Ce este libertatea?

Vlad Tarko

2

Doua perspective

1. Exista o intelegere “corecta” a libertatii – miza politica a discutiei despre libertate:– Intelegerea libertatii => anumite opinii politice

2. Libertatea are mai multe coordonate:– care sunt partial complementare– carora le dam prioritati diferite• Diferiti oameni prioritizeaza diferit => miza politica a

discutiei se pastreaza

3

Istoria intelegerii libertatii

• O abordare istorica favorizeaza perspectiva “libertatea are mai multe coordonate”

• Exemple de autori:– Orlando Patterson (1992), Freedom, Vol. 1:

Freedom in the Making of Western Culture– Quentin Skinner (1998), Liberty before Liberalism– David Schmidtz and Jason Brennan (2010), A Brief

History of Liberty

4

Coordonatele conceptului de libertate

1. Libertatea de constrângeri (libertatea negativă); 2. Libertatea sub lege – opusul stării în care ne aflăm la cheremul

deciziilor arbitrare ale anumitor persoane; 3. Libertatea politică (independenţa politică si democraţia) –

capacitatea de a determina conţinutul regulilor la care suntem supusi;

4. Libertatea de alegere – abundenţa de opţiuni, opusul rarităţii; 5. Autonomia (libertatea psihologică) – opusul manipulării; 6. Toleranţa – lipsa costurilor semnificative asociate exprimarii

identităţii de grup şi protecţia de care se bucură un asemenea grup (apărarea diversităţii);

7. Bunăstarea – cantitatea de bunuri şi servicii de care ne bucurăm.

5

Cum se leaga intre ele coordonatele libertatii?

• Doua abordari:1. Conservatorism si liberalismul clasic:• Negativa -> Domnia legii -> Democratie -> Bunastare ->

Libertate de alegere• Toleranta & Autonomia neglijate sau considerate

preocupari politice ilegitime

2. Stanga si liberalismul modern:• Negativa + Autonomie -> Domnia legii -> Democratie ->

Bunastare (-> Libertate de alegere) + Toleranta

6

Cum se leaga intre ele coordonatele libertatii?

• Doua abordari:1. Conservatorism si liberalismul clasic:• Negativa -> Domnia legii -> Democratie -> Bunastare ->

Libertate de alegere• Toleranta & Autonomia neglijate sau considerate

preocupari politice ilegitime

2. Stanga si liberalismul modern:• Negativa + Autonomie -> Domnia legii -> Democratie ->

Bunastare (-> Libertate de alegere) + Toleranta

7

Libertatea de constrangeri

• “I am normally said to be free to the degree to which no man or body of men interferes with my activity. Political liberty in this sense is simply the area within which a man can act unobstructed by others. If I am prevented by others from doing what I could otherwise do, I am to that degree unfree; and if this area is contracted by other men beyond a certain minimum, I can be described as being coerced, or, it may be, enslaved.” (Berlin)

• Daca limitele constrangerii sunt bine definite – “the difference between aggression and defence to be

recognized” (Popper)• obtinem ideea de piata libera (Friedman, Buchanan).

8

Problema cu conceptul de libertate negativa

• “Coercion ... cannot be altogether avoided because the only way to prevent it is by the threat of coercion.” (Hayek)

• Incercari de rezolvare a problemei:– Drepturi naturale (Nozick, Rothbard): limitele legitime ale coercitiei sunt

obiective; drepturile exista in sine, si nu in virtutea unor norme si aranjamente sociale => societatea poate fi criticata pentru ca incalca aceste presupuse drepturi naturale.

– Egalitatea libertatii (Kant, Spencer, Mill etc.): o idee intuitiva dar greu de operationalizat

– Libertatea sub lege (Buchanan etc.): drepturile nu sunt “naturale” sau “obiective”, ci exista in virtutea unui “contract social” implicit si, in plus, a negocierilor intre parti

– Libertatea psihologica (existentialistii, dar si Hayek!): definitia coercitiei doar in sensul agresiunii fizice este prea restransa; conceptul de coercitie trebuie inteles intr-un sens mai larg

9

Ideea de drepturi naturale• “Liberty is the absence of physically coercive interference or invasion of an individual's

person and property.”“ownership titles are ‘distributed’, where, in short, no man's property in his person or in tangibles is molested, violated, or interfered with by anyone else. But this means that absolute freedom, in the social sense, can be enjoyed … by every man in any society, no matter how complex or advanced.” (Rothbard)

