Home >Mobile >Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Date post:14-Jun-2020
Category:
View:16 times
Download:2 times
Share this document with a friend
Description:
Merge bine cu Librera Reader modul Rezervați text reflow pe telefoanele mobile.
Transcript:

Buddha Gautama

Curds (brânză dulce de vacă) s,i orez (a la Sujata)

După ce s,i-a supus corpul la câteva austerităt,i s,i a limitat aportul de hrană la câteva boabe de orez s,i susan pe zi, Siddhartha Gautama nu a atins iluminarea pe care s,i-o dorea. Astfel că a încercat o nouă tactică. Nu s,i-a mai refuzat hrănirea ca o formă de autodisciplină. Lipsa hranei se pare că l-a făcut să se focalizeze mai mult asupra apetitului său s,i foamea i-a diminuat concentrarea. De acum înainte el a meditat cu stomacul plin.

Nu mult după ce s,i-a revenit, după cum am spus, a venit Sujata, fiica unui fermier din apropiere. Ea a adus un bol de aur umplut cu cel mai delicios curds s,i orez s,i uitându-se la figura trasă a lui Gautama i-a oferit mâncarea. După ce a mâncat put,in cu poftă, el a împărt,it restul în 49 de port,ii ca să îi ajungă pentru 7 săptămâni de meditat,ie care l-au condus la iluminare.

Acest fel de mâncare e la fel de popular astăzi în India ca s,i pe vremea lui Buddha.

Iată-l cu câteva adăugiri personale ale autorului: Pentru curds (brânză dulce de vacă)

450 g de tofu tare

1 cană de ulei vegetal (pentru prăjit) Pentru Pulao de orez

2 căni de orez cu bobul lung (de preferint,ă orez Basmati indian)

1 ceapă de Spania de mărime medie, tocată

3 linguri de ulei vegetal

2 căt,ei de usturoi tocat,i fin

1 lingură de turmeric

1/2 lingură de piper de Cayenne

4 cuis,oare

1/2 cană de mazăre proaspătă

1/2 lingurit,ă scort,is,oară

1/2 uncie de ghimbir proaspăt, ras fin

2 păstăi de cardamom (opt,ional)

2 ardei iut,i mărunt,it,i (opt,ional)

1 lingurit,ă de garam masala sau pudră de chili

1 lingurit,ă de pudră de coriandru

În loc de curds (brânză dulce de vacă) prăjit (sau paneer??????), am folosit cuburi de tofu prăjite (pentru a păstra ret,eta cât mai vegetariană (fără lactate) posibil).

Luat,i 450 g de tofu tare. Tăiat,i-o în cuburi de 1cm . Încălzit,i o cană de ulei vegetal într-o tigaie, s,i prăjit,i cuburile de tofu în ulei până se rumenesc. Scoatet,i-le din ulei cu o lingură de lemn s,i uscat,i-le cu un prosop de hârtie.

Spălat,i bine orezul apoi lăsat,i-l în 4 căni de apă jumătate de oră.

Între timp rumenit,i ceapa în ulei într-o cratit,ă grea (heavy skillet)????. După câteva minute adăugat,i sare, turmeric, semint,e de chimen, Cayenne s,i cuis,oare. Amestecat,i 1-2 minute apoi adăugat,i mazărea, ardeii iut,i, scort,iºoara, usturoiul, semint,ele de cardamom, ghimbirul s,i garam masala. După câteva minute se adaugă orezul. Se păstrează 3 căni din apa folosită pentru umflarea orezului. După ce orezul s-a încălzit se adaugă apa. Se aduce la fierbere s,i apoi se dă focul mic s,i se continuă până lichidul e absorbit s,i orezul devine pufos (cam 10 minute).

Când cuburile de tofu prăjite s-au uscat suficient, le adăugăm la orezul pulao împreună cu o lingură de pulbere de cardamom. Amestecăm bine s,i lăsăm să stea 5 minute. Se ia de pe foc s,i se serves,te garnisit cu castravet,i s,i ros,ii.

6 port,ii.

Spanac cu curry

1 lb. de spanac proaspăt

1 cană de apă sărată

1 cană de iaurt sau iaurt de soia

2 linguri de făină de năut

3 căni de apă

3 linguri de ulei de susan

1 lingură de semint,e de fenicul

1 baton de scort,is,oară

3 cuis,oare

1 lingură de turmeric

1 lingură de garam masala

3 căt,ei de usturoi mărunt,ite (opt,ional)

2 ardei iut,i verzi tocat,i fin

2 linguri de ghimbir proaspăt ras

3-4 ros,ii decojite s,i mărunt,ite (opt,ional)

sare s,i piper după gust

Spălat,i s,i tăiat,i spanacul. Fierbet,i o cană de apă sărată într-o cratit,ă grea

(heavy skillet) ????? s,i adăugat,i frunzele de spanac. Imediat ce spanacul s-a înmuiat (opărit)?, luat,i vasul de pe foc.

Într-un vas mare amestecat,i bine 3 căni de apă caldă, 2 linguri de făină de năut s,i o cană de iaurt sau iaurt de soia.

Într-o tigaie încinget,i 2 linguri de ulei s,i adăugat,i condimentele tari - semint,e de mus,tar, semint,e de fenicul, semint,e de chimen, batonul de scort,is,oară s,i cuis,oarele. Imediat ce semint,ele de mus,tar încep să sfârâie, adăugat,i restul de condimente împreună cu ghimbirul, ardeiul iute s,i usturoiul. Rumenit,i-le împreună câteva minute s,i apoi combinat,i condimentele fierbint,i cu iaurtul s,i amestecat,i viguros. După ce au fost bine amestecate, punet,i-le peste spanac. Aducet,i-le la fierbere s,i apoi dat,i focul la mic s,i lăsat,i 20 minute sau până ce majoritatea lichidului a fost absorbită. Înainte de a începe să fiarbă ar fi bine să adăugăm 3-4 ros,ii decojite s,i tăiate mărunt. Trebuie amintit că tomatele sunt vegetale aduse din lumea nouă s,i nu erau disponibile lui Buddha. Servit,i cu orez basmati.

4 port,ii.

În conformitate cu Om Prakash, în cartea sa ‘’Mâncăruri s,i băuturi din vechea Indie” (New Delhi, 1961, p. 72), spune că spanacul era una din vegetalele pe care Buddha o recomanda urmas,ilor săi să o consume. Gătitul în acele vremuri era foarte sofisticat în India s,i curries ?????(mâncare cu curry) din spanac, ca s,i din alte vegetale erau le fel de populare ca s,i astăzi. Des,i mâncarea este o recreere imaginativă, toate condimentele erau folosite pe vremea lui Buddha (vezi paginile 69, 70). În discut,ia sa despre cele 5 puncte ale etichetei budiste, el spune (p.83): ‘’Un călugăr ideal, în viziunea lui Buddha, nu ucide nici un animal pentru hrană, acceptă doar un singur curs ????, nu mănâncă în momente nepotrivite. El nu acceptă mâncare din cereale nepreparate sau carne.”

Fasole mung s,i orez

1 cană de fasole mung 5 căni de apă

1 cană de orez basmati

2 cană de apă

2 linguri de ulei de susan

1 lingurit,ă de semint,e de mus,tare negru

1 lingurit,ă de semint,e de chimen

3 cuis,oare

1 baton de scort,is,oară

1 lingurit,ă de turmeric

1 lingurit,ă de piper Cazenne

1 lingurit,ă de garam masala

2 lingurit,e de sare

3 lingurit,e de ghimbir proaspăt ras sau tăiat bucăt,ele

sote de vegetale (opt,ional: încercat,i ceapă, morcovi, zucccchini s,i broccoli mărunt,ite s,i prăjite în ulei de susan cu 1 lingură de ghimbir tocat fin)

Spălat,i s,i apoi fierbet,i fasole mung în 5 căni de apă într-o oală grea (heavy skillet) ?????. Între timp înmuiat,i orezul în 2 căni de apă pentru o jumătate de oră.

Într-o tigaie rumenit,i semint,ele de mus,tar, semint,ele de chimen, batonul de scort,is,oară s,i cuis,oarele în ulei de susan. Când mus,tarul sfârâie, dat,i focul mai mic s,i adăugat,i turmeric, piper Cayenne, sare, garam masala s,i ghimbir. Prăjit,i la foc mare timp de 2 minute s,i apoi turnat,i condimentele în oala cu fasole mung care fierbe. Fierbet,i fasolea până ce majoritatea lichidului a fost absorbită, apoi adăugat,i orezul s,i 2 căni de apă. Aducet,i la fierbere s,i amestecat,i energic orezul cu fasolea folosind o lingură de lemn. Dat,i focul la mic s,i fierbet,i încet până ce orezul devine moale s,i pufos. Pentru o mâncare mai consistentă adăugat,i la orez s,i fasole după ce acestea sunt gata vegetalele rumenite.

4-6 port,ii

Mâncărurile vegetariene cu orez s,i fasole erau foarte apreciate în India pe vremea lui Buddha. (Prakash, op. cit., pp. 34-7; 58-63) Buddha Gautama

Povestea budismului începe cu adevărat spre sfârs,itul mileniului al doilea înainte de Hristos, când triburile de nomazi prădători au năvălit din stepele din sudul Rusiei s,i au coborât spre as,ezările pas,nice din Iran s,i nord-vestul Indiei. Cu carele lor iut,i, trase de perechi de cai s,i cu armele lor teribile au călcat în picioare fermele s,i satele din calea lor. Ei erau oameni disperat,i, războinici care trăiau din furtul vacilor s,i din războaie. Cuvântul lor pentru război, gavishti în sanskrită, însemna la origini ‘’să caute vaci”. Ei îs,i spuneau arieni ‘’oameni” - s,i implicit non-arienii nu erau considerat,i oameni. Faptul că arienii se considerau superiori celor pe care îi cuceriseră este sugerat de cuvântul ‘’arian” însus,i, care este rădăcina cuvântului ‘’aristocrat,ie” (conducerea celor mai buni oameni).

Invadatorii arieni i-au tratat pe nativii cu pielea smeadă din nordul Indiei ca pe fiint,e nonumane sau chiar inferioare vacilor. Aces,ti nativi care erau în stare să se salveze au fost fort,at,i să fugă în partea centrală s,i sudică a Indiei: aceia care au rămas în urma lor au fost luat,i ca sclavi s,i au format cea mai joasă castă, numită shudras (muncitori). Arienilor li se atribuie impunerea acestui sistem de caste în India.

La origine sistemul castelor era conceput pentru a păstra puritatea rasială a arienilor, care aveau oroare de a se amesteca cu oamenii smezi din India. Cuvântul pentru castă în limba sanscrită este varna (culoare). Era de datoria oamenilor cu pielea de culoare închisă, nativii dravidieni din India, să servească celelalte 3 caste supeioare, care erau formate din oameni cu pielea deschisă, cuceritorii arieni ce vorbeau sanskrită.

În topul sistemului de caste erau brahmanii (brahmana) sau preot,ii. Imediat sub ei se aflau casta kshatriya (războinicii), iar apoi urma casta vaishyas (comerciant,ii). La urmă erau shudra-s,ii, a căror îndatorire era să servească castele superioare.

Fiecare trib arian avea un rege sau o căpetenie care provenea dintr-o familie dinastică din casta războinicilor. Regele era special ales pentru a cres,te pe rajahs (print,i). Familiile ariene erau patriliniare s,i patriarhale.

Astăzi poate părea ciudat că societatea ariană era dominată de preot,i, de vreme ce războinicii erau cei care det,ineau armele. Oricum, putem să reflectăm la cariera unui om cum a fost cardinalul Richelieu care a trăit în Frant,a în secolul al 17 lea sau să ne gândim la puterea temporară a Papei pentru a realiza că altarul este mai puternic decât sabia.

India din timpul invaziilor ariene, ca s,i Europa medievală, era îmbibată de superstit,ii. Întret,inerea conducătorilor arieni, depinzând atât de mult de prădarea satelor s,i de războaiele cu alte triburi, a rămas la voia întâmplării. Fiecare luptă, fiecare incursiune în t,inuturi necunoscute pentru a le jefui era un joc de noroc, un salt în întuneric. Astfel, pentru a întoarce soarta în favoarea lor, ei apelau la brahmani pentru ca aces,tia să-i înduplece pe zei prin sacrificii animale. Foarte dragi zeilor arieni era sacrificarea vacilor. Despre Indra, zeul războinic al arienilor, se spune în Rig Veda că ar fi devorat sute de vaci dintr-o dată.

