Utilizarea Sistemelor Expert in Domeniul Financiar Contabil

8/16/2019 Utilizarea Sistemelor Expert in Domeniul Financiar Contabil

1/21

,

UTILIZAREA SISTEMELOR EXPERT IN DOMENIUL FINANCIAR

CONTABIL

In orice domeniu de activitate exista probleme cu grad ridicat de dificultate care pot fisolutionate numai de catre expertii umani, dar elementul central al prelucrarii inteligenteil constituie rationamentul artificial.

Sistemele expert sunt sisteme de programe bazate pe tehnicile inteligentei artificiale careinmagazineaza cunostintele expertilor umani dintr-un domeniu bine definit si apoi lefolosesc pentru rezolvarea problemelor din domeniul respectiv.

Sistemul expert, prin incercarea de a imita expertul uman, prezinta urmatoarelecaracteristici:• cunostintele sunt independente de mecanismul de rationament (modificarea unui anumitelement nu influenteaza rationamentul)• spre deosebire de programarea clasica (unde trebuie sa se descrie explicit toate prelucrarile intr-o maniera statica), sistemele expert se caracterizeaza printr-o abordaredeclarativa in care se specifica cunostintelece vor fi exploatate in mod dinamic de

mecanismul de rationament• sistemele expert trebuie sa fie capabile sa explice rationamentele facute si saargumenteze solutiile obtinute intr-o maniera asemanatoare expertului uman• cunostintele manipulate de sistemele expert sunt in principal de natura simbolica, spredeosebire de programele clasice care utilizeaza prepoderent date numerice• sistemele expert trebuie sa fie capabile sa gestioneze baze de cunostinte de volum maresi sa trateze cunostintele inexacte sau incomplete• sistemele expert utilizeaza metode empirice bazate pe experienta care conduc la solutiilecele mai bune.• sistemul expert este specializat intr-un anumit domeniu sin u in rezolvarea unei singure probleme ca programele informatice clasice.

!)Structura sistemelr expertStructura unui sistem expert contine:- baza de cunostiinte- baza de fapte- motorul de inferenta- modulul explicativ

""".r


2/21

- modulul de achizitie al cunostintelor- inferfata cu utilizatorul.

a)Baza de cunostinte

#aza de cunostiinte contine ansamblul de cunostiinte specializate intr-un anumit

domeniu. $stfel exista mai multe metode de reprezentare a cunostintelor, dintre care celemai importante sunt:• retelele semantice• regulile de productie• cadrele.%rocesul de creare a bazei de cunostinte este amplu si consta in:• preluarea cunostintelor de la expertul uman• modelarea cunostintelor in conformitate cu cerintele metodei de reprezentare• introducerea in baza si validarea cunostintelor b)Baza de fapte

&ontine datele unei probleme concrete care urmeaza sa fie rezolvata

(formulareaproblemei), precum si faptele rezultate in urma rationamentelor efectuate demotorul deinferenta asupra bazei de cunostinte.c)Motorul de inferenta'otorul de inferenta este elemental efectiv de prelucrare in sistemul expert care, pornindde la fapte (datele de intrare ale problemei) activeaza cunostintele corespunzatoare din baza de cunostinte, construind astfel rationamente care conduc la fapte noi.'otorul de inferenta construieste un plan de rezolvare al problemei in functie despecificul acesteia, utilizand cunostintele din domeniul respective.In urma actiunii motorului de inferenta intr-un anumit context, baza de cunostinte seimbagateste fie prin adaugarea unor elemente noi, fie prin modificarea celor existente.In consecinta, motorul de inferenta este un program care implementeazaaltgoritmii de rationament (deductivi, inductivi sau mixti) dar care este independent de baza de cunostinte.d) Modulul explicativ

'odulul explicativ are rolul de a prezenta intr-o forma larg accesibila, ustificarearationamentelor efectuate de motorul de inferenta si, totodata, prezintaintrebarile la caretrebuie sa raspunda utilizatorul.e)Modulul de achizitie a cunostintelor

'odulul de achizitie a cunostintelor are rolul de a transforma cunostintele dinforma in care le exprima utilizatorul, in forma sa interna. otodata, acest modul asigura siinterfata de comunicare cu baza de date. f)Interfata cu utilizatorul

Interfata cu utilizatorul realizeaza dialogul utilizatorului cu sistemul expert insensul specificarii datelor de intrare si al furnizarii rezultatelor pentru problema derezolvat.!"O#iecti$ele sistemelr expertSistemele expert se dezvolta cu autorul unei metodologii informatice care urmareste treiobiective principale si trei obiective derivate.Obiectivele principale sunt:

• achizitionarea usoara a cunoasterii -prin exprimarea cat mai direct posibila a


3/21

expertizei obtinute de la expertii umani• exploatarea eficienta a colectiei de cunostinte prin: o combinarea si inlantuireacunostintelor pentru a infera noi cunostinte prin udecati, planuri, demonstratii, decizii si predictii luarea in seama a modului in care sunt inferate noile cunostinte.• sa suporte cu usurinta intreaga gama a operatiunilor asupra cunostintelor

(adaugarea, modificarea si eliminarea acestora).Obiectivele derivate sunt:• reducerea riscurilor - este posibila prin integrarea unui mare volum de informatii,exeperienta si cunostinte valide provenind din cele mai variate surse• cresterea creativitatii * este posibila prin identificarea anticipata actiunilor cu unputernic potential, capabile de modificare, cu impact asupra concurentei, asupradiferentei decalitate, de valoare, etc.• invatarea * are in vedere posibilitatile de acumulare a cunoasterii si folosirea ei inmultipledomenii cu luarea in seama a tuturor schimbarilor intervenite in mediu,in metodele derationament, in conceptele si metodele utilizate in solutionareaprobelmelor.%"M&ul &e lucru al sistemelr expert

