Dupã 1989, odatã cu dispariþia regimuluitotalitar, comunitatea ucrainenilor din România,aflatã pânã atunci într-un proces de dispriþie,oficial trecutã la „alte minoritãþi“, a început dinnou sã prindã viaþã.

La 14 februarie 2015, s-au împlinit 25 de anide la fondarea Uniunii Ucrainenilor din Româ -nia (UUR), implicate puternic în apãrarea inte -re selor ucrainenilor din România. Constituitã la28 decembrie 1989 ºi devenitã persoanã juridicãconform sentinþei nr. 262 a Judecãtoriei Sec to -rului 1 din Bucureºti, la 14 februarie 1990,UUR este o organizaþie cu profil etnic, neguver-

namentalã, neconfesionalã ºi nonprofit, cudeplinã autonomie, care-ºi desfãºoarã activi-tatea în concordanþã cu preve derile Constituþieiºi ale legilor în vigoare din România, precum ºicu documentele internaþionale referitoare ladrepturile minoritãþilor naþionale, ratificate deþara noastrã.

Caracterizând viaþa UUR în cei 25 de ani,vom încerca sã prezentãm câteva date legate deistoria organizaþiei, structura organizatoricã,obiective, realizãri, dar ºi de unele problemecare îºi aºteaptã rezolvarea.

Iniþiatorul ºi primul preºedinte al organiza-þiei în þarã a fost scriitorul ªtefan Tcaciuc care acumulat ºi funcþia de deputat pânã la decesulsãu, survenit în 2005. În acelaºi an, ConsiliulUUR l-a mandatat pe ªtefan Buciuta sã preiainterimatul la preºedinþia UUR. La 24-25 no -iem brie 2006, a avut loc al V-lea Congres alUUR, în urma cãruia preºedinte al UUR a fostales dl ªtefan Buciuta, aflat în prezent la aldoilea mandat, dupã cel de-al VI-lea Congres alUUR din 30 septembrie - 1 octombrie 2011. Înanii 2005-2008, 2008-2012, comunitatea ucrai -nenilor l-a trimis ºi în Parlamentul României.

Uniunea Ucrainenilor din România are înprezent 12 filiale judeþene (Arad, Botoºani,Bucu reºti, Caraº-Severin, Cluj-Napoca, Galaþi,Iaºi, Maramureº, Satu Mare, Suceava, Timiº,Tul cea) care cuprind 130 de organizaþii locale,res pectiv, aproximativ 17.000 membri, ce îºidesfãºoarã activitatea sub semnul asigurãriiidentitãþii etnice, în condiþiile de democraþie ºipluralism existente în România de astãzi.Aºadar, numãrul membrilor UUR reprezintã o

treime din totalul populaþiei ucrainene de51.000 de persoane, înregistrate la recensãmân-tul din 20 octombrie 2011. Ucrainenii, care auun loc bine determinat, o existenþã realã, garan-tatã, sunt fideli României, þarã în care s-au nãs-cut, au crescut, muncesc ºi trãiesc, unii dintreei, de peste ºase secole. Rãmânând aceiaºi fiidevotaþi ai României, gândurile lor se îndreaptãºi spre Ucraina, pe care o poartã în suflete,nãdãjduind cã în 2015 pacea va prevala în faþaviolenþei.

Uniunea Ucrainenilor din România a dez-voltat ºi adâncit bunele relaþii cu populaþia

majoritarã, cu autoritãþile statului român, fiindmembrã a Consiliului pentru MinoritãþiNaþionale din România. Mai ales în ultimii ani,s-au amplificat relaþiile UUR cu organizaþiileucrainene internaþionale, cum ar fi ConsiliulUcrainean Mondial de Coordonare din Kiev,Congresul European al Ucrainenilor, CongresulMondial al Ucrainenilor.

Asistãm, de asemenea, la o solidarizare maiintensã între UUR ºi Ambasada Ucrainei înRomânia.

Cultura a fost obiectul unor preocupãri per-manente: am sprijinit ºi promovat nenumãrateproiecte culturale ale filialelor UUR, editarea decãrþi ºi a presei ucrainene. O acþiune constantã,

tot atât de veche ca ºi organizaþia UUR, a fostcinstirea memoriei poetului naþional ucraineanTaras ªevcenko. Anul trecut, am celebrat, cudemnitate, în toate zonele locuite de ucraineni,împlinirea a 200 de ani de la naºterea poetului.

Festivalurile au fost o altã coordonatã majorãa preocupãrilor noastre. În aceastã privinþã suntde remarcat Festivalul de colinde, datini ºi obi-ceiuri de iarnã la ucraineni, Festivalul ouãlorîncondeiate etc. Fiecare celebrare a sãrbãtoriiCrãciunului sau a Paºtelui a fost un reînnoitprilej de regãsire identitarã, de meditaþie despresensul istoriei poporului ucrainean. În capitolul

culturã s-a încadrat ºi organizarea de meserotunde, simpozioane, lansãri de carte, expo -ziþii, excursii, publicarea de cãrþi, întâlniri alescriitorilor cu cititorii.

Departamentul pentru Relaþii Interetnice afelicitat în repetate rânduri UUR, apreciind cãactivitatea pe care o desfãºoarã este o con-tribuþie importantã la cultura româneascã.

Desigur, neîmpliniri existã ºi trebuie sã nepro punem, de exemplu, relansarea educaþieiucrainene pentru copiii ºi nepoþii care din diver -se motive nu studiazã limba ucraineanã. Deasemenea, se impune cu necesitate alcãtuireaunei istorii a comunitãþii ucrainene pe care, maiales, tinerii nu o cunosc.

O realizare importantã a UUR este dezvol -tarea patrimoniului imobiliar. În anii care autre cut de la înfiinþare, organizaþia noastrã aachi ziþionat 18 sedii, o Casã de Culturã aUcrai ne nilor ºi un Centru de Perfecþionare ºiEducare a Copiilor, care, sperãm, vor atrage totmai mulþi ucraineni spre UUR.

Suntem mândri pentru ceea ce am realizat ºirecunoscãtori Guvernului României pentru spri-jinul financiar care asigurã viaþa ucraineanã înRomânia. Un aport substanþial în construcþiaUniunii, în realizãrile ei mai importante, îl arepreºedintele ªtefan Buciuta împreunã cuConsiliul UUR.

Aniversarea a 25 de ani de existenþã a UURprilejuieºte o suitã de manifestãri culturale de -dicate evenimentului (masã rotundã, conferinþã depresã, decernarea medaliei jubiliare, spectacol).

Ion ROBCIUC

UUR a împlinit un sfert de secol

Revistă a Uniunii Ucrainenilor din România

Luptaţi şi veţi învinge!

Serie nouã, nr. 281-282 /februarie 2015

Cu toþii am sperat cã noul an va aduce oîmbunãtãþire a situaþiei din estul Ucrainei, cã vaexista un minimum de voinþã ºi umanitate pen-tru a schimba ceva în bine în zonele afectate deconflict ºi cã dialogul va lua locul focurilor dearme. Din pãcate, constatãm acum cã primulpunct al Acordului semnat la 5 septembrie2014, respectiv „Încetarea focurilor imediat ºiîn mod bilateral“ a rãmas doar un deziderat.Cele convenite la Minsk au fost încãlcate deseparatiºtii proruºi, iar în ultimele sãptãmâniluptele s-au intensificat, culminând cu atentatesângeroase asupra populaþiei paºnice.

Statistic, nu putem decât sã remarcãm cãnumãrul celor nevinovaþi, care ºi-au pierdutviaþa, a crescut de la o ofensivã la alta. Dupãcum se ºtie, la 13 ianuarie a.c., un tir de artileriea lovit un autobuz ce transporta persoane civile,la un punct de control din apropierea localitãþiiBuhas, din sud-vestul regiunii Doneþk, s-a sol-dat cu 12 morþi ºi 16 rãniþi, printre care ºi copii.La numai o sãptãmânã, la 20 ianuarie a.c., unalt incident, la fel de sângeros, a avut loc într-o

staþie de troleibuz din oraºul Doneþk, unde, înurma unui bombardament comis la o orã devârf, 13 persoane au fost ucise ºi mai multe zecirãnite. Nu în cele din urmã, câteva zile mai târ -ziu, la Mariupol, alþi 30 de civili aveau sã îºipiardã viaþa ºi nu mai puþin de 100 aveau sã fierãniþi.

Indignarea ºi tristeþea din suflet sunt greu dedescris în cuvinte. De aceea, consider cã în ast-fel de momente, trebuie sã fim puternici ºi soli-dari. Solidari cu întreg poporul ucrainean.Doliul naþional declarat în ziua de 25 ianuarie,nu a fost numai în Ucraina, ci ºi în sufletelenoastre.

Privind la cele trei atentate, consider cã estede neacceptat ca, în dinamica acestui conflictabsurd, sã se ajungã pânã la a se demonstra cuatâta uºurinþã cât de neimportantã este o viaþãde om în raport cu unele interese geostrategicesau planuri bine puse la punct pentru a se dezbi-na un stat suveran ºi, implicit, a se asigura con-trolul anumitor zone. Acordurile de la Minsk,deºi destul de fragile, ofereau totuºi o ºansã asi -gu rãrii treptate a unui climat de stabilitate înzonele estice, dar din pãcate, respectarea lordoar de cãtre Ucraina nu este suficientã.

Aceste tragedii nu vor duce în niciun caz la odetensionare a situaþiei, ci dimpotrivã, în acestcontext sumbru, pacea pare tot mai îndepãrtatã

pentru estul Ucrainei. Pânã acum, în acest con-flict nu au pierit numai militari ucraineni, ci ºipopulaþie civilã, în total aproximativ 5000 depersoane, conform datelor furnizate de ONU.

Nu putem ignora cã aceste adevãrate crimeîmpotriva umanitãþii s-au petrecut la graniþaUniunii Europene, în timp ce în interiorul ei,lumea s-a mobilizat pentru a spune un NUhotãrât terorismului. Cei responsabili trebuie sãplãteascã pentru fiecare suflet nevinovat care apierit în atacurile pe care cu atâta cinism le-aucomis.

În acest sens, adresez mulþumiri, în moddeosebit, oficialilor români, care au luat ime diatpoziþie faþã de evoluþia îngrijorãtoare a eveni-mentelor din ultima lunã, au considerat ata cu -rile asupra populaþiei civile drept acte criminaleºi au adus în prim-plan nevoia de a face frontcomun împotriva celor responsabili de aseme-nea orori.

În numele comunitãþii ucrainenilor dinRomânia, fac apel la toþi actorii internaþionalipentru o implicare susþinutã, în continuare, înrezolvarea paºnicã ºi cât mai curând posibil, aconflictului care macinã zonele estice aleUcrainei.

Ion MaROCICO,deputat

2 curierul ucrainean

Strada radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureçti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

e-mail:curierul.ucrainean@gmail.com

redactor-çef:ion robciuc

redactori:Çtefan BuciutaKolea Kureliuk

Tehnoredactare:Çtefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.c. SMarT orGanizaTion Srl“

curierul ucrainean

Responsabilitatea pentru opi niile ex pri mateîn paginile Curierului ucrai nean revine înexclusivitate autorilor. Redacþia nu-ºi asu mãobli ga þiile legate de conþinutul materia lelor ºinu retur neazã articolele nepublicate.

Agenda deputatului UUR v Agenda deputatului UUR v Agenda deputatului UUR

„Ucraina are nevoie de pace!“ Acesta estemesajul pe care comunitatea internaþionalã l-atransmis în ultimele zile, care au stat sub sem-nul negocierilor, al eforturilor de a identifica osoluþie paºnicã pentru conflictul din zonele dinestul Ucrainei. Pe fondul degradãrii vizibile asitua þiei de la începutul acestui an, când maimul te persoane civile ºi-au pierdut viaþa, opoziþionare mai fermã a decidenþilor inter-naþionali era mai mult decât necesarã, chiardacã lucrurile nu vor putea reveni imediat lanormal. Nu putem pretinde soluþii magice,pentru cã ceea ce se întâmplã de aproape un annu este o poveste, ci este realitatea cruntã princare trece poporul ucrainean. In schimb,putem spera la rezolvãri raþionale, la abordãricoerente de fiecare parte ºi, nu în ultimul rând,la demersuri care sã aibã ca fundament respec -tarea principiilor umanitare ºi a dreptuluiinternaþional.

Dialogul poate duce la evitarea unui sce-nariu nedorit de nimeni ºi pronunþat doar une-ori, ºi atunci cu jumãtãþi de mãsurã. Am con-siderat întotdeauna cã o confruntare directãarmatã nu va fi niciodatã mai bunã decâtfolosirea cãilor diplomatice pentru aplanareaunui conflict. De aceea, fiecare rundã denegociere este o nouã ºansã datã Ucrainei de

reintrare pe calea stabilitãþii. Vizitele fulger alesecretarului de stat american la Kiev, ale pre -ºedintelui francez ºi cancelarului german laKiev ºi, respectiv, la Moscova, precum ºi con-tinuarea discuþiilor în formatul Normandia vinîn susþinerea logicii mai sus-enunþate. Dincolode tonul mai degrabã îngrijorãtor decât opti-mist din declaraþiile liderilor occidentali,vreau sã cred cã va prinde contur un pachet demãsuri viabile pentru implementarea acor-durilor semnate în septembrie la Minsk, caresã ducã la încetarea focului.

Un plus de stabilitate în Ucraina înseamnão centurã de siguranþã în Europa ºi o reaºezarea regiunii în noul context de securitate. Con -secinþele unei destructurãri a statului ucrai -nean nu se vor opri la graniþele sale, ci se vorpropaga mult mai departe. De aceea, Ucrai naare nevoie de întregul sprijin inter naþio nal înapãrarea suveranitãþii ºi integritãþii teritoriale,deziderate imposibil de realizat în absenþaunei voinþe politice de soluþionare a diferendu-lui din partea tuturor celor direct sau indirectimplicaþi.

Ion MaROCICO,deputat

Comunicat de presã

Comunicat de presã

Despre situaþia din estulUcrainei, la început de an

Negocier i internaþ ionale pentru Negocier i internaþ ionale pentru

soluþ ionarea cr izei ucrainenesoluþ ionarea cr izei ucrainene

curierul ucrainean 3

Antoine de Saint-Exuperyspunea cã toþi adulþii au fost ºi eicândva copii, dar numai o partedintre ei îºi mai aduc aminte deasta. Este vorba, bineînþeles, desentimentele ºi trãirile care reîn-carcã sufletul, deoarece omultrãieºte de douã ori în viaþã: o datãîn copilãrie, iar a doua oarã înamintirea despre ea. Nu cred cãexistã om pe lume sã nu ºtie opoveste, sã nu fi auzit sau sã nu fispus mãcar o datã în viaþa lui opoveste. Iar poveºtile, dupã cumspune ºi autoarea (traducãtoarea)acestui volum, sunt un „uimitorbuchet de flori ale înþelepciuniipopulare ºi au ca izvor de inspi-raþie folclorul“, iar folclorul dupãpãrerea renumitului savant ameri-can Alan Dundes este „etnografiaautobiograficã“ a unui popor.

Poporul ucrainean, în lungacãutare pe diferite cãi a proprieisale identitãþi naþionale a trecutprintr-o serie de etape. O parteimportantã a acestui proces a fostcomunicarea între generaþii, iarfolclorul a jucat un rol importantnu numai în aceastã inculturaþiesau endoculturaþie, cât ºi în for-marea conºtientizãrii proprieiidentitãþi.

Olga Andrici tocmai transmitecãtre o nouã generaþie o serie depoveºti, unele dintre ele istorice,adevãrate epopei ale neamuluiucrainean. O asemenea carte estebinevenitã cu atât mai mult, cu câtîn ziua de astãzi, eroii de dimensi-uni mitice lipsesc pentru cã sun-tem cu toþii, dupã cum spune psi-hanalistul italian Luigi Zoja,autori ai afirmãrii Occidentului ºiai epopeii lui. Acum nu mai existãprotagoniºti, existã doar un cor ºi,totuºi, nu ne recunoaºtem în aces-te mari victorii ºi ne întoarcem cuo emoþie din ce în ce maicrescândã spre lumea primitivã ºiruralã, spre lumea poveºtilor, spre„Moara poveºtilor“, spre aceleepopei, care se situeazã undevaîntre istorie ºi mit. Mythos la orig-ine nu înseamnã o evocare inven-tatã, distinctã de cea adevãratã, cio naraþiune în sens absolut, dotatãcu autoritate ºi emoþii. Mitul sta-bileºte o legãturã aparte atât cu celcare îl povesteºte, cât ºi cu cel careîl ascultã. Este locul spre care con-verg imaginile mentale cele maiconvingãtoare. Omul are o nevoieacutã de mit, de epopee, dar maiales de naraþiune pentru a se iden-tifica cu alte figuri umane. Nu îisunt suficiente numai lucrurilecare nu îi tulburã singurãtatea.Creºtinismul a redimensionatamploarea mitului, restrângându-lîn interiorul Sfintei Scripturi. Darîn civilizaþia greacã, mitul îºi pãs-tra poziþia absolutã - prin faptulcã era destinat nu atât sã fie inter-pretat, cât mai ales ascultat, nu eradestinat adevãrului obiectiv, cisalvãrii. El s-a autorealizat înforme istorice, artistice ºi militare,

iar dupã ce ºi-a îndeplinit aceastãmisiune, a dispãrut.

Poveºtile pe care ni le aduceOlga Andrici sunt adevãrate lecþiide istorie pe care ar trebui sã lecunoascã fiecare ucrainean.Legenda Kievului - capitalaUcrainei de astãzi, în trecut capitalRusiei Kievene - „vechiul loc - alslavilor leagãn“ - statul predece-sor a trei naþiuni slave rãsãritene

din zilele noastre: Belarus,Ucraina ºi Rusia, legenda pe careo întâlnim nu numai în Cronica luiNestor, ci ºi în operele multorautori ucraineni, dar ºi strãini cade pildã în romanul „Florisdragostea mea“ al scriitoarei deorigine francezã JacquelineMonsigny unde apar întemeietoriiKievului: Kyi, Choryv ºi Lebid,autoarea nu pomeneºte de ªcek.Kyi îºi fãcu lãcaºul pe un munte,pe care-l numi „Muntele înþelepci-unii lui Dumnezeu“, iar Choryv seaºezã într-o vale pe care o botezã„Valea curajului îngeresc“. Lebida venit sã locuiascã pe malul unuirâu pe care-l numi „Curtea nepri-hãnirii“. Toþi trei întemeiarãKievul. Mai întâi înãlþarã „Poartade aur“. Nu puteau sã treacã prinea decât oamenii cu inima curatã.Toþi ceilalþi erau strãpunºi pe locde o sãgeatã de diamant care lefura sufletul. Interesantã este ºipovestirea-legendã a lui AntinLotoþkyi despre Kievul din vre-mea cneazului Kyi - o frumoasãpoveste de dragoste - despre carenu pomenesc cronicarii vremii ºinici istoricii de astãzi - o legendãplãsmuitã de autor, probabil, încare sunt prezentate multe din obi-ceiurile Ucrainei precreºtine, pre-cum ºi zeii mitologiei slave.

La fel ºi unele personaje dinbasmele ºi legendele prezentate încarte fac parte din istoria poporu-lui ucrainean. Nu existã ucraineanpe lume care sã nu fi auzit deKyrylo Kojumiaka - ChirilãPielarul - acesta este simbolulviteazului ucrainean, purtãtoruluide biruinþã, personajul basmuluieroico-fantastic atât de larg

rãspândit, încã din timpurileRusiei Kievene. Prima datã îlîntâlnim în „Cronica lui Nestor“.De atunci el devine întrupareavitejiei poporului ucrainean.Portretul eroului legendar atât deslãvit în literatura ucraineanã depoeþii Oleksandr Oles, IvanKocerha, Pavlo Tycina ºi alþii.