Odată cu cres,terea riscului bătăliilor s,i cu cres,terea rezistent,ei nativilor, arienii au ajuns să depindă din ce în ce mai mult de magia sacrificială practicată de brahmani. Această dependent,ă a făcut ca arienii să le încredint,eze brahmanilor viet,ile s,i regatele.

În secolul al 6 lea î.C., secolul în care s-a născut Buddha, triburile ariene îs,i întinseseră stăpânirea peste toată India. Acei dravidieni cu pielea închisă care nu fuseseră luat,i ca sclavi, fuseseră împins,i până la mare. Ei au fost fort,at,i să îs,i găsească adăpost în Ceylon s,i în t,inuturile din sud-estul Asiei, călătorind cu barca.

Sistemul castelor s-a răspândit până în cele mai îndepărtate colt,uri ale continentului s,i a devenit atât de puternic s,i rigid încât controla toată mobilitatea socială. Un băiat sau o fată care erau născut,i în casta shudra, indiferent de cât de inteligent,i erau, nu aveau voie să învet,e sanscrita (limba castelor indiene superioare, educate) sau să primească mai mult decât o educat,ie rudimentară.

În acest mediu social s,i religios s-a născut Siddhartha Gautama în anul 563 î.C.

El era fiul unui rajah care conducea un mic, dar înfloritor regat în nord-estul Indiei. Ar putea părea ciudat că un om care s,i-a închinat viat,a răspândirii doctrinei lui ahimsa sau nonviolent,ei, ar putea proveni ca nas,tere dintr-un print, kshatriya. Dar aceasta este o ironie a soartei care se asemănă cu a lui Mahavira (de asemeni un membru al castei kshatriya), fondatorul sectei jainiste, care a predicat o formă aproape imposibilă de vegetarianism în care nu este permis să ucizi insectele.

Oricum, virtut,ile kshatriya cum sunt curajul, puterea s,i încrederea în sine l-au ajutat pe Siddhartha să reziste la viat,a stresantă s,i epuizantă a unui învăt,ător rătăcitor. El a călătorit pe jos până în cele mai îndepărtate părt,i ale continentului pentru a duce mesajul său. E posibil ca în dorint,a sa de a renunt,a la 3 palate, o sot,ie voluptuoasă s,i la bogăt,ii nenumărate pentru a atinge iluminarea, să fi fost ceva din dispret,ul unui luptător adevărat fat,ă de confort s,i lux.

Renunt,ând la îmbrăcămintea splendidă, la bogăt,ie, rude s,i la pretent,ia la tron, el a adoptat în schimb ”Marea plecare”. Luând înfăt,is,area unui vagabond fără casă, la 29 de ani a pornit într-o călătorie care va dura 50 de ani. El s-a hrănit în special din pomeni - o tradit,ie sfântă în India pentru aceia care simt o chemare spirituală autentică.

Dar viat,a unui cers,etor divin, trăind în sate s,i oras,e a pălit în interes curând pentru el. El s-a retras din societate pentru a trăi în pădure ca un contemplativ solitar. Timp de 6 ani el a căutat realizarea s,i înălt,area spirituală prin automortificare s,i post. Ajunsese atât de emaciat încât arăta ca un schelet. În final el a realizat inutilitatea acestor impuneri. Autotorturarea nu l-a adus mai aproape de înt,elepciunea care l-a ocolit chinuitor neinstalându-se.

De îndată ce s-a hotărât să mănânce din nou, ca prin farmec a apărut Sujata, fiica unui fermier din apropiere. Ei i s-a făcut milă de înfăt,is,area lui scheletică s,i i-a oferit o mâncare pe care a preparat-o din brânză dulce s,i orez. După ce a mâncat, el s-a simt,it atât de învigorat încât a început să se gândească că a gres,it să îs,i chinuie corpul. El a înt,eles că trupul este un instrument prin intermediul căruia putem atinge iluminarea. Negarea lui înseamnă stricarea instrumentului.

Astfel refăcut el s-a as,ezat sub un smochin, hotărât să afle răspunsul la problema suferint,ei umane. Stătea acolo ca s,i cum s-ar fi as,ezat pentru o viat,ă. După 49 de zile de meditat,ie adâncă - evrika! - mintea sa s-a umplut de lumină interioară organică s,i răspunsul l-a problemă l-a străfulgerat. Siddhartha Gautama a devenit ‘’Buddha”, care în sanscrită înseamnă ‘’cel care a atins iluminarea”.

Nefiind unul din cei care să se mult,umească cu lipsa de sens a realizării, Gautama a meditat sub smochin încâ 7 săptămâni asupra stării de iluminare s,i specificului său de Buddha din linia spirituală. În timpul meditat,iilor, el s,i-a conceput sistemul religios. Asaltat de îndoieli el s-a gândit dacă să îl păstreze doar pentru el. În final el s,i-a depăs,it temerile s,i a hotărât să meargă mai departe s,i să împărtăs,ească s,i altora viziunea sa spirituală. Arnold Toynbee afirmă că această decizie e mai importantă pentru umanitate decât fondarea Academiei platonice.

La modul esent,ial, sistemul religios al lui Buddha este un gen de antibrahmanism. El a formulat clar opozit,ia oamenilor obis,nuit,i fat,ă de sacrificiile animale costisitoare care formau ritualul de bază al religiei brahmane. Nu numai că aceste sacrificii erau de o cruzime fără rost, dar ele de asemeni erau un bir pentru oamenii obis,nuit,i care erau obligat,i să plătească pentru ele. Una din cele câteva ‘’ce nu trebuie să faci”(porunci) este legea care interzice să faci rău oricărei creaturi. Făcând din aceasta un precept fundamental al sistemului său religios, Buddha a condamnat violent,a s,i a refuzat să ia parte la ritualurile sacrificiale sângeroase ale brahmanilor.

De asemeni, în opozit,ie cu învăt,ătura brahmanilor, care spunea că realizarea Sinelui este supremul obiectiv al existent,ei, Buddha a arătat că Sinele este iluzoriu (aflat în imanent,ă). El a explicat că singurul mod de a atinge eliberarea supremă (nirvana) era de a accepta natura schimbătoare s,i fugitivă a viet,ii s,i de a urma calea de mijloc dintre dorint,ă s,i negare de sine (nirvana buddhistă oferă eliberarea de planul fizic, dar nu s,i eliberarea supremă ca în s,ivaismul kas,mirian).

Budismul se deosebes,te de brahmanism s,i prin faptul că este democratic. Orice indian, de la cea mai joasă castă până la cel mai privilegiat brahman putea face parte din ordin. Femeile, care nu aveau voie să participe la preot,ia brahmană - des,i cres,teau brahmanii de sex masculin - puteau face parte din ordinul budist având drepturi egale cu bărbat,ii. Nu este greu de înt,eles de ce budismul i-a fermecat pe mult,i indieni talentat,i care avuseseră nenorocul de a se nas,te într-o castă inferioară.

Este interesant să comparăm viat,a lui Buddha cu viat,a lui Iisus Hristos, deoarece există câteva asemănări izbitoare. La fel ca s,i în cazul lui Iisus, există o legendă care spune că Buddha a fost rodul unei concept,ii imaculate des,i în cazul lui ‘’tatăl” nu este un patriarh cărunt ci un elefant alb. Ca s,i în cazul cres,tinismului, budismul s-a fondat pe învăt,ăturile unui om în carne s,i oase care apoi a fost sanctificat de urmas,i. La fel cum Iisus a fost critic cu preot,ii templului prosper din Palestina (fariseii), la fel Buddha i-a criticat pe brahmanii îmbuibat,i. Ca s,i cres,tinismul, budismul nu s-a răspândit în t,ara de origine ci în alte părt,i. Budismul s-a răspândit la marile nat,iuni din est s,i acum este religia principală a Asiei. Cres,tinismul a pierit în Palestina, dar când a fost transplantat în Europa, a prins rădăcini s,i a devenit religia predominantă a Vestului s,i prin misionarism s,i a Estului. În final, as,a cum cres,tinismul a fost apărat de împăratul roman Constantin, la fel budismul a avut sprijinul împăratului indian Ashoka, care a transformat budismul de la o sectă pe cale de disparit,ie în religia nat,ională a Indiei.

Ashoka a fost nepotul lui Chandragupta Maurya, unul dintre cei mai puternici cuceritori din istoria Indiei, care a domnit peste mai multe teritorii decât orice alt conducător care l-a precedat. Ashoka a venit la putere în anul 272 î.C. El era la fel de capabil ca s,i bunicul său s,i nu numai că a ment,inut imperiul, dar o dată cu cucerirea Kalingăi (poarta spre sud), el l-a mărit mai mult. Oricum, cucerirea Kalingăi a costat 1000 de viet,i omenes,ti.

Cuprins de remus,cări la vederea suferint,ei s,i a măcelului care au însot,it această victorie, el a renunt,at la strategii brahmani care fuseseră arhitect,ii victoriilor bunicului său s,i a căutat sfatul înt,elept,ilor budis,ti. Ei i-au spus că nu cuceririle ci o politică de pace s,i non-violent,ă (ahimsa) ar trebui să îi fie destinul. Intrigat de acest sfat neobis,nuit, el a început să studieze scripturile budiste. Într-un timp scurt el s-a transformat. A renunt,at la campaniile militare s,i a devenit strict vegetarian. Imperiul lui Ashoka s-a dezmembrat în mâinile succesorilor săi, dar campaniile sale de promovare a budismului, vegetarianismului s,i a doctrinei nonviolent,ei (ahimsa) au creat un imperiu în mint,ile oamenilor, imperiu ce va dura ves,nic. Curds (brânză dulce de vacă) s,i orez (a la Sujata)

După ce s,i-a supus corpul la câteva austerităt,i s,i a limitat aportul de hrană la câteva boabe de orez s,i susan pe zi, Siddhartha Gautama nu a atins iluminarea pe care s,i-o dorea. Astfel că a încercat o nouă tactică. Nu s,i-a mai refuzat hrănirea ca o formă de autodisciplină. Lipsa hranei se pare că l-a făcut să se focalizeze mai mult asupra apetitului său s,i foamea i-a diminuat concentrarea. De acum înainte el a meditat cu stomacul plin.

Nu mult după ce s,i-a revenit, după cum am spus, a apărut Sujata, fiica unui fermier din apropiere. Ea a adus un bol de aur umplut cu cel mai delicios curds s,i orez s,i uitându-se la figura trasă a lui Gautama i-a oferit mâncarea. După ce a mâncat put,in cu poftă, el a împărt,it restul în 49 de port,ii ca să îi ajungă pentru 7 săptămâni de meditat,ie care l-au condus la iluminare.

Acest fel de mâncare e la fel de popular astăzi în India ca s,i pe vremea lui Buddha.

Iată-l cu câteva adăugiri personale ale autorului: Pentru curds (brânză dulce de vacă)

450 g de tofu tare

1 cană de ulei vegetal (pentru prăjit) Pentru Pulao de orez

2 căni de orez cu bobul lung (de preferint,ă orez Basmati indian)

1 ceapă de Spania de mărime medie, tocată

3 linguri de ulei vegetal

2 căt,ei de usturoi tocat,i fin

1 lingură de turmeric

1/2 lingură de piper de Cayenne

4 cuis,oare

1/2 cană de mazăre proaspătă

1/2 scort,is,oară

1/2 uncie de ghimbir proaspăt, ras fin

2 păstăi de cardamom (opt,ional)

2 ardei iut,i mărunt,it,i (opt,ional)

1 lingurit,ă de garam masala sau pudră de chili

1 lingurit,ă de pudră de coriandru

În loc de curds (brânză dulce de vacă) prăjit (sau paneer??????), am folosit cuburi de tofu prăjite (pentru a păstra ret,eta cât mai vegetariană (fără lactate) posibil).

Luat,i 450 g de tofu tare. Tăiat,i-o în cuburi de 1cm. Încălzit,i o cană de ulei vegetal într-o tigaie, s,i prăjit,i cuburile de tofu în ulei până se rumenesc. Scoatet,i-le din ulei cu o lingură de lemn s,i uscat,i-le cu un prosop de hârtie.

Spălat,i bine orezul apoi lăsat,i-l în 4 căni de apă jumătate de oră.

Între timp rumenit,i ceapa în ulei într-o cratit,ă grea (heavy skillet)????. După câteva minute adăugat,i sare, turmeric, semint,e de chimen, Cayenne s,i cuis,oare. Amestecat,i 1-2 minute apoi adăugat,i mazărea, ardeii iut,i, scort,is,oara, usturoiul, semint,ele de cardamom, ghimbirul s,i garam masala. După câteva minute se adaugă orezul. Se păstrează 3 căni din apa folosită pentru umflarea orezului. După ce orezul s-a încălzit se adaugă apa. Se aduce la fierbere s,i apoi se dă focul mic s,i se continuă până lichidul e absorbit s,i orezul devine pufos (cam 10 minute).