+xista trei activitati maore care fac parte integranta dintr-un sistem expert:• dezvoltarea• consultarea• imbunatatirea Dezvoltarea unui sistem implica obtinerea bazei de cunostinte prin achizitionareacunoasterii de la experti sau din alte surse. &unoasterea este separata in cunoasteredeclarativa (bazata de fapte) si cunoastere procedurala (bazata pe reguli).ezvoltarea include totodata si construirea sau achizitia unui motor de inferenta, precumsi a celorlalte module componente.Consultarea * dupa ce sistemul este dezvoltat si validat, este trecut in exploatareautilizatorilor. In cazul in care utilizatorii dorec un sfat, o recomandare sau un alt rezultatde la sistem, aceste este lansat in sesiunea de cosultare care se desfasoara printr-undialog, si anume:• utilizatorul poate adresa intrebari pentru a-si procura faptele despre situatiaspecifica in care se afla• sistemul accepta intrebarile si ofera raspunsuri. $cest efort il efectueaza motorul deinferenta, singurul care decide ce altgoritm sa utilizeze pentru cautarea raspunsului celmai adecvat la intrebarea adresata.Sistemele expert pot adresa la randul lor intrebari si pot astepta raspunsuri de lautilizatori. Imbunatatirea sistemelor expert * este posibila in mai multe moduri si se efectueaza printr-un proces de prototipizare.

UTILIZAREA SISTEMELOR EXPERT IN DOMENIUL FINANCIAR

CONTABIL

$tat la nivel de intreprindere, cat si la nivel bancar, o parte a deciziilor pot fiadoptate cu autorul unor sisteme expert. Indiferent de domeniu, s-au conturat in timp treitipuri de sisteme expert:• sisteme expert de tip diagnostic * presupune realizarea unei expertize


4/21

• sisteme expert pentru previziune-planificare - sunt utilizate in scopul elaborarii de programe sau planuri optime• sisteme expert de control * sunt utilizate pentru a spriinii decizii ce trebuieadoptate in timp extrem de rapid si care prelucreaza un volum foarte mare de date.a nivel de intreprindere, principalele activitati pentru care se pot dezvolta sisteme expert

sunt:• analiza si planificarea financiara• gestiunea trezoreriei• alegerea variantelor de finantare a unei investitii.

Aplicatii ale sistemelr expert

$plicatii ale sistemelor expert in domeniul gestiunii

• in productie:

- diagnosticul si intretinerea sistemelor- controlul calitatii

- controlul proceselor in timp real.

• in finante:

- consiliere in plasamentele financiare

- gestiunea impozitelor

- mareting financiar

- diagnostic financiar

- acordarea de credite

- planificarea financiara

- gestiunea de portofolii.

• in gestiunea resurselor umane:

- evaluarea functiilor

- stabilirea baremurilor

- selectia personalului

- determinarea profilului angaatilor.

• in mareting:

- evaluarea potentialului pietei- analiza fortei si slabiciunilor concurentei

- gestiunea tlelelor de distributie

- alegerea mediilor publicitare.


5/21

$plicatii ale sistelemor expert in domeniul financiar

• in asigurari:

- planificare financiara

- plasamente investitionale.

• in activitatea bancara:- prezentarea incasarilor din vanzari

- confruntare clienti-produse

- gestiunea datoriilor

- schimburile cu strainatatea

- valuarea creditelor

- tranzactii bancare

- evaluarea riscului bancar

-

credite comerciale.• broera:

- vanzari de actiuni

- analiza investitiilor

- gestiunea riscului

- prelucrarea tranzactiilor

- monitorizare pret actiune

- gestiunea ratei dobanzii.

• in cotabilitate:- audit- planificarea impozitelor intreprinderii- determinarea impozitului de profit- planificare financisra- contabilitate financiara- contabilitate de gestiune - in acest domeniu, sistemele expert ocupa

patru zone functionale: sistem pentru control intern si audit sistem pentru impozitare (interpretarea si aplicarea legislatiei privind impozitatea) sisteme de planificare financiara

sisteme pentru interpretarea actelor normative, altele decat cele referitoare laimpozitare.

In cadrul managementului financiar se contureaza patru domenii, fiecare din ele av/ndobiective distinse, form/nd, 0n acelasi timp, un 0ntreg, datorita interactiunilor puterniceexistente:!. $naliza financiara vizeaza aprecierea situatiei 0ntreprinderii sub aspectul rentabilitate-risc, depistarea deficientelor si estimarea posibilitatilor de dezvoltare, av/nd semnificatie


6/21

at/t ca procedeu aparte (utilizat 0n vederea evaluarii situatiei financiare actuale), c/t si ca procedeu folosit 0n cadrul celorlalte domenii, pentru examinarea posibilelor urmari aledeciziilor luate.1. %lanificarea financiara are ca obiectiv stabilirea unei strategii de dezvoltare a0ntreprinderii, care va fi consemnata 0n sistemul bugetar. %reviziunile bugetare au o

influenta puternica asupra deciziilor fina nciare, iar adoptarea unor decizii concrete vagenera, la r/ndul sau, un proces de feedbac 0n sensul precizarii si austarii previziunilor.2. 'anagementul financiar pe termen scurt, se refera la gestiunea activelor si pasivelor circulante, deciziile adoptate av/nd un efect imediat asupra situatiei financiare a0ntreprinderii. Studiind amanuntit ceea ce tine de gestiunea trezoreriei se poate observa ca0n acest punct se 0ntrunesc toate deciziile financiare, inclusiv cele referitoare lamanagementul financiar pe termen lung.3. 'anagementul financiar pe termen lung, are ca obiect analiza si selectarea proiectelor de investitii si a surselor de finantare, deciziile adoptate fiind 0nregistrate 0n bugetele deinvestitii, ca parte integranta a sistemului bugetar al 0ntreprinderii. &onceptia generala asistemului expert pentru asistatrea deciziei financiare la nivel microeconomic este

