Observatorul militarFONDAT LA 23 IULIE 1859 ANUL XXII NR. 9 (1196) 6 - 12 MARTIE 2013 24 PAGINI 1,20 LEI

EDITOR:MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALE

DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALERwww.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

Pagina 24

ANIVERSARELINIA |NT@I

UNDE ESTE ARMONIE,ESTE {I VICTORIE

Pagina 4 Pagina 6

10 PENTRU FOR}ELESPECIALE

ALE ARMATEI ROMÂNIEI

Ceea ce alt`dat` ar fi putut p`rea un fapt utopic, ast`zi militarii Brig`zii18 Infanterie Banat, ca [i predecesorii lor, sunt prezen]i peste hotare înap`rarea p`cii [i securit`]ii în lume, con[tien]i c` de continuareaprocesului de preg`tire [i de adaptare permanent` la mediul opera]ionaldepinde succesul lor [i al contingentelor viitoare.

La 1 martie, militariidin for]ele pentruopera]ii speciale dinArmata României aus`rb`torit zece anide la înfiin]areaprimei structuri deacest gen. Acestefor]e sunt vârful delance al capabilit`]ilormilitare na]ionale,structuri de elit`,modulare, flexibile,în m`sur` s`execute toatemisiunileîncredin]ate. Pagina 10

INSTRUC}IE

În Poligonul Gârleni, militari din Batalionul 631 Tancuri Oituz au participatla prima tragere din acest an. Armele trag foarte bine, a precizatcomandantul tragerii desf`[urate într-un decor hibernal.

FOTO: C~PITAN CONSTANTIN MIREANU

PRIMA TRAGERE DIN AN,LA BATALIONUL 631

TANCURI

Vasile Muraru:

ARMATA FORMEAZ~ O CAMARADERIE APARTE

CHEIA SUCCESULUI

Paginile 12-13

CHEIA SUCCESULUIÎn perioada 25 februarie - 2 martie, la Prundul Bârg`ului,

jude]ul Bistri]a-N`s`ud, în poligonul temporar PiatraFântânele, s-au desf`[urat concursurile aplicativ-militare

de iarn` pentru unit`]i de instruc]ie, finala pe MApN.

PE SCURT PE SCURT PE SCURT PE SCURT

FOTOGRAFIA S~PT~M@NII

„DIXI !

2 AGENDA S~PT~M@NII Nr. 9 (6 – 12 martie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

SIBIU. La Academia For]elor Terestre Nicolae B`lcescudin Sibiu, prim`vara s-a instalat în toat` puterea cuvântului.Studen]ii academiei le-au d`ruit atât profesoarelor, cât [icolegelor lor câte un m`r]i[or [i un buchet de flori deprim`var`.

Vizit` de informare [i documentare. Joi, 28 februarie,participan]ii la Cursul postunivesitar de perfec]ionare îndomeniul securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale Probleme actuale alesecurit`]ii na]ionale, seria XXIV, au efectuat o vizit` la StatulMajor al For]elor Navale pentru a cunoa[te specificul activit`]iimarinarilor militari.

Conducerea SMFN le-a prezentat cursan]ilor capabilit`]ile[i rolul For]elor Navale în îndeplinirea obiectivelor dinStrategia Na]ional` de Securitate, misiunile la care marinariimilitari au participat anul trecut, precum [i direc]iile deac]iune ale acestora în anul 2013. (LOCOTENENT-COLONEL

CORNELIU PAVEL)

Premii pentru cantemiri[ti. Elevii cu înclina]ii pentrustudiul limbii [i literaturii române din Colegiul Militar LicealDimitrie Cantemir au participat, în ultimul weekend din lunafebruarie, la faza jude]ean` a Olimpiadei de limb`, comunicare[i literatur` român` George C`linescu. În condi]iile uneiconcuren]e acerbe, cantemiri[tii au ob]inut punctajeremarcabile, având în vedere [i gradul ridicat de dificultate asubiectelor. Astfel, palmaresul cantemirist a fost completat anulacesta de adolescen]ii cu metafora în suflet cu dou` premii II,[apte premii III [i [ase men]iuni. Limba [i literatura român` estedisciplina care, ani de-a rândul, a adus rezultate remarcabile,transformate în premii [i particip`ri la faza na]ional`. Amintimaici rezultatul de excep]ie ob]inut anul trecut de cantemiristaRoxana {tefan – un premiu special pentru originalitateadiscursului la faza na]ional` a Olimpiadei de limb`, comunicare[i literatur` român`. Cadouri pentru b`trâni. Recent, militarii Batalionului

32 Infanterie Mircea r`ma[i acas` i-au vizitat pe membriiCentrului de zi pentru persoane vârstnice Sfin]ii ArhangheliMihail [i Gavril, din Timi[oara, la sediul lor din Calea Lipovei.

Militarii b`n`]eni le-au mul]umit b`trânilor pentru gestulemo]ionant f`cut fa]` de colegii lor afla]i în misiune înAfganistan [i le-au oferit acestora m`r]i[oare [i turte dulcicare aveau însemnul Batalionului 32 Infanterie Mircea [i lalele,ca simbol al anotimpului rena[terii naturii.

MISIUNE ÎNCHEIAT~ ÎN AFGANISTAN

Sâmb`t`, 2 martie, în baza militar`înaintat` Bullard, din Afganistan, în prezen]a co-

mandantului Grupului românesc de comand` Zabul,colonel Grigore P`[cu]`, a comandan]ilor structurilorromâne[ti dislocate în provincia Zabul, a înaltelor oficia-lit`]i locale [i a reprezentan]ilor ANSF (For]ele deSecuritate Na]ional` Afgane) din districtul Shah Joy,s-a desf`[urat ceremonia de încheiere a misiuniiEchipei de Asisten]` Militar`, tip batalion de infanterie(INMAT) în teatrul de opera]ii din Afganistan.

MAIOR CRISTIAN MANOLIU

FOTO: SORIN HOMEAG

ARMA DE ASALT –TEST~RI PE ULTIMA SUT~ DE METRI

LOCOTENENT ANDREEA CRISTIAN

Miercuri, 27 februarie, în poligonul dela Jeg`lia, au avut loc o serie de test`ri

ale armei de asalt calibrul 5.56. Proiectul,început în urm` cu trei ani, este unul prioritaral Armatei României, iar finalizarea lui seestimeaz` c` va avea loc în vara acestui an,când se prevede omologarea produsului.

Proiectul a avut startul acum trei ani, prin gestionareaunui acord de colaborare între Ministerul Ap`r`rii

Na]ionale, prin Departamentul pentru Armamente, [i MinisterulEconomiei, prin compania na]ional` Romarm [i fabrica de armeCugir. Noi am derulat, în toat` aceast` perioad`, teste care certific`faptul c` acest produs va r`spunde cerin]elor opera]ionale aleFor]elor Terestre pentru urm`torii 25 de ani. Rezultatele acestorteste sunt permanent puse în concordan]` cu cerin]ele pe carecategoriile de for]e le-au exprimat în momentul ini]ierii acestuiprogram, a declarat colonelul dr. ing. Alexandru Daraban,directorul programului.

În timpul testelor desf [urate au fost parcurse probe din planulde testare [i evaluare de dezvoltare pentru lotul prototip industrial asistemului de armament calibrul 5,56, etapa lunii februarie, cu trageriîn tunel. Dup aceste teste, vom avea rezultate strict pentru aceste probe,precum [i câteva concluzii preliminare privind func]ionarea armei,fiabilitatea, contabilizarea muni]iei trase sau incidentele ap`rute.Urm`toarele etape de dezvoltare ale proiectului ar fi omologareaprodusului [i, eventual, produc]ia în serie mic în func]ie de comenzi,ne-a explicat locotenent-colonelul Daniel Lep`datu, [eful CentruluiTest ri Evalu`ri Cercetare {tiin]ific pentru Armamente.

Chiar dac`, din exterior privind, lucrurile par s` se desf`[oareîntr-un ritm mai lent, echipa de testare ne-a explicat c` au fostderulate sute de tipuri de teste, \nsum#nd mii de ore \ncerc`ri,\n cadrul c`rora au fost trase, doar anul trecut, 50 de mii decartu[e, fiind un volum imens de lucru. Testele se desf`[oar`atât în poligon, cât [i în laboratoarele de specialitate din cadrulDepartamentului pentru Armamente.

Un exemplu ar fi concursul de tenis de mas` pentrupersonalul din propria structur` [i crosul militar, pe distan]ade 3.000 metri, ce a adunat la start participan]i din unit`]ilemilitare din garnizoana Constan]a, aflate în subordineacomandamentului Flotei. Alergarea a fost structurat` pe

COMPETI}II SPORTIVE DE ZIUA FLOTEIMAISTRU MILITAR PRINCIPAL OVIDIU BADIU

La 26 februarie s-au s`rb`torit, înConstan]a, 117 ani de la înfiin]area

Flotei de regele Carol I. Cu aceast` ocazie,în perioada 11 – 26 februarie, s-au desf`-[urat diferite activit`]i culturale [i com-peti]ii sportive.

MIRCEA DU{AMinistrul ap`r`rii na]ionale

SURSA: AGERPRES

Este cea mai bun` posibilitate depreg`tire, într-o situa]ie real`, nu înpoligoane, nu în s`lile de curs [i, dinacest punct de vedere, apreciem – cupierderile omene[ti pe care le-am avut– c` pentru armata român` [i militariino[tri care particip` în teatrele deopera]ii este un lucru deosebit. Vomp`stra momente de reculegere pentrucei care au pl`tit cu pre]ul vie]ii înmisiunile pe care le-au avut [i au ap`ratonoarea armatei române.

dou` categorii de vârst`: seniori (militari cu vârste cuprinseîntre 18 [i 35 ani) [i veterani (36 [i 45 ani).

La concursul de tenis de mas` s-au remarcatlocotenent-colonelul Daniel B`lulescu, care a câ[tigatcompeti]ia, c`pitan-comandorul Lauren]iu Diaconescu(locul al II-lea) [i plutonierul-adjutant Cristian R`ducanu(locul al III-lea).

Crosul Flotei i-a avut câ[tig`tori pe maistrul militar clasaa IV-a Marian Carson, din Divizionul 146 Nave Minare-Deminare, la categoria seniori, [i maistrul militar clasa INeculai Dumitra[, de la fregata Regina Maria, la categoriaveterani.

La finalul celor dou` competi]ii sportive, câ[tig`torii aufost premia]i de comandantul Flotei, contraamiralul deflotil` dr. Alexandru Mîr[u.

Activitatea a debutat cu intonareaimnurilor Republicii Islamice Afganistan,Statelor Unite ale Americii [i României, dup`care comandantul Grupului românesc decomand` din Zabul a înmânat medaliile NATONon Article 5 [i, printr-un discurs, le-a mul]umitmilitarilor INMAT pentru efortul depus.

Pe durata celor [ase luni de misiune înAfganistan, militarii rom#ni care au încadratINMAT au avut ca scop consiliereacomandamentului [i comandan]ilor decompanii din Batalionul 3 Infanterie ANA, întoate domeniile func]ionale. Sunt convins c`

am avut o contribu]ie deose-bit` la ridicarea nivelului depreg`tire al partenerilorafgani, ace[tia fiind în m`-sur` s` execute ac]iunilemilitare în zona de respon-sabilitate, f`r` sprijinulISAF, a afirmat coman-dantul INMAT, locotenent-colonel Mihail Hanganu.

La rândul s`u, coman-dantul Batalionului 3 Infan-terie ANA, locotenent-colo-nel Abdul Jalal, conside-rându-i fra]i pe militarii ro-mâni, le-a mul]umit pentrusprijinul acordat \n cre[-terea nivelului de profesio-nalizare al militarilor afganidin batalionul pe care îlcomand`.

3Nr. 9 (6 – 12 martie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roEVENIMENT

Joi, 28 februarie, a avut loc, la Palatul Cercului MilitarNa]ional, în Sala de Marmur`, o [edin]` de lucru a Consiliului

Director al Asocia]iei Na]ionale a Cadrelor Militare în Rezerv` [iîn Retragere Alexandru Ioan Cuza (ANCMRR).

NUMIRI ÎN FUNC}II Mar]i, 26 februarie, ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, a semnat ordinul de numire

al generalului de brigad` (justi]ie militar`) Ionescu Dan Gheorghe la conducerea Direc]iei deprevenire [i investigare a corup]iei [i fraudelor din cadrul MApN.

Generalul de brigad` Ionescu Dan Gheorghe s-a n`scut la 29 mai 1964 [i este absolvent alFacult`]ii de Drept din Bucure[ti, {tiin]e Juridice, promo]ia 1997, [i masterand în drept socialromân [i european (2008).

În perioada 2004–2006, a îndeplinit func]ia de loc]iitor al directorului Direc]iei de auditintern, dup` care a fost [ef de birou, de sec]ie [i de serviciu al Direc]iei de prevenire [i investigarea corup]iei [i fraudelor din cadrul ministerului. De la 16 aprilie 2010, este consilier coordonator dedomeniu al ministrului ap`r`rii na]ionale.

Ministrul ap`r`rii na]ionale a semnat miercuri, 27 februarie, ordinul de numire algeneralului-maior Ariton Ioni]` în func]ia de [ef al Corpului de control [i inspec]ie al MApN.

Generalul-maior Ioni]`, n`scut în 1960, a absolvit ca [ef de promo]ie atât {coala militar` deofi]eri de geniu de la Râmnicu-Vâlcea (1982), cât [i Facultatea de comand` [i stat major, sec]iageniu, din cadrul Academiei militare (1989). A absolvit Colegiul de comand` [i stat major –cursul postuniversitar de conducere comandan]i de brig`zi (1995) [i Colegiul na]ional de ap`rare(2007).

Începând cu anul 1999, a îndeplinit func]ii de conducere la diferite niveluri în Statul Major alFor]elor Terestre, fiind [i comandant al Brig`zii 10 Geniu Dun`rea de Jos din Br`ila.

SPRIJIN PENTRU ARMAT~SOLDAT CRISTIAN LENGA

cristian.lenga@presamil.ro

FOTO: EUGEN MIHAI

VIZIT~ LA DOI MILITARI R~NI}I,INTERNA}I LA SUUMC

Secretarul de stat pentru rela]ia cu Parlamentul, informare public` [icre[terea calit`]ii vie]ii personalului, Vasile Costea, i-a vizitat miercuri,

27 februarie, pe c`pitanul-comandor Ioana Relu, r`nit în accidentul aviaticdin jude]ul Dolj din vara anului trecut [i pe plutonierul-adjutant Costel Stanciu,r`nit în Afganistan la sfâr[itul anului trecut, ambii interna]i la SpitalulUniversitar de Urgen]` Militar Central Dr. Carol Davila (SUUMC).

Secretarul de stat [i-a manifestat interesul deosebit pentru militarii interna]i [i evolu]iarecuper`rii lor, subliniind c` una dintre priorit`]ile mandatului asumat la conducereadepartamentului o reprezint` asigurarea celor mai bune condi]ii de recuperare a militarilor careau fost r`ni]i în teatrele de opera]ii sau misiuni în ]ar` [i a stabilit, împreun` cu echipa de medici,m`suri de îmbun`t`]ire a condi]iilor de spitalizare.

Am întâlnit o echip` de medici militari de top [i sunt convins c` militarii no[tri vor beneficiaaici de toat` aten]ia care li se cuvine, a declarat secretarul de stat Costea.

Comisiile medicale multidisciplinare au expus, în cadrul vizitei, pe tipuri de patologii, seturilede propuneri privind cre[terea calit`]ii vie]ii pacien]ilor, dar [i prognoze privind poten]ialul deevolu]ie a st`rii de s`n`tate a celor doi militari.

Oficialul MApN a fost înso]it, pe timpul vizitei, de loc]iitorul [efului Departamentului pentrurela]ia cu Parlamentul [i informare public`, colonel Marcel Voicescu, de [eful Direc]iei medicale,general de brigad` Mihai Mure[an [i, din partea SUUMC, de colonelul medic Mariana Jinga.

L a ceremonie au participat c`pitanul Ana Maria Brânz`, Ana Zdanovschi, Maria

Udrea [i caporalul Dimona Deac-Pop, com-ponente ale echipei feminine de spad a României,al`turi de antrenorul echipei, plutonier-adjutantDan Epurescu. Desigur, nu a lipsit comandantulClubului Sportiv al Armatei Steaua, colonelGeorge Boroi, care a ]inut s`-l asigure pe ministruc` sportivii clubului ro[-albastru î[i vor da silin]apentru îndeplinirea obiectivelor de performan]`propuse [i pentru a duce mai departe tradi]ia scrimeiromâne[ti [i a sportului militar. De asemenea,

ÎNTÂLNIREROMÂNO-ISRAELIAN~

Ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, s-a întâlnit luni,4 martie, la sediul MApN, cu ambasadorul Statului Israel

în România, Dan Ben-Eliezer.

Cei doi oficiali au abordat subiecte referitoare la evolu]ia situa]iei din Orientul Mijlociu [i larela]iile de cooperare militar`.

În]elegem preocuparea autorit`]ilor israeliene pentru asigurarea protec]iei [i siguran]ei propriilorcet`]eni, reiter`m pozi]ia noastr` privind solu]ionarea pe cale pa[nic` a conflictului israeliano-palestinian, dar [i preocuparea României fa]` de dimensiunea umanitar` a situa]iei din Gaza,inclusiv din perspectiva prezen]ei unor cet`]eni români în aceast` zon`, a spus ministrul Du[a.

De asemenea, referindu-se la c`ile de aprofundare a dialogului strategic existent la nivelulcelor dou` institu]ii militare, oficialii au fost de acord cu desf`[urarea, în continuare, a activit`]ilorde instruire în comun la nivelul categoriilor de for]e, inclusiv în ceea ce prive[te combatereaterorismului.

La rândul s`u, ambasadorul Dan Ben-Eliezer a subliniat faptul c` statul Israel este unuldintre cei mai importan]i parteneri ai României în domeniul industriei de ap`rare, programeledesf`[urate pân` în acest moment fiind un real succes.

SPADASINELE,FELICITATE DE MINISTRU

Ministrul Mircea Du[a le-afelicitat mar]i, 5 martie, pe

componentele echipei de spad` aRomâniei, la sediul MApN. Eveni-mentul s-a desf`[urat dup` cespadasinele au câ[tigat medalia debronz pe echipe la etapa de Cup`Mondial` de la Saint-Maur (Fran-]a). La aceea[i competi]ie, c`pita-nul Ana Maria Brânz` a câ[tigatmedalia de aur.

La [edin]` au participat viceprim-ministrulGabriel Oprea, primarul sectorului 2 al Capitalei,Neculai On]anu, precum [i membri ai BirouluiPermanent Central [i pre[edin]i ai celor 47 defiliale jude]ene [i de sector sau reprezentan]i aiasocia]iilor afiliate.

În deschidere, pre[edintele ANCMRR,general (r) prof. univ. dr. Mihai Iliescu a declarat:Prioritatea noastr num`rul unu, la toate nivelurileierarhice de conducere [i ale structurii constitutive,este protec]ia social`, asigurarea drepturilorconstitu]ionale [i dobândite prin lege. Singurainstitu]ie care ne-a fost al turi [i care a ac]ionat concretpentru ca pensionarii militari s nu fie grav afecta]iprin m surile de recalculare sau revizuire a pensiilormilitare a fost Ministerul Ap r rii Na]ionale.

Referindu-se la m`surile stabilite la nivelguvernamental privind pensiile militare,viceprim-ministrul Gabriel Oprea a subliniat c`mesajul cel mai important este de unitate, desperan]`, fiindc` actuala coali]ie dore[te capensiile diminuate prin revizuire s` revin` lacuantumul din decembrie 2010. |n acest sens,p#n` la \nceputul anului 2014, toate erorile saucontesta]iile vor fi cercetate [i cei care audocumentele necesare vor primi retroactivdrepturile b`ne[ti.

|n \ncheiere, Gabriel Oprea a declarat: Tre-buie s` nu uit`m c` suntem \mpreun` [i ne batem,cu toate mijloacele pe care le avem, s` repar`m [iaceast` nedreptate.

C~PITAN CONSTANTIN PI{TEAconstantin.pistea@presamil.ro

colonelul Boroi [i-a exprimat speran]a ca nouaformul` a echipei de spad` s` reprezinte o chez`[iepentru un rezultat deosebit la Rio de Janeiro 2016.

Ministrul ap`r`rii na]ionale le-a oferitcadouri simbolice spadasinelor [i a precizat c`a felicitat-o telefonic pe Ana Maria Brânz`imediat dup` finala din Fran]a. Mircea Du[a aexplicat invita]ia spunând c` mediatic, succesulnu a fost prezentat foarte mult zilele acestea, [i am]inut s` le asigur pe aceste sportive de întreagaapreciere a conducerii ministerului [i a mea,

Nu în fiecare zi ai ocazia de a-i felicita pe cei mai serio[i ambasadori aiRomâniei în lume, sportivii.’’

MINISTRUL AP~R~RII NA}IONALE, MIRCEA DU{A

personal`... De asemenea, am dorit s` le transmits aib convingerea c ministerul [i Clubul Steauavor face totul ca ele s` se poat` preg`ti.

La rândul s`u, c`pitanul Ana Maria Brânz`a subliniat faptul c , dincolo de câ[tigarea medalieide aur la individual, este fericit pentru rezultatulpe echipe: Nu e pu]in s` învingi echipa Ucrainei,având-o în componen]` pe campioana olimpic`,s` învingi echipa Fran]ei la ea acas` [i s` pierzi lanumai trei tu[e în fa]a unei echipe foarte motivatea Rusiei... Cred c` lucrurile arat` bine [i, maiimportant, astfel de rezultate ne dau încredere.

FOTO: C~T~LIN OVREIU

4 Observatorul militar Nr. 9 (6 – 12 martie 2013)LINIA |NT@I www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

Dac` analiz`m istoricul bogatal celor dou` batalioane înexecutarea misiunilor [iexerci]iilor multina]ionale,precum [i experien]a militarilordin comandamentul CombinedTask Force Raider, putem afirmac`, prin prezen]a în Afganistan,Brigada 18 Infanterie Banat seal`tur` galeriei marilor unit`]i cutradi]ie din Armata României, înceea ce prive[te participarea lamisiuni în teatrele de opera]ii.

Combined Task Force Riderreprezint` comandamentul mixtromâno-american de nivelbrigad`, care î[i desf`[oar`activitatea în provincia Zabul, înscopul coordon`rii activit`]ilorfor]elor din batalioanele decoali]ie subordonate. Aici, al`turide americani, militarii româniparticip` la elaborarea cadruluiconceptual al desf`[ur`riiac]iunilor for]elor de manevr` dincadrul marii unit`]i.

Pentru maiorul MichaelEntrekin, lucrul în comunreprezint` nu numai integrareafluxului de informa]ii, dar mai alescoordonarea resurselor. Un marecâ[tig, a[ putea spune, îl reprezint`faptul c` solda]ii americani auoportunitatea de a coopera cusolda]ii români cu experien]` [i,totodat`, s` afle despre cultura [iobiceiurile române[ti.

De-a lungul ultimilor ani,rezultatele ob]inute de unit`]ileromâne[ti în executarea

UNDEESTE ARMONIE,

ESTE {I VICTORIE

Batalioanele 1 [i 2 Manevr` [i Grupul românescde comand` Zabul, formate din militari ai

Brig`zii 18 Infanterie Banat, particip`, pentru primadat`, la o misiune extern`, într-o structur` cu efectivnumeros.

misiunilor din teatrul de opera]iiAfganistan, determin`consecin]a fireasc` [i totodat`obligatorie a continu`rii moduluiprofesionist de reprezentare aarmatei noastre peste hotare.

C`pitanul Orielle Buentelloconsider` c` este o ocazie unic`s` lucreze cu partenerii români,mai ales c` se pot g`si solu]iiîmpreun` pentru capabilit`]ileautorit`]ilor afgane din provincie[i pentru popula]ia local`. Muncanoastr` comun` const` înîncercarea de a proteja via]aoamenilor, de a g`si solu]ii pentruextinderea unei bune guvern`ri,pentru dezvoltarea social` [ieconomic` [i pentru ap`rareasuveranit`]ii GIROA, a afirmatofi]erul.

Totodat`, contribu]ia colegilorromâni, în special prin spiritulanalitic [i prin capacitatea de adescifra unele situa]ii complexe înaria de opera]ii, m` determin` s`afirm c` sunt militari profesioni[ti,cu care sunt onorat s` lucrez, a spusmaiorul Brian Ryan.

Timpul a demonstrat oevolu]ie în preg`tire, dar [i înabordarea opera]iilor de militariib`n`]eni, prin participarea lamisiuni [i exerci]ii multina]ionale detip coali]ie, iar experien]a acumulat`anterior este benefic` acum, încadrul acestei reprezent`rina]ionale peste hotare.

Lucr`m foarte bine împreun`pentru c` românii î[i cunosc foarte

bine misiunea, ceea ce face calucrul în echip` s` fie mai u[or.Este o onoare [i un privilegiupentru mine s` lucrez în aceast`coali]ie, este de p`rere c`pitanulVeronica Jordan.

Misiunile se execut`, de celemai multe ori, în cooperare cupartenerii afgani cât [i cupartenerii americani, militarii dinBanat al`turându-se, zi de zi,efortului comun de men]inere aclimatului de securitate înprovincia Zabul.

Sincer, când au sosit româniinu eram foarte sigur de modul încare vom lucra împreun`. Zilelecare au urmat au demonstrat,îns`, un lucru excep]ional. Fiecaresoldat român cu care am lucrataici, în Zabul, este de o înalt`preg`tire profesional` [i mai alesextrem de eficient. Sunt rapizi în aidentifica problemele [i în a g`sisolu]ii adecvate. Pe lâng` faptul c`lucr`m împreun` pentru acela[iscop comun, adic` implementarea

C~PITAN ADRIAN JIANU

[i cre[terea securit`]ii provinciei,românii sunt oameni cu care î]iplace s` lucrezi [i pe care îi po]inumi cu adev`rat camarazi dearme. Sper c` într-o bun` zi voivizita România [i partenerii cucare am lucrat aici, a spus maiorulJonathan Shine.

Militarii Brig`zii 18 InfanterieBanat, ca [i predecesorii lor, suntprezen]i peste hotare în ap`rareap`cii [i securit`]ii în lume,con[tien]i c` de continuareaprocesului de preg`tire [i deadaptare permanent` la mediulopera]ional depinde succesul lor[i al contingentelor viitoare.

În ceea ce prive[tecooperarea româno-american`,comandantul Combined TaskForce Raider, colonelul JamesCrider, men]iona: Nu cred c`avem în Afganistan alia]i maibuni decât românii. Ei suntdisciplina]i, bine antrena]i [iextrem de eficien]i în tot ceea ceexecut`. Curajul ar`tat de ei, zi de

zi, este recunoscut [i apreciat. M`bucur cu adev`rat c` amposibilitatea de a lucra curomânii.

