Utilizare PC in domeniul medical.pdf

UTILIZAREA CALCULATORULUI PENTRU PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR ÎN DOMENIUL MEDICAL

1

Proiect: Reţea de sprijin a formării profesionale în domeniul managementului sanitar,

managementului calităţii şi TIC al personalului ocupat în domeniul medical – RUXMED, POSDRU/81/3.2/S/49706

CUPRINS GENERAL

1. CONCEPTE DE BAZĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2

2. WINDOWS XP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

3. Microsoft Word XP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72

4. Microsoft Excel XP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120

5. INFORMAŢIE

ŞI COMUNICARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166


2



1. CONCEPTE DE BAZĂ

1.1. Tipuri de calculatoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

1.2. Structura unui calculator personal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

1.3. Hardware . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

1.4. Software . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

1.5. Reţele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16

1.6. Intranet, Extranet şi Internet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

1.7. Probleme de siguranţă şi de securitate a datelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

1.8. Probleme de siguranţă şi securitate ce apar la utilizarea Internetului . . . . . . . . . . . . 25

1.9. Legislaţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

1.10. Probleme de sănătate şi ergonomie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30


3



CONCEPTE DE BAZĂ

Hardware (Hard) reprezintă ansamblul elementelor fizice şi tehnice cu ajutorul cărora se

pot culege, verifica, transmite, stoca şi prelucra datele, precum şi echipamentele de redare a

rezultatelor. Adică toate componentele fizice şi tehnice ale unei calculator ce pot fi practic atinse.

Software (Soft) reprezintă totalitatea programelor de orice tip care controlează

funcţionarea corectă şi eficientă a elementelor de hard cu scopul de a rezolva diverse probleme

concrete. Adică tot ceea ce nu este material la un calculator.

Tehnologia informaţiei (TI sau în engleză IT) este un termen folosit pentru a descrie

combinaţia dintre hardware, software şi tehnologii de comunicaţie.

Tehnologia informaţiei reprezintă normele şi procedeele de colectare, memorare şi

prelucrare a datelor în vederea obţinerii rezultatelor scontate cu ajutorul calculatorului electronic.

1.1. Tipuri de calculatoare

I. Microcalculatoarele (PC - Personal Computer = Calculatoare Personale) au

următoarele tipuri constructive:

a) Desktop – calculator de tip clasic la care monitorul este aşezat pe carcasa

unităţii centrale (care este amplasată, pe birou, pe orizontală).

b) Tower – calculator la care carcasa unităţii centrale este mai

îngustă şi este aşezată lângă monitor (există minitower şi

hightower).

c) Laptop – calculator portabil având ca sursă de alimentare baterii sau

acumulatoare, afişaj cu cristale lichide (LCD = Liquid Crystal

Display), tastatură cu mouse integrat (trackball sau touchpad).

Laptop-urile se utilizează de persoanele care călătoresc mult, dar sunt

de ori 2 ori mai scumpe decât un PC Tower. Ultimele calculatoare

portabile apărute sunt notebook-urile. Sunt de 2 ori mai uşoare decât

laptop-urile (2 până la 4 kg).

d) PDA (Personal Digital Assistant = Asistent Digital Personal) – este tot un

calculator portabil, de dimensiuni mici (poate fi ţinut într-o mână), care se

utilizează ca agendă electronică, calculator de buzunar, calendar, telefon, fax

etc. Oferă posibilitatea transferului de date către un PC, recunoaşte scrisul de

mână şi permite accesarea Internetului. Datorită dimensiunilor reduse (cât o

palmă) procesarea textelor este dificilă. În locul tastaturii se foloseşte un creion

special, denumit Light Pen. Există mai multe tipuri constructive: PalmPC, Palm

Top, sau Organizer.

Ultimele apărute se numesc iPad sau Tablet PC şi nu mai au nevoie de Light Pen deoarece au

un ecran sensibil la atingere (touch screen).


4



II. Minicalculatoarele sunt calculatoare cu o putere şi o capacitate de stocare a datelor mai mare

decât a PC-urilor, cu o unitate centrală mai complexă. Se utilizează pentru automatizări

industriale sau pentru transmisii de date între sisteme de calcul dispersate geografic.

III. Calculatoarele ”mainframe” operează cu viteză mare şi administrează

un volum mare de date.

Un computer ”mainframe” are dimensiuni mari şi este scump

fiind conceput pentru a face faţă sarcinilor intensive de calcul.

Constă dintr-un calculator central şi mai multe terminale

inteligente sau neinteligente.

Terminalele neinteligente au o capacitate de calcul minimă şi

fără o legătură la un calculator central sunt inutilizabile (nu au

capacitate proprie de procesare), dar sunt ieftine (se utilizează de

către spitale, bănci, societăţi de asigurări, etc.).

Terminalele inteligente (se mai numesc Workstation) sunt calculatoare cu o capacitate

proprie de procesare (PC-uri obişnuite) care sunt legate în reţea la un calculator central.

IV. Supercalculatoarele (se mai numesc transputere) sunt cele mai puternice, complexe şi scumpe

tipuri de calculatoare electronice. Pot executa peste 1 bilion de instrucţiuni pe secundă şi se

folosesc pentru reactoare nucleare, proiectarea aeronavelor, seismologie, medicină, meteo etc.

(Sunt tot calculatoare de dimensiuni foarte mari ca şi calculatoarele ”mainframe”.)

1.2. Structura unui calculator personal

Structura unui calculator personal cuprinde: Unitatea Centrală, alcătuită din Unitatea de

Memorie Internă şi Unitatea Centrală de Prelucrare şi Sistemul de Intrări/Ieşiri format din medii de

stocare, dispozitive periferice şi dispozitive pentru accesarea mediilor de stocare.

I. Unitatea Centrală conţine:

- placa de bază (mainboard sau motherboard) conţine în general:

microprocesor, memorie internă, controller-ul de intrare/ieşire, interfeţele

pentru dispozitivele de stocare a datelor şi pentru perifericele standard;

- unităţile pentru mediile externe de memorare (unităţile de hard disk, de

dischetă, de CD, de DVD);

- plăcile de extensie (placă grafică sau placă video, placă de sunet, placă

modem, placă de reţea, etc.);

- magistralele de comunicaţie (bus-uri).

II. Perifericele sau dispozitivele de intrare, ieşire şi de intrare/ieşire (monitorul, tastatura, mouse-ul,

imprimanta, boxe, microfon, modem etc.) sunt conectate la unitatea centrală prin interfeţe

şi cabluri.

Cea mai mică unitate de informaţie pentru un calculator se numeşte bit şi acesta poate fi 1

sau 0. Cu ajutorul diferitelor combinaţii de biţi se pot reprezenta caracterele.

Multiplii bit-ului sunt:

8 biţi = 1 Byte (1 octet sau 1 caracter) De exemplu, litera A are codificarea: 01000001

1 Kilobyte (KB) = 1024 B (Bytes = octeţi)

1 Megabyte (MB) = 1024 KB (adică 1024 * 1024 = 1.048.576 octeţi)

1 Gigabyte (GB) = 1024 MB (adică 1024 * 1024 * 1024 = 1.073.741.824 octeţi)

1 Terrabyte (TB) = 1024 GB (adică 1024 * 1024 * 1024 * 1024 = 1.099.511.6227.776 octeţi)


5



Exemple:

- o pagină de carte având numai text necesită aproximativ 2 KB spaţiu de memorare (pe

HDD, stick, CD), iar 2 pagini de text necesită 30 kilobytes (KB);

- o carte de 500 de pagini de text reprezintă circa 1 MB;

- 1000 de cărţi groase de 500 de pagini reprezintă circa 1 GB.

Textele necesită un spaţiu mic de memorare. Imaginile grafice, mai ales cele animate

necesită un spaţiu mare de memorare.

1.3. Hardware

I. Memoria internă este formată dintr-un sistem de circuite integrate, alcătuite dintr-un număr

mare de celule de memorie. Fiecare celulă fiind un circuit care poate stoca un bit de

informaţie (adică 0 sau 1).

Unitatea de măsură pentru memoria internă a fost, la primele calculatoare apărute, KB

(kilobytes), iar în prezent, la ultimele calculatoare apărute, este MB (megabytes).

Memoria internă este zona de stocare a datelor şi este de mai multe tipuri:

1. Memoria ROM (Read Only Memory = memorie ce poate fi doar citită) are următoarele

caracteristici: - nu îşi pierde conţinutul la oprirea calculatorului (adică este nevolatilă); - nu

poate fi scrisă de utilizator (este inscripţionată de către producătorul calculatorului cu

ajutorul unei aparaturi speciale), este de capacitate redusă (de până la 2 MB) şi nu poate fi

extinsă; - conţine programe esenţiale care se încarcă la pornirea calculatorului (numite

BIOS = Basic Input Output System).

La ultimele calculatoare apărute (Pentium IV) se foloseşte memoria EPROM (Erasable

Programmable ROM). Sunt memorii de tip ROM care se pot şterge şi reînscrie de un

număr definit de ori cu ajutorul unei aparaturi speciale.

2. Memoria RAM (Random Access Memory = memorie cu acces aleator) este o memorie

temporară sau volatilă (adică îşi pierde conţinutul la oprirea calculatorului), poate fi atât citită

cât şi scrisă de utilizator. Este folosită pentru stocarea datelor şi a rezultatelor, fiind considerată

principala memorie de lucru a calculatorului. Deoarece această parte a memoriei interne este

volatilă este necesar ca datele prelucrate (de exemplu un document text terminat) să fie stocate

pe o memorie externă nevolatilă (adică HDD, dischetă sau CD).

Acesta este procedeul cunoscut sub denumirea de ”memorare” sau ”salvare”.

Memoria RAM este în general de minim 32 MB

(Pentium I), 64MB (Pentium II), 128 MB (Pentium

III) dar poate fi mărită prin adăugarea de circuite

integrate. Plachetă cu circuite integrate de memorie RAM

La ultimele calculatoare apărute se foloseşte memoria DDRAM (Double Data Rate RAM).

Sunt memorii de tip RAM care se pot şterge şi scrie la o viteză dublă. Exemple dimensiuni:

256 MB, 512 MB, 2048 MB = 2 GB, 4096 MB = 4 GB.

3. Memoria cache este o memorie care comunică mult mai rapid cu microprocesorul decât

memoria internă. Memoria cache poate fi o secţiune rezervată din memoria internă sau un

dispozitiv independent. La calculatoarele Pentium, memoria cache este încorporată în

arhitectura microprocesorului.

