a mediului; f) acceptarea la depozitare a deşeurilor urbane şi periculoase, fãrã a fi supuse unor operaţiuni de tratare; g) refuzul furnizării datelor necesare elaborãrii planurilor privind gestionarea deşeurilor, conform prevederilor legale; h) lipsa unei evidenţe stricte a producerii, transportului, valorificãrii şi eliminãrii deşeurilor. B. Cu amendă de la 3.000 lei la 15.000 lei pentru neîndeplinirea obligaţiilor şi responsabilitãţilor ce revin consilierilor locali, consilierilor judeţeni, primarilor, viceprimarilor, primarului general al municipiului Bucureşti, primarilor şi viceprimarilor subdiviziunilor administrativ-teritoriale, preşedinţilor consiliilor judeţene, conform art. 49 şi 491. (2) Cuantumul amenzilor contravenţionale se reactualizeazã prin hotãrâre a Guvernului. (3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor prevãzute la alin. (1) se realizeazã de comisari şi persoane împuternicite din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu, precum şi din cadrul autoritãţilor administraţiei publice locale, conform atribuţiilor stabilite prin lege. (4) Contravenientul poate achitã pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, dupã caz, de la data comunicãrii acestuia jumãtate din minimul amenzii prevãzute la alin. (1), agentul constatator fãcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei. (5) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere la instanţa competentă, în termen de 15 zile de la data comunicãrii procesului-verbal de contravenţie." 38. Articolul 52 va avea urmãtorul cuprins:

77

"Art. 52. - Dispoziţiile art. 51 referitoare la contravenţii se completeazã cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 180/2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare." 39. Articolul 53 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 53. - (1) Constituie infracţiune şi se sancţioneazã cu închisoare de la 1 la 5 ani urmãtoarele fapte: a) importul de aparate, instalaţii, echipamente, utilaje, substanţe şi produse folosite şi uzate, din categoria deşeurilor interzise la import; b) neluarea sau nerespectarea mãsurilor obligatorii în desfãşurarea activitãţilor de colectare, tratare, transport, valorificare şi eliminare a deşeurilor periculoase; c) comercializarea, pierderea sau abandonarea deşeurilor pe durata şi pe parcursul tranzitării teritoriului României; d) refuzul de returnare în ţara de origine a deşeurilor introduse în ţară în alte scopuri decât cel al eliminãrii şi pentru care s-a dispus mãsura returnării de cãtre autoritatea competentă; e) introducerea în ţară a deşeurilor în scopul eliminãrii şi/sau neutilizarea acestora în scopul pentru care au fost introduse; f) acceptarea de cãtre operatorii de depozite/incineratoare, în vederea eliminãrii, a deşeurilor introduse ilegal în ţară şi/sau a deşeurilor introduse în ţară în alte scopuri decât cel al eliminãrii şi care nu au putut fi utilizate în scopul pentru care au fost introduse. (2) Tentativa se pedepseşte. (3) Constatarea şi cercetarea infracţiunilor se fac din oficiu de organele de urmãrire penalã, conform competenţelor legale." 40. Articolul 54 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 54. - Prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului, se reglementeazã: a) modalitãţile de gestionare pentru categoriile de deşeuri prevãzute în prezenta ordonanţă de urgenţă; b) condiţiile de funcţionare a instalaţiilor de tratare şi eliminare a deşeurilor; c) condiţiile pentru transportul deşeurilor; d) condiţiile pentru importul şi exportul deşeurilor, precum şi tranzitul acestora pe teritoriul României; e) alte aspecte care pot interveni în activitatea de gestionare a deşeurilor." 41. Anexele nr. I A, I B, II A şi II B se înlocuiesc cu anexele nr. 1-4 care fac parte integrantã din prezenta ordonanţă de urgenţă. 42. Dupã articolul 58 se introduce urmãtoarea menţiune: "Prezenta ordonanţă de urgenţă transpune în legislaţia naţională Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2006/12/CE privind deşeurile,

78

publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene (JOCE) nr. L 114/9 din 27 aprilie 2006." Art. II - Prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia art. I pct. 30 referitor la dispoziţiile art. 39 lit. k)-m) din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, astfel cum a fost modificatã prin prezenta ordonanţă de urgenţă, care intra în vigoare la data aderãrii României la Uniunea Europeanã.

PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemneazã: Ministrul mediului şi gospodãririi apelor,

Sulfina Barbu Ministrul economiei şi comerţului,

Codruţ Ioan Sereş p. Ministrul administraţiei şi internelor,

Paul Victor Dobre, secretar de stat

Ministrul sãnãtãţii publice, Gheorghe Eugen Nicolaescu Ministrul integrãrii europene,

Anca Daniela Boagiu Bucureşti, 6 septembrie 2006. Nr. 61.

ANEXA 1

(Anexa nr. I A la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000)

SEMNIFICAŢIILE unor termeni în sensul ordonanţei de urgenţă

a) colectare - strângerea, sortarea şi/sau amestecarea deşeurilor, în vederea transportãrii lor;

b) deşeu - orice substanţă sau orice obiect din categoriile stabilite în anexa nr. I B, de care deţinãtorul se debarasează, are intenţia sau obligaţia de a se debarasa;

c) deşeuri menajere - deşeurile provenite din activitãţi casnice şi care fac parte din categoriile 15.01 şi 20 din anexa nr. 2 la Hotãrârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;

d) deşeuri asimilabile cu deşeuri menajere - deşeurile provenite din industrie, din comerţ, din sectorul public sau administrativ, care prezintã

79

compoziţie şi proprietãţi similare cu deşeurile menajere şi care sunt colectate, transportate, prelucrate şi depozitate împreunã cu acestea;

e) deşeuri industriale - deşeurile de producţie ce fac parte din categoriile 03-14 din anexa nr. 2 la Hotãrârea Guvernului nr. 856/2002;

f) deşeuri industriale reciclabile - deşeurile industriale care pot fi supuse unei operaţii de reciclare;

g) deşeuri periculoase - deşeurile menţionate la art. 18 1 alin. (1), care se încadreazã la categoriile sau tipurile generice de deşeuri periculoase, prezentate în anexa nr. I C, şi constituenţii acestor deşeuri, prezentaţi în anexa nr. I D, constituenţi care fac ca aceste deşeuri să fie periculoase atunci când au una sau mai multe dintre proprietãţile descrise în anexa nr. I E;

h) deţinãtor - producãtorul de deşeuri ori persoana fizică sau juridicã ce are deşeuri în posesie;

i) eliminare - orice operaţiune prevãzutã în anexa nr. II A; j) gestionare - colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea deşeurilor,

inclusiv supravegherea acestor operaţii şi îngrijirea zonelor de depozitare dupã închiderea acestora;

k) producãtor - orice persoană din a cărei activitate rezultă deşeuri (producãtor iniţial) şi/sau care efectueazã operaţiuni de pretratare, de amestecare sau alte operaţiuni care genereazã schimbarea naturii ori a compoziţiei acestor deşeuri;

l) reciclare - operaţiunea de reprelucrare într-un proces de producţie a deşeurilor pentru scopul original sau pentru alte scopuri;

m) reutilizare - orice operaţiune prin care un produs care a fost conceput şi proiectat pentru a realiza un anumit scop este refolosit pentru acelaşi scop pentru care a fost conceput;

n) tratare - totalitatea proceselor fizice, chimice şi biologice care schimbă caracteristicile deşeurilor, în scopul reducerii volumului şi caracterului periculos al acestora, facilitând manipularea sau valorificarea lor;

o) valorificare - orice operaţiune menţionatã în anexa nr. II B.

ANEXA 2

(Anexa nr. II A la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000)

OPERAŢII DE ELIMINARE

NOTĂ: Prezenta anexă are scopul de a enumera operaţiile de eliminare care sunt efectuate în practică. Conform art. 5, deşeurile trebuie să fie eliminate fãrã a pune în pericol sãnãtatea populaţiei şi fãrã utilizarea procedeelor sau metodelor susceptibile de a prejudicia mediul.

80

D1 Depozitarea pe sol şi în sol (de exemplu, depozite şi altele asemenea) D2 Tratarea în contact cu solul (de exemplu, biodegradarea în sol a deşeurilor

lichide sau a nămolurilor şi altele asemenea) D3 Injectarea la adâncime (de exemplu, injectarea deşeurilor pompabile în

puţuri, saline sau cavităţi naturale şi altele asemenea) D4 Reţinerea pe suprafaţa delimitată (de exemplu, deversarea de deşeuri

lichide sau de nămoluri în batale, iazuri ori lagune şi altele asemenea) D5 Depozitarea în depozite special amenajate (de exemplu, dispunerea în

celule etanşe separate, care sunt acoperite şi izolate unele faţă de celelalte şi faţă de mediu şi altele asemenea)

D6 Evacuarea deşeurilor într-un corp de apă, cu excepţia mărilor/oceanelor D7 Evacuarea în mări/oceane, inclusiv introducerea în subsolul marin D8 Tratamentul biologic nespecificat la celelalte operaţii din prezenta anexă,

din care rezultă compuşi sau amestecuri finale care sunt eliminate prin intermediul oricãrei operaţii numerotate de la D1 la D7 şi de la D9 la D12

D9 Tratamentul fizico-chimic nespecificat la celelalte operaţii din prezenta anexă, din care rezultă compuşi sau amestecuri finale care sunt înlăturate/îndepărtate prin intermediul oricãrei operaţii numerotate de la D1 la D8 şi de la D10 la D12 (de exemplu, evaporare, uscare, calcinare şi altele asemenea)

D10 Incinerarea pe sol D11 Incinerarea pe mare D12 Stocarea permanentă (de exemplu, amplasarea de containere într-o mină şi

altele asemenea) D13 Amestecarea/combinarea deşeurilor înainte de a fi supuse oricãrei operaţii

numerotate de la D1 la D12 D14 Reambalarea deşeurilor înainte de a fi supuse oricãrei operaţii numerotate

de la D1 la D13 D15 Stocarea înaintea oricãrei operaţii numerotate de la D1 la D14, excluzând

stocarea temporarã, până la colectare, la locul de producere.

ANEXA 3

(Anexa nr. I B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000)

CATEGORII DE DEŞEURI Q1 Reziduuri de producţie sau consum nespecificate în continuare Q2 Produse în afarã standardelor Q3 Produse cu valabilitate expiratã Q4 Materiale deversate accidental, pierdute sau care au suferit alte

incidente, inclusiv orice material, echipament etc. contaminat ca rezultat al unui incident

81

Q5 Materiale contaminate sau impurificate ca rezultat al unei acţiuni voluntare (de exemplu, reziduuri de la operaţiile de curăţare, materiale de ambalare, containere şi altele asemenea)

Q6 Elemente neutilizabile (de exemplu, baterii consumate, catalizatori epuizaţi - terminaţi şi altele asemenea)

Q7 Substanţe devenite improprii utilizãrii (de exemplu, acizi contaminaţi, solvenţi contaminaţi, săruri de amestec epuizate)

Q8 Reziduuri de la procese industriale (de exemplu, zguri, blazuri de distilare şi altele asemenea)

Q9 Reziduuri de la procese de combatere a poluării (de exemplu, nămol de la instalaţii de purificare a gazelor, pulberi din filtrele de aer, filtre uzate şi altele asemenea)

Q10 Reziduuri de prelucrare/finisare (de exemplu, span provenit de la operaţiile de strunjire sau frezare şi altele asemenea)

Q11 Reziduuri provenite de la extracţia şi procesarea materiilor prime (de exemplu, reziduuri de la exploatãrile miniere sau petroliere şi altele asemenea)

Q12 Materiale contaminate (de exemplu, uleiuri contaminate cu PCB şi altele asemenea)

Q13 Toate materialele, substanţele sau produsele a cãror utilizare este interzisã de lege

Q14 Produse de care deţinãtorul nu mai are trebuinţă (de exemplu, reziduuri înlăturate/îndepărtate din agricultură, birouri, magazine, din sfera menajeră, din circuitul comercial şi altele asemenea)

Q15 Materiale, substanţe sau produse contaminate ce rezultă din acţiunea de refacere a solului

Q16 Toate materialele, substanţele sau produsele neincluse în categoriile de mai sus.

ANEXA 4

(Anexa nr. II B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000)

OPERAŢII DE VALORIFICARE NOTĂ: Prezenta anexă are scopul de a enumera operaţiile de valorificare care sunt efectuate în practică. Conform art. 5, deşeurile trebuie să fie valorificate fãrã a pune în pericol sãnãtatea umanã şi fãrã a utiliza metode sau procedee susceptibile de a prejudicia mediul.

R1 Utilizarea în principal drept combustibil sau alte mijloace de generare de energie

R2 Recuperarea sau regenerarea solvenţilor

82

R3 Reciclarea/recuperarea de substanţe organice care nu sunt utilizate ca solvenţi (incluzând compostarea şi alte procese de transformare biologică)

R4 Reciclarea/recuperarea metalelor şi a compuşilor metalici R5 Reciclarea/recuperarea altor materiale anorganice R6 Regenerarea acizilor sau bazelor R7 Valorificarea componentelor folosite pentru reducerea poluării R8 Valorificarea componentelor din catalizatori R9 Rerafinarea uleiurilor sau alte reutilizări ale acestora R10 Tratarea solului cu rezultate benefice pentru agricultură sau reabilitări

ecologice R11 Utilizarea deşeurilor obţinute din oricare dintre operaţiile numerotate de

la R1 la R10 R12 Schimb de deşeuri în vederea efectuãrii oricãreia dintre operaţiile

numerotate de la R1 la R11 R13 Stocarea de deşeuri înaintea efectuãrii oricãreia dintre operaţiile numerotate de

la R1 la R12, excluzând stocarea temporarã, până la colectare, la locul de producere.

83

LEGEA NR. 27

din 15 ianuarie 2007

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2006 pentru modificarea si completarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor

Emitent: PARLAMENTUL Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 38 din 18 ianuarie 2007

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 61 din 6 septembrie 2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 19 septembrie 2006, cu urmãtoarele modificãri şi completãri: 1. La articolul I punctul 4, partea introductivã a alineatului (1) al articolului 5 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 5. - (1) Procesele şi metodele folosite pentru valorificarea sau eliminarea deşeurilor trebuie să nu punã în pericol sãnãtatea populaţiei şi a mediului, respectând în mod deosebit urmãtoarele:". 2. La articolul I punctul 7, la articolul 8, dupã litera d) a alineatului (2) se introduc trei noi litere, literele e)-g), cu urmãtorul cuprins: "e) persoanele fizice şi juridice cu responsabilitãţi în gestionarea deşeurilor; f) estimarea costurilor pentru investiţiile privind operaţiile de valorificare şi eliminare; g) mãsurile de încurajare a raţionalizării operaţiilor de colectare, sortare şi tratate a deşeurilor." 3. La articolul I punctul 7, alineatul (3) al articolului 8 se abrogă. 4. La articolul I punctul 8, alineatul (2) al articolului 81 va avea urmãtorul cuprins: "(2) La elaborarea planului prevãzut la alin. (1), autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului coopereazã cu autoritãţile competente din statele membre şi cu Comisia Europeanã." 5. La articolul I punctul 9, alineatul (1) al articolului 82 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 82. - (1) În baza principiilor şi obiectivelor prevãzute în Planul naţional de gestionare a deşeurilor şi a cadrului general şi a metodologiei de elaborare a planurilor regionale şi judeţene prevãzute la art. 85, se elaboreazã/realizeazã în comun planurile regionale de gestionare a deşeurilor, denumite în continuare

84

PRGD, de cãtre consiliile judeţene ale judeţelor din raza de competenţă a fiecãrei agenţii regionale pentru protecţia mediului, denumite în continuare ARPM, în colaborare cu acestea, sub coordonarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, denumită în continuare ANPM." 6. La articolul I punctul 10, alineatul (1) al articolului 83 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 83. - (1) În baza principiilor şi obiectivelor din Planul naţional de gestionare a deşeurilor şi a cadrului general şi metodologiei de elaborare a planurilor regionale şi judeţene prevãzute la art. 85, se elaboreazã/realizeazã planurile judeţene de gestionare a deşeurilor, denumite în continuare PJGD, de cãtre consiliul judeţean, în colaborare cu agenţia judeţeană pentru protecţia mediului, denumită în continuare APM, sub coordonarea ARPM, şi Planul de gestionare a deşeurilor pentru municipiul Bucureşti, denumit în continuare PMGD, de cãtre Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în colaborare cu APM Bucureşti, sub coordonarea ARPM Bucureşti." 7. La articolul I punctul 10, alineatul (1) al articolului 84 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 84. - (1) Studiile, expertizele şi proiectele necesare pentru elaborarea planurilor de gestionare a deşeurilor pot fi încredinţate unor structuri specializate, cu respectarea prevederilor legale privind achiziţiile publice." 8. La articolul I, dupã punctul 10 se introduce un nou punct, punctul 101, cu urmãtorul cuprins: "101. Dupã articolul 84 se introduce un nou articol, articolul 85, cu urmãtorul cuprins: «Art. 85. - Cadrul general şi metodologia de elaborare a planurilor regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor se stabilesc prin ordin al conducătorului autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă.»" 9. La articolul I punctul 11, alineatul (3) al articolului 91 se abrogă. 10. La articolul I punctul 29, alineatul (1) al articolului 38 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 38. - (1) Autoritatea competentă de decizie şi control în domeniul gestiunii deşeurilor este Ministerul Mediului şi Gospodãririi Apelor. Alte autoritãţi publice cu atribuţii în domeniul gestionãrii deşeurilor sunt: Ministerul Sãnãtãţii Publice, Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Ministerul Apãrãrii, autoritãţile administraţiei publice locale." 11. La articolul I punctul 30, litera i) a articolului 39 se abrogă. 12. La articolul I punctul 31, la articolul 40, dupã litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu urmãtorul cuprins:

85

"h) asigură la nivelul fiecãrei unitãţi sanitare, prin Casa Naţională de Asigurãri de Sãnãtate, fondurile necesare pentru gestionarea deşeurilor." 13. La articolul I, dupã punctul 31 se introduce un nou punct, punctul 311, cu urmãtorul cuprins: "311. La articolul 41 alineatul (1), litera c) va avea urmãtorul cuprins: «c) coordoneazã şi supravegheazã, prin Comisia Naţională de Reciclare a Materialelor, activitatea de reciclare a deşeurilor industriale.»" 14. La articolul I punctul 35, articolul 49 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 49. - Autoritãţile administraţiei publice locale au urmãtoarele obligaţii: A. la nivel de comune, oraşe şi municipii, exceptând municipiul Bucureşti: a) asigură implementarea la nivel local a obligaţiilor privind gestionarea deşeurilor asumate de România în vederea integrãrii în Uniunea Europeanã; b) urmãresc şi asigură îndeplinirea prevederilor din planurile regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor; c) elaboreazã strategii şi programe proprii pentru gestionarea deşeurilor; d) hotãrãsc asocierea cu alte autoritãţi ale administraţiei publice locale pentru realizarea unor lucrãri de interes public privind gestiunea deşeurilor, în condiţiile prevãzute de lege; e) asigură colectarea selectivă, transportul, neutralizarea, valorificarea şi eliminarea finală a deşeurilor, inclusiv a deşeurilor menajere periculoase, în conformitate cu prevederile legale în vigoare; f) asigură spaţiile necesare pentru colectarea selectivă a deşeurilor, dotarea acestora cu containere specifice fiecãrui tip de deşeu, precum şi funcţionalitatea acestora; g) asigură informarea prin mijloace adecvate a locuitorilor asupra sistemului de gestionare a deşeurilor din cadrul localitãţilor; h) acţioneazã pentru refacerea şi protecţia mediului; B. la nivel judeţean şi municipiul Bucureşti: a) elaboreazã şi adoptă planurile judeţene de gestionare a deşeurilor şi participă la elaborarea planurilor regionale de gestionare a deşeurilor; b) coordoneazã activitatea consiliilor locale, în vederea realizãrii serviciilor publice de interes judeţean privind gestionarea deşeurilor; c) acordă consiliilor locale sprijin şi asistenţă tehnică în implementarea planurilor judeţene şi regionale de gestionare a deşeurilor; d) hotãrãsc asocierea cu alte autoritãţi ale administraţiei publice judeţene pentru realizarea unor lucrãri de interes public privind gestiunea deşeurilor; e) analizeazã propunerile fãcute de consiliile locale, în vederea elaborãrii de prognoze pentru refacerea şi protecţia mediului; f) urmãresc şi asigură respectarea de cãtre consiliile locale a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă." 15. La articolul I punctul 36, articolul 491 se abrogă.

86

16. La articolul I punctul 37, alineatul (1) al articolului 51 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 51. - (1) Urmãtoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţioneazã dupã cum urmeazã: A. cu amendă de la 200 lei la 2.000 lei pentru persoanele fizice şi de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoanele juridice, pentru: a) abandonarea deşeurilor şi a ambalajelor pe spaţiile verzi, cãile de comunicaţie, în locuri publice sau în alte locuri nepermise; b) nerespectarea prevederilor planurilor de gestionare a deşeurilor; c) necontractarea cu unitãţi specializate a colectãrii, reutilizarii, reciclarii, transportului şi eliminãrii deşeurilor, în situaţia în care aceste activitãţi nu se pot executa prin mijloace proprii; d) transportul şi eliminarea deşeurilor fãrã asigurarea mãsurilor de protecţie a sãnãtãţii populaţiei şi a mediului; e) acceptarea la depozitare a deşeurilor nepericuloase şi periculoase, fãrã a fi supuse unor operaţiuni de tratare; f) refuzul furnizării datelor necesare elaborãrii planurilor privind gestionarea deşeurilor, conform prevederilor legale; g) lipsa unei evidenţe stricte a producerii, transportului, valorificãrii şi eliminãrii deşeurilor; B. cu amendă de la 3.000 lei la 15.000 lei pentru neîndeplinirea obligaţiilor şi responsabilitãţilor ce revin autoritãţilor administraţiei publice locale, direct sau prin delegare, conform art. 49." 17. La articolul I punctul 39, litera c) a alineatului (1) al articolului 53 va avea urmãtorul cuprins: "c) comercializarea, abandonarea şi/sau neasigurarea încãrcãturii deşeurilor pe durata şi pe parcursul tranzitării teritoriului României;". 18. La articolul I, punctul 42 va avea urmãtorul cuprins: "42. Dupã articolul 58 se introduce urmãtoarea menţiune: «Prezenta ordonanţă de urgenţă transpune în legislaţia naţională Directiva nr. 75/442 privind deşeurile, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãţii Europene (JOCE) nr. L 194 din 25 iulie 1975, Directiva nr. 91/689 privind deşeurile periculoase, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãţii Europene (JOCE) nr. L 377 din 31 decembrie 1991, şi Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2006/12/CE privind deşeurile, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene (JOCE) nr. L 114/9 din 27 aprilie 2006.»" 19. La anexa nr. 1, litera j) va avea urmãtorul cuprins: "j) gestionare deşeuri - colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea deşeurilor, inclusiv supravegherea acestor operaţii şi îngrijirea zonelor de depozitare dupã închiderea acestora;".

87

Art. II - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 7 februarie 2002, cu modificãrile ulterioare, se modifică dupã cum urmeazã: 1. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 8, articolul 9 şi articolul 10 se abrogă. 2. La articolul 13, litera a) va avea urmãtorul cuprins: "a) cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei şi confiscarea contravalorii deşeurilor industriale reciclabile derulate cu nerespectarea prevederilor art. 5 şi ale art. 7 alin. (1), (4) şi (5);".

Aceasta lege a fost adoptatã de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicatã. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR PREŞEDINTELE SENATULUI

BOGDAN OLTEANU NICOLAE VĂCĂROIU Bucureşti, 15 ianuarie 2007. Nr. 27.

88

HOTĂRÂREA NR. 856

din 16 august 2002

privind evidenţa gestiunii deşeurilor si pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase

Emitent: GUVERNUL Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 659 din 5 septembrie 2002

În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale art. 181

alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 426/2001,

Guvernul României adoptă prezenta hotãrâre.

Art. 1 - (1) Agenţii economici care genereazã deşeuri au obligaţia să ţinã o evidenţă a gestiunii acestora, în conformitate cu modelul prevãzut în anexa nr. 1, pentru fiecare tip de deşeu. (2) Datele centralizate anual privind evidenţa gestiunii deşeurilor se transmit autoritãţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului, la cererea acestora. Art. 2 - (1) Agenţii economici autorizaţi să desfãşoare activitãţi de colectare, transport, depozitare temporarã, valorificare şi eliminare a deşeurilor sunt obligaţi să ţinã evidenţa gestiunii deşeurilor conform art. 1 alin. (1) numai pentru deşeurile generate în cadrul activitãţilor proprii. (2) Evidenţa gestiunii deşeurilor colectate, transportate, depozitate temporar, valorificate şi eliminate se raporteazã de cãtre agenţii economici autorizaţi, menţionati la alin. (1), la solicitarea autoritãţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului sau a altor autoritãţi ale administraţiei publice centrale şi locale care au atribuţii şi răspunderi în domeniul regimului deşeurilor, conform prevederilor legale. Art. 3 - (1) Pentru evidenţa la nivel naţional a gestiunii deşeurilor autoritatea publică centrală de protecţie a mediului organizeazã, împreunã cu autoritãţile publice teritoriale de protecţie a mediului şi cu alte instituţii aflate în coordonare, raportarea statistică anuală în acest domeniu. (2) Metodologia şi sistemul de raportare care stau la baza cercetãrilor statistice vor fi actualizate periodic de autoritatea publică centrală de protecţie a mediului, în conformitate cu cerinţele legale în vigoare. (3) Datele centralizate anual, referitoare la gestionarea deşeurilor, se pãstreazã de cãtre autoritãţile publice teritoriale de protecţie a mediului într-un registru de evidenţă o perioadă de minimum 3 ani. Art. 4 - (1) Pentru evidenţa gestiunii deşeurilor se stabileşte, în baza prevederilor anexelor nr. I A şi I B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.

89

78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 426/2001, lista cuprinzând deşeurile, prevãzutã în anexa nr. 2. (2) Lista cuprinzând deşeurile, prevãzutã în anexa nr. 2, include şi deşeurile periculoase, stabilite în baza prevederilor art. 181 alin. (1) şi ale anexelor nr. IC, ID şi IE la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 426/2001. (3) Deşeurile periculoase prevãzute în anexa nr. 2 sunt marcate cu un asterisc (*). Art. 5 - (1) Tipurile de deşeuri prevãzute în anexa nr. 2 sunt definite în mod individual printr-un cod complet format din 6 cifre. (2) Titlurile şi subtitlurile categoriilor de deşeuri sunt definite printr-un cod format din două, respectiv din 4 cifre. Art. 6 - Pentru încadrarea în anexa nr. 2 a unui deşeu în mod individual, agenţii economici au obligaţia codificării acestora cu 6 cifre, dupã urmãtoarea procedură: a) se identifică activitatea generatoare de deşeuri din cap. 01-12 sau 17-20; b) se identifică subcapitolul în care se încadreazã deseul; c) se identifică, în cadrul subcapitolului, deşeul în mod individual, conform codului corespunzãtor, format din 6 cifre, excluzându-se codurile terminate cu 99; d) dacã deşeul nu este identificat la cap. 01-12 sau 17-20, se examineazã pentru identificarea deşeului cap. 13, 14 şi 15; e) dacã deşeul nu este identificat nici în cap. 13, 14 şi 15, se examineazã cap. 16; f) dacã deşeul nu este identificat nici în cap. 16, atunci se examineazã pentru identificare codurile cu terminaţia 99 - alte deşuri, corespunzãtoare activitãţii din care provine deşeul. Art. 7 - Deşeurile rezultate din colectarea ambalajelor, inclusiv amestecurile de ambalaje din materiale diferite, se încadreazã la codul 15 01, şi nu la codul 20 01. Art. 8 - (1) Deşeurile clasificate ca periculoase deşeurile marcate cu asterisc (*) - prezintã una sau mai multe dintre proprietãţile periculoase din anexa nr. IE la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 426/2001. (2) Deşeurile care au proprietãţile prevãzute la H3 - H8, H10 şi H11 din anexa nr. IE la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 426/2001, sunt periculoase dacã au una sau mai multe dintre urmãtoarele caracteristici: a) temperatura de inflamabilitate ≤ 55° C; b) una sau mai multe substanţe clasificate ca foarte toxice, în concentraţie totalã ≥ 0,1%;

90

c) una sau mai multe substanţe clasificate ca toxice, în concentraţie totalã ≥ 3%; d) una sau mai multe substanţe clasificate ca dãunãtoare, în concentraţie totalã ≥ 25%; e) una sau mai multe substanţe corosive clasificate ca R35, în concentraţie totalã ≥ 1%; f) una sau mai multe substanţe corosive clasificate ca R34, în concentraţie totalã ≥ 5%; g) una sau mai multe substanţe iritante clasificate ca R41, în concentraţie totalã ≥ 10%; h) una sau mai multe substanţe iritante clasificate ca R36, R37 şi R38, în concentraţie totalã ≥ 20%; i) o substanţă cunoscutã ca fiind cancerigenă din categoria 1 sau 2, în concentraţie ≥ 0,1%; j) o substanţă cunoscutã ca fiind cancerigenă din categoria 3, în concentraţie ≥ 1%; k) o substanţă toxică pentru reproducere din categoria 1 sau 2, clasificată ca R60 şi R61, în concentraţie ≥ 0,5%; l) o substanţă toxică pentru reproducere din categoria 3, clasificată ca R62 şi R63, în concentraţie ≥ 5%; m) o substanţă mutagenă din categoria 1 sau 2, clasificată ca R46, în concentraţie ≥ 0,1%; n) o substanţă mutagenă din categoria 3, clasificată ca R40, în concentraţie ≥ 1%. (3) Pentru proprietãţile periculoase prevãzute la alin. (2) se fac urmãtoarele precizãri: a) se utilizeazã pentru proprietatea periculoasă H10 denumirea toxic pentru reproducere, definitã în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobatã şi modificatã prin Legea nr. 451/2001, pentru a se evidenţia mai clar această proprietate periculoasă; b) substanţele sunt clasificate ca periculoase în conformitate cu prevederile Hotãrârii Guvernului nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase; c) metal greu înseamnã orice compus al arsenului, cadmiului, cromului (VI), cuprului, plumbului, mercurului, nichelului, seleniului, staniului, stibiului, taliului şi telurului, precum şi acestea în forma metalicã, în mãsura în care sunt clasificate ca substanţe periculoase.

91

Art. 9 - Constituie contravenţii şi se sancţioneazã cu amendă de la 30 milioane lei la 75 milioane lei urmãtoarele fapte: a) absenţa evidenţei gestiunii deşeurilor; b) înscrierea de date incorecte în evidenţa gestiunii deşeurilor; c) neutilizarea codurilor deşeurilor prevãzute în anexa nr. 2 pentru evidenţa gestiunii deşeurilor; d) netransmiterea evidenţei gestiunii deşeurilor autoritãţilor publice centrale şi autoritãţilor publice teritoriale de protecţie a mediului. Art. 10 - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevãzute la art. 9 se fac de cãtre personalul împuternicit din cadrul autoritãţii publice centrale de protecţie a mediului şi din cadrul autoritãţilor publice teritoriale de protecţie a mediului. Art. 11 - Contravenţiilor prevãzute la art. 9 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 180/2002. Art. 12 - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantã din prezenta hotãrâre. Art. 13 - Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abrogă Hotãrârea Guvernului nr. 155/1999 pentru introducerea evidenţei gestiunii deşeurilor şi a Catalogului European al Deşeurilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 23 martie 1999.

PRIM-MINISTRU ADRIAN NĂSTASE

Contrasemneazã: p. Ministrul apelor şi protecţiei mediului,

Ioan Jelev, secretar de stat

Ministrul industriei şi resurselor, Dan Ioan Popescu

p. Ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor, Petre Daea,

secretar de stat p. Ministrul sãnãtãţii şi familiei,

Radu Deac, secretar de stat

Ministrul administraţiei publice, Octav Cozmâncă

Bucureşti, 16 august 2002. Nr. 856.

92

ANEXA 1

EVIDENŢA GESTIUNII DEŞEURILOR Agentul economic .................. Anul ....................................... Tipul de deşeu ........ cod ..... (conform codificării din anexa nr. 2) Starea fizică ........................... Unitatea de mãsură ................

CAPITOLUL 1 Generarea deşeurilor

Nr. Luna

Cantitatea de deşeuri

Generate din care:

valorificată eliminată final

rămasă în stoc

1 Ianuarie 2 Februarie 3 Martie 4 Aprilie 5 Mai 6 Iunie 7 Iulie 8 August 9 Septembrie 10 Octombrie 11 Noiembrie 12 Decembrie

TOTAL AN

CAPITOLUL 2 Stocarea provizorie, tratarea şi transportul deşeurilor

Nr. crt. Luna Secţia

Stocare Tratare Transport

Canti-tatea

Tipul *1)

Canti-tatea

Modul *2)

Scopul *3)

Mijlocul *4)

Desti-naţia *5)

Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie

93

Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Total

NOTA: *1) Tipul de stocare: RM - recipient metalic RP - recipient de plastic BZ - bazin decantor CT - container transportabil CF - container fix S – saci PD - platformă de deshidratare VN - în vrac, neacoperit VA - în vrac, incintă acoperitã RL - recipient din lemn A – altele *2) Modul de tratare: TM - tratare mecanicã TC - tratare chimică TMC - tratare mecano-chimică TB - tratare biochimică D – deshidratare TT - tratare termică A – altele *3) Scopul tratării: V - pentru valorificare E - în vederea eliminãrii *4) Mijlocul de transport: AS – autospeciale AN - auto nespecial H - transport hidraulic CF - cale feratã A – altele *5) Destinaţia: DO - depozitul de gunoi al oraşului/comunei HP - haldă proprie HC - haldă industrială comună I - incinerarea în scopul eliminãrii Vr - valorificare prin agenţi economici autorizaţi P - utilizare materialã sau energetică în propria întreprindere Ve - valorificare energetică prin agenţi economici autorizaţi A – altele

94

CAPITOLUL 3 Valorificarea deşeurilor

Nr. Luna Cantitatea de deşeu valorificată

Operaţia de valorificare,

conform Anexei II B din Legea

426/2001

Agentul economic care efectuează

operaţia de valorificare

1 Ianuarie 2 Februarie 3 Martie 4 Aprilie 5 Mai 6 Iunie 7 Iulie 8 August 9 Septembrie 10 Octombrie 11 Noiembrie 12 Decembrie TOTAL AN

CAPITOLUL 4 Eliminarea deşeurilor

Nr. Luna Cantitatea de deşeu eliminată

Operaţia de eliminare conform

Anexei II A din Legea 426/2001

Agentul economic care efectuează

operaţia de eliminare

1 Ianuarie 2 Februarie 3 Martie 4 Aprilie 5 Mai 6 Iunie 7 Iulie 8 August 9 Septembrie 10 Octombrie 11 Noiembrie 12 Decembrie TOTAL AN

95

ANEXA 2*)

LISTA cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase

Deşeurile periculoase sunt marcate cu un asterisc (*)

Categorii de deşeuri 01. Deşeuri de la explorarea minieră şi a carierelor şi de la tratarea fizică şi

chimică a mineralelor 02. Deşeuri din agricultură, horticultură, acvacultură, silvicultură, vânătoare şi

pescuit, de la prepararea şi procesarea alimentelor 03. Deşeuri de la prelucrarea lemnului şi producerea plăcilor şi mobilei, pastei

de hârtie, hârtiei şi cartonului 04. Deşeuri din industriile pielăriei, blănăriei şi textilă 05. Deşeuri de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale şi tratarea

pirolitică a cărbunilor 06. Deşeuri din procese chimice anorganice 07. Deşeuri din procese chimice organice 08. Deşeuri de la producerea, prepararea, furnizarea şi utilizarea (ppfu)

straturilor de acoperire (vopsele, lacuri şi emailuri vitroase), a adezivilor, cleiurilor şi cernelurilor tipografice

09. Deşeuri din industria fotografică 10. Deşeuri din procesele termice 11. Deşeuri de la tratarea chimică a suprafeţelor şi acoperirea metalelor şi a

altor materiale; hidrometalurgie neferoasă 12. Deşeuri de la modelarea, tratarea mecanicã şi fizică a suprafeţelor

metalelor şi a materialelor plastice 13. Deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor

comestibile şi a celor din capitolele 05, 12 şi 19) 14. Deşeuri de solvenţi organici, agenţi de rãcire şi carburanţi (cu excepţia 07

şi 08) 15. Deşeuri de ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante

şi îmbrãcãminte de protecţie, nespecificate în altă parte 16. Deşeuri nespecificate în altă parte 17. Deşeuri din construcţii şi demolãri (inclusiv pãmânt excavat din

amplasamente contaminate) 18. Deşeuri din activitãţi de ocrotire a sãnãtãţii umane sau din activitãţi

veterinare şi/sau cercetãri conexe (cu excepţia deşeurilor de la prepararea hranei în bucătării sau restaurante, care nu provin direct din activitatea de ocrotire a sãnãtãţii)

96

19. Deşeuri de la instalaţii de tratare a reziduurilor, de la staţiile de epurare a apelor uzate şi de la tratarea apelor pentru alimentare cu apă şi uz industrial

20. Deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separat

01 DEŞEURI REZULTATE DE LA EXPLOATAREA MINIERĂ ŞI A CARIERELOR ŞI DE LA TRATAREA FIZICĂ ŞI CHIMICĂ A MINERALELOR

01 01 deşeuri de la excavarea minereurilor 01 01 01 deşeuri de la excavarea minereurilor metalifere 01 01 02 deşeuri de la excavarea minereurilor ne-metalifere

01 03 deşeuri de la procesarea fizică şi chimică a minereurilor metalifere 01 03 04* reziduuri acide generate de la procesarea minereurilor cu sulfuri 01 03 05* alte reziduuri cu conţinut de substanţe periculoase 01 03 06 reziduuri, altele decât cele specificate la 01 03 04 şi 01 03 05 01 03 07* alte deşeuri cu conţinut de substanţe periculoase de la procesarea

fizică şi chimică a minereurilor metalifere 01 03 08 deşeuri sub formă de praf şi pulberi, altele decât cele specificate la

01 03 07 01 03 09 nămoluri roşii de la producerea aluminei, altele decât cele

specificate la 01 03 07 01 03 99 alte deşeuri nespecificate

01 04 deşeuri de la procesarea fizică şi chimică a minereurilor nemetalifere

01 04 07* deşeuri cu conţinut de substanţe periculoase de la procesarea fizică şi chimică a minereurilor nemetalifere

01 04 08 deşeuri de pietriş şi spărturi de piatră, altele decât cele specificate la 01 04 07

01 04 09 deşeuri de nisip şi argilă 01 04 10 deşeuri sub formă de praf şi pulberi, altele decât cele specificate

la 01 04 07 01 04 11 deşeuri de la procesarea lesiei şi rocilor care conţin săruri, altele

decât cele specificate la 01 04 07 01 04 12 reziduuri şi alte deşeuri de la spălarea şi purificarea minereurilor,

altele decât cele specificate la 01 04 07 şi 01 04 11 01 04 13 deşeuri de la tăierea şi şlefuirea pietrei, altele decât cele specificate

la 01 04 07 01 04 99 alte deşeuri nespecificate

01 05 noroaie de foraj şi alte deşeuri de la forare

97

01 05 04 deşeuri şi noroaie de foraj pe bază de apă dulce 01 05 05* deşeuri şi noroaie de foraj cu conţinut de uleiuri 01 05 06* noroaie de foraj şi alte deşeuri de forare cu conţinut de substanţe

periculoase 01 05 07 noroaie de foraj şi deşeuri cu conţinut de baritină, altele decât

cele specificate la 01 05 05 şi 01 05 06 01 05 08 noroaie de foraj şi deşeuri cu conţinut de cloruri, altele decât

cele specificate la 01 05 05 şi 01 05 06 01 05 99 alte deşeuri nespecificate

02 DEŞEURI DIN AGRICULTURĂ, HORTICULTURĂ, ACVA-CULTURĂ, SILVICULTURĂ, VÂNĂTOARE ŞI PESCUIT, DE LA PREPARAREA ŞI PROCESAREA ALIMENTELOR

02 01 deşeuri din agricultură, horticultură, acvacultură, silvicultură, vânătoare şi pescuit

02 01 01 nămoluri de la spălare şi curăţare 02 01 02 deşeuri de ţesuturi animale 02 01 03 deşeuri de tesuturi vegetale 02 01 04 deşeuri de materiale plastice (cu excepţia ambalajelor) 02 01 06 dejecţii animaliere (materii fecale, urină, inclusiv resturi de

paie) colectate separat şi tratate în afara incintei 02 01 07 deşeuri din exploatarea forestierã 02 01 08* deşeuri agrochimice cu conţinut de substanţe periculoase 02 01 09 deşeuri agrochimice, altele decât cele specificate la 02 01 08 02 01 10 deşeuri metalice 02 01 99 alte deşeuri nespecificate

02 02 deşeuri de la prepararea şi procesarea cărnii, peştelui şi altor alimente de origine animală

02 02 01 nămoluri de la spălare şi curăţare 02 02 02 deşeuri de ţesuturi animale 02 02 03 materii care nu se pretează consumului sau procesării 02 02 04 nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii 02 02 99 alte deşeuri nespecificate

02 03 deşeuri de la prepararea şi procesarea fructelor, legumelor, cerealelor, uleiurilor comestibile, pulberei de cacao, cafelei, ceaiului şi tutunului; producerea conservelor; prepararea şi fermentarea drojdiei şi extractului de drojdie şi melasei

02 03 01 nămoluri de la spălare, curăţare, decojire, centrifugare şi separare 02 03 02 deşeuri de agenţi de conservare 02 03 03 deşeuri de la extracţia cu solvenţi 02 03 04 materii care nu se pretează consumului sau procesării

98

02 03 05 nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii 02 03 99 alte deşeuri nespecificate

02 04 deşeuri de la procesarea zahãrului 02 04 01 nămoluri de la curăţarea şi spălarea sfeclei de zahãr 02 04 02 deşeuri de carbonat de calciu 02 04 03 nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii 02 04 99 alte deşeuri nespecificate

02 05 deşeuri din industria produselor lactate 02 05 01 materii care nu se pretează consumului sau procesării 02 05 02 nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii 02 05 99 alte deşeuri nespecificate

02 06 deşeuri din industria produselor de panificaţie şi cofetărie 02 06 01 materii care nu se pretează consumului sau procesării 02 06 02 deşeuri de agenţi de conservare 02 06 03 nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii 02 06 99 alte deşeuri nespecificate

02 07 deşeuri de la producerea bãuturilor alcoolice şi nealcoolice (exceptând cafeaua, ceaiul şi cacaua)

02 07 01 deşeuri de la spălarea, curăţarea şi prelucrarea mecanicã a materiei prime

02 07 02 deşeuri de la distilarea bãuturilor alcoolice 02 07 03 deşeuri de la tratamente chimice 02 07 04 materii care nu se pretează consumului sau procesării 02 O7 05 nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă 02 07 99 alte deşeuri nespecificate

03 DEŞEURI DE LA PRELUCRAREA LEMNULUI ŞI PRODU-CEREA PLĂCILOR ŞI MOBILEI, PASTEI DE HÂRTIE, HÂRTIEI ŞI CARTONULUI

03 01 deşeuri de la procesarea lemnului şi producerea plăcilor şi mobilei 03 01 01 deşeuri de scoarţă şi de plută 03 01 04* rumeguţ, talaţ, aţchii, resturi de scândură şi furnir cu conţinut de

substanţe periculoase 03 01 05 rumeguş, talaş, aşchii, resturi de scândurp şi furnir, altele decât

cele specificate la 03 01 04 03 01 99 alte deşeuri nespecificate

03 02 deşeuri de la conservarea lemnului 03 02 01* agenţi de conservare organici nehalogenaţi pentru lemn 03 02 02* agenţi de conservare organocloruraţi pentru lemn

99

03 02 03* agenţi de conservare organometalici pentru lemn 03 02 04* agenţi de conservare anorganici pentru lemn 03 02 05* alţi agenţi de conservare pentru lemn, cu conţinut de substanţe

periculoase 03 02 99 alţi agenţi de conservare pentru lemn, nespecificaţi

03 03 deşeuri de la producerea şi procesarea pastei de hârtie, hârtiei şi cartonului

03 03 01 deşeuri de lemn şi de scoarţă 03 03 02 nămoluri de leşie verde (de la recuperarea soluţiilor de fierbere) 03 03 05 nămoluri de la eliminarea cernelii din procesul de reciclare a hârtiei 03 03 07 deşeuri mecanice de la fierberea hârtiei şi cartonului reciclate 03 03 08 deşeuri de la sortarea hârtiei şi cartonului destinate reciclării 03 03 09 deşeuri de nămol de caustificare 03 03 10 fibre, nămoluri de la separarea mecanicã, cu conţinut de fibre,

material de umplutură, cretare 03 03 11 nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii, altele decât cele spe-

cificate la 03 03 10 03 03 99 alte deşeuri nespecificate

04 DEŞEURI DIN INDUSTRIILE PIELĂRIEI, BLĂNĂRIEI ŞI TEXTILĂ

04 01 deşeuri din industriile pielăriei şi blănăriei 04 01 01 deşeuri de la seruire 04 01 02 deşeuri de la cenuşărire 04 01 03* deşeuri de la degresare cu conţinut de solvenţi fãrã faza lichidã 04 01 04 flota de tăbăcire cu conţinut de crom 04 01 05 flota de tăbăcire fãrã conţinut de crom 04 01 06 nămoluri, în special de la epurarea efluenţilor în incintă cu conţinut

de crom 04 01 07 nămoluri, în special de la epurarea efluenţilor în incintă fãrã

conţinut de crom 04 01 08 deşeuri de piele tabacita (razaturi, stutuituri, taieturi, praf de

lustruit) cu conţinut de crom 04 01 09 deşeuri de la apretare şi finisare 04 01 99 alte deşeuri nespecificate 04 02 deşeuri din industria textilă 04 02 09 deşeuri de la materialele compozite (textile impregnate, elastomeri,

plastomeri) 04 02 10 materii organice din produse naturale (grăsime, ceară) 04 02 14* deşeuri de la finisare cu conţinut de solvenţi organici 04 02 15 deşeuri de la finisare cu alt conţinut decât cel specificat la 04 02 14

100

04 02 16* coloranţi şi pigmenţi cu conţinut de substanţe periculoase 04 02 17 coloranţi şi pigmenţi, alţii decât cei specificati la 04 02 16 04 02 19* nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă cu conţinut de

substanţe periculoase 04 02 20 nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, altele decât cele

specificate la 04 02 19 04 02 21 deşeuri de fibre textile neprocesate 04 02 22 deşeuri de fibre textile procesate 04 02 99 alte deşeuri nespecificate

05 DEŞEURI DE LA RAFINAREA PETROLULUI, PURIFI-CAREA GAZELOR NATURALE ŞI TRATAREA PIRO-LITICĂ A CĂRBUNILOR

05 01 deşeuri de la rafinarea petrolului 05 01 02* slamuri de la desalinizare 05 01 03* slamuri din rezervoare 05 01 04* nămoluri acide alchilice 05 01 05* reziduuri uleioase 05 01 06* nămoluri uleioase de la operaţiile de întreţinere a instalaţiilor şi

echipamentelor 05 01 07* gudroane acide 05 01 08* alte gudroane 05 01 09* nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă cu conţinut de


specificate la, 05 01 09 05 01 11* deşeuri de la spălarea combustibililor cu baze 05 01 12* acizi cu conţinut de uleiuri 05 01 13 nămoluri de la cazanul apei de alimentare 05 01 14 deşeuri de la coloanele de rãcire 05 01 15* argile de filtrare epuizate 05 01 16 deşeuri cu conţinut de sulf de la desulfurarea petrolului 05 01 17 bitum 05 01 99 alte deşeuri nespecificate

05 06 deşeuri de la tratarea pirolitică a cărbunilor 05 06 01* gudroane acide 05 06 03* alte gudroane 05 06 04 deşeuri de la coloanele de rãcire 05 06 99 alte deşeuri nespecificate

05 07 deşeuri de la purificarea şi transportul gazelor naturale 05 07 01* deşeuri cu conţinut de mercur

101

05 07 02 deşeuri cu conţinut de sulf 05 07 99 alte deşeuri nespecificate

06 DEŞEURI DIN PROCESE CHIMICE ANORGANICE

06 01 deşeuri de la producerea, prepararea, furnizarea şi utilizarea acizilor 06 01 01* acid sulfuric şi acid sulfuros 06 01 02* acic clorhidric 06 01 03* acid fluorhidric 06 01 04* acid fosforic şi acid fosforos 06 01 05* acid azotic şi acid azotos 06 01 06* alţi acizi 06 01 99 alte deşeuri nespecificate

06 02 deşeuri de la PPFU bazelor 06 02 01* hidroxid de calciu 06 02 03* hidroxid de amoniu 06 02 04* hidroxid de sodiu şi potasiu 06 02 05* alte baze 06 02 99 alte deşeuri nespecificate

06 03 deşeuri de la PPFU sărurilor şi a soluţiilor lor şi a oxizilor metalici 06 03 11* săruri solide şi soluţii cu conţinut de cianuri 06 03 13* săruri solide şi soluţii cu conţinut de metale grele 06 03 14 săruri solide şi soluţii, altele decât cele specificate la 06 03 11 şi 06

03 13 06 03 15* oxizi metalici cu conţinut de metale grele 06 03 16 oxizi metalici, alţii decât cei specificati la 06 03 15 06 03 99 alte deşeuri nespecificate

06 04 deşeuri cu conţinut de metale, altele decât cele specificate la 06 03 06 04 03* deşeuri cu conţinut de arsen 06 04 04* deşeuri cu conţinut de mercur 06 04 05* deşeuri cu conţinut de alte metale grele 06 04 99 alte deşeuri nespecificate

06 05 nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii 06 05 02* nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, cu conţinut de


specificate la 06 05 02

06 06 deşeuri de la PPFU produselor chimice cu sulf, proceselor chimice de sulfurare şi desulfurare

06 06 02* deşeuri cu conţinut de sulfuri periculoase

102

06 06 03 deşeuri cu conţinut de sulfuri, altele decât cele specificate la 06 06 02

06 06 99 alte deşeuri nespecificate

06 07 deşeuri de la PPFU halogenilor şi a proceselor chimice cu halogeni 06 07 01* deşeuri cu conţinut de azbest de la electroliză 06 07 02* cãrbune activ de la producerea clorului 06 07 03* nămol de sulfat de bariu cu conţinut de mercur 06 07 04* soluţii şi acizi, de exemplu acid de contact

07 02 deşeuri de la PPFU materialelor plastice, cauciucului sintetic şi fibrelor artificiale

07 02 01* lichide apoase de spălare şi soluţii muma 07 02 03* solvenţi organici halogenaţi, lichide de spălare şi soluţii muma 07 02 04* alţi solventi organici, soluţii de spălare şi soluţii muma 07 02 07* reziduuri halogenate din blazul coloanelor de reacţie 07 02 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de reacţie 07 02 09* turte de filtrare halogenate şi absorbanţi epuizaţi 07 02 10* alte turte de filtrare şi absorbanţi epuizaţi 07 02 11* nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, cu conţinut de


specificate la 07 02 11 07 02 13 deşeuri de materiale plastice 07 02 14* deşeuri de aditivi cu conţinut de substanţe periculoase 07 02 15 deşeuri de aditivi, altele decât cele specificate la 07 02 14 07 02 16* deşeuri cu conţinut de siliconi periculoşi 07 02 17 deşeuri cu conţinut de siliconi altele decât cele menţionate la 07 02

16* 07 02 99 alte deşeuri nespecificate

07 03 deşeuri de la PPFU vopselelor şi pigmentilor organici (cu excepţia 06 11)

07 03 01* lichide apoase de spălare şi soluţii muma 07 03 03* solvenţi organici halogenaţi, lichide de spălare şi soluţii muma 07 03 04* alţi solventi organici, lichide de spalare şi soluţii muma 07 03 07* reziduuri halogenate din blazul coloanelor de reacţie 07 03 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de reacţie 07 03 09* turte de filtrare halogenate şi absorbanţi epuizaţi 07 03 10* alte turte de filtrare şi absorbanţi epuizaţi 07 03 11* nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, cu conţinut de

substanţe periculoase

103

07 03 12 nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, altele decât cele specificate la 07 03 11


07 04 deşeuri de la PPFU produselor de protecţie a instalaţiilor (cu excepţia 02 01 08 şi 02 01 09), agenţilor de conservare a lemnului (cu excepţia 03 02) şi altor biocide

07 04 01* lichide apoase de spălare şi soluţii muma 07 04 03* solvenţi organici halogenaţi, lichide de spălare şi soluţii muma 07 04 04* alţi solvenţi organici, lichide de spălare şi soluţii muma 07 04 07* reziduuri halogenate din blazul coloanelor de reacţie 07 04 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de reacţie 07 04 09* turte de filtrare halogenate şi absorbanţi epuizaţi 07 04 10* alte turte de filtrare şi absorbanţi epuizaţi 07 04 11* nămoluri de la tratarea efluenţilor în incintă, cu conţinut de

substanţe periculoase 07 04 12 nămoluri de la tratarea efluenţilor în incintă, altele decât cele

specificate la 07 04 11 07 04 13* deşeuri solide cu conţinut de substanţe periculoase 07 04 99 alte deşeuri nespecificate 06 07 99 alte deşeuri nespecificate

06 08 deşeuri de la PPFU siliconului şi a derivaţilor din silicon 06 08 02* deşeuri cu conţinut de siliconi periculoşi 06 08 99 alte deşeuri nespecificate

06 09 deşeuri de la PPFU produselor, chimice cu fosfor şi de la procesele chimice cu fosfor

06 09 02 zgură fosforoasă 06 09 03* deşeuri pe baza de calciu care conţin sau sunt contaminate cu

substanţe periculoase 06 09 04 deşeuri pe bază de calciu, altele decât cele specificate la 06 09 03 06 09 99 alte deşeuri nespecificate

06 10 deşeuri de la PPFU produselor chimice cu azot, procesele chimice cu azot şi obţinerea îngrăşamintelor

06 10 02* deşeuri cu conţinut de substanţe periculoase 06 10 99 alte deşeuri nespecificate

06 11 deşeuri de la producerea pigmenţilor anorganici şi a opacizanţilor 06 11 01 deşeuri pe bază de calciu de la producerea bioxidului de titan 06 11 99 alte deşeuri nespecificate

06 13 deşeuri de la procese chimice anorganice fãrã altă specificaţie

104

06 13 01* produşi anorganici de protecţie a instalaţiei, agenţi de conservare a lemnului şi alte biocide.

06 13 02* cãrbune activ epuizat (cu excepţia 06 07 02) 06 13 03 negru de fum 06 13 04* deşeuri de la procesele cu azbest 06 13 05* funingine 06 13 99 alte deşeuri nespecificate

07 DEŞEURI DIN PROCESE CHIMICE ORGANICE

07 01 deşeuri de la producerea, prepararea, furnizarea şi utilizarea (PPFU) produşilor chimici organici de bază

07 01 01* soluţii apoase de spălare şi soluţii muma 07 01 03* solvenţi organici halogenaţi, lichide de spălare şi soluţii muma 07 01 04* alţi solvenţi organici, lichide de spălare şi soluţii muma 07 01 07* reziduuri halogenate din blazul coloanelor de distilare şi reacţie 07 01 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de distilare şi reacţie 07 01 09* turte de filtrare halogenate şi absorbanţi epuizaţi 07 01 10* alte turte de filtrare şi absorbanţi epuizaţi 07 01 11* nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, cu conţinut de



07 05 deşeuri de la PPFU produselor farmaceutice 07 05 01* lichide apoase de spălare şi soluţii muma 07 05 03* solvenţi organici halogenaţi, lichide de spălare şi soluţii muma 07 05 04* alţi solvenţi organici, lichide de spălare şi soluţii muma 07 05 07* reziduuri halogenate din blazul coloanelor de reacţie 07 05 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de reacţie 07 05 09* turte de filtrare halogenate şi absorbanţi epuizaţi 07 05 10* alte turte de filtrare şi absorbanţi epuizaţi 07 05 11* nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, cu conţinut de


specificate la 07 05 11 07 05 13* deşeuri solide cu conţinut de substanţe periculoase 07 05 14 deşeuri solide, altele decât cele specificate la 07 05 13 07 05 99 alte deşeuri nespecificate

07 06 deşeuri de la PPFU grăsimilor, unsorilor, săpunurilor, detergenţilor, dezinfectanţilor şi produselor cosmetice

07 06 01* lichide apoase de spălare şi soluţii muma

105

07 06 03* solventi organici halogenaţi, lichide de spălare şi soluţii muma 07 06 04* alţi solvenţi organici, lichide de spălare şi soluţii muma 07 06 07* reziduuri halogenate din blazul coloanelor de reacţie 07 06 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de reacţie 07 06 09* turte de filtrare halogenate şi absorbanţi epuizaţi 07 06 10* alte turte de filtrare şi absorbanţi epuizaţi 07 06 11* nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, cu conţinut de



07 07 deşeuri de la PPFU produselor chimice înnobilate şi a produselor chimice nespecificate în listă

07 07 01* lichide apoase de spălare şi soluţii muma 07 07 03* solvenţi organici halogenaţi, lichide de spălare şi soluţii muma 07 07 04* alţi solvenţi organici, lichide de spălare şi soluţii muma 07 07 07* reziduuri halogenate din blazul coloanelor de reacţie 07 07 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de reacţie 07 07 09* turte de filtrare halogenate şi absorbanţi epuizaţi 07 07 10* alte turte de filtrare şi absorbanţi epuizaţi 07 07 11* nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, cu conţinut de



08 DEŞEURI DE LA PRODUCEREA, PREPARAREA, FURNIZAREA ŞI UTILIZAREA (PPFU) STRATURILOR DE ACOPERIRE (VOPSELE, LACURI ŞI EMAILURI VITROA-SE), A ADEZIVILOR, CLEIURILOR ŞI CERNE-LURILOR TIPOGRAFICE

08 01 deşeuri de la PPFU vopselelor şi lacurilor şi îndepãrtarea acestora 08 01 11* deşeuri de vopsele şi lacuri cu conţinut de solvenţi organici sau alte

substanţe periculoase 08 01 12 deşeuri de vopsele şi lacuri, altele decât cele specificate la 08 01 11 08 01 13* nămoluri de la vopsele şi lacuri cu conţinut de solvenţi organici sau

alte substanţe periculoase 08 01 14 nămoluri de la vopsele şi lacuri, altele decât cele specificate la

08 01 13 08 01 15* nămoluri apoase cu conţinut de vopsele şi lacuri şi solvenţi organici

sau alte substanţe periculoase

106

08 01 16 nămoluri apoase cu conţinut de vopsele şi lacuri, altele decât cele specificate la 08 01 15

08 01 17* deşeuri de la îndepãrtarea vopselelor şi lacurilor cu conţinut de solvenţi organici sau alte substanţe periculoase

08 01 18 deşeuri de la îndepãrtarea vopselelor şi lacurilor, altele decât cele specificate la 08 01 17

08 01 19* suspensii apoase cu conţinut de vopsele şi lacuri şi solvenţi organici sau alte substanţe periculoase

08 01 20 suspensii apoase cu conţinut de vopsele şi lacuri, altele decât cele specificate la 08 01 19

08 01 21* deşeuri de la îndepãrtarea vopselelor şi lacurilor 08 01 99 alte deşeuri nespecificate

08 02 deşeuri de la PPFU altor materiale de acoperire (inclusiv materiale ceramice)

08 02 01 deşeuri de pulberi de acoperire 08 02 02 nămoluri apoase cu conţinut de materiale ceramice 08 02 03 suspensii apoase cu conţinut de materiale ceramice 08 02 99 alte deşeuri nespecificate

08 03 deşeuri de la PPFU cernelurilor tipografice 08 03 07 nămoluri apoase cu conţinut de cerneluri 08 03 08 deşeuri lichide apoase cu conţinut de cerneluri 08 03 12* deşeuri de cerneluri cu conţinut de substanţe periculoase 08 03 13 deşeuri de cerneluri, altele decât cele specificate la 08 03 12 08 03 14* nămoluri de cerneluri cu conţinut de substanţe periculoase 08 03 15 nămoluri de cerneluri, altele decât cele specificate la 08 03 14 08 03 16* deşeuri de soluţii de gravare 08 03 17* deşeuri de tonere de imprimante cu conţinut de substanţe

periculoase 08 03 18 deşeuri de tonere de imprimante, altele decât cele specificate la 08

03 17 08 03 19* ulei de dispersie 08 03 99 alte deşeuri nespecificate

08 04 deşeuri de la PPFU adezivilor şi cleiurilor (inclusiv produsele impermeabile)

08 04 09* deşeuri de adezivi şi cleiuri cu conţinut de solvenţi organici sau alte substanţe periculoase

08 04 10 deşeuri de adezivi şi cleiuri, altele decât cele specificate la 08 04 09 08 04 11* nămoluri de adezivi şi cleiuri cu conţinut de solvenţi organici sau

alte substanţe periculoase

107

08 04 12 nămoluri de adezivi şi cleiuri, altele decât cele specificate la 08 04 11

08 04 13* nămoluri apoase cu conţinut de adezivi şi cleiuri şi solvenţi organici sau alte substanţe periculoase

08 04 14 nămoluri apoase cu conţinut de adezivi şi cleiuri, altele decât cele specificate la 08 04 13

08 04 15* deşeuri lichide apoase cu conţinut de adezivi şi cleiuri şi solvenţi organici sau alte substanţe periculoase

08 04 16 deşeuri lichide apoase cu conţinut de adezivi şi cleiuri, altele decât cele specificate la 08 04 15

08 04 17* ulei de colofoniu 08 04 99 alte deşeuri nespecificate

08 05 alte deşeuri nespecificate în 08 08 05 01* deşeuri de izocianaţi

09 DEŞEURI DIN INDUSTRIA FOTOGRAFICĂ

09 01 deşeuri din industria fotografică 09 01 01* developanţi pe bază de apă şi soluţii de activare 09 01 02* soluţii de developare pe bază de apă pentru plãcile offset 09 01 03* soluţii de developare pe bază de solvenţi 09 01 04* soluţii de fixare 09 01 05* soluţii de albire şi soluţii de albire fixatoare 09 01 06* deşeuri cu conţinut de argint de la tratarea în incintă a deşeurilor

fotografice 09 01 07 film sau hârtie fotografica cu conţinut de argint sau compuşi de

argint 09 01 08 film sau hârtie fotografica fãrã conţinut de argint sau compuşi de

argint 09 01 10 camere de unică folosinţă fãrã baterii 09 01 11* cameră de unică folosinţă cu baterii incluse la 16 06 01, 16 06 02

sau 16 06 03 09 01 12 camere de unică folosinţă cu baterii, altele decât cele specificate la

09 01 11 09 01 13* deşeuri apoase lichide de la recuperarea în incinta a argintului,

altele decât cele specificate la 09 01 06 09 01 99 alte deşeuri nespecificate

10 DEŞEURI DIN PROCESELE TERMICE

10 01 deşeuri de la centralele termice şi de la alte instalaţii de combustie (cu excepţia 19)

108

10 01 01 cenuşă de vatră, zgură şi praf de cazan (cu excepţia prafului de cazan specificat la 10 01 04)

10 01 02 cenuşă zburãtoare de la arderea cărbunelui 10 01 03 cenuşă zburãtoare de la arderea turbei şi lemnului netratat 10 01 04* cenuşă zburãtoare de la arderea uleiului şi praf de cazan 10 01 05 deşeuri solide, pe bază de calciu, de la desulfurarea gazelor de

ardere 10 01 07 nămoluri pe bază de calciu, de la desulfurarea gazelor de ardere 10 01 09* acid sulfuric 10 01 13* cenuşi zburãtoare de la hidrocarburile emulsionate folosite drept

combustibil 10 01 14* cenuşă de vatră, zgură şi praf de cazan de la co-incinerarea

deşeurilor cu conţinut de substanţe periculoase 10 01 15 cenusă de vatră, zgură şi praf de cazan de la co-incinerarea altor

deşeuri decât cele specificate la 10 01 14 10 01 16* cenuşă zburãtoare de la co-incinerare cu conţinut de substanţe

periculoase 10 01 17 cenuşă zburãtoare de la co-incinerare, alta decât cea specificatã la

10 01 16 10 01 18* deşeuri de la spălarea gazelor cu conţinut de substanţe periculoase 10 01 19 deşeuri de la spălarea gazelor, altele decât cele specificate la 10 01

05, 10 01 07 şi 10 01 18 10 01 20* nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, cu conţinut de


specificate la 10 01 20 10 01 22* nămoluri apoase de la spălarea cazanului de ardere cu conţinut de

substanţe periculoase 10 01 23 nămoluri apoase de la spălarea cazanului de ardere, altele decât cele

specificate la 10 01 22 10 01 24 nisipuri de la paturile fluidizate 10 01 25 deşeuri de la depozitarea combustibilului şi de la pregãtirea

cărbunelui de ardere pentru instalaţiile termice 10 01 26 deşeuri de la epurarea apelor de rãcire 10 01 99 alte deşeuri nespecificate

10 02 deşeuri din industria siderurgică 10 02 01 deşeuri de la procesarea zgurii 10 02 02 zgură neprocesată 10 02 07* deşeuri solide de la epurarea gazelor cu conţinut de substanţe

periculoase

109

10 02 08 deşeuri solide de la epurarea gazelor, altele decât cele specificate la 10 02 07

10 02 10 cruste de tunder 10 02 11* deşeuri de la epurarea apelor de rãcire cu conţinut de uleiuri 10 02 12 deşeuri de la epurarea apelor de rãcire, altele decât cele specificate

la 10 02 11 10 02 13* nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor cu conţinut de

substanţe periculoase 10 02 14 nămoluri şi turte de filtrare, altele decât cele specificate la 10 02 13 10 02 15 alte nămoluri şi turte de filtrare 10 02 99 alte deşeuri nespecificate

10 03 deşeuri din metalurgia termică a aluminiului 10 03 02 resturi de anozi 10 03 04* zguri de la topirea primară 10 03 05 deşeuri de alumină 10 03 08* zguri saline de la topirea secundarã 10 03 09* scorii negre de la topirea secundarã 10 03 15* cruste care sunt inflamabile sau emit în, contact cu apa, gaze

inflamabile în cantitãţi periculoase 10 03 16 cruste, altele decât cele specificate la 10 03 15 10 03 17* deşeuri cu conţinut de gudroane de la producerea anozilor 10 03 18 deşeuri cu conţinut de carbon de la producerea anozilor, altele decât

cele specificate la 10 03 17 10 03 19* praf din gazele de ardere cu conţinut de substanţe periculoase 10 03 20 praf din gazele de ardere, altul decât cel specificat la 10 03 19 10 03 21* alte particule şi praf (inclusiv praf de la morile cu bile) cu conţinut

de substanţe periculoase 10 03 22 alte particule şi praf (inclusiv praf de la morile cu bile), altele decât

cele specificate la 10 03 21 10 03 23* deşeuri solide de la epurarea gazelor cu conţinut de substanţe

periculoase 10 03 24 deşeuri solide de la epurarea gazelor, altele decât cele specificate la

10 03 23 10 03 25* nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor cu conţinut de

substanţe periculoase 10 03 26 nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor, altele decât cele

specificate la 10 03 25 10 03 27* deşeuri de la epurarea apelor de rãcire cu conţinut de ulei 10 03 28 deşeuri de la epurarea apelor de rãcire, altele decât cele specificate

la 10 03 27

110

10 03 29* deşeuri de la epurarea zgurilor saline şi scoriile negre cu conţinut de substanţe periculoase

10 03 30 deşeuri de la epurarea zgurilor saline şi scoriile negre, altele decât cele specificate la 10 03 29


10 04 deşeuri din metalurgia termică a plumbului 10 04 01* zguri de la topirea primară şi secundarã 10 04 02* scorii şi cruste de la topirea primară şi secundarã 10 04 03* arseniat de calciu 10 04 04* praf din gazul de ardere 10 04 05* alte particule şi praf 10 04 06* deşeuri solide de la epurarea gazelor 10 04 07* nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor 10 04 09* deşeuri de la epurarea apelor de rãcire cu conţinut de ulei 10 04 10 deşeuri de la epurarea apelor de rãcire, altele decât cele specificate


10 05 deşeuri din metalurgia termică a zincului 10 05 01 zguri de la topirea primară şi secundarã 10 05 03* praf din gazul de ardere 10 05 04 alte particule şi praf 10 05 05* deşeuri solide de la epurarea gazelor 10 05 06* nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor 10 05 08* deşeuri de la epurarea apelor de rãcire cu conţinut de ulei 10 05 09 deşeuri de la epurarea apelor de rãcire, altele decât cele specificate

la 10 05 08 10 05 10* scorii şi cruste care sunt inflamabile sau emit, în contactul cu apa,

gaze inflamabile în cantitãţi periculoase 10 05 11 scorii şi cruste, altele decât cele specificate la 10 05 10 10 05 99 alte deşeuri nespecificate

10 06 deşeuri din metalurgia termică a cuprului 10 06 01 zguri de la topirea primară şi secundarã 10 06 02 scorii şi cruste de la topirea primară şi secundarã 10 06 03* praf din gazul de ardere 10 06 04 alte particule şi praf 10 06 06* deşeuri solide de la epurarea gazelor 10 06 07* nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor 10 06 09* deşeuri de la epurarea apelor de rãcire cu conţinut de ulei 10 06 10 deşeuri de la epurarea apelor de rãcire, altele decât cele specificate

la 10 06 09

111


10 07 deşeuri din metalurgia termică a argintului, aurului şi platinei 10 07 01 zguri de la topirea primară şi secundarã 10 07 02 scorii şi cruste de la topirea primară şi secundarã 10 07 03 deşeuri solide de la epurarea gazelor 10 07 04 alte particule şi praf 10 07 05 nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor 10 07 07* deşeuri de la epurarea apelor de rãcire cu conţinut de ulei 10 07 08 deşeuri de la epurarea apelor de rãcire, altele decât cele specificate


10 08 deşeuri din metalurgia termică a altor neferoase 10 08 04 particule şi praf 10 08 08* zgură salină de la topirea primară şi secundarã 10 08 09 alte zguri 10 08 10* scorii şi cruste care sunt inflamabile sau care emit, în contact cu

apa, gaze inflamabile în cantitãţi periculoase 10 08 11 scorii şi cruste, altele decât cele specificate la 10 08 10 10 08 12* deşeuri cu conţinut de gudron de la producerea anozilor 10 08 13 deşeuri cu conţinut de carbon de la producerea anozilor, altele decât

cele specificate la 10 08 12 10 08 14 resturi de anozi 10 08 15* praf din gazul de ardere cu conţinut de substanţe periculoase 10 08 16 praf din gazul de ardere, altul decât cel specificat la 10 08 15 10 08 17* nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor de ardere cu

conţinut de substanţe periculoase 10 08 18 nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor de ardere, altele

decât cele menţionate la 10 08 17 10 08 19* deşeuri de la epurarea apelor de rãcire cu conţinut de ulei 10 08 20

deşeuri de la epurarea apelor de rãcire, altele decât cele menţionate la 10 08 19


10 09 deşeuri de la turnarea pieselor feroase 10 09 03 zgură de topitorie 10 09 05* miezuri şi forme de turnare care nu au fost încã folosite la turnare

cu conţinut de substanţe periculoase 10 09 06 miezuri şi forme de turnare care nu au fost încã folosite la turnare,

altele decât cele specificate la 10 09 05 10 09 07* miezuri şi forme de turnare care au fost folosite la turnare cu

conţinut de substanţe periculoase

112

10 09 08 miezuri şi forme de turnare care au fost folosite la turnare, altele decât cele specificate la 10 09 07

10 09 09* praf din gazul de ardere cu conţinut de substanţe periculoase 10 09 10 praf din gazul de ardere, altul decât cel specificat la 10 09 09

10 09 11* alte particule care conţin substanţe periculoase 10 09 12 alte particule decât cele specificate la 10 09 11 10 09 13* deşeuri de lianţi cu conţinut de substanţe periculoase 10 09 14 deşeuri de lianţi, altele decât cele specificate la 10 09 13 10 09 15* deşeuri de agenţi pentru detectarea fisurilor, cu conţinut de

substanţe periculoase 10 09 16 deşeuri de agenţi pentru detectarea fisurilor, altele decât cele


10 10 deşeuri de la turnarea pieselor neferoase 10 10 03 zgură de topitorie 10 10 05* miezuri şi forme de turnare care nu au fost încã folosite la turnare

cu conţinut de substanţe periculoase 10 10 06 miezuri şi forme de turnare care nu au fost încã folosite la turnare,

altele decât cele specificate la 10 10 05 10 10 07* miezuri şi forme de turnare care au fost folosite la turnare cu

conţinut de substanţe periculoase 10 10 08 miezuri şi forme de turnare care au fost folosite la turnare, altele

decât cele specificate la 10 10 07 10 10 09* praf din gazul de ardere cu conţinut de substanţe periculoase 10 10 10 praf din gazul de ardere, altul decât cel specificat la 10 10 09 10 10 11* alte particule cu conţinut de substanţe periculoase 10 10 12 alte particule, decât cele specificate la 10 10 11 10 10 13* deşeuri de lianti cu conţinut de substanţe periculoase 10 10 14 deşeuri de lianti, altele decât cele specificate la 10 10 13 10 10 15* deşeuri de agenţi pentru detectarea fisurilor, cu conţinut de

substanţe periculoase 10 10 16 deşeuri de agenţi pentru detectarea fisurilor, altele decât cele


10 11 deşeuri de la producerea sticlei şi a produselor din sticlă 10 11 03 deşeuri din fibre de sticlă 10 11 05 particule şi praf 10 11 09* deşeuri de la prepararea amestecurilor, anterior procesarii termice,

cu conţinut de substanţe periculoase 10 11 10 deşeuri de la prepararea amestecurilor, anterior procesării termice,

altele decât cele specificate la 10 11 09

113

10 11 11* deşeuri de sticlă sub formă de particule fine şi pudră de sticlă cu conţinut de metale grele (de ex: de la tuburile catodice)

10 11 12 deşeuri de sticla, altele decât cele specificate la 10 11 11 10 11 13* nămoluri de la slefuirea şi polizarea sticlei cu conţinut de substanţe

periculoase 10 11 14 nămoluri de la slefuirea şi polizarea sticlei, altele decât cele

specificate la 10 11 13 10 11 15* deşeuri solide de la epurarea gazelor de ardere cu conţinut de

substanţe periculoase 10 11 16 deşeuri solide de la epurarea gazelor de ardere, altele decât cele

specificate la 10 11 15 10 11 17* nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor de ardere cu

conţinut de substanţe periculoase 10 11 18 nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor de ardere, altele

decât cele specificate la 10 11 17 10 11 19* deşeuri solide de la epurarea efluenţilor proprii cu conţinut de

substanţe periculoase 10 11 20 deşeuri solide de la epurarea efluenţilor proprii, altele decît cele


10 12 deşeuri de la fabricarea materialelor ceramice, cărămizilor, ţiglelor şi materialelor de construcţie

10 12 01 deşeuri de la prepararea amestecurilor anterior procesării termice 10 12 03 particule şi praf 10 12 05 nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor 10 12 06 forme şi mulaje uzate 10 12 08 deşeuri ceramice, de cărămizi, ţigle sau materiale de construcţie

(dupã procesarea termică) 10 12 09* deşeuri solide de la epurarea gazelor cu conţinut de substanţe


10 12 09 10 12 11* deşeuri de la smaltuire cu conţinut de metale grele 10 12 12 deşeuri de la smălţuire, altele decât cele specificate la 10 12 11 10 12 13 nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii 10 12 99 alte deşeuri nespecificate

10 13 deşeuri de la fabricarea cimentului, varului şi gipsului, a articolelor şi produselor derivate din ele

10 13 01 deşeuri de la prepararea amestecului, anterior procesării termice 10 13 04 deşeuri de la calcinarea şi hidratarea varului 10 13 06 particule şi praf (cu excepţia 10 13 12 şi 10 13 13)

114

10 13 07 nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor 10 13 09* deşeuri de la fabricarea azbesto-cimenturilor, cu conţinut de azbest 10 13 10 deşeuri de la producerea azbesto-cimenturilor, altele decât cele

specificate la 10 13 09 10 13 11 deşeuri de materiale compozite pe bază de ciment, altele decât cele

specificate la 10 13 09 şi 10 13 10 10 13 12* deşeuri solide de la epurarea gazelor cu conţinut de substanţe


10 13 12 10 13 14 deşeuri de beton şi nămoluri cu beton 10 13 99 alte deşeuri nespecificate

10 14 deşeuri de la crematorii 10 14 01* deşeuri de la spălarea gazelor cu conţinut de mercur

11 DEŞEURI DE LA TRATAREA CHIMICĂ A SUPRAFE-ŢELOR ŞI ACOPERIREA METALELOR ŞI ALTOR MATERIALE; HIDROMETALURGIE NEFEROASĂ

11 01 deşeuri de la tratarea chimică de suprafaţă şi acoperirea metalelor şi altor materiale (de ex: procese galvanice, de zincare, de decapare, de gravare, de fosfatare, de degresare alcalină, de fabricare a anozilor)

11 01 05* acizi de decapare 11 01 06* acizi fãrã altă specificaţie 11 01 07* baze de decapare 11 01 08* nămoluri cu conţinut de fosfaţi 11 01 09* nămoluri şi turte de filtrare cu conţinut de substanţe periculoase 11 01 10 nămoluri şi turte de filtrare, altele decât cele specificate la 11 01 09 11 01 11* lichide apoase de clătire cu conţinut de substanţe periculoase 11 01 12 lichide apoase de clătire, altele decât cele specificate la 11 01 11 11 01 13* deşeuri de degresare cu conţinut de substanţe periculoase 11 01 14 deşeuri de degresare, altele decât cele specificate la 11 01 13 11 01 15* eluaţi şi nămoluri de la sistemele de membrane sau de schimbători

de ioni care conţin substanţe periculoase 11 01 16* răşini schimbptoare de ioni saturate sau epuizate 11 01 98* alte deşeuri conţinând substanţe periculoase 11 01 99 alte deşeuri nespecificate

11 02 deşeuri din procesele de hidrometalurgie neferoasa 11 02 02* nămoluri de la hidrometalurgia zincului (inclusiv jarosit, goethit)

115

11 02 03 deşeuri de la producerea anozilor pentru procesele de electroliză în soluţie

11 02 05* deşeuri de la procesele de hidrometalurgie a cuprului, cu conţinut de substanţe periculoase

11 02 06 deşeuri de la procesele de hidrometalurgie a cuprului, altele decât cele specificate la 11 02 05

11 02 07* alte deşeuri cu conţinut de substanţe periculoase 11 02 99 alte deşeuri nespecificate

11 03 nămoluri şi solide de la procesele de călire 11 03 01* deşeuri cu conţinut de cianuri 11 03 02* alte deşeuri 11 05 deşeuri de la procesele de galvanizare la cald 11 05 01 zinc dur 11 05 02 cenuţă de zinc 11 05 03* deşeuri solide de la epurarea gazelor 11 05 04* baie uzată 11 05 99 alte deşeuri nespecificate

12 DEŞEURI DE LA MODELAREA, TRATAREA MECANICĂ ŞI FIZICĂ A SUPRAFEŢELOR METALELOR ŞI A MATERIALELOR PLASTICE

12 01 deşeuri de la modelarea şi tratamentul fizic şi mecanic al suprafeţelor metalelor şi materialelor plastice

12 01 01 pilitură şi span feros 12 01 02 praf şi suspensii de metale feroase 12 01 03 pilitură şi span neferos 12 01 04 praf şi particule de metale neferoase 12 01 05 pilitură şi span de materiale plastice 12 01 06* uleiuri minerale de ungere uzate cu conţinut de halogeni (cu

excepţia emulsiilor şi soluţiilor) 12 01 07* uleiuri minerale de ungere uzate fãrã halogeni (cu excepţia

emulsiilor şi soluţiilor) 12 01 08* emulsii şi soluţii de ungere uzate cu conţinut de halogeni 12 01 09* emulsii şi soluţii de ungere uzate fãrã halogeni 12 01 10* uleiuri sintetice de ungere uzate 12 01 12* ceruri şi grãsimi uzate 12 01 13 deşeuri de la sudură 12 01 14* nămoluri de la maşini-unelte cu conţinut de substanţe periculoase 12 01 15 nămoluri de la maşini-unelte, altele decât cele specificate la 12 01

14 12 01 16* deşeuri de materiale de sablare cu conţinut de substanţe periculoase

116

12 01 17 deşeuri de materiale de sablare, altele decât cele specificate la 12 01 16

12 01 18* nămoluri metalice (de la mărunţire, honuire, lepuire) cu conţinut de ulei

12 01 19* uleiuri de ungere uşor biodegradabile 12 01 20* piese de polizare uzate mărunţite şi materiale de polizare mărunţite

cu conţinut de substanţe periculoase 12 01 21 piese vizate de polizare mărunţite şi materiale de polizare mărunţite,

altele decât cele specificate la 12 01 20 12 01 99 alte deşeuri nespecificate

12 03 deşeuri de la procesele de degresare cu apă sau abur (cu excepţia 11)

12 03 01* lichide apoase de spălare 12 03 02* deşeuri de la degresarea cu abur

13 DEŞEURI ULEIOASE ŞI DEŞEURI DE COMBUSTIBILI LICHIZI (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05, 12 şi 19)

13 01 deşeuri de uleiuri hidraulice 13 01 01* uleiuri hidraulice cu conţinut de PCB1∗) 13 01 04* emulsii clorurate 13 01 05* emulsii neclorurate 13 01 09* uleiuri hidraulice minerale clorinate 13 01 10* uleiuri minerale hidraulice neclorinate 13 01 11* uleiuri hidraulice sintetice 13 01 12* uleiuri hidraulice uşor biodegradabile 13 01 13* alte uleiuri hidraulice

13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere 13 02 04* uleiuri minerale clorurate de motor, de transmisie şi de ungere 13 02 05* uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere 13 02 06* uleiuri sintetice de motor, de transmisie şi de ungere 13 02 07* uleiuri de motor, de transmisie şi de ungere uşor biodegradabile 13 02 08* alte uleiuri de motor, de transmisie şi de ungere

13 03 deşeuri de uleiuri izolante şi de transmitere a căldurii 13 03 01* uleiuri izolante şi de transmitere a căldurii cu conţinut de PCB 13 03 06* uleiuri minerale clorinate izolante şi de transmitere a căldurii, altele

decât cele specificate la 13 03 01 1∗) Pentru scopul acestei liste de deşeuri PCB se va defini conform Hotãrârii Guvernului 173/2000.