Nestor, în cronica sa, spune cã,în anul 993, cneazul Volodymyr sepomeneºte cu pecenegii de dinco-lo de râul Sula. Merge împotrivalor ºi îi întâlneºte la râul Trubeja,lângã un vad unde este astãziPereiaslavul. Armata luiVolodymyr era de o parte a râului,iar armata pecenegilor de cealaltãparte ºi nici unii, nici alþii nuîndrãzneau sã treacã râul. Atuncidomnitorul pecenegilor a venitpânã la mal, l-a chemat pe cneaz ºii-a propus: „Trimite pe unul dintreoamenii tãi ºi eu voi trimite peunul dintre ai mei; ei se vor luptaºi dacã omul tãu iese biruitor, timpde trei ani nu voi mai purta rãzboicu tine; dacã însã învinge al meu,atunci ne vom lupta trei ani“.

Volodymyr întorcându-se întabãrã a întrebat dacã e cinevacare ar vrea sã se lupte cu viteazulales de principele pecenegilor, darnu s-a gãsit nimeni. A doua zi auvenit pecenegii cu omul lor gatade luptã, dar din oastea luiVolodymyr nu ieºea nimeni sãlupte cu el. Necãjit, cneazul trim-ise sã caute un asemenea viteaz.Atunci a venit la el un bãtrân ºi i-a spus: „Principe, eu am un fiumai mic acasã; aici am venit cualþi patru ºi el a rãmas; dincopilãria sa nimeni n-a putut sã-lbiruie. Într-o zi îl certai când eltãbãcea o bucatã de piele; atunci else supãrã pe mine ºi cu mâinilesale rupse pielea în bucãþi“.

Auzind acestea, Volodymyr s-abucurat ºi a trimis sã-l caute petânãr. Când l-au adus în faþacneazului ºi când a aflat ce vreacneazul de la el a spus: „Principe,eu nu ºtiu dacã mã pot mãsura cuel; sã fiu pus la încercare: nu segãseºte cumva pe aici un taurmare ºi puternic?“. Imediat a fostadus un taur mare ºi puternic pecare l-au ars cu fierul înroºit ºi i-au dat drumul. Taurul a trecut pelângã tânãr, iar acesta l-a prins ºi asmuls de pe el o bucatã de piele cutot cu carne. Atunci cneazul aspus: „Tu poþi sã te lupþi cu acestpeceneg. A doua zi au venitpecenegii ºi au început sã strige:„N-aveþi nici un om? Iatã al nostrua venit“.

Tânãrul ieºi înaintea pecenegu-lui, iar acesta a început sã râdã deel, deoarece era mic de staturã.Dar când au început sã se lupteacesta l-a strâns pe peceneg înbraþe atât de tare, încât l-a sufocatºi l-a trântit la pãmânt. Atuncioastea lui Volodymyr a început sãstrige, pecenegii au luat-o la fugã.Volodymyr a zidit o cetate în acest

vad, pe care a numit-o Pereiaslav(cronicarul Nestor face aici o con-fuzie, doarece oraºul Pereiaslaveste mai vechi de anul 933 -M.H.T).

Alãturi de Chirilã Pielarulîntâlnim ºi alte personaje istoricela fel de importante precum IlliaMuromeþ sau Illia Muroveþ (vezi„Ilie Muromeþul ºi tâlharulMierloi“) - cãlugãrul ºi sfântul dinLavra Pecerska ºi alþii. De aseme-nea, întâlnim ºi pe cazacul, întot-deauna hâtru ºi neînfricat, precumcel gogolian din „Scrisoarea pier-dutã“ sau cazacul Mamaryha dinpovestea cu acelaºi nume.

Multe ar mai fi de spus desprepoveºtile alese cu mare grijã, dinmiile de poveºti ucrainene, eu amvrut doar sã subliniez caracterullor istoric, dar sunt sigur cã citi-torul a gustat deja din farmeculbasmului ucrainean tradus cu atâtamãiestrie de Olga Andrici, careiatã, dupã cãrþile „Roxolana“,„Basme din patru zãri“ ºi o mono-grafie ineditã, care oglindeºteviaþa ºi activitatea tatãlui sãu -patriotului Hnat Porohivskyi, pecare a scris-o împreunã cuistoricul Vadim Guzun, vine sã nebucure sufletul cu un nou volumde basme.

Mihai TRaISTa

„Moara poveŞtilor“ - o lecţie de istorie

Uniunea Ucrainenilor din România ºi comunitatea ucrainenilor, îm -preunã cu poporul ucrainean, sunt îndoliaþi în urma atacurilor armate aleseparatiºtilor ruºi împotriva populaþiei paºnice din raioanele oraºuluiMariupol, unde au murit cel puþin 30 de persoane ºi 107 au fost rãnite.

Noi susþinem poziþia Preºedintelui Congresului Mondial al Ucrai ne -nilor, dl Evhen Cholij, susþinem ºi îl asigurãm pe Preºedintele Ucrainei,Petro Poroºenko, de faptul cã ucrainenii din diaspora sunt solidari cupoporul ucrainean ºi sunt ,,uniþi în suferinþa pricinuitã de agresor“.

La fel ca ºi Ucraina, aºteptãm de la Federaþia Rusã ºi de la separatiºtiîndeplinirea înþelegerilor de la Minsk.

În aceste momente tragice pentru poporul ucrainean, ne adresãmExce lenþei Voastre Domnule Preºedinte al României, Klaus Iohannis, curugãmintea sã susþineþi sancþiunile propuse de þãrile europene ºi S.U.A.împotriva agresorilor ºi sã condamnaþi atacul separatiºtilor asupra ora -ºu lui Mariupol, precum ºi alte agresiuni asupra populaþiei paºnice, careîncalcã dreptul internaþional ºi înþelegerile de la Minsk.

Cu stimã ºi respect,

Domnului Buciuta ªtefan,Preºedintele Uniunii Ucrainenilor din România

Domnule Preºedinte,

Vã mulþumesc pentru mesajul transmis ºi pentru urãrile dumneavoastrã.În mesajul pe care l-am adresat în urma atacului asupra populaþiei

civile din Mariupol, pe care l-am calificat drept un act criminal, amarãtat cã România condamnã încãlcarea suveranitãþii ºi integritãþii te -ritoriale a Ucrainei ºi va continua sã contribuie la materializarea aspi-raþiilor europene ºi euroatlantice ale Ucrainei.

România a susþinut sancþiunile împotriva Federaþiei Ruse, iar înlipsa participãrii sale credibile la gãsirea unei soluþii politice care sãevite pierderea de vieþi omeneºti, suntem pregãtiþi sã luãm în consi -derare intensificarea lor.

Zilele acestea, primim cu încredere Acordul de la Minsk din 12 fe -bruarie ºi vã asigur cã suntem alãturi de cetãþenii ucraineni, oriundes-ar afla, în aceste momente dificile.

Cu deosebitã consideraþie,

Preºedintele RomânieiKlaus Werner Iohannis

Preºedintele UURBuciuta ªtefan

Prim-vicepreºedintele UURRobciuc Ion

Excelenþei Sale Domnului Klaus Iohannis, Preºedintele României

În ziua de 17 februarie 2015, ministrul Afacerilor Externe al Ucrai -nei, Pavlo Klimkin, a efectuat o vizitã oficialã în România la invitaþiaministrului român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.

Dupã cum informeazã site-ul Ambasadei Ucrainei în România, întimpul convorbirilor dintre cele douã pãrþi au fost abordate problemeprivind stadiul actual al relaþiilor bilaterale, subliniindu-se dinamica lor

pozitivã în anul 2014.Dialogul demnitarului

ucrai nean cu autoritãþile ro -mâ ne a evidenþiat relaþiilepar teneriale excelente dintrecele douã state, precum ºidorinþa reciprocã de a ledezvolta în continuare.

În acest sens, pãrþile auconvenit ca prezenta vizitãsã fie începutul unei noietape în dez -vol tarea rela -

þii lor româno-ucrainene - reaºezarea acestora într-odimensiune pozitivã, pe o bazã de bunã vecinãtate, prie -tenie, pragmatism, ajutor reciproc ºi încredere mutualã.

În cursul convorbirilor, a fost abordatã ºi situaþia dinestul Ucrainei, fiind exprimatã susþinerea deplinã decãtre România a procesului de pace în aceastã zonã.

Domnul Pavlo Klimkin, ministrul Afacerilor Externeal Ucrainei, a fost primit, la Bucureºti, de domnul KlausIohannis, preºedintele României. Ministrul ucraineanPavlo Klimkin i-a mulþumit domnului Klaus Iohannis,preºedintele României, pentru susþinerea consecventã ainte gritãþii teritoriale, suveranitãþii ºi independenþeiUcrai nei, precum ºi pentru condamnarea anexãrii deFederaþia Rusã a Republicii Autonome Crimeea, a agre-siunii Rusiei în partea de est a regiunilor Doneþk ºi

Luhansk ale Ucrainei. Interlocutorii au discutat despre stadiul actual alrelaþiilor bilaterale în toate domeniile, constatându-se cã existã condiþiipentru reaºezarea lor pe o bazã mult mai solidã.

Ministrul Afacerilor Externe, Pavlo Klimkin, s-a întâlnit, de aseme-nea, cu domnul Gabriel Oprea, viceprim-ministru al GuvernuluiRomâniei ºi cu domnul Cãlin Popescu-Tãriceanu, preºedinteleSenatului.

Programul vizitei a inclus ºi o întâlnire a ministrului Pavlo Klimkincu reprezentanþii comunitãþii ucrainenilor din România. Domnul PavloKlimkin a mulþumit comunitãþii ucrainene din România pentru infor-marea obiectivã despre evenimentele din Ucraina, a exprimat recuno º -tinþã dlui ªtefan Buciuta, preºedintele Uniunii Ucrainenilor dinRomânia, ºi dlui Ivan Marocico, deputatul comunitãþii ucrainene înParlamentul României, pentru condamnarea atacurilor separatiºtilorproruºi asupra populaþiei civile din estul Ucrainei. Preºedintele UUR,ªtefan Buciuta, ºi deputatul comunitãþii ucrainenilor, Ivan Marocio,l-au informat pe oaspete despre activitatea UUR ºi despre unele pro -bleme cu care se confruntã învãþãmântul ucrainean din România, cumar fi lipsa manualelor ºcolare.

Faptul cã ministrul Afacerilor Externe, Pavlo Klimkin, a þinut sã fieîn mijlocul reprezentanþilor comunitãþii ucrainene din þara noastrã neonoreazã mult.

Ion ROBCIUC

Scrisoare de rãspuns aPreºedintelui României

Vizita în România a ministruluiAfacerilor Externe al Ucrainei

4 curierul ucrainean

Motto: „România este patria comunã ºi indi-vizibilã a tuturor cetãþenilor sãi, fãrã deosebire derasã, de naþionalitate, de origine etnicã, de limbã,de religie…“

(Constituþia României)

Revolta popularã din decembrie 1989 care apois-a transformat în revoluþie, transmisã în direct deTeleviziunea Românã a însufleþit toatã populaþiaRomâniei, deci implicit ºi minoritãþile naþionale.Românii împreunã cu celelalte minoritãþi din toatãþara au participat la aceastã revoltã popularã atât laTimiºoara, cât ºi la Bucureºti ºi în toate celelatecentre importante ale României.

Acest entuziasm a pãtruns adânc ºi în teritoriileunde trãiesc în bunã pace cu populaþia majoritarã ºiucrainenii, pentru cã ºi ei ca ºi ceilalþi au avut desuferit de pe urma regimului totalitar. Ucrainenilorîn plus le-au fost confiscate de cãtre regimul comu-nist dreptul de a învãþa în limba maternã ºi de a-ºimanifesta ºi perpetua cultura strãmoºeascã. Ultimulliceu cu predare în limba ucraineanã din SighetuMarmaþiei a fost desfiinþat în anul 1960, iar apoi,treptat, au fost desfiinþate ºi clasele cu predare înlimba ucrainenã.

Revoluþia din decembrie a dat posibilitatea tutu -ror minoritãþilor naþionale din România sã-ºi aleagãpropriul drum spre educaþie ºi culturã pãstrândsuveranitatea ºi independenþa, unitatea ºi indivi -zibilitatea statului naþional al României.

Evenimentele din decembrie au dat un puternicimbold intelectualitãþii ucrainene din România,muncitorilor ºi þãranilor ucraineni sã-ºi renascãconºtiinþa naþionalã ºi sã se gândeascã la redobândi-rea unor drepturi pierdute de-a lungul vremii, drep-turi stipulate în Proclamaþia de Unire de la AlbaIulia din anul 1918.

La Bucureºti, elita ucraineanã formatã diningineri, medici, cercetãtori ºi scriitori s-a întrunit,la 28 decembrie 1989, într-o adunare la care s-ahotãrât ca sã se constituie Uniunea Ucrainenilor dinRomânia.

Astfel, s-a întocmit o listã cu membrii fondatori,cum cereau legile de atunci, „Decretul nr.31/1954“,ºi s-a redactat un proces-verbal de constituire aUniunii Ucrainenilor din România ºi StatutulUniunii.

Amintesc deci aici numele ºi profesia membrilorfondatori aºa cum era redactatã lista: NicolaeCorsiuc - scriitor, Ivan Covaci - redactor-ºef, IrinaCovaci - corector, Oresea Hortec - învãþãtoare,Corneliu Irod - preot, Bogdan Ivaºco - medic, KirilKuþiuc Kotrzynski - inginer, Iuliu Lazarciuc - redac-tor, Ihor Lemnîi - economist, Irina Levinschi - scrii -tor, Eugen Mihaiciuc - scriitor, Mihai Mihailiuc -scriitor, Ioan Minteanschi - scriitor, Ioan Moisiuc -secretar de redacþie, Nicolae Olexiuc - maistrubucãtar, Ioan Rebuºapcã - lector universitar, TeofilRebuºapcã - scriitor, Corneliu Reguº - cercetãtor,Ioan Seredenciuc (Ivan Nepohoda) - redactor, ªte -fan Tcaciuc - inginer, Silvestru Zahorodnîi - scriitor.

Dosarul complet a fost depus la JudecãtoriaSectorului 1 Bucureºti cu nr. 261/P.J./1990.

Judecãtoria Sectorului 1 Bucureºti, în ºedinþa dinCamera de Consiliu din data de 14 februarie 1990pronunþã Sentinþa nr. 262 prin care acordã persona -litate juridicã Uniunii Ucrainenilor din Româniareprezentate de domnul Tcaciuc ªtefan, cu sediul înBucureºti, str. Zalomit nr.6, Sectorul 1.

Proiectul de Statut al Uniunii Ucrainenilor dinRomânia a fost întocmit pe trei capitole: Denumireaºi natura organizatoricã, membrii Uniunii ºi sco -purile specifice ale Uniunii.

I. În Statut se menþioneazã cã:1. Prin publicarea Apelului adoptat de Comitetul

Executiv Provizoriu al Uniunii Ucrainenilor dinRomânia la data de 28 decembrie 1989, se declarãînfiinþarea Uniunii Ucrainenilor din România.

2. Uniunea Ucrainenilor din România este oorganizaþie obºteascã de reprezentare publicã ºi deapãrare a intereselor minoritãþii ucrainene din Ro -mânia, care doreºte sã reuneascã în cadrul ei cetã -þeni români de naþionalitate ucraineanã, aparþinândtuturor pãturilor sociale, care doresc sã colaborezepentru fãurirea unei societãþi autentic democraticeîn cadrul constituþional al ordinii de stat ºi de dreptal României. Totodatã, Uniunea Ucrainenilor dinRomânia îºi propune ca principal scop realizareaegalitãþii depline în toate domeniile vieþii politice,economice, culturale ºi sociale, recunoaºterea ºipracticarea drepturilor ºi libertãþilor individuale ºicolective ale minoritãþii ucrainene din România.

II. Membrii Uniunii Ucrainenilor din Româniapot fi cetãþeni români de naþionalitate ucraineanã,care doresc sã colaboreze cu Uniunea pentru reali -zarea scopurilor ºi sarcinilor principale ºi carerecunosc ºi acceptã prevederile Statutului.

III. Scopurile specifice ale Uniunii.Uniunea Ucrainenilor din România îºi propune

sã militeze pentru asigurarea pe baze democratice areprezentãrii minoritãþii ucrainene în cadrul orga -nelor puterii de stat, participând cu liste electoraleproprii la alegerile acestor organe.

Folosirea liberã a limbii ucrainene în toate relaþi-ile cu organele de stat, cu instituþiile ºi întreprinderi -le, în învãþãmânt, în viaþa culturalã ºi socialã, înpracticarea cultelor ºi în folosirea mass-mediei, in -clusiv în viaþa particularã ºi în manifestãrile colec-tive, pe bazã de garanþii constituþionale.

Realizarea reþelei instituþiilor de învãþãmânt înlimba ucraineanã ºi asigurarea funcþionãrii acestorala toate gradele, începând cu grãdiniþa de copii pânãla învãþãmântul superior.

Asigurarea organizãrii ºi funcþionãrii unor secþiiucrainene în cadrul institutelor de cercetare ºtiinþi-ficã în diferite domenii, ele corespunzând tradiþiilorºi cerinþelor culturale ale minoritãþii ucrainene dinRomânia.

Uniunea Ucrainenilor din România doreºte sãparticipe activ la elaborarea actelor normative atâtîn prezent, cât ºi în viitor, în special la cele care oprivesc în mod deosebit.

Pânã la adoptarea formei definitive a Statutului,Comitetul Executiv Provizoriu va asigura colabo-rarea cu toate organele ce intereseazã Uniunea.

Uniunea Ucrainenilor din România poate primidonaþii materiale ºi financiare atât de la persoaneparticulare, cât ºi de la organizaþii, conform preve -derilor legale în vigoare.

Proiectul Statutului Uniunii Ucrainenilor dinRomânia a fost dezbãtut ºi îmbunãtãþit la PrimulCon gres al Uniunii Ucrainenilor din România des-fãºurat la 28 aprilie 1990, la Bucureºti, iar apoi lacel de-al II-lea Congres desfãºurat în Bucureºti, ladata de 22 iulie 1994, la cel de al III-lea Congres cea avut loc în Bucureºti, la data de 5 septembrie1998, la cel de al IV-lea Congres defãºurat în Buc u -reºti la 10 august 2002. La cel de al V-lea Congresal UUR desfãºurat în Bucureºti, în perioada 24-25noiembrie 2006, Statutul Uniunii a fost prezentatmult mai îmbunãtãþit pus de acord cu noua Con sti -tuþie ºi Ordonanþa nr.26 din 30 ianuarie 2000 (actu-alizatã) cu privire la asociaþii ºi fundaþii, aprobatã deLegea nr.246 din 18 iulie 2005. ªi o ultimã modifi-care a Statutului s-a aprobat la cel de al VI-leaCongres al Uniunii Ucrainenilor din România ce aavut loc la Timiºoara la data de 1 octombrie 2011.

Publicitatea care s-a fãcut privind drepturiledemocratice ale poporului român, instaurate dupã22 decembrie 1989, a avut influenþã beneficã pentruetnicii ucraineni din zonele unde vieþuiesc compact,ºi anume în Maramureº, Suceava, Banat ºi Tulcea.

În „Graiul Maramureºului“ s-a fãcut publicprimul semn de coagulare a etnicilor ucraineni ladata de 13 ianuarie. La 14 ianuarie 1990, cotidianula publicat un Apel al Comitetului de iniþiativã alAlianþei Democratice a Ucrainenilor din judeþulMaramureº, cu sediul în comuna Poienile de subMunte, cu o populaþie de peste 10.000 de ucraineni.

„La 3 martie 1990, a fost publicatã Platforma-program a Uniunii Ucrainenilor din România,anunþându-se ºi candidaþii sãi pentru alegerile din20 mai: preotul Ivan Piþura, vicarul Bisericii Orto -doxe Ucrainene din România, ºi profesorul IuliuManuleac la Camera Deputaþilor ºi a scriitoruluiPaul Romaniuc din Rona de Sus la Senat. UUR acâºtigat un mandat de deputat prin vicarul IvanPiþura (mai-iunie 1990), ocupat apoi de cel careavea sã fie preºedinte UUR, ªtefan Tcaciuc (iunie1990-2004)“ (Vasile Gaftone, Românii ºi etniile dinMaramureº).