Putem afirma c` mottoul Ubiconcordia ibi victoria (doar înarmonie putem învinge) este aicimai actual ca oriunde, pentru c`drapelul brig`zii din Timi[oaraeste al`turi de cel al partenerilorde coali]ie, iar militarii b`n`]eni,atât prin Grupul românesc decomand` Zabul, cât [i prin celedou` batalioane de manevr`(Task Force Golden Lions [i TaskForce Yellow Scorpions), î[i aducaportul la men]inerea st`rii desecuritate în provincie, [itotodat` contribu]ia fa]` de ]ar`[i Drapelul românesc. Ca ocoinciden]`, mottoul brig`ziiamericane în cadrul c`reia nedesf`[ur`m misiunea, RaidersFirst, se potrive[te de minunemândriei timi[orenilor c`rora leplace adesea s` spun` c` Banatu-ifruncea!

Militari b`n`]eni, al`turi de poli]ie [i popula]ia afgan`.

Patrul` \n de[ert. FOTO: C~PITAN ADRIAN JIANU

FOTO: C~PITAN ADRIAN JIANU

5Observatorul militarNr. 9 (6 – 12 martie 2013) LINIA |NT@Iwww.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR www.presamil.ro

Militarii Companiei 1 Infanteriesunt tineri, media de vârst` esteundeva la 25 de ani, dup`afirma]iile comandantuluicompaniei, locotenent Cosmin Jian,un nume cunoscut în Batalionul 2Manevr` Scorpionii Galbeni,datorit` experien]ei sale în teatrulde opera]ii din Afganistan.

Preg`tirea misunii este oactivitate foarte important`. Înprimul rând, trebuie s` trat`m cuseriozitate toate activit`]ile pe care ledesf`[ur`m [i s` ne lu`m toatem`surile de siguran]`, pentru a nuse întâmpla incidente, a spuslocotenentul Jian, chiar înainteapreg`tirii unei misiuni cu militariidin subordine.

EXPERIEN}A ÎN AFGANISTAN,LA RANG DE VIRTUTE

Experien]a militarilor români care au maiexecutat misiuni în teatrele de opera]ii spune

c` primele zile, într-un loc nou precum Afganistanul,sunt necesare adapt`rii organismului cu mediul,familiariz`rii cu aria de opera]ii [i g`sirii solu]iilorla necunoscutele care pot s` apar`. Toate se rezolv`mult mai u[or atunci când ai pe cine s` te bazezi lanevoie.

preg`tite s` ofere informa]ii calde,având la \ndemân` tot ceea ce aunevoie: h`r]i cu aria de opera]iiunde urmeaz` s` executemisiunea, situa]ia cu incidentele,informa]ii despre ora, data, ziua,tehnici, tactici [i proceduri folositede insurgen]i, fotograme [i chiaramenin]`ri previzibile pentruperioada de timp în care seac]ioneaz`. Se execut` antrenamentpe diferite tipuri de incidente carepot s` apar` pe timpul desf`[ur`riimisiunii, cunoscând procedurile deoperare standard, a spus caporalulViorel Axente, prezent la activitate.

Pentru comandantul de plutoncare conduce de cele mai multe orimisiunea, aceast` preg`tire FOTO: SERGENT-MAJOR VLAD CUZIC

MAIOR SORIN HOMEAG

Preg`tirea pentru misiune areloc zilnic, particip` întregulpersonal al subunit`]ii careurmeaz` s` plece a doua zi, inclusivechipele specializate de la nivelulcompaniei comandate delocotenentul Jian, care sunt

opiniile lor, le transmit ceea ce [tiu [iv`d, ce efecte au asupra lor. Fiecarepoate s` î[i exprime propria p`rere,apoi le analiz`m, dup` care lu`mdecizia cea mai bun`. Preg`tirea însine se bazeaz` pe transmitereainten]iei mele în prima faz`, dup`care urmeaz` analiza [i ajungerea laun tot unitar, în baza c`ruia vomac]iona, fiecare militar avândsarcini precise, repere concrete, celpu]in un curs de ac]iune de baz` [iunul de rezerv`. Militarul care a puspiciorul pe trapa MRAP-ului trebuies` [tie foarte bine ce are de f`cut.Neclarit`]ile se l`muresc înainte deplecarea în misiune. Contur`m unplan de ac]iune de baz` [i,întotdeauna, unul de rezerv`,pentru c` nu [tii niciodat` ce sepoate \nt#mpla. Apoi, bine\n]eles,spunem o rug`ciune, pentru c`oricât de bine preg`ti]i am fi, cu to]iiavem credin]a noastr`, a relatatcomandantul plutonului 3,sublocotenent Valentin GeorgeRadu.

Loc]iitorul comandantuluiaceluia[i pluton, plutonier CiprianChi[, militar cu experien]` înteatrul de opera]ii din Irak [i

Caporalul Andrei Petre,din Batalionul 2 Manevr` Scorpionii Galbeni,acord` asisten]` medical` unui localnic.

Securitatea locului undese desf`[oar` misiunea CIMIC este primordial`.

Kosovo, dar la prima misiune înAfganistan, le spunea militarilor dinsubordine, ca o concluzie:Afganistanul este o zon` fierbinte, încare siguran]a ne-o cre`m noi, unloc în care fiecare trebuie s`munceasc` pentru a fi cu to]iilini[ti]i. Un alt militar, caporalulAlin Guran, pistolar la Compania 1Infanterie, vine în completareacolegului s`u: În momentul în care

Militarii Batalionului 2 Manevr` ScorpioniiGalbeni din Timi[oara, disloca]i în Afganis-

tan, le-au oferit colegelor tradi]ionalul m`r]i[or.

ie[im pe poarta FOB Bullard,capacitatea noastr` de a ne concentracre[te foarte mult. Trebuie s`analizezi cu aten]ie sporit` un lucrucare, aparent, pare banal. Dându-idou`, trei sensuri, con[tientizezi c` înorice poate s` existe un risc.

Ajut`m popula]ia afgan` [i înspecial militarii armatei na]ionaleafgane, îi facem s`-[i recapeteîncrederea în ei. Le ar`t`m c`suntem veni]i în sprijinul lor, s`-[iduc` via]a într-un mod normal, f`r`constrângeri din partea unor for]einsurgente, spune sergentul-majorCuzic Vlad, comandant de grup` laaceea[i subunitate.

Sublocotenentul ValentinGeorge Radu, un comandant depluton tân`r, dar cu mareexperien]` în misiuni externe,spune c` impactul cu Afganistanula fost pozitiv [i î[i îndepline[tesarcinile ca [i când ar fi de foartemult` vreme acolo.

R`spunzi de via]a oamenilor dinsubordine. Este o responsabilitatefoarte mare pe care mi-am asumat-oîn momentul în care m-am hot`r#ts` execut misiunea în teatrul deopera]ii, argumenteaz` ofi]erul.

Sigur pe el, locotenentul Jianconcluzioneaz`: De[i suntem ocompanie tân`r`, sunt convins c`vom executa misiunea a[a cum ampreg`tit-o. Am \ncredere deplin` încolegii [i subordona]ii mei.

reprezint` repeti]ia dinaintea probeipractice: M` asigur c` am maximulde informa]ii posibile, pentru a lefurniza oamenilor mei [i a-mi daîncrederea c` ceea ce [tiu eu, [tiu [iei. O informa]ie nu trebuie s` fiefiltrat` de o singur` minte. Ascult

GHIOCEII AFGANISTANULUI MAIOR SORIN HOMEAG

Chiar dac` prim`vara se las` a[teptat` în Afganistan, iar executareamisiunilor planificate reprezint` o prioritate pentru Batalionul 2 Manevr`Scorpionii Galbeni, nu am pierdut pl`cutul prilej de a oferi tradi]ionalulm`r]i[or [i un buchet de ghiocei colegelor noastre. În numele tuturormilitarilor b`rba]i, comandantul Batalionului 2 Manevr` Scorpionii Galbeni,locotenent-colonel Cristian-Daniel Dan, a d`ruit tuturor fetelor un m`r]i[or[i ghiocei.

Mul]umesc pentru generozitatea [i deschiderea comandantului nostrude a ar`ta cât de important este s` fim al`turi unii de al]ii, mai ales aici înAfganistan, a declarat caporal Izabela Dungaciu, la primirea ghioceilor[i m`r]i[orului de la comandantul batalionului. Noi, fetele din Batalionul2 Manevr` Scorpionii Galbeni, suntem precum florile multicolore carereu[esc s` umple o gr`din` bine lucrat`, a completat sergentul-majorCorina Topa.

Nu în ultimul rând, vrem s` mul]umim persoanelor vârstnice de laCentrul de zi Sfin]ii Mihail [i Gavril din Timi[oara, care, cu nem`rginita lordragoste p`rinteasc`, au confec]ionat m`r]i[oarele [i le-au trimis fiicelor loraflate în misiune în Afganistan, precum [i colegelor de la Batalionul 32Infanterie Mircea din Timi[oara, r`mase în ]ar`, care au trimis ghioceipresa]i într-un ierbar, al`turi de gândurile bune [i sensibilitatea lor.

FOTO: MAIOR SORIN HOMEAG.

FOTO: SERGENT-MAJOR VLAD CUZIC

FOTO: SERGENT-MAJOR VLAD CUZICSiguran]` pe timpul sta]ion`rii.

6 Observatorul militar Nr. 9 (6 – 12 martie 2013)ANIVERSARE www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

CEREMONIE LA TÂRGU MURE{

Ministrul Du[a a subliniat rolulimportant al militarilor participan]i lamisiunile externe în formarea uneiimagini favorabile României pe planextern. Sunte]i imaginea României peplan interna]ional [i vreau s v felicitpentru asta [i sunt mândru când unoficial NATO sau din ] rile aliate v`elogiaz` activitatea desf`[urat , le-atransmis Mircea Du[a.

Ca ministru al ap`r`rii na]ionalevoi face tot ce îmi st în putin] pentruca dumneavoastr` s` ave]i parte deresurse echilibrate în vederea instruc-]iei [i pentru a v desf [ura activitateaîn cele mai bune condi]ii, a mai ad`u-gat ministrul Du[a.

Ministrul ap`r`rii na]ionale amul]umit colonelului Roderick

Dorsey, reprezentantul na]ional pentru ap`rare/ata[atulmilitar al Statelor Unite ale Americii pentru sus]inereacontinu` a parteneriatului româno-american, atât deimportant pentru ]ara noastr`.

La ceremonia de la Târgu Mure[ au mai participat, pelâng familiile militarilor [i ai eroilor din structurile for]elorspeciale, [eful Statului Major General, general-locotenent{tefan D`nil , directorul general al Direc]iei generale deinforma]ii a ap`r`rii, general-maior Marian H`p`u,reprezentan]i ai categoriilor de for]e ale armatei [i aioficialit ]ilor locale.

Ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, i-a felicitat pemilitarii din for]ele pentru opera]ii speciale, cu prilejul împliniriia zece ani de la înfiin]area acestor structuri, în cadrul uneiceremonii organizate la Brigada 6 Opera]ii Speciale MihaiViteazul din Târgu Mure[.

Vreau s v mul]umesc pentru activitatea în teatrele deopera]ii [i m înclin în fa]a sacrificiului suprem f cut de colegiidumneavoastr . În continuare, v propun s p`str`m unmoment de reculegere pentru eroii Armatei României, le-aspus ministrul ap`r`rii na]ionale celor prezen]i la activitateade la Târgu Mure[.

10 PENTRU FOR}ELE SPECIALEALE ARMATEI ROMÂNIEI

Î n cadrul procesului amplu, dinamic [i rapid de transformare [i

restructurare a Armatei României, oetap` foarte important` a fost [i estereprezentat` de crearea [imodernizarea for]elor pentruopera]ii speciale (FOS).

Punând accentul pe calitate [inu pe cantitate, România a reu[it, înultimul deceniu, s`-[i construiasc`structuri FOS profesioniste,încadrate de militari de elit`, cuaptitudini dezvoltate de lupt`tori,dar [i opera]ionale, tehnice [i

L a 1 martie,mi l i tar i i

din for]ele pentruopera]ii speciale din

Armata României aus`rb`torit zece ani de la

înfiin]area primeistructuri de acest gen.

Aceste for]e sunt vârfulde lance al capabilit`]ilor

militare na]ionale,structuri de elit`,

modulare, flexibile, înm`sur` s` execute toate

misiunile încredin]ate.

lingvistice. Ace[ti militari sunt, înacela[i timp, para[uti[ti, scafandri,alpini[ti, capabili s` fac` fa]` oric`reisitua]ii deosebite [i s` îndeplineasc`o varietate foarte mare de misiuni,cum ar fi: ac]iune direct`,recunoa[tere special`, contra-terorism, c`utare [i salvare în lupt`,culegere de informa]ii, infiltrare dinaer, protec]ie apropiat` etc.

F`r` a fi un substitut pentrufor]ele conven]ionale, FOSreprezint` azi o component`specializat` de interven]ie discret` [irapid` a armatei, destinat` s`execute cu mare precizie o gam`

larg` de misiuni cucaracter deosebit:cercetare special`,ac]iuni directe [iasisten]` militar`în teatre deopera]ii,interven]ieantiterorist` [icontraterorist`împreun` cufor]ele speciale alecoali]iilor [ialian]elor la careRomânia esteparte. Acest lucrupresupuneutilizarea unoroperatoripolicalifica]i,puternici, curajo[i,inteligen]i,rezisten]i la eforturiextreme fizice [ipsihice, tenace,agili, anima]i despiritul perfec]iunii.

aprilie 2006, primul contingentromânesc de FOS [i-a începutmisiunea în Afganistan, în cadrulopera]iei Enduring Freedom alfor]elor de coali]ie conduse de SUA.

Începând cu aprilie 2008, FOSromâne din Afganistan desf`[oar`opera]ii militare în cadrul ISAF,executând misiuni de lupt` în zoneconsiderate din cele maipericuloase.

În cei [apte ani de misiuni delupt în Afganistan, FOS [i-audemonstrat aptitudinile [i posibilit ]ile,curajul, coeziunea, spiritul desacrificiu [i de camaraderie. Acest fapteste dovedit de numeroasele medalii[i certificate de apreciere atâtna]ionale, cât [i interna]ionale primitede membrii FOS care au luptat înAfganistan. Din p`cate, o parte dintrelupt torii din FOS au pl tit, chiar cusacrificiul suprem, succesulmisiunilor încredin]ate.

Un pas important înconsolidarea structurilor de for]epentru opera]ii speciale a fostconstituirea, în anul 2011, a Brig`zii6 Opera]ii speciale Mihai Viteazulcare, în acela[i an, a primit [iDrapelul de lupt`.

Al`turi de aceste schimb`ristructurale, un efort considerabil afost depus în activitatea demanagement a resurselor umane, înselec]ia, instruirea [i antrenareaunor militari de prim` calitate, înachizi]ionarea armamentului [iechipamentelor adecvate, înmodernizarea bazelor deantrenament, precum [i înconceperea doctrinelor, manualelor[i instruc]iunilor specifice FOS.

În ceea ce prive[te contribu]iaRomâniei cu structuri de FOS înteatrele de opera]ii, Afganistanul areprezentat [i reprezint` proba defoc pentru FOS române. Astfel, în

FOTO: MAIOR DOREL DANCIU

Luni, la raportul [i inspec]ia dediminea]`, subunit`]ile au a[teptat

ultimele preciz`ri pentru a putea pleca înpoligonul Prislop. Se auzeau ordine scurte,se f`ceau ultimele verific`ri [i ajust`ri aleechipamentului. La un moment dat, ocomand` scurt` a str`puns aerul înghe]at aldimine]ii, iar militarii au început deplasareaspre locul care, timp de dou` s`pt`mâni, le-afost cas`.

SPIRITUL DE ECHIP~ AL VÂN~TORILOR DE MUNTEMAIOR GABRIEL BI}~

Recent, Batalionul30 Vân`tori de

Munte Dragoslavele aexecutat, cu o companiede vân`tori de munte [io subunitate de stat ma-jor, tab`ra de instruc]iela munte pe timp deiarn`, \n zona Prislop.

Mar[ul de 30 de kilometri nu i-a speriat,deoarece nu erau la prima experien]` deacest gen. Haltele de pe traseu le-au datocazia militarilor s` î[i ajustezeechipamentul, s` bea un ceai sau o gur` deap`, apoi s` porneasc` mai departe.

Dup` o ascensiune destul deanevoioas`, scopul mar[ului a fost atins.To]i vân`torii de munte au ajuns la caban`în acela[i timp, chiar dac` cei mai noi

vân`tori de munte au fost la primul lormar[. Nimeni nu s-a sup`rat când un colegs-a oprit s` ajute pe altul la c`ratul unuirucsac sau a unei perechi de schiuri,pentru c` novicele se afla în dificultate. Afost înv`]at cum s`-[i dr`muiasc` for]elepentru a rezista acestei încerc`ri deanduran]`. Remarcile f`cute în glum` deprofesioni[tii muntelui i-au impulsionat [iambi]ionat pe cei mai pu]in experimenta]i

s` î[i dep`[easc` condi]ia [i s` reu[easc`.Spiritul de echip` a fost cel care apredominat printre vân`torii de munte,deoarece ei, mai mult ca al]ii, trebuie s` sebazeze pe colegii lor.

Odat` ajun[i la caban`, activit`]ile decazare [i depozitare a materialelor s-auderulat rapid. Pe platou, militarii s-aualiniat, s-au împ`r]it pe plutoane [i auînceput deplasarea spre locurile deinstruc]ie.

De mare folos s-a dovedit [i plutonulcercetare. S-au format patrule, s-a f`cutorientarea, pe hart` [i s-a stabilit itinerarulde patrulare. În momentul începeriideplas`rii, doar semnele au fost cele careau mai vorbit. Totul p`rea, la prima vedere,o joac` de copii mari, iar militarii cuno[teauprea bine c` o singur` mi[care gre[it`, unsingur pas pe al`turi îi poate costa via]a pecamarazi, într-o situa]ie real`. Erau uni]i [iparc` î[i citeau unii altora gândurile.

Odat` ajun[i în zona destinat` pentruinstruc]ie, o parte dintre militari au ocupatposturile de observare, au întocmitscheme, iar ceilal]i au început construireaunui bivuac. Totul p`rea natural, de lamodul în care f`ceau un nod p#n` lamersul pe schiuri.

Exerci]iul tactic cu trageri de lupt`,desf`[urat de subunit`]ile de cercetare alebatalionului, a fost ultima activitate dinprogramul de instruc]ie al subunit`]iloraflate în tab`r` la Cabana Prislop. Dup`doar câteva ore, bivuacul a fost gata [imilitarii s-au ad`postit. S-a l`sat seara, iarfocul îngropat pe lâng` care st`teau militariiabia dac` se z`rea. Doar fl`c`rile juc`u[ecare r`zb`teau r`zle] din vatr`, se proiectaupe fe]ele lor tinere [i zâmbitoare, dar înacela[i timp dârze [i pline de ambi]ie.

7INSTRUC}IENr. 9 (6 – 12 martie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

8 Observatorul militar Nr. 9 (6 – 12 martie 2013)INSTRUC}IE www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

CÂND MUNTELE {I MAREA Î{I DAU ÎNTÂLNIRE LA SOVEJA

Zeci de militari din structurile de cercetare aleDiviziei 2 Infanterie Getica au luat cu asalt zona cucel mai ozonat aer din Europa. Sunt tineri [i nu

numai, îns` cu to]ii ner`bd`tori s` arate c` sunt cei maibuni. Unii dintre ei au la activ misiuni în teatrele de opera]ii.Pentru ei, cerceta[ii, muntele este prietenul lor. Dac nu e[tiprieten cu muntele nu reu[e[ti s` supravie]uie[ti, explic`locotenent-colonelul Constantin Bani]` de la Brigada 9Mecanizat M`r`[e[ti.

Competi]ia Roza Cerceta[ilor, compus` din dou` probe,patrul` [i [tafet`, i-a solicitat la maximum pe militari. Probade patrul`, poate [i cea mai dificil`, s-a desf`[urat pe untraseu de aproximativ 25 km. Nu a fost deloc u[or pentrucerceta[i s` parcurg` zona montan`, trecând de laz`pad` de aproape doi metri la por]iuni de teren cu p`mântînghe]at. Misiuni de prim ajutor al r`ni]ilor, transportullor prin zone contaminate chimic, identificarea unor zone

Cupa Roza Cerceta[ilor, competi]ie desf`[urat`recent în tab`ra de instruc]ie de la Soveja, a fostc#[tigat` din nou de cerceta[ii din Brigada 9 Mecanizat`M`r`[e[ti. Probele i-au solicitat la maximum pe militari.

cu poten]ial de risc [i repunerea în stare de func]ionare aunei sta]ii de transmisiuni care urma s` transmit` maideparte datele din teren, au fost încerc`ri pentru cei ceactiveaz` în câmp inamic, zi [i noapte, în orice condi]iimeteo. Proba de aruncare a grenadelor ofensive saudefensive, indiferent de m`rimea ]intei, n-a fost o piedic`în calea cerceta[ilor la [tafet`. Nici lipsa z`pezii din Punga,cum este supranumit dealul unde s-a desf`[urat proba,nu i-a intimidat pe cerceta[i.

Deviza lor, Gata oricând, [i-a spus cuvântul [i de aceast`dat . Chiar dac nu to]i au urcat pe podium, toate cele optloturi au ie[it câ[tig`toare.

Cupa Roza Cerceta[ilor a r`mas la Brigada 9 Mecanizat`M`r`[e[ti. În urma militarilor din Constan]a, la mic`diferen] , s-au clasat cerceta[ii de la Brigada 15 Mecanizat`Podu Înalt, iar pe locul trei, Batalionul 202 Ap`rare CBRNGeneral Gheorghe Teleman.

Concentrare maxim` pe ultima sut` de metri.

Portul m`[tii contra gazelor în teren contaminat, etap`obligatorie pentru participan]ii la competi]ie.

MAIOR M~D~LINA ILINCA {I LOCOTENENT-COLONEL (R) ADRIAN BUHLEAFOTO: MAIOR M~D~LINA ILINCA {I LOCOTENENT-COLONEL TONI ENE

Harta zonei [i busola, ajutoare de n`dejde pentru cerceta[i.

Ultimele detalii înainte de concurs.

CÂND PROCENTELENU MAI SUNTRELEVANTE

Grupul, greu degestionat

Comandantul spune c` [i-adat cel mai bine seama deimportan]a resursei umane chiarîn Batalionul 345 Artilerie (aiciam realizat lucrul acesta), apoicioc`ne în lemnul biroului, ca

C~PITAN CONSTANTIN PI{TEAconstantin.pistea@presamil.ro

Pentru comandantul Batalionului 345 ArtilerieTomis, resursa uman` este mai important` decât

cea financiar`. Pân` la urm`, nu banii fac totul, ci oamenii,apreciaz` colonelul Florin Pâcleanu, iar singurul ofi]er de la

c o m a n d a subunit`]ilor de instruc]ie, sublocotenentul Bogdan But, îl sus]ine:Am venit aici pentru c` mi-a pl`cut colectivul. Totul, în condi]iile unui personalnumeric redus [i într-o garnizoan` f`r` atrac]ie social`.

celui care a fost chiar [icomandant al unui batalionlogistic, c` lucrul cel mai dificilde gestionat din postura sa estegrupul. E greu s` conduci încondi]iile în care sunt multelimit`ri: de personal, financiare,de logistic` etc. La Bârlad, undea fost înainte de a se întoarce în

îndepline[te misiunile specifice uneiunit`]i de sprijin lupt` cu oamenipu]ini – procentele nu mai suntrelevante –, care îns` [tiu s` lucrezeîn echip`. Este momeala cu care afost atras [i sublocotenentulBogdan But, comandantul baterieiinstruc]ie [i capra noastr` neagr`,dup` cum îl descrie zâmbindcolonelul Pâcleanu.

Bogdan are în subordine totce înseamn` trup` în Batalionul345 [i este unul dintre cei 13ofi]eri ai unit`]ii. Ceilal]i 12 suntîn comandament. Mi-a pl`cut aicicând am venit în timpul cursuluide baz`, de la [coala de aplica]ie, î[iaminte[te sublocotenentul But. Afost greu la început. M` a[teptams` mai fie un ofi]er la baterie,al`turi de care s` m` obi[nuiesc...Totu[i, am înv`]at s` m` descurc.Am luat fiecare lucru separat [im-am bazat pe subofi]eri, carechiar sunt coloana vertebral`. Lareparti]ie, promo]ia sa a primitcinci func]ii la Medgidia, îns`

Sublocotenentul Bogdan But are în subordine tot ceînseamn` trup` în Batalionul 345 Artilerie Tomis.

Dou` aspecte sunt greu de gestionat la mutarea uneiunit`]i, din punctul de vedere al comandantuluiBatalionului 345 Artilerie: stresul mut`rii, generat devolumul celor împachetate [i duse în locul nou, [i faptulc` personalul are nevoie de timp pentru împ`mântenire.Nu po]i acuza oamenii c` vor s` fie cât mai aproape decas`, crede colonelul Florin Pâcleanu.

Locotenentul Virgil Tudoran, format pe filiera indirect`,îndepline[te func]ia de [ef al opera]iilor la Batalionul 345, întimp ce [eful s`u se afl` în Afganistan. El este unul dintrecei care nu se gândesc s` schimbe garnizoana, pentru c`Medgidia înseamn` acas`.

atunci când zicem Doamnefere[te! Leg`tura dintre gest [ivorbe e lesne de în]eles, dinmoment ce colonelul Pâcleanudetaliaz` problemele de personal[i le posteaz` sub umbrela uneiexpresii sumbre: procentele numai sunt relevante.

Colonelul Pâcleanu este de locdin Medgidia, unde ajungea, calocotenent, în urma reparti]iei din1983. A plecat din prima saunitate dup` vreo 19 ani, timp încare a prins transformareaRegimentului 13 Artilerie înbrigad`, [i s-a întors în locultinere]ii sale cazone odat` cuînfiin]area Brig`zii 9 Mecanizate[i, implicit, cu mutareaBatalionului 345 Artilerie de laTopraisar la Medgidia. De altfel,plimbat prin ]ar` suficient cât s`prind` desfiin]`ri [i înfiin]`ri deunit`]i militare, colonelulPâcleanu spune, cu experien]a

Medgidia, a fost surprins denum`rul mare al celor caredoreau s` lucreze în unitatea sa.Unii l-au urmat, ad`ugându-sefondului eterogen care formasepersonalul Batalionului 345odat` cu mar[ul acestei unit`]iprin Topraisar (unde a fostînfiin]at`, în 1995), Constan]a,Murfatlar [i, din 2009,Medgidia.

