utopii in arhitectura

anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM celia GHYKA

Arhitectura Context Peisaj

•de la functiune la tip.• caracter - tip - analogie - tipologie (neo-rationalismul italian - Aldo Rossi)• tipologie - program • interpretarea functiunilor: concept al proiectului (Exeter Library, L.Kahn)• sensul si utilitatea programarii (Concursul BNF)•abordarea programarii prin concursuri de arhitectura (Piata Universitatii)

cursurile precedente

Monday, January 21, 13


programare

Arhitectura Context Peisaj

discutie despre functiune/proiect/program:obiect de arhitectura si oras impreuna

abordari ale functiunii prin concursuri de arhitectura



functiune program / “programare”

PROGRAM: (etimologic) “ceea ce este scris dinainte”. In acceptiunea actuala, destul de recenta (din sec. XIX): Programul vizeaza descrierea cit mai precis posibila a ceea ce se asteapta de la lucrarea comandata (exigentele cerute), in termeni calitativi si cantitativi, inainte de a se face vreun desen sau o alegere tehnica. Referinta la un tip arhitectural nu este niciodata absenta, dar distinctia dintre proiect si program permite clarificarea responsabilitatilor si a rolurilor celor implicati in edificarea cladirii.

SPRE DEOSEBIRE DE ACCEPTIUNEA CURENTA LA NOI (vezi discutie in breviar)Nu are caracter generic, ci este foarte individualizat pentru cazul particular caruia i se adreseaza. (Este ceea ce noi numim în general tema de proiect, dar mult mai ampla si mai larga)

Se refera la functiune, dar nu la modul general si reductiv, ci in strinsa legatura cu intentiile (politice, sociale, culturale, economice...) ale clientului, cu interesul public si cu locul si sensul cladirii in oras. Aceasta confera functiunii cladirii o complexitate care depaseste scopul practic sau simpla destinatie: pune in discutie FUNCTIUNILE la care trebuie sa raspunda proiectul si viitoarea cladire.



functiune program / “programare”PROGRAMUL/PROGRAMAREA INTRE TEMA SI GANDIRE STRATEGICADetalierea programului cuprinde mai mult decit stabilirea spatiilor, suprafetelor, legaturilor functionale si exigentelor tehnice, incluzind si constringeri ambientale, diferite principii de conceptie, chestiuni tinind de conformarea incaperilor si a spatiilor exterioare etc. Include chiar si o dimensiune strategica, in mod special (dar nu numai) in programele urbane. Programul devine astfel un document cu valoare “reglementara” (mai ales in cazul programelor urbane) si joaca un rol important in definirea contractului de proiectare.

(Dupa MERLIN,Pierre; CHOAY, Francoise Dictionnaire de l’urbanisme et de l’aménagement, PUF, 2000)

A lua in considerare toate aceste aspecte, face din ce in ce mai mult obiectul unei specializari – “programarea” - in cadrul profesiunii. (in Franta. “la programmation” a devenit obiect de cursuri specializate postuniversitare).

PROGRAMAREA (poarta diferite denumiri in alte limbi; de ex., planificarea proiectului in cadrul managementului proiectului, in terminologia contemporana): gasirea temei celei mai potrivite intr-un anumit loc specific (cu tot ce presupune el: tipuri de utilizatori, particularitatile locului, conexiuni, posibilitati de realizare, prognoze privind dezvoltarea etc.)



program Concursul Piata Universitatii

Marea problema a concursului a fost ca cele mai multe proiecte nu au facut decit sa amenajeze si sa decoreze o suprafata. Decoratia suprafetei nu reprezinta adevarata problema a spatiului public; spatiul public cere o reflectie mult mai profunda care, de fapt, da solutia concursului. (Luigi Snozzi, presedintele juriului)

Bucuresti, 2011context:- 2010: amenajarea unui parcaj subteran- PUZ deja aprobat, parcajul in santier- descoperirea (de asteptat) a resturilor arheologice ale Academiei Domnesti de la Sf. Sava si a altor ramasite din centrul vechi- Filiala OAR Bucuresti cere organizarea unui concurs international macar pentru spatiul de deasupra (in conditiile in care solutiile tehnice pentru parcaj nu au mai putut fi modificate)

de citit : dosarul concursului in revista Zeppelin, No.100, dec.2011-ian.2012









Autori: Ambra Fabi, Simona Dirvariu, Carole Lenoble



Autor: Radu Dragan



utopie criza anilor 60-70

Yona Friedman, Utopia City





popThis is tomorrow expo 1956 Londra, Whitechapel Gallery

IG (Independent Group) - Richard Hamilton, Lawrence AllowayTheo Crosby - editor Architectural Design - curatorReyner Banham


anul III / ACP 2012-13/ facultatea de arhitectura / UAUIM celia GHYKAArchigram no.1, 1961