Când cuburile de tofu prăjite s-au uscat suficient, le adăugăm la orezul pulao împreună cu o lingură de pulbere de cardamom. Amestecăm bine s,i lăsăm să stea 5 minute. Se ia de pe foc s,i se serves,te garnisit cu castravet,i s,i ros,ii.

6 port,ii.

Spanac cu curry

1 lb. de spanac proaspăt

1 cană de apă sărată

1 cană de iaurt sau iaurt de soia

2 linguri de făină de năut

3 căni de apă

3 linguri de ulei de susan

1 lingură de semint,e de fenicul

1 baton de scort,is,oară

3 cuis,oare

1 lingură de turmeric

1 lingură de garam masala

3 căt,ei de usturoi mărunt,ite (opt,ional) 2 ardei iut,i verzi tocat,i fin

2 linguri de ghimbir proaspăt ras

3-4 ros,ii decojite s,i mărunt,ite (opt,ional) sare s,i piper după gust.

Spălat,i s,i tăiat,i spanacul. Fierbet,i o cană de apă sărată într-o cratit,ă grea

(cu inert,ie termică) s,i adăugat,i frunzele de spanac. Imediat ce spanacul s-a înmuiat (opărit)?, luat,i vasul de pe foc.

Într-un vas mare amestecat,i bine 3 căni de apă caldă, 2 linguri de făină de năut s,i o cană de iaurt sau iaurt de soia.

Într-o tigaie încinget,i 2 linguri de ulei s,i adăugat,i condimentele tari - semint,e de mus,tar, semint,e de fenicul, semint,e de chimen, batonul de scort,is,oară s,i cuis,oarele. Imediat ce semint,ele de mus,tar încep să sfârâie, adăugat,i restul de condimente împreună cu ghimbirul, ardeiul iute s,i usturoiul. Rumenit,i-le împreună câteva minute s,i apoi combinat,i condimentele fierbint,i cu iaurtul s,i amestecat,i viguros. După ce au fost bine amestecate, punet,i-le peste spanac. Aducet,i-le la fierbere s,i apoi dat,i focul la mic s,i lăsat,i 20 minute sau până ce majoritatea lichidului a fost absorbită. Înainte de a începe să fiarbă ar fi bine să adăugăm 3-4 ros,ii decojite s,i tăiate mărunt. Trebuie amintit că tomatele sunt vegetale aduse din lumea nouă s,i nu erau disponibile lui Buddha. Servit,i cu orez basmati.

4 port,ii.

Om Prakash, în cartea sa ‘’Mâncăruri s,i băuturi din vechea Indie” (New Delhi, 1961, p. 72), spune că spanacul era una din vegetalele pe care Buddha o recomanda urmas,ilor săi să o consume. Gătitul în acele vremuri era foarte sofisticat în India s,i curries (mâncare cu curry) din spanac, ca s,i din alte vegetale, erau le fel de populare ca s,i astăzi. Des,i mâncarea este o recreere imaginativă (reconstituire aproximativă), toate condimentele erau folosite pe vremea lui Buddha (vezi paginile 69, 70). În discut,ia sa despre cele 5 puncte ale etichetei budiste, el spune (p.83): ‘’Un călugăr ideal, în viziunea lui Buddha, nu ucide nici un animal pentru hrană, acceptă doar un singur curs (alege o unică variantă), nu mănâncă în momente nepotrivite. El nu

acceptă mâncare din cereale nepreparate sau carne.”

Fasole mung s,i orez

1 cană de fasole mung 5 căni de apă

1 cană de orez basmati

2 cană de apă

2 linguri de ulei de susan

1 lingurit,ă de semint,e de mus,tare negru

1 lingurit,ă de semint,e de chimen

3 cuis,oare

1 baton de scort,is,oară

1 linguris,ă de turmeric

1 lingurit,ă de piper Cazenne

1 lingurit,ă de garam masala

2 lingurit,e de sare

3 lingurit,e de ghimbir proaspăt ras sau tăiat bucăt,ele

Sote de vegetale (opt,ional: încercat,i ceapă, morcovi, zucccchini s,i broccoli mărunt,ite s,i prăjite în ulei de susan cu 1 lingură de ghimbir tocat fin).

Spălat,i s,i apoi fierbet,i fasole mung în 5 căni de apă într-o oală grea (cu peret,i gros,i de metal). Între timp înmuiat,i orezul în 2 căni de apă timp de o jumătate de oră.

Într-o tigaie rumenit,i semint,ele de mus,tar, semint,ele de chimen, batonul de scort,is,oară s,i cuis,oarele în ulei de susan. Când mus,tarul sfârâie, dat,i focul mai mic s,i adăugat,i turmeric, piper Cayenne, sare, garam masala s,i ghimbir. Prăjit,i la foc mare timp de 2 minute s,i apoi turnat,i condimentele în oala cu fasole mung care fierbe. Fierbet,i fasolea până ce majoritatea lichidului a fost absorbită, apoi adăugat,i orezul s,i 2 căni de apă. Aducet,i la fierbere s,i amestecat,i energic orezul cu fasolea folosind o lingură de lemn. Dat,i focul la mic s,i fierbet,i încet până ce orezul devine moale s,i pufos. Pentru o mâncare mai consistentă adăugat,i la orez s,i fasole după ce acestea sunt gata vegetalele rumenite.

4-6 port,ii

Mâncărurile vegetariene cu orez s,i fasole erau foarte apreciate în India pe vremea lui Buddha. (Prakash, op. cit., pp. 34-7; 58-63)

Platon s,i Socrate

‘’Tradit,ia filozofică occidentală” afirmă cel mai mare filozof englez al secolului al 20 lea Alfred North Whitehead, ‘’constă într-o serie de note de subsol ale lui Platon”. Prin aceasta el înt,elege că Platon, care s-a născut în Athena pe 27 mai 427 î.C. a abordat atâtea probleme fundamentale de filozofie, etică s,i teologie încât a pregătit terenul pentru succesorii săi. Oricum, este important să observăm că influent,a lui Platon nu se limitează doar la filozofie; el a avut de asemeni un puternic impact asupra literaturii, educat,iei, teologiei, s,tiint,ei s,i matematicii occidentale. Chiar dacă nu ar fi realizat altceva decât fondarea Academiei - care a fost creată după modelul s,colii pitagoreice de la Croton s,i a fost avangarda universităt,ilor moderne - s,i ar fi fost suficient pentru a-i aduce faimă. Când Leibnitz s,i Newton au inventat calculul diferent,ial s,i integral, ei de fapt au dezvoltat ideile matematice care au apărut în prima generat,ie a Academiei platoniciene. Lucrările lui Platon au fost ardent promovate de învăt,ătorii franciscani din Universitatea din Oxford în secolul al 13 lea - cu 200 de ani înainte ca studiul lor să fie admis în universităt,ile de pe continent. Ideile platoniciene erau atât de răspândite în Anglia medievală s,i renascentistă încât aceasta explică de ce Shakespeare s,i Marlowe erau atât de familiarizat,i cu mitologia pitagoreico-platoniciană. Transmise prin lucrările neoplatonicienilor Porphyrius s,i Plotin, ideile lui Platon i-au influent,at pe marii gânditori cres,tini ca Sf. Augustin, Sf. Francisc s,i Boethius - care au contribuit astfel la liberalizarea teologiei s,i s,tiint,ei medievale de sub tutela tomist-aristoteliană (care sust,inea că animalele sunt mas,ini fără suflet). Mai mult, datorită credint,ei pitagoreico-platoniciană în metempsychosis - faptul că trupurile animale pot avea suflete umane - răspândirea tradit,iei augustinofranciscane în Europa a pregătit terenul pentru cons,tientizarea faptului că animalele nu numai că pot avea suflet, dar că ele pot avea s,i drepturi.

Spre deosebire de Hegel s,i Kant, Platon nu a construit un sistem; nu există un ghid deoarece el nu avea o teorie asupra totului. Pentru Platon, filozofia, asemenea viet,ii, era o căutare fără sfârs,it a adevărului s,i frumuset,ii. Dacă opera sa pare lipsită de ariditatea s,i mucezeala imperativelor intelectuale care se găsesc în operele altor mari creatori de sisteme de gândire, este pentru că dialogurile sale au efervescent,a unei conversat,ii de salon ridicată la nivel de artă. Probabil pentru că era un dramaturg nerealizat prin lipsă (el s,i-a ars toate piesele înainte ca ele să fie jucate pe scena ateniană), el a inventat o literatură quasi- dramatică pe care a numi-o ‘’dialectică” - de la grecescul dia-legein-techne, care înseamnă arta conversat,iei sau a polemicilor? Dialectic este un cuvânt pretent,ios s,i potrivit pentru o conversat,ie în care participant,ii de fapt ascultau ceea ce spuneau alt,ii s,i încercau să învet,e din ideilor lor - un eveniment destul de rar în acea epocă de monolog necrut,ător.

‘’Platon” este de fapt o poreclă care derivă din adjectivul grecesc platus, care înseamnă ‘’larg sau lat”, care se referea la fruntea sa largă (o trăsătură ce arată inteligent,ă) s,i la umerii săi lat,i bine proport,ionat,i. Aceasta deoarece Platon, urmând tradit,ia pitagoreică, avea grijă atât de inteligent,a sa cât s,i de corpul său. Asemeni prietenului s,i învăt,ătorului său Socrate, care frecventa gymnasium-ul (sala de sport), Platon era un obis,nuit al sălii de gimnastică unde îs,i punea la încercare fort,a mus,chilor.

Evident, este greu să ni-l imaginăm pe Platon, care condensează epistemic tradit,ia intelectuală occidentală, ca pe un om bine legat s,i un gimnast de elită, as,a cum îl prezintă bibliografii săi - dar este s,i mai greu să ni-l imaginăm pe Socrate, (arhetipul înt,eleptului civilizat,iei occidentale) despre care Alcibiade, care a fost cel mai mare (s,i perfid) general al Atenei, spune (în Symposium-ul lui Platon, 219-223) că era un Ahile pe câmpul de luptă. Cu detas,area sa tipică fat,ă de propria viat,ă, Socrate i-a salvat viat,a lui Alcibiade. Doar o singură privire asupra lui Socrate - chiar un Socrate care era în retragere cu aerul său detas,at, contemplativ s,i atitudinea de neînfrânt s,i dus,manul era înspăimântat. Mai mult, Socrate obis,nuia să-i uimească pe colegii săi hoplites (infanteris,tii foarte bine înarmat,i) cu puterea sa de îndurare: el putea să meargă zile întregi fără să mănânce s,i chiar dacă avea aproape 40 de ani, el putea să întreacă bărbat,i de douăzeci de ani. Odată în timpul unei campanii de iarnă în Macedonia, când pământul era înghet,at s,i acoperit cu gheat,ă, Alcibiade a observat cum în timp ce soldat,ii erau înfofolit,i cu haine groase de lână s,i cu blănuri, Socrate avea o tunică de bumbac subt,ire s,i himation s,i era descult,! Respingerea faptului de a purta încălt,ăminte din piele de animal poate proveni din învăt,ăturile pitagoreice; deoarece, asemeni jainis,tilor s,i brahmini-lor din India - (s,i a prietenului lui Leonardo da Vinci, Zoroastru), Pitagora nu purta îmbrăcăminte din piele animală.

Alura viguroasă a lui Platon s,i dovezile de rezistent,ă ale lui Socrate pe câmpul de luptă sunt în opozit,ie cu convent,ia atribuită filozofilor occidentali de a fi sedentari, cu mus,chi fels,căit,i s,i cu creiere supradimensionate. În contrast, cu fet,ele lor de granit, cu gâturile lor de taur, cu brat,ele vânjoase, cu piepturile masive s,i cu picioarele groase ca trunchiurile de copac, filozofii antici ar putea acum cu us,urint,ă să fie confundat,i cu sportivii moderni îmbrăcat,i ciudat cu chitons s,i himations. Tabloul ‘’s,coala din Atena” a pictorului renascentist Rafael probabil că prezintă cel mai fidel cum arătau Platon s,i alt,i filozofi din Academie (asemeni unor luptători profesionis,ti înves,tmântat,i în chitons s,i himations). Fără îndoială că Rafael a luat ca modele filozofi din timpul său, deoarece artis,tii s,i intelectualii contemporani cu el (Italia secolului al 15 lea), printre care se numără renascentisul (s,i vegetarianul) Leonardo da Vinci - erau de asemeni herculeeni. E posibil ca mint,ile s,i corpurile noastre să se fi atrofiat din cauza consumului de hrană viciată timp de atât de multe generat,ii încât să fim incapabili să ne imaginăm o societate în care chiar s,i intelectualii sunt robus,ti?

