ViataNoastra_10aCi-i casa de-mpodobit.
Cu mireasma câmpului,
Cu dulceaa grâului
i lacrima vinului.
Revist trimestrial * Nr. 10 - decembrie 2012
Viaa noastr
3Viaa noastr
2012-2013
Bat srbtorile în ferestre i-apoi se strecoar tiptil pe ua mare, ca s ne aminteasc de-o Natere Sfânt i de un An Nou pe care dintotdeauna ni l-am dorit fericit i roditor i cu Pace!
Cu prilejul acesta m adresez, cu sufletul deschis, tuturor pensionarilor din Bârlad i din comunele limitrofe, neuitându-i îns pe prietenii notri pensionari din toat ara, membri ai Caselor de Ajutor Reciproc din România, cu care suntem în cele mai bune relaii. V transmit urrile mele de sntate, noroc i prosperitate, alturi de sfatul de a privi cu încredere ziua de
mâine, cu atât mai mult cu cât viaa noastr ne-am druit-o muncii, cinstei i corectitudinii, deci nu are a ne fi ruine de drumul pe care l-am parcurs.
Dumneata, Cititorule, care-mi urmreti acum rândurile, eti cel care-ai zidit de veacuri ara Româneasc pentru ca s-o druieti întreag i neprihnit urmailor. Iat de ce, amintete-i aceste versuri pe care Tudor Arghezi le-a scris pentru noi i pentru Dumneata, Cititorule, i ia aminte la înelesurile lor: „Fii în ara mea lumin,/ i când mergi ca o grdin/ Ridicat în picioare/ La ureche cu cicoare/ i în buz cu o frunz/ Doina ei s ne ptrunz,/ Eti în lume-o rdcin,/ F-te-n lume o tulpin/ Printre seminii i neamuri,/ Printre fluturi, printre flamuri,/ Cititorule!”
Tuturor, gândurile mele bune! Srbtori fericite! La muli ani, 2013!
Despre datorie
E sfârit de an i tentaia de autoanaliz m urmrete. Dar parc m i tem s nu cad în pcatul „limbajului de lemn”, mai ales c, în profesiunea mea, am fost adesea în marginea lui, dac nu cumva l-am i „mucat” vreodat, dei, mrturisesc fr nicio reinere, nu a intrat – contient – în deprinderile mele de comunicare profesional.
Munca mea de acum, în fondul ei destul de departe de practica juridic pe care o exercitam, e complicat, complex i anevoioas. Altele sunt proiectele, altele sunt mijloacele de realizare. Nu e uor, sunt convins de asta, s conduci o „întreprindere” cu zeci de mii de... solicitani, dintre acetia foarte muli fiind convini c trebuie s fie ajutai, uitând (cum subliniam altdat) de reciprocitate. Totui, preedintele dumneavoastr crede c munca, efortul, druirea, exigena, toate sunt apreciate de membrii notri. De altfel, m mândresc a afirma c, pe ar, C.A.R.P. „Elena Cuza” din Bârlad e printre primele. Meritul e al Consiliului de Conducere, pe care m-am strduit s-l coordonez cât mai eficient. De altfel, revista noastr a oglindit permanent, adesea cu lux de amnunte i cifre, întreaga activitate a Casei Noastre, a consilierilor i funcionarilor.
Preedintele a fost cluzit de un principiu: al conversaiei. Dialogul a fost instituit ca principal mod de rezolvare a tuturor chestiunilor privind activitatea noastr. Dialogul a existat i exist între mine i colaboratorii interni i externi, între preedinte i membrii Casei, cu organele de conducere ale municipiului, judeului i Ligii, într-un cuvânt, dialogul ne-a apropiat, ne-a sudat, ne-a dat for i, adesea, ne-a entuziasmat.
Numai aa am reuit cu toii s îndeplinim parametrii cerui de planurile i proiectele noastre, dei – cum e i omenete de recunoscut – am fi putut raporta i mai multe realizri. Eu am avut datoria de a nu precupei niciun efort, mai cu seam c am fost ales în aceast funcie nu cu sarcini onorifice, ci cu atribuii practice, concrete; datoriile se pltesc la termen, nu la „calendele greceti” („Ad Kalendas Graecas!”).
Citeam mai sptmânile trecute un interesant volum, Provinciale. Fragmentarium, al universitarului bcuan Constantin Clin. Într-un „Epilog” (pag. 475), distinsul profesor nota urmtoarele: „M felicit pentru multele lucruri pe care nu le-am fcut i m îngrijorez pentru cele, puine, pe care le-am realizat”. Parc le-a fi scris eu. Ele cuprind rspunderea pentru cele realizate, dar i mai mult responsabilitate pentru ceea ce va trebui s mai facem.
Asta-i, de fapt, i raiunea datoriei fiecrui om responsabil. Magistr. (pens) Nicolaie MIHAI,
Preedinte C.A.R.P. Bârlad INTRAREA LIBER !
organizeaz
Crciunului i Anului Nou
O SURPRIZ MUZICAL
Ansamblul coral “Crizantema”
Grup coral “Steluele” - clasa a III-a coala Gimnazial “Principesa Elena Bibescu”
Bârlad
PRIMRIA MUNICIPIULUI BÂRLAD Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor "Elena Cuza" Bârlad
Sindicatul Liber al Pensionarilor Bârlad Casa de Cultur „G. Tutoveanu” Bârlad
2 Viaa noastr
3Viaa noastr
2012-2013
Bat srbtorile în ferestre i-apoi se strecoar tiptil pe ua mare, ca s ne aminteasc de-o Natere Sfânt i de un An Nou pe care dintotdeauna ni l-am dorit fericit i roditor i cu Pace!
Cu prilejul acesta m adresez, cu sufletul deschis, tuturor pensionarilor din Bârlad i din comunele limitrofe, neuitându-i îns pe prietenii notri pensionari din toat ara, membri ai Caselor de Ajutor Reciproc din România, cu care suntem în cele mai bune relaii. V transmit urrile mele de sntate, noroc i prosperitate, alturi de sfatul de a privi cu încredere ziua de
mâine, cu atât mai mult cu cât viaa noastr ne-am druit-o muncii, cinstei i corectitudinii, deci nu are a ne fi ruine de drumul pe care l-am parcurs.
Dumneata, Cititorule, care-mi urmreti acum rândurile, eti cel care-ai zidit de veacuri ara Româneasc pentru ca s-o druieti întreag i neprihnit urmailor. Iat de ce, amintete-i aceste versuri pe care Tudor Arghezi le-a scris pentru noi i pentru Dumneata, Cititorule, i ia aminte la înelesurile lor: „Fii în ara mea lumin,/ i când mergi ca o grdin/ Ridicat în picioare/ La ureche cu cicoare/ i în buz cu o frunz/ Doina ei s ne ptrunz,/ Eti în lume-o rdcin,/ F-te-n lume o tulpin/ Printre seminii i neamuri,/ Printre fluturi, printre flamuri,/ Cititorule!”
Tuturor, gândurile mele bune! Srbtori fericite! La muli ani, 2013!
Despre datorie
E sfârit de an i tentaia de autoanaliz m urmrete. Dar parc m i tem s nu cad în pcatul „limbajului de lemn”, mai ales c, în profesiunea mea, am fost adesea în marginea lui, dac nu cumva l-am i „mucat” vreodat, dei, mrturisesc fr nicio reinere, nu a intrat – contient – în deprinderile mele de comunicare profesional.
Munca mea de acum, în fondul ei destul de departe de practica juridic pe care o exercitam, e complicat, complex i anevoioas. Altele sunt proiectele, altele sunt mijloacele de realizare. Nu e uor, sunt convins de asta, s conduci o „întreprindere” cu zeci de mii de... solicitani, dintre acetia foarte muli fiind convini c trebuie s fie ajutai, uitând (cum subliniam altdat) de reciprocitate. Totui, preedintele dumneavoastr crede c munca, efortul, druirea, exigena, toate sunt apreciate de membrii notri. De altfel, m mândresc a afirma c, pe ar, C.A.R.P. „Elena Cuza” din Bârlad e printre primele. Meritul e al Consiliului de Conducere, pe care m-am strduit s-l coordonez cât mai eficient. De altfel, revista noastr a oglindit permanent, adesea cu lux de amnunte i cifre, întreaga activitate a Casei Noastre, a consilierilor i funcionarilor.
Preedintele a fost cluzit de un principiu: al conversaiei. Dialogul a fost instituit ca principal mod de rezolvare a tuturor chestiunilor privind activitatea noastr. Dialogul a existat i exist între mine i colaboratorii interni i externi, între preedinte i membrii Casei, cu organele de conducere ale municipiului, judeului i Ligii, într-un cuvânt, dialogul ne-a apropiat, ne-a sudat, ne-a dat for i, adesea, ne-a entuziasmat.
Numai aa am reuit cu toii s îndeplinim parametrii cerui de planurile i proiectele noastre, dei – cum e i omenete de recunoscut – am fi putut raporta i mai multe realizri. Eu am avut datoria de a nu precupei niciun efort, mai cu seam c am fost ales în aceast funcie nu cu sarcini onorifice, ci cu atribuii practice, concrete; datoriile se pltesc la termen, nu la „calendele greceti” („Ad Kalendas Graecas!”).
Citeam mai sptmânile trecute un interesant volum, Provinciale. Fragmentarium, al universitarului bcuan Constantin Clin. Într-un „Epilog” (pag. 475), distinsul profesor nota urmtoarele: „M felicit pentru multele lucruri pe care nu le-am fcut i m îngrijorez pentru cele, puine, pe care le-am realizat”. Parc le-a fi scris eu. Ele cuprind rspunderea pentru cele realizate, dar i mai mult responsabilitate pentru ceea ce va trebui s mai facem.
Asta-i, de fapt, i raiunea datoriei fiecrui om responsabil. Magistr. (pens) Nicolaie MIHAI,
Preedinte C.A.R.P. Bârlad INTRAREA LIBER !
