Vasile Andru - Isihasmul sau mestesugul linistirii.pdf

7/25/2019 Vasile Andru - Isihasmul sau mestesugul linistirii.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/vasile-andru-isihasmul-sau-mestesugul-linistiriipdf 1/240



V

amtuti



VASILE ANDRU s-a ncut î 1942, n Bucoa de

Nor. cu i uvrsar la aş; a bţu bus ddocmea atpologc a Roa Pas atra nloo Vea a Tiarm

Şap a se ecto un a ese eaco pcpa esa "Vaa Roâească. up ua 989,

ee aes c de coucee la U unea Sctoo.

Î 990 neeaz Cenu Pac Ishas d Bue, c ase ae a. Face e t a Sf. Muehos, 997,998,005. acp a coee de Ioa e a spozoane de oeae. Eee ezde Noua Zean 999, 000 Vze a cuete d Aa (Kotaya 996; Naaa 20)

Oganzeaz abe hase Bucoa u sasapee a Kamos Paoa sca Bceoa SNew Yok. Ite 00-0 ace pae ju eoa alkaka. Delea la Congesu Iaona P.EN.,a olo a Too 00

SCE A puca 30 e . De acesea selec: belesc Mirele 95,Aheologia dnţelo ( 7),Noapte îpăal (99,adu lm Tuul 8,

Mnele calvalu (99) U unves cu sg re(997), Psile elu 999, a 6 m) Ce maidpa paa (00) Gde ascse (006

c e spuaae Vaţ ş sen (199) eapa des- nuu (994),Mc d Capaţ (998, 000,Îâl cu ae vzoa (001), Isoe an la Sfnl uneAhos (00, Pshoeape sha (006), Su ec exs(00)



VSLE ARU

lsihsmu

mşşugnişi

M

Editia a I-a'

EDU �" ED

B



Descrerea CIP a Bibloteci Naţonale a RomâneiIsha sul sau eşteşugullinş se AnduEd. a 2-a; Bucureşt: Heald, 2011 Index

ISBN 9789731112145242

Eito a Reaor a aVzune grafă Ta V

CopI: d C dM

© Vasile AndruDrepurile aupa ezetei veu în lmba omână aparţnutoli. Rerodca ngră s rţă a xi sau aisaţilo di acaă cate oae !cută nm aordulcia.© P prezna ediţi: Editua Heald,



Ddcat

ărieui eo Pria înţeletu de laâmta e Sus, izvortor de uurie dun ovaţă are a reţ Riu

Părielu Clini Cr el "zăvort

de l ăăstire aii, mare ase, e erra ustiilo de at

ăriteu etroiu Tăse e ne hos, os geros =râ umos s

or ş ser zo l leor eţi îălţaeRâviorilor de la Cenru de ri s

has, d Bureş şi in ţar r a auaaese rosir în i, şi au desoerit î sţi î

shaş, î iolia repere le savriiV A



Proegomene

Iiul i

Iimu ee edeoeit Lme aă ee e, eproie e e, vre ă ratie et itre pori se o

ttă mai e î aţil ortooxiei ue iamu etea e aă Coiimul eueeă şi el iiul,Vatiu ă u îdem l itegre esei r îvia irituală tel, î aii oşti, îee efi ooei vehe

oemi iihtă îeut la 341, ître dou ersoităi imo: ortodoxul Grigorie Pam e l MeleAthos, e al otemaiei şi aărtor al ihşo, idomiul arm di lia verr a onemlaiei, aversr rugăiuii isihae, ae toiirmeneor, eor 7 tae

Polemia eas, disută c oiă de uii teologi,reuie reiaă a u alzaor ormiai grae ei,hau ctt ct ri dea teogci fooă, tsormduse di exertu idia iolt datâd i aeoreştiim î ue pira

rurt



tui, î eul V, ai peeut at emat iihamul a exti ioo e tie, dioo e iie,aptâ itereu arg ăuătorior e uătăţie

aetă extidere a triuit tui u oar Gri

grie a 296-59) i, poate i efiet, Grigorieiaitu 25-346). e, ăugări a iai, ot iiţia Rugăiuea iiii e tre iatul reie e eiula Creta oi Grigorie iitu vie e , e a300, şii învţă pe diioli proeeu vei şi re

uit

um rie u eretăr a rugăiuii eette.Grigrie iait, aet a iiauui iuâd şi ii, rii la i pe Iidr, uei emt, pet u iiht răşe şi et a ăăi uui ede irei

e a3

Gigrie iil erge Bugria ueîeeiză oa iiat arri, u ptiieniulti etii

ip unea Tit eea e ae are ieepiei taee iite, Ceăuţi, 14 eoeă ăe ei ui Grigrie it, a ori, u at şi

mâ tei i ove iihti a a au rtia eta î Tările Roe îie u Nio e a Tia.

Prortatea ractc

Reeoperit atăi, iiu râe tşi pa puţinut, iar pritre ei peouaţi e rtii pirtue o ă a t Rmâ, peeriaje

e puiă u urări e a itriul şi erierea

etei işări oitoare, e uiă tee e otorat u



ezter e tee ce oate acestea st ineveiteaate e ctră şi e cit sir

D uotere isis respne niiere uratăe pratiă săritoare sisu se îvaă la tte

şi nii aue Sgr cnoaştere o ă rica îruatăCr vou e aă ae ost elaort n pare

o ratică nentreruptă e ai poat ăa eei isias, r poate f u aterial ajutător

O exerenă roânească

Despre ce eerieă este vora Rensrea meia rti ontetve isihste ce in tie, a

arut aseei ole raea c renii rtieaeste ratii otii, a trăi ueree întniri iree e rtiă siastă episo

ie a tt f iniate î 1985, a Bueşti ş l Sii, nseilaestte n cie proiiei siritle i

Roni Atni t oee Rugăii iiipri tereu ties "rt n (a olosit eorişi ereu grees N rh pentr e sustgergorior ezurii

at a uat în pres ulră artoe peeastă teă oosin, a e tere

"rat etis

pent ocli enr Aşa a ost psi să ese ri foie îno vreme e ont egi mxee eseri au rt în um n eitatîine e Revoie Daă ş ost teel Rgăiue ii ini aee articoe n pteau să răereu "ri entis" ore e ate, îtnit şin



srieri ptiie sna şiinifc dei nepriejdos

ceoor vremii şa am ptt vori aee dţiioerive, despre ses romnes Eviden a straegia terelor s adăg şi tat flologi şi stt

de sriitor vreo zee ăi pliaeDă lielirea sirilă din 1990 a mi păstrao vee teel raio metis e eveise iiarimior riie, şi are, ziea eşte ore proedel Tret oosit ereii redii prin radii

oâneasă şi ane: Rgăie iii, Rgăiea iIss , ră reţa omle ermen lin şi el gre,oositi a reerintă de niverslitae

Din 1990 tlrile de riă sihasă nioat li ziei neeiat Cerl Nţion de

riă Isistă, îregisr jridi n 194 u sedi nresi si fie orasele mri dn răJ J ogral re al errio de praiă isias

ă onie doă see : 1) aprodre prin sioletiv l earli spirita nit iloi de

pridee proedeli Rgăie minii n iniă, şi modli d vieţire is ihs i alee ne i se gărd

pe este erri sa ndrett to mai ţi oeni de rdil selo, ia î im, de ordi iilor

a sgiile cree sa n taeree is ihaste s onso reeţă mare irior şi a vrsnilor, donii deăare spirită, don de a e lo în vaa o eraii de ăăţire

aiiţii la aese cerri şi rări, epăto

sa avnsaţ, se nmes do isiaşi

i rvori

0



doândi sa

Cuvâ sh de grees hsh îseăiişte ăutriă, iişte uită Este iişte uătăii şia săătăti Este inistea intii ae

roedeul "oo hesysta Rugăiuea iiii reodue e e vredi şi e e ăăzit, isii roiedin trdiia seiăoepivă rior reştii(seIIII rest ereu de ii prii seI)şi strutrat (î se XI a u ure sirit distit

Este siguru proedeu oet e oetrre iroseie, editie şi hs eot pe terenu reştisui re avergura şi efie ror etode d te sţiigeogrfe

Dar prti isihstă se redue proedeu E este

u od de viă E resuue î preali s;şi r seeui a reată a desătiii E resuesimre itii

z s az

săzi a oi se e uz şi z de tereu "isihspâdu tot e re tigre găie C etoău "uă aroă" oe f oosit or şi de oriie Drră iuziore ă sti e voresti

u ee de doă teze de doto desre isihs!î reitte oiaii uii i stereotpe, ue pote apoovări su a orgoi

N ot e are igere u rugăunea ese isihs,de ote etori zie Păritee eof Părăasue: "Nu ştiu să existe sşti" e şti e pue îte

tee, ă există o dieeţă de "teptă îe h (o



irea isiiei şi gn imerivsoeriologi geeral monaies

n ase snea enii: Isisml i ee egndeşi ri aesta, îi ea o lă avertire şi desre

lisa de oaşere în merie, şi esre ăerea gânrorî za oemplaivă

sasm este tanc ş erson

E rese rsmiterea e la păriele sirial laei ăritele siril reie la rândl să, să fe naiin şi reie să f primit aia de l sias

Este ersonal ş i se rtiă î gr, i individlÎ n s r nr . nieeroie î grp sa î ere sn olosiore etr

onsoidre simţli de ailie spirală, entr sililoaliei, şi îndeosei er eidere proedeliisiast, exigeţelor priii

dodi isii ese o lrare de amoare resâd sărinţă, meodă, emre

iloli oeră roedee, xperiee şi modee rearată m se oae om ai, mina si desăvsi Eetee aesei r snt rode şi aso

ă iaţa raai, şi în oidian, şi î erseivsoeioogiă Şi în ses soateii om i me

di soial sa milia, i al iegrării sale deie, iişi am

sc ş reca

Î Romnia, a oae ţăe i Esl Eropei, serease i de riă siritlă vid zat ele



atesmu ares şi de cezra poitiă e ieiu alescpe are peăteu o eierae lăic.

um după razare, vdu de ractă bsoareoce practă Aa s-a rea pemisa de peete uor

pri sie veh sau eet eora aş-zise eiiaiee e oiurete ag orieae trg iomisiua uo ieri sta su soum vuerabi este sestos aa să ăsmiscămioogii et rie su himerele se. dei faşt

se pe rumăoior tşt cota mij si Noiim că efetee s su uor de ps, şi estui se ripsă iuă stăr moate de ostită Petr actice acs sut ccae. ot şi măi es, e ca me oră de-eism ş iuzoarea.

ot so ei exsă o pliă urală, d simt da s a otolată. e raă e de re omuui Stim că omii au, d e o prudeă oso e a se aaj au o ezisă ăsută anvazor setare

Iea oastră e proteie este pvebiă Adică rmân se apă repee e o pratiă d impot are promite marea se; a tt a de reede se lsă au sedeasă de ea! Asa ar re aură la fera trăă

iar u aeas ieri de proteie există sul ue

entropii siritue, i mte practie vareenmie i oua paradigm u fora lor de seduie ma e, mia o r ae omui, ori u go â acest o u-i umpl cev i .

Î aes otext pica siastă ore tedie

mprăştieri. Poate u stiizo spiitu. Î gee



nu omizm u rur rii divs i runm in Prunm soi ur isis. Pu d i s sii ist pui miuls su imroi iniii nmorn ri

isihst n u o mt i sim, univrslpru risi, uri si şi nssi uăiunii inimii sini srioimânuitru o lumin isiv privin mşeşuu ş nitemditii

n lr u mii în i uurşn prti sni sun mu onii şi irviri.in si este mii i es mediti u s înv şi nu xis s rdnii n . m, cncnr se o nv şi numi u

msr spiri.ii îndmoi udii s fnşti înul ii r tări inon şi nnd u emli;ii onn trns u xul s unr huiniiu viziun

xprin isisOrio nis î i so p i

xlti in ste de sine i' sii e n eu i rii d v îmntită rr frme. Priniiu z mdiii isis s ni dic r susoriet.

etim rece e româec

nmtr ee ii tnli s r în omâni Vom în mi ine uru vm un i sismi omns

nun distinive t d nit si l uss



seisul rees aoit ese oe spu De le, eese ocru e idiee ricii teltive eşineMoeu ecesc răe oşi dei in srie exeivşi aee, este iue de ioisu los

ei eeşti tice.Melu ses r lă extreă: ea pieist osu ese urie e aseă dură e rtire

ee ouă curee ite i sus u repttea orDor că urite seei este nui soli idiiuă

î ci e eerentl ricinui şi în ciee eise persolă î lucrrea enic Fiee s foră liiele iei dp cemae şi drure erese poe ii decv spie eei este cel ul o eere iividulă. solie e şe

u-i apiailăPicin pă sie c sceză de 3 e i peci pe u sâlp u aeă o âuire i ertă ecât es sponn şi tl e oră.

Moeu asei oânes, eş de elui posireectă psihogi roâlui, îi se ur

Î cceie spirul, iliă cuvâ ur re ses itativ ao) si ltl litiv ie-dărit) .

uvâtl este ine heie Se spue şi de ijlo re, î ss ieil înseană oeaie

Ni aşe, ici ejete ăi ee su nărtefetv, s năre doriă şi voină dic îptime dure

Siul ăsuii şi dăşire exeelo ae orvine şi in forulre decă a iei , it lării,

âni - fost sesia iăii ci buni



Nu-i o plemă de emei, i de atiie iumirean te deât se titativ, zi mnătăii.Ilminre n-i sop î se, i este o remisă muăăirii salvării .

Idel sceismli es ditodeaua este omulu iaă muătăiă. es ide oieeazăbin

nu-

mi asce, i şi tăirea mescă. ş se fae egăua de laeligie a vă. Isihsml se iă ste otidia.

Iă de e devie sne, aum, extdee ratiii

isihaste n mediul ai.De ale enmenul ese ou În tev etpe, istorie, n spaiu reşi i el romes, au xistat elauri de eidere a esti atici sp lai sre mirei

Vom amiti un asemene mome: l mioul se

olli l Bcreşti sa srcat upe is 13-17), ec d rşte spiituală, îtui cerii şi li mnhi sdeni, siori, pofesorioamei simli.

ces eom româes ost îsă um c uzime nenchiită de ătre eimul omuis istalta utere după ăoi. Loul ul rins fost aestn 158 i rogoiştii să osâdii i gre de emiă.Iniiorul aestei mişcări sriitorul Sadu udr eveitărinee Dniil fost trurt i a mit n isoree la id, n 1963. Ion e Stră sa Ivan Kgin ,

c cr s amreă iniiiă deisivă e grpu del nim a fost ncrcera l Odes şi muit l srtm dă cesa

r deeii câd isiasmu a fost rticainic dar ră nee. Un exemp ăinl i

c Căăv de l Măăsire Laiici el sşi rimid



şoc iiitc a vosl Ioan l Străn a u îndcn dct o tă trs s ssă. avut cva ucnci ri car nu s nmt fţă ucni,a sa ăânul, n protc . cuvnt i, ş tă

cr lu, m os pdutoa. n şm dn csa, la şa c, ca, g viao, vg obsrvr, ăîn nsist c canon m t ănu i în ccaon îmi dă câ î zt a lu aci a în vorbă cr As czură ua conta

cartă. unam craa shasă a conat în Crai iîn conii cou iooc irs a acor ani.

l gt

Practia sstă cu aci ni o msc

tnomă ortoox, i ro casta. cru ostr să unt tistc p aa prsonaă a unor sni sau miscicu pvr caa umată a Palms ş SmoNo olo la omân o Părăn ş an ăanvoca noi

pr ă a nitta un sus

vii xrsia l r Scrima odu transitIsasu nu s a p sră nc în n rtmîn gru s fc oa prnr pruui irmo transmis dlă i săiu nr as cars scrs î că c l st o îndrmătl ce r

aina d l un sst ( zic d l n sas aăaă . ) rca n gpr s săin oar f u

crătore găcn mni ( nu z văătr). imn ai, ptr că în gruu ar, rgn svo r si dsu lsvt s dzrmonci căror n

s ca să a măia .



a cofere eschse, eistă i risc acest, rsc să tii cu aci ărgăriar î ge sctese etece o bă sece. P iciil is Iăce oee, răâe cie râvete ărgăria).

Aaar, î gr se ace oar eierea meegui res, ecre ucreaă a casa li, a oc retas,â caol, â legătr c îrmătrl. Ş,ă ai e racică a constt că a câiva,foarte ini, ersevereză; cei mai i se lasă tetat

Păstr să ăcar a bă

rgăcii e otăveea.Şi o ori e cre a eveni to ai ae)

se face ceea ce a it psihoeraie isiastă. Mi le jăa ire crs v cia et aceasa săi

reolve robee eooae, ecive tuburăi eisicesa strctraepă Mi Mărisitor, s 3 caegorii e be

lcrători cătăor si văăce; i aos. Căutătou si e creiă Ivăăcel e creiă srctică sisă, cteivă. Apostou are ce,ls ractică, s acie băăre a atra i eătuisire

eceiatea îdmtri pirita

Mi Păr so î găciea ii ss ctoritea lor, că ceastă rică ese i er oi,i etr ire r s văit că crarea este i bă sgrătt. Mre cre se gajeă e cest r, eiî evi cev ecâ irei Ei să ăcr escl,

acă si e.



xstă mrn c nrous n vţ or rnăgăcn nm. n n mo ssmt dr for rrân xgnţ mţ Aţ a ntrs frcvnr o fc c găcn pstoră, ş m uţn nocă

hr ş, cunsc o îmnăăţr vţ r, ot pr s.

At mna câ ş mrn cr practcă a nvo n înrumăor sru, s un părn spru Infrn că fac la pus s în m, shasml s fc

cu înmarcru u smpu ha mon au o ctt d

a găs mar praccn ar să nrum oc crcnu oc uhovnc po înma ugăcna nm, co a cr însuş a prm n n ma pc

tcan, l nsş pcc stăor ş ărăz. r s for ra m că Ps Vlcovs căt m Ahos un înmător; ş ngăsn, rctct sngrc c rms la nrmăor să n arpaţ, Vs Pon Mărul acă Ps na găst p Ahos înru

mă cu aâ ma puţn un mn pot găs n sa rctca sngur r ss nţa starţ Vas înmăor fac ca ăcuna l Iss să pccă ma s c pza mnţ. oş, că vcău prsvrt v găs înmăo

Un părn a fos înrt: c nu xsă az ovnc mr ş înrmăor m . l răspns Pcă ssc cnc mr!

Înrmător s cl cr umăr ş sămpraccn cr său shic, purca mn

zr m, dr vn



În lipsa ui nmăto, patanl (mona sul s năut să aă oa aa luăto a găiuniinimi int i n fa lurătoa l tr să cnosă o iniţ aată, adă să iă măcr un ontt

psoi u rmător sprtn ast ontxt spunm că pt sstă mamlt ti d compltt. În a, s stg ouă tpruăiu lucrătoa ş găua ăătoa.

Nmai prml sta am, pot patiat d oi

in. xstă aşaar o fază pt to i t rată sporaic n lm şi pt s consară

Păint as la Poaa sistă p acastăfaă mntaă l o omaă si monao, s mir no. st faza â sl isast s ptă simu nt,

ăstrân tza np vitân o ni, oriaprinr psiă ar uta smăa xazul tauls la Poiaa Măli spna ă l a ptiat toatăt da fa ăto tâ ăzăto zisăşi isiasm arismtic, ia acă aast în zul ă,

suvna sontanM sunt si înă pi scz oă si s

intrioară. aic p noa. ângă proua pr or săpânit, ma xst ş an n cr râvntor pătd ân vo ul ar num după o

ungă înumată, săioa luar.



artea

XĂ

Ucencul: ât tmp pot aa e este shasm?A va Astăz poţ afla ce este. Depnde de te,

însă, cât tp î trebe petr a1 păsra(Trada)





Coc ooogcă

Esna ractici lişrii st pr mnooghcă,rtr uni sinr ini, a ni ormul d macnciz: stiul sihst.

Vsanu u uptm u gânurl m niupr atu uru rpta ongh i gânur ispr

Monghs xprsi folosiă n Scărulpnr ugăcina u Iiss n form i scăPrin pra onooghică, im rzt pztiv

st camr gia mnt, ira tcrior simtrio.

doia rzultt st cncntrara staorniciranii, xara şi mninr i înrun nct xisă.Svn ci ricara şi gi kni), rmis

a umnări i sa pb. Srvin nroscis vr înănr sau ogndira ăunuu. Acasuc xtinr conştintuli Acsa măt tz npi). rc tr trzi cm : trns,ddlar, svoăi n astra, vdna sa fc raorml sun r nă, r ncaa,stilin rza.

Fma consacrtă, s tihu ca s rtă în gă

cuna mntii st amn isus rists musmă



rctică mt şi forma mărită omn ss rstos, Fu umn, mşmă min ăcătos zis ti hs s micşoz p ăsrgrs

t ra ş si, cuvn Iiss . omn s Kri s'. În ml ctici n sscim sh ishst. ăs sil rmi a înrmător rcm ş mo a sncroniz c rsiaia.

vntul miism rsmi a înc c m or, rgămint; mlc, ca mumir ş rcnoştină;la sfrşt, ca rgost ş comnn

Facm osir ntr rugun tt rmanr a mni) ş ugun ht ntr schim

mni mnoa) Prma jtă oa Prm oprfă şi o rnsaă oua.Amână fossc claşi stih, cşi formă ar

că xgn şi conil t sti sn frt şirtul s civ ifrit

) găcn aă m s pot sn inş orin, straă sa n mt, oicn, c o rtci mnii nzi msc gsn sr a avinrr s xtroar.

) găcna isihsă, contm în grc. thn s ccă ocn orn, c rsc xign

cimt sc c, tm ş s fac nm c înrmar.

Mo r o vntă simltat fctl srzaă nm că rm gl vin ş,sncrnra s rsa, tar prnăo

mn coorr minţi în nimă r rătr



mni r rtr o, gra corl r osts amntat aa

cltata c mai mr o rpzină ns guasăr otrâra a rta znc a aca oră, aă

a omte ci o zi S mls s si oat lat la n

ât tm şi cât or s rtă st sis crnt t nrmăor

Nu xst o rtă Plru s a su oam

n Isus rsoas, mluştm 3000 or z lancu; oi, cu prsa rmtori crsctnmărul 6000 or m mt 12 or z. Aoi a os c mnta a ntat n sta rugăcun nconnt, ş n ma nvo să rct

st hulPă Smon n ssx n vort s rcara n g a găcuni hst (t n gru nst o rctic gnzată, ar s nâlnşt). N sncă ân, l mnăst, ră 150 x 8 = 12 or

c sa mn râvnto) c nu a osan rmr consan, ot prcc nma f ă

găcun ucrăo, smă ş ză nă) scar vom vor n a co

estes Jnstr (an) M ssă, cr uc lucrăto mn

năm l rc ş umnr um sn Ncon ngră, ot răt nm nu c cr a s ndmăo As Ag

nmăo va n c sim



gonthn, sti su aşzar p snu ih nă niic. Adiă iormion rvoriu. i procu ocalic răgn ar în i, să spui omn,isus Hrisoas, şi xirând să sui miişmă i

sş c în loc d oric gn, să srigi mru năunrucs cuvin . Fioci, o.I) n sui: oanisus, să simţi rznţ ui Mru rnţ ui, nimgina ui Trăir, nu imaginati. in ochi scisi, mru schişi, a lasăi în os, capu rămânnd p.

Păsră zia npi) şi crita minţii. că srvin ansa, alungo şi rsiş zi.i xrml osiil : moţăiala şi xar; păsră ri, clria mnlă. că suvin moicăi im cariac s săi nînţs orş ucru şi

înră p nrumător. ă sih isihas simp,nt nsc

upă acasa, un sc imp ăsaă mina com cură şi rsparnă, comp goită gnuri, gri, chipi, imagini, cuin.

ân minta simplă su goaă oic ţs , s mă înragă n lumina dumniască imon Nouloog, iloci, o.).

Vi învţ apoi cum s nci urr, cum s is

din riml conmplaiv şi s rină n rim iurnur urăii: 15 minu, mimum 20 minu, i

i i sa. Rc oi i, i, ă omit nici o zi, st mai imporn ct innsiaa .Plungia ui ugăciunii isias s fc nua cu

ccra si ncuira rumăoruui.



KYPI€ HO X Te8A&N MC

Sti isiast î greceşte:

"Kie Iisou Hrise, eleiso me"Cairafe de a Mnee Ahos.

27



Ep pcticii ps c ps

Bn st nu îngu mn s zovască în cl trupt ş î patm. ăc

nu cu n cn smocn, acăn patm vrtut; nc sca s gr ac n trpsc, contn cr

ă ucura.ă Mm Mătstol')

Mr octrn rgs ş opus să îl concp m

a înunrc la umnă l mort a ',

sp Svr. Slvar în t (rara rcr ac acum);

svr n săvârşr mânturam să n savm nfrcr Si sufrn

s trupul zc. ât vr rsşt n ncr u

trpu zc cu smur, cu nvol coror t pasurn rcra a sur (răr n trp, gr oss ru), l sa st pasu lao "Nsng uhu, spun S Pv. r cum să prnIat Să ranszi cl pmor nmn Mtnoi

(Mti, 3:2 7). r ucraa



Fal vunt două n la ca nltă: f sccă şi

za mistă A îsmn în grcşt: xru ntnm sal, oă

No stm aa la ncul asczi ; ică aamistă ii a t n scti os, vom orspr smn stiu s , tos? Însmnăcoun î o ş Dnz pn pcar ibrem şi umnz s sc, nsă i mnn rsontata

sictă, âus sărr oiExr sc nsmn ătnr mstui

cu pi l mâni plan r dvinitta coi? Plu ast nma mâii ost rvt dHstos tut ăluit i nu umnzisc

i c u ma st nă; a fost aătată oii a fost rătată s u ns c, nvo un nmăr un mol s o nvontă.

A omâni c mistcă Pri r, sun maproa mistc cât sză c c n ft şi

o conscnă mr tal f d la Vao c omâni s u opor ishti tăatănsă, l crtca ana uni ob i roânşti ncolo mor rou o încni sp eveie cr ingstionaă, ar coc sr se .

a nr comlvă a romnu raiion sătrm la ucr contmlatv a clor car i s cnsaă .

Misica ma gru ouniclă cr c mi arasc fc ca xrn stă să trcă iia n

nciul umii .



Păiee Ma sathio idi otodo e peacă Hriso a v iică, ci ! a aâdoă scoeree

Faa asceică ese portă, ee hoăâoare e

ale, e cee doă aze exisă searare. Misca se după asceă, ci prn ea. Ascez prefeză misica, ci o eie.

Etal pas as

Cum ucăm z Pării iptici (paciciei aitezei a asa reu de aă buăăţiă. acestere i ce avem de c ca căza asceic podusăaici ă u desrească a zero Char dacă u va răâe a100% cloo, să u descească de to

Cm meiem eperaa aăeamm aadima or n (ciea mţii iimă aseza eerioaă i irioară

1 Kl onn = pecarea geucolearea euchio (metaa mă me ee

ea să ăce, a emicaie spală. ăia a epu se umea ca nn u tceae uceri se repeă oae se Histoasemesemă C sem ccii La mome dat saoda ăiea (sceza, eeriţ eeea Az -a s a o esprire pboe a atotepat iar

2 S =asezarea Tot ăue sa medittie se ă aezaţi pe scăe sas me seă

aeasta: s uăcun. Aa cu pecarea ecoes găcie Sas adcă aezaea cea bă, sablitatepui aă de tabiitata mii. ă că io

30



No Teoo dobâdi xtz stâd eca răcie. Nec c e I osr ră cosise

Conentra. (=Euce monlss). Euce o

a ece, seaă răcie. uă b îcepe coetaea epee ceor cc uvie i moooică et că e vora e siură ideeDoe iss Hisoase, uiee-. epeă ar,câ ai rar c piţă.

Cocee e cir iez acse cri. i decure faza umătoe.4. re mnţ n mă Ca es atăor e

â dept p piep, zoa imi Ateţia miii spe iiă. de ese e, acoo ese i ite

5 Pur ae Stress s Tac âd csă vobească e rodue srea Knoss oire oric ipurta, de resue eouui

6 fand Dar de ace, sătate h ocroie,hrăire si ărsir arr oerie mi direc fa-iei, coscţir lii îei Î aareţă orada sesiboică, da ese ese obiectivă Îcuare săiide sihia de mea adaic.

7. Ks non su gnkl. cheiee ou moet amic, c db semicţie pa simboc caizarea viei pla ziooic ieie

d sarea cotepiă restaiirea uu cerebrdir.

rva păiteli eol ăria dresaă mieor

âitor



1 ăciea dimeţa a2 eura zcă a duă atl ol esme3 aza mţii r uăea d ă mea.4 atpare la ră

eariele Tel ă e ricarea a biserică vei duov? Câ au doic b? o re să e laz că a u do mare Cât au u duovic pe ei măăţe? i o smpă mpesie

ă poi săi impi dhou u pu e eigeţăCu i ae u duhoi? eri tâ la peou caree ce i aproape de csă oate b poae dorcoortabi a e câd vede om cu ervoare sreăuarea ată se obilizează u e poae icude

ace eic poede ţi ăzt cm eama Pelu, peol spovede iteză eicare sa a codă u după aul zeci i be, de cespu că vă buătă duol? Cu voi se poae perece spovedae formaă de două me. Vei

impue eea

Ce cosaăm cee cic cee ae părieueo? Ce pedomiă? Isihasmu? Mai pui Aceseregui dâsu ea da peru miea âvitor care

vr s rebuie să pactice pza miii , u s suse o difereă. tiid câ de păimii su mirei,pătele issă pe specu pasor bu s u,i es câd isesc dumăoi ce o să ă us de pso coepi Păiee o i

ce zce I ce ce cauă s ia, o va ăsi .

