CONTABILITATE

1. Pe 30 iunie N, societatea M achiziţioneazã 80% din acţiunile societãţii F. Cu ocazia achiziţiei s-a identificat un plus de valoare la o clãdire de 10.000 u.m. care a generat o datorie de impozit amânat de 1.600 u.m. Dupã data achiziţiei societatea F a obţinut un rezultat de 40.000 u.m. În anul N, societatea M a obţinut un rezultat de 70.000 u.m. Durata de viaţã utilã rãmasã a clãdirii este de 20 de ani (metoda liniarã de amortizare). Rezultatul consolidat al grupului format din societãţile M şi F este de: (a) 32.000 u.m.; (b) 31.832 u.m.; (c) 101.832 u.m.; (d) 100.000 u.m.; (e) 110.000 u.m.Raspuns: (c) 101.832 u.m.;- Se retrateaza activul net al societatii F pentru plusurile de valoare si impozitul amanat aferent acestora :212 = 105      -   10.000  u.m.105 = 4412    -     1.600 u.m.- Rezultatul societatii  F este ajustat cu amortizarea aferenta plusului de valoare identificat pentru constructii ( 10.000/20 x ½  =250 ) si diminuarea impozitului amanat .a) la nivelul bilantului:121   = 2813      -         250  u.m.4412 = 121        -           40  u.m.b) la nivelul contului de profit si pierdere:6811  =  121      -          250 u.m.121    =  791      -            40  u.m.- Partajul rez. soc. F- Rez. consolidat = 80% x (40.000 -    250 +40 ) =  31.832 u.m.- Interese minoritare= 20% x (40.000 – 250 +40) =7.958 u.m.- la nivelul contului de profit si pierdere:         %                    =    Rezultatul F      - 39.790   u.m.Rez. consolidat                                       -  31.832   u.m.Interese minoritare                                 -    7.958  u.m.- virarea rezultatului societatii M la rezultatul consolidat la nivelul contului de profit si pierdere:Rez. consolidat   =   Rezultat M             - 70.000 u.m.Rezultat consolidat  = 70.000 u.m. +31.832 u.m. = 101.832 u.m.

2. Domnul Z deţine 70% din acţiunile societãţii Alfa, restul de 30% fiind deţinute de un acţionar minoritar. Alfa deţine 65% din capitalul societãţii Beta. Care din urmãtoarele afirmaţii este adevãratã? (a) domnul Z şi societatea Beta sunt pãrţi legate ale societãţii Alfa; (b) domnul Z nu este parte legatã a societãţii Alfa; (c) doar domnul Z este parte legatã a societãţii Alfa;

1

(d) Alfa nu este parte legatã a societãţii Beta; (e) Beta nu este parte legatã a societãţii AlfaRaspuns : (a).

3. Societatea Alfa achiziţioneazã la 1.01.N un echipament la preţul de 10.000 u.m. Managerii estimeazã o duratã de viaţã utilã de 8 ani şi o valoare rezidualã de 1.000 u.m. Metoda de amortizare utilizatã este metoda degresivã (coeficientul de degresie este 2). La sfârşitul exerciţiului N+2, deoarece existã indicii de depreciere se procedeazã la testul de depreciere. Valoarea recuperabilã este de 4.500 u.m. La sfârşitul exerciţiului N+3, durata de viaţã utilã rãmasã este reestimatã la 9 ani, valoarea rezidualã este reestimatã la 900 u.m. Metoda de amortizare utilizatã este metoda liniarã. La 31.12.N+4 existã indicii cã deprecierea s-a diminuat şi în urma testului se determinã o valoare recuperabilã de 5.800 u.m. Alfa utilizeazã tratamentul de bazã din IAS 16 pentru evaluarea echipamentelor. Determinaţi valoarea la care este evaluat în bilanţ echipamentul la sfârşitul exerciţiilor N, N+1, N+2, N+3 şi N+4.Raspuns :  *Inreg. exerc. N :Achiz.echipament 12400 %  = 404  10000 213 4426Amortizarea echipam.Val. Amortizare 10000-1000=9000Durata de amortizare 8 aniMetoda de amortizare = degresivaRata amortizare = 100/8*2=25%Amortizare = 9000*25%=22506811 = 2813 2250*Inreg. Exerc. N+1Amortizare echipam. 7750*25%=19386811 = 2813 1938*Inreg. Exerc. N+2Val. Activ =10000Amort. Cumulata (N, N+1,N+2) =5641Valoare ramasa = 4359Valoarea recuperabila la 31/12/N+2, adica 4500, depaseste valoarea ramasa de 4359. Deci pierderea este reluata la venituri, astfel incat noua valoare a activuluisa nu depaseasca valoarea ramasa daca activul nu ar fi fost depreciat. Echipamente = venituri din ajustari pt deprecierea imob 141*La 31/12/N+3Val. Recuperabila 4500Val. Amortizabila 4500-900=3600Durata reestimata = 9 aniDurata trecuta = 4 aniDurata ramasa = 5 aniAmortizare liniara = 100/5=20% ; 3600*20%=7206811 = 2813 720

2

*La 31/12/N+4Valoare recuperabila =4500Amortizare = 720Valoare ramasa = 3780Valoarea recuperabila la 31/12/N+4, adica 4500, depaseste valoarea ramasa de 3780. Deci pierderea este reluata la venituri, astfel incat noua valoare a activului sa nu depaseasca valoarea ramasa daca activul nu ar fi fost depreciat. Echipamente = venituri din ajustari pt deprecierea imob 2020.

