Bucovina Turistica

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor

Specializarea: MARKETING

Anul III-zi

-Proiect Marketing în Turism-

Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »

Nume, Prenume Student:

Bosoi Alina

Botirla Crina

2010


CUPRINS

1. Evaluarea situaţiei curente a destinaţiei turistice....................................................2

1.1. Analiza macromediului de marketing..........................................................................6

1.2. Identificarea elementelor de diferenţiere a destinaţiei turistice..............................10

1.3. Analiza succintă a pieţei turistice şi a formelor de turism practicate........................16

1.4. Percepţiile şi atitudinea turiştilor legate de destinaţia analizată .............................20

2. Analiza identităţii brandului destinaţiei turistice şi a beneficiilor oferite.................21

2.1. Procesul creării brandului ………………………………………………………………...................22

2.2. Aspecte legate de logo-ul, numele, sloganul şi povestea brandului……......……....23

3. Strategia de promovare a brandului şi valorilor acestuia....................................... 24

4. Evaluarea performanţei brandului destinaţiei turistice ………………………………..………39

1


Brandul Bucovina

1. Evaluarea situaţiei curente a destinaţiei turistice

Conceptul de produs turistic apare ca fiind legat atât de oferta agenţiilor de

turism cât şi de cea a unor zone turistice, ca de exemplu Bucovina, Maramureşul, Delta.

Acestea au devenit adevărate branduri turistice ale României.

Asociaţiile regionale de promovare a turismului, centrele de informare turistică şi

birourile de promovare turistică ale României, împreună cu factorii de decizie din

administraţia publică – în special din ministerul de resort, respectiv – Autoritatea

Naţională în Turism – ar trebui să conceapă strategii de concepere, structurare şi

promovare a brandurilor turistice reprezentative ale României.

În ceea ce priveşte brandul turistic, acesta reprezintă acel element de imagine

care identifică produsele sau serviciile turistice ale unei zone, generează sentimentul de

mândrie al locuitorilor regiunii, recunoaştere şi satisfacţie în rândul consumatorilor.

Chiar dacă se investesc sute de mii de dolari în campanii de comunicare a

brandului turistic, consumatorii sunt cei care decid dacă el se ridică la nivelul

aşteptărilor, dacă se poate achita de promisiunea pe care o face clientului. Lupta între

branduri se dă întotdeauna în mintea şi sufletul omului şi în nici un caz în cadrul

calupurilor de publicitate sau în paginile publicaţiilor, care nu sunt decât unelte şi în nici

un caz ţeluri ale unui brand adevărat.

2


Brandingul turistic reprezintă procesul de creare şi de întreţinere a unui brand

din industria ospitalităţii, totalitatea metodelor prin care o organizaţie sau un produs

comunică, simbolizează şi se diferenţiază către audienţele sale.

Brandingul turistic constă în identificarea şi/sau crearea apoi exploatarea unor

avantaje competitive sustenabile, în cazul nostru fiind vorba de punctele tari ale

produsului / zonei turistice Bucovina.

Avem de a face cu un proces de dezvoltare al unui produs turistic (din punct de

vedere al marketingului), lansarea lui pe piaţa turistică naţională şi internaţională şi mai

ales realizarea conexiunii între consumator şi produsul respectiv pe seama calităţilor

produsului (sau „unicităţii”lui).

Care este situaţia în Bucovina?

Aici, de obicei, vizitatorul vede două mănăstiri, apoi se satură şi pleacă mai

departe spre alte atracţii turistice (să admire, de exemplu, o poartă maramureşeană).

De altfel, aici trebuie să menţionăm, ca strategie de marketing, promovarea în cadrul

aceluiaşi produs turistic (de tip circuit) a două sau mai multe destinaţii turistice

complementare. În cazul nostru este vorba de Bucovina şi Maramureş sau Neamţ.

Ca urmare, o atracţie precum mănăstirile din Bucovina sau Dracula Park trebuie

să constituie numai motivul principal prin care turiştii străini să fie atraşi în România,

urmând ca, odată ajunşi aici, aceştia să fie orientaţi spre celelalte obiective turistice.

Din păcate, realitatea din teritoriu arată că activitatea de incoming este slab

dezvoltată în Bucovina ca, de altfel, în România. Marea majoritate a agenţiilor de turism

româneşti desfăşoară preponderent o activitate de outgoing, considerată în prezent de

către operatorii autohtoni ca fiind mai profitabilă.

3


Dacă avem în vedere faptul că, în momentul de faţă, cererea pentru turismul

intern este în scădere şi va urma acest trend până când situaţia economică a populaţiei

se va îmbunătăţi, eforturile de marketing trebuie orientate spre atragerea în Bucovina a

cât mai mulţi turişti străini ce provin din ţările dezvoltate. Sau, datele oferite de

statistică ne arată că numărul turiştilor străini şi al înnoptărilor este mic în comparaţie cu

posibilităţile de cazare şi potenţialul turistic al regiunii, iar din primele cinci ţări de

provenienţă a turiştilor (Federaţia Rusă, Germania, Republica Moldova, Austria,

Ucraina), doar Germania şi Austria ar putea fi considerate ţări ai căror turişti au şi un

buget consistent pentru petrecerea unei vacanţe în Bucovina. Ceea ce vrem să subliniem

este că nu atât numărul de turişti străini care vizitează o zonă contează, ci ponderea

încasărilor efectuate de pe urma acestora. În plus, remarcăm faptul că turiştii din ţările

vecine vin şi vor veni în Bucovina în special pentru acel mic trafic de frontieră (de altfel,

conform unor opinii, acele persoane nu intră în categoria turiştilor, cu toate că ele apar

în statistica vamală).

În general, în Bucovina, turiştii vin în grupuri organizate, în cadrul unor circuite

concepute, distribuite şi promovate de agenţiile turoperatoare din Bucureşti. Suceava

constituie din păcate numai o zonă de tranzit. Ca urmare, se impune conceperea unor

strategii de marketing care să urmărească reţinerea turiştilor cel puţin încă o zi în zonă.

Pentru a împlinii acest deziderat este necesară elaborarea unei strategii de marketing

coerente la nivelul întregii zone turistice a Bucovinei. În acest sens este nevoie de o

colaborare a tuturor celor implicaţi şi interesaţi de dezvoltarea industriei ospitalităţii în

regiune pentru a stabili conţinutul programelor turistice care vor fi promovate sub

brandul Bucovina.

Legat de brandul Bucovina merită menţionată o iniţiativă a celor trei staţiuni

montane din judeţul Suceava (Vatra Dornei, Câmpulung-Moldovenesc şi Gura

Humorului) care nu vor mai organiza manifestări turistice de anvergură similare în

aceeaşi perioadă a anului, pentru ca evenimentele să nu se mai suprapună.

4


În cadrul constituirii brand-ului turistic pentru fiecare staţiune montană

suceveană, municipiul Câmpulung Moldovenesc a renunţat să mai organizeze Serbările

Zăpezii, în condiţiile în care acest tip de manifestare este un brand recunoscut şi de

succes al municipiului Vatra Dornei.

Pentru ca zona montană a judeţului Suceava să aibă pe parcursul întregului an

manifestări care să atragă turişti, staţiunile principale din judeţ este indicat să

organizeze festivaluri în fiecare anotimp. Astfel, pentru perioada iernii, în municipiul

Vatra Dornei vor fi organizate „Serbările Iernii”, manifestare care se derulează pe

parcursul a opt săptămâni cu diverse concerte şi concursuri ale sporturilor de iarnă.

În municipiul Câmpulung Moldovenesc se va organiza, în fiecare an, la începutul

lunii martie, Festivalul Primăverii, iar la sfârşitul lunii august-începutul lunii septembrie,

Festivalul Toamnei, un festival al fermierilor şi unul al fructelor de pădure, în timp ce în

luna iunie va fi organizată, în staţiunea Gura Humorului, Festivalul oraşului, cu acţiuni cu

caracter naţional şi internaţional, cum ar fi, de exemplu, „Umor la Gura Humorului”.

În acest fel toate manifestările vor putea atrage turişti în cele trei staţiuni

montane de interes naţional ale judeţului Suceava pe tot parcursul anului. Până acum

acestea se aflau într-o falsă competiţie, fiecare dorind să atragă în zona sa turişti în

perioadele de sezon, dar s-a considerat că în Bucovina nu există perioade de extrasezon

şi în aceste condiţii trebuie ca fiecare staţiune să fie complementară celeilalte în tot

decursul anului.