3



eua ărel Arsee Boca orlare idră

1 ge2. Gcoge. Horo s aza eocriă

4 o . oml ese o fapă buă a auga ărie eo ouă fape be sea păree Teocă a c î viaa i: oml i apa b. acă ciaceea doă e-ai srt de âure! zie dâl cor s ealim

5. Ccepii de viaă creă e ct foareimora Cm e ieleclul probea cediei meze C crede ieecaul Dueze

dmar cocepiei cree iboul crede,Ced tr-l Deze Tăl Aoi,

ăcăor cei a ăâlu, văzo ro ievăzeo Păriee Areie Boc spe că ce cae u cred

eze s alea ln? pmlrâd eă înstn ie laiese sr,osil) srăiare e ara uă adică cidre, rere.en aen semă ie dsăosă. recese a sia e ssn dec scdae schzod.Păritee Aeie Boca re eae Iaă e de ar eiăăr cizoiă omui coora e a depărtaea de Dueze

C Pr s cac

C cree î Dee dpă toe deaizrie veci osu

două odr de a i pez i Dne

eu: Cale Proiei, s ercere direcă a rezeei al,

33



i rcre i dose. Deze ese Poe esedraose ese des. Ce riee î Prie dbâdeeearea si dar sares

Cae doa: decăi săL pricepi e Dumeze

pri aribee ae pri e a Mai es eecua ee pe Deze sb fora iersiăţii Leie ces decăii ese iă de o emăor

Caea Pedepse Noi răbdă, oi ce ceză î eedepăi per că - te face mee daosei

C rezărim pezea i Deze? Ude sepoe aa ? Ue e pe îân cu E? Fericis spe că - ăsi î ie, î eorie.

Şi păriee Arseie: Cred că cea i deforaăă c oaeior ese Deze

Pării sceţi spe că pe Deze î i îiez răcii Aco Î oţ si prezea

3



oui opole î i

ccie, a z spâuse că Iihaul esteo Yoga ceiă Ete o armie uercaă i ereapăChiar acă ee aeăăi exiă u ueţe ci iveralea găiii), Iihul ie e ic a

rcică, â pri atiuie elă, cât i ri prceeuu lie Ih, u crală u jcă r ee

it; Grgri Pl ceră cu l ecurău, iiciile cprae coe eg

u i iea, i i trpl ee vr e ei

bervă eolog, crtâ i nrui u HrtTrpl et uă e D i ege viă eg(via ) e eă ecare am rpui

Eercţ trp st bnptr cpătr

i ms a ăue mi i, cepe pritr ză acă: 1015 ăti Diic z e sărbăoae ete guiă u

ic

3



oa ca zie că execţe upului sut buepeu net en ce uhocete Gsris a l: steeala pu ete fote olsitoae ceoeto eesârţ l vâsta uhovicecă

e ruc uoveste au eoie e etaii si elugata tiere a mâilor i e staea icioe etată oaptea e altee ca s e obiuiasc mitea lauguea preu cu trupul"

.. . s p ac

aar, i tieea âior, i alte mcri tiute easeţ sut suptur e aeae te trup ugciue.

u uma ceptoi, ci s ihst estt aă i atec ceau mic coorale uei excesve âta

aca aea geuci ăiţ sâgeâ e ur i e aspră evoţă ap are a ecpertumai la moatea sa căc ea tic aceata

ar spueam, faza corporaă ca i tehicie eiatoi u sut e p portaţ sias ocitaea

oral se rezolă aici p muc pri aslti uăcuea iţi e alterat cu peroe e muc pricipul ora et aboa ac roagăte ar i luceă

ât espe nlul e staeţul Igatie Bracaiov eoma eica espiaţie e locuit

la epător pr rrfr g.

ataa c atrag staaa

ou e aezae, oratio ti, repctă gulatabtţi st o eă geeraă Dfeţele ot aărea

iual cauz ă u e tie cu ecizie cum e ruga

3



isos, cu săe El în uăciune, i a fos repreenn icane ânu-se n oui dieie

S-a const însă ă eectul u l conemlaţiidecue din enţinerea rupului linii i s il.

Silie zică ae siliea inţii uuzerere aiţe ene.Unii or d că u cii că n asce se cenra cu

capul peca spre sân. E un cz sinla, eenerit.Su ul, se rua cu p aplec spre iniă. se o c

cee a siollu coorâe ii în ină" seun cz inividua. spun să- iiă pe proorocu Iliece, pe unele ae, sa ru cu capl pe enc.a n i dă Ilie se ua asel de reuă sau doa înace en consen în rea elor

lţi ic: a vău u căluăr ediân cu spinaecuă! ar ce se câd ruăciune "se ţiede om adică e a deven una cu uăcea, anci nse ai pun roe de pecaţii coporae. L cicin e, răcie îcă nu se ine d e, ci e iede uăciune.

Şi ai poan decâ orice eeu ese remiţi în uh: umplerea inţi cu Nele lu unee.Muarea inţii e la lme spre Nume.

3



oi scetic e

Prcedeele crprle su secundare în isias. Ele

u fos ui prcice penu ezia upuli ând penuocre ineiilor oenei, penr exndere corlului penu învăa pul lii să supore ruăciu neliiaă.

Prcici curene sn eni i îenncere. E de

n prcci e când sun cue excesiv ocţ) .Ico, episcopul Iusiului, s ru ni nucnd,deveninu-i ennchii vâroi ca piele căei

Metna ese o pracică cpală ci, s cs, coninâ eleene de slicie iă si de liuc

rporlinens. n cel ip, ea ae un

coninu

ril, silic earisi. Cir nuele ei nsenă

ransrre vine in ecescul etanoia âii aufos ivin inspiraţi foosind erenul enie ăănii)acolo unde le n spun prseare. C sil eniaînsenă oae i naer din ou, a viaă avăr.

âvnioii la Cercu de pracică isiasă ieis încep lucrrea prnr- serie de ănii nruaa adi enal apo după eenţesenală d repeare a siului erină prino sere dăănii penru reliz sill

anssis învi din

oarea păcui) i penru esili ril dirn.

3



tpnicii

sceţi din vece s-u înân i pracici corpoecinore, penru udui îpierire ruuu, pen o insincee i a ua eni spr n urre. untoduri dure de rezie: Flaelre, îndeun rănee înpicioare, expunee a toe ineperiile

Asceţii ră nici un adăpos su niţi "ypairoi.Asceii în ro su nuii deniii . Asceţi de pe sâp sun uiţ

syoţii

Sieon Sâpnic 59 pracica iud roedeu, asceza pe sâp, ani uţi. Sieon ânc o dă pesăpăână se rua eîncea, ăea 1000 de ăănii pei; uneori ce xerciţii cie eodor, discipolusău, spune că Sieon se pi i un cu ări până picore . nii u socoi "ci" lţii a cecă e ce nu ere pe cle părinio" a u, oi uvăzu că precviosu oândise u r de une, i , prin sf penic, înos cenţă renuăr de necrecio, i spori vrerea îpări

ianini. sâlpnic: Sion d Munele Minun (0592).

i lua lui viaă e 85 de ni pereu 66 de an pesâlp, în sceză aspă, r son ediâd neînca. Apri de a neze puere de a vinec oe o

ie pri ruăcine sa Aes sce nu vea nevoie nci dehnă ăânescă

e lr rae ac Tedoa e. X ea ndrumă de duoviul e Isi ca, dpă apus soeui,să erneze câre Psilor i ruăciuea cu 40 d

ăănii, în serii e ce 100

3



Ac en pereceau ani uli înrun od apresus de e, eerciându-se în veţurea îc cu înerlor în dul de viţă i esus de o.

!obilitata si goa iti

Sa în recee sss) înseană: păsre iilă ole, piare su în enunc sau în lă eare,p ndelun

Unii pracica tasi î ocui ie su riedose,pe cu prăpăsse, su n plie, ca să dleze eeculeorl, puicea cărn de pe de râdăvie să osenescă rău încu în o

Un părne ske, l ercre a prelu de l viciă prul stanc peico ce p pe eorc!)upă es, sceul eis prcic ni stass kenois lre nţ de rce n eprezenări),uncn/sennd dul cre se perece cu dânsulsupundu-se eci la o u-ecire, i brund după2 n de lucrare dură.

Iac, vr epscp de Ns, pric îdelunsz însoă de ruăcune ni

stsg si taină

Sss păsrrea iliăţi, e nu-i eă înprvle de seă, ese ereu sunţelesă ca necesră,a qa on

Ese eviden că prcca lni lăunrce s începe prn sle corpulu, cre nrenează sae

n r păsre sliăii nii duce rezia



- ci aici i e Meser ca ce, aci cân fos ntre: rae cie e auce snţeni? el a ăsps: tăruinţ d sa aezat tcee cu ânduileălae, unie u unezu

ar oţi aii asceţi iu că oricâ de inese a prcicile corporale, ele n te sţesc. e pot aduce unen e iluinre narală ua care se îvţă deci priadin cel u) ar uinre rică is i suprarală,

u se oţie prin efol omului c pin îlesnire divină.Vie ârziu sau i devee, toul ese să lucreicotinuu penru e. Ş i e vie c n dar supraresc, câdeenul iţi e peătit i când e-ai u reni e e



Cooâe ă

Praa l icfr di inrătate ai cunoscă eoă pravă) a ruăciuni isi

se ese ea sineiză de Nicifor din Siurăae.Nicifr răi în seclul XII fos ilin colic, dr ecu l rodxie i s spoi pe Aos. A os cveeen de anti-honiu Vrl dar fos pă cusrălcire de Grioie Pals

A dândi iluiare prin n prh; iuisinurăe, psi, erere olă cu ă i nue;dar iei adese din sinurăae penru călăuzie lo

ciar orniz pe Aos un eir cu riorii de cunte ăcine inţii în iniă

tnţa in sa cdsca"

Procede lui Nicifr insis pe coorâre iţii înii, adică pe nntrr tni p n inii Meaeniei sp inii, si meninere eniei aco ndici Jprcică ese reuă sfel:

deci ân i dunându-i ine, pine

i silee-o pe ce nărilor pe cr iră eru să coo-



e îpenă cu erl ispia î iiă. Şi inâd colo,nu-i vr a ră eseli i ă ucuie cele de upăacee . . ) Mine când se ânee sueul, seuple de o ucrie i o eselie e neăi. e ceea

e, inuiee-i ine să n isă deă de clo. . )ar reuie să ii i aceasa că, juâd mie acoo, nureuie să că i să sea după cee deea. i să iă lcru i ndelenicire neînceaă ăciea: eisuse isose Fiu lui unezeu, iuiete-ă! Să

n i contenescă icidă din aceasa ăc ceasainând nea nepăiaă, o face să nu poaă prnsăi insă de oele vrăjuli i o ridică a drses doul duezeiesc în ecre zi

nima e pea cgettoe a omlo Nichifr, pelân osei ae coneplior

veci, spe că: pea cueăre a ecărui o ese înpiep

Şi poţi ajune col repeând sthl shast cu ei

îndrepă spre inimă. I inâd ceasa ai ulă vee ţi se v descide i nrre iiii ră nici o îndoială,cm cunoscu i noi prin cerre (Flocalia, v. I) .

In od pracic, ces se rezează eninând espe iniă căci de se eni co este i ine

Pen ncepăori ese indic, c supo concre, să iăân depă în deci iniii: păsâd o spre pe desus iii căci eia ae ein ă lunee n jos

Mi ini că Sera din Srv se u iândeeu ân drepă în irecţi niii, spre izuli

i ine lcul. Eide lcul iniii poe vizuai iă aseene spiin concr

3



Sed persont

Cerceări odene roeă că anicii n se nelcând sediul personaliăii în ină. adr referinla iniă n ese or sibolică c e o cocee oăxistă realente n cenr ândior locliza în iiă,n foţiune nervose ce îânzesc ii i la nivellcelulelor secialate le iniii.

S-a constaa că, n c translnulu de iă seerece i n ranslan de . persoaite! Pesoele

pri

mitoae nce să anifese răsăuri de ersolie notăsările ersoanei de la care rovine ini donorl).

oecienl e inelenă este eerina e oelecererle, de sinezele ceele.

D coecien de ersoe i cace ce ese

ncle ersonliăii) st deerminae de iniă i i asedil n iniă.

Exisă o consiină în fra consiinei eele: la ell uo ormiun rvos secializae i i o-nd ci la nivelul celar Ii ese urăoea uno

ăsăi de esonliae.

potea cnstnte cdace

Concetrea e na inimi rin urea aenei

e iiă ntr-o primă fază activeă ces plie oareipoant a persoalăţi. nivell coinei ariaceee n o m pnă reate, nposesiae Egolee deernat a nvel de le ogastric cee ce ivee puerea li nesrală) i l nivel ota

eviden: s ie consenă Eli.

44



a iel coştiiţei caiae este m mtă aipie a coletitate la sea uaă

e aceea, găciuea c atea eată spe imăeoltă capacitatea e ipae colectă, ibiea see

li, explzae egoui, copasiuea, smerei Priceastă coetre se exie mut cotii persoeipâuse acor raea cu epati itii ispresare ală e eoltă eleciuea trezia

c ne

e a ierii practiciei ti timp epeăiisii isihast, ateia poate eptt sre tei zee tere: tea ( secal loc gaei ititae a

hipzei) ; iiă şi lexl solar sau zoa ombică tre ii imoate reoopie(piea mite caoscopie (priea iimă etarea ateii se iimă; i omascpie (reptaeaateei spre obic)

Pacticieii timei aterii a fost aesea oizaitim că arlaa i alabria aesal cemplaţeiisase, atile sae, umea oc (pe to isiomlopci, aică cei ce cată set omc otepii a pratca aces a treilea aspect

Eee eerge ş eee e

Î isias ee mpora eoa eă

eui li Iisus, stiue tie mrttă este atiiea lăutric isistă: itea mtaă e a eacl esta

la alt eac Îeptarea aeei spe zoă ame este



necesaă dor l înceuul rcic rocedeul nentăiennee ene nun un), are efece enerece, nu hrce. dcă duce aciarea ener dn onresecvă, i ace lunare naurală. Procedul a fos

pe a ales n Oren, n dscpnele nţce orienale, nde ese pracc sseac, vzându-c cvarerolor eneretce.

În shs, odeul hrsocenc dă o densunespeccă ncări ne-sre. Acesa nlesnese ai

es deordarea cpsiuni dose aă d o seeni: trăsăură care face recere de l istă p ndvdual)la nţelepune fruccare prctcă a orcăe proressuale)

Inia este inteafră gândr. Aceasa ese o osilă

denie spirală a n... sensul că unicea coneplavă se produce când ândurile dspa.

Refrit c

În zlele nsre nd s-u evua consecnele medce ale ruăcun, s- consaa că n faza cnd atene aă pe pe e sus a n, repetând siul ssând ena ereu n ce lc, se prodce civareenecă a pexl cardc. Gland edcnă asciaă cuplex cardiac ese tius Ca re, în aces poces secveă tusul, ană apiă la adli.

Tusul ese cenul ssemuli unita Pexu cadiese cenr poece oruu. În ul cnenării eină usu snezză lesne un orn sec,toina, cre coneză îpova nfeciil. izn

ese un corector enerec



r Prick ro, în ce Vdee sptal neme unde sineieă cee ţi ediale,înrezăee ici i o erpie în li inire, în SIA.Ure enecă cdocopiei e civre lmcteor

prducând lec nteron, ce sopeaă prleaeaceulelor cnceroseVo i erv ă procede ese ecie i îpo

iv ricii, î eedierea foiilo, a axieăii i îprivasresuli.

Preciză ă anci când pracică eiaţi iiasănu ne ândi l acee efece edicl i n urări înd expres scpri eapeice, căci ee vor srveni de sine Când edă, n ne prpne scopui iedie,c lăsă ine lieră ia scoprie se vor reliza d la

sine, cu ai ulă eneozie decâ prn oi pernlă.n Evnelie ci: " Cată ma mpa toat ceelale ţ se vo adăga e!

I orice inforie ncă despre lcea isă lăsă deoae când ediă. ă cnină de ceseîn peli, c să aă că ee ediaţiei ie nese auros i asrc, ci ese conce i ina. Aăfel că nm nu ese dar lc siic, ci ese i nlţinând relmee d personlie i r Ee onul

"espirţiei i l ândirii", zice. Locl de neănarecorpspiri.



Obscol î clecoeplţi

st cc ?

Păeea eeraă ese că ăciue n face ră niă

ui

si că î oice condii, e ee indecăoae. a ăcine siat ee o ăcie pcia eeo pacică oneplaă, ete o expeienă cu efece piie i piile pne e acee, ea pune în aţa oaăeene pecale.

N e ecoadă ceaă pacică peonelor laate eooaă c persone dizamnc, cindaă.Persoanee cu ebui poice treuiec îndrae îâisă- rezole prolemele pio-eoionale

cinea poe a în uele cazuri de dzaoniia fce deoere îre

uăie i prcică

Peronele cu prolee eoionae cu poleesomaice vor fce rao mens c pe o ruăine de oăeea, eid i erii ite

Penr peoanele c deuuri pioice i c dizmonii de peonaliae e ecoadă ezleae decvaă,

depăiirea



Boa

Ci l esoale omae oţol po sbstcoe actca cin Prm mae bstcese teta oml e a rea s e amâ

sp că iaol ie, ca am uă, maremntur ică t face u să ctez eotc eig, c sâ âtuia să ui cep mâ su e sătămâ viita ă ă z. ata îsemă aegiztă

ii ce lca ăca oi ţă tat au ctiuă as e mâeă e rumător Ciespe că româi sut elsăori Dr st este o boăcă a speţei tegi u a oâ oaces se numet ak agoae, lâcezeă) sete

de reaus. nou ke ie e lse ţ ş eteţ sagări .

enena a cple

ii i cuosc cl mâăi i, ca s coacrze,se gaţă e u umăor

eli c mesrl bie ă e e asclare e aăţae . vet c aăaa u măo estun leac moa eăsăi, ş ce cae ctică asvatâaţi e oaa maelu, sut mai âtga ecâ ecare mâă sie ie mâi o a se aată cetial bscol e eolţie eeeţa e metea e o oţi eerio Coorţa hic nem g a copiăe gsie oeţia meă, pace irauteriă i

aces isc, nce seajul



Genl agtat

Ivu ăăi st vsca aă, gitaia,fga gâo Ac işt ă g âsăă fst coat cu o auă, gâu ş u ufat tatc o, gu agat, gnu "amuă" fcv u aga î .00 âu z -a ăua a, vâ cu c, î tu vuu cic ciuu At,zca, sşt ga omuui Cocta oto

n uc tota cst ua a gâuo.

Obec drnte

Cu oat ăştă, î mu ta, o sca aca a , xu Căc t ăzi o tămt oată ş a ot uu cic ştiiă o ugt ta Aitşt- văufat ovai) ă auci câ a ăşit oi,icu o v

zc şi ca oaă Ba c ă ă c

c căat o i Dgoa v c c căt agot Pua c c aoa ui u act uu u u ş oouă uzi ci t câştga cuu sic

lt de crz

o uăou că -ce a m obssvă a soi, cţi oco U ut ovt că c ivi tză acă ccază, 10 it, , ccic au v



Agsivtt -o oi costat acă a coict cus, c mia, c iu Dcă i ci imi,si că şt siv, âh s s ogsvta îtă îoa ta· îsu U o

ta sit st ş cosuu vgCi osai oc vo cou să iz iicaa gii ac oa bă s nă ss i a su î s o itiacaă sau s osi

"u" iio isticui îsaă asoaa cto "î sui" Rte shui ishas,su, schă cocot oo ut aă,î iiş

C tuii st tii o oitai s

coasiu s oă t o izăgois go-l st smboli pn obc. fico cşoază gou

siasml, o mistcă a teziei

U ostc ut ăct: vi, za sva uo ct s suv î tiu cticii viiu su îst c iăi c i ăutic, ov sta couui gos I cuotiă , ă ă ş a s ă îcât; aoi să- să

tacă Rsais zi ac is c că îuăo, u stt s cs cstă căta Î s uuuăto Orato mnti ot f cti o ca ougăciu iă "ucăoa, " toată " s ui

cvă D s cst e vo e î s

c ai osaco s s ui îuăi



o iă ic

Rgăn st gnd.Mdtaina n s gândr

t Simdra Cnă

Speccl cede mae

s găce?

Noera prcro ens ese sur pcicăconeplaivă elaoată e e cei Termei

seceor se aduc p "rc: ar ie on cănu ese vora de ăciune de cerere, ci de plorare, cide auă su de eeae O dene adeată a ereniruie î aces caz ese norr Deze e au tut ânrle

Vo folos teeii uăciunea m

ruăcne lui Iisus (i u meitaie câd vre să- acspeicul. Sa s-o ferm de secularizare n Ore, eprctici ediive are s-a desns eli au deeni ople secularizate, au evei enci sau eraii

coină să olosim eu oaio enis

enul de ucune, pen ai păsa leătura cu o 2



cot ceşi di ce oveit ea. Da ea ot mit i acc edittiv.

ede

timologic, "meaie" ove di eu esc"medeo" cae seam: a videca, a ti

i der po doi tee: edcă tduietuului) şi di die setuli).

sa ede ese susped li gâdioSsendaea agiiei eae. Pic i gi,bsesi e leşti.

U oate â aiciat a îebt: D ce eâdeşi câd u te âdeti a ic

Îebaea este ezai c t gâdeş" ca să

îi oeaiea ii c gi cii, aitiiIt e ace. ee sti isas o isuse

Hisose, ilişte".Î tat, poi v e civ să eitee Da

îl poţi îv s se cocetez.

ocetaa este pot de ta cePe ieii âo" aest sadiu ese ce a ipot: Ccetaea eee sti siha se cheachia coete mooogic" sihi odiie ştite iişteşe e, c sabie

De ce ebe să tcă gnde

are gâe ut oca odaa e mee ce teie e s tc Iat ssul. Tbi s taăpet c gâdie t gâdi. El st o ooaă

or la cei (ii) cae tesc e îăi



situa si cati. D a chiii i, a âi ceoi eci, gâd st gâd i sub szial sn tde gsv sn di oe, s "uga czior", st gi St a

isi goi. S "c ta", c zceau gica t gsi î cu, obsesii des vii:s isi gec.

Stâd âde, ci a d bsit ai ss. ocn ogic, adic te

siu iss, cz ia ca, initit,.

găcnea căte şi femenele Pi

Îc s tac gâie. Ae o stae co ontmplaţe t de dp ca agate. d cctri ica c iiaIsiha: cea iiste ui, ems tii si st ac e i câ ite stih isias s azstaea cotiv. Dc ci eaa sti,stabi i f, egd s acasa ezt sexeaz, s sic. Lie i uiata devi tt aiciza.

da c acs i fene Ps . Modici cepi co, odci de coi

Ae, îtâi, s de xts coa sziad die, szaia dcoazii Ui se cc aea aeaa, âd că aa "edai" ce eect sihic, oic it si, c a csncrii isis, teb ag. Tbui st s

c.

4



c aceste ect sut ole, apa a octlav. oa c n r s le pst Nn e de l e ls s reac estbl ezaepsi, a teze, se peoca paent.

F n 1sis n xs edae ci xcai abt. Srv la seza de deblre cloe îasa. alg. coi de ee ş le lss ac. est "zia. F cânte. Sobr s

ea C nea tanspaet cat. esabl ezapeâd fola sas. ac foe Ps n tcentpi oncearea te ic 1-5 tn, ca sestales zia. Pcaea etl s naea t besc îelese ca fce e eze.

Ocine pae face Oat menis?Faa lctoae espe care vo ai o

poat ac oce p ta, epâd cândş poa cona efecle Ps coslândse pntceata îdou s.

Codle pacc pocdeui Orao mentis o: 1 dona ene d gc 2 despteaC do a dl shast. ona ec d gcine ese ea îsş o etod". a desptiea îngdea eode

e ese ptea, c se afes prease nfes ca nevoz ca pshop, ca vciu, ca âeca ego

om ora po ae epsoade evotc ân, i dpese) ş aa îse c a .

Ip âlneşt ş p S t Atos, dş

acolo ag oae c voca coteplav ş isc.



Ao ei îs cdiţi desptiiii: d tc ate ieea i. Pâ n vdeşte desie malthot pieşe gdi s fac exclsi diiesihas i este i î cad ceoitic, vi d obşte,

şi duhovc i pesce sci seciceAces ctegoie, piii, a gdi s acai gciea cte adi pia f a gciiiishase (ce dsis de oi ai sus) : cocete scicu sce .

C tâ ai t ptu miea, se ecoad isai "ce lcte"Pec de l peisa c tt iea este exps î

i. E e fce rat n fz coctredic epete stih sihs, codii tute, cu

osevare e a teieÎndii st rri D si ai rai sn cicic adev âvi. Cci i ncep, ii ciD cei ce pesevee ae sp n eainţei lor.

6



Expi spiii xp isică

păte aa ctemplaţe

em tebaea c cae îchea toll

cedet: Poate oe s cce oceel sst Oatomt ugcua i î mâd oul ade c ocede cnst n eeea

ue oozd ci ce Doe sse stoasee) el cd s s se nstte c oce orcu o oate fce Ese ces gcee to Iat c sta ce: Exs o gnee to a xst u cr se coscS em e âd

gănea astă şi ce iită

Câd e desde Mc dc bbc gsutoa dei a rgc: Mod d xaveea fa de Dez. Î p ân gceste ee el lese ce dcv ot

t o si dvitte este e. Î acas ego cde gcea d lr ee sl



veneeă e De ca să sgă n beneci ee cee e Deze cv: cee bni ee şi siiuae, ee eşiă a eaee sănătae, aveeSe îfie ând n imeşe iic dă eş

te cd eşe. De aici: găcne de ire, eladă şi ăe. ând cee niic, ce ce veeeăişe ee entă conştină ărgit, seeneadi chia îi ezvă obeele esenei. găcineaasoă e cacte ivesa, este g ăsândtă,

ese et oă ea Se neşte şi găcie ciă,auni câd se adgă şi etf eaistică a se fce c aiie iă. Î atineşe s i de găcine seş ogto

Orato mens este doie ti e găcine, ce

senă tceva deât "venere": înseă cnvobie cDmneze. een orto vie tt di tină. Ltiii

aca ri tee difeii cee doă ii e gcie. e sastă s msă este covbie contire cDneze.

Aceasă disciee se deschid se îeegee isihsi găcne isihsă, Oato ents, este o cnvobiec Dnee, câd ta gâdi.

eceea de a fţ la vţ

Modl de a ce eastă tecee şocl iiiic oae scut s enitiv, deide de vednicia ta i de nvegadumăl. Piele Te Păa os niit 20 de ite n găcie iniii, ş ăăsi oatăvi Dr el er ărine o! Şi iise in e ă

intee Aseie ! Î ate cai, dieea găciuii este



ndegt Ideea este cesta: n îdto ebesi s cu vei esi cast "onvoie vi zi s L. n ese c s uz gs L tee sci s tc gându tae. ât vee tac gnd

ve z ceva decâ e ie siDe c ebie s c gnde? ice gd ceiii cae ie senoa. Gâd es on ta ş a egivii e di aia

Gândle t tce la coad. i ee e

oeşi âd cev în oc: gcunea ist De icee cea ea înemnat: coceae, ntee,ine.

ib cosc, v de ereis de athasisice) şi de keno ge e gâd).

xpeenţa mitică

Dscia se descde e ge de exe a,doeb de exeina "spiilă. xeen se osi oici. D eee sc se îâl foe în vea

Mt vee, la noi, acs cvân seat. cndc a 50, us de Mstic fos cos dn ogeeFlii de Teoogie. A st inds dup 1990 ec o d e a ct aces c v

"stc" se e ieogi dcui dn c îci se de ee. Msa e c ie î f iceconsâge âte.

ee "misi sen anc, acs. Myerion Pa lvi o e ecoct d ce . . .

Nii n gee a â, c ce ndivda



st cunosut. iti atic l d l uaticrin cuoaa pali d ot) t otlis ia coş c o at ita c a ads psicasa

şis adc o ar au ântui,

dit oli t v, it dv dzvlitDa, dşi a fost dl â ns. c sp sciso i aia l poa criDci evo d o xts a osibitio i, ci izto dcât aiu A moahis pitv

nc s expeeneze comuuna coct divata, i gcia sihast, ca st coobi cuDzu pi ca ândio" .

gciua isihs n st o c" u st om

aa o doit. Siaa "iuist"

nu sa o c Ea san o sta de sut, ca s cutia, cu costit, c dscopa i stos iia t. Stihul isias cput st o ibţ o tia gâdilo o d tibu di. t dszi chip di, ci s pezn Ao, ss ioast dpt, int dv lb d oui, f, i"Ta gâdi

şi acicial lac s apoi d acast ta iîtzşt acast mi noi, la c aio ts"u im dsiul istic". i doa pim oc

c picaa, claitt t, zia ci dstulstc st o cuta idividua s tâpl oat a s.



C scpi e mcili A

La cer e paccă isată e regă e caegre oae: 1 roşii 2) ae c polee eionesa e sa 3 âor a cenic she, c ceorc c evrat s pc smbae n entllo iaa lor

â cră c e esse î a plinseamă ă n ct e ate cae s le răm oaec e

pr a e a cotiira ri e pracicăisată ratio ens îtr 11 la aa elo crest sa a Uniriaa Ds , sa c sil escse ost aza e ora lcacă, por e la nea e a ace cnoscă Filoaia îrepar e aă îmăătă în geere s e ată oemplaă în seca

Acaă ae e aam irna aă e cee e cer nsenă inia ceti. e baază pe ppl cev tot âe pâ a ră!