De vorb` cu o De vorb` cu o De vorb` cu o De vorb` cu o De vorb` cu o capr`capr`capr`capr`capr`neagr`neagr`neagr`neagr`neagr` pe fond pe fond pe fond pe fond pe fondde Elton Johnde Elton Johnde Elton Johnde Elton Johnde Elton John

În timp ce la radio cânt` EltonJohn – I’m still standing,comandantul glume[te apreciindc` unitatea sa este dislocabil`.Dac` 20 de ani aceast` unitatenu-[i mai schimb` garnizoana, ve]ivedea c` pu]ini vor mai facenaveta. Deocamdat` îns`,Batalionul 345 Artilerie î[i

numai Bogdan a f`cut pasul.L-a atras felul în care seîn]elegeau oamenii, mai ales c`a avut [i termen de compara]ie,dup` ce, student militar, atrecut [i prin alte unit`]i pentrupractic`. Totu[i, acum spunec`, asemenea altor colegi, [i-ardori s` se mute, numai c` vaface acest lucru atunci când va

avea înlocuitor. Deocamdat`, îieste bine.

Acas`, cea mai bun`variant`

C`s`torit, nu cred c` a[ fi venitaici, sus]ine Bogdan. Ora[ul nueste atractiv [i, vorba aceea, celmai bine merg unit`]ile militare.Locuri de munc`, pentru o so]iedin afara sistemului militar, nuprea sunt. Apoi, chiar dac`sacrificiu pare un cuvânt scris peemblema oric`rei unit`]i, tineriiî[i vor c`uta întotdeauna un locmai bun. Nu este cazullocotenentului Virgil Tudoran,format pe filiera indirect`, de locdin Medgidia. Pentru el, armata,atâta vreme cât înseamn` acas`,r`mâne cea mai bun` variant`.Din ideea de a fi militar, arenun]at la [ansa de a se angajala prim`rie, dup` absolvireafacult`]ii de administra]ie public`.Ast`zi, locotenentul Tudoran esteunul dintre cei care nu segândesc s` se mute, unul dintrecei care, peste 20 de ani, ar puteafi g`sit tot la Batalionul 345Artilerie, în cazul în care unitatear`mâne în Medgidia.

Mare lucru la noi este echipa,mai spune colonelul Pâcleanu.Dac` unul nu face ce trebuie, se vede.Echipa exist` la nivelul unit`]ii, pehârtie [i în fapte, dar [i la nivelule[alonului superior, care planific`aplica]iile tactice în cadru întrunit,cu toate unit`]ile subordonate.Totu[i, coborând la nivelulmilitarului profesionist, de ce aralege un caporal Medgidia?R`spunde tot colonelul Pâcleanu:S` spunem c` sunt din Br`ila. Dup`curs, la reparti]ie, vreau Br`ila, darn-am loc... A[a ajung aici.

9INSTRUC}IENr. 9 (6 – 12 martie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

Poezie din ar`t`tor[i tr`gaci

Zgomotele produse de gloan]esunt puternice [i scurte, iarcâmpul, alb, se întinde cât vezi cuochii. Iarna, aproape de ultimasuflare pe anul acesta, atenueaz`duduiturile, pe care parc` leînghite fl`mând`, imediat cegloan]ele pornesc spre ]inte. Estesoare [i frig, o atmosfer` pl`cut`,relaxat` de câte-o glum`, dincând în când. Pe structuri,militarii î[i a[teapt` rândul c`trealiniamentul de tragere. Cei dinplutonul cercetare trag [edin]a 4lupt`, iar cei din plutonul depoli]ie militar`, [edin]a 1instruc]ie.

Totu[i, a[a cum precizeaz`[eful compartimentului planificare

opera]ii, c`pitan Silviu Vele[cu,ziua a început cu [edin]apreg`titoare pentru reglareaarmamentului. Se trage cu totarmamentul de infanterie, iar

PRIMA TRAGERE DIN AN,LA BATALIONUL 631 TANCURI

În Poligonul Gârleni, militari din Batalionul 631Tancuri Oituz au participat la prima tragere din

acest an. Armele trag foarte bine, a precizat comandantultragerii desf`[urate într-un decor hibernal.

Acesta este con]inutul rucsacului cu care c`pitanulSilviu Vele[cu a mers la tragere: impermeabil, crem`pentru bocanci, lantern`, analgezice, trus` cu ac [i a]`,strugurel [i gel antibacterian pentru mâini.

Plutonierul-major Nicolae Eftimie verific` tragereacolegului s`u, sergent-major Bogdan Livarciuc. În câtevasecunde, peste r`nile ]intei se lipesc buline...

Între gloan]e, nu se audenimic în afar` de vântul care sezbate s` ridice z`pada înt`rit`.Periodic, comandantul trageriiridic` steagul ro[u, iar militarii î[ispun pe rând poezia, cu ajutorular`t`torului [i al tr`gaciului.

Banalit`]i care nudevin breaking news

Unul dintre tr`g`tori, chiarde la plutonul de poli]ie militar`,este caporalul Iulian Chelariu,care recunoa[te c` a reu[it s`încheie socotelile cu liceul abia înurm` cu doi ani, chiar dac` esteîn armat` de [ase. Este foartemul]umit de statut [i de lini[teape care i-o confer` haina militar`,[i spune c` momentul cel maiimportant la o tragere este finalul,când totul iese bine [i dovede[ti c`e[ti militar adev`rat. Spredeosebire de el, sergentul Marian

Alexandru S`l`geanu estebucuros c` a reu[it s` urce unnivel, dup` ce vreo cinci ani a fostsoldat. Vreau s` am o carier`lung` în armat`, a precizatMarian, fost para[utist. Dup` ceam terminat cursul, a[ fi vrut s`revin tot la para[uti[ti. Îns` a[a afost reparti]ia... Acum, m-amobi[nuit [i chiar îmi place foartemult la tancuri. Marianm`rturise[te c` a mai tras cupistolul [i când era caporal. Fiindajutorul unui comandant degrup`, în cadrul unor [edin]e detragere, avea de-a face [i cuaceast` categorie de armament.Îmi place mai mult cu pistoluldecât cu pistolul mitralier`.Tragerile parc` sunt maidinamice, din moment ce ai ]intelemai aproape...

Totul decurge conformplanului. Banal, ar gândi cinevadin exterior. Numai c` [ibanalitatea aceasta se poatetransforma în breaking news dac`,o secund` sau poate chiar maipu]in, ceva din mecanismultragerii se stric`. De aceea,personalul desemnat cuorganizarea tragerii are grij` caniciun detaliu, oricât ar p`rea deinutil, s` nu fie neglijat. Este cazulc`pitanului Vele[cu – tân`r, dardeja cu dou` misiuni externe înCV – al c`rui rucsac con]ine totce ar avea nevoie un militar într-ositua]ie neprev`zut`. Dar este [icazul [efului poligonului,plutonier-major Florin Diaconi]`,care a avut grij`, de la numirea saîn func]ie în urm` cu doi ani, canu doar zona administrativ` s` fieîmbun`t`]it`, ci [i zona dealiniamente. De lucru ar mai fi,ca-n orice gospod`rie, iar [efulpoligonului [tie mai bine decâtoricine cât de repede cadetencuiala din foi[oarele expuseprecipita]iilor.

Deocamdat` îns`, mai pu]inevorbe [i mai mult zgomot degloan]e. Nu departe, plutonierul-major Nicolae Eftimie verific`tragerea colegului s`u, sergent-major Bogdan Livarciuc. Încâteva secunde, peste r`nile ]inteise lipesc buline, iar la sfâr[itulzilei, PFL-ul acela f`r` suflet va firidicat de unul din militarii careau grij` de poligonul Gârleni [il`sat s` se odihneasc` pân` la onou` tragere.

pistoalele mitralier`, cele cu patrabatabil, au fost primite anultrecut. Armele trag foarte bine,sus]ine comandantul tragerii,plutonier-adjutant {tefan Popa, dedoi ani la plutonul de poli]iemilitar` al Batalionului 631Tancuri. Militarii sunt instrui]i [ise vede acest lucru din calificativelepe care le ob]in la tragere.

Subofi]erul, intrat în armat`în 1989, a trecut prin multeexperien]e din care cei maiproaspe]i în sistem ar avea deînv`]at. Unele dintre amintirilesale, povestite celor mai tineri,certific` importan]a fiec`rei clipedin programul de instruire. Larevolu]ie, eram în primul an de[coal` militar`, î[i aminte[teplutonierul-adjutant Popa. Nu[tiam foarte multe despre armat`,dar am fost nevoi]i s` asigur`mpaza caz`rmii...

C~PITAN CONSTANTIN PI{TEAconstantin.pistea@presamil.ro

Comandantul tragerii, plutonier-adjutant {tefan Popa(în plan secund), este în armat` de 23 de ani.

10 Observatorul militar Nr. 9 (6 – 12 martie 2013)INSTRUC}IE www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

11Observatorul militarNr. 9 (6 – 12 martie 2013) LOGISTIC~www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR www.presamil.ro

Batalionul de deservire [i asigurarede geniu are ca principal`misiune sprijinul logistic pentru

structurile centrale ale MApN. Pentru acesta,iarna anului 2012 nu a fost u[oar`. Se [tie c`,atunci, Armata României a ac]ionat în folosul

popula]iei civile la aproximativ 900 deinterven]ii, care au însumat un efectiv depeste 9.000 de militari [i 1.300 de mijloacetehnice. Personalul [i utilajele batalionului auparticipat la deblocarea A2 [i la desz`pezireaunor drumuri na]ionale. Colonelul Mihai-Marcel Piele, comandantul unit`]ii, are,pentru subordona]ii s`i, doar cuvinte delaud`: Fie c` execut` serviciul de paz`, lucreaz`pe utilajele de geniu sau în echipa mobil` careaduce, pe platform`, autovehiculele r`mase înpan`, sunt foarte buni profesioni[ti. Utilajele pecare le avem în dotare sunt vechi, de genera]ie1980. Sunt îns` func]ionale. Pân` la reînnoirealor, facem eforturi s` le men]inem în stare defunc]ionare pe cele existente.

Unitatea de transport [i deservireare în responsabilitateasigurarea transportului

terestru la toate misiunile de protocol aleMApN, delega]iile str`ine [i exerci]iilemultina]ionale. Pe lâng` acestea, la diverseevenimente, se ocup`, în cooperare cu altestructuri, de asigurarea sonoriz`rii [i aenergiei, de pavoazare, mascare, execu]ietribun`, adic` de tot ce ]ine de sus]inerealogistic`. La astfel de evenimente, nu se vedeparticiparea fiec`ruia, spune comandantulbatalionului, maior D`nu]-Marian Vasile.Important` este buna colaborare întrestructurile implicate, pentru c`, dac`realiz`rile nu sunt eviden]iate, nu acela[ilucru se poate spune despredisfunc]ionalit`]i.

O mare problem`, în toate unit`]ilebazei, o reprezint` încadrarea cu personal.

DESERVIRE{I MENTENAN}~

Anii de transform`ri [i reorganiz`ri ale structurilor auto au dus la cre[terea gradului de motorizare [i mecanizare

a armatei. Nu atât cât este nevoie, dar a constituit [i constituie, încontinuare, unul din principalele obiective înscrise pe agenda

factorilor de decizie din cadrul ministerului. De-a lungul timpului,prin mijloacele specifice armei lor, automobili[tii militari au

contribuit la îndeplinirea misiunilor încredin]ate atât a celor deordin militar, cât [i a celor pentru asigurarea interven]iilor

armatei în situa]ii de urgen]`, în sprijinul autorit`]ilor locale saucentrale. Al`turi de automobili[ti s-au aflat, întotdeauna, tehnicii,

oamenii f`r` a c`ror contribu]ie circula]ia rutier` nu s-ar puteadesf`[ura în condi]ii optime. Pe câ]iva dintre ace[tia, care î[i

desf`[oar` activitatea în unit`]ile subordonate Bazei Transport [iDeservire, vi-i prezent`m în rândurile de mai jos.

materiale. Am c`utat s` impunempersonalului asumarea calit`]ii munciiprestate, ca o condi]ie a afirm`riiindividuale [i a structurii în care muncim.

Batalionul este autorizat de c`treRegistrul Auto Român s` execute inspec]iatehnic` periodic` (ITP) [i repara]iileautovehiculelor din clasele I, II [i III.Executarea ITP dup` fiecare repara]ie decomplexitate ridicat` [i activitatea continu`de verificare-diagnosticare reprezint` ungarant al calit`]ii lucr`rilor executate înunitate. Aici se face o prim` expertizare atuturor autovehiculelor care au probleme.Ce nu se poate remedia merge la firmespecializate. Pentru tehnica de provenien]`str`in`, de exemplu, sunt încheiateacorduri-cadru cu firme specializate [iautorizate RAR. Batalionul nu esteautorizat pentru repara]ii la game deprovenien]` str`in`. Comandantulbatalionului ne-a precizat c`, în aceast`perioad`, se fac eforturi pentru autorizarearepara]iilor la mai multe tipuri deautovehicule. Investi]ia îns` nu esterentabil` pentru un num`r redus dema[ini.

Colonelul Iordache a fost repartizat înunitate din promo]ie, în 1986. Referitor laoamenii din subordinea sa, spune c` nu arece le repro[a. Sunt oamenii care dau via]`ma[inilor. Fie c` sunt mecanici auto,tinichigii, vopsitori sau tapi]eri auto sunt deo calitate uman` foarte bun`. Cei mai mul]isunt civili, foarte buni meseria[i, dar cu omedie de vârst` trecut` pu]in de 50 de ani:Sunt specialit`]i greu de format. Ast`zi,tinerii nu mai sunt încuraja]i spre meseriiletehnice. Avem nevoie de o gam` larg` demeseria[i, pe care nu-i putem aduce dinsistemul militar. Trebuie s`-i lu`m din via]acivil`, s`-i preg`tim, ceea ce nu se poate încâteva luni. Dificult`]i sunt [i la încadrareafunc]iilor de mai[tri militari. Nu pot fi adu[idin promo]ie, pentru c` func]iile sunt maimari [i, ceea ce-i mult mai important, estenevoie de oameni cu experien]`. Cu toateproblemele existente, inerente perioadei pecare o travers`m, e drept, cam de mul]iani, colonelul Iordache spune c` principiulcare [i-a pus amprenta pe activitateaunit`]ii este siguran]a rutier` abeneficiarilor lucr`rilor executate înunitatea pe care o conduce: Acest lucru apermis ca, în ultimii ani, s` nu fieînregistrate evenimente rutiere datoratedefec]iunilor echipamentelor a c`rormentenan]` o asigur`m.

L`c`tu[ii montatori, caporal Emil Hulubei [i Emil St`nescu,încearc` s` dea via]` motorului unui vechi [i obosit camion.

IRINA-MIHAELA NEDELCUirina.nedelcu@presamil.ro

În domeniul auto, mentenan]aperiodic` este esen]ial` pentrumen]inerea siguran]ei [i fiabilit`]ii

echipamentelor [i are un rol important îneliminarea pericolelor rutiere. Se spune c`un autovehicul neîntre]inut corespunz`torte poate l`sa în drum, atunci când tea[tep]i mai pu]in. În Baza Transport [iDeservire, activitatea de mentenan]` sedesf`[oar` în limitele impuse de restric]iilefinanciare, acutizate pe fondul îmb`trâniriiechipamentelor. Pentru o mare parte dintehnic`, în urm`torii ani, nu se vor maiproduce piese de schimb, iar lucr`rile dementenan]` se vor executa cu o [i mai

Tinichigiii Ion Vasile [i Ion Gheorghe, muncitori cu vechimeîn unitate (20, respectiv, 10 ani), cosmetizeaz` fa]a unui ARO.

Cum am spus [i în articolul de s`pt`mânatrecut`, de trei ani nu s-au mai f`cutîncadr`ri, fie c` este vorba de cadremilitare, solda]i/grada]i profesioni[ti sausalaria]i civili. Din punct de vedere alresursei umane, structurile au fost redusetreptat. Au fost treceri în rezerv`,pension`ri [i mut`ri. Sunt îns` [i tineri caresper` ca într-o zi s` poat` deveni cadremilitare. Un exemplu, în acest sens, îlreprezint` caporalul Claudiu Badea,încadrat în unitatea de transport [ideservire, din 2007, ca osp`tar. Acum are25 de ani [i a absolvit, în 2009, facultatea decontabilitate. De[i a venit în armat` laini]iativa p`rin]ilor, acum îi place [i segânde[te s`-[i valorifice studiileuniversitare în sistemul militar.

mare dificultate. Acum, se mai folosescpiese recondi]ionate, recuperate de lama[inile scoase din func]iune.

Comandantul batalionului dementenan]`, colonel ing. Ion Iordache,spune c`, în unitate, cuvintele de ordine alefiec`rei zile de munc` sunt calitate [isiguran]`, deziderate permise de calitateapersonalului încadrat, de executareapermanent` a controlului de calitate [i, nuîn ultimul rând, de calitatea actului deconducere. Standardele de calitate au fostimpuse în toate domeniile în care nedesf`[ur`m activitatea, fie c` estevorba de mentenan]a echipamentelor de aercondi]ionat sau de fabricarea bunurilor

Colonel Mihai-Marcel Piele

Colonel ing. Ion Iordache

FOTO: PLUTONIER-MAJOR C~T~LIN OVREIU

1312 Observatorul militar FOTOREPORTAJwww.presamil.roNr. 9 (6 – 12 martie 2013)

www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

CHEIA SUCCESULUIÎn perioada 25 februarie - 2 martie, la Prundul Bârg`ului, jude]ul Bistri]a-N`s`ud, în

poligonul temporar Piatra Fântânele, s-au desf`[urat concursurile aplicativ-militarede iarn` pentru unit`]i de instruc]ie, finala pe MApN. Au participat [apte echipe reprezentândBrigada 81 Mecanizat` General Grigore B`lan, Brigada 2 Vân`tori de Munte Sarmisegetuza,Brigada 61 Vân`tori de munte General Virgil B`dulescu, Brigada 2 Infanterie Rovine, StatulMajor al For]elor Aeriene, Divizia 2 Infanterie Gemina [i Comandamentul Comunica]iilor[i Informaticii. Din motive obiective, a declarat locotenent-colonelul Mihai Lupescu dinechipa de organizare, echipele Comandamentului Logistic Întrunit [i din Statul Major alFor]elor Navale nu s-au prezentat.

12 kilometri, atât m`sura traseul pentru proba de patrul`, darcâ]iva concuren]i erau absolut convin[i c` avea cel pu]in 13 [ijum`tate. Este adev`rat c` ei au avut nevoie de trei ore [i 47 deminute pentru a-l termina, în vreme ce echipa de pe primul loc l-aparcurs în dou` ore fix, cu tot cu penaliz`ri. Una din explica]ii estec`, anul acesta, pista de desf`[urare a concursului a fost de biatlon,o pist` rapid` care solicit` nu doar fizic, ci [i tehnic concuren]ii.Anul trecut, concursul s-a desf`[urat la Vatra Dornei, pe terenvariat [i acesta a pus altfel de probleme participan]ilor. Oricum,pentru sportivii militari de la Brigada 81 Mecanizat` terenul pare afi complet irelevant, de câ]iva ani încoace reu[ind s` câ[tige, aproapef`r` emo]ii, concursul. Puterea lor pare s` stea în valoarea echipei,pentru c` dac` la biatlon individual cea mai bun` pozi]ionare aavut-o caporalul Ioan Hogiu, care a ajuns pe locul al-III-lea, la probelede echip`, [tafet` [i patrul`, bistri]enii au urcat pe prima treapt` apodiumului de premiere. Nu e nicio cheie a succesului, a explicat,zâmbind, generalul de brigad` Dan Grecu, comandantul mariiunit`]i bistri]ene [i al sportivilor câ[tig`tori, ci doar educa]ia fizic`militar` desf`[urat` în fiecare zi cu toat` lumea.

Cel mai bun sportiv al competi]iei, considerat ca atare [i deFunda]ia General {tefan Gu[`, care l-a premiat cu o diplom` deexcelen]` [i o sum` de bani, câ[tig`tor al probei de biatlon cu untimp de 26 de minute, din care dou` de penalizare pentru ratareaa dou` cartu[e, este caporalul Denis {erban din Brigada 2 Vân`toride Munte. La cei 21 de ani pe care-i are, tocmai a f`cut trecerea laseniori [i î[i dore[te s` devin` campion, a[a cum a fost de multeori [i la juniori, unde a câ[tigat campionate na]ionale sau balcanice.

De loc din Azuga, cu un tat` antrenor de schi [i membru alClubului Sportiv Militar Aplicativ Bucegi, tân`rul militar are toatepremisele pentru ob]inerea unor rezultate excelente pentrusportul militar, mai ales c` pentru el sportul este un stil de via]`.Tot el mai spunea: Nu m` a[teptam s` câ[tig, pentru c` am câ]ivacolegi foarte bine antrena]i, dar am reu[it s` m` mobilizez în timpulconcursului [i s-a v`zut. La proba de [tafet`, desf`[urat` în ceade-a doua zi a competi]iei, mobilizarea echipei Brig`zii 2 Vân`toride Munte n-a mai fost la fel de mare [i, pe lâng` cele dou` minutepierdute per total în fa]a echipei de pe primul loc (Brigada 81Mecanizat`), cele [apte cartu[e în minus i-a costat pozi]ia de top.De remarcat a fost prezen]a atât în proba de biatlon, c#t [i în ceade [tafet`, a dou` fete, care au concurat cot la cot cu b`ie]ii.Plutonierul Simona Cr`ciun din echipa Brig`zii 2 Vân`tori deMunte s-a clasat pe locul 15 din 28 la biatlon individual, iarcaporalul Andrea Hepcal, din echipa Brig`zii 61 Vân`tori deMunte din Miercurea Ciuc, s-a pozi]ionat pe locul 11 la biatlon [ia câ[tigat locul III în clasamentul pe echipe în probele de biatlon[i [tafet`.

Cu ocazia desf`[ur`rii concursurilor aplicativ-militare de iarn`de la Prundul Bârg`ului s-a efectuat [i selectarea lotului care vareprezenta România la Jocurile Mondiale militare de iarn` de laAnnecy, Fran]a, care se vor desf`[ura între 25 [i 29 martie. Estefoarte probabil ca echipa care va merge la Annecy s` nubeneficieze de fonduri din partea MApN. Mi s-ar p`rea nedreptpentru ace[ti militari care se preg`tesc pentru asemeneacompeti]ii.

La comand`, membrii patrulei ajusteaz` m`[tile contra gazelor pentrutraversarea unei zone contaminate chimic.

Sergentul-major Paul Brabiescu C`linescu,concentrat la coborâre, dar [i pentrumomentul urm`tor, predarea [tafetei.

Maiorul Constantin Ciobanu, de la Comandamentul Comunica]iilor[i Informaticii, la câteva momente de la preluarea [tafetei.

Locotenent-colonelul Dan-Nicolae Ni]escu supravegheaz` cânt`rirearani]elor, care trebuie s` se încadreze într-o greutate precis`.

La acest gen de competi]ie, galeria are un cuvânt greu de spus.Mai ales dac` acest cuvânt iese dintr-o vuvuzea.

Patrula militar` trebuie s` str`bat` un traseude 12 kilometri, pe parcursul c`ruia fiecare membru execut` focde precizie, traverseaz` o zon` contaminat` chimic [i arunc`grenada la punct fix. Caporalul Ionu] Macovei, din Brigada 2Vân`tori de Munte, concentrat pentru a treia aruncare.

Câ[tig`torii premiilor acordate de funda]ia General {tefan Gu[`. Premiul I,caporalul Denis {erban din Brigada 2 Vân`tori de Munte, premiul al II-lea,caporalul Marius Costiug, din Statul Major al For]elor Aeriene [i premiul al III-lea,caporalul Ioan Hogiu, Brigada 81 Mecanizat`.

Este greu s` te concentrezi pentru stabilirea liniei de ochire dup` ce ai urcat o pant` dificil` pe schiuri.

Plutonierul SimonaCr`ciun, din echipaBrig`zii 2 Vân`toride Munte, pe ultimapor]iune atraseului, la probade [tafet`.

C~PITAN BOGDAN OPROIUbogdan.oproiu@presamil.ro

FOTO: C~PITAN CONSTANTIN MIREANU

GENERAL-LOCOTENENT (R) DR. ALEXANDRU GRUMAZ

14 Observatorul militar Nr. 9 (6 – 12 martie 2013)LUMEA DE AZI www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

AFRICA, PREOCUPAREAEUROPEI

Schimbarea de atitudine aadministra]iilor africane în raportcu oficialii occidentali poate fi

observat` cu prilejul diferitelor evenimente.Astfel, la s`rb`toarea reginei Olandei sau lacea a Zilei Independen]ei a SUA, la Lusaka,nu a participat niciun ministru zambian. Leiiafricani, cum sunt numite aceste economiiemergente – Nigeria, Kenya, Ghana,Zambia, Angola, Uganda, Rwanda [i Etiopia– au la activ zece ani de cre[tere economic`,î[i au propriii zgârie-nori în capital`, stadioaneolimpice, sushi-baruri [i iPhone-uri, dar [i ostrâns` rela]ie cu Beijingul sau Brasilia.Occidentul este prezent [i el, prin diploma]i [ireprezentan]i ai diferitelor organiza]iiumanitare, al`turi de câteva companii careîntre]in afaceri de zeci de ani acolo –Heineken [i Unilever – care au investit masivîn Africa. În 1970, fluxurile dinspre Occidentc`tre Africa constau în 70% ajutoare. Ast`zi,acest procentaj este redus la 13%. În treizeci deani, ponderea Europei occidentale în comer]ulextern al Africii a sc`zut de la 51% la 28%.