• Problema:– Conceptul insusi de “coercitie”, distinctia dintre “agresiune” si “aparare”, e

foarte greu de definit clar (vedeti Dukeminier et al., Property pentru descrierea multor cazuri reale din justitie)

– Frauda nu presupune initierea fortei (cf. definitiei de mai sus) si totusi e inacceptabila => ideea de contract nu poate fi fundamenta astfel, ci e un concept suplimentar

– Diferenta dintre frauda, manipulare si eroare e fuzzy:• Frauda: promiti ceva si nu respecti promisiunea• Manipulare: ma lasi in mod intentionat sa cred ca-mi promiti ceva (sa se

subinteleaga ceva), dar de fapt promiti altceva• Eroare: eu cred in mod gresit ca mi-ai promis ceva, cand tu mi-ai promis de fapt

altceva (si n-ai avut intentia de a ma induce in eroare)

10

La ce conduce esecul abordarii de tip “drepturi naturale”

• Relativismul normelor:– Exista intotdeauna reguli sociale de delimitare a

“agresiunii” de “aparare”, dar nu exista meta-criterii obiective despre modalitatea “corecta” de delimitare.

– Ce este “coercitie” • difera de la societate la societate si • diversi oameni au opinii diferite in aceasta privinta.

– E.g. neclaritatea ideii de “tulburare a linistii/ordinii publice”• Totusi:– Exista criterii despre cum trebuie sa fie procesul de

selectare a normelor si de definire a drepturilor, i.e. exista procese de alegere colectiva legitime si respectiv ilegitime.

11

Egalitatea libertatii si libertatea sub lege

• Acceptam ca nu poate fi eliminata coercitia dar impunem anumite conditii asupra felului in care poate fi exercitata in mod legitim:– Trebuie sa decurga din reguli prestabilite – forta nu trebuie sa

se manifeste discretionar– Regulile nu trebuie sa fie scrise “cu dedicatie”, i.e. trebuie sa

fie nedistriminatorii (aceleasi reguli pentru toti)• Altfel pusa problema: puterea autoritatilor trebuie

limitata.– Definirea “spatiului privat” unde “tot ce nu-i interzis explicit e

permis”– Stipularea exhaustiva a puterilor autoritatilor carora “tot ce

nu le este permis explicit, le este interzis”

12

Cum facem ca regulile sa fie bune?• Separarea puterilor in stat

– “The fundamental threat to freedom is power to coerce, be it in the hands of a monarch, a dictator, an oligarchy, or a momentary majority. The preservation of freedom requires the elimination of such concentration of power to the fullest possible extent and the dispersal and distribution of whatever power cannot be eliminated – a system of checks and balances.” (Friedman)

• Democratie– “To govern oneself, to obey laws that one has chosen for oneself, to be self-

determining, is a desirable end. … [T]o live in association with others necessarily requires that [people] must sometimes obey collective decisions that are binding on all members of the association. The problem, then, is to discover a way by which the members of an association may make decisions binding on all and still govern themselves. Because democracy maximizes the opportunities for self-determination among the members of an association, it is the best solution.” (Dahl)

– Foarte mult de discutat aici: public choice (esecurile democratiei) si social choice (paradoxurile mecanismelor de agregare a preferintelor)

13

Care este scopul ultim al regulilor? Bunastarea

• Bunastare = cat mai multa bogatie = oamenii sa aiba acces la cat mai multe bunuri si servicii pe care le doresc.

• Analiza cost-beneficii a legilor– Relativ limitata datorita complexitatii celor mai multe

situatii si a dificultatii identificarii efectelor neintentionate• Evolutionismul legal– Descentralizare si experimentare institutionala– Superioritatea dreptului cutumiar

• Libertatea de alegere

14

Subiectivitatea preferintelor si libertatea de alegere

• Cum asiguri bunastarea daca preferintele sunt subiective?• Raspuns: Cresti numarul de optiuni pe care oamenii le au si-i lasi pe

ei sa aleaga singuri.– In general oamenii stiu ce e in interesul lor => bunastarea generala tinde

sa creasca astfel.• Daca ne intoarcem la reguli si legi – o schimbare importanta de

perspectiva:– In loc ca autoritatile sa se intrebe:

1. “De ce bunuri si servicii au oamenii nevoie?” sau “Care-i modul optim de furnizare a serviciului X?”

– trebuie sa se intrebe:

2. “Ce legi sporesc libertatea de alegere a cetatenilor?”• “Maximizarea libertatii de alegere a omului obisnuit” = un criteriu

general de abordare a analizei oricarei politici publice.