117

13 03 07* uleiuri minerale neclorinate izolante şi de transmitere a căldurii 13 03 08* uleiuri sintetice izolante şi de transmitere a căldurii 13 03 09* uleiuri izolante şi de transmitere a căldurii uşor biodegradabile 13 03 10* alte uleiuri izolante şi de transmitere a căldurii

13 04 uleiuri de santină 13 04 01* uleiuri de santină din navigaţia pe apele interioare 13 04 02* uleiuri de santină din colectoarele de debarcader 13 04 03* uleiuri de santină din alte tipuri de navigaţie

13 05 deşeuri de la separarea ulei/apă 13 05 01* solide din paturile de nisip şi separatoarele ulei/apă 13 05 02* nămoluri de la separatoarele ulei/apă 13 05 03* nămoluri de intercepţie 13 05 06* ulei de la separatoarele ulei/apă 13 05 07* ape uleioase de la separatoarele ulei/apă 13 05 08* amestecuri de deşeuri de la paturile de nisip şi separatoarele

ulei/apă

13 07 deşeuri de combustibili lichizi 13 07 01* ulei combustibil şi combustibil diesel 13 07 02* benzină 13 07 03* alţi combustibili (inclusiv amestecuri)

13 08 alte deşeuri uleioase nespecificate 13 08 01* nămoluri şi emulsii de la desalinizare 13 08 02* alte emulsii 13 08 99* alte deşeuri nespecificate

14 DEŞEURI DE SOLVENŢI ORGANICI, AGENŢI DE RĂCIRE ŞI AGENŢI DE PROPULSARE (cu excepţia 07 şi OS)

14 06 deşeuri de solvenţi organici, agenţi de rãcire şi agenţi de propulsare pentru formarea spumei şi a aerosolilor

14 06 01* clorofluorocarburi, HCFC, HFC 14 06 02* alţi solventi halogenaţi şi amestecuri de solvenţi 14 06 03* alţi solvenţi şi amestecuri de solvenţi 14 06 04* nămoluri sau deşeuri solide cu conţinut de solvenţi halogenaţi 14 06 05* nămoluri sau deşeuri solide cu conţinut de alţi solvenţi

15 DEŞEURI DE AMBALAJE; MATERIALE ABSORBANTE, MATERIALE DE LUSTRUIRE, FILTRANTE ŞI ÎMBRĂCĂ-MINTE DE PROTECŢIE, NESPECIFICATE ÎN ALTĂ PARTE

118

15 01 ambalaje (inclusiv deşeurile de ambalaje municipale colectate separat)

15 01 01 ambalaje de hârtie şi carton 15 01 02 ambalaje de materiale plastice 15 01 03 ambalaje de lemn 15 01 04 ambalaje metalice 15 01 05 ambalaje de materiale compozite 15 01 06 ambalaje amestecate 15 01 07 ambalaje de sticlă 15 01 09 ambalaje din materiale textile 15 01 10* ambalaje care conţin reziduuri sau sunt contaminate cu substanţe

periculoase 15 01 11* ambalaje metalice care conţin o matriţă poroasă formatã din

materiale periculoase (de ex. azbest), inclusiv containare goale pentru stocarea sub presiune

15 02 absorbanţi, materiale filtrante, materiale de lustruire şi echipamente de protecţie

15 02 02* absorbanţi, materiale filtrante (inclusiv filtre de ulei fãrã altă specificaţie), materiale de lustruire, îmbrãcãminte de protecţie contaminată cu substanţe periculoase

15 02 03 absorbanţi, materiale filtrante, materiale de lustruire şi îmbrãcãminte de protecţie, altele decât cele specificate la 15 02 02

16 DEŞEURI NESPECIFICATE ÎN ALTĂ PARTE

16 01 vehicule scoase din uz de la diverse mijloace de transport (inclusiv vehicule pentru transport în afarã drumurilor) şi deşeuri de la dezmembrarea vehiculelor casate şi întreţinerea vehiculelor (cu excepţia 13, 14, 16 06 şi 16 08)

16 01 03 anvelope scoase din uz 16 01 04* vehicule scoase din uz 16 01 06 vehicule scoase din uz, care nu conţin lichide sau alte componente

periculoase 16 01 07* filtre de ulei 16 01 08* componente cu conţinut de mercur 16 01 09* componente cu conţinut de PCB 16 01 10* componente explozive (de ex. perne de protecţie (air bags)) 16 01 11* plăcuţe de frână cu conţinut de azbest 16 01 12 plăcuţe de frână, altele decât cele specificate la 16 01 11 16 01 13* lichide de frână 16 01 14* fluide antigel cu conţinut de substanţe periculoase 16 01 15 fluide antigel, altele decât cele specificate la 16 01 14

119

16 01 16 rezervoare pentru gaz lichefiat 16 01 17 metale feroase 16 01 18 metale neferoase 16 01 19 materiale plastice 16 01 20 sticlă 16 01 21* componente periculoase, altele decât cele specificate de la 16 01 07

la 16 01 11 şi 16 01 13 şi 16 01 14 16 01 22 componente fãrã altă specificaţie 16 01 99 alte deşeuri nespecificate

16 02 deşeuri de la echipamente electrice şi electronice 16 02 09* transformatori şi condensatori conţinând PCB 16 02 10* echipamente casate cu conţinut de PCB sau contaminate cu PCB,

altele decât cele specificate la 16 02 09 16 02 11* echipamente casate cu conţinut de clorofluorcarburi, HCFC, HFC 16 02 12* echipamente casate cu conţinut de azbest liber 16 02 13* echipamente casate cu conţinut de componente periculoase∗2) altele

decât cele specificate de la 16 02 09 la 16 02 12 16 02 14 echipamente casate, altele decât cele specificate de la 16 02 09 la 16

02 13 16 02 15* componente periculoase demontate din echipamente casate

16 02 16 componente demontate din echipamente casate, altele decât cele specificate la 16 02 15

16 03 grupe nespecificate şi produse neobişnuite 16 03 03* deşeuri anorganice cu conţinut de substanţe periculoase 16 03 04 deşeuri anorganice, altele decât cele specificate la 16 03 03 16 03 05* deşeuri organice cu conţinut de substanţe periculoase 16 03 06 deşeuri organice, altele decât cele specificate la 16 03 05

16 04 deşeuri de explozivi 16 04 01* deşeuri de muniţie 16 04 02* deşeuri de artificii 16 04 03* alte deşeuri de explozivi

16 05 containere pentru gaze sub presiune şi chimicale expirate 16 05 04* butelii de gaze sub presiune (inclusiv haloni) cu conţinut de

substanţe periculoase 16 05 05 butelii de gaze sub presiune cu conţinut de alte substanţe decât cele

specificate la 16 05 04 ∗2) Componentele periculoase de la echipamentele electrice şi electronice pot include acumulatorii şi bateriile menţionate la 16 06 şi marcate ca periculoase; comutatori cu mercur, sticle de la tuburile catodice şi alte tipuri de sticle activate.

120

16 05 06* substanţe chimice de laborator constând din sau conţinând substanţe periculoase inclusiv amestecurile de substanţe chimice de laborator

16 05 07* substanţe chimice anorganice de laborator expirate constând din sau conţinând substanţe periculoase

16 05 08* substanţe chimice organice de laborator expirate, constând din sau conţinând substanţe periculoase

16 05 09 substanţe chimice expirate, altele decât cele menţionate la 16 05 06, 16 05 07 sau 16 05 08

16 06 baterii şi acumulatori 16 06 01* baterii cu plumb 16 06 02* baterii cu Ni-Cd 16 06 03* baterii cu conţinut de mercur 16 06 04 baterii alcaline (cu excepţia 16 06 03) 16 06 05 alte baterii şi acumulatori 16 06 06* electroliţi colectaţi separat din baterii şi acumulatori

16 07 deşeuri de la curăţarea cisternelor de transport şi de stocare (cu excepţia 05 şi 13)

16 07 08* deşeuri cu conţinut de ţiţei 16 07 09* deşeuri conţinând alte substanţe periculoase 16 07 99 alte deşeuri nespecificate

16 08 catalizatori uzaţi 16 08 01 catalizatori uzaţi cu conţinut de aur, argint, reniu, rodiu, paladiu,

iridiu sau platină (cu excepţia 16 08 07) 16 08 02* catalizatori uzaţi cu conţinut de metale tranziţionale periculoase∗3)

sau compuşi ai metalelor tranziţionale periculoase 16 08 03 catalizatori uzaţi cu conţinut de metale tranziţionale sau compuşi ai

metalelor tranziţionale, fãrã alte specificaţii 16 08 04 catalizatori uzaţi de la cracare catalitică (cu excepţia 16 08 07) 16 08 05* catalizatori uzaţi cu conţinut de acid fosforic 16 08 06* lichide uzate folosite drept catalizatori 16 08 07* catalizatori uzaţi contaminaţi cu substanţe periculoase

16 09 substanţe oxidante 16 09 01* permanganaţi, de ex. permanganat de potasiu

∗3) Pentru această poziţie materialele tranziţionale sunt: scandiu, vanadiu, mangan, cobalt, cupru, ytriu, niobiu, hafniu, wolfram, titan, crom, fier, nichel, zinc, zirconiu, molibden şi tantal. Aceste metale şi compusii lor sunt periculoşi dacã sunt clasificaţi ca atare substanţe periculoase. Această clasificare a substanţelor periculoase poate determina în ce mãsură aceste metale tranziţionale şi care dintre compuşii lor reprezintã substanţe periculoase.

121

16 09 02* cromaţi, de ex. cromat de potasiu, bicromat de potasiu sau sodiu 16 09 03* peroxizi, de ex. apa oxigenată 16 09 04* substanţe oxidante, fãrã alte specificaţii

16 10 deşeuri lichide apoase destinate tratării în afara unitãţii 16 10 01* deşeuri lichide apoase cu conţinut de substanţe periculoase 16 10 02 deşeuri lichide apoase, altele decât cele menţionate la 16 10 01 16 10 03* concentrate apoase cu conţinut de substanţe periculoase 16 10 04 concentrate apoase, altele decât cele specificate la 16 10 03

16 11 deşeuri de căptuşire şi refractare 16 11 01* materiale de căptuşire şi refractare pe bază de carbon din procesele

metalurgice, cu conţinut de substanţe periculoase 16 11 02 materiale de căptuşire şi refractare pe bază de carbon din procesele

metalurgice, altele decât cele specificate la 16 11 01 16 11 03* alte materiale de căptuşire şi refractare din procesele metalurgice,

cu conţinut de substanţe periculoase 16 11 04 materiale de căptuşire şi refractare din procesele metalurgice, altele

decât cele menţionate la 16 11 03 16 11 05* materiale de căptuşire şi refractare din procesele ne-metalurgice, cu

conţinut de substanţe periculoase 16 11 06 materiale de căptuşire şi refractare din procesele ne-metalurgice,

altele decât cele specificate la 16 11 05

17 DEŞEURI DIN CONSTRUCŢII ŞI DEMOLĂRI (INCLUSIV PĂMÂNT EXCAVAT DIN AMPLASAMENTE CONTAMI-NATE)

17 01 beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice 17 01 01 beton 17 01 02 cărămizi 17 01 03 ţigle şi materiale ceramice 17 01 06* amestecuri sau fracţii separate de beton, cărămizi, ţigle sau

materiale ceramice cu conţinut de substanţe periculoase 17 01 07 amestecuri de beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice, altele

decât cele specificate la 17 01 06

17 02 lemn, sticlă şi materiale plastice 17 02 01 lemn 17 02 02 sticlă 17 02 03 materiale plastice 17 02 04* sticlă, materiale plastice sau lemn cu conţinut de sau contaminate cu

substanţe periculoase

17 03 amestecuri bituminoase, gudron de huilă şi produse gudronate 122

17 03 01* asfalturi cu conţinut de gudron de huilă 17 03 02 asfalturi, altele decât cele specificate la 17 03 01 17 03 03* gudron de huilă şi produse gudronate

17 04 metale (inclusiv aliajele lor) 17 04 01 cupru, bronz, alamă 17 04 02 aluminiu 17 04 03 plumb 17 04 04 zinc 17 04 05 fier şi oţel 17 04 06 staniu 17 04 07 amestecuri metalice 17 04 09* deşeuri metalice contaminate cu substanţe periculoase 17 04 10* cabluri cu conţinut de ulei, gudron sau alte substanţe periculoase 17 04 11 cabluri, altele decât cele specificate la 17 04 10

17 05 pãmânt (inclusiv excavat din amplasamente contaminate), pietre şi deşeuri de la dragare

17 05 03* pãmânt şi pietre cu conţinut de substanţe periculoase 17 05 04 pãmânt şi pietre, altele decât cele specificate la 17 05 03 17 05 05* deşeuri de la dragare cu conţinut de substanţe periculoase 17 05 06 deşeuri de la dragare, altele decât cele specificate la 17 05 05 17 05 07* resturi de balast cu conţinut de substanţe periculoase 17 05 08 resturi de balast, altele decât cele specificate la 17 05 07

17 06 materiale izolante şi materiale de construcţie cu conţinut de azbest 17 06 01* materiale izolante cu conţinut de azbest 17 06 03* alte materiale izolante constând din sau cu conţinut de substanţe

periculoase 17 06 04 materiale izolante, altele decât cele specificate la 17 06 01 şi 17 06

03 17 06 05* materiale de construcţie cu conţinut de azbest

17 08 materiale de construcţie pe bază de gips 17 08 01* materiale de construcţie pe bază de gips contaminate cu substanţe

periculoase 17 08 02 materiale de construcţie pe bază de gips, altele decât cele

specificate la 17 08 01

17 09 alte deşeuri de la construcţii şi demolãri 17 09 01* deşeuri de la construcţii şi demolãri cu conţinut de mercur 17 09 02* deşeuri de la construcţii şi demolãri cu conţinut de PCB (de ex:

cleiuri cu conţinut de PCB, duşumele pe bază de răşini cu conţinut

123

de PCB, elemente cu cleiuri de glazură cu PCB, condensatori cu conţinut de PCB)

17 09 03* alte deşeuri de la construcţii şi demolãri (inclusiv amestecuri de deşeuri) cu conţinut de substanţe periculoase

17 09 04 amestecuri de deşeuri de la construcţii şi demolãri, altele decât cele specificate la 17 09 01, 17 09 02 şi 17 09 03

18 DEŞEURI REZULTATE DIN ACTIVITĂŢILE UNITĂŢILOR SANITARE ŞI DIN ACTIVITĂŢI VETERINARE ŞI/SAU CERCETĂRI CONEXE (cu excepţia deşeurilor de la prepararea hranei în bucătării sau restaurante, care nu au legatură directă cu activitatea sanitarã)

18 01 deşeuri rezultate din activitãţile de prevenire, diagnostic şi tratament desfãşurate în unitãţile sanitare

18 01 01 obiecte ascuţite (cu excepţia 18 01 03) 18 01 02 fragmente şi organe umane, inclusiv recipienţi de sânge şi sânge

conservat (cu excepţia 18 01 03) 18 01 03* deşeuri a cãror colectare şi eliminare fac obiectul unor mãsuri

speciale privind prevenirea infecţiilor 18 01 04 deşeuri a cãror colectare şi eliminare nu fac obiectul unor mãsuri

speciale privind prevenirea infecţiilor (de ex: îmbrãcãminte, aparate gipsate, lenjerie, îmbrãcãminte disponibilã, scutece)

18 01 06* chimicale constând din sau conţinând substanţe periculoase 18 01 07 chimicale, altele decât cele specificate la 18 01 06 18 01 08* medicamente citotoxice şi citostatice 18 01 09 medicamente, altele decât cele specificate la 18 01 08 18 01 10* deşeuri de amalgam de la tratamentele stomatologice

18 02 deşeuri din unitãţile veterinare de cercetare, diagnostic, tratament şi prevenire a bolilor

18 02 01 obiecte ascuţite (cu excepţia 18 02 02) 18 02 02* deşeuri a cãror colectare şi eliminare fac obiectul unor mãsuri

speciale pentru prevenirea infecţiilor 18 02 03 deşeuri a cãror colectare şi eliminare nu fac obiectul unor mãsuri

speciale pentru prevenirea infecţiilor 18 02 05* chimicale constând din sau conţinând substanţe periculoase 18 02 06 chimicale, altele decât cele specificate la 18 02 05 18 02 07* medicamente citotoxice şi citostatice 18 02 08 medicamente, altele decât cele specificate la 18 02 07

19 DEŞEURI DE LA INSTALAŢII DE TRATARE A REZIDUURILOR, DE LA STAŢIILE DE EPURARE A

124

APELOR UZATE ŞI DE LA TRATAREA APELOR PENTRU ALIMENTARE CU APĂ ŞI UZ INDUSTRIAL

19 01 deşeuri de la incinerarea sau piroliza deşeurilor 19 01 02 materiale feroase din cenuşile de ardere 19 01 05* turte de filtrare de la epurarea gazelor 19 01 06* deşeuri lichide apoase de la epurarea gazelor şi alte deşeuri lichide

apoase 19 01 07* deşeuri solide de la epurarea gazelor 19 01 10* cãrbune activ epuizat de la epurarea gazelor de ardere 19 01 11* cenuşi de ardere şi zguri cu conţinut de substanţe periculoase 19 01 12 cenuşi de ardere şi zguri, altele decât cele menţionate la 19 01 11 19 01 13* cenuşi zburãtoare cu conţinut de substanţe periculoase 19 01 14 cenuşi zburãtoare, altele decât cele menţionate la 19 01 13 19 01 15* praf de cazan cu conţinut de substanţe periculoase 19 01 16 praf de cazan, altul decât cel menţionat la 19 01 15 19 01 17* deşeuri de piroliză cu conţinut de substanţe periculoase 19 01 18 deşeuri de piroliză, altele decât cele menţionate la 19 01 17 19 01 19 nisipuri de la paturile fluidizate 19 01 99 alte deşeuri nespecificate

19 02 deşeuri de la tratarea fizico-chimică a deşeurilor (inclusiv decromare, decianurare, neutralizare)

19 02 03 deşeuri preamestecate conţinând numai deşeuri nepericuloase 19 02 04* deşeuri preamestecate conţinând cel puţin un deşeu periculos 19 02 05* nămoluri de la tratarea fizico-chimică cu conţinut de substanţe

periculoase 19 02 06 nămoluri de la tratarea fizico-chimică, altele decât cele specificate

la 19 02 05 19 02 07* ulei şi concentrate de la separare 19 02 08* deşeuri lichide combustibile cu conţinut de substanţe periculoase 19 02 09* deşeuri solide combustibile cu conţinut de substanţe periculoase 19 02 10 deşeuri combustibile, altele decât cele specificate la 19 02 08 şi 19

02 09 19 02 11* alte deşeuri cu conţinut de substanţe periculoase 19 02 99 alte deşeuri nespecificate

19 03 deşeuri stabilizate/solidificate∗4)

∗4) Procesele de stabilizare modifică periculozitatea componentelor deşeului şi astfel transformă un deşeu periculos într-unul nepericulos. Procesele de solidificare schimbă numai starea fizică a deşeului (de exemplu, din lichid în solid) prin utilizarea de aditivi, fãrã a schimba proprietãţile chimice ale deşeului.

125

19 03 04* deşeuri încadrate ca periculoase, parţial∗5) stabilizate 19 03 05 deşeuri stabilizate, altele decât cele specificate la 19 03 04 19 03 06* deşeuri încadrate ca periculoase, solidificate 19 03 07 deşeuri solidificate, altele decât cele specificate la 19 03 06

19 04 deşeuri vitrificate şi deşeuri de la vitrificare 19 04 01 deşeuri vitrificate 19 04 02* cenuşă zburãtoare sau alte deşeuri de la epurarea gazelor de ardere 19 04 03* fază solidă nevitrificată 19 04 04 deşeuri lichide apoase de la vitrificarea deşeurilor

19 05 deşeuri de la tratarea aerobă a deşeurilor solide 19 05 01 fracţiunea necompostată din deşeurile municipale şi asimilabile 19 05 02 fracţiunea necompostată din deşeurile animaliere şi vegetale 19 05 03 compost fãrã specificarea provenienţei 19 05 99 alte deşeuri nespecificate

19 06 deşeuri de la tratarea anaerobă a deşeurilor 19 06 03 faza lichidã de la tratarea anaerobă a deşeurilor municipale 19 06 04 faza fermentatã de la tratarea anaerobă a deşeurilor municipale 19 06 05 faza lichidã de la tratarea anaerobă a deşeurilor animale şi vegetale 19 06 06 faza fermentatã de la tratarea anaerobă a deşeurilor animale şi

vegetale 19 06 99 alte deşeuri nespecificate

19 07 levigate din halde 19 07 02* levigate din depozite de deşeuri cu conţinut de substanţe

periculoase 19 07 03 levigate din depozite de deşeuri, altele decât cele specificate la 19

07 02

19 08 deşeuri nespecificate de la staţiile de epurare a apelor reziduale 19 08 01 deşeuri reţinute pe site 19 08 02 deşeuri de la deznisipatoare 19 08 05 nămoluri de la epurarea apelor uzate orãşeneşti 19 08 06* raşini schimbătoare de ioni saturate sau epuizate 19 08 07* soluţii sau nămoluri de la regenerarea raşinilor schimbătoare de ioni 19 08 08* deşeuri ale sistemelor cu membrană cu conţinut de metale grele 19 08 09 amestecuri de grãsimi şi uleiuri de la separarea amestecurilor

apă/ulei din sectorul uleiurilor şi grăsimilor comestibile

∗5) Un deşeu este considerat parţial stabilizat dacã dupã procesul de stabilizare, componenţii periculoşi care nu au fost transformaţi complet în unii nepericuloşi pot fi eliberaţi în mediu pe termen scurt, mediu şi lung.

126

19 08 10* amestecuri de grãsimi şi uleiuri de la separarea amestecurilor apă/ulei din alte sectoare decât cel specificat la 19 08 09

19 08 11* nămoluri cu conţinut de substanţe periculoase de la epurarea biologică a apelor reziduale industriale

19 08 12 nămoluri de la epurarea biologică a apelor reziduale industriale, altele decât cele specificate la 19 08 11

19 08 13* nămoluri cu conţinut de substanţe periculoase provenite din alte procedee de epurare a apelor reziduale industriale

19 08 14 nămoluri provenite din alte procedee de epurare a apelor reziduale industriale decât cele specificate la 19 08 13


19 09 deşeuri de la potabilizarea apei pentru consum sau obţinerea apei pentru uz industrial

19 09 01 deşeuri solide de la filtrarea primară şi separarea cu site 19 09 02 nămoluri de la limpezirea apei 19 09 03 nămoluri de la decarbonatare 19 09 04 cãrbune activ epuizat 19 09 05 răşini schimbătoare de ioni saturate sau epuizate 19 09 06 soluţii şi nămoluri de la regenerarea schimbătorilor de ioni 19 09 99 alte deşeuri nespecificate

19 10 deşeuri de la mărunţirea deşeurilor cu conţinut de metale 19 10 01 deşeuri de fier şi oţel 19 10 02 deşeuri neferoase 19 10 03* fracţii de şpan uşor şi praf conţinând substanţe periculoase 19 10 04 fracţii de span uşor şi praf, altele decât cele specificate la 19 10 03 19 10 05* alte fracţii cu conţinut de substanţe periculoase 19 10 06 alte fracţii decât cele specificate la 19 10 05

19 11 deşeuri de la regenerarea uleiurilor 19 11 01* argile de filtrare epuizate 19 11 02* gudroane acide 19 11 03* deşeuri lichide apoase 19 11 04* deşeuri de la spalarea combustibililor cu baze 19 11 05* nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii cu conţinut de substanţe

periculoase 19 11 06 nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii, altele decât cele

specificate la 19 11 05 19 11 07* deşeuri de la spălarea gazelor de ardere 19 11 99 alte deşeuri nespecificate

127

19 12 deşeuri de la tratarea mecanicã a deşeurilor (de ex. sortare, mărunţire, compactare, granulare) nespecificate în altă poziţie a catalogului

19 12 01 hârtie şi carton 19 12 02 metale feroase 19 12 03 metale neferoase 19 12 04 materiale plastice şi de cauciuc 19 12 05 sticlă 19 12 06* lemn cu conţinut de substanţe periculoase 19 12 07 lemn, altul decât cel specificat la 19 12 06 19 12 08 materiale textile 19 12 09 minerale (de ex: nisip, pietre) 19 12 10 deşeuri combustibile (rebuturi de derivaţi de combustibili) 19 12 11* alte deşeuri (inclusiv amestecuri de materiale) de la tratarea

mecanicã a deşeurilor cu conţinut de substanţe periculoase 19 12 12 alte deşeuri (inclusiv amestecuri de materiale) de la tratarea

mecanicã a deşeurilor, altele decât cele specificate la 19 12 11

19 13 deşeuri de la lucrãri de remediere a solului şi apelor subterane 19 13 01* deşeuri solide de la remedierea solului cu conţinut de substanţe periculoase

19 13 02 deşeuri solide de la remedierea solului, altele decât cele specificate la 19 13 01

19 13 03* nămoluri de la remedierea solului cu conţinut de substanţe periculoase

19 13 04 nămoluri de la remedierea solului, altele decât cele specificate la 19 13 03

19 13 05* nămoluri de la remedierea apelor subterane cu conţinut de substanţe periculoase

19 13 06 nămoluri de la remedierea apelor subterane, altele decât cele specificate la 19 13 05

19 13 07* deşeuri lichide apoase şi concentrate apoase de la remedierea apelor subterane cu conţinut de substanţe periculoase

19 13 08 deşeuri lichide apoase şi concentrate apoase de la remedierea apelor subterane, altele decât cele specificate la 19 13 07

20 DEŞEURI MUNICIPALE ŞI ASIMILABILE DIN COMERŢ, INDUSTRIE, INSTITUŢII, INCLUSIV FRACŢIUNI COLEC-TATE SEPARAT

20 01 fracţiuni colectate separat (cu excepţia 15 01) 20 01 01 hârtie şi carton 20 01 02 sticlă

128

20 01 08 deşeuri biodegradabile de la bucătării şi cantine 20 01 10 îmbrãcãminte 20 01 11 textile 20 01 13* solvenţi 20 01 14* acizi 20 01 15* baze 20 01 17* substanţe chimice fotografice 20 01 19* pesticide 20 01 21* tuburi fluorescente şi alte deşeuri cu conţinut de mercur 20 01 23* echipamente abandonate cu conţinut de CFC (clorofluorocarburi) 20 01 25 uleiuri şi grãsimi comestibile 20 01 26* uleiuri şi grãsimi, altele decât cele specificate la 20 01 25 20 01 27* vopsele, cerneluri, adezivi şi răşini conţinând substanţe periculoase 20 01 28 vopsele, cerneluri, adezivi şi rasini, altele decât cele specificate la

20 01 27 20 01 29* detergenţi cu conţinut de substanţe periculoase 20 01 30 detergenţi, alţii decât cei specificaţi la 20 01 29 20 01 31* medicamente citotoxice şi citostatice 20 01 32 medicamente, altele decât cele menţionate la 20 01 31 20 01 33* baterii şi acumulatori incluşi în 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03 şi

baterii şi acumulatori nesortaţi conţinând aceste baterii 20 01 34 baterii şi acumulatori, altele decât cele specificate la 20 01 33 20 01 35* echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele

specificate la 20 01 21 şi 20 01 23 cu conţinut de componenţi periculoşi∗6)

20 01 36 echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele specificate la 20 01 21, 20 01 23 şi 20 01 35

20 01 37* lemn cu conţinut de substanţe periculoase 20 01 38 lemn, altul decât cel specificat la 20 01 37 20 01 39 materiale plastice 20 01 40 metale 20 01 41 deşeuri de la curăţatul coşurilor 20 01 99 alte fracţii, nespecificate

20 02 deşeuri din grãdini şi parcuri (incluzând deşeuri din cimitire) 20 02 01 deşeuri biodegradabile 20 02 02 pãmânt şi pietre 20 02 03 alte deşeuri nebiodegradabile

∗6) Componentele periculoase de la echipamentele electrice şi electronice pot include acumulatorii şi bateriile menţionate la 16 06 şi notate ca periculoase; comutatoare cu mercur; sticlă de la tuburile catodice sau altă sticlă activată.

129

20 03 alte deşeuri municipale 20 03 01 deşeuri municipale amestecate 20 03 02 deşeuri din pieţe 20 03 03 deşeuri stradale 20 03 04 nămoluri din fosele septice 20 03 06 deşeuri de la curăţarea canalizării 20 03 07 deşeuri voluminoase 20 03 99 deşeuri municipale, fãrã altă specificaţie

130

HOTĂRÂRE NR. 1.470 din 9 septembrie 2004

privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor

Emitent: GUVERNUL Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 954 din 18 octombrie 2004

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicatã, Guvernul României adoptă prezenta hotãrâre. Art. 1 - Se aprobă Strategia naţională de gestionare a deşeurilor, prevãzutã

în anexa nr. 1 la prezenta hotãrâre. Art. 2 - Se aprobă Planul naţional de gestionare a deşeurilor, prevãzut în

anexa nr. 2 la prezenta hotãrâre. Art. 3 - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantã din prezenta hotãrâre. Art. 4 - La data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abrogă Hotãrârea

Guvernului nr. 123/2003 privind aprobarea Planului naţional de gestionare a deşeurilor - plan naţional de etapă, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 24 februarie 2003.

PRIM-MINISTRU ADRIAN NĂSTASE

Contrasemneazã: Ministrul mediului şi gospodãririi apelor,

Speranţa Maria Ianculescu Ministru de stat,

ministrul administraţiei şi internelor, Marian Florian Săniuţă

Ministrul delegat pentru administraţia publică, Gheorghe Emacu Ministru de stat,

ministrul economiei şi comerţului, Dan Ioan Popescu Ministrul sãnãtãţii, Ovidiu Brînzan

Ministrul agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale, Petre Daea

p. Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului, Ileana Tureanu, secretar de stat

Ministrul finanţelor publice, Mihai Nicolae Tănăsescu

Bucureşti, 9 septembrie 2004. Nr. 1.470.

131

ANEXA 1

STRATEGIA NAŢIONALĂ DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

1. INTRODUCERE

Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor este elaborată de Ministerul Mediului şi Gospodãririi Apelor, în conformitate cu responsabilitãţile ce îi revin ca urmare a transpunerii legislaţiei europene în domeniul gestionãrii deşeurilor şi conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, modificatã şi aprobatã prin Legea nr. 426/2001. Aceasta a fost elaborată pentru perioada 2003 - 2013, urmând a fi revizuitã periodic în conformitate cu progresul tehnic şi cerinţele de protecţie a mediului.

Elaborarea Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic.

Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor (SNGD) se aprobă prin Hotãrâre de Guvern şi se revizuieşte periodic.

Prevederile SNGD se aplică pentru toate tipurile de deşeuri definite conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobatã cu modifcari şi completãri prin Legea nr. 426/2001.

Pentru scopul prezentei Strategii, toate tipurile de deşeuri generate pe teritoriul ţării sunt clasificate, în mod formal, în:

● deşeuri municipale şi asimilabile: totalitatea deşeurilor generate, în mediul urban şi în mediul rural, din gospodării, instituţii, unitãţi comerciale şi prestatoare de servicii (deşeuri menajere), deşeuri stradale colectate din spaţii publice, strãzi, parcuri, spaţii verzi, deşeuri din construcţii şi demolãri, nămoluri de la epurarea apelor uzate orãşeneşti;

● deşeuri de producţie: totalitatea deşeurilor generate din activitãţile industriale; pot fi deşeuri de producţie nepericuloase şi deşeuri de producţie periculoase;

● deşeuri generate din activitãţi medicale: sunt deşeurile generate în spitale, policlinici, cabinete medicale şi se împart în două categorii: deşeuri medicale periculoase care sunt cele infecţioase, înţepătoare-tăietoare, organe anatomo-patologice, deşeurile provenite de la secţiile de boli infecţioase, etc. şi alte deşeuri exclusiv cele menţionate mai sus, care intră în categoria deşeuri asimilabile.

2. CADRUL GENERAL

2.1. Corelarea cu politica de mediu

Programul guvernamental stabileşte principiile de bază ale politicii de mediu a României, în conformitate cu prevederile europene şi internaţionale, asigurând protecţia şi conservarea naturii, a diversităţii biologice şi utilizarea durabilă a componentelor acesteia.

În anul 1999, Guvernul a adoptat Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă, iar în anul 2002 a fost elaborată Strategia Protecţiei Mediului. Acest document stabileşte ca principii generale:

● conservarea şi îmbunãtãţirea condiţiilor de sãnãtate a oamenilor; ● dezvoltarea durabilă;

132

● evitarea poluării prin mãsuri preventive; ● conservarea diversităţii biologice şi reconstrucţia ecologică a sistemelor

deteriorate; ● conservarea moştenirii valorilor culturale şi istorice; ● principiul "poluatorul plãteşte"; ● stimularea activitãţii de redresare a mediului. Criteriile pe bază cãrora au fost stabilite obiectivele protecţiei mediului sunt: ● menţinerea şi îmbunãtãţirea sãnãtãţii populaţiei şi a calitãţii vieţii; ● menţinerea şi îmbunãtãţirea capacitãţii productive şi de suport a sistemelor

ecologice naturale; ● apãrarea împotriva calamitãţilor naturale şi accidentelor; ● respectarea prevederilor Convenţiilor internaţionale şi ale Programelor

internaţionale privind protecţia mediului; ● maximizarea raportului beneficiu / cost; ● integrarea ţării noastre în Uniunea Europeanã. Au fost stabilite obiective pe termen scurt până în anul 2005, obiective pe termen

mediu până în anul 2010 şi obiective pe termen lung până în 2013. În Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor sunt cuprinse pe lângã obiectivele stabilite în strategie şi ţintele pentru gestionarea tuturor categoriilor de deşeuri precum şi mãsurile pentru atingerea acestora.

Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului cuprinde 286 de proiecte prioritare - 233 de proiecte corespunzãtoare obiectivelor pe termen scurt şi 53 de proiecte corespunzãtoare obiectivelor pe termen mediu. Acesta are cuprinse şi o serie de proiecte referitoare la gestiunea deşeurilor.

2.2. Cadrul legislativ

Cadrul legislativ general pentru protecţia mediului în România este reprezentat prin:

● Legea protecţiei mediului nr. 137/1995, republicatã cu modificãrile şi completãrile ulterioare (MO 505/14.07.2000);

● Legea apelor nr. 107/1996 cu modificãrile şi completãrile ulterioare (MO 584/30.06.2004);

● Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 243/2000 (MO 633/06.10.2000) privind protecţia atmosferei, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 655/2001 (MO 773/04.12.2001);

● Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 (MO 283/22.06.2000) privind regimul deşeurilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 426/2001 (MO 411/25.07.2001);

● Hotãrârea de Guvern nr. 918/2002 (MO 686/17.09.2002) privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului şi pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri;

● Ordonanţa de Urgenţă nr. 34/2002 (MO 223/03.04.2002) privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluarii, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 645/2002 (MO 901/12.12.2002);

133

● Hotãrârea de Guvern nr. 856/2002 (MO 659/05.09.2002) privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.

Acquis-ul Communautaire în domeniul gestionãrii deşeurilor cuprinde un numãr de 16 acte normative, dintre care cele mai multe au fost deja transpuse în legislaţia romana, conform cu cele prezentate în tabelul urmãtor.

Legislaţie europeanã Legislaţie româneascã

Directiva Cadru privind deşeurile nr. 75/442/EEC, amendată de Directiva nr. 91/156/EEC

Legea nr. 426/2001(MO 411 / 25.07.2001) pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 78/2000 (MO 283 / 22.06.2000) privind regimul deşeurilor Hotãrârea de Guvern 123/2003 (MO 113 / 24.02.2003) privind aprobarea Planului Naţional de etapă de Gestionare a Deşeurilor

Directiva nr. 91/689/EEC privind deşeurile periculoase

Legea nr. 426/2001 (MO 411 / 25.07.2001) pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 78 / 2000 (MO 283 / 22.06.2000) privind regimul deşeurilor

Directiva nr. 75/439/EEC privind uleiurile uzate, amendată de Directiva nr. 87/101/EEC şi de Directiva nr. 91/692/EEC

Hotãrârea de Guvern nr. 662/2001 (MO 446 / 08.08.2001) privind gestionarea uleiurilor uzate, completatã şi modificată de Hotãrârea de Guvern 441/2002 (MO 325 / 16.05.2002) Hotãrârea de Guvern nr. 1159/2003 (MO 715/14.10.2003) pentru modificarea Hotãrârii de Guvern nr. 662/2001 (MO 446 / 08.08.2001) privind gestionarea uleiurilor uzate

Directiva nr. 91/157/EEC privind bateriile şi acumulatorii care conţin anumite substanţe periculoase şi Directiva 93/86/EC privind etichetarea bateriilor

HG nr.1057/2001 (700/05.11.2001) privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase

Directiva nr. 99/31/EC privind depozitarea deşeurilor

Hotãrârea de Guvern nr. 162/2002 (MO 164 / 07.03.2002) privind depozitarea deşeurilor Ordinul Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 867/2002 (MO 848/25.11.2002) privind definirea criteriilor care trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a se regăsi pe lista specifică a unui depozit şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri 2002 Ordinul Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 1147 din 10 decembrie 2002 (MO 150 / 07.03.2003) pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor - construirea, exploatarea, monitorizarea şi inchiderea depozitelor de

134

deşeuri

Directiva nr. 2000/76/EC privind incinerarea deşeurilor

Hotãrârea de Guvern nr. 128/2002 (MO 160 / 06.03.2002) privind incinerarea deşeurilor Ordinul Ministrului Apelor şi Protectiei Mediului nr. 1215 din 10 ianuarie 2003 (MO 150 / 07.03.2003)pentru aprobarea Normativului privind incinerarea deşeurilor

Directiva nr. 94/62/EC privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje

Hotãrârea de Guvern nr. 349/2002 (MO 269/23.04.2002) privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje Ordinul Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 1190/2002 (MO 2 / 07.01.2003) privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje

Directiva nr. 96/59/EC privind eliminarea bifenililor şi trifenililor policloruraţi (PCB şi PCT)

Hotãrârea de Guvern nr. 173/2000 (MO 131 / 28.03.2000) pentru reglementarea regimului special privind gestiune şi controlul bifenililor policloruraţi şi a altor compuşi similari. Ordinul Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 279/2002 (MO 459 / 27.06.2002) privind înfiinţarea Secretariatului tehnic pentru gestionarea şi controlul compuşilor desemnaţi în cadrul Direcţiei de gestiune a deşeurilor şi substanţelor chimice periculoase

Decizia nr. 2000/532/CE, amendată de Decizia nr. 2001/119 privind lista deşeurilor,(ce înlocuieşte Decizia nr. 94/3/CE privind lista deşeurilor şi Decizia nr. 94/904/CE privind lista deşeurilor periculoase

Hotãrârea de Guvern nr. 856/2002 (MO 659 / 05.09.2002) privind evidenţa gestiunea deşeurilor şi aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurilor periculoase).

Directiva nr. 86/278/EEC privind proţectia mediului şi în particular a solului, atunci când nămolul de la staţiile de epurare este utilizat în agricultură

Ordinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului 49/2004 (MO 66 / 27.01.2004) pentru aprobarea normelor tehnice privind protecţia mediului în special a solurilor, când se utilizeazã nămoluri de epurare în agricultură

Directiva nr. 2000/53/EC privind vehiculele scoase din uz (a fost elaborat Draft-ul de HG)

Regulamentul nr. 259/93/EEC privind supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri

Hotãrârea de Guvern nr. 1357/2002 (MO 893 / 10.12.2002) pentru stabilirea autoritãţilor publice responsabile de controlul şi supravegherea importului, exportului şi tranzitului de deşeuri; Hotãrârea de Guvern nr. 228/2004 (MO 189 / 04.03.2004) privind controlul introducerii în ţară a deşeurilor nepericuloase în vederea importului, perfecţionãrii active şi a tranzitului;

135

Legea 6/1991(MO 18 / 26.01.1991) pentru aderarea României la Convenţia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminãrii acestora

Directiva nr. 2002/95/EC privind restricţionarea utilizãrii anumitor susbtante periculoase în echipamentele electrice şi electronice precum şi Directiva 2002/96/EC privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE)

(se va elabora în 2005)

Directiva nr.78/176/CEE privind deşeurile din industria dioxidului de titan Directiva nr. 82/883/CEE privind procedeele pentru supravegherea şi monitorizarea mediului datoritã deşeurilor din industria de dioxid de titan Directiva nr. 92/112/CEE privind procedeele pentru armonizarea programelor pentru reducerea şi eventual eliminarea poluării cauzate de deşeurile din industria dioxidului de titan


Faţă de conţinutul Acquis-ului Communautaire şi de legislaţia - cadru pentru

protecţia mediului, legislaţia română mai cuprinde o serie de acte normative ce conţin prevederi referitoare la gestionarea deşeurilor, dupã cum urmeazã:

● Ordonanţa Guvernului nr. 87/2001 (MO 543 / 01.09.2001) privind serviciile publice de salubrizare a localitãţilor, aprobatã prin Legea nr. 139/2002 (MO 233 / 08.04.2002) cu modificãrile şi completãrile ulterioare;

● Ordonanţa Guvernului nr. 21/2002 (MO 86 / 01.02.2002) privind gospodãrirea localitãţilor urbane şi rurale aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 515/2002 (MO 578 / 05.08.2002);

● Hotãrârea de Guvern nr. 188/2002 (MO 187 / 20.03.2002) pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descãrcare în mediul acvatic a apelor uzate;

● Ordin nr. 536/1997 (MO 140 / 03.07.1997) al Ministrului Sãnãtãţii, pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandãrilor privind mediul de viaţă al populaţiei;

● Ordin nr. 219/2002 (MO 386 / 06.06.2002) al Ministrului Sãnãtãţii şi Familiei pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activitãţile medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activitãţile medicale;

● Legea nr. 98/1994 (MO 317/16.11.1994) privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi sãnãtate publică cu modificãrile şi completãrile ulterioare;

● Hotãrârea de Guvern nr. 170/2004 (MO 160 / 24.02.2004) privind gestionarea anvelopelor uzate;

● Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 16/2001 (MO 104 / 07.02.2002) privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile aprobatã cu modificãri prin Legea nr.

136

465/2001 (MO 422 / 30.07.2001) şi modificatã prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 61/2003 (MO 461 / 28.06.2003);

● Ordinul Comun al Ministrului Industriei şi Resurselor şi Ministrului Administraţiei Publice nr. 265/503/2001 (MO 566/11.09.2001) pentru aprobarea Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare a autorizaţiei de colectare a deşeurilor industriale reciclabile de la persoane fizice şi a Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare a autorizaţiei de valorificare a deşeurilor industriale reciclabile; ● Ordin Comun al Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 2/05.01.2004 (MO 324/15.04.2004), al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului nr. 211/06.02.2004, al Ministerului Economiei şi Comerţului nr. 118/02.03.2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare şi control al transportului deşeurilor pe teritoriul României;

● Hotãrârea de Guvern nr. 228/2004 (MO 189/04.03.2004) privind controlul introducerii în ţară a deşeurilor nepericuloase, în vederea importului, perfecţionãrii active şi a tranzitului.

Autoritatea competentă cãreia îi revin atribuţii şi responsabilitãţi pentru gestionarea deşeurilor este Ministerul Mediului şi Gospodãririi Apelor. Alte autoritãţi publice cu atribuţii în domeniul gestionãrii deşeurilor sunt: Ministerul Sãnãtãţii, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Apãrãrii Naţionale.

2.3. Considerente privind stadiul implementarii legislaţiei

În conformitate cu Directiva Cadru şi Directiva nr. 1996/61/EC (IPPC) s-a realizat o primă Strategie Naţională de Gestionare a Deşeurilor ce a înglobat strategiile sectoriale ale ministerelor implicate. De asemenea, începând din 2001, s-au realizat Planurile Judeţene de Gestionare a Deşeurilor. Pe baza Strategiei Naţionale şi a Planurilor Judeţene a fost elaborat primul Plan Naţional de Gestionare a Deşeurilor, plan naţional de etapă, ce a fost adoptat prin Hotãrârea Guvernului nr. 123/2003. Aceste documente naţionale pentru gestiunea deşeurilor au fost apoi îmbunătăţite în cadrul unor grupuri de lucru lărgite, formate din reprezentanţi ai autoritãţilor centrale, asociaţiilor patronale şi profesionale, ai unor asociaţii ale autoritãţilor locale, reprezentanţi ai universităţilor şi ONG-uri, precum şi experţi germani, francezi, englezi şi japonezi, implicaţi în programe PHARE de twinning şi în programul de asistenţă tehnică acordatã de JICA.

Dupã elaborarea Strategiei şi a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, vor fi elaborate până în 2007, Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor pe baza unui Ghid de elaborare a Planurilor Regionale a Deşeurilor.

În ceea ce priveşte implementarea Directivei nr. 99/31/EC privind depozitarea deşeurilor s-au realizat urmãtorii pasi:

● s-a creat cadrul legislativ prin adoptarea Hotãrârii Guvernului nr. 162/2002 şi prin aprobarea Ordinelor Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 867/2002 şi nr. 1147/2002;

● s-au atribuit responsabilitãţile pentru planificare şi autorizare cãtre instituţiile administraţiei publice;

137

● s-au identificat, inventariat şi clasificat depozitele existente de deşeuri municipale şi industriale;

● s-a planificat închiderea şi condiţionarea depozitelor existente de deşeuri municipale şi construirea altora;

● s-au evaluat tipurile şi cantitãţile de deşeuri existente în depozitele industriale. Pentru implementarea Directivei nr. 2000/76/EC privind incinerarea deşeurilor s-

a realizat: ● crearea cadrului legislativ prin adoptarea Hotãrârii Guvernului nr. 128/2002 şi

aprobarea Ordinului Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 1215/2003; ● stabilirea autoritãţilor competente; ● stabilirea unui sistem în concordanţă cu prevederile Directivei pentru acordarea

de autorizaţii pentru instalaţiile de incinerare; ● identificarea şi inventarierea staţiilor de incinerare şi co-incinerare existente şi

potenţiale pentru valorificarea / eliminarea deşeurilor municipale, din activitãţi medicale şi industriale;

● examinarea situaţiei incineratoarelor existente; ● stabilirea unui sistem eficient de predare-primire a deşeurilor; ● stabilirea condiţiilor de funcţionare a instalaţiilor de incinerare; ● stabilirea metodelor de calcul a concentraţiilor şi valorilor şi mãsurarea

emisiilor. În cadrul procesului de implementare a Directivei nr. 94/62/EC privind amba-

lajele şi deşeurile de ambalaje s-a realizat: ● crearea cadrului legislativ prin adoptarea Hotãrârii Guvernului nr.

349/2002 precum şi prin aprobarea Ordinului Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 1190/2002 şi a Ordinului Ministrului Economiei şi Comerţului nr. 128/2004;

● stabilirea unui sistem eficient pentru reutilizare/colectare şi reciclare/ valorificare a ambalajelor post-consum şi a deşeurilor de ambalaje;

● monitorizarea proiectelor pilot şi diseminarea rezultatelor; ● adoptarea standardelor privind conţinutul anumitor metale grele în materialele

de ambalaje; ● adoptarea standardelor europene armonizate ale cãror prevederi se referã la

ambalaje şi deşeuri de ambalaje; ● obligativitatea agenţilor economici implicaţi în sectorul ambalajelor de

raportare a datelor relevante cãtre autoritatea competentă; ● realizarea unei baze de date privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, în

conformitate cu cerinţele Deciziei Comisiei nr. 97/138/EC. ● constituirea unei persoane juridice legale ECO-ROM Ambalaje S.A. în scopul

organizãrii unui sistem de recuperare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje, prin transferul de responsabilitate al agenţilor economici care pun pe piaţă produse ambalate.

3. DATE GENERALE PRIVIND GESTIONAREA DEŞEURILOR

Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activitãţile de colectare, transport, tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor. Responsabilitatea pentru activitãţile de gestionare a deşeurilor revine generatorilor acestora în conformitate cu principiul "poluatorul

138

plãteşte" sau dupã caz, producãtorilor în conformitate cu principiul "responsabilitatea producãtorului".

Organizarea activitãţilor de colectare, transport şi eliminare a deşeurilor municipale este una dintre obligaţiile administraţiilor publice locale.

Categoria deşeurilor municipale include: - deşeuri menajere generate în gospodãriile populaţiei; - deşeuri de tip menajer generate în unitãţi economico-sociale; - deşeuri din comerţ; - deşeuri stradale; - deşeuri din parcuri şi grãdini; - nămoluri de la epurarea apelor uzate orãşeneşti; - deşeuri din construcţii şi demolãri. În mediul urban, gestionarea deşeurilor municipale este realizatã în mod

organizat, prin intermediul serviciilor proprii specializate ale primãriilor sau al firmelor de salubritate. Acestea lucreazã pe bazăă de contract cu generatorii individuali, dar acest sistem acoperã numai 95 % din totalul generatorilor de deşeuri municipale din mediul urban.

În mediul rural, în general nu există servicii organizate pentru gestionarea deşeurilor, transportul la locurile de depozitare fiind fãcut în mod individual de cãtre generatori. Sunt deservite de servicii organizate pentru gestionarea deşeurilor numai o mică parte din localitãţile rurale şi în special numai acele localitãţi rurale aflate în proxima vecinãtate a centrelor urbane.

Cantitatea totalã de deşeuri municipale şi asimilabile (împreunã cu deşeurile din construcţii şi demolãri şi nămolurile din staţiile de epurare orãşeneşti) generate în anul 2002 a fost estimatã la 9,58 milioane tone, din care cantitatea de deşeuri menajere s-a estimat ţinând cont de valorile indicelui mediu de generare (1,04 kg/locuitor.zi în mediul urban şi 0,15 kg/locuitor.zi în mediul rural). Astfel, pentru anul 2002 s-a obţinut o valoare estimatã totalã de 7,66 milioane tone deşeuri menajere rezultatã de la populaţie şi de la agenţii economici (din care numai 5,72 milioane tone - colectate de serviciile de salubritate).

Compozitia medie a deşeurilor menajere generate în anul 2002 este urmãtoarea: - hârtie şi carton: 11 % - sticlă: 5 % - metale: 5 % - plastic: 10% - textile: 5 % - deşeuri organice biodegradabile: 51 % - alte deşeuri: 13 %. Deşeurile menajere sunt colectate neselectiv (există numai câteva proiecte la

scara pilot) şi eliminate prin depozitare (pe depozite de deşeuri urbane); se apreciazã că numai 5 % din cantitatea de deşeuri menajere este colectată în vederea recuperãrii.

Organizarea activitãţii de gestionare a deşeurilor de producţie este obligaţia generatorului. Unitãţile economice realizeazã aceste activitãţi cu mijloace proprii sau contracteazã serviciile unor firme specializate. La momentul actual, există foarte puţine firme care au ca domeniu de activitate gestionarea deşeurilor de producţie, iar serviciile

139

pe care le oferã acestea sunt limitate atât în ceea ce priveşte tipurile de deşeuri, cât şi capacitatile de lucru.

În anul 2002 a fost raportatã o cantitate totalã de 372,4 milioane tone deşeuri din activitãţi productive, respectiv 24,5 milioane tone deşeuri de producţie (periculoase şi nepericuloase) şi 347,9 milioane tone de deşeuri care nu intră sub incidenţa Legii 426/2001 privind Regimul Deşeurilor. Cea mai mare parte a acestora din urmă este reprezentatã de deşeuri generate din activitãţi extractive.

Ponderea cea mai mare a deşeurilor de producţie a reprezentat-o industria producãtoare de energie (11,7 milioane tone), industria metalurgică (4,8 milioane tone), industria alimentară (1,2 milioane tone) şi industria chimică/petrochimică (1,1 milioane tone).

Din cantitatea de deşeuri de producţie, circa 33% a fost valorificatã, restul de 67% fiind eliminată (prin depozitare, incinerare).

La nivelul anului 2002, s-au generat aprox. 600 000 tone de deşeuri periculoase, ceea ce reprezintã 2,5% din totalul deşeurilor de producţie. Din totalul deşeurilor periculoase generate, 49% au fost valorificate şi 51% eliminate.

Începând cu anul 1995, colectarea şi procesarea informaţiilor referitoare la tipurile şi cantitãţile de deşeuri s-a fãcut în conformitate cu cerinţele europene de clasificare (Catalogul European al Deşeurilor, înlocuit în anul 2002 cu Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase) şi de raportare la EUROSTAT şi la Agenţia Europeanã de Mediu (prin reţeaua EIONET).

Cantitãţile de deşeuri generate înregistrate au variat semnificativ de la un an la altul, din motive cum ar fi:

● modificãrile survenite în activitãţile companiilor industriale şi de prestãri servicii;

● înregistrarea sau neînregistrarea ca deşeu a sterilului de la excavarea minereurilor;

● modul de evaluare a cantitãţii de cãtre fiecare generator (cântărire sau estimare);

● conştientizarea diferită de cãtre generatorii de deşeuri a importantei activitãţii de colectare şi raportare a datelor;

● controlul diferit, din partea autoritãţilor de mediu locale, privind îndeplinirea obligaţiilor legale de colectare şi raportare a datelor de cãtre generatorii de deşeuri;

● modificarea periodicã a chestionarelor de anchetă (ca de exemplu modificarea chestionarelor în anul 2003 - pentru raportarea datelor aferente anului 2002).

● Variaţiile înregistrate între anii 2001 şi 2002 pot fi datorate (pe lângã celelalte motive mai sus menţionate), şi faptului ca s-a trecut la noua Listă europeanã a deşeurilor.

4. PRINCIPII ŞI OBIECTIVE STRATEGICE

Principiile care stau la baza activitãţilor de gestionare a deşeurilor sunt enunţate în cele ce urmeazã:

- principiul protecţiei resurselor primare - este formulat în contextul mai larg al conceptului de "dezvoltare durabilă" şi stabileşte necesitatea de a minimiza şi eficientiza utilizarea resurselor primare, în special a celor neregenerabile, punând accentul pe utilizarea materiilor prime secundare.

140

- principiul mãsurilor preliminare, corelat cu principiul utilizãrii BATNEEC ("Cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive") - stabileşte că, pentru orice activitate (inclusiv pentru gestionarea deşeurilor), trebuie să se ţinã cont de urmãtoarele aspecte principale: stadiul curent al dezvoltãrii tehnologiilor, cerinţele pentru protecţia mediului, alegerea şi aplicarea acelor mãsuri fezabile din punct de vedere economic.

- principiul prevenirii - stabileşte ierarhizarea activitãţilor de gestionare a deşeurilor, în ordinea descrescãtoare a importantei care trebuie acordatã: evitarea apariţiei, minimizarea cantitãţilor, tratarea în scopul recuperãrii, tratarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă pentru mediu.

- principiul poluatorul plãteşte, corelat cu principiul responsabilitãţii producãtorului şi cel al responsabilitãţii utilizatorului - stabileşte necesitatea creãrii unui cadru legislativ şi economic corespunzãtor, astfel încât costurile pentru gestionarea deşeurilor să fie suportate de generatorul acestor.

- principiul substituţiei - stabileşte necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase, evitându-se astfel apariţia deşeurilor periculoase.

- principiul proximităţii, corelat cu principiul autonomiei - stabileşte că deşeurile trebuie să fie tratate şi eliminate cât mai aproape de sursa de generare; în plus, exportul deşeurilor periculoase este posibil numai cãtre acele ţări care dispun de tehnologii adecvate de eliminare şi numai în condiţiile respectãrii cerinţelor pentru comerţul internaţional cu deşeuri.

- principiul subsidiaritãţii (corelat şi cu principiul proximităţii şi cu principiul autonomiei) - stabileşte acordarea competenţelor astfel încât deciziile în domeniul gestionãrii deşeurilor să fie luate la cel mai scãzut nivel administrativ faţă de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional şi naţional.

- principiul integrãrii - stabileşte ca activitãţile de gestionare a deşeurilor fac parte integrantã din activitãţile social-economice care le genereazã.

Opţiunile de gestionare a deşeurilor urmãresc urmãtoarea ordine descrescãtoare a priorităţilor:

- prevenirea apariţiei - prin aplicarea "tehnologiilor curate" în activitãţile care genereazã deşeuri;

- reducerea cantitãţilor - prin aplicarea celor mai bune practici în fiecare domeniu de activitate generator de deşeuri;

- valorificarea - prin refolosire, reciclare materialã şi recuperarea energiei; - eliminarea - prin incinerare şi depozitare. Figura 1. Priorităţi în abordarea gestionãrii deşeurilor1

Prevenire / Minimizare generare deşeuri Reutilizare / Reciclare Valorificare energetică Tratare / Depozitare

1 NOTA Figura 1. Priorităţi în abordarea gestionãrii deşeurilor se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Nr. 954 bis din 18.10.2004, Partea I, la pagina 14.

141

Obiectivul general al Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor este dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor eficient din punct de vedere economic şi care să asigure protecţia sãnãtãţii populaţiei şi a mediului.

Obiectivele Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor sunt prezentate în tabelele 1-4 dupã cum urmeazã:

Tabelul 1. Obiective strategice generale pentru gestionarea deşeurilor Tabelul 2. Obiective strategice specifice anumitor fluxuri de deşeuri Tabelul 3. Obiective strategice generale pentru gestionarea deşeurilor periculoase Tabelul 4. Obiective strategice specifice anumitor fluxuri de deşeuri periculoase

Tabel 1. Obiective strategice generale pentru gestionarea deşeurilor

Domeniul / Activitatea Obiective principale Obiective subsidiare

1. Politica şi cadrul legislativ

1.1. Armonizarea politicii şi legislaţiei naţionale în domeniul gestionării deşeurilor cu politicile şi prevederile legislative europene, precum şi cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.

1.1.1. Crearea cadrului legislativ adecvat pentru întreg sistemul de gestionare a deşeurilor cu specifi-carea clară a tuturor „părţilor implicate (asoc. prof., patronale, ONG-uri, sindicate, soc. civilă etc.)”, responsabilităţilor şi obliga-ţiilor acestora

1.2. Integrarea problematicii de gestionare a deşeurilor în politicile sectoriale şi de companie.

1.2.1. Corelarea politicii şi a actelor normative interne cu prevederile legislative europene şi internaţionale în domeniul gestiunii deşeurilor.

1.3. Creşterea eficienţei de aplicare a legislaţiei în domeniul gestiunii deşeurilor.

1.3.1. Creşterea importanţei acordate aplicării legislaţiei şi controlului acesteia. 1.3.2. Întărirea capacităţii institu-ţionale. 1.3.3. Încurajarea iniţiativei private în domeniul gestionării deşeurilor.

2. Aspecte instituţi-onale şi organizato-rice

2.1. Adaptarea şi dezvoltarea cadru-lui instituţional şi organizatoric în vederea îndeplinirii cerinţelor naţio-nale şi compatibilizarea cu structu-rile europene.

2.1.1. Întărirea capacităţii admi-nistrative a instituţiilor guverna-mentale la toate nivelele (naţional, regional, judeţean, local) cu com-petenţe şi responsabilităţi în apli-carea legislaţiei.

3. Resursele umane 3.1. Asigurarea resurselor umane ca număr şi pregătire profesională

3.1.1. Asigurarea de personal sufi-cient şi bine pregătit profesional şi cu dotări corespunzătoare la toate nivelele atât în sectorul public, cât şi în sectorul privat.

4. Finanţarea siste-mului de gestionare

4.1. Crearea şi utilizarea de sisteme şi mecanisme economico-financiare

4.1.1. Stimularea creării şi dezvol-tării unei pieţe viabile de deşeuri

142

a deşeurilor pentru gestionarea deşeurilor în condiţiile respectării principiilor generale, cu precădere a principiu-lui poluatorul plăteşte.

reciclabile 4.1.2. Optimizarea utilizării tutu-ror fondurilor disponibile (fondul de mediu, fonsuri private, fonduri structurale etc.) pentru cheltuielile de capital în domeniul gestionării deşeurilor. 4.1.3. Îmbunătăţirea mecanismelor economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor municipale (calculare taxe, programe naţio-nale speciale de la buget) 4.1.4. Îmbunătăţirea mecanismelor economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor industriale (deşeuri rezultate direct din activi-tăţi industriale), inclusiv a celor industriale periculoase. 4.1.5. Crearea şi susţinerea unor mecanisme economico-financiare adecvate pentru gestionarea fluxu-rilor de deşeuri speciale: acumula-tori şi baterii, uleiuri uzate, anve-lope uzate, ambalaje, electrice şi electronice, vehicule scoase din uz etc. (sisteme depozit, responsabili-zarea producătorului, mecanisme de eco-finanţare) 4.1.6. Utilizarea completă şi efici-entă a fondurilor naţionale şi inter-naţionale disponibile (ISPA etc.) 4.1.7. Finanţarea sistemului naţio-nal de monitorizare în domeniul gestionării deşeurilor 4.1.8. Finanţarea securizării inter-mediare şi a reabilitării finale a zonelor contaminate orfane

5. Conştientizarea părţilor implicate

5.1. Promovarea unui sistem de informare, conştientizare şi moti-vare pentru toate părţile implicate

5.1.1. Intensificarea comunicării între toate părţile implicate 5.1.2. Organizarea şi susţinerea de programe de educare şi conştienti-zare a populaţiei 5.1.3. Stimularea agenţilor econo-mici ce finanţează acţiuni de edu-care şi conştientizare a populaţiei, prin deduceri din sumele datorate la Fondul pentru Mediu 5.1.4. Elaborarea de ghiduri legis-lative şi documente informative

6. Colectarea şi 6.1. Obţinerea de date şi informaţii 6.1.1. Îmbunătăţirea sistemului

143

raportarea de date şi informaţii privind gestionarea deşeu-rilor

complete şi corecte care să cores-pundă cerinţelor de raportare la nivel naţional şi european

naţional de colectare, prelucrare şi analizare a datelor şi informaţiilor privind gestionarea deşeurilor 6.1.2. Îmbunătăţirea sistemului de raportare la nivel european şi internaţional a datelor privind gestiunea deşeurilor

7. Prevenirea gene-rării deşeurilor

7.1. Maximizarea prevenirii generă-rii deşeurilor

7.1.1. Promovarea şi aplicarea principiului prevenirii în industrie 7.1.2. Promovarea şi aplicarea principiului prevenirii la consuma-tor

8. Valorificarea po-tenţialului util din deşeuri

8.1. Exploatarea tuturor posibilită-ţilor de natură tehnică şi economică privind deşeurile

8.1.1. Dezvoltarea pieţii pentru materiile prime secundare şi susţi-nerea promovării utilizării produ-selor obţinute din materiale reci-clate 8.1.2. Decuplarea generării deşeu-rilor de creşterea economică şi realizarea unei reduceri globale a volumului de deşeuri

8.2. Dezvoltarea activităţilor de valorificare materială şi energetică

8.2.1. Promovarea prioritară a valorificării materiale în măsura posibilităţilor tehnice şi econo-mice în condiţii de siguranţă pen-tru sănătatea populaţiei 8.2.2. Promovarea valorificării energetice în instalaţii cu randament energetic ridicat în cazul în care valorificarea materială nu este fezabilă din punct de vedere tehnico-economic, beneficiul energetic rezultat în urma incinerării este pozitiv şi există posibilitatea utilizării eficiente a energiei rezultate.

9. Colectarea şi transportul deşeu-rilor

9.1. Asigurarea deservirii unui nu-măr cât mai mare de generatori de deşeuri de către sistemele de colectare şi trasnport a deşeurilor

9.1.1. Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor în mediul urban şi rural 9.1.2. Optimizarea schemelor de trasnport

9.2. Asigurarea celor mai bune opţiuni pentru colectarea şi trans-portul deşeurilor, în vederea unei cât mai eficiente valorificări

9.2.1. Stabilirea unor principii şi cerinţe unitare care să stea la baza funcţionării tuturor companiilor de salubritate 9.2.2. Separarea fluxurilor de deşeuri periculoase de cele neperi-culoase 9.2.3. Introducerea şi extinderea

144

colectării selective la sursă a deşeurilor 9.3.4. Controlul activităţii de transport deşeuri pe plan intern; întărirea capacităţii instituţionale de control 9.3.5. Eficientizarea controlului activităţii de transport deşeuri peste frontieră: - stabilirea cadrului legal şi insti-tuţional care să permită aplicarea directă a Regulamentului 259/93/CEE; - stabilirea autorităţii competente; - întărirea capacităţii instituţionale de control; implementarea Regulamentului 259/93/CEE.