Staţiunile montane sucevene ar trebui să-si creeze branduri legate de aceste

festivaluri, care, împreună, să constituie o parte a brandului Bucovina.

Bucovina nu înseamnă doar mănastiri, ci şi turism montan, turism de recreere

sau turism de wellness. Pe un trend ascendent este turismul de afaceri, multe firme mari

sau asociaţii profesionale organizând în zonă întâlniri, conferinţe şi congrese.

5


1.1. Analiza macromediului de marketing

Mediul de marketing cuprinde un ansamblu de factori şi forţe care se manifestă

din exteriorul întreprinderii turistice şi îi determină performanţele şi activitatea.

Marketingul clasifică aceşti factori, în factori de macromediu şi în factori de micromediu.

Dezvoltarea fenomenului turistic, depinde de o serie de factori de macromediu cum

sunt:

A. Factorii demografici

B. Factori economici

C. Factori politici

D. Factori psihologici

E. Factori sociali

F. Factori de mediu înconjurător

Mediul tehnologic este acel element al macromediului, definit de ritmul

programului tehnilogic şi de amploarea cercetării ştiinţifice, care influenţează toate

componentele mixului de marketing al unei firme, începand cu produsul turistic (ritmul

înnoirii serviciilor, costul lor, calitatea, etc.), continuand cu preţurile şi canalele de

distribuţie şi încheind cu soluţiile publicitare.

A. FACTORII DEMOGRAFICI:

Factorii demografici influenţează în mare măsură dezvoltarea activităţilor

turistice prin creşterea numărului populaţiei şi prin structura acesteia, respectiv

6


structura populaţiei pe grupe de vârstă, structura profesională a populaţiei şi structura

de mediu.

Structura populaţiei pe grupe de vârste selectează formele de turism practicate,

categoriile de confort solicitate sau volum de cheltuieli destinate acestor activităţi.

Structura profesională a turiştilor este un factor important pentru turism din

următoarele motive: stimulează participarea turistului în funcţie de efortul fizic şi

intensitatea efortului nervos, influenţează intensitatea călătoriei în raport de veniturile

obţinute şi de durata concediilor care, la rândul lor, depind de rolul ocupat în ramurile

de activitate.

Mediul demografic reprezintă pentru firmele de turism unul dintre cele mai

importante elemente ale macromediului pe care responsabilii de marketing îl abordează

sub aspect multiplu, cum ar fi:

mărimea şi structura populaţiei;

densitatea populaţiei;

distribuţia geografică a populaţiei;

mobilitatea în spaţiu a populaţiei;

varsta oamenilor;

rata nupţialităţii;

celibatatul;

rata natalităţii;

7


structura socio- culturală, religioasă şi etnica a populaţiei.

B. FACTORII ECONOMICI : au un rol esenţial în dezvoltarea turismului ca

activitate economică. Mediul economic reprezintă componenţa de bază a

macromediului, constituită de preţuri şi tarife, inflaţie, venituri, înclinaţie spre consum

sau spre economii, ciclul economic, etc,.

Industrializarea economiei, a avut ca urmare reducerea timpului de muncă

respectiv creşterea bugetului de timp liber, din care o parte poate fi alocată activităţilor

recreative. Fenomenul turistic este influenţat şi de creşterea veniturilor familiale şi

personale, mai precis de banii lichizi care răman la dispoziţia membrilor societăţii după

acoperirea nevoilor curente.

C. FACTORII POLITICI: Stabilitatea politică stimulează dezvoltarea turismului

prin liberalizarea plăţilor, a circulaţiei persoanelor, prin stabilitate financiară, facilităţi

vamale, prin simplificarea formalităţilor de trecere a frontierei, prin moduri de acordare

a vizelor. Influenţând strategiile de marketing ale firmelor mai ales prin politica şi

legislaţia în domeniului turismului, prin limitările superioare şi inferioare impuse

tarifelor, prin barierele sau inlesnirile privind obţinerea vizelor de intrare-ieşire în şi din

ţara în scopuri turistice, pot favoriza sau frâna dezvoltarea turistică într-o anumită zonă

turistică.

D. FACTORII PSIHOLOGICI: Dacă elementele de ordin economic sunt cele care

asigură condiţiile materiale necesare oricărei călătorii, cele politice asigură cadrul de

desfăşurare, elementele psihologice determină necesitatea călătoriei. Omul simte

nevoia de evadare din obişnuitul de fiecare zi, de deconectarea şi de detaşarea de

8


agresivitate şi de monotonia mediului cotidian, de a- şi permite unele libertăţi,

restabilirea echilibrului nervos sau imitarea altora în sensul ,, prestigiului social”.

E. FACTORII SOCIALI: Decurg din raportul între timpul productiv şi cel

neproductiv (timpul liber). Cu cât durata timpului liber este mai mare cu atât şansa

pentru participarea turismului creşte. Durata timpului liber este consecinţa modernizării

economiei, a trecerii acesteia de la faza de industrializare spre cea de terţializare, ceea

ce duce la creşterea capitalului de timp liber, din care o parte va fi folosită în scop

recreativ.

Timpul liber apare la sfarşitul unei zile, la sfarşitul unei săptămani, în perioada

vacanţelor şi a concediilor. În funcţie de durata timpului utilizat, apar trei forme de

turism:

turismul de îngrijire a sănătăţii,

turismul de recreere la sfarşit de saptămană şi distanţe mici,

turismul ocazional.

F. FACTORII DE MEDIU NATURAL: Amplasarea în spaţiu a localităţilor,

varietatea formelor de relief, existenţa sau inexistenţa diverselor tipuri de monumente

ale naturii, posibilităţile de acces în zone de mari atracţii- cascade, peşteri, piscuri, lacuri,

peisajuri, etc. Factorii de mediu natural reprezintă adeseori cel mai important factor

generator de turism. Natura constituie ,,materia primă” principală pentru turism. Un

mediu înconjurător curat, echilibrat, în care relieful, puritatea aerului, a apei, peisajul

atractiv reprezintă elementul care stimulează dezvoltarea turismului şi mai ales a

turismului de recreere, odihnă, tratament, vanătoare şi pescuit.

9


1.2. Identificarea elementelor de diferenţiere a destinaţiei turistice

(elementele ofertei turistice cu caracter special sau de unicitate/avantaje

competitive)

După cum bine ştim, cultura si arta constitue baza întregului turism cultural şi de

cunoştere a tuturor zonelor turistice.

În urma acestei afirmaţii putem spune despre cultura bucovineană că are mari

valori patrimoniale şi anume:

o valori etnografice păstrate în Muzeele Etnografice din Vatra Dornei şi Gura

Humorului;

o tehnice (Muzeul Tehnicilor Populare din Bucovina de la Radauti);

o valori artistice (Muzeul de Arta a Lemnului din Câmpulung Moldovenesc);

o colectia etnografică „Ion Grămada”;

o colecţia de „linguri si ştergare” a profesorului Ion Ţugui;

o colecţia de pictură ”George Cotos” de la Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura

Humorului, terminând cu colecţiile de arta medievală (broderii, manuscrise,

miniaturi, argintării, icoane, sculpturi în lemn si piatră) de la manastirea Putna si

Moldoviţa.

Avantajele competitive ale acestei zone sunt reprezentate de:

A. potenţialul turistic natural;

B. potenţialul turistic cultural- istoric;

A. Potenţialul turistic natural este reprezentat de :

10


1. Obiective geologice - Rezervaţia paleotologica ''Klippa Triasica'' de pe pâraul Cailor

(aval de Fundul Moldovei): obiectul ocrotirii îl formează un bloc de calcar roşu fosilier în

care s-au descoperit numeroase fosile (circa 100 de specii) unele nemaiîntâlnite în

Carpaţii Româneşti, rezervaţia geologică „Formaţiunea cu Aptychus” – Pojorata; aici în

marme şi calcare roşii, violacee şi verzui se găsesc numeroase exemplare de aptychus de

circa 140 milioane de ani, rezervatia geologică „Piatra Pinului” de lânga oraşul Gura

Humorului; aici apar descrise în succesiune aproape completă, depozite oglicocene. Tot

aici a fost descoperit un exemplar de fosilă cu o lungime de 1,8 m .