Dar pânã la alegerile din mai 1990 ºi în altelocalitãþi ale României, ucrainenii s-au constituit înorganizaþii locale ºi judeþene, iar apoi au aderat laUniunea Ucrainenilor din România organizând con-ferinþe la nivel de regiuni (de þinut).

Prima conferinþã a ucrainenilor din Maramureº aavut loc la data de 28 ianuarie în municipiul BaiaMare, la care au fost invitaþi ucraineni din toatelocalitãþile judeþului. La acest forum s-a stabilit cãeste necesarã convocarea unei conferinþe la nivel deþinut, la care sã participe ºi ucrainenii ºi judeþelelimitrofe, iar sediul sã fie în municipiul SighetuMarmaþiei, leagãnul culturii ucrainene din Mara mu -reº ºi din nord-vestul României. La Baia Mare, s-aconstituit organizaþia municipalã (filiala) a UniuniiUcrainenilor din România, la care au fost arondateoraºele Baia Sprie, Cavnic, Seini ºi Târgu Lãpuº.Preºedintele filialei a fost ales prof. Iura Paraºcineþ,iar vicepreºedinþi, ªtefan Buciuta ºi NicolaeMesaroº. Din anul 1992, funcþia de preºedinte a fostacordatã domnului ªtefan Buciuta.

În aceastã perioadã ºi la Suceava a avut localegerea organelor locale ale Uniunii. În organizaþiaþinutului Bucovina a fost ales preºedinte profesorulIura Lucan, iar în Banat, la Lugoj, a fost constituitãorganizaþia de þinut sub conducerea profesoruluiIura Semeniuc.

Ulterior ºi la Tulcea s-a constituit organizaþiaUniunii unde a fost ales preºedinte profesorul VirgilRiþco.

Prima Conferinþã de þinut a Uniunii Ucrainenilordin România s-a desfãºurat la Sighetu Marmaþiei, la10 februarie 1990, la care au participat peste 400 dedelegaþi ºi invitaþi. Evenimentul a fost amplucomentat în unicul jurnal ucrainean existent atunci„Vilne slovo“.

La aceastã conferinþã au fost prezenþi ºireprezentanþi ai Consiliului Provizoriu de Con -ducere în frunte cu preºedintele, scriitorul ªtefanTcaciuc. Conferinþa ºi-a ales organele de conducereavându-l în frunte pe preºedintele, prof. IuliuManuleac.

La 15 martie 1990, la Casa Scriitorilor a avut locadunarea de constituire a organizaþiei municipaleBucureºti a Uniunii Ucrainenilor din România, cucare ocazie a fost ales comitetul de conducere com-pus din domnul Ihor Lemnîi - preºedinte, domnulIoan Rebuºapcã-vicepreºedinte, domniºoara Olgaªveduneac - secretar ºi alþi membri.

În urma desfãºurãrii conferinþelor teritoriale ºi aadunãrilor orgnizaþiilor locale ºi municipale s-aconvocat primul Congres al Uniunii Ucrainenilordin România în Bucureºti la 28 aprilie 1990.

Comisia pentru numãrarea voturilor a întocmitun proces-verbal cu nr.149/IV-1990 în care semenþioneazã:

Preºedintele Comisiei a fost împuternicit sãdeclare în faþa participanþilor la Congres cã prin votsecret au fost aleºi urmãtorii membri în Consiliu:preºedinte Tcaciuc ªtefan, voturi pentru 84 dintotalul de 110 voturi valabil exprimate; prim-vicepreºedinte Covaci Ivan, voturi pentru 69; prim-vicepreºedinte Piþura Ioan, voturi pentru 73;vicepreºedinte Rebuºapcã Ioan, voturi pentru 95;vicepreºedinte Manuleac Iuliu, voturi pentru 102;vicepreºedinte Semeniuc Gheorghe, voturi pentru104; vicepreºedinte Lucan Gicã, voturi pentru 102;vicepreºedinte Riþco Virgil, voturi pentru 101; se -cretar general Nepohoda Ivan, voturi pentru 96; se -cretar Colotelo Iaroslava, voturi pentru 93; trezorierKiril Kuþiuk, voturi pentru 95 ºi urmãtorii membri:Rebuºapcã Dumitru, Kramar Mihai, Robciuc Ion,Mihaiciuc Eugen, Reguº Corneliu, Olexiuc Nicolae,Romaniuc Paul, Popovici Teodor, Mesaroº Nicolae,Buciuta ªtefan, Brânzaniuc Mihai, Horvat Vasile,Rusnac Andrei, ªutac Maria, ªmuleac Ioan, Fedkoªtefan, Ciabrun Mihai, Buciuta ªtefan (Timiºoara),Negriuc Ioan, ªeiciuc Adrian, Smocot Constantin,Ianoº Valerian, Cureliuc Nicolae, Ardelean Ioan,Ivanov Anani, Iacovici Ioan, Mihaleico Maria,Fediuc Mihai, Verbina Dan, Covaci Ivan.

În total au fost aleºi 41 de membri în Consiliu.

(Continuare în numãrul urmãtor)

ªtefan BUCIUTa, preºedinte UUR

un sfert de veac de la constituirea uniunii ucrainenilor din românia

curierul ucrainean 5

Dupã cum ºtim, exprimarea „Hristos senaºte! Slãviþi-L!“, rostitã în limba ucraineanã, seaude în fiecare an în oraºul maramureºeanSighetu Marmaþiei, între Crãciun ºi Anul Nou pestil vechi, atunci când filiala Maramureº aUniunii Ucrainenilor din România, organizeazãFestivalul de colinde, datini ºi obiceiuri de iarnãla ucraineni.

Acest festival a devenit un fenomen marcantîn viaþa culturalã localã din România, în comu-nitatea ucraineanã, care prin muncã deosebitã ºidedicare pune în valoare patrimoniul culturalucrainean.

La festivalul din acest an, care s-adesfãºurat în perioada 9-10 ianuarie, auparticipat urmãtorii oaspeþi: IaroslavSkumatciuk, preºedintele Adminis tra -þiei de Stat Regionale Verchovyna, IvanMakivnyciuk, prefectul raionului Ver -chovyna, Basarab Serhi, vice preºe din -tele Administraþiei de Stat Regio naleVerchovyna Ivano-Frankivsk, Vo lo -dymyr Kuºnir, vicepreºedintele Ad mi -nistraþiei de Stat Regionale VerchovynaIvano-Frankivsk, Vasyl Hubal, guver-natorul regiunii Trans carpatia, AllaKendzera, preºedinta SecretariatuluiAsociaþiei „Ucraina-Lumea“.

Din partea Uniunii Ucrainenilor dinRomânia, au participat ªtefan Buciuta, preºe -din tele UUR, Miroslav Petreþchi, prim-vice -preºedintele UUR, Macioca Mihai, preºe dintelefilialei Satu Mare a UUR, Liber Ivan, preºedin-tele filialei Caraº-Severin, Semciuc Victor, pre -ºe dinte filialei Botoºani a UUR, IaroslavaColotelo, preºedinta filialei Bucureºti a UUR,Petraºuc Boreslaw, preºedintele filialei Suceavaa UUR, preºedinþii organizaþiilor UUR dinMicula, ªtiuca, Poienile de sub Munte, Repe -dea, Ruscova, Crasna Viºeului, Valea Viºeului,Bistra, Coºtiui, Rona de Sus, Crãciuneºti,Bocicoiu Mare, Lunca la Tisa, Remeþi, SighetuMarmaþiei.

Deschiderea oficialã a festivalului a avut locla 9 ianuarie, în sala de spectacole a ªcolii deMuzicã „Mihai Eminescu“. Festivalul a fost des -chis de ªtefan Buciuta, împreunã cu Miroslav

Petreþchi, iar traducerea a fost asiguratã de dnaElvira Codrea, consilier în cadrul MinisteruluiEducaþiei Naþionale. De asemenea, pãrinteleNicolae Lauruc a binecuvântat acest festival,dupã care corul „Vocile Ronei“ din Rona de Sus,sub îndrumarea dnei Geta Petreþ chi a interpretat

colinde ucrainene. La final, ansamblurile artis-tice din Ucraina conduse de dl VasylNachyrneak ºi dna Vira Masliuk au interpretatcolinde ºi urãri specifice zonei Ver chovyna ºiKiev.

A doua zi, 10 ianuarie, festivalul a continuatcu Sfânta Liturghie care s-a desfãºurat laBiserica ortodoxã ucraineanã din SighetuMarmaþiei, oficiatã de pãrintele Nicolae Lauruc.

Începând cu orele 12, peste 700 de colindã-tori din Ucraina ºi România, împreunã cuoaspeþii sus-amintiþi, au început sã defileze princentrul oraºului Sighetu Marmaþiei, undeamestecul de culori ºi varietatea de costume s-aîmbinat perfect cu elementele arhitecturalespecifice clãdirilor ºi cu omãtul alb care aco -perea strãzile Sighetului.

Spectacolul a fost deschis de gazda festivalu-

lui, domnul Miroslav Petreþchi, care a salutatoaspeþii ºi colindãtorii, dupã care programul afost prezentat de domnul Pasenciuc Vasile,preºedintele organizaþiei Remeþi a UniuniiUcrainenilor din România.

Concertul a fost deschis de corul Bisericiiortodoxe ucrainene din Sighetu Mar -ma þ iei, dupã care oaspeþii din Ver -cho vyna ºi Kiev au prezentat un mi -nu nat moment artistic.

În continuare, au interpretat co -linde specifice fiecãrui judeþ, cânteceºi poezii, ansamblurile artistice dinSatu Mare, Caraº-Severin, Timiº,Tulcea, Suceava ºi Botoºani. Nuputeau sã lipseascã nici colindãtoriidin Poienile de sub Munte, Repedea,Ruscova, Crasna Viºeului, ValeaViºeului, Bistra, Coºtiui, Rona deSus, Crãciuneºti, Bocicoiu Mare,Lunca la Tisa ºi Remeþi. Toateansamblu rile au fost rãsplãtite cupremii ºi diplome.

Încã de la începuturile sale, festivalul a câºti-gat simpatia tuturor naþionalitãþilor care trãiescpe teritoriul þãrii noastre ºi în special a comu-nitãþii ucrainene, devenind ºi o lecþie de educarea tinerilor în spiritul dragostei faþã de tradiþiileucrainene. Îmbucurãtor este faptul cã numãrultinerilor care participã la acest festival creºte dela an la an.

În concluzie putem afirma cã festivalul a fostreuºit, poate unul dintre cele mai reuºite, cãciorganizatorii s-au depãºit pe ei înºiºi, iar oas -peþii cu greu au putut sã se despartã de judeþulMaramureº ºi de tradiþiile ucrainenilor din þaranoastrã.

Nicolae Miroslav PETREÞCHI,director economic al UUR

FFeesstt iivvaalluull ddee ccooll iinnddee,, ddaatt iinnii çç ii oobbiicceeiiuurrii ddee iiaarrnnåå llaa uuccrraaiinneennii

Eram copil... nici nu umblam laºcoalã, când tata mi-a fãcut cadouun buhai, poate pentru a-ºi alinadezamãgirea cã în loc de bãiat setrezise cu o fatã în bãtãturã. În fine,nu conteazã atât motivaþia tatãluimeu, cât faptul cã eu, mândrãnevoie mare, m-am aºezat pe bancadin faþa porþii ºi mã jucam cu zgo-motosul cadou, pentru a-i faceinvidioºi pe colegii mei de joacã,mai ales pe bãieþi. Un vecin de-almeu, ºi rudã pe deasupra, flãcãucare pregãtea umblatul cu Malanca,auzind gãlãgia fãcutã vine cu opropunere la mine. Îmi plãteºte câtvreau, dacã-i împrumut buhaiul înnoaptea de Anul Nou. Preþ de câte-va secunde mã gândesc, ºi-i spun cãsunt de acord. Mã întreabã câtvreau, ºi-i rãspund cã nu vreau bani.Rãmâne nedumerit, dar nu-l lasmult aºa ºi-i comunic „preþul“ meu:vreau sã fac parte ºi eu din alaiulcare va însoþi Malanca. Îmi rãs -punde cã nu se poate, cã e frig, iareu sunt micã... Îi dau dreptate ºi facca glasul buhaiului meu sã rãsuneîntr-un muget grav ºi înfuriat, faptcare-l face sã accepte oferta mea, cuo condiþie: voi însoþi alaiul doar pestrada mea, apoi mã voi întoarceacasã. Accept compromisul, doar sãmã vãd primitã în grup, apoi vãd eucum vor evolua lucrurile.

Aºa cã trec la improvizarea unuicostum. Îi rog pe ai mei sã mã ajute,gãsim o mascã, o rochie lungã, viu

coloratã, o „fustcã“ dintr-aia groa -sã, o hainã de-a mamei aruncatãprin pod, confecþionãm flori dinhârtie creponatã, lanþuri de toateculorile din acelaºi material ºi vesti-mentaþia babei din alai e pregãtitã.

La puþin timp dupã lãsareaîntunericului, împreunã cu bunicamea plecãm la casa rudei mele undeasist fascinatã la ritualul de îmbrã-care a tuturor participanþilor. Eramatât de mândrã cã ºtiam cine seascunde în spatele personajelor, iarcei pe care-i vom colinda îºi vorbate capul zile bune sã ghiceascãcine era Malanca, comandantul,regele, regina, doctorul, dracii, fri -ze rii, fotografii, bucãtarii, mirele,mi reasa, cãluºarii, babele; moº -negii, Anul Vechi, Anul Nou etc.

Alaiul de urãtori astfel gãtit ºifoarte gãlãgios o porneºte pe lacase le gospodarilor. Aici începe sãinterpreteze cântece tradiþionale, sãexecute dansuri ritmice, sã spunãglu me, sã rosteascã urãri specificesãrbãtorilor de iarnã. Pe drum alaiulnostru se întâlneºte cu alte cete ceînsoþesc Malanca. Acestea se deo -sebesc de ceata noastrã prin costu-maþie ºi prin repertoriul abordat,improvizeazã lupte între ele, mi seface fricã, dar apoi îmi dau seamacã totul e doar un joc... e atât de fru-

mos!!! Din starea de bine mãtrezeºte Malanca mea, adicã ruda,partenerul meu de afaceri. Mãanunþã cã trebuie sã merg acasã, etimpul sã dorm... Îi zic cã vreau sãumblu cu ei toatã noaptea. Îmi zicecã nu se poate. Nu?.. mã îndreptspre cel care mãnuieºte buhaiulmeu ºi i-l smulg din mâini. Luatprin surprindere, nu opune rezis-tenþã... Cu buhaiul în braþe o por-nesc spre casã, prin noaptea neagrã.Malanca aleargã dupã mine ºi-mispune cã voi umbla cu ei toatãnoap tea. Rãsuflu uºuratã. Unul din-tre draci pleacã spre casa mea sã-ianunþe pe ai mei sã nu se îngrijo -reze cã nu vin acasã, cã am deve nittitularã în alaiul care însoþeºteMalanca din Ratoº.

Îmi aduc aminte de aceastã în -tâmplare în timp ce mã aflu în piaþacentralã din Rãdãuþi ºi asist la spec-tacolul organizat de Primãrie. Mãsimt înstrãinatã, goalã pe dinãuntru,conºtientizez cum acest obicei alcopilãriei mele - Malanca - moare...

Mulþi dintre copiii din ziua deastãzi nici n-au auzit de acest obi-cei. Unii cercetãtori afirmã cã el arfi venit de la ucraineni, alþii susþincã este specific grecilor sau confir-mã cã obiceiul coboarã din vremuristrãvechi, de la dacoromâni. Nu

sunt folclorist sau etnograf, dar ºtiucã am crescut cu acest obicei. Apoiam citit despre el. Am aflat cã Ma -lan ca provine de la sfânta Melaniasãrbãtoritã la 31 decembrie, con-form calendarului nou, ºi 13 ianua -rie, pe stil vechi. Legenda spune cãMalanca ar fi fost fiica primaruluioraºului Kamianeþ-Podilskyi, regi u -nea Hmelnyþkyi, Ucraina, care-ar fifost omorâtã de tãtari în timp ceîncerca sã-ºi apere oraºul de hoar -de. Acest obicei se întâlneºte înloca litãþi din Ucraina, Moldova ºidin judeþul Suceava. Meritã notat ºifaptul cã în zilele de 15-16 ianua rie2013, la Cernãuþi, a fost organizat„Malanca fest 2013“, ediþia a III-a.Festivalul a adunat un numãr recordde 32 de grupuri ºi un total de pesteo mie de participanþi, care au luptatpentru marile premii, evenimentulfiind urmãrit de zeci de mii de vi zi -tatori, care l-au transformat într-ocarte de vizitã a Bucovinei.

Am scris aceste rânduri cu tris-teþe în suflet. Pe an ce trece, se or -ga nizeazã tot mai puþine Malãnci ºitot mai puþini gospodari le pri mescîn casele sau, cel puþin, în ogrãzilelor. Am devenit comozi, fudulichiar... ne-am domnit astãzi ºi esteruºinos sã mergem cu colinda. Neuitãm tradiþiile, înstrãinându-ne ast-fel unii de alþii.

Lãcrãmioara GRIGORCIUC

Malanca copilãriei mele

6 curierul ucrainean

Sâmbãtã, 29 noiembrie 2014, UniuneaUcrainenilor din România filiala Caraº-Severin, preºedinte prof. Ivan Liber, a organi-zat aniversarea a 50 de ani de la înfiinþareacorului „Barvinok“ din Cornuþel, comunaPãltiniº, judeþul Caraº-Severin. La aceastãaniversare au fost invitate ºi câteva formaþiiartistice din Ma ra mureº: corul „Vocile Ronei“ºi formaþia de dan suri „Sokoleata“ din Rona deSus, dirijor ºi instructor prof. Petreþchi Geta,formaþia „Cãlina roºie“, conducãtor ºi solistMiroslav Petreþchi ºi gru pul vocal feminin

„Rusceanca“ din Rus co va. Din Cluj-Napoca afost invitat un grup de studenþi de la Uni -versitatea de Litere „Babeº-Bolyai“.

La festivitate a luat parte preºedintele UUR,ªtefan Buciuta, ºi preºedintele UUR-filialaMa ra mureº, Miroslav Petreþchi. Festivitatea aînceput cu cântecul de bun venit interpretat decorul „Holos ukrainþiv“, dirijat de prof. com-

pozitor ºi publicist I. Liber. Apoi au începutscurte alocuþiuni ale oficialilor. În cuvântulsãu, ªtefan Buciuta a urat bun venit tuturorformaþiilor artistice la aceastã aniversare ºi a

în mânat medalia ju -bi liarã „Ta ras ªev -cenko“ prof. I. Liberpentru întreaga acti -vi tate muzicalã ºi or -ga nizatoricã ºi „Di -ploma de Exce lenþã“actualei dirijoare afor maþiei co rale„Bar vinok“, Ti lia ªuº co.

La începutul spec-tacolului a evoluat pescenã grupul de copiicu cântece ºi ansam-blul de dans din loca -li tatea Cornuþel, pre -gãtit de prof. MihaiBobyk. În aplauze a

urcat pe scenã grupul coral „Barvinok“, lasfârºitul evoluþiei fiecare membru primind„Diploma aniversarã“.

A urmat pe scenã deja cunoscutul cor mixt„Vocile Ronei“ din Rona de Sus care, anulacesta, împlineºte 65 de ani de activitate.

Sub bagheta dirijoarei Geta Petreþchi corul aîncântat publicul cu câteva cântece ucrai ne ne.

La sfâr ºi tul evoluþiei corul ainterpretat „La mulþi ani“ pepatru voci, ca dedicaþie co -rului ani versar. Dansul po -pular lo cal din Rona de Sus,interpretat de formaþia deelevi „Soko leata“ a ªco liiGene rale din localitate, in -structor tot prof. G. Pe treþ -chi, a cuce rit pu blicul cuacurateþea interpre tãrii. For -maþia vocal-instrumentalã„Cãlina roºie“, solist ºi con-ducãtor Miroslav Pe treþ chi,a animat publicul cu cântecepopulare ucrai ne ne cunos-

cute ºi îndrãgite de toþi, fãcându-i sã cânte ºi ei.Grupul vocal feminin „Rusceanca“ din Rus -cova a interpretat câteva cântece populare,acompaniate de instrumentiºtii Grijac Ni colaeºi Semeniuc Gheorghe. Au încheiat evo lu þia cuun duet interpretat de prof. Mihaela Mi cu -laiciuc (conducãtoarea grupului) ºi fiica ei.