Condiile rcticii

cât d optst ncp iist dseto te îdan s egtet a bn dD anii '94'95 stcat n nce relt sttrnc.Atc o en t, ete, cee teb dîtâne c ve seoztate ag Unii esc "test" N st ntb obtive s t C sn teb de lue de costt de oe tae a energ se ce uie Not cest

îteb:Ce din ee te cdi ae actc ss

depi î rezet: Destea? b) D/sa tenc de face? c eserea de pedeci sest?

Ce d obstcee seaate de S Efe re det: D tândve? g d ut? b de stâne este l g î deet?

N este n test, ci o toeve see velu de exen shs. naz a et de

v cae te Îndretre comprtmentui neotic

ce cae ân î ue, dest ftgea. Po de a esa s d costta c

to sn ex ît, cae se aest a asp denden d ce, deede de nste sde sb oona, mâ, vde eze des tbr de persotte cotat vtc

Pnt Pt, d a sc âesc Pd d

Ahs, e se:



Pet ce d aa s, oc sîm Pouco. Ml cuosc ce d îvd e . T se âg c dvc e D e e ce se hovc Tot ool a B l o

oo şt cee do oc. D c c nŞ c e ct e? De ce c ru Îtâ es ee mş; fe, s esc şa Peeo seeşt s sczte. Î sete a do ca.Te cea d ege ctlu . . c

c oee cet ce vob de ce dovcesca! De aeea, se îcee c deste.Ît oe c otet evoc c

abate eooa u t fce execl sc. E ocee îs c st, c fza ascetc, cae. C

a se ee ucea n fa saz îgdt cu ou ît ucnea coae,coceaea oghc.

e cu esolte scd evoe î e e te: edc, câd este c movcesc.

Demonarea gânrii spetiioae

To oe u ue de gâe s su degâde agc. Iotant este s le conştet e

deo ses eudec îcle se ge.Sa cocee eote dese ae, sau ctaeae ame

D eec eee, l de sesoş; eşec, e vd cze oc ş vd crle o e cact,

e adtae.



ânde amst e eo cae smât eeoas cu scear dac s c magiea uu u eze eesir ut cer care i aumatzeznra â e sm u umeu ii de

suae sa bon b steme âdea aistac este o ems de egar de scae a esot.

tea vecli dând îâeşt ci e As, u cu ânos şisuestos e cuinde uea Da tee eociDioisi t zice, c săt teaă uimrea

S ă facei eo imese . Su şi ei oae,

i ai i Ada ce vec u gee ese o neeici, cir dc teşe o vi bsot hovncesc. Neutâd s eizeze i seee ve e cae cge i eee oaste, ete sse a s se fcă auz, s se aese sed c , ci ş coo de e ni idco. de as s seese seotea ui, e ş a cu z ai s decâ acea e cae î mâcă aele e sos oesea . Nu mi f mei. St coeet, ut e oeeşti . "

eeşti, d ceşieti ie sde sot .

es a smeee, zic, u are c u ee a e ă v e v a u ceşs eese se. ezi c es vtos sti de f vos e c e cezi ibit de ve . Pâng ca cos?

ti asf oae de zeu. Au ne e

4



bogţeşti ( . Finc toat cele bue sunt di mil lueze iciot binl est noi

aa celor cnci mri

estiia se ctic sb suvege uuiînuo, cu nsntşie e ac c tet. Iduto deteaz tediee iae de distgee se aţ Teaeul eeaz usinie

negativ d a dstgre, se investe sitoae su sadeea melo tanatotoce.

Solţii: Seaa de susa uui. S âi ctac c cal. "Să u ezi, s u ai, s ţ nteştie cat" Aşa uele cali slbesc

S i contcl c tbaea C coi leţi Când oi gi l, oeşte de la cntatc ul. Pzese ele cici stui , zica Nicodi Aghioil Feeşte iea de imagi seneo eotice,c s e aizi Eosul este la lţi, eţ de

igiţieeşte iagini _sezl deodt Esul musa stigit", iea Igtie l Atioiei.

ete ce itiii sceelo osdae le.ee adio, teleol C s szi scimb

iţii

c evizo descis?E det c ugcie, rato mnt, oat dve eansşi istmet e desii D oecâ ontemţia cce a vii Vize uitiit ae ut şele De acea eii âvnioo cica na a lco" contara noghic uric



itea nuli Ad

tea Ad" ete o sta ceMaxm Mttol eşt tul sad sptal t Aces l di te dbâd t

t. Celt, sic, d ce acge suşdevâş, dobâdeşe "iea i Hss

te no ete g şi ge cvte t, c s fe. D a ae este sie ş grăunele mor thnato a

t cele ec .C ea te veh Adam a nea fe

e go, a te oşete pc gş dâd e ae ttee, tae fmae, socie.Vech Ada ea cat de a ş de ttee c e

toce n â.N Ada e eee bse deedee.N e tstetea c se îtac î â, cc te c mez vee.

el d ş ce va ct ese ate

Î geceşte: Eshato ektho kathaghee o thanato. 1 C.15:2No Ada şe c dtul o ete îee S,

a pec, de d îveea:, obl coida: nveea in moarta

patli gcie n fd ş va îbtt: vee ce di ecae de. Îvee ce dp odel Ze ez ş cate Exei de neede Teoo a, e. Uea, 200

Ş l, îvee , Jdec Fca de oateee dzvt, ditv. te , d ce vbette pvele hte e evee l obse

66



oi ici tisete a tife. Ai te ti e st rândiesi ie rortl vt e eraezi d nşi te cosc eii suee D. Se iceşi it secud Di aic âe d Dee.

Mtâde ezent ctiu zeigc ite i Ada fac exeiea eşicie este lbe şi iă la dăe muli este ilneabăNi d le, d ste o bieaee etu l

67



relgr veţi ş îfrgeeori

S do od de gee a o. ml, calxtio sa caiatv: lugid va doa, calea ieioar xeietâd ieşi di l sbeci/

atooc şi aea ezenl gic

sau ezeotnAdo aceste i st imote Pa ca

sntat a doa ne salvaea Ş txtel biblice, şiaic elcu se oc de andou de staes d svae În laies sanis s sluts

Î vac sclizat şi agaic, caa xteoae a lt ce nvngi aa elud caacitaea de diza a celuo, â la oml lo ald divizue, cae asgu 20 d de vi Acetora a d logviate se obe ş in dicpli

esoal şi i edc

utaţe phelce, paraur artcae

Uii o ail p caea exeioa o i e a

ci i so s ia o susa ihedlic decât s a

6



u exectiu de concenta su de orto nt Omulvre î enee ec re, odăi sontn oueste grăbt �uma ioniei, au aprt Bbl pentr aen răiţi I loc de o disciă a vi n r pefer

să i un elxir de viţă lungă, o iluă ermcată petremurreSau exerentt subsanţe psedelie cre oduc

modcăr de contiţ pci xtrsora, stca voe s costt că ajoratea clr cre

u luat semne sbsane a obinut ri iniotrns sa stăr halucnori deute spitise Riscul esfoe mare. Nc un mastru uenc u-si îeanuenc l adjun shdelce i te ti î ani noin sng mestr, ovend dr-o cul săveh,

foose (u testări specile) o substţă pshedelcă natrală o ciprcă hlcinog; dr o foloe o sinuădă, nu pnr a- îă e ucenc iluiarea, petru da n er mnmoen să de iminea e o cpă a

"lte ui c ueniu să e m aă a c Acmesru îns ezpoba l înu ces oedeu nrisrle.

Premia longetti linitea luntric

Ş oviat i iuarea su vaor une Rgciune îmes Tatăl notr este enru logeita i enru iluminare Prim pte din Rugiunea lunae conu s evesenle: Numee ivin ta păţiei ela u =

Vo T Leg dă. rt a dou uăun Domneti

se reă a săta, a stători v



Amndoă cee că a o srsă cmnă: lnşeeecă, numă isihia Ce ru eg le ve ugunt: mncare sănăasă mşare mă, mulumre cel a moran îne acetea este mţmrea ca

dne menlă ş emnală otvă, blă. Mlumrecare ăranl mn înamă mderae în rebne Jlns losoă.

Frati Porr

oberv, ntr- fme trdţonlă, cnc fra Nm nul dn e a rns vaţă ngă ct ve nongen,încă trăeste s lcreaă M- înrebat de e nm unu d cnc Că ot au tră ntr-n medu ănă, n B-

covn desre care e sune ă re un veg ecogş sulAda -am obsevat pe o cnc, de cte de

cen. T veu o rumuete lăuntrcă s cadoae cre, le nsele, cnse v u mor Fcre busemote în fel , dr n n ogevtte. Unu dnree se nrense n tr modce d cnstenă, s înre- zăre cev dn gle veşnce. a ea n mptmt asa ur vta. A mr re n: a e n. Al cuse ăbol mondl d e abele fronr ş a ăsăr, ş la apu . . . Scăpase c vaţă d răz

cesta ost prra vtore mrva mr.Da a c o evoză de răb nrblă, s a ur înuee, 7 de an t fusese rt, aea tote cev dn veşne, rn net emoţl, darş-a dse rl ş n-a gră de e ş - ns

tă, sre 57 de n



L e cae rn o/ vă t veacul, am cott:inite lăniă modeaţe mptare; n-a at iodtă; n -a mânit niodată p onaă ( uă 6 7 d de ăătore) n a ptt pică nini nepea i i

ârea ia nhinre efrnă tntă m ă ormnu vet a f eper el e ecrat de hpglad pnaăn onde une erete nr menal e e drugla ag mentală, n ăr de aee dee A

dr frează rodue ce ăor al v .

Lonetatea e înată au se motenete

ea ce e meneşe te un blu oor Bnele oeu ale ne fam, faor de lnge

vt un noma oganzae S mlcaţ argentc norma orgc) dar cto de medu, dedue ormţ rgzate).

Lgevate te motoe! Lg u oş val rtenerul î măree cacte d eee a

ecelr ozve, aa e ca umr a lungă În ul fmle longeve mla u, obev ă nd patnr un nongnr: e -au oena rel longevtte

neva m îreba cureă vaa, ev e

u evărl nevee le a mă o dn ăre?a o aemee înrebare, unde cu un urer tă, ree, un rm auă Enervre aul ău î curteaă a u n pe a Dar, în azul,do pane nevo vo otena rro. ă u nu

ma longevtatea ee molore

7



ubarea ungmi ve o prblemă prtaă Univăd ongevitae ca e o prlemă meclă n piială.E i pun nădejde în tehncă, n pare. Tehna, aatra medală şi medcamentee rezovă rgenele. S-au

expermetat modri de anpln celula, de matelbiotc rnpnl de ele emione ce podueînnerri aletori) mnevree ecance de îmoăe aângei cu oxigen na întrebara aă n reungre a vei au o relunre a ui mrţi . .

S e cunc ş i metod nenae de încenre metabilu ş i e pre a proceer degeneave. Eeede regenerare prin cmbre oatăţi elelr maneîn aport cu poare getă errei on ş elepre ungire veţii.

D ngevite urmăă ca şană pur biogicăete n ga l intncti de onevre Ee b devoin de a tăi. Cn e e că u lnta e a tă e ace pl pre pilaea vieţ. Mle ţ ntcee ar găec ce punc în cre vaţa d om acleă veşnicie. Ace repune tabi uăeaie cu impu. Practica iă t nrdce epa tn alvării .

Ou uort m en mare bogcă daăr şti u igurnă că din e uraveee cva eenial.Exeriena ci urvieuri n e pae ac de eea

căurea încee cu oare eamă Începu a ată îneepciune ete eam. Dar nma îcepuu Sşten ee da. a eeilucră ee cca nşt.

72



eetee lettei

lititore

Ţnl rmân ţine 18 de ile de st n. Î eze el u mnnc decâ fce rde v, ar iana vaz ifasle A dela n Plament n l 1906 CAest nu sf snd mâesc c ese m eos de

snodu rses, cre gdue pstl ee untdelemnAsfe poblem oslui ae în Parlmenul â,

leur cu "stre sn a e" eg, mosml reueu p ani s eze un ms ziv ela rdl metar ubl Fu psl itmi era

sver se de mase s doeaz cţuni religaseEsu ale nave sntre pond de la p i ineeculi slu De id nrea asoialore e ridcu îmriva riml i pv consum de c soci umt rev"; eenul ae

eznan deln ss .

ec traezei

Almea hst derin în mstri Daang seaa la sea rsne, e aet imed

s. Seve mnare de egme eele Ia a fell

7



di (dcă ese d os ape au mămgă Posă lgi dar ul dn er cum m văz că ea ma ălugăror c s omndă - lienrnlă: mesecr câ ma pute.

mănătra Polovrg nd osul S Măra Mrm mna crt erţi î caj saată de ri astrveul . Mai saetă Feona îm ce: "Rămne s mân e delge et vm ave masă mi bună să leţde n cu mrea ă ânăm a se . .

Am asgura- ă sa e os ma i elen că sta mă nereseză să u bcătăra shasăÎn ce rvete caitaea mâncăr regla este: să mă

ânc aâ îât, ă msă, i ispzţe d răce.Adcă să u e rndă măla adsă de sma pln.

ropei a ăravl de mâa este eesaeoli. m că uoel măcă mde e cu2,5 chnale de al ese trebunţle ru Iaraercanl cu ese 3 hnal ma mult decâ cesăţile cuui e n. N mâcăm din ăere, di reexegsice n dn sae a asa trebe să e ndmând ne aeză masă bgaă: că no mnăm dnlăcee, dn necesia

acă m mânca m uţn cu 35% l, sean devaţă ar cre c 35 de an Am at ceasa d causcaahonă, dar dn cea nă.

Fără te, nu-i mântuire"

mănăsre . , sn ra rar (sror mn ! l sfragera oaă u rae Dec nmi

omple cnotnee dsre met shstă Baee

74



e ent mur late cirbă arme (e dae bune), vin şu . Gtm u, ierarh nrde e mne şi ca Ser ă u ve ăugăilo e d ceă!

La măătea l, o mă d egum, ale vr,ue ine nermdiră oul duă exigenţee nei buncătăi ălgăreşt

L mănătir Sant Scltia, în Munţi Aeini(li), am mânca l teă da ra coo nma bnă

tăţi au otime de bnă maoe c tmâne d egume ba e cl vnea mnetupa; dcă m rii ra şi eş ar la urmă, răjir şu mut ruc. Părintele Don mo bblielmănări, cr mă ne, mă ndemna ă gut dn oa!Da am văut că muli ugări nu mâncau ecât n elag uin din eaă riă unră lncă.

L măătira Btnia, dn Kera (ndi) ma îmilăe era vegenă Regmul ecira mănă c cedin mnăirile note . S cnumă hrna uată uharcă, ie rgrie tue: cerale rce egue

răăcnae, mier. S evă hana negntă (şuă, cea, cndimn, rue rea a, ridc hranăngtă). S îgăduit ct onrvt Svte carne, excitatl lul, mnaea reîălăe cnată că aca î m amr ş e

n oe caur, şi u rcădre n ih nin d ma vm ace nchinarea şi uăne Dmeaă.

5





P II-

Î LUM L

Fsş mna a um a bsă m mân

Fos rup a um ar b ăăi 100 de an."(După Eva ni





h

ceptcim

Ese posiă praccarea issulu n ume Ş obândirea puterilo isias în lume? Rămân în ame,în or, ăsrând angăile sole prosonale?

oan Guă de Au

"Dcă zici că est cu putnţă c, găsidu în mijoculzgmeo, să rlzez vruea . . u eza să ne nvei e no let eas uă s ciudtă"

Aad, ese scetic î aeastă pivnţă. i csa ă

rari st ei care s -ar utea oseni i strlumna luDa el nsu, prin emll său, î coazie secs

mu, ăci el n n uste, i n ume s- rdiat la liaeamistică.

irete e ese o uriă xcepie da exceie e ces

en ncurjeză lcrae.

Fama ca monaim

Acel o Guă de Aur ară ă liul cei te

uie să prctice virui monacesti.

9



Lu -a ata îpsţă d ă cât ăiafa a rt aaşi ş atorii şi căă".

ste oris e e i e Cercl d iă is ro es

d rei

eăn n oi ruli căi c d e u cd so dcă

oti oezt st emt l desăvâsr! zs ărţi

derea n pe

onnr ste-cetate ete ore veceDacă e ist, d-e l us!zice oe, sc Dar Grigore ce are (sec I) ăsd

L ceţ sret singurătt co, dă n-a nrătta nm

Şi să edescoerm tea îr e eii cei prctc lme.

ăele B Nu exisă sihsm o ! Dacă ve să

c hasm, megi ste! (n ue se neege sgătate une, ennţae l e De ală ăee este ărnee Teo Păă, o zce cu

mlă îneleie Se dc uni l uste cd î use . Ad a ău n Lo a ntt Sod

ml ă e l locul lu Es osă căder înus p cm ese oilă nălţarea mcă n e,n cete Do că, sc oevnd, căd în pese ă r dcarea mscă în lme este i e ră . Saoe amee czuri 0 100. Adc 0 d 100

cd în pe 1 in 100 se ică n le Să ooim aesă ansă, cel pocen slvor



oam al anecedene

C cunoscu momet de iss în lume ăzuî iznul scolului uă vici ui Grigorie ls oemc isstă, în Bizţ mui l u ncusă acc sasmu Vrlm n abri vobt urone se acs useu de umre ssmului, căi i s ăr sort srcităţii şi ero N exsudăor, nu exst un cd npt de rne oclic ş derndee corecă rugăni

Foosea ocdeului ne pee oti ensd căr mse lg din Bizn er srtă greş, eidntnru că sele eau ol nregăe entru o uae de delcaă Ba m mul, ni se sune că şi desu mnacu mirc, inesv i ră o onsnă îndumr

Ncdm i (sc XIII, autat î meied isism, sun că easă ctică e ecoadată tonaor cât şi mrenor

M aro d no sec XIX sţu TefanZăvoâl de Vş su sarţl gne Brancnv

d a O u vrt desre isismul mrenlo ş rndmăou lc c necsităi si unte muu nostru



Ptere ptiei

Dein mtic

h mntrea e tlurar en mc!,re rânul Toc naul d l Aho, î lelenoare orvâd c devâşre e o nu îrragere tol

Dac nc mnea nu onde un eăvâ unc cum va eu lacul o ev I mrare u cr încee dcuarea hamul lue

Vom une ma înâ lcul car racc oratoments ugcua mţ n nmă) n umrete peomaţe nu urmrete denul mc Detnl mtc ae ţn de el, nu nver

nre cele tre ţn r omuea Foca

ucare umnare nţre) accnl l rrecnvent m le rma ţn, uaa evde dnceat ot rezu clelle dou a ele în ăurvrdnce ale

n l dlea âd, oevm în lme ut o

l detne mtce Char o Dnul ce ac

2



egl pusie, rată au exstat şi stii ă pste eexemu Vasle e e a fst n mistc cre a ră ş sareiat î soee, ş rt în cat u lme

etragere dentiă sa perioică?

Renverea eri misice na ven d mstr cd puste. n petere olbele isa. n sprdesăvrşie renunări a cele lumeş (Teol de a As

Aeast r şda rgulaÎn azusca enunăr la ume sun ntâlnite dusii Un u renna denv ume Aţ au renat peioi entu asuiea erăsrăui n, eru împrspare uteor ma presus de e pentru enne

acţii msice.Pus ămne im de r shstă. Ş i cre u voci um (penu locul lo ş uael sunt î me) rebuie să pacice reage perdie demosăe a utei.

odeu acesa de desâsire -a sa hiar IsusHrsos E a vu o peradă m lungă de retere îpusie (e 40 e le eecue n usia aranane) a t ş reragei dice consante, câd şm sera În Nu Teament s consenea de câeva oc nrul se rerea perod n singrtae er

rugiune.

egla asceze minme

Aseza mnmă este aoria e mire! sn

ni delu Păreea tonţio, astăz ese pen



ru mirean viţ ieicescă nu ese sucienă l sorielăntr şi că ea tebie mletă e ăe ee c

sceă miim.ercu buureşen de ctică isistă raio e

i relnseză şdr ces dezie că scz ni orea ustnicilr, nui dr d pusei, ci est bioeecăi mirean

Pentu aii ese imont de se sir cdl niic,rezitr, nde omul să derină rugăcine şi să nteţină

exienţa cliăercul de isiasm vra să contie cdru niticu întruiri săămle entru sdil Filocei şi deierea rugăcinii ii.

acelaş im, cei cae praciă n ume c eriodic

eagee uste

, dică pentru o rctc exusivă, eîn mod oanizat n tbăa occă de vă, e ndialeeie şi rămne eidce n măăstir, etr st isie, e uţin de două oi e .

ssmul lme, ca ctivite rnizată n-ncec de c, minteşte şi cueză aces mperativ esiate mimei sceze ntru oţi creinii, entu oţime ae sunt cemi a desăvsre

Pice adic desptiea

none e are ice Cel ce şde n uste şi elnşeş, ete lood de re răboie e uze, e grăre de vedee nuai cte unul are ut, căre desnăi i l ' trândăve .

vantajul ustiei este enor şi n se ae coce

o orire srială ră o vonţă renţări. Iar sia



prbeaz ma le tl de enunţare Ete expe em de u ute de enunre

Lre acea rennţ e oe realz la orIan Săl Iac Sl ăpnd r e g

atenţ ă "se" e u sen popu ş nuuat. Senslpr lcur ndertte eret ole de lme Se at trare une tn lntce n hrn moul lum ăătore.

Prmu ca dn ara e heă cr "Lepdar

de lume. Ia ărntle Stnlae rde ae expevl et capt rn Ledarea de vaţ dartă

N do rev c ore, ă ă e se Is Sl

"Lume kosmos ete n ume oe pet tot ce e peum a" .

Renuntaea l me înseă de rennt l eor, l cptvttea exteror renoee l ne (n-seţe. Lume" îneamn betee, trebunele, dnţele gndrle lo.

Evdent, desăe e oe pc - or. te cdţa răr ee deplnă Pu ee grţe că ele 3 egămne dee de obece, cttaecultre vo îmne. n ete, în o , ume, m duc ese răboe"

Premsa ilmn"n se, Dumnee n- amecat n!, pn

pv nele profes on n-o d âs reeă ac la curăţen total a pactc în zre Dunezeu mese o cu gre rulu, cu hăe emţ, mbgte erocă a eţ mndee, u

5



zbar rose. Modlu e r d umna al pstese Ioan Bozăou El a tă tă viţa în use, ndc m de sus dn născuţ dn eme n mism crşn ş necrşn vdem că numa rtrgr totă

(pedcă dacă nu dentvă, a antrnamnt

dă nuc od xclusv de vţă) s rms lumnăr Acooumnu n mstat cu ni.

Adar cl r rt al dsăvşri (urar, umnr ş îndumnr s ealază nu nua rn Oatio

entis rgăcina mnţ C ş p onda pust sau,măc, a adrl ntc a ucr sotă harulu.

scre pstiei

Exprnţ rragr oal su prodc rb survzată, onrmată de u îndumăor. xsă ş riscur .Psa oat să- că p unu să rgă la ia lu

rori, să acă vre să doarmă câ vr, să ănâncecm î e. har în ute, cel sprt u bu să mănân ca săbatc. Ni se zc: Cnd mănânc, orc drual a mân, nu uta ndtă să p msa; adcă sănu mănnc ucate, car în gurăt nd masărb pusă c dn cu rm, u nchnre ş cu mntr uhrse

Ps r prmjd Sut ăsţ să ră la usedor ar u dovdt ă şiu ş , ş au rxul ţrloas înalt. char ac n lgăa c duovncsu drumorul şi a ca s mărrssc. Crcgr ăugărlor ăăor caegore nxstenă n, da v în lte părţ) nu s lăsaă în vo e ş acolo

xsă ascua.



Se mai tie că sie, se ecomndă frma mpărăescă să ai coa o dstţă e "o voce menească"deăare de anaoret Despre un psnic se e ăea vzitaţ ni de căre n ucen

ima intrspecţie este moatea

De m semnlat nele rscur, mi cuând exgeţe,ale pse vom sun că nm rergee i lucru n sngurăte este srio uma e te dreaptă cu adevărat spr men sre Dmneze Ş numa e- utpn aseă este c dvărat vors

E cema l pusnce l sngrătate, dă nu altcumv măcar în ceasl morţi!", cea n Cvos Aunîneteaă oce relae u

"

mea" (adcă am oe

tee zile). Şi at reţ do cu snee celma rond. ntâlnre u snee prond este inospeţa Oglndrea lăntulu Aoo este oc de mul searulază dvnate; locl unde diviite vrbeeml cl ude osmos dvie om.

8



Despre vzn vedeni

toe cel e şi ger . . .

În m rugcun nntr, chr l ă

, o p nmne c deb Apa prpţ cromtc unrce, p epod d lraude. cvt naţa d xe corrl pn lanza d dcorzar ndemnu îndrmrlue nott d ac t lal c·,' n tc rtblt na de crp rtb-lt tz

Anon cl Mare a p uncuu "n mpulconmlaţ, ddt, et ngrul l mne Era rum,cu r b. m aunga

cencl -a umt, era: D e l-a auaAnon cl Mar nş, uzânDa

h o şn mr, n nrdgh cu vcn b am ct c lm alunga rdc chr îngrl e nu va up şt d

lam lngt

88



e vorbă c . . meze

ţi mai asceţi e vetizează s espinem enle Acestea n maea l majtae elb alsbtienlui scenai acari sii iice

La e ei păinii din use e aveizeaă dspeîă cpcană: imeia că sta de vbă c umzeu s cu ists sa cu Mac nu. . iti za despe esaă di Vâcea că "tă de vb

umnezeu" pe pbeme de cutee i . . piic;ei unee î diceză eţee nase penupacienţi e!

O pesnă din Bna i spunea iee tcte că ulte inei e să d vă pes cu Iius issce-i tnsmite mesje de pcăină ei mesaje

ciptice dese sâiu lumi a dată apiAi mi-a is: "e Andu iejii-mi tânie c stdenţi să e nsmi mesjee ui Hst" .I -m ăsns "tă dnă sudenţi mei u iimesje u iss dec di Evagelii dn ânt

ciptă!"Aseene esne eu cee semnal maisus ced c pue n vedeniie l a cum pi ce înunele vi hucne. Ee c văd scene i ad gsi;el sci e âte n dce ut esje "cti

n duhvnc sau u nduăt isc putea en cect sz tsnaă un aseen ene ne ee u uei iiei" sntnes-tauc; eie duă tua nui vţa vădt ede viine") i e- ea d u ses

cnsuv

9



Spame şi i lsone

Ve sune s i ugă sunt tăădut si vii. . Însă pcc tă că ncepu nceu caee ne se ni su vaă) vdeie sun ie deuiăi le ne eăi culpă aue delcă dnncent di de ngtvte peci suiectve sme vc ulse idencă gee cu stu seee pesnită es e giului su e isincel.Pele veeni sn se ult aztt. El ve

nsenăte n spe tiie de a cntiu ugăcuean spe vtajuu nt. nu sun pu.

ung pele "vzuni" de zi n ee vunce v u âine ce v a uă decât i.O ung e ce de âine n nuee cele e este un n

cnnuând uicae ptt ungând ziune ece se deltă cpacitte ină eaă vâd cces si tt m ute e căui lui i cnnseţei unives.

Mnte n edtie ae caactte spt de e

epae ese pedisusă l pie autsugesei e aceateue ugtă ce eeenae spisă duhu sunge. Ca să cntez euie să alungi . Reseteeeu senz de cp de TREZIE pn peeue haste. Ia când nu pi cla nteupe

ugăciuea.

pa hl lms hl

Când a vede gl de au eteă nu te nân să n e npăiâ. să-l ă tecă

augăle să tă.

90



ă n te încâni unt cane sun iuzii snt diee e sut meiaizăi e un infmtii cutae si sunt autsugesii.

e zice "Cei ime stă vz en Isi .

Ese ncece Ese ce? se ume escă Isieste chpu ivl lumesc haui. uă um uu eutee este chiu ucifeic uteii.

ă u e îspăimâni nee vedeni sn adei efiii e negiăi adei n cscadă adei e ăcaui

unt ftme e sţii ale e tniei ale e iginii taeice. ut esti ae cii de suian e cae tginevăzuă dup ine . . . u sun ăni nacisice atje eedie. Şi api sut sene e uăiii e nii innu. ă nu e înspăimâni săe să ecă.

Rpet fem sihu isihst I dcă tui ele n ecîe găcnea minii i e câteva măăi. i un ucu zic sau un ucu ineec cuent pesnadică ită în itmu diun în imu ctidia.



Ce rorle

aje

eie să tei peste psiă decepţie pt că îtimpu găciuii inţii i a meditaţiei n genel u sepetece iic. Oe negi n se petece imic. a dacă se

petec eun spectacl intl mai cuând u eti e caleacea uă euie să te egăseti Mulţi nu eesc săpeseeeze t- actică cntempltiv tcmai penc u se etece niic Ba ei se mai uies cnd dăl spune că dacă se ată eecte ticuae teuie

să le alunge!ada tăieti siă decepe. Fie că abadnezi e că pleci să cauţi numătr damatic caesă-ţi ea miclul T ai ea să se petecă luciantasie specle ie ilmiăi eplive eecte pamae levitie teeptie eleptae tecere pnzi u i citit că Maia Eienc pute l un etălm d sl i că sânt Etein telettă suitla disanţe e mi! i că ţăl ismtc GhegeLază di gag-Ala mege desculţ ăadă zuistca d cs l să n simuleze cel ult ăbde u

eeia emnţei!