The first Archigram was an outburst against the crapgoing up in London, against the attitude of a continuing European tradition of well-manneredbut gutless architecture that had absorbed the label ‘Modern,’ but hadbetrayed most of the philosophies of the earliest ‘Modern.Peter Cook, 1967

archigram1961-76Warren ChalkPeter CookDennis CromptonDavid GreeneDon HerronMichael Webb



Michael Webb, proiect de scoala, 1957-58, selectat de MOmA ca exemplu de arhitectura vizionara

archigram



Peter Cook,proiect pentru un turn - expo Montréal 1967

archigram



Buckminster Fuller, dom geodezic deasupra Manhattanului, 1962 http://www.dropcitydoc.com/


http://www.dropcitydoc.com

http://www.dropcitydoc.com


Ron Herron, walking City, publicat in revistaArchigram, 1964

archigram


http://vimeo.com/18890500



Peter Cook, Plug-in City, 1964

archigram



Alison & Peter Smithson, House of the Future (expo Casa ideala), 1956

archigram

Peter Cook, Car body/pressed metal cabinProiect de locuinte studentesti, 1961-62

Warren Chalk Plug-in living room, 1962



Peter Cook, Plug-in City, 1964

archigram



Instant City -Peter Cook

Instant City : travelling metropolis, moving in the country to provide local, provincial town with an instant, shocking experience of metropolitan life.

archigram


http://www.youtube.com/watch?v=Hw5gIOqqzwc&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=Hw5gIOqqzwc&feature=related

http://livepage.apple.com/



Superstudio

Superstudio

“…if design is merely an inducement to consume, then we must reject design; if architecture is merely the codifying of bourgeois model of ownership and society, then we must reject architecture; if architecture and town planning is merely the formalization of present unjust social divisions, then we must reject town planning and its cities…until all design activities are aimed towards meeting primary needs. Until then, design must disappear. We can live without architecture…” (Adolfo Natalini, 1971)

superstudio

1966-78Adolfo NataliniCristiano Toraldo de Francia


http://www.youtube.com/watch?v=9NisLK8Jrm8

http://www.youtube.com/watch?v=9NisLK8Jrm8




superstudio



superstudio



superstudio



superstudio



superstudio



ant farm1968-78Chip Lord, Doug Michels, Hudson Marquez, Curtis Schreier

Cadillac Farm



Atelier van LieshoutDesigns for the Free State of AVL-Ville

Blast Furnace, 1998Artillery Farm, 1998Farm House, exploded view, 1998Kitchen, 1998Settlement after 10 years, 1998

AVL-Ville Greenhouse, 2001

In AVL-Ville Greenhouse, vegetable and herbs are cultivated according to organic principles and without artificial heating. The greenhouse was not made by AVL, but it fully complies with the atelier’s style: the inexpensive structure can be easily transported from one location to another.

http://www.ateliervanlieshout.com/

atelier van lieshout


http://www.ateliervanlieshout.com

http://www.ateliervanlieshout.com


Atelier van Lieshout

Autocrat, 1997

Autocrat is a survival car for living in remote places – far away from civilized society without being deprived of its comforts. There's a large kitchen and a sleeping area on the inside and another kitchen outside for heavier culinary work, like slaughtering animals. The car was designed and manufactured with the utmost autocracy in mind. Every effort was made to use homemade items and to avoid ready-made products. The hardware, water taps, the locks and the stove were all made from scratch.