organizeaz
Crciunului i Anului Nou
O SURPRIZ MUZICAL
Ansamblul coral “Crizantema”
Grup coral “Steluele” - clasa a III-a coala Gimnazial “Principesa Elena Bibescu”
Bârlad
PRIMRIA MUNICIPIULUI BÂRLAD Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor "Elena Cuza" Bârlad
Sindicatul Liber al Pensionarilor Bârlad Casa de Cultur „G. Tutoveanu” Bârlad
5Viaa noastr4 Viaa noastr
Unirea de la 1 Decembrie 1918 reprezint un la sud de Dunre, de unde au revenit prin secolele XII- moment important în istoria României, realizarea visului XIII exact pe teritoriul locuit de geto-daci i daco- românilor din fostul teritoriu al Daciei. Dintotdeauna romani, fapt nemaiîntâlnit în istorie. moldovenii, muntenii i ardelenii i-au zis români i aa Astfel de afirmaii, aprute în secolul al XIX-lea, ne-au zis i cei care au intrat în contact cu noi înc din când se afirma naiunea român, au fost combtute de vremea Evului Mediu. Este adevrat c au existat i istoricii români. Îns moldovenii, muntenii, bucovinenii, state care au vrut s ne aib sub stpânire. Interesau ardelenii sau bnenii erau contieni c sunt un singur drumurile comerciale care treceau prin zon, poziia popor, o singur naiune, chiar dac unii sunt sub geostrategic, dar mai ales bogiile solului i dominaie strin. De aceea, ori de câte ori au avut subsolului. De aceea unii au venit i cu “teorii originale” ocazia i-au afirmat apartenena la naiunea român care spuneau c, la trecerea maghiarilor spre Câmpia i dorina de a tri într-un stat naional unitar, acceptând Panonic, teritoriul rii noastre era un pmânt pustiu chiar realizarea în etape: România Mic, prin Unirea unde se putea aeza oricine. de la 1859, pentru ca apoi, în jurul acesteia s se
În anii Primului Rzboi Mondial, în condiiile în care realizeze România Mare. Frana era într-o situaie dificil, Antanta a semnat un În urma Rzboiului de Independe de la 1877, tratat cu România prin care i se recunotea drepturile prin Tratatul de la Bertis (1iulie 1878), României i s-au asupra teritoriilor româneti stpânite de Austro- alipit Dobrogea, gurile Dunrii i insula erpilor, iar Ungaria. Numai pentru acest deziderat România a dup al doilea rzboi balcanic – Cadrilaterul (sudul intrat în rzboi i i-a dat tributul de sânge. La rândul Dobrogei cu judeele Durostorum i Caliacra). lor, românii din teritoriu au înfruntat teroarea pentru a- La începutul secolului al XX-lea, cercettorul român i realiza visul naional. Nu a fost uor, au avut de A.C. Popovici, în lucrarea “Statele Unite ale Austriei înfruntat trupele regimului rusesc în Basarabia, ca i pe Mari”, propune federalizarea fostului Imperiu Austro- cele austriece în Bucovina sau maghiare în Transilvania Ungar i astfel toi românii aflai sub ocupaia acestuia i Banat. Cu toate acestea, prin adunri naionale cu s-ar fi unit într-un stat autonom. Bineîneles c caracter plebiscitar, la 27 martie 1918 Basarabia s-a autoritile Austro-Ungare au propus coroanei austriece unit cu România. A urmat Bucovina la 15 noiembrie crearea unui stat, Confederaia Danubian, care într-o 1918 i Transilvania cu Banatul la 1 decembrie 1918. form mascat s cuprind toate teritoriile stpânite Se crea astfel România Mare, un stat naional, unitar i de fosta monarhie. În aceste condiii, Take Ionescu pune independent, aa cum se preciza i în articolul din bazele Micii Înelegeri, cu participarea României, Constituia din 1923. Cehoslovaciei i Iugoslaviei.
Recunoaterea noului stat s-a fcut la Conferina La rândul ei, URSS va elabora “teza Buhoris” care de Pace de la Paris din 1919-1920, dup rzboiul care consider România stat multinaional. Ca urmare vor a avut loc cu Ungaria între 1918-1919. În cele din urm, avea loc aciuni în Basarabia, în zona Tatar-Bunar. Marile Puteri au recunoscut hotrârile luate de români
În 1940, în anii celui de la doilea rzboi mondial, la Chiinu, Cernui i Alba Iulia. profitând de conjunctura internaional, URSS a luat
Vecinii notri au acceptat cu greu aceste hotrâri, Basarabia, nordul Bucovinei i inutul Herei. La 28 iar Ungaria a considerat Tratatul de la Trianon(1920) iunie, Ungaria ia nord-vestul Transilvaniei prin Diktatul un dictat. Aa se face, c dup rzboi, ultimul de la Viena i Bulgaria Cadrilaterul. Dintre aceste descadenar afirm c românii s-au format ca popor teritorii, la sfâritul rzboiului doar Transilvania a mai
UNIREA DE LA 1918 ÎN ISTORIA POPORULUI ROMÂN
revenit României.
În zilele noastre, România este membr a Uniunii Europene ca i Ungaria sau Bulgaria. Argumentele întâietii istorice nu mai au valoare politic. Românitatea românilor, continuitatea lor, apartenena la acest pmânt nu pot fi contestate, ci recunoscute. Cu toate acestea, anumite cercuri politice maghiare sau secuieti din ar i din Ungaria militeaz pentru refacerea (!) Ungariei Mari, pentru autonomia “inutului secuiesc”, doar pentru a crea disensiune între români i minoriti, dar acest lucru este contrariul dorinei de bun înelegere afirmat de majoritatea liderilor.
Profesor pensionar,
Maria MARIN
„Adunarea Naional a tuturor românilor din Transilvania, Banat i ara Ungureasc, adunai prin reprezentanii lor îndreptii la Alba Iulia în ziua de 1 Decembrie 1918 decreteaz unirea acelor români i a tuturor teritoriilor locuite de dânii cu România.
Adunarea Naional proclam îndeosebi dreptul inalienabil al naiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mure, Tisa i Dunre.”
Este art.1 din Rezoluia Marii Adunri de la Alba Iulia, citit de ctre Vasile Goldi i aprobat de reprezentanii românilor din Sala Cazinoului din ora, unde a avut loc adunarea, i apoi de cei peste 100.000 de români venii cu aceast ocazie în fosta capital a lui Mihai Viteazu.
Despre Alba Iulia anului 1918 Mai fiind ziua când prinul Carol s-a scris mult în proz i versuri: este proclamat de ctre noua
„La Alba Iulia, mi frate, Adunare, la 9 aprilie 1866, S mergi în zori de diminea domnitor al României, sub numele Ca rsritul sfânt de soare de Carol I. S-i dea putere i via”. De 10 Mai, elevii cântau: „Un Un i rea Trans i lvan ie i cu vultur veni din munte” i defilau în
România s-a hotrât în unanimitate costume naionale, cu drapelul de voturi la 1 Decembrie 1918. De tricolor.
1 Decembrie 2012. Astzi se remarcat c i naionalitile „Un vultur veni din munte împlinesc 94 d e ani de la MAREA conlocuitoare s-au pronunat i au i ne-a zis popor de eroi UNIRE, înfptuit de români, la aprobat unirea. tiu un prin viteaz i tânr Alba Iulia. Actul unirii, pecetluit la Alba Ce-ar veni cu drag la voi”.
Pregtirea Marii Adunri Iulia, a avut un puternic ecou atât în Aceast zi însemnat – 1 Naionale de la Alba Iulia s-a fcut ar, cât i în strintate. Mii de Decembrie 1918 – a fost declarat într-un timp relativ scurt. Ea a români din ar i din afar au de Parlamentul României, dup constituit momentul de apogeu al trimis la Alba Iulia telegrame de Revoluia din 1989, ca ZI luptei naionale a românilor. satisfacie i de mulumire pentru NAIONAL, având ca imn de stat
Ziarul „Unirea”, din 26 unire. „Deteapt-te, române”, textul noiembrie 1918, în apelul intitulat Trebuie reamintit c Marea poeziei „Un rsunet”, de Andrei Venii la Alba Iulia, scria: „Venii cu Unire s-a fcut sub domnia regelui Murean. toii la Marea Adunare Naional Ferdinand (1914-1927) i prin ea U n i r e a r e a l i z a t l a care se va ine la 1 Decembrie s-au desvârit bazele Statului 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, 1918. Venii cu miile i cu zecile de Naional Român, baze puse la p e b a z a d r e p t u l u i l a mii! Lsai pe o zi grijile voastre Unirea din 24 Ianuarie 1859, de autodeterminare a naionalitilor, acas, cci în aceast zi vom pune ctre Alexandru Ioan Cuza. a constituit un act legic, obiectiv. Au temelia unui viitor bun i fericit Este tiut c Ziua noastr participat peste 100.000 de pentru întreg neamul nostru Naional a mai fost srbtorit i români. românesc...”. la alte date: 10 mai, 23 august, 10 Col. (r) Ioan STA
ZIUA NOASTR NAIONAL
5Viaa noastr4 Viaa noastr
Unirea de la 1 Decembrie 1918 reprezint un la sud de Dunre, de unde au revenit prin secolele XII- moment important în istoria României, realizarea visului XIII exact pe teritoriul locuit de geto-daci i daco- românilor din fostul teritoriu al Daciei. Dintotdeauna romani, fapt nemaiîntâlnit în istorie. moldovenii, muntenii i ardelenii i-au zis români i aa Astfel de afirmaii, aprute în secolul al XIX-lea, ne-au zis i cei care au intrat în contact cu noi înc din când se afirma naiunea român, au fost combtute de vremea Evului Mediu. Este adevrat c au existat i istoricii români. Îns moldovenii, muntenii, bucovinenii, state care au vrut s ne aib sub stpânire. Interesau ardelenii sau bnenii erau contieni c sunt un singur drumurile comerciale care treceau prin zon, poziia popor, o singur naiune, chiar dac unii sunt sub geostrategic, dar mai ales bogiile solului i dominaie strin. De aceea, ori de câte ori au avut subsolului. De aceea unii au venit i cu “teorii originale” ocazia i-au afirmat apartenena la naiunea român care spuneau c, la trecerea maghiarilor spre Câmpia i dorina de a tri într-un stat naional unitar, acceptând Panonic, teritoriul rii noastre era un pmânt pustiu chiar realizarea în etape: România Mic, prin Unirea unde se putea aeza oricine. de la 1859, pentru ca apoi, în jurul acesteia s se
În anii Primului Rzboi Mondial, în condiiile în care realizeze România Mare. Frana era într-o situaie dificil, Antanta a semnat un În urma Rzboiului de Independe de la 1877, tratat cu România prin care i se recunotea drepturile prin Tratatul de la Bertis (1iulie 1878), României i s-au asupra teritoriilor româneti stpânite de Austro- alipit Dobrogea, gurile Dunrii i insula erpilor, iar Ungaria. Numai pentru acest deziderat România a dup al doilea rzboi balcanic – Cadrilaterul (sudul intrat în rzboi i i-a dat tributul de sânge. La rândul Dobrogei cu judeele Durostorum i Caliacra). lor, românii din teritoriu au înfruntat teroarea pentru a- La începutul secolului al XX-lea, cercettorul român i realiza visul naional. Nu a fost uor, au avut de A.C. Popovici, în lucrarea “Statele Unite ale Austriei înfruntat trupele regimului rusesc în Basarabia, ca i pe Mari”, propune federalizarea fostului Imperiu Austro- cele austriece în Bucovina sau maghiare în Transilvania Ungar i astfel toi românii aflai sub ocupaia acestuia i Banat. Cu toate acestea, prin adunri naionale cu s-ar fi unit într-un stat autonom. Bineîneles c caracter plebiscitar, la 27 martie 1918 Basarabia s-a autoritile Austro-Ungare au propus coroanei austriece unit cu România. A urmat Bucovina la 15 noiembrie crearea unui stat, Confederaia Danubian, care într-o 1918 i Transilvania cu Banatul la 1 decembrie 1918. form mascat s cuprind toate teritoriile stpânite Se crea astfel România Mare, un stat naional, unitar i de fosta monarhie. În aceste condiii, Take Ionescu pune independent, aa cum se preciza i în articolul din bazele Micii Înelegeri, cu participarea României, Constituia din 1923. Cehoslovaciei i Iugoslaviei.
Recunoaterea noului stat s-a fcut la Conferina La rândul ei, URSS va elabora “teza Buhoris” care de Pace de la Paris din 1919-1920, dup rzboiul care consider România stat multinaional. Ca urmare vor a avut loc cu Ungaria între 1918-1919. În cele din urm, avea loc aciuni în Basarabia, în zona Tatar-Bunar. Marile Puteri au recunoscut hotrârile luate de români
În 1940, în anii celui de la doilea rzboi mondial, la Chiinu, Cernui i Alba Iulia. profitând de conjunctura internaional, URSS a luat
Vecinii notri au acceptat cu greu aceste hotrâri, Basarabia, nordul Bucovinei i inutul Herei. La 28 iar Ungaria a considerat Tratatul de la Trianon(1920) iunie, Ungaria ia nord-vestul Transilvaniei prin Diktatul un dictat. Aa se face, c dup rzboi, ultimul de la Viena i Bulgaria Cadrilaterul. Dintre aceste descadenar afirm c românii s-au format ca popor teritorii, la sfâritul rzboiului doar Transilvania a mai
UNIREA DE LA 1918 ÎN ISTORIA POPORULUI ROMÂN
revenit României.
