Valorificarea turistica a reliefului din Muntii Fagaras

Valorificarea turistica a reliefului din Muntii FagarasCuprins:Capitolul 1 IntroducereCapitolul 2 Prezentarea morfologica a unitatii geograficeCapitolul 3 Potentialul turistic al elementelor de reliefCapitolul 4 Starea actuala a fenomenului turistiCapitolul 5 Oferta turistica proprieBibliografieCapitolul 1 - IntroducereMunii Fgraului (numiti si ,,Alpii Transilvaniei de geograful francez Emm. de Martonne)reprezint un masiv muntos care face parte dinCarpatii Meridionali, i n care se afl cel mai nalt vrf montan din Romania, Vf. Moldoveanu cu2.544 de metri.

Acest masiv este incadrat in 4 judete: Sibiu, Brasov, Valcea si Arges.

Munii Fgraului sunt delimitai:la vest deValea Oltuluila est de Raul Dambovitala nord sunt delimitai deDepresiunea Fagarasuluila sud, delimitarea fcut de sirul DepresiunilorCampulung,Bradetu,Arefui Jiblea.

Capitolul 2 Prezentarea morfologica a Muntilor FagarasMuntii Fagarasului s-au ridicat in timpul orogenezei alpine, in perioada cretacica, ultima din era mezozoica; ei sunt formati din roci metamorfice, in majoritatea lor predominand sisturile cristaline.Munii Fgraului se desfoar ntre 340 m altitudine (Defileul Oltului) i cota maxim a reliefului Romniei de 2544 m n vf. Moldoveanu, rezultnd o diferen de nivel de 2204 m.n cuprinsul lor se afla opt din cele 14 vrfuri ale muntilor Romniei care ating altitudinea de 2500 m : Moldoveanu (2544 m), Negoiu (2535 m), Coltul Vistei Mari (2527 m), Lespezi (2522 m), Cornul Caltunului (2510 m), Vnatoarea lui Buteanu (2507 m), Hrtopu (2506 m), Dara (2500 m).Grupa Fgra se impune prin masivitate.Masivitatea acestora afecteaz i circulaia maselor de aer sudice (mai ales primvara) ce duc la formarea vntului mare nspre Depresiunea Fgra.

Datorita eroziunii ghetarilor care s-a manifestat mai puternic n partea umbrita (nordica) a masivului, vaile cu orientare septentrionala sunt n general scurte, accidentate, echidistante si se ramifica putin. Culmile sudice, mai putine la numar sunt mai domoale si mult mai ntinse.

Vile orientate invariabil sud-nord pe versantul nordic i n sens invers pe cel meridional, au un profil transversal larg evazat n etajul de modelare glaciar devenind un V ascuit n sectorul corespunztor etajului montan inferior.

Profilul longitudinal al acestora este marcat de frecvente rupturi de pant, cele mai importante fiind localizate la interferena dintre sectoarele cu modelare glaciar i cele fluviatile: cascadele Blea, Capra etc.

Relieful din zona nalta poarta amprenta glaciara. Aici se ntnesc circuri si vai glaciare, cu profil transversal n forma de U, despartite prin custuri ascutite. n jumatatea inferioara vaile devin nguste si adnci. Fgraul a avut circa 50 de gheari de vale, lungi de 2-8 km, pstrnd azi peste 175 de circuri

Din punct de vedere al declivitii i expoziiei versanilor, Florea (1998) distinge urmtoarele categorii de pante cu semnificaie geomorfologic: suprafee orizontale sau foarte puin nclinate (0-3) prezente n cazul nivelelor de eroziune Borscu i Ru-es, mai ales pe versantul sudic; suprafee mediu nclinate (4-10 ) specifice racordului dintre suprafeele de nivelare, contactului bazei circurilor i vilor glaciare cu pereii acestora ca i arealului sudic al Munilor Fgraului; suprafee cu nclinri mari i foarte mari (11-35) reprezentate prin pereii vilor i circurilor glaciare sudice, dar i cele din etajul montan mediu de pe versantul nordic. Dup Demek (1970, in Florea, 1998), panta cuprins ntre 12-15 este considerat ca punct critic n procesul de pedogenez, declanarea cree-pului i alunecri ale terenului; intervalul 15-35 este foarte favorabil proceselor denudaionale complexe, erodrii solurilor i formrii trenelor de grohotiuri neconsolidate; suprafee foarte nclinate i sectoarele de abrupt situate de-a lungul crestei principale, pe ambii versani, unde pantele ating n medie, ntre 35 i 55