Yona Friedman, Spatial City, 1960T h e c it y , as a m e c h an is m , is t h u s n o t h in g o t h e r t h an a lab y rin t h : a c o n fi g u rat io n o f p o in t s o f d e p art u re , an d t e rm in al p o in t s , s e p arat e d b y o b s t ac le s “.

yona friedman



Yona Friedman, Spatial City si Mobile architecture, 1960

“topografii artificiale”

yona friedman





Centre Pompidou, 1977, Renzo Piano & Richard Rogers



Text



Lebbeus Woods, Berlin Free-Zone-2, 1990, propunere pentru o cladire abandonata a guvernului est-german.

lebbeus woods



Centricity, 1987-88

lebbeus woods



Ridley Scott, Blade Runner,, 1982

Blade Runner este un film science-fiction realizat de Ridley Scott în 1982 care face referiri directe la Metropolis prin scenografie, temă și narațiune. Acțiunea este plasată în 2019 în Los Angeles, deși orașul din film este un hibrid de imagini urbane ale altor orașe (mai ales New York, dar și Tokyo, Londra, Honk Kong). Los Angeles-ul din Blade Runner este o distopie, și spre deosebire de Metropolis, dualitatea cu lumea utopică - perfectă - de deasupra - e inexistentă. Aceasta pentru că momentul în care apare filmul (anii 80) este un moment al crizei orașului contemporan și în care în general reprezentarea orașului în film are rolul de a critica starea acestuia de decădere. Filmele anilor 1990 - 2000 continuă cele două linii - de a arăta violența decadenței urbane și sociale dar și de a imagina o ieșire - în spațiu sau printr-o salvare a planetei (ca de pildă în filmul-parodie lui Luc Besson din 1997, The 5th Element .


http://www.youtube.com/watch?v=YaR5wVL9x2I

http://www.youtube.com/watch?v=YaR5wVL9x2I


Luc Besson, THe Fifth Element, 1997


http://www.youtube.com/watch?v=OoKssDjs64o

http://www.youtube.com/watch?v=OoKssDjs64o


Mike Keley, Kandor City, 2007




anul III / ACP 2009-10 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

contexto1. definitia curenta

din latinescul contextus = asamblaj; contextere = a tese(in lingvistica) ansamblu al textului care inconjoara o unitate a limbajului (cuvint, fraza, fragment de enunt) si care ii lamureste/selectioneaza, sensul, valoarea, efectele,concordanta;set de circumstante sau fapte in care se insereaza un eveniment sau o situatie particulara;(in logica si filozofie) definitia contextuala = definirea unui cuvint sau a unui simbol, explicitandu-l prin semnificatia frazei sau a textului in care este cuprins.

exemple de decontextualizare a unor termeni: (e vorba tot de literatura, dar de literatura de arhitectura)

masina de locuit (Le Corbusier); fuck context (Rem Koolhaas)



context in arhitectura

se poate considera ca activitatea de edificare (modul in care omul isi construieste artefactele in relatie cu mediul) este/intra intr-o contextura: de exemplu, la fel ca si in cazul textului pentru cuvint, orasul sau mediul natural reprezinta contextul care da anumite semnificatii obiectului de arhitectura, ceea ce aduce noi tipuri de abordare a proiectului si noi perspective de interpretare (deci o largire a ariei de intelegere a arhitecturii).

Acest punct de vedere contureaza o anume atitudine!atitudinea contextuala devine o modalitate de interpretare / intelegere (in istoria arhitecturii si in cercetare), interpretare care devine si fundament (punct de plecare) al proiectului de arhitectura.

Despre felul in care a fost teoretizat contextul in arhitectura a se vedea Breviarul, pp. 28-33


anul III / ACP 2011-12 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE /lect. celia GHYKA

contextin arhitecturaLuam in considerare nu numai arhitectura ca obiect construit, ci si arhitectura ca proces/proiect:si ceea ce inconjoara o cladire si ii confera anumite semnificatii, si tot ceea ce circumscrie sau se inscrie in procesul de creatie si de realizare a operei (proiectul, arhitectul, modul de a face, comanda, etc.) si ii confera diversele semnificatii specifice.