2. Obiective floristice – Sunt căutate nu numai de specialişti ci şi de turiştii dornici să-şi

lărgească sfera cunostinţelor şi care sunt iubitori de frumos. Se impun trei rezervaţii

floristice, adevarate muzee vii ale rarităţilor lumii vegetale de pe teritoriul Obcinelor

Bucovinei şi anume:

¤ „Rezervaţia Lucina” – cuprinde tinovul Găina situat la 1200 m altitudine. Aici în

mlaştina turboasă pe o suprafaţă de circa un hectar se gasesc exemplare de mesteacăn

pitic care este relict din Glaciar;

¤ „Rezervaţia Rachiţişul Mare” (la sud de satul Bena). Renumele rezervaţiei este dat de

relictul glaciar „strugurele ursului”, subarbust ce coabitează cu merişorul şi afinul într-o

pădure de silvestru, secondat de molid şi mesteacăn;

¤ „Rezervaţia Cimirna” – din apropierea cătunului Cimirna, comuna Vatra Moldoviţei

pentu protejarea plantei de interes stiinţific „Trientales Europae” raritate europeană.

3. Obiectivele faunistice - Rezervaţii forestiere nu s-au delimitat încă deşi întinsele şi

bătrânele păduri asteaptă legiferarea. De mentionat şi existenta a doua rezervaţii

dendrologice :

o Parcul Dendrologic de la Gura Humorului cu o suprafaţă de 22 de hectare şi peste

500 de esenţe lemnoase (în majoritate exotice).

11


o Parcul Dendrologic de la Câmpulung Moldovenesc.

B. Potentialul turistic cultural – istoric este atât de bogat încât şi singur ar putea

susţine o activitate turistică de proporţii.

El pune în lumină intensa trăire în istorie şi marea sensibilitate artistică a

oamenilor acestor locuri, care au reuşit să modeleze cu gust, mesaj şi trăinicie tot ceea

ce natura le-a pus la dispoziţie. Dintre componentele mediului local, piatra şi lemnul s-

au impus prin abundenţă şi rezistenţă şi ele au fost transpuse în nemuritoare opere de

arta, amplasate armonios în peisajul Obcinelor Bucovinei şi conferindu-le statutul de

vast muzeu în aer liber.

1. Resurse turistice antropice

Cetatea de Scaun a Sucevei

În partea de răsărit a oraşului Suceava se afla Cetatea de Scaun, care ocupa o

poziţie dominantă pe un platou înalt. Aceasta apare menţionată prima dată în

documentele de la 1388 şi a fost ridicată din piatră la sfârşitul secolului al XIV-lea.

Chilia lui Daniil Sihastrul

În apropierea Mănăstirii Putna, la poalele unui deal împădurit se afla chilia lui

Daniil Sihastru, săpată într-un masiv de stânca. Aici a trăit pusnicul Daniil Sihastru,

sfătuitor al lui Ştefan cel Mare.

Hanul Domnesc

12


Clădirea Hanului Domnesc a fost ridicată la începutul secolului al XVII-lea din

piatră şi cărămidă. Valorosul monument de arhitectură laică moldovenească

adaposteşte din 1968 Muzeul Etnografic al Bucovinei, care a fost reamenajat în 1982 în

forma actuală.

Muzeul Naţional al Bucovinei

Expoziţia prezintă trecutul acestui colţ străvechi de ţară printr-un bogat fond

tematic, diverse documente şi piese arheologice care demonstreză continuitatea

poporului român în Bucovina.

Muzeul Ciprian Porumbescu

Clădirea muzeului devenită monument de arhitectură expune în sălile sale

documente şi obiecte care au aparţinut autorului „Baladei” si a primei operete

românesti „Crai Nou”.Patrimoniul muzeului cuprinde peste 250 de lucrări muzicale şi

pianul compozitorului Ciprian Porumbescu.

CASE MEMORIALE

Casa memorială Ciprian Porumbescu

Casa părintească şi satul unde marele compozitor a văzut lumina zilei constituie

astăzi locuri de pelerinaj organizate de forurile culturale locale.

Aceasta a fost amenajată adunând lucruri şi mărturii legate de viaţa copilului şi

învăţăcelului, de mediul familial etc.

Casa părintească a poetului Nicolae Labiş

13


Vizitatorul de astăzi,trecând prin Malini îl cauta pe sensibilul poet al caprioarei

ucise. Încearca sa-l regasească în umbrele copacilor din lunca Moldovei, printre casele

primitoare ale satului său în preajma casei părinteşti, pe pajişti şi gradini.

Mănăstirea Voroneţ, situată la 4 km sud de Gura Humorului, este cea mai

reprezentativă pentru stilul arhitectural moldovenesc, ea armonizând într-o formă

artistică originală, elemente ale stilului gotic şi ale celui bizantin.

Mănăstirea Humorului, înălţată pe pajistea îmbietoare de pe terasa de 15 km a

Humorului, lânga satul cu acelaşi nume şi la 7 km de Gura Humorului este ctitorie a

marelui logofat Teodor Bubuioc şi a soţiei sale Anastasia „prin voinţă şi cu ajutorul

blagocestivului Domn Petru Voievod” (Petru Rares) din anul 1539.

Mănăstirea Moldoviţa

Purtând hramul Buna Vestire, Mănăstirea Moldoviţa, a fost construită de Petru

Rareş în anul 1532, zugrăvirea acesteia terminăndu-se cinci ani mai târziu în anul 1537.

Mănăstirea Suceviţa

Mănăstirea Suceviţa având hramul Învierea Domnului a fost construită în ultimile

decenii ale secolului al XVI-lea prin contribuţia întregii familii de boieri Movilă.

Mănăstirea Putna, prima şi cea mai mare ctitorie a lui Ştefan cel Mare, între anii

1466-1469 este amplasată în locul unde legenda spune că s-a oprit sageata slobozită de

viteazul domnitor.

1.3. Analiza succintă a pieţei turistice şi a formelor de turism practicate

14


Piaţa turistică este o componentă a mediului economico-social, un element

important al pieţei serviciilor de consum. Piaţa serviciilor reprezintă sfera economică în

care nevoile de consum se manifestă sub forma cererii de servicii, iar producţia sub

forma ofertei de servicii şi prin confruntarea celor 2 laturi se finalizează tranzacţiile prin

intermediul actelor de vanzare-cumparare.

Piaţa turistică este o sfera de interferenţă a ofertei turistice materializată prin

producţia turistică şi cererea turistică materializată în consum.

Piaţa turistică poate fi:

- naţională

-internaţională

Piaţa natională: atunci când întâlnirea cererii şi ofertei se realizează între graniţele

naţionale ale unei ţări;

Piaţa internaţională: aceasta suprapunere se realizeaza în afara graniţelor naţionale.

Piaţa turistică poate fi privită ca o piaţă activă pentru ţările primitoare de turişti şi o

piaţă pasivă pentru ţările emiţătoare de turişti. Piaţa turistică poate fi influenţată de o

serie de factori obiectivi şi subiectivi, permanenţi şi conjuncturali, factori acceleratori şi

factori cu efect negativ.

Forme de turism practicate

Pentru aprofundarea analizei activităţii turistice din zona este necesară şi

evidenţierea formelor de turism ce pot fi practicate în aceasta zonă. Fiind o zonă de

munte care cuprinde o multitudine de resurse turistice dintre cele mai variate, formele

de turism sunt multiple (generate de diverse motive):

pentru vizitarea obiectivelor cultural-istorice;

pentru odihna şi agrement;

15


pentru practicarea vânatului sau a pescuitului;

pentru drumeţii.

Tipurile de turism practicat în zona Obcinele Bucovinei sunt:

- turism de circulaţie;

- turism de tranzit;

- turism staţionar;

Turismul de circulaţie (itinerant) este cel mai dezvoltat şi se manifestă în

principal, sub forma turismului automobilistic şi în secundar, sub forma de week-end şi

drumeţie.

Turismul automobilistic îşi explică dezvoltarea prin posibilitatea efectuării unor

circuite de interes turistic, care străbat peisaje de o rară frumuseţe şi leagă localităţi cu

obiective social - istorice de valoare inestimabilă. Cel mai important este „circuitul

mănăstirilor bucovinene”, al cărui traseu se desfăşoară în cea mai mare parte prin

Obcinele Bucovinei: Putna – Suceviţa - Vatra Moldoviţei - Câmpulung Moldovenesc –

Vama – Voroneţ - Gura Humorului -Mănăstirea Humorului – Cacica - Solca.

Turismul de tranzit atinge regiunea prin partea ei sudică, pe axul Văii Moldovei

(Pasul Mestecăniş), ca parte a traseului transversal între Moldova de Nord şi Maramureş

şi o străbate pe traseul DN 17A între Câmpulung Moldovenesc şi Suceviţa.