4. Pe baza urmãtoarelor informaţii, determinaţi valoarea bilanţierã a activelor imobilizate, a activelor circulante şi a capitalurilor proprii: – împrumuturi acordate pe termen lung 653.000 u.m.; – construcţii 954.000 u.m.; – provizioane pentru deprecierea împrumuturilor acordate pe termen lung 15.750 u.m.; – investiţii financiare pe termen scurt 68.350 u.m.; – materiale consumabile 268.000 u.m.; – furnizori-debitori 64.125 u.m.; – provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 65.850 u.m.; – amortizarea construcţiilor 354.000 u.m.; – rezerve 280.500 u.m.; – subvenţii pentru investiţii 65.000 u.m.; – capital social 800.000 u.m.; – titluri de participare deţinute pe termen lung 90.000 u.m.; – mãrfuri 65.000 u.m.; – terenuri 255.000 u.m.; – rezultat reportat 56.000 u.m. Raspuns : Identificarea tipurilor de active si pasive:– valoare neta împrumuturi acordate pe termen lung 653.000 u.m – 15.750 u.m = 637.250 u.m. - active imobilizate– valoare neta construcţii 954.000 u.m – 354.000 u.m = 600.000 u.m - active imobilizate – investiţii financiare pe termen scurt 68.350 u.m.- active circulante – materiale consumabile 268.000 u.m.- active circulante – furnizori-debitori 64.125 u.m.- active circulante – provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 65.850 u.m. - capitaluri permanente– rezerve 280.500 u.m.- capitaluri proprii – subvenţii pentru investiţii 65.000 u.m.- capitaluri permanente – capital social 800.000 u.m.- capitaluri proprii – titluri de participare deţinute pe termen lung 90.000 u.m – active imobilizate. – mãrfuri 65.000 u.m.- active circulante – terenuri 255.000 u.m.- active imobilizate – rezultat reportat 56.000 u.m – capitaluri proprii Valoarea activelor imobilizate: 637.250 + 600.000 + 90.000 + 255.000 = 1.582.250 u.mValoarea activelor circulante: 68.350 + 268.000 + 64.125 + 65.000 = 465.475 u.mValoarea capitalurilor proprii: 280.500 + 800.000 + 56.000 = 1.136.500 u.m

3

5. Determinaţi cifra de afaceri netã şi rezultatul din exploatare pentru societatea ALFA, despre care se cunosc urmãtoarele informaţii (valori exprimate în mii lei): venituri din vânzarea produselor finite 100.000.000; venituri din vânzarea mãrfurilor 50.000.000; TVA colectatã 28.500.000; cheltuieli cu materiile prime 20.000.000; cheltuieli cu chirii şi redevenţe 10.000.000; cheltuieli cu remuneraţiile personalului 20.000.000; subvenţii pentru exploatare primite 30.000.000 (din care 15.000.000 aferente cifrei de afaceri, iar 15.000.000 aferente cheltuielilor cu materiile prime). Raspuns : Cifra de afaceri neta = venituri din vanzarea produselor finite (100.000.000) + venituri din vanzarea marfurilor (50.000.000) + subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri (15.000.000) = 165.000.000 mii lei.Cheltuielile cu materiile prime sunt corectate cu valoarea subventiei pentru exploatare aferente acestora (15.000.000). Rezultatul din exploatare = cifra de afaceri (165.000.000) - cheltuieli cu materiile prime (5.000.000) - cheltuieli cu chirii şi redevente (10.000.000) - cheltuieli cu personalul (20.000.000) = 130.000.000 mii lei

FISCALITATE

1. Societatea comercială A din România (înregistrată în scop de TVA ca persoană impozabilă normală) trimite pentru testare societăţii B din Franţa (înregistrată în scop de TVA cu art 153) o cantitate de bunuri. Bunurile sunt trimise din România la depozitul lui B din Franţa, urmând ca dacă B este mulţumit să le reţină, iar în caz contrar să le returneze. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA dacă bunurile se returnează.Raspuns : Atunci când un bun este expediat dintr-un stat membru în alt stat membru, trebuie analizat dacă operaţiunea respectivă este un transfer sau un nontransfer. Dacă operaţiunea poate fi încadrată ca şi transfer, atunci ea trebuie trattă ca o livrare intracomunitară din statul din care a plecat bunul şi ca o achiziţie intracomunitară în statul în care a ajuns bunul. I. Tratamentul fiscal al TVA aplicabil mişcării bunurilor din România în Franţa – fără aplicarea măsurilor de simplificare – Non -transferuri Temeiul legal:Ordin nr. 2216/2006 pentru aprobarea Instrucţiunilor pentru aplicarea măsurilor de simplificare cu privire la transferuri şi achiziţii intracomunitare asimilate prevăzute la art. 128 alin. (10) şi art. 1301 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioareNormă metodologică din 22/01/2004 de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal În sensul art. 128 alin. (10) din Codul fiscal, transferul cuprinde operaţiuni care nu presupun o tranzacţie, deoarece nu implică decât persoana impozabilă care realizează transportul sau expedierea de bunuri aparţinând activităţii sale economice, dintr-un stat

4

membru în alt stat membru, în vederea realizării de activităţi economice în statul membru de destinaţie.În categoria transferurilor se cuprind operaţiuni precum: Þ    transportul/expedierea din România a bunurilor importate de persoana impozabilă în alt stat membru în lipsa unei tranzacţii în momentul expedierii,Þ    transportul/expedierea de bunuri mobile corporale din România în alt stat membru în vederea constituirii unui stoc care urmează a fi vândut în respectivul stat membru, precum şiÞ    alte operaţiuni care iniţial au constituit nontransfer, dar ulterior s-au transformat în transfer. Transferul este o operaţiune asimilată unei livrări intracomunitare cu plată de bunuri, fiind obligatoriu să fie respectate toate condiţiile şi regulile aferente livrărilor intracomunitare, inclusiv cele referitoare la scutirea de taxă. Conform art. 1 pct. 2,  din Ordinul MFP nr. 2216/2006, “pentru stocurile la dispoziţia clientului, se consideră că transferul proprietăţii bunurilor are loc la data la care clientul intră în posesia bunurilor. Stocurile la dispoziţia clientului reprezintă o operaţiune potrivit căreia furnizorul transferă regulat bunuri într-un depozit propriu sau într-un depozit al clientului, prin care transferul proprietăţii bunurilor intervine, potrivit contractului, la data la care clientul scoate bunurile din depozit, în principal pentru a le utiliza în procesul de producţie.”Mişcarea bunurilor din România în Franţa fără aplicarea măsurilor de simplificare Având în vedere că nu se ştie exact dacă bunurile se vor întoarce în România, în cazul în care clientul nu este mulţumit, această mişcare va fi considerată, în principiu, un nontransfer în România şi va fi raportată în registrul nontransferurilor ţinut de vânzătorul roman în România. Operaţiunea este considerată o achiziţie intracomunitară neasimilată în România.În momentul în care bunurile sunt vândute în Franţa, mişcarea bunurilor ce nu a fost considerată un transfer la momentul când acesta a fost transferat în Franţa devine un transfer în România, asimalt livrării intracomunitare. Din punct de vedere al vânzătorului roman se au în vedere următoarele: 1.Persoana impozabilă Da, vânzătorul român2.Operaţiunea impozabilă Da, livrare intracomunitară asimilată sau

transfer3.Locul livrării România, locul începerii transportului4.Scutiri Da, dacă se îndeplinesc cele două condiţii:

-dovada efectuării transportului-validitatea codului de înregistrare de TVA al furnizorlui din statuil membru, în cazul nostru Franţa.