10. Tratarea deşe-urilor

10.1. Promovarea tratării deşeurilor în vederea asigurării unui manage-ment ecologic naţional

10.1.1. Încurajarea tratării deşeurilor în vederea: ▼ valorificării ▼ facilitării manipulării ▼ diminuării caracterului periculos ▼ diminuării cantităţilor de deşeuri eliminate final în condiţii de siguranţă pentru sănătatea populaţiei şi mediu

11. Eliminarea 11.1. Eliminarea deşeurilor în con-formitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul gestiunii deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului

11.1.1. Asigurarea capacităţilor necesare pentru eliminarea deşeurilor prin promovarea cu prioritate a instalaţiilor de eliminare la nivel zonal. 11.1.2. Închiderea depozitelor de deşeuri neconforme cu cerinţele UE

12. Cercetare-dez-voltare

12.1. Încurajarea şi susţinerea cer-cetării româneşti în domeniul ges-tionării integrate a deşeurilor

12.1.1. Adaptarea la condiţiile locale a unor tehnologii curate de producţie. 12.1.2. Elaborarea de tehnologii noi pentru neutralizarea şi elimi-narea deşeurilor periculoase 12.1.3. Creşterea disponibilităţii pentru dezvoltarea de noi soluţii pentru prevenire, minimizare, reciclare şi eliminare a acestora. 12.1.4. Diseminarea informaţiilor privind noi soluţii precum şi noi tehnologii

145

Tabel 2. Obiective strategice specifice anumitor fluxuri de deşeuri

Categoria de deşeuri Sub-categoria Obiectiv principal Obiectiv subsidiar 1. Deşeuri din agri-cultură, creşterea ani-malelor, silvicultură şi industria lemnului, industria alimentară

1.1. Deşeuri vegetale, dejecţii, rumeguş, deşeuri de la industrializarea lemnului

1.1.1. Eficientizarea controlului privind depozitarea deşeuri-lor netratate

1.1.2. Încurajarea valorificării prin pro-cedee aerobe şi anae-robe

1.2.3. Susţinerea va-lorificării energetice acolo unde valorifi-carea materială nu este fezabilă dpvd tehnico-economic, în condiţii de siguranţă pentru sănătatea populaţiei şi mediu

2. Deşeuri de la producerea energiei termice şi electrice, incinerare şi co-incinerare

2.1. Zgură, cenuşă de vatră, cenuşă zbură-toare, gips de la cen-trale termoelectrice

2.1.1. Susţinerea valorificării energe-tice

2.2. Zgură, cenuşă de vatră, cenuşă zbură-toare, gips de la instalaţii de incine-rare şi co-incinerare

2.2.1. Tratare înaintea depozitării în cazul în care recuperarea nu este posibilă

3. Deşeuri din con-strucţii şi demolări

3.1. Deşeuri din con-strucţii şi demolări (contamiante şi necontaminate)

3.1.1. Susţinerea reutilizării şi reciclă-rii deşeurilor din construcţii şi demo-lări necontamiante

3.1.1.1. Recuperarea şi valorificarea mate-rială şi/sau energetică a deşeurilor rezultate din demolări

3.1.2. Tratarea deşeu-rilor contamiante din construcţii şi demo-lări în vederea recu-perării sau eliminării

3.1.3. Dezvoltarea sistemului de facili-tăţi în vederea elimi-nării corespunzătoare

3.2. Deşeuri din excavarea solurilor (contaminate şi necontaminate)

3.2.1. Reutilizarea şi reciclarea, în măsura în care acestea nu sunt contamiante

3.3. Deşeuri din con-strucţia drumurilor

3.3.1. Reutilizarea şi reciclarea, în măsura

146

în care acestea nu sunt contaminate 3.3.2. Tratarea deşeu-rilor contamiante din construcţia drumu-rilor în vederea recu-perării sau eliminării şi eliminarea cores-punzătoare

4. Deşeuri provenite de la staţiile de epu-rare

4.1. Nămoluri prove-nite de la staţiile de epurare

4.1.1. Asigurarea, în măsura posibilităţilor, a recuperării şi utili-zării ca fertilizant sau amendament agricol, a nămolurilor ce corespund calităţii stabilite în cerinţele legale

4.1.2. Deshidratarea şi pre-tratarea în vederea eliminării prin co-incinerare în cuptoarele din fabri-cile de ciment

4.1.3. Prevenirea eliminării necontro-late pe soluri

4.1.4. Prevenirea eliminării nămoluri-lor în apele de supra-faţă

5. Deşeuri biodegra-dabile

5.1. Deşeuri biode-gradabile: menajere, deşeuri asimilabile din comerţ, servicii, industrie, instituţii, deşeuri stradale, nămoluri orăşeneşti)

5.1.1. Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile prin reciclare şi procese (minimizarea materiei organice pentru reducerea poluanţilor emişi prin levigat şi gazul de depozit)

6. Deşeuri de amba-laje

6.1. Ambalaje 6.1.1. Creşterea gra-dului de reutilizare şi reciclabilitate a ambalajelor

6.1.2. Optimizarea cantităţii de ambalaje pe produs ambalat (prin reproiectare)

6.2. Deşeuri de amba- 6.2.1. Reducerea

147

laje cantităţii de deşeuri de ambalaje prin valorificare 6.2.2. Creşterea canti-tăţilor de deşeuri de ambalaje colectate precum şi a eficienţei colectării selective a acestora

6.2.3. Crearea şi opti-mizarea schemelor de valorificare materială

6.2.4. Crearea şi opti-mizarea schemelor de valorificare energe-tică a deşeurilor de ambalaje („neadec-vate” pentru valorifi-care materială)

7. Anvelope 7.1. Anvelope 7.1.1. Creşterea gra-dului de valorificare materială şi energe-tică a anvelopelor uzate

8. Vehicule scoase din uz

8.1. Vehicule scoase din uz

8.1.1. Asigurarea unei reţele de colecta-re a vehicullor scoase din uz corespunzător repartizate în teritoriu

8.1.2. Asigurarea posibilităţii ca ultimul deţinător al vehicu-lului îi poate preda gratuit unei unităţi de colectare

8.1.3. Restricţionarea utilizării metalelor grele la fabricarea vehiculelor

8.1.4. Extinderea reutilizării şi reciclă-rii materialelor din vehiculele uzate, precum şi a valorifi-cării energetice a acelora care nu se pretează la valorifi-care materială

9. Echipamente electrice şi electro-

9. 1. Echipamente electrice şi electro-

9.1.1. Reproiectarea (EEE) în scopul de a

9.1.1.1. Încurajarea proiectării şi produ-

148

nice nice (EEE) facilita repararea, îmbunătăţirea, reuti-lizarea, dezasambla-rea şi reciclarea lor

cerii de EEE care facilitează repararea, îmbunătăţirea, reutili-zarea, dezasamblarea şi reciclarea lor

9.1.2. Reducerea componentelor periculoase din EEE

9.1.2.1. Încurajarea cercetării în vederea înlocuirii materialelor periculaose cu materiale cu un impact redus asupra sănătăţii omului şi mediului

9.2. Deşeuri de echi-pamente electrice şi electrocnice (DEEE)

9.2.1. Elaborarea actului normativ naţional cu privire la gestionarea DEEE

9.2.2. Încurajarea colectării separate şi a valorificării materi-ale a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice

9.2.2.1. Colectarea deşeurilor de echipa-mente electrice şi electronice într-o cantitate de cel puţin 4 kg/loc/an începând cu 2007 9.2.2.2. Încurajarea consumatorilor în vederea returnării DEEE

9.2.3. Încurajarea apariţiei de noi facili-tăţi de reciclare şi tratare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice

Tabel 3. Obiective strategice generale privind gestionarea deşeurilor

periculoase

Domeniul/Activitatea Obiective principale Obiective subsidiare 1. Politica şi cadrul legislativ 1.1. Dezvoltarea unei politici

naţionale care să conducă la crearea/apariţia unui sistem de gestionare a deşeurilor periculoase eficient din punct de vedere ecologic, economic şi just din punct de vedere social (Ex.: Aplicarea princi-piului poluatorul plăteşte)

1.1.1. Crearea de sisteme administrative şi mecanisme financiare care să stimuleze deţinătorii de deşeuri periculaose de a se conforma obligaţiilor legale de gestiune a acestora 1.1.2. Pregătirea trasnpunerii şi implementării constante pas cu pas a directivelor UE

2. Aspecte instituţionale şi 2.1. Întărirea capacităţii admi- 2.1.1. Întărirea capacităţii

149

organizatorice nistrative a instituţiilor guver-namentale

administrative a instituţiilor guvernamentale cu responsabilităţi în aplicarea legislaţiei, privind gestionarea deşeurilor periculoase la toate nivelurile (naţional, regional, judeţean)

3. Resurse umane 3.1. Asigurarea resurselor umane ca număr şi pregătire profesională la toate nivelele

3.1.1. Asigurarea de personal suficient şi bine pregătit profesional la toate nivelele, atât în sectorul public, cât şi în sectorul privat: ▼ întărirea capacităţii personalului APM-urilor în ceea ce priveşte aplicarea prevederilor legale referitoare la deşeurile periculoase ▼ întărirea capacităţii generato-rilor de deşeuri în vederea gestio-nării ecologice raţionale a deşeu-rilor periculoase

4. Prevenirea şi minimizarea generării deşeurilor

4.1. Promovarea şi aplicarea principiului prevenirii gene-rării deşeurilor periculoase şi pe cât posibil, a principiului proximităţii în tratarea/elimi-narea deşeurilor periculoase

4.1.1. Susţinerea aplicării tehnicilor de minimizare a deşeurilor şi tratare îmbunătă-ţită specifice diferitelor deşe-uri periculoase

4.2. Minimizarea impactului deşeurilor periculoase asupra sănătăţii şi mediului

4.2.1. Instruirea şi responsa-bilizarea agenţilor economici privind întreprinderile şi instalaţiile care intră sub inci-denţa legii 645/2002 pentru aprobarea şi modificarea OU 34/2002

5. Recuperarea materială (reciclarea) şi recuperarea energiei din deşeurile pericu-loase

5.1. Minimizarea impactului deşeurilor periculoase asupra sănătăţii populaţiei şi mediu-lui

5.1.1. Promovarea reciclării materialelor neferoase folo-sind topitoriile existente 5.1.2. Promovarea valorifi-cării termoenergetice deşe-urilor periculoase în cuptoa-rele de ciment

6. Colectarea şi transportul deşeurilor

6.1. Înfiinţarea de servicii de colectare şi transport pentru deşeurile periculoase

6.1.1. Înfiinţarea unui sistem de colectare şi transport al deşeurilor periculoase care să satisfacă necesităţile genera-torilor 6.1.2. Monitorizarea transpor-tului şi colectării deşeurilor periculoase în conformitate cu cerinţele UE şi dezvoltarea bazei existente

150

7. Tratarea şi eliminarea deşe-urilor

7.1. Eliminarea deşeurilor periculoase într-un mod ecologic raţional şi eficient economic şi acceptabil social

7.1.1. Încurajarea tratării deşeurilor periculoase în vederea: ▼ valorificării (dacă este posibil) ▼ facilitării manipulării ▼ favorizării eliminării ▼ diminuării caracteristicilor periculoase 7.1.2. Asigurarea de condiţii adecvate pentru facilităţile de tratare şi eliminae a deşeurilor 7.1.3. Crearea condiţiilor ca noile instalaţii şi facilităţi să fie proiectate, construite şi să opereze la nivelul cerinţelor Uniunii Europene 7.1.4. Facilitatea exportului corespunzător al anumitor deşeuri periculoase pentru o gestionae ecologic raţională

8. Gestionarea terenurilor contaminate

8.1. Asigurarea sănătăţii publice prin prevenirea/mini-mizarea expunerii populaţiei la riscurile generate de tere-nurile contamiante, apă conta-minată şi contaminanţii în sine

8.1.1. Atingerea obiectivelor de calitate privind apele de suprafaţă, apa subterană şi asigurarea îndeplinirii obliga-ţiilor internaţionale ale României în domeniul conser-vării biodiversităţii şi prevenirii accidentelor ecologice pe Fluviul Dunărea (Convenţia Cadru a Dunării) 8.1.2. Punerea la dispoziţia publicului a informaţiilor privind terenurile contaminate

8.2. Prevenirea apariţiei de noi terenuri contaminate

8.2.1. Aplicarea tehnologiilor adecvate de tratare/eliminare a deşeurilor periculoase pro-duse în mod curent

9. Finanţarea sistemului de gestionare a deşeurilor periculoase

9.1. Dezvoltarea şi utilizarea de sisteme şi mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor pericu-loase în condiţiile respectării principiilor generale, cu pre-cădere a principiului polua-torul plăteşte

9.1.1. Dezvoltarea şi imple-mentarea eficientă a unor instrumente economico-finan-ciare care să asigure i piaţă viabilă a deşeurilor de pro-ducţie periculoase prin aplica-rea principiului poluatorul plăteşte şi a principiului res-ponsabilităţii producătorului

9.2. Îmbunătăţirea accesului industriei la finanţarea nece-sară pentru investiţii eficiente

9.2.1. Capacitatea băncilor comerciale pentru a finanţa (oferi credite pentru) proiecte

151

şi justificate economic în domeniul protecţiei mediului, a tehnologiilor de producţie curate şi modernizării instalaţiilor

de mediu în condiţii avanta-joase

10. Sistem informaţional pentru gestionarea deşeurilor

10.1. Dezvoltarea sistemului informatic privind deşeurile periculoase în concordanţă cu cerinţele internaţionale şi ale UE

10.1.1. Îmbunătăţirea siste-mului de autorizare şi control în domeniul deşeurilor pericu-loase 10.1.2. Îmbunătăţirea siste-mului de informare şi prelu-crare date la nivel regional şi naţional în vederea planifi-cării în domeniul gestionării deşeurilor periculoase (dez-voltarea strategiei) 10.1.3. Punerea la dispoziţia publicului a informaţiilor re-feritoare la gestionarea deşeu-rilor periculoase

10.2. Implementarea unui sistem de raportare a datelor privind gestionarea deşeurilor în concordanţă cu cerinţele UE

11. Creşterea gradului de conştientizare

11.1. Creşterea conştientizării publicului privind impactul deşeurilor periculoase asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului

11.1.1. Creşterea conştienti-zării asupra consecinţelor practicilor necorespunzătoare în domeniul gestionării deşeu-rilor periculoase din punct de vedere al protecţiei mediului 11.1.2. Creşterea conştienti-zării asupra necesităţii bune-lor practici în domeniul ges-tionării deşeurilor periculoase

11.2. Creşterea conştienti-zării întreprinderilor privind beneficile aplicării practicilor şi tehnologiilor curate

11.2.1. Creşterea conştienti-zării la nivelul industriei privind producţia curată şi respectarea prevederilor IPPC 11.2.2. Creşterea conştienti-zării la nivelul APM-urilor şi administraţiei centrale privind producţia curată şi prevederile IPPC

11.3. Creşterea conştienti-zării privind „obligaţia de asumare a responsabilităţii producătorului” şi „principiul poluatorul plăteşte”

11.3.1. Îmbunătăţirea perfor-manţei industriale prin „asumarea responsabilităţii producătorului”

152

Tabel 4. Obiective strategice specifice anumitor fluxuri de deşeuri periculoase

Categoria de deşeuri periculoase Sub-categoria Obiective principale Obiective subsidiare

1. Deşeuri cu conţi-nut de PCB/PCT

● Uleiuri uzate cu conţinut de PCB/PCT ● Echipamente cu conţinut de PCB/PCT

1.1. Gestionarea în conformitate cu prevederile legis-laţiei naţionale armonizată cu cea a UE

1.1.1. Actualizarea periodică a inventarului naţional de deşeuri cu conţinut de PCB/PCT 1.1.2. Responsabilizarea agenţilor economici în vederea interzicerii utilizării echipamentelor care conţin PCB/PCT 1.1.3. Depozitarea în condiţii de siguranţă pentru sănătatea populaţiei şi mediu a deşeurilor cu conţinut de PCB/PCT 1.1.4. Eliminarea sto-curilor existente utili-zând cele mai bune con-diţii tehnice şi economi-ce în cel mai scurt timp posibil 1.1.5. Interzicerea utili-zării uleiurilor şi a echi-pamentelor care conţin PCB/PCT

2. Pesticide expirate ● Pesticide expirate identificate până la 30 mai 2002 care fac obiectul proiectului PHARE 2002 al MAAP ● Alte deşeuri de pes-ticide şi ambalaje de pesticide care au fost/ vor fi identificate în afara proiectului PHARE 2002

2.1. Gestionarea în conformitate cu cerinţele legale aplicabile

2.1.1. Actualizarea periodică a inventarului naţional de pesticide expirate şi inspectarea locurilor de stocare 2.1.2. Colectarea separa-tă şi depozitarea în con-diţii de siguranţă pentru sănătatea populaţiei şi mediu a tuturor deşeu-rilor periculoase (exis-tente şi viitoare) 2.1.3. Eliminarea stocu-rilor existente în cele mai bune condiţii tehni-ce şi economice cel mai curând posibil

3. Solvenţi organici cloruraţi

Toate grupele de solvenţi organici utilizate

3.1. Reducerea cantităţii de deşe-uri generate şi a emisiilor în mediu

3.1.1. Reducerea consu-mului de solvenţi şi a generării de deşeuri prin utilizarea tehnologiilor

153

curate 3.1.2. Reducerea cantităţii de deşeuri de solvenţi organici cloruraţi generate prin recuperarea şi reutilizarea acestora

3.2. Reducerea emisiilor în mediu

3.2.1. Reducerea dever-sărilor de deşeuri de sol-venţi în mediu

3.3. Eliminarea deşeurilor în con-diţii corespunză-toare

3.3.1. Stabilirea unei gestionări şi eliminări corespunzătoare a deşe-urilor de solvenţi orga-nici cloruraţi

4. Uleiuri uzate 4.1. Creşterea gradului de colec-tare a uleiurilor uzate de la utiliza-tori/populaţie

4.1.1. Eliminarea pieţei ilegale a uleiurilor uzate a căror utilizare generează un impact negativ asupra sănătăţii populaţiei şi mediului

4.2. Reducerea impactului asupra sănătăţii popu-laţiei şi mediului prin îmbunătăţirea gestionării uleiu-rilor uzate

4.2.1. Încurajarea utili-zării uleiurilor într-o manieră ecologic raţio-nală în cuptoarele de ciment

5. Deşeuri rezultate din activitatea medi-cală

● Deşeuri infecţioase (codurile 18.01.01; 02 şi 03) din unităţi me-dicale şi de cercetare ● Deşeuri periculoase altele decât deşeurile infecţioase

5.1. Colectarea separată a deşe-urilor infecţioase şi periculoase (altele decât cele infec ţioase)

5.1.1. Reducerea canti-tăţii de deşeuri medicale infecţioase şi pericu-loase de către spitale prin colectarea separată (pe categorii de deşeuri) şi eliminarea finală a acestora într-o manieră ecologic raţională şi eficientă economic

5.2. Colectarea separată a deşeu-rilor nepericu-loase

5.3. Eliminarea în siguranţă a deşeu-rilor medicale fără afectarea sănătăţii personalului medico-sanitar şi a populaţiei

5.3.1. Realizarea unei depozitări temporare ecologic sigure a deşeurilor infecţioase şi periculoase 5.3.2. Interzicerea depozitării finale a deşeurilor periculoase

154

fără pretratare, în vederea inertizării totale. În cazul deşeurilor infecţioase şi periculoase vor fi excluse metodele de pretratare care transferă poluanţi în alţi factori de mediu

6. Baterii şi acumu-latori

● Baterii şi acumu-latori

6.1. Gestionarea bateriilor şi acu-mulatorilor uzaţi în concordanţă cu cerinţele specifice legislaţiei naţiona-le armonizată cu cea europeană.

6.1.1. Restricţionarea introducerii pe piaţă a bateriilor şi acumula-torilor, care conţin anu-mite substanţe pericu-loase 6.1.2. Colectarea sepa-rată pentru bateriile şi acumulatorii uzaţi 6.1.3. Eliminarea în con-diţii de siguranţă pentru sănătatea populaţiei şi mediu a componentelor periculoase nevalorifi-cate din baterii şi acu-mulatori uzaţi 6.1.4. Recuperarea materialelor valoroase conţinute în baterii şi acumulatori

5. INSTRUMENTE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR STRATEGICE

Instrumente de reglementare - va fi completat şi îmbunătăţit cadrul legislativ referitor la activitãţile de gestionare a deşeurilor prin:

- acte de reglementare a impactului asupra mediului; - acte de reglementare a activitãţilor de valorificare materialã şi energetică; - acte de reglementare vizând responsabilitãţile generatorilor de deşeuri/

producãtorilor de bunuri care devin deşeuri; - acte de reglementare vizând responsabilitãţile autoritãţilor publice şi relaţiile ce

trebuie definite între acestea şi ceilalţi factori implicaţi. Instrumente economice care să încurajeze reflectarea costurilor activitãţilor de

gestionare a deşeurilor atât în preţul produselor, cât şi în statutul pe piaţă al producãtorului. Aplicarea corectă a stimulentelor financiare pe de o parte, şi a penalităţilor pe de altă parte, va încuraja activitãţile de gestionare prin prevenire, reducere şi recuperare, conducând în acelaşi timp la eliminarea practicilor de gestionare cu impact asupra mediului sau care vin în contradicţie cu principiul "poluatorul plãteşte".

155

Instrumente statistice pe baza cãrora să se obţinã date corecte referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor şi care să permitã evaluarea situaţiei actuale şi stabilirea obiectivelor de îndeplinit. Este necesarã îmbunãtãţirea şi adaptarea sistemului actual de colectare, validare şi raportare a datelor la nivel judeţean şi naţional.

Alte instrumente: - aplicarea şi controlul aplicãrii legislaţiei existente; elaborarea planurilor de

gestionare a deşeurilor; - crearea unor comitete care să cuprindã reprezentanţi ai tuturor factorilor

implicaţi în activitãţile de gestionare a anumitor tipuri de deşeuri; - analiza ciclului de viaţă al produselor şi realizarea "bilanţurilor ecologice", în

scopul implementarii celor mai bune practici de gestionare a deşeurilor.

6. FACTORI IMPLICAŢI

Pentru îndeplinirea obiectivelor naţionale şi europene în domeniul gestionãrii deşeurilor este necesarã implicarea, practic, a întregii societãţi, reprezentatã prin:

- autoritãţi publice centrale şi locale (mediu, administraţie, sãnãtate, industrie, finanţe);

- generatori de deşeuri (persoane fizice şi juridice); - asociaţii profesionale şi institute de cercetare-dezvoltare; - societate civilã (consumatori de bunuri, organizaţii non-guvernamentale etc).

7. CONCLUZII

- Strategia Nationala de Gestionare a Deşeurilor este elaborată de Ministerul Mediului şi Gospodãririi Apelor, în conformitate cu responsabilitãţile ce îi revin ca urmare a transpunerii legislaţiei europene în domeniul gestionãrii deşeurilor şi conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, modificatã şi aprobatã prin Legea nr. 426/2001.

- Elaborarea Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic.

- Prevederile SNGD se aplică pentru toate tipurile de deşeuri definite conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, modificatã şi aprobatã prin Legea nr. 426/2001.

- Autoritatea competentă cãreia îi revin atribuţii şi responsabilitãţi pentru gestionarea deşeurilor este Ministerul Mediului şi Gospodãririi Apelor şi alte autoritãţi publice cu atribuţii în domeniul gestionãrii deşeurilor sunt: Ministerul Sãnãtãţii, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Apãrãrii Naţionale.

- Începând cu anul 1995, colectarea şi procesarea informaţiilor referitoare la tipurile şi cantitãţile de deşeuri s-a fãcut în conformitate cu cerinţele europene de clasificare (Catalogul European al Deşeurilor, înlocuit în anul 2002 cu Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase) şi de raportare la EUROSTAT şi la Agenţia Europeanã de Mediu (prin reţeaua EIONET). Sunt colectate şi raportate informaţii referitoare la: deşeurile urbane (deşeuri menajere, deşeuri din parcuri şi grãdini, nămol de la epurarea apelor uzate orãşeneşti), deşeurile industriale (periculoase şi nepericuloase), deşeurile generate din activitãţile medicale.

156

- Principiile pe baza cãrora se realizeazã activitãţile de gestionare a deşeurilor sunt: principiul protecţiei resurselor primare, principiul mãsurilor preliminare corelat cu utilizarea BATNEEC, principiul prevenirii, principiul "poluatorul plãteşte" corelat cu principiul responsabilitãţii producãtorului şi cel al responsabilitãţii utilizatorului, principiul substituţiei, principiul proximităţii corelat cu principiul autonomiei, principiul subsidiaritãţii, principiul integrãrii.

- Opţiunile de gestionare a deşeurilor sunt în ordinea descrescãtoare a priorităţilor: prevenirea apariţiei/minimizare generare deşeuri; reutilizare/reciclare; valorificare materialã sau energetică; tratare/depozitare.

- Obiectivele Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor sunt stabilite dupã cum urmeazã: obiective generale pentru gestionarea deşeurilor; obiective specifice pentru gestionarea unor fluxuri speciale de deşeuri; obiective generale pentru gestionarea deşeurilor periculoase; obiective specifice pentru gestionarea unor fluxuri speciale de deşeuri periculoase.

- Pentru îndeplinirea obiectivelor strategiei sunt necesare: instrumente de reglementare, instrumente economice, instrumente statistice, alte instrumente.

- Pentru îndeplinirea obiectivelor naţionale şi europene în domeniul gestionãrii deşeurilor este necesarã implicarea, practic, a întregii societãţi, reprezentatã prin: autoritãţi publice centrale şi locale; generatori de deşeuri; asociaţii profesionale şi institute de cercetare; societate civilã.

ANEXA 2 PLANUL NAŢIONAL DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

INTRODUCERE Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor este elaborat în baza prevederilor

legislaţiei europene şi naţionale în domeniu - Council Directive 75/442/EEC on waste, Council Directive 91/156 amending Directive 75/442/EEC on waste, Council Directive 91/689/EEC on hazardous waste, transpuse în legislaţia româneascã prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, modificatã şi aprobatã prin Legea nr. 426/2001.

Elaborarea Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic.

Conform cerinţelor legislaţiei UE, documentele strategice naţionale de gestionare a deşeurilor cuprind două componente principale, şi anume:

- strategia de gestionare a deşeurilor - este cadrul care stabileşte obiectivele României în domeniul gestionãrii deşeurilor;

- planul naţional de gestionare a deşeurilor reprezintã planul de implementare a strategiei - conţine detalii referitoare la acţiunile ce trebuie întreprinse pentru îndeplinirea obiectivelor strategiei, la modul de desfãşurare a acestor acţiuni, inclusiv termene şi responsabilitãţi.

Pentru elaborarea strategiei şi a planului naţional de gestionare a deşeurilor sunt posibile două modalitãţi de abordare a aspectelor principale - abordarea "integrată" şi abordarea "tradiţională", rezumate în tabelul de mai jos.

157

Abordare "integrată" Abordare "tradiţională" ● Identificarea şi analizarea situaţiei existente, a condiţiilor şi a practicilor în domeniul gestionării deşeurilor ● Identificarea problemelor şi a deficienţelor semnificative asociate practicilor existente de gestionare a deşeurilor ● Definirea obiectivelor strategice pentru întregul sector de gestionare a deşeurilor ● Identificarea şi evaluarea opţiunilor disponibile pentru îndeplinirea obiectivelor strategice ● Alegerea variantei / variantelor optime pe baza unei analize pluri-criteriale ● Formularea unei strategii integrate privind gestionarea deşeurilor ● Elaborarea unui plan detaliat pentru implementarea strategiei

● Identificarea şi caracterizarea surselor şi cantităţilor de deşeuri prezente şi prognozate, pe fluxuri specifice de deşeuri ● Identificarea metodelor şi activităţilor necesare pentru manipularea şi eliminarea deşeurilor inventariate ● Stabilirea capacităţilor, sistemelor şi a altor resurse necesare pentru îndeplinirea activităţilor menţionate anterior ● Formularea unei strategii pentru gestionarea deşeurilor identificate ● Elaborarea unui plan detaliat pentru implementarea strategiei

Fiecare dintre modurile de abordare descrise anterior are avantajele şi

dezavantajele sale. Abordarea "integrată", axată pe stabilirea obiectivelor strategice şi a acţiunilor necesare pentru îndeplinirea acestora, creeazã condiţiile pentru ca gestionarea deşeurilor să se desfãşoare într-un cadru mai larg, mai logic şi mai coerent. În plus, experienţa europeanã a demonstrat ca, deşi necesită timp şi costuri mai mari pentru elaborarea, planurile de gestionare a deşeurilor bazate pe abordarea "integrată" sunt mult mai realiste, mai uşor de pus în aplicare şi deci mult mai eficiente.

Ţinând cont de aceste aspecte, factorii responsabili din România au considerat că, pentru situaţia concretã în care se află ţara noastrã, modul de abordare "integrată" rãspunde cel mai bine cerinţelor.

Conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 (MO 283/22.06.2000) privind regimul deşeurilor, modificatã şi aprobatã prin Legea nr. 426/2001 (MO 411/25.07.2001), Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor se aplică pentru toate tipurile de deşeuri solide şi lichide, dupã cum urmeazã:

● deşeuri municipale (menajere şi asimilabile din comerţ, instituţii şi servicii), ● nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate orãşeneşti, ● deşeuri din construcţii şi demolãri, ● deşeuri de producţie nepericuloase şi periculoase. Sunt exceptate de la prevederile prezentului Plan Naţional urmãtoarele tipuri de

deşeuri: ● deşeuri radioactive, ● roci şi deponii de sol, precum şi depozite de resurse minerale rezultate de la

foraje, din prospecţiuni geologice şi operaţiuni de exploatare subterană a bogãţiilor subsolului (inclusiv din cariere de suprafaţă),

● carcasele de animale şi dejecţiile animaliere, ● efluenţii gazoşi emişi în atmosferă, ● apele uzate, ● deşeurile de explozibili expiraţi.

158

Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor se aprobă prin Hotãrâre de Guvern şi se revizuieşte o dată la cinci ani.

PARTEA I

I.1. ROMÂNIA - PREZENTARE GENERALÃ: România este situata în partea de sud-est a Europei Centrale, în interiorul şi

exteriorul arcului munţilor Carpaţi, pe cursul inferior al Dunãrii, cu ieşire la Marea Neagră, la o distanţă faţă de extremităţile continentului, ce variază între 1.050 km şi 2.800 km.

Figura I.1. Poziţia geograficã a României1

Poziţia geograficã şi lungimea frontierelor României sunt redate în tabelele I.1. şi I.2.

Tabelul I.1. Poziţia geograficã a României

Punctul extrem Judeţul Longitudine estică*1) Latitudine nordică

Nord Satul Horodiştea Botoşani 26°42'05" 48°15'06" Sud Oraşul Zimnicea Teleorman 25°23'32" 43°37'07" Est Oraşul Sulina Tulcea 29°41'24" 45°09'36" Vest Comuna Beba Veche Timiş 20°15'44" 46°07'27"

*1) dupã Greenwich

Tabelul I.2. Lungimea frontierelor României

Graniţa Lungimea frontierelor (km) Totală Terestră Fluvială Maritimă

Total graniţă 3149,9 1085,6 1816,9 247,4 Bulgaria 631,3 139,1 470,0 22,2 Iugoslavia 546,4 256,8 289,6 - Republica Moldova 681,3 - 681,3 - Ucraina 649,4 273,8 343,9 31,7 Ungaria 448,0 415,9 32,1 - Marea Neagră 193,5 - - 193,5

Sursa: Strategia Protecţiei Mediului

Suprafaţa României este de 238.391 km2, fiind a treisprezecea ţară din Europa ca întindere.

I.1.1. Date de geografie fizică

Relieful României se compune din trei trepte majore şi anume: cea inaltă a Munţilor Carpaţi (cel mai înalt vârf - Moldoveanu 2.544 m), cea medie, care corespunde subcarpaţilor, dealurilor şi podişurilor şi cea joasă, a câmpiilor, luncilor şi

1 NOTA - Figura I.1. Poziţia geograficã a României se gãseşte în Monitorul Oficial, nr. 954 bis, Partea I, din 18 noiembrie 2004, la pagina 33.

159

Deltei Dunãrii (cea mai tânară unitate de relief, în continuă formare şi cu o altitudine medie de 0,52 m).

Alãturi de Dunăre şi Marea Neagră, Munţii Carpaţi constituie elementul geografic fundamental pentru definirea teritorialã a României. Aceştia sunt o bogaţie naturală de importanţă globalã, care combină valoarea ecologică imensă cu bogaţia culturalã şi diferite moduri de viaţă.

Munţii Carpaţi sunt numiţi, pe buna dreptate, "coloana vertebrală" a spaţiului mioritic şi ocupă o suprafaţă de 66.303 km2, adicã aproximativ 27,9% din suprafaţa ţării. Din cununa Carpatilor, relieful coboarã în trepte, dispuse aproape concentric. Cea mai mare parte a reliefului ţării se dezvoltă pe marea unitate structuralã a orogenului carpatic, iar toate unitãţile de relief de la exterior sunt constituite din sedimente de provenienţă carpatică, formarea lor fiind rezultatul evoluţiei lanţului carpatic.

Clima României este temperat-continentală de tranziţie, cu influenţe oceanice dinspre vest, mediteraneene dinspre sud-vest şi continental excesive dinspre nord-est. Precipitaţiile anuale scad în intensitate de la vest la est, cifrându-se de la 600 mm la 500 mm în Câmpia Română, la sub 400 mm în Dobrogea, în timp ce în zonele montane ating 1000-1400 mm.

Flora este alcãtuitã din specii de plante care apar şi se dezvoltă spontan, precum şi specii care s-au înmulţit artificial în diferite regiuni. Vegetaţia este condiţionatã de relief şi de elementele pedo-climatice, întâlnindu-se o dispunere etajată a acesteia. Regiunile montane sunt acoperite de pãduri de conifere (îndeosebi molid) şi pãduri de fag. Pe culmile înalte se află pajişti alpine şi tufãrişuri de jneapan, ienupar, afin şi altele. În regiunile de deal şi de podiş se întâlnesc pãduri de foioase.

Vegetaţia de stepă şi de silvostepă, care ocupă zonele cu deficit de umiditate din Podişul Dobrogei, Câmpia Română, Podişul Moldovei şi Câmpia de Vest, a fost în cea mai mare parte, înlocuitã prin culturi agricole.

Pãdurile ocupă doar 26,7% din suprafaţa ţării. Fauna include majoritatea speciilor de animale care trãiesc în libertate, precum şi

specii care au fost reproduse artificial într-o anumitã regiune. Apele curgãtoare ale României sunt dispuse radial, cele mai multe având

izvoarele în Muntii Carpaţi, iar principalul colector al acestora este fluviul Dunărea, care străbate ţara în partea sudică pe o lungime de 1.075 km şi se vãrsă în Marea Neagră.

Reţeaua hidrografică a României are aproape întreaga suprafaţă (97,8%) cuprinsã în bazinul fluviului Dunărea, cu excepţia unei pãrţi din râurile Dobrogei, care se vãrsa în Marea Neagră.

Râurile interioare (4.864 inventariate şi codificate) au o lungime totalã de 78.905 km. Lungimea principalelor cursuri de apă este prezentatã în tabelul I.3.

Tabelul I.3. Lungimea principalelor cursuri de apă de pe teritoriul României

Denumirea cursului de apă

Lungimea cursului de apă (km)

Suprafaţa bazinului (km2)

Dunăre 1075 33250*1) Mureş 761 27890 Prut 742 10990

160

Olt 615 24050 Siret 559 42890 Ialomiţa 417 10350 Someş 376 15740 Argeş 350 12550 Jiu 339 10080 Buzău 302 5264 Dâmboviţa 286 2824 Bistriţa 283 7039 Jijia 275 5757 Târnava Mare 246 6253 Timiş 244 5673 Crişul Alb 234 4240 Vedea 224 5430 Moldova 213 4299 Bârlad 207 7220

*1) Fãrã afluenţii care formeazã bazine de ordinul 1. Sursa: Institutul Naţional de Statistica - Anuarul Statistic al României, 2002

Fluviul Dunărea şi Marea Neagră constituie ecosisteme distincte care, pe teritoriul aparţinând României, au o importanţă economicã şi ecologică aparte.

Dunărea este coloana de transport pe cãile interioare de apă ale Europei. Prin canalele Dunăre - Marea Neagră şi Rin - Main - Dunăre se leagã două mari, Marea Nordului şi Marea Neagră, creând perspectiva creşterii traficului pe apă al mãrfurilor pe teritoriul României. Dunărea este sursa de apă pentru diverse folosinţe, sursa de hrană (fauna piscicolã) şi sursa de energie ieftină, prin hidrocentralele electrice de la Porţile de Fier I şi II.

Marea Neagră este poarta României spre mari şi oceane, iar zona de litoral şi de platou continental oferã condiţii pentru valorificarea bogãţiilor subterane (petrol, gaze naturale), acvatice (fauna piscicolã) şi de pe uscat (turism, agrement).

Canalul Dunăre-Marea Neagră, construit între 1975 şi 1984, leagã Dunărea (la sud de oraşul Cernavodă) cu Marea Neagră (la Agigea, la sud de Constanţa) şi scurtează drumul spre Constanţa cu aproape 400 km. Canalul, care poate fi utilizat în ambele sensuri, are o lungime de 64,2 km, o lăţime între 110 şi 140 de metri şi o adâncime între 7 şi 8,5 metri, şi poate primi nave cu un pescaj de până la 5,5 metri. O dată cu deschiderea pentru trafic în 1992 a canalului Main-Dunăre de pe teritoriul Germaniei a fost realizatã legătura directă între Marea Neagră şi Marea Nordului (între porturile Constanţa şi Rotterdam).

Lacurile sunt reprezentate prin lacuri naturale (de diverse tipuri genetice), rãspândite în toate unitãţile majore de relief şi de origini variate, de la cele glaciare în zona muntoasă (lacul Mioarelor - Munţii Făgăraş la 2.282 m altitudine), la limanele fluvio-maritime (lacul Techirghiol la 1,5 m altitudine) şi lacuri antropice, construite pentru valorificarea potenţialului hidroenergetic, pentru alimentare cu apă, irigaţii, piscicultură şi agrement.

Apele minerale constituie o resursa regenerabilă, încã insuficient valorificatã, deşi unele din ele sunt apreciate pe plan mondial prin calitãţile lor. Din rezerva totalã de ape minerale ce pot fi îmbuteliate, de 122 mii m3/zi, se valorifică circa 40%.

161

Solul reprezintã formaţiunea naturală cea mai recentă de la suprafaţa litosferei; este format dintr-o succesiune de straturi care s-au format şi se formeazã permanent prin transformarea rocilor şi materialelor organice, sub acţiunea factorilor fizici, chimici şi biologici, în zona de contact a atmosferei cu litosfera.

Cele mai fertile soluri sunt cernoziomurile din Câmpia Română, Câmpia de Vest, Podişul Moldovei, Câmpia Transilvaniei, Dobrogea şi alte zone (26,7% din învelişul de sol).

Din suprafaţa totalã a ţării de 238.391 km2, 62% reprezintã suprafaţa agricolã, 26,7% - pãdurile, 3,7% - apele şi 7,3% - alte suprafeţe. Astfel, solurile agricole ocupă 14,8 milioane ha (0,65 ha/loc), cele arabile reprezintã 9,34 milioane ha (0,41 ha/loc), iar cele forestiere cca 6,7 milioane ha (0,3 ha/loc).

Pentru desfãşurarea în bune condiţii a diferitelor activitãţi economice care genereazã presiuni asupra mediului a fost necesarã punerea la punct a unor instrumente de gestionare a capitalului natural care să rãspundã unor cerinţe de protecţie şi asigurare a valorii ecologice. Astfel, au fost delimitate mai multe categorii de arii protejate: rezervaţii ale biosferei, parcuri naţionale, rezervaţii naturale, rezervaţii ştiinţifice, monumente ale naturii, parcuri naturale.

Figura I.2. Harta fizică a României1

I.1.2. Date de geografie administrativã

Din punct de vedere administrativ, România este organizatã în 41 judeţe, cuprinde 265 municipii şi oraşe. Cele 40 de judeţe vor fi grupate în 7 regiuni, la care se adaugă municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov care reprezintã a 8-a regiune. Acestea sunt prezentate în figura I.3.

Figura I.3. Harta administrativã a României2

Populaţia României este de 21.794.793 locuitori (conform unor date preliminare de la recensãmântul din martie 2002).

Tabel I.4. Evoluţia populaţiei pe ultimii 5 ani

Anul Total Populaţia pe medii Mediul urban Mediul rural

1998 22.502.803 12.347.886 10.154.917 1999 22.458.022 12.302.729 10.155.293 2000 22.435.205 12.244.598 10.190.607 2001 22.408.393 12.243.748 10.164.645 2002 21.794.793 11.608.735 10.186.058

Sursa: Institutul Naţional de Statisitcă - Anuarele Statistice 1999 – 2002

1 NOTA - Figura I.2. Harta fizică a României se gãseşte în Monitorul Oficial al României, nr. 954 bis din 18.10.2004, Partea I, la pag. 36. Sursa: UNEP 2 NOTA - Figura I.3. Harta administrativã a României se gãseşte în Monitorul Oficial al României, nr. 954 bis din 18.10.2004, Partea I, la pag. 37. Sursa: Institutul Naţional de Statistică

162

Densitatea populaţiei pe judeţe este reprezentatã în figura I.4. La nivel naţional densitatea populaţiei este de 94 loc/km2.

Figura I.4. Densitatea populaţiei la nivelul anului 20011

Oraşele principale sunt: Bucureşti, Iaşi, Constanţa, Cluj-Napoca, Timişoara, Galaţi, Craiova, Braşov, Ploieşti, Brãila.

Cel mai mare oraş şi cel mai important centru politic, economic şi cultural-ştiinţific al ţării - municipiul Bucureşti - este împãrţit în şase sectoare administrative. Oraşul are o suprafaţă de 228 km2 şi o populaţie de 1.996.814 locuitori, ceea ce înseamnã cea 11% din totalul populaţiei ţării.

Porturile principale sunt: ● la Marea Neagră: Constanţa, cel mai mare port românesc şi de asemenea cel

mai mare port la Marea Neagră, cu un trafic de peste 80 milioane tone pe an. Alte porturi la Marea Neagră sunt Mangalia (vechea colonie greacă Callatis, datând tot din secolul al Vl-lea i.e.n.) şi Sulina.

● la Dunăre: Moldova Nouă, Orşova, Drobeta Turnu-Severin, Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniţa Călăraşi, Cernavodă, Hârşova, Măcin, Brãila, Galaţi, Tulcea, Sulina.

Aeroporturile principale sunt: Bucureşti-Otopeni cel mai important aeroport internaţional (deschis în 1970), situat la 18 km de Bucureşti, Constanţa, Timişoara, Arad, Sibiu, Suceava, Bacău, Baia Mare, Caransebeş, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Oradea, Satu Mare, Târgu Mureş, Tulcea.

I.1.3. Date de geografie economicã

Evoluţia principalului indicator macroeconomic, produsul intern brut (PIB), care reprezintã valoarea bunurilor şi serviciilor rezultate din procesele de producţie în cadrul economiei naţionale pentru a fi consumate, investite, stocate sau exportate, este prezentatã în figura I.5.

Această evoluţie a produsului intern brut a fost estimatã în condiţii comparabile din punct de vedere metodologic. În acest sens, pentru perioada 1999-2002, indicii de volum au avut ca an de bază anul 1998, acesta fiind primul an pentru care s-a calculat produsul intern brut pe baza metodologiei SEC 1995∗1).

Figura I.5. Indicii produsului intern brut în perioada 1996-2001 Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Anuarul Statistic al României, 2002

1 NOTA - Figura I.4. - Densitatea populaţiei la nivelul anului 2001, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, nr. 954 bis din 18.10.2004, Partea I, la pag. 38. Sursa: Prelucrare ICIM - date Anuarul Statistic al României – 2002 ∗1) Începând cu anul 1989 conturile naţionale ale României au fost elaborate pe baza metodologiei Sistemului European de Conturi Economice Integrate 1979 (SEC 1979). Din anul 1998 s-a trecut la utilizarea noului Sistem European de Conturi 1995 (SEC 1995). Datele pentru anul 1998 au fost elaborate conform principiilor metodologice ale celor două sisteme (SEC 1979 şi SEC 1995), asigurându-se astfel un an de legătură între cele două versiuni ale SEC. Începând cu anul 1999, calculul s-a realizat numai pe baza cerinţelor metodologice ale SEC 1995.

163

Figura I.6. Ponderea valorii adãugate brute în PIB (comparatie 2001 -2002) 1 Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Figura I.7. Evoluţia PIB-ului, exportului şi importului de bunuri în ultimii 5 ani (1997=100%) Sursa: Prelucrare ICIM - date de la Institutul Naţional de Statistică

Evoluţia producţiei industriale a înregistrat fluctuaţii importante. Producţia industrială în anul 2001 a înregistrat o scãdere cu 7,1 % faţă de 1997, declinul fiind determinat de subutilizarea multor întreprinderi şi de existenţa unor disponibilizări masive, precum şi de reducerea cererii. Scãderea producţiei industriale a avut loc în toate cele trei sectoare (în industria extractivă cu 18,3 %, în sectorul energiei electrice şi termice, gaze şi apă cu 21,6 %, iar în industria prelucrătoare cu 6,0 %).

Figura I.8. Structura producţiei industriei prelucrătoare în anul 2001 2 Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Strategia economicã a României pe termen mediu, precum şi Planul de acţiune al Programului de guvernare în perioada 2001-2004, evidenţiazã necesitatea dezvoltãrii sectorului energetic în condiţiile dezvoltãrii durabile. Dezvoltarea durabilă a sectorului energetic înseamnã în mod esenţial satisfacerea necesarului de energie la un preţ competitiv, în condiţii de calitate, de siguranţă în alimentare şi de utilizare eficientă a resurselor, cu limitarea impactului asupra mediului.

În contextul energetic naţional, dezvoltarea durabilă implică satisfacerea cererilor de energie, nu prin creşterea furnizării acesteia (cu excepţia energiilor regenerabile), ci prin reducerea consumului, prin perfecţionarea tehnologiilor, prin restructurarea economiei şi prin schimbarea mentalităţii privind utilizarea eficientă a energiei.

Producerea de energie electrică având la baza materiile fosile şi minerale constituie un important factor de diminuare a resurselor neregenerabile iar combustia carbunelui, a gazelor naturale şi a petrolului duc la emisia în atmosfera de substanţe poluante (pulberi, oxizi de sulf, oxizi de azot, dioxid de carbon etc).

Figura I.9. Resurse de energie primară pentru anul 2002 3

Pentru perioada 2001-2004, totalul resurselor energetice primare necesare acoperirii cererii de energie se estimează a fi cuprins între 64,7 şi 71,5 milioane tcc.

România are un grad ridicat de dependenţă de importurile de resurse energetice, între care 30% la gaze naturale şi 54% la petrol, situaţie care tinde să se accentueze datoritã procesului de epuizare a rezervelor autohtone de hidrocarburi. Pentru acoperirea consumului intern de resurse energetice, importurile vor ajunge în 2004 la 6 miliarde mc gaze naturale şi la 1,4 milioane tone pacură pentru termocentrale.

1 NOTA - Figura I.5. şi Figura I.6. se gãsesc în Monitorul Oficial al României, nr. 954 bis din 18.10.2004, Partea I, la pag. 39. 2 NOTA - Figura I.7. şi Figura I.8. se gãsesc în Monitorul Oficial al României, nr. 954 bis din 18.10.2004, Partea I, la pag. 40. 3 NOTA - Figura I.9. Resurse de energie primară pentru anul 2002, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, nr. 954 bis din 18.10.2004, Partea I, la pag. 41. Sursa: Institutul Naţional de Statistică

164

Agricultura, prin particularitãţile sale (utilizarea solului, întreţinerea proceselor biologice naturale), reprezintã una din activitãţile economice de o importanţă majorã în România.

Suprafaţa agricolã a ţării a crescut în anul 2001 cu 0,43 % faţă de anul 1996. În schimb, în aceeaşi perioadă a scãzut suprafaţa pãdurilor cu 1,22 %, a drumurilor şi cãilor ferate cu 1,77 % şi a apelor 1,08%. Alte suprafeţe (în general terenurile neproductive) au crescut cu 8,89 %.

Analizând evoluţia repartiţiei terenurilor agricole, pe tipuri de folosinţe, în anii 1996-2001 se constată că suprafaţa terenurilor arabile se menţine la cea 63 % din totalul suprafeţei agricole, iar restul se repartizeazã între pãşuni (cea 23 %), fâneţe (cea 10 %), vii (1,8 %) şi livezi (1,7 %).

În mediul rural, agricultura reprezintã activitatea economicã predominantă, ocupând peste 70% din forţa de muncă. Ea este singura ramură a economiei româneşti în care predomină persoanele în vârstă. Aproape 52 % din populaţia ocupatã în agricultură avea, în anul 2001, 50 de ani şi peste, iar cca. 23 % 65 de ani şi peste. Doar 28 % din populaţia ocupatã în agricultură erau tineri sub 35 de ani. Forţa de muncă în agricultură de sub 40 de ani ar fi suficientă pentru exploataţii de dimensiuni optime cu dotare corespunzãtoare. Ca urmare a predominanţei persoanelor în vârstă în sectorul agricol, climatul general este mai puţin receptiv la inovare.

Sectorul transporturilor a fost şi rãmâne în continuare un important consumator de energie (hidrocarburi şi energie electrică).

În prezent se fac eforturi importante pentru realizarea de noi autostrăzi şi pentru înzestrarea transportului urban, cu noi vehicule.

Liniile de cale feratã în exploatare au fost la sfârşitul anului 2001 de 11.015 km faţă de 11.385 km în 1996.

Situaţia drumurilor publice la sfârşitul anului 2001 este prezentatã în tabelul I.5.

Tabelul I.5. Drumurile publice

Tip drumuri 1996 1997 1998 1999 2000 2001 Drumuri publice – total (km) 73.160 73.161 73.260 73.435 78.479 78.492 Modernizate 17.716 17.813 18.031 18.084 19.418 19.868 Din total drumuri publice: Drumuri naţionale 14.683 14.683 14.683 14.685 14.824 14.822 Drumuri judeţene şi comunale 58.477 58.478 58.577 58.750 63.655 63.670 Densitatea drumurilor publice pe 100 km2 teritoriu 30,7 30,7 30,7 30,8 32,9 32,9

Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Anuarul Statistic al României, 2002

Construcţiile au înregistrat o scãdere până în anul 1996 dupã care se observă o evoluţie net ascendentă până în anul 2001. Astfel, sumele investite în lucrãrile de construcţii la nivelul anului 2001, au crescut de 8 ori faţă de anul 1996 şi de 3 ori faţă de 1998.

165

Figura I.10. Lucrãrile de construcţii, dupã modul de execuţie pentru anul 2001 1

Creşterea cea mai mare s-a înregistrat în anul 2001 faţă de 1998, în cadrul formei de proprietate majoritar privatã, de circa patru ori, faţă de cea majoritar de stat unde creşterea a fost de două ori, la nivelul aceluiaşi an.

Principalele puncte turistice din România sunt: capitala ţării - Bucureşti, litoralul Mării Negre cu staţiunile sale, Delta Dunãrii, Munţii Carpaţi, în special Valea Prahovei şi Poiana Braşov (zonele montane cele mai frecventate), Bucovina (situată în nordul Moldovei) cu vestitele mănăstiri şi biserici, ale cãror picturi exterioare (datând din secolul XVI) au fost declarate patrimoniu UNESCO, Maramures, sudul Transilvaniei, incluzând ţinutul Haţeg şi zonele înconjurătoare (leagănul civilizaţiei dacice) şi nordul Olteniei.

Figura I.11. Evoluţia înnoptărilor în structurile de cazare turistică Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Anuarul Statistic al României – 2002

Reţeaua de cazare a turiştilor, existentă, are 3.266 de unitãţi de cazare, având o capacitate existentă de 277.047 locuri. Dintre ele sunt 829 de hoteluri, cu un total de 157.703 locuri de cazare. Capacitatea de cazare a turiştilor, în funcţiune, este de 51.882 locuri (mii locuri-zile), din care 34.339 în hoteluri (mii locuri-zile). Privatizarea unitãţilor şi a serviciilor din turism este în plinã desfãşurare.

Capacitatea şi activitatea de cazare turistică, pe forme de proprietate, în anul 2001 se prezintã în figura I.12.

Figura I.12. Capacitatea şi activitatea de cazare turistică, pe forme de proprietate pentru anul 2001 2

Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Anuarul Statistic al României, 2002

I.1.4. Surse de date privind generarea şi gestionarea deşeurilor

Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor a fost realizat pe baza datelor şi informaţiilor existente, principalele surse de date fiind prezentate succint în cele ce urmeazã.

Începând cu anul 1993 a fost creată, în urma unui contract între Ministerul Mediului şi Gospodãririi Apelor şi Institutul de Cercetare-Dezvoltare privind Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti, baza de date privind generarea şi gestionarea deşeurilor la nivel naţional. Datele se referã atât la deşeurile industriale, cât şi la deşeurile municipale.

Din 1999, colectarea şi procesarea informaţiilor referitoare la tipurile şi cantitãţile de deşeuri s-a fãcut în conformitate cu Hotãrârea de Guvern nr. 155/1999; această hotãrâre a introdus obligativitatea agenţilor economici de a-şi ţine evidenţa deşeurilor, de a le raporta la cererea autoritãţilor judeţene de mediu (APM) şi de a le clasifica conform cerinţelor europene de clasificare (Catalogul European al Deşeurilor). În anul

1 NOTA - Figura I.10. Lucrãrile de contrucţii, dupã modul de execuţie pentru anul 2001, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, nr. 954 bis din 18.10.2004, Partea I, la pag. 42. Sursa: Institutul Naţional de Statistică 2 NOTA - Figura I.11. şi Figura I.12. se gãsesc în Monitorul Oficial al României, nr. 954 bis din 18.10.2004, Partea I, la pag. 43.

166

2002 această hotãrâre a fost abrogatã prin Hotãrârea de Guvern nr. 856/2002 (MO 659/05.09.2002), care a introdus totodatã noua Listă de deşeuri, inclusiv deşeurile periculoase. De asemenea, România raporteazã date privind deşeurile din 1995 cãtre sistemul de raportare la EUROSTAT şi la Agenţia Europeanã de Mediu (prin reţeaua EIONET).

Cantitãţile de deşeuri generate au variat semnificativ de la un an la altul (vezi tabelul I.6.), din motive cum ar fi:

● modificãrile survenite în activitãţile companiilor industriale şi de prestãri servicii;

● înregistrarea sau neînregistrarea ca deşeu a sterilului de la excavarea minereurilor;

● modul de evaluare a cantitãţii de cãtre fiecare generator (cântărire sau estimare);

● conştientizarea diferită de cãtre generatorii de deşeuri a importanţei activitãţii de colectare şi raportare a datelor;

● controlul diferit, din partea autoritãţilor de mediu locale, privind îndeplinirea obligaţiilor legale de colectare şi raportare a datelor de cãtre generatorii de deşeuri;

● modificarea periodicã a chestionarelor de anchetă în vederea îmbunãtãţirii acestora (în 2000 şi 2002).

Tabel I.6. Generarea deşeurilor la nivel naţional (exclusiv steril minier)

Parametru 1997 1998 1999 2000 2001 2002 Cantitatea totală de deşeuri (mil. tone) 48,00 42,66 42,68 33,26 41,22 34,08

Pentru urmãtorii ani Ministerul Mediului şi Gospodãririi Apelor îşi propune să îmbunătăţească modul de raportare, colectare şi prelucrare a datelor printr-o strânsã colaborare cu ICIM şi Institutul Naţional de Statistică.

I.2. PRINCIPII ŞI OBIECTIVE STRATEGICE

Principiile de bază ale politicii de mediu a României sunt stabilite în conformitate cu prevederile europene şi internaţionale, asigurând protecţia şi conservarea naturii, a diversităţii biologice şi utilizarea durabilă a componentelor acesteia.

Principalele principii care stau la baza activitãţilor de gestionare a deşeurilor sunt enunţate în cele ce urmeazã:

Principiul protecţiei resurselor primare este formulat în contextul mai larg al conceptului de "dezvoltare durabilă" şi stabileşte necesitatea de a minimiza şi eficientiza utilizarea resurselor primare, în special a celor neregenerabile, punând accentul pe utilizarea materiilor prime secundare.

Principiul mãsurilor preliminare, corelat cu principiul utilizãrii BATNEEC ("Cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive"), stabileşte că, pentru orice activitate (inclusiv pentru gestionarea deşeurilor), trebuie să se ţinã cont de urmãtoarele aspecte principale: stadiul curent al dezvoltãrii tehnologiilor, cerinţele pentru protecţia mediului, alegerea şi aplicarea acelor mãsuri fezabile din punct de vedere economic.

167

Principiul prevenirii stabileşte ierarhizarea activitãţilor de gestionare a deşeurilor, în ordinea descrescãtoare a importanţei care trebuie acordatã: evitarea apariţiei, minimizarea cantitãţilor, tratarea în scopul recuperãrii, tratarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă pentru mediu.

Principiul poluatorul plãteşte, corelat cu principiul responsabilitãţii producãtorului şi cel al responsabilitãţii utilizatorului, stabileşte necesitatea creãrii unui cadru legislativ şi economic corespunzãtor, astfel încât costurile pentru gestionarea deşeurilor să fie suportate de generatorul acestora.

Principiul substituţiei stabileşte necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase, evitându-se astfel apariţia deşeurilor periculoase.

Principiul proximităţii, corelat cu principiul autonomiei stabileşte că deşeurile trebuie să fie tratate şi eliminate pe cât posibil pe teritoriul naţional şi cât mai aproape de sursa de generare; în plus, exportul deşeurilor periculoase este acceptat numai cãtre acele ţări care dispun de tehnologii adecvate de eliminare şi numai în condiţiile respectãrii cerinţelor privind comerţul internaţional cu deşeuri.

Principiul subsidiaritãţii (corelat şi cu principiul proximităţii şi cu principiul autonomiei) stabileşte acordarea competenţelor astfel încât deciziile în domeniul gestionãrii deşeurilor să fie luate la cel mai scãzut nivel administrativ faţă de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional şi naţional.

Principiul integrãrii stabileşte ca activitãţile de gestionare a deşeurilor fac parte integrantã din activitãţile social-economice care le genereazã.

Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor a fost elaborat pentru perioada 2003 - 2013. În conformitate cu prevederile articolului 8(1) alin.7 din OUG 78/2000 (MO 283/22.06.2000) privind regimul deşeurilor, modificatã şi aprobatã prin Legea nr. 426/2001 (MO 411/25.07.2001), Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor va fi revizuit periodic avându-se în vedere progresul tehnic şi cerinţele de protecţie a mediului, fãrã să se depãşeascã, însã, 5 ani.

Având în vedere perioada pentru care a fost elaborat, Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor cuprinde obiective, ţinte şi mãsuri pe termen scurt şi mediu,. Totuşi, se regãsesc şi acţiuni cu termene mai îndepărtate, ca de exemplu anul 2020. Acestea au fost pãstrate întrucât la elaborarea planului s-a avut în vedere şi o viziune pe termen lung ce derivă din implementarea anumitor directive cum ar fi depozitarea, incinerarea, etc, avându-se în vedere conştientizarea factorilor de decizie şi a factorilor interesaţi asupra necesitãţii continuãrii implementarii legislaţiei naţionale şi europene.

Obiectivele strategice pe care trebuie să le îndeplineascã România, precum şi mãsurile necesare în urmãtorii 10 de ani, în domeniul gestionãrii deşeurilor, sunt prezentate sintetic în tabelele I.7 - I.10, dupã cum urmeazã:

Tabelul I.7. Obiective şi ţinte generale pentru gestionarea deşeurilor Tabelul I.8. Obiective şi ţinte specifice privind gestionarea anumitor fluxuri de

deşeuri Tabelul I.9. Obiective şi ţinte generale pentru gestionarea deşeurilor periculoase Tabelul I.10. Obiective şi ţinte pentru gestionarea anumitor fluxuri de deşeuri

periculoase

Tabelul I.7. Obiective şi ţinte generale pentru gestionarea deşeurilor

168

Domeniul / Activitatea Obiective principale Obiective subsidiare Ţinte


1.1. Armonizarea politicii şi legislaţiei naţionale în domeniul gestionării deşeurilor cu politicile şi preve-derile legislative europene, precum şi cu prevederile acor-durilor şi convenţiilor internaţionale la care România ete parte

1.1.1. Crearea cadrului legislativ adecvat pentru întreg sistemul de gestio-nare a deşeurilor cu speci-ficarea clară a tuturor „părţilor implicate (asociaţii profesionale, patronale, ONG-uri, sindicate, societatea civilă etc.)”, responsabilităţilor şi obligaţiilor acestora

Definitivarea între-gului cadru legisla-tiv. Termen: 2007

1.2. Integrarea pro-blematicii de gestio-nare a deşeurilor în politicile sectoriale şi de companie.

1.2.1. Corelarea politicii şi a ctelor normative interne cu prevederile legislative europene şi internaţionale în domeniul gestiunii deşeurilor (completarea şi corelarea cu viitoarele acte legislative internaţionale / europene)

Termen: Permanent

1.3. Creşterea efici-enţei de aplicare a legislaţiei în dome-niul gestiunii deşe-urilor

1.3.1. Creşterea ponderii acordate aplicării legisla-ţiei şi controlului acesteia în cadrul activităţii orga-nelor de mediu cu atribuţii în domeniul deşeurilor

Termen: Permanent

1.3.2. Întărirea capacităţii instituţionale

Termen: Permanent

1.3.3. Încurajarea iniţiativei private în domeniul gestionării deşeurilor

Privatizare a 70% din serviciile de gestiune a deşeurilor Termen: 2007

2. Aspecte instituţionale şi organizatorice

2.1. Adaptarea şi dez-voltarea cadrului instituţional şi organi-zatoric în vederea îndeplinirii cerinţelor naţionale şi compati-bilizarea cu structurile europene

2.1.1. Crearea condiţiilor pentru eficientizarea structurilor instituţionale şi a sistemelor aferente activităţilor de gestionare a deşeurilor

Modificarea Regula-mentului de Organi-zare şi Funcţionare al AMP-urilor Termen: 2004

2.1.2. Întărirea capacităţii administrative a institu-ţiilor guvernamentale la toate nivelele (naţional, regional, judeţean, local) cu competenţe şi respon-sabilităţi în aplicarea legislaţiei

Termen: Permanent

3. Resursele 3.1. Asigurarea resur- 3.1.1. Asigurarea de Termen: 2007

169

umane selor umane ca număr şi pregătire profesio-nală

personal suficient şi bine pregătit profesional şi dotări şi dotări corespun-zătoare la toate nivelele, atât în sectorul public, cât şi în sectorul privat

4. Finanţarea sis-temului de gestio-nare a deşeurilor

4.1. Crearea şi utiliza-rea de sisteme şi mecanisme economi-co-financiare pentru gestionarea deşeurilor în condiţiile respectă-rii principiilor genera-le, cu precădere a principiului „poluato-rul plăteşte”

4.1.1. Stimularea creării şi dezvoltării unei pieţe via-bile de deşeuri reciclabile

Termen: Permanent

4.1.2. Optimizarea utili-zării tuturor fondurilor disponibile (fondul de mediu, fonduri private, fonduri structurale etc.) pentru cheltuieli de capi-tal în domeniul gestionării deşeurilor

Termen: Permanent

4.1.3. Îmbunătăţirea mecanismelor economico-financiare pentru gestio-narea deşeurilor munici-pale (calculare taxe, pro-grame naţionale speciale de la buget)

Termen: 2007

4.1.4. Îmbunătăţirea mecanismelor economico-financiare pentru gestio-narea deşeurilor industri-ale (deşeuri rezultate di-rect din activităţi industri-ale), inclusiv a celor industriale periculaose

Termen: 2007

4.1.5. Crearea şi susţine-rea unor mecanisme economico-financiare adecvate pentru gestio-narea fluxurilor de deşeuri speciale: acumulatori şi baterii, uleiuri uzate, anvelope uzate, ambalaje, electrice şi electronice, vehicule scoase din uz etc. (sisteme deopozit, responsabilizarea produ-cătorului, mecanisme de eco-finanţare)

Termen: 2007

4.1.6. Utilizarea completă şi eficientă a fondurilor naţionale şi internaţionale disponibile (ISPA etc.)

Termen: Permanent

170

4.1.7. Finanţarea siste-mului naţional de monito-rizare în domeniul gestio-nării deşeurilor

Termen: Permanent

4.1.8. Finanţarea securi-zării intermediare şi a rea-bilitării finale a zonelor contaminate orfane

Termen: Permanent

5. Conştientizarea părţilor implicate

5.1. Promovarea unui sistem de informare, conştientizare şi motivare implicate pentru toate părţile implicate

5.1.1. Intensificarea co-municării între toate păr-ţile implicate

Termen: Permanent

5.1.2. Organizarea şi susţinerea de programe de educare şi conştientizare a populaţiei, de către toate părţile implicate (autori-tăţi publice centrale şi locale, societăţi comerci-ale, ONG-uri, instituţii publice etc.)

Termen: Permanent

5.1.3. Stimularea agen-ţilor economici ce finan-ţează acţiuni de educare şi conştientizare a popu-laţiei, prin deduceri din sumele datorate la Fondul pentru Mediu

Termen: 2005

5.1.4. Elaborarea de ghi-duri legislative şi docu-mente informative

Termen: 2005

6. Colectarea şi raportarea de date şi informaţii pri-vind gestionarea deşeurilor

6.1. Obţinerea de date şi informaţii complete şi corecte, care să corespundă cerinţelor de raportare la nivel naţional şi european

6.1.1. Îmbunătăţirea sis-temului naţional de colectare, prelucrare şi analizare a datelor şi informaţiilor privind gestionarea deşeurilor

Termen: 2006

6.1.2. Îmbunătăţirea sis-temului de raportare la nivel european şi interna-ţional a datelor privind gestiunea deşeurilor

Termen: Permanent

7. Prevenirea generării deşeu-rilor

7.1. Maximizarea prevenirii generării deşeurilor

7.1.1. Promovarea şi apli-carea principiului preveni-rii în industrie

Termen: Permanent

7.1.2. Promovarea şi aplicarea principiului prevenirii la consumator

Termen: Permanent

8. Valorificarea potenţialului util din deşeuri

8.1. Exploatarea tuturor posibilităţilor de natură tehnică şi

8.1.1. Dezvoltarea pieţii pentru materiile prime secundare şi susţinerea

Termen: Permanent

171

economică privind valorificarea deşeurilor

promovării utilizării produselor obţinute din materiale reciclate 8.1.2. Decuparea generării deşeurilor de creştere economică şi realizarea unei reduceri globale a volumului de deşeuri

Termen: 2013

8.2. Dezvoltarea acti-vităţilor de valorifi-care materială şi ener-getică

8.2.1. Promovarea prio-ritară a valorificării mate-riale în măsura posibili-tăţilor tehnice şi econo-mice în condiţii de sigu-ranţă pentru sănătatea populaţiei şi mediu

Valorificarea a circa 10% din deşeuri menajere: 31 dec. 2010

8.2.2. Promovarea valori-ficării energetice în insta-laţii cu randament ener-getic ridicat în cazul în care valorificarea materi-ală nu este fezabilă din punct de vedere tehnico-economic, beneficiarul energetic rezultat în urma incinerării este pozitiv şi există posibilitatea utili-zării eficiente a energiei rezultate

Valorificarea energetică a circa 10% din deşeurile municipale: 2020 Conformarea cu Directiva UE a tuturor instalaţiilor de incinerare a deşeurilor proprii: 2007 Conformarea cu Directiva UE a instalaţiilor de co-incinerare: 2007

9. Colectarea şi transportul deşeu-rilor

9.1. Asigurarea de servicii unui număr cât mai mare de gene-ratori de deşeuri de către sistemele de colectare şi transport a deşeurilor

9.1.1. Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor în mediul urban şi rural

Colectarea a 84% din deşeurile muni-cipale generate: 2013

9.1.2. Optimizarea schemelor de1 ...............

Termen: Permanent

9.2. Asigurarea celor mai bune opţiuni pen-tru colectarea şi transportul deşeurilor în vederea unei cât mai eficiente valorifi-cări şi eliminări a deşeurilor

9.2.1. Stabilirea unor prin-cipii şi cerinţe unitare care să stea la baza funcţionării tuturor companiilor de salubritate

Termen: 2007

9.2.2. Separarea fluxurilor de deşeuri periculoase de cele nepericuloase

2004-2017

9.2.3. Introducerea şi ex-tinderea colectării selecti-

2004-2017

1 (n.a.) Paragraf incomplet în materialul transmis de LEGIS – CTTA. A se consulta H.G. nr. 1470 din 09 septembrie 2004 publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 954 bis din 18.10.2004, Partea I.

172

ve la sursa a deşeurilor 9.2.4. Controlul activităţii de transport deşeuri pe plan intern: Întărirea capacităţii instituţionale de control

Începând cu 2004

9.2.5. Eficientizarea controlului activităţii de transport deşeuri peste frontieră: - stabilirea cadrului legal şi instituţional care să permită aplicarea directă a Regulamentului 259/93/CEE; - stabilirea autorităţii competente; - întărirea capacităţii instituţionale de control; - implementarea Regula-mentului 259/93/CEE

2004-2007 2004-2007 2004-2007 Începând cu 2007

10. Tratarea deşeurilor

10.1. Promovarea tratării deşeurilor în vederea asigurării unui management ecologic raţional

10.1.1. Încurajarea tratării deşeurilor în vederea: - valorificării - facilitării manipulării - diminuării caracterului periculos - diminuării cantităţilor de deşeuri eliminate final în condiţii de siguranţă pen-tru sănătatea populaţiei şi mediu

Termen: Permanent

11. Eliminarea deşeurilor

11.1. Eliminarea deşeurilor în confor-mitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul gestiunii deşeurilor în scopul protejării sănă-tăţii populaţiei şi a mediului

11.1.1. Asigurarea capaci-tăţilor necesare pentru eliminarea deşeurilor prin promovarea cu prioritate a instalaţiilor de eliminare la nivel zonal.

Construirea a circa 50 depozite clasa b) de capacitate medie de 100.000 t/an şi maximum 15 depo-zite clasa b) de capa-citate medie 50.000 t/an până în 2017

11.1.2. Închiderea depozi-telor de deşeuri neconfor-me cu cerinţele UE

Termen: Etapizat până în 2017

12. Cercetare-dezvoltare

12.1. Încurajarea şi susţinerea cercetării româneşti în domeniul gestionării integrate a deşeurilor

12.1.1. Adaptarea la con-diţiile locale a unor tehno-logii curate de producţie

Termen: Permanent

12.1.2. Elaborarea de tehnologii noi pentru

Termen: Permanent

173

neutralizarea şi eliminarea deşeurilor periculoase

12.1.3. Creşterea disponi-bilităţii pentru dezvoltarea de noi soluţii pentru pre-venire, minimizare, reci-clare şi eliminare a aces-tora

Termen: Permanent

12.1.4. Disemianrea infor-maţiilor privind noi soluţii precum şi noi tehnologii

Termen: Permanent

Tabelul I.8. Obiective şi ţinte specifice anumitor fluxuri de deşeuri

Categoria de deşeuri Sub-categoria Obiective Ţinte

1. Deşeuri din agri-cultură, creşterea ani-malelor, silvicultură şi industria lemnului, industria alimentară

1.1. Deşeuri vegetale, dejecţii, rumeguş, deşeuri de la instriali-zarea lemnului

1.1.1. Eficientizarea controlului privind depozitarea deşeu-rilor netratate

Termen: 2010

1.1.2. Încurajarea valorificării prin pro-cese aerobe şi anae-robe

Valorificarea materi-ală sau energetică a circa 50% din deşeu-rilor biodegradabile până în 2013

1.1.3. Susţinerea valorificării energe-tice acolo unde recu-perarea materială nu ete tehnico-economic fezabilă, în condiţii de siguranţă pentru sănătatea populaţiei şi mediu

Valorificarea energe-tică a 50% din canti-tatea de rumeguş până în 2013

2. Deşeuri de la producerea energiei termice şi electrice, incinerare şi co-incinerare

2.1. Zgură, cenuşă de vatră, cenuşă zbură-toare, gips de la insta-laţii de incinerare şi co-incinerare

2.1.1. Susţinerea valorificării materiale şi energetice

Valorificarea în construcţii a 30% din cenuşa zburătoare şi gipsul rezultat de la termocentrale până în 2015

2.2. Zgură, cenuşă de vatră, cenuşă zbură-toare, gips de la insta-laţii de incinerare şi co-incinerare

2.2.1. Tratare înaintea depozitării în cazul în care recuperarea nu este posibilă

Tratarea tuturor cantităţilor de zgură, cenuşe şi gips până în 2017

3. Deşeuri din con-strucţii şi demolări

3.1. Deşeuri din con-strucţii şi demolări (contaminate şi

3.1.1. Susşinerea reutilizării şi reciclă-rii deşeurilor din con-

Recuperarea şi valorificarea materială şi/sau energetică a

174

necontaminate) strucţii şi demolări necontaminate

deşeurilor rezultate din demolări - responsabilitatea industriei -

3.1.2. Tratarea de-şeurilor contaminate din construcţii şi demolări în vederea recuperării sau elimi-nării

Dezvoltarea unor facilităţi de tratare prin inertizare a tuturor deşeurilor contaminate rezultate din demolări/con-strucţii (responsabi-litatea industriei)

3.1.3. Dezvoltarea sistemului de facili-tăţi în vederea eliminării corespun-zătoare

(responsabilitatea industriei)

3.2. Deşeuri din excavarea solurilor (contaminate şi necontaminate)

3.2.1. Reutilizarea şi reciclarea, în măsura în care acestea nu sunt contaminate

Implementarea pra-cticilor de refolosire şi valorificare mate-rială a tuturor deşeurilor rezultate din excavarea solurilor (responsabi-litatea industriei)

3.2.2. Dezvoltarea sistemului de facili-tăţi pentru tratarea deşeurilor contami-nate de la excavarea solurilor în vederea recuperării sau elimi-nării şi eliminării şi eliminarea corespun-zătoare

Dezvoltarea unor facilităţi de tratare prin inertizare a tuturor deşeurilor contamiante rezultate din excavarea solurilor (responsabi-litatea industriei)

3.3. Deşeuri din construcţia drumu-rilor

3.3.1. Reutilizarea şi reciclarea, în măsura în care acestea nu sunt contaminate

Implementarea practicilor de refolo-sire şi valorificare materială a 50% din deşeurilor rezultate din construcţia drumurilor (respon-sabilitatea industriei)

3.3.2. Tratarea deşeu-rilor contamiante din construcţia drumu-rilor în vederea recu-perării sau eliminării şi eliminarea cores-punzătoare

Dezvoltarea unor facilităţi de tratare prin inertizare a tuturor deşeurilor contaminate rezultate din construcţia drumurilor (respon-

175

sabilitatea industriei) 4. Deşeuri provenite de la staţiile de epurare

4.1. Nămoluri prove-nite de la staţiile de epurare

4.1.1. Asigurarea, în măsura posibilităţilor, a recuperării şi utilizării ca fertilizant sau amendament agricol, a nămolurilor ce corespund calităţii stabilite în cerinţele legale

Organizarea valorificării agricole a nămolului necontaminat de la staţiile de epurare orăşeneşti generat începând din 2004

4.1.2. Deshidratarea şi pre-tratarea în vederea eliminării prin co-incinerare în cuptoarele din fabricile de ciment

Implementarea co-incinerării nămolu-rilor de epurare după elaborarea studiilor de fezabilitate de către companiile de ciment

4.1.3. Prevenirea eliminării necontro-late pe soluri

Termen: Permanent din momentul adoptării reglemen-tării interne

4.1.4. Prevenirea eliminării nămolu-rilor în apele de suprafaţă

Termen: Permanent din momentul adoptării reglemen-tării interne

5. Deşeuri biodegra-dabile

5.1. Deşeuri biode-gradabile; menajere; deşeuri asinilabile din comerţ, industrie, instituţii; deşeuri stradale, nămoluri orăşeneşti

5.1.1. Reucerea can-tităţii de deşeuri biodegradabile prin reciclare şi procesare (minimizarea mate-riei organice pentru reducerea poluanţilor emişi prin levigat şi gazul de depozit)

Reducerea cu 25% până în 2010 Reducerea cu 50% până în 2013 Reducerea cu 65% până în 2016

6. Deşeuri de amba-laje

6.1. Ambalaje 6.1.1. Creşterea gradului de reutilizare şi reciclabilitate a ambalajelor

Termen: Permanent

6.1.2. Optimizarea cantităţii de ambalaje pe produs ambalat (prin reproiectare)

Termen: Permanent

6.2. Deşeuri de ambalaje

6.2.1. Reducerea cantităţii de deşeuri de ambalaje prin valorificare

Atingerea obiecti-velor de reciclare de 60% din greutate pentru hârtie şi carton şi a obiectivelor de reciclare de 50% din greutate pentru metal până la 31 decembrie

176

2008; - Atingerea obiecti-velor de reciclare de 15% din greutate pentru lemn pînî la 31 decembrie 2011; - Atingerea obiectivului global de reciclare de 55%, a obiectivului global de valorificare de 60%, a obiectivelor de recic-lare de 22,5% din greutate pentru plas-tic (considerându-se numai materialul reciclat ca material plastic) şi a obiecti-velor de reciclare de 60% din greutate pentru sticlă, până la 31 decembrie 2013

6.2.2. Creşterea cantităţilor de deşeuri de ambalaje colectate precum şi a eficienţei colectării selective a acestora

Etape colectare selectivă: - 2003-2006 experi-mentare (proiect pilot), conştientizare populaţiei - 2007-2017 extin-derea colectării selective – la nivel naţional

6.2.3. Crearea şi optimizarea scheme-lor de valorificare materială

Termen: începând din 2004

6.2.4. Crearea şi opti-mizarea schemelor de valorificare energeti-că a deşeurilor de ambalaje („neadecva-te” pentru valorificare materială)

Organizarea sisteme-lor zonale şi valorifi-carea energetică, eventual ca şi combustibil alternativ pentru cuptoarele de ciment, corelat cu punerea în funcţiune a instalaţiilor de procesare adecvate Termen: începând din 2005

7. Anvelope 7.1. Anvelope 7.1.1. Creşterea gradului de valorifi-care materială şi

Organizarea sistemu-lui de colectare şi valorificare materială

177

energetică a anvelo-pelor uzate

şi termoenergetică a anvelopelor uazte Termen: 2005

8. Vehicule scoase din uz

8.1. Vehicule scoase din uz

8.1.1. Asigurarea unei reţele de colecta-re a vehiculelor scoa-se din uz corespun-zător repartizate în teritoriu

Realizarea unui sistem prin care ultimul deţinător al vehiculului îl poate preda gratuit unei unităţi de colectare/ valorificare: 2007

8.1.2. Asigurarea posibilităţii ca ultimul deţinător al vehicu-lului îl poate preda gratuit unei unităţi de colectare/valorificare

Termen: Permanent începând cu 2007

8.1.3. Restricţionarea utilizării metalelor grele la fabricarea vehiculelor

Termen: Permanent începând cu 2007

8.1.4. Extinderea reu-tilizării şi reciclării materialelor din vehi-culele uzate, precum şi a valorificării energetice a acelora care nu se pretează la valorificarea materi-ală

începând cu 2007: - reutilizarea şi reciclarea a 80% din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie 1980; - reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85% din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie 1980 - reutilizarea şi reciclarea a 70% din masa vehiculeor fabricate înainte de 1 ianuarie 1980; - reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75% din masa vehiculelor fabricate înainte de 1 ianuarie 1980.