O impresie deosebitã a produs piesa deteatru interpretatã de un grup de studenþi de laFacultatea de Litere „Babeº-Bolyai“ din Cluj-Napoca. Motiv de mândrie pentru roneni estefaptul cã 6 din cei 9 studenþi sunt din Rona deSus ºi au fost pregãtiþi de lectorii universitariMihaela ºi Ivan Herbil tot din Rona de Sus.

La sfârºit, a evoluat corul „Zelena liºcina“ ºi„Holos ukrainþiv“ sub conducerea prof. I. Li -ber, originar din Ruscova, cu Liceul Ucraineanterminat la Sighet. Fiecare formaþie artisticã afost rãsplãtitã cu diplome ºi flori.

În încheiere, organizatorul, prof. I.Liber,preºedintele filialei UUR Caraº-Severin ºi pri-marul comunei au mulþumit formaþiilor partici -pante la concert ºi i-a invitat pe toþi la o masãcomunã, unde cântecele au rãsunat în conti -nuare.

Drumul dus-întors din Maramureº la Caran -sebeº a fost lung, dar a meritat.

Ileana DaN

Corul „Vocile Ronei“ prezent la aniversarea a 50 deani de activitate a corului „Barvinok“ din Cornuþel

Corul „Vocile Ronei“

Grupul vocal „Rusceanca“

Formaþia „Cãlina roºie“

În luna decembrie, la BibliotecaMuni ci palã, a avut loc un concert cuprilejul împlinirii a 25 de ani de când aluat fiinþã Asociaþia coralã „ArmoniaIon Cunþan” din Oneºti, al cãrei secre-tar fusese Paul ªoucaliuc, chiar de laînceput. Concertul fuse se proiectat încãde soþul meu ºi s-a desfã ºurat în conformitatecu acel proiect, cu deosebirea cã printrenumele foºtilor membri ai coralei, cu meritedeosebite, ce se cuveneau rãsplãtite cu diplo -me, se gãsea ºi numele sãu, pe singura diplomãacordatã post-mortem. Aceasta mi-a fost înmâ-natã mie.

Punctul central al acestui concert îl consti-tuise realizarea, cu doi ani în urmã, a unuiproiect european, creierul cãruia fusese totPaul. Se numise TESST ºi consta în faptul cãpermitea reunirea temporarã a unor coruri deamatori, în special, din zonele mai puþinfavorizate, cu scopul ca ele sã înveþe sã cânteîmpreunã cântece tradiþionale, specifice fiecã -rei zone în parte. Oneºtiul reprezenta Româ -nia, ca þarã iniþiatoare de proiect, prin urmare,la noi a avut loc primul concert internaþional,cu participarea unor membri invitaþi din cele-lalte þãri participante la proiect, respectiv,

Anglia (Devon), Germania (Weimar), Italia(Pistoia), Spania (Madrid), Portugalia (Lisa -bona). Fiecare coralã se angajase sã înveþe câte4 cântece ale popoarelor sus-amintite, pe carele-au executat în faþa publicului, întâi, oneº -tean, apoi, rând pe rând, al celorlalte locaþii.De asemenea, fiecare coralã avea dreptul lapropriul sãu dirijor. Dintre cei 50 de membri aicoralei oneºtene, peste 40 au putut beneficiade deplasãri spre þãrile coparticipante, chiardacã, oficial, aveau dreptul la deplasare gratui -tã doar câte 4 membri, în þara aleasã de ei,dupã preferinþã. ªi alþi membri puteau cãlãtoriîmpreunã cu cei planificaþi, cu condiþia sã-ºiachite costul cãlãtoriei. Unii au fost chiar întoate cele cinci þãri. Paul a ales Germania ºim-a luat ºi pe mine, cu toate cã nu eram co -ristã. Mi-am achitat ºi eu cãlãtoria ºi pot afir-ma cã a meritat cu prisosinþã, cãci am petrecutcinci zile minunate în acel minunat oraº, cunumele Weimar, inimã a culturii germane. În

cadrul concertului au fost interpretate ºicinci cântece strãine, câte unul ales dinfiecare þarã participantã, dupã cum aufost alese de Paul, ca fiind cele maireprezentative.

Momentul cel mai emoþionant pentrumine a fost acela când a fost interpretat

de coralã, în memoria secretarului sãu, cân-tecul cel mai îndrãgit de el: „Suspinã Niprul ºise zbate”. Mai ales cã de data aceasta membriicoralei au reuºit sã-l cânte ºi în variantaucraineanã, prin contribuþia solistei CristinaIscru, care avusese cuvintele originale, scriseîncã de mâna lui Paul, cu caractere latine:„Reve ta stohne”; cãci el dorise foarte mult sãintre în repertoriul coralei în dublã inter-pretare. Reuºise asta doar o singurã datã, cu oaltã solistã, când au fãcut, cu ani în urmã, odeplasare în oraºul Cernãuþi. ªi atunci, ºiacum, aceastã interpretare a fost rãsplãtitã cuaplauze puternice. Numai eu nu mi-am maiputut reþine lacrimile care mi-au inundat faþa ºisufletul. Cunoaºteþi ºi dumneavoastrã cât demult s-a zbãtut Paul pentru cântecul acesta, casã-l apere de vulgarizare, cu strofa artificialadãugatã.

Valeria ªOUCaLIUC

Concert la Oneºt iConcert la Oneºt i

7curierul ucrainean

Într-o atmosferã destinsã, într-un local minunat ºi cu invitaþi deînaltã clasã, filiala Iaºi a sãrbãtorit165 de ani de la naºterea mareluipoet român Mihai Eminescu (15ianuarie 1850). Am folosit acestprilej ºi pentru a marca 79 de anide la naºterea poetului ucraineandin România, ªtefan Tcaciuc (13ia nuarie 1936).

De ce Mihai Eminescu ºi de ceªtefan Tcaciuc?

Pentru cã, dacã în cazul luiEminescu, critica de specialitateeste unanimã în a aprecia cã acestaeste cel mai mare poet român (deºiîn ultimul timp au apãrut voci pre-cum cã Eminescu nu ar mai fi deactualitate, cã este naþionalist, cãnu este progresist etc.) în cazul luiªtefan Tcaciuc, dupã apreciereanoastrã, putem spune cã este unuldintre cei mai apreciaþi ºi iubiþipoeþi ºi scriitori ucraineni dinRomânia. Ce îi mai uneºte? -Bucovina; dacã ªtefan Tcaciuc s-anãscut ºi a trãit o parte din viaþã înBucovina, Mihai Eminescu estelegat ºi el de Bucovina prin faptulcã o parte din studii ºi le-a fãcut laCernãuþi ºi prima sa poezie a fostscrisã la Cernãuþi „La mormântullui Aron Pumnul“.

Atât Mihai Eminescu, cât ºiªtefan Tcaciuc au fost ºi sunt iubiþiºi apreciaþi în Ucraina: ªtefanTcaciuc a fost membru al UniuniiScriitorilor din România ºi Ucrai -na, membru al Uniunii Scrii torilordin Diaspora „Cuvântul“ cu sediulla Toronto - Canada, membru alPenclubului din Ucraina, cu foartemulþi prieteni din lumea lite rarã(laureat al Premiului Naþio nal„Ivan Franko“ (Ucraina).

În Ucraina, în literatura de spe-cialitate, Mihai Eminescu estenumit „ªevcenko al românilor dinBucovina“.

În acelaºi timp, în cazul luiEminescu putem spune cã aceastãsãrbãtorire este o continuare aevenimentului, care s-a consumatla Cernãuþi la data de 15 ianuarie

a.c., când o delegaþie a municipiu-lui Iaºi condusã de viceprimarulmunicipiului, Chirica Mihai, ºi dincomponenþa cãreia a fãcut parte ºidl Serdenciuc Daniel, vicepre ºe -din tele filialei Iaºi a UUR, Sorin

Iacoban, deputat de Iaºi, VasileCâtea, consilier personal al minis -trului Tineretului ºi Sportului, adepus coroane de flori la monu-mentul lui Eminescu din Cernãuþialãturi de alte câteva delegaþii dinRomânia (judeþul Suceava) ºi dinUcraina.

Trebuie menþionat faptul cãîntre scriitorii ucraineni ºi românidin Bucovina au existat relaþiifoarte strânse de prietenie ºi cola -borare frãþeascã. Dupã cum susþinunele izvoare ucrainene, poetul ºicompozitorul Isydor Vorobkevycia fost bun prieten cu Eminescu pecând acesta era elev la Liceul„Aron Pumnul“ din Cernãuþi. Poe -tul Orest Masykevyci i s-a destãi-nuit poetului ªtefan Tcaciuc cã odelegaþie din Bucovina în frunte cuIsydor Vorobkevyci a participat laînmormântarea lui Eminescu de laBucureºti. Aceastã participare fiindconsemnatã de presa ucraineanã avremii.

Simpozionul „Mihai Eminescula ceas aniversar“ s-a desfãºuratîntr-o atmosferã plãcutã, parti -cipan þii având ocazia sã asculte

crâmpeie din biografia mareluipoet ºi cea a scriitorului ªtefanTcaciuc, sã viziteze douã expoziþiicu cele mai reprezentative opereale celor doi scriitori, sã ascultecâteva poezii ale celor doi poeþi,recitate de studenþii ªorgot Liviu,Musteaþã Camelia ºi Cibanu Ana -tol, ªorgot Ionuþ, ªugani Eca te rina,Ivanov Mara (de la Comu ni tateaRuºilor Lipoveni) în limbileromânã, ucrai nea nã ºi rusã, mo -

mente muzicaleprezentate deprofesorul IlieGorovei, la acor -deon ºi prof.Gorovei Marin,la vioarã (Co le -giul Naþio nal deArtã „OctavBãncilã“), stu -den þii Tocar Ci -prian, Gheor -ghian Constantinºi ªapcã Gheor -ghe acompaniaþila chitarã au in -ter pretat melodii -le „ªi dacã...“ ºi

„Glo sa“ pe versu rile lui M.Emi -nes cu, iar studentele Frãtãu ceanIulia, Frãtãucean Cris tina, Popuºoi

Victoria ºi Kistrui Valentina auinterpretat melodia „Pe lângãplopii fãrã soþ“ pe versurile lui M.Eminescu.

Pentru acest simpozion, filialaIaºi a pregãtit ºi realizat câte obroºurã (date biografice, culegere

de poezii în limba românã ºiucraineanã ºi fotografii), câte unposter cu fotografiile celor doipoeþi, un DVD cu materiale înPower point cu cele mai frumoasepoezii ale lui Mihai Eminescu ºibio grafia poetului, materialelefiind prezentate în cadrul expoziþii -lor organizate cu acest prilej.

La simpozion ne-au onorat cuprezenþa reprezentanþi ai mino ri tã -þilor din Iaºi, studenþi din Ucraina,care studiazã la Iaºi, profesori,membri ai filialei Iaºi a UUR.

Participanþii la simpozion auavut aprecieri elogioase la adresaorganizatorilor ºi a persoanelor im -plicate în prezentarea programului.

Apreciem cã simpozionul ºi-aatins scopul urmãrit, fiind încã oposibilitate de socializare întremem brii organizaþiei noastre cupersoane importante din oraºulnostru ºi cu impact asupra activi -tãþii minoritãþilor din Iaºi.

Cu ocazia vizitei delegaþieimunicipiului Iaºi la Cernãuþi, pen-tru a participa la evenimentul sus-menþionat, dl viceprimar ChiricaMihai a oferit în dar ªcolii Gim -naziale nr.6 din Cernãuþi peste 600volume de carte în limba românã.Dl viceprimar a fãcut invitaþie

prima rului oraºuluiCer nãuþi sã facã ovizitã oficialã la Iaºipentru a participa lamani festãrile oma-giale dedicate împli -nirii a 165 de ani dela Uni rea Princi pa -telor Ro mâ ne, invita -þie accep tatã de cãtreaces ta. Cu aceastãocazie, se va semnala Iaºi ºi un Acord depar teneriat între ora -ºele Iaºi, Cernãuþi ºiChiºinãu pentru sus -þi nerea candidaturiiIaºului la titlul deCapitalã Culturalã

Euro peanã în 2021, colaborarea îndomeniul educaþiei ºi al atrageriifondurilor europene.

Victor HRIHORCIUC,

Mihai Eminescu la ceas aniversar

La 15 ianuarie 2014, elevii ªcoliiGimnaziale din Bãlcãuþi au sãrbãtorit un dublu

eveniment: 165 de anide la naºterea luiMihai Eminescu ºiZiua Culturii Naþio -nale.

„Sã-l cinstim peEminescu“ este genericul sub care elevii îndru-maþi de doamna profesoarã LãcrãmioaraGrigorciuc au prezentat unmoment artistic. Într-o salã declasã, amenajatã sub formaunei ceainãrii lite ra re, s-aurecitat versuri din creaþia poe-tului, precum ºi ver suri dedi-cate acestuia, adu nate într-unmontaj lite ra r-artistic. Au fostdramatiza te fragmente din„Scri soa rea a III-a“ ºi din„Luceafãrul“. Elevii talentaþila desen au transpus versuleminescian în culoare, rea -lizându-se ºi o expoziþie culucrãrile plastice. Grupul de

folk „Mirsin“, coor donat de domnul profesorPetru-ªtefan ªoiman, a interpretat piese pe ver-suri de Eminescu.

Activitãþile au fost gândite astfel, încât sã-iîmbogãþeascã cultural ºi spiritual pe elevi, sã ledezvolte gustul pentru frumos ºi spiritul deechipã.

Convalia HREHORCIUC

Sã-l cinstim pe Eminescu

preºedintele filialei Iaºi a UUR

Anul acesta s-a sãrbãtorit, pentru prima datã,ziua de 24 ianuarie ca zi de sãrbãtoare naþionalãlegalã. Astfel, Iaºului i se recunoaºte rolul deci-siv pe care l-a jucat în Unirea PrincipatelorRomâne de la 24 ianuarie 1859. Programulevenimentelor organizate cu aceastã ocazie acuprins manifestãri atât în Piaþa Unirii, cât ºi pepietonalul ªtefan cel Mare ºi în cartiereleoraºului. La eveniment au fost invitaþi ºi au par-ticipat preºedintele României, Klaus Iohannis,precum ºi prim-ministrul Victor Ponta, membriai Guvernului, preºedinþii partidelor parla-mentare, parlamentari, preºedinþi de consiliijudeþene ºi primari din toatã zona de nord-est aMoldovei, dar ºi primarii din Cernãuþi ºiChiºinãu.

În programul evenimentelor a fost înscrisã ºio participare a oficialitãþilor centrale la slujbade pomenire a domnitorului Alexandru IoanCuza, moment care s-a desfãºurat la mor mântulacestuia de la Biserica „Trei Ierarhi“.

În acest context ºi în acest cadru sãrbãtorescprimarii din Iaºi, Cernãuþi (Ucraina) ºi Chiºi -nãu (Republica Moldova), în prezenþa pre-mierului Victor Ponta, au semnat un acord decolaborare în domeniul educaþiei, culturii ºiadministraþiei publice.

Acordul a fost semnat în Sala Goticã amãnãstirii „Trei Ierarhi“, la eveniment fiindpre zent ºi Teofan, mitropolitul Moldovei ºiBucovinei.

„Avem bucuria sã ne unim în continuare cucele douã oraºe, Chiºinãu ºi Cernãuþi, înproiecte concrete, pentru cã trãim la fel, simþimla fel, avem obiective comune. În anul 2008, totla 24 ianuarie, am semnat cu primarul Chiºi -nãu lui, domnul Chirtoacã, actul de înfrãþire

între cele douã oraºe. Apoi am reuºit sã facemînfrãþirea cu Cernãuþiul, într-o altã zi de sãrbã-toare, la 14 octombrie 2012, de ziua Sf. Cuv.Parascheva. Astãzi, tot la 24 ianuarie, când sãr-bãtorim prima oarã aceastã zi ca sãrbãtoarelegalã, semnãm un protocol de colaborare îndome niul educaþiei, culturii ºi în domeniuladministraþiei publice. E vorba de proiecte con-crete, cele douã oraºe vor sprijini Iaºul pentru aputea deveni Capitalã Culturalã Europeanã, ocapitalã care sã emane mai departe acest spiriteuropean în toatã aceastã regiune a Europei“, aspus primarul Iaºului, Gheorghe Nichita.

Primarul municipiului Iaºi a þinut sã mulþu -meascã primarilor Chiºinãului ºi Cernãuþiului,Dorin Chirtoacã ºi, respectiv, Oleksi Kaspruk,

cã nu s-au gândit la partea poli -ti cã, ci se gândesc la pro -blemele administrative comunecelor care se aflã la dreapta ºila stânga Prutului.

Cu acest prilej, prima rulCer nãu þiu lui, Oleksi Kas pruk,a spus celor pre zenþi cã, înurmã cu 156 de ani, popo rulromân a reuºit,prin eforturico mu ne, sãcon struiascã oþarã frumoasã.„Acum a venitrândul nostruca, prin efor-turi comune,

sã construim o Europã nouã,un viitor european“.

„Acum 156 de ani, dinpunctul meu de vedere, a înce -put procesul de realizare aunitãþii naþionale, dar ºi deintegrare europeanã a Româ -niei(...). Iatã cã România esteaºezatã.

Acum, fiecare trebuie sãfacã sã trãiascã mai bine.Sperãm cã acelaºi lucru se vaîntâmpla ºi pentru noi, cei dedincolo de Prut atât cei dinBasarabia, cât ºi cei din Bucovina. Sper sã nu

ne ia ºi nouã 150 de ani ca sã sefacã dreptate ºi pentru cei dedincolo de Prut. Sã sperãm cã,prin aseme-nea proiecteºi iniþiativecum este celde astãzi, sãreuºim sãaducem maiaproape pro -iec tele euro -pene, sã reu -ºim sã avems c h i m bu r imai strânseºi, de ce nu,aceastã au -to stradã care

sã lege Mol dova de Europasã aibã din start extensii direct la Bucureºti ºiCernãuþi. Asta ar fi cea mai bunã Unire în se -colul XXI“, a spus primarul Chiºinãului, DorinChirtoacã.

Prezent la eveniment, premierul Victor Ponta

a spus primarilor celor trei oraºe cã acestecolaborãri sunt utile ºi binevenite atât timp, cât„ne simþim toþi fraþi ºi prieteni ºi mergem înaceeaºi direcþie“.

„Anul trecut, am avut o întâlnire cu cei doiprim-miniºtri (ai Republicii Moldova ºi Ucrai -nei), am spus ºi atunci, ºi o spun ºi acum: Ro -mâ nia nu e Uniunea Sovieticã. Nu vrea sã iaceva cu forþa de la altcineva. România este oþarã care a încercat, în ultimii ani, sã se dez-volte, sã meargã spre valorile europene. Avem odatorie ca pentru cei din Basarabia, din Buco -vina, în primul rând, sã arãtãm un exemplu desucces, sã îi ajutãm sã înveþe din greºelile noas-tre, sã nu facã aceleaºi greºeli. De asemenea,trebuie sã facem tot ceea ce este bun pe parteaasta a Prutului, sau pe partea asta a Bucovinei,sã încercãm sã facem ºi pe partea cealaltã. Cutoþii avem nevoie de grãdiniþe, de ºcoli, locuride culturã, de o infrastructurã foarte bunã, de oautostradã, de energie, de tot ceea ce e nevoieca oamenii sã trãiascã în bunãstare ºi pace“, aspus premierul Victor Ponta.