Cine a umplut golul l`sat de europeni?China, care î[i procur` de pe acest continentcupru, bauxit`, minereu de fier, staniu [ilemn exotic, construind poduri, drumuri, c`iferate, aeroporturi [i stadioane de fotbal, car`splat` pentru guvernele locale. Europatrebuie s` se lepede mai ales de sentimentulde superioritate care a caracterizat rela]iile eicu Africa, în ultimi 150 de ani, [i s`-[iregândeasc` rolul [i rela]ia cu ]`rile africane.Africanii sunt mul]umi]i de chinezi, iarmotivele acestei mul]umiri sunt date demodul în care chinezii conduc rela]iile deafaceri, lipsite de pasiuni de natur` istoric`.În acest secol, în care materiile prime suntdin ce în ce mai rare, Africa ad`poste[te omare parte a rezervelor, fiind, în acela[i timp,o pia]` de desfacere cu mare poten]ial decre[tere pentru industria european`. Ce îiface pe europeni s` stea deoparte? Jena deistoria lor colonial`? Europa are nevoie de onou` politic` fa]` de continent, o politic`articulat` pe trei axe: geopolitica, economia [itot ce ]ine de ac]iunile umanitare. A fostnecesar s` treac` un timp pân` când Fran]a,apoi Marea Britanie [i Statele Unite au ajunss` în]eleag` c` un Maghreb islamist nu esteo perspectiv` convenabil`. Nici Brazilia [i niciChina nu vor conduce lupta împotrivaislami[tilor [i a bandi]ilor. Stabilitatea Africiiprezint` un interes geopolitic importantpentru Europa, dar europenii trebuie s` seinspire din „realpolitik" practicat` de China [is`-[i elaboreze o politic` proprie fa]` deAfrica. În [apte ani, num`rul democra]iilor înAfrica a sc`zut de la 24 la 19. Este un e[ec,pentru Europa [i pentru Occident? Da. Darcea mai mare gre[eal` este de a nu analizar`zboaiele din ultimele decenii din punct devedere global. O opera]ie condus` într-unanumit punct pe glob are repercusiunialtundeva: e[ecurile afgane au z`mislit cazullibian, semi-e[ecul libian este vinovat pentrusitua]ia din Mali. Libia a fost un exemplu decooperare a ]`rilor europene, ceea ce a dus lascurtarea opera]iilor militare. Interven]iafrancez` în Mali a fost necesar` pentruEuropa, dar de aceast` dat` Europa nu a maicoagulat participarea comun`. Interven]iamilitar` a Fran]ei în Mali este un r`zboipurtat solitar, în numele întregii Europe.Slabele mijloace de desf`[urare, oferite departenerii s`i, nu sunt doar eschive datorate

Revine Africa pe radarul ]`rilor occidentale importante dinEuropa dup` ce acestea au fost alungate din regiune, încetulcu încetul, de ]`rile emergente conduse de China?

Întrebarea fr`mânt` cancelariile europene sau nord-americane dince în ce mai mult. Libia sau Mali sunt exemple edificatorii pentru unr`spuns. Dac` Europa dore[te s` joace un rol semnificativ în nordul[i nord-vestul Africii, trebuie s` urmeze exemplul Beijingului [i s`dea prioritate afacerilor, nu sentimentelor ei de culpabilitate dinperioada colonial`.

campaniilor electorale din Italia [i Germania,ci anun]` moartea unei politici europenecomune de securitate [i ap`rare. Dac` arajunge pe mâna membrilor al-Qaeda [i asus]in`torilor lor, Mali ar deveni unAfganistan la por]ile Europei: punct depornire, tab`r` de antrenament [i loc deodihn` pentru terorismul interna]ional.Prima faz` a opera]iilor militare franceze înMali nu s-a încheiat, dar consecin]ele acesteiinterven]ii, care a eliminat din ora[eleTimbuktu, Gao [i Kidal prezen]a organiza]ieiteroriste al-Qaeda din Maghrebul Islamic,dar [i lec]iile pe care militarii le-au înv`]atsunt vizibile. Jihadi[tii din nordul statuluiMali nu mai controleaz` zonele urbane dinsud [i au trecut la stilul de lupt` de gheril` înzonele rurale [i cele muntoase din nord. Deasemenea, în categoria mijloacelor de lupt`terori[tii au introdus atacurile sinuciga[e [i

dispozitivele explozive improvizate.Documentele care definesc strategia cetrebuia urmat` de organiza]ia jihadist`(preluarea controlului integral asuprastatului [i consolidarea prezen]ei în Shael),recuperate dintr-o re[edin]` a insurgen]ilor,situat` în Timbuktu, sus]in argumenteleParisului privind necesitatea unei interven]iimilitare. Tranzi]ia c`tre o for]` de gheril` areîntors al-Qaeda din Maghrebul Islamic lavechile practici ale r`pirii de str`ini, de[i pazala obiectivele franceze din Africa a fostînt`rit` (spre exemplu, minele de uraniu alecompaniei Areva din Niger). Prima faz` ademonstrat vitez` [i precizie din parteamilitarilor francezi. Acest lucru s-a datorattrupelor speciale [i trupelor de para[uti[ti,

vehiculelor blindate u[oare [i precizieiloviturilor aeriene. De asemenea,planificatorii militari francezi au luat în calculdimensiunea cultural` a misiunii înainte de alua decizia de a ataca insurgen]ii în Mali.Recunoscându-[i pozi]ia anterioar` de puterecolonial`, prin vocea pre[edintelui FrançoisHollande, francezii au afirmat c` prezen]a lorîn Mali este una temporar`, care implic`eliberarea de insurgen]ii al-Qaeda [i debrutalitatea acestora similar` cu a talibanilorîn Afganistan. A[adar, francezii sunt v`zu]ide popula]ie ca eliberatori, ceea ce a dus lasprijinul acestora în opera]iile militaredesf`[urate [i la devoalarea de informa]iicritice asupra mi[c`rii insurgen]ilor.

În alt` ordine de idei, francezii auprev`zut [i dezvolt`rile ulterioareopera]iilor militare. Astfel, în zona de

nord vor fi prezente trupe cu convingerimusulmane, provenind din Ciad, iar în sudtrupe din celelate ]`ri africane, care nu suntmusulmane. Ministrul francez al ap`r`rii aafirmat c` în nordul Mali, „luptele întrefor]ele armate franceze [i grupurile islamisteînarmate sunt violente [i s-au soldat cu mul]imor]i de partea jihadi[tilor”. În acest context,ministrul Jean-Yves Le Drian a spus c` „egreu de precizat un calendar de retragere atrupelor franceze din Mali”. Costurileestimate ale opera]iilor franceze, lansate la 11

ianuarie, se ridic` la 100 de milioane de euro.Opera]iile de pân` acum au beneficiat desprijinul oferit de avioanele de recunoa[tere[i supraveghere ale alia]ilor, în special aleMarii Britanii. Astfel, Marea Britanie adislocat din Afganistan un avion ASTOR(Airborne Stand-Off Reconnaissance) din celecinci aflate la Kabul. Washingtonul urmeaz`s` disloce, la rândul s`u, un avion Joint STARpentru Mali. Avioanele radar sunt capabile s`monitorizeze indivizi [i autovehicule pesuprafe]e mari de teren. Acest` opera]iearat` [i deficien]ele francezilor în ac]iunile demonitorizare, supraveghere [i culegere deinforma]ii sau transport strategic aerian.

Implicarea americanilor în Africa sedovede[te a fi insuficient` [i s-a v`zut cu

acest prilej. La Paris, la întâlnirile dintre JohnKerry [i pre[edintele Hollande, secretarul destat american a fost pus în tem` de oficialiifrancezi privind evolu]ia situa]iei în teren, la olun` [i jum`tate de la debutul opera]iilor dinMali. În pofida problemelor de la începutulconflictului, când Washingtonul dorearambursarea banilor pentru curseleavioanelor de aprovizionare, acum discu]iileau fost mult mai relaxate. SUA [i Fran]a vorcoopera în realizarea unui centru deculegere a informa]iilor în Niger. Estesemnalul unei opera]ii de cur`]are a Africiide Vest de insurgen]ii al-Qaeda. Fran]a vadisloca avioane [i trupe, iar americanii drone.Deocamdat`, AfriCom nu discut` planurilepe care le are în Nigeria. SUA suntîngrijorate de posibila emergen]` ainsurgen]ilor în ]`rile vecine cu Mali, înspecial în Algeria, ceea ce i-a determinat peoficialii CIA s` exploreze posibilitateaînfiin]`rii unei baze aerine necesare utiliz`riidronelor în Algeria.

Algeria î[i securizeaz` grani]ele, la oraactual`, împotriva unei migra]ii ainsurgen]ilor spre obiective interne. SUA auun num`r redus de personal [i deechipamente militare de-a lungul Africii. Înbaza franco-american` de la CampLemonnier, în Djibuti, sunt disloca]i 2.000 deamericani [i echipamente militare demonitorizare [i atac, inclusiv faimoaseledrone Predator. Opera]ia din Mali ademonstrat capabilit`]ile militare franceze,dar [i incapacitatea avioanelor franceze f`r`pilot Harfang de a monitoriza ac]iunileinsurgen]ilor. Parisul are nevoie de un sistemde avion f`r` pilot tip Reaper (Predator), carepoate identifica [i lovi ]inte în teritorii vaste.Wahingtonul a livrat asemenea sistemeenglezilor [i italienilor.

P arisul a fost avocatul conceptului Smart Defense, prin modul în care i-a chemat pe europeni s`

participe la opera]iile din Mali. R`spunsulacestora îns` nu fost unul satisf`c`tor:„Parisul prime[te de la partenerii europeninumai o b`taie fratern` pe um`r [i câtevaavioane de transport [i supraveghere”.Politica european` de securitate sufer` deimprecizie. Un lucru este cert: securitateaeste apanajul unei voin]e politice, acapacit`]ilor militare [i a alian]elor încheiate.Partea cea mai dificil` a opera]iilor din Maliconst` în stabilizarea politic` [i economic` a]`rii, ceea ce implic` suport interna]ional. Vareu[i oare Europa s` g`seasc` resurselenecesare acestei stabiliz`ri?

Predator B poate identifica [i lovi ]inte pe suprafe]e largi.

Paginile „Lumea de azi” utilizeaz` informa]ii preluate de la agen]ii de pres`[i din publica]ii de specialitate care apar \n \ntreaga lume.

15Nr. 9 (6 – 12 martie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roLUMEA DE AZI

PROIECTE NATOÎN AFGANISTAN, DUP~ 2014

Alian]a Nord-Atlantic` analizeaz` serios o propunere de acontinua finan]area unei for]e de securitate locale de 352.000

de oameni pân` în anul 2018, ca parte a unui efort de a men]inesecuritatea în zon` [i de a demonstra c` Alian]a nu va abandonaAfganistanul dup` retragerea trupelor interna]ionale în 2014, potrivitunei [tiri AP, citând surse din cadrul NATO.

O asemenea m`sur`, dac` va fi sus]inut` deNATO, va spori cheltuielile alia]ilor cu pestedou` miliarde de dolari anual, în contextul încare multe state membre se confrunt` cureduceri bugetare. În luna mai a anului trecut,NATO a aprobat sus]inerea financiar` a uneifor]e de 230.000 de oameni în Afganistan la uncost de 4,1 miliarde de dolari pe an.

Acceptarea propunerii de sus]inere a uneifor]e de 352.000 de oameni va generacheltuieli de 6,5 miliarde pe an pentru Alian]`.Secretarul general al Alian]ei, Anders FoghRasmussen, a confirmat, la rândul s`u, c` un

asemenea plan este luat în considerare,opinând c` este mai ieftin din punct devedere economic s` finan]ezi o for]` desecuritate afgan`, decât s` disloci în zon`trupe interna]ionale.

Inten]iile NATO sunt alimentate deîngrijorarea privind viitorul Afganistanului.Alia]ii nu doresc ca istoria s` se repete [iau în vedere situa]ia creat` în 1989, cândsovieticii s-au retras din zon`, iaramericanii au suspendat sprijinul acordatmili]iilor locale permi]ând talibanilor s`preia puterea. Conducerea taliban` a ]`riia permis apoi folosirea teritoriului afgande membrii Al-Qaeda, care au planificatmai multe atacuri teroriste în întreagalume. O parte dintre afgani cred c`americanii vor abandona ]ara din nou, pecând o alt` parte dau crezare propagandeitalibane, care sus]ine c` for]ele coali]ieivor r`mâne în ]ar` ca for]` de ocupa]ie.Din aceast` perspectiv`, este important caNATO s` demonstreze afganilor c` nuabandoneaz` ]ara dup` 2014, sprijinindfor]ele locale s` asigure securitateapropriei ]`ri.

În anumite studii secrete ale Departamen-tului american al Ap`r`rii, oficialii militariconsider` c` problemele descoperite ar puteafi rezolvate, dar solu]ionarea ar fi dificil`.Unele solu]ii au fost deja abandonate ca fiindnefezabile. Altele, cum ar fi relocarea pe vasemilitare în Marea Nordului a bateriilor derachete interceptoare, care urmau s` fieamplasate în diverse loca]ii din Europa, arputea genera tensiuni diplomatice.

Aceste studii recente reitereaz`problemele sistemului antirachet`, al`turi dealte analize guvernamentale [i [tiin]ificerealizate anterior. Într-o perioad` în carearmata SUA se confrunt` cu reducerisemnificative ale bugetului, aceste studii potinfluen]a deciziile Congresului american înprivin]a cheltuirii a milioane de dolari pentruun sistem care este posibil s` nu func]ionezea[a cum a fost planificat.

Concluziile studiilor au fost prezentatemembrilor Congresului de GovernmentAccountability Office (GAO), o entitate deaudit non-partizan` care preg`te[te, de altfel,[i un raport în acest sens. Briefingul sus]inutde GAO nu a fost clasificat [i AP a reu[it s`intre în posesia materialului. Oficialii contacta]iau declarat c`, în situa]ia în careinterceptoarele cu baza în Europa nu vor puteas` protejeze direct SUA, exist` sistemealternative care vor proteja atât teritoriul SUA,cât [i alia]ii europeni [i trupele americanedislocate pe continentul european.

Sistemul de ap`rare antirachet` este îndisput` înc` de pe vremea pre[edinteluiGeorge W. Bush, care a dorit s` amplasezerachete interceptoare în Europa central`pentru a opri rachetele lansate din Iran. Rusiaa reac]ionat, considerând c` scutul estedestinat submin`rii puterii sale nucleare.

ASPECTE PRIVIND SCUTULANTIRACHET~ AMERICAN

Investigatorii Congresului american apreciaz` c` sistemulde ap`rare antirachet` proiectat pentru Europa are

anumite probleme care ar putea fi dep`[ite cu eforturiconsiderabile, transmite AP.

Pre[edintele Obama a reevaluat planurileini]iale imediat dup` preluarea primului s`umandat, în 2009, argumentând c` Iranul nueste înc` în m`sur` s` lanseze rachete curaz` lung` de ac]iune. Planul s`u presupuneinstalarea de interceptoare mai lente care s`combat` rachetele iraniene cu raz` mediede ac]iune. Acestea ar urma s` fiemodernizate treptat în patru faze, culminândcu instalarea unor rachete moderne capabiles` protejeze atât SUA, cât [i Europa.

Aspectele subliniate de GAO [i alteorganiza]ii [tiin]ifice vizeaz` o serie desincope în procesul de produc]ie, dep`[iride costuri, probleme cu radarele [i senzoriicare nu pot distinge între rachete [i alteobiecte. Un alt raport al AcademieiNa]ionale de {tiin]e (National Academy ofSciences) recomanda renun]area la a patrafaz` a proiectului [i amplasarea deinterceptoare pe coasta de est a SUA.Studiile au fost solicitate de Congresulamerican în ideea de a furnizacongresmenilor suficiente date [i informa]iipentru a putea lua decizii bine documentate.

Subiectul a generat [i va genera, încontinuare, dezbateri atât în cercurile despeciali[ti, cât [i în spa]iul public.

PAGIN~ REALIZAT~ DE SILVIA MIRCEA

Departamentul american alAp`r`rii a semnat recent un contractde cercetare de trei milioane de dolaricu o companie care va dezvolta o teh-nologie ce va permite militarilor dinteatrele de opera]ii s` utilizeze unsmartphone pentru a scana [i înregistratr`s`turi faciale în vederea identific`riiacestora de la distan]`, potrivit RIANovosti.

Reprezentan]ii Departamentuluiau asistat la o prezentare a sistemului[i au fost impresiona]i de capabilit`]ile sale. Produsul va fi modificat pentru a corespunde nevoilorarmatei, dar ca idee va furniza identificarea de iris, fa]`, voce [i amprente, toate integrate într-unsmartphone. Produsul, denumit Smart Mobile Identity (SMI), va putea fi, de asemenea, utilizat [i defor]ele de poli]ie, poli]ia de frontier`, dar [i în opera]ii de înl`turare a efectelor dezastrelor naturalesau în medicin`.

SMARTPHONE PENTRU MILITARI

CAPACITATEA DE AP~RARE A SUEDIEI,PUS~ LA ÎNDOIAL~

Exper]ii în domeniul militar apreciaz` c` Suediaeste probabil incapabil` s` se apere singur` în cazulunei invazii din cauza lipsei de resurse cu care seconfrunt` armata, potrivit unei [tiri AFP care citeaz`un raport dat publicit`]ii recent.

Raportul a fost elaborat de Academia Regal`suedez` de {tiin]e ale R`zboiului [i este intitulatPutem s` ne ap`r`m singuri timp de o s`pt`mân`?Suedia nu este membr` a NATO [i are o politic` denealiniere militar`, de[i particip` la programulAlian]ei Parteneriat pentru Pace. Raportul reiacomentariile f`cute de [eful For]elor Armatesuedeze în ianuarie, potrivit c`rora statulscandinav nu ar putea face fa]` unui atac sus]inutasupra ]`rii mai mult de o s`pt`mân`, din cauzareducerilor repetate ale bugetului ap`r`rii.

Studiul academiei, efectuat pentru anii 2011 [i 2012, sprijin` concluziile [efului armatei,subliniind lipsa de personal, capacitatea logistic` redus` de a aproviziona trupele, problemele înap`rarea antiaerian` [i antitanc, precum [i lipsa avioanelor de lupt`. Speciali[tii apreciaz` c`insula Gotland din Marea Baltic`, situat` între Suedia [i Letonia, care are o importan]` strategic`,este în mod deosebit vulnerabil`. Cu toate acestea, capacitatea armatei de a participa la opera]iiinterna]ionale este foarte bun` sau chiar excelent`. Bugetul ap`r`rii pentru 2013 este de numai1,2 la sut` din PIB, înscriindu-se într-o tendin]` de sc`dere continu`. De exemplu, în anul 2007era de 1,5 la sut` din PIB.

MEDALIE NOU~ PENTRU MILITARII AMERICANIPentagonul a creat un nou tip de medalie pentru cei care dirijeaz` dronele [i

pentru speciali[tii în r`zboiul cibernetic, decora]ie care va fi superioar` medalieiBronze Star with Combat V [i imediat sub Distinguished Flying Cross, potrivit unuianun] f`cut luna trecut` de secretarul american al ap`r`rii, Leon Panetta.

Denumit` Distinguished Warfare Medal, aceasta recunoa[te, de fapt, schimbareacaracterului r`zboiului dup` atacul din 11 septembrie 2001. Astfel, în prezent,militarii din fa]a calculatoarelor pot influen]a direct confrunt`rile cu inamiculoriunde în lume, conform opiniei pre[edintelui Comitetului Întrunit al {efilor deState Majore, general Martin Dempsey.

Panetta a mai ad`ugat c` a v`zut direct atât ca director al CIA, cât [i ca [ef alPentagonului, cum armele moderne, ca platformele aeriene pilotate de la distan]`sau sistemele cibernetice, au schimbat modul în care se poart` r`zboaiele. Spre deosebire de medaliilepentru curaj în fa]a inamicului, noua distinc]ie va fi acordat` pentru ac]iuni care nu implic` angajamentulfizic, celor care au realiz`ri deosebite în domeniu, indiferent de distan]a la care se afl` de teatrul deopera]ii. Distinc]ia va fi acordat` numai celor afla]i în activitate dup` 11 septembrie 2001.

Distrug`torul antisubmarin Severo-morsk, apar]inând marinei militare ruse,(foto) va lua parte la un exerci]iu antipiraterieîn Golful Aden, potrivit unui purt`tor decuvânt al marinei ruse, citat de RIA Novosti.

Echipaje navale ruse [i italiene vorexersa opera]ii de recuperare a navelorcapturate de pira]i. În cel mai recent atac,pira]ii au capturat nava Armadah Tuah înlargul coastelor nigeriene [i au luat ostaticimembrii echipajului, pentru r`scump`rare.

Potrivit Ministerului rus de Externe, dintre membrii echipajului navei capturate trei suntucraineni, doi indieni, unul indonezian [i unul rus. Pira]ii au cerut peste un milion de dolarir`scump`rare. Conform informa]iilor furnizate de Biroul Maritim Interna]ional (InternationalMaritime Bureau, IMB), parte a Camerei de Comer] Interna]ionale, anul trecut 297 de vase au fostcapturate de pira]i, în sc`dere fa]` de cele 439, în anul 2011. De asemenea, biroul a înregistrat, anulacesta, 67 de tentative de atac. Pira]ii au luat 585 de persoane ostatici anul trecut, dintre care treiau fost uci[i [i 32 au fost r`ni]i. Cele mai expuse la acte de piraterie sunt coasta Somaliei [i GolfulAden, dar [i coastele Nigeriei.

EXERCI}IU ANTIPIRATERIE NATO-RUSIA

16 Observatorul militar Nr. 9 (6 – 12 martie 2013)PORTRET www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

În Buz`u, Muzica Militar` a organizat diverse evenimente, încercând s` fac` [i lucruri deosebite. În primul ande la venirea mea, am f`cut un tur al unit`]ilor din garnizoan`, prezentând colinde [i obiceiuri de iarn`. Anulacesta am avut oportunitatea de a cânta în sala prefecturii, pentru toat` garnizoana, dându-i forma unuiconcert-eveniment, în care oamenii au putut veni înso]i]i de familii, pentru a se bucura de spectacol. În rest,desf`[ur`m activit`]i specifice, legate de evenimentele importante, precum plec`ri [i sosiri din teatrele deopera]ii ale militarilor. Ziua Imnului, Ziua Drapelului, Ziua României – când am avut o parad` foarte mare, cutehnic` militar`, pentru care am preg`tit un show special, cu mi[c`ri mai complexe.

MUZICA, LIMBAJUL UNIVERSALCARE {TERGE GRANI}ELE

A crescutcu Muzica Militar`

Locotenentul D`nu] Vulpe este [efulMuzicii Militare a Diviziei 2 Infanterie Getica. Sepoate spune c destinul, în cazul s`u, n-a fostdeloc întâmpl tor, dat fiind faptul c e de loc dinBuz`u, iar copil ria [i-a petrecut-o, în mareparte, ascultând [i admirând virtuozitateainstrumenti[tilor Muzicii Militare din

Fapt de necontestat, ta-lentul e un har de laDumnezeu. Iar muzica

nu se înva]`, cu ea te na[ti însuflet, îns` trebuie s` o descoperi[i s` [tii s`-]i urmezi menirea.Locotenentul D`nu] Vulpe s-an`scut ascultând muzic`, darl-a avut al`turi pe tat`l s`u, celcare i-a d`ruit ce avea mai depre]: dragostea pentru trompet`.

garnizoan . Pasiunea pentru muzica militar`nu s-a n`scut întâmpl`tor, m`rturise[telocotenentul Vulpe, tat`l meu, plutonierul-adjutant Constantin Vulpe fiind trompetist [i, din2002, sub[ef al Muzicii Militare din Buz`u. Amfost curioas s aflu dac , totu[i, faptul c dinclasa a V-a a urmat o [coal cu profil muzical,sec]ia trompet , iar apoi Liceul Militar de Muzic`Iacob Mure[ianu din Bucure[ti, nu i-a fostoarecum impus. Nici vorb , tat l meu a v`zut înmine un poten]ial, dar mi-a oferit întotdeauna[ansa s aleg. {i, oricum, n-a[ fi putut s facperforman] dac nu a[ fi iubit eu, în primul rând,muzica [i trompeta, subliniaz acesta.

De[i nu-i place s o numeasc tradi]ie defamilie, pentru c , spune el, asta s-ar întâmplaabia la a treia genera]ie, D`nu] Vulpe acontinuat meseria tat lui s`u, axându-se pemuzic , dar dorind s poarte [i uniformamilitar . Mi-a pl`cut haina militar , îmi placemult ceea ce fac, sunt militar [i muziciandeopotriv`, [i doar în aceast` specializare m-amsim]it într-adev`r împlinit.

A urmat Conservatorul în Bucure[ti [i apoicursul de ofi]eri în cadrul {colii de Aplica]iepentru Muzicile Militare. A fost o [ans` pentrumine s` pot s` m` întorc, ca [ef al MuziciiMilitare, chiar acas`, în Buz`u. A fost [i o onoares` fiu dirijor al orchestrei pe care o [tiam [i oîndr`geam de mic, mai spune acesta.

Acas` fiu, la serviciu [ef

Încerca]i s` v` imagina]i, pentru câtevamomente, cum ar fi s` deveni]i [eful tat`luivostru – o postur` interesant`, dar [i o mareprovocare. În 2010, când am preluat func]ia de[ef al muzicii militare la Divizia 2 InfanterieGetica, tat`l meu mi-a devenit subordonat. Amtrecut repede peste emo]ii, pentru c` mi-a fost

un real sprijin, aflat la început de carier`, daruneori m` mai aten]iona, în glum`, c` [efia selas` la poarta institu]iei, revenind la rela]iafireasc` de tat` [i fiu, poveste[te locotenentul.În urm` cu o lun`, tat`l s`u a ie[it la pensie,împ`cat în suflet c` [i-a crescut fiul a[a cum a[tiut mai bine, dar mândru totodat` s`-l vad`un tân`r împlinit [i realizat profesional.

Cele mai frumoase amintiri legate demuzica militar` le are din perioada în care aactivat al`turi de Muzica Reprezentativ` aArmatei. Am prins toate turneele posibile,mergeam la festivaluri interna]ionale de muzicimilitare [i, câte 3-4 zile, cântam pentru oameniide acolo. Era foarte frumos, vorbeam to]i aceea[ilimb`, indiferent de ]ara de origine, pentru c`muzica [terge orice grani]`. Aplauzelenecontenite ale publicului pentru show-ul

oferit de reprezentan]ii ]`rii noastre, stadionulplin de oameni care tr`iau ritmul alert almuzicii populare române[ti au fost r`splatapentru munca [i d`ruirea lor. }`rileparticipante ne apreciau foarte mult, datorit`ritmului alert [i mi[c`rilor complexe pe care leabordam, iar ]ara care m-a impresionat cel maimult, din punct de vedere al organiz`rii [i alspectacolului oferit, a fost Norvegia.Drill-team-ul lor e absolut impresionant, princomplexitatea [i exactitatea mi[c`rilor.

Pe ritmuri de salsa

D`nu] Vulpe are multe pasiuni. Ledescop`r pe m`sur` ce st`m de vorb`, darpentru cineva pasionat de note, acorduri [iinstrumente specifice pentru cântat este firescs` aib` leg`tur` toate cu muzica. Sunetultrompetei m-a f`cut s` m` îndr`gostesc demuzica latino, astfel c`, de ceva timp, eu [i al]icolegi de la Muzica Militar` am pus pe picioareo trup` de mariachi [n.r. stil de muzic`popular`, originar` din Mexic], cu care amparticipat la diferite evenimente. Chiar amcântat odat` sub balconul unei fete o serenad`, lacererea iubitului ei. Cântecele specificmexicane, interpretate vocal [i instrumental,dar [i costumele spectaculoase (p`l`riile aufost comandate în Mexic) le-au adus succesulpe plan local.