ORICE OBIECT ARE UN CONTEXT:Ceea ce inseamna ca a intelege contextul in arhitectura presupune multe directii de interpretare:context fiziccontextul culturalcontext social-politiccontextul tehnico-economic

Diferitele aspecte ale contextului pot influenta proiectarea de arhitectura in mod “automat”, de la sine: ex., contextul cultural al momentului, spiritul timpului, ii marcheaza intr-un fel sau altul pe toti artistii, fara ca acest lucru sa fie neaparat constientizat sau urmarit ca atare de fiecare dintre ei; ori felul in care arhitectura vernaculara reflecta un anumit context cultural specific etc. Alteori, poate fi vorba despre o actiune deliberata, o vointa de a exprima un anumit context profesional sau vointa de a urmari cu asiduitate exprimarea unui anumit etos al momentului ex., cazul Miscarii Moderne in care aceasta exprimare a timpurilor noi devine o deviza; asa cum, in cazul proiectului Euralille, la care se va reveni, Koolhaas urmareste programatic sa exprime noua dinamica a fluxurilor si a unui context politico-economic legat de globalizare etc


anul III / ACP 2011-12 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE /lect. celia GHYKA

context in arhitecturacontextul fizic:natural, cu diferite sale aspecte: obiectiv-tehnice vizuale/de perceptie, formaleartificial, cu diferite sale aspecte obiectiv-tehnice vizuale/de perceptie, formale

contextul cultural:se poate referi atit la cultura in sens larg (antropologic), cit si la sensul restrins / clasic, dar si la cultura de specialitate.poate influenta si caracteriza un anumit mod de a face arhitectura, atit prin ceea ce vine din spate (traditia, mostenirea

culturala etc.), cit si prin cultura momentului, spiritul timpului (zeitgeist).conceptul sintetic de GENIUS LOCI (spiritul unui loc), foarte discutat in cadrul atitudinii contextuale, se situeaza undeva

intre aceste doua niveluri pe care le pune in relatie prin experienta umana a spatiului: contextul ca rezultat al experientei umane in sens filozofic /fenomenologic.( a se vedea breviarul)

contextul social-politic:diversele aspecte tinand de organizarea societatii si de forma politica pe care diversele societati o imbraca influenteaza

productia de arhitectura in diverse moduri.nevoile sociale se transpun (automat – prin jocul pietei – sau dirijat prin decizii publice) in anumite tipuri de cladiri;

chestiunile legate de reprezentativitatea pozitiei sociale pot cere o anumita arhitectura etc. in unele cazuri, decizia politica este hotaritoare pentru productia de arhitectura, atit prin directia in care canalizeaza

investitia publica (tipuri de cladiri in care se investeste), cit si prin optiunile estetice (cu precadere in cazul regimurilor autoritare).

contextul tehnico-economic::aspectul economicaspectul potentialului tehnic (tehologii de constructie, materiale etc.)



sensul acestei “puneri in context” a arhitecturii (ca proces si ca produs) este acela de a intelege mai cuprinzator proiectarea de arhitectura si felul in care poate lua nastere un proiect.Contextul unui proiect – locul, mediul lui inconjurator – este mult mai cuprinzator decit orasul sau bucata de pamint pe care va sta. Este mai mult decit disciplina istorica, mai larg decit metodologia compozitiei traditionale. Pentru noi, contextul este un concept amplificat, deoarece intelegem ca o lucrare de arhitectura nu rezida numai in constructia operei. Un text, un articol critic, o revista sint obiecte solide, tangibile; fiecare reprezinta un “proiect” analizat in atelier ca si cum ar fi un alt program real. Incepem, ca editori, sa “calatorim” peste granite”, peste limitele arhitecturii. Granita ne retine sa depasim disciplina academica si face ca lecturile si interfetele sa para ca apartin unor domenii straine. N-are nici un rost sa continuam lectura in aceasta traditie. Istoria, formele comune si asumate, si distributiile - care nu se pot regenera prin ele insele - renasc astfel si se anima.

(Federico Soriano, The Metapolis Dictionary of Advanced Architecture, Actar, Barcelona, 2003)

dar nu la aceasta interpretare teoretica a contextului ne vom referi in mod special in acest curs…



anul III / ACP 2011-12 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE / lect.celia GHYKA

atitudinea contextualaIN ISTORIA/TEORIA ARHITECTURII SI CRITICA, atitudinea contextuala este o modalitate de interpretare / intelegere: CONTEXTUL are toate sensurile de care am vorbit anterior.