Existenei i conservarea unor forme tipice: vrfuri ascuite cu aspect piramidal, creste de intersecie sau chiar de ace, turnuri, coli, circuri i vi glaciare, morene, nie de nivaie, versani abrupi, vi nguste i adnci, unele cu numeroase praguri i ntinse suprafee de nivelare. Morfologia extrem de accidentat, nscris de vi, este n contrast cu netezimea interfluviilor. Bine conservate sunt cele trei suprafee de nivelare care cresc altimetric ctre est i care au i desfurarea cea mai mare n aceast parte a masivului.Ceea ce atrage atenia n mod deosebit n Fgra sunt rezultatele aciunii denudaiei i a glaciaiunilor cuaternare. Creasta principal i ramificaiile nordice ale Fgraului, supuse aciunii curenilor, precum i dezagregrilor produse de nghe i dezghe formeaz n unele locuri custuri foarte nguste, ei crenelate, greu de strbtut, cum sunt: Portia Arpaului, eile dintre vile erbotei.

Clima acestui sector montan este temperat continental de tranziie. etajul montanse desfoar la baza masivelor i n depresiuni avnd valori de temperatur ce coboar de la 6 la 2C i valori de precipitaii ce urc de la 1000 la 1200 mm/an. vrfurile peste 1700 m au valorileetajului alpin: temperaturi sub 2C i precipitaii de peste 1200 mm/an.

Hidrografie:Muntii Fagarasului au o retea deasa de ape care este impartita de creasta principala in doua mari grupe: apele de pe versantul nordic si cele de pe versantul sudic. Ele apartin la doua mari bazine hidrografice: al Oltului si al Argesului. Apele de pe versantul nordic sunt :- scurte si cu debit scazut insa formeaza cea mai deasa retea hidrografica din tara; - toate curg spre nord, paralele si aproape echidistante si se varsa in Olt. Apele de pe versantul sudic sunt:- mai lungi si mai bogate prezentand, conform reliefului, bazine hidrografice dezvoltate- cele din zona vestica se varsa in Olt, iar restul in Arges.

Lacuri:Muntii Fagarasului prezinta numeroase lacuri glaciare, urme ale glaciatiunii cuaternare. Dintre acestea enumeram: Urlea, Vistisoara, Podragu, Podragel, Balea, Doamnei, Avrig, Lacul Mioarelor, Lacul Vestic al Vaii Rele, Scarisoara, lezerul Podu Giurgiului. Capra, Caltun, Negoiu. Cel mai intins este Lacul Balea 4,65 haCel mai adanc este Lacul Podragu 15,5 mLa cea mai mare altitudine se afla Lacul Mioarelor 2282 mPe versantul sudic sunt mai multe lacuri de baraj artificial, cele mai mari fiind Vidraru si Pecineagu.

Capitolul 3 Potentialul turistic al elementelor de reliefLacul glaciar BleaSituat n Munii Fgra, la o altitudine de 2034 de metri, s-a format n Cldarea Glaciar BleaEste cel mai mare lac glaciar i unul dintre cele mai frumoase din masivul fgrean.Dimensiunile acestuia sunt: 360 m n lungime, 240 m lime, cu o suprafa total de 46508 metri cubi i o adncime maxim de 11,5 metri.Prezint un relief glaciar tipic cu morene, terase, vale n forma "U" dominat de creste adnc crenelate din care se nal dinspre nord-est spre sud-vest vrfurile Viuga 2443 m, desprit de Iezerul Caprei 2417 m de aua Caprei 2315 m i Ptinul 2398 mO suprafa de circa 180 de hectare in jurul lacului Balea a fost declarat rezervaie tiinific nc din 1932, ce adpostete numeroase plante (printre care Floarea de Col, Vartejul Pamantului) i animelele ocrotite (acvila de munte, rsul i capra neagr).