Am avut colabor`ri cu teatre mari dinBucure[ti, printre care Teatrul Na]ional dinBucure[ti, Teatrul de Comedie, Teatrul Odeon,Teatrul de Operet`, unde am avut [ansa, cainstrumentist, s` fac parte din spectacolecunoscute. Unul din cele mai frumoase a fostmusicalul Chicago, în care am cântat al`turi denume mari ale muzicii [i teatrului românesc.

Ritmurile latino au trezit în tân`rullocotenent o alt` mare pasiune, aceea pentrudans. A urmat cursuri de salsa înc` dinvremea facult`]ii, dar, întors la Buz`u, nu s-aputut „vindeca de microb”. A[a c`, u[or, aformat o comunitate local` a iubitorilor acestuistil de dans, întâi cu prietenii apropia]i,ajungând ca, în prezent, aceast` comunitates` numere peste o sut` de persoane.Organizeaz` petreceri de salsa în Buz`u, darcea mai mare realizare a fost aceea c` a reu[it,anul trecut, s` aduc` pu]in din magiaCarnavalului de la Rio de Janeiro pe str`zileBuz`ului. A fost un eveniment amplu, ocaravan`, unde dansatorii au defilat în costumespecifice, pe ritmuri de salsa, iar popula]ia ne-aputut admira [i aplauda. M` bucur c` sunt totmai mul]i cei care îmi împ`rt`[esc pasiuneapentru acest stil de dans, mai spunelocotenentul D`nu] Vulpe.

”

Locotenentul D`nu] Vulpe (mijloc), împreun` cu o parte din colegii de laMuzica Militar`, a format o trup` de mariachi care se bucur` de succes.

Locotenent D`nu] Vulpe

LOCOTENENT ANDREEA CRISTIANandreia.cristian@presamil.ro

17Nr. 9 (6 – 12 martie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roV~ INTERESEAZ~!

PAGIN~ REALIZAT~ DE IRINA-MIHAELA NEDELCUirina.nedelcu@presamil.ro

STUDII UNIVERSITARE DE MASTERCU APLICABILITATE ÎN DOMENIUL MILITAR

În scopul valorific`rii studiilor universitare de master absolvite de ofi]eriiîn activitate în institu]ii de înv`]`mânt superior acreditate din afara

re]elei Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, Direc]ia management resurse umanea emis Dispozi]ia D.M.R.U. 4, din 20.02.2013, privind aplicabilitatea acestoraîn domeniul militar.

Prin studii universitare de master se în]elege: studiile universitare de lung`durat` organizate conform Legii nr. 84/1995, republicat`, cu modific`rile [icomplet`rile ulterioare; studiile universitare de master organizate conform Legiinr. 288/2004, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare; studiile postuniversitarede master organizate conform Legii nr. 84/1995, republicat`, cu modific`rile [icomplet`rile ulterioare; studiile de master efectuate în str`in`tate [i echivalate/recunoscute, conform legisla]iei în vigoare la nivel na]ional.

Prevederile dispozi]iei se aplic ofi]erilor în activitate care urmeaz programede studii universitare de master începând cu anul universitar 2013-2014. Nu seaplic` ofi]erilor care au finalizat programe de studii universitare de master sau seafl în preg`tire în programe începute anterior anului universitar 2013-2014, ace[tiabeneficiind de toate drepturile potrivit prevederilor Ghidului carierei militare.

Cu sprijinul Direc]iei management resurse umane, în pagina de fa] , public`mcoresponden]a dintre domeniile func]ionale/subdomeniile/specialit`]ile saugrupurile de posturi [i domeniile de studii universitare de master cu aplicabilitateîn sistemul militar.

DOMENII DE SPRIJIN INSTITU}IONALPLANIFICAREA ÎNZESTR~RII {I ACHIZI}II: Politici de achizi]ii: Administrarea

afacerilor; Economie; Management; Marketing; Economie [i afaceri interna]ionale;Drept. Rela]ii cu industria: Ingineria autovehiculelor; Inginerie civil` [i instala]ii;Ingineria transporturilor; Inginerie mecanic`; Inginerie civil` [i instala]ii; Ingineriamaterialelor; Inginerii industriale; Inginerie aerospa]ial`; Inginerie electronic` [i tele-comunica]ii. Management contracte: Administrarea afacerilor; Economie; Mana-gement; Marketing; Economie [i afaceri interna]ionale; Drept. Colaborare tehnic`extern`: Economie [i afaceri interna]ionale; Ingineria autovehiculelor; Inginerie civil` [iinstala]ii; Ingineria transporturilor; Inginerie mecanic`; Ingineria materialelor; Inginerieindustrial`; Inginerie [i management. Management programe de înzestrare: Adminis-trarea afacerilor; Economie; Management; Marketing; Economie [i afaceri interna]io-nale. Asigurarea calit`]ii: Inginerie [i management; Inginerie industrial`.

MANAGEMENT RESURSE UMANE: Toate specialit`]ile: Management; Drept;Psihologie; Sociologie; {tiin]e ale educa]iei; {tiin]e administrative; Marketing;Economie; {tiin]e militare, informa]ii [i ordine public` (în institu]ii de înv`]`mântsuperior din afara re]elei MApN).

POLITICA DE AP~RARE {I PLANIFICAREA AP~R~RII: Planificarea inte-gratã a ap`r`rii: Management; Informatic` economic`; Cibernetic` [i statistic`; {tiin]emilitare, informa]ii [i ordine public` (\n institu]ii de \nv`]`m#nt superior din afarare]elei MApN). Politici de ap`rare [i securitate na]ional`: Management; Drept; {tiin]eale comunic`rii; Rela]ii interna]ionale [i studii europene; {tiin]e politice; Economie [iafaceri interna]ionale; {tiin]e militare, informa]ii [i ordine public` (în institu]ii deînv`]`mânt superior din afara re]elei MApN). Afaceri strategice: Economie [i afaceriinterna]ionale; Rela]ii interna]ionale [i studii europene; {tiin]e militare, informa]ii [iordine public` (în institu]ii de înv`]`mânt superior din afara re]elei MApN).

ADMINISTRA}IE: Planificare [i asigurare tehnico-material`: Management;Marketing. Mentenan]a tehnicii [i echipamentelor: Ingineria autovehiculelor; Ingineriecivil` [i instala]ii; Ingineria transporturilor; Inginerie mecanic`; Ingineria materialelor;Inginerie industrial`; Inginerie [i management; Ingineria sistemelor. Eviden]`:Contabilitate; Economie; Finan]e; Management.

ÎNV}~}~MÂNT: Planificare înv ] mânt: Management; Drept; {tiin]e ale educa-]iei; {tiin]e administrative; {tiin]e militare, informa]ii [i ordine public (în institu]ii de înv ] -mânt superior din afara re]elei MApN). Management [i evaluare înv ] mânt: Management;Drept; {tiin]e ale educa]iei; Psihologie; Sociologie; Filologie; {tiin]e militare, informa]ii [iordine public (în institu]ii de înv ] mânt superior din afara re]elei MApN). Personaldidactic: {tiin]e ale educa]iei; studii universitare de master în profilul func]iei; {tiin]e militare,informa]ii [i ordine public (în institu]ii de înv ] mânt superior din afara re]elei MApN). Personal didactic auxiliar: studii universitare de master în profilul func]iei; {tiin]e militare,informa]ii [i ordine public (în institu]ii de înv ] mânt superior din afara re]elei MApN).

SECRETARIAT: Expertiz documente: Drept; Filologie; {tiin]e ale comunic`rii;{tiin]e administrative; {tiin]e politice; {tiin]e militare, informa]ii [i ordine public` (îninstitu]ii de înv`]`mânt superior din afara re]elei MApN). Rela]ii institu]ionale [i cupublicul: Drept; Filologie; {tiin]e ale comunic`rii; {tiin]e administrative; {tiin]e politice;{tiin]e militare, informa]ii [i ordine public (în institu]ii de înv`]`mânt superior din afarare]elei MApN). Rela]ii publice [i protocol: {tiin]e ale comunic`rii; {tiin]e administrative;{tiin]e politice; {tiin]e militare, informa]ii [i ordine public (în institu]ii de înv`]`mântsuperior din afara re]elei MApN). Planificare coordonare: Management; Drept; Filologie;{tiin]e ale comunic`rii; {tiin]e administrative; {tiin]e politice; {tiin]e militare, informa]ii [iordine public (în institu]ii de înv`]`mânt superior din afara re]elei MApN).

DOMENII {I INFRASTRUCTURI: Administrare patrimoniu imobiliar: Ingineriecivil` [i instala]ii; Drept; Arhitectur`; Economie.Exploatare caz`rmi: Inginerie civil` [iinstala]ii; Inginerie electric`. Infrastructuri speciale: Inginerie civil` [i instala]ii; Inginerieelectric`; Inginerie mecanic`; Inginerie electronic` [i telecomunica]ii.

CERCETARE-DEZVOLTARE:Cercetare [tiin]ific : studii universitare de masterîn profilul func]iei.Dezvoltare tehnologic`: studii universitare de master în domeniulfundamental „{tiin]e inginere[ti”.Personal auxiliar de cercetare-dezvoltare: domeniide master în profilul func]iei.

RELA}II CIVILI-MILITARI: Asisten]` umanitar`: {tiin]e ale comunic`rii;Management; Psihologie; Sociologie; Medicin ; Medicin dentar ; Farmacie; {tiin]e militare,informa]ii [i ordine public (în institu]ii de înv ] mânt superior din afara re]elei MApN). Economie [i comer]: Management; Economie; Economie [i afaceri interna]ionale;Informatic economic . Administra]ie civil : Management; {tiin]e ale comunic`rii; {tiin]eadministrative. Afaceri culturale: {tiin]e ale comunic`rii; studii culturale; Psihologie;Sociologie. Infrastructur civil : Sociologie; Psihologie; {tiin]e ale comunic`rii.

DOMENIUL SERVICII PENTRU SPRIJIN LOGISTICAL AC}IUNILOR DE LUPT~

C~I FERATE: Exploat`ri feroviare: Ingineria transporturilor; Inginerie industrial`. Construc]ii, c`iferate [i poduri c`i ferate: Inginerie civil` [i instala]ii; Ingineria transporturilor; Inginerie industrial`.

TOPOGEODEZIE: Specialitatea topogeodezie: Inginerie geodezic`.CONSTRUC}II: Specialitatea construc]ii: Inginerie civil` [i instala]ii; Arhitectur`; Urbanism.INTENDEN}~: Specialitatea intenden] : Contabilitate; Economie; Finan]e; Management; Cibernetic`

[i statistic`; Administrarea afacerilor. Carburan]i-lubrifian]i: Contabilitate; Economie; Finan]e;Management; Cibernetic` [i statistic`; Administrarea afacerilor; Inginerie chimic`.

TRANSPORTURI MILITARE: Mi[care [i transport auto: Management; Ingineria transporturilor;Ingineria autovehiculelor. Mi[care [i transport feroviar: Management; Ingineria transporturilor. Mi[care[i transport aerian: Management; Ingineria transporturilor; Inginerie aerospa]ial`. Mi[care [i transportnaval: Management; Ingineria transporturilor; Inginerie naval` [i naviga]ie. Transporturi aeriene:Management; Ingineria transporturilor; Inginerie aerospa]ial`. Transporturi navale: Management;Ingineria transporturilor; Inginerie naval` [i naviga]ie.

AUTO: Specialitatea auto: Ingineria transporturilor; Ingineria autovehiculelor.MANAGEMENT FINANCIAR-CONTABIL: Finan]e-contabilitate: Contabilitate; Economie; Finan]e;

Management. Politici financiar-contabile: Economie; Finan]e; Contabilitate; Management. Metodologie[i control financiar: Finan]e; Management. Pensii militare [i drepturi sociale: Economie; Finan]e;Management; Drept.

DOMENIUL SERVICIUL TEHNICO-INGINERESC

DOMENIUL SERVICII SPECIALIZATE

GENIU: Inginer de ma[ini [i utilaje de geniu:Ingineria autovehiculelor; Ingineria materialelor. Ingineri drumuri, poduri [i fortifica]ii: Ingineriegeologic`; Inginerie geodezic`; Inginerie civil` [iinstala]ii. Ingineri de sisteme pentru baraje de mine,distrugeri [i mascare: Chimie; Inginerie chimic`;{tiin]e inginere[ti aplicate.

AP~RARE CHIMIC~, BACTEOROLOGIC~,RADIOLOGIC~ {I NUCLEAR~ – CBRN: Ingi-ner de chimie, bacteorologie, radiologie [i nuclear –CBRN: Chimie; Inginerie chimic ; Biologie; Biochimie;Fizic . Inginer de chimie militar : Inginerie chimic .

C~I FERATE: Inginer transporturi, exploatare,trac]iune [i telecomenzi feroviare: Ingineria transportu-rilor; Ingineria sistemelor.

TOPOGEODEZIE: Inginer de topogeodezie [iautomatizarea asigur`rii topogeodezice: Ingineriegeodezic`; Calculatoare [i tehnologia informa]iei. Inginer de cartografie: Inginerie geodezic ; Calcula-toare [i tehnologia informa]iei.

CONSTRUC}II: Inginer de construc]ii [i forti-fica]ii: Inginerie civil` [i instala]ii; Arhitectur`;Urbanism. Inginer de instala]ii pentru construc]ii:Inginerie civil [i instala]ii; Arhitectur`; Urbanism.

Inginer de construc]ii civile industriale [i agrozoo-tehnice: Inginerie civil [i instala]ii; Arhitectur`; Urba-nism. Inginer de arhitectur [i sistematizare: Ingineriecivil [i instala]ii; Arhitectur`; Urbanism.

COMUNICA}II {I INFORMATIC~: Inginerde comunica]ii: Ingineria sistemelor; Calculatoare [itehnologia informa]iei. Inginer de managementulsistemelor informatice: Ingineria sistemelor; Calcula-toare [i tehnologia informa]iei. Inginer de sisteme [iechipamente informatice [i automatizarea conduceriiorganiza]iilor militare: Ingineria sistemelor; Calcula-toare [i tehnologia informa]iei.

AVIA}IE: Inginer aeronave [i motoare de avia-]ie: Inginerie [i management; Inginerie aerospa]ial . Inginer armament, rachete, muni]ii de avia]ie [isisteme de salvare: Inginerie [i management; Inginerieaerospa]ial . Inginer echipamente [i instala]ii de avia-]ie: Inginerie [i management; Inginerie aerospa]ial . Inginer echipamente [i sisteme electronice militare,electronic –radioelectronic de avia]ie: Inginerie [imanagement; Inginerie aerospa]ial .

INTENDEN}~: Inginer de carburan]i-lubrifian]i:Chimie; Inginerie chimic ; {tiin]e inginere[ti aplicate. Inginer de textile, piel rie [i înlocuitor: Biotehnologii;Inginerie chimic . Inginer de chimie alimentar : Ingi-neria produselor alimentare; Inginerie chimic .

MUZICI MILITARE: Specialitatea muzicimilitare: Muzic`.

JUSTI}IE MILITAR~: Justi]ie militar : Drept. Magistratur` militar`: Drept.

MEDICAL: Toate specialit`]ile: Medicin`;Medicin` dentar`; Farmacie.

SANITAR-VETERINAR: Toate specialit`]ile:Medicin` veterinar`.

EDUCA}IE FIZIC~: Educa]ie fizic : {tiin]elemotricit`]ii umane. Sport de performan]`: {tiin]elemotricit`]ii umane.

JURNALISM {I RELA}II PUBLICE: Jurna-lism: {tiin]e ale comunic`rii; Filologie; Rela]iiinterna]ionale [i studii europene; Sociologie; Drept;Istorie; {tiin]e militare, informa]ii [i ordine public`(în institu]ii de înv`]`mânt superior din afara re]eleiMApN). Rela]ii publice: {tiin]e ale comunic`rii;Filologie; Rela]ii interna]ionale [i studii europene;{tiin]e administrative; Sociologie; Drept; Istorie.

SECURITATE {I S~N~TATE ÎN MUNC~,PROTEC}IA MEDIULUI, SUPRAVEGHERETEHNIC~ {I METROLOGIE LEGAL~: Protec-]ia mediului, a muncii, supraveghere tehnic` [i metro-

logie legal : {tiin]a mediului; {tiin]e inginere[ti aplicate;Drept; Inginerie electric`; Ingineria mediului;Inginerie mecanic ; Inginerie industrial . Securi-tate [i s`n`tate în munc`: {tiin]a mediului; Drept;Medicin ; Ingineria mediului. Protec]ia mediului:{tiin]a mediului; Ingineria mediului. Supravegheretehnic`: Inginerie industrial`; Inginerie electric`;Inginerie mecanic`. Metrologie legal`: Inginerieindustrial ; Inginerie electric ; Inginerie mecanic .

PSIHOLOGIE: studii de master în domeniulPsihologie.

SOCIOLOGIE: studii de master în domeniulSociologie.

AUDIT INTERN: Specialitatea audit intern:Cibernetic` [i statistic`; Informatic` economic`;Contabilitate; Economie; Finan]e; Management;Marketing; Drept; {tiin]e inginere[ti – toatedomeniile; Medicin`; Farmacie; Administrareaafacerilor; {tiin]e administrative; {tiin]e ale educa]iei.

ISTORIE: studii de master în domeniul Istorie.ARHIV~: studii de master în domeniul Istorie.TRADI}II MILITARE: Specialitatea tradi]ii

militare: Istorie; Studii culturale.

DOMENIUL STAT MAJOR {I CONDUCERESTAT MAJOR {I CONDUCERE: Rela]ii militare interna]ionale: {tiin]e ale comunic`rii; Rela]ii

interna]ionale [i studii europene; {tiin]e politice; Economie [i afaceri interna]ionale; {tiin]e militare, informa]ii[i ordine public (în institu]ii de înv`]`mânt superior din afara re]elei MApN). Cooperare civili-militari:{tiin]e ale comunic`rii; {tiin]e administrative; {tiin]e militare, informa]ii [i ordine public` (în institu]ii deînv`]`mânt superior din afara re]elei MApN). Opera]ii psihologice: Psihologie; {tiin]e ale comunic`rii;Inginerie electronic [i telecomunica]ii; Calculatoare [i tehnologia informa]iei; Ingineria sistemelor; Informatic .

COMANDOR (R) NECULAI P~DURARIU

C`pitanGeorge BR~ESCUEduca]ia Social` aNa]iunei Armate.

Viitorul ofi]er:\n [coal`, în armat`

[i în societateBucure[ti, Ig. Hertz,

f.a., p. 101-103

LEXICON MILITAR

DISCIPLINA (II)

AURELIA N~STASEaurelianastase@yahoo.fr Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.

NICHITA ST~NESCU

18 Observatorul militar Nr. 9 (6 – 12 martie 2013)CULTUR~ www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

GARD~ DE COAST~ sau MARIN~ GR~NI-CEREASC~. Component` a Marinei Militare sau aMinisterului de Interne care supravegheaz litoralul [iapele teritoriale pentru prevenirea contrabandei, apescuitului ilegal [i a altor ac]iuni ostile.

INTEROGA}IIP~RELNICE

Regulamentul nostru, adresându-se [efului, îi d`(într-un aliniat care vizeaz mai mult partea corec]ionala disciplinei) urm torul sfat în]elept: „Disciplina care estefor]a principal a armatelor care trebuie s fie ferm , darp`rinteasc`, ceea ce înseamn` c acel care conducetrebuie s se poarte ca un p`rinte ce nu e slab de înger”.

Regulamentul ve[nic prev`z tor a voit s enumere[i s precizeze gre[elile contra disciplinei. El zice: Suntconsiderate gre[eli contra disciplinei [i pedepsite ca atare,dup gravitatea lor: din partea superiorului, orice act desl biciune, orice abuz de autoritate, orice insult , oricepedeaps aplicat pe nedrept, iar din partea inferiorului,orice murmur, def imare sau neascultare, orice cuvântar avea de a se plânge; violarea pedepselor, be]ia în toatecazurile, conduita destr`b lat , datoriile, certurile dintremilitari sau cu persoane civile, lipsurile la apel, la instruc]ie,la diferite servicii, contraven]ii la ordine [i regulamente,în fine, orice gre[eal în contra datoriei militare provenitdin neglijen] , lene sau rea voin] .

Gravitatea pedepsei nu mai variaz cu pozi]ia sociala vinovatului, iar pedeapsa aplicat întotdeauna în interesulserviciului este hot rât dup o norm comun tuturor.Dar tocmai pentru cuvântul c pedepsele nu mai suntast`zi ni[te acte arbitrarii, regulamentele [i dreaptajudecat ne impun datoria de a le primi [i considera ca

Prin utilizarea construc]iei negativ-interogativeinvariabile „nu-i a[a?”, se solicit` o confirmaresuplimentar` a ceea ce se spune, întrucât se ad-

mite c` afirma]ia, cerin]a sau rug`mintea se accept`. Înenun], se cere aprobarea, acordul, consim]`mântul, seanticipeaz` asentimentul cuiva fa]` de cele sus]inute.

Se recurge la aceast` construc]ie dup` afirma]ii, pentrua se solicita o confirmare: „e prietenul t`u, nu-i a[a?”; „[iactorii se roag`, nu-i a[a?” (antena3.ro); „te deranjeaz` c`am dreptate, nu-i a[a?” (gandul.info.ro); „nu l-a l`satparlamentul, bietul om ar fi vrut, nu-i a[a ?” (ziare.com).

Se men]ioneaz` [i destinatarul mesajului: „clientul […]s` fie mul]umit […] nu-i a[a, profesore?” (anunturiapicole.stuparitul.com). Construc]ia aceasta apare [iintercalat` în enun]: „gusturile lor - nu-i a[a? - nu se discut`”(infoportal.rtv.net).

Se recurge la ea pentru a se exprima o rug`minte - „suntsigur` c` m` ve]i primi, nu-i a[a? (lacafenea.ro) – sau pentrua se formula o cerere imperativ` - „am în]eles ce probleme ai[[i] r`mâne cum am stabilit, nu-i a[a?”.

Este par]ial sinonim` cu sintagma „p`i nu (?)”: „35 degrade? P`i nu se joac` noaptea?” (sport.ro); „p`i nu trebuies` încerce [i al]ii s` fie foarte buni ?” (adevarul.ro). Cu toate

c` nuan]eaz` enun]urile, asemenea construc]ii nu suntabsolut necesare. Lipsa lor nu schimb` câtu[i de pu]inîn]elesul mesajului. Proprii exprim`rii orale, în multe cazuri,sunt utilizate pentru a se câ[tiga timp de gândire înconversa]ie, f`r` a-l l`sa pe interlocutor s`-[i îng`duie s` fiemai pu]in atent.

Recent, limbajul participan]ilor la mesele rotunde [i lainterviurile radiotelevizate s-a îmbog`]it cu o construc]ie

interogativ` nou`, oarecum sinonim` cu „nu-i a[a?” [i „p`i nu?”,„despre ce vorbim?” (v. [i Rodica Zafiu, „Despre ce vorbim?”, înrubrica „Cuvinte nepotrivite” din „Dilema veche”,dilemaveche.ro), care este, de cele mai multe ori, declamat` cusatisfac]ie, atunci când înseamn` „quod erat demonstrandum”,sau cu arogan]`, când con]ine o acuza]ie. Sunt greu de perceputîn formula „despre ce vorbim?” nuan]ele din categoria rug`min]ii.Noul mod de a simula retoric reflec]ia se r`spânde[te:„stimabililor, despre ce vorbim noi?! aten]ie! este cercetat` odoamn` poli]ist care are calitatea de f`ptuitor” (gazetanoua.ro);„dac` ar fi mâine alegeri, […] ar câ[tiga […] sigur. Atunci,despre ce vorbim?” (b365.ro); „pân` la urm`, despre ce vorbim?Cumperi, amenajezi, dotezi [i închiriezi. Simplu, nu?” (blog.blitz-imobiliare.ro); „Despre ce vorbim? […] a]i dat peste cap unproiect” (stiridecluj.ro); „despre ce vorbim? Da! Vreau s`finan]eze […] un program de instruire, educare,responsabilizare” (economie.hotnews.ro); „Despre ce vorbimaici? Despre pro[ti? […] De ce ar fi pro[tii de stânga altfel decâtpro[tii de dreapta?” (contributors.ro).

ALINANEDELEA,

{oseaua C`]elu 42,Editura ALL,

2012

DESTINDE

ÎNVING~TOARE

LOCOTENENT-COLONEL GEORGE-COSMIN LUMÎN~ROIUcosmin.luminaroiu@presamil.ro

Umorul de care d` dovad` autoarea romanului este greu de atins, chiar [i descriitorii talenta]i. O serie de întâmpl`ri amuzante sunt relatate în cele mai nea[teptatedetalii, aducând în prim-plan nelipsitele cozi de trist` amintire, programul limitat dela televizor, educa]ia din [coli în comunism, apoi aventurile adolescen]ei petrecuteal`turi de iubirile sale.

Alina, personajul central al c`r]ii, viseaz` tot timpul s` evadeze din ghetou, iar[ansa ei se ive[te la începutul anilor ’90. Devenit` student` la teatru, ea prindegustul banilor câ[tiga]i în cazinouri [i din prostitu]ie [i, am`git` de mirajul unei lumimai bune, pleac` în occidentul civilizat, unde afl` c` exist` mereu câte o slujb`pentru fetele cu vise de glorie. S-ar putea spune c` tot ce i se întâmpl` în afar` estedramatic, dar Alina r`mâne neatins`, ba chiar optimist`.

Via]a Alinei, a[a cum este descris în {oseaua C`]elu 42, dep`[e[te orice a[tept`ri.Ai senza]ia c` te afli în fa]a cuiva care, povestindu-]i pe ner`suflate ceva, te prinde îniure[ul momentelor, te agit` [i te face curios.

Con]inutul c`r]ii este ca o c`l`torie rapid` în timp, care o s` v` captiveze, o s` v`revolte, o s` v` înduio[eze, o s` v` fac` s` zâmbi]i [i poate chiar o s` v` stoarc` olacrim`.

Alina Nedelea a studiat actoria în Bucure[ti [i a debutat în cinematografie în1993, înc din studen]ie, cu rolul principal din pelicula Chira Chiralina. De asemenea,a jucat în filmul Asfalt Tango (1996), iar în prezent î[i desf`[oar` cariera în Italia,interpretând atât roluri în lungmetraje, cât [i în seriale de televiziune. Printrepeliculele din palmaresul ei se num`r` L’amico di famiglia (2006), Arrivederciamore, ciao (2006), Attacco allo stato (2006), Il sangue dei vinti (2008). Alina aprimit premiile Santa Marinella Film pentru pelicula Ma che ci faccio qui (2006) [iCaravella per il cinema (2006).