II. CPU - Central Processing Unit sau UCP = Unitatea centrală de prelucrare este un circuit

integrat, denumit procesor sau microprocesor.

Sarcina procesorului este să interpreteze comenzile unui program şi să le execute împreună cu

datele corespunzătoare care se află în memoria internă. Se mai numeşte ”creierul calculatorului”.


6



Această sarcină se realizează de:

- Unitatea de Comandă şi Control (UCC) care primeşte datele de la memoria internă, le

interpretează şi emite comenzi către Unitatea Aritmetică şi Logică (UAL), înapoi către

memoria internă, către sistemul de I/O (Input/Output = Intrări/Ieşiri) şi unităţile de

memorie externă).

- Unitatea Aritmetică şi Logică (UAL) are rolul de a executa operaţii aritmetice (adunări,

scăderi, înmulţiri etc.) şi logice (mai mare ca, mai mic ca, etc.) şi de a depune rezultatul

obţinut în memoria internă (adică în memoria de lucru RAM, memoria temporară).

Aceste micromodule sunt interconectate (între ele şi cu memoria internă, cu sistemul I/O,

cu memoria externă) prin intermediul unor căi de comunicaţie numite magistrale interne

(Bus-uri) pe care circulă date, comenzi sau instrucţiuni.

Viteza de lucru a procesorului depinde de următorii factori:

1. frecvenţa de tact - arată câţi paşi de lucru (tacturi) poate să facă procesorul în fiecare

secundă. Se măsoară în MHz = megahertzi (1 MHz = 1 milion de tacturi pe secundă)

(Pentium I 133 MHz, Pentium II 166 MHz, Pentium III 400 MHz ) şi la ultimile calculatoare

apărute în GHz (gigahertzi) (Pentium IV 1,7 GHz 4 GHz).

2. lăţimea magistralei de date (Bus-urile) adică numărul benzilor de comunicaţie. Deoarece pe

fiecare bandă circulă un bit (1 sau 0), se poate vorbi despre lăţimi de 8, 16, 32 (Pentium), 64

sau 128 de biţi trimişi în paralel.

Prima firmă care a lansat pe piaţă un procesor a fost firma Intel.

Tipul procesorului poate determina şi denumirea calculatorului. Tipuri de procesoare:

80586, 80686 (Firma Intel - la calculatoarele mai vechi), Pentium I, Pentium II, Pentium

III, Pentium IV, Intel Celeron Dual Core, Intel Core 2 Duo, Intel Core 2 Quad, Intel Core

i5 şi i7 (Firma Intel - la calculatoarele mai noi).

În prezent procesoare similare sunt oferite şi de alte firme ca AMD sau Cyrux.

Procesor Pentium IV Procesor K6 (2) de la firma AMD

de la firma Intel (este asemănător cu Pentium II )

III. Memoria externă (sau dispozitive de stocare) Pentru ca datele să nu se piardă este necesar să fie stocate într-o memorie nevolatilă (adică

care nu se pierde la închiderea calculatorului).

1. Hard disk-ul (HDD = Hard Drive Disk) constă din unul sau mai

multe discuri magnetice suprapuse, care se rotesc. Fiecare disc este

dotat cu un cap de citire propriu şi are mai multe piste, iar o pistă

este împărţită în mai multe sectoare.

pistă

(Numărul de piste şi sectoare depinde

de capacitatea hard disk-ului) sector

Hard Disk-ul este dispozitivul cu cea mai mare capacitate de stocare (memorare) a

datelor şi programelor şi cu cea mai mare viteză de lucru (este cel mai rapid).

Exemple: cel mai mic 1 GB 400 GB cel mai mare pentru calculatoarele Pentium sau pâna la maxim

960 GB la ultimile calculatoare apărute, iar supercalculatoarele pot avea un hard disk de 20TB.

(În prezent, dacă doriţi să cumpăraţi un calculator este bine ca acesta să aibă un hard disk de

minim 40 GB şi un procesor Pentium IV (sau Intel Dual Core) la minim 1,7 GHz ).


7



Stick

Caracteristicile tehnice care determină viteza de lucru a unui hard-disk sunt:

- timpul de acces la date – este timpul necesar capului de citire pentru a accesa un sector

(89 ms). Cu cât viteza de rotaţie este mai mare cu atât accesarea datelor se realizează

mai rapid.

- viteza de transmitere a datelor - adică cantitatea de biţi transferaţi de pe hard-disk în

memoria RAM, într-o secundă (55 MB/s310 MB/s).

În prezent există şi hard disk-uri externe care se pot detaşa de la un calculator (se află într-

un sertar al calculatorului sau se conectează în exterior cu cablu USB) se pot transporta şi conecta la

un alt calculator (dimensiuni: 1 TB 16 TB).

2. CD-ROM-ul (Compact Disk Read Only Memory) este un disc

optic cu o capacitate de stocare de 650700 MB. Datele sunt

inscripţionate cu un aparat special de către producător şi nu mai pot fi

şterse sau modificate, ele pot fi doar citite de utilizator.

Mai există 2 categorii:

CD-R (Recordable sau CD-Blank) poate fi imprimat (inscripţionat)

o singură dată;

CD-RW (Read-Write sau Rewritable) pot fi imprimate de mai

multe ori.

Pentru a imprima aceste CD-uri calculatorul trebuie să aibă şi o

unitate de inscripţionare a CD-urilor pe lângă cea de citire a CD-

urilor. În prezent, există calculatoare care au o singură unitate care

poate şi să citească şi să inscripţioneze un CD.

Viteza de lucru a CD-urilor este de 23 ori mai mică decât a

hard-disk-ului (este mai lent).

3. DVD-urile (Digital Versatile Disk = Disc Digital Multilateral) care au o capacitate mare de

memorare (4,7 GB sau 8,5 GB sau 17 GB). Există aceleaşi categorii ca şi la CD-uri şi

pentru a putea fi citite sau imprimate calculatorul trebuie să aibă o unitate de citire şi de

inscripţionare pentru DVD-uri. Se folosesc în principal pentru înregistrări video: filme,

jocuri, muzică. La ultimile calculatoare apărute pe piaţă (începând cu Pentium IV) există o

singură unitate care citeşte şi înscrie atât CD-uri cât şi DVD-uri.

4. Memoria Stick (sau memoria Flash) este ultimul dispozitiv de

stocare care a apărut pe piaţă. Are o capacitate cuprinsă între 256MB

64 GB, viteză de lucru mai mare decât viteza de lucru a CD-

urilor (este mai rapid transferul de date de pe memorie pe

hard disk şi invers), este de dimensiuni reduse şi este portabilă. Se conectează la calculator prin

intermediul interfeţei USB (Universal Serial Bus - Interfaţă Serială Universală).

IV. Controller-ul de intrare/ieşire este un circuit integrat care comandă legăturile cu perifericele şi

transportul datelor în interiorul unităţii centrale.

V. Legăturile cu perifericele sunt făcute prin intermediul interfeţelor care pot fi:

- interfeţe paralele – care transmit simultan 8 biţi (1 byte = 1 caracter); este folosită

în special pentru conectarea imprimantei;

- interfeţe seriale – care transmit pe rând cei 8 biţi ai unui caracter (byte), adică unul

după altul. La acestea se pot conecta mouse-ul, modem-ul sau un alt calculator.

- interfeţe USB (Universal Serial Bus = Interfaţă Serială Universală) – permit

conectarea oricăror tipuri de periferice (de exemplu conectarea la un calculator a unui

scanner, a unui aparat fotografic digital sau a unui telefon celular).


8



VI. Dispozitive (periferice) de intrare (se utilizează pentru a introduce date în calculator)

1. Tastatura 2. Mouse 3. Trackball 4. Touchpad 5. Light pen

6. Joystick 7. Scanner 8. Microfon 9. Cameră digitală

1. Tastatura (Keyboard) are în general 101 taste împărţite în 5 categorii:

- taste funcţionale (F1F12);

- taste pentru introducerea textului (literele):

- tasta Caps Lock apăsată = toate literele sunt mari;

- Shift apăsată + literă = literă mare;

- taste pentru deplasarea cursorului (săgeţile);

- taste numerice (tastatura numerică, din partea dreaptă, funcţionează cu tasta Num Lock

apăsată);

- taste speciale: (Orice caracter special care apare sus pe o tastă ($, %, @, # etc.) se poate

introduce dacă se ţine apăsată şi tasta Shift), Spaţiu (tasta cea mai mare), tasta Tab

(tabulator = 6 spaţii, se foloseşte la începutul unui paragraf), tasta Esc (Escape = evadare:

pentru a ieşi din diferite meniuri), tasta Delete (pentru a şterge caracterul din dreapta

cursorului), tasta Backspace (pentru a şterge caracterul din stânga cursorului), tasta Enter

(pentru validarea datelor sau pentru a trece la următorul paragraf într-un text) tasta Alt şi

tasta Ctrl (Control) se folosesc în combinaţie cu alte taste pentru a executa diferite

comenzi, tastele Page Up (o pagină în sus), Page Down (o pagină în jos), Home (Ctrl +

Home = primul caracter din prima pagină a unui document) şi End (Ctrl + End = ultimul

caracter din ultima pagină a unui document) se utilizează pentru poziţionarea cursorului

într-un document.

2. Mouse-ul este un dispozitiv de intrare care controlează mişcarea cursorului pe ecranul

monitorului. Există mouse-uri mecanice (prevăzute cu o bilă prin care se înregistrează

mişcarea mouse-ului) şi mouse-uri optice (rolul bilei este preluat de fotocelule şi pot să nu

aibă cablu de legătură la unitatea centrală, dar sunt mai scumpe).

Mouse mecanic

Pad

Mouse optic

În general, mouse-ul se deplasează pe o suprafaţă plană (denumită PAD) şi are 2 butoane

cu care se pot executa următoarele operaţii:

- clic cu butonul stâng al mouse-ului;

- dublu clic cu butonul stâng al mouse-ului (apăsarea de două ori rapid a butonului stâng);

- clic cu butonul drept al mouse-ului;

Enter

Backspace

Shift Shift

Caps Lock

Ctrl Ctrl Alt Alt

Inser

t

Hom

e

Page

Up

Delet

e

End Page

Dow

n

Num

Lock

E

N

T

E

R

!

1

~

`

@

2

#

3

$

4

%

5

^

6

&

7

*

8

(

9

)

10

_

-

+

=

Print

Screen

}

]

{

[

|

”

’

:

;

?

/

>

.