Turismul staţionar (de sejur) este încă necorespunzător dezvoltat faţă de

potenţialul regiunii. Ca principale forme ale turismului staţionar în aceasta zonă se

remarcă:

Turismul de odihna şi agrement care este generat de calităţile sedative ale

climatului, pitorescul cadrului natural, atracţia produselor specifice regiunii (lactate,

16


fructe de pădure). Cea mai mare pondere în aceasta formă de turism o are Câmpulung

Moldovenesc, urmat de Solca, Suceviţa, Putna, Vatra Moldoviţei, cu amenajări în acest

sens, apoi: Vama, Ciocanesti, Brodina, care ofera posibilităţi de cazare şi masa la

pensiuni şi case particulare.

Turismul balneo-climateric are o pondere redusă şi de interes local, la Vatra Dornei,

Solca şi Cacica, prin folosirea apelor minerale din rocile saliferului de contact. Aceasta

formă de turism ar putea fi extinsă prin folosirea apelor din zona Câmpulung

Moldovenesc şi Gura Humorului, prin folosirea băilor de cetina şi prin transport de

nămol terapeutic din regiunea Dornelor (cel puţin la Câmpulung Moldovenesc).

Turismul sportiv se bazează pe sporturi de iarna (ski, sanie, patinaj), pe vânătoare

şi pescuit şi începe să devină tot mai intens din punct de vedere economic. Pantele

prelungi şi relativ uniforme, abundenţa şi persistenţa zăpezii, sunt condiţii favorabile

practicării sporturilor de iarna. În prezent aceste sporturi se practică pe pârtia de la

Vatra Dornei, în împrejurimile oraşului Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, dar şi

în celelalte zone poate fi extins, cu condiţia amenajării şi dotării corespunzătoare.

Turismul de echitaţie este reprezentat în zona de herghelia de la Lucina, care oferă

programe de profil (cursuri pentru adulţi şi copii).

Densitatea mare a vânatului şi valoarea trofeelor fac ca Obcinele Bucovinei să

întrunească condiţii optime pentru dezvoltare turismului de vânatoare. În acest scop au

fost delimitate „fonduri de vânătoare”, între Valea Putnei, Argel, Cârlibaba, Brodina,

Putna (prevazute cu case de vanatoare). Pentru multe din animalele vânate aici (cerbi,

râşi, cocoşi de mesteacăn) s-au primit premii internaţionale.

Pescuitul sportiv, reconfortant pentru turiştii de vacanţă sau de week-end, are

perimetre amenajate la Argel, Brodina, Cârlibaba, Valea Putnei. Construirea unor anexe

17


pentru păstrarea păstrăvului la crescătoriile de la Prisaca Dornei, Valea Putnei, Brodina

ar constitui noi puncte de atracţie pentru turişti.

Turismul pentru tineret poate fi desfăşurat în Tabăra Internaţională Bucşoaia de

lângă Frasin, ce oferă un cadru adecvat pentru odihnă şi recreerea elevilor.

Turismul cu caracter stiinţific suscită rezervaţiile naturale (tinovul de la Lucina, ce

adăposteşte un număr de relicte glaciare cu importanţă floristică şi geo-botanică,

calcare roşii de Hallstatt din Pârâul Cailor, Rezervaţia „12 Apostoli” din munţii Călimani şi

altele), Parcul Dendrologic şi Rezervaţia „Piatra Pinului” de la Gura Humorului.

Toate aceste bijuterii arhitectonice se incadrează perfect intr-un cadru natural de

excepţie. Masivul Rarău, valea Sucevei, valea Moldovei cu afluentul său valea

Moldoviţei, Defileul Bistriţei Aurii, Codrii seculari de la Slătioara sunt doar cateva puncte

de maxim interes turistic.

Arhitectura populară este absolut unică şi originală. Adevaratele broderii in lemn

oferă cerdacurile, uşile şi ramele ferestrelor, fântânile, porţile şi gardurile. La acestea se

adaugă decoraţiunile exterioare cu motive geometrice sau florale stilizate şi divers

colorate, cu precădere în satele de pe valea Bistriţei Aurii, dintre care cel mai cunoscut

este Ciocăneşti.

Arta ţesăturilor şi a cusăturilor, încondeierea ouălor cu splendide şi simbolice

miniaturi geometrice, confecţionarea costumelor populare cu broderii de margele şi

blană de jder sunt comori incontestabile ale artei populare bucovinene.

In Bucovina oaspeţii sunt primiţi cu inima deschisă, cu un pahar de ţuică sau de

vin iar gastronomia este o aventura tentantă. Mămăligă cu brânză cu smântână

proaspete, din gospodărie, nu va lipsi din nici o pensiune, alături de brânză afumată,

păstrăvul afumat şi sarmale care sunt alte bunătăţi specifice regiunii.

18


Locuitorii sunt foarte primitori şi dornici de a arăta lucrul lor de zi cu zi, precum şi

de obiceiurile păstrate din moşi-strămoşi.

Obcinele Bucovinei sunt înzestrate cu un climat înmiresmat de aroma răşinilor şi

parfumul florilor, ce imbie deopotrivă la odihnă şi drumeţie, pe potecile tăinuite ale

codrilor adânci. Natura şi omul s-au infrăţit aici de secole - natura oferind omului sursa

de existenţă, omul protejind-o şi ferindu-se să-i declanşeze stihiile, realizându-se astfel

o armonioasă coexistenţă între patria bourului legendar şi populatia martora

"descălecatului".

1.4. Percepţiile şi atitudinea turiştilor legate de destinaţia analizată

În următoarele rânduri vom prezenta câteva din trăirile şi destăinuirile celor care au

vizitat această zonă turistică plină de istorie şi cultură străveche.

“Meleagurile bucovinene sunt de o frumuseţe liniştitoare şi balsamică pentru

ochiul, sufletul şi mintea oricărui om. Peisajele montane sunt deosebite, atât

iarna cât şi vara ( mai ales), liniştea este minunata.. Arta culinară este desăvârşită

şi o multitudine de specialităţi moldoveneşti care sunt apreciate atât de localnici

cât şi de vizitatori străini. Preţurile sejururilor turistice sunt atractive şi

acceptabile de majoritatea turişilor ş cu venituri modeste. Este minunat şi

încântător să te încarci cu energia istoriei , naturii şi frumuseţii sufletului

bucovinean şi merita să treci măcar o data în viaţă pe aceste meleaguri” declară

Plop Cristina Aurelia din Bucureşti.

“Mergeţi în Bucovina, ţara în care soarele nu apune niciodată! “De treci codri de

aramă, de departe vezi albind Si-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint.” M.

Eminescu

19


Bucovina înseamnă istorie şi tradiţie, înseamnă credintă- prin mănăstirile

construite de-a lungul vremii de către domnitorii Tării Moldovei. Bucovina te

îmbie la creaţie- doar admirându-i văile întinse alinate de munţi ;

Bucovina, în splendoarea sa este caldă, este calmă. Am regăsit-o în iunie 2008;

aceeaşi ca în urmă cu 19 ani. În 1989 eram un copil şi parcă nimic nu pare că s-a

schimbat, această zonă mă face să mă simt din nou copil plin de energie şi dornic

să redescopăr ceea ce am lasăt în urma cu 19 ani. Recomand! Pitoresc! Oameni

primitori! Mâncare excelentă! M-am simţit minunat! Este una dintre

experienţele ce impun a fi repetate!” afirmă Julia Dascălu din Copăceni Judeţul

Ilfov.

2. Analiza identităţii brandului destinaţiei turistice şi a beneficiilor oferite

Ţara de Sus a Moldovei sau Bucovina a fost un teritoriu locuit de romani din cele

mai vechi timpuri. Regiunea a făcut parte din Voievodatul Moldovei, în 1775 a fost

anexată Austriei, între 15-28 noiembrie 1918 alipita Romaniei Mari urmând ca după cel

de-al II-lea razboi mondial să cadă sub stăpânire rusească.

Istoria Bucovinei până în 1774 coincide cu cea a Moldovei. După această dată şi

până în 1918 teritoriul a existat ca entitate istorică şi onomastică în cadrul Imperiului

Habsburgic cand a fost folosită denumirea de Bucovina provenită cel mai probabil de la

germanul "Buchenland" - Ţara Fagului.