prezentata 0n figura !.'odelul propus este sustinut de urmatoarele argumente:!. ivizarea 0n patru domenii * analiza, planificare, management pe termen scurt simanagement pe termen lung * este argumentata fiind gradul ridicat de complexitate si defaptul ca domeniile vizeaza obiective diferite.1. Interactiunea 0ntre modulele expert este asigurata pe doua cai: prin intermediulinformatiilor cu care se opereaza (de exemplu, deciziile luate 0n cadrul planificariifinanciare si consemnate 0n sistemul bugetar influenteaza deciziile care tin demanagementul pe termen scurt) 0n mod direct (de exemplu, 0n cadrul planificariifinanciare se apeleaza la analiza financiara).2. atele cu care se opereaza 0n cadrul managementului financiar sunt utilizate si 0n altedomenii. Indiferent ca datele sunt 0n forma electronica sau nu, oricum este necesara ointerfata care sa asigure comunicarea cu sistemul informatic al 0ntreprinderii.%entru a decide asupra mecanismelor care ar putea fi utilizate la solutionarea problemelor vizate de managementul financiar este necesara o analiza mai detaliata a acestor probleme. 4n continuare se propune un continut problematic si mecanisme corespuzatoarede rezolvare.

A'ali(a )i'a'ciara

escrierea problemelor !. $naliza 0n baza ratelor financiare!.!. $naliza solvabilitatii 0ntreprinderii are 0n vedere calcularea si interpretarea ratelor delichiditate.!.1. $naliza managementului datoriei are 0n vedere calcularea si interpretarea ratelor privind managementul datoriei.!.2. $naliza managementului activelor are 0n vedere calcularea si interpretarea ratelor derotatie.!.3. $naliza rentabilitatii 0ntreprinderii are 0n vedere calcularea si interpretarea ratelor derentabilitate, dar si descompunerea acestor rate pentru a evidentia factorii de influenta.


7/21

!.5. $naliza abilitatii 0ntreprinderii de a-si mentine pozitiile economice are 0n vederecalcularea si interpretarea ratelor de crestere.!.6. $naliza valorii de piata a 0ntreprinderii are 0n vedere calcularea si interpretarearatelor de piata.!.7. +valuarea riscului de faliment are 0n vedere calcularea scorului conform unei

functii-scor si interpretarea rezultatului.1. $naliza echilibrului financiar 1.!. $naliza lichiditate-exigibilitate are 0n vedere sinteza datelor contabile sub forma de bilant financiar, calcularea indicatorilor de echilibru financiar si interpretarea rezultatelor.1.1. $naliza functionala are 0n vedere sinteza datelor contabile sub forma de bilantfunctional, calcularea indicatorilor de echilibru functional si interpretarea rezultatelor.2. $naliza rezultatelor de gestiune2.!. Soldurile intermediare de gestiune au 0n vedere calcularea si interpretarea soldurilor intermediare de gestiune.2.1. 8epartizarea valorii adaugate are 0n vedere o evaluare a distributiei veniturilor 0ntre

participantii directi si indirecti la activitatea economica a 0ntreprinderii.2.2. &apacitatea de autofinantare are 0n vedere calcularea capacitatii de autofinantare,distributia acesteia si interpretarea rezultatelor.3. $naliza fluxurilor financiare3.!. abloul de finantare nevoi-resurse are 0n vedere construirea tabloului nevoi-resurse siinterpretarea rezultatelor.3.1. abloul fluxurilor financiare are 0n vedere construirea tabloului fluxurilor financiaresi interpretarea rezultatelor.3.2. abloul plurianual al fluxurilor financiare are 0n vedere construirea tabloului plurianual al fluxurilor financiare si interpretarea rezultatelor.3.3. &ash-flo"-ul disponibil are 0n vedere calcularea cash- flo"-ului disponibil(evidentiind originea si distributia acestuia) si interpretarea rezultatelor.5. $naliza cost-volum-profit are 0n vedere identificarea costurilor fixe si variabile,calcularea si interpretarea unei serii de indicatori.

DOMENII DE CERCETARE

!. $rhitectura sistemelor de calcul

9rmreste s elaboreze noi concepte prin care s se sustin hard"are si soft"aredezvoltarea unor sisteme de calcul superioare realizrilor actuale. Se au 0n vedere 0n primul r/nd arhitecturile neconventionale.

1. Sisteme distribuite si retele de calculatoare

Sistemele distribuite si retele de calculatoare sunt dou domenii str/ns 0nrudite, care serefer la facilitti de calcul cu diferite grade de distribuire geografic, av/nd resursele potential utilizate 0n comun. $rhitecturile, sistemele de operare, limbaele si mediile de


8/21

programare pentru aceste sisteme constituie domenii de cercetare foarte active pe planinternational.

2. Ingineria programarii. ;erificare si validare soft"are

Ingineria programrii desemneaz o colectie de concepte, tehnici, unelte si proceduri pentru realizarea eficient a unor sisteme soft"are mari, cu caracteristici calitativesuperioare.

3. biectivulfinal este acela de a dezvolta o metodologie de proiectare, implementare si testare a unor astfel de sisteme si de a o integra 0ntr-un mediu de dezvoltare specializat.