<

,

Scroll

Lock

Pause

Break


9



- operaţia drag and drop – se apasă butonul stâng al mouse-ului şi se ţine apăsat în timp ce

se deplasează mouse-ul pe Pad, după care se eliberează butonul stâng al mouse-ului.

3. Trackball-ul este o bilă rulantă care se utilizează în loc de mouse pe

calculatoarele portabile (laptop). Mutarea cursorului se realizează

prin rotirea bilei cu degetele. De obicei, există 2 sau 3 taste plasate

lângă bilă care au acelaşi rol ca şi butoanele mouse-ului. Trackball-ul

poate fi încorporat în tastatură sau poate fi un dispozitiv independent,

legat printr-un cablu ca şi mouse-ul).

4. Touchpad-ul este o mică suprafaţă sensibilă la atingere care se

utilizează în loc de mouse pe calculatoarele portabile (laptop).

Deplasarea cursorului se realizează prin mutarea degetului peste

touchpad. În locul celor 2 butoane ale mouse-ului are 2 taste. De

asemenea, touchpad-ul poate fi încorporat în tastatură sau poate fi un

dispozitiv independent, legat printr-un cablu ca şi mouse-ul).

5. Light Pen (creion luminos) – se utilizează tot în locul mouse-ului pentru a selecta obiectele

direct de pe ecranul monitorului (este prevăzut cu un detector sensibil la lumină).

6. Joystick – este o manetă care se poate mişca în toate direcţiile şi

este similară cu mouse-ul. Este folosit mai ales pentru jocuri (pentru

a nu defecta tastatura sau mouse-ul).

7. Microfon – este folosit pentru a înregistra diverse sunete pe calculator

şi este conectat la placa de sunet din interiorul carcasei unităţii centrale

(dacă acesta are instalată o placă de sunet). Poate fi utilizat la

introducerea verbală a comenzilor şi în telefonia prin Internet.

8. Scanner – serveşte la transformarea imaginilor (fotografii, schiţe) şi chiar a textelor scrise pe

hârtie în format digital (adică reprezintă fiecare punct de imagine prin 0 sau 1). Imaginile în

format digital pot fi prelucrate cu ajutorul programelor (Paint, Adobe Photoshop sau Corel

Draw) instalate pe un calculator şi în final pot fi tipărite la o imprimantă.

Există scannere de birou (arată ca un copiator Xerox) sau scannere de mână (arată ca un

aspirator de mână şi trebuie să fie tras cu mâna cu o mişcare lină şi uniformă pe deasupra

originalului; se utlizează pentru prelucrarea documentelor mici).

Scanner de birou Scanner de mână

9. Camera digitală - seamănă cu un aparat de fotografiat clasic, dar

imaginile pot fi descărcate pe hard disk-ul calculatorului, pot fi

prelucrate şi apoi tipărite la imprimantă.


10



VII. Dispozitive (periferice) de ieşire (se utilizează pentru a afişa rezultatele)

1. Monitorul 2. Imprimanta 3. Plotter 4. Boxele

1. Monitorul (numit şi VDU = Video Display Unit sau pe scurt

Display) este dispozitivul de ieşire standard. Din punct de vedere

constructiv există 2 tipuri de monitoare:

- cu tub catodic – imaginea se formează similar cu cea de pe

ecranul televizorului;

- cu cristale lichide LCD (Liquid Crystal

Display) – au ecranul plat şi sunt mai

scumpe.

Principalele caracteristici ale unui monitor sunt:

1) mărimea adică dimensiunea diagonalei, măsurată în inchi (ţoli) (1 inch = 2,54 cm) (cele

mai uzuale sunt de 15”, 17”, 19”, 21”, 24”);

2) rezoluţia, măsurată în pixeli (puncte de imagine), se exprimă prin produsul dintre numărul

de pixeli pe orizontală şi numărul de pixeli verticală (pentru monitoarele de 15” se

utilizează rezoluţia de 800 x 600, iar la cele de 17” 1024 x 768);

3) frecvenţa cadrelor se măsoară în Hertz şi arată de câte ori pe secundă este reîmprospătată

imaginea. Cu cât frecvenţa cadrelor este mai înaltă cu atât este mai stabilă imaginea pe ecran

(70KHz 90KHz);

4) aspectul ergonomic, se referă la radaţiile emise de ecranul monitorului. (Monitoarele

moderne emit o radiţie redusă (Low Radiation), având un efect neglijabil asupra

organismului uman).

2. Imprimanta. Tipuri de imprimante:

- imprimanta matricială (sau cu ace) crearea caracterelor se face

prin alăturarea unor puncte separate, obţinute prin lovirea acelor cu

o bandă tuşată. Este ieftină, se utilizează în special pentru texte, nu

tipăreşte desene sau imagini, nu tipăreşte în culori, este deosebit de

zgomotoasă, lentă şi pe cale de dispariţie;

- cu jet de cerneală (InkJet) caracterele sunt formate din

puncte obţinute prin stropirea cu cerneală prin duze

speciale. Se foloseşte hârtie de scris normală sau specială,

are un cost mediu, este mai rapidă şi este mai puţin

zgomotoasă. Consumabilele sunt scumpe.

- cu laser (LasrJet) este asemănătoare cu un copiator

(Xerox), pentru imprimare utilizează toner şi hârtie normală. Execută

cele mai bune lucrări, este mai rapidă şi aproape fără zgomot. Dar,

este mai scumpă iar cele color sunt chiar foarte scumpe.

Caracteristicile imprimantelor: - viteza de tipărire se exprimă în număr de pagini pe minut (la InkJet sau LaserJet) sau

în număr de caractere pe secundă la cele matriciale;

- calitatea imprimării sau rezoluţia se exprimă în număr de puncte tipărite într-un inch

(dpi = dots per inch);

- capacitatea de colorare număr de culori (3 sau 4 culori sau o singură culoare);

- formatul maxim al paginii tipărite A4, A3, A2, A1, A0;


11



- zgomotul făcut în timpul tipăriri măsurat în decibeli.

Ultimele dispozitive apărute pe piaţă sunt multifuncţionalele. Sunt dispozitive care cuprind:

imprimantă (LaserJet sau InkJet), scanner, copiator şi fax. Fiind un singur aparat, ocupă loc mai

puţin şi preţul este mai mic decât costul total al celor 4 echipamente. Dar, deocamdată cele 4

echipamente înglobate nu sunt tot atât de performante ca şi cele separate.

3. Plotter-ul este un dispozitiv care desenează cu un creion special

(trasor) direct pe hârtie. Fiind legat la un computer, plotter-ul

afişează rezultatele procesării realizate de computer. Se utilizează

pentru tipărirea planurilor şi a desenelor tehnice pentru arhitectură,

construcţii, electronică, etc.

4. Boxele sunt folosite pentru redarea sunetelor şi sunt legate la

placa de sunet din interiorul carcasei unităţii centrale. În locul

boxelor se mai pot conecta la un calculator căşti.)

VIII. Dispozitive (periferice) de intrare/ieşire 1. Modem 2. Touch screen

1. Modemul extern sau placa modem (când este conectată în interiorul

carcasei unităţii centrale la placa de bază) are rolul de a modula

(transformă semnalele digitale în semnale analogice) şi demodula

(transformă semnalele analogice în semnale digitale) datele ce se

transmit pe linia telefonică. Un semnal analogic este un semnal care

variază continuu în intensitate şi este transformat în semnal digital Modem extern

(în 0 şi 1) cu ajutorul modemului.

Deci, modemul este un dispozitiv electronic ce permite calculatoarelor să transmită

informaţii pe distanţe mari cu ajutorul legăturii telefonice. Leagă calculatorul de reţeaua

telefonică.

Cel mai important criteriu în alegerea unui modem este viteza de transmitere datelor

(exprimată în bps (biţi pe secundă) şi multiplii acestuia Kb/s (kilobiţi pe secundă) sau pe

scurt numai K, de exemplu 33,6K sau 56K).

2. Touch screen-ul – este un monitor a cărui ecran reacţionează la atingerea

cu mâna. Deci, în loc de mouse se pot utiliza degetele pentru a selecta

obiectele direct de pe ecran. Dezavantajele sunt: este foarte scump şi

trebuie curăţat cu o soluţie specială.

Mai pot fi considerate echipamente de intrare-ieşire: camera Web, camera video şi

telefonul celular.

Performanţa unui calculator În general depinde de următorii factori tehnici:

1. tipul procesorul şi viteza de lucru a acestuia (în MHz sau GHz);

2. dimensiunea memoriei interne (ROM şi RAM în MB);

3. dimensiunea memoriei cache (în MB);

4. dimensiunea Hard Disk-ului (în GB);

5. viteza de transmitere a datelor pe magistrala de date (MB/s).


12



Performanţele unui computer sunt încetinite în cazul în care se rulează în acelaşi timp mai

multe aplicaţii grafice (de exemplu, sunt pornite mai multe jocuri în acelaşi timp).

Pentru a mări performanţele unui calculator se poate creşte mărimea memoriei RAM prin

adăugarea de circuite integrate de memorie RAM, deoarece cu cât este mai mare

capacitatea memoriei RAM cu atât este mai rapid calculatorul respectiv.

În cazul în care doriţi să cumpăraţi un calculator mai pot fi importanţi următorii factori tehnici:

6. dacă are unitate de CD sau DVD (de citire şi de înscriere) şi cât este de rapidă (48x, 50x, 52x

sau 56x în cazul CD-urilor sau 4x, 8x, 16x în cazul DVD-urilor);

7. dacă are instalată sau nu placă de sunet;

8. dacă are instalată sau nu placă modem;

9. dacă are sau nu instalată interfaţă USB;

10. tipul şi mărimea monitorului;

11. tipul tastaturi (tastatură americană QWERTY);

12. tipul mouse-ului, etc.

Din punct de vedere software Ce versiune de sistem de operare este instalată.

1.4. Software

Un sistem de calcul nu poate să prelucreze date fără software. Adică, fără programele care

controlează funcţionarea corectă şi eficientă a elementelor de hard.

Un program constă dintr-o succesiune de comenzi (instrucţiuni), pe care calculatorul le

poate interpreta şi care, ca urmare a execuţiei, pot avea un anumit efect, de exemplu afişarea

informaţiilor, într-o anumită formă de prezentare, pe ecranul monitorului sau tipărirea acestora pe

hârtie cu ajutorul unei imprimante.