IN PROIECTARE, atitudinea contextuala situeaza LOCUL (cea ce inconjoara viitoarea interventie), cu tot cea ce il caracterizeaza in mod semnificativ - ca fundament al proiectului de arhitectura: CONTEXTUL este inteles numai prin anumite sensuri ale lui (mai ales cel fizic, dar nu numai), care trebuie “descoperite”, intelese, interpretate prin proiect; contextul are o definire mai restrinsa, dar si fluctuanta de la caz la caz.ATITUDINEA CONTEXTUALA IN PROIECTARE: un joc fin intre caracteristicile semnificative (si constringerile) locului si creativitatea arhitectului:- inteligenta si sensibilitatea definirii si intelegerii acestui “context restrins”, cu caracterul, exigentele si potentialul lui poetic,- capacitatea arhitectului de a transforma exigentele si poezia acestuia in idei ale proiectului (scheme conceptuale, schite de proiect etc.),- abilitatea arhitectului de a da forma acestor idei (prin diverse mijloace exprsive).

atitudinea contextuala in proiectare: un mod de a crea o

coerenta intre ceea ce exista si ceea ce va exista, intre “nou” si “mostenit”

… Trebuie sa devina clar ca ideea de mediu inconjurator nu este un sistem in care este dizolvata arhitectura, ci – din contra – el este un material purtator de incarcatura pentru proiect, ca ne da posibilitatea de a gasi noi principii de proiectare si noi metode de a ne acomoda cu spiritul unui teren specific. In spatele acestor noi metode sta modificarea. Modificarea inseamna o constiinta a faptului ca sintem parte a unui tot pre-existent si ca schimbind o parte a acestui intreg inseamna a il transforma.(din Gregotti, Vittorio,Territory and Architecture, articol publicat in AD Profiles 5-6, 1985)


anul III / ACP 2011-2012 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. dr. arh. ana maria ZAHARIADE / lect.dr. arh. celia GHYKA

sensul acestei “puneri in context” a arhitecturii (ca proces si ca produs) este acela de a intelege mai cuprinzator proiectarea de arhitectura si felul in care poate lua nastere un proiect.Contextul unui proiect – locul, mediul lui inconjurator – este mult mai cuprinzator decit orasul sau bucata de pamint pe care va sta. Este mai mult decit disciplina istorica, mai larg decit metodologia compozitiei traditionale. Pentru noi, contextul este un concept amplificat, deoarece intelegem ca o lucrare de arhitectura nu rezida numai in constructia operei. Un text, un articol critic, o revista sint obiecte solide, tangibile; fiecare reprezinta un “proiect” analizat in atelier ca si cum ar fi un alt program real. Incepem, ca editori, sa “calatorim” peste granite”, peste limitele arhitecturii. Granita ne retine sa depasim disciplina academica si face ca lecturile si interfetele sa para ca apartin unor domenii straine. N-are nici un rost sa continuam lectura in aceasta traditie. Istoria, formele comune si asumate, si distributiile - care nu se pot regenera prin ele insele - renasc astfel si se anima.

(Federico Soriano, The Metapolis Dictionary of Advanced Architecture, Actar, Barcelona, 2003)

dar nu la aceasta interpretare teoretica a contextului ne vom referi in mod special in acest curs…




context amplasament, sitamplasament:are un sens tehnic precis (situare, suprafata, eventuale servituti etc.) sit:- este mai imprecis, dar si mai stimulator pentru proiectare, invita la intelegerea mai larga a locului in care urmeaza sa se intervina prin proiect.

definitie generala - din latinescul situs = loc, pozitie; peisaj; configuratie a locului, a terenului unde se edifica, maniera de a se situa; (prin extensie) configurarea unui loc (in raport cu destinatia lui).

Dupa dictionarele mai vechi, termenul de sit era o specie din clasa peisajelor. Evolutia semantica a termenului s-a facut in sens invers: azi SITUL subsumeaza peisajul… Notiunea de sit joaca un rol important in protectia patrimoniului. Semnificatia mai generala a termenului

face din el un simptom al locului (...), cu conotatii foarte diverse in limbajul curent si cu acceptiuni mai precise in diferite discipline. (Dupa MERLIN,Pierre; CHOAY, Francoise Dictionnaire de l’urbanisme et de l’aménagement, PUF, 2000)

- poate include tot ceea ce poate deveni semnificativ pentru proiect:limitele (spatiale si temporale), elemente vizuale, alti factori care intra in relatie cu viitoarea interventie etc. se stabilesc in masura in care sint semnificativi/e pentru viitoarea interventie; sint o chestiune de interpretare constienta, in sensul proiectului.- in constitutia lui intra si alte aspecte decit cele care tin strict de contextul fizic: o acumulare a memoriei locului in starturi succesive, uneori vizibile, alteori ascunse, pe care arhitectul le descopera si care ii pot fundamenta proiectul.