7. &uantizarea si prelucrarea numerica a semnalelor.

omeniul de cercetare abordat vizeaz dezvoltarea sistemelor de achizitie, distributie si prelucrare a semnalelor analogice 0n form numeric, 0n contextul unor aplicatii dedicate.9n prim obiectiv 0n cadrul acestui domeniu 0l constituie proiectarea, implementarea,testarea si determinarea performantelor unor astfel de sisteme. 9n al doilea obiectiv 0l

reprezint dezvoltarea de sisteme distribuite si 0n timp-real, de mare performant siflexibilitate, pentru aplicatii industriale, medicale si din alte domenii. 8ealizarea acestor obiective asigur baza material pentru dezvoltarea si verificarea contributiilor teoreticeelaborate 0n cadrul activittii de cercetare aplicativ din acest domeniu.

?. Sisteme de inteligenta artificiala distribuita, retele neuronale si sisteme fuzz@.


9/21

&ercetarea se axeaz pe dezvoltarea tehnicilor de programare logic distribuit, folosirearetelelor neuronale 0n procesarea simbolic, achizitia, memorarea si regsireacunostintelor experimentale, aplicarea strilor fuzz@ 0n retele neuronale pentru realizareasistemelor adaptive. $plicatiile vizate sunt: construirea unor sisteme expert hibride,recunoasterea si clasificarea formelor 0n domeniul simbolic, rationamentul aproximativ

bazat pe logica fuzz@, paralelizarea si distribuirea procesrii 0n acest domeniu, modelareasi simularea acestor sisteme pentru evaluarea performantelor.

A. #aze de date distribuite si in timp real.

omeniul de cercetare vizeaz dezvoltarea unor baze de date distribuite implementate 0nretele de calculatoare, cu posibilitatea de acces 0n timp real. >biectivele urmtoare sunt:

- proiectarea unor structuri relationale de baze de date implementate 0n retelelocale de calculatoare cu performante ridicate privind flexibilitatea 0n exploatare si timpulde acces

- realizarea unor programe de interfat de timp real 0ntre bazele de date si procesele industriale (achizitii de date, comanda unor procese).

!B. &ircuite integrate

omeniul de cercetare vizeaz diferite aspecte privind metodologia de proiectare,simulare si testare ale circuitelor integrate numerice c/t si implicatiile integrrii pe scardin ce 0n ce mai mare 0n arhitectura si proiectarea sistemelor de calcul. 9n al doileaobiectiv 0l reprezint implicarea unei tehnologii de proiectare si realizare asistat decalculator cu extindere 0n toate sectoarele plec/nd de la conceperea circuitului integrat,

proiectarea si verificarea acestuia p/n la fabricarea structurilor numerice asistate decalculator si testarea asistat de calculator.

!!. efinirea, studiul si implementarea limbaelor de programare.

Se abordeaza at/t aspectele teoretice legate de studiul unor limbae de programare si chiar definirea unor limbae noi c/t si cele practice privind implementarea unor limbae de programare.

!1. Sisteme de programe pentru proiectarea automata a circuitelor digitale

&ercetarea se orienteaz 0n directia dezvoltrii unor metode eficiente pentru sintezaautomat, de nivel 0nalt, a unor circuite digitale. 4n prezent eforturile se concentreaz 0nvederea sintezei circuitelor specificate 0n limbaul ;C. %roblematica central oconstituie sinteza specificrilor ;C concurente. > alt directie o reprezint cecetrile0n domeniul verificrii formale a unor specificri hard"are folosind D#o@er'ooreogicD.

!2. imbae si medii de programare pentru calcul paralel.


10/21

&ercetarea se orienteaz 0n directia definirii si implementrii limbaelor destinatecalculului paralel, care s 0mbine at/t aspecte de paralelism sincron c/t si asincron. easemenea se urmreste desvoltarea unor medii cu posibilitti de simulare a diverselor arhitecturi paralele si de executare a programelor pe arhitecturile simultate. 9n alt aspectal cercetrii este orientat 0n directia dezvoltrii unor algoritmi paraleli pentru medii de

programare implementate pe retele de calculatoare.

!3. %8+9&8$8+$ SI 8+&9=>$S+8+$ I'$EI=I>8 SI ;>8#I8II

%relucrarea imaginilor, ;edere artificial, $naliza si recunoasterea imaginilor.ezvoltarea de componente pentru recunoasterea si sinteza automat a semnalului vocal,cu scopul integrrii viitoare 0n diverse aplicatii.

Tipuri &e lim#a*e &e pr+ramare, Clasi)icare,

9n limba de programare este un sistem de conventii adoptate pentru realizarea unei

comunicari * 0ntre programator si calculator . imbaele folosite pentru programarea unuicalculator sunt extrem de asemanatoare limbaelor naturale . +le sunt compuse din :

!. cuvinte (rezervate)1. punctuatie2. propozitii si fraze3. reguli sintactice etc .

$sa cum pentru 0nsusirea unei limbi straine trebuie 0nvatate cuvintele acesteia si regulilecu care pot fi manevrate tot asa pentru 0nsusirea unui limba de programare trebuiestudiate cuvintele si semnele care 0l compun 0mpreuna 0mpreuna cu regulile de manevrare

a lor.upa metoda cu care este conceput ansamblu comunicarii , limbaele pot fi clasificate 0nmai multe moduri . 4n continuare voi enumera cele mai importante clase de limbae ,descriere ce acopera totalitatea limbaelor existente .

Lim#a*e &e 'i$el sca(ut - &e 'i$el .'alt

F=ivelulF unui limba este apreciat prin pozitia pe care o ocupa pe scara constituita delimbaul recunoscut de microprocesor (limba masina) si limbaul natural al programatorului (limba rom/na, limba englezaG).

9n limba de nivel scazut este foarte apropiat de masina, el manipuleaza cu elemente denivel hard"are, fizic, cum ar fi: registru, microprocesor, locatie de memorie, port deintrareHiesire etc.

9n limba de nivel 0nalt sau foarte 0nalt manipuleaza cu concepte apropiate de limbaulnatural, concepte de nivel logic, cum ar fi: colectie de date, nume de operatie(sort,"riteln, open), variabile, constante(asemanatoare ca 0nteles cu cele din matematica).