Numele adevărat al lui Platon era ‘’ Aristocles”, care se aseamănă cu numele unui aristocrat atenian, care era de fapt el. Părint,ii săi pretindeau că descind dintr-un semizeu sau zeu numit Solon, marele reformator s,i legiuitor atenian s,i din Poseidon (fratele lui Zeus), care stăpânes,te peste cai, cutremure s,i ape. Nu numai că Platon era născut sub bune auspicii s,i avea relat,ii, dar era s,i bogat. Aceasta i-a permis să fie educat în maniera sporadică, lejeră, neimpusă a unui student profesionist, care nu trebuie să-s,i facă griji prea mult pentru bani. Cu plictiseală extremă în ritm firesc el s-a pregătit pentru singura carieră potrivită pentru un bărbat de rangul lui. Ca multe rude aristocratice el a fost pregătit încă de mic pentru politică.

Dar în anul 399 î.C. s-a petrecut un eveniment în viat,a lui Platon care i-a înfipt un cut,it în inimă s,i l-a făcut să nu mai dorească să intre în politică - dragul său prieten s,i mentor Socrate, care era cel mai mare învăt,ător s,i filozof pitagorician al acelor timpuri, a fost condamnat la moarte pe baza unor mărturii contrafăcute de guvernul democratic proaspăt instaurat.

Autorităt,ile au permis ca prietenii s,i rudele să îl viziteze pe Socrate la închisoare în ultima sa zi, dar Platon a fost atât de dezgustat de această injustit,ie încât nu s-a dus. Cu toate acestea, într-unul din cele mai frumoase dialoguri, Phaedo, Platon prezintă curajul s,i stăpânirea de sine a lui Socrate din ultimele clipe ale viet,ii sale, care sunt mis,cătoare. Dacă Platon nu a fost prezent acolo, cum a reus,it să descrie atât de fidel? Totus,i au fost cât,iva martori care l-au văzut pe Socrate bând otrava. Sot,ia sa Xantipa era acolo, însărcinată cu copilul lui Socrate care avea 70 de ani (oricum, el a insistat ca ea să nu asiste). Ceilalt,i spectatori erau filozofi pitagoreici ca Phaedo din Ellis, s,i Emias s,i Cebes din Teba (care studiaseră cu pitagoreicul Philolau), Euclid s,i Tepsion din Megara. Deoarece oras,ele lor natale erau încâ în război cu

Atena, ei s,i-au riscat viat,a pentru a aduce un ultim omagiu acestui învăt,ător pe care îl venerau. Conducătorul lor era Phaedo din Elis, care i-a povestit lui Platon cum s-au desfăs,urat lucrurile, s,i pe care Platon l-a pus în rolul povestitorului dialogului. În conversat,ia pe care aces,ti filozofi au avut-o cu Socrate la moartea sa, ei discută despre subiecte pitagoreice ca imperisabilitatea sufletului, anamnesis - teoria conform căreia învăt,ătura reprezintă de fapt reamintirea cunoas,terii din viet,ile anterioare (care de asemeni a fost tratată pe larg în Meno) s,i doctrina reîncarnării (metemsomatosis) - al cărui corolar pe care fiecare jainist s,i hindus îl cunoas,te este o dietă strict vegetariană; deoarece nu pot,i să crezi în reîncarnare s,i în transmigrat,ia sufletelor s,i să nu fii vegetarian.

Moartea nu îl speria pe Socrate - ca unul care era adept al conceptului pitagoreic de catharsis - deoarece el privea moartea ca pe o culme a luptei din timpul viet,ii de a purifica sufletul s,i de a-l elibera din corp privit ca pe un mormânt ( celula în care era întemnit,at Socrate este o metaforă pentru corp; iar gândurile înaripate ale lui Socrate pe care Phaedo s,i ceilalt,i au călătorit departe pentru a le prinde sunt probabil un simbol al sufletului). În ciuda bravadei filozofice a lui Socrate în fat,a mort,ii, atunci când acesta a băut otrava - care l-a omorât într-un timp îndelungat - Phaedo s,i ceilalt,i pitagoreici cu greu s,i-au stăpânit lacrimile.

Amărât de crima asupra unui om care i-a fost ca un tată, Platon a părăsit

Atena dezgustat s,i s,i-a petrecut următorii 12 ani în exil auto impus. Scolastici germani numesc aces,tia ‘’anii pierdut,i” Wanderjahre - în care el călătorit din Megara (unde a studiat geometria cu pitagoricianul Euclid); la Cairo s,i Heliopolis în Egipt (unde a studiat tarotul egiptean), în Persia (unde a învăt,at secretele magiei s,i învăt,ăturile ezoterice ale lui Zoroastru), s,i posibil mai departe în India, unde a încercat să găsească originea docrinelor pitagoreice ca reîncarnarea, vegetarianismul etic, compasiunea pentru animale; anamnesis (evocarea amintirilor viet,ilor anterioare); s,i purificarea corpului prin yoga, ca pregătire pentru theoria (contemplat,ia pură). Un cinic ar putea spune că moartea lui Socrate din cauza complotului atenian i-a furnizat lui Platon o scuză pentru a fi un perpetuu (s,i foarte parapatetic???) student, dar, în final, Dialogurile, dintre care multe reflectă cunoas,terea ezoterică pe care a aflat-o în timpul călătoriilor, îl scuză. Acei as,a-numit,i ‘’ani pierdut,i” s-au dovedit a fi cei mai prolifici.

Spre sfârs,itul odiseei de 20 de ani, el s-a dus în Tarentum în sudul Italiei, care era noua casă a comunităt,ii s,tiint,ifice s,i religioase, renumită în Grecia pentru vegetarianismul etic - Ordinul pitagoreic. Fiind un student înveterat, chiar s,i la vârsta de 40 de ani, Platon a devenit elev al lui Archytas - succesorul lui Pitagora (at several removes) - conducătorul ordinului. Archytas era un geniu multilateral. Era un conducător atât de abil (atât al ordinului pitagoreic cât s,i al oras,ului-stat Tarentum), încât era întruchiparea prototipului conducătorului ideal, regele-filozof din Republica lui Platon. Pe lângă faptul că era un matematician talentat care a rezolvat problema duplicării cubului, el a pus bazele mecanicii ca ramură a fizicii s,i i se atribuie inventarea primului automaton - un porumbel de lemn care bătea din aripi s,i se ment,inea în aer aloft??? cu ajutorul unui sistem ingenios de scripet,i s,i un jet de aer comprimat.

În final, după completarea studiilor în materie de conducere a statului, matematică s,i metafizică pitagoreică, Platon a plecat la Athena. Oricum, pe drumul de întoarcere el s-a gândit să treacă prin Sicilia, unde s-a dus la vulcanul Etna în al cărui crater fioros se spune că se aruncase vegetarianul Empedocle. Platon ar fi fost al doilea eminent filozof vegetarian care ar fi sfârs,it în vulcan, dacă soarta nu ar fi intervenit. În timpul vizitei la curtea tiranului local, Dionisos I, Platon l-a mâniat pe acesta care a făcut un acces furie ucigas,ă.

Sicilia în acele vremuri era cea mai prosperă colonie a Greciei. Demult întrecuse patria mamă în putere comercială (comparat,ia dintre Statele Unite s,i Anglia este invocată adesea). Sicilia chiar îi învinsese pe atenieni într-o bătălie decisivă care a schimbat cursul războiului peloponezian (în anul 412 î.c.). Caracterizat,i de o tendint,ă către risipă ostentativă caracteristică noilor îmbogăt,it,i, sicilienii îs,i expuneau bogăt,ia mâncând carne la petreceri. Oripilat de vederea s,i mirosul acestor râgâituri impertinente, Platon a fost atât de neinspirat să t,ină un discurs în fat,a lui Dionisos, a familiei sale s,i a curt,ii sale, în care îi sfătuia să adopte dieta pitagoreică s,i să urmărească să trăiască mai simplu.

Enervat de ceea ce el considera ca fiind o insultă grosolană fat,ă de sot,ia sa

Aristomaca s,i de cele 2 fiice ale sale Arete (virtute) s,i Sophrosina (moderat,ie) (ce bine dacă le-ar fi caracterizat aceste două virtut,i!) Dionisos a chemat gărzile. Dacă ginerele său nu ar fi pledat pentru viat,a lui Platon, fondatorul originar al filozofiei occidentale ar fi fost strangulat.

Des,i Dionisos l-a lăsat pe Platon să plece din Sicilia, i-a pregătit o răzbunare subtilă. Pe drumul de întoarcere, nava a făcut o escală neplanificată la Aegina (un oras, ostil atenienilor). Politica acestui oras, era să ucidă orice cetăt,ean atenian care nimerea pe teritoriul lui. Din fericire, Platon era cunoscut ca filozof astfel că i s-a crut,at viat,a s,i a fost vândut ca sclav. Se părea că trebuia să îs,i petreacă restul viet,ii ca un sclav educator pentru a îmbogăt,i pe copiii egienienilor - o soartă pe care chiar Platon o considera mai crudă ca moartea. Oricum, soarta s-a aliat cu filozofia, deoarece la licitat,ie Anniceris, un filozof cirean, i-a redat libertatea lui Platon contra sumei considerabile de 30 mina-e. Averea familiei lui Platon scăzuse considerabil în răstimpul călătoriilor sale, astfel că prietenii săi au adunat bani pentru a plăti lui Anniceris, dar acesta a refuzat banii; în schimb ei au cumpărat o casă pentru Platon lângă terenul de sport al Academiei. În mijlocul catacombelor Academiei, Platon a fondat o s,coală pe care a organizat-o după modelul ordinului pitagoreic. La scurt timp a căpătat faimă internat,ională s,i student,i s,i elevi din toată Grecia au venit să studieze aici. Ea e devenit arhetipul universităt,ii moderne, care, din nefericire, a abandonat principiile pitagoreene care au stat la baza fondării ei. Ironic, deoarece Platon apare atât de put,in în lucrările sale (doar de câteva ori în cele 27 de dialoguri, în timp ce Socrate este protagonistul majorităt,ii acestora), cunoas,tem mai multe despre viat,a lui Socrate, decât despre cea a lui Platon. Mult,i critici spun că personajul Socrate din dialogurile platoniciene este doar o persona sau o mască pentru ideile platoniciene. În timp ce e fără îndoială adevărat că Platon l-a folosit pe Socrate ca o voce pentru ideile sale, comparând istorisirile lui Platon asupra viet,ii lui Socrate cu cele ale lui Aristofan în Norii s,i a lui Xenofon în Memorabilia (Xenofon a fost pentru un timp scurt elevul lui Socrate, înainte de a pleca în anabasis prin Persia), descoperim că ele coincid în mare măsură - în special cu privire la trăsăturile caracteristice lui Socrate - viat,a sa ascetică, îmbrăcămintea modestă, lipsa încălt,ărilor s,i dieta pitagoreică.

Des,i opera Norii este o caricatură nemiloasă a s,colii lui Socrate, pe care

Aristofan o numea ‘’Locul de Gândit” thinkery???, piesa de teatru, ca toate satirele, are mult adevăr. Norii, ca s,i alte comedii ale lui Aristofan, este o sursă bogată de informat,ii ezoterice despre viat,a din Atena secolului al 5 lea. Ea pune o lumină revelatoare asupra dietei respectate de Socrate s,i de elevii săi, care, nesurprinzător, este o dietă pitagoreică sau vegetariană. În piesa Strepsiade, un atenian îngâmfat ca un fiu risipitor încearcă să intre la s,coala lui Socrate pentru a învăt,a un sofism retoric numit ‘’argumentul nejust”. El crede că dacă va învăt,a s,mecheria sa retorică îi va amet,i pe creditori cu înzestrarea sa judiciară s,i astfel va scăpa de datorii. Dar înainte de a fi admis la s,coala lui Socrate, el trebuie să s,tie dacă va putea îndura rigorile mentale s,i fizice ale s,colii - una din ele fiind vegetarianismul. În Norii (rândurile 420-422), Strepsiade îl reasigură pe Socrate despre această cerint,ă score??? s,i spune:”nu vă facet,i griji, am o duritate a spiritului care poate îndura idei chinuitoare s,i o dietă vegetariană: mă ofer pe o nicovală pentru a fi modelat pentru a deveni un student al societăt,ii dumneavoastră”

As,a cum am văzut, un principiu cardinal al Ordinului pitagoreic era ca membrii săi să nu facă rău animalelor s,i să se abt,ină de la consumul cărnii. În timpul lui Platon, cuvântul ‘’pitagoreic” aproape era identificat cu obiceiurile alimentare ale Ordinului pitagoreic, as,a încât era aproape sinonim cu fitofagia (consumul plantelor) s,i antikreofagia (împotriva consumului de carne). Într-un cuvânt, ‘’pitagorean” avea fort,a termenului ‘’vegetarian etic” s,i s-a răspândit în Europa unde a t,inut până la mijlocul secolului al 19-lea, când termenul

‘’vegetarian” a fost pus la colt, (în 1812, prima sot,ie a lui Percy Shelley, Harriet Westbrooke scria: ‘’Nu s,tii că am renunt,at la carne s,i am adoptat s,i sistemul pitagorean... suntem încântat,i de el s,i credem că este cel mai bun lucru din lume”).