Lacul CapraLacul Capraeste unlac glaciarpe versantul de sud al masivului Fgra, la 2230 m altitudine. De aici izvorteprul Capra, unul dintre izvoareleArgeului. Suprafata de 1.8 ha, adancime maxima 8 metri.

Fereastra ZmeilorDatorita actiunii curentilor precum si dezagregarilor produse de inghet dezghet s-au format in unele locuri custuri foarte inguste si sei crenelate precumFereastra Zmeilor.

Portia Arpaului/ La 3 pai de moartePortia Arpaului, o a ngust i ascuit, asemenea colilor unei guri de rechin, loc intrat n folclor sub denumirea la 3 pai de moarte

Peterile de la Piscul NegruPeterile din zona Piscul Negru se afl pe teritoriul administrativ al comunei Arefu, n Munii Fgraului i au fost cercetate ncepnd cu anul 1986.Petera 1: situat la 310 m de la intrarea n galeria de prospeciune, are 783 m dezvoltare, fiind cavitatea cea mai lung din Munii Fagaras; in interiorul ei, pot fi vazute cascade cu inaltimi intre 0,5 8 m; este animata de muchii taioase, hieroglife, santuri si septe de podea, cupole si marmite ascedente, septe de tavan, santuri de tavan, septe laterale, excavatii de rodaj, pilieri, gauri de egutatie; cele mai deosebite forme sunt sahul de eroziune si coroziune si dintii de grebla. Petera 2: situata la 348 m de la intrarea in galeria de prospectiune, are 130 m dezvoltare; a fost formata in calcare prin sapare sub presiune.Petera 3: situata la aproximativ 165 m de la intrarea in galeria de prospectiune, se dezvolta de ambele parti ale galeriei si are suprafata de 7,2 m; sapata in calcare cristaline, are un aspect coluros.

Capitolul 4 Starea actuala a fenomenului turisticTipuri de turism:-Turism montan, de drumetie-Turism sportiv ski, catarareTrasee turistice existente 71Soseaua Transfagarasan, cel mai spectaculos drum alRomaniei, trece muntii ajunge o altitudine de 2042 de metri, cu diferente de nivel si numeroase serpentine.Cele mai importante puncte de atractie turistica in zona suntLacul si Barajul Vidraru, care este unul dintre cele mai mari din Europa, apoi Cetatea Poienari (construita pe vremea lui Vlad Tepes),Lacul glaciar Balea si Cascada Balea.Capitolul 5 Oferta turisticaMotivatie activitati turistice ce valorifica obiectivele geomorfologicePublic tinta persoane intre 20 si 35 de ani, fara dezabilitati si cu forma fizica buna, de preferat cu experienta in drumetii si catarariGrup de 10 persoane

Traseu Balea lac Cabana Piscul Negru

Traseul dureaza doua zile dupa cum urmeaza:Ziua 1 - durata traselui 5-6 h dificultate medieplecare de la Balea lacLacul Capra Vf CapraPortita ArpasuluiFereastra Zmeilorcazare Cabana Paraul Caprei

Ziua 2 durata traseului 5h dificultate mediePlecare de la Cabana Paraul CapreiVf. Mesteacanu (2255 m)Vf. Piscu Negru (2248 m)Cabana Piscul Negru sfarsitul traseului

Bibliografie

Grigore Posea, Geomorfologia Romaniei- Relief tipuri,geneza, evolutie,regionare, Ediia a II-a revzut i adugit Editura Fundaiei Romnia de Mine, 2005Miron Florea, Munii Fgraului : Studiu geomorfologic, Editura Foton, Braov, 1998 Ghid, Muntii Fagarasului- Andrei Beleaua [1998]Ghid, Pe custurile Fagarasului- I. Fratu [1991]www.wikipedia.orgwww.images.google.rowww.geoturism.rowww.fagarasonline.ro