9



a ezia

"Îmea alui" n -ae cu s se imedit!ueea pmisă e găciune ae ca bază de plea-e trzia. ecele cele ma peţiase le pactci suezia s listea. i t peect a mitii vei- ă dn etdeea cstietulu si di let aule la stie a ctiuu si eegi latene. a pa sial ţi acţiuea ecie idia secl Ece a sete mu pâă e eenţa eisteţei tale ainge hal. aism ese un vf mpn suie după gă lucae de puicae â t eistă eulă. că lucaea e bu i "mitămpliiea ne ma eede d- saisică ilea s- csatat că u p apăe efete sematema deeme de se a de lcae seis de cencieasp. Adcă t ât câ da aculaea de Medicsă zicem el puţ t tâ ef a tebui a ueaseza ţie vaţă igu s spus e va vi mle dmneă pâ sea te vei mât" să nu c

tăm pe lcae ceeti . a să asă ml euieîdelug lucae .

Acceă eecl pal ce ma de eţ esealul. Resauea mltătii ae e calae ma a teuie să ecunate. Rgciuea min

(oatio nis) lejuete estauae metalului esauaea atuei adamce. ete echliul ssmac Ită de ce ae a sea s ea u leaţia eleaea s dedulaea!). e aceas azăpsic a ezie se v e aăt zi, c e faci

vednic aismele

9



fecte esi

V ăe e cus efece cule. Ch de un înceu. Ele euie evuae ent st dcă pinin cntele unt i esne de elu neleefecte zce dcăi c ce ână l hieteie a un) .

Ese esă încăce enegecă ânl. Acestefect ese sevt l pctcenii sete "densitte"câului ic l âinil. I cnină de cest efecd nu e încân de el nu dn e un scp cninuă rati

ments.n ncie de unele efece zce în ln antic ti

când uce euie deaă su nteuptă.În nul tăii einae suine stailite

spete se de uluie see înelegee ent

aeni entu că diuază egul. ete eciensciaă enu că scde fc. Cet fscinaia pesnlă les când ugăciue ese scită cu sinen seuaă.te acese sunt uăi scpu. Oce ee tnsfmt în sc e ej de sage Ia ntă de efecte

d nu te ata de ele ci cnleză ezi.

ti pnogene

ei păcută seaia de declie teuie ntcată; nlăuată.

a ai les euie evă sena de "ddule"de "căătie în stl". n genee ceste sun stăi hipngene. Ee n u e se e gee piiaă Uninsuct cae încujeă l elev săi căăti în sl"e tilă geeă: le ă cnă de sgne; e dă

pcnă de iuzne; le măee ilie shică.

9



nu czi în cane ingee. ungăe c eţ cn Aege înte l dcei tetene a e ăânie ngă c ă tăânet

etiee nzi de c i cete te du

eetă apăt tu ceză n ceacpă ând unină id de ăţie cpuui dcă n i det cn entu ce ecug du tee dică înteupi ugăciune. Ai ţzee ăăii dă ce încei civiae cdină

Un duhvnic e: "acă ucecu n cnteeaa pnee pe găi pe ce e !) pnde- epice i age- e ".

95



r i ezl

âd Teez Av i-a sps dhvcul e c vut e etaze duhvncu a stt- c feae sălnge sfel de săi. e ce entu că este fe gesă c un extz câă veme a cedea e

ee să-i suet cha pe ce vednci luce săevte "ăiie".eez dn Aa vea tze uteice. m ele

sn eeene atâ de pesnle dhc e cusă e cne u e guente s citeii s le ne

Şi e e că de cee multe n cnemp sed ansa cae se ste eduncă sc spil

tăile niptie = inând e teve) s cliaeaentală eecă sle seenia ca egee a stdnţe eguu.

Nu- dac să sevm că extazu des ese se nitcă) nu se n cnsdee a dsaul de canze u ee dec cti ca de pe p de nţene El n te veic ăut cnt. I cnea ese icând sscă de

suectis.

9



ate puţi cnemplt au cunscut t aenicIn Râia n ziee ste eu îtâ di siicae t eaz. u d ei inee Cic Căv(lecat a cele venice n 199 a lăs tenică iie

asupa e ead ucenicie.zul acest evenime psic dei vs esteigatiu cstt aceţi de em n este pe îns anţia eazii Cusc câţ asceţ de avegu smui e ieţi aste dncei ce nu

au t ez (sau pe î tănuiesc) da c a ţnduie lite.

ns es întât edi ("pesne ezice Pdme) E sae intcă ctă su sveit pe eteptae.

Ez ese n isc sci E e ipetez de "ăie inţii ste si deepdus viţ pegtit pin u i nipcă ce.

a e caactezeaz in estz ua de

eee csu eegeic ie e căuăEzul se actezeaz ngeze a c edihna ue este cu degai de căd hetem.a la naiza de ceea pe ene

Mediii seă de degegae e a ică s e măesc t ectivă s ic e dee. dipiv sete ganize n

zint vnţ ae diseţ duei .

aseni ce i dg de c

edc. i în tns în ez se cnstă etne e-



cpţi tanza a n nnu vta. Înan acta nt ct ct n a cntnă n apan.

nta t tan taz t acea nt mag acl:Maga at înv avân at tc tnc

acuns) pat pvcat.Macl t an t

ai p c g n iEtaz t atv ga tiuit p a acţn tattca al cannza cca 6000 cazu) cntat c a ctc l tatic ala tc s a t t .

9



et ilzie

Pe câ ea sic î gi avva Aie a adii a vis că ea sic î git . Şi că a ei la el eiîi . .

acă ae a visi ese eală gâdiea cdă va

decaa că i îeg visi ese ea Mai ales câd viseea eie ascia si ăie alciaă.Aa Atie a ai adi aă i a visat e

egia di aa. a a vei a e a âgâia e aaăie i is "Fse aae ăăsi cae n eu ie e vea de s iedia e vaa i e vi e săăă e s ai eeie e s ue ieeă eaă! Ea eveea sedid ia Aie se vâcea e eisa câce cu ge îi dădea sea că seac ea aievea egia ci veise îă di isie idn sii iceiae) ea âdea i âgea ea eeinivesaă sicu eisa c ge ică ea e e a ăsa sia

a a ăas î sie ă i a vei a e îgeca ăsa a eiseei sae ca ei ia Aie a

a s age i îe Aces îge ic i l ea



ncin dnt . . a and gul nc u ne . . c ân i a act n c a at la ca ue nnii iiti d a ă utiaptu i geac (a n ic i tă t

gac) aa a it a al a ceciinţil apaia gac aungânda Anti i u caz inga nt atetat ut

de ana cazi când utniii au iziuni ativit ii al t a al ândii dart)

pzitv iu al alii în iaţii dat ugtiata ncaăi) Mu vint c cai taatic ci

nii c aazi entitţ atale vdni d iit ca tviztază) n real. nt iaiv da ea

Nu dicut dac tă c dacă t al"

zcan nlt n 19a cntinţ d act ti i tenţ i laă ă

tac. lg nicaa l câ lta al tacă

Ilzia n da ca ă te tzacă a al.r. Man Ryz n cata oa ş c uaă upă

zc: xnţă uctiă intn a t nidatîn d nt ca aliat ctiv. " e ce nu xina i a un li i daati clit.

a nivul tae n it dei t agna

aa tana cit na u z aa cum ij

cuc cat.

ni anta uzie dc ri cinccn

cndz iuit d anta c tii de c

00



nvtic Alti gav s deshid s i isic i ptgi igiasă

n tână asct a schitu Raă gândus vacu un îng vna ii apinda ânaa. ânăul a

tns d a sta n gim tist snân căi aa sni că îgii i apind ână. tau ctai cstată că tână stctă abiă bi ntat s ti sa s cinică

i pică scnaii siic uică stăl

ial i pin acasta ică ina.Închi tt in ida stii: cnd a stnic în Egit ava tni a adit

i visat că a stnic în Egit . Şi că aciu cibi sa stă Ncat ca ubă tivi c alt b

stăta sij init în cat i ăta at i adică cl atăcat caital . . Ai b sa dstăat i a aătn ng sau at ui ândii . . . Anti visaă căs tnic în Egit. e tt tsăind s îndit ăa fst da un vis . . . Căci nl din ui s aa aiva lângăcb.

Anti îi ic Cât sn d sla a nul! Cuaj să n idicăm!



Prre vziilor

ăn Nil s sna "nt ca t

găcinii s nu căd n îna nu t să ngduinci n d niăi nici un d chi sa vn . . ) indă tnic agin n cntnsc nic când

nta s aă n ină. Sboru, 1) .aa stadi avnsat a gcn in suvn vnnt si ct aasihc uăitatc caaudţ sa s t cnstata intvn cti n gând î a ncnjuăta a ni

sv snzatia uni cnv cu "ntt"

tats t sau chia cu zu. und subctvă nnta tans a aa c oa uni atăţ ti.

oă nniri c Dneze

V ata duă cazi nu ztv atu ngatv.n ăan dn Nd a va ntâln cu nzuca nct că dac nan să iana sc zăpadă n s va înăv ncată. Vzuna a stn sta zi atunc a at scu vă

ntagă iana a dânt căua vncă sta ac



aă nână a n an ă n xc înunct an a t n zl na a e 80 d anE un caz ân n cnd nn n cdna înnzu a aat agna n cnv nac

cu nzu e a ca uază ana aăa l ca O a ca cu c ăucnd d

uă anauaă -a apa d aa a u :La văz unz -a aăa a

a nc ă !" Ea cnnă că aua a dn ncă vă a că c a a au uDunzeu zca: "Ma ă uc" .

c c ca naă a cu ă zzzcând "Fa n da n aa aăă ă ac

gcna aa ă acă nzu" Ş a cut

găcun nă a n un n cân ca ăn vzun un aaa încăca aă aa

nncaă

N rezl zinicaa vzun ac n angaa vzun

uă cu caa ăc ac n alnaa cRalza na lncă v ac a

axu În l în t acă a a nd

înană că n a ln Nu căa d ă a d ntă Caută na nta a vucd u căua nc ă da hua aât

Pcaa ânu ac alunând nul

aa ăcun u I) Ş ând vaa că



ăi aal aini încp vi aniaduc aa ana î ă xa.

u nă un cnidă aa ic s Aa în gn d aină a ca

a rvn în caia navgaă Isiicv dn cne din c di sna dn aă) caăă cnc ă C când aui aj a aca a ds i uiăiAngă l v uica.

Poeci împo "lego"

Rani ia d Fo "Cug d sci ăn nc" Nt nnă: ci

ca acică apss î gc înană: si aa: adcă a n cn a n

an agiaa ă acva dn ăa cnai În ană sobr îaă nă na.

Insă a ac c dac în acicăn csan păc a ii a dăi a ăca i ga lvaă d când că n nsucai dn Bu a acca ac c pău căă să' c adcă dncădajl ngn . ea acaa ă aaacă aduc dă găi: ăân uc ga ăâană d c hnă e av); aa mai i duc gă c c d d n E a ă ac ă j îană a ăi că ai . E i

ini c dvăa în dcia v

0



Rela stinţei

ăstrarea ndenga a treze foeă onntrleabs să se re s s s ariuleze ret ontint

r vzna unând vuea. În tot aes mpne antm

S u te nâni aparle sun sbetv Să nu te nspămân n eete noitoare er

aar res, lteor a n sal desre sab stăpânie amn , ateor a najare e tree eva . e

stab meu sezai de or stare e ezi Cusninătate. Ş rn eara u redin a Nmlui rnstih. Da n eusest să ndertei eata trnse, n- rerpe rgnea ba o sere de ătn, restabtrml dirn. Ao ontn o atvtae i, sau u

orie tvtate t aorantă.



Iluinre url i e

uprul

Subtl Flaleste Clegere dn scriel rnlornitici care arat cum se oate omul ura, lmna desârs" Cele tre cvnte ee crtire, lmnar si

desârsre marceaz cele tre fae e nevontei sate faza ctvă (atha umnativ ts) untiv(the)

urcarea n grecete atha) nseamnă, n alractc mdiate, lungara orcr gân din minte, rneetarea stlu isast

Dar rcare mai nseamn tergerea urmelr umet, a negatvit oândte sa motenit . rcareae catul dnaitea natei dn destin dn "arborele

genealogi", n rotogene dn talol ulsonl xlzarea nor amlri negtie cotene alerl celmi en d corol om m asg aro avem s oc).

Exst urcare lent, rn scez, una ra, rn

oand

0



eşie n "mlga mnă"

Imnarea este rmarea urr Ct rcareaa lmnare.

Ea este s rmarea nistiristaitti menale Câ lntr atta miare

Trebue s em d mitologa lmnr" mnarea nu este un secao feer, um se ateat un nuo oze e senzalminoase sau fosoescena eei umse ateat al. Acestea, eenmentele se ntoare,

ar utea doar efece însoitoare.Diact vornd, entru ractcian exst atru i

ere ale lumnri i ar a n a l notnde ea.

rma dn ele atru lmnr este stltatea Ae

stabltte metodc avân ca efect trezvia np n greee . Este stare e caritte mental car surne angarea agtae mnale a celor trei ilzi angarea grj lor. Amnm grj le sunt cal) temsne narea o are orce, ar o ratează necotni,

rn sre n lcrre dn afarcatl ngseaz ontna e lg na ded, este mare a, en însteaz mntea bocează terle naral ale omu Trmen medcal acesui loca este nstarea neotc a ontine Iar l

nistea s senntatea metodi sunt "rma lmae

xtn contenl adag cntentl teri dn nontentA o dn cele par mnr este ntatea n

n Sau aea mutae mental cae t d era connut între tne smeni t lan astoral:tana pe actaizân aul otzi, este nmt i

al dolea otez sa a oua lmnare)



Prima miare ade ai aes beei ersoaavaaj î lal salări ersoale, a oraizrii ersoaiăi

A doua miare adue beeu î a ome

ître, desorirea ităi speţei, mai ss e emaeA ea umare ese merena e o dată exzarea egui simirea eliberată de overi ati.

A aa uiare e du a te omiuea diăoate aese umnăsesive st, d de

rea rarea area iei iuări N estă eretîre ele. eiă aeas srită sese e are oam oa-o didat Ci doar es aea mtae ăume' aa mare de la îţeeere a oore

Ilme hcStadile d s ae imiări s ie ilumia

ra spraarală sa ar S darur d sus e seobâde daă v vo Domnu pr evoior es a redi d aasa

marea natuaă s ea are s oţie piaarea asid a or roedee; dei ea s oae îvăţadera oitu biu r proedee de aooro i oe e nen e, se ar araă La

aeaa ar a au ore, a oţăumiaa supraaal sa aiă nu e te înta

nu e one vn r ara negcăorar îr om i Dmez, âd odiiie s-area a a se, spoa da am praa eîtret

o al isasă.



ând sren e e ertde că a sue�sa ese da oa Domnul azsca aaă ă după racc cnsecentă, ng, nre 6 an ajraeaner a n saea arcă ne one

c scp, că ses. Imn n ese scpea exst, n enl ând ea ea în lucae a Da expresa e aoasă aea e apăead m an de lcrae

Aces sad unăr se nese "edre în Dh")

ân ae î nete pe e cae a sa da ceresc"ena ce ae au s na, plcaţaeia eneena pneum ou adcă "sa cpra D Sfân.



ihl n e obină Yog

Rsndem la trere nor râvntori n pslogdn Br ne ntrea "La ce scr e natur rtalse exne ceva dac combn tenc reav smle de

ractc medtaie oa cu rucne, sis, tadeortodxRăsunsul raca isast nu se cobn cu n o

lt ract. N este azl s comin nc ga, nccu dana, nci cu chan nc c vasana roede sastrat ents rugcunea mnii n nmă) este un ssecomlet, connând eemente dinamce, de aseză exteroar, elemente de ascez nterioar cncentrare,contemlare uricare, ntrosece.

Fet, s aset comune ntre siam raci saenae orientle. Dar nante de a berva se

tel comune, suinem n faor de dtger ractcien-creşt caută e umeeu {autu rascndaPracce rene cau e umeu pr sus Dac nleem aeast dstngere de baz vom abordacorect orce a trade liios sa saenal. Ş n loc

de combnare, vom vorbi e cmpattăţ



Ce rscur srvn ân aestec? Srvne eruta samgrea, în azr uoare Svne scnarea ersnat alenarea, în cazur grae

Înemânae în acneAl întrebare ce n se ue Cneva oate ajnge dam

nat ac rerge a ract a asas, ranyaa trata

Runsl Cântl amnat

ee rr los,dar am înels ce vre s întra. Iat cm sta crre.

Yoga orectă, aa cum este reat dn raa e a, seenete ca "sna armone Autcontr aroneDar ac n strctor de yga ezaeaz co,înseamn c nu sla ese ret c ntrutr etegret. Dena clasc a yog este k!! n atn înemânare în actune

Inaest te felur e y edcal, dact asramt evooal) Sa, exstă n sngr fel e oaermân îns s nem acentu e nu n cele treasete. Cel ma des, se înâlnee yoga actc

In ura lurre snt ametecate. se n

ste î Eroa ron ormua asramt sa enal,necomat sh-stua cu eure Dar, bneco erene redonă yoga mecal ssmat.oaa ranez merge e yoga acc

n rtele Teo ran ne zcea î egăr robema acasaDrag acă e orba de yoga-srt e nam nm

motrv, că eu -am n motra sr Suntburos de tot ner care or s a r s s-s on me enele Ce să faă, sea an

Dnr-n

og nregsrat e caset ao)



acce ien aă am

râir, di ao, du m aienie, ocaice, sun ă re ă Iia din radiiaoastr

"este la aeeai nlim raie ide ci

, eane"Runu Î rivia aeaa înae di

Cinev i- cet să ac n di comarai re diferiterai orietae am. u v rie asemeneadi, pentru c e inersaz ai a sra cr

i mai ţn raica rri zis. et raciian eeecesară ritata praici as i deiaa rasierii.

ăsec m zării n sdi i ean-YeLeo e are stez d a tr rpndireaculuri locae n Fraţa de a ne ri toate tra

diie bazae "reearea meor diin", onizânddesr untatea seei uae" . . entr ncnocăori,aemenea egizri sn dertan. nt itlecal,aceasa conde re sinretism.

adar, evitm comaraţie Le ţi i n

dierite srs. Srdei i receti mai dare nd ve întărţi, asa n v a deta vim cmparaţi nrera t (rugăcine mn inim, ugcieaui Is) i ]apa Yga di indim sau coparai cractica Nmutsu dn bdismu aoz, azae pe re

eri manceDesre smiidini nemile nsat ntre iiasm ş oga vez studu agstr a i dr Scrmaenaeraaă n ra rmneaă ar, da,198. În ersiuna româneas, sdl a at n oum Adr Srima, rtda nerarea umuu

Humantas 008

1



P de i n cei m ei!rbar aţa nematvă apatcă t ma

vaoa e ae raRsps fa ierarii bserm î c

aia Oao ens gina ii iimă t e ida i e l radiiiia, î as i t ai in oaizate admiiai i

ai ae i La ni, aia

am i d izarea iai a isiasmui

des s aii "es dar el "demcriii iiii

Deocratizaea isteelor d la săbirea lr Isias impli raic eit i agare oa oeea deeni un mou vven en cieae înragă?

Ea oae nmai să np mou vven pntr o societat nea

eţi dtate s ntbai e ă mergeţi pentiniire si îndrr La ni mai ei isiasi sa a mari cnori

inre ei 12 irsi an el Strin în 19,a la oa âd iis aet ail ai ee ian igr d e şi, ş aea aib. A ai dobd acs ti iea isiia? Cutai

Îrrea în aea lcrare re amar ersona

de xceţ, la are oar ini aed, are se ptredino de cadr ereii. Ce reit se ă, dpă 21ai de a niiea Cti de pac isihasă a a r înd "Ce ai greisnt riii 100 d a!"





P

MDEL ŞI

PATRSCE

.. Să e am de Srtă care zi u

ţam arăat ţe aea a ă umbpe urma or, a ritr-o oatre asăăoare a atorasă răm sre aza ttrr aa ste

S Diois Areopagl Der NreDeee ap V De l se,

î e su i moeee





Laţu u a miisi

Ihamu (d rcu ha=ăere e ş cnrre unr o rţ ontma aâ rm co al r re rgazea

ma e rnaee prtual cu nm d "a îl V p S Mnte Da ra gnnînrpe ae ă în e a ce îno,daaz dn m

ra am î Iu Hr. S r

în Evanh ă Hr a îdng ă -a îţat n e ţ am m ă e roag od nm n a a, n ut, da nparpa ua r e a rea manc rn ar dhde al ontă âd uJmpărăa euu e n v Ca get praccă, d aer cea nrcţ, a rvrea în ne ronde a drv ae rn hat c ne a ăvrbac umnezu c gândr a s rlz rd îma unrcă

S ute h, am aa ac d ac

oo p aica Dm rma a.



S ndre Critean imnora ş ao "Cano are" (ec. II-II adce re aterie şivzar aca Domnu a acez ş rgciunevzare n na di Ira n

rgna h iha ee n vanheSh at prmdia "Dmnzeue i m mie,!" (a, 1 10

a ş "e u Dd, e m de mn! "

(a 18 33

Dar şi ieşe-m, u vid

"

(

"Dom, eşene" (ae 8 : 2 La baza torc a conemaţe ia n aşe

za aoo Ian, are tematv, ş apot Pavedp teane aea d ş pree dece ae prcotmpatve Rgaţiv neca"; "ai urân o

oi cuvnte . . "Se ma ac refernţe recroare m coempa

d h Tament: Soon, Iaia, I şr ada ie

nprme ecoe ceştie au t ocaree

"keie" cri n care -a organza, n r maeştriraa empaiv. fe au etat tr cre de ntrire

ş anmiere a pracici mice n, i gpti,h

bemce nt ne ngereş, aze n nte deee e are (3-9) e ând era ar rmancvite care iau programa" ret ieţ , p iian Nra (Egpt)

1 8

"C FG QSC"n tradcere "aci" = practic cerea

"Fug" = aş meaec

"işteşete" = dobândeşt a



R, aa sis

e la Saa i c l Scaa l oan

Ioan S au Ian Sna 79649 te cnsdera inţiao praii ha Rugia minţi na

pseuce ra mn E e e e pr rgcnamonoghc prn epeaea ânu I E oti ea dpmri Ş pne a pe d re piniptrezve (nep .

Scra ee cr re âri ei a ndemn aeţui Ia din Rah Acea a er u Ia dn Sina cre reg dup cae oa r pre cer ca pe car aeenea i a de Ia

Aa Ian r a auu a S aa dumnezeecuur ar ândui pe de repe pnzân cr e an din aţa itori p nceap ina pic

Fecar d ace tre racca a i ngurpoa atrage dp ine to coreu de neaer Reaizri Treapa înâi: eparea de ume" în tradeeai eo neu) a dare de aa a

etragerea (în radera u Dmr S noae .



Cum racice epdra de lme meanu ri orn ume

Runde Iaa ru ec. I:

Lme (kmo: ee n nme coet enru tt ce

e ate m aine au mre.Renunara a me et dec entoarcea la e

e ntroeie dime, rnnarea a ot c amneea

ca i Ian Srr e n adevrat anua de

am. Pe ce e niee rite rect la uvânul II, a eata a 2 a având i Dep nţanşe a tuuu a suu n Fcaa o.

enân lmbaul ractc c ce rofetic, an ca eznt ael lucrarea:

Duă puţna cunşnă ată m a întcmt ca ntmpa nu rea cu o cară a urcuşuuă vaăecae ec ae tat sa rt cna

eme cnucee nsa înumr} e trava oaen sau entu nepuna mbi a tăcea saupenu netăpnrea mn a entru mărmea îpetraaa ca aceta ă-ş ăeacă vne ca ă scă guta ă bndăc

Ş aa e nt vo ce n umă ş c e e uă c n Lucrăe săămn veauu e acum sunt atnee n e n prte ate u unt rme Iar a ta

ee semnu ovtr a vacuu c va s Îdmnre l Ioan cra unt ime i eciene

ie upi a ei i cvân u ii h turtor şa inr

atpta vizte, nii n e regti nr e. Cc

area de inie e mp ibr e oice eg.

0



n a aa mma:

"mnra I aă aa a ani ei na o niti

i a praii a rati, i-

at nt n rae at d a Srar:np gin a prntr- ir âdmon aar ar âdr de mra r. La ugara tatie "C r ţeaica da prou i Dmnz o pa ar

n" . ar fâr rgcuni rpra a Dmzn Cuvntu XI am ca ai r dr

a gcini mţ a uor i oeţia, incar, uinai i nţiar

"Rgciuna , d rea i noţia nea i a Du iar du are ţaai ( . . urara r ag riioara haror rira nz, unara minţ ra dndi odira jdi, riirea ritii, mcraaâni, gnda naintrii, arara murr, ra inn dcoprira cor iitar, mn ai."



esu esăvârşii ui Mx ărtritru

m ro (58066 ee e ncrere , "ar" au "rc Cr da n a crere ae c genr de "r, ea r e

a ar aea. n mod pea, er aet , crrea a e

e apete epe unaeea u Dumnezeu onmaînrupă uu u Dumnezeu no u deCape gnoe

rc m e 3 ree Admar uEvare Pnc Grre d aanz S a a de a pr rândr epe ar a deaădura onematvă

La Eagr rcu are e ree

a rapa a, pr, ab prn mpreapor b reaa nr eoa)c e a cnatra Acte tre repe n ura de S Mm "r-

cuu" pae p n e b ee 7 z

ămân gnre



rarea au aa crende zier rtore ae ân rarea e on, rare cnrat, enrar

b Cntmparea trea a doa ee mbăt

hne ere naae ee odihna onroi onar enr a ze ar

o t Dmnca n u DmneeuSara de îdmnezr ap55 ee tain; du

ia m au deâira âd in, i e to

aâ anc rec e d e rm C deâi n amne, ze me ne e Mâno ecre S-a deăâr Ioa 930.

Mrturr a e ca fei 30. lne Hrio e ara enu n a 30 de an În

aat cfr, Mm dtige crele

= rrezenâd m5 = rezâd rea;8 reprezenâd ngeţa; = rereznd ronaDmn Se arat în me cân are 3 de an î

vţând în chi acun e cei c rvd pi ae nmraee riare a Căc numr 30, îţee ainîţează pe Dnu a or prnato a puu a ri a or ieigie de dara r ze. impi rin nmru 7, ci i et nei.

ri rn 5 cci rea ee încnci, îrţind- pentimţr în 5 eor inteigibe prin 8 cci e ineigbe s mai pre de eria mrat a m Irroniaor ee prn 0, enr decada ân a pornor are cuzee oamen r ferire i enr c

Domn i-a ut a înce nu cip ainic



aaă ră âd a . I oa 10 - / I ad d Săoa

a a ra d a ruu

do ăa oaă ocaa d obad a ar Po a oa aa ââ a Sa S on No oo

a o ra a oa aam a fo orgaaă a în o d căr od

g Maar or Foaa Păno ar a raa ra dr m n prămnăm dăâm.

raa a ma întă au an uga-ă n

îaăa îă îaă ă n m mn

d n a dago, ( în oaea noar ş î or îâpă. m M Cuvnu s 25.



ime N Teşi isiasm sc

L ved n m

o No oog d oa

s r oat m da pm d t mo a u a 49 a a a nsan

o r d n dorramaa. r o a dor a

dra î s d oo d- d d.P a a a a o ra sa mod dâ a otoa ra a

a d a S o d a umn r ata pa sc ord a roaa a I a

«ar d ro pâd am ra ml ml m 8 dnr- o tr



mnza -a ncnna d u şi a pt o o.Iar an ând -a ct acasta, nr Smon n maşa şi a at dac ra ca a u n aoriş . Fndc pruindn a nma min n ma i d ma mba mân.

Î an 77, a 8 d an S So ar o a doavder a mn dumzş

ot a as âr e n n monam d an a o gmn.

La 60 d an n 09 acza d zi ş atd r miropotu omd n raa ar- izmuau urma an d ş 6 an d erţ i prs

Non-conformism lunal

S Simon a rda erara mporiva a nt car- ara fa de Simon Evao Sdt magiu s dârş.

Dr a ost conrorsa nr coningri sdepr isiam harismaic.

rd rm n isham arma. una ant exrina mc p simţira aruu p onşinizarea rzei Du Sânt rda aizarebozui. dic c boza a pun n aoare ectebozui doar dac ae xrnţa ren Sni

Du şi a sa mnez. Nma aca a vrenic g ş dzge şi n c a simpa nst profion de ro au pisop . .

Iam arsmai apr i S Smon caa ranr ni ercşi a nro peroa e

en n ma aa.

2



D nee ae se poea l deseor misei n ptea f zate. sm ase dea puterea de ae a ne majot modeae. ae sas se ona ei e-asee ab n ei m.

D ale o ari ms a o reat eateda a o-onorms a de ise sa a de ere a eria a ia eru o de desaare a st Non-onrmsm misor este d tn a aoritaea d îneepiune. d mari

t s on de îmierrea nse. S So eog a on de împetrireansie; e şia proteja aangarsmu a artatdesis asmnd-i nseinee, proana, e . .

Fic ci prgn

n Son î fe n sh, nn oeplaa ss e ae nt aobioaoaate desnuaeeneor spae me gprae

In , S Simeon ese eaiat urii.Moar în .rmea o proad ung de ee asa sa. o

rrea ee ora i S ieo u s târzut reepaea sa. Da ese redesoper enias înseo , eo de ar siasm n erena anera sa den rmen sil a ndaaren shas.

a o ostate d, n ri idee sae neors a snee ae se etaordare" m notea ariao Ioan I .) prineena sa elr

Kalto Ware î numes te "ishas orăs ea» .