SIT: ansamblu de trasaturi fizice si culturale, geografice si istorice, totdeauna incomplet si adesea fragil, care va fi transformat prin proiect (Pierre von Meiss, De la forme au lieu)



context atitudinea contextuala

… ci la fundamentarea / motivarea proiectului prin interpretarea locului, la relatia proiectului cu locul, care poate deveni astfel o dimensiune estetica / constituie un strat al perceptiei estetice

“atitudinea contextuala apare astazi ca singurul (relativ) consens in lumea foarte diversa, chiar divergenta, a modurilor de a face arhitectura

si a varietatii mijloacelor de expresie”. (Fr.Chaslin, Face a la rupture)



intelegerea si interpretarea sitului:- ANALIZA (procedeu cu rigori si tehnici specifice) : aspecte obiective tehnice, istorice, morfologice, urbanistice, sociale etc.- LECTURA ( procedeu mai artistic) sensibila, morfologica, socio-psihologica, istorico-geografica, “chestionarea” sitului /”dialogul” cu situl…intra in zona sensibilului si a metaforei poetice; devine INTERPRETARE a sitului, iar calitatea acestei interpretari da si o parte din masura calitatii proiectului. Ceea ce nu neaga importanta analizelor, ci le include selectiv. Pierre von Meiss (De la forme au lieu) propune urmatoarele niveluri de lectura:o Sensibila – bazata pe observatie proprie si pusa in evidenta si reprezentata prin orice mijloace capabile sa o exprime: grafice, cinematografice, literare ...) o Morfologica – bazata pe analize (cea tipo-morfologica este foarte uzitata);o Socio-psihologica – bazata pe anchete proprii sau cu specialisti in domeniu (antropologi, psihologi etc.)o Istorico-geografica – bazata pe planurile istorice si/sau pe documente, care atesta transformarile in timp ale sitului respectiv: ceea ce constituie “memoria locului”.

Aceste “lecturi” suprapuse (modalitati de intelegere a sitului) sint folosite in proiectare si in pedagogia proiectului de arhitectura pentru a fundamenta interventia intr-un loc dat. In termeni metaforici, dar foarte sugestivi, se vorbeste chiar de faptul ca arhitectul “intreaba” situl despre ce ar avea nevoie (deci ce program functional s-ar potrivi) si cum (adica despre forma care i-ar fi cea mai potrivita).

un mod de a cauta legaturile corente si fertile dintre ceea ce exista si ceea ce va exista

contextsit, lectura sitului



contextsit, lectura, proiect

nu desenez niciodata pe o pagina alba.Alberto Campo Baeza

(Desen Alvaro Siza)



contextsit, lectura, proiectAlvaro Siza ne povesteste despre o arhitectura care ...

...este rareori, chiar niciodata gratuita. Ea tese legaturi cu tot ce o înconjoara, desi acest lucru nu e nici aparent, nici evident sau de natura formala. O

arhitectura care locuieste o lume a simplitatii si magiei. (Architectures d’auteur, 1992)

El aude tesatura dintre arhitectura si ceea ce o înconjoara ca fiind un dat al orasului. Orasul este asemenea unei conversatii. Distingem trasaturi singulare, schimburi

neîntrerupte de semne, se ridica voci ale diferitilor protagonisti. (Et vice-versa)

El se apleaca, asculta, încearca sa înteleaga si sta de vorba: cu timpul, cu locul, cu oamenii... si deseneaza:Trebuie sa avem grija sa aducem desenului pacea si seninatatea intima de care are nevoie orice lucru neterminat si instabil. Pentru ca numai aceasta fragilitate

a desenului îl poate face sa primeasca ceea ce - din afara – îl face sa se transforme. Si ca sa nu se desfaca si sa-si pastreze integritatea – a sa si a ceea

ce îl înconjoara - desenul inunda subit tot spatiul pentru a recadea imediat în anonimat.