În zilele noastre, România este membr a Uniunii Europene ca i Ungaria sau Bulgaria. Argumentele întâietii istorice nu mai au valoare politic. Românitatea românilor, continuitatea lor, apartenena la acest pmânt nu pot fi contestate, ci recunoscute. Cu toate acestea, anumite cercuri politice maghiare sau secuieti din ar i din Ungaria militeaz pentru refacerea (!) Ungariei Mari, pentru autonomia “inutului secuiesc”, doar pentru a crea disensiune între români i minoriti, dar acest lucru este contrariul dorinei de bun înelegere afirmat de majoritatea liderilor.
Profesor pensionar,
Maria MARIN
„Adunarea Naional a tuturor românilor din Transilvania, Banat i ara Ungureasc, adunai prin reprezentanii lor îndreptii la Alba Iulia în ziua de 1 Decembrie 1918 decreteaz unirea acelor români i a tuturor teritoriilor locuite de dânii cu România.
Adunarea Naional proclam îndeosebi dreptul inalienabil al naiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mure, Tisa i Dunre.”
Este art.1 din Rezoluia Marii Adunri de la Alba Iulia, citit de ctre Vasile Goldi i aprobat de reprezentanii românilor din Sala Cazinoului din ora, unde a avut loc adunarea, i apoi de cei peste 100.000 de români venii cu aceast ocazie în fosta capital a lui Mihai Viteazu.
Despre Alba Iulia anului 1918 Mai fiind ziua când prinul Carol s-a scris mult în proz i versuri: este proclamat de ctre noua
„La Alba Iulia, mi frate, Adunare, la 9 aprilie 1866, S mergi în zori de diminea domnitor al României, sub numele Ca rsritul sfânt de soare de Carol I. S-i dea putere i via”. De 10 Mai, elevii cântau: „Un Un i rea Trans i lvan ie i cu vultur veni din munte” i defilau în
România s-a hotrât în unanimitate costume naionale, cu drapelul de voturi la 1 Decembrie 1918. De tricolor.
1 Decembrie 2012. Astzi se remarcat c i naionalitile „Un vultur veni din munte împlinesc 94 d e ani de la MAREA conlocuitoare s-au pronunat i au i ne-a zis popor de eroi UNIRE, înfptuit de români, la aprobat unirea. tiu un prin viteaz i tânr Alba Iulia. Actul unirii, pecetluit la Alba Ce-ar veni cu drag la voi”.
Pregtirea Marii Adunri Iulia, a avut un puternic ecou atât în Aceast zi însemnat – 1 Naionale de la Alba Iulia s-a fcut ar, cât i în strintate. Mii de Decembrie 1918 – a fost declarat într-un timp relativ scurt. Ea a români din ar i din afar au de Parlamentul României, dup constituit momentul de apogeu al trimis la Alba Iulia telegrame de Revoluia din 1989, ca ZI luptei naionale a românilor. satisfacie i de mulumire pentru NAIONAL, având ca imn de stat
Ziarul „Unirea”, din 26 unire. „Deteapt-te, române”, textul noiembrie 1918, în apelul intitulat Trebuie reamintit c Marea poeziei „Un rsunet”, de Andrei Venii la Alba Iulia, scria: „Venii cu Unire s-a fcut sub domnia regelui Murean. toii la Marea Adunare Naional Ferdinand (1914-1927) i prin ea U n i r e a r e a l i z a t l a care se va ine la 1 Decembrie s-au desvârit bazele Statului 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, 1918. Venii cu miile i cu zecile de Naional Român, baze puse la p e b a z a d r e p t u l u i l a mii! Lsai pe o zi grijile voastre Unirea din 24 Ianuarie 1859, de autodeterminare a naionalitilor, acas, cci în aceast zi vom pune ctre Alexandru Ioan Cuza. a constituit un act legic, obiectiv. Au temelia unui viitor bun i fericit Este tiut c Ziua noastr participat peste 100.000 de pentru întreg neamul nostru Naional a mai fost srbtorit i români. românesc...”. la alte date: 10 mai, 23 august, 10 Col. (r) Ioan STA
ZIUA NOASTR NAIONAL
EMOIE DE CITITOR
Când citesc „Viaa noastr” Nu pot s nu m gândesc, La toi care scriu în ea i cu har o însufleesc.
Preedintele-i „patronul”, Fiind primul ei autor, Articole bune scrie, Pilduitoare i de ajutor.
Domnul prof. Gruia Novac, Severul coordonator, E i sufletul revistei, Orice text e sub control.
Mare ans am avut S-avem colaboratoare Pe doamna Marin Maria, Prima dintre profesoare.
Istoria ce ne-o prezint Cu atâta miestrie, În articolele scrise, Ne produce bucurie.
Doamna Lucica Burghelea, Cu talentu-i cunoscut, Ne spune în vorbe clare Tot ce Casa a fcut.
Monitorizeaz totul, Esenialul îl înseamn Din cuvântul celor care Vin la drile de seam.
Finua doamn Claudia Deopotriv ne prezint Munca atent de contabil, Ca i orice reuit.
Remarcm pe doamna Aneta, Partener priceput, Inspirate versuri scrie, Frumos cânt i recit.
Domnul Gheu Neculai, Profesor pensionar, Persoane i muzica lor Le red, în scris, cu har.
i rebus are revista Coloenco-i autor, Cel ce ne-antreneaz mintea Este i coordonator.
Obiceiul colindatului l-am motenit de la romani. Cuvântul colind sau colind provine din latinescul calendae, nume ce se va da vechilor srbtori de anul nou, când era obiceiul s se fac urri de fericire i noroc pentru anul ce începe. La noi, începând În afar de acestea, se mai cu noaptea de 23 spre 24 colind i în seara Sfântului Vasile, cu decembrie, de la miezul nopii i pluguorul sau uratul: pân la revrsatul zorilor, uliele „Aho, aho, copii i frai, satelor i comunelor rsun de glasul Stai puin i nu mânai, colindtorilor. Lâng boi v-alturai
Colindtorii merg din cas în i cuvântul mi-ascultai!” cas i strig la ferestre: Nici un popor nu a învluit cu
„Bun dimineaa la Mo Ajun a t â t a m i e s t r i e N a t e r e a Ne dai ori nu ne dai?” Mântuitorului i venirea noului an ca Cu acest prilej, gazda le împarte poporul român.
colindee: covrigi, nuci, mere, colcei i noi, pensionarii, la vârsta etc. noastr, trim cu emoie i drag toate
De la Crciun i pân la srbtorile de iarn. Pentru anul care boboteaz copiii umbl cu „Steaua”, vine i pe care îl dorim mai bun, o un obicei vechi ce se gsete la toate urare v propun: popoarele cretine:
„Steaua sus rsare Aho, aho, pensionari, Ca o tain mare, Venii cu mic cu mare Steaua lumineaz La CAR „Elena Cuza” i adevereaz...” Ca s facem o urare:
Pagin realizat de pens. col. (r) Ioan STA
Amnunt epistolar semnificativ
Chiar i acum, la o sut de ani de la trecerea sa în nefiin, marele dramaturg I.L. Caragiale ine treaz interesul românului, nu numai prin atât de discutata actualitate a operei, cât mai ales prin prospeimea fiecrui amnunt legat de prezena sa în cotidianul de ieri i de azi.
De fapt, nici nu exist amnunt literar, ci doar neputina de a transforma esena „amnuntului” în fapt care s întrein permanent relaia cu fora observaiei aplicate pân i nesemnificativului aparent.
Iat un astfel de „amnunt”, legat, prin constrângerea întâmplrii, de... Bârlad.
La începutul lui 1912, în ianuarie, Teatrul Naional din Bucureti se remarca prin reprezentarea comediei O scrisoare pierdut. Dup spectacol, omul politic i boierul filantrop din Bârlad, Kostache Lupu, îi trimite o scrisoare lui I.L. Caragiale, care se autoexilase de ani buni la Berlin, epistol în care îl felicit pentru succesul „i de data aceasta, al piesei”, dar mai ales pentru „tinereea venic a Cucoanei Joiica Trahanache”.
De la Berlin, I.L. Caragiale, la 28 februarie 1912, îi rspunde emoionat, originea acestei emoii trebuind s fie cutat la... Bârlad! Rspunsul lui Caragiale, care a fost publicat în revista „Florile Dalbe” din Bârlad, an. I, nr. 20-21-22-23 din 1 noiembrie – 15 decembrie 1919, vi-l oferim i noi acum, tocmai pentru a v convinge c un asemenea „amnunt” are semnificaia lui permanent, mai ales c – oricât de subiectivi am fi – numele oraului nostru a intrat astfel în mentalul marelui scriitor. Dar, v lsm s citii scrisoarea:
Prea iubite Coane Lupule,
Am rmas, ca printe ce-i sunt, foarte încântat c fata mea, Madam Joiica Trahanache, se ine bine i la vârsta ei respectabil înc poate cpta complimente de la amatori luminai ca D-ta, i înc sincere i entuziaste. Asta e pentru mine o mare cinste, care m face s ndjduiesc c, cel puin cât mai triesc eu, acest copil din tineree n-are s m dea de ruine orcând se va prezenta în lume.
Multe scrisori de deosebite temperaturi am primit zilele trecute, dar ca ale Dv., – a Doamnei Kostaki i a D-tale – pline de aa cald dragoste prieteneasc, foarte puine, dac nu chiar niciuna. Cci, drept s-i spun, eu tiu face deosebire între un discurs de ocazie i o îmbriare freasc fr mult aparat de lux retoric. (...)
Pentru D-ta, prea iubite Coane Lupule, o freasc îmbriare din partea devotatului D-tale.
15-28 Febr. 1912 Berlin
Vechiu prieten, Caragiale
* Scrisoarea aceasta trebuie recitit i apoi luat de la capt, ca pe o
noutate. Pentru redacia noastr, e modestul omagiu pe care i-l aducem Marelui I.L. Caragiale, care, nu peste multe sptmâni de la expedierea scrisorii ctre prietenul din Bârlad, la 9 iunie 2012, lua Calea Veniciei...
Gruia NOVAC
ANUL CARAGIALE
Mic istoric
Srbtoarea Crciunului la 25 Decembrie dateaz din sec. al II-lea i a fost instituit de Telephor, succesorul Papei Sixte I- iul, martirizat în anul 139, dup 11 ani de pontificat.
S r b t o a r e a N a t e r i i Domnului a fost fixat în noaptea de 24 spre 25 Decembrie, în sec. al IV-lea, sub pontificatul Papei Iuliu I-iul, pân atunci acest praznic având loc de obicei în luna mai, odat cu srbtorirea primverii.
O urare de an nou Pentru Casa de-ajutor, Pentru cei care-o conduc: Sntate tuturor!
La muli ani, via lung Fericirea s-nfloreasc, În viaa Casei noastre, Numrul de membri creasc! i în anul care vine S simim un ajutor, Atunci când avem nevoie, În viaa tuturor!
Aho, aho, pensionari! Anul nou s v aduc: Tot ce-i sfânt i bucurii Pace-n suflet, bani în pung!
COLINDE I COLINDTORI
MOFTUL ROMÂN
Pe la jumtatea lunii ianuarie a anului 1893, I .L. Caragiale împânzea strzile centrale ale Capitalei cu un afi care anuna: „Sptmâna viitoare, apare negreit: Moftul român. Revist spiritist naional. Organ pentru rspândirea tiinelor oculte în Dacia-Traian. Director I . L . Caragiale. Prim-redactor – Anton Bacalbaa”.