{oseaua C`]elu 42 este un roman autobiografic de debut, scrisdintr-o suflare de Alina Nedelea. Autoarea î[i descrie copil`riaplin` de aventuri, apoi adolescen]a petrecut` într-un mic cartier

bucure[tean, înainte [i imediat dup` evenimentele din decembrie 1989.Care este dorin]a celei care locuie[te la o asemenea adres`, este întrebarea de

la care primim cel mai nea[teptat r`spuns: Suntem în 31 decembrie 1988 [i acas` lamine e mult` lume. Locuiesc în Bucure[ti (n-am ales eu asta,m-am n`scut acolo [i basta!), pe [oseaua C`]elu, num`rul 42. Am petrecut dou`zecide ani întrebându-m` ce destin sau viitor poate avea o fat` care locuie[te pe o strad`cu un asemenea nume [i înc` al]i zece ani din via]` jurându-mi c` în testamentulmeu voi scrie o singur` rug`minte: Fie-v` mil`! Schimba]i numele str`zii `steia.Dac` s-ar numi strada Câinelui, de dragul sonorit`]ii, [i tot ar fi un început.

Volumul descrie aventurile unei fete pe care via]a a împins-o de mic` în corzi[i care a avut suficiente resurse s` riposteze, în felul s`u complet autentic [iirezistibil.

GARD~ PERSONAL~. De[i înregistrat` demult` vreme în dic]ionarele române[ti, lucr`rile mainoi tind s` ignore aceast` expresie, înlocuind-o cuenglezismul bodyguard (scris [i bodigard) saucu traducerea ambigu` gard` de corp. În cazulde fa]`, este clar c` body înseamn` persoan` (caîn anybody, everybody, nobody) [i nu se refer`la niciunul dintre numeroasele alte sensuri pe carele are acest cuvânt în englez` (astru, batiu,cadavru, caroserie, fuzelaj etc.), lucru valabil [ipentru românescul corp. Locu]iunea adjectival`de corp define[te ceva ce se refer` la trupulomului, respectiv la un element de îmbr`c`mintecare se poart` direct pe piele. Bodygard este unuldintre numeroasele cuvinte inutile, rezultate dintr-oinsuficient` cunoa[tere nu numai a limbii engleze,dar [i a celei române, dublat` uneori [i de odesconsiderare a limbii noastre na]ionale.

garde-française,1789

garde-française,

1756

ni[te mijloace de corec]iune p rinteasc . Ne putem mândric la noi pedepsele fizice sunt mai pu]in riguroase ca în altep r]i, ba putem spune c sunt chiar suprimate, c`ci serviciulpeste rând, oprirea de a ie[i din cazarm sau constrângereade a dormi pe un pat de lemn sunt pedepse neînsemnate.Ast zi în armata noastr pedepsele se adreseaz amoruluipropriu, sunt mai mult morale [i înaltul [i p rintescul ordinal M.S. Regelui a desfiin]at de mult pedepsele ce numaicinste nu ne f ceau.

Disciplina trebuie s îndrepte toate voin]ele c tre ]intacomun [i a le face s asculte celor mai mici impulsiuni alecomandamentelor. Coordonând sfor]`rile, ea asigur`armatelor principala lor for] [i cea mai bun garan]ie desucces.

Pedepsele [i recompensele, educa]iunea [i exemplulsunt deci mijloace întrebuin]ate de na]iune în toatestraturile ei în scopul de a ob]ine o disciplin des`vâr[it ,adic o în]elegere deplin care ne asigur for]a [i siguran]azilei de mâine.

GARD~ FRANCEZ~. Regiment francez de gard`care, în perioada 1563-1789, asigur` paza palatelorregale din Paris. Mai jos se prezint` exemple deuniform` purtat` de solda]ii respectivi.

GENERAL DE BRIGAD~MARICEL D. POPA

„

DREPTUL LA ZÂMBET

PE LOC, REPAUS!

CRISTI VECERDEA-CRIV„

19Nr. 9 (6 – 12 martie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roOPINII

CÂND OSPITALITATEAE O POVAR~

LOCOTENENT-COLONEL FLORIN {PERLEAflorin.sperlea@presamil.ro

Ospitalitatea poate deveni o crunt povar`atunci când induce o imagine fals .

„

DE UN DECENIU {I CEVA

În doar un deceniu si ceva,armata român` a progresatimens prin deciziaîn]eleapt` de a primi înrândurile ei [i femei, pentruc` aceast` m`sur` aînsemnat egalitate de [anse

LOCOTENENT-COLONELCRISTI AN DUMITRA{CUcristian.dumitrascu@presamil.ro

Scriind la a sa DescriptioMoldaviae, departe de

]ar`, Dimitrie Cantemirrememora, cu nostalgie, numaidou` calit`]i ale locuitorilorMoldovei din timpurile sale –ospitalitatea [i împ`rt`[irea„adev`ratei credin]e” (adic`ortodoxia) – care au fost mult`vreme citate pân` lasuprasaturare [i, evident, scoasedin context, c`ci cititorul serios aloperei cantemiriene ar ficonstatat, mergând direct lasurs`, c` fostul domnitor eradestul de aspru în caracterizareape care o f`cea cona]ionalilor s`i,dup` ce se va fi achitat de datoriade a l`uda ceea ce era de l`udatîn materie de „n`ravuri”.

Adev`rul este c` deospitalitatea românilor nu sepoate îndoi nimeni. Obi[nuin]`veche, ospitalitatea este omodalitate prin care str`inul, celneajutorat sau vizitatorulintempestiv se bucur` debun`voin]a oamenilor locului.}`ranul român a p`strat cuevlavie acest obicei, iar camerade oaspe]i (sau camera din fa]`),curat` [i nefolosit`, putea fimereu la dispozi]ia celui astfelomenit.

Dar aceast` camer`, de[iparte integrant` a casei ]`r`ne[ti,

este atât de diferit` [i eareprezint`, de la pat, cuverturi,pere]i proasp`t v`rui]i [i pân` lamobilierul rudimentar, ceea ceeste mai bun în gospod`ria]`ranului. Este, din punctul meude vedere, una dintre explica]iilepentru care, la noi, ospitalitatea afost direct asociat` cu creareaunei iluzii, a unei „fa]ade”, a unei

imagini artificiale construite înmintea vizitatorului, care eludacu bun` [tiin]` realitatea, c`cilocul cel mai bun din casa]`r`neasc` nu era decât oam`gitoare „plezneal`” a ochiului[i a sim]urilor.

Ospitalitatea aceasta are,cum este firesc, o parte bun` [iuna rea. Partea bun`, l`udabil`,const` în a oferi celui care teviziteaz` ceea ce este mai bun:camera cea mai frumoas`, patulcel mai potrivit, hainele cele maiatr`g`toare, mâncarea cea maigustoas`.

Dar ospitalitatea poate devenio crunt` povar` atunci cândinduce o imagine fals`. Într-oschi]` a lui Gheorghe Br`escu –„Vine doamna [i domnulgheneral” – tevatura iscat` deposibila vizit` a unui importantcomandant [i a consoartei sale

într-un mic or`[el de provinciegenereaz` secven]e de un haznebun. Ofi]erilor li se impune s`„intervin`” monosilabic („da,domnule general”, „nu, domnulegeneral”) [i s` se furi[eze prinu[ile din spate ale clubului pentrua nu deranja galonata pereche.Preg`tirile frizeaz` ridicolul, darîn cele din urm` generalul nu

mai ajunge. Toate eforturile aufost, a[adar, în van. {i chiar dac`generalul ar fi venit, ar fi pututconstata o dulce via]` decazarm`, cu ]inute noi (pentrucare croitorul muncise din greucâteva zile), cu mobilierîmprumutat de pe te miri unde,cu meniuri opulente [i baluri latot pasul (cu pre]ul unor solde„ajustate”), o lume pe deplinfericit` [i lipsit` de griji.

V` imagina]i, de aceea,chipul nedumerit al generaluluila primirea unor rapoarte privindeventualele solicit`ri financiare[i de materiale pentru cazarmaaflat` în micul or`[el de undetocmai s-ar fi întors satisf`cut deceea ce v`zuse. Pe rapoarteleatent caligrafiate, acesta ar fiscris: „Nu se su]ine! Bani [imateriale numai unit`]ilor careau cu adev`rat nevoie!”

În urm` cu mai bine de zece ani, - dac` nugre[esc era chiar în anul în care primele fete

d`deau examen de admitere în liceele militare -, auvenit la noi într-o misiune de instruire în comuncâteva plutoane engleze[ti, ba chiar [i o parte aorchestrei regale britanice! Din câte îmi amintesc,militarii britanici au colaborat cu ai no[tri instruindu-sela Foc[ani, iar la Bucure[ti, vesti]ii lor cimpoieri auconcertat în Her`str`u! Noi eram înc` o armat` întranzi]ie, la doar un deceniu distan]` de comunism[i cu vreo câ]iva ani înainte de aderarea la NATO, iarfemeia lupt`toare era ceva de domeniul fantasticului!Mentalit`]ile sunt cele care se schimb` cel mai greu.Anii grei de liceu [i de [coal` militar` ai majorit`]iiofi]erilor [i subofi]erilor, forma]i înainte ori imediatdup` 1989, consolidaser` zidul înalt dintre el [i ea,adolescentul [i apoi tân`rul b`rbat, care a înduratzile negre dup` garduri de cazarm`, [i ea, tân`radomni]`, care era mereu departe, în lumea civil`, ea,spre care se îndreptau concentrate cele mai ardentegânduri, ea care trebuie protejat` [i care, printr-oreac]ie natural`, aproape involuntar`, nu are [i nutrebuie s` aib` leg`tur`, cu lumea cazon`, atât dedur`, de neîn]eles pentru civili!

Pe aleea din fa]a Comandamentului Brig`zii 282Unirea Principatelor din Foc[ani, în acea zi de toamn`de început de mileniu, englezii cu echipamentul lorcenu[iu de instruc]ie, mergeau în pas rapid spredormitoare, dup` o zi obositoare în Soveja. Aveau detoate pe ei, de la noroi, la arma de asalt, o rani]`imens`, dar to]i emanau for]` [i hot`râre! Printre eiam v`zut un subofi]er de infanterie femeie, care astârnit uimirea [i admira]ia tuturor românilor,

v`zând-o c`rând tot harna[amentul, cot la cot cub`rba]ii, care nu o ajutau [i nu o menajau în nici unfel! Repet, ne aflam la începutul anilor 2000, cândceea ce acum ni se pare firesc, atunci nu era a[adeloc! M-am gândit atunci c` diferen]a dintre celedou` armate era foarte mare, era o chestiune deciviliza]ie, Marea Britanie avea o armat` cu oamenieduca]i în capitalism, în medii foarte bine a[ezate, încultura valorilor care nu mai aveau de mult` vremede-a face cu discrimin`ri sexiste ori etnice! Cred c`niciunul dintre românii care am v`zut-o atunci pefata aceea tr`gând de rani]` cu arma în mâna stâng`nu ne-am închipuit c` vom ajunge, în câ]iva ani, s`recuper`m marile diferen]e dintre cele dou` armate,c` va ap`rea femeia comandant de pluton deinfanterie, femeia pilot de vân`toare ori comandant

de nav` de lupt` [i c` ea, în unele cazuri, va avea unmai bun randament decât b`rbatul!

Eu cam atât am avut a v` spune, în pu]inelerânduri pe care mi le-am propus! Încerca]i acum, înpreajma zilei femeii, un exerci]iu retrospectiv [i ve]idescoperi cu uimire c`, în doar un deceniu [i ceva,armata român` a progresat imens prin deciziaîn]eleapt` de a primi în rândurile ei [i femei, pentruc` aceast` m`sur` a însemnat egalitate de [anse, unplus de elegan]` în comportamentul b`rba]ilor, darmai ales o not` mare de firesc, acela de a fi laolalt`,femei [i b`rba]i, a[a cum suntem cu to]ii de laDumnezeu l`sa]i.

Se [tie c` suntem ceea ceiubim. Din p`cate, astaexplic`, în aceea[i m`sur`,[i calitatea oamenilor deseam` [i pe aceea aoamenilor de nimic...

Un om devine om cu adev`rat numai dup` ce a fost lovit de aripa dragostei.• Dac` n-ar exista dragostea, omul n-ar [ti ce s` fac`, de fapt, cu via]a sa.

• Prietenia este tot ce poate fi mai bun [i mai frumos între doi oameni. Singurullucru care poate fi deasupra sa este dragostea. • Dragostea poate avea urm`ricontradictorii: ori î]i ascute privirea [i auzul, ori te face orb [i surd. • Scoate]idragostea din via]a oamenilor [i ve]i vedea c`, în urm`, r`mân doar ni[te detaliiinsignifiante. • Când cineva începe s` nu mai fie firesc în dragoste, el face, defapt, primul pas pe drumul destr`m`rii acesteia. • Focul iubirii! Chiar [i atuncicând r`mâne doar o scânteie, el nu poate fi stins nici cu apa unei m`ri întregi.• Dragostea este cel mai interesant [i eficient profesor de zbor: te înva]` cum s`-]ifolose[ti aripile, pentru a ajunge la visul t`u. Chiar [i atunci când aripile prindcontur odat` cu zborul... • În dragoste, marile tr`d`ri nu vin de departe. Elesunt foarte aproape de noi. • Îndr`gosti]ii sunt cei care, privind unul în ochiiceluilalt, î[i g`sesc acolo propriile orizonturi. • Într-o familie, armonia este cu atâtmai mare, cu cât cei doi so]i nu încearc` s` fac` dovada, în acela[i timp, cât dede[tep]i sunt ei... • Soacra este o fiin]` la crearea c`reia a contribuit [i Dumnezeu,[i Diavolul. Profitând de neaten]ia celuilalt, fiecare a încercat s` accentueze câteceva. Se pare c` unul a reu[it mai mult decât cel`lalt... • Se [tie c` suntem ceeace iubim. Din p`cate, asta explic`, în aceea[i m`sur`, [i calitatea oamenilor deseam` [i pe aceea a oamenilor de nimic... • Dragostea se poate asem`na cu outopie. Chiar [i dup` ce s-a stins, ea mai poate face prozeli]i. • Pentru orice om,adev`ratul drum c`tre viitorul s`u începe în momentul în care el se îndr`goste[te.• O familie sau un cuplu este ceva asem`n`tor cu un grup de lucru, în care estefoarte delicat [i dificil ca numai cineva s` aib` mereu dreptate. • {i în dragosteputem avea de-a face cu o a doua fa]` a lucrurilor. Uneori, ea poate fi ceaoriginal`. Iar dragostea simte acest lucru. • Soacrele n-au nicio vin`. Cu excep]iaaceleia de a fi furnizoare de parteneri... • Marcel Proust spunea: „S` încerci s`cuno[ti dorin]a privind o femeie goal`, e ca [i când un copil ar desface un ceas,încercând s` în]eleag` timpul”. • Stelele [i luna! Pentru îndr`gosti]i, ele au oanumit` semnifica]ie, care fac din ei cei mai înfoca]i fie astronomi amatori, fieastrologi. • Familia este locul în care nu trebuie crezut chiar totul din ceea ceeste spus sau auzit. Mai ales dac` la dialog particip` [i soacra. • Cred c`, chiar [idac` ar fi f`cut din piatr`, un om tot nu ar putea s` r`mân` insensibil la fioriidragostei. Pentru c`, îns`[i condi]ia uman` îi este îndatorat`. • O dragoste care,pornind la drum în via]`, nu crede în eternitatea sa se va stinge la prima adierea timpului, l`sând în urma scânteierii sale doar întuneric [i fum. • Dragosteareprezint` cea mai interesant` abordare filosofic` a spa]iului [i timpului: areprincipii [i teorii proprii, are unit`]i de m`sur` neetalonate, ea este [i maestru, [idiscipol. {i, ceea ce este fermec`tor, o dragoste puternic`, adev`rat` nu ]inecont decât de propria sa filosofie. • Iat` o problem` care depinde [i de num`rulanilor: în tinere]e, trecea pe la ...doamne; la b`trâne]e – pe la Doamne, Doamne...• Un sfat pentru tinerii c`s`tori]i: v` rog s` lua]i aminte c`, uneori, ceea ce nu sepoate rezolva cu ni[te jum`t`]i de adev`r s-ar putea rezolva cu o minciun`întreag`. • Pentru femei, cea mai eficient` arm` alb` este... papucul. • B`trâne]eaeste acea stare a unui b`rbat, când reumatismul îl poate chinui mai multe decâtnevasta. • C`snicia este ca o pies` de teatru în doi, unde, din când în când, semai aude [i glasul unui sufleor – soacra. • Adam este prima persoan` din istorie,la care s-a adeverit faptul c` un necaz nu vine niciodat` singur: pe de o parte,i s-a scos o coast` [i, pe de alt` parte, s-a trezit [i cu nevast`. • Omule, nu uita c`,de multe ori, cea mai frumoas`, mai interesant` [i mai plin` de satisfac]ii parte afericirii este chiar drumul care duce spre fericire!

La mul]i ani, cu ocazia zilei dumneavoastr`,cu profund respect [i recuno[tin]`!

Dragelor,

PROMO}II

DECESE

ANUN}URI UMANITARE

COMEMOR~RI

20 Observatorul militar Nr. 9 (6 – 12 martie 2013)IMPACT www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

ANIVERS~RI

Mar]i, 26 februarie, s-au împlinit patruani de la trecerea în nefiin] a erouluisublocotenent (p.m.) Claudiu Chira dinBatalionul 21 Vân`tori de MunteLeonard Mociulschi. În acea zi de greaîncercare, ma[ina de lupt în care seafla sublocotenent (p.m.) Claudiu Chiraa declan[at un dispozitiv explozivimprovizat, pe timpul unei misiuni depatrulare pe Autostrada 1, la sud-vestde Qalat, provincia Zabul, Afganistan.Camarazii au ac]ionat prompt, respin-gând atacul insurgen]ilor, acordândprimul ajutor r ni]ilor [i asigurândevacuarea acestora. Dar pentru Claudiunu s-a mai putut face nimic. Eroul ac zut la datorie. În fiecare an, la fel ca în2013, în semn de respect, camaraziidin Batalionul 21 Vân tori de Munteaduc un omagiu eroului, aprinzând olumânare la mormântul acestuia. Laini]iativa comenzii unit`]ii au fostorganizate slujbe religioase depomenire atât în cazarma batalionului,la monumentul eroilor, cât [i la cimitiruldin localitatea Râ[nov, locul de veci aleroului. Dumnezeu s -l odihneasc înpace! Cinste [i onoare eroilor ] rii!PLUTONIER-MAJOR ERWINOROS

La 15 martie, se împlinesc [apteani de la trecerea în nefiin] a luiBORUZ NICOLAE, tat l coman-dorului ing. Gheorghe Boruz, dinStatul Major al For]elor Aeriene.Comandor ing. Marin Gheorghiu,plutonier-adjutant principal PetruCiocan [i ceilal]i colegi \i sunt al turidomnului comandor în aceste mo-mente de aducere aminte [i seroag` pentru ca Dumnezeu s`-lodihneasc pe cel care i-a fost p rinte.

Colonelul Iulian Cristache îiureaz doamnei Mariana Ciobanu,din Centrul Medical de Diagnostic[i Tratament Ambulatoriu Academi-cian {tefan Milcu, o via] plin delumin [i c ldur sufleteasc , mults n tate [i bucurii, cu ocazia aniver-s rii zilei de na[tere. La mul]i ani!

La 8 martie 2013, Liga Naval Româ-n (L.N.R.) s rb tore[te 85 de ani dela constituirea sa (în 1928). Cu prilejulZilei L.N.R., Consiliul Director Na]ionalL.N.R. adreseaz membrilor LigiiNavale, precum [i doamnelor [idomni[oarelor din marin , caldefelicit ri [i tradi]ionalele ur ri: La mul]iani! [i Bun cart înainte!

Consiliul Director al Asocia]ieiCadrelor de Chimie Militar` înRezerv [i în Retragere Costin D.Neni]escu Bucure[ti transmite mem-brilor men]iona]i, care, în zilelelunilor martie [i aprilie 2013, împli-nesc frumoase vârste, ur ri de s n -tate, fericire [i împlinirea celor doriteîn via] , al turi de cei dragi: coloneii(r) ing. Gheorghe Ceterchi, Alexan-dru Diculescu, Gheorghe B`du-lescu, Florin Boboc, coloneii (r)

Promo]ia 1977 a {colii Militare deOfi]eri Activi Nicolae B`lcescu [ipromo]ia 1987 a Academiei Militare,î[i exprim întreaga compasiune [iregret profund trecerea în nefiin] acolonelului (r) SUCIU MIRCEA.Suntem al turi de familia greu încercat[i ne exprim`m sincere condolean]e.Dumnezeu s îl odihneasc !

Generalul-locotenent prof. univ.dr.Teodor Frunzeti, comandant (rector)al Universit ]ii Na]ionale de Ap rare„Carol I”, deplânge dispari]ia celui ce afost colonel (r) SUCIU MIRCEA, unbun coleg [i un exemplu de profesio-nalism, modestie [i dragoste de oameni,care a onorat cu prezen]a sa toate func]iileîndeplinite. În aceste momente deprofund triste]e sunt al turi, cu gândul[i cu sufletul de familia îndurerat , c reiaîi doresc puterea de a trece peste acestmoment de cump`n . Îi voi p`strapentru totdeauna o pioas amintire.Dumnezeu s îl odihneasc !

Cu adânc` durere, colonelulMarcu Ple[anu anun]` decesulcolonelului (r) SUCIU MIRCEA [itransmite familiei îndoliate sincerecondolean]e. Înmormântarea va avealoc joi, 7 martie, ora 12.00, la Cimi-tirul Militar Ghencea III. Dumnezeus -l odihneasc !

FUNC}II SCOASELA CONCURS

MUL}UMIRI Sunt colonel dr. (lector universitar)Liviu Mihai D nil , deta[at din MApNîn postul de consilier diplomatic [i[ef al Centrului Operativ pentruSitua]ii de Urgen]` [i Criz` alMinisterului Afacerilor Externe.Doresc s transmit, prin intermediulpublica]iei Observatorul militar, unmesaj de mul]umire personaluluimilitar [i civil (cadre medicale,personal de deservire) din cadrulsec]iilor UPU, Neurochirurgie [iImagistic Medical pentru efortulde echip al acestora de a m repunepe picioare în urma unei primeinterven]ii neurochirurgicale din via]amea, opera]ie efectuat de echipacoordonat de medicul primar neuro-chirurg, colonel dr. Emil Popa, îm-preun cu medicul specialist, c pitanIulian Cusciac, la 21 februarie a.c.Exist oameni frumo[i, oameni carear putea deveni un model pentruîntreaga societate, un model de for][i voin] , model care te înva] c nimicnu este imposibil. Am redescoperitprintre ace[ti camarazi, condu[i cudevotament [i probitate de coloneluldr. medic primar Marian Mitric ,colonelul medic Bogdan Teu[dea[i colonel dr. medic primar FlorinN ft n il , oameni cu suflet nobil,plin de c ldur [i le mul]umesc pentrufiecare sfat pe care mi l-au dat, pentruprofesionalismul de care au datdovad , atât în perioada preopera-torie, cât [i postoperatorie. În fa]am re]iei acestor oameni, în fa]a puteriipe care ei o de]in pentru a le facetraiul mai u[or bolnavilor pe patul despital, m aplec! M aplec în fa]adomniilor lor, oameni demni derespect, care lupt în fiecare secund`de prezen] la serviciu pentru via]asemenilor!

Victor Babiuc, Nicolae Taban, Alexan-dru-Nicolae Simion, Steric Ganea, DanDumitrescu, Gheorghe Mihailiuc, IoanMare[i, Mihai Asimionesei, Ion Mu[at,plutonierii-adjutan]i (r) ConstantinIancu [i Gori] } pârlea. La mul]i ani!

Filiala jude]ean Mircea cel B trânGiurgiu a ANCMRR, în frunte cupre[edintele, general de brigad (r)Florian Urdoi, ureaz s n tate deplin ,via] lung , împlinit [i multe bucurii,al turi de cei dragi, tuturor membrilors i care, în luna martie, împlinesc fru-moase vârste; comandorii/coloneii (r)Marian T taru, Ion Deacu, ConstantinIoni] , Stelea Draghia, T`nase {chio-pu, Constantin Grosu; c`pitani-co-mandorii/locotenen]i-coloneii (r)Costic` Laza, Ionel Cr`cea, SilviuMartin, Emerik Patko; locotenen]i-comandorii/maiorii (r) Marian Bratu,Florin Porumbi] ; mai[trii militari (r)Vasile Savin, Mircea Dima, ZlateBreazu, Rami[ Asanovici, ViorelB`d`r`u plutonierii-adjutan]i (r)Gheorghe Constantinescu, DorinMehedin]iu, Constantin Ghirigiu,Constantin Cioac , Costel Vasilache,precum [i doamnelor Lucica Simion,Paula Ghi] , Valeria Vasile, DumitraChirigiu, Mariana Apostol, ElenaGhena, Elena Pârvu, Costan]a Trânc .La mul]i ani!

Cu prilejul zilelor de 1 Martie [i 8Martie, Comitetul de Conducere alFilialei ANCMRR – Sector 6 transmitetuturor membrilor s i, cadre militarefemei, în rezerv , so]ii urma[e alecadrelor militare, cele mai calde ur ride s n tate, fericire, bucurii, împlinireatuturor dorin]elor!

Filiala ANCMRR – Sector 6 trans-mite tuturor membrilor s i care î[ianiverseaz` în luna martie 2013ziua de na[tere, mult` s`n`tate,fericire, via]` lung` [i împlinirial turi de cei dragi!

Centrul de Transfuzie Sanguin alMinisterului Ap r rii Na]ionale scoatela concurs, în conformitate cu prevederileOrdinului ministrului s n t ]ii [i familieinr. 698/2001, modificat [i completat cuOrdinul ministrului s n t ]ii [i familieinr. 378/2002, un post de medic spe-cialist sau medic primar de medicin`general la cabinetul recoltare, perso-nal civil contractual. Dosarul de înscrierela concurs va cuprinde: cererea în carese men]ioneaz postul pentru caredore[te s concureze; copie xerox depe diploma de medic [i adeverin]a deconfirmare în gradul profesional; actedoveditoare pentru calcularea puncta-jului prev zut în anexa nr. 3 la ordin;curriculum vitae; cazier judiciar; declara]iape propria r spundere c nu face partedin partide politice [i c` nu esteincompatibil cu postul pe care dore[tes -l ocupe; certificat privind starea des n tate; dovezi c în ultimii 5 ani nu afost sanc]ionat de unit ]ile în care a activat[i de Colegiul Medicilor; copia xeroxdup autoriza]ia de liber practic ;acordul scris al candidatului privind veri-ficarea în vederea ob]inerii autoriza]ieide acces la informa]ii clasificate nivel„secret de serviciu”; chitan]a de plat ataxei de concurs (200 ron). Medicii pri-mari trebuie s aib o vechime de minimcinci ani ca medic specialist. Toatedocumentele prezentate în copie xeroxse vor prezenta [i în original, pentruverificarea conformit ]ii. Înscrierile sefac la sediul Centrului de TransfuzieSanguin` al Ministerului Ap`r`riiNa]ionale, din Bucure[ti, Calea Plevnei,nr. 134, sector 6 în termen de 15 zile dela apari]ia anun]ului, iar examenul seorganizeaz la 30 zile de la publicare.