Astfel, populându-s,i atât de multe dialoguri cu pitagoreici ca Phaedo din Elis, Crito din Atena, Socrate din Atena s,i Timeu din Locris (al cărui dialog omonim, Timeu, prezintă cosmologia pitagoreică) - întrebarea se pune de la sine: Platon a promovat pe ascuns vegetarianismul etic?

Căci asemeni lui Plutarh, care l-a imitat asiduu pe Platon în dialogurile sale, Platon era un artist prea fin pentru a-s,i teroriza cititorii săi cu vederile sale vegetariene; din contra, el le-a întret,esut în dialogurile sale cu o finet,e de mătase. Fără îndoială, în unele locuri afirmă deschis vederile sale vegetariene, cum de exemplu afirmă în Timeu (77a-c, 80d) că o dietă vegetariană este consfiint,ită divin, sau în Conducătorul (Statesman??) (271e-272a) când, asemeni lui Hesiod s,i Empedocle, el se plasează înapoi într-o epocă de aur mitică când oamenii trăiau în pace s,i armonie s,i consumau plante.

În descrierea oras,ului ideal prezentată în Republica există s,i o nostalgie a epocii de aur. În Republica II, 372b-e, el spune clar (des,i prin intermediul persoanei lui Socrate) că oras,ul ideal ar fi unul exclusiv vegetarian; Glaucon îi replică: ”Socrate, dacă vei aproviziona un oras, al porcilor, cu ce altă mâncare decât aceasta i-ai îngrăs,a pe locuitori?”

Etichetarea de către Glaucon a oras,ului vegetarian al lui Platon drept “oras, de porci” este considerată de către criticii platonicieni drept un epitet abuziv; dar există motive să ne îndoim că aceasta ar fi o insultă, as,a cum pare la început. Societatea noastră reducând purceii la carnea de porc, s,uncă s,i piele (as,a cum a declarat un măcelar: ”Noi folosim fiecare parte dintr-un porc, cu except,ia urletelor!”), tinde să ne facă să subestimăm porcul as,a de mult încât actualmente cuvântul ‘’porc” a devenit un termen compromit,ător. Din contra, în Grecia clasică, porcul era asociat cu zeit,a Demeter, care împărăt,ea peste fructele pământului. Mai mult, cuvântul grecesc pentru porc ”us” pare a fi înrudit cu termenul grecesc pentru uter ‘’ustera”. În Misterele eleusine, care se practicau în onoarea zeit,ei Demeter în oras,ul Eleusis din Attica la începutul toamnei, porci din aluat erau consacrat,i lui Demeter ca ofrande. Misterele eleusine reprezintă cele mai faimoase rituri misterioase din lumea greacă s,i romană s,i au continuat s,i în epoca cres,tină. Cele 3 legi eleutine erau:

”Onorează-t,i părint,ii, sacrifică fructe pentru zei s,i nu face rău animalelor”. Misterele celebrau ciclul renas,terii agricole (de la sământ,ă la fruct la sământ,ă la fruct) prin intermediul pântecelui teluric al lui Demeter văzută ca Mama Pământ (termen provenit posibil din 2 cuvinte greces,ti ge - pământ s,i metermamă); Misterele celebrau de asemeni ciclul renas,terii umane s,i animale (de la suflet la corp la suflet la corp) prin intermediul unui uter uman sau animal. Astfel că porcul era un simbol al reîncarnării, fertilităt,ii s,i reînnoirii spirituale. Acestea leagă porcul nu numai cu mitul reîncarnării lui Er din finalul Republicii, dar de asemeni s,i cu doctrina pitagoreică a metemsomatosis (reîncarnare). Astfel când Glaucon numes,te oras,ul ideal al lui Platon ‘’oras, de porci”, el o invocă pe Demetra ca Mare Zeit,ă s,i se referă s,i la vegetarianismul etic al lui Pitagora. Humus

1 cană de năut (lăsat la înmuiat peste noapte s,i fiert)

2 linguri de usturoi bine tocat 2 linguri de pătrunjel tocat suc de la o lămâie

1/2 cană de tahini amestecat cu 1/3 cană de apă

2 linguri de mărar tocat

2 bucăt,i de praz tocate

1 lingură de semint,e de susan prăjite sare s,i piper după gust

12 frunze de salată verde lăptucă

Lăsat,i năutul la înmuiat în apă peste noapte. Apoi punet,i-l într-o oală mare. Acoperit,i cu apă cam 1 cm peste. Aducet,i apa la fierbere apoi dat,i focul mic s,i lăsat,i 1 1/2 - 2 ore să fiarbă. Scurget,i apa s,i zdrobit,i-le cu o furculit,ă. Adăugat,i celelalte ingrediente, cu except,ia salatei, s,i amestecat,i-le bine. Punet,i amestecul pe frunzele de salată s,i rulat,i-le.

4 port,ii.

În fiecare oras, grecesc se găses,te o variantă a acestei ret,ete, la fel ca s,i pe vremea lui Platon, motiv pentru care cred că el se referă la humus în Republica (372d) când, prin personajul Socrate el discută felurile de mâncare care s-ar prepara într-un stat ideal: ‘’s,i le vom da bucate alese - smochine, năut s,i fasole...”.

Ceapă înăbus,ită în sos de năut

2 linguri de ulei de măsline

2 căni de cepe mici curăt,ate

4 cepe albe mari tocate

2 linguri de făină integrală de grâu

1/2 sos de năut un vârf de cut,it de mus,tar Pentru sosul de năut

3 cepe de primăvară tăiate

1 lingură de ulei de măsline

2 linguri de făină integrală de grâu

2 linguri de pastă de năut fermentat, sau miso de năut 1 cană de apă sau sos vegetal.

Într-o tigaie grea rumenit,i cepele în uleiul de măsline până devin aurii. Apoi adăugat,i 2 linguri de făină, sare s,i piper. Când cepele mici s,i cea tocată sunt gata, adăugat,i mus,tarul. Amestecat,i bine s,i adăugat,i sosul de năut. Amestecat,i din nou s,i servit,i cu pâine de orz integral.

În timp ce cepele se înăbus,ă, rumenit,i cepele de primăvară (prazul) într-o tigaie. Când devin transparente adăugat,i 2 linguri de făină integrală de grâu.

Adăugat,i 2 linguri de pastă de năut s,i vegetable stock (delikat). Lăsat,i să fiarbă până ce năutul se dizolvă în sos. De îndată ce se îngroas,ă luat,i-l de pe flacără s,i amestecat,i-l cu cepele înăbus,ite.

4 port,ii

Acest fel de mâncare foarte aromată poate fi întâlnit în fiecare orăs,el din fosta Magna Graecia - sud-estul Italiei, Sicilia s,i Grecia. Când Platon ment,ionează ceapa înăbus,ită ca fel de mâncare ce se va consuma în statul ideal, există vreo îndoială că el se referă la acest fel de mâncare clasic mediteranean? Iată traducerea unui pasaj din Republica (372d): ‘’Bineînt,eles că ele vor avea sare s,i ceapă s,i brânză s,i de asemeni ceapă s,i vegetale de felul celor care se prepară înăbus,it la t,ară, pe care ei le vor înăbus,i împreună”. Cuvântul grecesc pentru ceapă - bolbos - se înrudes,te cu latinescul bulbus. Note :

1.Diogenes Laertius, Lives of eminent philosophers III, 4-5, ‘’El a învăt,at gimnastica de la Ariston, luptătorul din Argive s,i de la el a luat primit??? numele de Platon datorită fizicului său splendid; alt,ii spun că numele său este legat de puterea sa mare de exprimare sau de fruntea sa lată. Iar alt,ii spun că a participat la Jocurile istmice.”

Pentru o discut,ie completă a călătoriilor lui Platon în timpul Wanderjahre, a se consulta F. W. Woodbridge, The Son of Apollo (New York: Biblio s,i Tannen, 1971), pp.17-20

Theodor Gompery, The Greek thinkers (London: John Murray, 1969), vol.2, pp. 259-261

G. R. Levy, Plato in Sicily (London: Faber s,i Faber, 1956), p.42

Mai târziu, după ce s,i-a refăcut averea, Platon a cheltuit de trei ori 100 de minae pentru a cumpăra 3 cărt,i despre Pitagora scrise de filozoful Philolaus, pe care Platon la studiat după moartea lui Socrate. (Diogene Laertius, op. Cit., III, 5)

Aristofan, Norii (419-424) traducerea autorului; cuvântul pe care l-am tradus ca ‘’dietă vegetariană” este thumbroepideipnon, care literal înseamnă ‘’trăind din savoarea ierburilor” s,i a fost tradus de alt,ii ca ‘’trăind cu spanac”, ‘’trăind cu plante”, trăind sărăcăcios” etc.

Traducerea s,i italicele apart,in autorului acestei cărt,i.

PITAGORA

Des,i Pitagora este mai bine cunoscut prin descoperirea teoremei care îi poartă numele (pătratul ipotenuzei unui triunghi dreptunghic este suma pătratelor celorlalte două laturi), el este de asemeni părintele vegetarianismului. Întradevăr până spre sfârs,itul secolului al 19-lea, când neologismul ‘’vegetarian” era consacrat “bătându-se monedă cu el”, oamenii care preferau o dietă fără carne erau etichetat,i ca ‘’pitagoreici”.

Pitagora s-a născut în insulă grecească Samos în jurul anului 580 î.C. Tatăl său Mnesarchus era de origine feniciană s,i provenea din oras,ul levantin Tyre; mama sa era de origine grecească samiană. Evenimentele din copilăria sa s-au pierdut, dar tradit,ia spune că după studiul operelor unor mari gânditori ionieni ca Thales s,i Anazimander, el a călătorit în Egipt s,i Persia unde timp de 15 ani a aprofundat astronomia, numerologia, religia comparată s,i alte subiecte.

Oricum, des,i a învăt,at multă filozofie de la egipteni s,i pers,i, filozofia s,i stilul său de viat,ă se aseamănă cel mai mult cu al jainis,tilor s,i brahmanilor din vechea Indie. Desigur în acea vreme o mare parte a Indiei era sub stăpânire persană iar indienii călătoreau în t,inuturile greces,ti ca recrut,i în armata persană. Comert,ul de idei s,i bunuri între India s,i Grecia era înfloritor. Desigur Pitagora care era un înt,elept rătăcitor care propovăduia??? vegetarianismul s,i reîncarnarea amintes,te de swami hindus,i cum ar fi Krishnamurti, Prabhupada sau Rajnesh. El este primul dintr-o linie de europeni ‘’hinduizat,i”, un guru al grecilor.

Aflând la întoarcerea sa în Samos că t,ara sa nativă era sub tirania lui Polykrate, Pitagora a plecat în sudul Italiei, unde în anul 529 î.c. s-a stabilit în Croton. Ca în toate biografiile marilor oameni din antichitate, există o tendint,ă a scriitorului (care de obicei era un discipol sau un adept înflăcărat al subiectului) de a glorifica faptele acestor oameni mari. Dar chiar s,i as,a Pitagora rămâne una dintre cele mai importante figuri din istoria culturii europene. Nu numai că a formulat teorema care îi poartă numele, dar i se atribuie s,i alte descoperiri în matematică s,i geometrie. Pitagora a fost primul care a înt,eles că armonia muzicală este determinată de proport,ii matematice s,i el a fost primul care a conceput ideea de mis,care planetară. El a anticipat, cu două mii de ani înainte, speculat,ia lui Copernic că pământul este o sferă planetară care se învârte în jurul soarelui.