În timpul stăpânirii austriece teritoriul Bucovinei a fost populat de numeroase

popoare venite din toate colţurile imperiului: evrei, huţului şi ruteni din Galitia, secui din

Transilvania, germani din Germania, Cehia şi Slovacia, polonezi din Galitia, Galitia şi

Slovacia, lipoveni din Rusia.

20


În comparaţie cu situaţia altor teritorii colonizate, Bucovina a fost cunoscută

drept teritoriul bunei convieţuiri între populaţiile conlocuitoare şi al prosperităţii.

2.1. Componentele, beneficiile aduse de brandul Bucovina

Beneficiile aduse de un branding turistic de succes pentru Bucovina sunt:

1. Diferenţiază produsul turistic Bucovina de alte produse într-un mod unic,

relevant şi motivant pentru potenţialii clienţi. Îi acordă un plus de valoare.

2. Măreşte percepţia valorii produsului global impulsionând şi susţinând preţul

de vânzare al produselor turistice particulare legate de Bucovina (de exemplu circuitele

turistice religioase de tip pelerinaje, pachetele de servicii turistice pentru turismul activ,

sejururile la hotelurile sau pensiunile turistice din zonă).

3. Oferă posibilitatea lansării de produse noi mult mai repede şi mai eficient din

punct de vedere al costurilor.

Bucovina reprezintă o destinaţie turistică în cadrul macroprodusului turistic

România. Astfel, în cazul turiştilor străini care efectuează un voiaj de 10 zile în ţara

noastră, zonei Bucovina îi sunt alocate, de obicei, 2 zile.

În ţările cu tradiţie în domeniul industriei ospitalităţii există programe turistice

de 12 zile în care turiştii nu au timp să se plictisească. Un produs turistic care se

desfăşoară pe parcursul a 10 zile în Bucovina n-ar fi deocamdată posibil, deoarece

turistul străin este unul dinamic amator de programe dense. El vrea să “bifeze” cât mai

multe obiective, atracţii şi activităţi turistice în agenda sa turistică (turoperatorii din SUA

promovează în cadrul ofertelor lor programul “Europa în numai 5 zile”).

21


2.2. Procesul creării brandului

Crearea unui brand turistic Bucovina trebuie să aibă în vedere faptul că este

necesar ca acest produs să fie unul complet, care să includă: vizitarea unor atracţii

culturale (mănăstiri, muzee, biserici, cetăţi etc.), tratament balnear, turism sportiv

(vânătoare şi pescuit, parapantă, mountain-biking, treking), turism de odihnă şi

recreere, turismul rural inclus în mai multe programe opţionale. Pentru a reuşi să

reţinem turiştii în zonă mai mult de 2 zile trebuie concepute atracţii suplimentare în

afara mănăstirilor, ca, de exemplu, amenajarea unor pârtii de schi la Gura Humorului

(Ariniş), Câmpulung, Vama, Botuş; trebuie promovat turismul de aventură (de exemplu,

plimbările cu barca pneumatică pe Bistriţa, alpinismul, parapanta, mountain-biking).

În ceea ce priveşte construirea de structuri de primire (activitate ce a luat un

avânt deosebit în ultimul timp), considerăm că trebuie avută în vedere realizarea unei

arhitecturi tradiţionale, atât exterioare cât şi interioare care să creeze o atmosferă

specifică zonei. Este evident că turiştii străini în special nu sunt atraşi de unităţile de

cazare standard, care nu corespund dorinţei lor de a vedea ceva special, deosebit care

să-i încânte şi să-i determine să revină în aceste locuri şi să povestească experienţele

avute în Bucovina cunoscuţilor. În acest sens, este recomandabilă construirea sau

reamenajarea unor structuri de primire rustice, care să utilizeze, ca material de

construcţie, încât mai mare măsură lemnul. În plus, în cadrul produselor turistice în zonă

trebuie valorificată gastronomia specifică, tradiţională şi integrate manifestările

culturale (de exemplu, organizarea de programe folclorice cu ocazia cinelor).

Pentru a susţine importanţa dezvoltării unor oferte ce ţin de turismul sportiv,

remarcăm faptul că turiştii care provin din Cehia sau Slovacia, de exemplu, preferă în

22


România turismul de aventură, cum ar fi căţăratul pe munţi, drumeţiile în zonele greu

accesibile, mersul pe bicicletă, călătoriile pe râurile montane şi practicarea de sporturi

extreme.

2.3. Aspecte legate de logo-ul, numele, sloganul şi povestea brandului

Bucovina (germ. Buchenland, "ţara de fagi"), devenită mai târziu Ducatul Bucovinei,

este o regiune istorică ce cuprinde un teritoriu acoperind astăzi zona adiacentă oraşelor

Rădăuţi, Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Siret şi Vicovu de Sus din România, precum

şi Cernăuţi şi Storojineţ din Ucraina. Numele de Bucovina apare după anexarea acestui

teritoriu, parte a Moldovei, de către Imperiul Habsburgic. Teritoriul istoric Bucovina,

precis delimitat, nu are legătură cu denominaţia generală "nordul Moldovei" adoptată

de vulgată.

În jurul unui brand se ţese un sistem complex de legături ce contribuie la comunicarea

valorilor create. Un brand se construieşte plecând de la un logo şi un slogan dar puterea

acestuia rezultă din toate suporturile pe acesta este comunicat şi promovat: direct, prin

spoturi audio-video, ad print-uri, bannere online, postere, cataloage, corespondenţă

directă.

Logo-ul brandului Bucovina este reprezentat de o stemă cu fond de culoare roşu şi

albastru pe care se află un cap de bour înconjurat de trei stele în saşe colţuri. S-a ţesut

legenda că el ar reprezenta capul zimbrului pe care, urmărindu-l la vânătoare, voievodul

Dragoş ar fi ajuns în Moldova.

Capul de zimbru sau de bour este un simbol foarte vechi care se găseşte şi pe plăcile de

plumb geto-dace.

23

http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Habsburgic

http://ro.wikipedia.org/wiki/Principatul_Moldovei

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ucraina

http://ro.wikipedia.org/wiki/Storojine%C5%A3

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cern%C4%83u%C5%A3i

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Vicovu_de_Sus

http://ro.wikipedia.org/wiki/Siret

http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpulung_Moldovenesc

http://ro.wikipedia.org/wiki/Suceava

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83d%C4%83u%C5%A3i


Sloganul este un element care sprijină identitatea unui brand, a unei firme sau al unui

produs. Un slogan de calitate este mult mai usor de ţinut minte de clienţi. El trebuie să

fie scurt, atractiv şi cuprinzător.

„Există un loc în România de o fumuseţe Dumnezeiască” este sloganul mărcii

Bucovina,pe care Ministerul Turismului îl promovează. Acesta vrea să sugereze o

asemănare între fumuseţile Bucovinei şi frumuseţea Raiului.

3. Strategia de promovare a brandului şi valorilor acestuia

24


În vederea promovării tuturor atracţiilor turistice din Bucovina sub un singur brand

(care va îngloba şi destinaţia Dorna) trebuie pornit de la realizarea unei analize SWOT a

produsului turistic Bucovina.

1.Cadrul natural

1.a. Puncte tari:

Poziţia geografică – peisaje naturale atractive;

Relief foarte variat – o zonă naturală deosebită;

Foră, faună diverse;

Resurse naturale (ale solului şi subsolului) bogate;

Ecosistem, rezervaţii naturale;

Existenţa arealelor turistice (zone) deosebite;

Posibilitatea de a practica diverse tipuri de turism (agroturism, ecoturism) pe

toată perioada anului (în toate anotimpurile).

1.b. Puncte slabe:

Insuficienta valorificare şi dezvoltare a potenţialului turistic de care dispune

judeţul Suceava;

Insuficienta pregătire de specialitate a unor lucrători din industria

ospitalităţii;

Insuficienta comunicare şi coeziune pentru realizarea unor obiective majore

în domeniul turismului.

1.c. Oportunităţi:

Dezvoltarea unor noi staţiuni turistice: Câmpulung Moldovenesc, Cacica, Botuş

(staţiune etnografică);

Susţinerea proiectelor care introduc valoare turistică, obiective şi evenimente

culturale şi spirituale din Bucovina;

25


Încurajarea dezvoltării unor noi forme de turism (de exemplu turism ştiinţific,

de aventură).

1.d. Riscuri:

Condiţiile meteo aspre (verile reci şi ploioase, iernile geroase cu precipitaţii

abundente);

Deficienţe în conceperea brandului turistic „Bucovina” care să fie un produs

complex, care să valorifice în totalitate potenţialul de care dispune zona şi atracţiile

culturale şi tradiţionale.