11/21

&u autorul unui limba de nivel 0nalt programatorul se face mult mai usor 0nteles de catrecalculator. 9neori o singura limie de program scrisa cu un astfel de limba poate echivalacu sute de linii de program scrise 0n limba masina . eci din punct de vedere al reduceriitimpului de realizare a unui program si al sigurantei 0n functionare (absenta erorilor de programare) este de preferat un limba de nivel c/t mai ridicat (0nalt sau foarte 0nalt). 4n

schimb, pe masura ce limbaul are un nivel mai ridicat executia programului conceput cuautorul sau va fi mai lenta, dec/t a unui program ce realizeaza aceleasi operatii dar estescris 0n limba de asamblare.

> alta diferenta esentiala 0ntre cele doua tipuri de limbae o reprezinta portabilitatea ,adica posibilitatea transferarii programelor pe un alt tip de masina dec/t cea pe care aufost construite . in acest punct de vedere limbaul de asamblare este neportabil deoareceel este specific microprocesorului . %rogramele realizate pe un tip de masina trebuierescrise integral pentru noul tip de masina , folosind un nou set de instructiuni * caredeobicei difera foarte mult . ucrurile stau altfel cu programele concepute cu autorulunui limba de nivel 0nalt , deoarece acestea sunt detasate de masina. 4ntre un astfel de

program si calculator se interpune compilatorul(sau interpretorul) care rezolva corecttransformarea fisierului-sursa 0n fisier-executabil.

Lim#a*e prce&urale - 'eprce&urale

&ele doua tipuri de limbae, procedurale si neprocedurale, se diferentiaza prin nivelul deorganizare(structurare) a unui program. imbaele neprocedurale sunt concepute pentru ag/ndi un program la nivel de instructiune, pe c/nd cele procedurale, obliga programatorulsa conceapa programe la nivel de bloc. 4ntr-un limba procedural(numit si limbastructurat) programele sunt scrise instructiune cu instructiune, dar ele sunt organizatelogic 0n blocuri(grupuri de instructiuni) ce realizeaza o actiune bine determinata. 4n

general un bloc are un punct de intrare si un punct de iesire * nu mai multe.9n limba procedural ofera posibilitatea utilizarii unui nivel ridicat de concepere a unui program si duce la realizarea de programe coerente si proteate la erori . %rin contrast ,limbaele neprocedurale nu favorizeaza programatorul 0n a se desprinde de nivelulinstructiuneJ si duc deseori la programe greu de controlat * mai ales 0n cazul programelor de dimensiuni mari.

imbaele neprocedurale sunt 0nca preferate de unii utilizatori datorita timpului foartescurt c/t decurge 0nvatarea si utlizarea lor.

Lim#a*e rie'tate in punctul de vedere al aplicabilitatii unui limba, limbaele pot fi orientate pe o anumita problema sau concepute pentru solutionarea oricarui tip de problema * limbae de uzgeneral sau altfel spus, neorientate pe o problema.


12/21

imbaele orientate prezinta un grad 0nalt de specificitate pe c/nd un limba neorientatreprezinta un cadru general ce permite introducerea de catre utilizator a conceptelor si prelucrarilor dorite .

eci, diferenta esentiala dintre cele doua tipuri de limbae o constitue nivelul conceptual

definit. &ele specializate poseda dea integral suportul necesar si permit programatoruluisa se concentreze la ansamblul problemei, pe c/nd cele nespecializate lasa 0n sarcina programatorului manevrarea nivelelor inferioare ale problemei.

Lim#a*e c'cure'te

9n limba concurent permite definirea de procese(prelucrari) paralele, executia sa fiindramificata la un anumit moment de timp. %rin contrast limbaeleneconcurente(maoritatea limbaelor) au o desfasurare liniara, fiind activ un singur procesla un moment dat. %rocesele concurente presupun 0n mod obligatoriu un sistem multi-tasing ce poate gestiona mai multe sarciniJ la un moment dat.

Lim#a*e &e pr+ramare

Lim#a*e &e 'i$el sca(ut

$ceasta categorie de limbae are un reprezentant autoritar si anume : limbaul deasamblare. iferentierile care se pot face pentru limbaele de nivel scazut sunturmatoarele :

a) * dupa tipul de masina

8egulile respectate de versiunile limbaului de asamblare sunt :- o noua versiune o include complet pe cea anterioara

- versiunea noua ofera functii suplimentare si le realizeaza pe cele vechi mai rapid .

b) * dupa mediul de programare oferit .

$spectul unui limba poate fi schimbat radical de mediul de programare oferit. %entrulimbaul de asamblare exista mai multe implementari disponibile, 0ncep/nd cu pachete ceopereaza 0n mod linie si culmin/nd cu medii integrate 0n care toate operatiile se pot

declansa de la un acelasi pupitru de comanda. =u sunt luate 0n considerare dec/t aceste medii integrate(denumite generic medii urbo),dintre care se detaseaza urbo $samblorul firmei #orland $S' .

Lim#a*e &e 'i$el .'alt 'erie'tate


13/21

BASIC

$ fost creat 0n !A63 la armooth &ollege(S.9.$.). enumirea sa provine de la initialelecuvintelor BeginnerKs Allpurpose S@mbolic Instruction Code(&od de instructiunisimbolice, de uz general, destinat 0ncepatorilor).

$re urmatoarele caracteristici fundamentale :

- simplu de 0nvatat instructiunile sale sunt cuvinte din limba engleza sau prescurtari ale acestora

- neorientat pe un anumit tip de problema permite construirea de aplicatii- este un limba nestructurat, ceea ce 0i permite sa fie usor 0nvatat.

in cauza ca a cunoscut o larga rasp/ndire, au fost implementate noi versiuni de #asic :EL-#$SI&, M9I&N #$SI&, 98#> #$SI&, ;IS9$ #$SI&(#asic for Lindo"s).