Primul numr a aprut la 24 ianuarie 1893, bisptmânal, pân la 23 iunie, în total 41 de numere, apoi sptmânal (1 aprilie – 18 noiembrie 1901, 31 de numere), iar seria a treia a aprut în perioada 12-28 mai 1902, doar trei numere.
În fiecare numr apare pe copert o caricatur de actualitate; rubrici le: „Cronica l iterar”, „Mofturi”, „Culmi” .a.
În paginile „Moftului român”, scriitorul i-a tiprit mare parte din schiele i versurile sale umoristice. Printre colaboratori: Al. Cazaban, I.Al. Brtescu-Voineti, D. Teleor, Alceu Urechia .a. Majoritatea caricaturilor aparin lui C. Jiquidi.
Spicuim din nr. 5/29.IX.1901: (...) Suntem în epoca reformelor, spiritul public se agit asupra atâtor i atâtor chestiuni, toate vitale, a cror dezlegare nu mai poate suferi întârziere, dar, nici nu se dezleag (...)
(...) pot pentru ca s spui c nu se poate ceva mai trist pentru rioara asta, ca s vie un moment, oriicât ai zice, când vezi c bate falimentul la ue i nu mai e nici-un patriotism.
Serghei COLOENCO
EMOIE DE CITITOR
Când citesc „Viaa noastr” Nu pot s nu m gândesc, La toi care scriu în ea i cu har o însufleesc.
Preedintele-i „patronul”, Fiind primul ei autor, Articole bune scrie, Pilduitoare i de ajutor.
Domnul prof. Gruia Novac, Severul coordonator, E i sufletul revistei, Orice text e sub control.
Mare ans am avut S-avem colaboratoare Pe doamna Marin Maria, Prima dintre profesoare.
Istoria ce ne-o prezint Cu atâta miestrie, În articolele scrise, Ne produce bucurie.
Doamna Lucica Burghelea, Cu talentu-i cunoscut, Ne spune în vorbe clare Tot ce Casa a fcut.
Monitorizeaz totul, Esenialul îl înseamn Din cuvântul celor care Vin la drile de seam.
Finua doamn Claudia Deopotriv ne prezint Munca atent de contabil, Ca i orice reuit.
Remarcm pe doamna Aneta, Partener priceput, Inspirate versuri scrie, Frumos cânt i recit.
Domnul Gheu Neculai, Profesor pensionar, Persoane i muzica lor Le red, în scris, cu har.
i rebus are revista Coloenco-i autor, Cel ce ne-antreneaz mintea Este i coordonator.
Obiceiul colindatului l-am motenit de la romani. Cuvântul colind sau colind provine din latinescul calendae, nume ce se va da vechilor srbtori de anul nou, când era obiceiul s se fac urri de fericire i noroc pentru anul ce începe. La noi, începând În afar de acestea, se mai cu noaptea de 23 spre 24 colind i în seara Sfântului Vasile, cu decembrie, de la miezul nopii i pluguorul sau uratul: pân la revrsatul zorilor, uliele „Aho, aho, copii i frai, satelor i comunelor rsun de glasul Stai puin i nu mânai, colindtorilor. Lâng boi v-alturai
Colindtorii merg din cas în i cuvântul mi-ascultai!” cas i strig la ferestre: Nici un popor nu a învluit cu
„Bun dimineaa la Mo Ajun a t â t a m i e s t r i e N a t e r e a Ne dai ori nu ne dai?” Mântuitorului i venirea noului an ca Cu acest prilej, gazda le împarte poporul român.
colindee: covrigi, nuci, mere, colcei i noi, pensionarii, la vârsta etc. noastr, trim cu emoie i drag toate
De la Crciun i pân la srbtorile de iarn. Pentru anul care boboteaz copiii umbl cu „Steaua”, vine i pe care îl dorim mai bun, o un obicei vechi ce se gsete la toate urare v propun: popoarele cretine:
„Steaua sus rsare Aho, aho, pensionari, Ca o tain mare, Venii cu mic cu mare Steaua lumineaz La CAR „Elena Cuza” i adevereaz...” Ca s facem o urare:
Pagin realizat de pens. col. (r) Ioan STA
Amnunt epistolar semnificativ
Chiar i acum, la o sut de ani de la trecerea sa în nefiin, marele dramaturg I.L. Caragiale ine treaz interesul românului, nu numai prin atât de discutata actualitate a operei, cât mai ales prin prospeimea fiecrui amnunt legat de prezena sa în cotidianul de ieri i de azi.
De fapt, nici nu exist amnunt literar, ci doar neputina de a transforma esena „amnuntului” în fapt care s întrein permanent relaia cu fora observaiei aplicate pân i nesemnificativului aparent.
Iat un astfel de „amnunt”, legat, prin constrângerea întâmplrii, de... Bârlad.
La începutul lui 1912, în ianuarie, Teatrul Naional din Bucureti se remarca prin reprezentarea comediei O scrisoare pierdut. Dup spectacol, omul politic i boierul filantrop din Bârlad, Kostache Lupu, îi trimite o scrisoare lui I.L. Caragiale, care se autoexilase de ani buni la Berlin, epistol în care îl felicit pentru succesul „i de data aceasta, al piesei”, dar mai ales pentru „tinereea venic a Cucoanei Joiica Trahanache”.
De la Berlin, I.L. Caragiale, la 28 februarie 1912, îi rspunde emoionat, originea acestei emoii trebuind s fie cutat la... Bârlad! Rspunsul lui Caragiale, care a fost publicat în revista „Florile Dalbe” din Bârlad, an. I, nr. 20-21-22-23 din 1 noiembrie – 15 decembrie 1919, vi-l oferim i noi acum, tocmai pentru a v convinge c un asemenea „amnunt” are semnificaia lui permanent, mai ales c – oricât de subiectivi am fi – numele oraului nostru a intrat astfel în mentalul marelui scriitor. Dar, v lsm s citii scrisoarea:
Prea iubite Coane Lupule,
Am rmas, ca printe ce-i sunt, foarte încântat c fata mea, Madam Joiica Trahanache, se ine bine i la vârsta ei respectabil înc poate cpta complimente de la amatori luminai ca D-ta, i înc sincere i entuziaste. Asta e pentru mine o mare cinste, care m face s ndjduiesc c, cel puin cât mai triesc eu, acest copil din tineree n-are s m dea de ruine orcând se va prezenta în lume.
Multe scrisori de deosebite temperaturi am primit zilele trecute, dar ca ale Dv., – a Doamnei Kostaki i a D-tale – pline de aa cald dragoste prieteneasc, foarte puine, dac nu chiar niciuna. Cci, drept s-i spun, eu tiu face deosebire între un discurs de ocazie i o îmbriare freasc fr mult aparat de lux retoric. (...)
Pentru D-ta, prea iubite Coane Lupule, o freasc îmbriare din partea devotatului D-tale.
15-28 Febr. 1912 Berlin
Vechiu prieten, Caragiale
* Scrisoarea aceasta trebuie recitit i apoi luat de la capt, ca pe o
noutate. Pentru redacia noastr, e modestul omagiu pe care i-l aducem Marelui I.L. Caragiale, care, nu peste multe sptmâni de la expedierea scrisorii ctre prietenul din Bârlad, la 9 iunie 2012, lua Calea Veniciei...
Gruia NOVAC
ANUL CARAGIALE
Mic istoric
Srbtoarea Crciunului la 25 Decembrie dateaz din sec. al II-lea i a fost instituit de Telephor, succesorul Papei Sixte I- iul, martirizat în anul 139, dup 11 ani de pontificat.
S r b t o a r e a N a t e r i i Domnului a fost fixat în noaptea de 24 spre 25 Decembrie, în sec. al IV-lea, sub pontificatul Papei Iuliu I-iul, pân atunci acest praznic având loc de obicei în luna mai, odat cu srbtorirea primverii.
O urare de an nou Pentru Casa de-ajutor, Pentru cei care-o conduc: Sntate tuturor!
La muli ani, via lung Fericirea s-nfloreasc, În viaa Casei noastre, Numrul de membri creasc! i în anul care vine S simim un ajutor, Atunci când avem nevoie, În viaa tuturor!
Aho, aho, pensionari! Anul nou s v aduc: Tot ce-i sfânt i bucurii Pace-n suflet, bani în pung!
COLINDE I COLINDTORI
MOFTUL ROMÂN
Pe la jumtatea lunii ianuarie a anului 1893, I .L. Caragiale împânzea strzile centrale ale Capitalei cu un afi care anuna: „Sptmâna viitoare, apare negreit: Moftul român. Revist spiritist naional. Organ pentru rspândirea tiinelor oculte în Dacia-Traian. Director I . L . Caragiale. Prim-redactor – Anton Bacalbaa”.
Primul numr a aprut la 24 ianuarie 1893, bisptmânal, pân la 23 iunie, în total 41 de numere, apoi sptmânal (1 aprilie – 18 noiembrie 1901, 31 de numere), iar seria a treia a aprut în perioada 12-28 mai 1902, doar trei numere.
În fiecare numr apare pe copert o caricatur de actualitate; rubrici le: „Cronica l iterar”, „Mofturi”, „Culmi” .a.
În paginile „Moftului român”, scriitorul i-a tiprit mare parte din schiele i versurile sale umoristice. Printre colaboratori: Al. Cazaban, I.Al. Brtescu-Voineti, D. Teleor, Alceu Urechia .a. Majoritatea caricaturilor aparin lui C. Jiquidi.
Spicuim din nr. 5/29.IX.1901: (...) Suntem în epoca reformelor, spiritul public se agit asupra atâtor i atâtor chestiuni, toate vitale, a cror dezlegare nu mai poate suferi întârziere, dar, nici nu se dezleag (...)
(...) pot pentru ca s spui c nu se poate ceva mai trist pentru rioara asta, ca s vie un moment, oriicât ai zice, când vezi c bate falimentul la ue i nu mai e nici-un patriotism.
Serghei COLOENCO
PERSONALITI ALE MUZICII
DE MUZIC (1881-1955)
MOTTO: „Mi-am servit patria cu armele mele: pana, bagheta i arcuul.”