2. Potenţialul turistic:

2.a. Puncte tari:

Existenţa monumentelor istorice (mănăstirile din Bucovina);

Existenţa „celor 1000 de biserici”;

Existenţa muzeelor (la Suceava, Rădăuţi, Gura-Humorului, Câmpulung-

Moldovenesc etc.) şi caselor memoriale;

Valorificarea spaţiului multicultural şi multietnic, cu un bogat trecut istoric;

Casele tradiţionale, artizanatul, meşteşugăritul, şantierele arheologice,

ceramica neagră (Marginea);

Posibilitatea practicării turismului sportiv;

Specialităţile gastronomice locale, bucătăria tradiţională;

Obiceiurile de Anul Nou, măştile, muzica şi dansurile tradiţionale;

Folclorul şi festivalurile (Festivalul de Folclor Rădăuţi, Festivalul internaţional

„Întâlniri bucovinene” de la Câmpulung-Moldovenesc, Festivalul Ouălelor încondeiate şi

Festivalul Păstrăvului de la Ciocăneşti).

2.b. Puncte slabe:

26


Promovarea insuficientă a unor obiective turistice (număr redus de centre de

informare turistică, lipsa materialelor promoţionale de tipul broşurilor oferite gratuit în

unităţile de cazare, lipsa unor ghiduri culturale din care turistul să poată afla activităţile

şi evenimentele culturale ce se desfăşoară pe parcursul sejurului său);

Lipsa organizării evenimentelor care să pună în evidenţă tradiţiile şi

obiceiurile din regiune;

Măsuri insuficiente luate pentru păstrarea monumentelor istorice şi

culturale;

Ofertă de agrement insuficientă – agenţii economici din domeniu nu dispun

de echipamente de recreere şi practicare a sporturilor accesibile turiştilor.


Constituirea Parcului Naţional Regional al Mănăstirilor din Bucovina;

Restaurarea monumentelor istorice, mănăstiri şi refacerea unor obiective

turistice de mare interes (Cazinoul de la Vatra Dornei);

Crearea unei Burse de turism la Suceava;

Includerea unor case de vacanţă (pensiuni agroturistice) în reţeaua de agenţi

de turism din România şi în reţelele europene profesionale.

2.d. Riscuri:

Lipsa de coeziune a măsurilor de dezvoltare economică şi socială pe fondul

accentuării lipsei de încredere a populaţiei în redresarea economică a ţării;

Degradarea monumentelor de artă şi arhitectură;

Lipsa de colaborare între regiuni pentru dezvoltarea turismului (promovarea

unui turism care să includă zona Maramureş şi Bucovina).

3. Infrastructura

3.a. Puncte tari:

Drumul european E85;

27


Aeroportul „Ştefan cel Mare” Suceava;

Reţeaua feroviară;

Crearea capacităţilor de cazare (pensiuni, hoteluri, moteluri) cu respectarea

standardelor internaţionale.

3.b. Puncte slabe:

Dezvoltarea coridorului european est-vest;

Infrastructură rutieră modernizată (se află sub standardele minime

acceptate);

reţele de alimentare cu gaze, apă potabilă şi canalizare slab dezvoltate, mai

ales în mediul rural;

infrastructura de sănătate şi educaţie insuficient modernizată;

infrastructura pentru drumeţii (drumuri forestiere, cărări de munte)

nesemnalizate şi neîntreţinute corespunzător (marcaje corespunzătoare);

slaba dezvoltare a infrastructurii turistice, lipsa magazinelor cu articole de

specialitate pentru turişti (suveniruri), hărţi, ghiduri, pliante;

insuficienta ofertă de agrement.


Modernizarea infrastructurii aeriene;

Modernizarea, extinderea şi refacerea infrastructurii de transport rutier;

Extinderea şi modernizarea infrastructurii de mediu;

Realizarea unor proiecte de infrastructură în cadrul Euroregiunii Prutul de

Sus;

Dotarea structurilor de primire cu săli de conferinţe, seminarii precum şi

infrastructura aferentă, deoarece afacerile se numără printre motivaţiile principale ale

turiştilor de a reveni în Bucovina şi de a cunoaşte zona.

3.d. Riscuri:

28


Capacitatea scăzută a populaţiei din regiune de a prelua costuri specifice de

utilizare şi întreţinere a infrastructurii reabilitate, modernizate sau construite, datorită

posibilităţilor materiale şi financiare reduse;

Furnizarea anumitor tipuri de servicii din infrastructura de utilităţi implică

costuri foarte ridicate;

Insuficienta colaborare între administraţiile publice locale şi judeţene pentru

promovarea unor mari proiecte de interes judeţean sau naţional.

4. Mediul

4.a. Puncte tari:

resursele de apă potabilă cantitativă şi calitativă superioare;

dotarea cu tehnică performantă de monitorizare a calităţii aerului, apei;

posibilitatea de a crea capacităţi de producţie care să producă şi să valorifice

produsele ecologice.

4.b. Puncte slabe:

Poluarea atmosferică constantă în oraşele mari, datorită traficului rutier;

Poluarea apelor de suprafaţă şi a apelor subterane ca urmare a deversării

necontrolate a materialelor poluante de către agenţii economici, precum şi datorită

slabei dezvoltări a infrastructurii de canalizare mai ales în mediul urban;

Capacitatea insuficientă de tratare a apelor reziduale în staţiile de epurare şi

a haldelor de depozitare a deşeurilor;

Inexistenţa sistemelor centralizate de alimentare cu apă în mediul rural;

Colectarea neselectivă a deşeurilor şi lipsa sistemelor de colectare a acestora

în zonele rurale;

Creşterea gradului de eroziune a solului datorită posibilităţilor reduse de

efectuare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare.

29



Existenţa unor programe cu cofinanţare internaţională orientate direct

pentru protecţia mediului şi a naturii (LIFE, ECOLINKS, REC şi altele);

Dezvoltarea parteneriatelor în vederea derulării proiectelor de mediu;

Utilizarea surselor provenite din Fondul de Mediu pentru susţinerea

proiectelor cuprinse în Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului;

Elaborarea şi respectarea măsurilor cuprinse în Planurile Locale de Acţiune

pentru Protecţia Mediului.

4.d. Riscuri:

Fonduri insuficiente destinate protecţiei mediului;

Continuarea defrişărilor necontrolate cu efecte asupra poluării aerului,

eroziunii solului;

Depozitarea necontrolată a deşeurilor în mediul rural.

5. Mediul de afaceri

5.a. Puncte tari:

Cifra de afaceri din domeniul hotelier, restaurante, agenţii de turism este

realizată de IMM-uri cu activitate în acest domeniu;

Finalizarea procesului de privatizare (agenţii economici din domeniul

turismului îşi desfăşoară activitatea numai în domeniul privat);.

5.b. Puncte slabe:

Mediul fiscal şi legislativ instabil;

Asigurarea resurselor financiare bugetare (de către autorităţile locale în

vederea facilităţii accesării de finanţări rambursabile sau nerambursabile);

30


Insuficienta colaborare între universitate şi agenţii economici cu activităţi în

domeniul turismului.


Crearea Centrului de afaceri (expoziţional) „Bucovina” de lângă Aeroportul

Suceava;

Posibilitatea dezvoltării mediului de afaceri ca rezultat al construcţiei

parcurilor industriale şi a incubatoarelor de afaceri;

Dezvoltarea IMM-urilor în domeniul serviciilor.

5.d. Riscuri:

Modificările legislative repetate (inclusiv cele fiscale);

Slaba competitivitate a firmelor din judeţ comparativ cu cele din statele UE;

Blocajele financiare care se produc periodic;

Gradul redus de asociativitate şi cooperare a IMM-urilor.

6. Cercetarea, inovarea tehnologică şi IT, crearea societăţii informaţionale

6.a. Puncte tari:

Existenţa centrului universitar (preocupări în cercetare, inventică, inovare

tehnologică, informatizare şi promovarea societăţii informaţionale);

Existenţa Băncii de gene;

Existenţa Staţiunii de cercetare şi dezvoltare agricolă Suceava, Staţiunii de

cercetare şi dezvoltare în pomicultură Fălticeni, Staţiunea pentru cercetare în cultura

molidului – Câmpulung Moldovenesc.

6.b. Puncte slabe:

Insuficienta finanţare a sectorului de cercetare-inovare, IT;

31


Insuficienta conlucrare între mediul academic, instituţiile specializate şi

cercetare şi agenţii economici cu privire la folosirea rezultatelor activităţii de cercetare şi

de transferul tehnologic.