El este de asemeni prima figură atestată în cultura europeană ca fondator al unei societăt,i care se conducea după înt,elepciune de dragul înt,elepciunii philosophia (un termen care se spune că a fost “bătut monedă”). Consumul cărnii s,i materialismul erau subiecte tabu în frăt,ia pitagoreică, nu numai pentru că maestrul le considera ca imorale, dar s,i pentru că el simt,ea că erau obstacole în atingerea theoriei (contemplarea pură).

Dogma fundamentală a ordinului pitagoreic era doctrina transmigrat,iei sufletului. În paralel cu hindus,ii, Pitagora credea că sufletul este condamnat să treacă printr-un ciclu se pare nesfârs,it de renas,teri în timpul cărora trece prin toate formele de viat,ă care există pe pământ. După fiecare încarnare sufletul e judecat în iad. Aici sufletul e pedepsit sau recompensat în funct,ie de ce a făcut. Verdictul determină dacă sufletului i se va permite să se încarneze într-un s,arpe, o căprioară, un sclav sau un filozof (încarnare pe care Pitagora o considera cea mai înaltă).

Dar cea mai mare recompensă a sufletului este să se elibereze complet de roata renas,terilor s,i să revină la starea de fericire divină din care provine.

Pitagora spunea că prin transmigrat,ia sufletelor, toate formele de viat,ă animală sunt interconexate. Mai precis, deoarece trupul unei căprioare poate fi casa sufletului unei rude dragi care a decedat, să îi mănânci carnea ar fi un act de canibalism. În mod similar, teoria evolut,iei a lui Darwin, care este un fel de transmigrat,ie biologică, ne-a arătat de ce toate formele de viat,ă provin de la un strămos, comun (undeva în oaza primordială) s,i totul, de la pes,te la filozof se înrudes,te. George Bernard Shaw ar fi afirmat că Darwin a transformat lumea în rubedenii (kin)???. Ei bine, pentru vechii greci Pitagora a transformat lumea în rubedenii (kin)?????.

Deoarece opera lui Platon, principalul discipol al lui Pitagora, se preda la Oxford încă din secolul al 13 lea, englezii erau familiarizat,i cu ideile lui Pitagora mult înainte ca ei să descindă pe continent. Chiar Shakespeare care nu a fost vegetarian a luat în derâdere teoria pitagoreică despre reîncarnare în ‘’A dousprezecea noapte”:

Clown-ul: Care este părerea lui Pitagora cu privire la bufnit,a sălbatică?

Malvolio: Că sufletul bunicii ar putea să locuiască în această pasăre.

Clown-ul: S, i tu ce crezi despre asta?

Malvolio: Am o părere bună despre acest suflet s,i nu sunt de acord cu această părere.

Clown-ul: Atunci la revedere. Rămâi încă în întuneric: thou shalt hold th’opinion of Pitagoras ere I will allow of thz wits????? s,i teme-te să uciyi un sitar; as,a a spus sufletul bunicii tale??????

Apropiat de perioada în care a trăit Pitagora, poetul filozof Xenofan a satirizat teoria reîncarnării:

Se spune că odată când un căt,elus, a fost bătut, lui Pitagora, care trecea pe-acolo, i s-a făcut milă de el s,i a spus: ‘’Încetat,i! Nu-l mai bate-t,i! Este sufletul unui prieten; l-am recunoscut după voce!”

În frăt,ia pitagoreică se punea mare accent pe intimitate, meditat,ie s,i izolare splendidă ???? asemeni viet,ii monahale. Dar asemănările sunt doar superficiale: de la bun început femeile erau admise în societate cu aceleas,i drepturi ca s,i bărbat,ii s,i puteau să avanseze în funct,ie de înzestrări. Aceasta era în opozit,ie cu atitudinea generală fat,ă de femei care era atunci în Grecia. Chiar s,i în democratica Atenă femeile erau t,inute într-un gen de izolare orientală. Datorat în mare parte exemplului lui Pitagora, a devenit un obicei ca femeile să facă parte din societăt,i s,tiint,ifice s,i filozofice ca egale intelectuale ale bărbat,ilor. Mai mult, nu există nimic călugăresc cu privire la atitudinea lui Pitagora fat,ă de sex. Ei aveau o viziune vagă (dim view)????? asupra celibatului. Membrii frăt,iei erau îndemnat,i să se căsătorească s,i să crească mici pitagoreici.

Pitagora însus,i a fost un exemplu deoarece s-a căsătorit cu geniul în matematică Theano care det,inea o pozit,ie înaltă în ordin.

Nu numai că societatea pitagoreică a fost un model pentru Academia lui Platon s,i pentru alte grupuri filozofice mai ortodoxe, dar de asemeni ea a stimulat formarea unor societăt,i ezoterice s,s,i mistice ca de exemplu aceea a esenienilor (o frăt,ie mistică evreiască care a înflorit în secolele al 2 lea s,i primul î.C.). Ca s,s,i pitagoreicii, esenienii îs,i t,ineau lucrurile în comun, duceau o viat,ă contemplativă, practicau o anumită formă de numerologie s,i erau vegetarieni.

Deoarece exprimările lui Pitagora erau învăluite în mister, cu maestrul ??????, multe din învăt,ăturile sale au fost reconstituite din scrieri ale urmas,ilor săi. Printre discipolii săi se numără cât,iva dintre cei mai mari gânditori ai antichităt,ii. Aici pot fi inclus,i protejat,ii săi, Empedocle din Akragas, Porfirius, Plotin s,i desigur Platon (a cărui filozofie este tributară învăt,ăturilor lui Pitagora). După cum observa profesorul Moses Hadas ‘’Cea mai mare parte din învăt,ătura (precipitate)????? lui Pitagora se găses,te în opera lui Platon”.

Câteva dintre cele mai ‘’platonice” teorii ale lui Platon îs,i au de fapt originea în învăt,ătura lui Pitagora. De exemplu, credint,a lui Platon în reîncarnare s,i tripartit,ia sufletului sunt idei pitagoreice. Aceeas,i origine o are s,i teoria formelor; ‘’idealurile platonice”: not,iunea că lumea este o copie nereus,ită a unei lumi ideale s,i ideea că rat,ionamentul matematic ne poate permite accesul la această lume ideală.

Mult,i admiratori moderni ai lui Pitagora au fost uimit,i s,i amuzat,i de tabu-ul său cu privire la consumul de fasole. Putea oare Pitagora să interzică o hrană atât de răspândită s,i nutritivă? Unii din criticii săi carnivori ar fi făcut o farsă? Despre tabu-ul său prostesc pentru a râde de curte s,i pozit,ia sa categorică împotriva măcelăririi animalelor pentru hrană (fapt care ducea la război în opinia lui Pitagora, ca o consecint,ă karmică). Mai mult, învăt,ăturile clasice sugerează un motiv rat,ional pentru interdict,ia fasolei: în antichitate grecii îs,i alegeau candidat,ii politici punându-i să arunce un bob de fasole mai degrabă decât un buletin de vot (ballot)????? (un buletin de vot modern este un bilet sau o bucată de hârtie, iar hârtia era pret,ioasă în antichitate). Deci ceea ce de fapt Pitagora transmitea urmas,ilor săi era: ‘’Nu intrat,i în politică!” - probabil cel mai înt,elept sfat.

Întrebat de un rege grec ce fel de om era un filozof (un termen pe care Pitagora l-a folosit pentru prima dată pentru el însus,i), Pitagora a răspuns cu o parabolă. El a spus că există trei tipuri de oameni care participă la Jocurile olimpice - atlet,ii care competit,ionează pentru glorie, comerciant,ii care îs,i vând produsele pe bani s,i spectatorii care savurează contemplat,ia (take an unabashed delight in contemplation)??????. Un filozof se aseamănă cu spectatorul.

Des,i Pitagora se distra făcând un joc cu cele 2 cuvinte greces,ti soma (corp) s,i sema (mormânt), aceasta nu înseamnă că el se referea la faptul că corpul trebuie lăsat să se degradeze înainte de moarte. Din contra, el avea o convingere asemănătoare cu a yoghinilor că corpul trebuie să se dezvolte s,i să fie flexibil pentru a deveni un instrument mai eficient pentru spirit. Un trup decrepit împiedică evolut,ia spirituală.

Astfel el îi îndemna pe pitagoreici, bărbat,i s,i femei, să aibă un program zilnic de exercit,ii viguroase care includea alergarea, boxatul cu umbra, wrestling s,i gimnastica. De aceea alături de matematicieni s,i filozofi strălucit,i societatea mai cuprindea s,i un număr disproport,ionat de mare de atlet,i (ca de exemplu faimosul Milos din Croton care a explicat victoriile sale la Olimpiadă datorită dietei pitagoreice. Per ansamblu societatea pitagoreică era o combinat,ie de izvor de sănătate s,i un rezervor de gândire. Cu accentul care se punea pe contemplat,ie, fitness s,i dietă, s,i-ar găsi us,or locul în sudul Californiei. Rulouri din varză umplute cu nuci

12 frunze mari de varză

1 cană de crutoane din făină integrală de grâu (crumbs)??????

2 linguri de ceapă tăiată

1/2 ceas,că de apă fiartă

1 cană de alune sau nuci pecane (pecans)????? (Carya illionoensis)

1/2 ceas,că de t,elină tăiată cuburi 1 lingurit,e de condimente sare s,i piper după gust Ingrediente pentru prăjit

90 grame de făină

8 linguri de apă

1/2 cană de crutoane suficient ulei vegetal pentru prăjit.

Opărit,i câteva minute câte 2 frunze întregi de varză în apa sărată care fierbe. Scurget,i-le s,i răcit,i-le într-o strecurătoare.

Între timp amestecat,i cana de crutoane cu ceapa tăiată s,i adăugat,i o jumătate de cană de apă fiartă. Lăsat,i 5 minute ca să se înmoaie crutoanele. Apoi adăugat,i nucile sfărâmate, cubulet,ele de t,elină s,i condimentele.

Cu un cut,it ascut,it tăiat,i nervura fiecărei frunze de varză. Întindet,i frunza s,i punet,i umplutura pe marginile frunzei. Acoperit,i marginea cu grijă s,i apoi rulat,i strâns. Dacă frunzele de varză sunt mici, luat,i 2 frunze s,i le suprapunet,i part,ial pentru a avea o suprafat,ă mai mare, apoi procedat,i ca mai sus.

Într-un castron amestecat,i făina cu 8 linguri de apă caldă până se îngroas,ă. Dat,i rulourile de varză prin acest amestec, apoi acoperit,i-le cu pesmet s,i prăjit,i-le.

Servit,i-le garnisite cu pătrunjel sau mentă.

4 port,ii.

Această ret,etă ar trebui numită ‘’Rulouri de varză umplute cu ghinde‘’, deoarece locuitorii Greciei din Epoca de Aur, care erau strict vegetarieni (conform lui Hesiod, Empedocle, Ovidiu s,i altora) erau renumit,i deoarece se hrăneau cu ghinde. Aceasta cel put,in spune legenda atestată de Ovidiu (Metam. XV, 96f.), Lucret,iu (V, 692; 1414); Horat,iu (Sat., I, 3, 100), Virgiliu (Georg., I, 148); s,i alt,ii. Caete balanaphagoi (consumatori de ghinde) s,i tradit,ia lor era cu sigurant,ă cunoscută de Pitagora, care a încercat să readucă în Grecia dieta primordială (originară, imaculată) pristine??? din timpul Epocii de Aur, când tot,i oamenii erau vegetarieni. În Republica, când Platon a propus ca cetăt,enii oras,ului său ideal să mănânce printre alte vegetale s,i ‘’ghinde prăjite în foc” (Republica, II, 372,d); e îndoielnic să se fi referit la această tradit,ie. Deoarece ghindele erau un simbol de bază al hranei vegetariene, legate de simbolismul Epocii de Aur, nu există nici un dubiu că Pitagora s,i pitagoreicii le consumau (partook)?????. Este chiar posibil ca Platon, care era un pitagoreic, să fi făcut o aluzie la pitagoreicism cănd el a recomandat cetăt,enilor din societatea sa ideală să stea lângă foc să mănânce ghinde prăjite. În Grecia preistorică ghindele erau o mâncare populară s,i astfel reaminteau de vremurile clasice. În conformitate cu Galen (VI; 620), arcadienii au continuat să mănânce ghinde mult timp după ce grecii s-au întors la darurile Demetrei. Câteva soiuri de ghinde sunt foarte comestibile s,i în vremuri de foamete sunt folosite ca înlocuitor de cereale, făcându-se făină, sau ca substitut de cafea. Oricum, acum sunt folosite ca hrană pentru porci. De fapt Platon, prin interpretul său Socrate în Republica (II, 372,d), a fost acuzat că încearcă să fondeze un ‘’oras, al porcilor” când îi îndemna pe cetăt,enii acestui oras, ideal să adopte o dietă vegetariană care includea ghinde prăjite. Deoarece soiurile comestibile de ghindă nu sunt încă disponibile, ele pot fi înlocuite cu nuci pecane (pecans)??? sau alune, care se înrudesc cel mai bine cu ghindele dintre toate tipurile de nuci.