La sfâritul secolului trecut, muzicienii români taraf de lutari , cântând intr-o staiune balnear acumulaser o suficient experien de creaie, apropiat satului nostru i alctuit dintr-un nai, verificat în contactul permanent cu publicul. Rolul câteva viori, un ambal i un contrabas.” sintetizrii acestor cuceriri i a înlrii lor la nivelul Mai târziu, pentru c era un „elev silitor”, cu celor mai de seam valori ale muzicii universale înclinaii spre muzic, prinii i-au rspltit strdaniile revine lui George Enescu, cel mai de seam muzician druindu-i o vioar mic cu 3 strune, pe care „micul român, tlmcitorul fidel al firii i sensibilitii poporului violonist” a aruncat-o în foc, dorindu-i o vioar nostru. adevrat pe care „m-am apucat s înv singur cu
Apariia lui Enescu constituie un moment culminant sârguin”. în istoria muzicii româneti. Referindu-se la La vârsta de 5 ani a fost dus la Iai, la compozitorul personalitatea sa, scriitorul Liviu Rebreanu nota: EDUARD CAUDELLA, pentru a fi ascultat, micul Enescu „Enescu reprezint în faa lumii întregi sufletul românesc amintindu-i: „Ajuns la el, zresc dou viori aezate pe în tot ce are el mai curat i mai înltor. Sute de mii de pian, Caudella, mângâindu-m pe obraz, îmi spuse cu oameni de pe suprafaa pmântului care iubesc pe buntate: Enescu nu se poate s nu cuprind în aceast iubie i - Ei, micuule, vrei s-mi câni ceva? poporul i ara care au druit lumii pe Enescu”. - Mai întâi cânt-mi dumneata s vd ce tii! Tatl
S-a nscut la 19 august 1881 la Liveni, azi meu interveni în grab , rugând pe Caudella s m ierte, comuna George Enescu, din judeul Botoani – în inima dar acesta jignit de-a binelea replic: Moldovei , din prini români, fiind al optulea copil i - Ce copil ru crescut! totui singurul; apte nscându-se înaintea sa, doi au Din pcate, eu eram de alt prere. murit de mici, iar o angin difteric în anul 1878 i-a - A, aa? Atunci tat, hai s plecm…. rpus pe ceilali cinci. În ciuda caracterului meu, Caudella înelegtor , a
Amintindu-i de copilrie, despre prinii si, avut buntatea s m încurajeze i mi-a recomandat Enescu nota: „Tatl meu era agricultor, fiul unui preot s înv notaia muzical. ortodox. Era afectuos dar iute la mânie, câteodat rcnea Odat ajuns acas , tata imi spuse cu un ton îngrozitor dar din fericire se mrginea la atât. Nu-mi hotrât: amintesc s-l fi vzut vreodat fcând un gest - Dac vrei s faci muzic, trebuie s învei notele. necugetat fa de nimeni. Era un om robust , plin de - Dar tat, muzica se cânt, nu se citete! sntate, care degaja o energie binefctoare. Pân la - Ei, bine, dac nu vrei s învei notele, atunci vei moartea sa, survenit în 1919, m-a ajutat s lupt pzi porcii. împotriva unei înclinri peste msur de puternice, ctre - Dac este aa, spusei eu, atunci mai bine înv înduioare i emotivitate, motenite de la mama. …notele”.
-Mama mea era… mam! Aceasta spune tot – o i iat cum s-a întâmplat ca pe pmânt s fie un mam admirabil, duioas, prea iubitoare poate – muzician mai mult i un pzitor de porci mai puin! pentru micul „JURJAC”, ascuns de multe ori în lanul de ppuoi din grdina casei, unde-mi încropeam o mic Prof. pensionar, orchestr pe care o dirijam, imitând diferite Neculai Gheu instrumente, aa cum auzisem pentru prima dat un
Andrei Maxim
Rememorez o secven semnificativ veche de patru sau cinci ani...
Ecranul televizorului, pe nu mai tiu care canal, îmi trezete atenia cu triluri cunoscute de fluier i totui altfel „suflate”. Atunci, privirea mi-a fost pironit de fizionomia luminoas a unui copil care nu cânta, se juca nu tiu cum cu fluierul, iar acesta, fericit la rându-i c i-a gsit „naul”, scotea sunete care veneau din celest... A schimbat apoi fluierul cu alte instrumente, cam din aceeai familie, multe la numr de nu le-am mai inut irul i..., concurs fiind, iar copilul concurent, a luat... Premiul întâi!
Andrei MAXIM, c aa îl chema pe copil, a primit ofranda ca pe ceva ateptat, gesturile lui fireti semnând cu ale tatlui care-l proteja cu atitudinea, deloc surprins de succesul fiului. Privighetoarea tie c puii ei îi vor fi asemenea!...
Astzi, când scriu, tânrul muzician Andrei Maxim e un frumos adolescent de 18 ani, împlinii pe 25 noiembrie, 2012, zi în care a venit pe lume în oraul Botoani, centrul unei zone româneti care i-a dat pe Eminescu, Enescu, Iorga i atâia alii.
Astzi, când m minunez de talentul su, Andrei Maxim cânt la dousprezece instrumente de suflat, crora le-a adugat pianul, pe care-l studiaz la Liceul de Art din Botoani, unde îl gsim ca elev. Colaboreaz îns de mai muli ani (din... copilrie!) cu Orchestra popular „Rapsozii Botoanilor”, bucurându-se de preuirea i îndrumarea maestrului Ioan Cobâl, dirijorul înzuat cu talent i tact pedagogic.
Astzi, când m flesc scriind despre o perspectiv, Andrei Maxim se poate luda ca participând la nu mai tie câte concursuri i festivaluri, palmaresul lui de premii fiind impresionant: peste 50, unele dintre ele foarte importante, cum sunt, de pild, Premiul I la concursul Internaional „Emanoil Elenescu” de la Piatra Neam în anii 2008 i 2009, Premiul I la Concursul Internaional „George Georgescu” de la Tulcea în 2010, ori Premiul I la toate etapele Olimpiadei Naionale de Interpretare din 2007, 2008 i 2009.
Profesorii si de început, care-i sunt întâistttori, dl. Ion Enciu i dl. Petru Sâia, pot fi mulumii, mai ales c instrumentul cel mai apropiat acum îi este clarinetul, cu care, de altfel, dorete s i exceleze în muzica clasic.
Deviza tânrului Andrei Maxim? „Cântând, m exprim cel mai bine.” Nu se putea un final mai adevrat pentru acest profil de artist în desfurare, care are încredere în steaua lui i în preferinele sale profesional-artistice: „Muzica este sufletul meu. Vreau s m axez mai mult pe cea clasic, pentru c dac stpâneti acest domeniu, te descurci în orice gen muzical.” Este o declaraie matur, chibzuit, care devine chezia împlinirilor artistice viitoare.
Aceasta este i sperana în mar a unui talent, Andrei MAXIM, care se va desvâri prin trud permanent, în numele unui crez artistic individual, dar i pentru a demonstra, fr tgad, c geniul autohton românesc nu moare.
Gruia NOVAC
Portretul speranei în mar
De ce se bat potcoave cailor? microbi, ei zic c aia e carne i mnânc, i moare. (Mihai, 8 ani)Ÿ Calului i se bat potcoave pentru c potcoavele sunt
mai uoare decât calul i ele merg mai repede decât Ÿ Lichidul la injecie e otrvicios, ca s-i omoare pe calul. (Mihai, 8 ani) microbi. (Raluca, 6 ani)
Ÿ La cal se pun potcoave, s nu cad calul pe spate. Ÿ Îi bag injecia în popou i la om, i la microb, i pe el îl Atunci când pune frân calul se înepenete pe omoar, c mai mic. (Anda, 5 ani) picioare. (Matei, 9 ani) Ce este timpul?
Ÿ La cal se pun potcoave ca s opie pe strad, c Ÿ Timpul este o vreme care trece tot timpul. (Anda, 5 dac nu tropiete, nu e cal. (Alice, 7 ani) ani)
Ce este injecia? Ce sunt buruienile? Ÿ Injecia folosete ca s moar microbii. Serul la are Ÿ Buruienile sunt nite plante folositoare doar lor.
în el otrav de microbi. Serul se duce la tot roiul de (David, 12 ani)
8 Viaa noastr
PERSONALITI ALE MUZICII
DE MUZIC (1881-1955)
MOTTO: „Mi-am servit patria cu armele mele: pana, bagheta i arcuul.”
La sfâritul secolului trecut, muzicienii români taraf de lutari , cântând intr-o staiune balnear acumulaser o suficient experien de creaie, apropiat satului nostru i alctuit dintr-un nai, verificat în contactul permanent cu publicul. Rolul câteva viori, un ambal i un contrabas.” sintetizrii acestor cuceriri i a înlrii lor la nivelul Mai târziu, pentru c era un „elev silitor”, cu celor mai de seam valori ale muzicii universale înclinaii spre muzic, prinii i-au rspltit strdaniile revine lui George Enescu, cel mai de seam muzician druindu-i o vioar mic cu 3 strune, pe care „micul român, tlmcitorul fidel al firii i sensibilitii poporului violonist” a aruncat-o în foc, dorindu-i o vioar nostru. adevrat pe care „m-am apucat s înv singur cu
Apariia lui Enescu constituie un moment culminant sârguin”. în istoria muzicii româneti. Referindu-se la La vârsta de 5 ani a fost dus la Iai, la compozitorul personalitatea sa, scriitorul Liviu Rebreanu nota: EDUARD CAUDELLA, pentru a fi ascultat, micul Enescu „Enescu reprezint în faa lumii întregi sufletul românesc amintindu-i: „Ajuns la el, zresc dou viori aezate pe în tot ce are el mai curat i mai înltor. Sute de mii de pian, Caudella, mângâindu-m pe obraz, îmi spuse cu oameni de pe suprafaa pmântului care iubesc pe buntate: Enescu nu se poate s nu cuprind în aceast iubie i - Ei, micuule, vrei s-mi câni ceva? poporul i ara care au druit lumii pe Enescu”. - Mai întâi cânt-mi dumneata s vd ce tii! Tatl
S-a nscut la 19 august 1881 la Liveni, azi meu interveni în grab , rugând pe Caudella s m ierte, comuna George Enescu, din judeul Botoani – în inima dar acesta jignit de-a binelea replic: Moldovei , din prini români, fiind al optulea copil i - Ce copil ru crescut! totui singurul; apte nscându-se înaintea sa, doi au Din pcate, eu eram de alt prere. murit de mici, iar o angin difteric în anul 1878 i-a - A, aa? Atunci tat, hai s plecm…. rpus pe ceilali cinci. În ciuda caracterului meu, Caudella înelegtor , a
Amintindu-i de copilrie, despre prinii si, avut buntatea s m încurajeze i mi-a recomandat Enescu nota: „Tatl meu era agricultor, fiul unui preot s înv notaia muzical. ortodox. Era afectuos dar iute la mânie, câteodat rcnea Odat ajuns acas , tata imi spuse cu un ton îngrozitor dar din fericire se mrginea la atât. Nu-mi hotrât: amintesc s-l fi vzut vreodat fcând un gest - Dac vrei s faci muzic, trebuie s învei notele. necugetat fa de nimeni. Era un om robust , plin de - Dar tat, muzica se cânt, nu se citete! sntate, care degaja o energie binefctoare. Pân la - Ei, bine, dac nu vrei s învei notele, atunci vei moartea sa, survenit în 1919, m-a ajutat s lupt pzi porcii. împotriva unei înclinri peste msur de puternice, ctre - Dac este aa, spusei eu, atunci mai bine înv înduioare i emotivitate, motenite de la mama. …notele”.
-Mama mea era… mam! Aceasta spune tot – o i iat cum s-a întâmplat ca pe pmânt s fie un mam admirabil, duioas, prea iubitoare poate – muzician mai mult i un pzitor de porci mai puin! pentru micul „JURJAC”, ascuns de multe ori în lanul de ppuoi din grdina casei, unde-mi încropeam o mic Prof. pensionar, orchestr pe care o dirijam, imitând diferite Neculai Gheu instrumente, aa cum auzisem pentru prima dat un
Andrei Maxim
Rememorez o secven semnificativ veche de patru sau cinci ani...
Ecranul televizorului, pe nu mai tiu care canal, îmi trezete atenia cu triluri cunoscute de fluier i totui altfel „suflate”. Atunci, privirea mi-a fost pironit de fizionomia luminoas a unui copil care nu cânta, se juca nu tiu cum cu fluierul, iar acesta, fericit la rându-i c i-a gsit „naul”, scotea sunete care veneau din celest... A schimbat apoi fluierul cu alte instrumente, cam din aceeai familie, multe la numr de nu le-am mai inut irul i..., concurs fiind, iar copilul concurent, a luat... Premiul întâi!
Andrei MAXIM, c aa îl chema pe copil, a primit ofranda ca pe ceva ateptat, gesturile lui fireti semnând cu ale tatlui care-l proteja cu atitudinea, deloc surprins de succesul fiului. Privighetoarea tie c puii ei îi vor fi asemenea!...