9. Echipamente electrice şi electro-nice

9.1. Echipamente electrice şi electro-nice (EEE)

9.1.1. Reproiectarea EEE în scopul de a facilita repararea, îmbunătăţirea, reutili-zarea, dezasamblarea şi reciclarea

Termen: Permanent

9.1.2. Reducerea Termen: Permanent

178

componentelor periculoase din EEE prin încurajarea cercetării privind înlocuirea materiale-lor periculoase cu materiale cu un impact redus asupra sănătăţii omului şi mediului

9.2. Deşeuri de echi-pamente electrice şi electronice (DEEE)

9.2.1. Elaborarea actului normativ naţional cu privire la gestionarea DEEE

Termen: 2005

9.2.2. Încurajarea colectării separate a valorificării materiale a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice

Realizarea sistemului de colectare şi valorificare Termen: 2007

9.2.3. Încurajarea apariţiei de noi faci-lităţi de reciclare şi tratare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice

Organizarea unor centre zonale de dezmembrare/reciclare a DEEE Termen: 2007

Tabelul I.9. Obiective şi ţinte generale privind gestionarea deşeurilor periculoase

Domeniul / Activitatea Obiective principale Obiective susidiare Ţinte


1.1. Dezvoltarea unei politici naţionale care să conducă la crearea/ apariţia unui sistem de gestionare a deşeurilor periculoase eficient din punct de vedere ecologic, economic şi just din punct de vedere social (Ex.: Aplicarea principiului poluato-rul plăteşte)

1.1.1. Crearea de sisteme administra-tive şi mecanisme financiare care să stimuleze deţinătorii de deşeuri periculoa-se de a se conforma obligaţiilor legale de gestiune a acestora

Revizuirea politicii de sancţiuni şi a amenzilor pentru neconformarea cu legile de mediu. Termen: Periodic

1.1.2. Pregătirea transpunerii şi implementării con-stante pas cu pas a directivelor UE

Finalizarea şi aproba-rea întregii legislaţii secundare referitoare la deşeurile pericu-loase în concordanţă cu cerinţele actelor normative privind deşeurile, inclusiv Legea nr. 426/2001

179

până în 2007 Pregătirea notelor de îndrumare tehnică, în sprijinul legislaţiei, referitoare la deşeu-rile periculoase Termen: 2004-2006

2. Aspecte instituţio-nale şi organizato-rice

2.1. Întărirea capaci-tăţii administrative a instituţiilor guverna-mentale

2.1.1. Întărirea capa-cităţii administrative a instituţiilor guver-namentale cu respon-sabilităţi în aplicarea legislaţiei, privind gestionarea deşeu-rilor periculoase la toate nivelurile (naţional, regional, judeţean)

Întărirea capacităţii de inspecţie a APM-urilor în domeniul deşeurilor pericu-loase prin modifica-rea ROF şi a OM 541/2000 privind activităţile de inspecţie în domeniul deşeurilor pericu-loase Termen: 2004

3. Resurse umane 3.1. Asigurarea resur-selor umane ca număr şi pregătire profesio-nală la toate nivelele

3.1.1. Asigurarea de personal suficient şi bine pregătit profesi-onal la toate nivelele, atât în sectorul pu-blic, cât şi în sectorul privat: - întărirea capacităţii personalului APM-urilor în ceea ce pri-veşte aplicarea prevederilor legale referitoare la deşeu-rile periculoase - întărirea capacităţii generatorilor de deşeuri în vederea gestionării ecologice raţionale a deşeurilor periculoase

Revizuirea responsa-bilităţilor persona-lului din comparti-mentul de gestionare a deşeurilor şi a indi-catorilor de perfor-manţă privind deşe-urile periculoase Termen: 2004

4. Prevenirea şi minimizarea generării deşeurilor periculoase

4.1. Promovarea şi aplicarea principiului prevenirii generării deşeurilor periculoase şi pe cât posibil a principiului proximi-tăţii în tratarea/elimi-narea deşeurilor peri-culoase

4.1.1. Susţinerea aplicării tehnicilor de minimizare a deşeu-rilor şi tratare îmbu-nătăţită specifice diferitelor deşeuri periculoase

Termen: 2007

4.2. Minimizarea impactului deşeurilor periculoase asupra

4.2.1. Instruirea şi responsabilizarea agenţilor economici

Termen: 2007

180

sănătăţii şi mediului privind întreprinde-rile şi instalaţiile care intră sub incidenţa Legii 645/2002 pentru aprobarea şi modificarea OUG 34/2002

5. Recuperarea materială (reciclarea) şi recuperarea ener-giei din deşeurile periculoase

5.1. Minimizarea impactului deşeurilor periculoase asupra sănătăţii şi mediului

5.1.1. Promovarea reciclării materialelor neferoase folosind topitoriile existente

Termen: 2005

5.1.2. Promovarea valorificării termo-energetice a deşeu-rilor periculaose în cuptoarele de ciment

Termen: 2005

6. Colectarea şi transportul deşeurilor periculaose

6.1. Înfiinţarea de servicii de colectare şi transport pentru deşeurile periculoase

6.1.1. Înfiinţarea unui sistem de colectare şi transport al deşeurilor periculoase care să satisfacă necesităţile generatorilor

Termen: 2005

6.1.2. Monitorizarea transportului şi colectării deşeurilor periculoase în confor-mitate cu cerinţele UE şi dezvoltarea bazei existente

Termen: 2005

7. Tratarea şi eliminarea deşeurilor periculoase

7.1. Eliminarea deşeurilor periculoase într-un mod ecologic raţional şi eficient economic şi acceptabil social

7.1.1. Încurajarea tratării deşeurilor periculoase în vederea: - valorificării (dacă este posibil) - facilitării manipu-lării - diminuării caracte-risticilor periculoase

Retehnologizarea şi repunerea în funcţi-une a instalaţiilor de tratare a deşeurilor periculoase din cadrul întreprin-derilor existente Termen: 2007

7.1.2. Asigurarea de condiţii adecvate pentru facilităţile de tratare şi eliminare a deşeurilor

Verificarea statutului legal/ilegal al locuri-lor existente de sto-care, tratare şi depo-zitare a deşeurilor industriale Termen: 2007

7.1.3. Crearea condi-ţiilor ca noile instala-

Realizarea depozi-telor conforme cu

181

ţii şi facilităţi să fie proiectate, construite şi să opereze la nive-lul cerinţelor Uniunii Europene

UE pentru deşeuri periculoase Termen: 2007

7.1.4. Facilitatea exportului anumitor deşeuri periculoase pentru o gestionare ecologic raţională

Termen: începând cu 2004

8. Gestioanrea tere-nurilor contaminate

8.1. Asigurarea sănătăţii publice prin prevenirea/minimizarea expunerii populaţiei la riscurile generate de terenurile contaminate, apa contaminată şi contaminanţii în sine

8.1.1. Atingerea obiectivelor de cali-tate privind apele de suprafaţă, apa subte-rană şi asigurarea îndeplinirii obliga-ţiilor internaţionale ale României în domeniul conservării biodiversităţii şi pre-venirii accidentelor ecologice pe fluviul Dunărea (Convenţia Cadru a Dunării)

Acţiuni legislative şi instituţionale pentru pregătirea politicii de gestiune a zonelor contaminate istorice de deşeuri pericu-loase din România Termen: 2007

8.1.2. Punerea la dispoziţia publicului a informaţiilor pri-vind terenurile con-taminate

Termen: 2007

8.2. Prevenirea apariţi-ei de noi terenuri con-taminate

8.2.1. Aplicarea teh-nologiilor adecvate de tratare/eliminare a deşeurilor pericu-loase produse în mod curent

Întărirea controlului asupra modului de eliminare a deşeu-rilor periculoase Termen: Permanent

9. Finanţarea siste-mului de gestionare a deşeurilor pericu-loase

9.1. Dezvoltarea şi utilizarea eficientă de sisteme şi mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor periculoase în condiţiile respectării principiilor generale, cu precădere a princi-piului poluatorul plă-teşte

9.1.1. Dezvoltarea şi implementarea efici-entă a unor instru-mente economico-financiare care să asigure o piaţă via-bilă a deşeurilor de producţie periculoase prin aplicarea princi-piului poluatorul plăteşte şi a princi-piului responsabi-lităţi producătorului

Termen: 2007

9.2. Îmbunătăţirea accesului industriei la

9.2.1. Capacitatea băncilor comerciale

Instructaje la toate nivelele privind

182

finanţarea necesară pentru investiţii efici-ente şi justificate economic în domeniul protecţiei mediului, a tehnologiilor de pro-ducţie curate şi moder-nizării instalaţiilor

pentru a finanţa (oferi credite pentru) proiecte de mediu în condiţii avantajoase

elaborarea propunerilor de proiecte pentru investiţii finanţate prin ISPA şi alte instrumente de finanţare comunitară Termen: Permanent

10. Sistem informa-ţional pentru gestio-narea deşeurilor

10.1. Dezvoltarea sistemului informatic privind deşeurile peri-culoase în concordanţă cu cerinţele internaţio-nale şi ale UE

10.1.1. Îmbunătăţirea datelor furnizate sis-temului naţional de gestiune a deşeurilor periculoase

Dezvoltarea unui Sistem Informatic îmbunătăţit privind Gestiunea Deşeurilor Periculoase Termen: 2007

10.1.2. Îmbunătăţirea sistemului de infor-mare şi prelucrare date la nivel regional şi naţional în vederea planificării în dome-niul gestionării deşe-urilor periculoase (dezvoltarea strate-giei)

Termen: Începând din 2004

10.1.3. Punerea la dispoziţia publicului a informaţiilor referi-toare la gestionare deşeurilor pericu-loase

Termen: Permanent

10.2. Implementarea unui sistem de rapor-tare a datelor privind gestionarea deşeurilor periculoase în concor-danţă cu cerinţele UE

Termen: Începând din 2004

11. Creşterea gra-dului de conştien-tizare

11.1. Creşterea conşti-entizării publicului pri-vind impactul deşeu-rilor periculoase asupra sănătăţii populaţiei şi mediului

11.1.1. Creşterea conştientizării asupra consecinţelor unor practici necorespun-zătoare şi asupra necesităţii bunelor practici în domeniul gestionării deşeurilor periculoase

Acţiuni pentru constituirea bazei de date, difuzarea datelor, pregătirea îndrumărilor tehnice şi creşterea conştientizării publicului Termen: 2004-2007

11.2. Creşterea conşti-entizării înteprinderilor privind beneficiile aplicării practicilor şi tehnologiilor curate

11.2.1. Creşterea conştientizării la nivelul industriei şi APM-urilor privind producţia curată şi

Acţiuni de conştien-tizare privind confor-marea întreprinde-rilor şi instalaţiilor care intră sub inci-

183

respectarea prevede-rile IPPC (preveni-rea, reducerea şi controlul integrat al poluării)

denţa IPPC la dome-niul deşeurilor Termen: Permanent

11.3. Creşterea conşti-entizării privind „obli-gaţia de asumare a res-ponsabilităţii producă-torului” şi principiul „poluatorul plăteşte”

11.3.1. Îmbunătăţirea performanţei indus-triale prin „asumarea responsabilităţii producătorului”

Termen: Permanent

Tabelul I.10. Obiective şi ţinte pentru gestionarea anumitor fluxuri de deşeuri periculoase

Categoria de deşeuri

periculoase

Sub-categorii

Obiective principale

Obiective subsidiare Ţinte

1. Deşeuri cu conţinut de PCB/PCT

● Uleiuri uza-te cu conţinut de PCB/PCT ● Echipa-mente cu conţinut de PCB/PCT

1.1. Gestionarea în conformitate cu prevederile legislaţiei naţio-nale armonizată cu cea a UE

1.1.1. Actualizarea periodică a inventa-rului naţional de deşeuri cu conţinut de PCB/PCT

Reactualizarea şi completarea in-ventarului naţio-nal Termen: Periodic

1.1.2. Responsabili-zarea agenţilor eco-nomici în vederea interzicierii utilizării echipamentelor care conţin PCB/PCT

Termen: Perma-nent până la eliminarea finală

1.1.3. Depozitarea în condiţii de sigu-ranţă pentru sănăta-tea populaţiei şi mediu a deşeurilor cu conţinut de PCB/PCT

Evidenţierea în cadrul inventarului actualizat a tuturor locurilor şi condiţiilor de depozitare Termen: 2005

1.1.4. Eliminarea stocurilor existente în cele mai bune condiţii tehnice şi economice şi în cel mai scurt timp posibil

Evaluarea opţiunilor pentru distrugerea PCB şi eliminarea stocu-rilor existente prin solicitare de spri-jin UE (fonduri

184

PHARE – 2007) 1.1.5. Interzicerea utilizării uleiurilor şi a echipamentelor care conţin PCB/PCT

Termen: 2010

2. Pesticide expirate

● Pesticidele expirate iden-tificate până la 30 mai 2002 care fac obiec-tul proiectului PHARE 2002 al MAPDD ● Alte deşeuri de pesticide şi ambalaje de pesticide care au fost/vor fi identificate în afara proiec-tului PHARE 2002

2.1. Gestionarea în conformitate cu cerinţele legale aplicabile

2.1.1. Actualizarea periodică a inven-tarului naţional de pesticide expirate şi inspectarea locurilor de stocare

Termen: Periodic până la eliminarea finală

2.1.2. Colectarea separată şi depozi-tarea în condiţii de siguranţă pentru sănătatea populaţiei şi mediu a tuturor deşeurilor pericu-loase (existente şi viitoare)

Termen: Perma-nent

2.1.3. Eliminarea stocurilor în cele mai bune condiţii tehnice şi econo-mice cel mai curând posibil

Termen: 2006

3. Solvenţi organici clo-ruraţi

Toate grupele de solvenţi organici utili-zate

3.1. Reducerea cantităţii de deşeuri generate şi emisiile în mediu

3.1.1. Reducerea consumului de solvenţi şi a gene-rării de deşeuri prin utilizarea tehnolo-giilor curate

Termen: Perma-nent

3.1.2. Reducerea cantităţii de deşeuri de solvenţi organici cloruraţi generate prin recuperarea şi reutilizarea acestora

Reducerea cu 20% a cantităţii de deşeuri de solvenţi cloruraţi Termen: 2007

3.2. Reducerea emisiilor în mediu

3.2.1. Reducerea deversărilor de solvenţi în mediu

Termen: Perma-nent

3.3. Eliminarea deşeurilor în condiţii cores-punzătoare

3.3.1. Stabilirea unei gestionări şi eliminări corespun-zătoare a deşeurilor

Elaborarea şi distribuirea către utilizatori a unor note de

185

de solvenţi organici cloruraţi

instrucţiuni privind eliminarea în condiţii de siguranţă a deşeurilor de solvenţi cloruraţi Termen: 2006

4. Uleiuri uzate

4.1. Creşterea gra-dului de colectare a uleiurilor uzate d la utilizatori/populaţie

4.1.1. Elimianrea pieţei ilegale a ule-iurilor uazte a că-ror utilizare gene-rează un impact negativ sănătăţii şi mediului

Organizarea de inspecţii tematice la obiectivele unde se gene-rează cantităţi mari de uleiuri uzate Termen: Periodic

4.2. Reducerea impactului asupra sănătăţii populaţiei şi mediului prin îmbunătăţirea gestionării uleiu-rilor uzate

4.2.1. Încurajarea utilizării uleiurilor într-o manieră ecologic raţională în cuptoarele de ciment

Realizarea unei reţele de colectare uleiuri uzate care să cuprindă cel puţin trei puncte principale de colectare în fiecare judeţ Termen: 2006

5. Deşeuri rezultate din activitatea medicală şi din instituţii de cercetare

● Deşeuri infecţioase (codurile 18.01; 02 şi 03) din uni-tăţi medicale şi de cerce-tare ● Deşeuri periculoase, altele decăt deşeurile infecţioase

5.1. Colectarea separată a deşeu-rilor infecţioase şi periculoase (altele decât cele infecţi-oase)

5.1.1. Reducerea cantităţii de deşeuri medicale infecţi-oase şi periculoase de către spitale prin colectarea separată (pe cate-gorii de deşeuri) şi eliminarea finală a acestora într-o ma-nieră ecologic raţi-onală şi eficientă economic

Creşterea exigen-ţei inspecţiilor în domeniul deşeu-rilor medicale Termen: Perma-nent

5.2. Colectarea separată a deşeu-rilor nepericuloase

5.2.1. Introducerea sistemului de co-lectare separată şi pentru deşeurile nepericuloase re-zultate din activi-tatea medicală

Extinderea siste-mului de colec-tare separată Termen: 2007

5.3. Eliminarea în siguranţă a deşeu-rilor medicale fără afectarea sănătăţii personalului

5.3.1. Realizarea unei depozitări temporare ecologic sigure a deşeurilor infecţioase şi peri-

Asigurarea con-diţiilor necesare pentru depozi-tarea temporară a deşeurilor infec-

186

medico-sanitar şi a populaţiei

culoase ţioase şi pericu-loase

5.3.2. Interzicerea depozitării finale a deşeurilor pericu-loase fără pretra-tare, în vederea inertizării totale. În cazul deşeurilor infecţioase şi periculoase vor fi excluse metodele de pretratare care trasnferă poluanţi în alţi factori de mediu

Aducerea la stan-dardele europene a incineratoarelor existente Termen: 31 dec. 2006 Închiderea etapi-zată a cremato-riilor Termen: 31 dec. 2008 Asigurarea numă-rului necesar de unităţi de pretra-tare a deşeurilor medicale infec-ţioase şi pericu-loase Termen: 31 dec. 2008

6. Baterii şi acumulatori

● Baterii şi acumulatori

6.1. Gestionarea bateriilor şi acumu-latorilor uzaţi în concordanţă cu cerinţele specifice legislaţiei naţionale armonizată cu cea europeană

6.1.1. Restricţiona-rea introducerii pe piaţă a bateriilor şi acumulatorilor, care conţin anumi-te substanţe pericu-loase

Întărirea contro-lului privind respectarea con-diţiilor de calitate a bateriilor / acu-mulatorilor introduşi pe piaţa românească Termen: Perma-nent

6.1.2. Colectare separată pentru bateriile şi acumu-latorii uzaţi

Optimizarea funcţionării reţelei de colectare Termen: 2006

6.1.3. Eliminarea în condiţii de sigu-ranţă pentru sănă-tatea populaţiei şi mediu a compo-nentelor pericu-loase nevalorifica-bile din baterii şi acumulatori

Termen: 2006

6.1.4. Recuperarea materialelor valo-roase conţinute în baterii şi acumu-

Recuperarea şi reciclarea a 50% din greutatea bateriilor/acumu-

187

latori latorilor (fără electrolit) Termen: 2010

I.3. CADRUL LEGISLATIV ÎN DOMENIUL GESTIONĂRII DEŞEURILOR

Cadrul legislativ general pentru protecţia mediului în România este reprezentat prin:

● Legea protecţiei mediului nr. 137/1995, republicatã cu modificãrile şi completãrile ulterioare (MO 505/14.07.2000);

● Legea apelor nr. 107/1996 cu modificãrile şi completãrile ulterioare (MO 584/30.06.2004);

● Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 243/2000 (MO 633/06.10.2000) privind protecţia atmosferei, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 655/2001 (MO 773/04.12.2001);

● Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 (MO 625/04.12.2000) privind regimul ariilor naturale, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sãlbatice, aprobatã prin Legea nr. 462/2002 (MO 433/02.08.2001);

● Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 (MO 283/22.06.2000) privind regimul deşeurilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 426/2001 (MO 411/25.07.2001);

● Hotãrârea de Guvern nr. 918/2002 (MO 686/17.09.2002) privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului şi pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri;

● Ordonanţa de Urgenţă nr. 34/2002 (MO 223/03.04.2002) privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 645/2002 (MO 901/12.12.2002);

● Hotãrârea de Guvern nr. 856/2002 (MO 659/05.09.2002) privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.

Acquis-ul Communautaire în domeniul gestionãrii deşeurilor cuprinde un numãr de 16 acte normative, dintre care cele mai multe au fost deja transpuse în legislaţia română, conform cu cele prezentate în tabelul I.11.

Tabel I.11. Transpunerea Acquis-ului Comunitar în legislaţia româneascã


Directiva Cadru privind deşeurile nr. 75/442/EEC, amendată de Diectiva nr. 91/156/EEC

Legea nr. 426/2001 (MO 411/25.07.2001) pentru arpbarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 78/2000 (MO 283/22.06.2000) privind regimul deşeurilor Hotărârea de Guvern nr. 123/2003 (MO 113/24.02.2003) privind aprobarea Planului Naţional de etapă de Gestionare a Deşeurilor

Directiva nr. 91/689/EEC privind deşeurile periculoase

Legea nr. 426/2001 (MO 411/25.07.2001) pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 78/2000 (MO 283/22.06.2000) privind regimul

188

deşeurilor Directiva nr. 75/439/EEC privind uleiurile uzate, amendată de Directiva nr. 97/101/EEC şi Directiva nr. 91/692/EEC

Hotărârea de Guvern nr. 662/2001 (MO 446/08.08.2001) privind gestionarea uleiurilor uzate, completată şi modificată de Hotărârea de Guvern nr. 441/2002 (MO 325/16.05.2002) Hotărârea de Guvern nr. 1159/2003 (MO 715/14.10.2003) pentru modificarea Hotărârii de Guvern nr. 662/2001 (MO 446/08.08.2001) privind gestionarea uleiurilor uzate

Directiva nr. 91/157/EEC privind bateriile şi acumulatorii care conţin anumite substanţe periculoase şi Directiva nr. 93/86/EC privind etichetarea bateriilor

Hotărârea de Guvern nr. 1057/2001 (MO 700/05.11.2001) privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase

Directiva nr. 99/31/EC privind depozitarea deşeurilor

Hotărârea de Guvern nr. 162/2002 (MO 164/07.03.2002) privind depozitarea deşeurilor Ordinul Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 867/2002 (MO 848/25.11.2002) privind definirea criteriilor care trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a se regăsi pe lista specifică a unui depozit şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri 2002 Ordinul Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 1147 din 10 decembrie 2002 (MO 150/07.03.2003) pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor – construirea, exploatarea, monitorizarea şi închiderea depozitelor de deşeuri

Directiva nr. 2000/76/EC privind incinerarea deşeurilor

Hotărârea de Guvern nr. 128/2002 (MO 60/06.03.2002) privind incinerarea deşeurilor Ordinul Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 1215 din ianuarie 2003 (MO 150/07.03.2003) pentru aprobarea Normativului privind incinerarea deşeurilor

Directiva nr. 94/62/EC privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje

Hotărârea de Guvern nr. 349/2002 (MO 269/23.04.2002) privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje Ordinul Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 1190/2002 (MO 2/07.01.2003) privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje

Directiva nr. 96/59/EC privind eliminarea bifenililor şi trifenililor policloruraţi (PCB şi PCT)

Hotărârea de Guvern nr. 173/2000 (MO 31/28.03.2000) pentru reglementarea regimului special privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi a altor compuşi similari Ordinul Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 279/2002 (MO 459/27.06.2002) privind înfiinţarea secretariatului tehnic pentru gestionarea şi controlul compuşilor desemnaţi în

189

cadrul Direcţiei de gestiune a deşeurilor şi substanţelor chimice periculoase

Directiva nr. 2000/532/CE amendată de Decizia nr. 2001/119 privind lista deşeurilor (ce înlocuieşte Decizia nr. 94/3/CE privind lista deşeurilor şi Decizia nr. 94/904/CE privind lista deşeurilor periculoase

Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 (MO 659/05.09.2002) privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurilor periculoase

Directiva nr. 86/278/EEC privind protecţia mediului şi în particular a solului, atunci când nămolul de la staţiile de epurare este utilizat în agricultură

Ordinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului nr. 49/2004 (MO 66/27.01.2004) pentru aprobarea normelor tehnice privind protecţia mediului în special a solurilor, când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură

Directiva nr. 2000/53/EC privind vehiculele scoase din uz (a fost elaborat Draft-ul HG)

Regulamentul nr. 259/93/EEC privind supravegherea şi controlul trasnporturilor de deşeuri

Hotărârea de Guvern nr. 1357/2002 (MO 893/10.12.2002) pentru stabilirea autorităţilor publice responsabile de controlul şi supravegherea importului, exportului şi tranzitului de deşeuri Hotărârea de Guvern nr. 228/2004 (MO 189/04.03.2004) privind controlul introducerii în ţară a deşeurilor nepericuloase în vederea importului, perfecţionării active şi a tranzitului Hotărârea de Guvern nr. 6/1991 (MO 18/26.01.1991) pentru aderarea României la Convenţia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora

Directiva nr. 2002/95/EC privind restricţionarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice precum şi Directiva 2002/96/EC privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE)


Directiva 78/176/CEE privind deşeurile din industria dioxidului de titan Directiva 82/883/CEE privind procedeele pentru supravegherea şi monitorizarea mediului datorită deşeurilor din industria de dioxid de titan Directiva 92/112/CEE privind procedeele pentru armonizarea programelor pentru reducerea şi eventual elimianrea poluării cauzate de deşeurile din industria dioxidului de titan


190

Faţă de conţinutul Acquis-ului Communautaire şi de legislaţia - cadru pentru protecţia mediului, legislaţia română mai cuprinde o serie de acte normative ce conţin prevederi referitoare la gestionarea deşeurilor, dupã cum urmeazã:

● Ordonanţa Guvernului nr. 87/2001 (MO 543/01.09.2001) privind serviciile publice de salubrizare a localitãţilor, aprobatã prin Legea nr. 139/2002 (MO 233/08.04.2002) cu modificãrile şi completãrile ulterioare;

● Ordonanţa Guvernului nr. 21/2002 (MO 86/01.02.2002) privind gospodãrirea localitãţilor urbane şi rurale aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 515/2002 (MO 578/05.08.2002);

● Hotãrârea de Guvern nr. 188/2002 (MO 187/20.03.2002) pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descãrcare în mediul acvatic a apelor uzate;

● Ordin nr. 536/1997 (MO 140/03.07.1997) al Ministrului Sãnãtãţii, pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandãrilor privind mediul de viaţă al populaţiei;

● Ordin nr. 219/2002 (MO 386/06.06.2002) al Ministrului Sãnãtãţii şi Familiei pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activitãţile medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activitãţile medicale;

● Legea nr. 98/1994 (MO 317/16.11.1994) privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi sãnãtate publică cu modificãrile şi completãrile ulterioare;

● Hotãrârea de Guvern nr. 170/2004 (MO 160/24.02.2004) privind gestionarea anvelopelor uzate;

● Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 16/2001 (MO 104/07.02.2002) privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 465/2001 (MO 422/30.07.2001) şi modificatã prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 61/2003 (MO 461/28.06.2003);

● Ordinul Comun al Ministrului Industriei şi Resurselor şi Ministrului Administraţiei Publice 265/503/2001 (MO 566/11.09.2001) pentru aprobarea Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare a autorizaţiei de colectare a deşeurilor industriale reciclabile de la persoane fizice şi a Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare a autorizaţiei de valorificare a deşeurilor industriale reciclabile;

● Ordin Comun al Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 2/05.01.2004 (MO 324/15.04.2004), al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului nr. 211/06.02.2004, al Ministerului Economiei şi Comerţului nr. 118/02.03.2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare şi control al transportului deşeurilor pe teritoriul României;

● Hotãrârea de Guvern nr. 228/2004 (MO 189/04.03.2004) privind controlul introducerii în ţară a deşeurilor nepericuloase, în vederea importului, perfecţionãrii active şi a tranzitului.

Din analizarea prevederilor legislative au fost sintetizate o serie de obiective care sunt prezentate în cele ce urmeazã.

Tabel I.12 Obiective rezultate din analiza prevederilor legislative

● gestionarea deşeurilor 1. Prevenirea generării deşeurilor şi a efectelor nocive ale acestora

191

2. Valorificarea deşeurilor prin reciclare, reutilizare sau prin orice alt proces care vizeazã obţinerea de materii prime secundare sau utilizarea unor categorii de deşeuri ca sursă de energie 3. Elaborarea Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor 4. Construirea şi exploatarea instalaţiilor, aplicarea metodelor şi tehnologiilor, stabilirea amplasamentelor şi amenajarea acestora pentru tratarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor, astfel încât să nu afecteze mediul şi sãnãtatea populaţiei 5. Identificarea şi înregistrarea deşeurilor periculoase la fiecare loc de producere, de descãrcare sau de depozitare 6. Interzicerea amestecului diferitelor categorii de deşeuri periculoase, precum şi al deşeurilor periculoase cu deşeuri nepericuloase, cu excepţia anumitor situaţii 7. Utilizarea numai de mijloace de transport adecvate naturii deşeurilor transportate, care să nu permitã împrãştierea deşeurilor şi emanaţii de noxe în timpul transportului, astfel încât să fie respectate normele privind sănătatea populaţiei şi a mediului înconjurãtor 8. Utilizarea, de cãtre operatorii în domeniul valorificãrii şi eliminãrii deşeurilor, a tehnologiilor şi instalaţiilor omologate pentru valorificarea deşeurilor 9. Asigurarea eliminãrii sau valorificãrii, de cãtre operatorii în domeniul valorificãrii şi eliminãrii deşeurilor, în totalitate şi în timp util a deşeurilor care le sunt încredinţate 10. Introducerea în depozitul final numai deşeurile permise de autoritãţile competente şi respectarea tehnologiei de depozitare aprobatã de acestea 11. Interzicerea importului în România de deşeuri de orice natură, în stare brută sau prelucrată, cu excepţia anumitor categorii de deşeuri ce constituie resurse secundare de materii prime utile, în conformitate cu reglementãrile dispuse prin acte normative propuse de autoritatea publică centrală de protecţie a mediului şi aprobate de Guvern 12. Stabilirea facilitãţilor fiscale pentru cei care gestioneazã deşeuri şi, în mod deosebit, pentru cei care valorifică deşeuri, în scopul stimulãrii investiţiilor (Guvernul) 13. Organizarea de programe de instruire şi educare a populaţiei în domeniul gestionãrii deşeurilor (MMGA) 14. Elaborarea de strategii şi programe sectoriale de gestionare a deşeurilor şi urmãrirea realizãrii acestora (MEC, MTCT, MMGA) 15. Elaborarea de instrucţiuni pentru agenţii economici, instituţii şi populaţie privind modul de gestionare a deşeurilor în cadrul localitãţii şi aducerea la cunoştinţă a acestora prin mijloace adecvate (primãriile şi consiliile locale) ● regimul deşeurilor periculoase 1. Obligativitatea înregistrãrii la fiecare generator 2. Obligativitatea colectãrii, transportului, recuperãrii şi eliminãrii separate 3. Elaborarea normelor pentru ambalarea şi etichetarea deşeurilor periculoase în cursul colectãrii, transportului şi stocãrii 4. Formular de transport 5. Planuri de gestionare a deşeurilor periculoase ● depozitarea deşeurilor 1. Clasificarea depozitelor în 3 clase: pentru deşeuri periculoase, pentru deşeuri nepericuloase, pentru deşeuri inerte 2. Reducerea cantitãţii de deşeuri biodegradabile depozitate + strategia naţională privind reducerea cantitãţii de deşeuri biodegradabile 3. Obligativitatea de a trata deşeurile periculoase 4. Obligaţia administraţiei publice locale de a iniţia acţiuni în cazul în care este necesarã deschiderea unui nou depozit (când depozitul existent atinge cca. 75% din capacitatea proiectată) 5. Procedura de clasificare a depozitelor de deşeuri periculoase ● incinerarea deşeurilor

192

1. Prevenirea sau reducerea efectelor negative asupra mediului, în special poluarea aerului, solului, apelor de suprafaţă şi subterane, şi a oricãror riscuri pentru sãnãtatea populaţiei 2. Stabilirea regimului de funcţionare pentru instalaţiile de incinerare şi co-incinerare, controlul şi monitorizarea acestora 3. Stabilirea valorilor limită de emisie a poluanţilor în aer şi apă şi modul de calcul al acestoi valori, precum şi tehnica de mãsurare 4. Necesitatea introducerii unor valori limită de emisie pentru hidrocarburi aromatice policiclice sau pentru alţi poluanţi, precum şi stabilirea perioadelor de mãsurare acolo unde au fost precizate valori limită de emisie pentru hidrocarburi policiclice aromatice sau pentru alţi poluanţi 5. Instituirea unui sistem de control şi monitorizare, precum şi pãstrarea minimum 5 ani a registrului cu evidenţa deşeurilor incinerate sau co-incinerate 6. Aprobarea programului pentru conformare 7. Îmbunãtãţirea tehnologiei şi asigurarea dotãrii cu un sistem de monitorizare a emisiilor 8. Operatorul trebuie să dispunã de informaţii asupra deşeurilor pentru a verifica conformitatea cu cerinţele din autorizaţia de mediu 9. Instalaţiile de incinerare şi co-incinerare trebuie să aibã şi să foloseascã un sistem automat de întrerupere a alimentării cu deşeuri 10. Toate instalaţiile de incinerare şi co-incinerare trebuie proiectate, echipate, construite şi exploatate astfel încât să se previnã emisii în atmosferă care să genereze creşterea semnificativã a poluării aerului la nivelul solului. Gazele de ardere trebuie evacuate, într-o manieră controlatã şi în conformitate cu standardele naţionale şi internaţionale privind calitatea aerului, prin intermediul unui coş a cãrui înãlţime este astfel calculată încât să asigure sãnãtatea oamenilor şi a mediului. 11. Căldura generată prin procesul de incinerare sau co-incinerare trebuie recuperatã pe cât posibil 12. Instalaţiile de incinerare trebuie proiectate, echipate, construite şi exploatate astfel încât în gazele de ardere să nu fie depăşite valorile limită de emisie stabilite 13. Deversările în mediul acvatic ale apelor uzate provenite de la spălarea gazelor de ardere se limiteazã cât mai mult posibil. Apa uzată de la spălarea gazelor de ardere poate fi deversată în mediu acvatic dupã epurarea separatã 14. Trebuie asigurată capacitatea de stocare pentru scurgerile de apă de ploaie dinspre amplasamentul instalaţiei de incinerare sau co-incinerare ori pentru apă contaminată, rezultatã prin scurgeri sau operaţiuni de stingere a incendiilor. Capacitatea de stocare trebuie să fie adecvatã pentru a avea siguranţa că asemenea ape pot fi testate şi tratate înainte de a fi deversate 15. Reziduurile rezultate din funcţionarea instalaţiei de incinerare sau co-incinerare trebuie minimizate din punct de vedere al calitãţii şi nocivitatii. Reziduurile trebuie reciclate pe cât posibil direct în instalaţie sau în afarã. Transportul şi depozitarea intermediară se va face astfel încât să previnã dispersarea în mediu, de exemplu în containere închise. Se vor efectua teste adecvate pentru a se stabili caracteristicile fizice şi chimice şi potenţialul poluant al diferitelor reziduuri de la incinerare. 16. Trebuie instalate echipamente de mãsurare şi trebuie folosite tehnici pentru a monitoriza parametrii, condiţiile de funcţionare şi concentraţiile de masă relevante pentru procesul de incinerare şi co-incinerare 17. Toate rezultatele mãsurãtorilor trebuie înregistrate, prelucrate şi prezentate într-o formă adecvatã, pentru a permite autoritãţilor competente să verifice conformitatea cu condiţiile de funcţionare ● gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje 1. Stabilirea priorităţilor de gestionare a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje:

193

- prevenirea producerii deşeurilor de ambalaje; - reutilizarea ambalajelor; - reciclarea şi alte forme de valorificare a deşeurilor de ambalaje; - depozitarea finală a acestor deşeuri 2. Sunt supuse acestor prevederi toate ambalajele introduse pe piaţă, indiferent de materialul din care au fost realizate şi de modul lor de utilizare în activitãţile economice, comerciale, în gospodãriile populaţiei sau în orice alte activitãţi, precum şi toate deşeurile de ambalaje care nu mai corespund scopului pentru care au fost fabricate, indiferent de modul de gestionare, de recuperare, de depozitare, de reciclare sau de valorificare 3. Organizarea unui sistem care să asigure colectarea, în vederea reutilizării multiple a ambalajelor, prin agenţii economici care comercializeazã aceste produse sau prin centre specializate de recuperare a acestor tipuri de ambalaje - pentru agenţii economici care produc produse ambalate în ambalaje reutilizabile 4. Primirea ambalajelor reutilizabile, la schimb, iar în cazul în care utilizează sistemul-depozit să returneze cumpãrãtorului valoarea acestuia – pentru agenţii economici care comercializeazã produse ambalate în ambalaje reutilizabile 5. Informarea autoritãţilor competente de cãtre agenţii economici care introduc pe piaţă ambalaje sau produse ambalate cu privire la: - planul de valorificare a deşeurilor de ambalaje; - planul privind informarea consumatorilor referitor la sistemele de valorificare a deşeurilor de ambalaje, precum şi alte informaţii utile; - cantitatea de ambalaje introdusã pe piaţă, cantitatea de ambalaje reutilizate şi cantitatea de deşeuri de ambalaje valorificate; - orice modificãri apãrute 6. Valorificarea unui procent de minim 50% din greutatea deşeurilor de ambalaje. 7. Reciclarea unui procent de minim 25% din greutatea totalã a materialelor de ambalaj conţinute în deşeurile de ambalaj, cu un procent de minim 15% din greutatea fiecãrui tip de material de ambalaj. 8. Modalitãţi de valorificare a deşeurilor de ambalaje primare, secundare şi terţiare pentru realizarea obiectivelor: - individual, utilizând propriile resurse; - prin transferarea acestei responsabilitãţi, pe bază de contract, cãtre un agent economic legal constituit 9. Valorificarea trebuie să fie astfel organizatã încât să nu introducã bariere în calea comerţului 10. Raportarea de date referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje ● regimul bateriilor şi acumulatorilor uzaţi 1. Informarea şi stimularea cumpărătorilor asupra modalitãţilor de colectare a bateriilor şi/sau acumulatorilor uzaţi 2. Programe de cercetare pentru reducerea conţinutului de metale grele şi substanţe periculoase din baterii şi acumulatori, pentru utilizarea unor înlocuitori mai puţin poluanţi în baterii şi acumulatori, precum şi pentru gãsirea de noi metode de valorificare a bateriilor şi acumulatorilor ● gestionarea uleiurilor uzate 1. Necesitatea de a lua mãsuri pentru a asigura colectarea, valorificarea şi eliminarea uleiurilor uzate în siguranţă 2. Necesitatea de a lua mãsuri pentru a asigura că eliminarea uleiurilor uzate se realizeazã prin valorificare termoenergetică 3. Asigurarea colectãrii separate a întregii cantitãţi de uleiuri uzate generate 4. Valorificarea uleiurilor uzate se realizează prin regenerare sau prin combustie (dacã

194

condiţiile tehnice şi economice fac neviabilă regenerarea) 5. Realizarea eliminãrii uleiurilor uzate prin incinerare atunci când valorificarea prin regenerare sau combustie nu sunt aplicabile 6. Informarea publicului asupra necesitãţii colectãrii, valorificãrii şi/sau eliminãrii adecvate a uleiurilor uzate de cãtre producãtorii şi importatorii de uleiuri ● gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi a altor compuşi similari 1. Elaborarea, actualizarea şi publicarea Inventarului naţional al echipamentelor şi materialelor ce conţin compuşi desemnaţi 2. Elaborarea şi aprobarea planurilor de eliminare pentru compuşii desemnaţi 3. Luarea unor mãsuri pentru a asigura că deţinãtorii (agenţii economici) de echipamente sau materiale ce conţin cantitãţi de compuşi desemnaţi mai mari decât cantitãţile minimale notifică autoritãţilor competente această situaţie 4. Stabilirea unuia sau mai multor amplasamente de recepţie pentru depozitarea pe termen lung sau pentru eliminarea compuşilor desemnaţi, urmãrind reducerea la minimum a impactului asupra mediului, produs de depozitarea pe termen lung, şi/sau eliminarea compuşilor desemnaţi 5. Fixarea metodelor de referinţă pentru determinarea conţinutului de compuşi desemnaţi din materialele contaminate 6. Fixarea standardelor tehnice pentru alte metode de eliminare a compuşilor desemnaţi ● utilizarea în agricultură a nămolurilor de epurare 1. Obligativitatea tratării nămolului înainte de împraştiere 2. Responsabilitatea generatorului de nămol 3. Metode de analiză standardizate pentru sol şi nămol

PARTEA A II-A

DEŞEURI MUNICIPALE ŞI ASIMILABILE DIN COMERŢ, INDUSTRIE ŞI INSTITUŢII, DEŞEURI DIN CONSTRUCŢII ŞI DEMOLÃRI ŞI NĂMOLURI

DE LA STAŢIILE DE EPURARE ORÃŞENEŞTI

DEFINIŢIE

În conformitate cu Hotãrârea de Guvern nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, în categoria deşeurilor municipale şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii, nămolul orăşenesc şi deşeurilor din construcţii şi demolãri sunt cuprinse tipurile de deşeuri care se regãsesc la codurile:

15 Ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante şi îmbrãcãminte de protecţie, nespecificate în alta parte - cu excepţia ambalajelor din deşeurile industriale şi a codurilor 15 02 02 şi 15 02 03

17 Deşeuri din construcţii şi demolãri (inclusiv pãmânt excavat din amplasamente contaminate)

19 08 05 Nămol orăşenesc de la epurarea apelor uzate menajere 20 Deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv

fracţiuni colectate separat

II.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ

195

Termenul de "deşeuri menajere" face referinţă doar la deşeurile provenite din activitãţi casnice sau asimilabile cu acestea, colectate în amestec sau selectiv, dar şi cele asimilabile cu acestea (care prezintã compoziţie şi proprietãţi similare) generate în instituţii, industrie, comerţ, sectorul public sau administrativ.

Termenul de "deşeuri municipale" desemneazã atât deşeurile menajere cât şi deşeurile voluminoase colectate separat şi deşeurile rezultate de la curãţirea spaţiilor publice (deşeuri din parcuri, din pieţe, deşeuri stradale).

Termenul de "nămol orăşenesc" se referã la nămolul rezidual de la instalaţiile de tratare a apelor uzate care trateazã apele uzate urbane şi menajere şi nămolul rezidual de la fosele septice şi alte instalaţii similare de tratare a apelor menajere.

Termenul de "deşeuri din construcţii şi demolãri" face referinţă la deşeurile rezultate din activitãţi precum construcţia clãdirilor şi infrastructurii civile, demolarea totalã sau parţialã a clãdirilor şi infrastructurii civile, modernizarea şi întreţinerea strazilor.

Termenul de "deşeuri biodegradabile" desemneazã atât deşeurile de la populaţie şi din activităţi comerciale care suferã descompunere anaerobă sau aerobă cât şi deşeurile alimentare şi vegetale, hârtia şi cartonul (de calitate joasă). Deşi, hârtia şi cartonul fac parte din grupa deşeurilor biodegradabile, este indicatã reciclarea şi recuperarea acestora, mai ales în cazul unei calitãţi ridicate, pentru atingerea obiectivelor propuse pentru reciclarea şi recuperarea materialelor reciclabile.

În ultimii 5 ani (1998 - 2002), în generarea acestor tipuri de deşeuri au intervenit modificãri atât cantitative cât şi calitative.

II.1.1. Aspecte cantitative

Prezentul Plan Naţional de Gestionare a Deşeurilor face referire la datele colectate prin MMGA pentru perioada 1998 - 2002.

Datele privind gestionarea deşeurilor în România face distincţie între două categorii importante de deşeuri:

● deşeuri municipale şi asimilabile cu acestea - generate în mediul urban sau rural (deşeuri menajere de la populaţie şi agenţi economici, deşeuri rezultate din servicii de salubrizare a localitãţilor, nămol de la epurarea apelor uzate menajere, deşeuri din construcţii şi demolãri, în afarã celor industriale)

● deşeuri industriale şi agricole, inclusiv cele rezultate în industria minieră şi la producerea energiei.

În perioada 1998 - 2002 raportul dintre cele două categorii a variat de la an la an, media fiind 6% deşeuri municipale şi 94% deşeuri industriale.

Tabelul II.1.1. prezintã sintetic situaţia deşeurilor municipale rezultate în ultimii 5 ani.

Tabel II.1.1. Generarea deşeurilor municipale în perioada 1998 - 2002 (tone)

1998 1999 2000 2001 2002

1. Deşeuri Municipale 6.325.570 7.543.399 8.658.191 8.268.057 8.810.358

1.1. de la populaţie 2.960.671 3.802.208 3.422.355 3.578.450 3.648.864

1.2. de la agenţi economici 1.268.859 1.432.622 1.955.731 1.486.486 1.577.597

196

total colectate în amestec 4.229.530 5.234.830 5.378.086 5.064.936 5.226.461

1.3. colectate separat fd fd

1.232.900

122.681 491.916 1.4. voluminoase fd fd 34.982 56.174 1.5. din parcuri,

grădini fd fd 136.947 212.745

1.6. din pieţe fd fd 106.891 124.922 1.7. stradale 415.640 491.886 612.558 758.446 1.8. necolectate 1.680.400 1.816.683 2.047.205 2.189.062 1.945.694

2. Nămol orăşenesc (S.U.) 122.865. 132.053 141.342 145.879 146.461

3. Deşeuri din construcţii 319.560 397.290

162.140 407.575 621.253

TOTAL GENERAL 6.767.995 8.072.742 8.961.673 8.821.511 9.578.072

Notă: f.d. = fãrã date S.U. = substanţă uscată Sursa: Baza de date privind deşeurile – ICIM Observaţii: ● cantitatea totalã creşte de la aproximativ 6.800 mii tone în 1998 la peste 9.500

mii tone în 2002 ● cantitãţile de deşeuri din toate categoriile menţionate mai sus cresc, deşi

populaţia a scãzut, însã a crescut consumul, procentul populaţiei racordate la canalizare şi la serviciile de salubritate

● cantitatea de deşeuri rãmase necolectate (cantitate estimatã) a crescut, deoarece se presupune că a crescut indicele de generare a deşeurilor în mediul rural (kg/loc.zi) de la 0,15 în 1998 la 0,4 în 2002, în timp ce indicele de generare în mediul urban a rãmas relativ constant (medie: 0,9 kg/loc.zi).

● cantitatea de nămol orăşenesc creşte doar cu 19% în ultimii 5 ani ● cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolãri fluctuează, dar din 2000 are o

creştere semnificativã, dublându-se în 2002 faţă de 1998, demonstrând ritmul crescut de construcţii civile din ultimii ani.

Figura II.1.1. Evoluţia deşeurilor municipale generate1 Sursa: Baza de date privind deşeurile – ICIM

Figura II.1.2. Evoluţia nămolului orăşenesc şi a deşeurilor din construcţii1 Sursa: Baza de date privind deşeurile – ICIM

Figura II.1.1. demonstrează tendinţa de creştere a deşeurilor municipale din ultimii 5 ani; figura II.1.2. ilustrează creşterea lentă a cantitãţilor de nămol orăşenesc şi tendinţa de creştere rapidă a cantitãţilor de deşeuri din construcţii şi demolãri.

Colectarea deşeurilor municipale este responsabilitatea municipalitatilor, direct (prin serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale) sau indirect (prin cedarea acestei responsabilitãţi pe bază de contract, cãtre firme specializate în servicii de salubrizare). Serviciile de salubrizare sunt organizate şi opereazã mai ales în zonele 1 NOTA - Figura II.1.1. şi Figura II.1.2. se gãsesc în Monitorul Oficial al României, Nr. 954 bis din 18 octombrie, la pag. 75-76.

197

urbane. Se estimează că numai 5% din populaţia ruralã (2002) beneficiazã de aceste servicii (în special localitãţile rurale aflate în apropierea oraşelor).

Din datele avute la dispoziţie, rezultă că din 1998 a crescut procentul populaţiei urbane care beneficiazã de servicii de salubritate, de la 73% la 90% în 2002, ceea ce înseamnã o medie de 78% în ultimii 5 ani. Având în vedere procentul scãzut în mediul rural, procentul total de deservire a populaţiei (urban şi rural) a crescut de la 40% în 1998 la 48% în 2002 (în medie 43%).

În funcţie de aceste date s-a calculat cantitatea de deşeuri municipale necolectate, ţinând cont şi de indicii de generare a acestor deşeuri în mediile urban şi rural. Rezultă astfel o medie de 75% deşeuri colectate din totalul deşeurilor generate în perioada 1998 - 2002.

Procentul de colectare selectivă a deşeurilor municipale este mic; doar în 2001 s-a raportat un procent de 2%, iar în 2002 - 7% din totalul deşeurilor municipale colectate, reprezentând deşeuri reciclabile colectate separat în cadrul unor proiecte pilot de colectare selectivă, sau în cadrul întreprinderilor, instituţiilor şi chiar comerţ.

Tabelul II.1.2. prezintã indicatorii de generare a deşeurilor pe ultimii 5 ani.

Tabel II.1.2 Indicatori de generare a deşeurilor

Deşeuri municipale

de la populaţie

(kg/loc.an)

Deşeuri municipale de la agenţi economici (kg/loc.an)

Total deşeuri

municipale (kg/loc.an)

Nămoluri de la staţii de epurare

orăşeneşti (kg/loc.racordat.an)

Deşeuri din construcţii şi

demolări (kg/loc.an)

1998 197 84 281 13 14 1999 235 101 336 14 18 2000 270 116 386 15 7 2001 258 111 369 16 18 2002 283 121 404 16 29 media 249 107 256 15 17 Sursa: Baza de date privind deşeurile – ICIM

Figura II.1.3. Indicatori de generare a deşeurilor municipale1 Sursa: Baza de date privind deşeurile – ICIM

Figura II.1.4. Indicatori de generare a nămolului de la staţiile de epurare orãşeneşti2 Sursa: Baza de date privind deşeurile – ICIM

Figura II.1.5. Indicatori de generare a deşeurilor din construcţii şi demolãri (conţin doar deşeurile colectate)3

Sursa: Baza de date privind deşeurile – ICIM

1 NOTA - Figura II.1.3. Indicatori de generare a deşeurilor municipale se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Nr. 954 bis din 18 octombrie, la pag. 77. 2 NOTA - Figura II.1.4. Indicatori de generare a nămolului de la staţiile de epurare orãşeneşti se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Nr. 954 bis din 18 octombrie, la pag. 77. 3 NOTA - Figura II.1.5. şi Figura II.1.6. se gãsesc în Monitorul Oficial al României, Nr. 954 bis din 18 octombrie, la pag. 78.

198

Observaţii: ● doar un mic procent este colectat separat şi eliminat, de aici rezultând indicii

atât de mici de generare a deşeurilor din construcţii şi demolãri. ● în general, aceste deşeuri sunt reutilizate. Există o piaţă nedeclarată a

reutilizării deşeurilor din construcţii şi demolãri, o piaţă rezultatã în urma scumpirii materialelor de construcţie şi a creşterii necesitãţilor populaţiei.

Figura II.1.6. Evoluţia indicilor de volum privind lucrãrile de construcţii faţă de 1998 ∗1

II.1.2. Aspecte calitative

Principalele surse de date referitoare la calitatea deşeurilor municipale sunt: ● datele furnizate de cãtre serviciile de salubritate în anchetele anuale realizate de

MMGA ● datele rezultate din determinarile efectuate în diferite proiecte pilot de analiză a

compoziţiei deşeurilor municipale în câteva oraşe din România. Din datele furnizate de serviciile de salubritate a rezultat urmãtoarea structură a

compoziţiei procentuale medii a deşeurilor menajere:

Tabel II.1.3. Compoziţia procentualã medie a deşeurilor menajere pentru 1998 şi 2002

Componente 1998 2002 % kg/loc.an % kg/loc.an

Hârtie, carton 13 34 11 39 Sticlă 6 16 5 18 Metale 5 13 5 18 Plastic 9 24 10 35 Textile 6 16 5 18 Biodegradabile 53 139 51 179 Altele 8 21 13 46 Total 100 263 100 352

Sursa: Baza de date privind deşeurile – ICIM Observaţii: ● scãderea procentului de deşeuri de hârtie, carton în perioada 1998 - 2002 cu

2%, datoritã unor iniţiative locale de colectare separatã şi a Programului Naţional "Să reciclăm hârtia" iniţiat de MMGA

● scãderea procentelor la deşeurile din sticlă, textile şi materii biodegradabile ● creşterea procentului deşeurilor din plastic la 10% în 2002 şi a altor tipuri de

deşeuri (ex. deşeuri inerte) de la 8 la 13%. Datele furnizate de diferite proiecte pilot pentru determinarea compoziţiei

deşeurilor solide menajere de la populaţie sunt prezentate sintetic în Tabelul II.1.4.

∗ date provizorii: Sursa: prelucrare ICIM - date din Anuarul Statistic al României 1 NOTA - Figura II.1.5. şi Figura II.1.6. se gãsesc în Monitorul Oficial al României, Nr. 954 bis din 18 octombrie, la pag. 78.

199

Tabel II.1.4. Date privind compozitia deşeurilor menajere de la populaţie (rezultate din determinãri)

Componente Bucureşti (2001)

Timişoara (1999)

Braşov (2001)

Rm. Vâlcea (2000)

Piteşti (2002)

Piatra Neamţ (1997)

Hârtie, carton 19,46% 15,72% 8,37% 4,40% 10,68% 5,40% Sticlă 7,88% 6,55% 4,10% 2,60% 4,35% 2,59% Metale 3,88% 2,88% 2,37% 1,60% 1,83% 3,38% Plastic 12,95% 14,13% 10,34% 4,50% 9,85% 1,75% Textile 3,36% 4,80% 4,99% 2,60% 2,30% 2,19% Biodegradabile 48,84% 30,07% 65,68% 71,70% 68,20% 73,43% Altele 3,63% 25,85% 4,15% 12,60% 2,79% 11,25% Total 100% 100% 100 100% 100% 100%

Sursa: Studii APM, MMGA, ICIM Rezultatele proiectelor de analiză a compoziţiei deşeurilor menajere provenite de

la populaţie în unele oraşe mari au fost utilizate pentru a determina procentele medii ale componentelor, care demonstrează faptul că datele furnizate de companiile de salubritate pentru Baza anuală de Date pentru Deşeuri sunt apropiate pentru hârtie, carton, plastic, sticlă şi diferã oarecum pentru metale, biodegradabile şi alte componente. Deoarece în Baza de Date pentru Deşeuri există date referitoare la compozitia deşeurilor municipale pentru toate judeţele, s-au luat acestea în considerare şi nu cele rezultate din determinãri.

În graficul de mai jos este prezentatã compoziţia procentualã medie a deşeurilor menajere în anul 2002.

Figura II.1.7. Compoziţia procentualã medie a deşeurilor menajere în 20021

Deşeuri biodegradabile

În România, materia biodegradabilă din deşeurile municipale reprezintã o componentă majorã. În această categorie sunt cuprinse:

● deşeuri biodegradabile rezultate în gospodãrii şi unitãţi de alimentaţie publică; ● deşeuri vegetale din parcuri, grãdini; ● deşeuri biodegradabile din pieţe; ● componentă biodegradabilă din deşeurile stradale; ● nămol orăşenesc de la epurarea apelor uzate menajere; ● teoretic, hârtia este biodegradabilă, dar din punctul de vedere al Planului

Naţional de Gestionare a Deşeurilor, hârtia face parte din materialele reciclabile şi nu va fi inclusã în categoria biodegradabilelor, excepţie fãcând hârtia de cea mai proastă calitate, ce nu poate fi reciclată.

În ultimii 5 ani, procentul de biodegradabile din deşeurile municipale a scãzut de la 72% în 1998 la 61% în 2002, dar cantitatea de materie biodegradabilă pe locuitor şi an a crescut în acest interval, deoarece a crescut cantitatea de deşeuri municipale 1 NOTA - Figura II.1.7. Compoziţia procentualã medie a deşeurilor menajere în 2002 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Nr. 954 bis din 18 octombrie 2004, Partea I, la pagina 80. Sursa: Baza de date privind deşeurile – ICIM

200

generate, ca şi cantitatea de nămol orăşenesc generat (media de generare pe ultimii 5 ani: 243 kg deşeuri biodegradabile/locuitor.an).

Figura II.1.8. Evoluţia deşeurilor biodegradabile generate1

Pentru deşeurile biodegradabile, Hotãrârea Guvernului nr. 162/2002 privind depozitarea deşeurilor, stipuleazã necesitatea scăderii cantitãţii de deşeuri biodegradabile depozitate cu 25% faţă de cantitatea de biodegradabile generată în 1995, până în anul 2011. Având în vedere faptul ca în anul 1995 (an de referinţă), cantitatea de deşeuri biodegradabile generată a fost de 4.800.000 tone (reprezentând 70% din cantitatea de deşeuri municipale generată), se poate spune că deşeurile biodegradabile depozitate în perioada 1998 - 2002 au crescut cu 2% în medie, având o tendinţă de scãdere.

Tabelul II.1.6 prezintã evoluţia deşeurilor biodegradabile în aceasta perioadă.

Tabel II.1.6. Evoluţia deşeurilor biodegradabile în perioada 1998 – 2002

UM 1998* 1999 2000 2001 2002 media Procent bio-degradabile** în deşeuri municipale

% 72 70 67 65 61 67

Cantitate biodegradabile generată

tone/an 4677276 5412432 5942330 5520116 5520779 5414587

Cantitate biodegradabile depozitată

tone/an 4500000 4900000 5100000 5000000 4900000 4880000

Cantitate depozitată/cantitate generată 1995

% 94% 102% 106% 104% 102% 102%

Tendinţa faţă de 1995 % -6% +2% +6% +4% +2% +2%

Biodegradabile generate kg/loc.an 208 241 265 246 253 243

* date incomplete Sursa: Baza de date privind deşeurile - ICIM ** inclusiv materia biodegradabilă de la deşeurile din grãdini şi parcuri, deşeurile din pieţe, deşeurile stradale şi nămolul din staţiile de epurare orãşeneşti, exclusiv hârtia şi cartonul.

Figura II.1.9. Cantitãţi de deşeuri biodegradabile depozitate faţă de 1995 2 Sursa: Baza de date privind deşeurile – ICIM

Figura II.1.10. Tendinţa depozitării deşeurilor biodegradabile faţă de 1995 (%) Sursa: Baza de date privind deşeurile – ICIM

1 NOTA - Figura II.1.8. Evoluţia deşeurilor biodegradabile generate se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Nr. 954 bis din 18 octombrie 2004, Partea I, la pagina 81. Sursa: Baza de date privind deşeurile – ICIM 2 NOTA - Figura II.1.9. şi Figura II.1.10. se gãsesc în Monitorul Oficial al României, Nr. 954 bis din 18 octombrie 2004, Partea I, la pagina 82.

201

II.1.3. Colectarea şi transportul deşeurilor municipale

Deşeurile municipale generate sunt colectate la nivelul localitãţilor de cãtre municipalităţi, ele având prin lege această responsabilitate (Legea nr. 139/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localitãţilor). Fiecare municipalitate (consiliu local) este obligat să organizeze acest serviciu pentru populaţie. Municipalitatea îşi poate delega responsabilitatea unor firme de salubritate, prin contract. În unele localitãţi, de obicei mici, există câte o firmă de salubritate, însã în oraşele mari există mai multe firme care se ocupă cu această activitate. În zonele rurale, activitatea de colectare a deşeurilor de la populaţie şi agenţi economici nu este organizatã decât în localitãţile rurale din vecinãtatea unor oraşe. Se apreciazã ca doar 5% din populaţia ruralã beneficiazã de aceste servicii.

Deşeurile municipale rezultate în locuinţe, instituţii şi entitãţi economice diverse (comerţ, industrie) sunt precolectate în recipienţi de diferite capacitãţi, amplasaţi în spaţii special amenajate în acest scop.

Firmele de salubritate deţineau în 1999 un numãr de peste 480.000 de recipienţi de diferite tipuri.

Tabel II.1.7. Situaţia recipienţilor de colectare pentru deşeuri municipale (1999)

Tipuri de recipienţi Număr Europubele 143.720 Pubele metalice 112.862 Containere 29.914 Saci 149.872 Alţi recipienţi 47.480 Total 483.848

Sursa: Baza de date privind deşeurile – ICIM Deşeurile municipale sunt transportate la locurile de depozitare cu utilaje

specifice. Firmele de salubritate sunt dotate cu peste 1.900 de vehicule transportoare, precum: autogunoiere compactoare, autotransportoare de container, tractoare, autobasculante, autocamioane. Există şi situaţia în care agenţii economici îşi transportă deşeurile cu utilaje proprii.

Deşeurile stradale sunt colectate şi transportate tot de firmele de salubritate. În oraşe curãţenia stradală este întreţinută doar pe arterele principale cu ajutorul unor utilaje specifice (automăturători colectoare, aspiratoare şi mături pentru carosabil). Cea mai mare parte a deşeurilor stradale este însã colectată manual cu mijloace rudimentare. O problemă a salubrizării străzilor în oraşe este lipsa sau numãrul insuficient de recipienţi şi de coşuri de gunoi stradal, atât în locurile aglomerate, cât şi la periferia localitãţilor.

Figura II.1.11 Evoluţia colectãrii deşeurilor municipale1 Sursa: Baza de date privind deşeurile – ICIM

1 NOTA - Figura II.1.11 şi Figura II.1.12 se gãsesc în Monitorul Oficial al României, Nr. 954 bis din 18 octombrie 2004, Partea I, la pagina 84. Sursa: Baza de date privind deşeurile – ICIM

202

Figura II.1.12 Populaţia care beneficiazã de servicii pentru colectarea deşeurilor municipale, în mediul urban şi pe ţară

Pentru o planificare corespunzãtoare a gestiunii deşeurilor într-o anumitã regiune, sunt necesare cunoştinţe numeroase atât despre cantitatea de deşeuri rezultatã, cat şi despre compozitia şi originea acestora. Studierea deşeurilor menajere generate se constituie în fundamentul conceperii unor proiecte de gospodãrire comunalã a deşeurilor şi al implementarii unor instalaţii de recuperare, reciclare şi eliminare a deşeurilor.

De exemplu, în Râmnicu Vâlcea în 2000 a fost realizat un proiect de sortare a deşeurilor menajere în vederea implementarii unui sistem de colectare selectivă. Colectarea eşantioanelor s-a realizat separat faţă de colectarea deşeurilor de cãtre agenţii de salubritate. S-au ales trei tipuri de clãdiri pentru zone diferite. Recipientele alese pentru unitãţile de eşantion au fost cântărite şi înainte de golire s-a mãsurat gradul de umplere a recipientelor şi, de asemenea, eventualele caracteristici ieşite din comun. S-a remarcat o problemă deosebită pentru clãdirile cu etaj la strângerea unitãţilor de eşantion, şi anume că sunt adeseori repartizate mai multe recipiente pentru un bloc, aşa încât nu este posibilă stabilirea exactã a locuitorilor care folosesc cele patru recipiente aflate la dispoziţie. Din acest motiv, în astfel de locuri, s-a înregistrat gradul de umplere a tuturor recipientelor care se gãseau acolo. Cu ajutorul masei eşantionului şi a volumului total al recipientelor de la adresa de ridicare, s-a calculat apoi cantitatea de deşeuri pe locuitor.

Rezultatele sortării deşeului menajer atestă faptul că implementarea colectãrii selective şi a compostării deşeurilor organice în oraşul Râmnicu Vâlcea reprezintã temelia proiectului de gestiune a deşeurilor, dacã se doreşte o reducere considerabilă a cantitãţii de deşeuri biodegradabile. Fracţia biodegradabilă din deşeurile menajere în Râmnicu Vâlcea, prezintã un conţinut în apă ridicat în condiţiile unei participări structurale reduse, prin amestecarea lor cu alte agregate biodegradabile şi se poate realiza producerea unui amestec de pornire optim pentru procesul de compostare.

În ultimii ani colectarea selectivă a fost introdusã în România doar ca proiecte pilot. De exemplu în Iaşi proiectul avea ca obiectiv recuperarea deşeurilor de hârtie şi carton. Bugetul proiectului a fost de 50.000 USD. Proiectul pilot s-a concentrat asupra unei zone pilot de agenţi economici în partea centrală a oraşului pe o perioadă de un an de zile (1999-2000). Au fost colectate peste 80 de tone de deşeuri de hârtie şi carton. Hârtia a putut fi vândutã pe sortimente sau presată vrac în baloţi. Aceste cantitãţi reduse de deşeuri de hârtie şi carton colectate selectiv s-au datorat lipsei motivării agenţilor economici. Deoarece sortarea hârtiei necesită un minimum de 10.000 t/an pentru a constitui o soluţie economicã fezabilă, colectarea selectivă nu s-a continuat şi nici nu s-a extins la nivel de oraş sau judeţ.

Figura II.1.13. Evoluţia deşeurilor municipale colectate în amestec şi colectate separat1

1 NOTA - Figura II.1.13. Evoluţia deşeurilor municipale colectate în amestec şi colectate separat se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Nr. 954 bis din 18 octombrie 2004, Partea I, la pagina 85. Sursa: Baza de date privind deşeurile – ICIM

203

II.1.4. Valorificarea deşeurilor municipale

Deşeurile municipale nu sunt colectate selectiv în vederea valorificãrii materialelor reciclabile (hârtie, carton, sticlă, metale, materiale plastice), decât într-o foarte mică mãsură, la nivel local. Se poate afirma că aproximativ 40% din componentele deşeurilor municipale reprezintã materiale reciclabile, din care cca. 20% au mari şanse de recuperare, nefiind contaminate. În urma colectãrii selective prin proiecte pilot, doar 2% din materiale reciclabile total generate sunt valorificate. Restul se elimină prin depozitare, pierzându-se astfel mari cantitãţi de materii prime secundare şi resurse energetice.

În ultimii 1-2 ani, agenţii economici privaţi au demarat acţiuni de colectare susţinutã a cartonului şi PET-urilor. Materialele plastice colectate sunt trimise uneori la export (Ungaria, Bulgaria, Italia, China, Coreea). Nu există date certe privind exportul acestor deşeuri.

În unele localitãţi s-a redemarat acţiunea de amplasare a unor "puncte de depunere / colectare" la care populaţia poate depune (cu sau fãrã remunerare) maculatură, carton, sticle, plastic. Din informaţii oferite de Ministerul Industriei şi Resurselor, rezultă că în perioada 1995 - 2000 au funcţionat 2500 puncte de colectare deşeuri reciclabile.

În România sunt autorizate şi au început să preia aceste deşeuri din punctele de colectare în vederea reciclării şi/sau valorificãrii urmãtoarele instituţii:

● din industria sticlei (vezi anexa 1 pentru mai multe detalii): - Stirom S.A. Bucureşti cu o capacitate de maxim 30.000 tone/an (funcţie de

structura de producţie), - Stimet S.A. Sighişoara cu o capacitate de maxim 15.000 tone/an (funcţie de

structura de producţie); ● din industria hârtiei şi cartonului (vezi anexa 1 şi 2 pentru mai multe detalii): - Ambro S.A. Suceava cu o capacitate de 100.000 tone/an de maculatură brută, - Vrancart S.A. Adjud cu o capacitate de 50.000 tone/an de maculatură brută, - Letea S.A. Bacău cu o capacitate de 50.000 tone/an de maculatură brută, - Ecopaper SA Zărneşti cu o capacitate de 40.000 tone/an de maculatură brută, - Celhart Donaris S.A. Brãila cu o capacitate de 22.000 tone/an de maculatură

brută, - Hicart S.A. Prundul Bârgăului cu o capacitate de 15.000 tone/an de maculatură

brută, - Celrom S.A. Tr.Severin cu o capacitate de 15.000 tone/an de maculatură brută, - Petrocart S.A. Piatra Neamt cu o capacitate de 12.000 tone/an de maculatură

brută, - Omnimpex Hârtia S.A. Busteni cu o capacitate de 10.000 tone/an de maculatură

brută, - Cahiro S.A. Scaieni cu o capacitate de 10.000 tone/an de maculatură brută, - Mucart S.A. Cluj cu o capacitate de 10.000 tone/an de maculatură brută, - Pehart S.A. Petresti cu o capacitate de 8.000 tone/an de maculatură brută, - Comceh S.A. Calarasi cu o capacitate de 5.000 tone/an de maculatură brută. ● din industria maselor plastice (vezi anexa 1 şi 3 pentru mai multe detalii): - Plastor S.A. Oradea

204

- Recolo S.A. Oradea - Prodplast S.A. Bucureşti - Greentech S.A. Buzău - Napochim S.A. Cluj Napoca - AV-Flex S.R.L. Constanţa - Aydeniz Prest Corn S.R.L. Constanţa - Energia S.A. Constanţa - Tehno-Star S.R.L. Sf. Gheorghe - Berolina Plastics S.R.L. Miercurea Ciuc - Harplast S.A. Miercurea Ciuc - 3P România S.R.L. Iaşi - Jin's Internaţional Trade S.R.L. Buftea - Tecnoplast S.R.L. Balş - Alfaplast S.R.L. Jebel, jud. Timiş - V.F.M. S.R.L. Rm. Vâlcea - Balcanic Prod S.R.L. Focşani - Uniplast S.A. Focşani - Hans & Elena Internaţional S.R.L. Braşov - Genial Company S.R.L. Olteniţa, jud. Călăraşi. În unele oraşe s-au înfiinţat staţii pilot de compostare a deşeurilor biodegradabile.

De exemplu municipalitatea Râmnicu Vâlcea a susţinut un proiect pilot de colectare selectivă a deşeurilor pe două fracţii (biodegrabil şi restul) în vederea compostării fracţiei biodegradabile. Proiectul s-a concentrat asupra unei zone cu tipuri diferite de clãdiri (blocuri cu 10, 8 respectiv 4 etaje şi case la curte) pentru 1.260 de familii.

Colectarea era realizatã tot de cei care se ocupau cu serviciile de salubritate în oraş cu zile diferite de colectare pentru acea zonă pilot şi erau transportate pe o platformă pilot pe depozitul existent de deşeuri a oraşului.

Utilajele folosite pentru realizarea compostului sunt doar un tocător, un încãrcãtor cu care sunt şi întoarse grămezile şi o sită. Procesul de compostare dureazã 18 sãptãmâni, timp în care grămezile sunt întoarse de 2 - 3 ori, atunci când temperatura în interiorul grămezii ajunge la 70°C.

Compostul final este utilizat pe terenurile domeniului public, serele primãriei şi taluzul depozitului existent.

Pentru colectarea selectivă nu se percepe tarif diferit, iar de curând a fost introdusã taxa de salubritate, taxa ce include colectarea, transportul şi închiderea depozitului existent. Astfel, această taxă ajunge la 12 EURO/tonă şi locuitor.

Colectarea selectivă va fi generalizată la nivel de oraş printr-o Hotãrâre a Consiliului Local începând cu anul 2004.

În cazul nămolului de la epurarea apelor uzate orãşeneşti, doar 3% din cantitatea produsã anual este valorificatã în agricultură.

În ceea ce priveşte valorificarea deşeurilor din construcţii şi demolãri nu există un sistem bine stabilit, ci doar o reutilizare internă a acestor deşeuri în gospodãria proprie sau o comercializare a lor pe o piaţă nedeclarată.

II.1.5. Tratarea deşeurilor municipale

205

Cu excepţia compactării realizate în utilajele moderne de transport (gunoiere, autocompactoare), deşeurile municipale nu sunt supuse nici unui proces de tratare prealabilã eliminãrii finale prin depozitare (de ex. balotare în vederea reducerii volumului, tratare mecano-biologică).

II.1.6. Incinerarea deşeurilor municipale

Incinerarea deşeurilor nu reprezintã o practică obişnuitã pentru tratarea/eliminarea deşeurilor municipale în România. Deşi în ultima perioadă ponderea părţii combustibile a crescut, puterea calorică a deşeurilor este încã scãzutã, fãcând ineficient procesul de incinerare cu recuperare de energie. În câteva oraşe mari (Bucureşti, Craiova, Iaşi, Timişoara, Constanţa) au existat instalaţii pilot pentru incinerarea deşeurilor municipale, de capacitãţi reduse, realizate în anii '80 în scopul experimentării unor soluţii tehnologice autohtone de incinerare a deşeurilor. Cu excepţia instalaţiei Militari din municipiul Bucureşti, care funcţioneazã temporar arzând produse cu valabilitate depãşitã devenite deşeuri, celelalte incineratoare-pilot au fost scoase din funcţiune, acestea nefiind în conformitate cu Directivele Uniunii Europene, în prezent în România nu există instalaţii de incinerare a deşeurilor municipale.

II.1.7. Depozitarea deşeurilor municipale

Depozitarea reprezintã principala opţiune de eliminare a deşeurilor municipale. Din totalul deşeurilor municipale generate, aproximativ 95% sunt depozitate în fiecare an. În fiecare localitate urbană există cel puţin un depozit pentru deşeuri.

În anul 2002 erau înregistrate 265 depozite de deşeuri municipale, aparţinând oraşelor şi municipiilor. Acestea ocupă sub 1.000 hectare, ceea ce reprezintã aproximativ 7% din totalul suprafeţelor afectate de depozitarea deşeurilor.

Din totalul depozitelor inventariate, la nivelul anului 2002: ● 11 depozite municipale de deşeuri sunt noi, cu capacitate liberă de depozitare,

care se conformeazã cu cea mai mare parte a prevederilor Directivei 99/31, respectiv a Hotãrârii Guvernului nr. 162/2002 privind depozitarea deşeurilor şi care necesită îmbunãtãţirea activitãţilor de operare şi monitorizare pentru o conformare totalã (Tabel II.1.8.)

● 251 depozite de deşeuri municipale au capacitãţi libere variabile, care nu îndeplinesc cerinţele Directivei nr. 99/31 şi Hotãrârii Guvernului nr. 162/2002. La începutul anului 2003 erau în construcţie 3 noi depozite de deşeuri municipale: Braşov, Buzau, Arad, care vor fi date în folosinţă la începutul anului 2004.

Tabel II.1.8. Depozite noi de deşeuri municipale la nivel naţional

Nr. Judeţ Nume depozit An deschidere An estimat de închidere

1 Constanţa Depozit mixt Ovidiu 1997 2025 2 Neamţ Depozit orăşenesc Piatra Neamţ 1999 2005 3 Bucureşti Depozit IRIDEX - Chiajna 2000 2019 4 Brăila Depozit ecologic Tracon - Brăila 2001 2031 5 Ilfov Depozit orăşenesc Glina 2001 2005 6 Ilfov Depozit ecologic Vidra 2001 2023

206

7 Mureş Depozit orăşenesc Sighişoara 2002 2020 8 Prahova Depozit ecologic Băicoi 2002 2012 9 Prahova Depozit ecologic Boldeşti-Scăieni 2002 2014

10 Prahova Depozit mixt Câmpina-Băneşti 2002 2012 11 Sibiu Depozit ecologic Cristian 2003 2034

Sursa: Baza de date privind depozitele de deşeuri – ICIM

Figura II.1.14. Poziţionarea depozitelor noi Sursa: Baza de date privind depozitele de deşeuri – ICIM

Pentru cele 265 de depozite inventariate, clasificarea în acord cu prevederile Directivei s-a realizat în funcţie de deţinãtorul şi operatorul depozitului, tipul deşeurilor depozitate, tipul activitãţilor industriale care se desfãşoarã în zona amplasamentului. Astfel, a rezultat faptul ca toate cele 265 depozite inventariate se încadreazã în clasa de depozit "b" (depozite pentru deşeuri nepericuloase).

Figura II.1.15 Evoluţia depozitelor municipale noi în funcţiune1

Cele mai multe depozite de deşeuri municipale sunt mixte (60%), acceptând pentru depozitare atât deşeuri de tip menajer, cât şi deşeuri de construcţii şi demolãri, dar şi deşeuri industriale nepericuloase. Circa 30% din depozitele orãşeneşti sunt depozite municipale simple, acceptând spre depozitare numai deşeuri provenite din activitãţi domestice. Doar 10% din depozitele municipale de deşeuri sunt autorizate de cãtre Inspectoratele teritoriale de Protecţie a Mediului.

Aproximativ 80% din depozite ocupă suprafeţe relativ mici (între 0,5 şi 5 ha), restul de 20% fiind depozite orãşeneşti mari, care ocupă suprafeţe de la 5 la peste 20 ha.

În privinţa gradului de amenajare a depozitelor orãşeneşti, peste 40% nu beneficiazã de nici un fel de facilitãţi pentru protecţia mediului. Mai mult de 45% dintre depozite au doar împrejmuire cu gard.

Desfãşurarea activitãţii pe depozite este, de asemenea, deficitară. Pe lângã deşeurile menajere, stradale, comerciale, pe depozitele orãşeneşti sunt acceptate, în mod ilegal, şi deşeuri industriale periculoase. Amestecul acestor tipuri de deşeuri conduce la producerea unui levigat încãrcat cu substanţe nocive care, prin infiltrare, poluează apele de suprafaţă şi subterane sau solul şi implicit afecteazã starea de sãnãtate a populaţiei din zonă.

Toate aceste considerente conduc la concluzia că gestionarea deşeurilor necesită adoptarea unor mãsuri specifice, adecvate fiecãrei faze de eliminare a deşeurilor în mediu. Respectarea acestor mãsuri trebuie să facã obiectul activitãţii de monitoring a factorilor de mediu afectaţi de prezenţa deşeurilor.

Figura II.1.16 Fluxul deşeurilor municipale - 2002 (mii tone)

1 NOTA - Figura II.1.15 Evoluţia depozitelor municipale noi în funcţiune se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Nr. 954 bis din 18 octombrie 2004, Partea I, la pagina 89. Sursa: Baza de date privind depozitele de deşeuri – ICIM

207

II.2. PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE

În România, populaţia este în continuă scãdere, conform evoluţiei pe ultimii 5 ani şi conform recensământului din martie 2002.