Programele trebuie să fie scrise într-un limbaj de programare care să fie recunoscut de

calculator, adică într-un limbaj de programare care poate fi Pascal, C++, C#, Java, HTML (pentru

crearea site-urilor Web şi a paginilor Web) etc.

Etapele de elaborare a unui program (sau aplicaţie software):

1. Analiza stabilirea necesităţii unui program. Realizarea unui studiu de fezabilitate pentru

a vedea cerinţele şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească programul.

2. Design proiectarea programului, adică stabilirea structurii programului (realizarea

schemei logice).

3. Programare programul este scris într-un limbaj de programare.

4. Testare programul este introdus pe calculator, utilizând un mediu de programare (tot un

program, de exemplu pentru limbajul HTML se utilizează programul Dreamweaver MX).

Programul este testat pentru a detecta erorile (”bugs”). Înlăturarea erorilor este o operaţie

denumită ”debugging”.

5. Implementarea odată testat şi eventual îmbunătăţit programul este implementat (sau

instalat) pe calculatoarele beneficiarului.

6. Verificare studierea modului în care programul respectiv funcţionează şi răspunde

tuturor cerinţelor beneficiarului.

7. Întreţinere actualizarea sau modificarea programului în funcţie de schimbarea condiţiilor

reale prin versiuni îmbunătăţite periodic (”updates”).

Există 2 categorii mari de programe:

1. programele de sistem (sau software de bază) constau în programe de nivel jos (low level)

care interacţionează cu calculatorul la nivelul său de bază şi oferă asistenţă în funcţionarea

programelor de aplicaţie. Ele sunt furnizate de către producătorii calculatoarelor sau de către

firme specializate şi se mai numesc sisteme de operare.


13



2. programele de aplicaţie (sau aplicaţii software) sunt destinate rezolvării unor probleme

specifice unei aplicaţii. Sunt realizate în principal de către firme specializate în software.

De exemplu: programe pentru introducerea textelor (Microsoft Word, Notepad, WordPad

etc), programe pentru pentru calcul tabelar (Microsoft Excel), programe de contabilitate

(Fibu 2000), programe de prelucrare a imaginilor (Adobe Photoshop, etc.).

Sistemul de operare Sistemul de operare reprezintă un pachet de programe care este necesar pentru funcţionarea

şi administrarea calculatorului. Deci, este un software care controlează alocarea şi utilizarea

resurselor hardware. Acesta este primul program care este încărcat de pe hard disk în memoria

internă după pornirea computerului.

Principalele funcţii ale sistemului de operare sunt:

1. organizarea procedurilor de start ale computerului;

2. controlează şi gestionează resurselor computerului (resursele hardware: procesor, memorie

RAM, periferice);

3. transportul datelor în interiorul sistemului de calcul;

4. coordonarea programelor de aplicaţie;

5. oferă utilizatorului o interfaţă cât mai comodă pentru utilizarea sistemului de calcul.

Sistemul de operare poate fi considerat ca reprezentând interfaţa dintre componentele hard

şi utilizator:

Hardware Sistem de operare Programe de aplicaţie Utilizator

6. gestiunea fişierelor şi a directoarelor;

7. facilităţi puse la dispoziţia utilizatorului referitor la: instalarea programelor de aplicaţie,

formatarea unui hard disk sau a unei dischete, citirea unui CD-ROM, compresia datelor,

sortarea şi protecţia datelor, etc.

Exemple de sisteme de operare: 1. MS-DOS (Microsoft Disk Operating System = Sistem de operare pe disc realizat de firma

Microsoft), există în prezent pe orice calculator ce are instalat sistemul de operare Windows,

dar este greu de folosit (o comandă se introduce de la tastatură, iar dacă un singur caracter este

introdus greşit comanda nu funcţionează. De exemplu, pentru afişarea datei calendaristice se

introduce de la tastatură în dreptul prometrului C:\>DATE şi se apasă tasta ENTER);

2. Windows ’95, Windows ’98, Windows ’2000, Windows XP (2002 şi 2003), Windows Vista,

Windows 7, Windows 8;

3. pentru calculatoarele APPLE, sistemul de operare MAC Operating System;

4. mai există: sistemul de operare UNIX şi sistemul de operare LINUX.

În prezent, activează pe piaţă, pentru dispozitivele mobile, opt sisteme mari de operare: Apple

iOS, Google Android, RIM BlackBerry, Windows Phone, Hewlett-Packard (Palm), Samsung

Bada, Nokia Symbian şi Intel MeeGo. Acestea sunt instalate pe o puzderie de terminale şi

aplicaţii - smartphone, telefoane „normale“, tablet-uri, smart TV, notbook-uri, laptop-uri.

Sistemele de operare, începând cu Windows, oferă utilizatorului o interfaţă grafică.

Interfaţa grafică cu utilizatorul (G. U. I. = Graphical User Interface) reprezintă o metodă de

comunicare cu un computer bazată pe ferestre, în care apar texte, meniuri, simboluri,

pictograme (mici desene), suprafeţe de lucru, iar utilizatorul le controlează cu ajutorul

mouse-ului (sau touchpad-ului la laptop), şi a tastaturii.


14



Componentele de bază ale interfeţei grafice cu utilizatorul sunt:

1. indicatorul sau cursorul mouse-ului pe ecran arată ca o săgeată sau ca o bară |

care clipeşte;

2. pictograme (sau icoane) mici desene care reprezintă comenzi, fişiere, ferestre ce pot fi

activate cu ajutorul mouse-ului;

3. desktop (suprafaţa de lucru) zona de pe ecran unde se află pictogramele şi bara de

programe (taskbar);

4. windows (ferestre) zone ale ecranului în care se pot executa activităţi diferite;

5. menus (meniuri) conţin comenzi care se pot selecta pentru a putea fi executate.

Avantajele folosirii interfeţei grafice (GUI) sunt:

- interacţiunea cu calculatorul este mai uşoară şi mai eficientă pentru utilizator;

- simplificarea executării unei comenzi, datorită pictogramelor şi meniurilor;

- programele, dosarele şi fişierele sunt mai uşor de utilizat şi organizat.

Aplicaţiile (sau programele) software sunt foarte multe şi ar putea fi clasificate astfel:

1. Aplicaţii (sau programe) pentru procesarea (prelucrarea) textelor: Microsoft Word, Corel

Word Perfect, Lotus WordPro etc.

2. Aplicaţii de tehnoredactare permit şi prelucrarea imaginilor. Deci, sunt utilizate la

tehnoredactarea ziarelor, revistelor, cărţilor, afişe publicitare: Adobe Page Maker, Ventura

Publisher, QuarkXPress etc.

3. Aplicaţii de prezentare sunt utilizate pentru elaborarea prezentărilor care pot fi tipărite

sau proiectate pe ecrane mari: Microsoft PowerPoint, Freelance, Corel Presentation.

4. Aplicaţii de calcul tabelar se utilizează în domeniul comercial. Rezultatele pot fi prezentate

grafic sau sub formă de diagrame: Microsoft Excel, Lotus 1-2-3, Corel QuatroPro.

5. Aplicaţii pentru contabilitate şi calculul salariilor: Fibu 2000, Mesonic WinLine etc.

6. Aplicaţii pentru gestiunea bazelor de date servesc pentru administrarea colecţiilor mari

de date: Microsoft Access, Oracle, Fox Pro.

7. Aplicaţii pentru gestionarea dosarelor şi fişierelor sunt integrate de obicei în structura

sistemelor de operare: Microsoft Windows Explorer, My Computer (Windows), Linux

Windows Explorer.

8. Aplicaţii de navigare pe Internet se mai numesc şi browser-e: Microsoft Internet

Explorer, Netscape Navigator, Opera etc.

9. Aplicaţii pentru pentru poştă electronică (e-mail) se utilizează pentru transmiterea şi

recepţionarea mesajelor electronice: Microsoft Outlook Express, Netscape Messenger, etc.

10. Aplicaţii pentru proiectarea asistată de calculator: Archicad, Autocad (se folosesc în

arhitectură), Orcad (se foloseşte în electronică).

Cele mai folosite aplicaţii software (de prelucrare de texte, de calcul tabelar, de gestionarea

bazelor de date etc.) sunt adesea oferite sub formă de pachet de produse.

De exemplu, CD-ul Microsoft Office XP cuprinde: Word XP, Excel XP, Access XP,

PowerPoint XP, Front Page XP, Photo Draw XP, Outlook. Poate fi instalat sub sistemul de

operare: Windows ’98, Windows ’2000, Windows XP sau Vista.

Termenul de versiune de aplicaţie software reprezintă un număr care indentifică o

difuzare publică a unui program software. De exemplu, există mai multe versiuni de

Windows (Windows ’98, Windows ’2000, Windows 2002 (XP) ) sau mai multe versiuni de

Office (Office ’97, Office ’2000, Office 2002 (XP), Office 2007, Office 2010).

Pentru a putea fi utilizate aplicaţiile software, care nu sunt integrate în sistemul de operare,

trebuie să fie instalate pe hard disk-ul unui calculator de pe CD-ROM-ul de instalare al

programului respectiv.

Există programe care nu se încadrează în cele 2 mari categorii (adică programe de sistem şi


15



programe de aplicaţie) cum ar fi: programe utilitare, programe de asistenţă, drivere (pentru

imprimantă, scanner, cameră digitală, etc.), programe pentru jocuri şi viruşii (cele mai

periculoase programe).

Programele utilitare fac parte din sistemul de operare. Sistemul de operare Windows oferă

un anumit set de programe utilitare, de exemplu:

- utilitarul Date / Time Properties permite controlarea şi citirea orei şi a datei curente;

- utilitarul Paint permite crearea de imagini bitmap, într-un mod apropiat desenării pe hârtie;

- utilitarele Keyboard, Mouse, Display şi Printers permit stabilirea unor parametrii ai acestor

dispozitive periferice.

- utilitarul On-Screen Keyboard afişează o tastatură virtuală pe ecranul computerului care

poate fi utilizată cu ajutorul mouse-ului sau joystick-ului. Poate fi folosită de persoanele

cu probleme de mobilitate;

- utilitarul Screen Magnifier afişează în partea de sus a ecranului o lupă care măreşte de 9

ori. Poate fi folosit de persoanele cu deficienţe de vedere;

- utilitarul Narrator (sau Screen reader) citeşte ceea ce se afişează pe ecran: conţinuturile

ferestrei active, opţiunile meniului sau textul tastat. Poate fi utilizat de persoanele

nevăzătoare sau cu deficienţe de vedere,

Sub sistemul de operare Windows Vista şi Windows 7 există şi utilitarul de recunoaştere

vocală (Voice recognition) care permite introducerea comenzilor folosind vocea. Deocamdată

nu este foarte performant şi nu funcţionează în limba română.