Astzi, când scriu, tânrul muzician Andrei Maxim e un frumos adolescent de 18 ani, împlinii pe 25 noiembrie, 2012, zi în care a venit pe lume în oraul Botoani, centrul unei zone româneti care i-a dat pe Eminescu, Enescu, Iorga i atâia alii.
Astzi, când m minunez de talentul su, Andrei Maxim cânt la dousprezece instrumente de suflat, crora le-a adugat pianul, pe care-l studiaz la Liceul de Art din Botoani, unde îl gsim ca elev. Colaboreaz îns de mai muli ani (din... copilrie!) cu Orchestra popular „Rapsozii Botoanilor”, bucurându-se de preuirea i îndrumarea maestrului Ioan Cobâl, dirijorul înzuat cu talent i tact pedagogic.
Astzi, când m flesc scriind despre o perspectiv, Andrei Maxim se poate luda ca participând la nu mai tie câte concursuri i festivaluri, palmaresul lui de premii fiind impresionant: peste 50, unele dintre ele foarte importante, cum sunt, de pild, Premiul I la concursul Internaional „Emanoil Elenescu” de la Piatra Neam în anii 2008 i 2009, Premiul I la Concursul Internaional „George Georgescu” de la Tulcea în 2010, ori Premiul I la toate etapele Olimpiadei Naionale de Interpretare din 2007, 2008 i 2009.
Profesorii si de început, care-i sunt întâistttori, dl. Ion Enciu i dl. Petru Sâia, pot fi mulumii, mai ales c instrumentul cel mai apropiat acum îi este clarinetul, cu care, de altfel, dorete s i exceleze în muzica clasic.
Deviza tânrului Andrei Maxim? „Cântând, m exprim cel mai bine.” Nu se putea un final mai adevrat pentru acest profil de artist în desfurare, care are încredere în steaua lui i în preferinele sale profesional-artistice: „Muzica este sufletul meu. Vreau s m axez mai mult pe cea clasic, pentru c dac stpâneti acest domeniu, te descurci în orice gen muzical.” Este o declaraie matur, chibzuit, care devine chezia împlinirilor artistice viitoare.
Aceasta este i sperana în mar a unui talent, Andrei MAXIM, care se va desvâri prin trud permanent, în numele unui crez artistic individual, dar i pentru a demonstra, fr tgad, c geniul autohton românesc nu moare.
Gruia NOVAC
Portretul speranei în mar
De ce se bat potcoave cailor? microbi, ei zic c aia e carne i mnânc, i moare. (Mihai, 8 ani)Ÿ Calului i se bat potcoave pentru c potcoavele sunt
mai uoare decât calul i ele merg mai repede decât Ÿ Lichidul la injecie e otrvicios, ca s-i omoare pe calul. (Mihai, 8 ani) microbi. (Raluca, 6 ani)
Ÿ La cal se pun potcoave, s nu cad calul pe spate. Ÿ Îi bag injecia în popou i la om, i la microb, i pe el îl Atunci când pune frân calul se înepenete pe omoar, c mai mic. (Anda, 5 ani) picioare. (Matei, 9 ani) Ce este timpul?
Ÿ La cal se pun potcoave ca s opie pe strad, c Ÿ Timpul este o vreme care trece tot timpul. (Anda, 5 dac nu tropiete, nu e cal. (Alice, 7 ani) ani)
Ce este injecia? Ce sunt buruienile? Ÿ Injecia folosete ca s moar microbii. Serul la are Ÿ Buruienile sunt nite plante folositoare doar lor.
în el otrav de microbi. Serul se duce la tot roiul de (David, 12 ani)
10 Viaa noastr
Cine-o fi împrit norocul? Mai auzi pe câte unii: Nu te-ntrebi cîteodat' ? Pi i ce dac o duc bine! Degeaba, nu-i bate capul Cci nu iau nimic cu dânii. Cci înc nimeni n-a aflat. Tot patru scânduri ca i tine!
Ai vrea i tu s-o duci mai bine Pui ban pe ban s-i iei o cas Tot patru scânduri, ca i mine, i dai din coate cât ce poi i ani de zile tot ai strâns, Veni atunci rspunsul tu, Degeaba dai, c nu se poate Dar preul este-atât de mare Dar una e s trieti bine Noroc nu e destul pentru toi. C nicio via nu-i de-ajuns. i alta e s trieti ru.
Când vezi pe câte unii, Doamne, i i-a trecut pofta de cas... i-ai vrea s ipi în gura mare: C-au tot ce vor, tot ce-i doresc Ai vrut s ai maina ta De ce norocul te-a uitat? Norocul e de vin în toate Dar ddu unul peste tine Degeaba ipi, nu se aude Cci doar pe ei el i-a ales. i s-a ales praful de ea. i Dumnezeu e ocupat.
i-ai vrea s strigi c nu-i dreptate, Apoi ai vrut ca s-i schimbi job-ul, i cum norocul nu te-ajut, Dar au, oare, vreo vin ei? Doreai s fii pltit mai bine... Acesta-i ghinionul tu, Cci n-au luat nimic cu fora, Tu n-ai vzut siliconata? Te consolezi c-o vorb veche, A dat norocul peste ei. Postul e-al ei, nu-i pentru tine! „Fereasc Domnul de mai ru!”
11Viaa noastr10 Viaa noastr
Pensionarul fericit Pensionarii Pensii la greu de mii de euro Pensionar mâncând din pâine Zâmbind, cu un clipit complice Gândea un „rsfat” la greu: Îi spune amicului Adam: Întreab pe vecinul su: De-ar fi ca pensia s-apuc – N-am grija banului de mâine….. Cum stai cu dragostea, amice? S-mi dea „putere” Dumnezeu… Fiindc nu-l am! Ca i cu pensia, tot ru. S pot s-o duc.
Gheorghe Guru Constantin Iuracu Gheorghe Guru
ansa pensionarului Ultima indexare a pensiilor Precizare M-ntreb, cuprins de nerbdare, la ultima indexare Pensionarii, tii mi tat, Pe când voi face-o zi la mare? pensia mi-a fost mrit, Ar vrea pensie în pung Dar pensia recalculat primesc acum suma din care Nici mai mare, nici mai lat, Îmi d rspunsul: niciodat. pot cumpra lunar o pit. Ar dori-o cât mai … lung.
Nistor I. Bud Alexandru Tru Constantin Iuracu
Mrirea pensiilor Noua lege a pensiilor Înghearea pensiilor Cum se tot plânse nea Costic Vârsta de pensionare Despre pensii, dac vrei De pensia lui, c-i foarte mic, A crescut, da-n compensare O întrebare cum se cade: Guvernul s-a luptat, din greu Scade pe al nostru plai Cum poi oare s le-nghei i i-a mrit-o cu un leu. Vârsta medie de trai. Când afar-s…'enpre grade?!
Constantin Prian Vasile Larco Gheorghe Guru
Pensionarul i U.E. Corelarea pensiilor Pensia i pensionarii Purtând cojocul vechi i chel, Mrirea pensiei se-amân Pensia lor cic În iarn tremur ca un gel Înc o toamn, înc o lun E gen minifust i m gândesc eu, pesimist: Dar pân s ne cad sorii… Cu cât e mai mic Cu pensia n-o s rezist. Ne-om corela i noi cu morii. Mai mult îi dezgust.
Iconia Octavia Micu Georgeta Paula Dimitriu Gheorghe Guru
EPIGRAME (cu i despre pensionari)
Culese cu grij pentru membrii notri de Lucica Burghelea – pensionar
Cine o fi împrit norocul?
de Aneta Matei
Scrisoare ctre guvernani
Bun ziua, guvernani! Bârladul v deranjeaz. E destul de evident c nu v prea intereseaz... Am ieit în dou rânduri i am protestat în strad Tot purtând cu noi sperana de a fi bgai în seam.
Suntem oameni cu credin, serioi i buni la sfat, În trecut, oraul nostru, a nscut doi efi de stat. Nu avem multe pretenii, nici ceva nu v-am cerut, Vrem s ne lsai în pace, atât i nimic mai mult.
Am urmat calea cea dreapt, mai întâi ne-am informat Despre tot ce presupune acest gaz controversat, Am rugat muli specialiti ca s vin s ne spun Despre aceast procedur, dac-i rea sau este bun.
A transmis televiziunea din ora, chiar în direct, Voi, atunci în opoziie, ne-ai tratat cu mult respect. Invitai prin studiouri, nou ne ddeai dreptate i spuneai c fracturarea-i paaportul ctre moarte.
Aici ne-au nscut prinii i de aici noi nu plecm, Nici s ne distrugei totul, sigur n-o s v lsm. Spiritele celor care i-au dat viaa pentru noi S-ar întoarce din morminte, i-ar veni iar înapoi.
Acum voi suntei puterea i vrem s ne ajutai, Legea zace prin birouri, trebuie doar s-o aprobai. A venit i rândul vostru, s v respectai cuvântul, S-artai c noi contm mai mult decât zcmântul.
Nu v cerem indexare, pensii mari sau alte sporuri, Nu revendicm domenii, nu pretindem nici favoruri, Vreme respectul pentru via i pentru copiii notri, Care-n veci nu vom permite s-ajung cobaii votri.
Ei sunt viitorul nostru, asta voi n-ai îneles, Ei sunt bogia noastr, ei dau vieii noastre sens. Nici o for-n lumea asta nu va trece peste noi, Când ne aprm copiii, este stare de rzboi!
Nu vom renuna la lupt, vom iei din nou în strad, Vrem s trecei i la fapte, nu doar vorbe de faad. Astzi ne propunei sec, doar un simplu moratoriu, Care-i doar o amânare a drumului spre purgatoriu.
Suntem mii de oarecare, oameni simpli, obinuii, Ce strigm în gura mare: Nu vrem s ne otrvii! Vrem ca s bgai în seam marul nostru pacifist, Împotriva procedurii de-a extrage gaz de ist.
Vasile DUMITRIU
ACIUNI EXTRAPROFESIONALE LEGITIMATE DE PUBLIC
Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Bârlad nu este doar instituia a crei activitate e definit de titulatura ei. În ultimii trei ani, CARP „Elena Cuza” a devenit i un adevrat aezmânt de cultur, în stare s valorifice potenialul tiinific i cultural- artistic al membrilor Casei i familiilor lor. Unde s-a ajuns? Au fost organizate zeci de manifestri de gen, constând în: simpozioane i mese rotunde pe teme tiinifice, literare, istorice; spectacole prilejuite de diverse aniversri, comemorri, anotimpuri; competiii sportive (atletism, tenis, ah) pe categorii de vârst; cultivarea i popularizarea folclorului zonal, în colaborare cu formaii de tradiie din Pogoneti, Iveti, Voineti, Perieni, Zorleni.
Casa Noastr se mândrete cu câteva echipe artistice, singurele (deocamdat?) în municipiul tutovean, care au devenit cunoscute în târgul nostru: Corul „Crizantema” (cruia i s-ar putea spune, pe drept cuvânt, Ansamblul Coral „Crizantema”), condus miestrit i profesional de d-na Maria Mihil; echipa de dansuri „Mugurelul” (creia i s-ar putea spune, iari pe drept cuvânt, Ansamblul Coregrafic „Mugurelul”), pregtit cu har i druire de instructorul coregraf Aurel Gudula; un grup de soliste de muzic popular i uoar, cu mare audien la public; o echip de dans modern numit „Dools”, condus cu pricepere i vioiciune de d-na Cristina Mihaela Hriscu; i încheiem cu grupul de recitatoare din poezia clasic i contemporan.