9.578

COLECTATĂ SELECTIV

COLECTATĂ ÎN AMESTEC

CANTITATE DE DEŞEURI

NECOLECTATĂ

1.946

CANTITATE TOTALĂ DE DEŞEURI GENERATĂ

7.140 492

CANTITATE TOTALĂ DE DEŞEURI COLECTATĂ

7.632

TRATARE TERMICĂ

(INCINERARE / CO-INCINERARE)

19

TRATARE MECANO-

BIOLOGICĂ RECICLARE COMPOSTARE

0 25 0

CENUŞĂ

9

7.588

DEPOZITARE

Se înscriu cantităţile de deşeuri (mii tone)

208

Astfel pornind de la o populaţie de 21.600.000 pentru anul 2003 şi considerând o scãdere de 0,25 % pe an până în 2007 şi de 0,20% pe an până în 2013 rezultă urmãtoarele date:

Tabelul II.2.1. Prognoza evoluţiei populaţiei României

Anul 2005 2007 2013 Populaţia 21.492.135 21.384.809 21.087.159

Pentru realizarea unei prognoze cât mai detaliate şi corecte, în ceea ce priveşte

generarea deşeurilor s-a realizat o separare pe medii locuite în funcţie de tipurile de localitãţi. Acestea se prezintã astfel: mediul urban dens reprezintã localitãţile cu un numãr de locuitori mai mare de 50.000, mediul urban reprezintã localitãţile urbane cu un numãr de locuitori mai mic de 50.000, iar mediul rural reprezintã toate localitãţile rurale (sate şi comune);

Tabelul II.2.2. Prognoza populaţiei pe tip de medii locuite

Anul 2005 2007 2013 Mediul urban dens 7.992.000 7.805.455 7.538.659 Mediul urban 3.348.000 3.314.645 3.268.510 Mediul rural 10.260.000 10.264.708 10.279.990 Total populaţie 21.600.000 21.384.809 21.087.159

Datoritã migrării populaţiei din mediile urban dens şi urban spre mediul rural,

populaţia din acest mediu va creste uşor. În România, conform datelor oficiale, indicele mediu de generare a deşeurilor

municipale (calculat în funcţie de numãrul de locuitori din mediul urban şi din mediul rural, respectiv de indicii de generare a deşeurilor menajere corespunzători), a avut în perioada 1995 - 2000, o valoare medie de 293 kg/locuitor.an, respectiv 0,80 kg/locuitor.zi (în comparaţie cu alte ţări din Uniunea Europeanã, aceste valori sunt cu cca. 40 % mai mici).

Pentru realizarea prognozei s-au considerat urmãtoarele: ● tipurile de localitãţi ● distribuţia populaţiei pe tipuri de localitãţi în 2002: - mediu urban dens - 37 %, - mediu urban - 15,5 %, - mediu rural - 47,5 %; ● cantitãţi de deşeuri menajere estimate pentru 2003: - 370 kg/locuitor.an în zone urbane dens populate, - 290 kg/locuitor.an în zone urbane, - 150 kg/locuitor.an în zone rurale; ● cantitãţi de deşeuri municipale estimate pentru 2003: - 628 kg/locuitor.an în zone urbane dens populate, - 488 kg/locuitor.an în zone urbane, - 256 kg/locuitor.an în zone rurale;

209

● scãderea numãrului populaţiei în zonele intens populate şi creşterea populaţiei din zonele rurale (tabelul II.2.2);

● rezultatele unor studii de caz realizate până în prezent privind cantitãţile şi compoziţia deşeurilor produse în unele localitãţi din România;

● prevederile din Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor. Prognoza generării deşeurilor municipale pe tipul de mediu locuit este prezentatã

în tabele II.2.3 - II.2.5.

Tabelul II.2.3. Mediu urban dens:

Anul 2005 2007 2013 Evoluţia populaţiei (%) 37 % 36,5 % 35,8 % Evoluţia populaţiei (nr.loc.) 7.992.000 7.805.455 7.538.659 Cantitatea de deşeuri menajere generate (kg/locuitor.an) 370 371 400

Cantitatea de deşeuri municipale generate (kg/locuitor.an) 628 648 680

Sursa: prelucrare date ICIM pe baza programului din cadrul Proiectului de Twinning România Franţa

Tabelul II.2.4. Mediu urban:

Anul 2005 2007 2013 Evoluţia populaţiei (%) 15,5 % 15,5 % 15,5 % Evoluţia populaţiei (nr.loc.) 3.348.000 3.314.645 3.268.510 Cantitatea de deşeuri menajere generate (kg/locuitor.an) 290 299 314



Tabelul II.2.5. Mediu rural:

Anul 2005 2007 2013 Evoluţia populaţiei (%) 47,5 % 48,0 % 48,8 % Evoluţia populaţiei (nr.loc.) 10.260.000 10.264.708 10.279.990 Cantitatea de deşeuri menajere generate (kg/locuitor.an) 150 154 162



Cantitatea de deşeuri municipale generate creşte în această perioadă datoritã

creşterii consumului de bunuri la populaţie, estimatã a fi de 0,8% pe an. În continuare sunt prezentate prognozele la nivel naţional şi evoluţia anuală a

cantitãţilor de deşeuri municipale generate.

II.2.1. Prognoza generării deşeurilor

210

Prognoza generării va cuprinde urmãtoarele grupe de deşeuri: - 1. deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii; - 2. nămoluri de la staţii de epurare; - 3. deşeuri din construcţii şi demolãri. Pornind de la date existente din anul 1995, comparate cu cele din 2002, a fost

stabilitã o creştere medie de 0,8 % pe an a cantitãţii de deşeuri municipale şi asimilabile generate.

Pentru cantitatea de nămoluri de la staţiile de epurare orãşeneşti generate s-a luat în considerare populaţia racordată la sistemele de alimentare cu apă şi canalizare şi s-a prognozat o creştere medie de 25% pe an a populaţiei racordate, astfel crescând proporţional şi cantitatea de nămol generată.

Pentru cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolãri s-a stabilit, de asemenea, o creştere medie de 0,8 % pe an în ceea ce priveşte generarea.

Figura II.2.1. Evoluţia populaţiei comparativ cu evoluţia deşeurilor generate 1 Sursa: prelucrare date ICIM pe baza programului din cadrul Proiectului de Twinning România

Franţa

Figura II.2.2. Evoluţia deşeurilor municipale pe tip de mediu locuit 1 Sursa: prelucrare date ICIM pe baza programului din cadrul Proiectului de Twinning România

Franţa

Figura II.2.3. Evoluţia deşeurilor menajere şi municipale 2 Sursa: prelucrare date ICIM pe baza programului din cadrul Proiectului de Twinning România

Franţa

II.2.2. Prognoza privind colectarea deşeurilor:

Pornind de la cantitãţile de deşeuri estimate a fi generate şi ţinând seama de obiectivele stabilite privind extinderea sistemului de colectare şi implementarea colectãrii selective, au fost estimate cantitãţile de deşeuri care vor fi colectate, precum şi cantitãţile de deşeuri care urmeazã a fi colectate separat. Pentru realizarea estimărilor s-au utilizat urmãtoarele ipoteze privind evoluţia anuală a extinderii colectãrii şi a implementarii colectãrii selective.

Pentru mediul urban dens coeficientul de colectare a deşeurilor municipale şi asimilabile este de 100 %, iar pentru mediul urban este de 90 %, care se estimează că va rãmâne constant până în 2007, dupã care va creşte cu 2 % pe an până în anul 2012, când se va ajunge la o colectare de 100 %.

Pentru mediu rural, coeficientul de colectare în prezent este de circa 10 %, estimându-se o creştere de 1 % pe an până în 2007 şi de 7-8 % între 2008 şi 2012, dupã care creşterea va fi de 10 % pe an până în 2013, moment în care se va ajunge la 60 %.

În ceea ce priveşte colectarea nămolurilor de la staţiile de epurare orãşeneşti, procentul este de 100%, iar colectarea deşeurilor din construcţii şi demolãri este de

1 NOTA - Figura II.2.1. şi Figura II.2.2. se gãsesc în Monitorul Oficial al României, Nr. 954 bis din 18 octombrie 2004, Partea I, la pagina 93. 2 NOTA - Figura II.2.3. Evoluţia deşeurilor menajere şi municipale se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Nr. 954 bis din 18 octombrie 2004, Partea I, la pagina 94.

211

100% în mediu urban dens; în mediu urban procentul de colectare este de 90 %, estimându-se a creşte cu 1 % pe an şi ajungând în 2013 la 100%; pentru mediul rural coeficientul de colectare este de 10 %, estimându-se o creştere anuală de 5 % până în 2007, şi o creştere ulterioară de 10 % pe an până în 2014 când va atinge 100 %.

Din punct de vedere al populaţiei de la care se colecteazã - per total la nivel naţional, s-a considerat un coeficient actual de 56% şi s-a prognozat un coeficient de creştere de 0,24 până în anul 2007, dupã care s-a prognozat un coeficient de 4% până în anul 2012 şi de 5% până în anul 2013, moment în care atinge un procent de 84%.

Tabel II.2.7. Prognoza privind sistemul de colectare a deşeurilor

An 2003 2007 2013 Procent colectare deşeuri (% populaţie deservită) 56% 58% 84%

Sursa: prelucrare date IC IM pe baza programului din cadrul Proiectului de Twinning România Franţa

Figura II.2.4. Evoluţia colectãrii deşeurilor municipale şi asimilabile 1 Sursa: prelucrare date ICIM pe baza programului din cadrul Proiectului de Twinning România

Franţa

Figura II.2.5. Populaţia care beneficiazã de servicii pentru colectarea deşeurilor municipale, în mediul urban dens, urban, rural şi pe ţară 1


Această estimare a prognozei reprezintã o schiţare în linii mari a evoluţiei deşeurilor pentru urmãtorii 10 ani, bazându-se pe datele şi cunoştinţele existente în ceea ce priveşte generarea deşeurilor municipale şi sistemele de colectare ale acestora. Odatã cu dezvoltarea unor noi sisteme şi metode de gestionare a deşeurilor se vor putea adăuga noi date şi detalii.

II.3. ALTERNATIVE DE ATINGERE A OBIECTIVELOR STRATEGICE

II.3.1. Aspecte generale

Din datele prezentate în capitolele anterioare rezultă că România are în prezent un sistem de gestionare a deşeurilor bazat doar pe colectare neselectivă şi eliminare prin depozitare. România este conştientp de faptul cp trebuie sp atingp ţintele stabilite prin Acquis-ul Communautaire şi în acest scop se vor lua în considerare urmãtoarele aspecte:

● condiţiile geografice generale şi regionale; ● densitatea populaţiei în mediile urban dens, urban şi rural; ● activitãţile comerciale şi industriale; ● condiţiile de trafic, în special în ceea ce priveşte transportul rutier şi feroviar; ● posibilitãţile de reciclare existente în industrie sau alte domenii; ● dezvoltarea economicã la nivel naţional şi regional;

1 NOTA - Figura II.2.4. şi Figura II.2.5. se gãsesc în Monitorul Oficial al României, Nr. 954 bis din 18 octombrie 2004, Partea I, la pagina 95.

212

● modalitãţile actuale de finanţare a investiţiilor şi functionării instalaţiilor de gestionare a deşeurilor;

● gradul de acceptare a soluţiilor recomandate de cãtre populaţie şi de cãtre operatorii industriali.

România este conştientă de faptul că trebuie să introducã tehnici şi tehnologii noi pentru gestionarea deşeurilor. Neavând cunoştinţele şi experienţa necesarã pentru a integra astfel de tehnologii la nivel naţional, România îşi propune să realizeze într-o primă etapă staţii pilot-demonstrative care vor servi la evaluarea metodelor de gestionare a deşeurilor considerate optime. Aceste staţii demonstrative vor fi utilizate pentru obţinerea parametrilor tehnico-economici reali şi a experienţei de realizare şi exploatare, precum şi pentru informarea populaţiei şi obţinerea acceptului acesteia.

Se intenţioneazã o corelare a proiectelor de instalaţii demonstrative astfel încât să se acopere toate sursele şi tipurile de deşeuri cât şi toate etapele de gestionare a deşeurilor, de la colectare până la eliminarea finală.

Utilizarea instalaţiilor pilot-demonstrative pentru a cumula cunoştinţele şi experienta necesarã pentru implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor. Dezvoltarea unor campanii de informare şi instruire a populaţiei pentru a obţine acceptul public necesar unor investiţii ulterioare.

II.3.2. Prevenire şi minimizare

Prevenirea generării de deşeuri sau minimizarea trebuie discutată sau planificată în strânsã corelare cu gospodãrirea resurselor şi produselor.

Prevenirea deşeurilor, ca şi generarea deşeurilor, depinde de factori ca: ● activitãţile economice; ● modelul de producţie şi consum; ● modificãrile demografice; ● inovatiile tehnologice. De aceea, primul pas spre o strategie globalã în ceea ce priveşte prevenirea

deşeurilor îl reprezintã corelarea tuturor instrumentelor disponibile. În această fază nu este posibil să se propunã ţinte cuantificabile pentru prevenirea deşeurilor. Se pot oferi însã elemente privind scopul prevenirii deşeurilor în diferite sectoare.

Domeniul-ţintă pentru prevenirea apariţiei deşeurilor este industria producãtoare. Există o cerinţă evidentă de îmbunătăţire a cunoştinţelor în ceea ce priveşte prevenirea deşeurilor în cadrul tehnologiilor de producţie folosite în România. Toate ramurile industriale trebuie informate şi sprijinite pentru a minimiza generarea de deşeuri prin modificarea tehnicilor de producţie şi prin reutilizarea şi reciclarea internă a "produselor" nedorite. În special respectarea cerinţelor directivei privind Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării (IPPC) preluatã prin OU 34/2002, va convinge factorii industriali de beneficiile atât ecologice cât şi economice ale prevenirii. Este cunoscut din experienţa ţãrilor membre UE ca aceasta poate fi cea mai eficientă metodă de prevenire a deşeurilor.

Pe de altă parte sunt necesare campanii de informare a agenţilor comerciali şi a consumatorilor privaţi privind posibilitãţile lor de a preveni generarea deşeurilor. Campaniile de informare publică vor conţine informaţii specifice şi motivaţii pentru diferiţii factori implicaţi. Aceasta înseamnã că trebuie să se pregãteascã materiale

213

specifice de informare pentru instituţiile publice (şcoli, universitãţi), pentru administraţiile publice şi private, pentru toate tipurile de comercianţi şi, în final, pentru consumatorii finali.

În această fază nu este posibil să se indice o valoare-ţintă pentru prevenirea deşeurilor de cãtre actorii menţionaţi mai sus.

Prevenirea reprezintã principalul pas într-un sistem integrat de gestionare a deşeurilor, pe termen lung. De aceea trebuie introdusã în viitoarele planuri de dezvoltare economicã. În al doilea rând prevenirea reprezintã principala obligaţie/responsabilitate a tuturor consumatorilor de bunuri.

II.3.3. Colectare

Pentru planificarea sistemelor tehnice de colectare a deşeurilor, România trebuie să ia în considerare:

● tipurile de structuri rezidenţiale; ● tipurile de locuinţe; ● accesul rutier pentru vehiculele de colectare; ● acceptarea de cãtre populaţie a noilor sisteme de colectare. În ceea ce priveşte extinderea colectãrii deşeurilor municipale în mediul urban şi

mai ales în mediul rural România îşi propune realizarea unor programe de educare şi informare a populaţiei şi de stimulare a companiilor de salubritate existente şi de atragere a noilor investitori în domeniul gestionãrii deşeurilor.

În ceea ce priveşte colectarea selectivă, prima acţiune necesarã este identificarea tipurilor de containere utilizabile pentru colectarea selectivă la surse a deşeurilor (ambalaje, deşeuri organice şi restul deşeurilor menajere) şi, de asemenea, a modului de etichetare sau marcare a acestora. Se va avea în vedere asigurarea volumului şi numãrului suficient de containere pentru diferitele tipuri de clãdiri, funcţie de numãrul de locuitori.

Alegerea tipurilor de containere pentru colectarea deşeurilor trebuie să se realizeze în aşa fel încât să se evite depãşirea capacitãţilor optime de colectare, respectând în acelaşi timp normele de igienă. Containerele trebuie selectate astfel încât:

● să poatã fi uşor umplute de cãtre populaţie; ● să poatã fi uşor accesate şi golite de cãtre cei ce asigură serviciul de salubrizare; ● să poatã fi menţinute în condiţii satisfãcãtoare de igienă. Golirea containerelor trebuie să se realizeze în funcţie de: ● gradul de umplere a acestora de cãtre populaţie; ● variaţiile de temperatură (vară, datoritã temperaturii ridicate frecvenţa de

colectare a deşeurilor va fi mai mare). În prezent, în România este disponibilã întreaga gamă de containere UE,

respectiv: ● containere de plastic de 80 l; ● containere de plastic de 120 l; ● containere de plastic de 240 l; ● containere de 1,1 mc pentru clãdiri cu mai mult de 5 nivele; ● containere de 2,2 mc pentru clãdiri cu mai mult de 5 nivele.

214

În condiţii speciale, pot fi utilizaţi saci de plastic, în special pentru colectarea materialelor reciclabile.

Containerele mari nu trebuie utilizate pentru deşeurile menajere, ci pentru cele din comerţ (magazine, centre comerciale mari). Centrele comerciale vor selecta tipul de containere necesar, respectiv cu/fãrã sisteme de compactare în funcţie de necesitãţile lor specifice.

Intenţia României este de a produce toate tipurile de containere şi nu a le importa. În prezent există o asemenea industrie în România şi se intenţioneazã dezvoltarea ei.

Se vor crea condiţii ca intreaga cantitate de deşeuri menajere să poatã fi colectată şi să nu se practice moduri de eliminare ilegale.

Utilizarea întregii game de containere disponibile. Asigurarea volumului necesar al containerelor pentru toate gospodãriile private. Asigurarea serviciului de colectare regulatã la nivel naţional.

II.3.4. Transport (inclusiv transfer)

România este conştientă de faptul că în viitor transportul deşeurilor şi a produselor derivate din acestea se va intensifica. Deşeurile trebuie transportate:

● de la surse la staţii de pretratare; ● de la punctele de colectare separatã la staţii de procesare şi sortare; ● de la staţii de sortare şi reprocesare la instalaţiile de reciclare finală; ● de la surse la depozite sau staţii de incinerare regionale. Pentru minimizarea costurilor şi a impactului ecologic, în special asupra

populaţiei va fi necesarã optimizarea activitãţilor de transport cât mai mult posibil. Mãsuri pentru optimizarea condiţiilor de transport a deşeurilor: ● selectarea locaţiilor pentru staţiile de sortare, procesare şi pretratare în "centrul"

zonelor de generare a deşeurilor; ● amplasarea staţiilor de procesare a deşeurilor (staţii de tratare mecano-

biologică) cât mai aproape de depozitele finale; ● utilizarea pentru colectarea deşeurilor a unor vehicule de colectare cu emisii

reduse de noxe (zgomot şi gaze de eşapament); ● adaptarea autovehiculelor de colectare şi transport în funcţie de condiţiile de

drum, structura localitãţilor şi structura arhitecturală a diferitelor clãdiri; ● optimizarea distanţelor de transport pentru utilizarea la maxim a capacitãţii

autovehiculelor de transport; ● minimizarea distanţelor de transport prin utilizarea staţiilor de transfer; ● dacã distanţele de transport lungi nu pot fi evitate este indicat să se utilizeze

cãile ferate sau navale (exemplu, Dunărea). Numãrul total şi capacitatea staţiilor de transfer va depinde de planificarea

detaliatã a gestionãrii deşeurilor în cadrul planurilor de dezvoltare locale sau regionale.

Transportul deşeurilor se va dezvolta şi va acoperi mai multe sectoare. Sunt necesare mãsuri pentru a minimiza distanţele de transport şi a reduce impactul ecologic al acestuia.

II.3.5. Reciclare şi valorificare

215

În ierarhia opţiunilor de gestionare a deşeurilor, inclusã atât în reglementãrile UE cât şi în cele naţionale, recuperarea reprezintã o prioritate aflatã înaintea eliminãrii prin depozitare. Mãsurile necesare trebuie planificate astfel încât să se ajungã la cea mai eficientă metodă de recuperare şi reciclare ţinând cont de tipurile de deşeuri, de sursele de deşeuri şi de compoziţia diferită a deşeurilor, în ceea ce priveşte deşeurile municipale, România se concentrează asupra deşeurilor de ambalaje, de hârtie, deşeurilor biodegradabile, deşeurilor din construcţii şi demolãri şi asupra nămolurilor rezultate din epurarea apelor menajere. În ceea ce priveşte bunurile de consum reciclarea şi recuperarea se vor concentra asupra deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, vehiculele şi anvelope uzate.

II.3.5.1. Deşeuri de ambalaje

Pentru a atinge ţintele stabilite în legislaţia europeanã şi naţională sistemul pentru gestionarea deşeurilor de ambalaje va cuprinde:

● colectarea separatã; ● sortarea şi procesarea; ● reciclarea finală. În ceea ce priveşte colectarea separatã trebuie luate în considerare aceleaşi

obiective ca şi pentru colectarea generalã a deşeurilor. Tipul de colectare şi de containere trebuie alese în funcţie de condiţiile şi tipurile

de materiale din ambalaje. Ambalajele din sticlă pot fi colectate, în primul rând, în containere speciale amplasate în locuri publice, în apropierea centrelelor comerciale. Amplasarea containerelor de colectare a sticlei trebuie planificată în aşa manierp încât sp fie uşor accesate de populaţie, sp nu creeze probleme în zonele respective (zgomot), locaţiile să fie uşor accesate de cãtre companiile de colectare, să se încadreze în imaginea arhitecturală a zonei şi containerele să poatã fi menţinute curate. Ţinând cont de tipul de sticlă cel mai vandabil, interiorul containerelor trebuie să fie împãrţit în compartimente pentru sticlă de culoare albă, maro şi verde. În zonele urbane dense containerele de colectare a sticlei trebuie amplasate în apropierea locuinţelor.

Ambalajele din plastic, metale şi materiale compozite trebuie colectate în amestec într-un singur container sau în saci de plastic speciali. Aceste containere trebuie amplasate în apropierea locuinţelor. Este recomandabil ca hârtia şi ambalajele de hârtie să fie colectate în recipienţi separaţi. Dar, în funcţie de condiţiile regionale specifice se poate lua în considerare colectarea într-un singur container a ambalajelor din hârtie, plastic, metal şi compozite. Chiar şi în acest caz, sticla trebuie colectată strict separat.

Indiferent de sistemul de colectare a deşeurilor de ambalaje este necesarã crearea sau dezvoltarea unor instalaţii de sortare şi procesare a acestora în vederea reciclării.

Ambalajele din sticlă colectate trebuie sortate pentru a se asigura că sticla sortată dupã culoare este lipsitã de impurităţi precum aluminiu, plumb şi silicaţi (pietre, porţelan şi ceramică).

Hârtia şi cartonul trebuie sortate pentru a elimina impurităţile şi pentru a atinge calitatea necesarã industriei de hârtie şi carton. De exemplu, sortarea în categorii precum hârtia de scris, carton şi hârtia de joasă calitate din ambalaje asigură atingerea calitãţii necesare pentru reciclare.

Ambalajele din diferite materiale, colectate în amestec, trebuie sortate pentru a ajunge la materiale cu aceeaşi compoziţie, cel puţin dupã cum urmeazã:

216

● tablă inoxidabilă; ● aluminiu; ● tetrapak;

şi în ceea ce priveşte plasticele, cel puţin: ● PVC; ● PP; ● PE; ● PET. Pentru primele staţii de sortare care se vor infiinţa este recomandabil să se opteze

pentru sortarea manualã, dar România are intenţia de a utiliza cât mai curând, sistemele de sortare mecanicã sau automatã recunoscute internaţional. Aceste sisteme sunt în special disponibile pentru sortarea în funcţie de culoarea sticlei, pentru sortarea hârtiei, a metalelor feroase şi neferoase. Sortarea magnetică a aluminiului şi a tablei inoxidabile poate fi utilizată şi în cadrul staţiilor de sortare manualã.

România este conştientă că recuperarea şi reciclarea vor fi un succes numai dacã materialele colectate şi sortate vor fi în final utilizate în cadrul ramurilor specifice ale industriei. De aceea, tehnologiile de producţie din industria de sticlă, metal, hârtie, carton şi plastic trebuie adaptate pentru utilizarea acestor materiale. Programe economice speciale vor fi utilizate pentru a motiva industriile să se implice în procesul de reciclare şi pentru a crea pieţe de desfacere pentru astfel de produse rezultate în urma reciclării materialelor pentru companiile deja implicate în acest proces.

România intenţioneazã să planifice campanii de informare a populaţiei, de stimulare a administraţiilor locale, a industriilor şi a tuturor factorilor implicaţi pentru a asigura succesul acestor sisteme de recuperare şi reciclare.

Crearea iniţialã a unor staţii de sortare manualã, urmând a se îmbunătăţi acest sistem prin implementarea unor instalaţii mecanice şi automate. Dezvoltarea unor programe economice speciale pentru a stimula industriile. Campanii de informare a publicului.

II.3.5.2. Deşeuri biodegradabile

Dupã cum s-a menţionat în capitolele anterioare deşeurile biodegradabile reprezintã circa 51% din deşeurile municipale din România.

Pentru a atinge obiectivele generale de recuperare/reciclare şi de reducere a materiilor biodegradabile trimise spre depozitarea finală trebuie utilizate toate mãsurile posibile de valorificare a deşeurilor biodegradabile.

În principiu, soluţiile de recuperare şi reciclare disponibile sunt: ● compostarea (digestia aerobă); ● digestia anaerobă cu producerea şi colectarea de biogaz. Având în vedere experienţa internaţională, România este conştientă că pentru a

utiliza în mod eficient compostarea este necesarã o colectare separatã a materiei organice din deşeuri. Trebuie evitată compostarea deşeurilor municipale colectate în amestec, deoarece deşeurile municipale amestecate au un conţinut ridicat de metale grele cum ar fi: Cd, Pb, Cu, Zn şi Hg.

Datoritã condiţiilor referitoare la concentraţia de metalele grele admisã în compost se recomandă a se evita colectarea materialelor biodegradabile din mediile

217

urbane dense. Experienţa internatională a demonstrat că din aceste medii nu este posibilă colectarea separatã a unor materii biodegradabile de calitate.

Colectarea separatã a materiei biodegradabile poate fi realizatã în toate regiunile în care populaţia locuieşte în "medii verzi", gospodãrii cu grãdini. Cel mai mare volum de deşeuri biodegradabile poate fi colectat în mediul rural, dar acest lucru trebuie evitat, deoarece populaţia din aceste medii practică metode ecologice de a reutiliza materiile biodegradabile în propriile gospodãrii.

În condiţiile situaţiei existente, în România este recomandabilă introducerea colectãrii separate a materiei biodegradabile în mediul urban mai puţin dens, în zonele verzi ale marilor oraşe şi unele zone rurale, acestea reprezentând un procent de 25-35% din populaţie. Din aceste zone, dacã se estimează o generare medie de deşeuri de circa 300 kg/loc.an cu un conţinut de 51% material biodegradabil, ar fi posibilă o colectare separatã a circa 120-145 de kg/loc.an de materiale biodegradabile. Astfel cantitatea de deşeuri biodegradabile teoretic posibil a fi colectată ar fi 648.000 şi 1.000.000 t/an. Aceste valori se reduc dacã:

● populaţia din mediile rurale nu acceptă să colecteze separat deşeurile biodegradabile;

● nu se acceptă instalarea staţiilor de compostare; ● nu există o piaţă de desfacere pentru compost; ● se preferă, din diferite motive, tratarea mecano-biologică. România nu are experienţa necesarã în planificarea şi operarea staţiilor de

compost, de aceea se recomandă etapizarea acestei acţiuni. România va selecta în jur de 4-6 regiuni în care să se construiascã şi să opereze instalaţii de compostare demonstrative. În aceste staţii-demonstrative vor fi utilizate diferite tehnologii de compostare. Condiţiile de operare şi rezultatele activitãţilor de compostare în special privind calitatea şi utilizarea finală a compostului, vor fi monitorizate de o instituţie independentă. Rezultatele vor fi compilate, evaluate şi prezentate în dezbateri publice cu toţi partenerii implicaţi. Experienţa şi rezultatele evaluate vor fi baza pentru continuarea planificării şi realizãrii altor instalaţii de compostare.

Pentru colectarea separatã în gospodãrii a deşeurilor biodegradabile trebuie asiguraţi recipienţi speciali. Pentru gospodãriile mici pot fi distribuiţi saci, iar pentru gospodãrii mai mari pot fi distribuite containere (80-120 l). Acestea vor fi amplasate aproape de locuinţe. Colectarea va fi organizatã într-o asemenea manieră încât să se evite problemele de igienă.

În ceea ce priveşte capacitatea staţiilor de compostare, se cer respectate cel puţin urmãtoarele condiţii:

● amplasarea staţiilor de compostare în "centrul" ariei de colectare; ● selectarea locaţiei trebuie să ia în considerare condiţiile climatice specifice

pentru a minimiza impactul emisiilor (miros supărător) asupra mediului; ● distanţa dintre cea mai apropiatã gospodãrie şi staţia de compostare trebuie să

fie de cel puţin 500 m; ● fiecare staţie de compostare trebuie să includã facilitãţi de pretratare prin

măcinare, sitare, presortare şi amestecare a materiei biodegradabile (prin aceasta se asigură că staţia de compostare poate să utilizeze materie biodegradabilă din diferite surse: gospodãrii private, instituţii publice, restaurante, industrii, pieţe şi zone verzi publice);

218

● pentru a minimiza emisiile mirositoare va fi necesar ca, în anumite regiuni, să se prevadã faze de digestie anaerobă (clãdiri închise) premergãtoare compostării propriu-zise;

● toate staţiile de compost trebuie să includã tehnologii de ambalare a compostului pentru introducerea acestuia pe piaţă.

Colectarea neselectivă a biodegradabilelor în zonele cu densitate mare a populaţiei. Colectarea selectivă a 120-145 kg/loc.an deşeuri biodegradabile. Capacitate de compostare pentru 680.000-1.000.000 t/an deşeuri biodegradabile. Realizarea de staţii-demonstrative de compostare. Realizarea unor proiecte de testare a pieţei şi de "utilizare" a compostului înaintea integrãrii staţiilor de compostare în sistemul de gestionare a deşeurilor.

II.3.5.3. Deşeurile din construcţii şi demolãri

În România, în prezent cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolãri este mult mai mică în comparatie cu statele membre ale Uniunii Europene. În paralel cu dezvoltarea economicã a ţării, activitãţile de construire a clãdirilor noi, de reconstrucţie şi renovare a clãdirilor existente şi demolarea clãdirilor vechi ce nu pot fi renovate, vor creşte substanţial cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolãri şi se va schimba mult calitatea acestora fapt pentru care este necesarã dezvoltarea mãsurilor pentru reciclarea, recuperarea şi eliminarea deşeurilor rezultate. În această categorie, se disting trei grupuri mari de deşeuri:

● materiale de construcţie (materiale tehnice pentru construirea pereţilor, nu accesorii) metale, diferite materiale plastice, textile, din lemn şi ambalajele acestora;

● materiale din "demolãri" conţinând în mare parte cărămizi, beton, lemn, metale, pietre, oţel;

● sol excavat - necontaminat sau contaminat. Datoritã previziunii de creştere a cantitãţii de deşeuri din construcţii şi demolãri

vor fi luate în considerare toate mãsurile disponibile de reciclare şi recuperare. Astfel de mãsuri ar fi:

● stocarea strict separatã a solurilor contaminate şi a celor necontaminate; ● reutilizarea solurilor necontaminate fãrã alte tratamente, în diferite activitãţi de

construcţii; ● evitarea utilizãrii directe a solurilor contaminate şi depozitarea lor în locuri

special amenajate în vederea reabilitãrii; ● separarea strictă a deşeurilor din construcţii faţă de cele din demolãri; ● îmbunãtãţirea continuă a schemelor de procesare şi reciclare; ● pãstrarea separatã pe cât posibil, a materialelor diferite cum ar fi metalele,

plasticul, dacã capacitatea de construcţie şi spaţiul disponibil va permite; ● procesarea deşeurilor din construcţii în staţii de sortare, cât posibil, împreunã cu

deşeurile comerciale (pentru recuperarea calitativã a diferitelor materiale reciclabile); ● procesarea deşeurilor din demolãri prin tehnologii de zdrobire, clasificare şi/sau

sortare în funcţie de densitate în staţii mobile, semi-mobile sau staţionare; ● utilizarea fracţiei fine (8 - 40 mm) rezultate, pentru diferite activitãţi de

construcţie, în special pentru construirea de strãzi, astfel încât solurile şi apa subterană să nu fie contaminate.

219

Pentru a evita impactul ecologic asupra solurilor şi asupra apei subterane trebuie să se asigure colectarea deşeurilor din construcţii şi demolãri în toate regiunile (urban dens, urban şi rural) şi utilizarea acestora dupã pretratare, în reamenajari de drumuri sau alte activitãţi.

Cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolãri va creşte substanţial. Deşeurile din demolãri vor fi utilizate ca o sursă alternativă de materiale de construcţii. Materialele reciclabile utilizate trebuie să nu genereze impact asupra solului şi apei subterane.

II.3.5.4. Nămolurile din staţiile de epurare a apelor uzate orãşeneşti

Având în vedere legislaţia referitoare la depozitarea deşeurilor şi faptul că România trebuie să îndeplineascã obiectivele pentru reducerea cantitãţii de deşeuri biodegradabile depozitate nu va mai fi permisã eliminarea nămolurilor de epurare nestabilizate pe depozitele de deşeuri nepericuloase. De aceea, România încurajeazã utilizarea în agricultură a nămolului rezultat din epurarea apelor uzate orãşeneşti, atâta timp cât acesta nu pune în pericol calitatea solurilor şi a produselor agricole rezultate. Pentru alinierea legislaţiei naţionale la Acquis-ul Communautaire şi, de asemenea, pentru stabilirea condiţiilor de utilizare a nămolurilor în agricultură, România a aprobat prin Ordinul de Ministru nr. 49/2004 Normele Tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizeazã nămoluri de epurare în agricultură. Prin acest act normativ s-au adoptat limite mai joase decât cele prevãzute în actuala Directivă în vederea prezervării calitãţii solurilor. S-a ţinut cont de faptul că în proiectul noii Directive limitele diversilor poluanţi sunt mai scãzute decât cele din Directiva aflatã în forţă.

România va lua mãsuri care vizeazã reducerea importantă a componentelor nedorite din nămoluri, precum şi impunerea de controale specifice pentru calitatea nămolurilor atunci când acestea sunt utilizate în agricultură, pentru evitarea acumulării excesive şi necontrolate în sol a substanţelor contaminante care pot afecta pe termen lung caracteristicile sale agrochimice.

Din datele existente privind staţiile de epurare orãşeneşti şi caracteristicile nămolului rezultat s-a evidenţiat calitatea inadecvată pentru împrãştierea pe câmp a acestuia. Deoarece multe întreprinderi îşi deversează apele uzate industriale în sistemele de canalizare orãşeneşti, nămolul rezultat în urma epurării acestor ape nu îndeplineşte condiţiile necesare pentru utilizarea acestuia în agricultură. De aceea România are în vedere:

● asigurarea funcţionării corespunzãtoare a instalaţiilor de preepurare a apelor uzate industriale înainte de deversarea acestora în sistemele de canalizare orãşeneşti;

● prevenirea contaminării nămolului de epurare prin controlarea calitãţii efluenţilor industriali descãrcaţi în canalizările orãşeneşti.

În prezent se realizeazã o bază de date pentru nămoluri şi o evidenţiere a staţiilor de epurare care trateazã ape uzate industriale împreunã cu apele menajere de cele care epurează doar ape uzate menajere sau ape similare cu acestea. Baza de date va avea o forma finală la sfârşitul anului 2004. Criteriile cheie pentru evaluarea calitãţii nămolului sunt:

● chimice; ● biologice;

220

● fizice; ● acceptabilitate (miros, considerente estetice, etc). Având în vedere compoziţia sa predominant organicã şi conţinutul în nutrienţi,

nămolul are utilizare benefică în agricultură şi în recuperarea energiei. Obiectivul pe termen lung al României este de a reintroduce în agricultură nutrienţii nepoluanţi, rezultaţi din nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate orãşeneşti.

Pentru nămolurile ce nu îndeplinesc condiţiile de utilizare în agricultură România investighează alte metode de tratare sau eliminare a acestuia.

De exemplu, industria cimentului va elabora un studiu pentru utilizarea nămolurilor rezultate din staţiile de epurare ca materie primă alternativă în cuptoarele de clincher, pentru înlocuirea unei pãrţi din argilă. Studiul se realizeazã pentru judeţele limitrofe fabricilor de ciment, acesta cuprinzând referiri la calitatea nămolului şi cantitatea ce va putea fi utilizată în acest proces. Studiul se va finaliza până la sfârşitul anului 2004.

De asemenea, există şi pot fi aplicate tehnologii de recuperare a conţinutului de metale grele din nămolurile de epurare.

Reducerea importantă a componentelor nedorite din nămoluri. Impunerea de controale specifice pentru calitatea nămolurilor atunci când acestea sunt utilizate în agricultură. Investigarea altor metode de tratare sau eliminare a nămolului.

II.3.5.5 Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

Conform Directivei Europene privind deşeurile de la echipamentele electrice şi electronice (DEEE) există 10 tipuri diferite care trebuie colectate de la consumatori şi reciclate sau recuperate în rate specifice.

Deşeurile de echipamente electrice şi electronice pot fi colectate de la populaţie prin centrele comerciale care vând produsele respective.

Pe de altă parte, administraţiile locale (municipale, judeţene, regionale,) vor instala un sistem de colectare separatã. Colectarea separatã trebuie organizatã şi realizatã în aşa manieră încât să se colecteze o cantitate de circa 4kg/loc.an. Încã nu s-a decis ce tip de colectare separatã va fi utilizată în România.

Administraţiile locale vor trimite materialele colectate cãtre industria responsabilã de reciclare finală şi recuperare. Este indicat ca cel puţin reciclarea şi recuperarea deşeurilor de la echipamentele electrice şi electronice să fie finanţatã de însãşi industria responsabilã.

Colectarea separatã a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice de cãtre municipalitate. Reciclarea şi recuperarea va fi realizatã de cãtre industria responsabilã.

II.3.5.6. Vehicule scoase din uz

România are în vedere mãsurile necesare pentru implementarea Directivei Europene privind vehiculele scoase din uz, şi anume:

● limitarea utilizãrii substanţelor periculoase la fabricarea vehiculelor şi reducerea acestora începând cu faza de concepţie;

221

● integrarea unei cantitãţi crescânde de materiale reciclate provenind de la vehiculele scoase din uz în vehiculele noi şi în alte produse pentru a dezvolta pieţele pentru materialele reciclate;

● punerea la punct de cãtre operatorii economici a sistemelor pentru colectarea vehiculelor scoase din uz şi în mãsura în care este fezabil tehnic şi economic a deşeurilor de piese rezultate din operaţiile de reparare a vehiculelor;

● punerea la punct a unui sistem conform cãruia radierea unui vehicul scos din uz să se facã numai în baza unui certificat de distrugere (eliminare).

Directiva privind vehiculele scoase din uz este prevãzutã a fi transpusă în 2004, iar în prezent există câteva prevederi ale Directivei transpuse prin alte acte normative. De exemplu, în ceea ce priveşte regimul vehiculelor abandonate sau fãrã stãpân există Legea nr. 421/2002, care permite autoritãţilor admistratiei publice locale să identifice, să ridice şi să valorifice aceste vehicule.

În România, există în prezent 3 producãtori de vehicule: Dacia, Daewoo şi Aro. În ceea ce priveşte sistemul de eliminare a vehiculelor scoase din uz, în prezent există un shredder aparţinând societãţii S.C. Remayer S.A cu o capacitate de 8.000 tone/lună instalat în Bucureşti. Numãrul de vehicule scoase din uz anual este estimat la 30.000. Din componentele vehiculelor scoase din uz se valorifică doar pãrţile metalice, ceea ce reprezintã aproximativ 70 % din masa vehiculului, restul fiind eliminate.

Exista o reţea de 46 de societãţi comerciale rãspândite relativ uniform în teritoriu care au desfãşurat şi desfãşoarã operaţiuni de dezmembrare şi valorificare a vehiculelor scoase din uz.

Pentru realizarea mãsurilor de implementare a Directivei, România propune aplicarea principiului responsabilitãţii producãtorului. Pentru aplicarea eficientă a acestui principiu se are în vedere crearea unui sistem comun de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz la care să participe, dacã este posibil, toţi producãtorii şi importatorii de vehicule. Colectarea şi transportul vehiculelor scoase din uz cãtre unitãţile autorizate de dezmembrare şi valorificare trebuie asigurată fãrã impunerea unor costuri adiţionale asupra ultimului proprietar, astfel finanţarea necesarã atingerii obiectivelor de reciclare poate fi asigurată prin impunerea unei taxe la primă înmatriculare în România a vehiculelor de clasa Ml şi NI.

România va asigura o atenţie specialã implemetarii şi operării unitãţilor de reciclare a plasticului şi de valorificare a fracţiei uşoare rezultate în urma dezmembrării vehiculelor scoase din uz. Astfel, România va incuraja utilizarea materialelor reciclate, inclusiv printre producãtorii de automobile.

România va îmbunãtãţi normele tehnice în ceea ce priveşte necesarul minim pentru dezmembrarea şi valorificarea vehiculelor scoase din uz, respectiv pentru tratarea şi eliminarea deşeurilor şi componentelor periculoase regăsite într-un vehicul.

Implemetarea unui sistem de colectare a vehiculelor scoase din uz. Încurajarea societãţilor ce desfãşoarã operaţiuni de dezmembrare. Valorificarea fracţiei uşoare şi reciclarea materialelor reciclabile rezultate în urma dezmembrării vehiculelor scoase din uz.

II.3.5.7. Anvelope uzate

222

Nu exista nici o Directivă Europeanã specifică privind anvelopele uzate. Există reglementãri privind reciclarea şi valorificarea numai pentru anvelopele colectate de la vehiculele scoase din uz.

Anvelopele uzate nu trebuie eliminate prin depozitare controlatã, nici în formă originală nici mărunţite. Anvelopele uzate nu trebuie incinerate în instalaţii de incinerare a deşeurilor menajere. Pe baza Directivei Cadru a Deşeurilor anvelopele uzate trebuie reciclate sau valorificate termoenergetic cât mai mult posibil. Ambele metode sunt recomandate.

Pe de o parte anvelopele de la maşinile private precum şi cele de la autocamioane, au un conţinut ridicat de cauciuc şi oţel ce poate fi reciclat. Pentru recuperarea cauciucului şi otelului sunt disponibile şi operaţionale diferite tehnologii (procesarea la temperatură normalã şi la temperatură joasă).

Pe de alta parte anvelopele au o valoare calorică mare şi pot fi utilizate ca sursă de energie, în special, în cuptoarele de ciment. Emisiile care provin de la aceste cuptoare de ciment au fost mãsurate în diferite situaţii şi au arãtat clar că arderea anvelopelor în condiţii controlate nu produce daune mediului.

Pentru implementarea Directivei privind vehiculele scoase din uz este recomandabil ca toţi agenţii economici care comercializeazã anvelope să preia anvelopele uzate şi să le predea întreprinderilor specializate în reciclare.

Anvelopele uzate pot fi procesate pentru reciclarea cauciucului atât sub formă de granule cât şi sub formă de pulbere.

Anvelopele uzate pot fi de asemenea utilizate şi drept combustibil suplimentar în procesul de precalcinare sau în arderea primară în cuptoarelor de ciment.

În aceste condiţii magazinele de anvelope vor percepe o taxă specifică de depozitare pentru anvelopele uzate, iar schema de transport, sortare şi reciclare va fi finanţatã prin taxele de depozitare şi veniturile provenite din comercializarea cauciucului granulat sau pulbere şi otelului recuperat.

România a elaborat un proiect de Hotãrâre de Guvern privind gestionarea anvelopelor uzate, acesta fiind aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 170/2004.

Implemetarea unui sistem de colectare a vehiculelor scoase din uz. Încurajarea reciclării şi valorificãrii materiale a anvelopelor uzate. Valorificarea energetică a anvelopelor uzate se va realiza numai în cazul în care nu este posibilă valorificarea materialã. Interzicerea depozitării anvelopelor uzate de la intrarea în vigoare a Hotãrârii de Guvern modificate privind depozitarea deşeurilor.

II.3.6. Tratare (înainte de eliminare)

II.3.6.1. Tratarea mecano-biologică

Dupã cum s-a menţionat, deşeurile municipale din România au o compoziţie de aproximativ 61% materie biodegradabilă. Pentru a atinge ţintele din Directiva 99/31/EC privind depozitarea deşeurilor şi din Hotãrârea Guvernului nr. 162/2002, conţinutul de materie organicã trebuie minimizat dupã cum urmeazã:

● reducerea cantitãţii de biodegradabile de 25% până în 31 dec. 2010; ● reducerea cantitãţii de biodegradabile de 50% până în 31 dec. 2013;

223

● reducerea cantitãţii de biodegradabile de 65% până la 31 dec. 2016. Aceste obiective pot fi realizate în unele regiuni prin colectarea separatã şi

compostarea materiei biodegradabile. În zonele urbane dense aceste obiective se pot atinge doar prin incinerarea deşeurilor menajere. Pentru toate regiunile unde compostarea nu este acceptatã şi pentru toate regiunile unde deşeurile conţin un procent mai mare de materie biodegradabilă, este posibilă şi recomandatã tratarea mecano-biologică.

În prezent, este neclar unde vor fi realizate instalaţiile necesare pentru compostare şi incinerare. Este, de asemenea, neclar cum poate populaţia minimiza generarea deşeurilor de materie biodegradabilă, de aceea încã nu este posibilă prognozarea unui numãr de staţii de tratare mecano-biologică.

Din experienţa internaţională se recomandă să se instaleze staţii demonstrative pentru tratarea mecano-biologică în câteva regiuni. Ca şi în cazul staţiilor de compostare pilot, aceste staţii vor fi monitorizate, rezultatele vor fi evaluate, popularizate şi vor reprezenta baza pentru continuarea planificării şi a luãrii deciziilor.

În ceea ce priveşte tehnicile şi tehnologiile privind tratarea mecano-biologică se prezintã urmãtoarele elemente:

● experienţa internaţională arată ca optima capacitatea de 100.000 t/an pentru o staţie de tratare mecano-biologică;

● toate staţiile trebuie să includã instalaţii mecanice pentru sortarea materiei biodegradabile cât şi a deşeurilor periculoase;

● procesul aerob realizat în aceste staţii trebuie să ia în considerare minimizarea poluării prin generarea de gaze şi levigat;

● cât de mult posibil, materialul de tratat aerob trebuie selectat prin sitare şi separat de materiile cu puteri calorifice mari ce pot fi incinerate şi de materialul inert potrivit pentru depozitarea finală.

În prezent, tratarea mecano-biologică poate fi recomandatã doar pentru acele regiuni care nu au în plan construirea de staţii de compostare.

Tratarea mecano-biologică este una din tehnicile de bază pentu reducerea cantitãţilor de materie biodegradabilă şi producerea de combustibili alternativi obţinuţi din deşeuri. Realizarea unor staţii pilot de tratare mecano-biologică.

II.3.6.2. Tratarea termică (incinerarea)

În baza experienţei internaţionale, în special din statele membre UE, incinerarea este cea mai eficientă metodă de tratare a deşeurilor colectate în amestec din surse diferite, înainte de a fi depozitate final. Scopul incinerării este:

● să minimizeze volumul deşeurilor; ● să distrugă componentele periculoase biodegradabile; ● să inertizeze - trecerea într-o formă inactivă/inertă; ● să reducã carbonul organic; ● să recupereze energia conţinută în deşeurile incinerabile. Toate incineratoarele de deşeuri, fie că sunt industriale, medicale sau municipale,

trebuie să îndeplineascã obiectivele din legislaţia europeanã şi naţionala. În paralel, incineratoarele trebuie să îndeplineascã şi condiţiile privitoare la recuperarea energiei

224

din deşeuri, adicã recuperarea căldurii şi altor forme de energie rezultate în urma incinerării deşeurilor.

Toate incineratoarele de deşeuri trebuie administrate în acord cu conceptele specifice ale utilizãrii finale ale energiei şi căldurii, mai ales în ceea ce priveşte consumatorii industriali şi comerciali şi sistemele de încãlzire centralizate municipale.

Incineratoarele trebuie exploatate în aşa manieră încât cenuşa de fund sp poatã fi sortată pentru a recupera metalele reciclabile şi a fi utilizată în construcţii, fãrã impact asupra solului şi apei subterane.

Vor fi utilizate pe cât posibil instalaţiile existente, capabile de coincinerare şi care se pot conforma cu legislaţia europeanã. Acestea se potrivesc în general pentru deşeuri industriale şi pentru deşeurile cu putere calorifică mare "rezultate" din staţiile de tratare mecano-biologice.

În planificarea realizãrii noilor incineratoare trebuie ţinut seama de criteriul cel mai important în alegerea locaţiei şi anume acceptarea de cãtre populaţie.

În planificarea noilor incineratoare trebuie ţinut seama de faptul că masa totalã de deşeuri se va reduce datoritã obligaţiei de a atinge ţintele în ceea ce priveşte deşeurile de ambalaje şi deşeurile de echipamente electrice şi electronice.

Incineratoarele pentru deşeurile municipale sunt recomandate în urmãtoarele condiţii:

● cantitatea de deşeuri municipale disponibilã pentru incinerare să fie de minim 150.000 tone/an. Considerând cantitatea specifică de deşeuri generate pe locuitor aceasta ar insemna o populaţie minimă de 300.000 locuitori (în cazul în care cantitatea generată specifică este de 500 kg/loc.an);

● nu există teren disponibil pe o distanţă acceptabilã pentru amplasarea unui depozit;

● în regiunea respectivă există o cerere foarte mare de căldură şi energie şi nici o altă metodă de tratare nu este mai eficientă decât incinerarea deşeurilor în ceea ce priveşte generarea de energie şi căldură.

II.3.7. Eliminare finală (depozitare)

În momentul de faţă este acceptatã ideea că depozitarea în condiţii ecologice este necesarã în toate regiunile din România pentru eliminarea finală a deşeurilor nerecuperabile şi nereciclabile. Toate depozitele trebuie să atinga întreaga gamă de condiţii din legislaţia naţională şi europeanã. Va fi luatã în considerare planificarea realizãrii de noi depozite.

România are în vedere, de asemenea, necesitãţile de a atinge standardele tehnice şi de emisii ale UE şi de a refinanţa investiţiile şi funcţionarea unor depozite.

Capacitatea minimă de depozitare pentru mediul urban şi urban dens este de 100.000 tone/an, astfel încât depozitele să fie fezabile din punct de vedere economic, să poatã fi acoperite costurile de investiţie, de operare, de închidere şi monitorizare post-închidere în strânsã corelare cu capacitatea de plată a cetãţenilor.

Noile depozite trebuie planificate şi localizate în "centrul" regiunii de generare a deşeurilor în vederea minimizării eforturilor de transport.

Selectarea locaţiilor pentru noile depozite trebuie să ia în considerare restricţiile geologice, hidrogeologice, geografice şi aspectele privind protecţia mediului înconjurãtor. Pe cât posibil depozitele trebuie să aibã şi sisteme de acceptare a

225

deşeurilor aduse direct de consumatorii privaţi. Este recomandabil, în zona depozitelor să fie asigurat teren adiţional pentru activitãţi de recuperare, reciclare şi tratare a deşeurilor.

În urma evaluãrilor din cadrul grupului de lucru s-a considerat că până spre sfârşitul deceniului 2, România va avea nevoie de aproximativ 50 depozite din clasa b) conforme cu standardele UE. Având în vedere faptul că până în prezent au fost construite deja 14 depozite România are nevoie de completarea acestui numãr de depozite din clasa b) conforme cu standardele UE.

Pe plan regional trebuie să se ţinã cont de problemele ridicate de existenţa unor zone izolate şi a condiţiilor specifice de transport; în acest sens s-a stabilit un maxim de încã 15 depozite din clasa b) cu o capacitate medie de 50.000 tone/an care să deservească zonele izolate şi cu dificultãţi de transport.

Va trebui să se treacã la o nouă abordare de tip regional a construirii depozitelor municipale, astfel încât fiecare regiune să rezolve problema gestionãrii şi eliminãrii deşeurilor în funcţie de condiţiile regionale specifice şi luând în calcul toate aspectele privind eficienţa economicã, acoperirea costurilor de investiţie şi operare, a costurilor de închidere, monitorizare post-închidere, precum şi gradul de suportabilitate a costurilor de operare de cãtre cetãţeni.

II.4. PLANUL NAŢIONAL DE ACŢIUNE PENTRU GESTIONARE A DEŞEURILOR MUNICIPALE

Tabelul II.4.1. Obiective şi mãsuri generale pentru gestionarea deşeurilor municipale

Domeniul/ Activitatea Obiective

Măsuri pentru atingerea

obiectivelor Responsabil Termen


1.1. Dezvoltarea politicii naţionale de gestionare a deşeurilor municipale în vederea implemen-tării unui sistem integrat şi eficient din punct de vedere ecologic şi economic

● elaborarea de regle-mentări naţionale privind gestioanrea integrată a deşeurilor municipale ● modificarea actelor legislative existente, conform cerinţelor privind gestionarea integrată a deşeurilor municipale

MMGA MAI

2007

1.2. Conformarea politicii şi legis-laţiei naţionale în domeniul gestio-nării deşeurilor municipale cu prevederile legisla-tive europene

● Transpunerea inte-grală, în legislaţia naţională, a reglementărilor europene, prin consultarea tuturor părţilor implicate

MMGA MAI

permanent

1.3. Stabilirea cadrului legal

● Preluarea Regula-mentului CE nr.

MMGA INS

2007

226

pentru producerea de statistici privind generarea şi eliminarea deşe-urilor municipale, în formatul cerut de Comunitatea Europeană

2150/2002 privind statistica deşeurilor ● Includerea anche-telor statistice privind deşeurilor munici-pale, realizate în conformitate cu Regulamentul nr. 2150/2002/EC în Programul cerce-tărilor statistice

MMGA INS

începând cu 2004

● Realizarea anche-telor statistice prin care se colectează datele privind deşe-urile municipale, în conformitate cu cerinţele Regula-mentului

MMGA anual, înce-pând cu 2005

● Prelucrarea şi publicarea datelor finale privind deşe-urile municipale

INS MMGA

anual, înce-pând cu 2005

● Raportarea datelor naţionale privind deşeurile, conform cerinţelor Regula-mentului, către EUROSTAT

INS periodicitate o dată la doi ani, înce-pând cu 2006

1.4. Creşterea efici-enţei de aplicare a legislaţiei în dome-niul gestiunii deşe-urilor municipale

● Asigurarea proce-durilor şi resurselor necesare pentru aplicarea şi controlul aplicării legislaţiei

MMGA MAI

● Stabilirea unor programe de inspecţii

MMGA Garda de Mediu

permanent

● Monitorizarea aplicării legislaţiei

MMGA MAI

permanent

● Finalizarea Planu-lui Naţional de Gesti-onare a Deşeurilor (PNGD)

MMGA 2004

● Elaborarea unui Plan Regional de Gestionare a Deşeu-rilor Municipale

Consiliile judeţene ale judeţelor din regiunea Centru Agenţia Regională de

septembrie 2004

227

Mediu Sibu ● Elaborarea Planu-rilor Regionale de Gestionare a Deşeu-rilor pentru cele 8 regiuni

Consiliile judeţene Agenţiile Regionale de Mediu

dec. 2006

2. Aspecte instituţionale şi organizatorice

2.1. Adaptarea şi dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric în vederea îndeplinirii cerinţelor naţionale şi europene

● Îmbunătăţirea coo-perării între institu-ţiile cu responsa-bilităţi în domeniu (comitete interminis-teriale, grupuri de lucru, etc.) şi defini-rea clară a fluxurilor d einformaţie

Ministere responsabile

2005

● Definirea clară a responsabilităţilor şi asumarea acestora la toate nivelele, ţinând cont de principiul subsidiarităţii

Ministere Consilii judeţene şi locale

permanent

● Dezvoltarea de mecanisme care să asigure funcţionarea organizaţiilor/agenţilor economici în vederea îndeplinirii ţintelor prevăzute în unele Directive europene

Ministere Consilii judeţene şi locale

2007

3. Resursele umane

3.1. Asigurarea resurselor umane ca număr şi pregătire profesională

● Organizarea de cursuri de pregătire şi calificare în domeniul gestiunii deşeurilor municipale pentru: - personalul din APM-uri

- personalul adminis-traţiei publice locale (Consilii judeţene şi locale) - personalul agenţilor de salubritate - personalul operato-rilor de facilităţi de tratare şi eliminare deşeuri

MMGA MAI Consilii judeţene şi locale

permanent

● Crearea de noi locuri de muncă în domeniul gestionării deşeurilor municipale

Operatori în domeniu

permanent

228

4. Finanţarea sistemului de gestionare a deşeurilor municipale

4.1. Crearea şi utili-zarea de sisteme şi mecanisme econo-mico-financiare pentru gestionarea deşeurilor munici-pale în condiţiile respectării princi-piile generale

● Gestionarea deşeu-rilor municpale de către primării, admi-nistraţii, sisteme mixte (parteneriat public-privat), sisteme private

Consilii judeţene şi locale

permanent

● Stabilirea exactă a sistemului de taxe specifice pentru deşeurile municipale


● Instruiri tematice privind oportunităţile de finanţare pentru gestionarea deşeurilor municipale


2007

● Calculul tarifelor astfel încât să acopere costurile tuturor ope-raţiunilor de gestio-nare deşeuri munici-pale (colectare, inclu-siv colectare selectivă, transport, tratare, eliminare, închidere, monitorizare post-închidere)

Consilii judeţene şi locale Operatorii de salubritate

permanent

● Introducerea unei taxe suplimentare pentru depozitare în vederea stimulării minimizării cantită-ţilor depozitate, reducerii biodegrada-bilităţii şi gradului de periculozitate a deşe-urilor depozitate în condiţiile legii


2007

● Pregătirea şi propu-nerea de proiecte eligibile în funcţie de cerinţele donorilor

MMGA MAI Consilii judeţene şi locale Agenţi economici

5. Conştientiza-rea părţilor im-plicate

5.1. Promovarea unui sistem de informare, conştientizare şi motivare pentru toate părţile

● Elaborarea la toate nivelele a unor planuri de comunicare şi educare ce vor cuprinde: - Ţintele: marele

MMGA MAI Consilii judeţene şi locale Asociaţii

permanent

229

implicate public (şi educaţie şcolară), colectivităţi locale, agenţi econo-mici, mediul asociativ - Mesajele - Mijloacele de inter-comunicare şi educare: mass-media, realizarea de pagini web, audituri, sondarea opiniei publice etc.

profesionale ONG-uri de profil

6. Sistem de date şi informa-ţii privind gestionarea deşeurilor

6.1. Obţinerea de date şi informaţii compelte şi corecte care să corespundă cerinţelor de raportare la nivel naţional şi european

● Introducerea unui sistem de evidenţă şi operaţiuni de gestio-nare a deşeurilor municipale

MMGA INS

anual, din 2004

● Stabilirea unui sistem de raportare şi înregistrare date şi informaţii pentru deşeuri municipale, conform cerinţelor europene

MMGA INS

anual, din 2004

● Crearea unui sistem informaţional integrat, bazat pe sistemul de control, care poate fi utilizat pentru regleemntare şi raportare pe plan intern şi internaţional

MMGA Autoritatea Naţională de Control prin Garda de Mediu

anual, din 2004

7. Prevenirea generării deşeurilor municipale

7.1. Maximizarea prevenirii apariţiei deşeurilor munici-pale

● Iniţiative de preve-nire a generării deşe-urilor municpale

Consilii judeţene şi locale Operatori de salubritate

permanent

● Încurajarea unor căi de consum mai dura-bile, prin orientarea consumului către produse şi servicii cu impact redus asupra mediului

Consilii judeţene şi locale ONG-uri

permanent

● Schimabrea compor-tamentului cu privire la prevenirea generării de deşeuri municipale prin activităţi de conş-tientizare a populaţiei

MMGA Consilii judeţene şi locale ONG-uri

● Încurajarea siste- MMGA 2007

230

melor de reutilizare a unor componente din deşeurile municipale


8. Colectarea şi transportul deşeurilor municipale

8.1. Asigurarea deservirii unui număr cât mai mare cu locuitori/gene-ratori de deşeuri municipale şi asimilabile de către sistemele de colec-tare şi transport

● Acoperirea întregii arii de generatori de deşeuri municipale

Consilii judeţene şi locale Operatori de salubritate

2017

8.2. Asigurarea celor mai bune opţiuni pentru colectarea şi trans-portul deşeurilor municipale, în vederea unei cât mai eficiente valo-rificări şi eliminări a acestora

● Elaborarea unui ghid de bună practică pentru agenţii de salubritate

MAI MMGA

2007

● Stabilirea unui sistem de eliberare a autorităţilor pentru operaţiunile de transport deşeuri municipale

MTCT MAI MMGA

2007

● Extinderea colectării selective pentru deşeurile municipale la nivelul întregii ţări


2017

● Construcţia staţiilor de transfer deşeuri

Consilii judeţene şi locale Operatori

până în 2017

9. Valorificarea potenţialului util din deşeu-rile municiplae

9.1 Exploatarea tuturor posibili-tăţilor de natură tehnică şi econo-mică privind valo-rificarea deşeurilor municipale

● Identificarea tuturor agenţilor economici care au obligaţia de a recupera/recicla unele componente din deşeurile municipale

MMGA MAI MEC

2005

9.2. Dezvoltarea activităţilor de valo-rificare materială şi energetică

● Dezvoltarea unui sistem care să funcţi-oneze pentru atingerea ţintelor de valorificare şi reciclare a deşeu-rilor de ambalaje din deşeuri municipale

MMGA MEC Ambalatori Consilii judeţene şi locale

2005

● Construcţia de inci-neratoare cu recupe-rare de energie pentru deşeurile municipale

Operatori de instalaţii de incinerare

după 2017

● Dezvoltarea unei MEC după 2005

231

pieţe interne a mate-rialelor reciclate

10. Tratarea deşeurilor municipale

10.1. Promovarea tratării deşeurilor municipale în vederea asigurării unui management ecologic raţional

● Încurajarea inves-tiţiilor în domeniul tratării deşeurilor municipale

MMGA Administraţia Fondului pentru Mediu Consilii judeţene şi locale

2008

● Construcţia tuturor capacităţilor necesare pentru tratarea deşeu-rilor municipale

MMGA Consilii judeţene şi locale Operatori

2017

11. Eliminarea deşeurilor municipale

11.1. Asigurarea capacităţilor nece-sare pentru elimi-narea deşeurilor municipale

● Închiderea depozi-telor de deşeuri muni-cipale neconforme cu cerinţele legislative naţionale

MMGA Consilii judeţene şi locale

2017

● Condiţionarea/ex-tinderea capacităţilor existente de depozitare a deşeurilor munici-pale


2017

● Construcţia a 50 de noi depozite de deşe-uri municipale


2017

12. Cercetare – dezvoltare

12.1. Încurajarea şi susţinerea cerce-tării româneşti în domeniul gestio-nării deşeurilor municipale

● Dezvoltarea unui plan pentru îmbună-tăţirea continuă a activităţii institutelor de cercetare

MMGA MEC

2007

● Găsirea soluţiilor de finanţare pentru cercetare-dezvoltare

MMGA MEC

2007

● Realizarea unei proceduri de identi-ficare a priorităţilor în domeniul cercetării

MMGA MEC

2007

● Elaborarea planu-rilor sectoriale de cercetare-dezvoltare care vor cuprinde toate fluxurile principale de deşeuri, în vederea îndeplinirii cerinţelor tehnice din legislaţia română armonizată cu legislaţia U.E.

MMGA anual

232

● Susţinerea de simpozioane, întâlniri pentru promovarea cercetării româneşti în domeniul gestionării deşeurilor municipale

MMGA permanent

Tabelul II.4.2. Obiective şi mãsuri specifice anumitor fluxuri de deşeuri

Categoria de deşeuri Obiective Măsuri pentru

atingerea obiectivelor Responsabil Termen

1. Deşeuri din construcţii şi demolări

1.1. Reutilizarea şi reciclarea, în măsura în care acestea nu sunt contaminate

● Colectarea separată a deşeurilor din demolări (contaminate şi necon-taminate)

Administraţie publică locală Firme de construcţii civile

din 2008

1.2. Tratarea în vederea recuperării sau eliminării şi eliminarea cores-punzătoare

● Tratarea deşeurilor din demolare neconta-miante prin instalaţii fixe şi mobile şi utiliza-rea produselor ca agre-gate în construcţii

Administraţie publică locală Firme de construcţii civile Operatori

din 2008

● Tratarea deşeurilor contaminate din demolări înainte de depozitarea finală


din 2008

● Tratarea deşeurilor în cazul în care acestea sunt contaminate


din 2008

2. Deşeuri provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti

2.1. Prevenirea eli-minării necontrolate pe soluri a nămolu-rilor orăşeneşti

● Interzicerea eliminării necontrolate pe soluri

MMGA permanent

2.2. Prevenirea eli-minării nămolurilor orăşeneşti în apele de suprafaţă

● Interzicerea eliminării nămolurilor în apele de suprafaţă

MMGA permanent

● Interzicerea folosirii în agricultură a nămolurilor ce nu corespund cerinţelor de limitare a noxelor din OM 49/2004

MMGA permanent

● Monitorizarea şi controlul calităţii solului şi nămolurilor

MMGA permanent

233

când acestea sunt eliminate pe sol ● Implicarea activă a autorităţilor compe-tente, generatorii de nămol, utilizatorii de nămol, agenţiile de consultanţă agricolă şi laboratoarele de analiză

MMGA – APM-uri Direcţii Agricole Judeţene Garda de Mediu

2004

● Întărirea legăturilor între autorităţile compe-tente, generatorii de nămol, utilizatorii de nămol, agenţiile de consultanţă agricolă şi laboratoarele de analiză

MMGA 2004

● Identificarea acţiu-nilor ce urmează a fi realizate în vederea implementării directivei

MMGA – APM-uri Direcţii Agricole Judeţene Garda de Mediu

2004

● Furnizarea periodică de către producătorii de nămol către utilizatori a informaţiilor privind calitatea nămolurilor

MMGA Staţii de epurare orăşeneşti

2004

2.3. Asigurarea, în măsura posibilită-ţilor, a recuperării şi utilizării ca ferti-lizant sau amenda-ment agricol

● Organizarea infra-structurii pentru valori-ficarea agricolă a nămolului orăşenesc

MMGA

3. Deşeuri biodegradabile

3.1. Reducerea can-tităţii de deşeuri biodegradabile depozitate, prin reciclare şi proce-sare (minimizarea materiei organice pentru reducerea cantităţii de levigat şi gaz de haldă)

● Încurajarea potenţi-alilor investitori pentru realizarea de investiţii în vederea reciclării şi procesării

MMGA Administraţie publică locală

din 2008

● Construcţia tuturor capacităţilor necesare de tratare

MMGA Administraţie publică locală Operatori

2020

4. Deşeuri de ambalaje

4.1. Administraţie şi planificare în vederea asigurării infrastructurii

● Întărirea capacităţii instituţionale

MMGA 2003-2007

● Stabilirea de ţinte pentru valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje şi prevederea

MMGA realizat

234

acestora în Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor şi în Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor ● Identificarea tuturor agenţilor economici care au obligaţia valorificării deşeurilor de ambalaje

MMGA APM-uri MEC Garda de Mediu

2005

● Dezvoltarea unui mecanism pentru asigurarea cooperării între sectoarele relevante în vederea atingerii ţintelor de valorificare şi reciclare

MMGA Administraţia publică locală, Agenţi economici care introduc pe piaţă ambalaje şi produse ambalate

2004

● Dezvoltarea unei strategii naţionale privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje şi încorporarea acesteia în PNGD; prevederea de măsuri pentru atingerea ţintelor naţionale de valori-ficare şi reciclare

MMGA realizat

● Pregătirea de campa-nii de informare pentru public şi agenţii econo-mici privind măsurile şi ţintele naţionale, impli-carea tuturor factorilor interesaţi pentru încura-jarea utilizării de mate-riale obţinute din deşe-uri de ambalaje reci-clate

MMGA MEC MAI

din 2004

● Stabilirea de instru-mente economice care să promoveze imple-mentarea obiectivelor prevăzute în cadrul acestei directive

MMGA Adminsitraţia Fondului de Mediu

2004

● Prevederi legislative privind încurajarea

MMGA MEC

2004

235

sistemului de reutilizare a ambalajelor

4.2. Adoptarea şi implementarea de măsuri în vederea prevenirii generării deşeurilor de amba-laje, asigurării valo-rificării şi reciclării şi minimizarea riscului determinat de substanţele periculoase din ambalaje

● Stabilirea unui sistem eficient pentru reutilizare/colectare şi reciclare/valorificare a ambalajelor post-consum şi a deşeurilor de ambalaje

MMGA MEC MAI Organizaţii înfiinţate în acest scop

realizat

● Includerea de măsuri în strategia naţională şi în PNGD privind prevenirea producerii de deşeuri de ambalaje prin încurajarea sistemelor de reutilizare a ambalajelor

MMGA realizat

● Crearea unor entităţi economice care, în baza autorizării obţinute din partea autorităţii com-petente, să preia res-ponsabilitatea produ-cătorilor şi importa-torilor de produse ambalate în vederea atingerii obiectivelor

Agenţi economici care introduc pe piaţă ambalaje şi produse ambalate

2004

● Realizarea de pro-iecte pilot privind colectarea selectivă. Acţiuni de conştien-tizare a populaţiei

Agenţi econo-mici care in-troduc pe pia-ţă ambalaje şi produse am-balate (enti-tate econo-mică autori-zată) Administraţia publică locală, Societatea civilă

2003-2006

● Monitorizarea proiectelor pilot şi diseminarea rezultatelor

MMGA MAI MEC

2003-2006

● Extinderea colectării selective d ela populaţie la nivelul întregii ţări

MAI Administraţia publică locală

2007-2017

● Dezvoltarea unui sistem de măsurare şi raportare a cantităţii de deşeuri de ambalaje

MMGA MEC

2004

236

produsă şi procentului de valorificare şi reciclare în vederea controlului atingerii ţintelor ● Implementarea unui sistem de marcare şi identificare a amba-lajelor pentru a iden-tifica materialului ambalajului şi a posi-bilităţilor de reciclare

MMGA MEC

realizat

● Adoptarea standar-delor privind conţinutul anumitor metale grele în materialele de amba-laje şi pentru respecta-rea cerinţelor Anexei II referitoare la proiecta-rea şi caracteristicile ambalajelor

MEC ASRO

2003-2004

● Stabilirea de sisteme de inspecţie şi control în vederea asigurării respectării standardelor privind ambalajele

MEC 2004

4.3. Încurajarea comunicării între factorii implicaţi şi informarea Comi-siei în legătură cu stadiul implemen-tării

● Obligativitatea agen-ţilor economici implicaţi în sectorul ambalajelor de rapor-tare a datelor relevante către autopritatea competentă

MMGA realizat

● Campanii de infor-mare a consumatorilor şi a altor utilizatori de ambalaje privind obli-gaţiile şi rolul acestora în implementarea acestei directive, în special cu referire la: sistemele de recuperare, colectare şi valorificare, modalităţi de partici-pare la reutilizarea, valorificarea şi recicla-rea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, semnificaţia marcajului de pe ambalajele puse

Agenţii economici care introduc pe piaţă ambalaje şi produse ambalate MMGA MEC

permanent

237

pe piaţă planuri de gestionare a ambala-jelor şi deşeurilor de ambalaje ● Realizarea unei baze de date privind ambala-jele şi deşeurile de ambalaje, în conformi-tate cu cerinţele Deciziei Comisiei 97/138/EC

MMGA realizat

● Instruirea responsa-bililor pentru baza de date din cadrul Inspectoratelor de Protecţie a Mediului privind colectarea şi procesarea datelor

MMGA permanent

● Informarea Comisiei privind: texte ale stan-dardelor naţionale care se conformează cu cerinţele directivei, transpunerea şi imple-mentarea directivei, date sub formă de baze de date, alte informaţii

MMGA 2006

4.4. Optimizarea reutilizării şi reci-clabilităţii ambala-jelor

● Realizarea obiecti-vului de valorificare de 50% şi de reciclare de 15% pentru plastic şi lemn

Ambalatori Industria de ambalaje

2011

● Realizarea obiecti-vului de reciclare de 25% şi de 155 pentru sticlă, hârtie/carton şi metale


31 dec. 2006

● Creşterea ponderii ambalajelor reutiliza-bile din total ambalaje


● Optimizarea modului de ambalaje şi a formei ambalajului


● Aplicarea standarde-lor europene armoni-zate pentru prevenirea formării deşeurilor de ambalaje sau după caz limitarea consumuli specific de material/tip


238

de ambalaj şi produs ● Pregătirea şi disemi-narea de ghiduri privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje

MMGA Administraţie publică locală Ambalatori Industria de ambalaje

până în 2007

4.5. Reducerea can-tităţii de deşeuri de ambalaje generate

● Crearea şi dezvol-tarea unui sistem de colectare eficient şi eficace din punct ecologic şi economic, care oferă un optim referitor la calitatea şi cantitatea deşeurilor colectate

Administraţie publică locală Ambalatori

2007

● Încurajarea folosirii materialelor şi produs-elor obţinute din reci-clarea deşeurilor de ambalaje

MEC MAI Administraţie publică locală

permanent

5. Anvelope uzate

5.1. Minimizarea eliminării anvelo-pelor uzate prin depozitare sau incinerare fără recuperare de energie

● Interzicerea elimi-nării pe depozitele de deşeuri a anvelopelor uzate întregi (conform prevedrilor HG privind depozitarea)

MMGA 2004

● Limitarea eliminării pe depozite a anvelo-pelor uzate tăriate

MMGA 2004

● Încurajarea valori-ficării materiale a anvelopelor uzate

MMGA MEC

● Valorificarea termo-energetică prin co-inci-nerare în cuptoarele din fabricile de ciment a anvelopelor uzate

MMGA MEC Industria cimentului

● Încurajarea utilizării produselor din cauciuc reciclat

MMGA MEC

● Organizarea unui sis-tem de colectare – valo-rificare a anvelopelor uzate şi introducerea unui instrument econo-mic pentru stimularea funcţionării acestui sistem

MMGA MFP MEC Producători anvelope

6. Vehicule 6.1. Asigurarea unei ● Crearea unei reţele de Producători până în

239

scoase din uz reţele de colectare a vehiculelor scoase din uz uniform răspândită în teritoriu

colectare uniform răspândită în teritoriu, prin care să se asigure preluarea gratuită a vehiculelor scoase din uz

importatori de autovehicule

2007

6.2. Asigurarea ca ultimul deţinător al vehiculului îl poate preda gratuit unei unităţi de colectare / valorificare

● Se solicită o perioadă de tranziţie de 3 ani pentru aplicarea artico-lului 12(2) alineatul 2 privind obligativitatea preluării gratuite a vehiculelor fabricate înainte de 1 iulie 2002

Producători importatori de autovehicule

până în 2007

6.3. Restricţionarea utilizării metalelor grele la fabricarea vehiculelor

● Se solicită o perioadă de tranziţie de 2 ani pentru producătorii interni, în aplicarea articolului 4(2) privind interzicerea punerii pe piaţă a componentelor şi materialelor conţi-nând metale grele

Producători importatori de autovehicule

până în 2007

6.4. Atingerea obiectivelor de: - reutilizare şi valo-rificare a cel puţin 75% din masa vehi-culelor fabricate du-pă 1 ianuarie 1980 - reutilizare şi valo-rificare a cel puţin 70% din masa vehi-culelor fabricate înainte de 1 ianuarie 1980 - reutilizare şi reci-clare a cel puţin 70% din masa vehi-culelor fabricate înainte de 1 ianuarie 1980 - reutilizare şi reci-clare a cel puţin 80% din masa vehi-culelor fabricate du-pă 1 ianuarie 1980

● Crearea unui sistem de dezmembrare şi reciclare a vehiculelor scoase din uz prin care să se asigure atingerea obiectivelor de reciclare prevăzute în directivă ● Crearea unui mecanism financiar prin care producătorii şi importatorii de autovehicule să suporte integral sau într-o măsură semnificativă, costurile generate de atingerea obiectivelor de reciclare

Producători importatori de autovehicule Agenţi econo-mici care dez-membrează autovehicule Reciclatori MMGA Registrul Auto Român

2007

● Se solicită o perioadă de tranziţie de 5 ani pentru articolul 7(2) privind stabilirea şi monitorizarea obiecti-velor de reciclare

MMGA Registrul Auto Român

până în 2012

● Crearea unei asociaţii a producătorilor şi im-portatorilor de vehicule

MMGA Asociaţii profesionale

trim. II 2004 decizia

240

şi a reciclatorilor pentru implementarea Directi-vei 2000/53/CEE pri-vind vehiculele scoase din uz – stadiu de nego-ciere ● Realizarea unui pro-iect pilot prin care să se evalueze posibilităţile de tratare a vehiculelor scoase din uz la nivelul cerut de directivă, pre-cum şi costurile acestei tratări

Producătorii, importatorii, reciclatorii de vehicule scoase din uz

perioada trim. IV 2003 – trim I 2004

7. Echipamen-te electrice şi electronice

7.1. Transpunerea Directivei 2002/95/CE privind restricţionarea utilizării anumitor substanţe pericu-loase în EEE şi a Directivei 2002/96/EC privind deşeurile de echipa-mente electrice şi electronice (DEEE) în legislaţia naţio-nală

● Realizarea proiectului de HG pentru transpu-nerea Directivelor 2002/95/CE şi 2002/96/EC

MMGA aprobată în semes-trul II 2005

7.2. Reutilizarea şi reciclarea EEE

● Modificarea proce-sului de fabricare în condiţiile în care nu sunt încălcate regulile de siguranţă a perso-nalului, respectiv a consumatorului şi reglementările de protecţie a mediului

Producători de EEE

până în 2007

● Informarea populaţiei asupra posibilităţilor de reutilizare/reciclare

Administraţie publică locală MMGA ONG-uri

până în 2007

7.3. Reducerea componentelor peri-culoase din EEE

● Interzicerea utilizării materialelor periculoase atunci când există alte posibilităţi

Producători de EEE

din 2006

● Înlocuirea compo-nentelor periculoase cu substituenţi adecvaţi, acolo unde este posibil

Producători de EEE

din 2006

● Restricţionarea Producători de începând

241

utilizării, în noile echi-pamente electrice şi electronice, a plumbului, mercurului, cadmiului, cromului hexavalent, bifenililor polibromuraţi (BFB) sau a eterilor de difenil polibromuraţi (DEPB)

EEE de la 1 iulie 2006

7.4. Încurajarea colectării separate

● Crearea unei reţele de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice prin care să se asigure colectarea gratuită a unui echipament uzat la achiziţionarea unuia nou de acelaşi tip

Producători de EEE Administraţie publică locală

2007

● Realizarea punctelor de colectare separată speciale


2007

● Stimularea comerci-anţilor de EEE în vede-rea colectării DEEE

MMGA MEC

2007

● Atingerea unei rate medii anuale de colectare selectivă de cel puţin 4 kg de DEEE/locuitor, provenite de la gospo-dăriile particulare


2010

7.5. Încurajarea facilităţilor de reciclare şi tratare a DEEE

● Identificarea poten-ţialilor investitori

Administraţie publică locală

2006

● Stimularea producă-torilor de EEE să intro-ducă în procesul de fabricaţie materiaele prime secundare

MEC MMGA MFP

II.5. FINANŢARE

Crearea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor trebuie suportat prin instrumente economice şi, totodatã, prin instrumente legale integrate cu alte politici sectoriale. Finanţarea se efectueazã potrivit legislaţiei în vigoare, din urmãtoarele surse:

● Fondul pentru Mediu ● în completare de la bugetul de stat, pe bază de programe în limita sumelor

alocate cu această destinaţie ● bugetele locale

242

● parteneriat public-privat ● fonduri structurale de pre-aderare (ISPA, PHARE etc) ● bãnci / finanţatori de credite rambursabile ● investitori privaţi ● Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare prin Programele Naţionale (pot avea

acces şi companiile, în special IMM-urile) ● programe sectoriale de cercetare-dezvoltare. Referitor la Fondul pentru Mediu se fac urmãtoarele menţiuni: În conformitate cu Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu, republicatã,

cu modificãrile ulterioare prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2003, Fondul pentru mediu a fost înfiinţat ca un instrument economico-financiar destinat susţinerii şi realizãrii proiectelor prioritare pentru protecţia mediului, în conformitate cu normele şi standardele de mediu în vigoare.