Jocurile pe calculator au evoluat enorm, ajungând astăzi o afacere la nivel mondial. Există multe

tipuri diferite de jocuri. Nivelul de detalii grafice de pe ecran devine mai performant în

fiecare an. Există mai multe formate diferite disponibile pentru jocuri. Unele jocuri poate fi

jucate pe un calculator standard, în timp ce altele necesită o consolă dedicată, cum ar fi o

Sony Play station.

Viruşii sunt programe create de oameni în scop distructiv, care au proprietatea de a se extinde,

deoarece se pot copia singuri, şi care conduc la distrugerea informaţiilor aflate pe hard

disk-ul unui calculator. Viruşii sunt foarte diferiţi, de la cei care atacă fişierele de tip text

până la cei care duc la defectarea componentelor hardware. De exemplu, virusul de macro

(secvenţă de program) este un tip comun de virus (adică foarte des întâlnit) care atacă

programele ce au fost instalate pe calculatorul respectiv. O dată pătruns în calculator acesta

nu este activ, el se activează în momentul în care programul cu care a fost adus este activat.

Alt tip de virus foarte des întâlnit pe Internet este Trojan Horse. Calul Troian se ataşează

de alte programe şi oferă hackeri-lor acces de la distanţă astfel încât ei pot manipula

sistemul respectiv până când infectează întreg computerul gazdă.

Hackeri sunt persoane care accesează fără autorizaţie un computer sau o reţea, având

posibilitatea de a copia, schimba, distruge sau fura informaţii de acolo.

În prezent, cel mai des întâlnit virus pe Internet este virusul worm (vierme) care are

capacitatea de a se autocopia şi poate produce daune catastrofale sistemului de operare

ducând la distrugerea iremediabilă a informaţiilor stocate pe hard disk.

Viruşii pătrund în calculator atunci când se descarcă (se realizează operaţia de download)

anumite programe, documente sau imagini de pe Internet, pot fi primiţi prin fişierele ataşate la

un mesaj de e-mail (attachments) sau pot fi aduşi cu o dischetă, CD, DVD sau stick.

Pentru a evita anumiţi viruşi sau pentru a scăpa de aceştia va trebui:

1. să se instaleze un program antivirus cât mai recent (Norton Antivirus, Panda Antivirus,

AVG Antivirus, etc.);

2. să se scaneze fişierele (cu programul antivirus) de pe hard disk cu regularitate şi CD-urile,

DVD-urile înainte de a le folosi;


16



3. aplicaţiile antivirus trebuie să fie actualizate regulat (o dată pe lună) deoarece apar tot timpul

viruşi noi;

4. să se activeze un soft antivirus actualizat înainte de a descărca fişiere de pe Internet;

5. să nu se folosească CD-uri, DVD-uri sau stick-uri de provenienţă necunoscută;

6. să nu se deschidă fişiere primite din surse necunoscute şi să nu se ruleze programe dacă nu

li se cunoaşte provenienţa;

7. să se scaneze cu un program antivirus fişierele ataşate primite prin e-mail.

Dacă se foloseşte un antivirus corespunzător, acesta va putea descoperi în timpul scanării şi

viruşii care nu sunt activi.

Dezinfectarea fişierelor înseamnă înlăturarea viruşilor din fişiere. Astfel, programele antivirus

descoperă virusul şi apoi îl elimină din toate fişierele existente pe hard-disk-ul unui calculator

sau de pe un suport extern (stick, memory card, dischetă).

1.5. Reţele

Reţea (Network) grup de două sau mai multe calculatoare conectate împreună.

Calculatoarele dintr-o reţea mai sunt numite noduri. Reţelele se pot clasifica după mai multe criterii.

I. În funcţie de aria de întindere reţelele se pot clasifica în:

1. Local Area Network (LAN) reţea locală, în care calculatoarele sunt localizate foarte

aproape unele de altele, în aceiaşi întreprindere sau clădire astfel încât personalul din

clădire poate utiliza în comun fişiere şi imprimante; O reţea de tip LAN dar fără fir (prin

unde radio) se numeşte WLAN (Wireless LAN). Cum funcţionează WLAN?

Pentru a folosi WLAN, aveţi nevoie de un terminal care acceptă această tehnologie şi trebuie să

fiţi într-o zonă cu o reţea activă Wi-Fi (denumită "hotspot"). Depinde de setările de securitate

ale reţelei dacă trebuie sau nu să introduceţi un cod de acces pentru conectare.

WLAN vine de la Wireless Local Area Network (Reţea locală fără fire). Wi-Fi (Wireless

Fidelity) se referă la o gamă specifică de reţele WLAN, numite IEEE802.11, care astăzi

sunt cele mai utilizate reţele WLAN.

2. Metropolitan Area Network (MAN) reţea metropolitană, se întinde pe teritoriul unui

oraş sau al unui spaţiu aglomerat (freenets reţele promovate de municipalitate şi pot fi

utilizate gratuit);

3. Wide Area Network (WAN) reţea de arie largă, cuprinde cel puţin o ţară şi pot ajunge la

un întreg continent. De exemplu, o companie multinaţională are birouri în Germania, Spania şi

Italia şi atunci computerele pot fi interconectate printr-o reţea de tip WAN (prin satelit).

4. Global Area Network (GAN) reţea globală. Este reţeaua care cuprinde toată lumea,

legând între ele calculatoarele de pe întreg globul. Cea mai renumită reţea GAN este

Internet-ul.

II. În funcţie de arhitectura internă a unei reţele putem avea:

1. reţele peer to peer (punct la punct) fiecare calculator din reţea are acces la resursele şi

programele aflate pe celelalte calculatoare. Cea mai simplă formă a acestui tip de reţea este

legarea a 2 PC-uri prin interfaţa serială. Pentru versiunea standard este totuşi necesară

introducerea plăcilor de reţea pentru a lega cele 2 PC-uri.

2. reţele client/server fiecare calculator, numit client, este conectat la un calculator central,

numit server, de unde poate accesa aplicaţiile de care are nevoie. O reţea poate să cuprindă

chiar mai multe servere.

Pentru realizarea unei reţele client/server toate PC-urile sunt legate între ele prin plăci de

reţea înglobate şi prin cabluri.


17



Reţelele client/server necesită software pentru reţele, adică sistem de operare pentru reţele.

De exemplu: Windows NT Workstation 3.5, Windows 2000 Professional, Windows XP

Professional, etc.

Drepturile de acces la resursele unei reţele se stabilesc de administratorul reţelei. Aceste

drepturi sunt stabilite în funcţie de rangul fiecărui utilizator în cadrul reţelei şi de resursele pe

care acesta trebuie să le acceseze pentru îndeplinirea sarcinilor sale.

La marile companii fiecare angajat primeşte de la administratorul reţelei o parolă (password).

De asemenea, administratorul reţelei trebuie să schimbe regulat parolele pentru a proteja

computerele din reţea împotriva utilizării neautorizate.

Protocolul de reţea este un set de reguli şi semnale pe care utilizatorii calculatoarelor dintr-o

reţea le folosesc pentru a comunica între ei. Unul dintre cele mai importante protocoale

pentru reţelele LAN (reţelele locale) este cel numit Ethernet.

În reţeaua Internet se folosesc protocoalele HTTP (Hyper Text Transfer Protocol) şi

FTP (File Transfer Protocol).

Avantajele utilizării calculatoarelor în reţea sunt: - datele pot fi schimbate între calculatoare;

- resursele (programe, imprimanta sau alte periferice) pot fi utilizate în comun;

- permit accesul de la distanţă la baze de date, la ultimile versiuni ale unor programe etc.

- se realizează o comunicare mai rapidă între oameni, comunicare ce se poate realiza sub

formă de texte, sunete sau imagini;

- se pot realiza videoconferinţe pentru educaţia la distanţă;

- posibilitatea pentru anumite persoane de a lucru acasă (telworking), în funcţie de timpul

disponibil;

- reducerea costurilor.

1.6. Intranet, Extranet şi Internet

Intranet-ul (intra = interior şi net = reţea) este o reţea de comunicare asemănătoare cu

Internet-ul, ce utilizează aceleaşi instrumente, în special browser-ele (Internet Explorer, Netscape

Communicator, Opera etc.).

Diferenţa dintre Intranet şi Internet este aceea că reţeaua Intranet este o reţea privată şi

internă a unei companii sau firme ce utilizează aceleaşi tehnologii ca şi Internet-ul, dar nu permite

accesul din reţeua Internet.

Extranet-ul (extra = exterior şi net = reţea) este o extensie a unei reţele Intranet ce

utilizează tehnologiile Internet (browser-ele) pentru a facilita comunicarea cu utilizatori specifici

(anumite instituţii, organizaţii, firme sau companii) din afara reţelei Intranet.

Diferenţa între Extranet şi Internet constă în aceea că Extranet-ul este o reţea exterioară,

corespunzătoare anumitor firme, reţea ce permite şi accesul limitat la reţeaua Intranet a acestor

firme, pe când Internet-ul nu permite accesul la reţeaua Intranet a firmelor.

Internet-ul (denumit şi Autostradă Informaţională) este o reţea globală care reuneşte

mai multe reţele individuale de calculatoare (o reţea de reţele). Este o reţea internaţională de

calculatoare, care leagă guverne, universităţi companii şi multe alte reţele şi utilizatori.

Fiecare calculator conectat la Internet se numeşte Host (gazdă) şi este independent.

Conectarea la Internet cu ajutorul telefonului Cea mai simpla dintre conexiuni, Dial-Up este conectarea la internet prin modem şi linie

telefonică.

Pentru a ne conecta la Internet cu ajutorul telefonului (dial-up) sunt necesare următoarele:


18



1. linie telefonică;

2. un modem extern sau o placă modem care are rolul de a modula (transformă semnalele

digitale în semnale analogice) şi demodula (transformă semnalele analogice în semnale

digitale) datele ce se transmit pe linia telefonică;

3. un contract cu un ”provider” de Internet (ISP = Internet Service Provider) – este o firmă,

prestatoare de servicii care oferă accesul la Internet, cu plata serviciilor. Chiar dacă se

accesează pagini de Internet de la mare distanţă, se plăteşte ca şi când totul s-ar afla la sediul

firmei provider.

4. browser de Web (Internet Explorer) program de navigare pe Internet.