5.Obligaţia plăţii TVA Nu este cazul.

5

 Obligaţii legale privind vânzarea bunurilor în Franţa Această operaţiune trebuie să fie raportată:- în decontul de TVA al furnizorului bunului, în Romînia, ca o livrare intracomunitară,- în declaraţia recapitulativă pentru livrări intracomunitare scutite de furnizorul român în România. În momentul vânzării bunurilor în Franţa, mişcarea bunurilor, ce nu a fost considerată o achiziţie intracomunitară asimilată în Franţa la momentul la care acestea au fost transportate din România în Franţa, devine o achiziţie intracomunitară în Franţa. Din punctul de vedere al vânzătorului român, în Franţa, tratamentul TVA aplicat este: 1.Persoana impozabilă Da, furnizorul român2.Operaţiunea impozabilă Da, achiziţie intracomunitară asimilată3.Locul livrării Franţa, locul încheierii transportului4.Scutiri Nu, operaţiunea este impozabilă .5.Obligaţia plăţii TVA Furnizorul roman (datorită înregistrării lui

în scop de tva în Franţa), aplică taxarea inversă

 Obligaţii legale Această operaţiune trebuie să fie raportată:-în decontul de tva al firmei române din Franţa ca o achiziţie intracomunitară-în declaraţia recapitualtivă ţinută de furnizorul român în Franţa Livrarea bunurilor în Franţa, operaţiune care urmează achiziţiei intracomunitare realizate de o persoană din România: 1.Persoana impozabilă Da, furnizorul român2.Operaţiunea impozabilă Da, livrare intracomunitară3.Locul livrării Franşa, locul unde bunurile sunt puse la

dispoziţia cumpărătorului4.Scutiri Nu, operaţiunea este impozabilă .5.Obligaţia plăţii TVA Furnizorul roman înregistrat conform art.

153, facturează cu tva francez.  II. Tratamentul fiscal al TVA aplicabil mişcării bunurilor din România în Franţa – fără aplicarea măsurilor de simplificare – Retururile de bunuri în spaţiu comunitar Temeiul legal:Ordin nr. 1823/2007 pentru aprobarea Instrucţiunilor de aplicare a măsurilor de simplificare în domeniul taxei pe valoarea adăugată privind operaţiunile pluripartite din

6

Comunitate, legate de lucrări asupra bunurilor mobile corporale, şi a Instrucţiunilor de aplicare a măsurilor de simplificare în domeniul taxei pe valoarea adăugată privind retururile de bunuri în spaţiul comunitar şi tratamentul fiscal al reparaţiilor efectuate în perioada de garanţie şi postgaranţie Tratamentul fiscal din punct de vedere al TVA, fără aplicarea măsurilor de simplificare, se prezintă după cum urmează:Þ    Atunci când clientul refuză bunurile cumpărate, din diverse motive, nu are loc un transfer al dreptului de a dispune de bunuri în calitzate de proprietar de către furnizor, iar clientul nu realizează o achiziţie intracomunitară.Þ    Întrucât furnizorul rămâne proprietarul  bunurilor, în principiu se consideră că el, furnizorul, efectuează un tranfer, respectiv o livrare intracomunitară asimilată, în România, statul membru din care începe transportul bunurilor, în condiţiile art. 128 alin. 10 din Codul fiscal, urmată de o achiziţie intracomunitară asimilată în Franţa, statul membru de sosire a bunurilor, pentru care ar trebui să se înregistreze în scopuri de TVA în acest al doile stat, Franţa.

2. Prezentaţi regimul fiscal al cheltuielilor cu dobânzileRaspuns: Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.In cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute in paragraful anterior, dobanzile deductibile sunt limitate la:a) nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare ultimei luni din tri-mestru, pentru imprumuturile in lei;b) nivelul ratei dobanzii anuale prin procentul de la momentul respectiv, pentru imprumuturile in valuta.  Nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta se actualizeaza prin hotarare a guvernului. Limita prevazuta la paragraful anterior se aplica separat pentru fiecare imprumut. Aceasta limita nu se aplica societatilor comerciale bancare, persoanelor juridice romane, sucursalelor bancilor straine care isi desfasoara activitatea in Romania, societatilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societatilor de credit ipotecar, institutiilor de credit, precum si institutiilor financiare nebancare. In cazul unei persoane juridice straine care isi desfasoara activita-tea printr-un sediu permanent in Romania, prevederile prezentului articol se aplica prin luarea in considerare a capitalului propriu.

3. Un plătitor de impozit pe profit şi TVA înregistrează în trimestrul I cheltuieli cu protocolul în sumă de 10.000 lei. Cheltuielile totale efectuate sunt de 130.000 lei, iar veniturile realizate în sumă de 300.000 lei. Să se determine impozitul pe profit de plată. Raspuns : Venituri totale = 300.000 lei; Cheltuieli totale = 130.000 lei, din care– cheltuieli cu protocolul = 10.000 lei

7

Profitul impozabil = Venituri totale – Cheltuieli totale – Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile. Impozit pe profit = 16% * Profit impozabilCheltuieli protocol deductibile = 2% x [ Venituri totale -( Cheltuieli totale + Cheltuieli de protocol)] = 2% x ( 300.000 – 130.000 +10.000) = 2% x180.000 = 3.600 leiAstfel, din totalul cheltuielilor de protocol de 10.000 lei doar suma de 3.600 lei este deductibila fisca, diferenta de 6.400 lei fiind nedeductibila.Astfel, cheltuielile totale au devenit de 130.000 + 1.216 lei = 131.216 lei, din care cheltuieli nedeductbile = 6.400+1.216 = 7.616 leiDeterminarea profitului impozabil:Profit impozabil = 300.000 – 131.216 + 7.616 = 176.400 Impozit pe profit = 16% x 176.400 = 28.224 In trimestrul I societatea datoreaza un impozit pe profit in suma de 28.224 lei.