Dezvoltarea transferului de tehnologie prin parcurile tehnologice şi de soft

realizate în cadrul programelor cu finanţare externă;

Dezvoltarea într-un ritm accelerat a comerţului electronic şi a pieţei e-

buisness;

Dezvoltarea societăţii informaţionale prin convergenţa canalelor de

comunicaţii;

Prezenţa pe piaţă a unor firme de IT din Europa şi SUA care promovează cele

mai avansate tehnologii.

6.d. Riscuri:

Migrarea forţei de muncă calificate şi specializate din cercetare-inovare către

alte ţări care oferă un salariu motivant;

Costurile ridicate privind accesul la tehnologie pe plan mondial şi care pot

genera noi decalaje.

7. Dezvoltarea rurală

7.a. Puncte tari:

Producţia agricolă;

Producţia silvică;

Producţia cinegetică;

Existenţa centrelor de recoltare şi valorificare a fructelor de pădure, a

ciupercilor.

32


7.b. Puncte slabe:

Ponderea ridicată a populaţiei concentrate în mediul rural;

Exploataţiile agricole se realizează pe loturi de dimensiuni reduse, ceea ce

conduce la un grad de valorificare redus;

Utilajele din parcurile agricole existente la nivelul comunelor sunt

insuficiente având un grad de uzură avansat şi nu sunt performante.


Acordarea de facilităţi pentru asocierea deţinătorilor de terenuri agricole, în

conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare;

Creşterea producţiei agricole datorită folosirii substanţelor fertilizatoare

ecologice;

Valorificarea potenţialului silvic şi cinegetic de care dispune judeţul.

7.d. Riscuri:

Slaba competitivitate a firmelor de profil din judeţ cu cele din statele

membre ale UE;

Acces redus la credite pentru dezvoltarea rurală;

Acces redus la granturi nerambursabile, la activităţi desfăşurate în mediul

rural, deoarece nu sunt preluate informaţiile.

8. Resurse umane

33


8.a. Puncte tari:

Ponderea populaţiei tinere;

Programul de studiu „Economia comerţului, turismului şi serviciilor” din

cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică, Univ. „Ştefan cel Mare”

Suceava;

Şcoala de arte şi meserii;

Ospitalitatea tradiţională a proprietarilor şi a personalului care desfăşoară

activităţi în domeniul turismului;

Preocuparea autorităţilor locale pentru dezvoltarea acestui sector de

activitate.

8.b. Puncte slabe:

Lipsa de comunicare şi de coeziune între comunităţile umane pentru

realizarea unor obiective de interes comun; mentalitatea unor oameni de a face rapid

bani, mai degrabă decât să ofere servicii de calitate, indiferenţa oamenilor faţă de

mediu; numărul mare de cerşetori;

Colaborarea deficitară între actorii de pe piaţa turistică;

Ponderea ridicată a populaţiei din mediul rural care nu are posibilitate

materială de a dezvolta o activitate în acest domeniu;

insuficienta pregătire de specialitate a unor lucrători din industria

ospitalităţii, lipsa de motivare a personalului;

Lipsa centrelor de instruire-consiliere sau a centrelor de servicii integrate de

consultanţă pentru persoanele interesate să desfăşoare activităţi în acest domeniu.


Elaborarea Planului Regional de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi

Tehnic (PRAI) 2004-2011;

34


Constituirea Consorţiului Regional N-E pentru dezvoltarea învăţământului

profesional şi tehnic TVET şi a învăţământului universitar tehnic;

Consolidarea relaţiilor de parteneriat între toţi operatorii turistici de zonă şi

organizaţiile neguvernamentale cu activitate în domeniul turistic;

Crearea unor parteneriate cu organisme sau investitori străini în sectorul

turistic; integrarea în programelor finanţate de Uniunea Europeană.

8.d. Riscuri:

Slaba capacitate a firmelor de consultanţă din judeţ;

Nepregătirea şi neutilizarea corespunzătoare a forţei de muncă prin

programe de integrare pe piaţa muncii;

Migraţia forţei de muncă calificate spre alte zone sau alte state.

Strategii de dezvoltare şi promovare a turismului bucovinean

Considerăm că se impune conceperea unei oferte unitare personalizate a

Bucovinei. Aceasta trebuie să includă programe turistice proprii, care să permită

reţinerea turiştilor 6 nopţi în zonă. O astfel de ofertă ar trebui să cuprindă propuneri

combinate, o diversitate de programe de vânătoare şi pescuit, drumeţii, plimbări cu cai,

mountain-bike, vizite la stână, alpinism, parapantă etc. În vederea facilitării conceperii

unor programe turistice unitare pentru Bucovina este necesară existenţa unei

comunicări eficiente între reprezentanţii agenţiilor de turism şi ai structurilor de primire

(hoteluri, vile, pensiuni etc.).

Iniţiative în acest sens există. Astfel, o serie de agenţii din Suceava au conceput

programe pentru turismul de aventură, oferte care însă nu au trezit până în momentul

de faţă interesul. Relativa lipsă de interes a unor agenţii prezente la târgurile

internaţionale de turism faţă de oferta Bucovinei poate fi explicată prin faptul că, în

35


majoritatea lor, acestea prezintă programe de incoming, fiind astfel interesate în

principal să-şi vândă propriile produse turistice.

Printre activităţile turistice ce trebuie dezvoltate şi promovate se numără:

- programele (drumeţiile) tematice, favorizate de existenţa în zonă a mai multor

trasee marcate, din care amintim vechiul „Drum al tătarilor”, până în comuna

Cârlibaba şi celălalt spre Mănăstirea Moldoviţa. Aceste trasee pot fi parcurse fie

pe jos, fie cu ajutorul cailor pe care localnicii îi pot pune la dispoziţia turiştilor.

Deasemeni, de un farmec deosebit sunt traseele montane către masivul muntos

Rarău şi Giumalău. Din municipiul Vatra Dornei se poate pleca în drumeţie, atât

pe jos, cât şi cu autoturisme 4x4 în munţii: Călimani, Ineu, Rodan şi Obcinele

Mestecănişului.

- Programele de echitaţie: călăria se poate practica în special la herghelia din

oraşul Rădăuţi şi la cea de la Lucina. Vizitatorii pot încerca valoarea cailor de rasă

în manejul amenajat în incintă. Pe hipodromurile de lângă crescătorie se

organizează concursuri hipice.

- Programe de tip „Acasă la meşteri populari” constând în vizite la atelierele unor

meşteri populari (unii dintre aceştia având posibilitatea de a oferi cazare

turiştilor).

Programul de promovare a brandului Bucovina trebuie să aibă în vedere două

obiective principale: prezentarea într-un mod cât mai atrăgător a avantajelor vizitării de

către turişti a zonei şi crearea unei bune reputaţii pentru serviciile turistice din această

regiune.

O condiţie esenţială a elaborării şi implementării Programului Naţional de

Marketing şi Promovare a Bucovinei o reprezintă crearea cadrului organizatoric adecvat

– de tip partenerial – între organe ale administraţiei centrale şi locale de stat, agenţi

36


economici, asociaţii şi organizaţii profesionale, cu statut propriu de organizare şi

funcţionare.

Un rol deosebit de important în promovarea turismului bucovinean îl au centrele

de informare turistică.

Un centru de informare turistică trebuie să pună la dispoziţia vizitatorilor

informaţii şi materiale publicitare (ghiduri, broşuri, atlase, pliante, prospecte, hărţi,

casete video, CD-uri) cu privire la atracţiile turistice (obiective naturale, culturale etc.),

circuitele posibile şi posibilităţile de cazare, masă, transport, agrement, tratament din

judeţul Suceava. Aceste materiale promoţionale trebuie să fie diversificate, de o calitate

grafică, artistică şi informaţională deosebită şi oferite în mod gratuit.

Crearea unui astfel de centru are scopul de a promova turismul din zonă prin

intermediul unor acţiuni care să ajute şi să informeze pe turişti despre locurile pe care

Bucovina şi împrejurimile sale le poate oferi. Aici trebuie să fie oferite informaţii utile

fiecăruia dintre călătorii, sosiţi cu trenul, autoturismul, autocarul sau avionul în Suceava.

Intenţia este de a promova Suceava ca poartă spre Bucovina.

Locul ideal ar trebui să fie vizibil, cu un aflux ridicat de turişti, accesibil acestora.