15

Cum se leaga intre ele coordonatele libertatii?

• Doua abordari:1. Conservatorism si liberalismul clasic:• Negativa -> Domnia legii -> Democratie -> Bunastare ->

Libertate de alegere• Toleranta & Autonomia neglijate sau considerate

preocupari politice ilegitime

2. Stanga si liberalismul modern:• Negativa + Autonomie -> Domnia legii -> Democratie ->

Bunastare (-> Libertate de alegere) + Toleranta • Autonomie -> Domnia legii• Autonomie -> Toleranta

16

Autonomia, abordarea psihologica a conceptului de coercitie

• “By ‘coercion’ we mean such control of the environment or circumstances of a person by another that, in order to avoid greater evil, he is forced to act not according to a coherent plan of his own but to serve the ends of another.” (Hayek)

• Conform acestei definitii frauda si manipularea devin si ele forme de coercitie. – Ideea de coercitie e deci extinsa dincolo de stricta agresiune fizica.

• De aici Hayek deduce necesitatea libertatii sub lege:– Daca rezultatele aplicarii legii sunt impredictibile celor care o fac

(legi universale, dreptate procedurala), atunci legea va proteja autonomia indivizilor.

– Numai astfel legile nu sunt unelte de control si inginerie sociala, iar cetatenii nu sunt manipulati sa actioneze pentru realizarea unor “scopuri sociale” stabilite de autoritati (e.g. politicile de crestere a natalitatii).

17

Ideea de “autenticitate”: Autonomia si libertatea de alegere

• Nu orice crestere a numarului de optiuni este relevanta, daca optiunile sunt toate proaste.– Dewey: relevanta e “cresterea potentialului” unei persoane.– Critica de stanga a consumerismului sau a actiunilor corporatiilor in

lumea treia.• Prea multe optiuni pot genera confuzie si e ca si cum n-ar fi

– exemple date de Sunstein & Thaler in Nudge• Optiunile sunt relevante doar daca nu sunt prezentate

manipulator.– Si Milton Friedman accepta asta: “The possibility of co-ordination

through voluntary co-operation rests on the elementary - yet frequently denied - proposition that both parties to an economic transaction benefit from it, provided the transaction is bi-laterally voluntary and informed. Exchange can therefore bring about co-ordination without coercion.”

18

De la autonomie la toleranta

• Democratia poate veni in contradictie nu numai cu libertatea negativa, ci si cu dorinta minoritatilor de a-si manifesta public apartenenta la grup.

• Critica separarii dintre “spatiu privat” / “spatiu public”:– Anumite forme private de intoleranta si discriminare pot sa

nu fie acceptabile pentru ca obliga membrii minoritatilor sa se comporte neautentic (sa-si ascunda sau sa renunte la identitatea pe care o au).

– Definirea “spatiului public” exclusiv prin preferintele majoritatii este intoleranta fata de grupurile defavorizate (e.g. homosexualii vor si ei sa se poata saruta si in public, nu doar in privat).

19

Cum se leaga intre ele coordonatele libertatii?

• Doua abordari:1. Conservatorism si liberalismul clasic:

• Negativa -> Domnia legii -> Democratie -> Bunastare -> Libertate de alegere

• Toleranta & Autonomia neglijate sau considerate preocupari politice ilegitime

2. Stanga si liberalismul modern:• Negativa + Autonomie -> Domnia legii -> Democratie -> Bunastare (->

Libertate de alegere) + Toleranta

• In ciuda acestor legaturi si complementaritati intre diferitele coordonate, exista cazuri in care apar trade-off-uri intre oricare 2 concepte.– Complementaritatea dintre ele e deci doar partiala. – Cele sapte concepte nu sunt reductibile unul la altul.

20

Structurarea unor dezbateri importante (1/2)

• Binele comun– Individualism

• Negativa• Autonomie• Libertatea de alegere• Bunastare

– Comunitarianism• Democratie• Egalitatea in fata legii• Toleranta

• Libertarianism– Negativa– Pozitiva

• Autonomie• Libertatea de alegere• Bunastare

21

Structurarea unor dezbateri importante (2/2)

• Dreptatea sociala– Proceduri

• Negativa• Autonomie• Democratie• Egalitate in fata legii

– Rezultate• Numar de optiuni• Bunastare• Toleranta

• Stanga vs. Dreapta– Conservatori

• Negativa• Libertatea sub lege• Libertatea de alegere

– Progresisti• Autonomie• Democratie• Bunastare• Toleranta