ANALIZĂ DIAGNOSTIC

1. Să se calculeze fluxul de numerar disponibil pentru acționari în cazul unei intreprinderi despre care se cunosc următoarele: cifra de afaceri 10000 u.m., cheltuieli materiale 4500 u.m., cheltuieli salariale 4000, cheltuieli cu amortizarea 500 u.m., cheltuieli cu dobânzi 300 u.m., impozit pe profit 200 u.m., cumpărări de mijloace fixe pe parcursul anului 1000 u.m., venituri din vânzarea mijloacelor fixe 500 u.m., creşterea activului circulant net 200 u.m., datorii financiare la începutul anului 1000, datorii financiare la sfârşitul anului 1200 u.m..Raspuns : Conform IAS 7 „Situatia fluxurilor de trezorerie”. Se foloseste metoda directa: Flux din activitati de exploatare = Incasari de la clienti (Si +Vvanz – Pierderi din creante – Sf) - Plati catre fr si angajati - Dobanzi platite - Impozit pe profit platit = (10000-4500)-4000 -300-200 = 1000Flux de numerar din activitati de investitii=Vanzari de mijloace fixe-Achizitii imobilizari (mijloace fixe) = 500-1000 = -500 (flux de numerar din investitii folosit)Flux de numerar din acticitati de finantare = Venituri financiare - Datorii financiare = 1000-1200 = - 200CASH FLOW TOTAL = Flux din activitati de exploatare+Flux de numerar din activitati de investitii+Flux de numerar din acticitati de finantare = 1000-500-200 = 300Cifra de afaceri  10.000 u.mCheltuieli materiale  - 4.500 u.mCheltuieli salariale  - 4.000 u.m. Cheltuieli cu amortizarea  + 500 u.m Venituri din vanzarea mijloacelor fixe  - 500 u.m Cheltuieli cu dobanda  - 300 u.m Profit inainte de impozitare si elemente extraordinare  = 1.200 u.m Ajustari pentru: Amortizare si provizioane pentru deprecierea imobilizarilor  + 500 u.m Venituri din vanzarea de imobilizari  - 500 u.m Cheltuieli cu dobanda  + 300 u.m

8

Profit din exploatare inainte de variatia capitalului circulant  = 1.500 u.m Scaderea/Cresterea activului circulant net  - 200 u.m Numerar generat de activitatea de exploatare  = 1.300 u.m Impozit pe profit platit  - 200 u.m Flux de numerar din activitatea de exploatare  = 1.100 u.m

Cumparari de mijloace fixe  - 1.000 u.m Venituri din vanzarea mijloacelor fixe  + 500 u.m Flux de numerar din activitatea de investitii  = - 500 u.m

Variatia imprumutului  - 200 u.m Flux de numerar din activitatea de finantare  = - 200 u.m Fluxul de numerar disponibil pentru actionari  = 600 u.m

2. Analizaţi nivelul fondului de rulment, al necesarului de fond de rulment şi al trezorerieipentru o întreprindere din domeniul consultanţei financiar-contabile care prezintă următoarea situaţie financiară:Imobilizări 2000Stocuri 1000Creante 20000Disponibilităţi 300Capitaluri proprii 20000Datorii mai mari de un an 2000Datorii de exploatare 1300Datorii bancare pe termen foarte scurt 0Raspuns :BILANT Active imobilizate =2.000Active curente = stocuri + creante + disponibilitati =1.000 + 20.000 + 300 = 21.300TOTAL ACTIVE = 23.300Capital si rezerve = 20.000Datorii pe ternem lung = 2.000Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. scurt=1.300 + 0 = 1.300TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 23.300a) Situatia neta = Activ – Datorii totale= 23.300 – (2.000 + 1.300)= 20.000 Situatia neta SN este pozitiva, ceea ce evidentiaza o situatie financiara, la nivelul intreprinderii, reflectand o gestiune economica sanatoasa, fiind consecinta reinvestirii unei parti din profitul net si a altor elemente de acumulare baneasca; aceasta inseamna ca valoarea firmei creste. b) Fondul de rulment = Pasive pe termen lung – Active pe termen lung (imobilizari)= (20.000 + 2.000) – 2.000 = 20.000 Sau: Fondul de rulment = Active circulante – Datorii pe termen scurt= (1.000 + 20.000 + 300) – 1.300 = 20.000

9

Fondul de rulment FR este pozitiv ceea ce inseamna ca activele sunt suficiente pentru a acoperi rambursarea datoriilor pe termen scurt, reprezentand o stare de echilibru la nivelul firmei si o situatie favorabila din punct de vedere al solvabilitatii intreprinderii. c) Fondul de rulment propriu = Capitaluri proprii – Active pe termen lung (imobilizari)= 20.000 – 2.000= 18.000Fondul de rulment imprumutat = Fondul de rulment – Fondul de rulment propriu= 20.000 – 18.000 = 2.000 d) Nevoia de fond de rulment = Active circulante (mai putin activele de trezorerie) – Pasive circulante (mai putin pasivele de trezorerie)= (1.000 + 20.000) – 1.000 = 20.000 e) Trezoreria neta = Fondul de rulment – Nevoia de fond de rulment = 20.000 – 20.000 = 0NFRG = Resurse pe termen lung – Active pe termen lung NFRG = (20.000 + 2.000) – 2.000 = 20.000 NFRexpl = Active din exploatare – Pasive din exploatare NFRexpl = (1.000 +20.000 + 300) – 1.300 = 20.000 TN = Disponibilitati – Credite de trezorerie TN = 300 – 0 = 300

Exemple de calcul si analiză a principalilor indicatori economico-financiari : 1. Indicatori de lichiditate: a) Indicatorul lichiditatii curente = Active curente / Datorii curente = 21.300 / 1.300 = 16,38 Active curente = Stocuri + Creante + Disponibilitati = = 1.000 + 20.000 + 300 = 21.300 Datorii curente = Dat. din expl.+ Dat. bancare t.s. = 1.300 + 0 = 1.300 b) Indicatorul lichiditatii imediate = Active curente - Stocuri / Datorii curente (indicatorul test acid ) = (21.300 - 1.000) / 1.300 = 15,62

2. Indicatori de risc:a) Indicatorul gradului de indatorare = Capital imprumutat/ Capital propriu x 100 = 2.000 / 20.000 x 100 = 10 % Capital imprumutat/Capital Propriu x 100 Capital imprumutat = credite peste un an = 2.000 Capital propriu = 20.000 si: Capital imrumutat/Capital angajat x 100 Capital imprumutat = 2.000 Capital angajat = capital imprumutat + capital propriu = 2.000 + 20.000 = 22.000 2.000/22.000 x 100 = 9,09 % b) Indicatorul privind acoperirea dobanzilor - determina de cate ori entitatea poate achita cheltuielile cu dobanda. "Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat pozitia entitatii este considerata mai riscanta."