Observaţie: viteza de transfer a datelor pe Internet se măsoară în biţi pe secundă (bps) şi multiplii:

kilobiţi pe secundă (kbps) şi megabiţi pe secundă (mbps).

Pentru conectarea fizică la Internet prin cablu telefonic se pot folosi mai multe tehnologii

de comunicaţie, adică tipuri de conexiuni:

- Public Switched Telephone Network (PSTN) este reţeaua telefonică, construită pentru

a transmite sunete, în format analogic. Pentru a realiza conexiunea calculatorului la

reţeua PSTN este nevoie de un modem.

- Integrated Services Digital Network (ISDN) este un standard mondial pentru

transmiterea digitală de semnal telefonic şi servicii de date către utilizatorii din şcoli şi

alte instituţii. Deoarece datele sunt transmise digital nu mai este nevoie de un modem ci

de un router cu port ISDN;

- Asymmetric Digital Subscriber Line (ADSL) linie asimetrică de legătură. Asimetric se

referă la faptul că viteza de primire a datelor este mai mare (8 Mbps) decât viteza de

trimitere a datelor (1 Mbps). Acest tip de conexiune este cea mai rapidă tehnologie de

comunicare. Necesită modem sau router ADSL.

Accesul la Internet în bandă largă (broadband) poate fi de 4 până la 50 de ori mai rapid

decât printr-o conexiune telefonică obişnuită, deoarece este conceput pentru transferuri

mult mai rapide de date. Transferul mai rapid de date înseamnă mai puţin timp de primire a

datelor, care la rândul lui duce la navigări mai rapide şi mai puţin frustrante pe Internet. În

final, prin bandă largă, puteţi primi telefoane pe aceeaşi linie telefonică pe care o folosiţi

pentru a vă conecta la Internet, în timp ce navigaţi pe Internet şi în acelaşi timp cu

vizionarea unei emisiuni TV. De asemenea, conexiunea în bandă largă este neîntreruptă, iar

abonamentul se plăteşte pe lună.

Aceste tipuri de conexiuni, la care poate apela un deţinător de linie telefonică, pot fi

concurate de conexiunile realizate de firmele de Telecablu şi de firmele de Telefonie

Mobilă (utilizează sateliţii pentru transmiterea şi recepţionarea datelor).

Metodele de conectare sunt în continuă dezvoltare şi deja foarte diverse, începând cu tot felul

de cabluri metalice şi de fibră optică, chiar submarine, şi terminând cu legături prin unde

radio cum ar fi Bluetooth (pe distanţe de maxim 100 m şi rată maximă de transfer este în

acest moment 723 kbps), WLAN (Wireless LAN) sau Wi-Fi (Wireless Fidelity), WiMAX

(tehnologia WiMax este versiunea optimizată a Wi-Fi. WiMax permite conexiuni individuale

la Internet teoretic nelimitate, cu viteze de acces de pâna la 70 Mbps) sau, prin raze infraroşii

ca de exemplu IrDA (Infrared Data Asociation = comunicare între diferite dispozitive

(computere, PDA-uri, telefoane mobile) pe distanţe scurte folosind semnale infraroşu) sau

prin intermediul sateliţilor.

Cele mai importante servicii oferite de Internet sunt:

1. World Wide Web (WWW) (pânză de paianjen întinsă peste întreaga lume) este un

serviciu multimedia care asigură accesul la o colecţie de documente hypertext legate între

ele, stocate pe serverele HTTP din întreaga lume. Deci, este un serviciu care permite unui

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bluetooth

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=WLAN&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Wi-Fi

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=WiMAX&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=IrDA&action=edit&redlink=1


19



utilizator să vizualize documente hypertext din întreaga lume. WWW este de fapt o

interfaţă vizuală prin intermediul căreia se pot vizualiza documentele realizate în limbajul

de programare HTML (Hyper Text Markup Language = Limbaj de marcare al hypertext-

ului (text cu imagini şi sunete)). Acest serviciu se realizează printr-un sistem de servere

HTTP care conţin cantităţi uriaşe de documente HTML.

Acest serviciu oferă posibilitatea accesului la o cantitate imensă de informaţii, fapt ce

conduce la necesitatea stabilirii unei metode de selectare a datelor care ne interesează,

cerinţă îndeplinită prin folosirea motoarelor de căutare.

Un motor de căutare este un program care permite utilizatorilor să găsească diverse informaţii

pe Internet, cele mai cunoscute sunt: Google, AltaVista, Yahoo, Infoseek, Lycos, etc.

2. Chat serviciu de conversaţie pe Internet în timp real (Cafenea virtuală). Definiţie:

mecanism de comunicare on-line, public, care constă din schimbul de mesaje scurte în

contextul unei “camere/canal”.

Convenţional există două tipuri de aplicaţii de chat: Internet Rely Chat (IRC), în care

fiecare participant trebuie să-şi instaleze pe calculator un anumit program pentru a putea

comunica. Cea mai utilizată aplicaţie de acest tip este mIRC. – IRC este tot mai puţin

popular astăzi – în 2009 mai avea doar 500.000 de utilizatori; Web Chat, în care tot

procesul de comunicare se desfăşoara pe platforma World Wide Web.

Pentru a putea analiza codurile de comunicare în camere de chat este necesar să facem două

observaţii despre caracteristicile discuţiilor de acest tip: de cele mai multe ori subiectele

discuţiilor sunt banale sau chiar inexistente (să nu uitam ca “chat” înseamnă “trancăneală”).

Chiar în contextul unor grupuri deja constituie, discuţiile participanţilor sunt în general lipsite

de seriozitate iar conversaţia pe chat este efemeră. Aplicaţia de chat nu păstrează în memorie o

arhivă a discuţiilor. Singura şansă de a arhiva şi de a studia aceste discuţii este ca unul dintre

participanţi să salveze istoria mesajelor pe propriul calculator.

Ca şi la alte mecanisme de comunicare on-line, şi camerele de chat limitează comunicarea la

text complectat cu “emoticons” (mici imagini care exprimă starea persoanei respective:

veselie, tristeţe, etc.).

În camerele de chat identitatea participanţiilor la discuţii se ascunde în spatele unor

“personaje” – “nicknames” - sau “nicks” – care reprezintă deja un cod al comunicării.

Numele participanţilor sunt foarte diverse, ele reprezentând personaje, expresii, sau doar

şiruri de caractere fără o semnificaţie evidentă.

3. IM – Instant Messaging – mesageria instantanee mecanism de comunicare on-line,

privat ce constă în schimbul de mesaje text foarte scurte.

Mesageria instantanee constă dintr-o aplicaţie sofware, care se instalează pe calculator şi care

permite trimiterea şi primirea de mesaje text, imagine, audio şi video către şi de la persoane

conectate la reţea.

Există câteva programe comerciale de mesagerie instantanee care împreuna acoperă aproape în

totalitate piaţa utilizatorilor. E util să le amintim aici: “Yahoo Messenger” (YM), “I Seek You”

(ICQ), “AOL Instant Messaging” (AIM), Microsoft Network Messenger (MSN), Skype.

Dacă un utilizator foloseşte unul dintre acestea, va putea comunica on-line doar cu

utilizatori ai aceluiaşi program. Există şi programe integratoare, cum ar fi Trillian sau

Buddy Space, care permit comunicarea cu utilizatorii tuturor acestor aplicaţii.

Mesageria instantanee permite unui utilizator să îi adauge pe prietenii săi pe o lista de

contacte/prieteni, după care va vedea tot timpul starea acestora din perspectiva comunicării

pe IM. Starea unui utilizator pe IM poate fi “on-line” (conectat) sau “offline” (neconectat),

însă există şi informaţii contextuale de detaliu.

Toate aplicaţiile de mesagerie instantanee permit cel puţin trei informaţii suplimentare

pentru un utilizator conectat: “available” (disponibil pentru comunicare), “away/be right

back” (plecat/indisponibil momentan), “privacy/invisible” (invizibil).


20



4. Newsgroup serviciu utilizat pentru a obţine noutăţi pe o anumită temă (grupuri de ştiri,

grupuri de discuţii pe o anumită temă: subiecte ştinţifice, politice, religioase, recreative (jocuri

şi hobby-uri), sociale şi diverse). În prezent, mai există peste 100.000 de grupuri de ştiri Usenet

dar numai 20.000 mai sunt active, deoarece au apărut forumurile şi reţele sociale.

5. Forum (liste de discuţie) mecanism de comunicare bazat pe text, cu arhivarea publică a

mesajelor. Din perspectiva organizării informaţiei, forumurile sunt de 2 tipuri: arbore – aici se

pot urmări discuţiile pe diferite teme şi liniar – mesajele publicate apar în ordine cronologică.

Din perspectiva accesului, forumurile pot fi publice (vizibile tuturor vizitatorilor) sau private

(vizibile doar celor înregistraţi), şi pot fi moderate (există un moderator care aprobă toate

mesajele care vor fi publicate) şi nemoderate (în care toate mesajele publicate de membri apar

automat.

Comunicarea în forumurile on-line se face prin publicarea de mesaje pe diverse subiecte

(topicuri), şi prin replici la aceste mesaje. În funcţie de tematica forumului, de aplicaţia

software folosită şi de opţiunile de administrare a forumului, un participant la procesul de

comunicare poate sau nu să deschidă noi subiecte de discuţii.

Un element important al forumurilor este posibilitatea identificării membrilor (adrese de e-

mail, profil), chiar dacă aceştia folosesc “nicknames” pentru a semna mesajele.

Pe majoritatea forumurilor on-line există un set de iconi, mai mare sau mai mic, ce ajută la

creearea contextului general pentru comunicare. Aceşti iconi (mici desene) indică de exemplu

dacă un anumit subiect de discuţie (topic) este închis sau deschis (un desen cu un director

deschis sau închis), dacă are activitate intensă, precum şi alte informaţii de acest tip.

Trebuie menţionat ca pe cele mai multe forumuri utilizatorii îşi pot alege un “avatar”.

Acesta este o imagine a unui personaj care va însoţi orice mesaj publicat de respectivul

utilizator. Avatarii reprezintă o parte a ceea ce înseamnă profilul unui utilizator pe forum şi

ele pot avea sau nu o semnificaţie conformă cu realitatea.

6. FTP (File Transfer Protocol) serviciul pentru transferul fişierelor între utilizatori diferiţi

din Internet. De asemenea, acest serviciu se utilizează pentru a copia fişiere de pe Internet

(download = descărcare) pe calculatorul propriu (inclusiv ultimele versiuni ale unor

programe) şi pentru a copia fişiere din calculatorul propriu (upload = încărcare) pe Internet

(de exemplu: se încarcă pe un server din Internet fişierele HTML ale propriului site Web).