E r a e - ns ma d î aoa

de nez. E a îâ a 'ooc ă a a a a aarea. . âd î-o - o r a am ă a eea î a '- mn a d a o '

îoar-ţ ara o a o a a e ă ca ă a o b, ie în ş erra a aă mna s ă a o un a a aoo e î îeg ma a La îe a îr o go . a ăd

e r za oapa a o cre sră îda ă a o m d a d Vede zdh e e a ml m ede n m şp e pura d dob d a an îda

mş vre gd nă în d de a a î zo maa l a se mie

eea e i ăţ o e ăzire ţi âd e I

o a

d ma mpl a gă de ore eeseaă gâdr, ea r îa a

dmziacă



Dumnezeu n veer, dn eerin direc esear noşr n oneme sesizezi umnăae adază dn Cunsut (mi piril) e e unoae e e unasterea în uma Lu"

"C e e roa ne cride t în cine n m ese int s e on d ori e z sear imine i miz, cci el svârşi decine (Dere rugăcuna stacă urmr e)

Mure mii de cele vze l cee nevzte, de a cee c d s smr l ce mi press d si rnee n ror eor s în mă eas o nsc epe o lnşi. nrednicind-se

ea s se îne la e nu

m coorî irsi dolo

in Cee apete oge acte Fioli o

Rfnţe bbocSf Simeon Noul Tel Ctehez. crr I. adere: Ian I

că jr , Desis, Sb 2003

FLOCLA Tre şi Dum eEt Insitti bib ş e msne Buureş

Mic filoci Rugcini in mi Preznta e JenG e Be 008

oan lcă j Viţ S Sion No Tol pc s În ie Nol oo V Eo r Ds biu

S Nht Satu Vi ân imn To ad

e es dit Hera Bcre, 203



Grigoie Sinait:ih în chie ş le

Ce do Grgor re a

rim jumtte seollui XV nd s- cristlicrentu isist, este mrc de do personlti de ner

gr rigore Sinitul i Grigori Plmse l cest dt rentul ntemlt se neeisism. n tn seii rticu, r nu-i deun nme sne "euch rgiune) , su thea contemple) s ksis (prti misti)

Conema

Grigore Sinitul 255-36 fos gen peerinu. nti mblt rin soile înteetilor s cte

într o ml prin lme s dis înţtur

Genu pnlu a fost lurat de pot-omânu on Casn scoluV stc d em gâd ş l în- abo a hamuu Asta a ăăă O ai a duit vt n Ocint.Tdţa elenui de excepie a at epezentanţ ta ve, a ataonm e fmo . Peegnu nslan", In CoduDgşanu (sec ats n pnaj adam, a set M apoap d

noi, îl cunoatem pe ael p c pvedan fac u adevtmanual de practcă sast

1



S-a nct în a Mic. ctorit î rient ş Bizaţ,ca caue n maetu S-a clgrit la mnăirea S ia,e ai nmele e "Sinait" ot în utare e maet aajun în ina Creta, ne iihatl Arenie a iiţa în

.

"rugacnea m .poi Grgorie int a veit pe Aho, ca geac

ihaşi S pne c a git acolo na 3 iiati roabilcă erau mai muţi ar oricm, pracica maimal ra încln. icifr in Singurtae, contepoan cu Ggorie

a ri n n îdrepar e rgcine ar n a at cipolimari i n-a at ucenic ntabii.Grigorie Sinaitl pe tho adun ucenii; l îni

ete un pratian pr. Cuoat umnarea şi "raiu aric",a au tab cm î met el.

N e ametec în polemicile vremii, ii cer liGrigori Palama tânrul contempora poat carcenic acun nl ametece în peca iihat.Cci S natl a rma mere i un pactician pur i u înrmtor e practic.

rpândit iaml î mntiri in lme. La

trmi pe cenicul Iior viitor patriarh la Salonic,pentr a un "iihat orşea pentru a "un moeli czitor al ni cerc ireni zice at Waectat e D. Stniloae.

Pe la 335 erge n Bulgaria ne ntemeaz n

fcar iia a Parria c practicien tietnic, ioat ortooia, inciv in rile roâe.

3



Otdxa sa îstt

u sihsm

rore Pms (9639 a on damenre teolocă shsmu rs pl aăde csă cre s pr În srer dezde onstantnoole Grore Ps doă dedsre onempre nemiocă a sae mnzesub for enerior dne necreat'

est prcere deă s e a

rn ereţa mstă, prn mde Pams rd s d în V Me eVder dsc îr senţ r su SoNo eolo sec despre eenţ d s mr u

Î n cr rm om as înre P Vrm dn ab la oatooe ap rss r a o ma î ue

prctc shst toae bene ş rsr seme fenomen' eue în m a u pra

ât d spe

1



olemica înre alams si araam ar s însemae isoi dar şi una paadigmaic. lamas alaam rprzn do confesini are se o hruies; c ezmdou aidi comlemenae (icidecm onrae! a

exprienei relgioase aidinea aa sau mscre dec coii cu umnezu erenareaminii aborce; ) aidea pasa, aafat cuoaserea li Dmneeu i a rvelaii muri pin c 7 ane, prin sacramne rn biseic

ee do aidni şi direcii s os cea sun compeeare: un se înre pr ceaana se rrânge în ceal Dar şi în se , şi n ziloasre, sn dsi or are d nire acsodo adii Ş at t o îtvre a sham

ar aceas îmorvire n se maifes zgomoos î srdn s dn Se adme, ia si de re ecunoscor iiasml ese lc mare; s adeacea dn n cuviin sa dinr-o aceare frmalsa dnr-n oomsm insiuon, si ar d îeegre rond a uror Pen paiei ishasmiare aea şi roada sn az a fe de rar a i da.

Ortoa -a n u hau î scoe XXaâ de m încâ s-ar spe a n mon da oodoa ese rin exeen isa.

a vdochmo onsa onasm ascine ra Orodoxa pne acen ma u p gcndcâ pe vr.

rodo" se ade pri re-slvor da =

sl Sraiea mnseasc pu accen p

ra meat ne repa*s mnsle a



ost vadate de econoc, de fermer de r domestce,perzând dmensne mst . De atfel, -n nstrs-n le exst s te c de desvârsre nu or cea mstc-shast.

rodoxa râne, în sprt, domnan shast ared aceea xnderea e pe gob ese a restrâns decât c<smul? atocsm, preponderent sacrent esede tre or ma extns p glob decâ ortodoxa! a apareo stae catocsmu are mult mstc de voare are dobândt nare desvârrea în afara practshate Ajunem ar la consaarea prnel PeronuTnase shasmul n- snra e pentr obnerea de

" aarsar conserate de m sus sunt oarecu de ordn

storc. Asz shasmu este rans-confesonl ar bsercacatoc ntereaz treptat ca pe o practc umnatoreesental.

cele ce urmeaz, ontnm s jalonm etapee storce exempare, e crenu sast. ne-aprops s nrm pe to magtr

transmse sast

în numr de dp n, socod- pe ce ma mar c vast nuen de la Hsos pân în zele noastre. doar am puntat conn s punctm momente eenae ând aceast prctc sa înr, crslzat perpeat pân az



odelul ih Pa

Grigor Palamas a fos nia în Ruginea iii(ora ruhe) în dsplna rezve (sis) de ăeeoli l adelei la o vârs fragedă nane e 2 de

ani . Apoi a ri o iuenă revelaorie dinspre igoriSailAmândoi aeri s, i Teolip iail one

orani, sun ar înnoiori i romoori a siaslAar Grigore lamas, u un desn sas de eie a

a dn pornie ee ou ondii avoizan emrean i ourl iluminaori prim mruall zis, rea ineriorizaă s îndrare iniiai

Magsrul Toip a os ase shas Aos înnal a lsa insla a iropoli la Cosainopo. proova rei urur iiha linirea umina,treva sis zia n- obgaorie usia Ai,zea shas n resune neapăra ga l u.Ani a os a rea jr a sasmulu sre lme dpăele do momene selae nerior

Plama va rlu eein ee e prnpi



Teoi a năţa Palama meoda sa xarea ochior în a e lo a ru i coro resraieimreunae reearea sui isias. Na dei explci indaţia xarea ohor în area de mo a li .

Und ese io u ae ohi m acolo, ochiue sa riirea lănic, aenţia?dersa rigd isiasmui, Acindin urmd

e araam îi nmea e rniori aoni omaopsihic,adică: cei are ca sueul n ombili Omhaos n

seamnă omiiDar Ahindin, ca orice olmis vee u deaz nu lueaz ear u spune e desrepraceni rugcunii, cnd el er srin de aceasa, i nmai ă era săin, dar i i ndia e cei car o raica.

Aadar, abrele olemsli nu oare nici coninia daă ceaea azise el ă r exia i n rodede coenrare pe zona sbomică.

Mjlocu ne

aamas sne c mloc nţei ese ima pune cinima ese mara peri meae i rim organ resa mni E găsee i di praic sa din năuraredeesoror ari, că ese esenţl ura u nan rugciunea ishas.

Din srierie i alamas gsm indiaii de meodadin cae deucem c ishas ea s se conenreze zona m e zon omu e n sn e scesune, a e eae sa nerae a rcica unasau a din cele dou cnenrări Iar cenicilor se re c

le ofere sre egre, na din ee o duri . El scre:



Cum oe n doâni om mlt folos înl s-si lse oiul s se t înol si e, si r propt c de stlp, de ieptl s su e ombiicul su

Ce ractiă e evt rspândirile n fr le

minii

ese s îmiă, pr rsuare mitea întru.lamas reomad c îeptrl s s sre pe

tde, entru c, aneoie se contm mite pe e îsd i oarte nesttorncă entr cest înceăorii s tenţi la rsuare ce iese i se nre i s o eiin, a ssi eti stfe s mintea observând-o n cus respriei.

Desre puriare mini zce , prin repetrea mel, ătur tat tu [rmele amintireeramările] de a ds. ir urmea ese etara n

tr a prire vaor mni , spnea al mare issŞi up ce se etree acesta, m să vad u

duh u mt u trpu· ved h rs

u ma us de m umin inre]

Dncl cine se ă o vedere nertă, ere in sine ntu ue s tnele ele asuse . . că nd evrt îue, e toui dnolo de strcire. eumzce mrele Dionsie [Areotul , îr aest rbtor îric se dă stilr dmezeis veee

Aeast veere u Dumneze se petrece l pro-iu, i este, zie isstl tr desper pt amătar Dumn est u ma d eştr d de suauatr hypras

Ne mtm de ua a u Ion

Cc (Jua d l z) cae se ee la xpeen mst a "cl obt" umn ncl umn.



raductorii n rân pentru hr a rstermen necunoaee asts e negai iar hr arsnia paradox sranecunoaşter

rivtor a natatea rgcin, amas zic c esena mistcă

oi sihaştii ne ruăm c aeastă rgcne nenceată n sre a- îndeca e Dmnezeu, căi ucreazoricm du cm voieşte duă voia Lui du a

Su, dup egea cosmic] nic sre a- atrage cte noi, căcie retutindenea se a c ca e noi înşin s ne ridicmcătre Dânsl

Iha ngraa (ntrea cr)

Deşi lmina pân a îii istice Palmas a srsi opere

e ne înrearea dacă dpă ce dobândei iluinarea ş vederea în du mai a nevoie s scri opere păce dobndeşt siha, mi oare nevoe s scri sau

citest? Aceas nrebare a fos us sin cazu ator vi-, ,zionari de idă n caz li wedenborg care, duă cevedea miezl materiei s cunostea taine mi, de ce, ,treia s scr 25 de ratate? . Da aamas a scris inc strlcitor

n de ze când îi cea asceza rod mu enici u se gândea s d initea e scris Dar a nceptă sce n ra ne vizn mnunate Biogra sănotează episol declnştor e cnd aamas ea cundat n rugcinea inii se are c fost cprins deun son sor n care a at o edene tinea n n n

, ,potir cu apte crat Aoi aee s-a rescimbat n ce

3



mai aes vin c mreasmă bnă i deorda pe mâise. oi s-a ara n nger are i-a zis să îmăeasă i ora aeastă inuna r Când el a înrebatCum -o fac daă n eistă oamen care so ae sa

s-o ceară ngerl a ss "Char da no cau i nr s e-o da! "

Grgore Palams a îneles c o poaţ de a sri din ace ceas a scrs mna A scris ca să împrseas învr isias si s desănuie misterl lmn

necreae i accederea la ea Şi a mi scris ca să apere is-asml aonit m adoare i s impun lmiA mplei cele două dari căutri: ha snaLinisirea s scrs.

Biruinţa scrsli su pen isihasm a fost mare.

rmările au os do: ) fnamenarea dogaică aCă isihae i 2 apariţa nor ceri e praicien aiisihasmului n lume a Consaninopoe i la ani

Iham mren

Iesire isihasml în e s pracicara lui de re lac, înuraja de alamas nu neag caea tradională, apusiei Dar usia n mai ese z ogatori sauca o cndţie sine qua non.

Şi maes său eoli spunea c penr isihas n

oigaore ga la sie itm însă eolip nsi astat la sie mui an ent învţare si minare sia,rerager toa, ese o col neesar

e Paamas sa orma a puse an i ia duminare i hes, amas a lcra în lme i a asista laăspânra issmlui rinre mreni. Ase ă, penraceza n lume, de auni i nă azi isiasml e cncep



na îemea la "nvesaea use", sa n reragrprale perod.

ori d ii i d in iu aele eplozi de eres en ihasm a

oni ma înâ esau câror care urau acsa md1 "n sam de so" sa "de ealu

Ma a reu n gazea a erma men în

lgr u siam rban' reera a no numind1"sam d o sa "asm d Des" Im rsuns "n sao în care ac ne euhe dine o hie dease M îndoec" sea men levr. ncam aduga: rc sh e slon ese a oosoarede lmba de salo

P d şi ndr

eennd a veea u aama n ondeom spun nc a os vea nd asm sa amadeiv; sa apoa den d mea aic iar disclave a ns în codiu orodo nr o aede a

f Paamas a ru dou ae mnnae anamea sasm1 re curn de reore s

r ( a co ism1 dn us, sau a arac poa cos din use. Dar ma re ie edre 1a ereca ar la us, penr secole Zicea c ş pe dre, cci c n sa gs n ocma pren enru a1 roeja în oa uriea lu În

lum oa raca în mod eepoa, dar n

0



ăa ăsrara u neraă s fae nma n snăaa orlor see îă mn - proa ăa pea i afe

ână o vedea m ze prine eomona

oma Braga la 2009, ăpusia n n a deâ a . Ne York!

en cFil v. V, trade noe de Dm Stno -

tura Intutu bb ş e misiune iserc Oox RoâeBcreş, 197

D C, pt vnct Inte cu te Rom Arhesco O I,

Sii oxi vm e Mea en VsCoo SUA; te Cns Făgţe, r eţ,



Reg i Cit i gne

ls şi Igti au trit l sfârşitul sec. XV i fost oni l mnstre tool Crte lor ntrotrdcee roâescă de 18 , se umeşte Rail. Cetoda este resmit mereu c o "cră Rul" p

cre ri sre desârşreI orig itlul ete:da a rela ae are mrie ţlr rlsul

lr ae alg iaa shast

est ttl te trete m tei ucu

Exs o metodă î rtic sihst;b etod deriv di lrre silo niicic ei cre leg i isst jti e ânl

ninsor.lst ş Igntie îcei secol e eree şi ci

r shste ei vi ronologc mr sşt toipe cre i rezum î er lor (pi cr" ici se eleg� 10 d et

I grş mda (n meta + ds nsemnC. Grgorie initul o ne "Râdil".

oi o numm eteşug" c n cuân gst vo

blrl ttiol



Anr crima o numeşte tenc isiată [th, nrec = artă] . l zce: Isiasmul ese o tnă e noaere la sarea aradisa r An rma nuaneaz:Tenca isiast este trnsă e hr . (Vezi esel R

naşteaJla n rtda rmnasă 195)

Numa înăto vr ala la mă

list şi Ignate, ca şi Gigorie nait, au o repăfrm ceor care ssin -n lrarea sast n-ar necesao eoă ş c a suientă doa o prat emiri

şt, frte, toate metodele şi anoane au fostrândte dn riina nutnei oml de a se rga în nmă ra i neîmrăştat

ar când, rn arl omlui angem a curne şi

emrştere laş dearte l mu [canoane, metode ite neşt nemijoit cu Unul, c Cel s ml, cu Cel aeuneste. Acesta este neze nt cu mnezei si eunoscut de e}} ai Teologuli, darl are se d nmaielor pn. (Clst şi Ignate)

Contl r at

rima ondite ete s.ir a mint s m tae prin) · '

cemarea umeui mântutor al omnu nost Issrsos l este e are zs: ne n ei facenmic Ioan 15: za Lu n tin! ne îneamnă marii isiaşti. imte-I rezena, n imaginea nerzntre

ntirea minti se mentne amnindu-ti mer, de-a ungul zei ş de- lngl orelor, de rezen Lu. tte

e magni sau evoări numi la ncept.

3



t condiie este trip mpt paa rarea rea Tre lcrr nsmnâd n snr Lăsarjil şi poemce Fecar să s roa r mân rndo Iertarea este semn sănăă ntae

b shc a dsăi a sat a.

oda nraă ca haic

aortaa srror romad ă modanatrală a ihor dn năae dp mse ajne a nrarea niă r moa s care aut a rera mn

e dsn n Foie meoda natraă ea ărma s ae na s oae emta a o aă ş s ae doar r

aea hară Mna poa s dcă a capă ptaaceasa a c ajtoru a dmnees. Ia se ooă n se prn ara d sn ând a Iss ristos ct c credă oată ătna s ră răşer

oda naral onnrara rs a onăese oar cept crrii .Marea od este s as oce mtoă

r i le rcă răe net n "

Cancepător ă se sârasă n ce a anume

easr înrn ol îno Pra s ras e a ume ca să n mrte mnea

ILa răsarea ta adaă ra s n

mee i Isus ş meiaa asra mri



I d ao roan easurled ă de e e ae de dnea ca d cl or

Pen paca mre ese preni ceasu de

seară ş ce de dmneaă ales n ncie de angaăre se amie proe soeae lst ş gnate se adreseazceor ae se cosacră es rci sihase Căorea a ae aeas dosebre D ş în lme legereaore ş repeaea e ln ee de mare foos. real

a isua îdmo s depre draa gcnis eeee eRgnea saă se geşe şi n oele somnu

dpă ce miea e reăt. Ioan Scărarl ziceRgăuea u s să- mpar sonl

a care se ace ael:n-e sen rc; nseamă- at custl semn aşeaz-e e a; ere etre cu srun;ndee ră să ărseş rgcnea dc adormrepeând sas.

La deşetaea dn son mmeşi enr zuade az ş e auc de lcrarea cea mai de foos rugcneanmi. Mnea aându-e atunci srea cea ma nelbra ş ace

la d a n nci n saş"ceas reg a Cas ş Ignaie reum de

de erceare scec ş de rcc ss a este s n de capee (capoe. Mule din cese capetecoe o antooe de prescrii n mari siai

sna egpeni ş aoi; o sit de iae sliioare.

1



Rezmm asfel nrear e prai al l als Igaie, n ne sau ele lurri ale linirii dinia nceporilor

Rgnea ii a easure prielnice

2 umăarea n ran somn smri3) irea in scrierile biice ale oforilor4) Aminirea Jeii si a morii 5 Lucl mânilorem aum inegral cee regl aa cum le-au or

mla aori n caiolul 4 olosi raueea ărineliDi noae, n Foaa vo.II Pe ocri oorem cu o raere recenă, c e Ile s EcaerinaIlesc, Ma Floa a ruu nm Disnere pearagrae nmeroare lor ne aparţine recge la ea n

chi iaic, pen ei are folosesc aces e n souriracceCel ce ese nepăor le sihie reue s facă cinci

lcrăr zia i noaea( n gciune, aică omerea [reearea] u

me Domni Iisus risos irous m s- ssoaă cu aerul rsări si n chi insi n nmă si iars scoasă afară, u buzee nchise r nici un al gân saunchure

Aeas erinere se svâee oa cu nânreauprnzore d la oa somacu e l somn i e alcrăre ceorae simr nru chiliei cu o smerenesiner

3 po n nare n ci n sale, in Aos nee Evangli, in rierle Tfoilor alenir n espre run rei, dar i

ele vin nezees le Dhui

4



(4 Dp ces, s tec l intire pcteo, cfrângere de nim şi medii juect li Dmneeu,s l orte, s pedep s ucrle c ne tept

(5) L ceste s ge nencett cl mâino,

pent înrânre trânvieiŞi iri s se toarc rgcine chi dc cestcere o orcre siuire, pân ce minte se oinui sscpe uşor de mprtiee, pri ocpre depi miniic Domnul nostr Iisus Hristos, prin pomenire nntre

rp i, prin ndpre sre cr dnntr sspre ocu scuns iniii şi prin nrdcinre nencett� e





V

Â

"Sursa bucur ee ee onvngerea

ca nu o ra Ra."

Am eo ărăan

"Culura oc e inra are ndce re cm. "

Mona Raa c





U r roGheorghe e la ei

Stare Ghogh a Cica 730-806) a ostontemporan cu asie eicikovs. S-a format pe fântu

unt fost stare a Cruşani ş la Cernic a satcenici pternici n unea inimii .Stare heore a lsa o lrare-testament est

nat n prim rân cenicilo si ar aân mortanentr toi crtorii ntr sihie. raea se numet

ara âdtoare duhvnas

Este o sar oriina râit n 7 trepte anoiec cee 7 laueprn a crei ine tocme siri s poaân i ce mai m intre fra a se riia minea ee pmânt re oria moşenre cea asc es = aatu eresc aotiv cu ice im.

Staretu George ntrese ân si spre nesinatt pe ei 24 e n ai supunerii mee

ieu aceste crr este Traa ci n formde cc c supo pn emorie sun eae e pa

porni n e arme penu estmre şi dv nvo

5



nă asez), e care să "înepura sşne ânur).eea un:

Prn brauu de s u: aa răa de poăo o ş rac, desr

ş bnă crare Slurea ş asclarea vr ace ca caşlsă v se ară "Edeu e sor erecând nrîns canşe înge în ru"

Prn al bralu de os cruc: gra penu s vdaa de re or e sână

rn ha rau dn dreapa cuc: reta murîoe la dau de aaz, adc ândra deşa Prn harul brau sâng c serta nliun

orva deznăed ş ndeur de a s pângărrea[olarea n, ulrea dar fanasle

Ia n cenru cu ese aşeza înden s v cnea au pres de 1 r pe an

Treapa 7 a "scăr sare Georgh voreşe desprerarea n povrea de noro, ş îăuea lbor

Sarel Gheorge n d slobozre a erea aacrulu n decâ elor n s încla pre aceasa

duă ce ş agonsesc c spre aor la eşeşul e",s d ce -au învns ul în ru. S eaz: C nu va

oc uul l unee în oaen ceşa, de vreece n up sun ş ua ee âne ca F.

acese bn a crăr n) nuulora sa da ze. ar ceor căra l s-a a a r

saa reea e dr a r nâ

1



ie de l Poi ruluşi ugune "lurore "

renaşee as se ree n seolul XI ândaseza aat ese soco a e char decâ ea athtae rânea ngrd e donaa urceas) . Ş aseza

rsas era n sdere în acel eac, sufoa de cârrecre nerzcea sna, ar pusnc erseca geaus cae n ale r n sa ascec

olova apare ca o nsl salvaoare. a en sse desvârseas sare Vasle s na Pae. E a e

n dn rana, de foe ner, s s easc e haşrâ s euas pren u în nurae ş cere

55 d a d ază

no va e an sarel ase ere abne de 55 de an în sngraea Caralor A s uneren accan al rgin u Is la neee Ş a de s rânee

În an 10, ân sa aeza la s , Vasle

cel Srn ese dea orâ î ge Va rne a

20 de an Î 0 onorl Consann avrooda



îl aj să consruasc scl de la Poana rul lângânc Săra) A âne â la oarea sa n 767casa e oaă bograa lu. Fr le eeee doar cu aree eenen seesc al rugăn

Apăaea mt

Sare ase a es nu e două or dn useae. O da a or a Aos ca s nd în onas ePase Velkovsk

Ş o da a cor a Bcre, cea d voevodla o înâlnr u a bsece, ca să rseas îndoelleforae în legără c racca sa sas

a Bucre în aa araror a rsuns la înrbr.A fos n fel e vercare Căc orce ersnaae roe

nen nae sscnea că reorez cea sau naenvd de a acuzaa c aduce eleene ersonaeSare Vase a exs eoda eeure; aesea

a os gse orece ee rae de aur aa c a fosbnevâna sa deus ure n faa snduu anen s n ab îndoe asura învăr sale

afel suor su docrnar e da de ar auorocalc aeşr s e are -a rds -a refaaGrgore Snal Fle Snal se Sorsk

e del rad sase celor ar înanar exerena sa, se deanează o "an ersnaă a că

urae asfe vorb de mdll ta il.

Duă faz a mat tn

Ioran en praca sasă lac ee dsna e are o face sare ase înre ele do faze ale

rgn n



rgăunea lucrăoare rugcnea vzoare.ugăcnea răoae sa rugăcuna racc ese

aza ând ree sl sas sl, ssen n vee

rea adnr n a ăcer gâdurlr aza aasase nee "concenrarea Fră s- ro vren scoplunaoru. âvnorl lac ree s se n n dconsan de aceas fa.

Ş zce sarel să n ne descra c lnarea

eplnă o va doând doa nl dn 0 000 d racaesl e s e nou olor euncoşlor

s cunoae ăcar u inii iţi care ese rugăcunea ea uăoare a nţ, u are se zgonesc n nadgre ral ândrle ele rle cae se a

ăgrlr înceăor a

.

Deăirea facerea aaror i

oarea neozeorÎncepăorul c cle re a osacole dorna,

ra oraa Adcă ndrea aba ş oa gânuor rele. Aa se exră ăn deerul o e voresde bsacole reu du grăr în eer, lvrăgeaan gând, grl anrea durer .

Desrea rsuue "ele re ledăr de ego

e ucrur de lue. gcea u Ere Sru, reeazlnc ese un un nsren de desre

aru e în o , ns sune că noaă n o sr e despre.E îns spun a răas aă vaa pracan nua

gn lcrare



s nă

Penr că sare Vase a vorb aâ de l desrera az ar reb să n-o an e a da care s răân anc esre ea n-ar reb s se scre, nc să sevorbeasc, ea rânând s ssă nua la recea scllu de că îndr Ma aes în sas lac,nfraa ngădu rebue s rână src la faza lcrăoare cncenrarea) baza aseze. e aeea, desre aza adoa o sne foare un, ar oda aa cu

gs s la ărn eseru. aza

vzoare a gcun decurge n ra când

s-a rdus conde aare . La faza vzare aarefee secae aar

evenene sce, ar e îă

, ad e labl eona, or cădea rad îneăr.

Vor connd haunaa c clarvzunea ransa u eazu,ealarea unarea.

Sau văz aseenea onz Cnoase un bărân ae sa acua e lâng nsre ae are suces lao an oae erfercă acnale sae în gener

nge) el le dă dre veden de dnooSarel Vasle, în secol XII, erea evaea faze

văzăoare aa c none ce are cerea ceor să

alunge înrl ac le aare a rugănelă aaa sare Vase, când snea dsre

e nsuş ese neren penr rugăcne văzoaresha harsac) se erea de ea penr c se îc

î. a ărrle d ae a ă bânse rgănea

văzoare oare, orânl

su a vd cor de nn dcr de vndecae.



is Veiikovski,u v in rone

Fgădnţe aţ

rudecaa despre avaaee ascei goant ssră îc o daă pin ecarea ui aise d a Na.

aise d o neei perft înre îă şri r

se e pe nee prit a oe sa nscî 722 a oava. a studi acadece a ev. Înatăbi străne aă raă, ooneză slaă ec rs

â i ree ia ână. îcpuia are anc a atur. Dar în auaa sa, e e sn c era păân a trup c a epuând a ni ce Dar perc setteu n

Când î propnea va, înărea pri gdă, rea c feria Şi-a gădut n inere să nu eaă aco, şi spea a aa -a bt ncar d, e bna -a rana pun pru întărre

La e în teee şi-a props să nu ceveească să

e a dscre, să dee e eni s nu osândească



Dane, daă vo învn vreoat pe cneva caracă l v pctn u oc e s se des păântulş s gt La sfârş constat Ş prn arl lHrstos a tnut aceas gunt toat vata ea

Car ând a condus oştea e nu denuna pe greştor c ddea îndreptare ndvdu scret e a snraJze căna s rdcarea aceua.

Şa ani d asceză duă

Pase n în oâna la 2 de an, a Trste Dl ână ânc Sra sctr rându de Vaslede la oana r. Este pra uence a ase şea dureaz 3 an.

La 2 de a peac a Atos Este a da cence

ntens ş reaz an.a Aths, nu gseşte ndrăor pe sra exgen

telor sale. A cătat ereu n btrân stnd na asctarea e despteşe. Nu gsea Dar Pase deprnsesergăcunea, îş putea asua o ascez soltară de anaoret

ânca o a pe z, foarte pn câva ese ap cpn oet. Ţnea post negr e tre or pe an Btea câtevaste e tn pe z. Dorea foarte p, pe o câurgoal. Trăa în srce extre vea o tare lăunr deves lture. ultea ereu lu rstos -a nent să te nt to sărca Lu. epeta nenetatugcnea n

Avea ş un progra de st. Ctea cr de parstc.Trad d grt ai Fei.

În acest tp Pase a stârnt nvda nor fra. Afost auzat de eree e ctre n ate atnt ar la

decata dovncu a fs gst r pran.



În an 750 vne la Athos stare Vasile de PoianaMui, mest i e ijloc. El î ren u Paiesă enţe la asceza anahoretică s ennţe la singrtata to La ndenl prnteli Vase, dar e că

rodul asezei e îlne Paise ăree psi i reie laiaţa d obte, rganizând Siu Sât Iie, pe Atho,nde rmâne muli ani.