FORTRAN

imbaul


14/21

- programare structurata de tip algoritmic- definirea de noi functii sau proceduri - tipuri de date definibile de catre utilizator - structuri de date dinamice - adresari indirecte ale datelor

- recursivitate - rutine complete de intrare H iesire - functii de conversie a datelor din $S&II 0n format intern si invers - set complet de functii matematice - functii elementare de grafica 1 - posibilitatea inserarii direct 0n sursa a instructiunilor 0n limba de asamblare - posibilitatea definirii de overla@-uri pentru program .

;ersiunile standard ale implementarilor %$S&$ sunt cele oferite de 'icrosoft si#orland, cu avanta pentru cele din urma(98#> %$S&$ 5.B, 98#> %$S&$ 5.5)datorita mediului de lucru performant(de tip F98#>F). &ombinatia %$S&$ O

98#> a reprezentat un succes imens 0n r/ndul programatorilor av/nd ca singur rivalcealalta combinatie: &O98#> .

Lim#a*ul C

$cest limba de programare , cu cel mai scurt nume , a fost creat 0n !A7! de catre ennis8itchie si #rian Nernigham pentru dezvoltarea sistemului de operare 9=IP .

%rincipalele caracteristici ale limbaului sunt :

- limba structurat de nivel 0nalt

- poseda concepte de nivel scazut , ceea ce permite exploatarea portabila acaracteristicilor intime unei masini - rutine de conversie a datelor foarte evoluate - tipuri de date definibile de catre utilizator - gestionarea elaborata a datelor de tip dinamic - definirea de noi functii - adresari indirecte ale datelor , variabilelor ( pointer-i ) - recursivitate - set complet de functii matematice - functii pentru realizarea de grafica elementara 1- functii de apel servicii >S

- posibilitatea definirii de overla@-uri pentru un program - concizie deosebita a limbaului .

%entru versiunile standard ale implementarilor limbaului & exista medii de programarede tip F 98#> Fce apartin firmelor : 'icrosoft * produsul M9I&N & si firmei #orland * produsele 98#> & .

Lim#a*ul ADA


15/21

$ fost creat special pentru a gestiona totalitatea aplicatiilor dezvoltate si utilizate de =.$.S.$. =outatea limbaului(de tip structurat, algoritmic) o constitue concurenta, deci posibilitatea lansarii de procese paralele(sincronizate interactiv 0n finalul executiei lor).Saltul calitativ este evident si deschide un nou domeniu 0n programareG dar nu pentruI#'-%&. ;ersiunile implementarilor limbaului $$ pe I#'-%& nu poseda tocmai

acesta parte de concurenta, reduc/nd limbaul la un simplu limba structurat de uzgeneral. eci, $$ este un limba ultramodern din punct de vedere teoretic dar ineficient din punct de vedere practic pentru I#'-%&-uri.

Lim#a*e rie'tate pe +estiu'ea #a(elr &e &ate

=ecesitatile actuale 0n practica utilizarii calculatoarelor se 0ndreapta cu precadere spregestionarea bazelor de date de mari dimensiuni. > explicatie a acestei orientari e data defaptul ca o baza de date reprezinta o informatie, iar cel ce detine informatii complete sirapide 0ntr-o anumita problema este indiscutabil cu un pas 0naintea celorlalti . &oncurentadin domeniul economic poate fi numita pe buna dreptate o batalie informationala.

9n sistem de gestionare a bazelor de date ( S.E.#..) de tip clasic opereaza cu urmatoriitermeni fundamentali :

- c/mp * o locatie 0n care se poate memora o informatie bine determinata- 0nregistrare * mai multe c/mpuri alcatuiesc 0mpreuna o 0nregistrare - baza de date * colectie de 0nregistrari .

eci, datele sunt gestionate prin intermediul unei structuri, organizata ierarhic, la unnivel de organizare logica.

endinta moderna 0n exploatarea bazelor de date consta 0n deplasarea interesului catre bazele de date relationale. iferenta esentiala consta 0n definirea unui nivel logicsuplimentar 0ntre datele gestionate. $cestea nu mai sunt privite ca simple fise izolate 0ntreele ci pot fi analizate pe baza legaturilor(relatiilor) ce exista 0ntre ele.

=otiunile cu care opereaza un S.E.#.. relational sunt urmatoarele :

- tabel * structura fundamentala de FdepozitareF a datelor- linie 0n tabel * echivalentul unei 0nregistrari clasice - coloana 0n tabel * echivalentul unui c/mp de tip clasic - baza de date * o colectie de tabele , conectate prin valorile anumitor coloane .

$ceasta noua conceptie permite definirea de structuri !:n. > F0nregistrareF poate continen valori pentru un Fc/mpF anumit nu una singura ca 0n cazul clasic. Structurile de tip ! : n pot fi rezolvate si cu autorul unui S.E.#.. clasic , dar 0ntreaga gestiune a operatiilor revine programatorului pe c/nd un mediu relational furnizeaza din start servicii speciale.

Spre deosebire de S.E.#.. *urile clasice , un mediu relational presupune ca cerintaminimala posibilitatea manipularii datelor prin intermediul conexiunilor logice stabilite.


16/21

%entru aceasta exista definit(si impus ca standard unanim recunoscut) limbaul deinterogare SM(Structured Muer@ anguage * limba de cereri structurate).%rinintermediul sau sunt permise urmatoarele operatii:

- regasire date ( conexate logic ) ce 0ndeplinesc o anumita conditie -

definire ordine de returnare a datelor - redefinire conectari logice ale datelor - exploatare - programare .