10

formula de calcul = Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit / Cheltuieli cu dobanda Rata solvabilitatii = Imprumuturi pe termen lung / Capital propriu = 2.000/ 20.000 = 0,1 3.Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) - furnizeaza informatii cu privire la : - viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de trezorerie;- capacitatea societatii de a controla capitalul circulant si activitatile comerciale de baza; - viteza de rotatie a stocurilor (rulajul stocurilor ) – aproximeaza de cate ori stocul a fost rulat de-a lungul exercitiului financiar .Costul vanzarilor = Nr. de ori Stoc mediu sau Numar de zile de stocare - indica numarul de zile in care bunurile sunt stocate in unitate = Stoc mediu x 365 Costul vânzărilor- viteza de rotatie a debitelor - clienti calculeaza eficacitatea entitatii in colectarea creantelor sale; acest indicator exprima numarul de zile pana la data la care debitorii isi achita datoriile catre entitate . Sold mediu clienti x 365 Cifra de afaceri O valoare in crestere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului acordat clientilor si, in consecinta, creante mai greu de incasat (clienti rau platnici). - viteza de rotatie a creditelor - furnizor aproximeaza numarul de zile de creditare pe care entitatea il obtine de la furnizorii sai. In mod ideal ar trebui sa includa doar creditorii comerciali.

Sold mediu clienti x 365,Achizitii de bunuri (fara servicii) unde pentru aproximarea achizitiilor se poate utiliza costul vanzarilor sau cifra de afaceri. - viteza de rotatie a imobilzarilor corporale evalueaza eficacitatea managementului activelor imobilizare prin exprimarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumita cantitate de imobilizari corporale . Cifra de afaceri Imobilizari corporal-viteza de rotatie a activelor totale := Cifra de afaceri Total active 4. Indicatori de profitabilitate - exprima eficienta entitatii in realizarea de profit din resursele disponibile . a) Rentabilitatea capitalului angajat - reprezinta profitul pe care il obtine entitatea din banii investiti in afacere: = Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit x 100 Capital angajat

11

unde capitalul angajat se refera la banii investiti in entitate atat de catre actionari, cat si de creditorii pe termen lung,si include capitalul propriu si datoriile pe termen lung sau active totale minus datorii curente. b) Marja bruta din vanzari = Profitul brut din vanzari X 100 Cifra de afaceri O scadere a procentului poate scoate in evidenta faptul ca entitatea nu este capabila sa isi controleze costurile de productie sau sa obtina pretul de vanzare optim.

ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE A INTREPRINDERIIA . ANALIZA STRUCTURII ACTIVULUIa) Rata activelor imobilizate = active imobilizate x 100 / total activ Rata activelor imobilizate = 2.000 x 100 / 23.300 = 8,58 Active imobilizate = imob. Necorporale + imob. Corporale + imob. Fin. Total active = active imobilizate + active circulante (stocuri + creante + investitii pe termen scurt + disponibilitati)Rata imobilizarilor necorporale = imob. Necorporale x 100 / total activ Rata imobilizarilor corporale = imob. Corporale x 100 / total activRata imobilizarilor financiare = imob. Financiare x 100 / total activb) Rata activelor circulante = active circulante x 100 / total activ = (1.000 + 20.000 + 300) x 100 / 23.300 = 91,42Active circulante = Stocuri + creante + investitii pe termen scurt + disponibilitatiRata stocurilor = stocuri x 100 / total activ = 1.000 x 100 / 23.300 = 0,43Rata creantelor comerciale = clienti si conturi asimilate / total activ x 100 = 20.000 x 100 / 23.300 = 8,58Rata disponibilitatilor = disponibilitati si active asimilate x 100 / total activ =300 x100 / 23.300 =1,29B ) ANALIZA STRUCTURII SURSELOR DE FINANTARE a) Rata stabilitatii financiare = capitalul permanent x 100 / total pasiv = (20.000 + 2.000) x 100 / 23.300 = 94,43capital propriu = capital + prime de capital + rezerve de reevaluare + rezerve + / - rezultatul reportat + / - rezultatul exerciţiuluicapital permanent = capital propriu + provizioane pentru riscuri şi cheltuieli + datorii pe termen lung b) Rata autonomiei globale = capital propriu x 100 / total pasiv = 20.000 x 100 / 23.300 = 85,84c) Rata datoriilor pe termen scurt = datorii pe termen scurt x 100 / total pasiv =1.300 x100 / 23.300 = 0,56 d) Rata datoriilor totale = datorii totale x100 / total pasiv =(2.000 + 1.300) x 100 / 23.300 = 14,16 ANALIZA ACTIVULUI NET: Activul net reprezinta interesul rezidual al proprietarilor in activele intreprinderii dupa deducerea tuturor datoriilor sale, fiind similar avutiei acestora ca urmare a alocarii si implicarii capitalurilor in activitatea sa. Valoarea patrimoniala a intreprinderii coincide cu activul net contabil.a) Metoda Sintetica

12

Ant = At-D = 23.300-3.300 = 20.000 Ant = activ netAt = active totale D = datorii totale b) Metoda Aditiva Ant = Ks+Rz+Rr+Re-Rrep = 20.000 + 0 + 0 + 0 – 0 = 20.000 Ks = capital socialRz= rezerveRr= rezltatul reportatRe=rezultatul exercitiuluiRrep=repartizarile efectuate de reultatul ex in cursul exercitiului respectiv.