Indiferent de locul amplasării centrului, acesta urmează să fie înscris în toate ghidurile

turistice, promovat la toţi operatorii din turism, precum şi prin panourile indicatoare,

precizându-se adresa şi cum se poate ajunge la acest centru. Indicatoarele urmează să

fie amplasate pe traseu, începând cu porţile de intrare în municipiu, respectiv, aeroport,

gară, staţii de autobuz care efectuează curse judeţene şi interjudeţene.

De asemenea, informaţii cu privire la existenţa acestui centru şi datele pe care le

poate oferi urmează să fie publicate în ghiduri internaţionale sau pagini web în care au

apărut deja capitole despre România, unde sunt incluse şi hărţi ale Sucevei.

37


O altă propunere cu privire la promovarea turismului în Bucovina constă în

amplasarea unor puncte de informare turistică (info-desk-uri semnalizate printr-un

indicator cu internaţionalul ”I” deja cunoscut) în cadrul unităţilor de cazare. Aici turiştii

pot afla informaţii despre atracţiile zonei, calendarul evenimentelor culturale

(festivaluri, târguri meşteşugăreşti, obiceiuri populare), destinaţii, unităţi de cazare,

masă, agrement, tratament, muzee, centre culturale etc. Tot aici pot fi expuse produse

specifice, locale/regionale, de artă populară: ceramică, ouă încondeiate, măşti populare,

linguri de lemn şi alte obiecte de artizanat, care să fie şi comercializate.

Pentru a facilita informarea vizitatorilor din Bucovina cu privire la locaţiile

atracţiilor considerăm că este indispensabilă crearea unei reţele de semnalare turistică.

În aceste sens, trebuie definite:

- informaţiile ce trebuie oferite (hărţi, vizualizarea locaţiilor obiectivelor turistice

şi structurilor de primire, adresele de contact direct cu acestea etc.) şi limbile în care vor

fi furnizate;

- nivelurile de informaţie (intrarea în teritoriu, apropierea de zonele

menţionate);

- amplasările exacte ale punctelor de informare turistică;

- estetica panourilor, normele grafice şi materialele utilizate;

- organizarea punerii în practică şi întreţinerea acestor panouri.

În acest context, trebuie să remarcăm calitatea deosebită a panourilor turistice

realizate de reţeaua „Operation Villages Roumaines” – O.V.R.(„Operaţiunea Satele

Româneşti”).

38


4. Evaluarea performanţei brandului destinaţiei turistice

Statisticile turistice din România sunt elaborate şi eliberate de către Institutul

Naţional de Statistică (NIS). Administraţia Naţională a Turismului nu are nici un rol în

colectarea sau în analiza de piaţă a datelor statistice în turism.

Între 2000 şi 2006, volumul sosirilor de turişti – inclusiv vizitatorii de zi – din

Bucovina a înregistrat o creştere medie anuală de doar 2,3%. Statisticile privind unităţile

de cazare oferă probabil o imagine mai precisă privind sosirile de turişti străini în

Romania, arătand o creştere medie anuală de 8% din 2000, insă aceste date includ

numărarea de mai multe ori a turiştilor de turneu astfel că cifra de 1,4 milioane de cazări

pentru 2006 reprezintă o exagerare a volumului de turişti străini – din ceea ce se

cunoaşte.

Interviurile sugerează faptul că incidenţa turismului de circuit este în creştere,

ceea ce creşte numărul de înregistrări multiple, însă nu există date statistice astfel încât

putem doar aprecia faptul că in sens mai larg procentul de 8% de creştere medie anuală

a numărului de înnoptări al turiştilor străini depăşeşte creşterea numărului de sosiri de

turişti străini.

Există o fluctuaţie considerabilă de la an la an. În 2005, sosirile de vizitatori au

scăzut cu aproape 11% în timp ce înnoptările au crescut cu 3%.În 2006 situaţia s-a

schimbat, deşi variaţia a fost mai greu de remarcat. Sosirile s-au ridicat la 3,4% în vreme

ce înnoptările au scăzut într-o proporţie similară în 2005.

39


Sosirile de vizitatori străini şi înnoptări, 2000-2006

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

.+/-%

p.a.Sosiri 5264 4938 4794 5,595 6,600 5,839 6,037

.+/-% faţă de anul anterior -6.2 -2.9 16.7 18,0 11,5 3,4 2,3

Înnoptări 864 915 999 1,105 1,359 1,43 1,380 .+/-% faţă de anul

anterior 5.5 9,2 10.6 23,0 -52 -35 8,0

Staţiuni montane: raportul dintre turiştii străini şi turiştii români din staţiunile montane

este de 88:12. Predomină grupurile de tineri – o treime sunt cu vârste cuprinse între 20

–34 de ani, şi 34% cu vârste cuprinse între 35 şi 49 de ani. Aceştia au un spirit de

aventură şi sunt interesaţi de divertisment mai degrabă decât de confort. Aproximativ

70% aleg staţiunile montane pentru odihnă şi relaxare. Principalele motive de

insatisfacţie pentru vizitatorii străini la munte sunt calitatea serviciilor şi drumurile /

transportul rutier slab.

40


CONCLUZII

Cea mai mare parte a agenţiilor locale promovează şi practică un circuit prin care se vizitează doar cele 5 mănăstiri aflate în patrimoniul UNESCO. Programul este menţinut astfel pentru ca preţul să nu crească odată cu costurile suplimentare pentru transport şi ghidul însoţitor. Datorită lipsei de diversitate din program, turistul este plictisit chiar după a 3-a mănăstire prezentată. Ca urmare se impune o strategie de diversificare a produsului turistic.

O campanie promoţională care vizează brandul turistic Bucovina consider că

este indicat să ţină seama de următoarele aspecte:

- dacă publicitatea care se realizează în favoarea Bucovinei nu este

corespunzătoare, impresia pe care o va face asupra potenţialilor turişti clienţi va fi şi ea

necorespunzătoare;

- un turist nu va parcurge mii de kilometri pentru a vedea ceva ce poate găsi în

ţara sa; ca urmare, publicitatea trebuie să prezinte ceva unic;

- publicitatea trebuie să suscite în spiritul aceluia care o citeşte sau o vede - o

imagine de neuitat a destinaţiei turistice Bucovina;

- mesajele publicitare trebuie exprimate într-o limbă vie, interesantă,

renunţând la clişeele convenţionale.

Alături de Delta Dunării, Bucovina este un brand major pentru turismul

românesc. Puţine alte zone beneficiază de o natură atât de diversă şi de spectaculoasă,

de oameni pricepuţi şi cu spirit gospodăresc. Turismul rural, agroturismul, a explodat

pur şi simplu în ultimii ani şi zone ca Moldoviţa sau Gura Humorului concurează de la

egal la egal cu ceea ce se află, comparabil, prin Austria sau Germania. Hotelurile cu grad

înalt de confort, cu piscină şi centre spa sunt aici mai numeroase ca în oricare altă zonă.

Un imbold serios a primit şi amenajarea de zone de agrement şi de sporturi de iarnă,

câteva complexe de acest fel fiind deja în lucru. Bucovina trebuie să devină un brand

41


turistic internaţional, dar fără o exploatare agresivă a cadrului natural care dă unicitate

acestei zone.

Cel mai eficient mijloc de promovare a turismului, în general în România şi în

particular în Bucovina, îl constituie publicitatea „de la gură la gură” realizată de turiştii

care ne-au vizitat zona şi care au fost satisfăcuţi atât de obiectivele turistice, cât şi de

calitatea serviciilor de care au beneficiat. Ideal este ca turiştii satisfăcuţi să recomande şi

cunoştinţelor vizitarea zonei, respectiv apelarea la acea agenţie de turism sau unitate de

cazare care s-a ridicat la înălţimea exigenţelor acelor clienţi.

Bibliografie:

- www.bucovinaturism.ro

- www.turisminbucovina.ro

- www.anulbucovina.ro

- Nedelea Alexandru, Politici de marketing în turism, Ed. Economica, Bucureşti, 2003

- Postelnicu, Gh., Introducere în teoria şi practica turismului, Editura Dacia, Cluj- Napoca,

1997

- Gherasim, T., Gherasim, D., Marketing turistic, Editura Economică, Bucureşti, 1999

42

http://www.anulbucovina.ro/

http://www.turisminbucovina.ro/

http://www.bucovinaturism.ro/

Date post:	08-Dec-2014
Category:	Documents
Upload:	ada-colceru
View:	138 times
Download:	2 times

Bucovina Turistica

Documents