Universitatea Na]ional de Ap rareCarol I scoate la concursul de admiterepentru Programul de studii universitarede doctorat, sesiunea septembrie 2013în domeniile [tiin]e militare [i Informa]ii[i securitate na]ional un num r de 45de locuri, dup cum urmeaz : Domeniul:{tiin]e militare: prof. univ. dr. ViorelBu]a – 2 locuri; colonel prof. univ. dr.Gelu Alexandrescu – 2 locuri; colonelprof. univ. dr. Sorin-Gheorghe Pînzariu– 2 locuri; comandor prof. univ. dr. VasileBucinschi – 2 locuri; colonel prof. univ.dr. Gheorghe Minculete 2 locuri;colonel prof. univ. dr. Toma Ple[anu –2 locuri; colonel prof. univ. dr. IonMitule]u – 2 locuri; general fl. aer. prof.univ. dr. Florian Râpan 2 locuri; prof.univ.dr. Costic }enu – 2 locuri; prof. univ.dr. Lucian St ncil -Manga – 2 locuri;prof. univ. dr. Gheorghe Boaru – 2 locuri;prof. univ. dr. Visarion Neagoe – 1 loc;prof. univ. dr. Eugen B d lan – 1 loc;prof. univ. dr. Anghel Andreescu – 1loc; prof. univ. dr. Ion B l ceanu – 1 loc;prof. univ. dr. Ion Dragoman – 1 loc;prof. univ. dr. Ion Giurc – 1 loc; prof.univ. dr. Mircea Udrescu – 1 loc; prof.univ. dr. Marin Dumitru – 1 loc. Dome-niul: Informa]ii [i securitatena]ional : general-locotenent prof. univ.dr. Teodor Frunzeti – 2 locuri; prof.univ. dr. Marius Hanganu – 2 locuri;colonel prof. univ. dr. ConstantinIordache – 2 locuri; colonel prof. univ.dr. Ion Roceanu – 2 locuri; colonel prof.univ. dr. Ioan Deac – 1 loc; prof. univ. dr.Mihail Vasile-Ozunu – 1 loc; prof. univ.

Pentru anul [colar 2013-2014, înscrierile copiilorîn gr`dini]ele [i în cre[a

din cadrul Complexului Pre[co-lar al Ministerului Ap`r`riiNa]ionale se fac în perioada1.04-26.04.2013, la sediulcelor dou` gr`dini]e. Condi]iilede înscriere [i oferta educa-]ional` se afl` afi[ate la sediilegr`dini]elor: Gr`dini]a [i cre[aCob`lcescu/str. General Con-stantin Cristescu nr.5, sector 1,tel. 021/313.11.74, persoan` decontact Pavel Nicoleta. Gr`-dini]a Plevnei – Calea Plevneinr. 137 B, sector 6, tel. 021/319.60.09. Rela]ii suplimentarela tel. 021/313.11.74 [i 021/319.60.09, orele 8-16.00.

dr. D`nu] Chiriac – 1 loc; comandorprof. univ. dr. Ioan Cr ciun – 2 locuri;colonel prof. univ. dr. Daniel Dumitru –2 locuri. NOT~. La concursul de admi-tere trebuie s se respecte prevederileHot rârii Senatului din 31.01.2013 – unconduc tor de doctorat poate îndrumasimultan 10 studen]i doctoranzi, afla]i îndiverse stadii de studii doctorale.Perioada de înscriere la concurs: 15.07-6.09.2013. Informa]ii suplimentare sepot ob]ine la sediul institu]iei din Sos.Panduri nr. 68-72, sect. 5, Bucure[ti, lanum rul de telefon 021.319.48.80 int.179/314 sau pe site-ul Universit ]iiwww.unap.ro.

V rug`m s ne ajuta]i pentru a reda speran]a unuicopila[. Plugariu Alexandru-Mihai este din Bucure[ti, arenou ani [i este diagnosticat cu osteogenez imperfect(maladia Lobstein-boala oaselor de sticl ).

Pân` în momentul de fa]`, a avut 30 fracturi,majoritatea la membrele inferioare (femururi) [i antebra].Toate fracturile survenite în perioada de sugar au fostimobilizate cu desou-uri de vat , iar odat cu cre[terea sa,a fost imobilizat cu ghips.

Alexandru are nevoie, urgent, de dou tije telescopicepentru femururi, care cost circa 4.000 de euro/bucat .Mai multe detalii despre Alexandru pute]i g`si la adresade web: http://plugariualexandru.wordpress.com/, laemail: florentza77@yahoo.com sau sunând la num rulde telefon 0720.394.186.

Cei care doresc pot sprijini demersul umanitar prindona]ii în conturile bancare, pe numele Plugariu Floren]a,deschise la Banca Transilvania din Bucure[ti, SucursalaMihai Bravu, astfel: în lei-RO32BTRL04301201C17354XX;în euro – RO07BTRL04304201C17354XX.

Colegii din U.M. 01769 Bac`usunt al`turi de caporalul AdrianAmariei în momentele dificile,pricinuite de trecerea în nefiin] ascumpei sale mame. Sincere con-dolean]e [i întreaga noastr com-pasiune familiei îndurerate. Dum-nezeu s` o odihneasc în pace! Cu profund regret, personalulU.M. 01158 Miercurea Ciuc î[iexprim compasiunea [i este al turide maistrul militar Cosmin Ciureaîn aceste momente de greaîncercare pricinuite de decesulmamei sale. Sincere condolean]e!Dumnezeu s o odihneasc în pace! Colectivul {colii de Aplica]iepentru Unit`]i de Lupt` MihaiViteazul [i al Centrului deInstruire pentru Tancuri [i AutoColonel Pandele Predescu Pite[tiî[i exprim` profunda compa-siune pentru dispari]ia prema-tur a celui ce a fost un om deo-sebit, plutonier-adjutant principalDRAGNEA GHEORGHE, [i tran-smite cele mai sincere con-dolean]e familiei îndoliate. Colectivul Centrului de Opera]iiPsihologice este al turi de locote-nent-colonelul Gheorghe Popescula trecerea în nefiin] a tat lui s`u.Dumnezeu s -l odihneasc în pace!

PERSONALIT~}IMILITARE {I CIVILE,

ÎN ATEN}IA PUBLICULUI

Muzeul Militar Na]ional lanseaz` în acest an proiectulPersonalitatea lunii. Ne propunem s` aducem în aten]iapublicului personalit`]i militare [i civile care au avutcontribu]ii importante în dezvoltarea fenomenului militar,social [i cultural românesc. În anul 2013 vor fi prezentatemai multe personalit`]i, astfel: mare[alul AlexandruAverescu (februarie), regina Elisabeta (martie), regeleCarol al II-lea (aprilie), regina-mam Elena (mai), mare[alulConstantin Prezan (iunie), regina Maria (iulie),sublocotenent Ecaterina Teodoroiu (august), DumitruPrunariu (septembrie), regele Carol I (octombrie),generalul Ion Dragalina (noiembrie) [i regele FerdinandI (decembrie). Vor fi prezentate publicului materialedocumentare [i obiecte aflate în patrimoniul MuzeuluiMilitar, care nu sunt prezentate în expozi]ia permanent`.

{coala de Aplica]ie pentru Unit ]iSprijin de Lupt` General EremiaGrigorescu scoate la concurs urm toareleposturi didactice vacante la Centrul deInstruire pentru Artilerie Terestr [iArtilerie Antiaerian Ioan Vod , astfel:• Catedra cursuri de formare [i carier– artilerie antiaerian : - instructor, maior,049 – 1 func]ie; • Catedra cursuri denivel – artilerie antiaerian : - instructorsuperior, locotenent-colonel, 246 – 1func]ie. Concursul se va desf [ura încondi]iile prev zute de Ordinul minis-trului ap r rii na]ionale nr. M.4 din 11.012002 pentru aprobarea Instruc]iunilorprivind corpul instructorilor militari dininstitu]iile militare de înv ] mânt. Data-limit privind înscrierea la concurs estede 30 de zile calendaristice de la datapublic`rii anun]ului în Observatorulmilitar. Concursul se va desf [ura dup15 zile de la încheierea înscrierii.Informa]ii suplimentare se pot ob]ine lasediul Centrului de Instruire pentruArtilerie Terestr [i Artilerie AntiaerianIoan Vod , str. Avrig nr. 2-4, Sibiu, telefon0269/210586 interior 145.

Promo]ia 1 martie 1953 a {colii Mili-tare de Ofi]eri Intenden] [i Finan]eCraiova se reune[te la Constan]a cuocazia împlinirii a 60 de ani de la absol-vire, în zilele de 24, 25 [i 26 aprilie2013. Pentru informa]ii suplimentarepoate fi contactat colonelul (r) Gheor-ghe Zah la telefoanele 0264 550 065[i 0734 980 203. Îi a[tept m cu dragpe to]i colegii no[tri cu so]iile. Va fi oîntâlnire jubiliar , o întâlnire de suflet.Avem ocazia s rememor m anii de[coal , s reînnod`m prieteniile atenua-te de trecerea atât de gr bit a timpului.

Absolven]ii din anul 1963 ai LiceuluiMilitar {tefan cel Mare se vor întâlni laCâmpulung Moldovenesc dup` ojum tate de secol, în perioada 29.08-1.09.2013. Organizatorii nutrescsperan]a c` la apelul cataloageloraniversare nu se vor înregistra absen]enemotivate. Pentru orice fel de rela]iisuna]i la: Teodor Bulea, tel. 0725 005808; Gheorghe M ierean, tel. 021 63463 63 [i 031 427 22 83; ConstantinTeodorescu, tel. 0722 234 996; IonelPârvan, tel. 0730 963 372.

Promo]ia 1973 a Liceului Militar{tefan cel Mare din Câmpulung Mol-dovenesc organizeaz s`rb torireaîmplinirii a 40 de ani de la absolvire înzilele de 30 [i 31 august 2013.Prezentarea celor doritori de revederese va face pe data de 30 august, pân laora 18.00, în cazarma liceului militar.Pentru o corect evaluare de sprijindin partea institu]iei militare privindcazarea [i masa, rug`m colegii caredoresc s ne onoreze cu prezen]a sconfirme participarea pân pe data de30.06.2013, prin trimiterea unei sumede 250 RON de persoan în contulBCR: IBAN-NOU-RO90RNCB05-0004424536003, pe numele VasileOlaru. Pentru detalii suplimentare, v`rug`m s` contacta]i colectivul deorganizare format din: Vasile Olaru,tel. 0765 708 445, 021 423 65 74;Teodor Juravle, tel. 0741 060 686;Nicolae Buruian , tel. 0722 574 504,021 423 14 11.

Promo]ia 1988 a Liceului MilitarMihai Viteazul Alba Iulia organizeaz ,în data de 15 iunie 2013, începând cuora 10.00, întâlnirea de 25 de ani de laterminarea liceului. Absolven]ii promo-]iei sunt invita]i s participe la activit ]ileorganizate cu aceast ocazie, costulestimativ fiind de 200 lei/persoan . Învederea organiz rii în cele mai bune

condi]ii, v rug`m s depune]i banii încontul: RO96BTRL00101201650-782XX, deschis la Banca TransilvaniaAlba Iulia pe numele Avr mu] Nicolae,pân la data de 17 mai 2013. Pentrumai multe informa]ii, pot fi contacta]i:Nicolae Avr mu], tel. 0723 378 179,Darius Nec[oiu, tel. 0726 267 967,Ovidiu Plopan, tel. 0741 033 750.

Promo]ia 1993 a Institutului militarde artilerie [i geodezie Ioan Vod`Sibiu organizeaz , în perioada 23-25.08.2013, întâlnirea prilejuit` deîmplinirea a 20 de ani de la absolvire.Absolven]ii [i comandan]ii promo]ieisunt invita]i s participe la activit ]ileorganizate cu aceast ocazie (din carenu vor lipsi apelul promo]iei, citireacataloagelor aniversare, mesele festivesau vizitarea unit`]ii) la [coala deAplica]ie pentru Unit ]i de Sprijin deLupt General Eremia Grigorescu dinSibiu. Costul estimativ se ridic la sumade max. 400 lei/familie (dou per-soane), care vor fi depu[i în contulRO32BRDE330SV68190643300,titular Teca Ion, Banca BRD Sibiu. (curemarca de a se men]iona numele [iprenumele depun torului). Pentrureu[ita deplin a activit ]ii, v adres mrug`mintea de a populariza aceastîntâlnire tuturor colegilor de promo]ie(inclusiv cei din afara sistemului militar)[i de a confirma participarea [i punctelede contact pân la 1 aprilie 2013, cu unacont de minim 100 lei. Comitetul deorganizare compus din: locotenent-colonel Ion Teca tel. 0728 293 438,STAR 2104/126, locotenent-colonelMarian Alexandru tel. 0722 665 338,STAR 1002/178, [i locotenent-colo-nel Carol Florea, tel. 0723 018 122,STAR 1011/607, v st la dispozi]iepentru detalii suplimentare [i confir-marea particip rii.

ÎN LUMINAASTRELOR

CEL MAI, CEA MAI (1)

COGITO

’’

FO

TO

: E

UG

EN

MIH

AI

21CALEIDOSCOPNr. 9 (6 – 12 martie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

ILARION BARBU

{TIA}I C~...

PLUTONIER ELENA-IRINA SPILC~irina.spilca@presamil.ro

Dezlegare la careul

LACURIdin Observatorul militar nr. 8/2013

Dezlegare la CRIPTOGRAFIE |N MI{CARE(2,9,5,6)

din Observatorul militar nr. 8/2013:

CRIPTOGRAFIA OFENSIVEI(2,5,5,10,6,1,7,2,10)

VARIA

Studiul istoriei sluje[te maimult la critica prezentului,decât la cunoa[terea viitorului.

T. MAIORESCU

… Cea mai izolat insul din lume, insulaBouvet, situat în Atlanticul de Sud, la sud-vest de Capul Bunei Speran]e, a fost

O NOU~ DESCOPERIRE:PROCRASTINAREA

Prin defini]ia dat` de Piers Steel, doctor în psihologieindustrial [i organiza]ional , procrastinarea reprezint tendin]anoastr natural de a amâna mereu lucr`rile, de a nu ne recuperapromisiunile f cute nou în[ine, de a ne ocupa cu altceva decâtde treburile cele mai importante [i de a c`uta mereu scuze pentruneîndeplinirea unor sarcini. El a pus cap la cap mii de cercet ri [istudii din domeniile cele mai diverse [i, coroborându-le cu propriileobserva]ii, a formulat ecua]ia de mai sus. A alc`tuit totodat`profilul procrastinatorului, extr`gând din ecua]ie elementelefundamentale ale dinamicii care ne împing spre amân`ri repetate,ar tând strategii pe care le putem utiliza pe tot parcursul vie]ii – la[coal`, la munc` sau în familie – pentru a combate tendin]anatural spre tergiversarea lucrurilor. Concluzia sa: amânareaira]ional este o înclina]ie uman , nu o inevitabilitate.

Piers Steel a lansat un volum captivant cu titlul de maisus, o binevenit` incursiune într-o tematic` prea pu]incunoscut` publicului din ]ara noastr`. Cartea este [i o surs`pre]ioas` de sfaturi demne de urmat, care ne ajut` s` nevindec`m de del`sare, s` câ[tig`m timp pre]ios [i s` fimeficien]i fa]` de noi în[ine [i de cei din jur.

COLONEL (R) ING. PETRE G. NICOLAE

Berbec (21 martie-20 aprilie): Presiunea pe care o pune]iasupra colegilor de la munc` pentru a v` oferi anumite informa]ii

despre o func]ie pe care o vâna]i nu este tocmai de bun augur. E bines` fi]i ponderat în afirma]ii pentru a nu stârni controverse ce nu vor maiputea fi ]inute sub control.

Taur (21 aprilie-20 mai): V` intereseaz` tot mai mult s` v`schimba]i anumite lucruri sau obiceiuri din via]a dumneavoastr`,

în special obiceiuri alimentare. Se produc schimb`ri [i la nivel profesional,mai ales c` sunte]i tot mai des solicitat de [efi.

Gemeni (21 mai-21 iunie): Reu[i]i s îi alarma]i pe to]i care v`stau în preajm`. Sunte]i nervos [i nu v` concentra]i cu u[urin]`

asupra sarcinilor de serviciu. Nici în rela]ia sentimental nu v g`si]i lini[tea.Rac (22 iunie-22 iulie): Comportamentul dumneavoastr` îipune pe adeversari în imposibilitatea de a reac]iona. Practic, plasa]i

mingea discordiei în gr`dina acestora. Verifica]i cu aten]ie toatedocumentele ce v` sunt înmânate, deoarece e posibil s` se strecoareanumite clauze care nu v` avantajeaz`.

Leu (23 iulie-22 august): Aborda]i cu diploma]ie o problem`dificil` ce pune paie pe foc în rela]ia dumneavoastr` cu persoana

iubit`. Este posibil, pentru moment, s` lini[ti]i apele, dar acest lucrunu va dura mult.

Fecioar` (23 august-22 septembrie): Critica]i, de fa]` cumul]i oameni, gre[elile unui subaltern [i face]i o adev`rat` tevatur`

din ele. De fapt, sup`r`rile dumneavoastr` au leg`tur` cu neîn]elegeriledin rela]ia sentimental`, care v` nemul]ume[te tot mai mult.

Obsesiile [i temerile zodiilor:Scorpionul este un tip tem`tor din fire,datorit` felului s`u sceptic de a fi. El se

teme, în general, s` nu-i fie tr`dat`încrederea, deoarece se cunoa[te pe

sine, ca fiind un tip introvertit [imisterios, gelos, manipulator [i, când

e cazul, mincinos. Scorpionul estegenul de persoan care investe[te totul

într-o rela]ie, dar are preten]ia s`primeasc` la fel, ba mai mult decât atât

este un personaj idealist, fixist [iobsedat de perfec]iune,

fiind cel mai sever critic al s`u.

Balan]` (23 septembrie-22 octombrie): Ave]i multe drumuride f cut pentru a reu[i s întocmi]i o serie de acte ce v ajut s fi]i

proprietarul unui teren sau obiect de valoare. V îngriji]i s l sa]i în ordinetotul pentru a pleca spre sfâr[itul s`pt mânii s vizita]i o rud .

Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): S`pt`mânaaceasta este înc`rcat` în emo]ii [i lucruri pe care le afla]i f`r` s`

vre]i. Judeca]i aspru o glum` de prost gust pe care o face cineva dinfamilie. V` îngrijoreaz` starea de s`n`tate a unui prieten.

S`get`tor (22 noiembrie-20 decembrie): Lucrurile seprecipit` la serviciu [i v` enerva]i cu u[urin]`. Trebuie s` trece]i

prin câteva controale de rutin` care v` obosesc. Prin comunicare cupersoana iubit` reu[i]i s` ajunge]i la un numitor comun.

Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): V` vede]i, for]atde împrejur`ri, s` renun]a]i la o [ans` care v` putea ajuta mult

pe plan profesional datorit` problemelor unui membru al familiei. Înrela]ia cu persoana iubit`, ve]i purta o conversa]ie care v` va ajuta s`stabili]i anumite reguli.

V`rs`tor (20 ianuarie-18 februarie): Parcurge]i o perioad`în care, f`r` s` vre]i, v` întoarce]i în timp la momentele care

v-au afectat [i v` întreba]i necontenit cu ce a]i gre[it. Spre sfâr[ituls`pt`mânii, ve]i pleca într-o excursie care v` va scoate din melancolie.

Pe[ti (19 februarie-20 martie): V` îndrepta]i cu pa[i repezic`tre un succes binemeritat pe plan profesional. V` gândi]i tot mai

des la varianta de a v` încerca norocul într-o afacere proprie.

AMARA, ABIS, SINOIE, EMU, SR, SARAT, H, ULIU,EPILA, AER, DN, SUI, NAUTICA, TA, NP, GILAU,

DUET, UITAT, O, RANCO, LO, MOERO, ROBI.

ÎN DEPLASAREC~TRE INAMIC

ORIZONTAL:1. Marc – Expuse în vitrin ! 2. A preg ti pentru sem`nat –

Întâlnit în dimine]ile r`coroase de var , pe plante. 3. Statul cucel mai mare produs intern brut pe cap de locuitor (106.958 $). 4.Organ administrativ din sec. al XIX-lea, îns`rcinat cu men]inereaordinii publice (pl.) – Unealt de pescuit de forma unei furci cumai multe bra]e ascu]ite. 5. În tem ! – A spinteca. 6. Cea mai marepeninsul` de pe glob, având suprafa]a de 2.730. 000 km2 [iimportante z`c`minte de petrol – Nae Ene. 7. Ghi] Enache –

descoperit în 1738 de exploratorul francezJean-Baptiste Charles Bouvet de Lozier?

… Insula Ellis, simbolul migra]ieiamericane, a fost poarta de acces în SUA apeste 12 milioane de persoane, între 1892 [i1954?

… Ora[ul Bucure[ti, devansândBerlinul [i Parisul, a fost primul ora[ în cares-a introdus iluminatul public cu l`mpi cupetrol lampant? Gazul se producea la fabricadin Ploie[ti, iar evenimentul se petrecea la30 aprilie 1857.

... Marsilia (Fran]a) [i Košice (Slovacia)sunt capitalele culturale europene în 2013?

COLONEL (R) TEODOR AMZOI

VERTICAL:1. Foaie groas de tabl – Rud în linie patern . 2. Pungi cu

lapte – Aripi de vultur! 3. Aforism – Una din mul]ime. 4. Planterbacee peren cu frunze opuse, flori verzui [i fructul capsul ,r`spândit în locuri umbroase – Blond. 5. Creang – Cel mai înaltpodi[ din lume situat în Asia la altitudinea de 4.785 m, are osuprafa] de 2.000.000 km2. 6. Nimic. 7. }ara cu cea mai maresuprafa] din lume, 7.075.200 km2, ocup un vast teritoriu dinAsia [i Europa – Gr`sime. 8. F`clie – Cristian Popescu. 9. Tulpin`târâtoare a unor plante erbacee (pl.) – N`mol. 10. Ilie Andrei –Este cel mai înalt vârf de pe planeta noastr , cu o altitudine de8.848 de metri [i face parte din Mun]ii Himalaya.

Dimie – Ansamblu vocal. 8. Antartic LogisticsExpeditions – C tre. 9. For] militar aerian –Dat la câini. 10. Via] – Intitulat.

.MAISTRU MILITAR PRINCIPALCRISTIAN GHIZDEANU

AODAL DT

Radar economic

22 FINANCIAR Nr. 9 (6 – 12 martie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

PAGIN~ REALIZAT~ DE LOCOTENENT-COLONEL GHEORGHE VI{AN

Desp`gubiri e[alonate pe operioad` de 10 ani. Guvernul a decismiercuri, 27 februarie, printr-o ordonan]` deurgen]`, ca desp`gubirile pentru cet`]eniiromâni care au avut propriet`]i în Basarabia,Bucovina de Nord [i }inutul Her]a, Bulgariasau în fostul Regat al Sârbilor, Croa]ilor [iSlovenilor s` fie e[alonate pe o perioad` de 10ani. Plata se va face în tran[e anuale egale, iarcuantumul fiec`rei tran[e nu poate fi mai micde 20 de mii de lei. Sumele respective se voractualiza cu indicele pre]urilor de consumcomunicat de Institutul Na]ional de Statistic`(INS). Cooperare româno-danez` în

sectorul zootehnic. S`pt`mâna trecut`, laCopenhaga, ministrul român al agriculturii,Daniel Constantin, a semnat un acord decooperare în sectorul zootehnic cu Consiliuldanez al Agriculturii [i Alimenta]iei.Documentul este axat pe cooperarea [tiin]ific`[i institu]ional` pentru a crea condi]ii favorabile[i pentru a furniza sprijin specific activit`]ii dincadrul industriei zootehnice. P`r]ile vor facilitatransferul de cuno[tin]e [i tehnologii cu scopulde îmbun`t`]ire a managementului fermelor decre[tere a animalelor [i industria alimentar`relevant` în domenii cum ar fi laptele [iprodusele lactate, sectorul c`rnii de vit` [i deporc. 2012 – an bun pentru pia]a

asigur`rilor. Dup` o sc`dere de aproape 12%,în perioada 2009-2011, pia]a asigur`rilorgenerale [i de via]` a crescut anul trecut cu5,8%, la 8,27 miliarde de lei, potrivit datelorComisiei de Supraveghere a Asigur`rilor(CSA). Pe segmentul asigur`rilor generale,subscrierile asigur`torilor s-au situat la 6,47miliarde lei, înregistrându-se astfel un avans de6,3% fa]` de anul anterior. Asigur`rile de via]`au generat subscrieri de 1,8 miliarde lei, nivelcu 3,8% mai mare fa]` de cel raportat în 2011. Consumul de gaze naturale intern,

în sc`dere anul trecut. Conform datelorcentralizate de Autoritatea Na]ional` deReglementare în domeniul Energiei (ANRE),consumul de gaze naturale în România atotalizat 144,575 milioane MWh, în 2012, în

Astfel, la cursul afi[at vineri, 1 martie, de Banca Na]ional` a României (BNR), leul este mai puternic cu1,64% fa]` de euro [i cu 0,47% în raport cu dolarul american. Aprecieri mult mai consistente a înregistratmoneda na]ional` fa]` de francul elve]ian (+3,14%) [i lira sterlin` (+8,04%). De fapt, de la începutul anului [ipân` în prezent, lira sterlin` a sc`zut cu peste 6% atât comparativ cu euro, cât [i cu dolarul american. Deremarcat c`, forintul maghiar, zlotul polonez [i coroana ceh` încheie primele dou` luni ale acestui an cupierderi cuprinse între 1,2-2,2% fa] de euro. Pe de alt parte, s`pt`mâna trecut , pie]ele valutare interna]ionaleau consemnat un nou minim al anului pentru paritatea euro/dolar, apropiat de nivelul de 1,30, depreciereamonedei unice europene fiind influen]at` de un cumul de raport`ri economice negative din zona euro.