7. e-mail (Electronic Mail) poşta electronică.

Un e-mail poate fi un fişier text la care mai pot fi ataşate (attachments) fişiere grafice,

fişiere cu sunete şi fişiere cu imagini.

Pentru a realiza un document de tip scrisoare electronică se poate utiliza un software de

procesare de texte (de exemplu Word XP). Apoi, acest document sub formă de fişier poate fi

ataşat, cu ajutorul unui program de poştă electronică (de exemplu, Outlook Express), la un

mesaj de tip text care va fi trimis la destinatar tot cu ajutorul programului de poştă electronică.

Utilizarea poştei electronice are următoarele avantaje şi dezavantaje.

Avantaje:

- cost scăzut trimiterea unui e-mail este mai ieftină decât trimiterea unei scrisori cu

ajutorul poştei clasice;

- cel mai rapid mijloc de comunicare mesajele în format electronic ajung la destinatari

aproape instantaneu;

- flexibilitate practic se pot trimite şi primi mesaje din orice loc al lumii;

- trimiterea simultană a mesajelor la mai mulţi destinatari;

- o mai bună evidenţă a persoanelor cu care se corespondează;

- reducerea cantităţii de hârtie folosită.

Dezavantaje:

- pentru a trimite sau a deschide un mesaj de dimensiune mare sau un mesaj cu un fişier ataşat

de dimensiune mare (de exemplu de 100 MB) este nevoie de timp mult (1 2 ore);


21



- fişierele ataşate pot conţine viruşi;

- se pot produce erori în transmiterea mesajelor, astfel mesajul nu va ajunge la destinatarul

dorit;

- se pot obţine foarte multe mesaje nefolositoare (Junk Mail sau spam) care duc la

supraîncărcarea cutiei poştale.

8. Voice over Internet Protocol (VoIP = voce peste protocol Internet) este un termen care

desemnează utilizarea Internetului ca mijloc de transmitere a mesajelor vocale (fluxului

audio) în locul telefoniei tradiţionale. Pentru a utiliza serviciul de Telefonie VoIP, ai nevoie

de o conexiune la Internet (Internet de banda largă). Vei avea nevoie de echipament SIP (un

router SIP, ATA sau un telefon SIP). Poţi efectua apeluri şi de la calculator tău dacă ai un set

de căşti cu microfon. De asemenea, trebuie să ai instalat pe calculator un program care

permite comunicarea cu voce: Windows Life Messenger, Skype, Yahoo Messenger, etc.

9. Rich Site Summary sau Really Simply Sindication (RSS) – Pe anumite site-uri de pe

Internet apar butoane ca mai sus, dar de culoare portocalie care pot fi accesate printr-un clic cu

mouse-ul. RSS vă permite să vedeţi titlurile ultimelor ştiri, sub forma de link-uri (legături), iar

apoi să accesaţi direct, prin acestea, articolele pe care doriţi să le citiţi. Practic, sunteţi anunţaţi

la fiecare update (punere la zi) de pe site-ul respectiv, fiind scutiţi de timpul consumat pentru

accesarea repetată a site-ului şi încarcarea contextului grafic al ştirilor.

10. Blog – Un blog (cuvânt artificial, combinat, provenit de la expresia engleză weblog = jurnal pe

Internet. A fost creat de Jorn Barger în 1997) este o publicaţie web (un text scris) ce conţine

articole periodice sau şi cu actualizare neîntreruptă, ce au de obicei un caracter personal. Ca

regulă, actualizarea blogurilor constă nu în modificarea directă a textului existent, ci în adăugiri

de texte noi, asemenea unui jurnal de bord, toate contribuţiile fiind afişate în ordine cronologică

inversă (cele mai proaspete apar imediat, sus, la vedere). Acest gen de publicaţii web sunt în

principiu accesibile publicului larg. Ceea ce distinge un weblog de o pagina personală este

faptul ca weblogul conţine intrări cu comentarii şi linkuri spre alte resurse on-line.

Dacă la început blogurile erau actualizate manual, cu timpul au apărut "unelte" (programe

şi metode) care să automatizeze acest proces. Utilizarea unui astfel de software bazat pe

browsere Internet este acum un aspect obişnuit al blogging-ului.

Există mai multe platforme pentru bloguri, de exemplu Wordpress (cea mai cunoscută şi

folosită platformă de blogging), Blogger ş.a.

Scopul blogurilor variază foarte mult, de la jurnale personale şi până la "armele" publicitare ale

campaniilor politice, ale programelor media sau ale diferitelor companii comerciale. De

asemenea, ele variază şi în funcţie de autor - de la unul singur la o comunitate întreagă.

Blogurile pot constitui şi o sursă importantă de venituri pentru cei care le administrează.

Multe bloguri permit vizitatorilor lor să lase în urmă (să "posteze") comentarii, care sunt şi

ele publice, creându-se astfel o comunitate de cititori centrată în jurul blogului; alte bloguri

nu sunt interactive.

Totalitatea blogurilor şi a autorilor de bloguri a fost denumită blogosferă. Vezi de exemplu

blogosfera românească, blogosfera moldovenească. Pe lângă asta, blogurile constituie una

din numeroasele faţete ale fenomenului numit Web 2.0.

Se estimează existenţa a 8 milioane de bloguri. Dar numărul lor creşte în fiecare zi.

11. Podcast Podcastul este un sistem de publicare a fişierelor audio sau video prin Internet,

pe un player portabil mp3 sau mp4. Sistemul funcţionează cu ajutorul unui software

specializat care sincronizează conţinutul de pe Internet cu cel de pe playerul portabil. În

acest fel, veţi avea pe player ultima variantă a fişierului video. Pentru a sincroniza automat

informaţia conectaţi player-ul la computer, deschideţi programul de sincronizare şi aşteptaţi

să se facă transferul fişierelor. Transferul se poate face şi manual, downloadând fişierele şi

transferându-le pe player cu ajutorul programului de acces al player-ului.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Internet

http://www.rebeccablood.net/essays/weblog_history.html

http://ro.wikipedia.org/wiki/Publica%C8%9Bie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Web

http://ro.wikipedia.org/wiki/Software

http://ro.wikipedia.org/wiki/Browser

http://ro.wikipedia.org/wiki/Wordpress

http://ro.wikipedia.org/wiki/Blogger

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mass_media

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Blogosfer%C4%83&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Blogosfera_rom%C3%A2neasc%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Blogosfera_moldoveneasc%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Web_2.0


22



12. Comunitate on-line (virtuală) O comunitate virtuală sau comunitate on-line este formată

dintr-un grup de persoane care comunică sau interacţionează mai mult prin intermediul

Internetului decât faţă în faţă. Ultimul deceniu, al exploziei Internetului, a permis crearea de

puternice comunităţi on-line (virtuale). Scopul acestora poate fi de afaceri, învăţare, practică,

hobby-uri; vorbind despre fiecare dintre acestea, vorbim însă despre construirea de relaţii între

oameni, despre învăţare împreună, colaborare, ştiinţă de a-i asculta pe ceilalţi. Există mai multe

motive care determină oamenii să contribuie la comunităţi virtuale. Mediile on-line variate,

forumuri, bloguri, chat rooms, reţelele sociale, devin tot mai importante resurse de cunoştinţe.

Multe din aceste comunităţi sunt foarte cooperante şi îşi creează propria cultură. Ele consumă

mult din timpul participanţilor fără a aduce un câştig bănesc. Astfel de exemple pot fi Usenet

(este un grup de discuţii foarte răspândit pe Internet şi care poate fi folosit pentru discuţii sau

download-uri despre filme, muzică, fotografii sau software. Spre deosebire de e-mail, care este

privat, Usenet este un serviciu public, The WELL, AOL (America On-line), Slashdot (ştiri

despre ştiinţă şi subiecte legate de tehnologie), Wikipedia (enciclopedia liberă la care poate

contribui oricine).

Comunicarea în comunităţile on-line Facebook este cel mai bun exemplu: există un grup de prieteni, prietenii acestora şi ne-

prietenii. Fiecare utilizator decide unde se opreşte spaţiul public al comunicării. Există mesaje

private (1 la 1), există un “perete” (forum), “noutăţi”, şi mecanism de chat.

Twitter reprezintă un mecanism de comunicare publică a mesajelor scurte – 140 de caractere.

Este dacă vreţi un IM (Instant Messaging – mesageria instantanee) în spaţiul public.

Celelalte comunităţi/platforme din grupul Web 2.0 oferă şi ele mecansime pentru comunicarea

on-line: Flickr, YouTube, MySpace etc. De asemenea, se pot publica şi partaja (share) fişiere

cu fotografii, fişiere video şi audio.

13. E-learning - În sens larg, prin e-learning se înţelege totalitatea situaţiilor educaţionale în care

se utilizează mijloacele tehnologiei informaţiei şi comunicării. Prin e-learning se descrie

procesul de învăţare cu ajutorul unui calculator conectat la Internet. Termenul e-learning este

cunoscut şi sub numele de învăţământ on-line. E-learning are la bază o clasă virtuală, un

instructor care planifică activitatea grupului din clasa virtuală. Materialul educaţional este

accesibil pe internet, pe o anumită platformă e-learning. Sub denumirea de software

didactic/ educaţional, o gamă largă de materiale electronice (pe suport digital/ multimedia)

sunt dezvoltate pentru a simplifica procesul de educaţie: hărţi, dicţionare, enciclopedii,

filme didactice, prezentări în diverse formate, cărti (e-books), teste, tutoriale, simulări,

software ce formează abilităţi, software de exersare, jocuri didactice etc. Computerul şi

materialele electronice/ multimedia sunt utilizate ca suport în predare, învăţare, evaluare

sau ca mijloc de comunicare (pentru realizarea unor sarcini individuale etc).

În sens restrâns, elearning-ul reprezinta un tip de educaţie la distanţă, organizată de o

instituţie ce furnizează imediat materiale într-o ordine secvenţială şi logică pentru a fi

asimilate de studenţi în manieră proprie.