Obiectivul Fondului pentru mediu este de a acorda asistenţa financiarã investiţiilor prioritate necesare pentru a facilita implementarea noii legislaţii de protecţie a mediului armonizată cu cea a Uniunii Europene, prin preluarea şi transpunerea Acquis-ului Comunitar.

Fondul pentru mediu combină propriile resurse cu resursele celor care propun proiectele, a pieţelor de capital, a investitorilor şi donatorilor pentru a asigura realizarea proiectelor cele mai eficiente din punct de vedere al protecţiei mediului, cu scopul de a contribui la:

- controlul şi reducerea poluării aerului, apei şi solului, inclusiv prin utilizarea unor tehnologii curate;

- protecţia resurselor naturale; - gestionarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase; - protecţia şi conservarea biodiversităţii; - educarea şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului. Pentru realizarea obiectivelor sale, Fondul pentru mediu trebuie să fie un

instrument financiar care să furnizeze stimulenţi economici şi sprijin financiar pentru activitãţile privind protecţia mediului din perioada de tranziţie, până când alte instrumente şi mecanisme financiare specifice unei economii de piaţă mature vor deveni funcţionale.

Detalii referitoare la investiţii, costuri de operare şi monitorizare precum şi sursele de finanţare sunt incluse în planurile de implementare pentru fiecare Directivă în parte, respectiv în fişele financiare aferente acestora.

II.6. MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE ACŢIUNE

Tabel II.6.1. Indicatori pentru monitorizarea Planului de Acţiune pentru Gestionarea Deşeurilor Municipale

Indicator UM 1998 1999 2000 2001 2002 media deşeuri municipale generate

kg/loc.an 281 336 386 369 404 355

nămol orăşenesc generat

kg/loc.an 13 14 15 16 16 15

243

deşeuri construcţii, demolări

kg/loc.an 14 18 7 18 29 17

total deşeuri generate kg/loc.an 308 368 408 403 449 387

deşeuri colectate kg/loc.an 206 255 295 271 315 268

deşeuri municipale colectate / generate

% 73% 76% 76% 74% 78% 75%

deşeuri municipale colectate separat / colectate

% 0% 0% 0% 2% 7% 2%

locuitori deserviţi / locuitori mediu urban

% 73% 74% 75% 79% 90% 78%

locuitori deserviţi / total locuitori

% 40% 41% 41% 43% 48% 43%

depozite urbane controlate nr. 1 2 3 6 10 -

deşeuri biodegradabile generate

kg/loc.an 208 241 265 246 253 243

cantitate deşeuri biodegradabile depozitată

tone 4500000 4900000 5100000 5000000 4900000 -

tendinţa deşeuri biodegradabile faţaă de 1995

% -6% +2% +6% +4% +2% +2%

ponderea deşeurilor municipale

%

PARTEA A III-A

DEŞEURI DE PRODUCŢIE

DEFINIŢIE

În conformitate cu Hotãrârea de Guvern nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, în categoria deşeurilor de producţie sunt cuprinse tipurile de deşeuri care se regãsesc la codurile:

244

02 Deşeuri din agricultură, horticultură, acvacultură, silvicultură, vânătoare şi pescuit, de la prepararea şi procesarea alimentelor - cu excepţia codului 02 01 06

03 Deşeuri de la prelucrarea lemnului şi producerea plăcilor şi mobilei, pastei de hârtie, hârtiei şi cartonului

04 Deşeuri din industriile pielăriei, blănăriei şi textilă 05 Deşeuri de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale şi tratarea

pirolitică a cărbunilor 06 Deşeuri din procese chimice anorganice 07 Deşeuri din procese chimice organice 08 Deşeuri de la producerea, prepararea, furnizarea şi utilizarea (ppfu) straturilor

de acoperire (vopsele, lacuri şi emailuri vitroase), a adezivilor, cleiurilor şi cernelurilor tipografice

09 Deşeuri din industria fotografică 10 Deşeuri din procesele termice 11 Deşeuri de la tratarea chimică a suprafeţelor şi acoperirea metalelor şi a altor

materiale; hidrometalurgie neferoasă 12 Deşeuri de la modelarea, tratarea mecanicã şi fizica a suprafeţelor metalelor şi

a materialelor plastice 13 Deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi 14 Deşeuri de solvenţi organici, agenţi de rãcire şi carburanţi 15 Ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante şi

îmbrãcãminte de protecţie, nespecificate în altă parte - cu excepţia ambalajelor din deşeurile municipale

16 Deşeuri nespecificate în altă parte - cu excepţia codurilor 16 04 şi 16 10 19 Deşeuri de la instalaţii de tratare a reziduurilor, de la staţiile de epurare a

apelor uzate şi de la tratarea apelor pentru alimentare cu apă şi uz industrial - cu excepţia codului 19 08 05

III.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ

Cantitãţile de deşeuri de producţie generate anual sunt înregistrate de cãtre agenţii economici şi raportate, pe baza chestionarelor de anchetă statistică, elaborate de MMGA împreunã cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti (în conformitate cu Hotãrârea de Guvern nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase).

Pentru anul 2002 a fost înregistratã o rată de rãspuns de 86%, din care 82% reprezintã unitãţile generatoare de deşeuri.

Datele au fost analizate şi prelucrate în ICIM şi a rezultat o cantitate totalã de 24,5 milioane tone deşeuri de producţie (doar tipurile de deşeuri care sunt sub incidenţa prevederilor Directivei Cadru - conform definiţiei de mai sus). Din cantitatea totalã generată, circa 33% a fost recuperatã, restul de 67% fiind eliminată (tabelul III.1).

Tabelul III.1. Cantitãţi de deşeuri de producţie raportate pentru anul 2002

Regiune Cantitate generată (mii tone)

Cantitate valorificată

Cantitate eliminată (mii tone)

245

(mii tone) Nord-Vest 1.812 1.191 621 Nord-Est 1.484 886 598 Vest 5.656 757 4.899 Centru 2.289 658 1.631 Sud-Vest 6.781 312 6.469 Sud 1.104 574 530 Sud-Est 5.204 3.667 1.537 Bucureşti 129 88 41 TOTAL 24.459 8.133 16.326

Sursa: Baza de date privind deşeurile – ICIM În tabelul III.2 este prezentatã situaţia generării deşeurilor de producţie,

la nivelul anului 2002, pe ramuri de activitate.

Tabelul III.2. Cantitãţi de deşeuri de producţie raportate pentru anul 2002 pe ramuri de activitate

Activitatea economică Cantitatea generată (mii tone)

Cantitatea valorificată (mii tone)

Cantitatea eliminată (mii tone)

Agricultură şi zootehnie 161 91 70 Silvicultură şi exploatare forestieră 89 83 6

Industria alimentară, băuturi şi tutun 1.227 401 826

Industria textilă, confecţii 271 74 197

Industria pielăriei, încălţăminte 14 2 12

Industria de prelucrare a lemnului 847 746 101

Industria celulozei, hârtiei, cartonului, edituri

505 424 81

Petrochimie, chimie 1.131 289 842 Industria cauciucului, mase plastice 30 20 10

Industria altor produse minerale nemetalice 957 732 234

Industria metalurgică 4.828 3.275 1.553 Industria construcţiilor metalice 170 123 47

Industria d emaşini şi echipamente 486 312 174

Industria mijloacelor de transport 394 217 177

Alte activităţi neclasificate 534 468 66

Recuperarea deşeurilor 21 20 1 246

Energie 11.749 54 11.695 Comerţ 201 42 159 Transport şi depozitare 771 736 35 Alte activităţi 73 33 40 TOTAL 24.459 8.133 16.326

Sursa: Baza de date privind deşeurile – ICIM Din totalul cantitãţii de deşeuri de producţie generate, aproximativ 600.000 tone

au reprezentat deşeuri de producţie periculoase, din care 43 % au fost valorificate, restul de 57% fiind eliminate.

Situaţia depozitelor pentru deşeuri de producţie (inclusiv haldele de steril minier şi iazurile de decantare), ca numãr total şi suprafaţă, este prezentatã în tabelul III.3.

Tabelul III.3. Depozite pentru deşeuri de producţie pentru anul 2002

Regiune Nr. depozite industriale

Suprafaţa ocupată

(ha)

Capacitate ocupată

(mc)

Cantitate de deşeuri depo-zitată în 2002

(mii tone) Nord-Vest 144 1.122 63.483.434 6.391 Nord-Est 94 350 33.520.549 765 Vest 128 1.807 565.774.217 7.829 Centru 62 610 110.129.019 7.680 Sud-Vest 74 5.582 1.189.773.273 295.536,5 Sud 101 341 23.327.879 4.298,8 Sud-Est 77 532 113.351.036 3.374 Bucureşti-Ilfov 7 3 54.053 0,4 TOTAL 687 10.347 2.099.413.460 325.895 Nota: Este posibil ca numãrul de depozite industriale să se modifice în urma reanalizării datelor şi

încadrãrii depozitelor existente conform cu prevederile Legii nr. 426/2001 şi al Hotãrârii Guvernului nr. 162/2002.

Sursa: Baza de date privind deşeurile – ICIM

Tabel III.4. Categorii de depozite pentru deşeuri industriale pentru anul 2002

Categoria Număr Suprafaţa ocupată

(ha) Depozite deşeuri inerte 103 4.500 Depozite deşeuri nepericuloase 351 4.428 Depozite deşeuri periculoase 147∗ 749 Neprecizate 86 669 TOTAL 687 10.346

Sursa: Baza de date privind deşeurile – ICIM * NOTA: La nivelul anului 2004 inventarul depozitelor de deşeuri periculoase a fost refãcut.

La nivelul anului 2002 au fost eliminate prin incinerare / co-incinerare circa 645

mii tone deşeuri (în principal deşeuri combustibile), fiind generată în urma acestor procese o cantitate de reziduuri de circa 7200 tone. Pe baza chestionarelor de anchetă au fost inventariate 118 instalaţii pentru arderea deşeurilor, din care:

247

- 6 sunt instalaţii de incinerare a deşeurilor periculoase aparţinând agenţilor economici ce incinerează numai deşeurile proprii (a se vedea anexa 6),

- 3 sunt incineratoare private care presteazã servicii de incinerare pentru terţi, (Pro Air Clean Timişoara, Mondeco Suceava, Caloris Constanţa), (a se vedea anexa 7),

- 5 sunt cuptoare de clinker autorizate pentru incinerarea deşeurilor, aparţinând unor fabrici de ciment (a se vedea anexa 8), iar restul sunt centrale termice sau alte instalaţii proprii de ardere. Detaliile referitoare la instalaţiile de incinerare şi co-incinerare sunt cuprinse în anexele 6, 7 şi 8.

Tabelul III.5. Instalaţii pentru arderea deşeurilor de producţie pentru anul 2002

Tipuri de instalaţii de ardere Număr instalaţii

Incineratoare pentru deşeuri 3 Instalaţii de ardere la agenţii economici 74 Cuptoare de ciment 5∗) Nespecificate 36

TOTAL 118 Sursa: Baza de date privind deşeurile – ICIM

Figura III.1. Repartiţia procentualã a instalaţiilor pentru arderea deşeurilor de producţie, în funcţie de tipul acestora 1

Figura III.2. Poziţionarea instalaţiilor de incinerare şi co-incinerare existente şi viitoare 2

III.2. DEŞEURI DE PRODUCŢIE NEPERICULOASE

III.2.1. Situaţia existentă

Din totalul cantitãţii de deşeuri de producţie generate de 24,5 mil. tone, peste 95% reprezintã deşeurile de producţie nepericuloase.

Din datele transmise de Comisia Naţională de Reciclare a Materialelor din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului, pentru anul 2002 au fost prelucrate datele referitoare la urmãtoarele tipuri de deşeuri:

- deşeuri metalice feroase (tabelul III.6); - deşeuri metalice neferoase (tabelul III. 7) - deşeuri de sticlă (tabelul III.8); - deşeuri de hârtie şi carton (tabelul III.9); - deşeuri de plastic (tabelul III. 10);

∗) 3 cuptoare aparţin unui singur agent economic. 1 NOTA - Figura III.1. Repartiţia procentualã a instalaţiilor pentru arderea deşeurilor de producţie, în funcţie de tipul acestora, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 954 bis din 18 octombrie 2004, la pag. 134. (a se vedea imaginea asociată) 2 NOTA - Figura III.2. Poziţionarea instalaţiilor de incinerare şi co-incinerare existente şi viitoare, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 954 bis din 18 octombrie 2004, la pag. 135. (a se vedea imaginea asociată)

248

Tabelul III.6. Cantitãţi totale de deşeuri metalice feroase colectate, prelucrate şi livrate în anul 2002

Tip deşeu

Cantitate colectată şi prelucrată

(tone)

Cantitate livrată la intern (tone)

Cantitate livrată la export (tone)

Deşeuri metalice feroase 3.200.000 800.000 2.100.000

Sursa: baza de date CNVM

Tabelul III.7. Tipuri de deşeuri metalice neferoase colectate, prelucrate şi livrate în anul 2002

Tip deşeu Cantităţi colectate şi prelucrate

(tone)

Cantităţi livrate la intern (tone)

Cantităţi livrate la export (tone)

Aluminiu şi aliaje 42.500 34.500 7.000 Cupru şi aliaje 39.300 17.200 19.500 Plumb şi aliaje 14.300 12.200 1.500 Acumulatori uzaţi 33.000 22.000 9.000 Alte deşeuri neferoase 8.900 8.900

TOTAL 138.000 85.500 37.000 Sursa: baza de date CNVM

Tabelul III.8. Cantitãţi totale de deşeuri de sticlă colectate, prelucrate şi livrate în anul 2002


(tone)



Deşeuri de sticlă 16.608 16.130 - Sursa: baza de date CNVM

Tabelul III.9. Cantitãţi totale de deşeuri de hârtii-cartoane colectate, prelucrate şi livrate în anul 2002


(tone)



Deşeuri de hârtii-carton 173.000 172.500 -


Tabelul III.10. Cantitãţi totale de deşeuri de mase plastice colectate, prelucrate şi livrate în anul 2002


(tone)



Deşeuri de mase plastice 7.171 5.740 856


249

Din datele obţinute pe baza chestionarelor de anchetă elaborate de ICIM şi MMGA, au fost prelucrate şi date referitoare la urmãtoarele tipuri de deşeuri:

- cenuşi (tabelul III. 11); - nămoluri de la epurarea apelor industriale uzate (tabelul III. 12, tabelul III. 13); - deşeuri de lemn (tabelul III. 14).

Tabel III.11. Tipuri de cenuşi pentru anul 2002

Tip deşeu Cantitate generată

(tone)


(tone)

Cantitate eliminată

(tone) Cenuşă de vatră, zgură şi praf de cazan (cu excepţia prafului de cazan specificat la 10 01 04)

7.284.989 4.514 7.280.474

Cenuşă zburătoare de la arderea cărbunelui 1.290.124 818 1.289.305

Cenuşă zburătoare de la arderea turbei şi lemnului netratat 3.202 10 3.193

Cenuşă de vatră, zgură şi praf de cazan de la co-incinerarea altor deşeuri decât cele specificate la 10 01 16

414 80 335

Cenuşă zburătoare de la co-incinerare, alta decât cea specificată la 10 01 16

1 0 1

Cenuşă de zinc 1.940 1.935 4 Materiale feroase din cenuşile de ardere 3 3 0

Cenuşi de ardere şi zguri, altele decât cele menţionate la 19 01 11 31.110 741 30.370

Cenuşi zburătoare, altele decât cele menţionate la 19 01 13 5 0 5

TOTAL 8.611.788 8.101 8.603.687 Sursa: Baza de date privind deşeurile – ICIM

Tabel III.12. Tipuri de nămoluri pentru anul 2002


(tone)


(tone)


(tone) Nămoluri din agricultură şi industria alimentară 214.287 12.552 201.735

Nămoluri de la prelucrarea lemnului şi producerea celulozei şi hârtiei

323.173 312.175 10.998

Nămoluri din industria pielăriei şi industria textilă 1.222 0 1.222

Nămoluri de la rafinăria petrolului şi purificarea gazelor naturale

1.785 105 1.680

Nămoluri din procese chimice 8.437 40 8.397

250

anorganice Nămoluri din procese chimice organice 1 1 0

Nămoluri de la producerea şi utilizarea straturilor de acoperire 1.926 1.006 920

Nămoluri din procese termice 116.593 113.568 3.025 Nămoluri de la tratarea chimică a suprafeţelor şi acoperirea metalelor

2.514 5 2.509

Nămoluri de la tratarea mecanică şi fizică a suprafeţelor 224 43 181

Nămoluri de la epurarea apelor uzate industriale 1.026.313 22.932 1.003.381

TOTAL 1.696.475 462.427 1.234.048 Sursa: Baza de date privind deşeurile – ICIM

Tabel III.13. Nămoluri şi deşeuri solide de la epurarea apelor industriale uzate pentru anul 2002


(tone)


(tone)


(tone) Nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii 24.006 407 23.599 Nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii 12.398 6 12.392 Nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii 26.170 0 26.170 Nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii 37 0 37 Nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii 6.377 6.376 1 Nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă 1.051 288 763 Nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii, altele decât cele specificate la 03 03 10 5.328 0 5.328

Nămoluri, în special de la epurarea efluenţilor în incinta cu conţinut de crom 984 0 984

Nămoluri, în special de la epurarea efluenţilor în incinta, fără conţinut de crom 29 0 29

Nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, altele decât cele specificate la 04 02 19 209 0 209

Nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, altele decât cele specificate la 05 01 09 1.785 105 1.680

Nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, altele decât cele specificate la 06 05 02 8.437 48 8.397



Nămoluri şi turte de filtrare, altele decât cele specificate şa 10 02 13 113.545 113.525 20

Nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor de ardere, altele decât cele specificate la 10 11 17

108 0 108

Deşeuri solide de la epurarea efluenţilor proprii, 40 0 40

251

altele decât cele specificate la 10 11 19 Nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii 2.383 18 2.365 Nămoluri de la epurarea biologică a apelor reziduale industriale, altele decât cele specificate la 19 08 11

11.263 658 10.606

Nămoluri provenite din alte procedee de epurare a apelor reziduale industriale decât cele specificate la 19 08 13

8.848 255 8.594

Nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii, altele decât cele specificate la 19 11 05 1.005 20 985

TOTAL 224.447 121.699 102.748 Sursa: Baza de date privind deşeurile - ICIM

Tabel III.14. Tipuri de deşeuri de lemn pentru anul 2002


(tone)


(tone)


(tone) Deşeuri de scoarţă şi de plută 46.678 26.795 19.883 Rumeguş, talaş, aşchii, resturi de scândură şi furnir, altele decât cele specificate la 03 01 04

754.170 724.109 30.061

Deşeuri de lemn şi de scoarţă de la prelucrarea şi procesarea pastei de haârtie, hârtiei şi cartonului

193.175 135.626 47.549

Lemn de la tratarea mecanică a deşeurilor, altul decât cel specificat la 19 12 06

18 18 0

Alte tipuri de deşeuri din lemn 8.631 8.549 82 TOTAL 992.672 895.097 97.575 Sursa: Baza de date privind deşeurile - ICIM

În anexele 1-3 sunt prezentate date referitoare la societãţile de reciclare astfel:

Anexa 1. Lista agenţilor economici care utilizeazã ca materii prime cioburi de sticlă şi deşeuri de hârtie-carton;

Anexa 2. Lista societãţilor comerciale autorizate să valorifice deşeurile de hârtie/ carton;

Anexa 3. Lista societãţilor comerciale autorizate să desfãşoare activitãţi de valorificare a deşeurilor de materiale plastice.

III.2.2. Prognoza generării deşeurilor de producţie nepericuloase

Cantitãţile de deşeuri de producţie generate variază de la an la an (figura III.2). Aceasta variaţie neuniformă are mai multe cauze, dintre care cele mai importante sunt:

- variaţia din punct de vedere cantitativ a activitãţilor industriale generatoare de deşeuri de producţie;

252

- retehnologizările, utilizarea tehnologiilor curate şi creşterea preocupării pentru minimizarea cantitãţilor de deşeuri generate.

- cercetarea este exhaustivă procentul de rãspuns variază aleator de la an la an, iar agenţii economici care rãspund chestionarelor anuale sunt diferiţi; astfel transmiterea într-un an a chestionarelor completate de unii agenţi economici mari generatori de deşeuri, şi netransmiterea datelor pentru anul urmãtor creazã variaţii relativ importante ale cantitãţilor de deşeuri de la an la an.

- diferenţele înregistrate între anul 2001 şi 2002 au în plus şi o altă cauză obiectivã şi anume schimbarea raportării conform noii liste a deşeurilor conform Hotãrârii Guvernului nr. 856/2002 care a înlocuit raportarea pe baza vechiului Catalog European al deşeurilor.

Figura III.3. Evoluţia cantitãţilor de deşeuri de producţie nepericuloase 1

Având în vedere faptul ca unitãţile economice utilizeazã tehnologii foarte diferite ca tip şi performanţe economice, nu se poate realiza o estimare a cantitãţilor de deşeuri de producţie generate, în funcţie de tipul de activitate şi numãrul de angajaţi în sectorul productiv.

Din această cauză, la care se adaugă şi condiţiile specifice ale situaţiei economice actuale din România, nu se poate realiza o prognoză a cantitãţilor de deşeuri de producţie generate pentru urmãtorii ani.

Totuşi, se poate estima că generarea anumitor tipuri de deşeuri va urma o curbă descendentă, ca urmare a necesitãţii respectãrii noilor cerinţe legislative (Directiva IPPC transpusă în legislaţia naţională), care implică utilizarea tehnologiilor curate şi intensificarea activitãţilor de prevenire şi minimizare a deşeurilor.

III.2.3. Plan de acţiune pentru atingerea obiectivelor

Principalele acţiuni care trebuie realizate pentru gestionarea deşeurilor de producţie nepericuloase sunt:

● revizuirea periodicã şi implementarea "strategiilor şi planurilor sectoriale" prevãzute în legea privind regimul deşeurilor şi corelarea lor pentru gestionarea deşeurilor la nivel naţional;

● completarea şi îmbunãtãţirea legislaţiei secundare şi pregãtirea notelor tehnice de îndrumare pentru a sprijini legislaţia;

● îmbunãtãţirea sistemul naţional informaţional şi a bazei de date pentru gestionarea deşeurilor, pentru toate tipurile de deşeuri, inclusiv a celor de producţie, nepericuloase;

● modificarea cerinţei de raportare a informaţiilor pentru autorizare astfel încât să includã planul de gestionare a deşeurilor;

● verificarea statutului legal / ilegal al locurilor existente de stocare / depozitare a deşeurilor de producţie;

● retehnologizarea instalaţiilor existente de tratare a deşeurilor din cadrul fabricilor;

1 NOTA - Figura III.3. Evoluţia cantitãţilor de deşeuri de producţie nepericuloase, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 954 bis din 18 octombrie 2004, la pag. 140. (a se vedea imaginea asociată) Sursa: baza de date privind deşeurile – ICIM

253

● întãrirea capacitãţii de inspecţie a APM-urilor; ● revizuirea politicii şi a amenzilor pentru aplicarea neconformării; ● revizuirea responsabilitãţilor personalului de gestionare a deşeurilor şi stabilirea

indicatorilor de performanţă; ● difuzarea practicilor de minimizare a deşeurilor şi de tratare cãtre sectoare

specifice; ● stabilirea unei abordări practice pentru difuzarea IPPC; ● promovarea reciclării externe folosind instalaţiile existente; ● promovarea tratării/reciclării termice a deşeurilor în cuptoarele de ciment; ● promovarea dezvoltãrii instalaţiilor specifice de tratare, inclusiv tratarea fizico-

chimică şi stabilizarea deşeurilor predominant anorganice; ● realizarea depozitelor pentru deşeuri nepericuloase (pe care pot fi depozitate

atât deşeuri municipale, cât şi deşeuri de producţie nepericuloase).

Promovarea valorificãrii materiale (reciclării) şi energetice interne şi externe folosind instalaţiile existente sau retehnolozizarea acestora.

Întãrirea capacitãţii de inspecţie a APM-urilor.

Îmbunãtãţirea sistemului naţional de raportare şi a bazei de date pentru deşeuri.

III.3. DEŞEURI DE PRODUCŢIE PERICULOASE

Strategia şi Planul de Acţiune pentru Gestionarea Deşeurilor Periculoase în România au fost elaborate în cadrul unui studiu realizat în anii 2002 - 2003 de cãtre o echipă de experţi strãini şi români şi finanţat de guvernul japonez prin intermediul Agenţiei de Cooperare Internaţională a Japoniei (JICA).

În cele ce urmeazã sunt prezentate principalele aspecte cuprinse în studiul menţionat anterior.

III.3.1. Principii propuse pentru gestionarea deşeurilor periculoase

Principiile specifice care stau la baza activitãţilor de gestionare a deşeurilor periculoase sunt:

● Responsabilitatea gestionãrii deşeurilor periculoase Generatorii de deşeuri periculoase sunt responsabili pentru gestionarea deşeurilor

periculoase pe baza principiului "poluatorul plãteşte". Statul român îşi asumă responsabilitatea în cazul în care generatorul nu mai este existent sau identificabil.

● Obiectivele gestionãrii deşeurilor periculoase - Minimizarea impactului deşeurilor periculoase asupra sãnãtãţii şi mediului

înconjurãtor - Maximizarea folosirii eficiente a resurselor naturale ● Tehnologiile pentru gestionarea deşeurilor periculoase Aceste tehnologii trebuie să fie disponibile, fezabile economic şi să respecte

cerinţele pentru protecţia mediului. Oriunde este posibil ar trebui aplicate tehnologiile "win-win".

● Implementarea directivelor UE

254

Programul pentru implementarea directivelor UE trebuie să fie stabil şi realist, Guvernul României trebuie să aibã un plan de implementare credibil.

● Aplicarea legilor MMGA direct şi prin intermediul organismelor de inspecţie şi control din teritoriu

trebuie să asigure condiţiile pentru aplicarea legilor într-o manieră stabilã şi gradată astfel încât toate întreprinderile să asigure standarde minime de protecţia mediului. Aplicarea severã a legii este cel mai eficient mod pentru ca generatorii de deşeuri să fie stimulaţi să promoveze acţiuni pentru prevenirea, recuperarea, tratarea şi eliminarea corectă a deşeurilor. În acelaşi timp, se va crea şi cadrul necesar pentru dezvoltarea pieţii pentru serviciile de gestionare a deşeurilor periculoase.

● Creşterea conştientizării România va promova acţiuni pentru: - Conştientizarea generatorilor de deşeuri periculoase despre posibilitãţile 'win-

win' - Conştientizarea cetãţenilor şi a personalului APM cu privire la riscurile asupra

sãnãtãţii umane asociate cu deşeurile periculoase, inclusiv refolosirea ilegală a uleiurilor uzate.

● Furnizarea fondurilor pentru retehnologizare industrială şi îmbunãtãţirea calitãţii mediului

Este foarte dificil pentru întreprinderile româneşti de a obţine fonduri pentru retehnologizare industrială şi îmbunătăţire a calitãţii mediului, din cauza faptului că piaţa financiarã nu este suficient dezvoltată. În această situaţie, ar fi justificat ca Guvernul României să stabileascã un mecanism de finanţare prin care să furnizeze împrumuturi cu dobandă mică acelora care doresc să investeasca în retehnologizare industrială şi îmbunãtãţirea calitãţii mediului, folosind fonduri interne şi/sau externe.

● Reforma politicilor Folosirea eficientă a energiei, apei şi a materiilor prime constituie baza unei bune

administrãri industriale şi a mediului, inclusiv a gestionãrii deşeurilor periculoase. Un rol cheie al Guvernului este de a asigura un stimulent pentru folosirea eficientă a acestor resurse. Reforma preţurilor energiei şi apei, privatizarea întreprinderilor de stat, liberalizarea pieţei şi creşterea conştientizării constituie instrumente cheie pentru îmbunãtãţirea unor astfel de stimulente, în particular pentru o economie aflatã în tranziţie ca a României.

III.3.2. Alternative de atingere a obiectivelor strategice

III.3.2.1. Aspecte generale

Gestiunea deşeurilor periculoase devine o problematică la scara mondialã. În mod cert, şi prin definiţie, aceste deşeuri dau cel mai mare posibil impact asupra sãnãtãţii populaţiei şi mediului înconjurãtor. Deşeurile periculoase, pe lângã faptul că reprezintã o resursă pierdutã, pot avea una sau mai multe proprietãţi (ex. inflamabilitate, corozivitate, toxicitate etc.), necesitând o gestionare riguroasã din "leagăn şi până în mormânt". Deţinãtorii unor astfel de deşeuri vor înţelege potenţialele costuri de responsabilitate asociate cu acest regim riguros de gestionare. Experienţa din alte ţări indică faptul că acest lucru poate da naştere comerţului ilegal, depozitare ilegală,

255

precum şi unor contaminări semnificative de mediu (ex. sol, canalizări şi staţii de tratare a apelor uzate etc.).

Conform legislaţiei în vigoare producãtorii de deşeuri periculoase sunt rãspunzãtori pentru gestionarea deşeurilor periculoase generate. Statul român va prelua responsabilitatea gestionãrii acelor deşeuri istorice pentru care producãtorii nu mai există sau nu pot fi identificaţi. Având aceasta în vedere, totuşi, România trebuie să ia mãsurile necesare pentru evitarea situaţiilor în care generatorii de deşeuri periculoase încearcă să evite responsabilitatea de gestionare prin lichidare voită, depozitare ilegală sau alte scenarii răuvoitoare.

România are drept ţel să adere la Uniunea Europeanã în 2007. Este de notat că directiva cadru pentru deşeuri a Uniunii Europene defineşte prioritãţile, dupã cum urmeazã:

1. Reducere 2. Reutilizare/Reciclare sau Valorificare Termică 3. Tratare şi eliminare

Produs/Materiale Deşeuri

Evitare strictă

Reducere la sursă

Reutilizare produs Reciclare Încinerare Încinerare Depozitare

ecologică

Prevenirea deşeurilor

Reducerea deşeurilor Eliminarea deşeurilor

Prioritatea acţiunilor (Sursa: Sturtz 1999)

Activitãţile economice în cadrul cãrora s-au generat cele mai mari cantitãţi de

deşeuri periculoase în anul 2002 au fost: ● fabricarea îngrăşămintelor chimice; ● metalurgia; ● industria de maşini şi echipamente; ● transport. Din punct de vedere tehnic, deşeurile periculoase pot fi definite din trei puncte de

vedere: ● tipul de deşeu, ce prezintã una din "proprietãţile periculoase" în anumite

procese sau deşeul ce conţine unul dintre constituenţii cuprinşi în lista ce au proprietãţi periculoase;

● componente ale diferitelor tipuri de deşeuri, ce dau posibilitatea deşeurilor de a fi periculoase atunci când au un anumit grad de periculozitate;

● proprietãţi ce pot face ca deşeurile să fie periculoase. Producãtorii de deşeuri periculoase au responsabilitatea gestionãrii de o manieră

care să asigure un management raţional al deşeurilor periculoase precum şi cea pentru

256

prevenire şi reciclare, suplimentar faţă de manipulare, stocare, colectare, transport, tratare, eliminare a deşeurilor produse.

Rolul şi responsabilitãţile României în legatură cu deşeurile periculoase sunt dupã cum urmeazã:

● îmbunãtãţirea şi completarea legislaţiei naţionale, şi în special aplicarea acestei legislaţii relevante în vederea implementării prevederilor directivelor UE şi aquis-ului de mediu;

● îmbunãtãţirea sistemului naţional de raportare şi a bazei de date pentru deşeurile periculoase;

● creşterea conştientizării din partea producãtorilor de deşeuri periculoase; ● creşterea conştientizării pentru public în general cu privire la impactul

deşeurilor periculoase asupra sãnãtãţii şi mediului; ● încurajarea utilizãrii tehnologiilor care folosesc materii prime nepericuloase; ● asigurarea de stimulente economice şi financiare pentru dezvoltarea unei

gestionări adecvate a deşeurilor periculoase precum şi pentru crearea unei pieţe pentru serviciile din domeniul gestionãrii deşeurilor periculoase;

● gestionarea acelor deşeuri periculoase pentru care producãtorii sau deţinãtorii nu există sau nu pot fi identificaţi, cum ar fi de exemplu deşeurile istorice;

● încurajarea întreprinderilor de a implementa Sistemul de Management de Mediu (ISO 14001).

Îmbunãtãţirea sistemului naţional de raportare şi a bazei de date pentru deşeurile periculoase.

Dezvoltarea unor campanii de informare şi instruire a industriei producãtoare şi a populaţiei, în ceea ce priveşte impactul deşeurilor periculoase asupra mediului şi sãnãtãţii oamenilor.

Încurajarea utilizãrii tehnologiilor care folosesc materii prime nepericuloase.

Asigurarea de stimulente economice şi finaciare pentru dezvoltarea unei gestionări adecvate a deşeurilor periculoase.

III.3.2.2. Prevenire şi minimizare

România este conştientă că politica de bază pentru gestionarea deşeurilor ar trebui să fie acordarea priorităţii activitãţii celor 3R. Deşeurile destinate eliminãrii trebuie fãcute nepericuloase pe cât posibil. În mod deosebit, se acordă, în general, prioritate reducerii deşeurilor în etapa dezvoltãrii materiilor prime şi producţiei actuale, înainte de generarea de deşeuri. În conformitate cu acest concept, OCED clasifică "reducerea" şi "reutilizarea" în evitarea strictă, reducerea la sursă şi reutilizarea produsului şi numeşte aceste trei tipuri de activitãţi "prevenirea producerii de deşeuri".

Evitarea strictă implică prevenirea totalã a generării de deşeuri prin eliminarea virtuală a substanţelor periculoase sau prin reducerea materialelor sau intensităţii energiei utilizate în producţie, consum şi distribuţie.

Reducerea la sursă implică utilizarea a cât mai puţine substanţe toxice şi periculoase şi/sau reducerea consumului de materiale sau energie.

Reutilizarea produsului implică folosirea multiplă a produsului în forma sa originală, pentu scopul său original sau pentru o alternativă.

257

O gestionare eficientă a deşeurilor reprezintã o problematică complexă şi necesită o abordare sistematică şi coerentă cu evidenţiere asupra prevenirii. Prevenirea generării de deşeuri de producţie periculoase trebuie planificată în strânsã corelare cu gospodãrirea materiilor prime utilizate, a produselor rezultate şi tehnologiilor folosite.

Prevenirea poate fi realizatã prin: ● îmbunãtãţirea gospodãririi în cadrul fabricii; ● modificãri în funcţionare; ● modificãri ale procesului de producţie; ● modificãri ale tipurilor de materiale utilizate; ● modificãri în concepţia produsului; ● modificãri de consum (cerere). Prevenirea producerii de deşeuri nu numai că reduce costurile de gestionare a

deşeurilor pentru companiile implicate, dar şi economiseşte resurse şi energie, ceea ce conduce la reducerea costurilor de producţie. În mod deosebit, se consideră a fi o strategie importantă luarea de mãsuri de protecţie a mediului pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Există şi posibilitatea să se poatã face, fãrã investiţii ulterioare, unele îmbunãtãţiri şi schimbãri şi modificãri în utilizările materiilor prime, instalaţiilor şi proceselor, rezultând o reducere realã a costurilor de investiţie.

De asemenea, prin reducerea consumului de materiale, energie şi instalaţii industriile pot reduce volumul de deşeuri periculoase generate, implicit reducând costurile pentru gestionarea acestor deşeuri. Aceasta este o abordare de tipul "câştig de ambele pãrţi" (reducerea costurilor şi a potenţialului de risc) care, în cele din urmă, conduce la reducerea încãrcãrii periculoase impuse asupra mediului.

Obiectivele generale cu privire la prevenirea generării de deşeuri periculoase şi la reciclarea lor sunt considerate, dupã cum urmeazã:

● micşorarea impactului asupra sãnãtãţii umane şi mediului înconjurãtor; ● creşterea productivităţii prin sporirea randamentului utilizãrii materiilor prime; ● economisirea la costurile de producţie ca rezultat al activitãţii de mai sus; ● conservarea resurselor naturale. În concordanţă cu structura prezentă de generare a deşeurilor periculoase,

sectoarele prioritare pentru prevenirea şi minimizarea deşeurilor sunt: industria chimică, industria prelucrãrii ţiţeiului şi petrochimia, industria metalurgică neferoasă, galvanizare şi tratarea suprafeţelor.

Pentru atingerea obiectivelor prezentate mai sus, România prevede ca primi paşi diseminarea informaţiei şi creşterea conştientizării privind metodele de producţie curată, precum şi mãsuri de promovare a instrumentelor economice. Prin autoritãţile pentru protecţia mediului (MMGA, APM, etc.) România va asigura instruirea agenţilor economici generatori de deşeuri pentru a identifica, clasifica şi raporta corect datele privind deşeurile precum şi pentru a-şi stabili un sistem de gestionare adecvatã a deşeurilor.

O condiţie fundamentalã pentru îmbunãtãţirea gestionãrii deşeurilor periculoase este disponibilitatea producãtorilor de deşeuri periculoase de a plăti costuri mai mari decât cele actuale. Nivelul actual al cheltuielilor generatorilor de deşeuri periculoase în ceea ce priveşte eliminarea acestora este foarte scãzut. O data cu alinierea legislaţiei naţionale la Acquis-ul Communautaire şi cu implementarea unor sisteme de gestionare a deşeurilor periculoase în conformitate cu aceasta legislaţie, costurile privind

258

eliminarea deşeurilor vor creşte foarte mult. Astfel, prevenirea şi minimizarea generării deşeurilor periculoase vor fi principalele acţiuni vizate pentru gestionarea deşeurilor în cadrul industriilor.

Diseminarea informaţiei şi creşterea conştientizării privind metodele de producţie curată, precum şi mãsuri de promovare a instrumentelor economice.

Instruirea agenţilor economici generatori de deşeuri pentru a identifica, clasifica şi raporta corect datele privind deşeurile precum şi pentru a-şi stabili un sistem de gestionare adecvatã a

deşeurilor.

Corelarea costurilor de gestionare a deşeurilor cu noile sisteme integrate de gestionare a deşeurilor.

III.3.2.3. Colectare şi transport

România nu dispune de o reţea dezvoltată de furnizori de servicii în domeniul gestionãrii deşeurilor, care să efectueze colectarea şi/sau recuperarea / tratarea / eliminarea deşeurilor periculoase. Agenţii de colectare a deşeurilor par a fi, în general, companii private şi sunt mai degrabă întreprinderi locale decât organizaţii naţionale. Majoritatea agenţilor de colectare existenţi în România se ocupă cu colectarea şi transportul deşeurilor municipale, în principal. Câţiva dintre aceşti agenţi de colectare, colecteazã deşeuri din sectorul comercial şi industrial, deşeuri de gradină, precum şi deşeuri din construcţii şi demolãri. Aceşti agenţi pretind că nu colecteazã nici un deşeu periculos.

Există, de asemenea, şi organizaţii de reciclare a deşeurilor care colecteazã deşeurile de la generatori, câţiva dintre aceştia colecteazã deşeuri periculoase, cel mai notabil uleiuri uzate, baterii de automobile şi, mai puţin, solvenţi.

În ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor periculoase în România există un numãr foarte mic de furnizori de astfel de servicii. Iar aceştia oferã în general doar colectarea deşeurilor nu şi transportul acestora, deoarece capacitatea lor de transport este redusã. Astfel, transportul deşeurilor periculoase este realizat în general de cãtre generatorii de deşeuri. Totuşi, mai mult de 80% din totalul deşeurilor periculoase sunt depozitate sau stocate, şi acest lucru se întampla, în general, la sau foarte aproape de locul de generare a deşeurilor periculoase, ceea ce necesită un transport minim. Excepţie fac, în prezent, deşeurile spitaliceşti, uleiurile uzate şi bateriile, deşeuri colectate şi transportate în vederea tratării, valorificãrii şi/sau eliminãrii.

Pentru planificarea sistemelor tehnice de colectare a deşeurilor periculoase, România trebuie să ia în considerare:

● tipul industriei; ● tipurile deşeurilor periculoase; ● tipurile containerelor specifice pentru fiecare tip de deşeu periculos (unde este

cazul); ● separarea corectă a deşeurilor pe tipuri; ● accesul rutier pentru vehiculele de colectare.

259

În ceea ce priveşte containerele de colectare a deşeurilor periculoase, România îşi propune să reglementeze tipuri de containere de colectare în funcţie de tipul deşeurilor şi de gradul de periculozitate a acestora.

Având o cantitate relativ mică de deşeuri transportate pentru eliminare în afarã incintelor industriale, România nu dispune în prezent de infrastructura şi abilităţile necesare pentru transportul în siguranţă al deşeurilor periculoase. Aspectele legislative din domeniul transportului de deşeuri sunt foarte recente şi încã în curs de dezvoltare. În legatură cu transportul deşeurilor, Ordonanta de Urgenta nr. 78/2000 (amendată prin Legea nr. 426/2001) stabileşte toate mãsurile necesare în ceea ce priveşte autorizarea, controlarea şi obligaţiile transportatorilor de deşeuri periculoase. Transportatorul trebuie să respecte legislaţia privind transportul mãrfurilor periculoase şi anume: Ordonanţa Guvernului nr. 48/1999 privind transportul rutier al mãrfurilor periculoase, Ordinul Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului nr. 1044/2003 privind aprobarea Regulamentului pentru desemnarea, pregãtirea profesionalã şi examinarea consilierilor de siguranţă pentru transportul rutier, feroviar sau pe cãile navigabile interioare al mãrfurilor periculoase, Hotãrârea de Guvern nr. 1374/2000 pentru aprobarea Normelor privind aplicarea etapizată în traficul intern a prevederilor Acordului european referitor la transportul rutier internaţional al mãrfurilor periculoase (ADR), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr. 31/1994, modificatã şi completatã prin Hotãrârea de Guvern nr. 258/2004 şi Ordinul nr. 211/2003 pentru aprobarea Reglementãrilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplineascã vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România.

Toate cerinţele referitoare la vehicule, ambalare, etichetare, semnalizare, pregãtirea şoferului sunt stabilite prin legislaţia "substanţelor periculoase" (Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 [asupra Clasificării, Etichetării şi Ambalării Substanţelor şi Compuşilor Chimici Periculoşi], aprobatã şi modificatã prin Legea nr. 451/2001 şi utilizată împreunã cu prevederile Hotãrârii Guvernului nr. 490/2002 pentru aprobarea normelor metodologice de punere în aplicare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 200/2000.

Astfel, România trebuie să dezvolte un sistem de gestionare a deşeurilor periculoase care să acopere şi urmãtoarele puncte:

● minimizarea probabilităţii ca deşeurile periculoase să fie eliminate împreunã cu alte deşeuri industriale la acelaşi depozit;

● dezvoltarea unui serviciu de colectare şi transportare a deşeurilor la instalaţiile autorizate pentru tratare, valorificare şi/sau eliminare, care să nu fie în dezavantajul industriei;

● reglementarea şi controlarea activitãţilor de colectare şi transport pentru a se asigura faptul că deşeurile periculoase aflate în tranzit sunt în siguranţă şi ajung la instalaţia autorizată de recuperare/tratare/eliminare;

● evitarea reglementãrilor excesive precum şi duplicarea reglementãrilor şi a controlului.

În scopul minimizării costurilor şi riscurilor transportãrii unor cantitãţi relativ mici de deşeuri periculoase pe distanţe lungi, va trebui să se acorde atenţie dezvoltãrii şi exploatãrii staţiilor de transfer amplasate în mod strategic. Acestea vor asigura stocarea deşeurilor anterior colectãrii aestora şi eliminãrii/tratării finale la o instalaţie

260

centralizată. Astfel de staţii de transfer pot, de asemenea, să includã procese de pre-tratare în scopul reducerii volumului şi/sau potenţialul periculos al deşeurilor anterior unui transport. Multe dintre statele membre deţin astfel de instalaţii. Necesitãţile operaţionale ale staţiilor de transfer vor fi similare acelora descrise pentru activitatea de stocare a centrelor regionale de tratare a deşeurilor.

Mãsuri pentru optimizarea condiţiilor de transport a deşeurilor: ● metodele şi sistemele pentru separarea, depozitarea temporarã şi transportul

deşeurilor să fie suficiente pentru a înlesni respectarea tuturor cerinţelor europene/ naţionale pentru gospodãrirea deşeurilor:

- să se punã în practică sisteme adecvate pentru separarea şi stocarea tipurilor specifice de deşeuri înainte de colectare;

- obligaţia responsabilitãţii să fie introdusã în cadrul transferului de deşeuri; - să se dezvolte sistemele de separare şi de stocare a materialelor reciclabile la

sursă, înainte de colectare; - să se introducã colectarea selectivă a materialelor periculoase din deşeurile

orãşeneşti. ● toate serviciile pentru colectarea şi transportul deşeurilor periculoase să devinã

eficiente şi din punct de vedere al operării şi al costurilor: - preţurile/tarifele pentru colectarea deşeurilor periculoase să reflecte costurile

reale ale serviciului furnizat. ● prevenirea şi monitoringul traficului ilegal al deşeurilor periculoase: - întãrirea mãsurilor de conformare în legatură cu Convenţia de la Basel.

Diseminarea informaţiei şi creşterea conştientizării industriilor privind metodele de colectare şi transportare a deşeurilor periculoase în vederea tratării, valorificãrii şi/sau eliminãrii.

Colectarea separatã a tipurilor de deşeuri periculoase.

Dezvoltarea unui serviciu de colectare şi transportare a deşeurilor la instalaţiile autorizate pentru tratare, valorificare şi/sau eliminare.

Reglementarea şi controlarea activitãţilor de colectare şi transport.

III.3.2.4. Reciclarea şi valorificarea

În ierarhia optiunilor de gestionare a deşeurilor, reciclarea şi valorificarea reprezintã o prioritate înaintea eliminãrii prin depozitare. Reciclarea se poate realiza atât pe amplasament cât şi în afarã amplasamentului.

Deoarece, în prezent nu există instalaţii dedicate reciclării deşeurilor periculoase, cu excepţia bateriilor cu acid, utilizarea instalaţiilor existente trebuie să fie prioritizată în concordanţă cu gestionarea deşeurilor periculoase. În aceasta privinţă, industria română a cimentului are un rol important de jucat în activitatea de reciclare şi eliminare a deşeurilor periculoase.

O parte din nămolul ce conţine metale grele se poate recicla şi recupera în instalaţiile de metalurgie neferoasă. Totuşi, aceste instalaţii sunt unele dintre cele mai mari instalaţii generatoare de deşeuri periculoase. În consecinţă, la aceste instalaţii este necesarã aplicarea unor mãsuri de minimizare a deşeurilor periculoase şi îmbunătăţire a

261

instalaţiilor. De asemenea, nămolurile obţinute prin epurarea soluţiilor tehnologice uzate cu un anumit conţinut de metale grele pot fi folosite ca pigmenţi şi/sau materii prime în industria sticlei ambientale.

Deşeurile periculoase prioritare pentru reciclare sunt deşeurile petroliere şi uleiurile uzate, deşeuri de solvenţi şi deşeurile periculoase ce conţin metale grele.

III.3.2.4.1. Deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi

În categoria deşeurilor uleioase intră urmãtoarele tipuri de deşeuri: ● deşeuri de la rafinarea petrolului; ● uleiuri uzate; ● deşeuri de la separatoarele ulei/apă. Conform datelor colectate şi prelucrate în ICIM pentru anul 2002 a fost generată

o cantitate totalã de aproximativ 110.000 tone uleiuri uzate, din care 37 % a fost valorificatã. Valorificarea uleiurilor uzate s-a realizat în principal prin (pentru mai multe detalii vezi anexa 4):

● regenerare - principala unitate specializatã pentru aceasta activitate este Rafinaria Venus Oil REG Râmnicu Sărat care procesează anual circa 1.000 tone de ulei uzat;

● utilizare drept combustibil - în instalaţii de ardere proprii agenţilor economici generatori sau ale terţilor;

● ardere în cuptoarele de ciment. În ceea ce priveşte deşeurile de la rafinarea petrolului, în România generatorii de

astfel de deşeuri petroliere înclină să creadã că acestea reprezintã ceva ce le-ar aduce beneficii decât ceva ce necesită cheltuieli. Această gândire se bazeazã şi pe existenţa unei pieţe negre a deşeurilor de produse petroliere, unde aceste deşeuri sunt vândute la un anumit preţ sau chiar la preţul pieţii. Acesta este motivul pentru care generatorii de deşeuri petroliere nu sunt dispuşi a plăti operatorilor de cuptoare de ciment un cost adecvat pentru tratarea deşeurilor. Aceste costuri vor fi mai mari decât nivelul costurilor actuale pe care le plãtesc producãtorii, dar cu mult mai mici decât costurile pentru incinerarea specialã a deşeurilor periculoase.

Acesta este de asemenea un motiv pentru care generatorii de deşeuri periculoase nu acordă atenţia cuvenitã prevenirii şi reciclării deşeurilor, ceea ce implică de asemenea anumite costuri. Dacã producãtorii de deşeuri ar plăti un cost mai mare pentru eliminare, impus prin standarde îmbunătăţite, atunci aceştia ar fi mai interesaţi în dezvoltarea şi utilizarea posibilitãţilor de prevenire şi reciclare a deşeurilor.

O activitate de creştere a conştientizării şi o aplicare mai susţinutã a legislaţiei de cãtre autoritãţile pentru protecţia mediului (MMGA şi unitãţile sale subordonate) sunt esenţiale pentru eliminarea pieţii negre de deşeuri de produse petroliere precum şi pentru asigurarea că generatorii de deşeuri să aplice metodele de tratare a deşeurilor la un standard ecologic minim acceptabil.

Principalele acţiuni referitoare la gestionarea deşeurilor uleioase şi deşeurilor de combustibili lichizi, care urmeazã a fi întreprinse în vederea conformării României cu cerinţele legislative comunitare, sunt:

● îmbunãtãţirea gradului de colectare a deşeurilor uleioase şi deşeurilor de combustibili lichizi;

262

● creşterea gradului de informare şi conştientizare al publicului referitor la obligaţiile de gestionare ecologic raţionalã a deşeurilor uleioase şi deşeurilor de combustibili lichizi;

● pregãtirea personalului pentru asigurarea unui control eficient al respectãrii prevederilor legale privind gestionarea deşeurilor uleioase şi deşeurilor de combustibili lichizi;

● îmbunãtãţirea sistemului de raportare a datelor cãtre autoritãţile de protecţie a mediului;

● stabilirea şi implementarea unui mecanism pentru controlul eficient al respectãrii prevederilor legislative.

Aplicarea prevederilor legislative va duce la crearea unui sistem de colectare a uleiurilor uzate şi de regenerare sau valorificare energetică a acestora în instalaţii autorizate. Rezolvarea eficientă a acestor probleme se va face prin asumarea de cãtre producãtori, importatori şi distribuitori a obligaţiilor ce le revin prin prevederile legislative.

Agenţii economici vor fi obligaţi să asigure colectarea, valorificarea respectiv eliminarea deşeurilor uleioase şi deşeurilor de combustibili lichizi prin:

● mijloace proprii sau, ● predarea uleiurilor uzate cãtre unitãţile autorizate să desfãşoare astfel de

activitãţi. Agenţii economici care distribuie produsele petroliere sunt obligaţi să amenajeze

un spaţiu de colectare a uleiurilor uzate, pentru tipurile de uleiuri comercializate şi să colecteze uleiul uzat oferit de clienţii proprii, în limita cantitãţii cumpãrate.

Producãtorii şi importatorii de uleiuri de motor şi de transmisie sunt obligaţi să asigure colectarea uleiurilor uzate de la staţiile de distribuţie a produselor petroliere şi de la alte persoane juridice care comercializeazã aceste tipuri de uleiuri.

Autoritãţile competente de protecţia mediului asigură afişarea listei cuprinzând agenţii economici autorizaţi să desfãşoare activitãţi de gestionare a uleiurilor uzate.

Principalii factori implicaţi în colectarea, recuperarea şi reciclarea deşeurilor uleioase şi deşeurilor de combustibili lichizi sunt:

● staţiile de distribuţie a produselor petroliere şi persoanele juridice care comercializeazã uleiuri;

● producãtorii şi importatorii de uleiuri; ● valorificatorii de uleiuri; ● generatorii de deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi. Necesarul instituţional, material şi de personal pentru implementarea prevederilor

legislative europene este asigurat de cãtre structurile instituţionale existente. Se impune o creştere a numãrului de personal în aceste structuri şi o mai bună corelare între ele.

• Creşterea gradului de informare şi conştientizare a publicului referitor la obligaţiile de gestionare ecologic raţionalã a deşeurilor uleioase şi deşeurilor de combustibili lichizi.

• Îmbunãtãţirea gradului de colectare a deşeurilor uleioase şi deşeurilor de combustibili lichizi. • Pregãtirea personalului pentru asigurarea unui control eficient al respectãrii prevederilor legale privind

gestionarea deşeurilor uleioase şi deşeurilor de combustibili lichizi. • Îmbunãtãţirea sistemului de raportare a datelor cãtre autoritãţile de protecţie a mediului. • Stabilirea şi implementarea unui mecanism pentru controlul eficient al respectãrii prevederilor legislative.

263

III.3.2.4.2. Deşeuri de baterii şi acumulatori

În România există 3 producãtori de acumulatori pentru autovehicule: Acumulatorul, Rombat şi Caranda. Nu există producãtori de baterii portabile, acestea fiind importate în totalitate.

În prezent, în România nu există o colectare selectivă a deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili de la populaţie, doar în cadrul agenţilor economici. Astfel, o mare cantitate de deşeuri de baterii şi acumulatori este eliminată prin depozitare împreunã cu deşeurile menajere.

Pentru acumulatorii auto uzaţi se aplică sistemul depozit la cumpãrarea unui acumulator nou, ceea ce conduce la colectarea într-o anumitã proporţie a acumulatorilor auto uzaţi, atât de la populaţie cât şi de la agenţii economici.

Din reciclarea deşeurilor de baterii şi acumulatori de plumb (pentru mai multe detalii vezi anexa 5) în cadrul industriei nu rezultă un plumb rafinat, ci un amestec de plumb şi antimoniu. Acest amestec de plumb şi antimoniu poate fi reutilizat doar pentru bateriile cu plumb pe bază de acid. De aceea este indicatã implicarea topitoriilor de plumb primare bateriilor pentru recuperarea unui plumb, al cãrui preţ este mult mai mare decât al plumbului nerafinat. Este important ca topitorii de plumb primari să participe în activitatea de reciclare, întrucât bateriile tip MF vor deveni mai populare în viitor în România şi va fi necesar să se producã noi cantitãţi de plumb reciclat. De vreme ce topitorii de plumb primari deţin instalaţii de tratare a apelor uzate, ei vor fi capabili să neutralizeze soluţia de acid sulfuric uzat fãrã instalarea unor noi staţii de neutralizare.

Principalele acţiuni referitoare la gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori sunt urmãtoarele:

● crearea unui sistem eficient de colectare a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi portabili de la populaţie;

● îmbunãtãţirea gradului de colectare a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi din industrie;

● creşterea gradului de informare şi conştientizare a publicului referitor la obligaţiile de gestionare ecologic raţionalã a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi;

● pregãtirea personalului pentru asigurarea unui control eficient al respectãrii prevederilor legale privind gestionarea bateriilor şi acumulatorilor uzaţi;

● îmbunãtãţirea sistemului de raportare a datelor cãtre autoritãţile de protecţie a mediului;

● stabilirea şi implementarea unui mecanism pentru controlul eficient al respectãrii prevederilor legislative.

Aplicarea prevederilor legale va duce la crearea unui sistem de colectare a deşeurilor de baterii şi acumulatori, şi de reciclare sau eliminare în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sãnãtatea populaţiei.

Persoanele fizice autorizate care desfãşoarã activitãţi independente şi persoanele juridice care comercializeazã baterii/acumulatori pentru autovehicule au obligaţia de a asigura colectarea bateriilor/acumulatorilor uzaţi în schimbul celor vânduţi.

Persoanele juridice care produc baterii şi/sau acumulatori, reprezentanţii autorizaţi ai acestora sau importatorii sunt obligaţi să stabileascã şi să organizeze un sistem propriu de colectare a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi.

264

Producãtorii şi importatorii de baterii şi acumulatori alţii decât pentru autovehicule au obligaţia de a asigura colectarea bateriilor şi acumulatorilor uzaţi de la persoanele juridice care le comercializeazã.

Autoritãţile competente au obligaţia de a verifica respectarea prevederilor legale şi de a sancţiona neconformările.

Principalii factori implicaţi în colectarea, recuperarea şi reciclarea sunt: ● persoanele fizice autorizate care desfãşoarã activitãţi independente şi

persoanele juridice care comercializeazã baterii/acumulatori pentru autovehicule; ● persoanele fizice autorizate să colecteze, transporte, valorifice, elimine, baterii

şi acumulatori uzaţi; ● producãtorii, reprezentanţii autorizaţi şi importatorii de baterii şi/sau

acumulatori pentru autovehicule; ● producãtorii şi importatorii de baterii şi acumulatori alţii decât pentru

autovehicule. Rezolvarea eficientă a acestor probleme se va face prin asumarea de cãtre

producãtori, importatori şi distribuitori a obligaţiilor ce le revin prin prevederile legale.

Creşterea gradului de informare şi conştientizare a publicului referitor la obligaţiile de gestionare ecologic raţionalã a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi.

Crearea unui sistem eficient de colectare a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi portabili de la populaţie.

Îmbunãtãţirea gradului de colectare a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi din industrie.

Pregãtirea personalului pentru asigurarea unui control eficient al respectãrii prevederilor legale privind gestionarea bateriilor şi acumulatorilor uzaţi.

Îmbunãtãţirea sistemului de raportare a datelor cãtre autoritãţile de protecţie a mediului.

Stabilirea şi implementarea unui mecanism pentru controlul eficient al respectãrii prevederilor legislative.

III.3.2.5. Tratare şi eliminare

Gestionarea deşeurilor periculoase este variabilă în România. La fel ca în multe alte ţări aflate în tranziţie, multe din companiile industriale româneşti au procesele şi echipamentele industriale învechite, perimate şi ineficiente. În particular acest lucru este adevãrat şi pentru sistemele de tratare şi eliminare a deşeurilor, acolo unde ele există.

Multe fabrici au avut, în trecut, sisteme de tratare fizico-chimice şi sisteme de incinerare care, datoritã presiunilor economice, s-au uzat şi au devenit nefuncţionale. Similar, datoritã declinului general, unele fabrici au optat să nu foloseascã instalaţiile lor existente de tratare şi, de asemenea, să depoziteze deşeurile netratate sau să le stocheze. În timp ce aceasta este o problemă generalã, există, de asemenea, câteva exemple de bune practici.

Pentru a asigura o gestionare a deşeurilor periculoase adecvatã din punct de vedere al protecţiei mediului, România trebuie să identifice aceste instalaţii neadecvate şi să impunã proprietarilor/operatorilor să le retehnologizeze (îmbunãtãţirea lor dupã

265

cum este necesar) sau să le înlocuiascã, astfel încât să se conformeze prevederilor legale în vigoare. Pentru întreprinderile care nu deţin sau nu îşi pot construi instalaţii de incinerare proprii în conformitate cu prevederile legale în vigoare, alternativa este ca deşeurile respective să fie trimise la terţe persoane pentru tratarea şi/sau eliminarea lor adecvatã (ca de exemplu la "incineratoarele zonale", instalaţii de tratare, etc).

România nu are mulţi furnizori de servicii pentru gestionarea deşeurilor periculoase (companii care colecteazã, transport[, trateazã şi/sau elimin[ deşeurile periculoase). Există două instalaţii comerciale pentru terţi pentru incinerarea deşeurilor periculoase (pentru mai multe detalii vezi anexa 6 şi 7), iar una acceptă, de asemenea, deşeuri periculoase organice. Amândouã aceste instalaţii sunt mici şi nu au o mare importanţă strategică. Totuşi, existenţa acestor două instalaţii indică o conştientizare lentă, dar în creştere, a faptului că gestionarea deşeurilor periculoase poate deveni o afacere viabilă.

În ceea ce priveşte eliminarea prin incinerare a deşeurilor de producţie periculoase, acestea vor fi incinerate numai în incineratoare cu recuperare de energie. În cazul inexistenţei unei metode eficiente de reciclare a acestora sau în cazul în care, din motive obiective, industria cimentului nu se poate implica în procesul de co-incinerare a unor deşeuri periculoase, acestea vor fi incinerate în incineratoare cu recuperare de energie. Construcţia şi operarea unor incineratoare de deşeuri periculoase va fi foarte costisitoare şi, în consecinţă, se impune implementarea conceptului de "incinerator zonal" care să deservească mai multe regiuni. Aceste incineratoare zonale pot deservi atât indusria generatoare de deşeuri periculoase, cât şi unitãţile medicale în vederea incinerarii deşeurilor infecţioase şi periculoase provenite din aceste unitãţi.

Noile incineratoare de deşeuri periculoase vor trebui să fie în deplină concordanţă cu prevederile legislative naţionale şi europene şi vor avea o capacitate de cel puţin 10.000 tone/an.

Industria cimentului (pentru mai multe detalii vezi anexa 8) din România este dornică de a fi implicată în gestionarea deşeurilor periculoase iar o companie a dezvoltat, în parteneriat cu o companie de gestionare a deşeurilor periculoase o instalaţie de amestecare a deşeurilor organice la una din fabricile de ciment. Incinerarea deşeurilor periculoase în cuptoarele de ciment este de importanţă strategică majorã pentru România, aceasta reprezentând opţiunea cea mai viabilă în tratarea deşeurilor periculoase la nivel regional/zonal.

Nu au fost identificate instalaţii de tratare fizică/chimică ale terţelor pãrţi, astfel de instalaţii sunt cu siguranţă necesare pentru a permite gestionarea deşeurilor anorganice într-o manieră adecvatã din punct de vedere al protecţiei mediului.

Reglementarea şi controlul eficient reprezintã aspecte de maximă importanţă pentru îmbunãtãţirea gestionãrii deşeurilor periculoase. Structura instituţională de bază există, împreunã cu mare parte din legislaţia necesarã. Este necesar să se imbunătăţească aplicarea reglementãrilor şi un control eficient, prin:

● continuarea dezvoltãrii bazei legislative pentru reglementare şi control în domeniul gestionãrii deşeurilor periculoase;

● furnizarea de resurse suficiente; ● instruirea personalului de reglementare şi control astfel încât să poatã efectua

eficient activitãţile de reglementare şi control.

266

Infrastructura necesarã pentru gestionarea deşeurilor periculoase este subdezvoltată. Investitorii potenţiali întampină dificultãţi atât din cauza lipsurilor generale, cât şi din partea generatorilor de deşeuri periculoase, care trebuie să plãteascã pentru gestionarea adecvatã a deşeurilor lor. Dezvoltarea unei infrastructuri îmbunătăţite trebuie să fie accelerată.

Toţi actorii implicaţi (generatorii de deşeuri, companiile de gestionare a deşeurilor, autoritãţile de reglementare, publicul) au roluri de jucat pentru încurajarea şi facilitarea acestei dezvoltãri. Furnizarea unor stimulente economice a fost o acţiune de foarte mare succes în Europa şi trebuie luatã în considerare şi în România.

În ceea ce priveşte eliminarea prin depozitare a deşeurilor de producţie periculoase, acestea vor fi acceptate pe depozite de deşeuri periculoase, doar în cazul inexistenţei unei metode de reciclare/velorificare a acestora sau de tratare termică în vederea eliminãrii. Construcţia şi operarea unor depozite de deşeuri periculoase va fi foarte costisitoare şi, în consecinţă, se impune implementarea conceptului de "depozit zonal". Acest concept va conduce la reducerea suprafeţelor ocupate de depozite şi a numãrului acestora, şi va încuraja dezvoltarea facilitãţilor de reciclare, valorificare şi tratare a deşeurilor periculoase şi a staţiilor de transfer pentru optimizarea transportului deşeurilor.

Noile depozite de deşeuri periculoase vor trebui să fie în concordanţă cu prevederile legislative naţionale şi europene. România va îmbunătăţi normele tehnice privind depozitele de deşeuri (nepericuloase, inerte şi periculoase) până la sfârşitul anului 2004.

III.3.2.5.1. Deşeuri cu conţinut de PCB/PCT

În prezent, există o singură instalaţie autorizată în România care să preia aceste deşeuri care sunt în particular dificil de manipulat şi tratat; incineratorul de la Pro Air Clean care are şi o instalatie de spălare a echipamentelor contaminate cu PCB/PCT. O altă instalaţie, cea de la Sotem poate să trateze cantitãţi mici dar politica industriei cimentului este în prezent de a nu accepta deşeuri de PCB (deşeuri organice cu conţinut > 50 ppm PCB).

Variantele pentru gestiunea corectă pentru mediul înconjurãtor a acestor deşeuri includ:

● tratarea în cuptoare de ciment echipate special ● tratarea în incineratoare special construite pentru deşeurile periculoase ● procese de tratare fizico-chimică (de ex. dehidroclorinarea PBC-urilor) ● exportul pentru gestiunea corectă faţă de mediul înconjurãtor în interiorul ţării

cu instalaţiile necesare. Un cuptor de ciment corespunzãtor echipat poate să trateze aceste deşeuri dacã

sunt amestecate cu alte deşeuri organice pentru a asigura faptul ca au un conţinut în compuşi halogenaţi între limitele acceptabile (şi conţinutul în PCB-uri rãmâne sub 50 ppm). Aceste procese de amestecare reprezintã o activitate normalã de pre-prelucrare pentru toate incineratoarele şi cuptoarele de ciment şi nu trebuie consideratã ca şi contravenind regulilor de a nu amesteca deşeurile în scopul reducerii toxicitţăii. Deşeurile solide de pesticide pot, de asemenea, să fie prelucrate într-un cuptor de ciment, de exemplu prin echiparea cuptorului cu un tun pneumatic care să împingă butoaiele de plãci fibrolemnoase ale pesticidelor solide în zona fierbinte a cuptorului.

267

Barierele cãtre o gestionare a acestor deşeuri în cuptoarele de ciment includ: ● reţinerea operatorilor de cuptoare de a accepta cele mai periculoase deşeuri; ● posibila reacţie extremă a publicului. Agenţii economici care deţin echipamente sau materiale cu conţinut de PCB au

obligaţia de a notifica autoritãţile competente de mediu şi de a întocmi planuri de eliminare a acestora.

Dezvoltarea unui incinerator corespunzãtor special construit pentru deşeurile periculoase ar putea fi o variantă extrem de costisitoare (costul de investiţie între 20 milioane şi 50 milioane USD). O alternativă viabilă posibilă, în particular pentru deşeurile care nu vor fi generate în viitor, dar există stocuri în prezent, este exportul în scopul distrugerii în instalaţii de incinerare a deşeurilor periculoase dedicate.

Reinventarierea tuturor echipamentelor şi materialelor cu conţinut de PCB.

Exportul deşeurilor şi echipamentelor cu conţinut de PCB în condiţii mai bune şi mai sigure pentru mediu şi sãnãtatea populaţiei.

Cercetarea alternativelor de eliminare a deşeurilor cu conţinut de PCB în condiţii mai bune şi mai sigure pentru mediu şi pentru sãnãtatea populaţiei.

III.3.2.5.2. Deşeuri din activitãţi medicale

Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor din activitãţile medicale revine Ministerului Sãnãtãţii.

Raportarea şi prelucrarea datelor existente referitoare la generarea deşeurilor spitaliceşti, precum şi gestionarea deşeurilor în funcţie de tipul acestora, se realizeazã în conformitate cu prevederile Ordinului 219/2002 al Ministerului Sãnãtãţii şi Familiei pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activitãţile medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activitãţile medicale.

În ceea ce priveşte deşeurile medicale spitalele vor trebui să întreprindã mãsuri pentru minimizarea cantitãţii totale de deşeuri periculoase. Pentru eliminarea finală a deşeurilor medicale periculoase cele 3 instalaţii private existente vor fi modernizate, iar crematoriile vechi din spitale vor fi închise, în mod etapizat, în funcţie de existenţa incineratoarelor zonale autorizate pentru deşeuri periculoase. Pentru pretratarea deşeurilor medicale periculoase vor fi implementate tehnologii specifice mobile sau staţionare.

Principalele acţiuni care trebuie întreprinse pentru gestionarea corespunzãtoare a deşeurilor generate din activitãţile medicale sunt:

● îmbunãtãţirea colectãrii separate a deşeurilor generate din activitãţi medicale, pe urmãtoarele categorii:

- deşeuri infecţioase - deşeuri anatomo-patologice - deşeuri înţepătoare-tăietoare - deşeuri chimice şi farmaceutice

268

- deşeuri asimilabile celor menajere (cu excepţia celor provenite de la secţiile de boli infecţioase);

● utilizarea recipienţilor de colectare specifici stabiliţi prin norme tehnice pentru fiecare tip de deşeuri;

● realizarea ambalării şi marcării (etichetării) corespunzãtoare a diferitelor tipuri de deşeuri;

● asigurarea condiţiilor pentru stocarea temporarã în secţie şi cântărirea deşeurilor generate;

● utilizarea tehnologiilor de pretratare anterior eliminãrii finale a deşeurilor periculoase;

● realizarea unui circuit funcţional în ceea ce priveşte colectarea, depozitarea temporarã, pretratarea şi eliminarea finală a deşeurilor periculoase rezultate din activitãţi medicale în conformitate cu cerinţele legale;

● asigurarea resurselor financiare în vederea realizãrii activitãţilor de colectare, depozitare temporarã, pretratare şi eliminare finală a deşeurilor rezultate din activitatea medicalã;

● instruirea personalului implicat în activitãţile de gestionare a deşeurilor rezultate din activitãţi medicale, inclusiv în ceea ce priveşte colectarea şi raportarea datelor conform prevederilor legale în domeniu.

Îmbunãtãţirea colectãrii separate - pe categorii de deşeuri – a deşeurilor generate din activitãţi medicale.

Utilizarea tehnologiilor de pretratare anterior eliminãrii finale a deşeurilor periculoase.

Realizarea unui circuit funcţional în ceea ce priveşte colectarea, depozitarea temporarã, pretratarea şi eliminarea finală a deşeurilor periculoase rezultate din activitãţi medicale.

Realizarea unor capacitãţi noi de incinerare deşeuri periculoase (medicale şi de producţie).