Iar dac voi aminti colaborarea fructuoas cu coala de Muzic i Arte Plastice „N. N. Tonitza”, cu Grdinia nr. 13, dar i cu alte instituii culturale din Bârlad, avem tabloul aproape complet al unor activiti cultural-tiinifice care împlinesc, prin efortul i contribuia CARP Bârlad, peisajul spiritual al unui ora care are multe resurse înc nevalorificate în zona contiinei civice, sociale i patriotice.
La expozeul – schematic – de pân acum se cuvine un exemplu rotund, care s arate c faptele noastre cultural-artistice au acoperire.
1 Octombrie a fost „Ziua Internaional a Persoanelor Vârstnice”, iar la 8 Octombrie s-au împlinit 58 ani de la înfiinarea CARP Bârlad (1954). Cu acest prilej, conducerea CARP „Elena Cuza”, la iniiativa motivat i hotrât a d-lui Nicolaie Mihai, preedintele Casei, a fost organizat o suit de manifestri în
10 Viaa noastr
Cine-o fi împrit norocul? Mai auzi pe câte unii: Nu te-ntrebi cîteodat' ? Pi i ce dac o duc bine! Degeaba, nu-i bate capul Cci nu iau nimic cu dânii. Cci înc nimeni n-a aflat. Tot patru scânduri ca i tine!
Ai vrea i tu s-o duci mai bine Pui ban pe ban s-i iei o cas Tot patru scânduri, ca i mine, i dai din coate cât ce poi i ani de zile tot ai strâns, Veni atunci rspunsul tu, Degeaba dai, c nu se poate Dar preul este-atât de mare Dar una e s trieti bine Noroc nu e destul pentru toi. C nicio via nu-i de-ajuns. i alta e s trieti ru.
Când vezi pe câte unii, Doamne, i i-a trecut pofta de cas... i-ai vrea s ipi în gura mare: C-au tot ce vor, tot ce-i doresc Ai vrut s ai maina ta De ce norocul te-a uitat? Norocul e de vin în toate Dar ddu unul peste tine Degeaba ipi, nu se aude Cci doar pe ei el i-a ales. i s-a ales praful de ea. i Dumnezeu e ocupat.
i-ai vrea s strigi c nu-i dreptate, Apoi ai vrut ca s-i schimbi job-ul, i cum norocul nu te-ajut, Dar au, oare, vreo vin ei? Doreai s fii pltit mai bine... Acesta-i ghinionul tu, Cci n-au luat nimic cu fora, Tu n-ai vzut siliconata? Te consolezi c-o vorb veche, A dat norocul peste ei. Postul e-al ei, nu-i pentru tine! „Fereasc Domnul de mai ru!”
11Viaa noastr10 Viaa noastr
Pensionarul fericit Pensionarii Pensii la greu de mii de euro Pensionar mâncând din pâine Zâmbind, cu un clipit complice Gândea un „rsfat” la greu: Îi spune amicului Adam: Întreab pe vecinul su: De-ar fi ca pensia s-apuc – N-am grija banului de mâine….. Cum stai cu dragostea, amice? S-mi dea „putere” Dumnezeu… Fiindc nu-l am! Ca i cu pensia, tot ru. S pot s-o duc.
Gheorghe Guru Constantin Iuracu Gheorghe Guru
ansa pensionarului Ultima indexare a pensiilor Precizare M-ntreb, cuprins de nerbdare, la ultima indexare Pensionarii, tii mi tat, Pe când voi face-o zi la mare? pensia mi-a fost mrit, Ar vrea pensie în pung Dar pensia recalculat primesc acum suma din care Nici mai mare, nici mai lat, Îmi d rspunsul: niciodat. pot cumpra lunar o pit. Ar dori-o cât mai … lung.
Nistor I. Bud Alexandru Tru Constantin Iuracu
Mrirea pensiilor Noua lege a pensiilor Înghearea pensiilor Cum se tot plânse nea Costic Vârsta de pensionare Despre pensii, dac vrei De pensia lui, c-i foarte mic, A crescut, da-n compensare O întrebare cum se cade: Guvernul s-a luptat, din greu Scade pe al nostru plai Cum poi oare s le-nghei i i-a mrit-o cu un leu. Vârsta medie de trai. Când afar-s…'enpre grade?!
Constantin Prian Vasile Larco Gheorghe Guru
Pensionarul i U.E. Corelarea pensiilor Pensia i pensionarii Purtând cojocul vechi i chel, Mrirea pensiei se-amân Pensia lor cic În iarn tremur ca un gel Înc o toamn, înc o lun E gen minifust i m gândesc eu, pesimist: Dar pân s ne cad sorii… Cu cât e mai mic Cu pensia n-o s rezist. Ne-om corela i noi cu morii. Mai mult îi dezgust.
Iconia Octavia Micu Georgeta Paula Dimitriu Gheorghe Guru
EPIGRAME (cu i despre pensionari)
Culese cu grij pentru membrii notri de Lucica Burghelea – pensionar
Cine o fi împrit norocul?
de Aneta Matei
Scrisoare ctre guvernani
Bun ziua, guvernani! Bârladul v deranjeaz. E destul de evident c nu v prea intereseaz... Am ieit în dou rânduri i am protestat în strad Tot purtând cu noi sperana de a fi bgai în seam.
Suntem oameni cu credin, serioi i buni la sfat, În trecut, oraul nostru, a nscut doi efi de stat. Nu avem multe pretenii, nici ceva nu v-am cerut, Vrem s ne lsai în pace, atât i nimic mai mult.
Am urmat calea cea dreapt, mai întâi ne-am informat Despre tot ce presupune acest gaz controversat, Am rugat muli specialiti ca s vin s ne spun Despre aceast procedur, dac-i rea sau este bun.
A transmis televiziunea din ora, chiar în direct, Voi, atunci în opoziie, ne-ai tratat cu mult respect. Invitai prin studiouri, nou ne ddeai dreptate i spuneai c fracturarea-i paaportul ctre moarte.
Aici ne-au nscut prinii i de aici noi nu plecm, Nici s ne distrugei totul, sigur n-o s v lsm. Spiritele celor care i-au dat viaa pentru noi S-ar întoarce din morminte, i-ar veni iar înapoi.
Acum voi suntei puterea i vrem s ne ajutai, Legea zace prin birouri, trebuie doar s-o aprobai. A venit i rândul vostru, s v respectai cuvântul, S-artai c noi contm mai mult decât zcmântul.
Nu v cerem indexare, pensii mari sau alte sporuri, Nu revendicm domenii, nu pretindem nici favoruri, Vreme respectul pentru via i pentru copiii notri, Care-n veci nu vom permite s-ajung cobaii votri.
Ei sunt viitorul nostru, asta voi n-ai îneles, Ei sunt bogia noastr, ei dau vieii noastre sens. Nici o for-n lumea asta nu va trece peste noi, Când ne aprm copiii, este stare de rzboi!
Nu vom renuna la lupt, vom iei din nou în strad, Vrem s trecei i la fapte, nu doar vorbe de faad. Astzi ne propunei sec, doar un simplu moratoriu, Care-i doar o amânare a drumului spre purgatoriu.
Suntem mii de oarecare, oameni simpli, obinuii, Ce strigm în gura mare: Nu vrem s ne otrvii! Vrem ca s bgai în seam marul nostru pacifist, Împotriva procedurii de-a extrage gaz de ist.
Vasile DUMITRIU
ACIUNI EXTRAPROFESIONALE LEGITIMATE DE PUBLIC
Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Bârlad nu este doar instituia a crei activitate e definit de titulatura ei. În ultimii trei ani, CARP „Elena Cuza” a devenit i un adevrat aezmânt de cultur, în stare s valorifice potenialul tiinific i cultural- artistic al membrilor Casei i familiilor lor. Unde s-a ajuns? Au fost organizate zeci de manifestri de gen, constând în: simpozioane i mese rotunde pe teme tiinifice, literare, istorice; spectacole prilejuite de diverse aniversri, comemorri, anotimpuri; competiii sportive (atletism, tenis, ah) pe categorii de vârst; cultivarea i popularizarea folclorului zonal, în colaborare cu formaii de tradiie din Pogoneti, Iveti, Voineti, Perieni, Zorleni.
Casa Noastr se mândrete cu câteva echipe artistice, singurele (deocamdat?) în municipiul tutovean, care au devenit cunoscute în târgul nostru: Corul „Crizantema” (cruia i s-ar putea spune, pe drept cuvânt, Ansamblul Coral „Crizantema”), condus miestrit i profesional de d-na Maria Mihil; echipa de dansuri „Mugurelul” (creia i s-ar putea spune, iari pe drept cuvânt, Ansamblul Coregrafic „Mugurelul”), pregtit cu har i druire de instructorul coregraf Aurel Gudula; un grup de soliste de muzic popular i uoar, cu mare audien la public; o echip de dans modern numit „Dools”, condus cu pricepere i vioiciune de d-na Cristina Mihaela Hriscu; i încheiem cu grupul de recitatoare din poezia clasic i contemporan.
Iar dac voi aminti colaborarea fructuoas cu coala de Muzic i Arte Plastice „N. N. Tonitza”, cu Grdinia nr. 13, dar i cu alte instituii culturale din Bârlad, avem tabloul aproape complet al unor activiti cultural-tiinifice care împlinesc, prin efortul i contribuia CARP Bârlad, peisajul spiritual al unui ora care are multe resurse înc nevalorificate în zona contiinei civice, sociale i patriotice.
La expozeul – schematic – de pân acum se cuvine un exemplu rotund, care s arate c faptele noastre cultural-artistice au acoperire.
1 Octombrie a fost „Ziua Internaional a Persoanelor Vârstnice”, iar la 8 Octombrie s-au împlinit 58 ani de la înfiinarea CARP Bârlad (1954). Cu acest prilej, conducerea CARP „Elena Cuza”, la iniiativa motivat i hotrât a d-lui Nicolaie Mihai, preedintele Casei, a fost organizat o suit de manifestri în
12 Viaa noastr 1312 Viaa noastr Viaa noastr
perioada 30 septembrie (duminic) – 8 octombrie (luni), „Copilrie” – compoziie muzical de Muzakis. A urmat în cele nou zile desfurându-se 20 (douzeci) de apoi grupul coral „Steluele”, cu melodia „Ce mic-i aciuni diverse care s marcheze cele dou evenimente: vacana mare”, în interpretarea elevilor clasei a III-a crosul „Cupa Toamnei”, concursuri de tenis i ah, (învtoare Diana Bichir) de la coala nr. 5 „Principesa premierea câtigtorilor la competiiile sportive, Elena Bibescu”. Ansamblul „Hora”, în repertoriu cu o premierea membrilor din rural i urban care-i suit de dansuri moldoveneti, pregtit de coregraful aniverseaz „Nunta de Aur”, Srbtoarea „Nunta de Aurel Gudula, a obinut aprecierea unanim a Aur”, prelegere susinut de Poliia de Proximitate, spectatorilor. Iar când, în scen, a intrat Grupul folcloric simpozion tiinific cu participarea d-lui Const. Lipa, „Rzeii” din Pogoneti-Tutova, sala s-a ridicat în cercettor tiinific, lansarea nr. 9 al revistei „Viaa picioare. O suit de dansuri populare de pe Valea noastr” (oct., 2012), expoziie foto dedicat Tutovei, un alt vechi dans moldovenesc i cântecul coregrafului Aurel Gudula, Ziua Porilor Deschise, totul autentic „Hora de la Bogeti” au dat culoare momentului încheindu-se apoteotic cu spectacolul „Rapsodii de pregtit impecabil de învtorul Dumitru Andrei, toamn”. sufletul grupului înc din 1985, anul în care formaia a
Asupra spectacolului voi zbovi câteva rânduri. luat fiin. Coregrafia a fost asigurat profesionist de Sâmbt, 6 octombrie, 2012, ora 16:00, cortina instructorul Ionel Rou.