$vantaele unui S.E.#.. clasic sunt :

- simplitate 0n manevrare deci efort de studiu redus - pot functiona pe un sistem de calcul ce nu implica resurse speciale , ci doar spatiu

de stocare extern suficient pentru problema data - pret de cost redus fata de cele relationale .

$vantaele unui S.E.#.. relational sunt :

- nivel logic superior ( corelatii , structuri ! : n )- prelucrari ( regasiri ) de date cu un 0nalt nivel de complexitate - nivel superior de portabilitate a aplicatiilor , datelor.

S,/,B,D, - uri clasice

•&BASE III

&el mai rasp/ndit sistem de gestiune a bazelor de date este d#$S+ , 0n diverseleluiversiuni . +l poate fi considerat un F #$SI& Fal bazelor de date . a momentulaparitiei a constituit o adevarata revolutie 0n domeniul S.E.#..-urilor .

'eritele sale principale care l-au impus atentiei utilizatorilor si programatorilorsunt :

- foarte simplu de utilizat - limba de nivel foarte 0nalt , simplu de 0nvatat

- interactivitate buna a sistemului - poate functiona cu resurse extrem de restr/nse

ezavantaele principale ale d#$S+ *ului sunt :

- viteza de lucru extrem de scazuta - limba de programare cu lacune greu de surmontat ( nu poseda salturi , functii

matematice reduse , erori de implementare )


17/21

- aplicatiile create slab interactive - imposibilitateta conectarii cu un alt limba .

&ele mai importante implementari ale sale sunt : d#$S+ III %lus si d#$S+ I; .

0 COBOL

$ fost creat 0n !A5B si reprezenta singura posibilitate de gestionare a unei baze de date .

8eprezinta 0n primul r/nd un limba de programare special conceput pentru informaticade gestiune . aca facem o comparatie , sugestiva , &>#> este echivalentul88$=-ului pentru sistemele de gestiune a bazelor de date ( din punct de vedereistoric si al performantelor ) .

imbaul este considerat greoi si inflexibil , iar pentru crearea unui program foarte simplue nevoie de scrierea unui adevarat eseu .

Singurul avanta real al &>#>-ului este portabilitatea sa ridicata .

* FOXBASE

Sistemul d#$S+ a incintat firmele producatoare de soft , datorita popularitatii sale si pede alta parte a calitatilor scazute ale implementarilor originale furnizate de firma $shton-ate . $u aparut noi implementari ale limbaului care au 0ncercat sa furnizeze unelte profesionale pe baza acestui suport conceptual .

;ersiunile P#$S+ 1.!B si P#$S+ %8> se constitue 0n medii performante at/t

pentru programatori c/t si pentru utilizatori .

• ISIS

+ste distribuit gratis de catre 9=+S&> , ceea ce 0l face cu adevarat interesant .&aracteristicile ce 0l fac interesant sunt :

- interactivitate buna - posibilitate definire structuri ! : n - suport de retea locala - un limba intern( o versiune de %$S&$ ) cu care se prelucreaza datele

- adaptabilitate foarte buna .

S,/,B,D, -uri relati'ale

ORACLE


18/21

Se poate afirma fara teama de a gresi ca >8$&+ reprezinta cel mai performantS.E.#.. disponibil la momentul actual . %e l/nga faptul ca poseda avantaele unui mediude tip relational >8$&+ este g/ndit ca un sistem exhaustiv pentru rezolvarea problemelor de utilizare sau programare .

imbaul intern folosit este SM %lus si este permisa conectarea cu alte limbae externeevoluate ( orientate catre & ) . %utem mentiona :

- viteza de lucru foarte buna - exploatare interactiva la nivel SM - limitari de lucru greu sau imposibil de atins ( maxim 65525 caractere 0ntr-un c/mp

, numar nelimitat de c/mpuri , de 0nregistrari ) - exploatare eficienta a spatiului pe disc ( memorarea c/mpurilor 0n format

variabil ) .

>racle este implementat pe maoritatea tipurilor de computere mari , ceea ce ofera

portabilitatea aplicatiilor , dar mai ales posibilitatea conectarii la calculatoare puternice .

PARADOX

8eprezinta un S.E.#.. cu adevarat profesional . +l 0ndeplineste toate cerintele unui produs cu adevarat modern si performant si anume :

- interactivitate foarte buna - viteza de lucru mare -

servicii si auxiliare - limba de programare evoluat ( %$ * %aradox $pplication anguage ) , dotat cu

compilator .

Lim#a*e rie'tate pe calcul ta#elar ,

$plicatiile 0mpreuna cu limbaele implementate pentru rezolvarea problemelor descrise 0ncontinuarea nu pot fi considerate medii de programare propriu-zise.

$plicatiile de tip Ftabela de calculF au fost concepute 0n autorul functionarilor, pentru a prelua o parte imensa din rutina de lucru inerenta unor astfel de activitati.

enumirea provine din limba engleza si este o traducere pentru termenul spread-sheetJ(spread-0ntindere, desfasurare, foaie, tabel sheet-schema, diagrama, a acoperi cuun strat). 4n traducere directa aceasta ar 0nsemna * pentru cazul de fata * organizarea uneifoi(a unui tabel).

Iata cum functioneaza un program de tip spread-sheet :


19/21

- elementul de lucru 0l reprezinta un tabel - un tabel este format din linii si coloane - intersectia unei linii cu o coloana se cheama celula - tabelul este vizualizat pe ecran prin intermediul unei ferestre - 0n fiecare celula poate exista una din entitatile urmatoare : text , numere ,

formule , secvente de program , macroinstructiuni .