Toaă uma ae racica isias?Pasie ne la Dragomia în 1763 ş rmâne aci pânla rpira Bcone de ctre astriei î 1 5 . Ap mergeu arte din comniate sa la năstirea Sec i aoi laNeaţ, nde rmâe ân la srşil ieţi 794

Notatea lui Paise este c el cerea uturor dn counitatea onal să pactice rat mts.Sti c rat ments ese n exerit isti si ai

m istia este treapă pre N oate s-o practerine. Ciar pntre monai oare ii au emareistic. Numai un Paisie reea s nsue turor elanulunei pactici miae

Comnitatea e l Ne e exep, avea 0 ecugăr i respect urmorl ti: sba la iseric,oligatorie pentu toţi b stdi Sriptrii şi Focie:itenv la ) gciunea minţii toat bşe,seent, sraeghere apoi fecare eita î chiliai, căci contemplaţia isias este o ractică ersona,u coletivă.

areţu Paise, prin acest elan de a ere tutrr săratie ishasml lte ugestrepere pentu lcrea

aeast î ei laiclr

5



Dar câ r n ţi aea dăr draacenrăr ase r ă f lă Părne Ide a ăraec e. aan a rae reomandaacor dar 15 mi de re a er ne

neaţ ara " z a na n r de eas negrnâd mna a fndă e nu ceăr"

Scundaea acol

Paisie de l amţ a nsdea a ecndar al p ace inun " ri un e ae febărr u deăra sfn.

aie aea dar clarzni a gândre omenior aea darul deri nane n din ograf, marorocur a z cu n rugăine aţ sa rma nă

deosb, ne gândi că f fnd ce eec de rscenţă a eţei cae are la ni aceţi Şia dnaine camorţi clo care enea la e c ndeări. Dar aiales a a scire raciii ihse În Carpaţ seco XIII se cnsi adăraă a ms

Pr sarţl Vae rin Pai de la am rnconemoranu acesuia Geoghe de a Cerca cn dgreae sasmui sa ma aaţi aunascei roân ddea ecţii Prcpaer din r Dinscâneia că arină n Ca icp lu Psie

a i heorge de a Cernca se reeaz iaţa isiasă în esie curi rcm la mănsra Oina dRu sa la ănăsire S ro car -a da e deăârSeram.

0



Rg Ari i şoaănelv roâeă

co arlee. Înelepcine reliosă i ceă eolut în secoe pe i rele i auonoe ele

n-u conur, diotrivă, s iort recroc or aoezt Ateor se etrece az el s-a it tfe din parta leruui iierenă sau eenădin prea rarilor)

u Arns" ese ru r rearcail nde ăile arale . . se atig oni i oso cer şi re ni desaă su ntâlit sub sen nţeeiuii ş l rctiiisrtl

În storia âtrii sut dou our snitore odu lent asceza;

od arp otl rtiri

Aprins înep prin ascz, prin practioeplativă i a srălui prin re prore. Ci aiînţ grpu au fot atţi, iu,distr Unii in erii gpl a rit în înhsoriouniste sa ieit săntate ina. Dr li

din ei au rturisit că n teniă a atca ruăinea



minii cu o ardoae pe cae no unosuseră până atncişi au tri acolo ent prima oar, clie inatorii pânăa extaz mistic

Tabăra coeaiă de a Cernăuţi

neptrie asetice ae grului ur spe anl 94 n 194 vara, între 1-7 august se organizeaz tara

cntempatiă de la ernu. De ce în Bucovina Pentru

n moti ora şi unu rci. otiv moral restigiu deare e bur Bucovina a teren al unei pterne tradiiireligioase. otv pracic itrooitu Ti Simerea lBuconei a at ideea or tabere isiaste (nmite "zede privegere" a oerit aciit entru organizarea

uni stagi de ar. eriada n- aes întâmplor, dacăne gândi la 6 Ast ese o mare sărtoae Simbarea la a. Este elebrrea transfgurrii prin misti.

rgnizatorii acesei prime "tabere sn itropolitulBcnei, it Simedrea şi do mai de a m, ărntee Dni (Sandu Tdor şi Păintele Benedit iş.Inteesan de nota c a aceast tară de la ernui auparticiat şi tânrul Constanin Noica, Anto Duitri,. irescu.

rogramu taerei e a Cernui cuprindea iturgiameditaia ersonl conerine dezateri Aar nu este

o aără csiv de experien misiă. Rugciunea ccsau asr ("rogtio" enerare, laud alternea c găin msică "ra" rbie c mee.

n abra de la Cernăi s-a nscut ideea de a cnstiio siae c staut leg menit răsândiri Ortdoei,

sb tu Ruu ai al Maiii uli



Ti Siedrea iraru isihas

Tit S ierea a ost n om liat ascinnd pincall tonc; a at nuenţ nect dar pterniă,n veac. A ost ml in m care a iplsionat mşcareailminatore "Rul Aprins Sandu or a ărtrisit cit Simerea a at un l etanoic în opunea sa reoaUni au onsra că San or a ost vertit peAos, ap n parte aera. ouşi, S or spnec a mult dect Athosul -a marat răsolir ş eisi

t Simdrea; aesta a impsionat sctraea mişriid la ntim. Aceeaşi mrtie espr inuenţa mareluiierar o ace upă an rinele Aran Feean pesonatate de mare anverră în mişcarea e la Ant.

Deşi a ajuns înat ierar Tit Sierea tria simplu

ca n ascet a prv u evlaie nu pentr ran c pentraloarea sa anN nia s i se aresze ineva c rma ofil

şi pompoas: reasfnite e nrea n şi loic: Da îi spui me reant c i mai spi li

uneze

ra un om încercat si stoic c lniste cmva antas tic r s se pân vreoat de ceva! spnea Anoniemeal are a ost irtonit de l.

retl amian Bean povesteşte un evenint inţiatic pe care i -a pus it Simerea; îl înăţa taini peeoft c să tin nl in arre e la ul S:precrea puterea de trnere în na ouli, hale a vnea olnvi, harl risli ntr aeasta re

n moment psoloic spcia.



reo Damian Bean ărtriee ă, râd aetai re a obnt arma eră pe ângă roprm rin iroonie.

Tt Smedrea a o n ierar ar a îminat ărrria

iia. A ri ări earae a eeri priuae -a a enii din e vei agăa d at oaen ar a nou uinri ponan, erinta idie întreind u e.

De ieroriza ngura a mut ăă

r oar pe go, n Oden in Orien A an r în rodrea aendarulu pe "i " a n a rganei avreiet a aa mi ere diCert.

pă uarea eăii de ăe armaa ă

i edrea -a rea ntâi a uava, ap a ănăieaCa, aeaă uplă geode a ti râe a ai eui ti an drei înr

ao ar aurea d răirea iaă delinăa mta la ol a âra de 5 de a, în

el " r"â a a ază "paoră" î ar eda

eervea erbaă oriee euneie deztripi n aza a da e a aea a pra

na"Rgiuea iniii aea ă e raiuna ă a

ae g" oează u dn emrii grp dr. ia

rn "na neem: mtarea mni de a aaa re "alt ea". Ee o tae mentă, bad adn uiă n t d a infaonal a eaou Mar de la mţuri la e a m ietiv



la erceerea aceli rzent cntn mediae ezentl liric

Acest pas iniţtic se tree autol ni mre ndmăto l ni mare ho care ti rle cel d,

ascte ale meditaiei isihase asec eterr aspclinteror: proede orato mets" ca meteg avnd ndreptar; dar şi ca Tin a "nrbri cu Dunezedp tcerea ndror"

ărntele Dani Sand dr a imsona za

astoral a rupuli isastaza iiai a Ruui Arins" s-a cristliza oac venirea lgri va uin is a cl Străi

Acesta ne la n oă armele one n rtrere de pe rn sesc l se stabet âi la erican sept 945. Ao e a cnotină de enclu de lAntim artici onstt ă andu d are o eroalitat ternic dar simte că acesta re nv e ăaaimnării de accentuarea aseu revltoriu Aest ome eie de mine si zice,

In el trin rintez gl de la nti spre

set imnatri şi misc Cc deărl isihasmasa ese: lminatoru si misi Prn asa se dosebest e , , ctl lrgic care n s nn aa cum res i ci se oenează

oceptl iniţiac ape o singă dată î ou estment, la Stl PelFlipeni 412; da ca sugste pare abudent l Hristos e emplu: Eu nusunt din ume" cest oncpt comptă trei a_pete a) nţatic nseatrnsmse tanică de la mastu a cenic b nsean prducerea mutaţii entale e la mpul subiect l timp cniu (prezntu lturgi saucsmc sa t eac cum ice Sfântul asile c) iţtic nsamnă treerede a noaşterea inormaţonală a cea reelatie sam este iiţiatc

msti El are n aspet ppaoriu pastoal su care este îndeob şieducţionist predca la noi



Ioan cel Strn avea ş ara rsulu, avea ş experen lnă e uhovn ntr-o estt năstre ptna)ş avea ş prezena percantă a elu ce-ş rsteşte testetul sprtal, presnu-şi sârş, rtr

A dou abără iiată si siia isoriei

În vara l 9 are o a oa abă cneplatvă,la ănsrea Gvora o ntre 1- Ags sb senlScbări a Fat.

În 19 50 ee D Sanu uor) se ă la stlCrasna, ne ea s nteeze şcoă sast' Daneste esta pra ată n 190 Eberat si restat ars

În 1958 to taş Rui prns a ost aresancarcerai

roana se nspreşte cupli. Cnşt se teeaue st, n care presma o r terbl care le scape sb cntrl. n exepl espr cota e eare: penrusll ap că s-a spoved dtă la Păriele Dantârul Dan Grgore sto a ost restat ş cut 4 a

e pşcăre! ee n aceasa şi slbce ar şi spamaconştlor n aa ne mşcr care a polarzat enrglsprtue ae vii. au să sulă sa n nuadn prograa şclară a şi din capul aselr Dctaturaa st eperien stc e are geraare e

puere n veac ş dncoo de vea

stae ri sas

Iagnea grpu Rul Aprns pre mfct eposterate sa. Pe tipl cnsttr se, e are rec

ventau era tner, ntre ei avea s contreze



personaltatea ult ma trzi p consmaea "tipluRugui Aprins cum sun titul nei rţ ecepioale eAnrei Srima). Sporn personalittea ecria inteotii aeeni sporea şi maginea grpli e altat.

Dar este vab i reciproca: ecare in e a prii reeriţa e blazon patristic mai preenios e cel patriianprin apartenenţa sa sipla inienţ la evement asceticnmit "Rgl Aprs.

Talul Rugli Apins" va trebi s fe cmpletat

e ni sa e alinva lte pror are anvergr Printele Beeit Giuş arm. Sofan Boharhim. Rman Braga, arim Ptriu anase scriitorlVasile Voiclsu poeul on Bar, i Ştean Toirac,cgetător e elit aur al une "lii a Evangelei

upă Ia.Dar i la reean sinura eee p ce m,care a atns un stai mistic intre toate cele are a paiipat la Rugl prns Ea a preicat e la a îniserii a pictat bisii altri e aim Sofan Bi ascis un

"Dictionar cresti' în opt vole. A ost vtae

c i minii



Revere Sbornicului

Cnd Ioan ce Sri a adus Sborul ercu Rupns, a prods senzaie.

Sborl ese o cger de texte flocalice vei şinoi este o Filoalie aduit, adus la zi, îmăţiă mai

aes cu ete dn mistci rs s modovei din veacuri XII .Pintele Roan Braga, în amintir sae despre R

l prins, eo venirea părintli Ioan cel răin (IvanKulâhin) a măstirea ntim n 95 toamna. Zice

a vu c noi im cea, uam ceva, dar n

şiam ni unde, nici cumrintele Roman Bag voreşte aii c modestie

ste rp Sand Tudor părnele Danil demaraseprograml crcui ocic prin conerinţe, prin ezaeriera za pasoral sau catihetiă Ruuu Aprins . As

pec praic fnd lsat l inspiaţie pesonl şi , evident,simţinse ipsa nui ndrmor de anvrgr

Ioa rn (Iva gn) vee pinas maimal d a mnstirea pia, şi enea c prpria savocaie misi l a ipriat u arater iniiati aestui

er spnea desluşi iiha n ee expoziiv, n



se teoreic nu se nv la eminr ci este niic spime e la un mer siritua se prctic struiorpână la cea schimare lntrcă mtre mni lua orc.

Ion cel Strn nro ru ierotosei ac cnfări ceclui. El a cnma 12 prcicien-ceici. Pe rei inte cei i-m cunoc. on cel Strănvore c n care ţine e o raţe mre lnţu er rnsmie isihaste e a Optna El as l oi

Sbiu ar i care Pleil us. Pentr rniere sere e un nterpret sraean Leoni Caâc nianuie 9, i printele Ioan şi cenicl eonte eă fe estai s ă âsesc airi Ion cl S ri os ntemnit Oea ir Leonte a ost eportat n S ei

Entuziasl sârnit e Sboriu i e Pliul si nen părnei oan a os atâ remrcailencât ia cut pe nii sorici vorecă ma âze cacerul slavizant Rugu Apri. Dr cee c s on n este propri zis n sprit lav cc evlvnici n are tnie!) ci un evr ptrstc samc ishsmul ee nitaic n eoretic nu e nv i crţi nc l cultea e tologie l se pmete e nmestr spirl pune relţi irc nmorcenc i prespune o mie mn.

Este rept că Ioan une n a praccnil i m

ee v pternice c Teoan Zvorl Ser Sarov. Dar ma les el pne n aţă egenţee e ctca.

Sbiul cepe să fe unoct ols e cte ce

ce voiec s prctice



Sboicl a ost ediat în 196 la nsea ValaaEste lctit de egenl Hrion.

Ti dat de eguenul tn este Lcrara miiiDsp rcia li Ii. Clegee de înţtr ale S

rnt si nevtorilor cnscui. " ,_ Culegere e nt exte din iloa lasic dincare snt antoogaţi cira 15 atori din secoele IV-XIV.a acesta se aaugă circ aoi rsi s odoeni din, , ,utiele trei secle, XVII-

n spaţu vast este aordat lu Paise de a Neaţ(Veiciks . Spaţii aple snt rezervate istilor ruipreu Sera din Saro Ignatie Brancianinov

Mai sn inlse srisor tre enici ae stretilorde la Optina de l ala pţitori în urare ugă

cnii iniii.Ediţia roneas a Sbii plaă dp 199,inlde s "Srisoarea testaent" a li Ioan e Srin,către ucenicii si roni scrisare elaborat în 196 npenlt an vieţii se pâene.

Un o sasn cartea sa Tradiţie i librta spiitaita orto

do 198, dr. ntone lăda obser priteleIvan Kugin dei a at audienţ printre ţ nahiinteeal nu a reuşt să reiplanteze odell paisian,ni să creeze o traditie "osti si adiraor sau înscris ,încel c încetul în tradiţa roneasc, atton" zietni lăăală. S ns st da d n isprtic n i n arid. "

Reen întro clătorie pelerina în Rona ari.

Ere din Vapedu obse ciar la tipl prezent o



eninţă coelai la roi, ca ce ine e raenie. zice

Poorl roân ese di fre n oor ic. Roese rin caracer enr iaa lnrică. Porul ron

ese un por sas. (Cvât dn Sânt Mut 2001)ric de glioare ar aceas conaare dinarea unui eguen grec c reioasee răsărnaie sa enice vo zili ri sice nai rin lucrre, sruinţ har Aei gen grec Ere, a

ziă n Roâia, ddea c no de ăn, vorind delenevirea ascezei rone. Eiden, n ae ă, dsa eagera . . .



Un isihst "zăvorât":Părinele Cinic Căăvan

Ucusu asceic exz

Pintee nic rvn s-a nsct în 2 unie 196.Intr la 9 an în mnstire la rsinei. Rmne aii5 ni. Evoca nstirea rsinei ca lo ormrii sale înmonaism. Frsinei este o mnătire c ritmur atonie,austere Acolo a t derine ine clr. Se eieac a ucnici acolo.

n 93 a vi a ainici, îmreun u lţi monahdin Frsinei. ainii era oar n schit; crând aesta denemsire cu rândual sevr. n 1935, Prinele alinic t hiroonit peot ar în 97 a eeni duovi

Avea mere o dornţ e ă dondec rgunea

iniii. A aa desre aceasta de a Prinle ofrie Bucresc a Frsnei itea rti esre Ruăuea mintii î nmă, Floalia aeril. Dar voia ma mut

Ato vent deda a ut oaza s cunoas acel misterios cgr rgnit uns n Rusia n

Bucureşti: a lâgin. Aesta ia p Ivan Stranni



Ian trăn ra străin tt entr că enan ată ară câ ant sl eă mslâse ren de xetea: striia e acest ntn snt aspeti s trecătri .

Îtnea pntli Cinc c Ioan ce trn, arnica, a s rdtoar. A rii so initiat ns-

tere reveatrie; prit eanl spre lcrarea stc.ceasta a ost î 946

ne952974

Părnte Canic Crăvan este stet. rsimpur saă e gr stree care răsânsmintea! i ace retrager e rugăciune.

ntr-n an s-a reras îro co singatcă la nmetc mnăstii âng a Ji. S-a ncs acol otrâtsă n is până nu a aa lceaţa in a he A statc post şi cân nenceta găcnea mnţii zia şnoptea. Dp trei zie e asemene lcrre e naeextaz stic. a cprins o bcrie imensă tăte întnsl păân i-i venea s se ârcoleasc curie copleşite lacrmi Putni ascei roni a unosct extazl mstic.

-am înteat pe Ptele CinicAţ mai at trăiri e asemenea intensitate, up

aceasa Stea obâniă atunci s-a xat, sa era trecăre?A rsuns că asemenea stri au eett e câte

r c trăre arzătare ar prc nu înăiea ura

primei ăţi

creu rugăun neînee

Î zilee e - augs su semnul Scimri aFaă am ct o retraere lnititoare la Mnsirea Lainici

Via să f în prajma printeli Cnic Cărvan.

3



Reatazez ac hl să: n trân c ar ă,mc e statră. C oh leaţ sre mânt Cu estrncete C aset oest, ± nm setals. a rmaveere, nu a zs c avea n at n ras a rcun ar

treptat, lntea e nsre el te crnea ca n alsam Nuera gen ranthntc c gen ânâetor.Bteam a usa ch sae la ra Pân anc el s

cea rnea Îm esea Intram, m aezam. ceren

Întream contnuân scţa nt n an:"Exst n secret a rcn nentrerute"

"Exst. Secret este s a orntă e Dumnezenăuntr. Dacă a aeast ornţă a totl ura e ate rga terea e a te rua. Da treue s exste aceat

see e Dmneze. S fe ru e ezeu. Dor mareAclo n tne ă se arn o Ş cân e arne oarz e or

Du un tee e tnua:M -am ntreat: E, nţ Prnţ cum uteau E

c utea, e n Ş am ncerat. Ş atnc am reuşt! Şatnc am st ornta e Dumneze. Doru e Dum- neze se arne rune .

"C se ntreţne ararea aceasta s n se stng"

rn nevnt. Mt nevont. S neonta treue m ot tmul, zua oaea Na D !

am zs Atât. Făr ectr Cân ooseam n oare, stame scăunel Dac oosea e scnel, eam ncc, tăn cmaa tr lgaraonotone a aţele. Ma mlt n oare Alternânc ncncun. Pentru soltarea trulu, evtarea stăr

authnotce entru treze"



C oii descisi sa închisi?

C cii desci oteaunaSinronizaţi rugciunea ini c resiraţia c

zic nii rinţi? Adi insiraie la Doane isse ris

toase si exiratie la iluieste? N E nu ţin ont e resiraţie Resir c îi vne.

Dorl aesta sre unzeu ne duce spre E i ere gânde Ce-i eterina e acei pstni de altdat sse asund în crturile sâcior, i s se roage acol?

u eau în sare?

rintele Calini Crvan cred veacu nosteste srac în sirite ar. C ai exist aen ari încredia lr. "e ai vent la ine? Un tos" se serea.

Lucrul s subucrua ora ,3 ee ieootca a sei eralin ochi. Venea t lue la sluele de oate. Însuere are, artiiare noasă. Mut tneet rele trecu ucrie.

Diineaţa era iarşi la chilia ărintelui CaliniContina convorira desre Rgcnea lui sus rnte aţ sus ne înno nuai dac ne

lrul nostru ai resus de s lcru. e este suucrul Sn grie ent agoniseal jile le ulte din

le. ar luru este rgăciunea urţenia itirea unor crsfnte, ragosea ent ceilalţ .

Slirea senuui, unc dezieres, oranda şa. rentaii sun: aciune si nonactine. Snt nise

cei osofe, la ei. Nn-ainea este nca dezinteresat,r oie de câtig slirea. i ei gândes astel.



Pentru o, este lmede aa m sune la ate:lrl, adă neonele uetet slr ad grade mule, agonseaa celr aerale.

Pe remea aceea era înena să ac ompara

ître ren cden Dar comparae sun etrteorecen cltur n pentr prctcennea m îa aste "Tu a bat rn lm a

cunosc trebue să sc n std comara între e no, s edem cum st problema"

am rsns: "blema s a ra et labora. Adragă-e lucreaz.Anc, în agt 1989 în preze Schmbăr la

aţ, Pănele alnc răan ma sus înă o da as tesamenar:'

Serel este s dobândet nunrl t orul deDuneze Dorna are de Nma asa î ne ardoa' 'rea căre mn. ua asa: dornta s trnta de ' ' Aprde vâoare mare înăntr."

Ao a sna pen masă. -a înemna are blâd

er la raeză eg mnânc eva la no.

rsus că nu sm neoa s că as or s mân ac î cle

Dânsul n mergea a masă. Pstea mlt r er csml, n aea trebne.

În noaptea rătoare a at o stare d reze u

tl clară, de are amntes acum

sia orbuoae

Peste an, rbea c prntele Vasle, eoa, zea: Aa de tcut era Părnele Can că n -l

notea, dar pe os se ta de dânsu A ost a

1



a dâ a t n N aa dar âni dara ăir ntes n-i a na din ina eai a abdn din boga i

aă îredna.

Da aa L-a rt uez de da răirii -oae a s se săvasă i a aea, nesinernd ni

a ei n ănăire teb A a e ar ra aae ăugr

a a, n ânr prgn d seuae ânăra are otr a ut gâ s n ăânedeâ erder 18 ai n-a âna deâ rdt sea ere găea a rărea, era ereăr i stra aina, e ne aenia e n

ăgăr Ioa se stârnea -a îbnă a ri tânăra 4 e a î 194 Părintee Caini Crăa a aat âa ui esiti U n u, rei are a prii de la dânsu bneânar ntr ginainii. uai Dnez ste ât sn

poi spne

ăă iihas sn se ae olge aeslube dar r iihas a f se Când ne plngea deslbirea oasră, Părinee oan Păăosu (os saret etot repa «Pru gai!» Aa n ai una gtori ari n ai exis is iatii d ada

ihasul ar rebui să e pri atră srdanie tri ontnu î Dunezeu deâ prin isihasa ga oDuz pe oniaea oDnzeu



Cuvânt depre Rugine prnteui Ceopa

rinele Cleopa orbea despr Rugăciunea ui Iisus dn pracă in mdelee ocaice memrae del.Er na di eee sle preilec.

rei nregirri e Cânuu despr ruciune ce la dae dierie dou înregisrăr pe casee udiosi una de mână. oae sn asemănoare în conin si oui ecar are cea no ic uncări dierenţe de ima-gisic. Părnele exuna r nouaa ţâea esne a

o pasl

·

Era a de râniorii e isia Ne zea u eniaici zilele recu Prinee Irieu l Grecie cu ece areţi zee sareţe i douăzeci de reci. i m-a s s orbescdespre cele no ree e giuii Le-a orbi le-amara

Prinele eopa a dobândi rgăciunea nimii î ani50 î sigurăae oal. A sa 10 an la sie în ţira rţu de comun rr căua ea inericţiade a redia e asundea si n nise case cr aeau n- per c peree dub" a Poana Lagi a Piirg e

scnde -n ăde



N şa nen de ine, dt n drar Dmrav.Ce ceat toat zia"

"Mă rga, scria sris rţi e ădini derai . lte agni din volul Ucu spe vir snt

srise e dcini de razi. lă linişte m t olo".

rmroul mni

"Rginea inţi" este utate de gcine!

uai ătate! ze părnte Cleoa. n ea rugăcinea inţi şi s-a srat e a otrivniul i ze:D� · � d 1 ' c� · 1 L te J , e-ao o - are armarocu . . a

rgăcinea inţii n e are iararocul E asrec-o ariă rugăcunea inii!

Poţi zra c o sngră ari . Este ătate dinrgine reuie să ori nte n iiCnd ai ogort ine n ini, nd itea o

goar n ini, ntlneşte do iPri este ama inaţei. Să n se oreas mnea

la ncire Cu Duneze nu nhiui, niiherviii nici serf. S treac rec uerl!

A doa este vaa raţinii, l oarta inii La oartainiii Ai o atac rin ine dracii nuiţi "arioniteoloi" are ştu scrra e e rost Da. Că -o aac clrri rele i d ratinii e lcr Ni e vezi că stă la

rgiune şi că i iese n ite, i aare n minte: Mnţiia stat ca ereii. Si dealurile ca ieii

"D und e t ze, ? -r

delurle? cu salt După Sntul Grgorie Palaasu nseană cei ndnzeiţi, ei s crre D

uui Sânt. ai ari dect ce de e treata a doa a



ru de! C r ae r die Firea o; cnepar ră în dh;îdneze

a Ia n: "a înd" Dar dei

e? "ae de e a a doa dcsc îduezeiţ (" se Duu

a ar dâ i d rea a d (deae?

aaor io

âd goar î ă tă dripgii n-i a âdr r, î d şi a ai:

pst-au de are c n d b ân s."

Cae s? Beri. C ir ăare Cae

b? era oăoar. "itau mâar oe, d lâgă i" z? Câ -r dr î sră pre ed e an e redă

a gâdee e e s ş înă a d dr

ânrie i, n îeeg e e ăr a". N rag, togiee

Gă d e: esi s br a î i igr ae Doamne!ue Hrae u u Dumneeu mueemă pe mne

păou S âr âd g or n.

ân - a i a-i ă a ? e



Are n de ie i e ocS-neşte i re mr p er cverebra tt orp s-eşe e-nn ducea dees, cre oi exp

r cvân. C-i ac -a n mne reaac mree Hrst Zi d e i, iresa uree. -a ntâi pea âtr s ostc ree Hriso S n si deat mare si-odr negrt

Cdr Ad cor z ând p ci rsa acri. Erm d ei bătrân . ine-m cobrâ cu ne n d ce mne . n d re si zece te . a a e decât riatste. e-am de tre de r âe acri vrsat. emn s-nt ea ima, şi ris cu găcie At rne e r, e- cacrii dn aâ im.

A m trt semene r? t? Eu n-a e s r n p-

teu ast - ie s s a e-âp s spu i

a "t un ree ae s a ân a atree cer u am st eu e. - s es a e nebuneă . ss ! - us c duâ fst nte m â ri nezeest-tâe gâdi r d inii

n - i ni e a, . de r dei, conei de r tâe

D es e e ea tăange n dn 10 0 d se!

Prin D e e se se, n 10

1 8



re ne

Mai us de ruăiuea iimii este rgăcnea d silurătoar. Asa sune în Câtara âtărl E do s . a mea se raga

Cd junge o î starea aeasta n-o are an ceas sau do ginea. C totdeana.

El da ir ina se roag Dunezeu. sa-a înat ca rgiunea inii

Ş este ala ai înt: ruiuea vzăoare E sta

ai vd ce se-ntâ n Snl te în Iersa Aa era Anone cel Mare l stta e vorb c grii dat ze: "rate not n de a untee trea mr" Asta- în rgănea vzătoare nd săaic i oate s vad în oată lea Asa e aza a ota a

rgăcuniA noua e ruăiua tmplativă . a riicat avel

la cer. Asa- rrea inţi ătre Duneze. De ute oricu to u tr.

Aestea-s cele no rt ae rugcun aa e r.

Noi să ne lţu să ne g cu ute dar s egciune c ar!

Rugăciune e aă rugăciue

I am vori rnteui Ceoa desre Crul d rtiihastă dn Bresti Sdiul tradte atstce. ntro ducere în estesug si taina linsti .

ăa niii a e - gupr eărntele Cleoa ar în grrle ar nu este scientlnite ent ncentrare. Na cnd ou e în lşte

ate s se concentreze atenţe la rugcine

8



a rspuns Freşe gnea shast ste esn nval se face na în snrat. În grupromul poat da deprind ruciua, s ndumare.

Pree Cleopa spne

Dar s nu e eore. C a l este teor .. . Praa e prac Ş n praca cu [exerc de respraepue Ruiua iii ca orcae rugun a atlnostru. cunea e a na rucnea.

Meeno moriSârs d tamn senn însrtă 95 rteeCeopa a ven în şopron nre lene tate oprnl are or se deschde dret spre sre. Iagne rslns Btrâl are fata mnat de lste

Ze Stau a la aer. Doctor m-a zs s sta a aer.-a zs s vores uai pe ş să sta a aer. . at paru pera A 4 an Fra me clgr ş edrmea n scre ore pe napte

Terblă aeas mane monah drmnd noapteaîn sre rnd amntrea mr rnd aevrl efee

rlu pmântescPărele Copa zcec p ue t da locul te Nu untem veţi

sm a

lesr. Câ a stm ac n-l ae frumos cude treere n umn Ş ne umnm porrea emulirea harlu. od e ma bn de olst lpân la rcere. Asta şm În res c este ma dearte şa nal nu ş Ecezastu a rspns asfel C s ă vor ur rt nu stu nmc Asadar alegem d bn de folos re a vre n aes lo de treere



eră âira părneu ea cuuime de i ea pi i ubc deoe vâr ra eee r râ ogarn ăăţi de . ar

eern ă, eiţ i ăr d ie ă- a p ree Cea Oei ăea ebănc îngţ, ţi în r iru nonePdeă "a Siăr e n e deunierie pră în aer ber e nd c care

vn î ei "Prinee p p i pa

"M reza?" înba păre Pe a îmără o i i rndeu "Rză rne nemple de dar!" Un azt ce re dr

le- t c, n ca n ogen ueuAe dar zceri fru Dramaază eea.Iizează a bibic Îmraă pernaele iblce încarin ia mea e ude nen Părite ar dh de ritor d. Ee n In Crengocc Senar bbe n ade ci în rdvor, cuaizae. Dmnezeu adrează l Adm u rgre

"ă Adam, ăă!"