În conformitate cu Plinius (24-79 d.c.), Pitagora era atât de pasionat de varză încăt el a scris o carte, lăudându-i virtut,ile. De aceea am combinat varză cu alune sau nuci pecane (pecans)??????(ca înlocuitor pentru ghinde) pentru a realiza această ret,etă. Iată traducerea mea (autor) a pasajului din Istoria naturală a lui Pliniu (XX, xxxii) în care el ment,ionează că Pitagora s,i alt,i mari înt,elept,i au scris cărt,i despre virtut,ile verzei:

Ne-ar lua mult timp să enumerăm imnurile închinate verzei, deoarece medicul Chrysippus i-a dedicat un volum special, structurat în conformitate cu efectele sale asupra fiecărei părt,i a corpului, de asemeni s,i Dieuches a scris o carte despre ea; oricum, înainte de toate acestea Pitagora a scris o carte despre varză s,i Cato în versurile ei a glorificat-o la fel de mult.

Sote de varză cu semint,e de mus,tar

1 varză medie

3 linguri de ulei de măsline 1 lingurit,ă de semint,e de mus,tar sare s,i piper după gust.

Tăiat,i varza fin. Într-o oală mare încinget,i uleiul de măsline s,i adăugat,i semint,ele de mus,tar, sarea s,i piperul. De îndată ce semint,ele de mus,tar încep să sfârâie adăugat,i varza. Prăjit,i la foc mare 5 minute în timp ce amestecat,i ca să nu se prindă. Servit,i cu pâine integrală.

4 port,ii.

În Istoria naturală (XX, lxxxvii), Pliniu ne spune că mus,tarul, ca s,i varza era mult apreciat de Pitagora. Iată un pasaj pertinent:

Mus,tarul, despre care am discutat de trei varietăt,i ca plantă cultivată, era considerat de Pitagora în topul condimentelor care aveau puterea de a ridica energia (mount upwards)?????, deoarece nici unul nu pătrunde mai adânc în nări s,i în creier. Pâine de orz

1/2 cană de făină de grâu integrală

1 cană de făină de orz

1 lingură de piper negru proaspăt măcinat

1 lingură de zahăr

1 pachet de drojdie uscată

1 lingură de ulei de măsline 3/4 cană lapte de soia sare după gust.

Încălzit,i laptele s,i adăugat,i zahărul. Lăsat,i amestecul să se răcească până devine căldut,. Dizolvat,i în el un pachet de drojdie uscată. Când începe să facă spume turnat,i-l peste amestecul de făină de orz s,i grâu integral, sare, piper s,i ulei. Frământat,i-l până devine moale s,i bouncy?????(pufos), apoi punet,i-l într-un bol, acoperit,i-l s,i lăsat,i-l să dospească circa 2 ore. După ce s,i-a dublat volumul, frământat,i-l din nou energic. Modelat,i un colac s,i coacet,i-l la 400°C circa o jumătate de oră până ce a crescut s,i e rumenit. Cantitate pentru o pâine.

Porfirius în cartea sa Viat,a lui Pitagora ne povestes,te că Pitagora consuma la cină în mod obis,nuit pâine de mei sau orz s,i vegetale. ‘’În dieta sa, micul dejun era constituit din fagure de miere sau miere, la cină consuma pâine de mei sau orz s,i vegetale, fie fierte sau crude”, Moses Hadas s,i Morton Smith, Heroes and Gods (New Zork; Harper and Row, 1965), p. 118). Această pâine era caracteristică pentru dieta grecilor în timpul lui Pitagora s,i este un înlocuitor (facsimile) ????? rezonabil al pâinii la care se referă Porfirius. Trebuie reamintit că în antichitate grâul einkorn ?????? s,i emmer ????? era de două ori mai bogat în proteine comparativ cu pâinea de grâu de astăzi. Consumată zilnic alături de vegetale, fierte sau proaspete, este într-adevăr pâinea cea de toate zilele.

Note:

William Shakespeare, Troilus and Cressida, act 3, sc. 3, linia 175 Moses Hadas s,i Morton Smith, Heroes and Gods (New York; Harper and

Row, 1965), p. 44

Iisus Hristos

Într-o zi înghet,ată de primăvară a anului 1947, un băiat beduin, pe nume

Muhammed Lupul păs,tea câteva capre în Valea Qumranului, lângă t,ărmul vestic al Mării Moarte. Băiatul era membru al unei bande de contrabandis,ti, care transportau cârduri de capre s,i făceau contrabandă de bunuri pentru a le vinde pe piat,a neagră din Bethleem. Una din capre a fugit s,i băiatul a urmat-o până la gura pes,terii. Din curiozitate băiatul a luat o piatră s,i a aruncat-o în pes,teră. Când piatra a căzut pe pământ a produs un sunet neas,teptat de vas de lut care se sparge în cioburi. Înspăimântat, băiatul a fugit să spună prietenilor. Doi s-au întors să exploreze pes,tera s,i au găsit un număr mare de vase înalte de lut bine închise cu capace. Cont,inutul s-a dovedit a fi la prima vedere bucăt,i de cârpă cu miros fetid îmbibate cu ceară.

Dar aceste cârpe ascundeau o comoară nepret,uită: o serie de rulouri vechi, fiecare valorând o avere. Aceste rulouri, manuscrisele de la Marea Moartă, cum sunt cunoscute actualmente, au zguduit lumea refractară a cercetătorilor Bibliei s,i au reprezentat pentru dogma cres,tină ‘’cea mai mare provocare de la teoria evolut,iei a lui Darwin”1, as,a cum a afirmat un scriitor.

Înscript,ionate pe rulouri de piele, cupru s,i pergament erau texte sacre redactate în scrierea ebraică atât de veche încât chiar unor eminent,i cercetători le-a fost greu să o descifreze. După multă trudă, manuscrisele au fost trimise la s,coala americană de studii orientale din Ierusalim, unde au fost fotografiate, datate (în jurul secolului 1 d.H.) s,i traduse de o echipă internat,ională de expert,i.

Expert,ii au fost uimit,i să afle că des,i manuscrisele erau dinaintea nas,terii lui Iisus cu cel mult 100 de ani, ele cont,ineau pasaje care sunt aproape identice cu cele din Noul Testament s,i multe din vorbele atribuite lui Iisus în Evanghelii apăreau în aceste manuscrise ca apart,inând esenianului ‘’învăt,ător al dreptăt,ii”2.

Des,i cercetătorii Bibliei nu l-au putut identifica pe acest învăt,ător, ment,iunea despre ‘’purificarea prin stropire”3 ‘’purgations by sprinklings”??? din manuscrisul intitulat ‘’Manualul disciplinei” i-a dus imediat cu gândul la Ioan Botezătorul care îi curăt,a ritual pe adept,ii săi prin îmbăierea lor în râul Iordan. Ioan s-a născut s,i a crescut în Hebron, nu departe de Qumran. În plus, se spune despre el că l-a botezat chiar pe Iisus s,i a pregătit calea lui Iisus, cu toate că Învăt,ătorul Dreptăt,ii este considerat a fi precursorul lui Iisus. much as the Teacher of Righteousness is thought to have been ???

Manuscrisele contrabandis,tilor beduini fac parte dintr-o vastă colect,ie de manuscrise din biblioteca din Qumran. Biblioteca a fost fondată de o sectă religioasă evreiască cunoscută sub numele de Esenienii - un cuvânt care derivă din cuvântul grecesc osios, ‘’sfânt”. Cercetătorii au fost preocupat,i demult de faptul că Iisus a fost membrul unei secte eseniene numite Nazareeni. Descoperirea manuscriselor de la Marea Moartă le-a întărit această presupunere.

De fapt cercetătorii au sugerat ca o explicat,ie pentru asemănarea dintre Noul

Testament s,i Scrierile eseniene că Iisus a fost probabil educat ca esenian s,i era familiarizat cu misterele s,i doctrinele lor. Astfel, este perfect normal ca spunerile Învăt,ătorului dreptăt,ii s,i ale altor înt,elept,i esenieni să fie constant pe buzele lui.

Pe baza acestei explicat,ii, povestea confruntării lui Iisus cu preot,ii din Templu, la vârsta de 12 ani nu mai pare atât de deplasată. El putea să fie un eminent exponent al esenienilor, iar populara imagine a lui Iisus ca fiind un predicator provincial nes,colit din Galilea nu mai este valabilă.

Imaginea asupra lui Iisus a început să se schimbe pe la mijlocul secolului al 19-lea, când Ernest Renan, profesorul de religie de la Universitatea din Paris, a publicat cartea “Viat,a lui Iisus”, una din primele biografii ale lui Iisus care îl tratau mai mult ca pe un om decât ca pe un idol. Renan a răspândit ideea că Iisus ar fi fost esenian. Alt,i cercetători ca dr. Thomas Walker, în cartea sa “Ce a citit Iisus” (1925), a afirmat că Iisus era un tânăr foarte citit, care probabil a fost capabil să citească în greaca originală operele unui contemporan, marele filizof evreu Filo din Alexandria.

Galileea, locul unde a crescut Iisus nu era în nici un caz o fundătură culturală, as,a cum este descrisă. De fapt, în timpul viet,ii lui Iisus au existat mult,i intelectuali în regiune. Galileea se extindea cultural s,i era stimulată de traficul comercial care a înflorit din Atena s,i Alexandria în Vest până în Damasc s,i alte oras,e ale Decapolis-ului în est. Decapolis-ul era format din 10 oras,e elene din Siria, care erau noduri comerciale între Est s,i Vest. Alexandria, în particular, cel mai cosmopolitan oras, din Orientul Apropiat, unde era cea mai mare biliotecă a antichităt,ii (care cuprindea circa 500.000 de rulouri de papirus), a produs secte exotice s,i încrucis,ări luxuriante între religiile estice s,i vestice, ca de exemplu cultele lui Isis, Adonis, Serapis, Osiris s,i însăs,i cres,tinismul.

Marele istoric al ideilor, Eduard Zeller, spune că esenienii îs,i au originea în evreii din Alexandria din timpul secolului al 2-lea î.H. s,i de acolo s-au răspândit în Palestina. Incredibil, pe atunci erau mai mult,i evrei în Alexandria decât în Ierusalim. În plus limba lor maternă era greaca s,i nu ebraica. Chiar filozoful evreu Filo din Alexandria cunos,tea mai bine greaca decât ebraica. În Alexandria evreii au luat contact cu filozofia neopitagoreică a grecilor. După modelul societăt,ilor pitagoreice, au apărut societăt,i evreies,ti cum ar fi cea a esenienilor s,i a terapeut,ilor. Aceste societăt,i combinau obiceiurile pitagoreice ca abt,inerea de la consumul hranei animale, purtare de îmbrăcăminte din pânză albă, scăldatul ritual, folosirea în comun a bunurilor, interesul pentru numerologie, consumul unei hrane sacre s,i credint,a în nemurirea sufletului, cu practici evreies,ti ca circumcizia s,i respectarea Sabatului.

În concordant,ă cu istoricul s,i comandantul militar evreu, Josephus (el reprezintă pentru evreii din antichitate ceea ce este Tucidide pentru greci), esenienii se asemănau mult cu pitagoreicii. Josephus, fiind membru al sectei esenienilor din Qumran sau din apropiere, s,tia cu sigurant,ă ce spune. El afirmă: ”Esenienii, sau cum îi spunem un grup al nostru?? aveau acelas,i mod de viat,ă cu cel introdus de Pitagora în Grecia”.4

Des,i dovada că Iisus era vegetarian este în mare măsură neesent,ială, ea este totus,i fascinantă. Chiar s,i dr. Hugh Schonfield, în cartea sa Passover Plot -??? probabil cea mai riguroasă s,i mai demitizată biografie a lui Iisus - afirmă că Iisus făcea parte dintr-o ramură strict vegetariană a esenienilor din Iudeea de Nord - Nazareenii. Schönfield scrie: ‘’Predecesorii timpurii ai lui Iisus nu erau cres,tini ci ei îs,i spuneau ‘’Nazoreeno (Nazareeni), iar Iisus însus,i era cunoscut ca ‘’Nazoreanul”.5

Este important să subliniem faptul că termenul ‘’Nazorean” nu este numele unui loc. Cercetătorii Noului Testament au căutat în van dovezi care să ateste existent,a unui astfel de oras, în Galileea în timpul viet,ii lui Iisus. Josephus, care a fost comandant militar al armatelor evreies,ti din Galileea în timpul revoltei evreilor împotriva romanilor, nu face nici o ment,iune în istoria lui a vreunui oras, numit ’‘Nazorean”.