(Sur la difficulté de dessiner un meuble, 1992)



Proiectul se naste apoi ca o masura a lucrurilor, dar a tuturor lucrurilor. Iar masura o da arhitectul asemenea...... oricarui tîmplar, electrician de platou, regizor sau simplu figurant, care trebuie sa-si cunoasca rolul, sa învete sa nu lumineze prea mult

sau prea putin – sa nu dea prea multa expresie sau prea putina – sa nu atribuie semnificatie egala oricarui gest sau oricarei voci. (Et vice-versa)

Arhitectul este coplesit de tot ce presupune asezarea proiectului în realitate:... de imaginea prafului si a trepiedelor topografilor, de caderea arborilor de pluta cu aripile deschise, de goliciunea zidurilor dintre

acoperisuri si gradini, de imaginea femeilor în negru – în asteptare în spatele obloanelor, de mesele inginerilor, de calculatoare, de economisti, de regretul arheologilor, al istoricilor si sociologilor, de vizitele politicienilor si ale criticilor de arhitectura.

Totul se asterne pe pamîntul ondulat, ca o pînza alba si grea, scotînd la iveala mii de lucruri pe care nimeni nu le luase în seama: stînci care ies la suprafata, copaci, ziduri si poteci, fîntîni, cisterne cu rigolele lor, constructii în ruina, schelete de animale. Toate acestea lasa

urme pe suprafata ideilor simple. (Evora, 1990)

De citit facultativ: Laudatio Alvaro Siza, AM Zahariade, 2006


context


loc, non-loc, site-specific

In artele vizuale (minimalism, anii 60)- mixarea si bruiajul mediilor artistice traditionale (nu mai putem vorbi doar de sculptura, pictura, arhitectura...ci de situatii complexe, care fac apel la alt tip de sensibilitate artistica)- necesitatea prezentei in situ a subiectului receptor si stabilirea unei relatii directe cu opera (proximitate fizica)


Robert Smithson, A Partially Burried Woodshed, 1970, Kent, OhioMonday, January 21, 13



Robert Morris, Untitled (Mirrored Cubes), 1965


Alice Aycock, Maze, 1972


Robert Morris, Green Gallery Installation, 1964


Richard Serra, 5:30, 1969



63


anul III / ACP 2011-12/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE / lect celia GHYKA


Walter de Maria, Lightning Field

Off-site



context oras si arhitectura



orasulcontext inevitabil

Siza: Orasul este asemenea unei conversatii. Distingem trasaturi singulare, schimburi neîntrerupte de semne, se ridica voci ale diferitilor protagonisti. (si vice-versa)



orasulcontext problematic

Arhitectura nu exista singura (ca si omul), ci intra in sistemul casa-asezare care raspunde organic aceluiasi sistem de valori si aceluiasi mod de viata.Prin arhitectura se legitimeaza valorile comunitatii: - valorile “monumentale”, ca evenimente, inzestrate cu semnificatii deosebite- valorile cotidiene, domesticeArhitectura isi pierde semnificatia cind se izoleaza de sistemul simbolic care este orasul si se rupe relatia de compatibilitate si necesitate dintre ea si oras.

Ratiunea de a fi a arhitecturii = a se inscrie intr-un context urban care (in

multe locuri) tinde sa se generalizeze la ansamblul teritoriului (ceea ce aduce si noi probleme si noi abordari)

pe de o parte,orasul-context confera semnificatii arhitecturii-obiect:



orasulcontext problematic

exista o tensiune de fond intre oras ca totum si arhitectura ca unicum (arhitectura erudita/ de autor) :

pe de alta parte,

ORAS:Forma de agregare in jurul sistemului cultural al unei comunitati Fapt colectiv si pluralist, expresia valorilor publice ale unei colectivitati Locul conventiilor: ordoneaza ierarhiile, limitele public-privat, jocul semnificatiilor sociale. Tine de “durata lunga” a istoriei Prezinta continuitate in timp si spatiu Este conservator si evolutiv

ARHITECTURA DE AUTOR:Rezultatul unei “subculturi” de specialitateFapt individual si singular, fondat pe viziunea particulara a unui individ sau grup profesional Lucreaza mai ales pentru putere (stat, patura privilegiata, etc.)Legata de evenimente, de transformari institutionale si estetice Discontinua in timp si spatiu, fragmentara Exalta inventia si “revolutia”.