Administrarea şi Lichidarea Întreprinderilor

1. Cum poate fi exclus un asociat din societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată?Raspuns : Excluderea unui asociat se pronunta prin hotarare judecatoreasca, la cererea societatii sau a oricarui asociat.   1 Poate fi exclus din societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată:    a) asociatul care, pus în întârziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;    b) asociatul cu răspundere nelimitată în stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;    c) asociatul cu răspundere nelimitată care se amestecă fără drept în administraţie    d) asociatul administrator care comite fraudă în dauna societăţii sau se serveşte de semnătura socială sau de capitalul social în folosul lui sau al altora. Cererea societatii de excludere a unui asociat trebuie sa se bazeze pe o hotarare a tuturor asociatilor, cu exceptia asociatului in cauza. Daca cererea de excludere a unui asociat se face numai de catre unul dintre asociati, trebuie citata societatea si asociatul parat. Daca societatea este constituita numai din doi asociati, prin admiterea cererii unuia dintre asociati de excludere a celuilalt, societatea ramane cu un singur asociat si, in consecinta, va fi dizolvata. Acest lucru nu va avea loc daca asociatul ramas hotaraste continuarea existentei sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. In toate cazurile de admitere a cererii de excludere a unui asociat din societate, hotararea judecatoreasca ramasa definitiva se va depune, in termen de 15 zile, la registrul comertului pentru a fi inscrisa, iar dispozitivul hotararii se va publica in Monitorul Oficial.

2. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societăţile comerciale?Raspuns : Societatea se dizolvă prin.-trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii;-imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societăţii sau realizarea acestuia;-declararea nulităţii societăţii;-hotărârea adunării generale;-hotărârea tribunalului, la cererea oricărui asociat, pentru motive temeinice, precum neînţelegerile grave dintre asociaţi, care împiedică funcţionarea societăţii;

13

-falimentul societăţii;-alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al societăţii.Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii Prelungirea duratei societatii este posibila prin vointa asociatilor cu conditia ca aceasta sa aiba loc cu cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii stabilita in actul constitutiv. Consultarea asociatilor cade in sarcina consiliul de administratie, respectiv a directoratului. Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate In cazul in care societatea se afla in imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, asociatii pot opta fie pentru modificarea obiectului de activitate, fie pentru dizolvarea societatii comerciale. Declararea nulitatii societatii comerciale Declararea nulitatii societatii nu poate interveni decat pe baza hotararii instantei de judecata prin care se constata nerespectarea conditiilor de fond si de forma impuse de normele imperative privind constituirea societatilor comerciale. Nulitatea actului constitutiv atrage nulitatea societatii infiintate in baza lui. Hotararea adunarii generale In conformitate cu prevederile art. 231 din Legea nr. 31/1990, asociatii pot reveni asupra hotararii de dizolvare a societatii (cu majoritatea ceruta pentru constituirea actului constitutiv) atat timp cat nu s-a facut nicio repartitie din activ. Totodata, creditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal impotriva hotararii, in termen de 30 de zile de la publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei partea a IV-a. Hotararea tribunalului Dizolvarea societatii comerciale se poate realiza la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii. Neintelegerile grave dintre asociati si temeinicia acestora vor fi apreciate de instanta de judecata, in functie de probele administrate in cauza. Falimentul societatii Falimentul societatii este dispus de instanta de judecata, falimentul fiind urmat de dizolvarea acesteia si de radierea din Registrul Comertului. Alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii Legea nr. 31/1990 mentioneaza ca la cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile urmatoare: Societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni. Societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului. Societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut ori resedinta cunoscuta. Este exceptata situatia in care societatea a fost in inactivitate temporara. Durata inactivitatii nu poate depasi 3 ani. Societatea nu si-a completat capitalul social in conditiile legii.

EVALUAREA INTREPRINDERILOR

14

1. Când se doreste determinarea valorii actuale a bunurilor dintr-o întreprindere, se urmãreste: a) actualizarea valorii bunurilor la inflatie; b) corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabilã si valoarea economicã a bunurilor; c) corectarea valorii contabile cu inflatia si cu influentele din modificarea raportului de schimb leu/dolar. Raspuns : B.

2. Evaluarea economicã si financiarã a unei întreprinderi poate fi efectuatã: a) numai când e prevãzutã prin acte normative; b) sistematic, pentru o bunã gestiune a afacerii; c) dacã normele contabile permit aceasta.Raspuns : B 3. Atunci când se determinã fluxul de trezorerie, în vederea evaluãrii unei întreprinderi, profitul net se corecteazã cu: a) cheltuielile nedeductibile, necesarul de fond de rulment si investitia de mentinere; b) amortismentele, variatia necesarului de fond de rulment si investitia de mentinere; c) investitia de mentinere, amortismentele si necesarul de fond de rulment.Raspuns : B

4. Ce este actualizarea? Raspuns : Actualizarea este estimarea valorii prezente, la data evaluarii, a unui flux banesc viitor.Scopul utilizarii acestei tehnici este acela de a transforma un flux monetar viitor in capacitatea de a genera venituri anuale. Se refera in general la sumele anuale viitoare de marimi inegale (de exemplu cash-flow-ul disponibil pentru proprietari).

5. Prezentati si explicati modul de determinare a costului capitalului unei întreprinderi.Raspuns : Pe baza bilantului functional se determina masa K folosit de intreprindere si structura acestora. Rata de actualizare poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului întreprinderii. Atunci când firma nu utilizează credite, rata de actualizare va fi egala cu costul capitalurilor proprii. Mod de determinare : = se determina costul Kpr al intreprinderii ; = se determina ponderea Kpr in masa K folosit de intreprindere; = se determina costul K imprumutat ;  =se determina ponderea K imprumutat in masa K folosit de intreprindereFormula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este:CMPC = CKpr*Kpr/v+CD* (1-Ci) , unde:CMPC = costul mediu ponderat al capitaluluiCKpr = costul capitalului propriuKpr = capitalul propriuV =  valoarea de piata a intreprinderii (capital la dispozitia furnizorilor de capital)CD = crediteCi = cota de impozit pe profit.