III.3.3. Planul naţional de acţiune pentru gestionarea deşeurilor de producţie periculoase

Domeniul / Activitatea Obiective Măsuri pentru atingerea

obiectivelor Responsabili Termeni

1. Strategia şi Planul pentru gestionarea deşeurilor periculoase

1.1. Adopta-rea Strategiei şi a Planului şi implementarea Planului

1.1.1. Completarea şi adoptarea rezultatelor acestui Proiect, Strategia şi Planul Naţional pentru Gestionarea Deşeurilor Periculoase

MMGA Alte Ministere & Guvern

2004

1.1.2. Obţinerea bugetului şi a asistenţei financiare străine pentru implementarea Planului Naţional pentru Gestionarea Deşeurilor Periculoase


2005

1.1.3. Implementarea Strategiei şi Planului Naţional pentru Gestio-narea Deşurilor Periculoase


2004-2013

1.2. Dezvolta- 1.2.1. Dezvoltarea şi implemen- MMGA 2005

269

rea şi imple-mentarea „Strategiilor şi planurilor sec-toriale” listate în Legea pri-vind regimul deşeurilor

tarea „strategiilor şi planurilor sectoriale” listate în Legea 426/2001 pentru a sprijini PNAPM precum şi strategiile şi planurile naţionale pentru gestiunea deşeurilor

Alte Ministere & Guvern

1.3. Revizu-irea acestor Strategii şi Planuri pentru gestiunea deşeurilor la nivel naţional

1.3.1. Stabilirea Comitetului de Coordonare (CC) şi a Grupurilor de lucru (GL) incluzând reprezentanţi naţionali, regionali şi locali, din partea organizaţiilor cu responsabilităţi stipulate în legea 426/2001, de implementare, monitorizare şi revizuire a Strategiei şi a Planurilor

MMGA 2006

1.3.2. Stabilirea Grupului de lucru pentru gestiunea deşeurilor periculoase

MMGA începând cu 2007

1.3.3. Revizuirea şi raportarea către CC a acţiunilor şi măsurilor luate, şi a indicatorilor de perfor-manţă

MMGA 2007

1.3.4. Monitorizarea propunerilor UE referitor la deşeurile pericu-loase pentru identificarea impli-caţiilor asupra strategiilor şi pla-nurilor pentru gestiunea deşeu-rilor periculoase şi industriale

MMGA 2007

1.3.5. Revizuirea şi adoptarea Strategiei şi Planului revizuit pentru gestiunea deşeurilor periculoase

MMGA 2009

2. Legisla-ţie şi armo-nizarea le-gislativă

2.1. Legislaţie secundară

2.1.1. Finalizarea şi aprobarea întregii legislaţii secundare, regulamente, standarde/norme referitoare la gestiunea deşeurilor periculoase conform cu cerinţele legislaţiei deşeurilor

MMGA perma-nent

2.2. Pregătirea notelor tehni-ce de îndru-mare pentru a sprijini legis-laţia

2.2.1. Pregătirea notelor tehnice de îndrumare pentru a sprijini legislaţia, inclusiv: ● procedurile de autorizare, inspecţie şi aplicare a legii ● identificarea şi clasificarea corectă, precum şi raportarea datelor referitoare la deşeurile periculoase ● minimizarea, recuperarea şi

MMGA până în 2009

270

refolosirea adecvată a deşeurilor ● eliminarea adecvată a deşeurilor ● planuri pentru gestiunea deşe-urilor periculoase ale generato-rilor de deşeuri ● planuri pentru gestiunea deşe-urilor periculoase la nivel jude-ţean şi regional

3. Adminis-trarea şi formarea capacităţii

3.1. Îmbunătă-ţirea calităţii datelor intro-duse în siste-mul naţional de gestionare a deşeurilor periculoase

3.1.1. Elaborarea unei note de îndrumare despre identificarea şi clasificarea deşeurilor pe baza recomandărilor Proiectului JICA

MMGA 2004

3.1.2. Modificarea formatului de raportare a datelor de la întreprinderi, pentru a face o distincţie mai clară între cantitatea generată şi cea aflată în stoc, între deşeurile periculoase şi cele nepericuloase, şi între cele gestionate intern sau extern

MMGA INS

2004

3.1.3. Diseminarea acestei note de îndrumare şi a noului format de raportare a datelor către APM-uri şi întreprinderi, prin seminarii regionale

MMGA începând din 2004

3.2. Dezvol-tarea unui Sistem naţio-nal informaţi-onal pentru gestiunea deşeurilor (SNIGD)

3.2.1. Realizarea unui Sistem naţional informaţional pentru gestiunea deşeurilor (SNIGD): ● dezvoltarea conceptului şi a termenilor de referinţă pentru dezvoltarea SNIGD ● pregătirea proiectării detaliate a SNIGD ● dezvoltarea aplicaţiei ● procurarea sistemelor hard şi soft ● testarea şi finalizarea sistemului ● instalare şi instruire ● raportarea datelor de intrare iniţiale

MMGA APM

până în 2007

3.2.2. Pregătirea unui ghid în formatul specific pentru planul de gestiune al societăţii privind deşeurile periculoase pe baza ghidului recomandat de JICAm şi furnizarea către APM-uri împreună cu recomandările de completare

MMGA APM

până în 2007

3.2.3. Solicitarea întreprinderilor de a înainta un plan de

MMGA APM

până în 2007

271

gestionarea deşeurilor. O diagramă a fluxului tehnologic cu intrări/ieşiri de materiale va fi cerută societăţilor producătoare şi industriei energetice

3.3. Modifica-rea cerinţei de raportare a informaţiilor pentru autori-zarea compa-niilor, astfel încât să inclu-dă planul de gestiune a deşeurilor

3.3.1. Pregătirea îndrumarului pentru planul de gestiune a deşeurilor pentru companie, pe baza ghidului recomandat de PROIECTUL JICA, şi diseminarea acestui îndrumar către APM-uri

MMGA, APM, industrie

2004

3.3.2. Solicitare adresată întreprinderilor de a furniza planul de gestiune a deşeurilor

MMGA, APM, industrie

2004

3.4. Investiga-rea posibilită-ţilor pentru înfiinţarea unui forum (Federaţiei) pentru progre-sul ştiinţific specte tehnice şi practice ale gestionării deşeurilor

3.4.1. Dezvoltarea şi publicarea Strategiei şi a Planurilor pentru gestiunea deşeurilor, şi specifice gestiunii deşeurilor periculoase, literatura de referinţă (pagini Web) pentru conştientizarea celor implicaţi

MMGA 2004-2005

3.4.2. Dezvoltarea şi implicarea atelierelor de lucru şi a materi-alelor de instruire pentru gesti-unea deşeurilor periculoase

MMGA periodic

4. Confor-marea de mediu

4.1. Verifica-rea statutului legal/ilegal al locurilor exis-tente de sto-care / depozi-tare a deşeu-rilor indus-triale

4.1.1. Pregătirea unei note practice de îndrumare pentru APM-uri, pentru identificarea statutului legal/ilegal al locurilor existente de stoocare/depozitare

MMGA, ANC-GM

începând din 2005

4.1.2. Stabilirea unui program pentru identificarea acestor locaţii, integrat cu activităţile normale de inspecţie

MMGA, ANC-GM

începând din 2005

4.1.3. Inspecţii în teren pentru a verifica statutul legal/ilegal, şi stabilirea statutului legal

MMGA, ANC-GM

începând din 2005

4.1.4. Stabilirea programului de îmbunătăţire a zonelor funcţionale pentru a le aduce sub un control adecvat

MMGA, ANC-GM

începând din 2005

4.2. Retehno-logizarea şi repunerea în funcţiune a instalaţiilor existente de

4.2.1. Pregătirea unei note de îndrumare pentru IPM-uri pentru aplicarea retehnologizării instalaţiilor pentru tratarea instalaţiilor existente de tratare a deşeurilor, existente în cadrul

MMGA, MEC, industrie

perma-nent

272

tratare a deşeurilor din cadrul fabricilor

întreprinderilor 4.2.2. Stabilirea unui program de identificare a locaţiilor, integrat cu activităţile normale de inspecţie


perma-nent

4.2.3. Inspecţia locaţiilor pentru identificarea instalaţiilor necon-forme şi a echipamentului necesar pentru gestiunea adecvată a deşeurilor

MMGA, MEC, ANC-GM, industrie

perma-nent

4.2.4. Dezvoltarea acordurilor de tipul „Program de conformare” necesare pentru a reactiva, îmbu-nătăţi sau înlocui echipamentele şi uzinele de tratare

MMGA, APM, MEC, industrie

perma-nent

4.3. Stabilirea unor acorduri voluntare, ca model, între Guvern şi întreprinderile industriale selectate

4.3.1. Identificarea întreprinde-rilor care pot constitui modele potenţiale

MMGA, APM, MEC, industrie

începând din 2004

4.3.2. Elaborarea acordurilor legale între administraţia locală, sau centrală, şi companiile selectate


începând din 2004

4.3.3. Acordurile trebuie să acopere obiectivele propuse pentru performanţa de mediu, monitoring şi penalităţi pentru neconformare, şi rolul potenţial al responsabilului pentru protecţia mediului


începând din 2004

4.3.4. Publicizarea beneficiilor economice, duplicarea lor, şi extinderea principiului la controlul poluării în general


începând din 2004

4.4. Întărirea capacităţii de inspecţie în doemniul deşeurilor în cadrul APM-urilor şi Modificarea ROF şi a Ordinului Ministrului nr. 541/2000 privind activităţile de inspecţie în domeniul deşeurilor

4.4.1. Revizuirea sarcinilor şi a responsabilităţilor APM-urilor pentru a lua în considerare modul în care se poate întări activitatea de inspecţie la acest nivel

MMGA, ANC-GM, MEC, industrie

2007

4.4.2. Actualizarea instruirii personalului APM referitor la tehnicile de inspecţie şi de evaluare a documentaţiei de solicitare a societăţii

MMGA, ANC-GM

până în 2007

4.4.3. Dezvoltarea unui îndrumar / manual de inspecţie şi materiale asociate de instruire

MMGA, ANC-GM

până în 2007

4.4.4. Furnizarea instruirii curente folosind materialele dezvoltate şi capacitatea construită

MMGA, ANC-GM

până în 2007

4.5.1. Dezvoltarea termenilor de ANC-GM 2005

273

4.5. Revizui-rea politicii şi a amenzilor pentru aplicarea conformării cu legile de mediu

referinţă pentru asistenţa tehnică 4.5.2. Organizarea licitaţiei, selectarea consultanţilor, implementarea proiectului şi aporbarea rezultatelor

ANC-GM 2005

4.5.3. Revizuirea şi adoptarea legislaţiei

ANC-GM 2005

4.5.4. Termenii de referinţă trebuie să ia în considerare proiectele similare anterioare, experienţa UE, principiile recuperării costurilor, inflaţia şi costurile remedierilor. Vor fi necesare schimbări instituţionale pentru a sprijini politica de aplicare mai puternică a legii.

ANC-GM 2005

4.6. Revizu-irea responsa-bilităţilor personalului de gestiune a deşeurilor şi a indicatorilor de perfor-manţă

4.6.1. Analiza legislativă a sarcinilor şi responsabilităţilor

MMGA 2004

4.6.2. Revizuirea activităţilor pentru a stabili necesităţile prio-ritare şi indicatorii de performanţă

MMGA 2004

4.6.3. Evaluarea timpului necesar pentru implementarea tuturor activităţilor şi responsabilităţilor personalului

MMGA 2004

4.6.4. Solicitarea bugetului, recru-tarea şi instruirea noului personal de la inspecţia de deşeuri (acor-darea dreptului) de inspecţia departamentului de deşeuri

MMGA 2004

5. Prevenire 5.1. Răspândi-rea practicilor de minimizare a deşeurilor şi de tratarea îmbunătăţită în industria de finisare a suprafeţelor metalice

5.1.1. Identificarea tuturor companiilor care folosesc procesul de finisare a suprafeţelor (a se folosi informaţii de la furnizorii de substanţe chimice pentru identificare)

MEC, industrie

2006

5.1.2. Implementarea proiecte demonstrative pentru industria de finisare a suprafeţelor pentru fiecare regiune

MEC, industrie

până în 2006

5.1.3. Organizarea de ateliere de lucru în fiecare regiune, pentru difuzarea bunelor practici

MEC, industrie

periodic

5.2. Stabilirea unei abordări practici pentru difuzarea IPPC

5.2.1. Implementarea proiectelor demonstrative IPPC la întreprinderile selectate

MEC, industrie

până în 2006

5.2.2. Cooperare cu întreprin-derile pentru a identifica efectele asupra mediului, a utiliza şi dezvolta sistemele lor existente de

MEC, industrie

până în 2006

274

producţie pentru a preveni efectele asupra mediului şi de a demonstra folosirea eficientă a resurselor, în concordanţă cu cerinţele IPPC 5.2.3. Identificarea motivaţiilor şi a barierelor, precum şi a modurilor cum pot fi depăşite acestea, pe baza proiectelor demonstrative

MEC, industrie

până în 2006

5.2.4. Formularea unei strategii practice pentru difuzarea IPPC către alte sectoare industriale

MEC, industrie

până în 2006

5.3. Difuzarea practicilor „Activitate Responsabilă” şi „ Adminis-trarea volun-tară a mediu-lui înconju-rător” către industria chi-mică şi petro-chimică

5.3.1. Identificarea tuturor marilor companii chimice şi petrochimice (a se folosi FEPACHIM pentru identificare)

MEC, industrie

până în 2005

5.3.2. Implementarea proiectelor demonstrative în fiecare regiune

MEC, industrie

până în 2005

5.3.3. Organizarea de ateliere de lucru în fiecare regiune, pentru difuzare

MEC, industrie

periodic

5.4. Îndepărta-rea / interzi-cerea anumi-tor substanţe chimice periculoase

5.4.1. Implementarea unui studiu, folosind FEPACHIM

MEC, MMGA

2004

5.4.2. Elaborare de legislaţie MEC, MMGA

2004

6. Reciclare 6.1. Promova-rea introdu-cerii auditului deşeurilor periculoase

6.1.1. Pregătirea manualului practic pentru auditul deşeurilor periculoase elaborat de către generatori

MMGA, MEC, APM, generatori

2005

6.1.2. Stabilirea programului pentru sistemul de planificare, implementare şi raportare


2005

6.1.3. Organizarea de semianrii informative, ateliere de lucru şi instruire pentru generatorii importanţi de deşeuri periculoase


periodic

6.1.4. Implementarea auditului deşeurilor periculoase


până în 2005

6.1.5. Organizarea de ateliere de lucru în care să se prezinte altor generatori de deşeuri periculoase, bunele practici ale auditului deşeurilor periculoase


periodic

275

6.1.6. Diseminarea auditului deşeurilor periculoase către alţi generatori


2005

6.2. Promova-rea reciclării externe folo-sind topito-riilor existente

6.2.1. Dezvoltarea termenilor de referinţă pentru activităţile de asistenţă tehnică

Topitorii de metale nefe-roase (poten-ţiali recicla-tori), consul-tanţi

până în 2005

6.2.2. Selectarea furnizorului de asistenţă tehnică


până în 2005

6.2.3. Dezvoltarea conceptelor proiectului


până în 2005

6.2.4. Dezvoltarea unui pachet de măsuri de sprijin pentru recicla-torii potenţiali


până în 2005

6.2.5. Efectuarea studiului de fezabilitate şi proiectare concep-tuală


până în 2005

6.2.6. Proiectarea detaliată şi construirea instalaţiei


până în 2005

7. Tratare şi eliminare

7.1. Promova-rea tratării/re-ciclării termi-ce a deşeurilor periculoase în cadrul cuptoarelor de ciment

7.1.1. Organizare de seminarii pentru creşterea conştientizării generatorilor de deşeuri pericu-loase (pentru a crea/creşte cererea pentru servicii de tratare a deşe-urilor

MEC. MMGA, industrie

începând cu 2004

7.1.2. Difuzare de clipuri publi-citare la TV (sau alte metode publicitare) pentru stoprarea folosirii/tratării ilegală a uleiurilor uzate (şi a altor deşeuri petro-


începând cu 2004

276

liere), gudroanelor acide şi altor deşeuri periculoase 7.1.3. Implementarea unui program cu scopul identificării folosirii neadecvate a uleiurilor uzate şi a altor deşeuri organice


începând cu 2004

7.1.4. Dezvoltarea îndrumărilor de incinerare referitoare la cup-toarele de ciment, cu protocolul privind combustibilul derivat din deşeuri


începând cu 2004

7.1.5. Integrarea activităţii de creştere a conştientizării cu activităţile normale de inspecţie ale APM


începând cu 2004

7.1.6. Acordul asupra progra-melor de conformare (după cum este necesar) pentru majoritatea generatorilor de deşeuri petroliere (şi uleiuri uzate)


începând cu 2004

7.1.7. Îmbunătăţirea instaşaţiilor de producere a cimentului, pentru a accepta deşeuri periculoase: - Efectuarea unui studiu detaliat

de generare axat pe utilizarea fabricii de ciment

- Examianrea planului de îmbunătăţire a instalaţiei pentru acceptarea deşeurilor periculoase

- Proiectarea detaliată şi construirea instalaţiei


2004

7.2. Promova-rea dezvoltării instalaţiilor dedicate de tratare, nece-sare pentru a include trata-rea fizico-chimice şi stabilizarea deşeurilor predominant anorganice

7.2.1. Identificarea furnizorilor potenţiali de instalaţii (printre furnizorii existenţi de servicii de gestiune a deşeurilor

Industrie până în 2005

7.2.2. Organizarea de seminarii pentru creşterea conştientizării generatorilor de deşeuri periculoase


7.2.3. Organizarea de seminarii pentru companiile de gestiune a deşeurilor – creşterea conştientizării


7.2.4. Dezvoltarea unui pachet de măsuri de sprijin pentru asistarea dezvoltatorilor potenţiali (inclusiv instrumente economice)


7.2.5. Dezvoltarea conceptelor raportului/rapoartelor de


277

fezabilitate şi proiectarea conceptuală pentru două instalaţii regionale 7.2.6. Proiectarea detaliată şi construirea instalaţiei, evaluarea impactului asupra mediului, autorizare/licenţiere


7.2.7. Punerea în funcţiune a instalaţiei


7.3. Dezvol-tarea depozi-telor ecolo-gice pentru deşeuri peri-culoase

7.3.1. Elaborarea termenilor de referinţă pentru studiul de fezabilitate


2004-2007

7.3.2. Organizarea de seminarii pentru creşterea conştientizării generatorilor de deşeuri periculoase


2004-2007

7.3.3. Efectuarea unui studiu de fezabilitate


2004-2007

7.3.4. Selectarea locaţiei pentru depozitul ecologic (sau a depozi-telor existente care au celule dedicate pentru deşeuri pericu-loase)


2004-2007

7.3.5. Începerea lucrărilor pentru depozitul ecologic (sau pentru celule dedicate în cadrul depozitelor existente)


2004-2007

7.4. Îmbunătă-ţirea activită-ţilor care vi-sează elimina-rea finală a deşeurilor medicale

7.4.1. Finalizarea studiului de fezabilitate privind incinerarea şi punerea în funcţiune a instalaţiilor de eliminare finală

ICIM, investitori

până în 2007

7.4.2. Finalizarea studiului de fezabilitate privind modalităţile de pretratare şi eliminare finală a deşeurilor medicale periculoase

MS până la sfârşitul anului 2004

7.4.3. Implementarea recoman-dărilor studiilor de fezabilitate

MS, ICIM, investitori

până în 2008

7.4.4. Punerea în funcţiune a instalaţiilor de pretratare a deşeurilor medicale

MS, investitori

până în 2008

7.5. Evaluarea opţiunilor pentru distru-gerea PCB şi sprijin pentru implementarea HG 173/2000

7.5.1. Elaborarea termenilor de referinţă pentru asistenţă tehnică

MMGA 2004-2005

7.5.2. Verificarea selectivă a registrului PCB prin vizite în teren, prelevare de probe şi măsurarea nivelului PCB în mediu

MMGA 2004-2005

7.5.3 PCB-urile prezintă un risc semnificativ pentru mediul

MMGA 2004-2005

278

înconjurător şi sănătatea umană. În România există cantităţi mari. Această problemă necesită o mai bună definiţie pentru cuantificarea riscului şi a asistenţei tehnice, acest lucru va fi benefic datorită naturii speciale a acestui subiect

7.6. Elimina-rea pestici-delor expirate

7.6.1. Implementarea proiectului Pre 2002 pentru eliminarea pesticidelor expirate

MMGA până în 2006

8. Deşeurile istorice şo locurile de depozitare a deşeurilor periculoase

8.1. Acţiuni legislative şi instituţionale pentru pregă-tirea politicii de gestiune a zonelor conta-minate isto-rice de deşeuri periculoase din România

8.1.1. Pregătirea şi emiterea de ordine ministeriale noi privind zonele contaminate istorice (acolo unde sunt depozitate sau stocate cantităţi mari de deşeuri istorice)

MMGA, Consilii judeţene

până în 2007

8.1.2. Numirea unui birou însărcinat cu zonele contaminate în cadrul MMGA


până în 2005

8.1.3. Stabilirea grupului de lucru naţional pentru zonele contaminate


până în 2006

8.1.4. Stabilirea responsabilităţii autorităţilor locale


până în 2006

8.1.5. Reglementarea sistemului de înregistrare a zonelor conta-minate istorice în documentele cadastrale


până în 2007

8.1.6. Stabilirea sistemului de aporbare a planurilor de inves-tigare şi reabilitare


până în 2007

8.1.7. Realizarea unei declaraţii de implementare astabilirii pro-gramului de acţiune în baza Hotărârii 118/2002


până în 2007

8.1.8. Întocmirea de studii despre sistemul de finanţare a remedierii şi curăţării zonelor orfane


până în 2007

8.2. Acţiuni pentru consti-tuirea bazei de date, difuza-rea datelor, pregătirea îndrumărilor tehnice şi creşterea conştientizării

8.2.1. APM-urile vor pregăti inventarul preliminar al zonelor contaminate

MMGA, APM

până în 2007

8.2.2. MMGA/ICIM vor pregăti un inventar naţional al zonelor contaminate

MMGA, APM

până în 2007

8.2.3. MMGA va întocmi un program de ridicare a conştien-tizării pentru personalul APM

MMGA, APM

până în 2007

8.2.4. APM-urile vor include inventarul zonelor contaminate în cărţile albe ale declaraţiilor de

MMGA, APM

până în 2007

279

mediu şi în planurile de gestiune a deşeurilor 8.2.5. Punerea la dispoziţie a daelor pentru public prin site web pe internet

MMGA, APM

până în 2007

8.2.6. Pregătirea îndrumărilor tehnice pentru inventarul zonelor contamiante

MMGA, APM

până în 2007

8.2.7. Pregătirea îndrumărilor tehnice la nivel naţional pentru evaluare şi măsuri de remediere

MMGA, APM

până în 2007

8.3. Acţiuni pentru dezvol-tarea măsuri--lor de remedi-ere şi planifi-carea proiec-telor de cură-ţare

8.3.1. Solicitarea societăţilor de a include informaţiile despre haldele sau depozitele istorice de deşeuri periculoase ale societăţii în planurile lor de gestiune a deşeurilor

MMGA, APM

până în 2004

8.3.2. Solicitarea proprietarilor de zone contamiante de a monitoriza impactul poluanţilor asupra solului şi apei subterane

MMGA, APM

până în 2005

8.3.3. APM-urile vor inspecta zonele de depozitare istorice a deşeurilor periculoase ca parte a activităţii lor de inspecţie

MMGA, ANC-GM, APM

până în 2005

8.3.4. APM-urile vor solicita autorităţilor locale să realizeze supravegherea şi luarea măsurilor corespunzătoare pentru prioriti-zarea zonelor. Măsurile pot să includă restricţia de utilizare a terenului şi a apei

MMGA, ANC-GM, APM

până în 2005

8.3.5. MMGA va pregăti lista preliminară a zonelor contaminate de prioritate naţională

MMGA, ANC-GM, APM

2005

8.3.6. MMGA va pregăti planuri de remediere sau de curăţare şi studii de fezabilitate pentru zonele prioritare cu risc ridicat

MMGA, APM

2005

9. Dezvol-tarea servi-ciilor de gestionare a deşeurilor

9.1. Promova-rea serviciilor de gestiune a deşeurilor periculoase

9.1.1. Identificarea potenţialilor companii care pot oferi servicii de gestiune a deşeurilor periculoase (transport, stocare, tratare, recuperare, depozitare)

MEC începând cu 2005

9.1.2. Creşterea conştientizării generatorilor de deşeuri pericu-loase pentru a crea o cerere în creştere pentru serviciile de gestiune a deşeurilor periculoase


9.1.3. Identificarea barierelor din MEC începând

280

calea dezvoltării serviciilor de gestionare a deşeurilor pericu-loase

cu 2005

9.1.4. Îndepărtarea barierelor pentru a facilita demararea acestor servicii


9.2. Asigura-rea sistemelor şi procedurilor pentru trans-ferul şi/sau trasnportul deşeurilor periculoase

9.2.1. Elaborarea, adoptarea şi implementarea legislaţiei, stan-dardelor, normelor şi notelor de îndrumare pentru facilitarea colectării şi transportului deşe-urilor, cu referire specială la subiectele următoare: ● stocarea temporară şi zonele de

recepţie pentru acumularea deşeurilor periculoase în vederea colectării

● obligaţia responsabilităţii la transferul deşeurilor

● sistemul „formular” pentru supervizarea, monitorizarea, înregistrarea şi raportarea transferului deşeurilor

● specificaţiile vehiculelor şi operarea lor

MMGA, MTCT

începând cu 2005

10. Studiu de fezabili-tate în ve-derea finan-ţării pentru moderniza-rea indus-trială

10.1. Întocmi-rea unui stu-diu de fezabi-litate pentru modernizarea industrială

10.1.1. Studiul cerinţelor finan-ciare pentru investiţiile industriale în gestiunea deşeurilor pericu-loase

MEC, MFP, MMGA

începând cu 2005

10.1.2. Revizuirea mecanismelor existente de finanţare şi necesi-tatea pentru noi aranjamente instituţionale

MEC, MFP, MMGA

începând cu 2005

10.1.3. Studiul şi elaborarea recomandărilor pentru crearea de intermedieri financiare

MEC, MFP, MMGA

începând cu 2005

10.1.4. Identificarea cerinţelor financiare, instituţionale şi teh-nice pentru eficienţa proiectului

MEC, MFP, MMGA

începând cu 2005

LEGENDA MMGA: Ministerul Mediului şi Gospodãririi Apelor MEC: Ministerul Economiei şi Comerţului MS: Ministerul Sãnãtãţii MFP: Ministerul Finanţelor Publice MTCT: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului ANC-GM: Autoritatea Naţională de Control prin Garda de Mediu

III.3.4. Aspecte economice

III.3.4.1. Situaţia existentă

281

Controlul poluării, în general, şi gestionarea deşeurilor periculoase, în special, are o prioritate foarte scãzutã în cadrul deciziilor privind cheltuielile sectorului public şi privat din România.

Se utilizeazã relativ puţin instrumentele economice pentru controlul poluării şi gestionarea deşeurilor periculoase.

Îmbunãtãţirile rapide din politicile economice şi financiare referitoare la controlul poluării şi producţia curată în general, şi gestionarea deşeurilor periculoase în particular, sunt ameninţate de diferite ineficienţe din cadrul sistemului economic naţional, ca de exemplu: existenţa întreprinderilor de stat, politici neadecvate de preţuri pentru resursele importante ca energia şi apa, şi pieţe de capital ineficiente.

Este necesarã îmbunãtãţirea sistemului informaţional asupra impactului fizic, social şi economic al descărcărilor de deşeuri periculoase, implicit asupra beneficiilor determinate de tehnologiile de producţie curată şi metodele de tratare şi eliminare îmbunătăţite. În mod clar, investiţiile prioritare pentru controlul poluării, producţie curată şi gestionarea deşeurilor periculoase, care sunt justificate foarte exact în termeni economici şi de protecţie a mediului, sunt deseori impracticabile din cauza unei funcţionari neadecvate a sistemului financiar. Din această cauză trebuie dezvoltate mãsuri financiare interimare.

III.3.4.2. Instrumente economice pentru gestiunea deşeurilor periculoase

Utilizarea instrumentelor economice specifice pentru gestiunea deşeurilor periculoase ar trebui în primul rând să fie sub formă de sancţiuni sau penalizãri pentru a ajuta aplicarea de reglementãri sau standarde, sau de a furniza finanţare şi motivaţii pentru facilitarea tratării şi eliminãrii deşeurilor periculoase în conformitate cu cerinţile legislative sau de reglementare. În România, penalizãrile pentru neconformare, taxele de utilizare, precum şi sistemele de depozite cu rambursare există deja, dar întãrirea acestor sisteme constituie o prioritate. Rolul acestora precum şi a altor mãsuri sunt descrise pe scurt mai jos.

Penalizãri pentru neconformare.

Astfel de penalizãri există în legislaţia româneascã pentru toate tipurile de încãlcare a standardelor pentru controlul poluării. De fapt, în practic deficienţele din sistem includ o distingere neadecvată între diferitele tipuri de încãlcãri şi deşeuri pentru determinarea penalizãrilor; penalizãrile sunt în general prea mici şi probabil în cazul deşeurilor periculoase mult sub nivelul costurilor pentru daune; monitorizarea şi inspecţia sunt de asemenea neadecvate. Îmbunãtãţirea sistemului existent reprezintã o mare prioritate.

Taxele de utilizare

Taxele de utilizare sunt cerute pentru folosirea rampelor de depozitare sau reprezintã taxe plãtite unor companii specializate în domeniul reciclării şi eliminãrii deşeurilor periculoase (sau acelor companii ce deţin o capacitate în exces pentru incinerare proprie sau a altor modalitãţi de eliminare) ce vor fi revizuite. Astfel de instrumente trebuie însoţite prin reglementãri de impunere şi control prin care se cere generatorilor de deşeuri să elimine deşeurile periculoase prin aprobare, ori chiar prin generatorii de deşeuri ori printr-un operator certificat pentru tratarea deşeurilor. Costuri

282

de mediu eficiente, şi destul de mari din punct de vedere administrativ; cerinţele pentru monitorizare şi inspecţie pun probleme în utilizarea unor astfel de instrumente, dar astfel de probleme apar de asemenea şi la un sistem de impunere şi control. În principiu, taxele pentru serviciile de eliminare şi tratare a deşeurilor ar trebui să fie egal cu costurile marginale pe termen lung.

Sistemele de depozit cu rambursare

Prin studiul EPIQ s-a propus utilizarea de sisteme de depozite cu rambursare ca parte a unui pachet de acţiuni ce se referã la aspectele de mediu ce apar datoritã eliminãrii bateriilor şi uleiurilor uzate.

În ceea ce privesc uleiurile, s-a propus o intercalare a motivaţiilor de impunere şi control cu cele economice, cu un sistem de deposit cu rambursare întregit cu reglementãri şi penalizãri stricte pentru cazurile de depozitare ilegală precum şi a altor acţiuni. Această propunere includea şi obligaţia detalşiţilor uleiurilor de lubrefiere să aibã puncte de colectare, precum şi un program de subvenţie a taxei, cu un nivel al taxei de 15-20% asupra vânzãrilor de uleiuri noi, iar veniturile să fie utilizate acolo unde există nevoia de subvenţie a eliminãrii neeconomice a uleiurilor. Principiile generale au fost cuprinse în Hotãrârea nr. 662/12 Iulie 2001 cu privire la gestiunea uleiurilor uzate.

Studiul EPIQ a luat în considerare diferite mecanisme pentru implementarea unui sistem de depozit cu rambursare pentru acumulatorii de autovehicule, propunând un sistem prin care detalşiţii de acumulatori trebuie să accepte acumulatorii vechi. Un sistem de depozit cu rambursare ar fi esenţial pentru ca acest lucru să funcţioneze. Totuşi, prin hotãrârea nr. 1057/18 octombrie 2001 cu privire la baterii şi acumulatori se impune producãtorilor sau importatorilor de acumulatori mici şi portabili de a avea un sistem de colectare fãrã taxă.

EPIQ a propus de asemenea informaţii de a introduce controlul (rambursarea depozitului sau altele) asupra eliminãrii acumulatorilor şi calculatoarelor vechi.

Taxele pe produs

Taxele pe produs, ce se bazeazã pe costurile daunelor asupra mediului, pot fi în principiu aplicate asupra unei game de intrări industriale sau bunuri de consum, inclusiv uleiuri şi baterii. Astfel de pârghii pot fi eficiente din punct de vedere al mediului şi fezabile administrativ şi pot fi folosite în combinaţie cu alte mãsuri, cum ar fi sistemul de depozit cu rambursare.

Taxele asupra emisiilor şi autorizaţiile comercializabile

Dupã cum s-a menţionat mai devreme, experienţa internaţională sugerează un rol limitat pentru taxele asupra emisiilor sau evacuărilor pentru gestiunea deşeurilor periculoase, în mare parte datoritã impactului incert asupra mediului ce se bazeazã implicit asupra motivaţiilor economice, cerinţele administrative extreme pentru monitorizare şi inspecţie, precum şi necesitatea închiderii directe a multor activitãţi. Ultimele aceste două obstacole se aplică deasemenea asupra utilizãrii asupra autorizaţiilor comercializabile.

Subvenţiile

283

Subvenţiile reprezintã un instrument economic des utilizat în alte ţări, dar sunt în mod clar în contradicţie cu pricipiul poluatorul plãteşte şi în particular sunt dificil de justificat în contextul românesc în care deficitul fiscal public reprezintã o constrângere majorã pentru dezvoltarea economicã. În orice caz există multe bune motive pentru utilizarea subvenţiilor, poate şi prin folosirea ajutorului concesionar strãin, ca mãsura interimară. Se va reţine că raţionamentul pentru fondul de mediu depinde esenţial de necesitatea unei forme de subvenţie.

Acţiuni complementare - poluarea aerului şi apei

Ar fi ideal de a se utiliza taxele pentru emisii, dar datoritã costurilor administrative de monitorizare, în practic taxele asupra produsului legate de poluarea aerului şi apei ar putea fi mai fezabile. Înăsprirea controalelor sau aplicarea taxelor pentru eliminarea deşeurilor periculoase trebuie corelate cu controale la fel de aspre (metode economice sau de reglementare) asupra formelor alternative de eliminare a deşeurilor, adicã acelea ce rezultă în poluarea aerului sau apei. Trebuie realizate eforturi pentru introducerea taxelor de poluare pe lângã taxa asupra SO2 propusã în studiul EPIQ, pentru a influenţa comportamentul cu privire la mediu.

Responsabilitatea legalã pentru daune

Legislaţia UE recunoaşte rolul important ce i-l poate avea recunoaşterea explicită a daunei asupra mediului ca subiect de litigiu. Pentru că acest lucru să fie efectiv şi eficient, vor fi necesare metode pentru evaluarea costurilor economice a daunei asupra mediului. Cum un obstacol clar este dat de deficienţa unor astfel de informaţii, este oricum necesar de a se evalua investiţia de mediu precum şi nivelul de taxa/tarif.

Schimbul de deşeuri

Aplicabil în principiu pentru toate formele de deşeuri, guvernul joacă un rol în facilitarea creãrii unei pieţe pentru materiile din deşeuri, sau pentru schimbul de deşeuri. Mãsuri cum ar fi zonarea industrială şi asigurarea de informaţii pot încuraja mãsuri de tratare şi eliminare eficiente din punct de vedere al costului.

Acorduri voluntare

Acestea fac parte din conceptul responsabilitãţii extinse a producãtorului, menţionate de cãtre EPIQ şi alţii. În prezent trebuie o abordare de la caz la caz, în parte datoritã inabilităţii de a monitoriza emisiile de la un numãr mare de întreprinderi. Acordurile voluntare pot ajuta acest aspect, concentrându-se asupra poluanţilor majori. Se propune ca întreprinderile industriale să fie alese pentru astfel de negocieri bazat pe gradul de periculozitate a deşeurilor sau altor poluanţi evacuaţi şi/sau asupra disponibilităţii acestora de a demonstra metodele pentru cea mai bună practică. Prin aceste acorduri se vor specifica penalizãrile economice precum şi alte sancţiuni pentru cazul de neconformare. Ţintele iniţiale ar trebui să fie industriile de uleiuri, automobile, farmaceutică. Ca şi în Japonia ce se demonstreză prin aceste convenţii voluntare ar putea stimula inovaţii similare. În paralel cu aceasta, introducerea de responsabili profesionişti pentru problema controlului poluării în întreprinderile mari, cu responsabilitate legalã pentru încãlcarea legislaţiei de mediu, ca şi în Japonia, ar trebui luatã în considerare.

284

III.3.4.3. Fondul de mediu

În evaluarea rolului potenţial a unui Fond de Mediu în România, aspectele fiscale reprezintã o importanţă crucială. Ordonanţa de Urgenţă nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu, republicatã, cu modificãrile ulterioare prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvenului nr. 6/2003 stabileşte liniile directoare cu privire la sursele de venit ce trebuie atrase pentru Fondul de Mediu.

Astfel de recomandãri elaborate de cãtre experţii de mediu tind să ignore posibilitãţile de strângere a fondurilor prin taxele asupra produselor sau prin alte taxe, pentru că acestea ar trebui să fie vãrsate în fondul general de venituri pentru alocare la o prioritate naţională de cãtre Ministerul Finanţelor, decât să fie în mod specific disponibile pentru îmbunãtãţiri de mediu. Astfel de scheme de depozite cu rambursare - ce constituie sisteme netaxabile - ar reprezenta tipul preferat de instrument economic.

Aparent, taxele de utilizare nu aduc o opoziţie din partea Ministerului de Finanţe pentru ca practic acestea nu constituie taxe. S-a propus ca o parte a taxelor plãtite cãtre reciclatori să fie vãrsate la fondul de mediu.

Subvenţiile sunt inerente pentru conceptul de fond de mediu. Totuşi, operaţia globalã, dacã implică colectarea de taxe şi tarife de la poluatori, ar putea fi consideratã ca o acţiune venit neutru astfel devenind acceptabil din punct de vedere fiscal. Dacã totuşi, este finanţat din alte surse, atunci implică faptul că poluatorii în general să fie subventionaţi; aceasta este clar împotriva principiului poluatorul plãteşte, şi, dacã nu este corect îndreptatã spre necesitãţile prioritare, atunci este inadecvat în contextul românesc de austeritate fiscalã extremă.

Crearea de fonduri ce pot aduce o contribuţie utilă vor necesita un efort considerabil pentru clãdirea capacitãţii din partea donorilor externi sau a guvernelor. Aici există pericolul ca fondurile să devinã atât de competente şi puternice, formând un constituent protectiv, încât vor fi dificil de a fi eliminate. Iar orice succes ce l-ar putea avea aceste fonduri în generarea de venituri le-ar putea face şi mai atractive pentru Ministerul de Finanţe ca surse de venit general.

În timp ce fondurile de mediu pot juca un rol important pentru situaţii de urgenţă, în mod normal acestea ar trebui privite ca mãsuri temporare, şi în mod cert nu ca substitut pentru reforme fundamentale. Altfel, existenţa acestora în practică amână soluţia problemelor de mediu decât să le grăbească soluţionarea.

III.3.4.4. Factori ajutători: Procesul de ajustare

Reformele politicii pentru deşeurile periculoase, sau chiar reformele pentru politica de mediu în general, pot fi ineficiente chiar dacã alţi factori ajutători nu sunt prezenţi. În contextul actual, aspectele relevante cuprind politicile de preţuri pentru activitãţi complementare, stadiul liberalizării pieţii în cadrul economiei globale, capacitatea financiarã şi tehnică a sectorului public, precum şi educaţia şi conştientizarea factorilor implicaţi. Clar, acest aspect este de importanţă primară într-o economie de tranziţie cum este cea a României, unde în absenţa unor factori cheie ajutători, o abordare graduală ar putea fi necesarã, implicând stabilirea obiectivelor pe termen lung şi scurt, multe din care sunt în strânsã legatură cu dezvoltarea economicã în general. Unele din exemplele cheie sunt date mai jos.

285

Pentru a fi fezabili, astfel de recomandãri trebuie croite în confomitate cu realităţile economice şi politice. Un element cheie a unei strategii a unei economii în tranziţie cum este cea a României îl reprezintã înlocuirea întreprinderilor de stat cu întreprinderi ale sectorului privat. Constrâgerile unui buget slăbit şi lipsa stimulărilor economice pentru astfel de întreprinderi implică un rãspuns slab la orice instrumente bazate pe piaţă cum ar fi taxele pentru poluare, dupã cum indică recordul de neputinţã a plãţilor pentru utilitãţi. Progresul în demontarea întreprinderilor de stat precum şi abilitatea guvernului de a gestiona consecinţele sociale a unor astfel de schimbãri vor constitui determinantul principal a previziunilor pentru utilizarea efectivã a instrumentelor economice în domeniul administrãrii mediului.

Obiectivele generale pentru tehnologia unei producţii mai curate şi o administrare adecvatã a mediului până la urmă vor depinde în mare mãsură de existenţa stimulărilor economice ce asigură ca energia şi apa precum şi alte inputuri să fie eficientă utilizate şi astfel a se evita deşeurile. Politica de preţuri pentru energie şi apă reprezintã o problemă majorã pentru România, având preţuri nu numai sub costurile financiare dar mai mult în termeni ai costurilor marginale pe termen lung, mai ales dacã acestea sunt definite de a include pe cele externe.

Există desigur multe motive pentru care reforma de preţuri pentru energie şi apă sunt necesare, acestea transcedentând cu mult aspectele specifice ale deşeurilor periculoase. Aceasta se resimte mai ales în România care are o situaţie fiscalã acută. Energia electrică şi alimentarea cu apă subvenţionate (şi preţurile pentru gazele naturale la extracţie fiind la o cincime din preţurile internaţionale astfel sub nivelul costurilor de oportunitate economice) implică subvenţii explicite sau implicite ce au un impact negativ asupra economiei globale, cu deficite fiscale şi costuri de împrumuturi mari ce constituie un obstacol major pentru creşterea economicã. Aspectul deşeurilor periculoase reprezintă încã un motiv pentru care reforma în aceste domenii este necesarã. Totuşi este foarte important pentru aspectul cu privire la deşeurile periculoase să fie evidenţiat, furnizând astfel încã un motiv pentru care reforma politicii în acest domeniu este necesar.

Relevanţa eforturilor de a "acorda fin" preţurile legate de resursele de mediu în prezenţa masivă a distorsiunilor de preţuri în general trebuie de asemenea evaluatã (exemplu propunerea pentru o taxă pe produs pentru generatorii de energie electrică unde inputurile au preţuri mult sub valoarea realã, aceasta constituind doar un exerciţiu pur academic).

Atât proiectul pentru tarifele pentru energie şi apă precum şi nivelurile instrumentelor economice pentru administrarea de mediu trebuie să ia în considerare că distorsiunile de preţ se reflectă în cadrul întregii economii. Strategia generalã ar fi să se propunã ca orice creşteri a tarifelor sau a altor instrumente economice să fie croite în paralel cu orientãrile generale pentru liberalizarea pieţii a economiei româneşti, sau al procesului de ajustare.

Alţi factori ajutători cheie cuprind conştientizarea din partea guvernelor la diferite nivele, muncitori şi consumatori asupra pericolelor de sãnãtate ce rezultă din producerea sau utilizarea unor anumite produse. Un exemplu ar fi vânzarea uleiurilor uzate drept combustibili de calitate inferioarã, cu aferentele riscuri asupra sãnãtãţii. Astfel de conştientizare şi abilitate de a articula preocupările pãrţilor implicate în mod

286

informal este necesar dacã condiţiile locale trebuie să fie corect reflectate în politicile de mediu şi ca instrumentele economice să funcţioneze eficient.

III.3.4.5. Finanţarea: Posibil împrumut intermediar

Unul din factorii ajutători cheie la care s-a fãcut referire mai sus este dat de existenţa unei pieţe de capital eficiente prin care industria poate obţine fonduri atât pentru scopuri de producţie precum şi pentru controlul poluării la rate rezonabile a dobânzilor. Reformele pieţii financiare au întârziat să producã un efect în România, acolo unde investiţii justificate economic, inclusiv de multe ori costuri mici pentru oportunitati "câştig-câştig" ce nu pot fi realizate.

Multe ineficiente din sectorul financiar, inclusiv acele responsabilitãţi legale ambigue, implică un mare nivel de risc pentru potenţialii investitori, rezultând rate ale dobânzii foarte mari chiar dacã investiţiile sunt foarte atractive din punct de vedere financiar. Aceasta reprezintã o constrângere majorã pentru creşterea industrială şi economicã din România. Oricum donorii strãini ar putea, atât cât nu există pericolele specifice iar mãsurile de dezvoltare instituţională sunt încadrate în proces, îşi vor asuma astfel de riscuri şi vor furniza fondurile României la rate ale dobânzii semnificativ mai mici decât sunt disponibile în prezent.

Bazat pe sprijinul strãin, trebuie propus un program dirijat de subvenţionare ca mãsură interimară, şi o compensare justificatã pentru nerealizările pieţii de capital.

Un mecanism adecvat ar putea fi constituit de un împrumut interimar de tipul celui tipic utilizat de cãtre donorii strãini cum ar fi Banca Mondialã şi BERD pentru sprijinirea intermediarilor financiari ce opereazã în diferite sectoare. Aceste instituţii sunt create pentru a replica procesele de sprijin ale proiectului a agenţiilor externe pentru identificarea proiectului, evaluare şi monitorizare.

Avantajul unui astfel de proces ar fi de a facilita investiţiile pentru controlul poluării, sau tehnologia unei producţii curate, pentru ca industria să se conformeze reglementãrilor cu privire la poluare precum şi standardelor, şi de asemenea să realizeze acest mod eficient din punct de vedere al costurilor acolo unde există schimbãri în procesul industrial, ce ar putea necesita finanţări substanţiale. Mai mult, atunci când sunt văzute din punct de vedere al donorilor, acest proces permite ca sprijinul financiar să fie acordat unui numãr mai mare de societãţi mai mici, un proiect ce nu ar putea fi atins printr-un proiect prea mare.

Condiţiile necesare ar trebui în consecinţă să includã: un cadru legal şi de reglementare ce specifică sarcinile şi obligaţiile noilor instituţii; contribuţiile financiare sau de altă natură ce sunt suportate de cãtre guvern; condiţiile de pornire şi procedurile de evaluare; personal instruit adecvat, atât pentru domeniul financiar/bancar cât şi pentru cel tehnic. În particular, personalul trebuie să poatã aprecia eficienţa costurilor a sub-împrumuturilor propuse şi mãsura în care acestea sunt de drept destinate controlului poluării sau producţiei curate.

III.3.4.6. Relevanţa generalã a analizei economice

Există două mari domenii, ce se disting prin deşeuri istorice şi deşeuri nou produse, ce corespund aproximativ la două grupãri a analizei economice. Strategia pentru gestiunea deşeurilor istorice este practic un aspect al prioritizării (în teorie, proiectele alternative de clasare din punct de vedere al costurilor şi beneficiilor

287

relative). Acolo unde este posibil, responsabilitatea pentru aplicarea unui proiect ar trebui sţ fie a industriilor implicate, dar în cele mai multe cazuri desemnarea responsabilitãţii nu va fi fezabilă, în care caz investiţia sau alte mãsuri pentru gestiunea deşeurilor periculoase devin responsabilitate publică. Pe de alt parte, gestiunea deşeurilor nou produse ar trebui să se conformeze principiului "poluatorul plãteşte" practic responsabilitatea revenindu-i sectorului privat, cu stimulări şi reglementãri determinate şi implementate de cãtre guvern. Existenţa continuă a sectorului întreprinderilor de stat complică această problemă în practică, dar în principiu întreprinderile de stat ar trebui să se conformeze aceloraşi cerinţe ca şi întreprinderile sectorului privat.

Problema principală este de cum să se dezvolte o strategie rezonabilă având în vedere problemele cu privire la date, în mod special, informaţii cu privire la sursele deşeurilor periculoase, precum şi impactele acestora, mai ales asupra sãnãtãţii publice.

III.3.5. Monitorizarea implementării planului de acţiune

Tabel III.3.5.1. Indicatori pentru monitorizarea Planului de Acţiune pentru Gestionarea Deşeurilor de Producţie

Indicator UM 2004 2005 2006 2007 medie deşeuri de producţie generate tone/an deşeuri de producţie nepericuloase generate tone/an

deşeuri de producţie periculoase generate tone/an deşeuri de producţie colectate tone/an deşeuri de producţie colectate/generate % deşeuri de producţie nepericuloase colectate/generate %

deşeuri de producţie nepericuloase controlate nr.

deşeuri de producţie periculoase controlate nr.

deşeuri cu conţinut de PCB tratate tone/an deşeuri de baterii şi acumulatori tratate tone/an tendinţa deşeurilor periculoase faţă de 2002 %

ponderea deşeurilor periculoase faţă de deşeurile de producţie %

III.4. ADMINISTRAREA ZONELOR CONTAMINATE

III.4.1. Definiţie

Termenul "zonă contaminată" nu este definit în mod juridic în România. Ceea ce numim zone cu sol contaminat sau zone contaminate sunt în principal depozitele de deşeuri periculoase şi zonele de depozitare unde substantele periculoase prezente în deşeuri au poluat solul şi apa subterană. Poluarea cu substanţe toxice a fost în general determinată ca urmare a unei activitãţi din trecut a depozitului de deşeuri, dar, de

288

asemenea, poate fi generată de o activitate care continuă şi în prezent. Problema principală a gestiunii zonelor contaminate constă în modul în care se face controlul poluării generate de activitãţile de depozitare din trecut şi de manipulare a deşeurilor periculoase.

Termenul "zone contaminate istorice" este folosit în scopul desemnãrii zonelor contaminate cu activitate din trecut.

Termenul "zone contaminate orfane" este folosit pentru zonele contaminate, în general zone istorice, pentru care nu mai există un agent poluator responsabil şi rãspunzãtor care să ia mãsurile necesare de investigare, remediere şi curăţare.

Termenul "zone orfane" este în mod obişnuit folosit în rapoartele UE, pe lângã alţi termeni cum ar fi, de exemplu, "zone abandonate".

Există oricum tipuri suplimentare de zone contaminate care ar trebui incluse în definiţie, deşi acestea nu aparţin în mod strict categoriei depozitelor de deşeuri periculoase, în scopul stabilirii unei politici de gestiune a zonelor contaminate din România. Zonele industriale vechi, depozitele de deşeuri, zonele subterane de depozitare, precum şi substantele toxice de pe sol sunt toate surse potenţiale de poluare a solului şi apei subterane de substantele periculoase şi vor fi luate în consideraţie în definiţia zonelor contaminate. Astfel, există în principal 4 categorii de surse de contaminare care pot fi luate în consideraţie pentru definiţia zonelor contaminate, cu posibilitatea suprafeţelor de teren contaminate din jurul acestor surse datoritã mobilităţii trecute sau actuale a poluanţilor în apa subterană:

● depozitele de deşeuri, inclusiv haldele şi batalurile; ● stocarea deşeurilor periculoase; ● scurgerile accidentale: Scurgeri din trecut sau recente/actuale; ● întreprinderile scoase din funcţiune dupã închidere (fabrici abandonate). Strategia şi acţiunile propuse în acest plan sunt aceleaşi pentru zonele depozitelor

de deşeuri periculoase şi pentru alte categorii de zone care implică poluarea solului şi apei subterane cu materii şi substanţe reziduale periculoase. În fiecare caz acţiunile vor trebui angajate în scopul prevenirii sau eliminãrii pagubelor existente şi potenţiale pentru sãnãtate şi mediul înconjurãtor prin expunerea neacceptabilă la substanţele reziduale periculoase prezente în depozitele de deşeuri şi zonele de stocare şi în solul şi apele subterane contaminate.

III.4.2. Cadrul legislativ şi strategia

Până în prezent în România există câteva reglementãri şi acţiuni care au fost întreprinse cu efecte pozitive directe asupra gestiunii zonelor contaminate. Totuşi trebuie stabilit cadrul legislativ şi strategia pentru gestiunea zonelor contaminate, deoarece nu există o abordare integrată structuratã şi explicită pentru gestiunea acestei probleme. Mai precis, nu este luat în considerare cazul referitor la contaminarea determinată de sursele de poluare istorică din trecut.

Hotãrârea de Guvern nr. 162 din 20 februarie 2002 privind depozitarea deşeurilor este semnificativã în special deoarece această oferã implicit o definiţie a ceea ce este zona contaminată în cazul specific al depozitelor de deşeuri periculoase în exploatare: este o zona de depozitare aflatã în exploatare la data la care această Hotãrâre intră în vigoare fãrã să fi obţinut autorizaţia de mediu. Astfel de zone trebuie să fie închise în conformitate cu procedura legalã.

289

Programul de acţiune al Hotãrârii nr. 118/2002 include un inventar al surselor de contaminare al apelor de suprafaţă şi subterane cu substanţe periculoase. Oricum, relevanţa pentru problema zonelor contaminate nu este suficient de clară. Ordinul 756 emis în 1997 prevede faptul că valorile de calitate a solului reprezintã referinţele actuale pentru luarea deciziei în cazul contaminării solului şi apei subterane în România. Oricum, gestiunea zonelor contaminate nu a avut drept ţintă aceste valori în acest moment şi va fi necesar să se stabileascã valori şi proceduri noi pentru a se potrivi condiţiilor specifice gestiunii zonelor contaminate.

III.4.3. Situaţia existentă

Sursele actuale de informaţii pentru zonele contaminate sunt: Inventarul depozitelor de deşeuri (ICIM), inventarul zonelor fierbinţi pentru ape (ICIM), inventarul zonelor fierbinţi pentru accidente (ICIM) şi punctele cu risc de accidente (Apele Române), inventarul zonelor de stocare şi depozitare a pesticidelor (Ministerul Mediului şi Gospodãririi Apelor) şi inventarele zonelor de vulnerabilitate a apelor subterane (ICIM, INMH). Cu excepţia inventarului pesticidelor, nici unul din aceste inventare nu se referã la depozitele istorice de deşeuri. În plus, atâta timp cât acestea se referã la sursele de poluare, aceste inventare se referã mai mult la protecţia calitãţii apei de suprafaţă decât la protecţia resurselor de sol şi apă subterană.

Raportul naţional asupra Stãrii Mediului înconjurãtor prezintã faptul că aproximativ 900.000 ha de sol sunt contaminate cu metale grele (Cu, Pb, Zn, Cd) şi dioxid de sulf, cu exemple tipice ca Baia Mare, Zlatna, şi Copşa Mică. Din aceste zone, aşa-zisele zone excesiv poluate ajung până la 200.000 ha. Nivele ridicate de poluare a solului sunt raportate şi pentru Târgu Mureş, Turnu Măgurele, Tulcea şi Zlatna. Poluarea cu petrol şi apă sărată de la exploatarea ţiţeiului este importantă pentru o suprafaţă de aproximativ 50.000 ha. Aceste informaţii par să fie rezultatul unui program de monitorizare a calitãţii solului bazat pe o situaţie din 1992 şi mai târziu în 1997. Nu există nici o descriere sau inventar al zonelor cu soluri contaminate din România.

III.4.4. Gestiunea informaţiilor

III.4.4.1. Disponibilitatea informaţiilor

● Informaţiile din domeniul contaminării solului şi apei subterane sunt în general limitate la acelea ale monitorizării obligatorii la depozitele active de deşeuri.

● Nu există o bază de date naţională pentru zonele contaminate cu o atenţie deosebită pe impactul potenţial asupra calitãţii apei subterane şi a solului, precum şi nici un inventar al depozitelor necontrolate de deşeuri periculoase din trecut.

● Nu există nici o descriere naţională a nivelurilor de contaminare a solului şi apei subterane, a extinderii geografice, a impactului asupra mediului, a acţiunilor de remediere în curs sau planificate.

● Stabilirea unei baze de date va furniza o informare mai bună asupra substanţelor periculoase care nu sunt contabilizate în cadrul sistemului de informaţii despre deşeuri gestionate de ICIM şi va da posibilitatea estimării impactului şi a riscurilor pentru sãnãtate şi mediul înconjurãtor.

290

III.4.4.2. Inventarul la nivel naţional

● Stabilirea unui sistem de bază de date şi a unui inventar obligatoriu al zonelor cu sol contaminat este acţiunea cea mai urgentă şi necesarã care trebuie luatã pentru începerea procesului de gestiune a zonelor contaminate.

● APM-urile vor trebui să elaboreze inventare ale depozitelor necontrolate inactive de deşeuri periculoase şi ale altor zone contaminate şi să integreze datele în planurile de gestiune a deşeurilor.

● Va trebui iniţiat un inventar la nivel naţional al zonelor contaminate pe baza experienţei obţinute la nivel de judeţ şi a indrumărilor tehnice ale procesului de inventariere.

III.4.4.3. Sistemul de raportare

● Se va stabili un sistem de raportare a datelor relevante pentru inventar şi de urmãrire a zonelor contaminate. Raportarea se va face implicând operatori locali, APM-urile locale şi ICIM.

● Lista datelor pentru articolele cheie în scopul stabilirii bazei de date se va pregăti în cadrul scopului procesului de inventariere.

● Informaţiile asupra zonelor contaminate vor trebui difuzate pe scară largă prin documentele la nivel local/naţional referitoare la prezentarea gestiunii mediului înconjurãtor şi a deşeurilor.

III.4.4.4. Sistemul de notare şi ierarhizare pentru evaluarea zonelor contaminate

● Procesul de notare şi de ierarhizare pentru evaluarea zonelor contaminate se bazeazã pe date despre condiţiile de gestiune a zonelor contaminate. Obiectivul său este de a clasifica zonele contaminate în conformitate cu nivelurile de risc şi urgenţă. Notarea şi ierarhizarea zonelor contaminate reprezintã aspectul principal al activitãţii de inventariere dupã colectarea datelor de bază.

● MMGA a adoptat un sistem de evaluare a prioritatilor pentru planificarea închiderii depozitelor de deşeuri orãşeneşti. Acesta poate fi utilizat ca o referinţă metodologicã pentru notarea şi ierarhizarea în cazul inventarului zonelor contaminate.

● Metodele de ierarhizare vor trebui stabilite la nivel de judeţ înainte de a fi transpuse la nivel naţional, dacã este necesar.

III.4.4.5. Investigaţia

● Există foarte puţine exemple de investigaţie pe teren pentru contaminarea solului şi apei subterane.

● Criteriile de decizie pentru începerea investigaţiei sunt stabilite în prezent în conformitate cu Ordinul 756, care oricum nu a fost elaborat pentru scopul specific al zonelor contaminate. Va trebui stabilitã o procedură specifică.

● Există diferite reglementãri legale pentru supravegherea şi metodele de recoltare a probelor, dar vor trebui elaborate îndrumãrile tehnice pentru investigarea zonelor contaminate.

III.4.4.6. Remedierea

291

● Nu există o procedură clară pentru remediere în România. ● Nu există o agenţie responsabilã cu dezvoltarea şi controlul lucrãrilor de

remediere şi nu există o descriere legalã clară a criteriilor de decizie pentru remedierea şi alegerea alternativelor de remediere corespunzãtoare.

● Există mãsuri de remediere temporare şi permanente care vor trebui luate în considerare în conformitate cu situaţia de fapt şi nivelul de risc.

● O mãsură temporarã o reprezintã prevenirea la expunere/absorbţie a solului şi apei subterane contaminate şi împiedicarea rãspândirii poluanţilor. Luarea acestor mãsuri nu este necesarã pentru zonele în care riscul este la un nivel acceptabil.

● Restricţia de utilizare a terenului va trebui luatã în consideraţie ca mãsură practică de bază a remedierii atunci când este cazul. Această abordare este rezonabilă şi este adoptatã în numeroase ţări ale UE. Înregistrarea terenurilor în documentele cadastrale reprezintã o bună condiţie pentru utilizarea mãsurilor de restricţie privind folosirea terenurilor.

III.4.5. Abordarea strategică

III.4.5.1. Obiective

Obiectivul de bază al strategiei pentru managementul zonelor cu sol contaminat şi mai ales al zonelor cu depozite necontrolate istorice de deşeuri periculoase este de a impiedica posibilele efecte asupra mediului şi sãnãtãţii ale surselor de contaminare din trecut şi din prezent determinate de substanţele reziduale periculoase. Acest obiectiv este stipulat în legislaţia de mediu din România. Un alt obiectiv este evitarea formãrii de noi zone cu sol contaminat şi protejarea resurselor de sol şi apă subterană pentru generaţiile viitoare.

Strategia propusã pentru managementul zonelor cu soluri contaminate constă în urmãtoarele aspecte principale:

● Începerea stabilirii unei politici de gestiune a depozitelor istorice de deşeuri de la identificare până la remedierea şi întãrirea sistemului instituţional pentru prevenirea contaminării solului de la depozitele necontrolate inactive de deşeuri din trecut.

● stabilirea responsabilitãţilor pentru operatorii depozitelor şi proprietarii terenurilor, precum şi pentru autoritãţile locale în cazul zonelor istorice şi orfane, în scopul realizãrii evaluãrii şi a mãsurilor de remediere necesare.

● stabilirea bazei de date a inventarului la nivel judeţean şi apoi naţional a zonelor contaminate.

● stabilirea standardelor pentru procedurile de identificare, investigare şi remediere.

● începerea identificării priorităţilor pentru un program de investigare şi de mãsuri de remediere şi planificare a curăţării în zonele unde vor trebui întreprinse mãsuri urgente pentru a reduce riscul de expunere (oprirea rãspândirii poluanţilor).

● punerea în aplicare a legislaţiei privind controlul poluării şi depozitării deşeurilor în scopul prevenirii apariţiei de zone contaminate.

● ridicarea conştientizării personalului din administraţie şi din alte agenţii guvernamentale implicate în scopul promovãrii şi implementarii activitãţilor de inventariere şi a mãsurilor de remediere pentru cazurile prioritare.

292

● identificarea şi implementarea mãsurilor eficiente şi cu costuri reduse pentru prevenirea expunerii la riscuri cum ar fi imprejmuirea şi panourile semnalizatoare şi restricţiile pe scară redusã de utilizare a terenurilor.

Acţiunile recomandate au ca scop gestiunea zonelor inactive şi a zonelor contaminate în scopul reducerii şi/sau eliminãrii riscului de mediu. Recomandãrile conţin acţiuni pe termen scurt, mediu şi lung, asa cum sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel.III.4.5.1. Lista recomandãrilor pentru strategie

Domeniu Termen scurt 2004-2005

Termen mediu 2006-2008

Termen lung 2009-2015

1. Necesităţi legislative şi instituţionale

● stabilirea în ca-drul MMGA a unui birou respon-sabil cu zonele ● stabilirea unui grup de lucru na-ţional pentru zo-nele contaminate

● pregătirea şi emiterea de ordine ministeriale noi privind zonele contaminate istorice ● desemnarea zonelor de depozite istorice de deşeuri periculoase în cadrul sarcinilor serviciului de inspecţie ● sistemul de aporbare a planurilor de investigare şi reabilitare ● reglementarea sistemului de înregistrare a zonelor contaminate istorice în documentele cadastrale ● stabilirea responsabilităţii autorităţilor locale

2. Constitui-rea şi luarea măsurilor

● program de in-ventariere preli-minară a zonelor contamiante

● includerea descrierilor în cadrul cărţilor albe de declaraţii de mediu şi planurilor de gestiune a deşeurilor ● descrierea rezultatelor implemen-tării programului de acţiune stabilit prin Hotărârea 118/2002

● inventarul na-ţional detaliat al zonelor contami-nate

3. Planifica-rea şi luarea măsurilor

● includerea hal-delor şi depozi-telor istorice de deşeuri pericu-loase ale societă-ţilor

● luarea măsurilor de monitorizare corespunzătoare pentru sol şi apa subterană pentru zonele istorice ● propunerea măsurilor de suprave-ghere şi control care vor trebui luate cât de curând posibil ● lista preliminară a zonelor contami-nate de mare prioritate ● luarea măsurilor de restricţionare a utilizării terenurilor şi a apei

● pregătirea pla-nurilor de reme-diere şi curăţare şi a studiilor de fezabilitate pen-tru zonele priori-tare cu risc ridi-cat ● implementarea planurilor de remediere pentru zonele prioritare cu risc ridicat

4. Îmbunătă-ţirea capacită-ţii tehnice

● pregătirea îndrumărilor tehnice la nivel naţional ● studierea sistemului de finanţare pentru finanţarea măsurilor de reme-diere şi curăţare a zonelor orfane

● implementarea sistemului de finanţare pentru remedierea şi curăţarea zone-

293

lor orfane 5. Ridicarea conştientizării şi comunica-rea publică

● program de ridi-care a conştienti-zării pentru APM-uri, autorităţile publice regionale / judeţene / locale şi agenţii econo-mici

● program pentru ridicarea conştien-tizării pentru APM-uri, autorităţile publice regionale/judeţene/locale şi pentru agenţii economici

● punerea la dis-poziţie a datelor pentru public prin site web pe internet

Stabilirea responsabilităţilor la nivel central şi local referitoare la gestiunea zonelor contaminate;

Elaborarea unui sistem naţional de raportare, a bazei de date pentru zonele contaminate şi prioritizarea acestora;

Dezvoltarea unor campanii de conştientizare pentru autorităţile publice regionale / judeţene / locale şi pentru agenţii economici:

Elaborarea unor planuir de urgenţă şi de remediere primară;

Monitorizarea şi restricţionarea utilizării terenurilor şi apelor din zonele contaminate;

Implementarea sistemului de finanţare pentru remedierea zonelor orfane şi pentru zonele prioritare cu risc ridicat.

ANEXA 1 la plan

Lista agenţilor economici care reciclează deşeuri de sticlă, hârtie şi carton, plastice

Din industria sticlei

Judeţ

Persoana juridică care desfăşoară activităţi de

colectare, valorificare şi/sau eliminare Telefon Fax E-

mail

Persoana de

contact Denumirea societăţii Adresa

BUCUREŞTI

STIROM SA BUCUREŞTI

Bd. Thedor Pallady nr. 43-45, sector 3, Bucureşti

021/345.17.17, 021/345.20.55

021/345.10.23, 021/345.08.84

STITEH SA BUCUREŞTI

Bd. Basara-bia nr. 171, sector 3, Bucureşti

021/255.51.24 021/255.51.24

MUREŞ

STIMET SA SIGHIŞOARA

Str. Mihai Viteazu nr. 96

0265/771530 0265/777810

OMEGA PRODCOM S.R.L. TÂRNĂVENI

Str. Arma-tei nr. 85, Târnăveni, Jud. Mureş

0265/446184 0265/446184

294

BAVARIA IMPEX S.R.L. TÂRNĂVENI

Str. Arma-tei nr. 31, Târnăveni, Jud. Mureş

0265/445158 0265/445158

PRODCOMTUR VALDOR S.R.L. TG. MUREŞ

Str. Cor-neşti nr. 88, Tg. Mureş, Jud Mureş

0265/250209 0265/311362

POLCZER PRODECOR S.R.L. TG. MUREŞ

Str. Prutu-lui nr. 17, Tg. Mureş, Jud. Mureş

0265/253793 0265/253793

PRAHOVA FLABOR LICSPROD S.R.L. BLEJOI

Str. Caloteşti nr. 339, Com. Blejoi, jud. Prahova

0244/411513 0244/411513

VÂLCEA ATICA S.R.L. RÂMNICU VÂLCEA

Str. Căză-neşti nr. 202, Rm. Vâlcea, Jud. Vâlcea

0250/736742 0250/736742

Din industria de hârtii-cartoane

Judeţ


colectare, valorificare şi/sau eliminare Telefon Fax E-mail

Persoana de


ALBA PEHART SA PETREŞTI

Str. 1 Mai nr. 840, Petreşti, Jud. Alba

0258/743626 0258/743625

BACĂU LETEA S.A. BACĂU

Str. Letea nr. 17, Bacău, Jud. Bacău

0234/172616, 0234/172900 0234/172184

BISTRIŢA-NĂSĂUD

HICART SA PRUNDUL BÂRGĂULUI

Str. Principa-lă nr.16, Prundul Bârgăului, Jud. Bistriţa-Năsăud

0263/266809, 0263/266101

0260/266541, 0263/266541

BRAŞOV ECOPAPER S.A. ZĂRNEŞTI

Str. 13 De-cembrie nr. 18, Zărneşti, jud. Braşov

0268/22034126 0268/223001

Office @ecopaper.ro

Dir. Constantin Holomei

BRÃILA CELHART DONARIS S.A. BRÃILA

Sos.Viziru km.10 Brãila, jud. Brãila

0239/675110 0239/611363

CĂLĂRAŞI COMCEH S.A. CĂLĂRAŞI

Str. Prelun-girea Bucu-reştilor nr.1, Călăraşi, jud. Călăraşi

0242/312942, 0242/311401 0242/315723

CLUJ MUCART Str. Gladio- 0264/435515

295

S.A. CLUJ lelor nr. 1, Cluj, Jud. Cluj

NEAMŢ PETROCART S.A. PIATRA NEAMŢ

Str Decebal nr.171, Piatra Neamţ, Jud. Neamţ

0233/213513, 0233/218330 0233/231513

MEHEDINŢI CELROM S.A. TR. SEVERIN

Str. Traian nr.297, Dro-beta Tumu Severin, Jud. Mehedinţi

0252/315982, 0252/316558 0252/313370

PRAHOVA OMNIMPEX HÂRTIA S.A. BUŞTENI

B-dul Liber-tãţii nr. 90, Buşteni Jud Prahova

0244/320091, 0244/321355 0244/320975

SUCEAVA AMBRO S.A. SUCEAVA

Str. Unirii nr. 24, Suceava, Jud. Suceava

0230/250725, 0230/250714 0230/517506

VASLUI HITROM S.A. VASLUI

Str. Meta-lurgiei nr. 1, Vaslui, Jud. Vaslui

0235/340063 0235/315093

VRANCEA VRANCART S.A. ADJUD

Str. Ecaterina Teodoroiu nr. 17, Adjud, jud. Vrancea

0237/641902, 0237/640800 0217/641720

Din industria maselor plastice

Judeţ



mail Persoana de


BUZĂU GREENTECH S.A. BUZĂU

Str. Aleea Industriilor nr. 17, Buzău

0238/725759 0238/711050

Cristinel Drobota - administrator

BRAŞOV HAN&ELENA INTERNAŢIONAL SRL

Str. Iuliu Maniu nr.15, Braşov

0268/440111 0268/412734 Elena

Liebhardt - administrator

CĂLĂRAŞI GENIAL COMPANY SRL OLTENIŢA

Str. Mircea Eliade nr. 149-150, BI.G80, Ap.8, Olteniţa

0242/515915 0242/515909

Iacob Florea - Director general

PRAHOVA POLIMERI EST-IMPEX SRL CÂMPINA

Str. Griviţei nr. 35, Câmpina

0244/333612 Daniel

Deşliu - director

296

ANEXA 2 la plan

Lista societãţilor comerciale autorizate să valorifice deşeurile de hârtii/cartoane

Judeţ



mail Persoana

de contact Denumirea societăţii Adresa

ALBA

REMAT ALBA S.A.

Alba Iulia, Str. Bucu-reşti nr. 5

0258/813292 0258/811185 Serdean

Mirel

COMPIL BINDER S.A.

Sebeş, Str. Dorobanţi nr. 9

0258/732625 0258/743042 Binder

Simion

ARAD REMAT ARAD S.A.

Arad, str. Bodrogului nr. 18

0257/281760 0257/281760 Mărginean

Ovidiu

ARGEŞ

REMAT ARGEŞ S.A.

Piteşti, Calea Depozitelor nr. 55

0248/282033 0248/283444 Bogdan

Elena

PREST INSTAL 2000 SRL

Piteşti, str. Victoriei nr. F.N., Bl. A 4, ap. 16

744331357 0248/634795

Popa Viorel Dan

ANAMIRA SRL

Piteşti, str. Gavana III nr. F.N., B1.B 9, ap. 3

Muşat Simona

BACĂU SOMA SRL

Bacău, str. Alexei Tolstoi nr. 6

0234/114800 0234/117231 Sosu

Constantin

REMAT BACĂU S.A.

Bacău, str. Izvoare nr. 107 0234/184718 0234/184698 Ungureanu

Ion

BIHOR

REMAT BIHOR S.A.

Oradea, str. Gutenberg, nr. 16

0259/413031 0259/415730 Rogojan

Teodor

AMUR SYSTEM COM SRL

Oradea, str. Rectorului nr. 4

0722257475 0259/164310 Zach V.

Adrian

REMAT ALEŞD S.A.

Aleşd, str. Bobâlna, nr. 72

0259/340823 Gheorghiaş

Gheorghe

BISTRIŢA-NĂSĂUD

REMAT BISTRIŢA S.A.

Bistriţa, str. Drumul Ce-tăţii nr. 1 A

0263/232446 Bilegan

Dan

IPROEB S.A. Bistriţa, str. Drumul Cetăţii nr. 19

0263/238164 0263/234701, 0263/238021

Chiciudean Ioan

REDIVIVUS PRODCOM SRL

Unirea, str. Principală nr. 94

0263/234940 Ilisuan

Ioan

BOTOŞANI GOLDANA SRL

Botoşani, str. Petru Rareş 45 0231/537794 Apetroaei

Constantin

297

BRAŞOV

REMAT BRAŞOV S.A.

Braşov, str. Timişul Sec nr. 1

0268/330033 0268/332727, 0268/330808

Dumitru Gheorghe

SILNEF SRL

Braşov, str. Ciprian Porumbescu nr. 2, Bl. 30, ap. 30

0268/327685

Strejut Silviu

BRÃILA REMAT BRÃILA S.A.

Brãila, str. Independenţei nr. 74

0239/619516 0239/618893 Stroe

Viorel

BUZĂU REMAT BUZĂU S.A.

Buzău, str. Transilvaniei nr. 429

0238/710893 Simache

Mihail Marian

CARAŞ-SEVERIN

REMAT CARAŞ-SEVERIN S.A.

Reşiţa, Calea Timişorii nr. 16

0255/226638 Petrica

Petru

CĂLĂRAŞI

REMAT CĂLĂRAŞI S.A.

Călăraşi, str. Varianta Nord nr. 1

0242/321097 Gabreanu

Ion

LER SRL Călăraşi, str. Chiciului nr. 3 0723597227

Marin Doniela, Marin Viorel

CLUJ

REMAT CLUJ S.A.

Cluj Napoca, str. Burebista nr. 8

0264/134087 0264/432916 Ienciu

Traian

MUCART S.A. Cluj Napoca, str. Gladio-lelor nr. 1

0264/435515 0264/435516 Salca

Eugenia

CONSTANŢA

REMAT CONSTANŢA S.A.

Constanţa, str. Interioarã nr. 2 0241/622410 0241/623220

Dumitru George

RECSAL SRL Ovidiu, Zona Gară Siutghiol 0241/691417 Negurita

Aurelian

TAM-S.A. Constanţa, str. Aurel Vlaicu nr. 144 B

0241/622086 Iancu

Vasile

AGLA SRL

Ovidiu, str. Amurgului nr. 43, Bl. AM 4, ap. 6

0241/255058 0241/255058

Ababei Mircea Vasile

COVASNA

REMAT COVASNA S.A.

Sfântu Gheorghe, str. Constructorilor nr. 13

0267/317156, 0267/351184

ARIADNE IMPEX SRL

Sfântu Gheorghe, str. Muncitorilor nr. 13 A

0267/314986 0267/324043

Pozna David

DÂMBOVIŢA REMAT DÂMBOVIŢA S.A.

Târgovişte, str. Laminorului nr. 10

0245/632967 Spanu

Pojor

DOLJ REMAT DOLJ S.A.

Craiova, str. Drumul Indus-triilor nr. 7

0251/185336 Ghinea

Cornelia

298

OLTMETAL S.A.

Craiova, Cartier Craioviţa Nouă, Bl 134, ap. 20

0251/436101

Patrut Ion

3 R CRAIOVA S.A.

Craiova, str. Rozelor nr. 68 0251/152747 Cazacu

Dumitru COMAT DOLJ S.A.

Craiova, str. Sărarilor nr. 37 0251/147960 0251/162530 Ungureanu

Gheorghe

MECONF S.A.

Craiova, Bdul. Mareşal Antonescu nr. 100

0251/134942 0251/419917

Fulger Nicolae

VASCOM SRL Craiova, str. Alexandria nr. 2

0744506534 Vlad

Ştefania

GALAŢI REMAT GALAŢI S.A.

Galaţi, Calea Prutului nr. 53 0236/460750 Axente

Marin

GIURGIU REMAT GIURGIU S.A.

Giurgiu, Sos. Bucureşti Km 5

0246/210010 Opreanu

George

GORJ

REMAT GORJ S.A.

Târgu Jiu, str. 23 August nr. 113

0253/246386 Cotojman

Aurelian

HODOSANA COM SRL

Rovinari, str. Prieteniei nr. F.N.

0251/436819 Stanica

Dorel

HARGHITA

REMAT HARGHITA S.A.

Miercurea Ciuc, str. Băilor nr. 72

0266/171046

Biro Iosif

ZOLD ET COMP S.A.

Miercurea Ciuc, str. Patinoarului nr. 12B

0744507812 0266/111145

Zold Ludovic

HUNEDOARA

REMAT HUNEDOARA S.A

Deva, str. Griviţei nr. 37 0254/214408 0254/216962

Suciu Corina

ERA XXI SRL (scnimbat denumire din CLASS PROIECT SRL)

Deva, str. Liliacului nr. F.N. ap. 13 Bl. 24

0254/226149

Nistor Claudiu

IALOMIŢA REMAT IALOMIŢA S.A.

Slobozia, sos. Amara nr. 1 0243/213513 0243/211942 Donose

Ionel

IAŞI REMAT IAŞI SRL

Iaşi, str. Aurel Vlaicu nr. 88 0232/237535 Mihăilescu

Victor

MARAMUREŞ REMAT MARAMUREŞ S.A.