INTREBARE: DE CE TENSIUNEA NU POATE SA EXISTE IN ARHITECTURA VERNACULARA



originea contradictiei in teorieEdificarea orasului - prin traditie, act simbolic, tinind de dicteul religios

Vitruviu: Desi se refera la oras, aceasta chestiune se bazeaza pe traditia nescrisa (de factura religioasa); constructia orasului este un “dat” al traditiei, ca si materialele de constructie (sint si grupate in aceeasi carte), de aceea chestiunea orasului apare separata de cea a arhitecturii. Alberti: Cuprinde orasul in problematica larga a edificarii, dar nu se ocupa in mod special de acest subiect, ceea ce propaga in continuare aceasta aparenta de separatie intre cele doua. Dar arhitectii (si teoreticienii) Renasterii s-au ocupat si de oras (au facut chiar planuri de orase ideale). Insa chestiunea orasului nu capata o problematizare distincta in cadrul teoriei arhitecturii.Teoria arhitecturii s-a ocupat in continuare de proiectarea obiectului de arhitectura si de estetica ordinelor.

Criza secolului al XIX-lea: cresterea oraselor si noua problematica la care arhitectul nu este pregatit sa raspunda accentueaza separatia.

Ildefonso Cerda (1867 - Teoria general de l’urbanizacion): Prima teoretizare a “noii” discipline a urbanismului, ca stiinta a organizarii spatiale a orasului (cu caracter predominant cantitativ).Evolutia relativ autonoma a noii discipline (stiinte) duce la accentuarea separarii teoretice.

obiect-oras tensiunea de fond dintre arhitectura ca unicum si oras ca totum



MM - acutizarea contradictieiin teorie: Ideologia Miscarii Moderne- pe de o parte leaga strins arhitectura de urbanism- pe de alta parte, simplifica orasul: “modelul ideologic progresist”: ideea orasului functionalist - segregarea stricta a functiunilor si “abstractizarea” tipurilor de spatii (spatiu urban, spatiu verde, circulatii etc.)- constituit in jurul nevoilor legate de locuinta, intr-o relatie de dependenta: proiectarea care incepe de la interior spre exterior (noi tipuri cu caracter generalizabil, capabile sa fie construite oriunde); la fel si orasul- institutiile/edificiile publice isi pierd valoarea simbolica, devin servicii si retele de echipare urbana- circulatia auto joaca un rol prea hotaritorin practica: Ruptura obiect de arhitectura - oras:- urbanismul ca instrument de gestiune cantitativa - estomparea sau simplificarea chestiunilor calitative;- rasturnarea ierarhiilor - locuinta de masa devine “monument” izolat;- traseul urban nu mai este un sistem continuu de spatii publice cu calitati formale si conventionale - devine un gol traversat de retele si populat de obiecte izolate; astfel el nici nu mai are forta sa exercite o presiune asupra interiorului;- rasturnarea relatiei fond/forma;- negarea tesutului urban traditional, a orientarii simbolice si a memoriei istorice.

In teorie si practica se ajunge la un moment de criza: cum se poate impaca noua arhitectura cu orasul vechi





Wim Wenders, Tokyo-Ga, 1985


http://www.youtube.com/watch?v=dW-7ZVzDMdU&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=dW-7ZVzDMdU&feature=related






o notabila schimbare de atitudine:Sta la baza diverselor teorii, proiecte manifest, abordari noi, metode de lucru, aplicatii practice.Dintre acestea vom discuta doar citeva (in completare, a se citi din notele de curs):Unele abordeaza relatia arhitectura noua - oras traditional:o1. iesirea din rigorile limbajului modernist ( a se revedea prezentarea de la IAC)o2. Collage City (se studiaza la seminarii)o3. abordarea tipomorfologica italiana o4. strategii mai largi pentru oras in sensul refolosrii/reabilitarii/pastrarii coerentei nou-vechiAltele privesc prospectiv rolul arhitecturii in relatie cu spatiul public, in contextul mult mai larg al noilor fenomene urbane declansate de schimbarile in curs ale logicii si ale modului de functionare al societatii postindustriale (informationale…):o4. Archipelago City, Grossform, Bignesso5. L’Ìlot ouvert (Portzamparc, a se revedea cursul de ALO)o6. Fenomene noi de urbanizare: sprawling city, shrinking cityo8. Arhitectura peisajului.

obiect-oras teorie si proiect dupa modernism



Sarbatori fericite!


Date post:	08-Aug-2015
Category:	Documents
Upload:	annamariapeliu
View:	91 times
Download:	3 times

utopii in arhitectura

Documents