15

EXPERTIZA CONTABILA

1. Cum se clasifica expertizele contabile? Raspuns : I. Dupa scopul principal in care au fost solicitatea) expertize contabile judiciare, reglementate de : Codul de procedura civila, Codul de procedura penala, alte legi specializateb) expertize contabile extrajudiciare, efectuate in afara procedurilor reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justitiei. Sunt efectuate in afara unui proces justitiar. Nu au calitatea de mijloc de proba in justitie, ci cel mult de argumentare pentru solicitarea de catre parti a administrarii probei cu expertiza contabila judiciara sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabila.

II Dupa natura principalelor obiective la care se referaa) Expertize contabile civile, dispuse/acceptate in rezolvarea litigiilor civileb) Expertize contabile penale, dispuse/acceptate in rezolvarea unor aspecte civile atasate litigiilor penalec) Expertize contabile comerciale, dispuse/acceptate in rezolvarea litigiilor comercialed) Expertize contabile fiscale, dispuse/acceptate in rezolvarea litigiilor fiscalee) Alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele in drept, sau extrajudiciare solicitate de catre clienti

2. Explicaţi independenţa absolută şi independenţa relativă a expertului contabil? Raspuns : Componentele independenţei:Independenţa de spirit (în gândire):Stare de gândire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional fără să fie afectată judecata profesională;Ea presupune integritate şi obiectivitateIndependenţa în aparenţă:reprezintă capacitatea de a demonstra că riscurile la adresa independenţei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel încât o terţă persoană să nu poată să pună la îndoială obiectivitatea profesionistului contabil;este componenta fundamentală a independenţei.Un funcţionar public nu poate fi niciodată independent. Activitatea de expert contabil este incompatibilă cu orice altă activitate curentă.Cerinţele de independenţă se aplică tuturor profesioniştilor contabili cu practică liberală, cu deosebire auditorilor statutari şi tuturor persoanelor care sunt în măsură de a influenţa lucrările profesionistului contabil.

3. Ce înţelegeţi prin competenţa expertului contabil?Raspuns : Competenţa profesională are două componente de bază:obţinereamenţinereaCompetenţa profesională presupune că profesionistul contabil trebuie să furnizeze servicii profesionale cu competenţă, grijă şi sârguinţă şi este obligat să menţină în

16

permanenţă un nivel de cunoştinţe şi de competenţă profesională care să justifice aşteptările unui client sau ale angajatorului; aceasta presupune ca el să fie la curent cu ultimele evoluţii şi noutăţi din practiuca profesională, din legislaţie şi tehnicile de lucru.Dobândirea cere:înalt standard de pregătire generală, rumată de una specifică;practică şi examinare în subiecte profesionale semnificative;periodă de practică în domeniu.Menţinerea cere:cunoaşterea continuă a evoluţiilor în profesia contabilă (la nivel naţional şi internaţional în contabilitate, audit şi alte reglementări statuare şi cerinţe relevante);adoptarea unui program care să garanteze un control de calitate în îndeplinirea sarcinilor profesionale, în conformitate cu normele naţionale şi internaţionale.Un profesionist contabil salariat care lucrează în industrie, comerţ, sectorul public sau în sistemul educaţional poate fi solicitat pentru rezolvarea unor atribuţii importante pentru care nu are formaţia sau experineţ necesară.În asemenea situaţii nu trebuie să-şi inducă în eroare angajatorului cu privire la nivelul real al competenţelor sale, cerând consultanţă sau asistenţă unui specialist.

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE

1. Necesitatea existenţei unor organisme profesionale puternice. Raspuns : Profesionisti contabili trebuie sa se asocieze pentru a satisface mai bine ineresul public,organismul rezultat avand menirea sa asigure unitatea de conceptie si de metoda pt.servicile profesionale pe care le efectueza ca angajati sau in practaca libera.Necesitatea unor organism profesionale puternice la nivel national rezulta din responsabilitatea pe care o are profesia contabila pentru protejarea interesului public,cel putin din punctul de vedere al trei domenii, care constituie comandamentele fundamentale ale orcarui organism professional: educatia,etica,si controlul de calitate .Atat publicul ,cat si entitatea beneficiara a serviciilor profesionale trebuie protejate de o eventual incompetenta a profesionistilor contabile,aceasta protectie este asigurata atunci cand organismul professional stabileste masuri eficiente in cea ce priveste calitatea serviciilor furnizate de prof.contab.

2. Modalităţi de organizare a profesiei contabile. Raspuns : Asociatiile sau organismele profesionale se infiinteaza prin consimtamantul membrilor profesionisti contabili sau print-o lege.Intr-o tara se pot constitui unul sau mai multe organisme ale profesiei contabile.La nivel european exista 2 moduri de abordare a calificarii profesionale:-sistemul de calificare a pregatirii si sistemul de calificare functionala.

3. Criteriile de recunoaştere a unui organism profesional.Raspuns : Pentru a fi recunoscut de autoritatile publice si de organismele internationale, un organism national al profesiei contabile trebuie:- sa fie un organism necomercial si neguvernamental; - sa fie acceptat si recunoscut de membrii sai;

17

- membri sai sa fie profesionisti contabili;- sa se bucure de buna reputatie in randul autoritatilor publice si al publicului;- sa aibe capacitatea de a dezvolta sau influenta standardele profesionale si contabile (etica, disciplina, practica profesionala, controlul calitatii); - .membrii trebuie sa fie autorizati sa desfasoare, la cel mai inalt nivel posibil, activitatiile treditionale efectuate de profesionistii contabili; - sa aiba capacitatea de administrare si resursele necesare pentru indeplinirea misiunii si obiectivelor sale.

Fuziuni şi divizări de întreprinderi

1. Două societăţi comerciale A şi B care nu au participaţii reciproce fuzionează. Situaţia celor două societăţi este: Societatea A: capital social 45.000 lei împărţit în 4.500 de acţiuni, rezerve 30.000 lei, plusvaloarea din reevaluarea imobilizărilor 15.000 lei. Societatea B: active diverse 60.000 lei, datorii 22.500 lei, număr de acţiuni 6.000 de titluri.Care este numărul de acţiuni ce trebuie emis de societatea A dacă ea absoarbe pe B.Raspuns : A BCapital social 45.000 lei Active

diverse60.000 lei

+Rezerve + 30.000 lei - Datorii - 22.500 lei+ Plusvaloare din reevaluarea imobilizărilor

+ 15.000 lei = Activ netcontabil

37.500 lei

= Activ net contabil 90.000 leiNr. acţiuni 4.500 acţiuni

VMCA = 20 lei / acţiune

Număr de acţiuni ce trebuie emise = = 1.875 acţiuni .