scenei Casei de Cultur „G. Tutoveanu” din Bârlad s-a... A urmat surpriza: spectatorilor, toi membri i ridicat. Prezentatorul – elegant i jovial („cu voia simpatizani ai CARP „Elena Cuza” Bârlad, li s-a fcut, dumneavoastr”, chiar semnatarul acestui material!) – din partea preedintelui i a conducerii Casei, un cadou salut spectatorii care au umplut pân la refuz sala de de neuitat. În scen, pe rând, au intrat cunoscuii i 450 locuri i, aproape cantabil, rostete: Rapsodii de îndrgiii interprei de muzic uoar Alexandru Jula toamn. E numele spectacolului înscris i pe fundalul din Galai i Gabriel Dorobanu din Bucureti. Doi artiti scenei. Ce-a urmat? Corul de femei „Crizantema”, minunai! format din 24 de Doamne. Dirijat de d-na Maria Târziu, în noapte, s-a încheiat spectacolul. Spre ora Mihil, corul a încântat mulimea entuziast cu melodii 21:00, ultimul spectator a plecat spre cas. CARP „Elena de neuitat, interpretate cald, corect i emoionant: Cuza” Bârlad, celor peste 500 de spectatori, le druise „Zburai cântri” – pies religioas; „Floricica” – câteva clipe de fericire. aranjament pe trei voci, pe muzica lui Francisc Hubic i Asemenea aciuni extraprofesionale întregesc acompaniament la pian asigurat de d-na prof. Emilia profilul unei instituii care tie c, pe lâng problemele Mocanu; „Are mama fat mare” – muzica de Nicolaie social-economice, trebuie s se îngrijeasc i de sufletul Oancea, versuri de I.N. Soricu; „Brâul amestecat” – oamenilor. prelucrare folcloric de Pretorian Voiculescu i Gruia NOVAC
I. VÂRSTA, PENSIONAREA, ORGANIZAIILE NON-GUVERNAMENTALE, I PROBLEMELE DE SOCIOLOGIE
MEDICAL
Sociologia se definete ca ,,studiul tiinific al vieii sociale”. Societatea este complex i cuprinde date i informaii cu privire la aspectele vieii sociale, „fapte sociale” care trebuie explicate cauzal.
Sntatea este un fenomen, este o realitate multidimensional (St.Petra) care este condiionat medical, economic i social. Exist o multitudine de factori sociali în declanarea bolilor cu o prevalen diferit într-o zon sau alta a aceleiai ri, diferit de la ora la sat, ori la diverse categorii sociale, în funcie de venituri sau profesiune. Sunt necesare msuri de protecie a sntii publice, a lurii în consideraie a cauzalitii sociale. Starea de sntate impune o înelegere plurifactorial. “Medicina este o tiin social nu numai natural” (H.E.Siegerist, 1960). Starea actual de sntate a populaiei i conflictul între generaii legat i de fluxurile demografici longitudinale stau la baza crizei capitalismului contemporan.
Vârstele de pensionare i cele apte categorii de pensii, alturi de mortalitatea pe vârste i sperana de via, ar trebui analizate. Bugetul de asigurri sociale are un deficit alarmant. În noile legi de pensii trebuie s se creasc vârsta de pensionare. Statistici efectuate în anul 2009 notau c: un brbat pensionat la limita de vârsta i cu stagiu complet de cotizare ar mai avea de trit 19,2 ani; o femeie în aceleai condiii ar mai avea de trit 26,4 ani; persoanele pensionate pentru invaliditate ar mai avea de trit 22 ani brbai si 29-30 ani femei.
Creterea vârstei de pensionare are o raiune economic i îi gsete suport în ascensiunea speranei de via la toate vârstele. Cunoaterea speranei de via dup pensionare, implicaiile economice i sociale ale creterii acestei sperane sunt necesare pentru fundamentarea deciziilor asupra vârstei de pensionare. Avem o cunoatere srac a mortalitii pe vârste în generaii din datele pe care le ofer sistemul statistic naional. Exist i factori imprevizibili care pot influena deteriorarea grav i de durat a contextului economic, social, cultural i sanitar: inundaii, ierni grele, înclzirea global excesiv etc. Criza economic i social cuprinde din ce în ce mai multe faete ale vieii cotidiene, scderea asistenei medicale, scderea curbei alterrii calitii vieii.
Persoanele de vârsta a treia (vârstnicii) ocup în societatea contemporan un loc din ce în ce mai important. O societate mai dezvoltat (economic, industrial, cu creterea civilizaiei i veniturilor, cu o asisten medical superioar conduce la creterea speranei de viaa, deci la creterea numrului vârstnicilor. Creterea speranei de via s-a produs de la 36,4 ani în anii 1890-1901 la 70 de ani în anul 2000. Vârstnicii, odat cu pensionarea, nu au o abandonare total odat cu ieirea din sfera social. Activitatea acestora se continu prin alte forme, într-un alt cadru, asigurând nevoia de apartenen i afirmare, aflate în fruntea “piramidei nevoilor” a lui Maslow. Vârstnicii pot activa în continuare în profesia lor sau se adapteaz, înva pentru alta, sau activeaz în asociaii, organizaii neguvernamentale, unde gsesc un mod de a-i petrece timpul, gsesc o cale de realizare a aspiraiilor lor i de a deveni folositori societii. Vârstnicii, de multe ori trebuie inclui ca o categorie social în sfera celor defavorizai. Asociaiile nonguvernamentale ofer vârstnicilor o mai bun integrare în societate, ca i forme de ajutorare: asisten medical, asisten social la domiciliu, donaii. Exist i programe de cooperare cu organisme guvernamentale i nonguvernamentale care pot fi de folos vârstnicilor i populaiei în general pentru sntatea acestora i pentru ocrotirea celor defavorizai.
Scriitorul Aldous Huxley nota în Orb în Gaza: “Btrâneea const în mare msura din contractarea unor obiceiuri proaste. Felul cum îi utilizezi corpul, condiioneaz funciile lui”. Îmbtrânirea nu este o boal decât dac este asociat cu alterarea sau lezarea unui organ (R.Olinescu) i este un fenomen natural. Îmbtrânirea este un fenomen natural, programat, care are loc în fiecare celul, dar începe prin afectarea treptat a ADN-ului, care este “dirijorul orchestrei celulare”. Prelungirea vieii a devenit un mit, existent de pe vremea apariiei contiinei omeneti. Viteza procesului de îmbtrânire este important. Sunt factori sociali i factori personali care pot influena aceast vitez. Aceti factori sunt urmtorii: ereditatea, temperamentul, factorii dobândii (stilul de via, condiiile extreme, dieta, voina de a îmbtrâni frumos).
Societatea modern, industrializat îmbtrânete populaia. Fiecare om îmbtrânete cu o anumit vitez, dar societatea poate influena. Viteza de îmbtrânire poate fi influenat i de ali factori i anume: contientizarea vârstei i controlul periodic al sntii, alimentaia (hipocaloric) în hidratare suficient i alimente bogate în legume i fructe), îngrijirea corpului, respectarea orelor de odihn i mas. Socializarea-companie, ocupaii interesante, plcute, mersul pe jos, evitarea singurtii i cutarea modului de a fi util altora.
A tri mult, în sntate i fericire, a fost preocuparea dintotdeauna a omenirii (cum noteaz i F.Voinea Ene) iar grija pentru sntate, care înseamn un mod de via, alimentaie i munc ordonate, va duce la un drum al vieii lung, neted i luminos i la o vârst înaintat cu independen fizic, minte clar i bun socializare.
II. ALERGIILE SECOLULUI XXI I MODUL MODERN DE VIA
Cunotinele tiinifice i clinice de boli alergice sunt relativ recente, dei ele sunt descrise din antichitate. Asistm astzi, aa cum nota F.B.Michell, academician francez, la „o inflaie mondiala” a bolilor alergice, fapt care a fcut s se treac de la un cuvânt la un limbaj curent, un întreg vocabular tiinific”. Cuvântul „alergie” este introdus de pediatrul von Pirquet ca un concept general de schimbare a reactivitii.
Alergologia este recunoscut ca tiina datorit activitii unui numr mare de imunologi i alergologi. Domeniile sunt multiple, adugându-se în secolul XXI cercetri de meta-biologie, de genetic, de biologie celular, dar în terapeutic, în afar imunologiei specifice se adaug terapia prin anticorpi monoclonali anti-IgE. Bolile alergice sunt boli complexe, boli cronice presrate cu episoade acute, unde cercetrile genetice, cele imunologice i alergologice se împletesc cu factori determinani din jur, factori care sunt legai de modul de via modern. Boala alergic are prin frecvena, uneori prin gravitatea manifestrilor, aspecte socio-economice deosebite. Este necesar a fi cunoscut de la primele semne de boal, deoarece, dac este descoperit cât mai devreme, dezvolt o suferin mai uoar i are i o rezolvare uoar terapeutic, uneori prin simpla îndeprtare a cauzei. Modul modern de via a condus la creterea numrului bolilor alergice. rile occidentale bogate, cu nivel de industrializare înalt, au o prevalen mai mare în astm alergic, rinit i dermatit atopic.
Tabagismul activ i pasiv sunt surse de poluare domestic i sunt recunoscui drept factori favorizani în bronit i astmul alergic .
Poluarea aerului favorizeaz i declaneaz o reacie alergic. Poluarea aerului atmosferic i domestic prin
E BINE S TIM
12 Viaa noastr 1312 Viaa noastr Viaa noastr
perioada 30 septembrie (duminic) – 8 octombrie (luni), „Copilrie” – compoziie muzical de Muzakis. A urmat în cele nou zile desfurându-se 20 (douzeci) de apoi grupul coral „Steluele”, cu melodia „Ce mic-i aciuni diverse care s marcheze cele dou evenimente: vacana mare”, în interpretarea elevilor clasei a III-a crosul „Cupa Toamnei”, concursuri de tenis i ah, (învtoare Diana Bichir) de la coala nr. 5 „Principesa premierea câtigtorilor la competiiile sportive, Elena Bibescu”. Ansamblul „Hora”, în repertoriu cu o premierea membrilor din rural i urban care-i suit de dansuri moldoveneti, pregtit de coregraful aniverseaz „Nunta de Aur”, Srbtoarea „Nunta de Aurel Gudula, a obinut aprecierea unanim a Aur”, prelegere susinut de Poliia de Proximitate, spectatorilor. Iar când, în scen, a intrat Grupul folcloric simpozion tiinific cu participarea d-lui Const. Lipa, „Rzeii” din Pogoneti-Tutova, sala s-a ridicat în cercettor tiinific, lansarea nr. 9 al revistei „Viaa picioare. O suit de dansuri populare de pe Valea noastr” (oct., 2012), expoziie foto dedicat Tutovei, un alt vechi dans moldovenesc i cântecul coregrafului Aurel Gudula, Ziua Porilor Deschise, totul autentic „Hora de la Bogeti” au dat culoare momentului încheindu-se apoteotic cu spectacolul „Rapsodii de pregtit impecabil de învtorul Dumitru Andrei, toamn”. sufletul grupului înc din 1985, anul în care formaia a
Asupra spectacolului voi zbovi câteva rânduri. luat fiin. Coregrafia a fost asigurat profesionist de Sâmbt, 6 octombrie, 2012, ora 16:00, cortina instructorul Ionel Rou.
scenei Casei de Cultur „G. Tutoveanu” din Bârlad s-a... A urmat surpriza: spectatori