La festivitãþi, din partea filialei Iaºi a UUR,au fost invitaþi ºi au participat dnii Hrihorciuc

Victor ºi Serdenciuc Da -niel. Pe timpul ºederii înmunicipiul Iaºi primaruloraºului Cernãuþi a fãcut ovizitã la sediul filialeinoastre, ocazie cu care amprezentat pe scurt struc-tura ºi activitãþile ce ledesfã ºoarã filiala noastrãºi am discutat o serie deproble me legate de o even-tualã colaborare în viitor.Dom nul Oleksi Kasprukne-a rugat ca pânã ce sevor statornici relaþii decolaborare directe ºi trai -nice la nivel interdeparta-mental ºi instituþional din-tre Cer nãuþi ºi Iaºi,conduce rea filialei noastresã sprijine Ad ministraþiaoraºului Cer nãuþi ºi alteunitãþi, organizaþii ºi aso-

ciaþii în gãsirea de parteneri ºi, dupã caz, înasigurarea schimbului de informaþii dintre aceº-tia, precum ºi în atragerea de fonduri europeneîn cadrul unor programe transfronta liere iniþiate

de organizaþiile ºi instituþiile competente dinIaºi, propunere cu care am fost de acord.

VictorHRIHORCIUC,preºedintele filialei Iaºi a UUR

curierul ucrainean8

Repere culturale ± Repere culturale ±Repere culturale

Semnarea acordului de colaborare în domeniul educaÆiei, culturii çiadministraÆiei publice între oraçele iaçi, cernåuÆi çi chiçinåu

9curierul ucrainean

Repere culturale ± Repere culturale ±Repere culturale

In permanenþã am considerat cã valorizareamoºtenirii culturale trebuie sã reprezinte o pri-oritate pentru comunitatea ucraineanã, iardatoria fiecãruia dintre noi este de a pãstra ºi atransmite mai departe nealterate valorile înjurul cãrora ne-am format ºi definit de-a lun-gul timpului. Limba, religia, tradiþiile ºi obi-ceiurile ucrainene constituie temelia comu-nitãþii noastre, temelie fãrã de care oriceraportare la viitor devine iluzorie.

M-am bucurat nespus când am vãzut, îndiferite localitãþi din România în care trãiescînsemnate comunitãþi de ucraineni, cã tradiþiaeste dusã mai departe cu responsabilitate, cãexistã copii dornici de a învãþa limba ucrai -neanã, cântece ºi dansuri tradiþionale, dascãliinimoºi care se implicã cu dãruire în formareaacestor copii, dar ºi membri ai comunitãþiinoastre care fac tot posibilul pentru a semnalaºi rezolva eventuale probleme. În acest sens,aº vrea sã amintesc de o interpelare recentã pecare am adresat-o Ministrului Educaþiei, înurma cãreia s-a evitat desfiinþarea a douã clasede ucraineanã de la ªcoala Gimnazialã dinValea Viºeului, Maramureº, cu toate cã aces-tea sunt sub minimum de efectiv admis.

Atât timp cât în ºcoli se vor þine cursuri înucraineanã, în biserici se va sluji în limbaucraineanã, iar acasã fiecare dintre noi vatrans mite copiilor elementele de bazã ale cul-turii ucrainene, nu vom avea cum sã ne pier-dem identitatea.

Personal, am înþeles importanþatransmiterii pe toate canalele a va -lo rilor culturii ucrainene ºi, decând reprezint comunitatea ucrai -neanã în Parlamentul României,am cola bo rat cu reprezentanþiimass-me diei pentru a le facecunoscute. Împreunã cu aceºtia,am fost în comunitãþile de ucrai -neni din în trea ga þarã, de la Tulceaîn Mara mureº, de la Suceava ºiBotoºani pânã în Timiº, în dorinþade a promova specificul ucraineanal acestor zone, de a-l înþelege maibine, de a asimila lucruri noi ºi, nuîn ul timul rând, de a arãta întregiiRo mâ nii frumuseþea ºi bunãtateadin su fle tele acelor oameni careformeazã minoritatea ucraineanã.

Toate acestea au fost reflectate în emisiuniprecum Europolis ºi Convieþuiri de la postulTVR1, la TVR3, la radio sau în presa localã.

În judeþul Tulcea, de exemplu, au fost sur-prinse aspecte din viaþa etniei noastre din zonaDeltei Dunãrii, de la tainele pescuitului, alemâncãrurilor tradiþionale bazate pe peºte, laprelucrarea stufului pentru acoperitul caselorsau obiectele de artizanat confecþionate demeºterii populari, în mod deosebit, remarcând

programele artis-tice prezentate degrupurile vocale„Zadunaiska Sici“din Tulcea, „Ry -balka“ din Criºan,„Veselka“ din Ca -raorman, „Ciornemore“ din SfântuGheorghe, „Bilaroja“ din Letea ºi„Du nai“ din Par -dina.

În alt colþ deþarã, în Bucovina,comunitãþile deucrai neni huþuli dinzonã au scos în evi-denþã nu numai

fru museþea ºi ori -gi nalitatea unorobiceiuri prea pu -þin cunoscute înafara comunitãþii,cât mai ales im -por tanþa comu-nicãrii lor maideparte. Cos tu me -le populare purtatecu mândrie la în -tâlnirile avute,cântecele, precumºi implicarea deo -se bitã în pr e zen -tarea dansului„hu þul“ de cãtre ofor maþie tradiþio -na lã de muzicã in -strumentalã din Ulma, demonstreazã cã va lo - rile de bazã ale ucrainenilor huþuli dinBucovina sunt încã vii. Tot în Bucovina a fost

surprins ºi specificul sãrbãtorilor de Crãciun ºide Anul Nou, pe stil vechi, cu bogata masã dinAjun pe care se aflã 12 feluri de mâncãruri depost, colindele.

Devotamentul cu care obiceiurile zoneisunt transmise le-am putut remarca în activi-tatea ansamblurilor „Polonynka“ din Paltinu-Vatra Moldoviþei, „Cervona kalyna“ din Ne -gostina, „Kozaciok“ din Bãlcãuþi, a grupurilorde copii de la ªcoala din Miliºãuþi, „Vesna“din Mihãileni-Botoºani sau cel din Bistra,coordonat de profesorul Coreniuc Dumitru.

Totodatã, vreau sã amintesc cã, la sfârºitulanului trecut, în localitãþile Gottlob ºi Re me -tea Micã din judeþul Timiº, a avut loc Festi -valul cântecului ºi dansului ucrainean dinBanat, organizat de Uniunea Ucrainenilor dinRomânia, în colaborare cu Ministerul Culturii.Festivalul a adus laolaltã grupuri ºi ansambluriculturale profesionale ucrainene atât dinjudeþul Timiº, precum „Tânãra speranþã“ dinSoca, „Iarba de mãtase“ din Lugoj, „Reme -tean ca“ din Remetea Micã, „Kalynka“ dinªtiuca, „Tinerii stejãrei“ din Dragomireºti,formaþia instrumentalã ªtefan Buciuta ºiNeluþu Marocico, precum ºi din Rona de Sus,judeþul Maramureº ºi Novisad, Serbia.

Din pãcate, nu pot sã cuprind aici toategrupurile ºi ansamblurile ucrainene, dar folo -

sesc aceastã ocazie pentru a le adresa mulþu-miri tuturor celor care au pus suflet în tot ceeace au fãcut, coordonatorilor ºi cadrelor didac-

tice care au arãtat odatã în plus fru-museþea etnofolcloricã ucraineanã,precum ºi preºedinþilor filialelor ºiorganizaþiilor locale ale UUR pen-tru contribuþia ºi implicarea deo -sebitã în promovarea obiceiurilor ºitradiþiilor, cu orice prilej.

Consider cã este de datorianoastrã, a tuturor, sã facem eforturiîn continuare, pentru a stimulaimplicarea tinerilor în activitãþispecifice, de a ne conserva ºi facecunoscute valorile culturale, pentrua ne putea defini ca etnie ºi pesteani.

Ion MaROCICO,deputat

Promovarea moºtenirii culturale ucrainene

Ansamblul „Zadunaiska Sici“ din Tulcea

Corul „Vocile Ronei“ din Rona de Sus, Maramureº

Ansamblul „Kozaciok“ din Bãlcãuþi

curierul ucrainean10

Prin Decretul nr. 948 din 22 decembrie 2014, semnat de domnulP. Poroºenko, preºedintele Ucrainei, s-a stabilit ca la data de 22 fe -bruarie 2015 atât în Ucraina, cât ºi þãrile unde trãiesc etnici ucrainenisã se sãrbãtoreascã Ziua Unirii Ucrainei.

În conformitate cu acest document, Ambasada Ucrainei înRomânia a celebrat, la sediul Centrului Cultural Informaþional dinBucureºti, a 96-a aniversare a proclamãrii Actului de unire, în anul1919, a Republicii Populare Ucrainene cu Republica PopularãUcraineanã de Vest.

La aceastã sãrbãtoare au participat domnul Teofil Bauer,ambasadorul Ucrainei în România, domnul Teofil Rendiuk, mi nistrulconsilier, organizatorul manifestãrii, Puiu Tiberiu, dna MariaHoºciuc din partea Guvernului României, cei 3 urmaºi ai foºtilorofiþeri ucraineni, care au luptat în perioada 1918-1921 pentru liber-tatea ºi independenþa Ucrainei (Olga Andrici Porochivska, EmilianManciur ºi Mihai Pocorschi), membrii ambasadei ºi etnicii ucrainenicare locuiesc în Bucureºti.

Dupã cuvântul de deschidere, dl Teofil Rendiuk a dat cuvântuldlui Teofil Bauer, ambasadorul Ucrainei în România.

Domnul Teofil Bauer a arãtat cã lupta pentru independenþaUcrainei a fost purtatã de-a lungul secolelor de hatmanii BohdanHmelniþki, Ivan Mazepa, Petro Doroºenko, Pylyp Orlyk ºi alþi li deriucraineni.

Abia în secolul al XX-lea, la Kiev, respectiv la 7 noiembrie 1917,a fost proclamatã Republica Popularã Ucraineanã, iar la 19octombrie 1918, Republica Popularã Ucraineanã de Vest.

Dupã tratativele purtate între conducãtorii celor douã stateucrainene, s-a semnat la Fastiv Acordul preliminar, la 1 decembrie1918.

Celebrarea unirii celor douã state ucrainene (RPU ºi RPUV) aavut loc la 22 ianuarie 1919 în Piaþa Sofia din Kiev, la care a parti -cipat marea majoritate a locuitorilor din Kiev ºi împrejurimi.

În continuare, dl Teofil Bauer a arãtat cã, în prezent, sãrbãtorireaZilei Unirii Ucrainei simbolizeazã aspiraþiile poporului ucraineanspre refacerea unitãþii ºi integritãþii teritoriului ucrainean, când oparte din acesta este ocupat de Federaþia Rusã.

În continuare au luat cuvântul dl Teofil Rendiuk, dna MariaHoºciuc, consilier la Guvernul României ºi dl Puiu Tiberiu, autorulcãrþii „Ucraina ºi ucrainenii“, care au subliniat importanþa UniriiUcrainei, la 22 ianuarie 1919, legând-o de situaþia de astãzi când oparte din teritoriul Ucrainei este ocupat de Federaþia Rusã.

Dupã cuvântãrile celor de mai sus, a fost proiectat un film docu-mentar cu aspecte din perioada respectivã când atât trupele RPU, câtºi cele RPUV luptau împreunã, în anul 1919, pentru independenþa ºilibertatea Ucrainei. Din pãcate, acest deziderat nu s-a rea lizat dincauza, în principal, a factorilor externi (Puterilor Centrale ºiAntantei) care erau împotriva creãrii unui stat ucrainean independentfaþã de Rusia bolºevicã.

În final, participanþii la aceastã celebrare s-au fotografiat împre-unã cu membrii Ambasadei Ucrainei în România.

Mihai POCORSCHI

În perioada 21-24 ianuarie, Iaºul a gãzduit delegaþii de elevi din diverse judeþedin þarã, precum ºi din Republica Moldova ºi Ucraina care au participat la ceade-a VI-a ediþie a proiectului ªcolii Gimnaziale „B.P.Haºdeu“ intitulat„Ambasadorii Unirii“.

Având numeroºi parteneri, printre care Primãria municipiului Iaºi, In spec -toratul ªcolar Judeþean Iaºi ºi numeroase ºcoli din Iaºi între care Co le giul „Cos -ta che Ne gru zzi“, Cole giul Naþional de Artã „Octav Bãn ci lã“, Co le giul „MihaiEminescu“, dar ºi Com ple xul Mu zeal Mol dova, ºi sprijinul Filialei Iaºi a UURîn gãsirea de parteneri din Ucraina, aceastã manifestare a devenit o tra diþie aºcolii organiza-toare ºi un mo -ment de trãirespecialã a isto-riei ºi de res pi -raþie a at mos fe -rei pri le juite dere me mo ra reaunui fapt cusemnificaþii na -þionale, anu meîm pli nirea a156 de ani de laUnirea Prin - cipatelor Ro - mâ ne.

Elevii par ti - cipanþi, în so þiþide pro fe sorii lor, proveneau din judeþele Neamþ, Iaºi, Su ceava, Boto ºani, Galaþi,Vaslui, Covasna, Vrancea, municipiul Bucureºti, Alba ºi de la unitãþi ºcolare dinCernãuþi ºi Chiºinãu. Aceºtia au avut posibilitatea sã se întâlneascã cu reprezen-tanþi ai municipalitãþii, sã exercite rolul de mesageri ai judeþului lor prin prelu-area mesajului Consiliului Judeþean al Elevilor din Iaºi. Totodatã, ei au partici-pat la evocãri ºi au susþinut comunicãri pe teme referitoa re la personalitatea ºirolul lui Alexandru Ioan Cuza. În perioada sus-menþiona tã, elevii au avut posibi litatea de a se întâlni cu scriitori, precum Con -stantin Dram, Lucian Vasiliu, Casian Maria Spiridon ºi cu istoricii CristianPloscaru, Cãtãlin Turliuc ºi Bogdan Ceobanu de la Facultatea de Istorie aUniversitãþii „Al.I. Cuza“ din Iaºi la Casa „M. Kogãlniceanu“.

Potrivit programului pregãtit de organizatori, participanþii au fãcut o excursiela Castelul Ruginoasa, turul oraºului, vizitarea unor locuri emblematice pentruIaºi, cum ar fi Mãnãstirea Trei Ierarhi (pelerinaj la mormântul domnitorului Uni -rii), Teiul lui Eminescu, Bojdeuca lui Ion Creangã sau Catedrala Mitro politanã,au prezentat un spectacol omagial la Colegiul de Artã „O. Bãncilã“.

Dintr-o scurtã convorbire cu profesorul de istorie, dl Abobuþoaie Ion, ºi câ þivaelevi din delegaþia ucraineanã (copii au fost selectaþi din mai multe ºcoli cupredare în limba românã din Cernãuþi), a rezultat cã aceastã acþiune a avut unimpact deosebit, prilejuind momente de bucurie împãrtãºitã deopotrivã de elevi,profesori, organizatori, identificându-se nevoia de dialog cultural ºi de exprimarea sentimentului de respect pentru ceea ce a fost decis de istorie, ºi anumerealizarea statului modern român.

Victor HRIHORCIUC,preºedintele filialei Iaºi a UUR

Ziua unirii ucrainei „Ambasadorii Unirii“ la Iaºi

În Ucraina, Ziua Unirii se sãrbãtoreºte la 22ianuarie, marcând momentul când în anul 1919 afost proclamatã unirea dintre Republica PopularãUcraineanã (RPU) ºi Republica PopularãUcraineanã Vesticã (RPUV).

Acum, în 2015, Ziua Unirii are o însemnãtatedeosebitã pentru ucrai nenii din întreaga lume însituaþia ocupaþiei provizorii de cãtre Fede raþiaRusã a Republicii Auto nome Crimeea, precum ºia susþin e rii de cãtre Moscova a separatiºtilor pro - ruºi ºi a teroriºtilor în estul Ucrai nei - regiunileDoneþk ºi Luhansk.

Pentru Ucraina Unirea are o profundã semnifi-caþie istoricã ºi poli ti cã.

Dupã sute de ani de dureroasã di vi zare a teri-toriului ucrainean în douã zone distincte, anul1918 a adus o dublã eliberare, ºi anume: Ucrai nade pe Nipru a ieºit de sub ju gul Imperiului Rus,iar Ucraina Vesticã de sub cel al Imperiului Aus -tro-Ungar. Numai în aceste condiþii a fost posi-bilã, dupã învingerea numeroaselor obstacole,uni rea lor într-un singur stat ucrainean unitar.

Ideea unificãrii a luat naºtere pornind de la uni-tatea pãmânturilor Rusiei Kievene în jurul cneza -tului Kievului.

Pe parcursul secolelor, þelul pu nerii în practicãa unificãrii a fost susþinut de marii hatmani aiUcrainei: Bohdan Hmel niþki, Ivan Mazepa, PetroDo ro ºenko, Pylyp Orlyk.

În secolul al XVIII-lea - înce -putul secolului al XX-lea ideeaºi-a gãsit expresie în operelemultor gânditori ucraineni.

O etapã decisivã în caleareali zãrii acestei legitime nãzuinþe a poporuluiucrainean au constituit-o evenimentele din perioa-da 1917 - 1919.

La 7 noiembrie 1917, a fost pro clamatãRepublica Popularã Ucrai neanã (RPU) în compo-nenþa cãreia au intrat 9 gubernii ucrainene.

Sub influenþa acestor evenimente, la 19octombrie 1918, la Lvov, a fost proclamatã înte-meierea Republicii Populare Ucrainene Vestice(RPUV).

De atunci între guvernele RPU ºi RPUV auînceput sã se ducã tratative privind realizareaunificãrii celor douã state.

La 1 decembrie 1918, în oraºul Fastiv, a fostsemnat un acord preliminar în vederea unificãriiRPU ºi RPUV. În acest acord se specificã intenþiafermã a creãrii în cel mai scurt timp a unui statunitar.

La 3 ianuarie 1919, Rada Naþio nalã a RPUV, laconsfãtuirea din oraºul Stanislaviv (regiuneaIvano-Frankivsk), a adoptat legea privind unireaRepublicii Populare Ucrai nene Vestice cuRepublica Popularã Ucraineanã de pe Nipru princrearea unei republici populare unitare.

La 21 ianuarie 1919, în localitatea Chust, încadrul unei mari adunãri populare a fost adoptatãhotãrârea de alipire la Republica PopularãUcraineanã a Trans carpatiei.

Apoi, la 22 ianuarie 1919, a fost proclamatã, lamarea adunare popularã, Marea Unire dintreRPUV ºi RPU.

Actul Unirii a fost profund determinat dinpunct de vedere istoric ºi s-a bazat pe visul deveacuri al po porului ucrainean de a avea un statnaþional unitar, independent.

Proclamarea Actului deosebit de important alUnirii a constituit un triumf al vrerii neclintite aucrainenilor de a dobândi o consolidare et ni cã ºiteritorialã, o mãrturie a autoidentificãrii, a deve -nirii politice a naþiunii.

În situaþia prezentã din Ucraina sãrbãtorireaZilei Unirii Ucrainei reprezintã un simbol preg-nant al nãzuinþei legitime a poporului ucrai neande recuperare ºi reconstituire a unitãþii teritoriuluiucrainean prin înlãturarea ocupaþiei provizorii decãtre Federaþia Rusã.

Olga aNDRICI

22 ianuarie - ziua unirii ucrainei

curierul ucrainean 11

Sub acest titlu s-a desfãºurat proiectuleducativ de la ªcoala Gimnazialã din Mãriþei,director prof. Lucian Dimitriu, în parteneriat cuPrimãria comunei Dãr mã neºti, primar DanChidoveþ, ºi ªcoala Gim na zia lã din ªerbãuþi,director prof. Silvia Boiciuc, consilier educativprof. Marinela Iulia Mihai, proiectul fiindavizat de ISJ Suceava, inspector prof. LoredanaMihaela Ceicã.

Perioada de desfãºurare a fost 16 - 24 ia -nuarie 2015.

Scopul proiectului a constat în cunoaºtereaînsemnãtãþii zilei de 24 ianuarie 1859 ºi a con-secinþelor actului istoric înfãptuit atunci asuprapoporului român.

Ziua de 24 ianuarie a rãmas în istoria româ -ni lor ca datã la care s-a înfãptuit unirea Prin -cipatelor Române, în anul 1859, la foarte scurttimp dupã numirea lui Alexandru Ioan Cuza cadomn al Moldovei ºi Þãrii Româneºti.