%e l/nga aceste caracteristici specifice unui spread-sheet cerintele minimale ale unui pachet de calcul tabelar includ :

- posibilitatea cautarilor inverseJ (de la rezultatul unui calcul, la valorile care l-augenerat)

- posibilitatea de lucru multi-tabel ( mai multe tabelel simultan)- functii de editare si formatare a textului ( editor de texte obisnuit ) - functii grafice ( diagrame , prezentari ) - sistem de gestiune a bazelor de date ( pentru celulele unui tabel )

- tiparire de calitate(posibilitatae de a lucra cu mai multe tipuri de imprimante,exploatarea rezolutiei unei imprimante laser, set bogat de fonturi).

Spre deosebire de limbaele de programare propriu-zise, cele folosite de spread-sheet-urisunt special concepute pentru a fi folosite de nespecialisti(usor de 0nvatat, usor deutilizat).

9n astfel de limba ( de tip interpretor ) se constituie 0ntr-un cadru general pentrurezolvarea problemelor functionarilor din diverse domenii de activitate.

> aplicatie realizata cu un spread-sheet poate fi modificata si adusa la zi direct de catre

utilizator , fara a mai fi necesara interventia programatorului . %rodusul obtinut areflexibilitate maxima , iar efortul necesar realizarii lui este minim.

ezavantaele principale ale aplicatiilor realizate cu autorul unui spread-sheet leconstitue imposibilitatea depasirii cadrului de programare oferit si dificultatea de arealiza prelucrari foarte complexe . 4nsa aceste dezavantae sunt mai mult teoreticedeoarece nu este cazul de a realiza aplicatii cu astfel de cerinte folosind un spread-sheet .%rogramele de calcul tabelar rezolva 0n mod stralucit o problema punctuala .

&ele mai cunoscute si rasp/ndite produse de tip calcul tabelar sunt :

•LOTUS 12!2%

otus !-1-2 , produs al firmei otus evelopment este 0n mod sigur cel mai rasp/ndit produs din aceasta categorie . atorita popularitatii sale el s-a constituit 0ntr-un adevaratstandard ( neoficial ) pentru spread-sheet-uri . a nivel de ansamblu , >9S se preuintaca o aplicatie cu buna interactivitate . 8eprosurile ce i se pot aduce sunt : meniurile( uneori stufoase si nelogic ramificate ) si help-ul care nu totdeauna este la obiect .


20/21

• 3UATRO PRO !,4

Spread-sheet-ul M9$8> , realizat de firma #orland este cel mai nou si puternic produsdin categoria sa . +l combina 0ntr-un mod fericit tot ceea ce este pozitiv la rivalii saiadaug/nd si multe facilitati proprii.

• EXCEL

%rodusul firmei 'icrosoft , +P&+ este o aplicatie care functioneaza sub Lindo"s . eaici rezulta 0n mod direct unele din caracteristicile sale ( utilizare mai comoda , meniurifoarte clare si standardizate , functii grafice deosebit de puternice , viteza de lucruinferioara lui Muatro) .

&/teva specificatii tehnice pentru +P&+ ar fi :

- tabela cu dimensiunea maxima de !62? x 156 celule

- latimea maxima a unei coloane este de 155 caractere - tabelele si grafica pot exista pe foi distincte - functioneaua dupa principiul LQSILQE - se pot folosi maxim 3 fonturi la un moment dat - limba de programare puternic si flexibil - posibilitatea definirii de macroinstructiuni - nu poseda functie de salvare automata - contine suport de functionare 0n retea - detecteaza prezenta coprocesorului matematic si face uz de facilitatile acestuia - lucreaza cu memoria expandata.

Alte lim#a*e rie'tate

Lim#a*e rie'tate pe calcul matematic sim#lic

Specialistii din domeniul cercetarii matematice au la dispozitie unelte de lucru extrem deutile pentru eliminarea calculului matematic rutinier . 4n acest scop au fost create limbaede programare care pot recunoaste si rezolva formule sau ecuatii matematice complexe .+xpresiile manevrate pot contine operatii algebrice elementare , operatori de derivare , deintegrare , operatori diferentiali care sunt recunoscuti de sistem ca atare . 4n plus suntoferite instructiuni absolut necesare pentru a controla un program .

&ele mai importante produse de acest gen sunt 8+9&+ , SQ'=>= , '$C&$ ,'$C+'$I&$ , '$C$# .

Lim#a*e rie'tate pe pr+ramarea i'teli+e'tei arti)iciale

$cest tip de limbae difera esential de cele algoritmice . 'odalitatea de programare estedescriptiva si are intentia declarata de simulare a rationamentului uman . %entrurezolvarea unei probleme sunt furnizate seturile de reguli si informatii necesare , iar apoi


21/21

se descrie 0n ce consta problema ca atare. imbaul este capabil sa operezedeductiile(deciziile) necesare pentru a rezolva problema 0ntr-un caz particular ce apare 0n practica.

$sadar, aceste limbae descriu problema de rezolvat(0n termenii deductiilor logice) pe

c/nd limbaele de tip algoritmic descriu metoda de rezolvare a problemei. omeniile deaplicabilitate pentru limbaele de programare a inteligentei artificiale sunt cu predilectie:realizarea de sisteme expert(programe ce 0nlocuiesc expertii umani), computerizarea procesului de productie, robotica, tratarea limbaelor naturale.

&ele mai importante limbae de acest tip sunt :

%8>>E ( %8>gramming in >Eic ) creat 0n !A72 si implementat pe %&-uri abia 0n!A?6 de firma #orland sub forma urbo-%rolog .

IS% ( ISt %rocessing language ) conceput 0n !A76 si implementat pe %&-uri de firma

'icrosoft sub forma 'uIS% .

Date post:	06-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	mihailescu-adrian
View:	222 times
Download:	1 times

Utilizarea Sistemelor Expert in Domeniul Financiar Contabil

Documents