Eore are frme , i e, a cre. - ctăr cpai îtinrţ. A ra cpaţjuniii eei de vrbirie lu n Creng

n , la rPinee leo -a mu n 1 dcembrie

198 Se ue că n cnd more n po, fce

br n ieic ereaă E e adag l ce ceor ia ni

8



a cnscu e rtel Clea a vâst buntiisal reae. ni mi-au sus în tnere ea atitudnidaentiste nolean ehmţ o în anrgane ractcat rgiune iniii at extaz

rrea care -a înat inte i sa dmit vhmeţacea lct nofrnior regiei . Imiara te otic bate teribl. .

rinee eoa a a r erge a rostiri i atusirii înerbâtri sae era edagoge ar s

rena sa îi ddea andare de coi. Zica"Un treai asta sunt Snt urga . . t

tia a veit s otaz Sai m ftograac nu ave e U trgai!

m ras în nt c iaginea sa in ronul r

i în care ntra abde see. Şi rintee leoa aean ietar din iele d ae easra ane naale.vea n aer aiiar nt mni

rt mâa re! a is a ecare e nim în rai! rsus



Părintee Petroniu:te căi e eăvrşre

Snt e S une Ahos, la sctul roâescPdu. Ese d avecern. O seară nnat dene. Sune în urtea shiu sb un caros nent

dret sgerând el a nt Ese o ln dso lnte care tnde în h, n t în set n nvec duleaţă

ărntele eroona Pern Tas. El este st obst de la Prodro E etne er s scst ea

sobeta {esi bne crtoare a sc Podrou,osbl axi în onasl roânesc.Prnele etronu reete trada cerncană în

care găseste del roânesc de isa s îteepcue. Zc:

S-a cu mult a Paisi de la Na a reoitviaa ahal la oi Dar iat Desrto oldaaeri rau la oi de stii �i shitur Asa u- dcilo atâţia luri âi ru acle mstiri aisi -a

rmat al mediu

Moahsmul nou ra pusncsc

ora tr-o in uea oais româes s i

8



shstrisc mntor dc al rmil mnahi deortmiii t

Cvlzaţa ă uaă et atntc en Vi Lpa Ia aea mătr i chitri c d ptnic <m

p o» s u clt in turi dre roni

Îl întreb pe ărntele Petroniu dere nrn irean a ren z, iiau - fac înue Pentr ce c eec în le ei ate ci et

etoda atăPrntel Pronu -a vz că rgciunea ată- ngra cae r evrşir.

Vale Andr: Ciar oe ara ă aarţienua evârtilr

Prnele etron D et rn cre glaar tnc În e extă al ale dect ihlSgur raţi-v ete orn aec. Darn- un anace. Un rn cu ă e roag nîctatPe Dnze c n Porun în paza onclo.Petru ce dnaara niri, e pru oc ă înrea ouncilor ni L-au dcoprit Duezeu înîncr n-a a evoe e rgune nii E alat n ero Eangea. Evangela ete etr trăt, nenr looe. cuno cvte de nvăură darnu le n ara od te v În ret, ni o ajua,

nc ili [e rvnor ntutru nu şi-a rop ăbuntţeacă e Id dş era eru nă e ceado pu. a 1- ilt.

Val Andru: Cu face ac, ănăte detra Aceaa ete ş durerea reanul: rea îtit

rătatea ş tubrrle de peronalae



Părnee Per: a Munca, izolarea,sjbele ă n ez, să n au să -ţ antet d păca.Aa ree ăaer se erg Săs Că u et în conacu sursa ăa. E n n "Pzee cee cnc

sr zea d or "nchide ereasrasror" z s u vet ălu dacă dechidt o

adioul lgă re să saă ainirea a.Or lz î aint ăa T a gândeşi lrugăcinea ez dschs ând , în

ie, ee să a singr cuPân u psa a aesa iluieşteă Dmnzldupă mae mila a îră ea zcea n pusnic înce să e gâdei ă n cer s e ilue,e gânde la aa a

Vase nd Da, ee să a gâurePărnee Pen: n sngr â Un punc în

te ea sngră se ae e singur oo Rgcea n da ceor ţ ă o n in -au cs- ă sa u r s-o nă ecâ să rop imiosb a s să in osbl: gcnea eîre e e s pe necnni cragse de unez

găuna inimi aaă la a

Îi sn ărnlu Petrn desre rcul de pratcsasă dn urs'

Zce - ă ăaă gca la

la aţă u rt de aă N dar cele 52 de intecâ repeă ei Doame !sue Hisoae mluietemă Cân

păee p srad să zică gcnea nii până se zce



ngr Câd , âd areez rsa a d ă a a ac nd lura : C e r răeşe n nC care, a eş u a a lă!

e de re d dse Hr a ş cr f d a - c aa la Cer a

e Prru ci

rec Coc vnu- on e ân Gerghe, a e ore de pe Mne ce a nş R, pasorase o er d r se înl în egeae an r înare enr eea ea dep a u� da pel eroc se Igna

pne c ac câ n nea cuu ea a cone

Pr d h un ş, desş î a dsre perna pnce.

Vae dru s pe rn s unoa g

a n î ?Pe Done: o ace n rale ml

mireni aveau rnea iimi. Dar dacă pa ueş .C da î ! S vrimăs e are De ce vech e rergea năr î pse? ă aee gcea

când - ave -o pad, a aveau n lue opo cp dar - pra.

Obalu e n noi, nu n a nasră

Vae d Ş pe e uer d ro de dre aud d aş V îpe rgcne?



Păint Donie Da. Cnd au ct aci drum deană a z ata, -a trmnat c intea Dar bacot oi u ara oast mărăa i Dunzeu lt Sor o merit Că năarea crete. Vrăjma

ne fce uităm cposulpentu are am vnt ac, i pentucare am renunat a ar a are a fame.

Vae Anr Car unt condiţi prări rgăciuninentrrut

Printe Doie Deârta init podana.

Când o cae, ittor te mărete". Az nu e mai facerugăcnea nm ca atădată. Ciar ac n rm, ne

rdim. Car dac n-o cae, în agb u eti.

"Domne ue" crează.



Părinee eo Părănşi obnire Ruui

n aii 9, a at âtea nâlnir c a. TeolPran L-a cuta n la a, la nra Bâovean a âbta e . P atuni nu aea ena adialgl rintele el e uba. C l era fooitor

elui no. Mă lea de bine reaa a bucra aVia ă- au na ar prnee el la nceă tânea ne la orbt. ă ntrea dere frareaea, dere lrarea ea, dere Cen d prtic iihate are l-a fonat n 9 Sârne n ai o exlz de nte pentr ăcinea imi ercl atdn Buret, dar iala d Sib aveau te de adereiS-a cat o ontroer, e prlea ac o raciată ială poate că cu rn. Părintee Tlauze de la ali i voa ae de la i dret.

eda aii n daog din 199 5extul ete tal dpă

banda agnetc A câteva caete cu nregtrr d ader. A i nenri, note de la nâlnr pontanecând na înregitrat. La reconttre arta rotitde printele eo a ranr-o c eate. Nai arotirle ele ronale a ntevnt ne locur a

lpezt nele ennr ând era ecear, tân nau rgoare enul inal



Seănal în aă

Prnte Teo Ce ntrea tâiVase Încep prin nreare, ci ea să vă c

că nt păite tar ndrt i ă dc bcre. ÎnBce, când se estete c ve n cneriă, se obzeaz spontan ută e i aes iner, api en c

C rouri regiase Da, vne ea s ă scle Aa de a "Drp e

ariă

Da, n geer este saa p E o hestine ască c rete, n sensu că eu a utat nodaăopartate cure merg aa, de la sn Dc oaeise smt ine dn eea ce vaă de la n, snt bucurosde asta Cnsiinta e este c sena e a lt

seat p În pt pietros În sens că oameniis bcr d ce e sun dar n-ajng a rode

Ei tresc o nre anci, e c nczesc, dardpă aeea se rcesc c

It n obnui lr, ac ert de a

A ăstra A se sciba a Eu a vre a e s e peocpţ n contree e e e spun Şi cd predic eu predic des de desaic a ntire oaen snt bucroi s ă asclteă asut c cre Îns ei n rei cee ce l spn e

Dar ti iiţia cea ce e sn eu e ca adert ti, dpă ce ă scut e dvstră, ei se "răesc a nct det dă c- asă pe aii. Adic inea t cldra set

Î spnea ceva de la Buceti n iet e:ăe ii cm ese luea de a oere oast E cd ar ei de a iseri Cu seninătate fa vesel'



te - i e de h- a e e să ă îeb d c Oraio - zt o odde i ă Dr î p

, t rr ea

Psl gciui inţi

: D âd a ît s reocue prac at?

s d Semtic, c di 9495 sad îaite Pri c rrr a îep? prere e ă r dr- fai de oa-

rediosi, d oa ărtii s- cesct

opi ia âă Seara, e ct d ibe zn. ii oi - gst asr c ibi. â 2 s r s ctec t rof. D sta e 6 re Crezul î Bseric s, er bcla, a Lghi Crzu să e spus de cop a r. Cândz . . uie, ieea î fă a a, rctaCezul Ad ri dsc sritu st rii.

E rg l stir? , î d cet. me m- u

s de e âd ave 8-9 P, a Sucea Ion e de cava. a e Puta

a ăă e cre o i c a iha, d zăbov i m s s a oc c aee crescut în aes ed do c

a fvorzata o cet, - ot de ugcue

i d Era deja srtor, mer



Scritrlor Fsesem lector verstar, ş a fost dat afar dela atedră pe motve delogce. A fost o traum ofesonal oarte treztare. Când a fst receat a catedrăreîncadrat -am ai vrt ş m-am dat demsa de aeastă

dat. am onsacrat scrsu cr si Pn98 am ctt carea l Antonie Plăal, Tradii şilibrtat piritualiaa otodoă, stârnre la sie, o nczre ascetă ot în ani 8 a descopert ilocalia. Peatnci ilocaa era carte ca ş onsratv. L-am cutat

pe prntele tnloae Vomee dn localia, rartate tota, ate la Sib în 198 e e am cu dedcaarntel Stnloae. bnecat de sat s înaintede Revoa din ecebre. t e atn, am ublat pela mnstir si scitur, în căare de sast . .

Întnri o so

A întnt vreunl dn e? Da ma arcat în md deosebt întânirea cu p-

rintee Calnc Cărăvan

El und trăia? a nstrea Laci. Am ost presont de-ntiv de întâlnirea c aces rnte umnat

În ce sens m trt sentmntl că m a n ta ni om

caren- dn mea aceasta Pri rezena sa, te strm-

ta e ine în alt me Prntele Canc Crvan triserărea mni n rgăine Era prmul are-m spuneaexerena extazi. ă acna acest uc m eaelan El era un sast tnt. Era vrm ând duovn faimă s nntă erau pândti însiti Când ieseam

dn cla ăritel Canic n bar "pelin sodea

1



"Ce ot vrbesti u bătrâl, e canon î d trânl". spuea ă n vorbesc deât ctur, - ă nun canon. Bizarul eleri se exria astfel Ce gsiţi voia osneag ăsta sters si nt" Rsnda Pi.. .

gs ocnirea!" Sta u och pe n . dar nu u s ost i at rări. Cred c atnci rtee Calinics-a etrec aropeea ea esenţ e rginea ni ânsu ases rgănea, rra extac, orbeapui recs ca n are a rt acestea N t dacă e

a fst tiu shas e taa celor aentci d altdaă . . poate a fost el. . at o ans rar să au de a dnsexerenţa i ta rgcni vătoare.

C cne v-a ai întât ntre ce care a nsena

ceva entr "ceala vree a vieţi

"

A ai ntâlnt nahi porţi, ţ. era sati dar i întreţinea n clat suetes prce rn ni. La ănăsr dn Bucovna apo dn zonaIaşu. La Bcure -a aproia d părntele aer. a o bn cncare u troll Antone, lSibi, el a trds n stra "Ruglui Arns" ot prinele Antne a ods pria dat a a Sâbătade Ss, nde a aat de exstenţa oastr. A ai avtîtâlnri eorabile la Râet, Bstta-Neat Frsinei

l uoateţi rnt;le hese

l cnosc da car dinainte e a îne e s blen 1991 e -a piat pru s ou Moie unuihat ltfl a "dn i u i

"isihas' un lie existenţal. Vorbrea sa era ai edei a . . siast decâ scrirle sale -a întrebt odată

e ce na recenzat nia din lurr l de ce nu



mi-a spus prea I -a rspns ntitaă- everegoae, şi n isihasm; şi ai m ă cz. El socom a id vrii mistgoge ina eoicl a câd o cţie oa poică

. încp să c dsp oaa ă voescpubc dep asa dn a 87-88 ci naie deRevţie Na coinl l c enc "Dropia mană" sa sua şic, dea ca o

conaca. În loc de gciua minţi

, oloe eii Oo ms, o a s ă fc de că Dpăevoli, î 99, a îiat Cnul d practică să.C să vă mai s? Î a ăăi î Ina

asea n n

sie A Idia, plect cu o r e sui(o de da Fo Ay. Se s o oo Vedna o idia d bză o n-dua.

Păe Teo: v-ai îeles c i Î c liă? gleză şi î fanz. Csule ofsoror rau

dus a să. îă i lc min hni· i p în limba malyam vobiă în sud d

Y ai uosct- d aici nu? Da, am cnoscu-o d ţă, î 975 u pofsoru

Maio oin Vasscu. cea pdă o ya ecală

a ezlv si cazi d oi la c eicia clacă a ăut itnă Î călăoia ea în nda og a ocp un ocea, ca nsic' pecă, c pc,n s pda e şi m nkită, şi meici tadţioală da la iadrum (î Sd şi o ee s

î ord d a sta şi ic liad î-n h





ezra a eiza erme a şiiţi feriee ie e aţam e aş geeriu "imizarema' Cezr daă a auzi erme li

R v •» " gaea

a aă aş zi "Rgăiuea i Iiu" igur m-ar a m ri dere "rai mei har îaiee reţe am reş ă ui eeri e eme aie are eam ada î m Vaţă emn 989) îr- ee are imei rea ere iiham

u ea r. riam ş ere hiri de mah ri e de aeri fel am li "rai me"

eia de a e răae a -am ăra şi aăzi e ă umea e biş

ie u el deş iea a bea ă ă a aliim ăfa ei air er ă ee e aieşe Vreau ăă îre ş e ară daă ae erme ae ăraî iare a erme e ideiare

Crd ă da ei iu daă e eea e rem ă em ri e ar aăi deja şi e şe dereei rba ae ă meargă îae.

Cer r ( m mi ariiaţi ee

"ar" i fae erar Chiar reuie ăi liece e e red ă am îemea "re" bieră raţe Pe im a em şeea Fiaie

şi deriderea Rgăi miţii de radiiei Ee ş u rie a ame ă ae dere Fiaa

e tti dn Flocl? eâd u ie e Mare ml I di

Fiaa şi iâd u aţi ăriţi a deşeru.

Fiaa ae iă de ride





bă să ze a 194. Iar o 1 sa paî 1991 ] Ce poae â po să se o e Foala. orb ea espre " Faa ae a săsgerez gâ aesa ă o rebe să ră a

Foale e e so oae A espreexe oae are se p aeţe e a ra eră.A or espre "Floaa per o" 3 oferţe egără Foaa orb espre ope ree por e a Foala. esl e b

osăo a Foae ar a pea s s a peroraţe oe oae. a teresaa l îararea oameor î aţa ră.

Îndta d vaă în

Vase U e ae a Cr "Oraoes" st oame are freeează bsera a ea aba asa o reesoperă. Pe o sa reb aă a ho ar a u a r să ate. seo oţe. C e e fa eprerea rgă ţ.

a ebe să abă ho pr are să ab legăra Bsera Vă a sp ă re prpe Cerl see exgee e are lea foma -oastră repar e aă îbătă.

Părtele eol Î Coorbr oe" ol II.

Da. ere e eo. Se oare eoat. 5 egl Partparea a Bseră; găea eaţa

seara Ctea a do apoe d oesae î eare z Paza pr rgăea e oaă reea PosÎ pare rău ă pe aea u a

îreptarl e

aă" at e părele Arsee "Oxg ge so



ron ş nep e va reştn" nrepar pe are onga regle e a .

adag ş e a ae nrepar e va. Prnee Arene [Boa] a fo n om e tr

eoog n o înadra înro va relgoa atent. pentr aea ate noşne deâ ele eoogedeâ ele relgoae a a n edere ş area z aou xgen: trş n aer bn în ed .logen: e orba e geezarl dn a; el at

în eere ebr organ prn hran raona n prealt n prea pn. Penr ex bol ta bn e bol e a r. ar bo e ra de lo deare] n ex. Son ajoraea neooror pnae pe pregere pe neorre Or prnee Arenepne aen pe on Car ş pn şa dere ne

e o rr n a pr r n a: da a n bne da a dor . . De âte or a n bne-a bra ş de âe or a or a ohntş -a bra. dat prntee eo a olae aeeaş dee: "Dou ape ne a u e n aa

aa: on ş apta bn" Grza înadevr. a e o et poran penr da eş

dnt an nea e odn. da a reoot n reazez eea e tea reza a te oneş

şa e p lbele e noapte a doa z eş ono Deş p tp ntr n ae r no ş n a ooe. E a te aooez a u t s oa)

Cnea a z re ne la Poada ând a o a a eara a o ljb e ear zea nea tre ne

"rne e-ar ae o oape b -oar"

z e a ae o oape b aem şo z neag



Adeăra Ou treue otu e ăure ă e e î

adra peru ă ou u ee o ţă ta. u u pot aee pae ae a. Sut oam are eodhţ po fae

uur pe are eu odh u e pot fae. Poae augodat ă e po face. Petru ă u ue a e urua.

"a n 5 cun "

Vae Adru: Vreau ă ă ître î e pree orua haă eu î z hu ha" . o repeă thue 5 cue: "Doame ue Hroae ueeă".Dar eă forua reuă

Părtee eo: "Doame ue Hroae Fu uDumezeu uee-ă pe e păăou. foruaaă e ea reoadaă a ăugăre de âd e faăugăr prme ăe e pue depre e: "Fraee oru (uare pree aa Duhuu are eeuâu u Dumezeu pre rugăuea d o auăre ro Că e daor toaă emea a aea î te

î uget î gura a uee Douu Iu a ze: Doae ue Hrtoae Fu u Duezeuee pe e păoul". Ata e orua are oă î ărţe de ă ze aa orua oacrată . . .Că ut părţ care pu ă zi "Doae lueeă"

au e de ă "Iu" aa a epare uhe e peuaţe âduaa Ber eea e ee

Bea de a u adda a ăugăre ete ă ză oruareag.

Noă. U adda a ăugăre ere ede duprâduaa ăugăre oţ oah ră exepţe u

hemaţ a "paza ţ pr ruguea de oaă reea"



ar u oţ u eaţi a iia. Lâgă păriee eo am ee aeaă derenă e oai i iiha. ihamul nu confună u monaimu hiar acă n or a pâru în e ea h "Doae iue . . . " ur

au reu ere a paza ii (fază puraiă,deaă ror) i a rugăuea ihaă oepaiă(deiaă eor puţi are aeg e aea ihaă.

Vae r ihu u "Doae ue roaeiueeă are radiţie. i pe ho uţi prieiai iiauui pu ihu cur,

"Kie Iiou rie, eeio

e" U ăugăr por a pu de e ooee e racură. Iâi peru ă urează daţia, ugia puăde f Pae "Mai ie 5 uie . . " Apo i-a zi aeugă "ooid forua ură aug ă repe de aue ori uee ui Iu ro" .

Păree eo Da eu u zi ima ă ziă eare ea. Să ziă per ă Duezeu e e zi. ardaă ee vora ăi pei o dorie pe are io dă iera âd e ai ăgăr au u ai e orec ăau aă oruă. Me orua aeaa [reu] a

peda-o părinee Aee Boa, î 1942. Şi aue aaia pu ă zi ă o zi pe repiraţe a ieu gâduude u cu uâu or. Se poae zie u uâori îă upa u e î uâu or upa e î gâd.Auea a ă e upţi e u gâure reuie ă ai oaiiae î gâd. Gâd u gâd e oae, gâd u gâde upă. Fără ă fc o eorie (ce zic a veu gâduui, aue re repiraţi, ă ă epr ră ă ipir zic

ae. g au pep dă aa zc uroae Fiu u umezeu". Dâd eru afară odaău aa zi "muieeă pe ie păă. Cu aa a

pea eu a dru prviţa rugăui e oaă reea.



la re este aa aes "de oaă ree' la re e aeas lr. Ad e î zdrea

rlor le sp ă todeaa âd a ea beră deo preopare aume odeaa să ză "Doae Is

se rsoase F Deze eşeă pe epăăos" să exsae s-o aă aşa per ă ea odată să C oeaa gâdeşeaea găea rebe so aă oaă reea Cârespră aâa să ză "Doae Isse ". Na ă lrl

aesa se ae E odeaa ea z la oame Neea â î e aeasa poae să ză "Daesse " e âe or respră Per ă s] e lrrpe are ree să e ae d dator speale aoralele eâ rgăea A rugăuea olos âd

gâd ore

"

Daă po gâd ore auea a esă z "Doame sse rsoase F u ezeeşe-ă pe e ăătos Dar daă a o daorede gâd sdu ă az a sdl respe ea a z "Doame sse "Per ă p ae ălrr m se ade deodată S rursor

(ol 2 d oaa Cuânu acc) ze: Rgăeade toaă reea e aea decâ repearea e ole dergue ae: ese o ade de rgăe Sm ărrsor se (relâd ore ărâ are răspdea la trebăre rae : "găcunea

nreupă e a ava mna puurea iă de Dumeucu muă vave c o a umba cu ndede E i a J cree E orice aace orice -a îâma

Aeasa e praa e a îaă a s aeasa este ea S x ărrs

orl despre gea de oaă reea El se



rr ăir a e pţ e a âl e răie "e oaă ra" pri reearor Doae i roae Fil Dz eă e e păol" . Î oi

ar e e e gâea ă " oa reea rear aeei re. C ober i ae a z : gaţă eea C a puue ă oaă răiea e aă ree â eaâa ea M Măriio p

ă e e ap o aiie eâ o agaarrr ră rgăie r pe ar oi a Cerl rai

haă ai - iegră. ori la Fa ia "ovorbe Dze ţiâ

ă ar pri ih ( â "e oa ea" e az erioară ari oioarp o a ar ea oi ar ă oi ha a eapa ha ă aiă.)

O pr a n c

ăie l E e a reiioi po ăaă pra găi aă e agaare găa "Do e rioae Fi li Deze pe e păă". a oaă oră

ăe oră ieaţa a â or. Dar ă er aă u o prai i ă răreaă ipl aeepr i p e er gâni tăr i a e gri i i â zi

"Do ie . " r ă la llae rgăi poţ e e c aa

be c e ec a ugcuea acea

a De roa i oae perie e găi



aata u Doamn Iiue Hrtoa, F lui Dunezu,mlue-mă pe n păcătoul, ar nu pntru rugăcuneaacata n euivitate i noţită partiiparea a lujan birică. mai muti unt buuroi ă ceaă in

Palir ă ceaă Aatl, Palu Mac Domnuu,ă a part a ujb irii ă urmăracă conţinutulujbelor n punt ver ornar, ogmati mora ă aibă un materal a nână. te ar nvoi ujbe, nar nevo e ărbăor nar nvoe po

paur uovt prn ujbe aă ar ajun aatărugăiun Doane ue . . . . ugăcuna n ajută anu nou altă lujb pu lirga au ujanlor tain .

Pntru mirni -a zi rugăiuna mnţi ete i

turgia upă rgi

. Numai putnicu concratai f vţure ajung ă facă uiv iia. Încazu pracinlor irn n-am ntâlnit aenea ituaţ până a ora cân vorbm noi.

Oanii cân ocupă, câ preoupă ca,cr că urul aca c mai iporan. Or lururl nutau aa . . .

Trc a al apct. Apar nt rcuri, a ce curază ră nruar e car icant. Vorb acum eei car au ut pau pre faza conmpativă. urvn fnomen pice p ar u e corecz cu aeţi. par

nzaţi au ări n gnre păut au ntant, nu l nir unt niviua. previn, le corcz, ţin uionar a al la noţ.

Întraăr nu bun. E am uţnu că rugăcuna rbu rmără ca rugăciun, ră fenomenle

acetea



C c - atat a

Părnt Teo nu era un apt al sauu unatoru au a sasmulu arsmac c monNou Teoog) c un apt mântur. En samuuc a mântur oar ă ar n vere pe re puţn.Părntl To, ca părntee Petronu e a Ato sunaepţ a mânr lor mulţ, o ta st pobl rnporunc, prn uja sntor tane. De ca prn ugăcun părnte To nu nena a u mstc a

ngajara ouu nr-o aţă rlgosă n prpecvă soteroogcă. D ltfe mstca e a nvută eâtpatoraţa!). D acea, păn To pun spr nu că nu et sst Vom copta nu ra un sast, un mâtut Un mânt ar n tp ţ. Zcea

ura bucure mee te conngra că nu vo rta r! ărtursc ă nrgt car ptu postazaacat mân sursă bucur nvăţânut umsă nu rtez Ra.

Val Anru care vă cer nrumare vă nrebă

spre o anută progre Mă rer la unul care vr săe angaj p cal sată lunatvă.) Părnt opa vorbte spr mule tap trcerea e a rugăcungur la a a mnţ a nm... a rugăcunea ucrătrentgma tareţuu Vase e a Poan Măruu) l u

găcunea contmpavă . .Părnte ol: u spun, pentru că ucrracetea urmază ă per mntze sngur. Aă oag cum ot ş atun o ang s oa trbu. Pentru mn, imprană se angajaa ărneeAene, cân m pus epr rugăuna sta, n-a punc s ntrb pe c, n ă ă norez n tt

0



să ac rugăunea. u m-a spus nc ât să a, n câtsă n fa c m-a aras aenţa asupra aceste posbtăţe agare ntr-o vaţa regosă. asta ac u Eumă mulţumesc u oame, n fac aprecr, seculaţ e

lucrarea aeasta ar acă nevam sune că ue cumne e aa aa atunea a pot să spun Ir lel n.Pentru ă acă pornm la găunea aceat coret smerene, eu nu re că se poate ntâmpla ceva ră Dece entru că eu nu a lucrul acesta ară umnezeu,

mă aresez u Dumnezeu. Daă m s-ar putea nâmplaceva rău, ar nsemna că Dumnezeu e absent. Or Dumnezeu e prezent aunc umnezeu treue să-m ea lnemână eea ce-m rebue me pentru a mă oos euDar nu ctn n born ntrun capăt la pent

că sunt o mulme e urur care n-au nc o valoare npunct e veere al angajăr a lmpezr .

d sn ?ase Anru: stă sa la no, n Romna?

ărntee Teol: M-a ntebat oată Înat reasnţlAtone Plămăeaă] acă am vreun sast c n mănăstre am s: Nu am ncunu nc e nu sunt Ş zce na: Dar a bu sunt o (Re) unt mucare se conseră sast. Nu stu eu n-am unoscut nc

un om cu preoupăr e eu acest. Aă neva trăn ecusv ca sat avâncontnua mutare a mnt n sa

a ore u eue ă zc oamne ue toase Fl Dumneeu mluete-mă pe e ăcătosul.D aa o auă tolă n cunosu ra la sa unul,povestea părne leop cân m-am us aolo; cea

8



m- et ie f s m c i e ! Dar păe - t - D c omi cast \ea vc mn i ce vorb - t e 7

cu nr' ă n st sn că nta te tna

r s sa ez est poat crul i stl mor Dcă-i lo mnor, ac oamninn u ce cuta mtre? S ar

pune Hi fc rat ce c cee

Dmnezun e ae n mlesc ac ţ legra c El,a e se e ez

e e

sle at one taz

tle eo -am a ncoată onte etaz c momente e t e bcrie, ăjLuci cre t e t rel-oasă

conă b

Da

-am rt coat ltea oteana maat n âe Dmn Dnz ân a vna a mănstr cn a otrât să vin a ănr nm-am propus iic n lgătr o viaţă pţionă,i am zis m c aoo l Dnez n co

le at Îi sc u mneze a zi n mă că câg one] cva ce n pot ava altă prt acoo t vea . s o ă c Dumneze o

stor oamenor o ace ce va vra Dmneze, e plaae Dmnezeu c morn pntr in et ăujec c a am călătorit e a viă măntirască a ost păător văzt reabă



am fost la slujă n-a ngijat atorii car l a ngnr un căugăr ar nic na at nt ucruri [ăr] prormanţ n nimc. Nici n rugăcun, nii n suj ir,nic n rică nici n absout nimc.

Nu zic să-ţi propui să cauţ o anumită star. Darrugăcuna nntrrupă auc stara răr . . Da am us ucr aa nain cum crsc platl

n natură aa mi-am orit să nttauna, ică răopinti ră tu u nt ncrcări ăr.

Da aa. A zis acă Dumnzu a cva cu mn, u tr-bu să mă supun u Dumnzu. Ş să cr Dumnzuc va Dumnzu cu mn, nu c au u cu Dumnzu.