România s-a fãurit cu mari jertfe, cu viaþa azeci ºi sute de mii de viteji, pe care nu trebuiesã-i uitãm, ci sã-i slãvim din toatã inima.

Autorii proiectului au dorit ca, prin modul încare este abordatã tema „24 ianuarie“, sã-idetermine pe copii sã înþeleagã semnificaþiaacestei zile importante prin povestiri istorice ºiactivitãþi interesante, sã tre zeascã în copii senti-

mente de mândrie ºi preþuire a istoriei neamuluiromânesc, ca ei sã descopere valori morale alepoporului: dragoste de þarã, eroism, vitejie,bunãtate.

Strategiile de realizare au cuprins ca metode:demonstraþia, desco pe rirea, sondajul de opinie,obser va þia, conversaþia, exerciþiul, ex pli caþia,munca în grup.

Mijloacele didactice folosite au fost: foto -grafii, articole din presã, cãrþi, hãrþi de istorie,legende, lecturi istorice, cartoane colorate,steag, camerã de filmat.

Programul de activitãþi s-a axat pe: învã þareacântecelor ºi poe zii lor patriotice, reali za rea desteguleþe mici, ecu soane, planºe cu temaunirea, desene cu tema unirea, poster te ma tic.

Proiectul educativ s-a finalizat printr-un pro-gram artistic, dupã cum urmeazã:

Scenetã „Sã ne amintim de Unire...“, prezen-tatã de elevii claselor a III-a ºi a IV-a (Mãriþei),

prof. Eugenia Iencianºi înv. Veronica Barbir.

Elevii de la ºcoliledin Mãriþei, Cãli -neºti-Enache ºi Dãr -mã neºti, pregãtiþi deprof. Petru Ilincãi ºiprof. Daniel Fa raon,au interpretat cân -

tece le patriotice: „Cânda fost sã moarã ªtefan“;„ªte fan, ªtefan, domncel Mare“; „Hora Uni -rii“; „Basa rabie frumoa -sã“; „Vin, române!“

S-au recitat poeziipatriotice de cãtre elevii

pre gãtiþi deprof. Mari nelaIulia Mihai ºiprof. Eu geniaIencian.

Elevii de laªcoala Gim -nazialã dinªerbãuþi auprezentat cân-tece patriotice,sub îndruma -rea prof. Ro -xana IuliaDra go mir ºiprof. TatianaBa ciu. Au fostelogiate figuriimportante caDecebal, Tra -ian, Mir ceacel Bãtrân,Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogãlniceanu.

Un foarte frumos program artistic a prezen-tat grupul de rapsozi populari „Floare de mãli-ni“ din Mãlini - Suceava.

În faþa spectatorilor din Mãriþei a evoluat ºiun grup de elevi dansatori, pregãtit de ElenaHangan Bunzeac.

Cum era ºi firesc, programul s-a încheiat cu„Hora Unirii“ în care s-au prins toþi ceiprezenþi.

Kolea KURELIUK

„unire-n cuGeT Çi-n SiMæiri!“

La 156 de ani distanþã de la înfãptuireaUnirii Principatelor Române, la data de 24ianuarie 2015, la Siret, mai exact în cartierulPã dureni, a avut loc evenimentul „156 de anide la Unirea Principatelor Române“ în incin-ta bisericii ce poartã hramul Sfântului IerarhNi co lae. Au fost prezenþi localnici, oficiali -tãþi - viceprimarul oraºului Siret, CristianLeo nard Mocrei, care a adresat un cuvânt demul þumire gazdelor ºi organizatorilor, maiapoi profesorul de istorie Dumitru Bãncescucare a intervenit, vorbind despre încãrcãturais toricã a unirii, contextul actual ºi termeniiîn care aceasta ar trebui celebratã ºi, nu înultimul rând, elevi, aceºtia oferind celor pre -zenþi o scenetã istoricã, surprizã pusã la calede doamna învãþãtoare Lucica ªoiman, ob - servatorul ºi, totodatã, mentorul celor mici.

Directoarea Centrului Cultural „MihaiTeliman“ din Siret i-a rãsplãtit pe elevi cuvolume de prozã ºi poezie româneascã.

Ioan MaTEICIUC

Unirea Principatelor Românecelebratã la Siret

• Ion Robciuc, Publicisticã, Editura „RCR Editorial“, Bucureºti, 2014.• Taras ªevcenko, Kobzar. Vid perºodruku do suceasnosti, Redactor Corneliu Irod, Bucureºti,

2014.• Eusebie Fraseniuc, Jyvu ridnym slovom, Bucureºti, 2014.• Mihai Hafia Traista, Aproapelui cu urã. Nuvele ºi povestiri, Bucureºti, 2014.• Corneliu Irod, Vid uciora do zavtra. Prozã, Bucureºti, 2014.• Corneliu Reguº, Miseaþ u lichtari, Uporeadkuvannea Mychaila Mychailiuka, Bucureºti,

2014.• Ivan Covaci, Smiiutsea, placiut solovi. Literaturni portrety-prosvitlinnea, t. II, Bucureºti,

2014.• Ivan Ardelean, Tini sliv. Poezii, Bucureºti, 2014.• Nicolae Corneºcian, Extreme. Roman, Bucureºti, 2014.• Iuri Pavliº, Cerez pole, cerez iar iºla Lysyþea na bazar. Poemy dlea ditei, Bucureºti, 2014.• Serafima Crigan, Lucia Mihoc, Anca ªtiubianu, Limba ucraineanã. Auxiliar didactic pen-

tru anul III de studiu, Lidana-Bukrek, 2014.• Stelian Gruia, Molytva i prokleattea, Redactor Mykola Corsiuc, Bucureºti, 2014.• Mychailo Mihailiuc, Zahluchlyi dzvin. Trafunky, ºkiþy, zhadky, Bucureºti, 2014.• Taras ªevcenko - un apostol al neamului ucrainean. Ediþie dedicatã aniversãrii a 200 de ani

de la naºterea lui Taras ªevcenko, Bucureºti, 2013.

Noutãþi editoriale

curierul ucrainean12

Reporter: Cum au fost în acestan sãrbãtorile dupã stil vechi?

ªtefan Buciuta: Sãrbãtoriledupã stil vechi au trecut foarte bine.Lumea s-a distrat ºi a sãrbãtorit. Înfamiliile mixte au fost câte douãsãrbãtori în aceastã perioadã ºiurmeazã Sfântul Ioan ºi Bobo teaza.La 6 ianuarie, seara s-a colindat,apoi au mai urmat trei zile de co -linde. A treia zi de Crã ciun, de Sf.ªtefan, UUR a organizat „Fes ti valulde Datini ºi Obiceiuri de Iarnã laUcraineni”. Eveni men tul a ajuns laa XXII-a ediþie ºi s-a desfãºurat laSighetu Marmaþiei, ca de obicei. Aufost mulþi invitaþi ºi foarte multãlume prezentã. Iar sighetenii, de lamic la mare, s-au bucurat din plinde acest eveniment pentru cã Festi -va lul este cu paradã.

De data aceasta, Festivalul s-adesfãºurat pe parcursul a douã zile,la 9 ºi 10 ianuarie.

În afarã de grupurile din Mara -mureº, din localitãþile cu populaþiemajoritar ucraineanã, care suntnelipsite în fiecare an, au fost invi-taþi ºi din Caraº-Severin, Ti miº,Satu Mare, Arad, Botoºani, Sucea -va, Tulcea. Au fost multe grupuri decolindãtori ºi am avut plãcerea sãavem prezenþi printre noi ºi invitaþidin Ucraina.

Din raionul Verchovyna a venit ungrup de tineri care a prezentat un obi-cei strãvechi, cum se colindã în aju -nul Crãciunului, cu multe sce ne te.Au fost soliºti cu voci ex tra or dinare.

De asemenea, a fost prezent An -samblul artistic al copiilor din

regiunea Kiev, care a venit cu aju-torul Asociaþiei „Ucraina-Lumea”.

A fost prezent ºi preºedinteleSecretariatului general al acesteiasociaþii, Alla Kendzera. Au fost ºioaspeþi din regiunea Ivano-Fran -kivsk, o delegaþie oficialã condusãde prim-vicepreºedintele Adminis -traþiei de Stat, funcþie similarã cufuncþia de subprefect din România.Iar din partea Administraþiei dinVerchovyna a fost, de asemenea, odelegaþie oficialã condusã de pre ºe -dintele raionului. În total, au fostcirca 70 de invitaþi numai dinUcraina.

Rep.: ªi ei ce spun de situaþiadin Ucraina, cu tensiunile de acolo?

ª.B.: Sunt necãjiþi cã teroriºtiidin estul Ucrainei tot atacã. În ulti-ma vreme au atacat un autobuzunde au murit mulþi oameni nevino-vaþi din cauza unui obuz. De aseme-nea, sunt atacaþi prin surprinderesoldaþii, cu toate cã s-a stabilit în -cetarea focului de ambele pãrþi, dartotuºi atacurile continuã. Pe lângãcei din armatã merg ºi voluntari înzona de conflict. Acolo este nevoiede armatã pentru a proteja popu-laþia. Sunt mari probleme acolo cuenergia electricã pentru cã, ducân-du-se aceste lupte, de multe ori seîntrerupe energia electricã sau ali-mentarea cu gaze. ªi atunci popu-laþia suferã ºi din aceastã cauzã.

Rep.: Revenind la evenimentelede la noi, cine a organizat Festi valulde la Sighet de la începutul lui ia -nuarie?

ª.B.: Ca de fiecare datã, Fes -

tivalul a fost organizat de UniuneaUcrainenilor din România prin fi -lia la Maramureº, unde este pre ºe -dinte Miroslav Petreþchi. ªi împre-unã cu comitetul de conduce re s-areuºit o organizare de excep þie. Iarmobilizarea din satele ucrai nene afost fãcutã de organi za þiile localeale UUR. De asemenea, tot laSighetu Marmaþiei s-a or ganizat ºiRevelionul ucrainenilor, o primãediþie iniþiatã de profesoara dr.Odarca Bouth. În Mara mureº, trã -iesc în jur de 35 de mii de ucraineni,conform ultimului recensãmânt.Numãrul total al ucrai nenilor dinRomânia este în jur de 51 de mii,deci peste 50% trãiesc în Mara -mureº.

Rep.: Care este în momentul defaþã situaþia din interiorul UUR,pentru cã erau probleme întrepreºedintele UUR ºi deputatul careîi reprezintã pe ucraineni în Par -lamentul României?

ª.B.: Nu era problemã întrepreºedinte ºi deputat, ci deputatulîºi fãcea probleme sã ajungã preºe -dinte. Dar trebuie sã aºtepte, sãvadã ce se întâmplã la congres. Else mai amestecã în problemele carenu-l privesc, dar noi îl che mãm larãspundere în faþa Consi liu lui ºibineînþeles cã va merge pânã laurmã pe drumul cel bun.

Rep.: Dar vã simþiþi apãrateinteresele în Parlament?

ª.B.: O singurã persoanã nu preapoate apãra interesele ucrai nenilor,pentru cã face parte din Grupulminoritãþilor naþionale. Iar dacã

cineva calcã pe bec, sunt ceilalþicare-i îndrumã pentru cã sunt mulþipreºedinþi ai uniunilor care sunt ºideputaþi, care ºtiu cum se rezolvãproblemele în cadrul uniunilor. Maimult, Consiliul Mi no ritãþilor Naþio -na le este compus din preºedinþiiuniunilor. Chiar acum ne-am în -trunit sã aprobãm bugetul pe anul2015. Deputatul ar trebui, ca ºi încelelalte partide, sã fie subordonatorganizaþiei, nu sã-ºi facã treaba decapul lui. Dar el este mai neºtiutorîn problemele acestea politice ºiorganizatorice.

Rep.: Dar deputatul ucraineniloreste vocal în Parlament?

ª.B.: Mai face interpelãri. Launele i se rãspunde, la altele i seatra ge atenþia. El le face sã aibã ac -ti vitate. Sunt declaraþii politice ºiatunci spui cã ai luat cuvântul înplen. Dar declaraþiile politice se facla prima orã, când plenul este camsubþire cã sunt în salã doar cei dinprezidiu ºi ceilalþi care fac declara -þii politice.

Rep.: Un mesaj de început de anpentru ucrainenii din România ºi cev-aþi propus pentru acest an?

ª.B.: Le doresc tuturor o viaþãmai bunã în acest an. Acum ne-amales un nou preºedinte al Româ niei,care reprezintã ºi minoritatea ger-manã ºi cred cã sub îndrumarea lui,viaþa va fi mai bunã. UUR ºi-aîntocmit planul de activitate pe anulacesta ºi dorim sã dezvoltãm laturacultural-educativã, dorim sã deschi-dem noi ºcoli ºi grãdiniþe cu pre -dare în limba ucraineanã cu aportulpopulaþiei ºi al cadrelor di dac tice ºisã mergem înainte, alãturi de popu-laþia majoritarã a Ro mâ niei, sã con-tribuim la dezvol ta rea þãrii noastre,sã ajungem în primele rânduri prin -tre þãrile Uniunii Europene.

a consemnat Mircea CRIªaN

„Dorim sã deschidem noi ºcoli ºi grãdiniþe cu predare în limba ucraineanã”

Interviu cu dl ªtefan Buciuta, preºedintele UUR

Demult, oamenii trãiau mai greu, în sãrãcie,dar aveau sufletul mai curat ºi cinstit. Trudeaudin zori ºi pânã-n searã la muncile câmpului ºipe lângã casã, orientându-se dupã soare. La sate,casele erau modeste cu încãperi mici, unde seînghesuiau mai mulþi membri ai familiei, dar cumultã cãldurã în suflete.

În serile lungi de toamnã-iarnã, femeile gos -po dine se aºezau la rãzboaiele de þesut, de undeie ºeau covoare minunate sau croºetau, îm -pleteau, brodau, coseau, fãceau tot felul de mi -nuni cu mâinile lor harnice. Într-o familie eraumai mulþi copii ºi trebuia fãcutã zestre, mai alespentru fete. Se spune cã zestrea trebuie începutãde când copiii sunt mici: „cu mâinile lucrau, iarcu piciorul legãnau“. Camerele erau frumos îm -po dobite cu tot felul de covoare, ºtergare, lãi -cere, mileuri, perne, plãpumi, cusãturi de tot

felul, costume populare etc. Din mâinile gos -podinelor ieºeau adevãrate opere de artã,iar din auzite am aflat cã erau ºi unii bãr-baþi care încercau asemenea meserie. Erafrumos, era plãcut, se adunau seara în câteo casã la ºezãtori, unde discutau, glumeau,cântau cântece ucrainene, era veselie mareºi aºa mai uitau de grijile cotidiene.

Dar asta s-a petrecut cu mult timp înurmã. Acum au sosit „timpuri moderne“,oamenii au început sã cam uite de tradiþii ºi

obiceiuri vechi. Au început sãscoatã lucrurile vechi din case ºi sãle înlocuiascã cu cele noi de prinbazare, pe unele le aruncau în foc,iar altele la tomberon. Nu se poateaºa ceva, mi-am zis eu, munca celorcare au trudit din greu nu poate fichiar aruncatã ºi neapreciatã. Deaceea m-am gândit sã strâng dinceea ce a mai rãmas ºi sã fac un muzeuîn Negos tina, judeþul Suceava. Acest mu -zeu se aflã într-o camerã a CãminuluiCultural ºi a fost inaugurat în 2008, iarnoi l-am numit „Casa þãrãneascã dinNegostina“. Aici pot fi vizionate multeobiecte casnice vechi, multe lucruri

fãcute de mâinile pricepute ale oamenilor, careexprimã ori gi nea noastrã. Aici se aflã ºi „Carteade onoare“, unde se pot citi multe gânduri derecu noº tinþã ale celor care au trecut pragulcasei. Am avut mulþi vizitatori, dar îi aºteptãm ºipe alþii, mai ales din þara vecinã, draga Ucrainã.Multe delegaþii din Ucraina ne-au vizitat ºi s-aubucurat de cele vãzute. Aºteptãm pe toþi ucrai -nenii, care doresc sã ne viziteze. Aici existã ºi

un „Colþ de rugãciune“, unde oamenii mulþu -meau, se rugau ºi-l slãveau pe Dumnezeu. Pemasa fiecãrui ucrainean din Negostina se aflãBiblia ºi „Cobzarul“ marelui geniu literar, Tarasªevcenko.

Felicia GRIGORaª

MuZeuL neGOSTinean

curierul ucrainean 13

Ucra&na peremoje! Ucraina vaînvinge! Iatã lozinca rãspânditãpeste tot în þara vecinã, de cum trecigraniþa. Am cunoscut þara vecinãîncã înainte de vremurile apuse.Dupã 1989, am tranzitat Ucrainaspre Polonia. Astfel, cunosc maiales Cernãuþiul aºa cum cunoscSuceava sau Rãdãu þiul. Pe atuncilumea era veselã, doamnele eraufoarte ele gan te, zâmbi toare, se vor-bea des pre modã, despre excursiietc. Marfa era ief tinã. Adeseori, oparte de aprovi zionare pentru co -merþ se fãcea la Cernãuþi, apoi sevindea în Polonia. Am legat pri-etenii. Iar dupã '89, ei, ucrainenii, auvenit în România. I-am primit cudrag. Le fac invitaþii ºi-i gãzduiesc.Nu de multã vreme am fost laBerehomet cu probleme de sãnãtate.Am trecut prin Cernãuþi. Am vãzutoameni prost îmbrãcaþi, posomorâþi,cris paþi, unii cerºind, mutilaþi, pestetot vorbindu-se numai de nenorocir-ile aduse de conflictul cu Rusia. Cepo vestesc oamenii întrece cu multceea ce vedem la TV sau scrie înziare. Eu nu voi scrie despre ce amauzit, ci voi rãspunde la o observaþiea unei doamne din Bere ho met:„Doamne, ferice de dvs. cã nucunoaºteþi orori le unui conflict-rãzboi!“. Pe mo ment am vrut sã-ispun cã ºi Româ nia trece prin tim-puri grele, cã politicienii-hoþi, fãrãrãzboi au fãcut praf þara, aducând-ola mila lumii. Dar m-am rãzgânditdându-mi seama cã ar fi o lipsã derespect pentru durerile prin caretrece ºi i-am povestit cum m-a mar-cat rãzboiul chiar dacã eram doar uncopil. Nu mi-am închipuit niciodatãcã o întâmplare din fragedã copi lã -rie nu se va lãsa uitatã ºi va creºteîmpreunã cu mine, pu nân du-ºi pe -ce tea pe adultul de azi. Am fosturmãritã de teama cã ni meni nu mãva înþelege, cã spusele mele ar puteafi luate în derâdere sau înþelesegreºit, cã ar putea sã comenteze maide parte în faþa altora „taina mea“

care îmi întristeazã inima ºi azi.Este o povarã sã porþi cu tinesecrete: o faptã pe care îmi pare rãucã am înfãptuit-o ºi pe care n-o potlua înapoi, o faptã îndrãz neaþã, încâtnu am avut curajul sã o mãrturisescde teamã de a nu mã acoperi debruma ridicolului. Am gãsit de cuvi-inþã sã fiu mai puþin împovãratãpovestind cum m-au marcat pentrutoatã viaþa unele întâmplãri din tim-pul rãzboiului. Întâmplarea nu esteuna inventatã pentru a delecta citi-torii, ci o relatez aºa cum s-a petre-cut: În timpul celui de-al DoileaRãzboi Mondial un grup de soldaþigermani ne-au ocupat casa lãsându-ne doar o camerã. N-am avut accesnici mãcar la cãmarã. Cum nu epãdure fãrã us cã turi, unul dintre sol-daþi a urcat în podul casei, cotro -bãind peste tot. A gãsit o cutie cubijuterii (singurul lucru mai de preþ)pregãtite de ma ma pentru cele treifete. A luat cutia cu toate bijuteriileºi a plecat la o altã casã, a gospo-darului Fili piuc, unde erau alþi sol-daþi. Bi juteriile le-a primit mama dela o familie de evrei fãrã copii, pecare mama i-a ajutat când au devenitneputincioºi. Fratele meu, Vasile,l-a întâlnit pe german la horã ºi i-acerut bijuteriile. Dar a fost lovit înfaþã cu un corp dur. Avea nasulspart, era plin de sânge, umflat deparcã purta o mascã. Acea imaginenu-mi dispare nici azi. În sufletulmeu de copil s-a instalat o mare tris-teþe, o adevãratã tragedie, era unzbucium imens de care nu ºtiampânã atunci. Într-o duminicã, cumne jucam pe toloacã, am auzit mu -zicã de petrecere la familia Fili piuc.Eu ºi o prietenã, vecinã cu noi, ne-am desprins de grupul de copii ºine-am apropiat de locul de unde se