2. Două societăţi comerciale A şi B care nu au participaţii reciproce fuzionează. Situaţia celor două societăţi este: Societatea A: capital social 75.000 lei împărţit în 7.500 de acţiuni, rezerve 50.000 lei, plusvaloarea din reevaluarea imobilizărilor 25.000 lei. Societatea B: active diverse 100.000 lei, datorii 37.500 lei,număr de acţiuni 10.000 de titluri.Care este numărul de acţiuni ce trebuie emis de societatea A dacă ea absoarbe pe B.Raspuns :A BCapital social 75.000 lei Active

diverse100.000 lei

+Rezerve + 50.000 lei - Datorii - 37.500 lei+ Plusvaloare din reevaluarea imobilizărilor

+ 25.000 lei = Activ netcontabil

62.500 lei

= Activ net contabil 150.000 lei

18

Nr. acţiuni 7.500 acţiuni

VMCA = 20 lei / acţiune

Număr de acţiuni ce trebuie emise = = 3.125 acţiuni .

STUDII DE FEZABILITATE

1. Ce reprezintă durata de viaţa a unui proiect investitional?Raspuns : Durata de viata a unui proiectului investitional este privita din diferite puncte de vedere . De aceea s-au desprins diferite idei despre aceasta astfel:Din punct de vedere contabil se sustine ideea ca durata de viaţă a unui proiect investiţional se pliaza pe durata normată de exploatare a mijlocului fix, respectiv durata din catalogul normelor de amortizare.Un alt punct de vedere, caracteristic analizelor economice, presupun ca durata de viaţă a unui proiect investiţional reprezinta orizontul de timp de-a lungul căruia estimarea fluxurilor de venituri şi cheltuieli să poată fi făcută cu rezonabilă incredere.

Auditul statutar si alte misiuni de audit si certificare

1. Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare.Raspuns : Aceasta forma a opiniei este exprimata atunci cand : auditorul are indoieli sau nu este de acord cu unul sau mai multe elemente ale situatiilor financiare care sunt materiale (au importanta semnificativa) dar nu sunt fundamentale pentru buna intelegere a situatiilor financiare, acestea exprima o opinie calificata sau o opinie cu rezerve. Opinia se exprima in termeni care indica un rezultat nesatisfacator asupra unor aspecte ale auditului, specificand clar si précis elementele cu care auditorul nu este de acord sau pe care le considera indoielnice si care l-au determinat sa exprime o opinie cu rezerve.Rezervele se prezintă înaintea paragrafului de opinie. În astfel de cazuri, paragraful opiniei se formulează astfel:Exemplu de rezerve datorate limitării întinderii lucrărilor:“Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200…, căci noi am fost desemnaţi auditori ulterior acestei date. Ţinând seama de natura documentelor contabile ale societăţii, noi am putut controla cantităţile prin alte proceduri. După părerea noastră, cu excepţia incidenţei ajustărilor care ar fi putut fi necesare, dacă noi am fi putut efectua controlul fizic al cantităţilor, situaţiilor financiare dau o imagine fidelă poziţiei şi situaţiei financiare a societăţii la 31 decembrie 200…, cât şi contului de profit şi pierdere pentru exerciţiul încheiat la această dată şi sunt conforme cu prevederile legale şi statutare”.Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entităţii auditate:“Astfel, cum este explicat în nota “X” anexată, nu s-au constatat amortismente în situaţiile financiare. Această practică nu este, în opinia noastră, în acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat în active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear şi al unei cote de …. pentru clădiri şi …. pentru utilaje, trebuie să se

19

ridice la suma de …. pentru exerciţiul încheiat la 31 decembrie 200… . În consecinţă, amortismentele cumulate trebuie să se ridice la …. mil. lei, iar pierderile exerciţiului şi pierderile cumulate la …. mil. lei. După părerea noastră, cu excepţia incidenţei asupra conturilor anuale, a faptelor menţionate în paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidelă poziţiei şi situaţiei financiare a societăţii la 31 decembrie 200…, cât şi contului de profit şi pierdere pentru exerciţiul încheiat la această dată, şi sunt conforme cu prevederile legale şi statutare.”

2. Opinia fără rezerve: semnificaţie, mod de prezentare.Raspuns : Opinia fără rezerve semnifică faptul că după efectuarea tuturor procedurilor auditorul poate exprima o opinie „curată”, nedistorsionată de vreo rezervă sau reţinere.Ca mod de prezentare opinia fără rezerve poate apărea în următoarea formulare: “După părerea noastră, conturile anuale dau o imagine fidelă (sau prezintă în mod sincer, în toate aspectele lor semnificative), poziţiei şi situaţiei financiare a societăţii la 31 decembrie 200… precum şi rezultatelor acestor operaţii şi fluxurilor de trezorerie pentru exerciţiul închis la această dată, în conformitate cu normele internaţionale (sau naţionale) de contabilitate”.

3. Opinia fără rezerve dar cu un paragraf de observaţii: semnificaţie, mod deprezentare.Raspuns : În unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adăugând un paragraf de observaţii al cărui obiectiv este de a lămuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o manieră detaliată în anexă. Adăugarea unui astfel de paragraf nu afectează opinia auditorului; aceasta se situează de preferinţă după paragraful de opinie şi precizează, în general, că acesta nu constituie o rezervă.Acest tip de opinie se formulează atunci când apar elemente care însă nu afectează opinia auditorului; paragraful de observaţii se situează, de regulă, după paragraful de opinie.Forma de prezentare a paragrafului de opinie în acest caz este următoarea:“Fără să exprimăm o rezervă asupra situaţiilor financiare, noi atragem atenţia asupra notei “X” din anexă. Societatea face obiectul unui proces în care este acuzată de infracţiune în utilizarea brevetelor şi în care i se pretinde vărsarea redevenţelor şi daunelor de interese; societatea a angajat o contra-acţiune şi audierile preliminare, cât şi procedurile juridico-administrative ale celor două acţiuni sunt în curs. Rezultatul final al acestei afaceri nu poate, în prezent, să fie determinatşi, în consecinţă, nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea să rezulte”.

20