Dar survn momnt . . u l cauţi c vin. Vn n tu u a cin Poat unii nu, iar la aţi

n pra mut. Dumnzu ti. Eu nu mă compar c nmna pntru că viaţa nu s ăit prn comparaţ. Ficarom ar vaa lui. Ioan Gură Aur unc n stnta isto bsrct. Nu poat să ma cinva fântul onuă Aur. au tu u, ram in arov E unic. ă

cn ma ra n arov Ncunul. E un sigurn sto, atunca u pt să am cva ar nu cu gânucă mă asmăn cu acsa.

Dar o vzun ngrască aţ avut Nu. u a răit o vită comună. O viaă.

Ş părntui tănoa sa pus acastă ntrbaac a văut ngi Şi a răsp�ns ă n-a ăzu ngr. Nu n-a văzut ngr. Im orsc s-mi vă ăct. ărnt tănoa suna m văzut nr-o sin-

gură situaţi ngri oamn cân s roagă n bisrică suntngri Dar părintl Argau mi -a spus ă a vut vnim-a povstit câtva l.



Da, mă rog . Doar că na văzut ngr, -a vzt pe cornă . .

ată zc, necuratul a ncercat ă- tntez cu o venân ntara Mac Domnuu . Anlab .

ă rog, snt omn oamen. U ma nba trbrl atea exeplu, n lgătură cu v . . .e pn n fânta Evange ă reptulu Iof -aecoprt n v ma mlt lucrr D mp fapt căMânuto concepu a Dhu ân au fap că

trb să margă n pt, s-a opet n v au ă ntarcă n gpt E c că pntru mne Dumnzteb ă găacă o aă mtoă aă ecar o areeee lu, unezeu e cum, acă Dunen et un Dmnzu p car oper c ete Dn

z care n s coră nuă. l care ce trbu ac; ac pentru - conuce vn rect sau prnoamn. l te.

Vo pune az că ărntel To v r xttD n le numea exz c bu. Zcea ngur nomn e are am at part n egăr cu rugăcna a ost cua bre ntn n ut Ş a ajun ăam o buur aa e mre înât parc m-era tam ă

mr e bcur

"Nu.

a An Aţ at emne emn ae n pr-zente mneet

Pnte Teol am avt. ar am ontnta prezenţe Dmnz, n trbue ă a n en pent

at. Fapt că t covn traba sa e ma buemn pntru mn. Atcea ce ă m m a Dumnz

2



N-a f con de pezent Lu d ere sem. "Oa- eni aeşt er em d m u e v

ceei C v a A a fot ume o î ţa !

hoăâ să lec ea ve a ce Ş asta pate f vzu ca u e de cu ineptea . . . Snt c şu oteaunst cee ce gdm o es D xp o d [poetl] a n od c m e

n ea să jg e l ga îoae ş e zce c e:"Doam pnt găc el Tef jtm ăsesc o oae!

" Ş a ve o zi umdac a av eo cobue ebu - u ş u.acă ato îe e pee u

Avei n mo foe e foe e a eec. Câte nu îea eo ere înali umne

a ce m e u d e dese Dumeu, dep u u es vdreali Dumneeu te ş c ved e De

ma su e cee e p pde e en nioaă peeni ui Du etenţe me ste m mu e ore e rene ue aă agi ed a cea mn e ae n eee Duneu t a î amă ă

me ti ode ata aa e dcâ o c Şi ă n a văt o ă ·a vt o prae,ca vă n ge. a- nmc ft de e se aceea că i că neze e me tn. Cu oest nee u S u a S ue d oamen,

todeaa acm e ş n ve veor n



P V-

NZ, DG,

FOM LL

ă nu ezi să uz nu amtete păt

Pinele Petn e a rom







a no n crurle ractiă iaă inităchiar p aceata trr ecruia a rcta unrt contant o or aue lni Dia ecar alege ora l nce e roau onal Da

ea a en o un • tra haă azţa a pre ot epa ugăunminti i fore rxulu uu ri tnt tr o e i.

entru e car nu au nruător ctita tr

bui rtrână la 15 nut pentru upă acatapar eft phc partlar car trbe evaluate eun nruător. Pntru care au nrmtor canttatea urata pa extn rcât lt

rin ntitate plnet pri nt acă a

ţn mntea i nia nezlpite e Dumzeu; n oricetip n orice oc. Din acată trăanie ult calitatea.

Ca d alitata trg gnaa. tt rugăcun purică int reprezntăr agini. M

Mărtiitrul un: nta lu Hrto te nt ăiainae!Aat arat a uit p multi car au n- trbt: Cu acă agnaa nu t buă? Că la coalni e pun ne olă agnaia!

o răpune e rveti imgnie c o cară c ă uri o traptă r upă c a urct upă cet p pltoul u nu mai car ara n pat

Imaginaa te opraţunea cu magn Iagn untubti al rlului. Dc iagnaţi t opraţna cubti rvi a în ctin în lua cu trinn. Ne em e une ale clr c cuvnl u unt obtl



Conemplarea instaurază o star mntală nuă îna aem acs la ea n acs caz, nu ma a noie subsit. Clitea terge iaginaa nsarzăcee c se numse inea oui Aa.

Ca ei tergera imagnaiei c a teCum nim trezia? ă n împotmim în mitril uinării rzia epi n rcete) s tieremare contientuui ebat uzii i îngobân în l

continutri i nconstent in ae ioe intei. e spun i ăpire mni, se spune suraontienţăExprsi răpira min pate ca conzi te încuraja xări sau escape aectie uoni reconăcoroara si meninerea contuă a treziei. umi s

toat onţnur psiisu, ctiae nens puteearugăcini, or ansomate în lnAstă trnsfrare ine ua eforul

omului. ugăciunea persolă pregătt oar trnulmini p cre, îno zi acă a o omnu a izbcni

eere eăraă, hric Noi utm oar prgăi teenu.arul est lura ină are ni se ă într-o zi sauînr-o ia . . . -a spus c un n zec mi ugăi sface rnic mara uinare. Dar i ialţi oţi nrmân ră ăslă Cci zie episcp Kass găcunea însamn aţiune ecentă i ce ce se raă rimeto mare pue

2



Ce s u isihs

Isihasu ese prsoana ar a obân ishiaaică niea uina

u s obânest IIIA?Exisă taină i o eoă a evniri ishas. Mo-

a a est nuă sesugu inisiri. P priu oc se rocel cnnra noa prouh, rugăcuneani i a inii, sau rugăciun pură Tin s priep cala uraă nncea n nevoinţă n lucrrea cu sn.

Proceu ora roeuc a os xpt v ri.na a puţin. Penru că a s uciază, s zăuiup ce practic uvin o nusc oar parţal. Ea ssun ucncului n oapă. e l urch in! s .



cmarea mnţ s uc trei A mnţnemina schmbat euptă e a sursa păcatui muată în vc. Avărata mtoă est ă s e îneruper. ă tergi urme umt amntirea păcatl.

Amntr păatui corază amntrea Dumnezeu puter sutti sunt scăzute.n lume totu amint u păere căerea. De

aea rcurgem sza troa' c se numte metoă sau mug. Ş a cea nteror metanoa.

Penu shas tou st tăt a măsua ishastă. El sasază ca un shast s s rcă tot ca un st. Ce seamnă asta Pntru aara nsamă sasis (stabttea -că în car se stabiaz mnte. Pntru isiast rcarast anastasis, aă învr. Vase spun: C c c îs în

1 co1/, nd a e�t ă ams,:, r

nv Isastu mănână precum un sst be aăpreum un ishast: acă aces nu sunt gstur bioogice, spi. Dar mai as l slujete c un isist: cu uura a ori ină l nu st c st semn său

Ishasmul nu s connă cu monahsmu c oar srgete n l.

Ishasmu sa practat n rtragere n renunar aum. Iar ă un a prctat siasmul (um ostromân azăr n satu gag, e a obânt n satut

moral s soi ae - scos n actate -a ut săsemen n onah.ncă nu pe prve acă ci r u început

practca ato mn vor olos-o d pntru muătătirea zil e az, su se or consacra căutăii svârsiri.

poran est ca experienţa spirită să că oc totma mt în viaţa coiiană.



sihatul est un snratPpozia Ferii ei sn si e e pot rau ' , ,

Friciti e uniat i s.' ,ingurătatea ete sfernţ cân nu o a vinar

ori erntă.'Fercţ e ngr, ă aea vo f mpreună. Vor prp

ontinutata r i toate ntel vii.'

vna

ugăunea ată ete ă personă. Ea prmet e la un numător are l rânul său a prmt-o la un nrmător n J a l tansmteri ihat.'

oniţia pnpal practi ugunii minţi n

inimă st iertaa: Irtă in toat nm pe frate tăuMate 18:35 .oniţa eeară: lăarea rr u vă ngrioraţ

iaţa vară . . ni pnt truu votru . . ziua mâin . (Mt 6:25-34.

umai onenaa e poate nvăţa. tă m rpetara tihului isihat ete ontrlată e vonţă, re oonentrara. oempaa ue rn ohna putrornatura e vonte lurara n ar' '

Varanu Nu uptăm u gnule, i ăm tn

aupra tu uru (rptare numelui lui u) i gânuriipar.

Evtara trani ult onnă trna u xazul'i a ei nu progrză în rugăiuna m, i impotri

vă, ră tagnări i riv

2



ra o str mnaore rna ete o tarpnen e re a e n terap pecal. D n rgăne, tras este seer ettă.

e e ma ţă toate, ca câd f a me (dp Son o eolog

uâu e 68).

re der. În aterc gptea n cato

amp {cp.I e c d ălc înlăcni,ama s pstce venite din de- rvel trnse p s nror a mnţ.

scat ol aaşa lu e 0

trţe . l pzt ae nma 44 d trbnţe celnr n re trebte.Rederea reuţeor ete înţpne mnă.berare t e enţ e nţelepcune nă.

Înt d a ce oa ouce (rgănea e Eao la ma SonoPetras {Ats răsde atât de nant

"Po st n pcor, a prin cea arăt nuna ma a e pta ma, ponbltat ea.Pt nnnchea ămi exprm meena i nvr

ni ma Pt m pe c aţ a pât a iart ertcnea eeul pe car l m până acu caDme s vs ma m a ba n Pt ă pmb u mătăn în mână otn cu la ae rucun ca ă-m nng neunţa

ca m n mnl ot ă lce a ăm dstra

2



plictisala aka Pot să urc munţ sau să car pietr casă-mi bru slăiinea trupului incă hul poate râvnitor, ar trupul ontnuă să-i aibă neputinţa u Potsă stau în orce fe, nsă trebue să simt în min că acest

strit ânte in aânc, a în-o zi umnzu să slt . . . ) a trbui să nvăţăm să n rugăm n tcr absoutăe aci si mara importantă a notii ar mă vo ruga s n mjou zarve a să vânez ărea absută, a să vorbscu umnezu umnezeu ăspun ma u saă er

ar a ntrun oc tăutCân nţeeg că aii pe arape să Duhu Sfânt n loc ca l să su pe âng n pot să- u năuntrlm s să fac rnirea istnt m atunc ncep as- teptra tainică i uroas. ân ncee această atptre

a uhulu, ncp să st mai nant smnel prevestitoaal vnrii ui «Avţi ja cea căutai nant e a lecăua l-aţ prmt» . Mc. 11:24."

22



Soe bisaă.Aăa bieui

Păinte T Păăian vrt e âteva ri spr unfct găuni mnţi: pue ntna u tne însuie nunsut ie.

Rugăunea are a e a n sper pe n nnnuă . punânu-n în nţă i ngave i aătuiranastră

-a nstata ă ar 10% in mie se ă în partnstint a muu Rst st mare nunută. i

aes ae vast nunscut ste pvarni sau aenntasune urâţeni un baast trbui iberat, aruncat.Prn rugăiunea mni, în aa puritivă ă mrsrmnm n nntint epresia ărnteu Tel) aăm nţinutur surinzătar e asl n băm.

ugăiunea mnţi înesă ălui zn psieabisa arună la suprafaă pite e răuăţ i aslmintea se impezee t s lmpete.

Părntl Tel pvestt eprien xtrarinre.Cn ra fare jun sa spveit la prine Arsen

Ba, i aesta a întrbat:

2



Ţi-a vn reoaă oi u omJunee eo s-a spei oe a a o snea

trbar u D une! n băua că ar tea aaeena avă pusonală în ân su nen nu

cunoaşt aboul pusion aee rci acsae caeconă reste sa escuri amnara sau saae

Ae părne Asene oca pa aă aăroogc ignorat: om ar e mu ră ncnşetă, are agrvat ncnş ca orrea e

omParaboă ee.n asru neab pe unc e e uree

tn?

cenu răspun Pnr că eur se cos

Maes zc Nu en c pea a ce

Părntele T ae eer an e pră a rugăiuni cum n aisl se ră ş puzaărăutate ş negav ae moşnă sa bân încar zi

Prn rugcunea a s zice a băga eamă că por n ue ulă răuae -m ntâln cieri n mne! r tânr ş s ea ă n-a gn

sit pa lt e în lumea aeasa Ş nr-aeăr, naagonisit mute rl a a au ul unue xsntă î exna a O ccătu înărăr negatiă a or ce i-a oer, pn d lu mezeuexistnţ. Au pus n ne cea e u ei bun Dar

n u . .

224



O nă ogcă În-o crenţă popar rmână se sp că a natre col o epă pe mmăe 7 păcate, prâe Ata este o răpată pnmaă. Dar st s aevrirea că nimen n se naste ră

pt .

În aet episo olcrc găsm ntţa că n opl seat c n tabo ra n rele tnţc rb, as tablo onne 8 clase psone e irot appat le 7 păcae tite e olor Cât

epre apl că maa este răsltt l atre ă ecaele psonl gat fapl pot avat acne gâm c traal formial natri ar multnatv tat

Părntl ol i că, prn mtaţa shast nropimă aă scormone n ncontetn alt tmn pe ast prces est inosece.

Acest termen s ac prn oglnra ănu Dlanescl nocar a pr ăn. pec om,cp mtră. taescu peco oglnă

Inrspecţi n seamă a ă, c veral, oglna abaul Ş xpara nr onnur ovarni n absal

C o ron meă, Păt o c:

Mai emt oamen n ta e no ta eă Za e care ră Acm se ce tar r ră, vo Dr rvoztt tă ăuapentr că ies a sraaţă ceva c porţ n tne . iea are ti că ătatea trebe rolvată nma anc

sapă e a

22



Aşaa, ăuaa obin a p ocolt, s ic nvoa Fş xisă o lgăă în noz şi ăuaNvotcul na cu să bun: se ă c l nsuşi, ai Un copea psihic na u să bun

Compxul Cain, aică nina alai ina asnlui st un sau nvotic, un psihoc, ş sanifstă a ăuate ni, agsivat Înto anuităfază, u in bi gu pot iat pn pacaisihi

Dn epina sa, păntee T spun u, însin ugăciuna n a scoon în abis a scolt,sa eovat ăutăti nstiu: i sooni acsa au ds a ivaă d gânui e închip, agni cipui ae ăuăi pnu că utaa a ut

chiu

O întba ca i sa ps păintui Teo, ş ca saps cân xisă pactcă conpaiă: âă vu să săui cinva în ugăun a să scap l şsăs alz l un?

O fază in Pat t ciaă: D va voi uh[sau Domnul, în alt ocui], iinaă până saăung a sua uneească!

Enunu acsa tbui pv a o t ipcăsau un paao zto În toa scipn sapnia

l stă acst afois nc şi isă c e uinăispotan Da ca ată, acs ilunăi spontanvn a oen ce u ac s ca ua să lt inta a s a u

Iptan ste, zi păin To, să angai

îno via spioaă, p-o u saonic

2



astfl că snt anajai n găciun ş-ntroaţă spaă a ăsura unziasă thei) sapta ain . cânva . îno snră z!

Exulzaa utăţilo ş adăua bneluFaza prcaiă car a obit aii ar ca rla

n nuai pulara răăilor n na ncar norpi gou n na rzola agrsiităţ incnşntsa a oll Cain nonşn C ar ş alt rzulta:aăugara inlui aaosur irt obânira unoraltăti nsna.

În pricpa svin xtn conşni Cşinţainsă ar a bncl : plusul clarat nlăpână la clarta prfctă până la clazn Cnştiians st n rltat i prt c Flcalint faza luinaă. Nu să granţ rcptlîntr faă altă fază. Conşinţa lătă s ncar nsar nică gnrană na tnssa lărgită poa un alt nu at unări



Termeni localicide rememorae a etoe

sasm. "lsihasm nu- ceea e gândeşti!" (U părine

nip) Ae deiri: vezi Gosar.lsa

"

Nu se poae poăi ineva, ră iiştre." (Cais

Agheude) Ctă isihia tâa meaoi.S isst Îdrăzire ătre nu hari. Să e ap

piem îrăzire de nu haruui" (S Pave) Repearefore srate Aasare îu deasae Sau: Aasae miaă îtr etaşare de .

Rugăcune minţi: T gâurie să vobeasăDueze.Neps (g.) "Fii rea prietee i Dmeze. Dă

vezi eo imagie ori u ger reză să e primeşti" (Grigorieiatu)

I. e e ae (d gr ma+hodos) Taia persaă a

ui sf este o eoă vie ea mai buă pen n eotKsis ato () măăi: Exeriţ ei d

moatea păaui.

Sss ): aşezre siae rgăiune "Omu angeaxia îăţme ând stă genui!" (U saeg).Asss () dre vere o am di

rmă ăjmaş re a imt ese moarea." Î Eskaosekts athargee haas Cor. 15:26)

Cocee rog

hc Voia mui tatoâ fermvoia Domu eem

8



Cdoscopie: Ateia imi Ue este tţ t, ooeste mtea ta. "toarere i î nim (radţi lo "I este miea ră gdur (A

Cotmplar gr HOr: A tnde re Dumneeu

A tde iarăşi spre Dumeeu.Knoss (r., olre e se dare mţ l steaseree

Oan de la aăl eoie "drea mlr ee,jert de seră . (C Is Crssto, xsitio n Pslmu 45 e LV Vei i sioll sst a ui Arei

Şa: un ostâr l păântes îre erelporul sân

III StnaAskss. Să u ă uiti sst i râtri.

Odgma ( oose: rmre Pr:l cu îrare Cir etru exeri plei prrî ămât, este evoe e îrre .

Pa n D rei s ai ie erie, să tres e- ruete tupl (U prie pi .

Soosy (gr:rre. "ăare, ăare, răbde!

"

(Pritele Clepa .a ( pare rile. xlare

ităţi tte eşite, otee sa dâiteFot (r : lmire, eere u. Ce cre a ost

mti (stes s s t părsi Di . s dac tt reă . rstiit u pe Hrsts î ei SPe



Glosa

Ai ( Veseie dovieasă Un dinre tăţleomui îmătăţi

edia (gr. : Lgoare steţe, lsa be ce, tbae ră nm a miţi (S Ioan Cas depme," tstăii are suă ice plăcee a sel(varie Poi Istisfcţia e a

Ameimia(g : Lip rilor, ăsarea giilo. Îdemn de

tcee de a c meile e dhovniti: " vgrjorţ! (mi merimnt; "ăţi mi

' Împăţişi toae eelae vi se vo ăga voă (Maei 6:25 , 33.Noţie de bază a asezei şi a îmbnătăţrii, reltă deprci iihată Pusă eţe c hsych ihia, d

ă linişe onemplvă Ioan Scăa i cosaă docioe aşeând pe epa 2 a Scăr: Ba âvn lişii (sc) ese psa rjio (mm) oe cre Cap. I, Despre snţia şie rpi a sueli.

Asceză (di sksis) rcă, xercţ nevonţă peătire dviceasă meodică, despindee de pimdisciplina rpi ş set, execiţi nee deimre a diii eii de a imi a d

Ascute: eponsabta lrare nală a itelealîeiţ e poăţto dhone , zi modeaea nei tăsăti e te s deptime

2



Aimie r thmi) Căde pshi, ipsă de ons aftv,scda aci d adpre a me ertc, nsoţd să sie

Binele Ce ce conrz r nră ee ee

ae Vao oă iiaă bsv siooicăcoexă: ese simboza î obc Dmz siboa în aeer pm Crsm cosdr bne rx hi: "o rază rtăoae nze,cm se Cs Cio (Focaia, vo 8) .

Bâdete: Stae c empa bo Tăsă en ă drân d eibr săae scă depomta menaă s ornt necodioa ese ăe Cei bâzi o mş mâ" zcMântor Bneţea reb poet pi înepc tact ar s îso "ii r înep (în ,

gr: oim=dşte, pdt, avizt c şri bâz apomb (M016

Bă fră zcă pshiă erae sti de sătaca se d chb oac, pshc, oc ma ei omes, s poat arcteriscă genică seei,

boa sh provot o ateă m crema eo e o înne (dad m Do Oode -

Psozee) D eaă de at i d îarea vae,ba est pepsă pntr ăa, ci pe d ăca

Cann Măs, regă ivid rândaa rin, iscip

nă, sai bseriescă Cn poăă: ăcniofnde, ii bibe, pi; dr i oi mod a împrănie Un no p es reim opteă Cojdcos este u medimt Cao dvoinţă (cr umar cose, zini, a progm sp ct de a hovncesc smt

c vi

2



Cempae (t conempti teora edere nţ.reată oaşter reveltor hora = veere e-edaăa u Dumnezeu ; coşre rctă rţor dvne am ze că vedre ţ coemare "căţeşe

mte re se îtnde re vedere Dmeze e ete c pţă.

Fioca 1 Dagoste de frms ves. 2 egree exte parste screre mărtre, experenţemrr aseţ oţne re, mete mdee de vaăotemată aetă egere os ăt nse. , e ătre Ncom Ar ş Macare drnt pe ft ne Aos ş bcaă eeţa 1782, cu t Fill păiţlr ii Np = aeractcă trea Atoog fost rasă î von dee de Neamţ (u l Dobro-be sec )

ş ră de Ignt acno (se. X) n brmă, exstă doă vern d omleă e tdude ăree prf. Dt Stăoae, tt iocilor eviţ e dsăvârşri n 12 me (rmbat î 197 a Sb ude pr 4 vome toarele r a creşt 1976-99 1 coţ ş o ş

omenar e mae valoe eoogă Sb ocimt cee tre sd e ş sst "cum se otemul cră lumi esăârş

Fioca echiă Posbe aosr mderne a vecheFoce. Teme oa descă fot foo d

părnee Teo ărn, are prmoor oemo Focae. eoo ocdeaă oseră c eoFoc s ht otă c sfrş o e arst . too rsăeă os deră că dhocc ex neînrer pă să ş,F - dor u fnoen sorc, u o daă o

ută; c se n fenoe vu rodt ş- ze os.

22



ez ş volumul atoloie e hnae (a eld, 003 )

Iun ecă . Veee în u emeând î subtll calei . . . m se oate oml

că, ma ş esăvâş. Sb mhează ce teize ale lucră ate aa urtvă mnatvă şntă () . S avl floseşe temenul ( e au fost lmni) cu exlaa medtă = au cut pătai uu Sânt). Înmd datc, dtnem tre luae arală ea acare e pate ace p neoă colată de voiă şlumaea praturlă a haă aeea are ureca un da ees (gr ) , u spne Sav (v. 6:4

am: ade acetă, încpân n selele IV ş ,

de ăare eet nătl ml Lu a1 . . . tuaa o mşare e etee spă în seolele ,n ntodeea meodcă ş ssematcă a Ruăni ca poede e pfce n e ontemlarede luminae codm Aio sec XII pue ăugăea inii aaţie ro, at moh â şminor

in . y Tăee lşte, ntre onenaenteriă. sa ese n scop în sne teenl ese actică vtuţ precum esăimea (), zi

s aten nm () ş mutaea de l m a d)

p Cnostee a uu, a um, n t re se ăsne în bin finţ penai ezonan Reduee a ebnl Ree 3

once c, sn, em n St 3 înee

2



n Sophi unoaştee dvă)phoesis = dena,sess Qudeta . Români văs epa d

Malu: ana î cae el bolnav, n unee delemnst ş oaa l Sfâtulu D de căte peo,

imşte tămădurea uul ş errea stlu (Pr D. Bra 98 Bucea Litughi, enă 99

N (gr.) Sobreat vehe dscernământ Paz m,luareame. ez Trz.

Na oc (r.) . Rugăcea mn; ez m os.

Ora mnt (lat). Ruuea m; e ma os.

Pergrin (lat.) stăul, plnul, cae enunţtla es

Pieraie iaă eae vzân bl ps,bă e tada locă, pe patca sastă ş pe ndecr sacerdotal, pe relaa dovpennt/acien.emen p re la ppus (A.) în n 19901991Până um, su olot men preum Pshotaeortodoxă troot roeus acos) Teportodoxe. otol D. A. Adee foloseşte temenul

Psae oodoxă. Aeş eme ndă teenu ofesoe cae sau cstalzt aeste ceetăr; ş sut estră r presupune ş ten un shoep toleoestant etc d ă termenul Pshotepie sihsmeşte b matera uree coutul cest dscln. se vob nu o de ona uu o bt,

ş de sirtuze ctuui mdic· peătre shoeaeulo e un teen de dovnce.

uc lumn deăie el std erat locae. Aest te vne-ee ez însubttlu Fole. Pa tă are ş oat ou

tput. D n se po tas de deme femnt aese stad.

24



Răcinea li Ii: uăiun mii u ceaeste ivoct ss lte dnumi uăin inmirgăuna mni n nimă ăiun uă În rtio n gră: er roeuche rdu d

n

ta inosţi i cteme, azat paaui stih isias, î mit odiii sta, lo duată

od, a, raţ ă d a luraa u s lzzăa ondiţ este asmitra dirtă d a lăuzi luni să i lte sihi isis Cel m fvnflosi S u As : Ke Iou Hrite, eeiso m

(= Dom sus Histoase milit-mă) im fănumiă ugăua rătoe rte) p folsăd oi A du aă îădită or lor dsămiis giu văătoe

Slji În se oali slui s la elu cae nui

roa d âigul ar zul in lur său Esuvânul or r rijă luul ceîn fml, în rofsi în ându reliioase, om îmbăăţi nu a mi ijlr, ci mitea siii: seămulmiă M poe uă c o of, c opimăma si Psul griă la sljr s asl d

a boogc la siriu d l ţi disruivă a rotei mţia ocă lu vid d oid Î , sluji s zi dioi la îl sljia ar osnaţi soiologiă au mâ

Strilgi (r O Mânttor orin rnă

s mâuir Sotei mâur lr rsuraomulu, viara atui man râiga sii esăvâe (zi i eoi

i (.: Îmnzir contoe u dnia Fza a răii mis umiă i fa iti, pm

doă fz nd cea urti a lumtă Tosis ota şi l "otmlaa ( teoi) luini i

5



ariiaea l exiea lui Dmnezeu n energiileive eete "Păraşi ai rii umneeşt 14). efcee iiă, im ca o lmine iectă aumneeii (alis i Igatie

T Stare e le-amite si de meinere eallui

26

uicat Eae a evenimenelor psie, ee spetloe, e pot surveni î mpl onempiei; rezfatsmel rezu rsei etere isceămânuişi a şiiei exise clare În geceşe eps Trei( . izăvete e om de âui şi uvie ătimae, efte ee ea îi dăiete, atâ â ese c ină, elegaea ielo dumnezeieşi i asuse (sie Sini



Pg: iaml azi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Patea Iceza eteoaă ş ea ntaă

rara moliă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23Eape aii pa pa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ri opoal î iiam . . . . . . . . . . . . . . . . . .

35ri i r . . . . . . . . . . . . . . . . . . obr miii î inmă . . . 2

Oal î nmplii . . .

. . . . . . .

. . . .

.

. .

. .r aiă a d . . . . . . . . . . . . . . . 52Era prilă i xpina miă . . . . . . . . 57m p d mia i am . . . . . . . . . . . . . . Pla iii îângr mii . . . . . . . . . rl lmntaii lnitioar . . . . . . . . . . . 3

ata a II În ume ş la pust

aim al . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79

Pra pi . . . .

. . . .

. . . .

. . . . . .

.

.

. . . . . . . .

. . r vzi i vdii . . . . . . . . . . . . . a aarmal . . . . . . . . . . ra i xal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Priara vizior . . . . . . . . . . . . . . . 02Imiara ra nraă . . . . . . 06iaml combină Y . . . . . . 0



art I -aModl mtod ptrist

Ll e aur a transmieri isis. . . . . . . . . . . 7

Scar riulu rm ma de im. eas esăvâririi al i m ărsior . . . . 22Simeo Nul elog isiasml harismati . . . . . . . .125G Snal isihs î he -n lme. . . . 130Ordxia s nsoţ u siasm. . . . . . . . . . . . 132

Mel sast ams . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . .

.

5Rea Cais ae . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

arta a IV-aMod mtod românti

Un sărr roân Grghe e la Cernia . . . . . 5asie e la Poaa Măui ăinea răe. . . 153aisi eliikv, un sl desn rmâns . . . . . . . 57 Rl Apri: rim olă onemplatvă

roâeasă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6Revar boi . . . . . 68 ishas zărât: păntele alii Cărva . . . . . 72Cân desre ăine al rteui leo . . . . . . . . 78ăriee etroni e ăi d desăvârir . . . . . . 86ărinele Teol ăăia i dbândea Ralui . . . . .

Part a aSint paraim aforism oi

Trei h le găunii ss . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 215Ce se un isis. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28Sda abislă Adăgaea ii 223

men loii d rore metodi . . . . . . . 28Gosa 230



EDITU

�

HRAL

OP. 10 - C3 Sec li Bucrşt

Te: 211946, 21Fax 02 3 5 2

Mob: 7888 7502

ws .di ahl r

-m ofc@d

BcluV �n. 31,st5,8e .RNA

fedprint

t i p o g r a f e1�.:0.5;447 oJO



Date post:	28-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	ogrutan-prata-laura-angela
View:	426 times
Download:	34 times

Vasile Andru - Isihasmul sau mestesugul linistirii.pdf

Documents