auzea muzicã, veselie. Pe loc ne-avenit ideea de a-i pedepsi mãcarstricându-le cheful pentru bãtaiaprimitã de fratele meu. Vecina aadus douã ouã clocite de gâscã ºifãrã sã ne gândim am aruncat, perând cele douã ouã prin geamuldeschis, care au aterizat pe masaîmbelºugatã. Am fugit pe drumulspre stânga. Precizez cã locuinþa luiFilipiuc este (ºi azi) aºezatã pe untriunghi de teren, la capãtul cãruiaeste o rãscruce de drumuri: la stân-ga - un drum ce duce la Mãri þeiaMare, cu bifurcaþia spre Chili -bancina. La dreapta, este drumul ceduce la o grãdinã de zarzavat cubifurcaþia spre Pidhora. Noi amluat-o la fugã pe drumul spre stânga,fiind „bãtãtorit“ de noi ºi cãtreºcoalã. Am fugit cât ne þineau pute -ri le fiind speriate la auzul zdrãn gã -ni tului de arme. Tot atunci spaimane-a trezit la realitate: „Curajul,îndrãz nea la ne va costa viaþa“. ªinemai putând respira, pe loc am luathotãrârea sã ne prefacem liniºtite,nevinovate ºi sã ne întoarcem agalecãtre casã. Nemþii, dupã ce au aler-gat pe drumul spre dreapta au îneputcãutãrile pe cel din stânga. Numaicã nu le-a venit în gând cã douãcopile prãpãdite ar fi avut curajul dea face un astfel de gest. Am ajunsacasã când se fãcu destul de întune -ric ºi târziu. Când mama m-a între-bat ce e cu mine cã sunt albã cavarul am rãspuns cã ne-am jucat„de-a lupta cu duºmanii“ ºi amobosit. Singurul care a ºtiut deipravã era fratele meu cel bãtut fãrãvinã. De rãnile la ambele picioareprovocate de cartuºele gãsite într-oscorburã de copac putred ºi lovite cupiatra ca sã vãd ce e înãuntru nu voivorbi prea mult. Acasã am spus cã

rãnile sunt din cauza sârmelorghimpate de care m-am împiedicataducând gâºtele acasã de pe toloa cã.Mama era tare bucuroasã cã are aºao „gospodinã grijulie“ ºi n-a maicercetat cauza rãnilor, ci le-a oblojitpentru a le vindeca mai repede. Eueram bucuroasã cã nu am fost muti-latã pe viaþã, cum a pãþit veri ºorulmeu, Silvestru, care tot din cauzacartuºelor gãsite ºi „activate“ arãmas fãrã un ochi ºi cu alte defecte.

ªi astãzi, la vederea moto cicliº ti -lor echipaþi pe motociclete (ase -menea nemþilor în timpul rãzboiu-lui) mã cuprinde un sentiment ciu-dat care nu poate fi explicat.

Am povestit dnei ProkopiukLudmila cele de mai sus, relatatedrept rãspuns la cele spuse de dum-neaei cã „eu n-am cunoscut ororilerãzboiului“. În ochii ei altãdatãsenini, au apãrut lacrimi amare.Probabil din cauza celor relatate,dar ºi a faptului cã unul dintre cei 5copii ai ei a fost mobilizat din cau zaconflictului cu Rusia. O altã doam-nã, Korjeninski Galina trãieº te cuspaima sã nu fie luaþi cei doi fecioriîn acest conflict. Emoþii, frica esteîn fiecare persoanã din Ucraina. Ofamilie din Luhansk venitã laBerehomet la rude dupã ce i-a dis-trus tot ce a agonisit într-o viaþã deom spre a cere gãzduire... povestindce s-a petrecut ºi ce se petrece acoloi-a îngro zit pe toþi berehometenii. Eise întreabã încotro sã apuce în cazde nevoie?! Cunoºtinþele noastre auîn orice moment adãpost la noi. Câtstau ele în România întreabã cuemoþii ce veºti am mai aflat despreevoluþia evenimentelor în þara lor?

Când i-am spus cã întâlnirea dela Minsk a avut rezultate pozitive,ele au rãsuflat uºurate. Toþi, atât noi,românii, cât ºi ei, ucrainenii, sperãmcã raþiunea va învinge ºi atunci ºiUcraina va învinge!

artemizia GHEORGHI

Vasile Tisan s-a nãscutla 8 mai 1944 în satul ValeaViºeului, comuna Bistra,judeþul Maramureº. S-anãscut într-o familienumeroasã, tatãl lui fiindmuncitor ceferist pe nu mede Traista. Vasea, cãci aºaîi spuneam noi la liceu, a

fãcut primele 4 clase în comuna sa natalã, iarclasele V-VII ºi VIII-XI le-a urmat la ªcoalaMedie Ucraineanã din Sighet. Colegul meu Vaseaa învãþat foarte bine, fiind un bun matematician, aobþinut multe premii la concursuri interºcolare. Aabsolvit Liceul Ucrainean în anul 1962 dupã carea urmat studii superioare la Insti tu tul Politehnicdin Cluj-Napoca, Facultatea de MecanicãAgricolã, promoþia 1967, iar în anul 1984, aobþinut titlul de doctor inginer în Meca nisme,Organe de Maºini ºi Tribologie cu teza de doc-torat „Mecanisme de comandã logicã cu ele-mente mecanice“.

Dupã terminarea studiilor a fost repartizat laStaþiunea de Mecanizare a Agriculturii din loca -litatea Livada, judeþul Satu Mare, iar apoi s-atransferat la Uzina Unio Satu Mare.

A lucrat în producþie, proiectare, cercetare,respectiv, la Institutul de Învãþãmânt Superior din

Baia Mare, cadrudidactic asociat, 1975-1983. Înce pând dinanul 1990, a activat caºef de lucrãri ºi confe -renþiar universitar la

Universitatea de Nord Baia Mare, iar ca profesoruniversitar din februarie 2000 pânã în ianuarie2014. În toþi aceºti ani a dat dovadã de o aleasãþinutã ºi pregãtire profesionalã, s-a dedicat rea -lizãrii profesionale a studenþilor. A elaborat cãrþide specialitate, cursuri, îndrumãtoare de lucrãri,culegeri de probleme, proiecte ºi studii de cer ce -tare, invenþii ºi inovaþii ºi a participat cu articoleºtiinþifice la numeroase simpozioane, congrese ºiconferinþe naþionale ºi internaþionale.

S-a dedicat cu abnegaþie promovãrii ºi dez-voltãrii colaborãrii Cen trului Universitar de Norddin Baia Mare cu universitãþi prestigioase dinUcraina, constând atât în programe educaþionalepentru studenþi, cât ºi în proiecte de dezvoltareregionalã finanþate din fonduri europene. Prinprogramul Phare 2004-2006, Proiectul RUTEM,a contribuit la înfiinþarea ºi dezvoltarea CentruluiRegional România-Ucraina pentru Instruire înProtecþia, Managementul ºi Monitoringul Mediu -lui prin care au fost instruiþi specialiºti ºi studenþidin regiunile Maramureº ºi Ivano-Frankivsk.

Prof. univ. dr. ing. Vasile Tisan a susþinut con-tinuarea acestor parteneriate, rezultând actualeleproiecte finanþate prin Programul transfronta lierHuskroua 2007-2013: RoUaSoil: Romania-Ukraine crossborder area-„The management of

the contaminated sites with oil products“,Content: Creation of network for technologytransfer in Ukraine-Slovakia-Hungary-Romaniacross border area, CLAMRoUa: Clean air mana -gement in crossborder area RoUa, un model decolaborare între Centrul Universitar Nord dinBaia Mare, Universitatea Naþionalã Tehnicã dePetrol ºi Gaze Ivano-Frankivsk, UniversitateaSubcarpaticã, Institutul de Învãþãmânt Superior„Vasyl Stefanyk“ din Ivano-Frankivsk, ConsiliulJudeþean Maramureº, Agenþia de Protecþie aMediului Maramureº.

A colaborat cu Uniunea Ucrainenilor din Ro -mâ nia, filiala Maramureº pentru a sprijini ºisusþine practica studenþilor de la UniversitateaNaþionalã Tehnicã de Petrol ºi Gaze Ivano-Frankivsk care au efectuat practica în Baia Mareºi judeþul Mara mureº. Vasea a pãrãsit aceastãlume spre cele veºnice la 4 ianuarie 2015. Colegiiºi toþi cei care l-au cunoscut deplâng dispariþiaprematurã a profesorului Vasile Tisan.

ªtefan BUCIUTa

*

Un ultim ºi pios omagiu celui care a fostîndrumãtorul meu de proiect, profesorul universi-tar doctor inginer Vasile Tisan (Traista).Dumnezeu sa-l ierte ºi sã-l odihnescã! Sincerecondoleanþe familiei îndoliate!

Crina Cozma (Buciuta) cu familia

in memoriam prof. dr. ing. Vasile Tisan(1944-2015)

ucraina va învinGe!

curierul ucrainean14

Pentru cã nu peste mult timp vom sãrbãtorinaºterea Cobzarului ucrainean, a marelui Ta -ras Hryhorovyci ªevcenko, vreau sã aduc înfaþa cititorilor „Curierului ucrainean“ câtevalucruri interesante ºi nostime, îmi permit sãspun, despre marele poet ucrainean.

De micã m-au fascinat cãrþile, toate cãrþile,dar mai ales cele vechi, cele cu paginile îngãl-benite ºi cu acel miros specific, cãrþi care pelângã conþinutul literar îºi au propria lor po -ves te, care au trecut prin multe mâini, au fostrãsfoite, citite, iubite ºi au vãzut multe. O ast-fel de carte am gãsit-o într-un cotlon al podu-lui, veche, zdrenþuitã, fãrã coperþi, nepu tând ºtivreo datã a editãrii. Pãrea un manual de liter-aturã ucraineanã folosit cândva la ºcoalã.Copil fiind, am rãsfoit-o ºi am citit poveºtiledin ea. Fãceam rusa la ºcoalã, vorbeam ucrai -nea na cu bunicii ºi citeam orice îmi cãdea înmânã. Pe atunci nu ºtiam cine sunt TarasHryhorovyci ªevcenko, Leonid Hlibov, IvanFran ko ºi alþii. Mai târziu am cãutat-o ºi amrãs foit-o din nou. Am gãsit douã texte intere-sante despre Taras Hryhorovyci ªevcenko,texte pe care nu le-am mai întâlnit în altã parteºi m-am gândit sã vi le trimit traduse în limbaromânã pentru a le putea citi ºi cei care nuvorbesc limba ucraineanã.

Era pe vremea când Taras Hryhorovyci ªev-cenko locuia în Kiev; el picta tablouri aici. Eraun artist renumit. Odatã, intrã la el un domn im -portant, mare baron, ºi îl roagã sã-i facã por -tretul. Stând de vorbã cu el, Taras Hryho rovycii-a fãcut într-o clipã portretul în creion. Atunci,domnul îl întrebã:

- Dar cât o sã mã coste dacã-mi vei faceportretul? Taras Hryhorovyci i-a cerut o sutãcincizeci de carboave.

Iar domnul îi zise:- Dar de ce cereþi aºa scump?- Scump? rãspunse Taras Hryhorovyci, ei,

atunci totul o sã coste trei sute de carboave.Domnul s-a înfuriat ºi a plecat. Taras Hryho -

ro vyci a luat portretul pe care l-a creionat în tim-pul discuþiei cu acel domn, i-a mai adãugat niºteurechi de mãgar, l-a dus la magazin ºi i-a spusvânzãtorului:

- Pune acest portret în vitrinã, iar de-o vreacineva sã-l cumpere, sã ceri cinci sute de car boa -ve. Trece odatã domnul, despre care am pomenitadineaori, pe stradã, se uitã, în vitrinã e portretulsãu, ºi de parcã nu era de ajuns, avea ºi urechi demãgar. Dã sã meargã la vânzãtor, când colocineva tocmai îl întreba:

- Cât costã mãgarul acela din vitrinã?Vânzãtorul zice:- Cinci sute de carboave .Domnul se apropie ºi zice:

- Acest portret am sã-l iau eu. Scoase cincisute de carboave ºi plãti vânzãtorului. Iar pri mulcumpãrãtor stã ºi ofteazã:

- Bun mãgar, dar n-am avut eu parte de el…Scris dupã cuvintele lui Petro Ivanovyci ªev-

cenko din satul lui ªevcenko.

Odatã, la palatul þarului a fost adusã o lampãelectricã. Pe vremea aceea era o prea mare mi -nune. Au agãþat-o în curte, au venit s-o vadã mi -niºtri ºi generali. S-a adunat o mulþime. A fostchemat ºi Taras Hryhorovyci ªevcenko sã vadãºi el acea minune.

A venit ªevcenko.Vede, toþi se îngrãmãdescºi admirã lampa. A venit ºi þarina. Îl zãreºte peTaras Hryhorovyci ºi zice cãtre dânsul:

- Priviþi, Taras Hryhorovyci, e drept, o min-une?

Se uitã, se uitã Taras Hryhorovyci la acealampã ºi spuse în faþa tuturor:

- Ei, ºi ce minune e asta? Minune ar fi fost,dacã în locul lãmpii l-ar fi atârnat pe þarul rus.

L-au luat pe ªevcenko pentru aceste cuvinte.ªi þarul l-a deportat ºi a vrut sã-l spânzure, daroa me nii i-au luat apãrarea. Atunci l-au trimis laoaste.

Scris dupã cuvintele lui Demyd Volodymy -rovyci Serbiuk din satul Aleksandrivka.

prof. Lidia DaSCaLIUC

Februarie nu-i doar o lunã grãbitã-n calendar, ci ºi soarele dintr-o ultimã zi de Fãurar, cu regretul cã-ºi dã seama cã a pus pe chipurile noastre, cu un minus de douã, trei zile-luminã, prea puþine raze.În fiecare clipã universul dã ora exactã. Atunci Pãmântul ºi Fãurar furã startul s-ajungã primii la

solstiþiu de primãvarã.Iarna mai dã târcoale de aburi, rezultaþi din respiraþie, pe sub nãrile noastre. Pe mustãcioºi nu-i

intereseazã cã ºi pinii suportã efectele chiciurii ºi îmbãtrânesc, albind ºi ei ca noi.La fereastrã, o ramurã plecatã de promoroacã mã salutã cu stãruinþã. N-am timp sã-i rãspund:

în parfumul ceaiului de tei, dimineaþã devreme, trãiesc un paradis.Chiciurã pe crengi. Brusc limpezind zorii ºuierã efectul de semnal al unui 112:

ambulanþa unei Salvãri, în trafic.Un þurþure cade. Streaºina casei nu scoate o vorbã. Expir în aerul rece al dimineþii: mã simt un tip glacial!Un pescãruº în decorul lacului. Oameni sãraci sapã prin gunoaie. Contrast între aer ºi pãmânt.Altã-ntâlnire... Un vânticel ceva mai cãlduþ ºopteºte numerele tragerii loto „6 din 9“.În Parcul Herãstrãu, o probã de remorcher: trage dupã el pescãruºii...În vacarmul pieþei de cartier calmul preþurilor rãmâne tãcut cu încãpãþânare.Dorul de culturã mã împinge încotro vãd ochii: „searã de teatru“.Cãldura ºi vaporii hormonilor extaziaþi ai unui club de noapte, fug prin uºa uºor crãpatã.Nici o constelaþie pe cer. Depourile-s doldora de tramvaie; stelele dorm pe ºine. Zi de spãlat [pentru rãu-platnici] cu sau fãrã cleºti de rufe întinse, la termen de uscare, pe balcoane. La intrarea într-un bârlog de urs, stã scris: Nu-mi vând blana în pãdure!O siluetã pe patru picioare - din ciutã naturalã a devenit „manechin“.Pescarul este dispus sã-ºi lase pasiunea îngropatã în amintirea unei copci.ªi tot aºa: cu cârpeli, cu opinteli printre troiene, s-a dus campania de dezãpezire a drumurilor!Calendarul empiric al muncilor agricole se aflã în faza de „bãlegar“!Pârloagele aºteaptã revirimentul de a fi semãnate cu iarbã din Sudan.Cãmara patrupedelor nu duce lipsã de nutreþ însilozat.Noaptea este încã lungã... Grijã sã n-o facem latã!Pisica moþãie. Prin faþa ochilor închiºi trece hormoniada unui Fãurar zbuciumat.Stãpânul ei e vânãtor, maestru ca-n poveºti: cotrobãieºte conþinutul obiºnuit... al tolbei!Drept rãsplatã pentru atenþie, vã trimit o curiozitate lexicalã: un pup - o pupa............................................................................................

Întorc capul spre calendar, pare ca nou. Lumina zilei e îmbelºugatã,Fãurar clipele-ºi alungã -Sunt cumva rãmas în urmã,Sau v-am scris pe stilul ... vechi?

Mihai MaTEICIUC

Portretul

Ce minune ar fi…

FĂUrar, lUNĂ GrĂBitĂ. . .

• Piþura Ioan, vicarul Bisericii Orto -doxe Ucrainene, s-a nãscut la 1 februa rie1947.

• Perejuc Gheorghe, farmacist, s-anãscut la 1 februarie 1941.

• Mihaleico Florin, fost preºedinte alfilialei Tulcea a UUR, s-a nãscut la 3februarie 1971.

• Sopco Vasile, medic, s-a nãscut la 4februarie 1940.

• Liber Ivan, preºedinte al filialeiCaras-Severin a UUR, s-a nãscut la 5februarie 1932.

• Luþac Vasile, profesor de muzicã,s-a nãscut la 12 februarie 1960.

• Decun Mihai, prof. univ. dr., s-a nãs-cut la 13 februarie 1943.

• Dan Aurel, pictor, s-a nãscut la 13februarie 1946.

• Covaci Irina, jurnalistã, s-a nãscut la19 februarie 1955

• Horvat Adriana, secretar tehnic alfilialei Satu Mare a UUR, s-a nãscut la24 februarie 1983.

Stimatã Redacþie,

Aniversãrile

lunii

februarie

515curierul ucrainean

Cu toþii avem amintiri, unele mai recente,altele mai vechi. Este un fapt ºtiut, acceptatunanim, chiar dovedit ºtiinþific, cã amintirile dincopilãrie persistã în memoria noastrã mai puter-nic decât cele mai recente, lucru caracteristicînaintãrii noastre în vârstã. Desigur cã amintirisunt multe, fiecare dintre ele având legãturã cu oanumitã perioadã a vieþii noastre. In aceastãprivinþã nu fac excepþie nici amintirile mele, cuatât mai mult cã mã apropii de vârsta per-soanelor octogenare, iar în toatã perioada vieþiimele s-au acumulat multe ºi variate amintiri.Una dintre acestea este, desigur, legatã decopilãria mea ºi, cu toate cã s-a întâmplat înurmã cu foarte mulþi ani, este încã foarte vie înmemoria mea.

… Era în perioada celui de al Doilea RãzboiMondial. Pentru a fi în siguranþã, cât mai departede zona luptelor, toatã familia mea era refugiatãîn Transilvania într-un sat mic numit Uilac, situ-at undeva lângã localitatea Vânãtori ºi oraºulSighiºoara, dar nu departe de graniþa de atunci aRomâniei cu Ungaria impusã prin Dictatul de laViena din 1940, când Ardealul a fost cedatUngariei.