Baia Mare, Bdul. Bucureşti nr. 51

262/222661 0262/225690 Nechita Florin

MEHEDINŢI

REMAT MEHEDINŢI S.A.

Drobeta Turnu Severin, str. Cerneţi nr. 14

0252/324826 0252/327376, 0252/324826 Tilca Petru

CELROM S.A. Drobeta Turnu 0252/316559 0252/316559 Sârbu

299

Severin, Bdul. Nicolae Iorga nr. 2

Mihai

MUREŞ

REMAT MUREŞ S.A.

Târgu Mureş, str. Gheorghe Doja nr.

0265/165506 Băluţă Constantin

POLIGLOT COMIMPEX SRL

Corn Adamus, sat Dambau nr. 66

0265/440525 Miklos Levente

MARETIN MATERIALE RECUPERA-BILE SRL

Cristeşti, str. Principală nr. 805

0265/326339 Tincu Maria

ORMATIN MUR MATERIALE RECUPERA-BILE SRL

Cristeşti, str. Principală nr. 808

0265/435154 Orban Ştefan

SIREF SRL Sighişoara, str. Târnavei nr. 13, ap. 1

0265/772421 Gherca Codruţa

NEAMŢ

REMAT NEAMŢ S.A.

Piatra Neamţ, str. General Dăscălescu nr. 287

0233/210240 Gafa Tudor

PETROCART S.A.

Piatra Neamţ, Bdul. Decebal nr. 171

0233/213513, 0233/218330 0233/213513 Vais

Adrian

OLT

ALPROM S.A. Slatina, str. Milcov nr. 1 0249/432520 0249/433883 Stroica

Gheorghe

REMAT OLT S.A.

Slatina, str. Depozitelor nr. 13

0249/432730 Ustuca Sandu

PRAHOVA

REMAT PRAHOVA S.A.

Ploieşti, str. Muzelor nr. 38 0244/524916 Beldiman

Stelian

BLUE BIRD PASĂRE ALBASTRĂ SRL

Ploieşti, str. Mihai Bravu nr. 29

0244/512035 Hanu Florentin

DRAGERO COM SRL

Filipeştii de Pădure 0244/387360 Dracea

Gheorghe

SATU MARE

REMAT SATU MARE S.A

Satu Mare, str. Depozitelor nr. 35

0261/769465 Iakab Ştefan

FEROMETAL SRL

Satu Mare, Str.Magnoliei Nr. 46

0261/769080 Janki Gheza

SĂLAJ REMAT SĂLAJ S.A.

Zalău, Str. Măceşilor Nr. 3

0260/662026 Ciupe Liviu

SIBIU

REMAT SIBIU S.A.

Sibiu, str. Oţelarilor nr. 71

0269/238118 Lazăr Ion

REMAT MEDIAŞ S.A.

Mediaş, str. Drumul Gării

0269/843160 Buda Mihai

300

nr. 1

POLSIB S.A. Sibiu, Sos. Alba Iulia nr. 40

0269/210085, 0269/210058 0269/218350 Neagoe

Daniela

SUCEAVA REMAT SUCEAVA

Suceava, Calea Unirii nr. 31 A

0230/250122, 0230/250372 Podoleanu

Mircea

TELEORMAN

DANCON-STRUCT COM SRL

Alexandria, str. C. Brâncoveanu nr. F.N., Bl. G 4, ap. 13

0247/315938 Dan Constantin

SIMPAS S.A. Alexandria, str. 1 Mai nr. 107, Bl. B 6

0247/322708 Georgescu Alexandru

TIMIŞ

COMAT TIMIŞ S.A.

Timişoara, str. Ion Ionescu de la Brad nr.15

0256/210531 0256/210539 Ritivoiu Toma

NEFER PROD IMPEX SRL

Timişoara, str. Ion Slavici nr. 113

0256/217063 Boe Nicolae

CELULOZA ŞI OŢEL SRL

Timişoara, str. Marat nr. 8 0256/215055 Arpad Gal

REMAT TIMIŞ S.A.

Timişoara, str. Polonă nr. 2 0256/221788 Bercea

Florin

YVETTE SRL Timişoara, str. Prahova nr. 15, ap. 1

0256/217513 Gal Georgeta

RECOMET M.B.M. SRL

Timişoara, Într. Ursului nr. 1, sc. B, ap. 8

0256/183420, 0745520780 Mungiu

Vasile

TULCEA REMAT TULCEA S.A.

Tulcea, str. 7 Noiembrie nr. 1

0240/517888 Andrei Gheorghe

VASLUI

REMAT VASLUI S.A.

Vaslui, str. Podul Înalt nr. 9

0235/360309 Turbatu Costică

RULMENŢI S.A.

Bârlad, str. Republicii nr. 320

0235/411120 0235/413838 Halii Kaymal

VÂLCEA REMAT VÂLCEA S.A.

Rm. Vâlcea, str. Bujoreni nr. 52

0250/741442 Cazacu Florin

VRANCEA

REMAT VRANCEA S.A.

Focşani, str. Milcovul nr. 42

0237/227126 0237/222515 Mateiu Georgeta

VRANCART S.A.

Adjud, str. Ecaterina Teodoroiu nr. 17

0237/640800 Simionescu Dan

BUCUREŞTI 3 ROM-RECYCLING SRL

Bucureşti, Piaţa Alba Iulia nr. 7, Bl. 6, sc.1, et. 9, ap. 54

021/3128230 021/3128231 Sofian Mihai

BUCUREŞTI 4 REMAT Bucureşti, str. 021/4990919 021/4990808 Porumb

301

BUCUREŞTI SUD S.A.

Berceni Fort nr. 5

Corneliu

TOMARVA G&V IMPEX SRL

Bucureşti, Calea Văcăreşti nr. 207

021/6848625 Rãdulescu Ecaterina

ILFOV REMAT BUCUREŞTI NORD

Buftea, Sos. Veche Bucureşti-Piteşti, Km 15,2

021/3101913 021/7920604 Rocsin Sever

ANEXA 3 la plan

Lista societãţilor comerciale autorizate sa desfãşoare activitãţi de valorificare a deşeurilor de mase plastice

Judeţ



mail Persoana de contact

Denumirea societăţii Adresa

ALBA REMAT ALBA SA

ALBA IULIA, str. Bucureşti nr. 5

0258/813292 0258/811185 Serdean Mirel

ARAD REMAT ARAD SA

ARAD, str. Bodrogului nr. 18

0257/281760 0257/281760 Mărginean Ovidiu

ARGEŞ REMAT ARGEŞ SA

PITEŞTI, Calea Depozitelor nr. 55

0248/282033 0248/283444 Bogdan Elena

BACĂU SOMA SRL

BACĂU, str. Alexei Tolstoi nr. 6

0234/114800, 0234/117231 Sosu

Constantin

REMAT BACĂU SA

BACĂU, str. Izvoare nr. 107 0234/184718 0234/184698 Ungureanu

Ion

BIHOR

REMAT BIHOR SA

ORADEA, str. Gutenberg nr. 16

0259/413031 0259/415730 Rogojan Teodor

AMUR SYSTEM COM SRL

ORADEA, str. Rectorului nr. 4 0722257475 0259/164310 Zach V.

Adrian

PLASTOR SA ORADEA

ORADEA, Calea Clujului nr. 175

0259/418444 0259/470048 Seres Ion

RECOLO SA ORADEA, str. Matei Corvin nr. 404

0259/418444 0259/470048 Covaciu Silviu

BISTRIŢA- NĂSĂUD

REMAT BISTRIŢA SA

BISTRIŢA, str. Drumul Cetăţii nr. 1 A

0263/232446 Bilegan Dan

IPROEB SA BISTRIŢA, str. Drumul Cetăţii nr. 19

0263/238164 0263/234701, 0263/238021

Chiciudean Ioan

302

BRAŞOV

REMAT BRAŞOV SA

BRAŞOV, str. Timişul Sec nr. 1

0268/330033 0268/332727, 0268/330808 Dumitru

Gheorghe

K.V. INVEST SRL

BRAŞOV, str. Iuliu Maniu nr. 43

0268/475931 Kraica Vasile

BUZĂU FLACĂRA SA BUZĂU, str. Bazalt nr. 15 0238/710320 0244/112091 Pricop

Iulian

CARAŞ-SEVERIN

REMAT CARAŞ-SEVERIN SA

REŞIŢA, Calea Timişorii nr. 16 0255/226638 Petrica

Petru

CLUJ

REMAT CLUJ SA

CLUJ NAPOCA, str. Burebista nr. 8

0264/134087 0264/432916 Ienciu Traian

NAPOCHIM SA

CLUJ NAPOCA, str. Someşului nr. 34

0264/132015 0243/432542 Porumb Cornel

CONSTANŢA

REMAT CONSTANŢA SA

CONSTANŢA, str. Interioarã nr. 2

0241/622410 0241/623220 Dumitru George

ENERGIA SA CONSTANŢA, str. Baba Novac nr. 165

0241/623690 0241/639518 Chirilă Constantin

BAYEL SRL OVIDIU, str. Tulcei nr. 1 0241/255190 Bayraktar

Mehmet RECIPET INDUSTRIES SRL

CONSTANŢA, Bdul. Aurel Vlaicu nr. 144

0241/543950, 0241/543850 0241/543151 Bălăceanu

Marian

AYDENIZ PREST COM SRL

CONSTANŢA, str. I.C. Brăti-anu nr. 21

0241/549945 Aydeniz Mahmut

AGLA SRL

OVIDIU, str. Amurgului nr. 43, Bl. AM 4, ap. 6

0241/255058 0241/255058 Ababei Mircea Vasile

COVASNA ARIADNE IMPEX SRL

SFÂNTU GHEORGHE, str. Muncito-rilor nr. 13 A

0267/314986 0267/324043 Pozna David

DÂMBOVIŢA REMAT DÂMBOVIŢA SA

TÂRGOVIŞTE, str. Laminorului nr. 10

0245/632967 Spânu Pojor

DOLJ

REMAT DOLJ SA

CRAIOVA, str. Drumul Industriilor nr. 7

0251/185336 Ghinea Cornelia

COMAT DOLJ SA

CRAIOVA, str. Sărarilor nr. 37 0251/147960 0251/162530 Ungureanu

Gheorghe

GALAŢI REMAT GALAŢI SA

GALAŢI, Calea Prutului nr. 53 0236/460750 Axente

Marin

HARGHITA

REMAT HARGHITA SA

MIERCUREA CIUC, str. Băilor nr. 72

0266/171046 Biro Iosif

HARPLAST SA

MIERCUREA CIUC, str. Harghita nr. 69

0266/171713 0266/171468 Bajko Nicolae

303

HUNEDOARA REMAT HUNEDOARA SA

DEVA, str. Griviţei nr. 37 0254/214408 0254/216962 Suciu

Corina

IALOMIŢA REMAT IALOMIŢA SA

SLOBOZIA, Sos. Amara nr. 1 0243/213513 0243/211942 Donose

Ionel

IAŞI REMAT IAŞI SRL

IAŞI, str. Aurel Vlaicu nr. 88 0232/237535 Mihăilescu

Victor

MARAMUREŞ REMAT MARAMUREŞ SA

BAIA MARE, Bdul. Bucureşti nr. 51

0262/222661 0262/225690 Nechita Florin

MEHEDINŢI REMAT MEHEDINŢI SA

DROBETA TURNU SEVERIN, str. Cerneţi nr. 14

0252/324826 0252/327376, 0252/324826 Tilca Petru

MUREŞ REMAT MUREŞ SA

TÂRGU MUREŞ, str. Gheorghe Doja nr. 8

0265/165506 Baluta Constantin

NEAMŢ REMAT NEAMŢ SA

PIATRA NEAMŢ, str. General Dăscălescu nr. 287

0233/210240 Gafa Tudor

0LT

ALPROM SA SLATINA, str. Milcov nr. 1 0249/432520 0249/433883 Stroica

Gheorghe

INSTIRIG SA BALŞ

BALŞ, str. Nicolae Bălcescu nr. 192

0249/450007 0249/450294 Caliciu Victor

PRAHOVA REMAT PRAHOVA SA

PLOIEŞTI, str. Muzelor nr. 38 0244/524916 Beldiman

Stelian

SĂLAJ REMAT SĂLAJ SA

ZALĂU, str. Măceşilor nr. 3 0260/662026 Ciupe

Liviu

SIBIU

REMAT MEDIAŞ SA

MEDIAŞ, str. Drumul Gării nr. 1

0269/843160 Buda Mihai

SIMEROM SA SIBIU, str. Lector nr. 3 0269/431102 0269/211170 Dichel

Constantin

FLARO SA SIBIU, str. Râului nr. 33 0269/220080 0269/220977 Roşca

Floare

PROMBAT SA COPŞA MICĂ, str. Sibiului nr. 25

0744786170 0269/847444 Roşca Nicolae

SUCEAVA REMAT SUCEAVA

SUCEAVA, Calea Unirii nr. 31 A

0230/250372, 0230/250122 Podoleanu

Mircea

TIMIŞ

COMAT TIMIŞ SA

TIMIŞOARA, str. Ion Ionescu de la Brad nr.15

0256/210531 0256/210539 Ritivoiu Toma

ALCRICO SRL

TIMIŞOARA, str. 7 Aprilie nr. 4

0256/190214 Munteanu Cristian

ALFAPLAST SA

Localitatea JEBEL 0256/200010 Balica

Mihaela

TULCEA REMAT TULCEA SA

TULCEA, str. 7 Noiembrie nr. 1 0240/517888 Andrei

Gheorghe

304

VASLUI

REMAT VASLUI SA

VASLUI, str. Podul Înalt nr. 9 0235/360309 Turbatu

Costica

RULMENŢI SA

BÂRLAD, str. Republicii nr. 320

0235/411120 0235/413838 Halii Kaymal

VÂLCEA REMAT VÂLCEA SA

RM. VÂLCEA, str. Bujoreni nr. 52

0250/741442 Cazacu Florin

VRANCEA UNIPLAST SA FOCŞANI, Bdul. Bucureşti nr. 76

0237/613900 0237/613952 Anitoaei Marcel

BUCUREŞTI 1 NEFERAL SA BUCUREŞTI, Bdul. Biruinţei nr. 100

021/2552041 Obadau Marin

BUCUREŞTI 2 ARMETAL SRL

BUCUREŞTI, Sos. Ştefan cel Mare nr.56, Bl. 38, ap. 35

021/2112578 Tahu Mihaela

BUCUREŞTI 3 ROM-RECYCLING SRL

BUCUREŞTI, Piaţa Alba Iulia nr. 7, Bl.I 6, sc. 1, et. 9, ap. 54

021/3128230 021/3128231 Sofian Mihai

BUCUREŞTI 4 REMAT BUCUREŞTI SUD SA

BUCUREŞTI, str. Berceni Fort nr. 5

021/4990919 021/4990808 Porumb Corneliu

BUCUREŞTI 5

RER-RWE ECOLOGIC SERVICE BUCUREŞTI REBU SA

BUCUREŞTI, Bdul. Tudor Vladimirescu nr. 35

021/4104434, 021/4106937 021/4105987 Preda

Cezar

ILFOV

REMAT BUCUREŞTI NORD SA

BUFTEA, Sos. Veche Bucureşti -Piteşti Km 15,2

021/3101913 021/7920604 Rocsin Sever

ATRA ECO SRL

Com. CHIAJNA, str. 9 Mai nr. 39

0722369499 021/4936119 Cherciu Ionel

ACUMULA-TORUL SA

Corn. PANTELIMON, Bdul. Biruinţei nr. 98

021/2553480 021/2550123 Hojbota Florentin

ANEXA 4 la plan

Lista agenţilor economici care colecteazã, valorifică şi reciclează uleiurile uzate

Judeţ



Persoana de


ALBA SNP PE-TROM- suc. PECO Alba

Alba-Iulia, Str.Iuliu Maniu, 31

0258/811066 0258/811278 barbu.e petrom.ro

Hategan Toma

305

ARAD

SNP- PETR0M BUCUREŞTI S.A. SUCURSALA PECO ARAD

Arad, Str. Cometei Nr. 1

0257/276300 0257/276828

ing. Alexandru Babeanu

ARGEŞ

SNP Petrom SA - Suc. PECO Argeş

Piteşti, Str. I.C. Brătianu – 54

SC SOTEM ROMÂNIA SRL

Câmpulung, Str. Braşo-vului -1

BACĂU SNP PETROM PECO Bacău

Bacău, str. Pictor Aman nr. 94 D

0234/122463 0234/122253 Carlan

Marius

BIHOR

Oradea , Calea Clujului nr. 203 şi 170

0259/414721 0259/415992

dir. Pop Valeria

RA Transport Local ORADEA

Oradea , Str. Atelierelor nr. 12

0259/123212 0259/426010 Sing.

Marc Nicolae

BISTRIŢA- NĂSĂUD

SNP PETROM SA Sucursala PECO Bistriţa

Bistriţa, str. Ghe. Şincai, nr. 2

BOTOŞANI Sucursala PECO- Botoşani

str. Manoleşti Deal f.n.

0231/517325 0231/531378 Peco Botosani @ petrom.ro

Vizitiu Petronela

BRAŞOV

LAFARGE -ROMCIM SA HOGHIZ

Str. Pãdurii 1 0268/475788 0268/475795 Nu Buciumean

SNP PETROM Str. Harmanului 15B

0268/126140 0268/316535 Nu Balanuca

BRÃILA PEC0 Sos.Buzăului nr. 13 0239/613926 0239/615856

V.Roscan, Ionescu Irina

BUCUREŞTI

SC 2 M INC SRL

Dumitru Nicolae 2B, D-l , sect. 3

021/2550154 Silvestru, Director

SNP PETROM SA

Sos. Străuleşti 5-7, sect.1

021/2306074 Opriş Arianda

BUZĂU

SC RAFINARIA VENUS OILREG SA

Rm. Sărat, str. Costieni, nr. 106

0238/564915 0238/563592 Voicu Gina

SNP PETROM SA SUC. PECO BUZĂU

Buzău, str. Bistriţei nr. 3 0238/717609 0238/710503 Verga

Georgeta

CARAŞ-SEVERIN

S.N.P. PETROM S.A. Sucursala CS

Reşiţa Str. Timişorii 19

306

CĂLĂRAŞI 0242/315571 Sing. Silvia Petu

CLUJ

SOCIETATEA NAŢIONALĂ A PETROLU-LUI PETROM S.A. – SUCURSALA PECO CLUJ

Cluj-Napoca, str. Dorobanţilor nr. 3

0264/431022 0264/190389 peco. cluj@ petrom. ro

Cristina Prigon

CONSTANŢA SC. PECO S.A.

Str. M. Eminescu nr. 9

0241/618596 0241/619461 m.fulea@ petrom.ro

Paiu Florica

COVASNA

SNP PETROM SA-Suc. PECO Covasna

Secţie Tg.Secuiesc, str. Gării, 91

0267/324245 0267/314715 pecov@ cosys.ro

SC ARIADNE SRL- Sf.Gheorghe

str. Lt. Paius David nr. 12/A

DÂMBOVIŢA Staţia PECO nr.1 Razvad

Razvad 0245/614731 0245/611533 Im▼manea @ petrom.ro

DOLJ SNP PETROM SA.-Suc. Peco Craiova

Cva.strada Săvineşti, nr. 3

0251/413404 0251/412183 Dl.Patruna

GALAŢI

SNP PETROM SA –Suc. PECO Galaţi

Galaţi, str. Calea Basarabiei nr. 62

0236/417678 0236/418719 ioana. pricope@ petrom.ro

Radan Petrişor

CN APDM SA – complex DEPOL

Galaţi, str. Portului nr. 34

0236/460660 0236/460140 apdm@ apdm. galaţi.ro

Bejenaru Doru

GIURGIU

SC IMPEX CANGUR 92 SRL

Giurgiu 0246/210609 0246/210621 Paun Petre

SC DANA V SRL Giurgiu 0246/215007 Vochin

Marin

SC LUCMAR SRL

Giurgiu, str. Negru Vodă, nr. 73B

0246/230620 0246/230620 Logofatu Maria

SC EUROCAR SERVICE SA

Giurgiu, sos. Bucureşti, km. 60

0246/210371 Stanisteanu Norut

SC CONSIG SA

Giurgiu, str. Libertãţii nr. 9

0246/216704 Raducu Gheorghe

SC SKANDIA BRITT SRL

Bolintin Deal

GORJ

SNP PETROM-SUC PECO GORJ

B-dul Ecat Teodoroiu 518

0253/219430 0253/215909 ing Petrache Irina

HARGHITA Service-uri diferite

307

PECO Harghita

M-Ciuc, Coşbuc 51

HUNEDOARA PETROM-Sucursala PECO Huned.

Deva, Str. 22 Decembrie Bl.11

IALOMIŢA

SC Coral prodexim SRL Fierbinţi 0243/280919 Silvestru

Florian SC Petronius oil SRL

Slobozia,Va-riantei 31 0243/214702 Roşca

Nicolae

SC Mobile service SRL

Feteşti, Călăraşi-Horticons

0243/364574 Burcea Constantin

SNP Petrom SA Slobozia

Slobozia, Brăilei

SC Ciril com SRL

Ion Roata, sat Malu 0243/262059 Cazacu

Marinica SNP Petrom SA Slobozia PECO 1

Slobozia, st. peco nr 1 0243/235800 Dinu

Milica

SNP Petrom SA

Ţăndarei, st. Peco 0243/273551 Culea

George SNP Petrom SA depozit peco

Slobozia, Brăilei 17

SNP Petrom SA depozit peco

Feteşti, Independen-ţei 7

SNP Petrom SA depozit peco

Urziceni, Calea Bucureşti

ILFOV

SNP PETROM-SUC. Competrol Buc.

com. Voluntari. sos. Afumaţi nr. 93-95

021/2306074 021/2306109 - Ariadna Opriş

SNP PETROM-SUC. Competrol Buc.

Buftea, sos. Buc.- Tîrgovişte nr. 96

MARAMUREŞ

SNP PETROM SA BUCUREŞTI, SUCURSALA PECO MARAMUREŞ

Baia Mare, Bd. Bucureşti nr. 55

0262/221005 0262/224078 Zaharia Otilia

MEHEDINŢI S.N.P. PETROM S.A

Str. Dr. Saidac nr. 45; Dep. Simian

0252/315330 0252/325134 Mircea Elvira

MUREŞ SNPPETROM-SUC.PECO MUREŞ

Tg. Mureş P-ţa Trandafir nr. 13

0265/133428 0265-131723

peco. mures@ fx.ro

ing. Turcu Ştefan

NEAMŢ SNP PETROM - SUC. PECO NEAMŢ

P. Neamţ, bd. Decebal nr. 28

0233/215760 0233/211701 ing.Rusanu Petronela

308

OLT

SC MARCONF SA PIATRA OLT

Piatra Olt

PRAHOVA

S.N.P. PETROM – Sucursala Prahova

Ploieşti, str. Văleni nr. 44 0244/524751 0244/517676 Marin

Elena

SATU MARE

SNP Petrom SA, Sucursala Peco Satu Mare

Satu Mare, Str. A.I. Cuza, nr.16,

0261/750411 0261/750470 Weisen-bacher Cecilia

SĂLAJ

SC CIMPS SA Zalău

M.Viteazul, nr. 63 0260/611393 0260/611280 Spin

Dumitru SNP Petrom SA- Sucursala PECO Sălaj

Zalău, str. Depozitelor nr. 4

0260/661084 0260/661572 Damian Maria

SIBIU SNP PETROM SA -SUC. PECO SIBIU

Sibiu, Oţelarilor 67 0269/238595 0269/237432

peco.sibiu@ petrom.ro

Angela Pantea

SUCEAVA SNP PETROM SA-Suc. PECO Suceava

Suceava, str. Bazelor nr. 1 0230/517231 0230/517235

TELEORMAN

SNP PETROM Buc. Sucursala PECO Tr

Poroschia 0247/318659 0247/318638 ing. Rusanu Monica

SC FIB SERV COM SRL ZIMNICEA

Zimnicea, sos. Alexandriei nr. 5

0247/366099 0247/366099 ing. Boldişor Florin

TIMIŞ SN Petrom SA., Filiala PECO Timiş

Timişoara, Bd. Eroilor 32 A

0256/198041 Blajovan Lucia

TULCEA

SC STAR 2000 SRL Tulcea

Tulcea, Str. Babadag, nr. 163,

0240/531215 Lungu Costica

SC DONSCO SRL Tulcea

Tulcea, Str. G. Corneliu, nr. 163,

0240/532415 0240/532145 Donscoi Traian

SC BUSSACHE SRL Tulcea

Tulcea, Str. Elizeului, nr. 49 A,

0240/514496 Putanu Vasile

SC THEO CILI SRL Constanţa

Com. Baia, jud. Tulcea 0744322979 Hira Cili

SC BEMOSA COM SRL Topolog

Com. Topolog, jud. Tulcea

0240/568214 Samata Nicolae

SC HALCIU SRL Topolog

Com. Topolog, jud. Tulcea

0723305892 Halciu Stere

SC ACASAM SRL Nalbant

Com. Nalbant, jud. Tulcea

0723544382 Masaca Stere

SNP PETROM SA Tulcea

Str. Combustibi-

0240/534468 0240/534481 Gheorghe Viorel

309

lului, nr. 2, Tulcea

SC ROMPE-TROL SRL Constanţa

Str. Isaccei, nr. 78, Tulcea

0240/534023 Burcea Nicolae

SC CONVE-NABIL SRL TULCEA

Str. Barajului, nr. 6, Tulcea

0240/514608 0240/533552 Mauna Gigi

VASLUI

SNP PETROM SA Vaslui

str. Metalur-giei, nr. 5, Vaslui

SC RULMENŢI SA Bârlad

str. Republicii, nr. 320, Bârlad

VÂLCEA SC Petrom Sucursala Peco

Str. Libertãţii nr. 25

0250/739330 0250733067 funaru. e@petrom. ro

Insp. Dănuţ Vasile

VRANCEA

S.C. C.U.P. RA Focşani

Focşani, str. Horea, Cloşca şi Crişan nr. 1-3

0237/226400 0237/222402

Gheorghe Vasilescu-Dir. General

S.C. CISCOM S.R.L. Adjud

Adjud, str. Stadionului 2

0722389608

Vasile Bogdan- Administrator

SNP PETROM S.A. Vrancea

Focşani, str. Bârsei nr. 10 0237/221000 0237/235070

Crudu Floricica - Resp. Mediu

ANEXA 5 la plan

Lista societãţilor care colecteazã, valorifica şi recicleaza acumulatori cu plumb

Judeţ



Persoana de


ALBA

SC REMAT ALBA Fil. Alba-Iulia

Str. Bucureşti, nr. 88

0258/813292 0258/813292 Păcurar Adriana

SC REMAT ALBA Fil. Aiud

Str. Tribun Tudoran nr. 13

0258/813292 0258/813292 Păcurar Adriana

SC REMAT ALBA Fil. Blaj

Str. Ghe. Bariţiu, nr. 30

0258/813292 0258/813292 Păcurar Adriana

SC REMAT ALBA Fil. Ocna-Mureş

Str. Fabricii,nr. 6A 0258/813292 0258/813292 Păcurar

Adriana

SC REMAT Str. Gării, 0258/771314 0258/771314 Danciu

310

CÂMPENI – Câmpeni

nr. 2 Maria

SC REMAT CÂMPENI - Fil. Sebeş

Str. Depozitelor, FN

0258/731208 0258/731208 Salonti Rodica

SC METEOR STAR SRL Alba-Iulia

Str. George Coşbuc, nr. 28

0258/811564 0258/811564 Todor Aurel

SC VALEA SERMAGULUI SA

Loc. Sebeşel-Sasciori, nr. 284

0258/731109 0258/731109 Tirlea Vasile

SC CLAMISO SRL Alba-Iulia

Str. Iaşilor, nr. 18 0258/814604 0258/814604 Canatuli

Sorin SC DARCLEE SRL Blaj

Str. Avram Iancu, nr. 4 0258/710811 0258/710811 Moldovan

Florin

ARAD REMAT SA Arad

Str. Bodrogului Nr. 18

0257/281760 0257/281761 Rafila Ioan

ARGEŞ

SC REMAT Argeş SA

Piteşti, Str. Depozitelor 55

0248/282033 Matei Florea

SC PROREMAT SA

Piteşti, Str. Negru Vodă – 2

0248/270523 Florea Marilena

SNP Petrom SA - Suc. PECO Argeş

Piteşti, Str. I.C. Brătianu – 54

0248/223116 Vasilescu Angela

BACĂU

SC REMAT SA Bacău

Bacău, str. Izvoare nr. 107

0234/184718 0234/184698 Ion Mocanu

SC SOMA SRL Bacău

Bacău, str. Tolstoi nr. 6 0234/517231 0234/514800 Emilia

Bulai SC REMAT SA Iaşi punct lucru. Bacău

Bacău, str. Nordului nr. 20

0234/174047 0234/186789 Maria Busuioc

SC IRICAD SRL Galaţi - puncte Bacău

Galaţi, str. Drumul de Centura nr.16

0234/451039 0234/319380 Irimia Mihai

BIHOR

SC FADO TRADE SRL ORADEA

str. ŞTEFAN ZWEI Gnr., Oradea

0259/133030 0259/133030 fado@ rdsor.ro

dir. dl. Begher

SC REMAT BIHOR SA

Str. Gutemberg nr. Oradea

0259/413031 0259415730 dir. dl. Costin

SC REMAT ALEŞD SA

Str. Bobâlna nr. 77, Aleşd

0259/342067 dir. Gheorghiaş Ghe.

SC REMAT SĂLAJ SA

strada Republicii f.n., Marghita

S.C. AMUR Str. 0259/417130 0259/478867 dir. Zanc

311

SYSTEM COM S.R.L.

Rectorului nr. 4, Oradea

S.C. PRODLADOR SRL. Marghita

Str. Gării nr.2, Marghita

BISTRIŢA-NĂSĂUD

SC ROMBAT SA Bistriţa

str. Drumul Cetăţii, nr. 6

SC REDIVIVUS PRODCOM SRL

Bistriţa, str. Ion Caianu, nr. 4

SC REMAT SA

Bistriţa, str. Drumul Cetăţii, nr. 1/A

BOTOŞANI

SC REMAT SA – Botoşani

str. Manoleşti Deal nr. 3A

0231/514846 0231/514846 Aparas-chivei Stelian

SC REMAT SA – Iaşi, Dep. Botoşani

str. Manoleşti Deal nr. 1

0231/536878 Alexandru Constantin

SC GOLDANA SRL - Botoşani

str. Petru Rareş nr. 45 0231/537794 Apetroaie

Constantin

SC BELCARO SRL – Botoşani

str. Alexandru cel Bun nr. 6

0231/514432 Belcescu Mircea

SC LETONA SRL – Botoşani

str. Uzinei nr. 5 0231/511739 Vasilian

Gheorghe

BRAŞOV

SC REMAT SA Braşov

Str. Timişul Sec 0268/331455 0268/331455 Papacica

Marcel SC RUSU RMV SRL Braşov

Str. Jupiter 3 0268/122612 0268/122612 Rusu

Valentin

SC SILNEF SRL Braşov

Str. C.Porumbescu 2

0268/426138 NU Strejut Silviu

SC APE LIMPEZI SRL Braşov

Str. DACIA 25 0268/130478 NU Andriuc

Valentin

SC STE SO SAMAC SRL

Str. Macului 41 0268/336474 NU Stoleru

Ştefan

BRÃILA

SC EAS Str. Griviţa nr. 201 0239/612642 Andrei

Adrian

SC REMAT Bd. Independen-ţei nr. 74

0239/619516 0239/618893 Stroe Viorel

BUCUREŞTI

SC REMAT SUD SA

Sos. Berceni-Fort 5, sect. 4

021/3345389 021/3345294 D-na Drăghici

SC DOVA COM SRL

Bd. Chişinău nr. 77, sect 2, bl a 13

021/2561828

Avramoiu Virgil, Director Exec.

312

SC STAB BATERII SRL

Bd. Basarabiei nr. 250, sect 3

021/2553261 Stancu Niculae, Director

BUZĂU

SC REMAT SA BUZĂU

Str. Transilvaniei, nr. 429

SC SCORPION EXIM SRL BUZĂU

Buzău, str. Traian Vuia,nr. 39

SC MSP COM SRL BUZĂU

Buzău, str. Transilvanieinr. 425 bis

CARAŞ-SEVERIN

SC TEHNODINA-MIC SRL Caransebeş

St. Şesul Roşu 17

SC REMAT SA Reşiţa Str Timişorii 16

SC DOLY COM SRL

Bocşa Str. Republicii 183

CĂLĂRAŞI

SC REMAT SA Varianta Nord nr. 1 0242/331821 0242/331861 Sing. Ion

Gabreanu

SC OMAR LOD SRL

Prel. Bucureşti Bloc C3, Sc.5, Ap. 11

0242/314125 Sing. Ion Olaraşu

SC ECOM IMPEXSRL

Varianta Nord nr. 3 0242/314800 0242/314800 Emilia

Chetrone

SC TONEANU LUMY

Călăraşilor Bl. A7, Ap. 5

0242/337702 Ion Toneanu

CE CETINA SRL

Belşugului nr. 12 0242/316850 Vasile

Dumitru

SC ŞOIMII IMPEX SRL

Str. Năvodari Bloc 19, Sc. C, Ap. 3

0242/314624 Ion Şoimaru

CLUJ

SC REFORMA-TEX SRL

Cluj-Napoca, str. Nădăşel nr. 4-A

0264/433323 0264/433315 Toderaş Rodica

SC CHIMSZED SRL

Cluj-Napoca, str. Donath nr. 186/12

0264/420172 0264/420172 Szekely Jozsef

SC DURA-COM SRL

Cluj-Napoca, str. Calea Floreşti nr. 117

0264/162038 0264/162038 Mărginean Dorel

SC REMAT SA CLUJ

Cluj-Napoca, str. Burebista nr. 8

0264/134087 0264/432916 Anca Monica

313

CONSTANŢA

S.C. REMAT S.A.

Str. Interioarã nr. 2, Halta Traian, Constanţa

0241/623220 0241/622410 Manea Daniela

S.C. TOBIAS S.R.L.

Str. Gării, Com. Nicolae Bălcescu, Constanţa

0241/257009 0241/546654 - Zamfir Ion

S.C. VMB LUX SONOR S.R.L.

Str. Unirii nr. 63, BI.G7, Sc A, Ap. 3, Constanţa

0241/546949 0241/542962

vmblux-sonor@ hot-mail.com

Malciu Constantin

S.C. COMAT S.A.

Str. Interi-oarã nr. 3, Constanţa

0241/621033, 0241/622148 0241/639579

Marketing @ comat. cta.ro

Culcearu Larisa

S.C. MARCO CHIM SRL

Str. Panselei nr. 10, BI. C1, Constanţa

0241/519036 0241/519036 - Stamate Marius

COVASNA

SC ARIADNE SRL- Sf.Gheorghe

str. Lt.Paius David, nr. 12/A

0267/314986 0267/314986

Ariadneimpex @Shot-mail.com

ing. Pozna David

SC REMAT COVASNA SA-Sf.Ghe.

str. Constructo-rilor, nr. 13

0267/317156 0267/317156 rematcv@ vahoo. com

ing. Trif Ioan

SC IAN COMSERV SRL-Sf.Gheorghe

str. Câmpului, nr. 1

0267/352771 Madar Emeric

DÂMBOVIŢA

S.C. REMAT S.A.D-ţa

Laminorului-10 Târgovişte

0245/632967 0245/632967 Spanu Pojor

S.C. NELSON S.R.L. Târgovişte

str. Magrini-1 A, Târgovişte

0245/213786 0245/213786 Ghiţă Ion

D0LJ

SC. REMAT SA. CRAIOVA

Strada Industriei, nr. 7, Craiova

0251/185336 0251/185336 DI. Mitroi Ctin

SC. 3R SA. CRAIOVA

Strada Rozelor, nr. 68, Craiova

0251/152747 0251/152747 Dl. Cazacu Dtru

SC. OLTMETAL SA. CRAIOVA

Strada Calea Bucureşti, nr. 191

0251/436101 0251/436101 Dl. Petrut Ion

SC. ADIDRAD COM SRL CRAIOVA

Str. Prelungirea Severinului, 176

0251/186413 0251/186413 Dl. Dragomir Ctin

GALAŢI SC REMAT SA Galaţi. str. Calea

0236/460750 0236/460504 nu are Ouatu Constanţa

314

Prutului 53

SC IRICAD SRL

Galaţi, str. Drumul de Centura nr. 16

0236/319380 0236/415039 irimia@ vahoo. com

Irimia Mihai

SC TASTROM 2 SRL

Galaţi. str. Regiment 11 Siret

0236/319405 0236/411362 tastrom @ xnet.ro

Lefter Sorin

SC TANGO-SCRAPS RECYLING SRL

Galaţi. str. Stelei 44 0236/312061 0236/312061 nu are Pruteanu

Sorin

GIURGIU

SC REMAT SA

Giurgiu, sos. Bucureşti, km. 5

0246/210010 0246/210010 - Niţu Laurenţiu

SC CREŢULESCU SRL

Giurgiu, str. Puişor, bl. 511. ap. 16

0246/210123 0246/210123 Creţulescu

GORJ

SC REMAT SA TG-JIU

Str. 23 August nr. 113

0253/246386 0253/210679 ing Corobea Victor

SC UVA ROVINARI

Rovinari, str Principală nr. 97

0253/372396 0253/372396 Ing Cucu Maria

SC OLIZIN srl TG-JIU

Str. Calea Bucureşti nr. 168

0744/302167 Stanescu Maria

SUC. PECO GORJ TG-JIU

str. VICTORIEI 5-7 Mezanin

0253/219430 0253/215909 ing Petrache Irina

SC METAL-COLECT srl TG-JIU

B-dul Republicii bl. 20 ap. 1

0253/206025 0253/206025 Ing Puiu Mihai

HARGHITA SC REMAT HARGHITA SA

M-Ciuc, Băilor 77

HUNEDOARA

SC REC PROD IMPEX SRL DEVA

Deva, str. Zarandului, nr. 2

SC DRECHER CICU SNC

Santamaria Orlea, nr. 50

SC ARDIS METAL SRL DEVA

Deva, str. Aurel Vlaicu, nr. 44

SC REMAT SA DEVA

Deva, str. Grivitei, nr. 37

IALOMIŢA

SC Emgi com SRL Alexeni

SC Bibicu prod SRL

Feteşti, Romilor 6

SC Alex Iido SRL

Ţăndărei, lunca 31

315

AF Mihai Brătianu

Feteşti, Teilor 10

SC Natalia SRL Gh. Lazăr SC Fluturaş SRL

Feteşti, Şcolii 31

SC Zmeurar SRL

Feteşti, Eternităţii 9

SC Grinter SRL Feteşti, Teilor 10

SC Remat SA Ialomiţa

Slobozia, Amara 1

SC Agricoserv SRL

Ţăndarei, Bucureşti, bl. 182 A

SC Com auto sport SRL

Ţăndărei, Bucureşti, bl 160

SC Mecantu impex SRL

Slobozia, M.Basarab MB20

SC Convexim SRL


SC Miva SRL Slobozia, M.Basarab MB20

SC Mixaj com SRL


SC Selena impex SRL Griviţa

SC Luminiţa SRL

Feteşti, Dropiilor 27

SC Baxim SRL Coşereni

SC Internaţional Service SRL

Slobozia, DN2A KM110

SC Mişu serv SRL

Slobozia, Cloşca nr 3

SC Rom mobil SRL

Urziceni, cal. Bucu-reşti 11

IAŞI

REMAT SA Iaşi-SEDIU

Iaşi, Str. Aurel Vlaicu

0232/236278 0232/236061

Director Victor Mihăilescu nr. 88

RECUPERARE SRL Paşcani

Paşcani, str. Gării nr. 1 0232/764598

adm. Neculai Ionel

IPANEURO TRADING SRL Bucureşti - Filiala Iaşi *)

Iaşi, sos. Păcurari nr. 85

0232/259359 0232/257997 adm. Mihai Irimia

SNP Petrom SA Iaşi, str. 0232/272165

316

SUCURSALA PECO Iaşi, Staţia 13 Bucium*)

Bucium nr. 17

MOLDOTRANS AUTO SA Iaşi *)

Iaşi, str. Primăverii nr. 62

0232/221565 Petronela Păun

COMAT SA Iaşi*)

Iaşi, str. Serg. Ioan Grigore nr. 7

0232/241000 0232/240699 comat-is@mail. dntis.ro

resp. p.m. Ovidiu Iorga

C.M.M. CYCLON Iaşi*)

SNP Petrom SA – SUCURSALA PECO Iaşi, Staţia 13 Bucium *)

Iaşi, str. Bucium nr. 17

0232/272165

MOLDOTRANS AUTO SA Iaşi*)

Iaşi, str. Primăverii nr. 62

0232/221565

ILFOV

SC ROMRECYCLING SRL

pct.de lucru Jilava, str. Sabarului 1

021/4570263 021/4570269 - Dana Popoiu

SC NEFERAL SA

Bd. Biruinţei 100, com. Pantelimon

021/2552041 021/2552086 - Dan Brânzei

SC LEMATEC TRADE IMPEX

sos. Alexandriei 77, com. Bragadiru

021/4932389 021/4932389 - Doina Dumitrache

MARAMUREŞ

SC CORESERV SRL

BAIA MARE, str. 8 Martie nr. 38

0262/211750 0262/211750 Osan Victoria

SC CORESERV SRL

SIGHETU MARMA-ŢIEI, Staţia CFR, Camara 5

SC RE-CONF-MET SRL

BAIA MARE, str. Arieşului nr. 19

0262/211844 Ianki Gheorghe

SC RE-CONF-MET SRL

BAIA MARE, str. 8 Martie nr. 4 A

SC RE-CONF-MET SRL

BAIA MARE, str. Gutinului nr. 14

SC RE-CONF- BAIA

317

MET SRL MARE, str. Electrolizei nr. 3

SC RE-CONF-MET SRL

SASAR, incinta rampa deşeuri industriale

SC RECOMAT SRL

BAIA MARE. str. Postfundus nr. 7

0722321243 Coza Alexandru

SC METRAN SRL

BAIA MARE, str. V. Lucaciu nr. 162

0262/211356 0262/211356

SC REMAT SRL MARAMUREŞ

BAIA MARE, bd. Bucureşti nr. 51

0262/222661 0262/225960 Nechita Florin


VIŞEU DE SUS, str. Gării nr. 10


SIGHETU MARMAŢIEI, str. N. Titulescu nr. 66


BAIA MARE, str. Oborului nr. 1

SC REVALCOM SRL

BAIA MARE, str. Arieşului nr. 19

0262/277692 0262/277692 Barcs Vasile

SC TENET SRL distribuitor en-gross 2610 buc. baterii recuperate şi trimise la Rombat Bistriţa

BAIA MARE, bd. Traian nr. 17

0262/223070 Szekely Adrian

SC SERAD SRL distribuitor en-gross, 1900 buc baterii recuperate şi expediate la Rombat Bistriţa

BAIA MARE, bd. Bucureşti nr. 55

0262/221063 0262/224618 Sasarman M.

MEHEDINŢI

S.C. REMAT S.A.

Str. Cernetiului nr. 14

0252/312704 0252/327376 - Motantau Elvira

SC REMAT SA Tg. Mureş str. Depozitelor

0265/165506 0265/166761 remat@ orizont.ne

ing Constantin Beluta

318

19 SC POLIGLOT COMIMPEX SRL

Dimbau str. Principală 107

0265/446473 0265/446473 Miklos Levente

MUREŞ

SC RETA COM SRL

Tg. Mureş str. Ghe. Doja 181/B

0265/253739 0265/253739 Szasz Mihai

SC MBO SRL Tg. Mureş E60 km 1 0265/252526 0265/252526 mbo@mbo

.ro Mureşan Lucia

SC SIREF SRL Sighişoara, str. Tîrnavei 12/A

0265/772421 0265/772421 Gherka Vicenţiu

SC ORMATIN MAT SRL

Cristeşti str. Principală nr. 32

0265/435154 0265/435154 Orban Ştefan

NEAMŢ SC REMAT S.A. NEAMŢ

P. Neamţ, str. Dăscălescu nr. 287

0233/212990 0233/216750 ec. Panduru Tudor

OLT SC REMAT SA OLT

Slatina, str. Depozitelor nr. 13

PRAHOVA

SC BLUE BIRD S.R.L. Ploieşti

Ploieşti, str. M. Bravu nr. 29

0244/512035 Oprea Daniel

S.C. REMAT S.A. Ploieşti

Ploieşti, str. Muzelor nr. 38

0244/523182 0244/512659

S.C. DASIROMI COM S.R.L. Ploieşti

Ploieşti, str. Trandafirilor nr. 36

0244/596434 Ionescu Victoria

S.C. EFMETAL SERV S.R.L. Ploieşti

Ploieşti, str. M Bravu nr. 169

Neata Aurelia

S.C. NIAGARA COM S.R.L Ploieşti

Ploieşti str. Ştrandului nr. 20

0244/522405 0244/522405 niagarap12002@ mmc.ro

Iacob Lucian

S.C. CESA IMPEX SRL. Ploieşti

Ploieşti str Poştei nr. 63 0244/596136 0244/510308

cesa@ ploieşti astral.ro

Voinescu Lucian

S.C. ELECTRO AUTO- SERVICE S.R.L.

Ploieşti str. Transilva-niei nr. 28

0244/524507 0244/524507

SATU MARE

SC Rom-lus SRL Satu Mare

Satu Mare, str. Magnoliei, nr. 39/A,

0744939221 dl.Roman Gheorghe

SC Remat Sa Satu Mare

Satu Mare, str. Depozitelor, nr. 35,

0261/741400 0261/769465 dl. Pop Remus

SC Ferometal Satu Mare, 0261/769080 dl.Gava

mailto:@tag.star

321

Focsani, Mărăşeşti, Adjud

Dir. Economic

S.C. REMAT IAŞI SA - pct. Focşani

Focşani, str. Antrepozite 1

0237/238736

Racovi-ţeanu Nicolae- şef depozit

REMAT IAŞI SA- pct. Mărăşeşti,

Mărăşeşti, str. Doinei 2 0237/261796 0237/261796

Iftenie Romelia - şef depozit

S.C. MULTIM S.R.L. BÂRLAD- pct.Focşani

Focşani, str. Anghel Saligny 5 bis

0744615007

Căpraru Constantin - Şef depozit

S.C. ATLAS S.R.L. FOCŞANI

Focşani, str. Leon Kalustian 2

0744275082

Hangan Maria – Adminis-trator

Pentru acumulatori portabili tip NiCd

Judeţ


colectare, valorificare şi/sau eliminare Telefon Fax E-mail Persoana

de contact Denumirea societăţii Adresa

Serv-Motors SRL

Bucureşti

Sector 5, str. 13 Septembrie, nr. 75-79, Sc. C, Et. 4, Ap. 60

021/4114176 021/4114176 Gheroghe Ardelean

ANEXA 6 la plan

Lista instalaţiilor de incinerare a deşeurilor periculoase aparţinând agenţilor economici ce incinerează numai deşeurile proprii

Jude

ţ /

Loca

litat

e

Prop

rieta

r

Tip

inci

nera

tor

Tipu

ri de

de

şeur

i in

cine

rate

Tip

de

inci

nera

re

(°C)

Cu /

fără

re

cupe

rare

că

ldur

ă

Capa

c (to

ne /

oră-

tone

/ zi

)

Dis

tanţ

ă fa

ţă

de z

one

(m)

Tipu

l ins

ta-

laţii

lor d

e reţin

ere

a po

luan

ţilor

*)

Mon

itoriz

a-re

a ac

tivi-t

ăţii

**)

ARGEŞ Piteşti

SNP PETROM RAFINA-RIA ARPE-CHIM Instalaţie acrilonitril

Ardere cu gaz metan în vatră

ape cu compuşi organici şi ioni cian.

850

fără recupe-rare de căldură

20 t/h 1500

nu deţine instalaţii de reţinere poluanţi

Periodic (o dată pe lună) cu analiza-tor portabil de gaze arse tip

322

TESTO 350, MD-Nox, MD-SO2, MD-CO, MC-T, MD-O2

ARGEŞ Piteşti

SNP PETROM RAFINA-RIA ARPE-CHIM Instalaţie acrilonitril

Ardere cu gaz metan în vatră

ape cu compuşi organici şi ioni cian.

850

fără recupe-rare de căldură

30 t/h 1500

nu deţine instalaţii de reţinere poluanţi

Periodic (o dată pe lună) cu analiza-tor portabil de gaze arse tip TESTO 350, MD-NOX, MD-SO2, MD-CO, MC-T, MD-O2

VÂLCEA Râmnicu Vâlcea

SC OLTCHIM SA

ATO-CHEM TECH-NO-LOGY - Franţa

deşeuri oragno-clorurate

1300

cu recupe-rare de căldură

2,3 t/h 55 t/h

1500 A-N; E-AD

MC-T, MC-P, MC-O, MD-NOX, MD-HCI, MD-PT

PRAHOVA Brazi

SNP PETROM RAFINA-RIA PETRO-BRAZI

H1A nămol 850-1000


1 t/h 1000 E-SG

MD (SO2, NOX, O, CO2, O2), HCI – analize 2/an, MC-T, MC-P, MC-TGA

PRAHOVA Brazi

SNP PETROM RAFINA-RIA PETRO-BRAZI

H1, H2 nămol 850-1000


0,75 t/h 1000 E-SG

MD (SO2, NOX, O, CO2, O2), HCI – analize 2/an, MC-T, MC-P, MC-TGA

NEAMŢ Turtureşti

SC KOBER SRL

ID-IPRO-MED

Ape chimice impure;

850 fără recupe-rare de

0,2 t/h lichi-de ape

100 Aer spălarea gazelor

MD (SO2, NOX,

323

Bucu-reşti

coji, vopsele, răşini, lacuri, materi-ale plas-tice cu urme de materii prime pericu-loase, deşeuri de hârtie şi carton, slamuri chimice

căldură chi-mice 0.03 t/h deşe-uri solide

de ardere în contact curent cu soluţii alcaline de cca. 10% E/SG, E-AB Apa după epuizare este incine-rată

CO, O2, Pulberi, HCL, Pb, Cu, Cd, Co, Cr, Ni)

____________ *) Tabelele au fost completate, funcţie de situaţia existenta, astfel:

LEGENDA APĂ: A-N – neutralizare A-P – precipitare A-F – filtrare AER: E-SG – separare gravimetrică E-F – filtrare E-PE – precipitare electrostatica A-S – separator A-D – decantor E- PU – scrubere - precipitare umedă E-AD – separare prin absorbţie E-PC – separare prin procese catalitice

**) Tabelele au fost completate, funcţie de situaţia existentă, astfel: MC – mãsurãtori continue / MD mãsurãtori discontinue MC-Nox – mãsurãtori continue de oxizi de azot MC-CO – mãsurãtori continue de oxid de carbon MC-PT – mãsurãtori continue de pulberi totale MC-COT – mãsurãtori continue de Carbon organic total MC-HC1 – mãsurãtori continue de acid clorhidriec (i) Tj0 Tc ( c) j-0.2444Tc (o) Tj-0.48 Tc (n) Tjc (2444Tc (o j-0.23616 Tc (c) Tj0 Tc (o) Tj-0.48 Tc (n) Tj0 Tc (ti) Tj-0.24 Tc (nu) Tj0 Tc (e de C) Tj16 Tc (a) Tj0 Tc (r) Tj-0. ( ) Tj0 Tc (ex) Tj-0.24192 Tc (is) Tj0.2j0 Tc (ar) Tj-0.24 Tc (b) Tj0 Tc (o) Tj-0.24 Tc (n ) Tj0 -9.84 TD (M) Tja Tj0.24 Tc ( ) Tj0 Tc (de2j0 Tc (ar) Tj-0.24 Tc (b) cTj-0. ( 0.24192 e0 Tc (ar) Tj-0.24 Tc) Tj-0.23616 Tc (c) Tjra ) Tj-0.24 Tc (–16j0. Tc ( # Tj-0.48 Tc (n) TjTj0 Tc Tj-0.24192 Tc (is) Tj0eiic ) Tj0.23808 Tc (t) Tj-0.j0 Tc (i) Tj-0.24 Tc Tj-0xige0 Tc (ar) Tj-0o) Tj0142.328 Tc (t) Tj-0.48 Tc (o) Tj0.24288 Tc (r) Tj-0.24192 P (n) Tj0 Tc (ic ) Tj0.23808 j0 Tc (t) Tj0.23808 Tc (i) Tj-0.24 Tc (nu) Tj0 Tc (e de ) Tj-0.24 Tc (o) Tj0 Tc (x) Tj-0.24192 Tc (i) Tj0 Tc (zi d) Tj-0.23616 Tc (e) Tj0.24 Tc ( ) Tj-0.23616 Tc (a) Tj0 Tc (z) Tj-0.48 Tc (o) Tj0 Tc (t ) Tj0 -9.6 TD -0.24096 Tc (M) Tj0 Tc (C-c Tj-0.24288 T4TD -0.24096(i) TjesTj0 Tc (t ) TjuTj0 Tc (z) Tj-0.48 Tc (o)e Tj0 Tc (t) Tj8 Tc (t) Tj-0.24 Tc (o) Tj0 Tc (r) Tj-0.24192 Tc -0.24G0.24 Tc ( j-0.236ATc (t) Tj0.j0 Tc (t)(o) Tj0.23808 Tc (t) Tj0 Tc (o) Tj-0.48 Tc (n) Tj0 Tc (ti) Tj-0.24 Tc (nu) Tj0 Tc (e de C) Tj-0.23616 Tc (a) Tj0 Tc (r) Tj-0.24 Tc (b) Tj0.24 Tc (o) Tj-0.48 Tc (n) Tj0.24 Tc ( ) Tj Tj0 Tc (z) Tj-0.48 T) Tj-0.23616 Tc (c) Tj24 Tc (n ) Tj0 -9.84 TD (M) Tja Tj0Tc (M) Tj0 Tc (C-c Tt.48192 Tc (l ) Tj0 .24096(i) Tj.48192 Tc 371224 Tc (b) T0) Tj-0.2419-0.23616 Tc (a) Tj0 Tc (r)ti) Tj-0.24 Tc (nu) T-0.24192 Tc (is) Tj0i g) Tj0 Tc (rh) Tj-0.24192 Tc z0 Tc (o) Tj-0.48 T3616 Tc (a) ric ) Tj0.23808 Tc (t) Tj-0.48 Tc.24 Tc ( ) Tj0 Tc (de ) Tj0.24 Tc ( )Tc (t) Tj-0.r-0.24288 47j-0.236ATc (t) Tj0E0.2419-0.71224 TcRTj0 Tc (zj-0.48 :0.23808 Tc (t) Tj-0.48 Tc (o) Tj0.24288 Tc (r) Tj-) Tj0 TC Tj0.24288V0.24 Tc ( j-0.236ATc (t) Tj0.c ) Tj0.23808 j0 Tc (t)(o) Tj0.23808 Tc (t) Tj0 Tc (o) Tj-0.48 Tc (n) Tj0 Tc (ti) Tj-0.24 Tc (nu) Tj0 Tc (e de C) Tj-0.23616 Tc (a) Tj0(z) Tj Tj-0. ( ) Tj0 Tc (ex) Tj-0.24192 Tc (is) Tj0.2j0 Tc (ar) Tj-0.24 Tccn a ic de p(a) Tj0 Tc (r) Tj-0. ( ) Tj0 Tc (ex) Tj-0.24192 Tot itnue de Ce Tc (e de ) Tj-0.24 Tc (o) Tj0 (ex) Tj-0.24192 16 Tc (c) Tjor24 Tc (n ) Tj0 Tj0 Tc (de2j0 Tc (ar) Tj-0.24 Tc (b) Tj0 Tc (o) Tj-0.24 Tc (n ) Tj0 -9.84 TD (M) Tjj-0.24288 T4TD -0.24096(i) TjTc (nu) Tj0 Tc (e4 Tc ( ) TTj-0.24s (ex) Tj-0.24192 T24096(i) TjuTj0 Tc (z) Tj-0.48 T ( 0.24192 e Tj0 Tc (t) Tj0Tc (o) Tj0 Tc 371224 Tc-24096(i) Tj) Tj0 Tc 3) Tj-0.GTc (t) Tj0.j0 .23616 Tc (c) Tj0 Tc (o) Tj-0.48 Tc (n) Tj0 Tc (ti) Tj-0.24 Tc (nu) Tj0 Tc (e de C) Tj16 Tc oc (ex) Tj-0.24192 Tc (is) Tj0.) Tj0 Tc (rh) Tj-0.2419c (e) Tj0.24 Tc ( ) Tj-0.23616 Tc (a) n ic o ndriic bon de 4 Tc (n ) Tj0 -otcontinue de Ce x isrhe ntiaront T j - E T Q q 5 5 7 . 7 6 4 1 . 2 8 1 3 . T c 1 0 . 3 2 r - h W n B T 5 5 7 . 7 6 4 3 . 4 4 T c ( C ) T j - 1 2 2 4 T c 2 4 T j - E T Q q B T / F 4 4 T c ( – 9 6 . 7 2 8 5 4 3 . ) T j 8 T c T T j - 0 . 2 4 A T c ( ) T 7 1 2 2 4 T c N 0 T c ( i ) T T j - 0 . 2 4 E 0 . 2 4 1 9 2 T c X 0 T c ( i ) T T j - 0 . 2 4 A T c ( t ) T j 0 . c t n -0.24192 Tc p.24 Tj0.24 Tc (o)T3616 Tc (a) 4 Tc (n ) Tj0 -o o o o T j - 0 . 6 8 9 . 3 6 j n oaaam T ( T j 0 T c 1 - 1 j 0 5 2 1 . 5 2 - 4 5 T c ( m T 0 T c ( o T 0 . 2 4 1 9 c 0 9 1 6 8 ) T j i ( a ) T ) 1 2 2 4 T c p u T j - 0 ( n 0 7 7 5 2 - 0 . 2 4 r 0 . 2 4 1 9 c 0 9 1 6 8 ) T j i ( a ) T 9 c 0 h ) T j T c ( ) 1 2 2 4 T c d ( e x ) ( n 1 8 3 3 h ) T j e T j 0 T c 1 - 1 j 0 5 3 0 . 4 4 6 1 . 5 2 - j m 9 c 1 2 2 4 T c d e T j - 0 . 4 . 2 4 7 . 4 4 T c f - 0 1 - 1 j 0 5 3 0 . 4 4 6 8 . 7 2 8 m T ( T j 0 0 . 4 8 7 . 4 4 T c f - 0 1 - 1 j 0 5 3 0 . 4 4 7 1 . 8 T j m 9 c 0 5 6 6 2 3 8 0 8 e T j - 0 ) 1 2 2 4 T c u 0 . 2 4 1 j 0 3 1 7 5 2 - 0 . 2 4 r 0 . 2 4 1 9 c 0 9 1 6 8 aaexaa Tc ( )1423808 °0.241(n 162r) Tj-C)Tj0 Tc1 -1j0572. Tj479.04TmT( Tj0 Tc1 -1j0587.04T459.36jnm 9c07752-0.24CTj-0 )1224 Tcu0.241j018mT(%Tj0 0.487.44Tcf-01 -1j0587.04T480(mT(r Tj-0.4.247.44Tcf-01 -1j0587.04T482 c (mT(%Tj0 0.487.44Tcf-01 -1j0587.04T485.76 mT( Tj0 Tc1 -1j0595.68 456 728mTj007752-0.24r0.2419c056623808 ecTj-0 )1224 TcupeTj0 Tc1 -1j0595.68 476 88 cmT0c162r) Tj-r0.2419c056623808 a0.241j007752-0.24r0.241(n 1833h) Tje Tj0 Tc1 -1j0604.8 461.28 cmTcTj-00.4.247.44Tcf-01 -1j0604.8 464 c (mT(%Tj0 0.487.44Tcf-01 -1j0604.8 468 ) Tjm 9c09168) Tjl(a) Tj01224 TcdTj-0 )1224 Tcur Tj-0.4.247.44Tcf-01 -1j0604.8 480 ) Tjm (%Tj0 0.487.44Tcf-01 -1j0604.8 483.36jnm ( Tj0 Tc1 -1j0623.04T452 4 Tm (o)162r) Tj-C0.2419c056623808 a0.2419c1224 Tcp(a) T9c296623808 a0.2419c056623808 c 0.241j007752-0.24( Tc ( )09168) Tjt0.241j01224 Tco0.2419c1224 Tcn(a) Tj01833h) Tje0.2419c3Tj0 Tj0 j01483Tc (o)/ Tj0 Tc1 -1j0632 16 453c1224m 9c1224 Tcor Tj-0.4.247.44Tcf-01 -1j0632 16 459.36jnm (%Tj0 0.487.44Tcf-01 -1j0632 16 462a728mT(-Tj0 Tc1 -1j0632 16 465c1224m 9c33168) Tj (a) Tj01224 Tco0.2419c1224 Tcn(a) Tj01833h) Tje0.2419c0h) Tj Tc ( )09168j01833hos0.2419c09168a T c ( j 0 0 2 8 3 T c ( o ) m ) T j 0 T c 1 - 1 j 0 6 6 3 . 8 T 4 9 0 . 5 6 - j m ( T j 0 T c 1 - 1 j 0 6 7 7 . 0 4 T 4 5 2 1 6 T m 0 T c ( o T 0 . 2 4 1 9 c 0 9 1 6 8 ) T j i ( a ) T ) 1 2 2 4 T c p ( a ) T - ) 1 2 2 4 T c u 0 . 2 4 1 9 c 0 9 1 6 8 o s 0 . 2 4 1 j 0 1 4 8 3 T c ( o ) t a T j 0 T c 1 - 1 j 0 6 7 7 . 0 4 T 4 8 4 . 5 6 - j m ( - T j 0 T c 1 - 1 j 0 6 8 5 . 6 8 4 5 2 1 6 T m 0 c 0 9 1 6 8 ) T j l a T j - 0 . 4 . 2 4 7 . 4 4 T c f - 0 1 - 1 j 0 6 8 5 . 6 8 4 5 7 . 4 4 T c m T ( # T j 0 0 . 4 8 7 . 4 4 T c f - 0 1 - 1 j 0 6 8 5 . 6 8 4 5 9 . 8 T j m j 0 1 4 8 3 T c ( o ) T j - 0 9 c 0 9 1 6 8 ) T j i l T j - 0 9 c 1 2 2 4 T c o 0 . 2 4 1 j 0 3 1 7 5 2 - 0 . 2 4 r 0 . 2 4 1 9 c 3 e x #Tj0 0.487.44Tcf-01 -1j0694.56-46008Tjm 9c09168j01833h# T j 0 0 . 4 8 7 . 4 4 T c f - 0 1 - 1 j 0 7 0 3 . 6 8 4 7 4 7 2 8 m T j 0 1 4 8 3 T c ( o ) T j - 0 9 c 3 3 1 6 8

Tj0 ETQ q0BT 0.487.44Tcf-01 -1j0722. Tj454.56-jm 9c10584Tc (oMo0.241j01224 Tcn(a) T )09168o -Tj0 Tc1 -1j0731.76 457.2 cmT0c162ra 4608 cmTt Tj-0.4.247.44Tcf-01 -1j0740 c (462.96 mTj01833h) Tj%#Tj0 0.487.44Tcf-01 -1j0740 c (468 ) Tjm 9c09168o 9c48 51c84Tre f470 c (446 c (9c48 51c84Tre f509.76 446 c (9c48 51c84Tre f545.52-446 c (9c48 51c84Tre f577.2 446 c (9c48 51c84Tre f609.12 446 c (9c48 51c84Tre f640.56-446 c (9c48 51c84Tre f672.48-446 c (9c48 51c84Tre f711c3) 446 c (9c48 51c84Tre f746 c (446 c (9c48 51c84Tre fBT 1j0Tc1 0TcmT40008T404 c (TDTj022584Tc (oT0.241j007752-0.24ITj-09c34584Tc (oMI Tj-0.4.247.44Tcf-16008T0(TDT()Tj0 0.487.44Tcf-4.32T0(TDT( Tj0 j29c4 -8.4TDTj022584Tc (oT0.2410.57168) Tji0.241j05083Tc (o)mi Tj-0.4.247.44Tcf-14 c (0(TDT( Tj0 0.487.44Tcf-2 c (0(TDTj01224 Tco0.2419c056623808 a0.241j007752-0.24rTj0 Tc296623808 a Tj0 23.28 17.04TTDTj0056623808 STj0 j0162r) Tj-C0.2419c3) Tj Tc ( )1833h) TjPTj0 j0162r) Tj-R0.241j009168) TjO Tj0 Tc-8 c (TDT(AITj0 j0162r) Tj-R Tj0 Tc-8 (TDT(C(a) T0Tc (oLTj0 Tc2541h) TjE0.241j009168) TjAN Tj0 Tc-8 TjTDT )1833h) TjS0.241j009168) TjA Tj0 35.28 17.2TjTDT ) TjE0.24101483Tc (o)N0.241j022584Tc (oE0.241031752-0.24R0.24101483Tc (o)G0.241j033168) TjO-Tj0 Tc-8 (TDTj0056623808 STj0 )1833h) TjPTj0 j009168) TjATj0 j0162r) Tj-R0.2419c3) Tj Tc ( )1224 Tc30.241j01483Tc (o)/2Tj0 ETQ q0506 16 394.56-3c3) 8 (re h W nBT 0.487.44Tcf-506 16 396 ) TjDT( Tj0 ETQ q0BT 0.487.44Tcf-515.04T434.8TjTDT ) TjT0.241j01224 Tco0.2419c056623808 at Tj-0.4.247.44Tcf-13.68 0(TDT(%Tj0 0.487.44Tcf-3c3) 0(TDT( Tj0 j17.04T-8 (TDTj01224 TcgTj0 Tc296623808 a0.241j02683Tc (o)m0.2419c056623808 a Tj0 Tc-8 TjTDT )1224 Tcd (ex)9c09168) Tji0.241j01224 Tcn Tj0 Tc-8 c (TDT9c056623808 caTj-09c33168) Tjt Tc (j01833h) Tja (ex)9c09168) Tjl0.241j01224 Tcog Tj0 Tc-8 (TDT )056623808 eTj-0j01224 Tcu0.241j007752-0.24rTj0 j01224 Tco-Tj0 Tc-8 TjTDT(p0.2419c056623808 ea0.241j01224 Tcn Tj0 Tc-8 c (TDT(p0.2419c056623808 ân Tj-0.4.247.44Tcf-10.56-0(TDT(%Tj0 0.487.44Tcf-3c3) 0(TDT9c3) Tj Tc ( )09168) Tjl0.2419c056623808 a Tj0 -13.92T-8 c (TDT(c0.241j01224 Tco0.2419c1224 Tcd Tj0 Tc-8 c (TDT(20.2419c0h) Tj.0.241j01224 Tc00.2419c1224 Tc10.2419c0h) Tj.0.2419c1224 Tc10.241j01224 Tc9 Tj0 35.76 51c84TTDT )1224 Tc280-Tj0 Tc-8 c (TDT(600.241j01224 Tc0 Tj0 Tc-8 (TDT(gTj0 Tc162r) Tj-r0.2419c056623808 a0.2419c1224 Tcd0.2419c056623808 e Tj0 Tc-8 TjTDT )07752-0.24C0.2419c056623808 eTj-09c33168) Tjl-Tj0 Tc-8 c (TDT ) Tjs (ex)9c09168) Tji0.24101224 Tcu0.241 ) Tjs Tj0 31.68 17.52-0DT(f Tj-0.4.247.44Tcf-2.4 0(TDT(%Tj0 0.487.44Tcf-3c3) 0(TDT(r Tj-0.4.247.44Tcf-2.64 0(TDT(%Tj0 0.487.44Tcf-3c3) 0(TDT( Tj0 2Tc16 8 (TDT )1224 Tc00.2419c0h) Tj,0.241j01224 Tc00.2419c1224 Tc70.241j01224 Tc5 Tj0 Tc-8 (TDT )09168) Tjt Tc (j01483Tc (o)/0.241j01224 Tch Tj0 Tc-8 TjTDT )1224 Tc10.2419c0h) Tj,0.241j01224 Tc80.2419c0h) Tj Tc ( )09168) Tjt Tc (j01483Tc (o)/0.2419c056623808 z (ex)9c09168) Tji Tj0 31.68 8 TjTDT )1224 Tc500.241j01224 Tc0 Tj0 31.92T25.92TTDTj009168) TjATj0 j01224 Tcp0.2419c056623808 aTj-09c3) Tj,0.241j018) Tj Tj0 Tc-8 TjTDTj033168) TjATj0 Tc162r) Tj--0.241j0056623808 STj0 )3) Tj,0.241j018) Tj Tj0 Tc-8 c (TDTj033168) TjATj0 Tc162r) Tj--0.241j009168) TjDTj0 )3) Tj, Tj0 Tc-8 (TDTj033168) TjATj0 Tc056623808 eTj-09c162r) Tj-r0.2419c0h) Tj,0.2419c3) Tj Tj0 Tc-8 TjTDTj022584Tc (oE0.2410402r) Tj--0.241j009168o M 0 . 2 4 1 j 0 0 9 1 6 8 T D T 4 C 0 . 2 4 1 j 0 0 9 1 6 8 o T 0 . 2 4 1 0 . 3 T D T j 0 0 9 1 6 8 o M 0 . 2 4 1 j 0 0 9 1 6 8

325

AER: MC-T – mãsurãtori continue de temperatură lângã peretele interior al camerei de ardere E-SG – separare gravimetrică E-F – filtrare E-PE – precipitare electrostatică E-PU – scrubere - precipitare umedă E-AD – separare prin absorbţie E-PC – separare prin procese catalitice MC-O2 – mãsurãtori continue a concentraţiei de oxigen MC-P – mãsurãtori continue de presiune MC-TGA – mãsurãtori continue a temperaturii gazelor de ardere MC-CVA – mãsurãtori continue a conţinutului în vapori MC-NOX – mãsurãtori continue de presiune M-MG – mãsurãtori a conţinutului în metale grele de 2 ori pe an M-MG – mãsurãtori a conţinutului în dioxine şi furani de 2 ori pe an

ANEXA 8 la plan

Lista instalaţiilor de co-incinerare existente

Jude

ţ /

Loca

litat

e

Prop

rieta

r

Tip

inci

nera

tor

Tipu

ri de

de

şeur

i in

cine

rate

Tip

de

inci

nera

re

(°C

)

Cu

/ fără

recu

pera

re

căld

ură

Cap

ac (t

one

/ oră

-tone

/ zi

) D

ista

nţă

faţă

de

zone

(m

) Ti

pul i

nsta

-laţii

lor d

e re

ţiner

e a

polu

anţil

or

*)

Mon

itoriz

a-re

a ac

tivi-

tăţii

**)

ARGEŞ Câmpu-lung

HOLCIM (ROMÂ-NIA) SA CIMENT Câmpu-lung

Cuptoare rotative pentru ardere clincher de ciment (3 cuptoare) – co-inci-nerare

Combus-tibil petrolier derivat (amestec de păcură cu deşeuri din industria petroli- eră acide / neutre, nămoluri de pe fundul rezervoa-relor, nămoluri din bataluri, uleiuri uzate, deşeuri de materiale filtrate)

1.450 Cu recupe-rare de căldură (gazele calde care rezultă din proce-sul de ardere a clin-cheru-lui sunt folosite ca agent de uscare în instala-ţiile de măci-nare).

100 / zi

Zona indus-trială

Electro-filtre E-F E-PE

La data com-ple-tării pre-zentei, HOL-CIM este în curs de probe tehno-logice privind instala-ţia de moni-torizare conti-nuă pentru urmă-torii polu-anţi: Nox, SO2, HCl, CO,

326

CO2, O2, HF, HG, COV, H2O, pulberi debit, tempe-ratura

BRA-ŞOV Hoghiz

LAFARGE-ROMCIM

Un cuptor de clincher pentru Fabrica de Ciment Hoghiz

Autori-zate: deşeu-rilor de cauciuc, uleiuri uzate, nisipuri de la turnă-torii

1.450 Cu recupe-rare totală de căldură

-45 t/zi -60 t/zi -80 t/zi

1000 Apa; A-N; A-F; A-S; A-D; Aer; E-PE

MC-PT; MC-T, MC-O2, MC-TGA; MD-Nox -2 ori / lună; MD-SO2 -2 ori / lună; MD-SO - 2 ori / lună; MC pen-tru NOX, SOX, CO, O2 pen-tru con-trolul pro-cesu-lui, la ieşi-rea din cup-tor (nu la coş). S-au făcut măsu-rători de meta-le

327

grele când s-a expe-rimentat arde-rea uleiu-rilor uzate şi deşe-urile de cau-ciuc

CONS-TANŢA Medgi-dia

LAFARGE-ROMCIM

Cuptor de clincher pentru fabrica de ciment

Autori-zaţie de mediu pentru utiliza-rea uleiuri-lor uzate şi coinci-nerarea deşeu-rilor de cauciuc şi a nisipu-rilor de la turnă-torii

1.450 Cu recupe-rare de căldură

45 tone/zi 60 tone/zi 80 tone/zi

>1000 Apa; A-N; A-F; A-S; A-D; Aer; E-PE

MC-PT; MC-T, MC-O2, MC-TGA; MD-NOX – de două ori / lună; MD-SO2 –de două ori / lună; MD-CO – de două ori / lună; MC pen-tru NOX, SOX, CO, CO2 pen-tru con-trolul pro-cesu-lui, la

328

ieşi-rea din cup-tor (nu la coş). S-au făcut măsu-rători de meta-le grele când s-a expe-rimentat arde-rea uleiu-rilor uzate şi deşe-urile de cau-ciu

LEGENDA APA : A-N – neutralizare A-P – precipitare A-F – filtrare A-S – separator A-D – decantor AER: E-SG – separare gravimetrică E-F – filtrare E-PE – precipitare electrostatică E-PU – scrubere - precipitare umedă E-AD – separare prin absorbţie E-PC – separare prin procese catalitice MC – mãsurãtori continue / MD mãsurãtori discontinue MC-NOX – mãsurãtori continue de oxizi de azot MC-CO – mãsurãtori continue de oxid de carbon MC-PT – mãsurãtori continue de pulberi totale MC-COT – mãsurãtori continue de Carbon organic total MC-HCl – mãsurãtori continue de acid clorhidric

329

MC-HF – mãsurãtori continue de acid florhidric MC-SO2 – mãsurãtori continue de bioxid de sulf MC-T – mãsurãtori continue de temperatura lângã peretele interior al camerei de ardere ardere MC-O2 – mãsurãtori continue a concentraţiei de oxigen MC-P – mãsurãtori continue de presiune MC-TGA – mãsurãtori continue a temperaturii gazelor de ardere MC-CVA – mãsurãtori continue a conţinutului în vapori MC-NOX – mãsurãtori continue de presiune

330

HOTĂRÂREA NR. 358

din 11 aprilie 2007

pentru modificarea anexei nr. 2 "Planul naţional de gestionare a deşeurilor" la Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de

gestionare a deşeurilor

Emitent: GUVERNUL Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 271 din 24 aprilie 2007

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicatã,

Guvernul României adopta prezenta hotãrâre.

ARTICOL UNIC

La anexa nr. 2 "Planul naţional de gestionare a deşeurilor" la Hotãrârea Guvernului nr. 1.470/2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 954 şi 954 bis din 18 octombrie 2004, la partea a III-a, subpunctul III. 3.2.5, paragraful 6 se modifică şi va avea urmãtorul cuprins:

"Instalaţiile de incinerare pentru deşeuri periculoase se realizeazã în deplină concordanţă cu prevederile legislaţiei naţionale şi europene, având o capacitate mai mare de 10 tone/zi şi de cel puţin 3.500 tone/an."

PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemneazã:

Ministrul mediului şi dezvoltãrii durabile, Attila Korodi

Ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian

Ministrul internelor şi reformei administrative, Cristian David

Ministrul sãnãtãţii publice, Gheorghe Eugen Nicolaescu

Bucureşti, 11 aprilie 2007. Nr. 358.

331

Date post:	14-Dec-2014
Category:	Documents
Upload:	andreea-elena
View:	77 times
Download:	12 times

Vol I - SS - 2010 CULEGERE - Transpunere Leg UE in RO Deseuri

Documents