SEZONULRAPORT~RILOR

FINANCIARE LA BVB

Evolu]iile indicilor principali ai BVBdin ultima lun`, care au înregistrataprecieri modeste, cuprinse între 0,4% [i1,6%, vorbe[te de la sine desprerezultatele financiare preliminatepublicate de emiten]i, aferente anuluitrecut. Bineîn]eles, chiar dac` analiz`m opia]` ale c`rei caracteristici generaler`mân lichiditatea [i volatilitatea sc`zut ,nu trebuie s` facem abstrac]ie de faptulc` aprecierea medie înregistrat` deaceasta a dep`[it considerabil, pân`vinerea trecut , randamentul anual oferitde cel mai bun depozit bancar, de circa6%. Din aceast` perspectiv`, investi]ia înac]iuni pare o alternativ` bun` pentruob]inerea unor câ[tiguri importante, darnu trebuie uitat c` [i riscurile pot fi pem`sur`. Exemplele urm`toare v` potoferi o imagine de ansamblu asuprapoten]ialului BVB în ultimele 12 luni.A[adar, vom începe cu cea mai marecompanie din Romania – OMV Petrom(SNP) care, în 2012, a înregistrat un nouprofit record, de 3,946 miliarde de lei, încre[tere cu 5% fa]` de de anul anterior.Dac`, în urm` cu un an a]i fi cump`ratac]iuni SNP, ast`zi le-a]i fi vândut cu unprofit de circa 9% (4% din cre[terea

Aflat` aproape de final, perioada raport`rilorfinanciare ale companiilor listate la Bursa de

Valori Bucure[ti (BVB), pe anul 2012, nu a adus preamult optimism printre investitorii de pe pia]a local`de capital.

pre]ului ac]iunii, la care s-ar fi ad`ugatvaloarea dividendului încasat, deaproximativ 5%). Mult mai profitabilar fi fost achizi]ia de titluri RompetrolWeel Services (PTR), al c`rui câ[tig înultimul an a dep`[it 40%. În acest caz,evolu]ia este justificat` de rezultatul netob]inut de societate, în urcare cu35,54% anul trecut, pân` la 21,434milioane de lei. Cu un profit net de15,117 milioane de lei (+30,12 fa]` de2011), fabrica de aeronave AerostarBac`u (ARS) se afl` în top 10 (anual) alcelor mai bune plasamente de la BVB.O ac]iune cump`rat` la 1 martie 2012valoreaz` acum cu 50% mai mult (1,57lei), f`r` a mai lua în calcul [idividendul distribuit de societate, deaproape 6%. Cre[teri substan]iale aleprofiturilor au consemnat [iproduc`torii de medicamenteAntibiotice Ia[i (ATB) [i BiofarmBucure[ti (BIO), de 33,21% [i,respectiv, 47,94%. Randamentul anualoferit de ac]iunile ATB dep`[e[te cupu]in 9%, iar cel al titurilor BIO atinge22%. De departe, performereleultimului an sunt societ`]ile ArtegoTârgu-Jiu (ARTE) – (+221%),

Electroarge[ Curtea de Arge[ (ELGS) –(+ 112%), Conted Dorohoi (CNTE) –(+75%) [i Carbochim Cluj-Napoca(CBC) – (+71%). Artego [i-a majoratprofitul cu 169%, la 11,7 milioane de lei,în timp ce Electroarge[ cu 76%, la 12,9milioane de lei.

BVBCu o

apreciere depre] cedep`[e[te39%,

ac]iunile B`ncii Transilvania (TLV) audevansat clar rivalele bancare listate pepia]a local`, precum Erste Group BankAG (EBS) - (+22%), BRD - GroupeSociété Générale (BRD) – (-14%), BancaComercial` Carpatica (BCC) – (-10%).Evolu]ia pre]ului pare pe deplinjustificat` dac` lu`m în calcul profitul netob]inut de Banca Transilvania în anulprecedent, în valoare de 320,432milioane de lei, în urcare cu 40,2% fa]`de 2011. În aceea[i perioad`, EBS aînregistrat un profit net de 483,5milioane de euro, din care va distribuidividende de 158 de milioane de euro,ceea ce la actualul pre] al ac]iuniiechivaleaz` cu o rat` de profitabilitatede sub 2%. În schimb, BRD aconsemnat, în 2012, pierderi de 332 demilioane de lei, din cauza cre[teriiriscului cu 61,6%, pân` la 1,938 demiliarde de lei, pe fondul deterior`riimediului macroeconomic. Dup`pierderi de 39 de milioane de lei în2011, BCC a raportat pentru anul trecutun profit net de 25 de milioane lei. Înpofida succesului de care se bucur`printre investitori, fiind cele maitranzac]ionate de la BVB, titlurileFondului Proprietatea (FP) v-ar fi adus

un câ[tig cu pu]in peste 5% în ultimul an(incluz#nd [i dividendul acordat de FP).Proprietatea a publicat un profit net de567 milioane de lei, anul anterior, încre[tere cu 23,2 milioane de lei (+4,26%)comparativ cu cel din 2011, iar ac]ionariiFP trebuie s se a[tepte la dividende decirca 7% din pre]ul actual al ac]iunii, de0,5940 de lei. Dintre societ`]ile deinvesti]ii financiare (SIF-uri), cea maibun profitabilitate în ultimele 12 luni afost oferit ac]ionarilor de SIFTransilvania (SIF3) – (+26%), urmat deSIF Muntenia (SIF4) - (+22%) [i SIFMoldova (+18%). De fapt, speciali[tiiestimeaz c valoarea dividendelorce vor fi distribuite de SIF3 [i SIF4în 2013 va reprezenta aproximativ23% [i, respectiv, circa 15% dinpre]ul actual al ac]iunilor. Dintrecompaniile mari de la BVB,Transgaz (TGN), Transelectrica(TEL) [i-au dezam`git investitorii.Astfel, TGN a înregistrat în 2012un profit net de 281,041 milioanede lei, în sc`dere cu 26,88% fa] de2011. Vinerea trecut , o ac]iuneTGN se putea cump`ra cu 209 lei,pre] mai ieftin cu 16% decât în

urm cu un an. O reducere mai mare aconsemnat în aceea[i perioad titlurileTEL, de peste 19%. Oarecum logic, dac`avem în vedere profitul Transelectrica, dedoar 27,034 milioane de lei, cu 76,26%mai mic anul trecut decât în 2011. Pertotal, putem aprecia c publicarearezultatelor financiare ale emiten]ilor dela BVB sunt departe de a trasa o direc]ieclar bursei locale în perioada urm toare.Cel mai probabil, contextul economicextern va fi definitoriu în evolu]ia viitoarea acesteia.

BURSE INTERNA}IONALE

sc`dere cu 4,14% fa]` decel din anul anterior,care s-a ridicat la150,808 milioaneMWh. Produc]iaintern` de gazenaturale ce intr` înconsum a reprezentat circa

75% din totalul surselor, primii doi produc`tori(Romgaz [i Petrom) acoperind 98% din aceast`surs`. T`ieri salariale în sectorul public

croat. Guvernul croat a decis ca începând devineri, 1 martie, salariile angaja]ilor dinsectorul public (cu excep]ia celor dinînv`]`mânt) s` fie reduse cu 3%, în cadrulm`surilor de austeritate ce vizeaz` diminuareadeficitului bugetar din aceast` ]ar` aflat` înrecesiune, relateaz` AFP. Conform estim`rilor,vor fi economisi]i astfel circa 132 de milioanede euro. M`sura afecteaz` aproximativ 250.000de salaria]i. Yuanul chinezesc – pondere tot mai

mare în sistemul global de pl`]i. Potrivitdatelor platformei de informa]ii financiareSociety for Worldwide Interbank FinancialTelecommunication (SWIFT) din Belgia, citatede Bloomberg, yuanul chinezesc a dep`[itpentru prima oar` rubla ruseasc` ca pondere însistemul global de pl`]i. Folosirea yuanului acrescut cu 24% în ianuarie, fa]` de lunadecembrie, [i cu 171% comparativ cu aceea[iperioad` a anului trecut, se arat` într-un raportal SWIFT. Ponderea yuanului în pl`]ilemondiale a atins un nou maxim, de 0,63%, fiinda treisprezecea cea mai folosit` moned` dinlume. Clasamentul este condus de euro, cu ocot` de 40,17%, urmat de dolar, cu 33,48%.

LEUL, ÎN CÂ{TIG FA}~DE PRINCIPALELE VALUTE

Comparativ cu sfâr[itul anului 2012, prima zi a prim`verii ag`sit moneda na]ional` pe plus în raport cu principalele valute.

23Nr. 9 (6 – 12 martie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roZIUA FEMEII

` fim cinsti]i: femeile NU sunt zei]e.E greu, dac` nu chiar imposibil, s` neimagin`m zei]e c`lcând rufe, sp`lând vase,

schimbând scutece sau – haide]i s` debloc`m universulcasnic – semnând ordine de distribu]ie, vânzând ]ig`rila chio[cul de la col] ori, de ce nu, ie[ind în patrule înQalat. S` nu fim ridicoli: zei]ele nu fac patrule în Qalat.Ele stau învelite în ve[tminte albe [i muzic` de harp`,înconjurate de mese îmbel[ugate, pe care n-avemhabar cine le umple [i le cur`]`.

Dar mai pu]in ne intereseaz` acum cine esteresponsabil de catering printre nori[orii care mângâiecoastele zei]elor. Important ar fi s` afl`m ce suntfemeile. C` doar de ce le iubim [tim de câ]iva ani, decând un scriitor român s-a fr`mântat pentru noi însensul acesta.

A[adar, zei]e nu sunt. Dar nu sunt nici sirene, nu?S` ridice mâna cel care a v`zut femeie cu solzi [i coad`.Nimeni? Buuun... Nici zei]e, nici sirene. Dar ce?Jum`t`]i?

În cazul unora dintre noi, cei care conformdomnului John Gray venim de pe Marte (în timp ceconsoartele noastre cic` au aterizat aici sosind de peVenus), se verific` teoria cu jum`tatea. Facemcur`]enie, cump`r`turi [i copii împreun` [i împ`r]imcam tot ce e de împ`r]it între pere]ii celulei sociale.

Pe de alt` parte, mar]ienii care nu [tiu [i n-au chefs`-nve]e limba venusienelor v`d femeile nu ca doimi, cica p`trimi, optimi, [aisprezecimi sau cine mai [tie cealt` faz` din aceast` cup` în care nu se vând bilete [inu se primesc bani pentru calificare. Din când în când,unii uit` limbajul comun [i se despart. Cu sau f`r` acte.Aceea este, într-adev`r, o zi trist`, în care numai ca pezei]e sau sirene nu ne privim jum`t`]ile.

Atunci, ca ni[te mar]ieni reveni]i f`r` scut de pecâmpul de b`t`lie, ne c`lc`m singuri hainele [iredescoperim gustul ciorbei la plic. {i nu doar în acelmoment suntem siguri de faptul c` la gr`dini]` sauchiar mai devreme [tiam mai multe despre femei.Atunci le-aveam pe toate-n jurul nostru, care cu buline,care cu mânc`ric`. Ne pup`ceau toat` ziua [i noi eramca zeii lor. Mici, f`r` s` putem rosti prea multe, eramzei într-o lume de zei]e.

În timp, am înv`]at s` respect`m adev`rul: ele nusunt nici zei]e, nici sirene, ci, poate, jum`t`]i. S` fimcinsti]i: nici noi NU MAI suntem zei.

ZEI}ELE NU FAC PATRULE ÎN QALATC~PITAN CONSTANTIN PI{TEA

constantin.pistea@presamil.ro

UN GÂND {I-O FLOARE

GHEORGHE V~DUVA

Când trec, în zori, pe strad` [i m` tot uit la tine,Atent, ca s` te caut, discret, s` nu te superiTe simt, pe luciul vie]ii, o floare între nuferi,O inim` ce bate frumos în piept la mine.

Oricine-ai fi, Femeie, sau doar boboc de fat`,În ochii mei e[ti soare ce-mi lumineaz` drumul,Poian` cu narcise ce-mi cresc în dor parfumul,Prin clipa-n care via]a devine minunat`.Tu [tii c` eu, B`rbatul, un ochi ce te prive[te,Sisif ce car` piatra pe-un vârf prea-plin de munte,Sunt lacrima ce-]i [terge sudoarea de pe frunte,Sunt dorul t`u de-acas`, sunt gând ce te gânde[te.Eu [tiu c` tu, Femeie, e[ti partea-mi luminoas`,Sublimul din cuvinte, culoarea din privire,Ideea din proiecte, oceanul de iubire,E[ti lumea mea din lume, e[ti lumea mea frumoas`.Dar e[ti [i truditoare, al`turea de mine,Munce[ti din greu, iar ziua î]i este mult prea plin`,G`te[ti, când vii acas`, frumoas` gospodin`,{i faci din greul vie]ii un col]i[or de bine.{i chiar de s-au dus anii [i fruntea-]i e-ncre]it`,{i nu mai ai suple]ea din pa[i de dansatoare,R`mâi aceea[i tandr` femeie iubitoare,Ce-aprinde-n seara vie]ii o stea nepre]uit`.Acum, când vine vremea culorilor de-afar`[i iarna trece-n pragul iubirilor curate,Iar ochii t`i sunt ceruri cu mii de diamante,Prime[te-un gând [i-o floare, etern` Prim`var`!

Bucure[ti, 24 februarie 2013

Pu[toaic`-n care arde un mugur dintr-o floare,Student` cu caietul presat la subsuoar`,Actri]` renumit`, elev`, profesoar`,Vedet` cunoscut` sau simpl` trec`toare,Femeie-n toat` firea, cu grijile de-acas`,C-un so] plecat departe, ca s` câ[tige-o pâine,Cu mul]i copii pe vatr`, cu grijile de mâine,Sau doar o ]`r`ncu]`, c-un co[ [i cu o plas`

S

Locotenent Cristina Rus, [eful echipei FET (Female Engagement Team)din Task Force Golden Lions, al`turi de copiii afgani.

© Ministerul Ap`r`rii Na]ionale„Reproducerea de scurte extra-se este permis` \n condi]iileprev`zute de art. 33 din Legeanr. 8/1996 privind dreptul deautor [i drepturile conexe.”

|nchidereaedi]iei – luni,

ora 12.00

REDACTOR-{EF: locotenent-colonel Florin {perlea, tel. 021/322.66.34 REDACTORI-{EFI ADJUNC}I: locotenent-colonel Gheorghe Vi[an, tel. 021/322.82.87 int. 120 [i locotenent-colonel George Cosmin Lum\n`roiu, tel. 021/322.82.87 int. 108. SECRETAR DE REDAC}IE: maior Viorel Amz`rescu, tel. 021/322.82.87 int. 124. REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, c`pitan Bogdan Oproiu, locotenent Andreea Cristian, plutonier-major Lucian Irimia, Irina-Mihaela Nedelcu, Silvia Mircea, Elena David.

ISSN1223-3641.145

C.527/2013Taxele po[tale – achitate conform

aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N

observatorul.militar@presamil.roTrustul de Pres al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale

Redactor de serviciu: 021/322.82.87

TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT~:Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal.CORECTUR~: Oprina Melcioiu, Elena Potoroac .FOTOREPORTAJ: plutonier-adjutant Eugen Mihai,plutonier-major C`t`lin Ovreiu, Petric` Mihalache .DIFUZARE: plutonier-adjutant Rodica Dinc`, Ionel Tudor,Costel B lan, tel. 021/322.82.87 int. 160.

ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX

ADRESA REDAC}IEI:Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3,

O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382. Tel./fax 021/322.83.88

Responsabil de num`r: c`pitan Constantin Pi[tea

www.presamil.ro www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARtpa@presamil.ro

24 INTERVIU Nr. 9 (6 – 12 martie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

N`scut în 14 noiembrie 1956, laBucure[ti, Vasile Muraru este unuldintre actorii celebri ai comedieiromâne[ti. A absolvit Facultatea de

Vasile Muraru:

ARMATA FORMEAZ~ O CAMARADERIE APARTESâmb`t` sear`. La Teatrul de Revist` Constantin T`nase, atmosfer` pl`cut`. Doamne aranjate

cochet, parfumuri ame]itoare [i... zâmbete. Actorii intr`, veseli, în culise, doar o jum`tate de or`ne mai desparte de începerea spectacolului. Vasile Muraru – da, da, jum`tatea celebrului cuplu decomici din care face parte [i Nae L`z`rescu, desigur – ... nu este. Mai a[tept zece minute, vizibilnelini[tit`, [i... nimic. Sun. „Sunt în trafic. Vin acum.” {i apare. Lini[tit [i vesel, cu un cui m`ricel înmân`, pe care-l prezenta tuturor ca pe un mare trofeu. „L-am g`sit în roat`, când s` plec de acas`.”Bine, bine, [i interviul când? „Aaa, acum. Nu-i nimic. Spectacolul poate s` înceap`. Eu intru maitârziu. Avem timp. Nu am emo]ii.” {i zâmbe[te. Zâmbetul acela, pe care îl cunoa[te]i atât de bine, dela o ureche la cealalt`...

INTERVIU REALIZAT DEC~PITAN CORNELIA MIH~IL~

Unde a]i f`cut armata?

Am f`cut-o la unitatea de artilerie din Bac`u.Un an [i patru luni, din februarie ’76 pân`

în iunie ’77.

Cum era instruc]ia?

Îmi amintesc cu pl`cere de acea perioad`.A fost o experien]` util`. Aveam doar 18 ani

[i ceva [i, în aceea[i perioad`, jucam [i la TeatrulGeorge Bacovia din Bac`u, în spectacolul „Onoapte furtunoas`”. Era, deci, mult mai u[or.Diminea]a f`ceam sectoare [i seara eram r`spl`titcu aplauze. Se îmbina utilul cu pl`cutul.

La început a]i cochetat cu comedia?

Nu neap`rat. Am jucat toate genurile, dara[a m-a perceput lumea. Comic. Eu îns` pot

juca orice.

Amintiri vesele sau, poate, mai pu]invesele, din armat`?

La început, m-am trezit într-o sal de sport,dormeam pe jos. M-am dus direct acolo, c`ci

a[a mi se spusese de la Comisariatul din PiatraNeam], s m prezint la unitate. Contingentul meupleca în alt parte [i, pentru a nu m scoate dinspectacol, intervenise pentru mine regizorul NaeCosmescu, pe lâng cineva de la emisiunea armateide la televiziune. Astfel, a venit cineva de la divizie[i mi-a spus s m prezint la Bac`u. În cadrulunit`]ii, am fost la bateria de reac]ie, pentru c eraartilerie.S-au întâmplat tot felul de chestii dr`gu]e. Am avut oarmat plin de aventuri [i întâmpl ri comice. Îmiamintesc c aveam un b iat, la brigada artistic , careera la o alt baterie. Într-o zi, când eram sergent deserviciu, pentru c ne plictiseam, el a luat uniformacolonelului din cancelarie [i, împreun , am ie[it în

N-au realizat c în unitate aveam doar un maior mai„brunet”, dar nici vorb de colonel. Dup ce auplecat ei, am hot`rât s ne întoarcem la unitate, s`ne dezbr`cam repede, pentru c se încurcaser`lucrurile [i nu era de glum . Nici n-am ajuns bine înunitate, c ne-au [i chemat la ofi]erul de serviciu.Una peste alta, am sc`pat cu bine. {i asta n-a fostsingura ghidu[ie. Armata e frumoas , p`cat c nu semai face ast`zi! Era educativ , înv`]ai elemente decomunicare, cum s ai grij de tine, cum s`mânuie[ti o arm , f`ceam fel de fel de activit`]i înfolosul comunit`]ii, lucruri utile.

Acum armata e pe baz` devoluntariat. Revenind la capitolulamintiri, v-a sup`rat cineva înarmat`?

Ni se spusese c`, dac` înv`]`m arunc`torulcu reac]ie, ni se va da bilet de voie. Dup`

câteva zile, îl [tiam pe de rost. Bineîn]eles c` numi s-a dat bilet de voie, pentru c` nu depusesem

Nu m` deranja s` fac sectoare, s` dau cu cârpa pejos. Veneam de la ]ar` [i eram înv`]at cu munca.

A]i cunoscut „arestul” pe timpularmatei?

Ar fi trebuit s` m` bage [i la arest, dar amsc`pat, pentru c` s-a r`zgândit ofi]erul de

serviciu. Au fost lucruri minore, nu f`ceam cine[tie ce. Dar, pentru c` eram muncitor, am fostscutit de acest „privilegiu”. Trebuia ca regimentuls` ias` foarte bine, mereu cu rezultate bune,bateria noastr` s` ias` foarte bine. Iar eu eramdescurc`re]. F`ceam sectoare, vopseam, f`ceamrost de vopsea... De exemplu, adunam sticlegoale, le vindeam [i cu banii strân[i cump`ramvopsea [i pensule. Eram gospodar.

Era obositor programul?

Nu. Devenise o obi[nuin]`. Când eramîn permisie, acas`, la cinci jum`tate

diminea]a am s`rit din pat, vroiam s` m`îmbrac [i... atunci am realizat c` sunt acas`.

V-au fost de folos zilele petrecute înarmat`?

Da, da. În primul rând, am cunoscutmul]i oameni. Tipuri diverse de

oameni. Ca s` nu mai spun c` armata teformeaz`. Ai o responsabilitate [i înve]i s` tedescurci. Pe lâng` asta, am înv`]at [i armape de rost. Pân` [i seria armei o [tiam. Omai [tiu [i acum. La revolu]ie, erau aici, lateatru, 20-30 de oameni, [i a venit cineva cuun AKM, cu cartu[ele separat [i, din câ]ieram, nu a [tiut niciunul s` încarce arma, cuexcep]ia mea. {i am [i armat-o, s` nu facemvreo prostie.

V` mai aminti]i cum se cur`]`arma?

{tiam la perfec]ie. {i când tr`geam la]int`, nu aveam decât calificative „foarte

bine”. Rar primeam câte un „bine”. În armat`

eram tare inimo[i, uni]i. Î]i [i formeaz` ocamaraderie aparte armata.

A]i avut camarazi în armat` care v`sunt acum colegi de scen`?

Nu am f`cut armata cu colegi de-ai mei.Dar aveam mul]i prieteni. }in minte c`

era un divizion de t.r.-i[ti, erau de laPolitehnic`, parc`, nu mai [tiu exact de la cefacultate din Bucure[ti. Când eram de gard`,îi ajutam s` sar` gardul, s` se duc` în ora[.

În rela]ia cu fetele v-a ajutat faptulc` purta]i uniforma militar`?

Nu, pentru c` nu m` duceam niciodat`îmbr`cat militar acas`. Aveam o cabin`la teatru, unde îmi l`sam ]inuta militar`

[i plecam îmbr`cat civil la Piatra Neam].Bunica mea îmi zicea: „Dar nu vii [i tu o dat`îmbr`cat militar? {i parc` vii cam des peacas`...” (râde) Ea [tia c`, în armat`, vii odat`, de dou` ori acas`. Nu ca mine, la dou`,trei s`pt`mâni. Cum puteam.

Cum reu[ea]i s` ave]i parte deatâtea libere?

Îmi f`ceam con[tiincios toate treburile[i nu se punea problema s` nu pot

pleca. Mai ales c` [tiau c` trebuie s`-mi dealibere s` merg la spectacole. Dar, în rest, nuam fugit de munc` în timpul armatei.Probabil, de asta am [i fost apreciat. Nu amîncercat s` scap de armat` sau s` m` folosescde faptul c` eram actor. V` da]i seama, puteas` intervin` cineva pentru mine. Partidul,forurile...Cred c` pentru asta m-au [i apreciatto]i, pentru c` mi-am v`zut de treab`, m-amcomportat ca un copil cuminte [i nu m-aml`udat cu faptul c` sunt actor.

Pe scen`, a]i jucat vreun rol demilitar?

Pe scen`, nu [tiu dac` am jucat. Nucred. Dar în film am jucat. „Noi, cei din

linia întâi”, „P`durea de fagi”, „Lumini [iumbre”... Am jucat mul]i solda]i, sergen]i,caporali... Ofi]eri, înc`, nu am jucat.

Cred c` to]i militarii ar primi cudrag un mesaj de la dumnea-voastr`.

Le doresc lefuri mai mari [i mai mult`apreciere. Meseria armelor este

deosebit`, onorabil`. Trebuie s` o apreciema[a cum se cuvine, pentru c` este un exemplupentru societatea din care face parte.

În câteva clipe urca]i pe scen`...

Mai este pu]in pân` intru pe scen`. Amemo]ii pentru fiecare spectacol, în fiecaresear`, dar cel de acum este mai u[or. La

piesa „Omul care a v`zut moartea” sl`besc câtedou` kilograme la fiecare reprezenta]ie, dar lacea din seara asta nu sl`besc chiar a[a de mult.

gara din Bac`u s control m solda]ii. Îl v`d c seîmbrac . Era ]igan, îi pl cea s se dea mare. Amluat-o peste linii, solda]ii ne salutau, ne cereau biletede voie, noi cu arma pe um`r. Deodat , veneausportivii de la unitatea noastr – aveam un divizionde sportivi de performan] . Tocmai veneau boxerii.S-au oprit to]i în pozi]ie de drep]i, apoi au plecat.

jur`mântul militar. Dup` jur`mânt, era unspectacol de 1 Mai [i mi-au dat un bilet de voie,de 12 ore, s` ies în ora[. Sergentul care era cumine, un b`iat cu liceu, om cu experien]`, mi-amodificat biletul, de vineri pân` luni seara.Nimeni n-a b`nuit c` biletul meu de voie nu esteîn regul`. Dar, în ansamblu, totul a fost frumos.

„Cu Nae L`z`rescu m-am întâlnit la Teatru. Eu îl imitam [i pe el. Aveadeja emisiuni [i erau ni[te monologuri destul de interesante, de iste]e.Ca o coinciden]` interesant`, când am venit la Dinescu, prima persoan`cu care m-am întâlnit în Teatru a fost Nae L`z`rescu. Îl mai v`zusem odat` sau de dou` ori în spectacolul Salut`ri de la Vasile, în care juca [iDem R`dulescu. Când am venit la Teatru, Dinescu chiar ne-a pus s`juc`m împreun`. Atunci a scris, în Urzica, Marius Tupan: „Un nou cuplupe Calea Victoriei”. Asta era în ‘82. Am mai jucat împreun` în câtevapiese, în Gong ‘86, Savoy-Savoy în ‘87… {i dup` Revolu]ie am jucatîmpreun` în 1000 [i Una de Glume, [i am r`mas împreun` pân` azi. Afost [ansa Revelionului din ‘90-’91, cu Ce-o s` Fie, Ce-o s` Fie.

Teatru la clasa profesorului DemR`dulescu. Cuplul pe care îl formeaz`al`turi de Nae L`z`rescu r`mâne întopul preferin]elor publicului român. Înprezent, cei doi sunt cap de afi[ înspectacolele Teatrului de Revist`Constantin T`nase din Bucure[ti.Filmografia lui Vasile Muraru cuprindetitluri precum: De ce trag clopotele,Mitic`; Un cuib de viespi sau Liceenii înalert`, dar [i mult mai recentul Cea maifericit` fat` din lume, pentru care aprimit o nominalizare la premiile Gopodin 2010.