Faptul că Nazoreeni erau vegetarieni este un fapt atestat. Sr. Schonfield scrie: Epifanius, el însus,i de origine evreiască, este o foarte importantă autoritate a sectelor evreies,ti timpurii. Unele din ele existau încă pe vremea lui, la sfârs,itul secolului al 4-lea. Vechii nazoreeni, asemeni samaritenilor, erau în opozit,ie cu tradit,ia iudaică, sust,inând că sudis,tii au falsificat legile lui Moise. Ei erau vegetarieni s,i respingeau sacrificiul animal, dar practicau circumcizia s,i respectau Sabatul s,i festivalurile evreies,ti.6

Conform cu surse străvechi, modul de viat,ă vegetarian al lui Iisus Nazoreanul era un legământ de familie. Tradit,ia spune că fratele său Ioan a fost crescut de mama sa Maria ca un vegetarian nazorean: ‘’Mai mult, noi am aflat de la părintele Eusebiu, citându-l pe Negessipus (circa 160 d. H.) că Ioan era”sfânt ca în pântecele mamei, nu consuma vin s,i nici altă băutură tare s,i nu mânca carne”.7

Altă rudă a lui Iisus care se pare că a fost vegetarian a fost Ioan Botezătorul.

În conformitate cu Luca, Ioan era rudă cu Iisus din partea mamei. Profesorul Robert Eisler, în fascinanta sa carte “Iisus Mesia” (1931), spune că relatarea din Evanghelii despre Ioan care a mâncat lăcuste este o distorsiune deliberată. El argumentează că exista o rivalitate în interiorul sectei Nazoreene între adept,ii lui Iisus s,i adept,ii lui Ioan Botezătorul; fiecare fact,iune o discredita pe cealaltă. Eisler credea că portretizarea lui Ioan ca mâncător de insecte era o invent,ie a unui partizan al lui Iisus, căruia îi era frică că Ioan Botezătorul îl va întrece pe Iisus. Dacă este as,a, fricile sale nu erau în totalitate fără motiv; până azi mai există o sectă Nazoreeană care trăies,te în josul Eufratului s,i care îl consideră pe Iisus un învăt,ător inspirat, dar continuă să îl venereze pe Ioan Botezătorul ca pe adevăratul Mesia. Eisler scrie: “Afirmat,ia lui Josephus că Ioan Botezătorul respingea orice hrană animală, contrazice flagrant tradit,ia evanghelică care spune că acesta s-a hrănit cu lăcuste, dar este în perfectă concordant,ă cu o tradit,ie aproape unanimă a bisericii greces,ti, care spune că Ioan avea o dietă vegetariană, akridele din Evanghelii fiind explicate ca ‘’puncte” sau ‘’dungi” de pe unele plante. Eu însumi sunt mult mai înclinat să cred că cuvântul akrodura = ‘’pom fructifer” a fost distorsionat malit,ios în akridas (‘’lăcuste”) de mâna unui dus,man al sectei lui Ioan Botezătorul, care dorea să îl portretizeze pe Ioan ca pe unul care se hrănea cu insecte, ceva dezgustător pentru cres,tinii delicat,i din clasa educată”.8

În mod similar, există o tradit,ie a Noului Testament care spune că Iisus deoarece consuma carne de pes,te a făcut miracolul materializării pes,tilor s,i pâinilor. Cum se poate împăca această afirmat,ie cu faptul că, asemeni lui Ioan Botezătorul sau fratelui său Ioan, Iisus era un Nazorean vegetarian? Trebuie amintit că Evangheliile au fost scrise la mai mult de un secol de la moartea lui Iisus s,i au fost copiate s,i recopiate s,i editate de nenumărate ori. Aceeas,i mână supusă gres,elilor s,i malit,ioasă care l-a transformat pe Ioan

Botezătorul în mâncător de insecte putea să facă la fel de us,or din nazoreanul vegetarian Iisus un mâncător de pes,te s,i de carne. Intent,ia scriitorilor s,i editorilor era de a-l face pe Iisus cât mai atractiv posibil. Astfel, multe din ticuri s,i excentricităt,ile personale au fost atenuate. Se credea probabil că un mesia vegetarian ar fi mai put,in impunător sau mai put,in acceptat de mult,imea din Roma, care îl adora pe Mitras. Într-adevăr, era o greu de ghicit care dintre curentele religioase, cres,tinismul sau mitraismul, va capta imaginat,ia romanilor. Orz cu linte

1 cană de orz

1 cană de linte verde

6 căni de apă

1 lingurit,ă de sare de mare

1 lingură de ulei de măsline

1 lingurit,ă de semint,e de chimen

1 mână de mărar proaspăt

1 mână de pătrunjel proaspăt

Spălat,i s,i aleget,i orzul s,i lintea. Apoi punet,i-le într-o oală. Adăugat,i 6 căni de apă, o lingurit,ă de sare de mare s,i uleiul de măsline. Aducet,i apa la fierbere. Dat,i apoi focul la mic s,i fierbet,i o oră - o oră s,i jumătate sau până ce lichidul este absorbit. Cu zece minute înainte de a-l lua de pe foc adăugat,i mărarul, chimenul s,i pătrunjelul. Put,in sos de soia merge foarte bine.

4 port,ii

Conform cu Enciclopedia iudaică, orzul s,i lintea erau alimente de bază în Palestina pe vremea lui Iisus.

Salată de grâu, mentă s,i pătrunjel

Salata de grâu era populară în Palestina în timpul lui Iisus, la fel ca s,i în tot Orientul apropiat din antichitate. Astăzi este la fel de populară în Orientul Mijlociu. La fel ca felul anterior, este un preparat pe care, ca vegetarian, Iisus îl consuma curent.

1 cană de bulgur cu bobul mare

1/4 litri apă

1 cană de praz tocat fin

1 cană de pătrunjel tocat

1/2 cană de mentă mărunt,ită

1/2 cană de suc de lămâie 1/4 cană de ulei de măsline măsline negre sare s,i piper după gust salată verde.

Înmuiat,i bulgurul într-un vas cu apă cel put,in jumătate de oră. De îndată ce boabele s-au înmuiat, scurget,i-le s,i uscat,i-le prin presare pe un prosop. Amestecat,i-l cu celelalte ingrediente, cu except,ia salatei s,i măslinelor. Servit,i pe o bază de frunze de salată. Ornat,i cu măsline. Pentru a da o notă orientală, învelit,i bucăt,i din această salată în salată verde.

4 port,ii

Pâine eseniană din grâu încolt,it

1,5 căni de grâu 2 căni de apă.

Înmuiat,i grâul peste noapte în suficientă apă care să îl acopere. Apoi uscat,i-l într-o sită. Punet,i boabele într-un s,ervet de muselină sau tifon. Păstrat,i-l într-un loc răcoros s,i întunecos pentru a facilita germinarea. După 3 zile prin t,esătură vor apare germenii. Aces,tia se scot din t,esătură s,i se spală, apoi se pun într-un blender cu apă care să îi cuprindă. Se fac piure, de consistent,a unui aluat moale. Adăugat,i put,ină apă pentru a o mai subt,ia. Frământat,i circa 10 minute până ce devine mai moale (înainte de a începe să frământăm este bine să ungem mâinile cu ulei pentru a nu se prinde aluatul de ele). Modelat,i pâinea s,i punet,i-o pe o tavă acoperită cu o foaie unsă cu ulei. Coacet,i-o în cuptorul încins la 350 °C o oră sau până ce se marones,te.

4 port,ii

În conformitate cu savant,ii ce studiază Biblia, ca Schonfield s,i Renan, inter alia, este posibil ca Iisus să fi fost esenian. Este dovedit că esenienii erau vegetarieni convins,i. Mâncarea lor principală era pâinea făcută din grâu germinat. În Canada există o brutărie numită ‘’Lifestream” care are o afacere prosperă cu pâini eseniene, a căror ret,etă, afirmă ei, este luată din Evanghelia păcii a lui Ioan, care este un manuscris aramaic din secolul al 3-lea d. H. provenit din arhivele secrete ale Vaticanului. În această ‘’evanghelie”, care îl înfăt,is,ează pe Hristos ca esenian s,i strict vegetarian, Iisus îi instruies,te pe adept,ii săi astfel:”Să nu mâncat,i nimic din tot ceea ce focul mort,ii dă gust hranei voastre, pentru că acesta este lucrul lui Satana”.

‘’Cum să ne coacem pâinea de fiecare zi, Învăt,ătorule?” au întrebat cât,iva într-un glas, cu mare uimire.”

‘’Lăsat,i îngerii lui Dumnezeu să vă ajute să vă pregătit,i pâinea. Umezit,ivă grâul, pentru ca îngerul apei să poată intra în el. Apoi punet,i-l la aer pentru ca s,i îngerul aerului să îl poată îmbrăt,is,a. s,i lăsat,i-l de dimineat,a până seara la soare, pentru ca îngerul luminii soarelui să poată coborî asupra lui. S, i binecuvântările celor trei îngeri vor face curând sământ,a ascunsă a viet,ii să încolt,ească în grâul vostru. Apoi zdrobit,i-vă grăunt,ele s,i facet,i un aluat subt,ire, as,a cum au făcut strămos,ii vos,tri atunci când au plecat din Egipt, t,ara sclaviei.” (Evanghelia păcii după Ioan, trad. Prof. yoga Gregorian Bivolaru, editura Anandakali,1994, p.33) Note:

‘’cea mai mare provocare de la teoria evolut,ionistă a lui Darwin...”: A. Powell Davies, The Meaning of the Dead Sea Scrolls (New Zork; New American Library, 1956), blurb anonim pe coperta MDSS

‘’Predicatorul dreptăt,ii”; Edmund Wilson, Israel and the Dead Sea Scrolls (New York: Farrar, Straus & Giroux, 1980), p. 196.

‘’purificări prin stropire...”: Wilson, Dead Sea Scrolls, p. 204

‘’Esenienii se asemănau...”: A. Dupont-Sommer, The Jewish Sect Of Quamran and the Essenes, trad. R.D. Barnett (New York: The MAcMillan Company, 1955), p. 117

‘’numele său provine...”; dr.Hugh Schonfield, The Passover Plot (New York: Bernard Geis Associates, 1965), p. 207

‘’Epifanius însus,i...”: Schonfield, Passover Plot, p. 207

‘’mai mult, noi am învăt,at...” : Robert

of 229/229
Buddha Gautama Curds (brânză dulce de vacă) s , i orez (a la Sujata) După ce s , i-a supus corpul la câteva austerităt , i s , i a limitat aportul de hrană la câteva boabe de orez s , i susan pe zi, Siddhartha Gautama nu a atins iluminarea pe care s , i-o dorea. Astfel că a încercat o nouă tactică. Nu s , i-a mai refuzat hrănirea ca o formă de autodisciplină. Lipsa hranei se pare că l-a făcut să se focalizeze mai mult asupra apetitului său s , i foamea i-a diminuat concentrarea. De acum înainte el a meditat cu stomacul plin. Nu mult după ce s , i-a revenit, după cum am spus, a venit Sujata, fiica unui fermier din apropiere. Ea a adus un bol de aur umplut cu cel mai delicios curds s , i orez s , i uitându-se la figura trasă a lui Gautama i-a oferit mâncarea. După ce a mâncat put , in cu poftă, el a împărt , it restul în 49 de port , ii ca să îi ajungă pentru 7 săptămâni de meditat , ie care l-au condus la iluminare. Acest fel de mâncare e la fel de popular astăzi în India ca s , i pe vremea lui Buddha. Iată-l cu câteva adăugiri personale ale autorului: Pentru curds (brânză dulce de vacă) 450 g de tofu tare 1 cană de ulei vegetal (pentru prăjit) Pentru Pulao de orez 2 căni de orez cu bobul lung (de preferint , ă orez Basmati indian) 1
Embed Size (px)
Recommended