Uilacul era, de fapt, un cãtun cu puþine case,situat între dealuri acoperite preponderent cupãduri de fag ºi stejar, lângã un iaz (heleºteu),unde localnicii, inclusiv tata, obiºnuiau sã pes-cuiascã. Era spre sfârºitul lui februarie, zãpadãera numai pe alocuri, în schimb gerurile erauîncã puternice. Din aceastã cauzã suprafaþa iazu-lui avea un strat continuu de gheaþã, ceea cedãuna peºtilor prin lipsa de oxigenare a apei.Tata obiºnuia sã meargã la iaz ºi acolo, cu un bãþgros de alun, sã gãureascã suprafaþa gheþii,ajutând astfel peºtii.

Într-o zi, tata m-a luat cu dânsul ºi amândoine-am dus iar acolo sã vedem care este situaþia.Cum suprafaþa iazului era îngheþatã, tata aînceput din nou sã o spargã. La un moment dat,bãþul s-a rupt ºi tata a hotãrât sã mergem în pã -durea din apropiere pentru a procura unul nou.

Mergeam prin pãdure urcând o pantã nu preamare. La un moment dat, ne-am oprit deoa receînaintea noastrã, printre copaci, tata zãrise unanimal care, din cauzã cã era cu spa tele spre noi,dar ºi la o distanþã destul de mare, nu putea fiidentificat. Curiozitatea de a afla ce animal estene-a determinat, sfidând pericolul, sã neapropiem (ce imprudenþã!) mai mult de el.Simþindu-se urmãrit, animalul s-a întors cu capulspre noi ºi atunci am vãzut cã era un mistreþ.Deranjat de prezenþa noastrã, miºcând agre sivdin cap, a pornit în direcþia noastrã. Atunci amputut constata cã se miºca greoi, clãtinându-sepe labele din spate. Asta ne-a dat curaj sã mai

rãmânem pe loc, pentru a-l vedea mai bine. Cummistreþul continua sã înainteze ºi situaþia noastrãdevenise totuºi criticã, chiar periculoasã, tata mi-a strigat sã fug repede acasã. Cu toate acestea,poate din curiozitate sau poate din alt motiv,dupã ce m-am îndepãrtat câþiva metri, am rãmas,totuºi, pe loc ca sã vãd ce se va întâmpla. A fostnecesar ca tata sã intervinã din nou, sã serãsteascã porun citor - ceea ce nu admitea nicioîmpo trivire - ca sã fug acasã. Aceastã poruncã,dar ºi faptul cã mistre þul continua sã se apropie ,m-a determinat s-o iau la goanã la vale spre casã,care se afla la poalele dealului, chiar la margi neapãdurii. Fugind, am mai apucat sã aud cum înurmã tata lovea cu bãþul într-un copac ca sãsperie animalul ºi sã-l determine sã întârzieînaintarea cãtre noi pânã ce eu voi fi în siguranþã.Mai târziu aveam sã aflu cã tocmai aceste zgo-mote îl întãrâtaserã ºi mai mult. Eu, însã, speriatde-a binelea, având în memorie imaginea mis-treþului pornit furios spre tata ºi cu cele mainegre ºi sumbre gânduri învãlmãºindu-se fan-tezist în mintea mea de copil, am alergat cât amputut de repede spre casã. Vãzând-o, încã dedeparte, pe mama în pragul uºii, gâfâind ºiplângând, am început sã strig: „Tata… pe tata…pe tata îl mãnân cã un porc sãlbatic!“ Mama,vãzându-mã în starea în care eram ºi mai alesauzind ce strigam, ºocatã, înmãrmurise în prag.Ea ne ºtia plecaþi veseli la iaz la pescuit ºi cândcolo mã vedea alergând dinspre pãdure, singur,plân gând ºi strigând acele cuvinte alarmantedespre un „porc sãlbatic“ aºa cã, neînþelegândexact despre ce este vorba, vru lãmuriri. Incãgâfâind, printre sughiþuri, am început sã-i spunce se întâmplase. Abia atunci, mama a conºtien-tizat pericolul, a pãlit ºi, alarmatã, a început sã seagite cu intenþia de a fugi în sat pentru a chemasãteni în ajutorul tatei. Nu ºtiu ce ar fi urmatdacã nu apãrea, grãbit, tata… întreg ºi nevãtã-mat. El îi explicã mamei, pe îndelete, care estesituaþia ºi faptul cã mistreþul poate fi împuºcat.

Spre norocul nostru, în vecinãtate locuia unsãtean care mi se pare cã era ºi paznic al fondu-lui forestier ºi care avea, legal, o armã. Aces ta,aflând de la tata despre ce este vorba, acceptã sãmeargã sã împuºte mistreþul. Dupã ce îºi luãarma ºi o cãþeluºã, împreunã cu încã un sã tean ºidoi fii ai acestuia, conduºi de tata cãruia - contrartuturor sfaturilor - m-am alãturat ºi eu, am pornitspre locul unde tata lãsase mistreþul, dar acesta

nu se mai afla acolo. Însã, datoritã cãþeluºei,acesta a fost gãsit repede, ceva mai departe, cul-cat lângã niºte lãstãriº de fag. Enervat de lãtratulcãþeluºei ºi de prezenþa noas trã, se ridicã pelabele din faþã încercând din greu sã se ridice ºipe cele din spate, aflându-se astfel într-o poziþiefoarte favorabilã în bãtaia puºtii. Atunci paznicula ochit ºi a tras un foc. Urlând de durere, mis-treþul cãzu ca secerat cu botul pe labele din faþã,ambele fiind atinse de glonþul tras. Impuºcãturanu fusese mortalã, aºa cã trãia ºi miºca din capcãutând sã alunge cãþeluºa care mereu încercasã-l muºte.

Pentru a fi ucis, nu ºtiu din ce motive, poatepentru a face economie de muniþie, s-a hotãrât sãfie ucis prin înjunghiere cu un cuþit special. Întimpul acestei operaþiuni, unul dintre sãteni afost rãnit de mistreþ care, zbãtându-se, cu unuldin colþii de jos, foarte ascuþiþi, i-a sfâr tecatdosul palmei stângi. A fost ultima reacþie deapãrare a mistreþului înainte de a fi ucis. Dupãasta, a fost transportat la casa vânãtorului. Aici,s-a constatat cã mistreþul (un vier de peste o sutãde kilograme) a mai fost cândva rãnit, tot prinîmpuºcare, în spate, din care cauzã nu prea seputea þine pe labele din spate ºi se deplasa maigreu. Aºa se explicã ºi faptul cã nu a reacþionat -spre norocul nostru - mai agresiv atunci când tataºi cu mine am dat peste el în pãdure, altfel cineºtie cum s-ar fi terminat aceastã întâmplare.

Carnea mistreþului a fost împãrþitã partici-panþilor la vânarea lui, noi primind ºi ceva sã punfãcut din grãsimea sa, ceea ce conta foarte multîn perioada grea a rãzboiului când multe produseerau deficitare. În plus, noi ne-am ales ºi cu operie de ghete din pãrul de pe creasta aflatã pespatele mistreþului pe care tata îl dãduse unuimeºter priceput în confecþionarea periilor.Aceastã perie o mai am ºi acum.

Astfel s-a petrecut aceastã întâmplare ai cãreiprotagoniºti au fost tata, subsemnatul ºi mis-treþul. Mai târziu, devenind inginer silvic, ammai avut ocazii sã mã întâlnesc cu mistreþi înpãdure ºi ar mai fi de povestit ºi alte întâmplãri,dar nici una dintre ele nu are pentru mine o aºaimportanþã ca aceasta, care este legatã nemijlo citde copilãria mea, de amintirea pãrinþilor mei,mai ales de cea a tatãlui meu, Dionisie Oneºciuc,de la a cãrui moarte anul acesta se împlinesc 40de ani.

Iarema ONEªCIUC

O întâmplare neobiºnuitã

Este titlul celui de-al treilea volum de poezii,aparþinând dlui Vasile Mangelovschi (Þelio) dinDãrmãneºtii Sucevei.

Volumul cuprinde un numãr de 68 de poezii,dintre care amintesc: „Nihil sine deo“, „Rãs co -lind trecutul“, „Relaº“, „ªoapte tandre în do ja -nã“, „Bipedul corupt“, „Patimi ºi pasiuni“,„Gândul de tainã“, „Corolarul vieþii“, „Iarna“,„Urmaºilor“, „Ofiþer am devenit“, „Limba noas-trã“ etc.

Autorul versificã foarte uºor, scriind poeziipe diverse teme.

De remarcat este faptul cã majoritatea poezi-ilor au ritm ºi rimã, ceea ce la poeþii actuali este„o rara avis“. Eu nu sunt critic, ci doar un umilcititor, ca atare îi urez dlui Vasile Man ge lovschila mai multe volume de poezii.

Ataºez micului meu material douã poezii dinvolumul amintit.

Kolea KURELIUK

Ce-ar fi viaþa fãrã amor oare?Noapte fãrã stele, rece, sumbrã, Falsã liniºte-n singuratica visareImens pustiu, fãrã apã, fãrã umbrã...

În spiritul meu tânãr, strãlucitor Iubirea mistuitoare a germinat, Bietul lãcaº curat, atât de iubitorPacea-n inimã timid a adunat.

Ceva uºor ca aerul parfumat În tainã trupul mi-a cuprins, Buzele iubitei, m-au fermecatFlacãra amorului s-a aprins.

Frumoasã iubitã mi-am ales Din armoniile naturii pãmânteºti,Dulcele fruct al tinereþii am culesNobleþea vieþii - ºtiam - e sã iubeºti.

Cãlcând adesea pe margini de abisuriInimile înamorate bãteau nebune,ªoaptele cuprindeau speranþe, visuriPrivirea iubitei, putea stelele sã adune.

Fantastice umbre în magia luminiiMângâie duios, o preafrumoasã zânã,Feea, sub razele reci ale luniiAdemenindu-mã cu un gest graþios de mâna.

Plutesc în jur miresme îmbãtãtoareZâna în graþii ancestrale, priviri diamantine,Curge tãcerea fantasticã amãgitoareRãcoarea nopþii, fierbe sângele-n mine.

Expunând nudul, zâna hoinãreºte-n libertateInefabila feerie gândurile-mi poartã,În vrajã, detaliile sunt contemplateParalele inegale... vieþile au diferitã soartã.

Luna în noapte tainic înainteazãRevin în sine-mi, uitând nocturna ispitã,Umbra fiinþei mele, tãcutã mã urmeazãNudul zânei a dispãrut într-o clipitã.

Nimbul destinului osândit Inefabila feerieTitanicul eternei iubiri

curierul ucrainean16

Stimate Domnule Cancelar Federal,Stimaþi profesori,Stimaþi ucraineni veniþi aici sã mã susþineþi

ºi sã susþineþi Ucraina,Doamnelor ºi domnilor,Este o mare cinste pentru mine de a rosti un

discurs în acest loc cu adevãrat istoric.Aceºti pereþi au fost martori ai nenu mã ra -

telor evenimente marcante ºi multe personali -tãþi de seamã ºi-au expus aici ideile, menite sãschimbe lumea în bine. Tot aici, în aceastã uni-versitate, imediat dupã cel de-al Doilea RãzboiMondial, sir Winston Churchill a fãcut apel lacrearea Europei unite.

Domnia Sa a spus atunci: „Trebuie sã creãmun fel de Statele Unite ale Europei. Numai ast-fel sute de milioane de truditori îºi vor putearedobândi bucurii ºi speranþe simple care fac caviaþa sã merite sã fie trãitã“.

Sunt convins cã „viaþa meritã sã fie trãitã“când îi privesc în ochi pe copiii mei. Aceºtiochi nu trebuie sã fie cuprinºi de spaimã. Încondiþiile democraþiei care respectã libertateacuvântului ºi de expresie. În democraþie carerespectã demnitatea umanã.

Uniunea Europeanã reprezintã istoria succe-sului celor 28 de þãri ºi peste 500 de milioanede oameni care au înregistrat progrese datoritãnivelului ridicat al libertãþilor politice ºi alstandardelor economice.

Dupã cel mai crunt rãzboi din istoria ome -nirii, visul lui Churchill despre o Europã unitãpãrea unul idealist ºi chiar naiv. Acum, însã, însecolul al XXI-lea idealismul lui Churchill adevenit o realitate.

Dar, dupã aproape 70 de ani de la înmu gu -rirea proiectului european, au apãrut noi provo -cãri globale care îi pun pe liderii europeni sãcaute cãi pentru asigurarea în continuare acreºterii ºi a securitãþii, precum ºi a inviolabi -litãþii libertãþilor.

Europa are nevoie de un nou impuls. Întrea-ga Europã este din nou în pericol. Idealurile delibertate ºi democraþie pe continent sunt dinnou în pericol.

Spre deosebire de Elveþia, UE nu se poatebaza pe avantaje geografice ºi pe modelul unical securitãþii. UE trebuie sã treacã dincolo deca drul frontierelor sale actuale pentru a-ºicreºte securitatea.

Pericolele cu care se confruntã, în prezent,Europa seamãnã cu cele cu care luptã în pre -zent Ucraina. Þara mea luptã împotriva teroris-mului. Ea se aflã în avangarda luptei pentruvalori europene ca libertatea, suveranitatea ºidemocraþia.

Ucraina trebuie sã devinã membru cu drep-turi depline al familiei popoarelor europene,întrucât ea este deja o parte a acesteia sub as -pect istoric, spiritual ºi intelectual. Ea este dejaapãrãtorul ei ºi un nou simbol al Europei.

În cadrul UE ºi dincolo de aceasta, Europatrebuie sã fie fermã ºi unitã când se pune pro -blema principiilor create de-a lungul istoriei ºifolosite de generaþiile de europeni...

Stimate Domnule Cancelar Federal,

Ca preºedinte al OSCE aþi avut o contribuþiesubstanþialã la reglementarea paºnicã. Noiapreciem aceste eforturi.

Sunt de pãrere cã lumea democraticã trebuiesã întãreascã cu atât mai mult rãspunsul co munºi ferm la agresiunea Rusiei împotriva Ucraineiºi la încãlcarea dreptului internaþional de cãtreaceastã þarã.

Eficienþa acestui rãspuns va influenþa, prac-tic, drumul Ucrainei în viitor. Apreciez cã sin-gura cale de dezescaladare a conflictului, ºiacest lucru este recunoscut în lume, este reali -zarea în totalitate a acordurilor de la Minsk înspiritul bunei credinþe.

Dacã nu se va gãsi o soluþie, Ucraina va fipusã în situaþia de a plãti un preþ prea mare învieþi omeneºti ºi în cheltuieli uriaºe pentru apã -rare ºi nu pentru reforme.

Tocmai pe acest lucru mizeazã agresorul, ºianume de a stopa reformele ºi de a împiedicatransformarea Ucrainei într-un stat europeandemocratic ºi modern.

Noi suntem ferm hotãrâþi sã realizãm încinci ani cea mai mare parte a reformelor. In -tenþionãm sã atingem ratingul top-30 în DoingBusiness al Bãncii Mondiale ºi top-50 în in di -cele de corupþie al Transparency International.

Dorim sã creºtem PIB pe locuitor ºi sã asi -gurãm afluxul de investiþii strãine directe, sãconsolidãm sectorul de securitate ºi apãrare alþãrii. Ne propunem sã creºtem cu trei ani dura-ta de viaþã în Ucraina.

75% din absolvenþii de ºcoalã vor ajunge sãcunoascã douã limbi strãine. Este un planambiþios, dar realizabil.

Am trecut deja la reformarea instituþiilorstatului reducând numãrul acestora concomi-tent cu creºterea eficienþei lor. În momentul defaþã Ucraina face parte din þãrile cu cele maimulte reclamaþii la Curtea Europeanã pentruDrepturile Omului. De aceea, dorim sã con-solidãm supremaþia legii, sã asigurãm eficienþasistemului judiciar ºi sã recâºtigãm încredereafaþã de sistemul juridic ucrainean.Aceastã cere -re era una dintre cererile-cheie ale revoluþieinoastre.

Reformele au în vedere ºi sistemul de ordi -ne publicã. Am început sã reformãm orga nelede ordine pentru a creºte încrederea cetãþenilorfaþã de aceastã instituþie.

Dar lupta cea mai „eroicã“ va fi cea împotri-va corupþiei. Fãrã eradicarea corupþiei profundînrãdãcinate în statul ºi în societatea noastrã,toate celelalte eforturi vor fi zadarnice. Primulpachet anticorupþie se aplicã deja. Noi am creatBiroul Naþional Anticorupþie ca un prim pas înasigurarea activitãþii transparente ºi respon -sabile a sectorului de stat.

Guvernul susþine cu hotãrâre îmbunãtãþireamediului de afaceri în Ucraina. Reducem nu -mã rul de inspecþii ºi licenþe necesare. Modifi -cãm sistemul de impozitare ºi dereglementareîn scopul îmbunãtãþirii climatului de afaceri.

Ucraina esteobligatã sã sedezvolte în di rec - þia unei eco no miidi namice, com -petitive, i no vativeºi orien tate spreex port, pe de plininte grate în UE.Zona de liberschimb în treUcrai na ºi UE ne obligã sã accele rãm re gle -mentarea legis lativã ºi normativã.

Au existat numeroase opinii cu privire laeventualele avantaje precum ºi dezavantaje aleAcordului privind zona aprofundatã ºicuprinzãtoare de liber schimb cu Uniunea Eu -ro peanã. Afirm deschis: aceasta va fi o sarcinãcomplicatã, dar ea este o opþiune pentru viitor.ªi ea presupune încredere ºi reguli civilizate deadministrare a afacerilor. Acordul privind zonaaprofundatã ºi cuprinzãtoare de liber schimbcu UE înseamnã îmbunãtãþirea climatuluiinvestiþional. Este vorba de pãtrunderea pe unadintre cele mai mari pieþe din lume ºi pe pieþeleterþelor þãri.

Ucraina va face tot posibilul pentru a înre -gistra câºtiguri pe pieþe vechi ºi noi. Vom încer-ca sã ne consolidãm ºi mai mult prezenþa înEuropa ºi vom susþine afacerile noastre petoate celelalte direcþii.

Vom extinde securitatea ºi independenþanoastrã energeticã. În acest sens, vom continuasã acþionãm în direcþia realizãrii integrale acelui de al treilea pachet energetic pentru a creao piaþã energeticã sigurã ºi eficientã din punctde vedere economic prin modernizarea secto -rului nostru energetic ºi identificarea unorsolu þii inovative în vederea diversificãrii sur se -lor de aprovizionare cu energie ºi a tra seelorenergetice.

Primii paºi au fost fãcuþi. Am stabilit flu xuriputernice de aprovizionare cu gaze din alte þãri.Aº dori sã le mulþumesc partenerilor noºtripentru solidaritate. Am invitat investitori dinSUA ºi UE sã participe la modernizarea sis-temului ucrainean de transport al gazelor ºi nepreocupãm de creºterea atractivitãþii inves tiþio -nale în sectorul energetic.

Ucraina poate aduce o contribuþie supli -men ta rã importantã la securitatea energeticãeuropeanã cu infrastructura sa de tranzit ºi cudepo zi tul sãu subteran unic de gaze cu o capa -citate de 31 miliarde m³.

Am aprobat un plan de reducere a con-sumului de gaze pânã în anul 2017 prin creº te -rea eficienþei energetice. Scopul final este acelade a deveni membru cu drepturi depline al Pie -þei energetice europene.

Ucraina doreºte sã aplice standarde mo -derne de protejare a mediului ambiant. Cred cutãrie cã de securitatea ecologicã depinde cali-tatea vieþii. Ucraina a fost întotdeauna cunos-cutã ca „grânarul Europei“ care oferã un marepot en þial nevalorificat pentru produse ecolo -gice. Am intenþia sã deschid Ucraina întregiilumii. Ne vom integra total în spaþiul ºtiinþific,educaþional ºi cultural european ºi vom dezvol-ta contacte interumane. Regimul fãrã vize cuUE este una dintre prioritãþile Ucrainei în2015, iar eu aºtept ca summitul ParteneriatuluiEstic de la Riga din 21-22 mai sã devinã unadevãrat reper în ceea ce priveºte liberalizarearegimului vizelor...

ucraina - mai aproapePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

Discursul Preçedintelui ucraineirostit la universitatea din zürich