14. E-banking - reprezintă transferul electronic de bani, indiferent de locul în care vă aflaţi: la

serviciu, acasă sau în concediu. Există trei tipuri de servicii bancare electronice: internet

banking, home banking şi mobile banking, plăţile putând să le faceţi cu ajutorul unui

computer legat la Internet sau a unui telefon mobil. Pentru a avea acces la aceste servicii

trebuie să vă duceţi la banca unde aţi deschis un cont sau de unde vi s-a eliberat un card,

completaţi un formular de acces la serviciul de e-banking, semnaţi un contract şi stabiliţi

beneficiarii către care veţi face plăţi. În schimbul acestora veţi primi o parolă şi un cod PIN

pentru a putea intra direct pe site-ul băncii sau ca să puteţi intra în sistem.

Operaţiile pe care le puteţi face prin e-banking: plata taxelor şi impozitelor; achitarea

facturilor de telefon, gaze, electricitate; vânzarea sau cumpărarea de valută; crearea de

depozite în valută sau lei; plata către persoanele fizice sau juridie, direct în contul lor;

http://ro.wikipedia.org/wiki/Internet

http://ro.wikipedia.org/wiki/Desc%C4%83rcare

http://ro.wikipedia.org/wiki/E-mail

http://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Libertate


23



verificarea contului sau soldul cardului vostru; verificarea operaţiunilor din contul vostru,

precum plăţile efectuate, sumele primite sau soldul final.

Bănci care oferă e-banking sunt şi Raiffeisen Bank, Banca Comerciala, Banca Transilvania,

etc. Avantaje:

- nu mai este necesară deplasarea clientului la bancă pentru efectuarea operaţiilor;

- eviţi drumul până la ghişee şi caserii, nu mai stai la cozi şi nu mai pierzi timpul; - eliminarea pregătirii manuale a documentelor;

- procesarea automată a ordinelor de plată;

- accesul la eBank se poate face 7 zile din 7, 24 ore din 24;

- ordinele de plată sunt valide, semnătura electronică fiind garantată de bancă.

- dotarea minimă necesară:

Dezavantaje:

- costurile de instalare, costurile de utilizare (costuri asociate cu echipamentele care fac

posibilă utilizarea aplicaţiei, abonamentul lunar pe care unele bănci îl percep pentru astfel

de servicii) precum şi costurile operaţionale (comisioanele percepute de bancă pentru

operaţiunile prin Internet Banking);

- interfeţele neprietenoase, teama că datele ar putea să nu fie procesate în timp real, lipsa

siguranţei tranzacţiilor.

15. Comerţul elecronic (e-commerce) - Comerţul electronic (e-commerce) oferă posibilitatea

realizării de tranzacţii comerciale (cumpărarea sau vânzarea de bunuri şi servicii) prin

intermediul reţelei Internet sau alte reţele.

Avantajele comerţului electronic sunt:

- serviciul este disponibil 24 de ore din 24, deci se pot comanda produsele dorite la orice

oră din zi sau din noapte;

- tranzacţiile se realizează rapid, iar produsele se primesc acasă prin poşta clasică sau

printr-un serviciu de curierat;

- bunurile pot fi promovate (reclamă), iar preţurile pot fi comparate;

- este disponibilă o gamă vastă de bunuri, deci se pot căuta produse din toate domeniile

fără a mai fi nevoie să ne deplasăm dintr-un magazin în altul.

Dezavantajele comerţului electronic sunt:

- desocializarea oamenilor, deoarece nu mai există contact fizic între vânzător şi cumpărător

sau între ceilalţi cumpărători;

- sisteme de plată nesigure;

- calitatea reală a produselor nu poate fi determinată uşor.

16. E-government sau guvernarea electronică înseamnă "utilizarea tehnologiei informaţiei de

către agenţiile guvernamentale în relaţiile cu cetăţenii, întreprinderile şi alte organisme

guvernate. Beneficiile rezultate pot fi reducerea corupţiei, creşterea transparenţei, mai mult

confort, creşterea veniturilor şi/sau reducerea costurilor". În Romania, ţara în care birocraţia

de stat constituie o istorică sursă de frustrare pentru cetăţean, utilizarea mijloacelor de

comunicare moderne este mai mult decât binevenită. Stadii avansate de e-government se

întâlnesc în SUA, Canada, în unele ţări din Asia, Anglia şi în ţările din nordul Europei unde

aproape toate familiile au calculator conectat la Internet şi probabil nu mai există firme care

să nu fie conectate la Internet. Introducerea eGovernment în România a făcut ca unele dintre

denumiri să fie adaptate: eAdministraţie, eLicitaţii, eTaxe, Infochioşcuri, etc.

Servicii publice eGovernment pentru cetăţeni:

1. Plata impozitelor şi taxelor pentru cetăţeni; 2. Căutarea de locuri de muncă prin centre de

ofertare; 3. Ajutor prin Servicii Sociale; Ajutor de şomaj; Ajutor social; Rambursări sau plăţi

cu scop medical; Burse de studii; 4. Acte personale (acte de identitate, paşapoarte, permise de

conducere); 5. Înmatriculări de autoturisme (noi, vechi, importate); 6. Autorizaţii de construire;


24



7. Solicitări şi reclamaţii către poliţie; 8. Acces la biblioteci publice (cataloage on-line şi

instrumente de căutare); 9. Solicitarea şi obţinerea de certificate (naştere, căsătorie)

10. Înmatricularea în universităţi; 11. Notificarea schimbării adresei de domiciliu; 12. Servicii

legate de sănătate (de exemplu prezentarea ofertei medicale a spitalelor, programarea la

consultaţii); 13. Votul pe Internet, etc.

Pentru autorităţile publice folosirea Internetului aduce avantajele clasice ale disponibilităţii,

informaţia pe site fiind oferită 24 ore din 24, 365 zile pe an şi al accesibilităţii şi interacţiunii,

persoanele interesate putând accesa informaţia şi efectua tranzacţiile de oriunde în lume au

acces la Internet.

1.7. Probleme de siguranţă

şi de securitate a datelor

Documentele electronice au în general următoarele avantaje şi dezavantaje.

Avantaje:

- pot reduce numărul de documente tipărite;

- reduc cantitatea de hârtie folosită;

- nu necesită un spaţiu fizic mare de stocare;

- sunt mai uşor de găsit;

- nu sunt dificil de arhivat şi stocat;

- pot fi trimise prin e-mail (poşta electronică).

Dezavantaje:

- documentele electronice pot fi corupte (datorită viruşilor) sau şterse accidental;

- pot fi pierdute, dacă se pierde Laptop-ul sau PDA-ul;

- nu pot fi create cu orice aplicaţie software;

- dacă au o dimensiune foarte mare (mai mare de 1 GB) nu pot fi trimise prin e-mail.

Prin siguranţa datelor se înţelege toate măsurile care trebuie luate pentru ca datele să nu

fie şterse, pierdute sau distruse din greşeală. În general, aceste măsuri sunt:

- salvarea sistematică a fişierelor şi a datelor pe hard disk (aproximativ din 15 în 15 minute);

- utilizarea unor sisteme de alimentare UPS (Uninterruptible Power Supplay) pentru a nu

pierde datele în cazul întreruperii curentului electric. Aceste sisteme asigură funcţionarea pe

o perioadă de 30 de minute, timp în care se pot salva datele pe hard disk şi închide corect

calculatorul;

- crearea de copii de siguranţă (backup) pentru datele importante pe suporturile de memorare

externe (CD, DVD); aceste copii se recomandă a se realiza o dată pe săptămâna pentru

firmele de dimensiune mică şi o dată pe zi pentru firmele mari, cum ar fi băncile;

- pentru a evita pierderile de date datorate defectării hard disk-ului se recomandă

realizarea de copii de siguranţă (back-up) pe suporturi de memorare externe (CD, DVD,

stick sau hard disk extern) pentru toate fişierelor de pe hard disk-ul respectiv;

- copiile de pe purtătorii de date trebuie să fie păstrate în mod corespunzător şi verificate

periodic (la date stabilite).

O altă modalitate de pierdere a datelor importante, a datelor confidenţiale, este aceea în care

se pierde sau este furat laptop-ul, PDA-ul (Personal Digital Assistant) sau telefonul mobil.

Astfel, se poate pierde agenda cu adresele şi numerele de telefon ale unor persoane sau

chiar fişiere importante. De aceea ar trebui să fie făcute copii ale acestor informaţii şi pe

alte suporturi (dischetă, CD, DVD, stick).


25



Securitatea datelor se referă la protecţia datelor şi la evitarea accesului persoanelor neautorizate

la date confidenţiale.

Marile companii aplică diferite politici de securitate cum ar fi de exemplu:

- restricţionarea accesului fizic la calculator (incinte închise, utilizarea cheilor);

- blocarea calculatoarelor prin introducerea unui nume de utilizator şi o parolă la logarea

(pornirea) calculatorului respectiv sau la revenirea din Stand By;

- utilizarea cablurilor de siguranţă pentru calculatoarele portabile;

- politici de parolare: acordarea de parole pentru utilizatorii individuali sau pentru grupuri de

utilizatori (administratorul reţelei) astfel încât informaţiile vor fi disponibile doar pentru

utilizatorii autorizaţi, iar parolele vor fi schimbate regulat; parolele trebuie să aibă minim 8

caractere şi să fie combinaţii de litere şi cifre;

- acordarea de drepturi de acces la fişierele stocate pe servere;

- criptarea (sau codificarea) fişierelor importante;

- utilizarea periodică a programelor anti-virus;

- efectuarea regulată de backup al fişierelor;

- protejarea servere-lor şi a staţiilor de lucru prin folosirea sistemelor de securitate de tip

firewall (zid în flăcări). Aceste sisteme sunt de obicei o combinaţie de hardware (un

dispozitiv care se leagă la calculator) şi software (programe care împiedică accesul

neautorizat, din afară (din reţeaua Internet), la colecţiile de date ale unei firme).

1.8. Probleme de siguranţă şi securitate

ce apar la utilizarea Internetului

Programele spion sau spyware sunt o categorie de software rău intenţionat, ataşate de

obicei la programe gratuite (jocuri, programe de schimbat fişiere, programe de chat pornografic,

etc.), care captează pe ascuns date de marketing (prin analiza siturilor pe care le vizitează

utilizatorul, de exemplu de modă, pantofi, cluburi de tenis, ş.a.m.d.) şi le folosesc apoi pentru a

transmite utilizatorului reclame corespunzătoare dar nesolicitate.

Programele spion care nu extrag date de marketing, ci doar transmit reclame se numesc

adware (din engleză: ad = advertising = publicarea de reclame).

Există programe spion care modifică modul de comportare a unor motoare de căutare

(Google, Yahoo, MSN, etc.), pentru a trimite utilizatorul contra voinţei sale la situri (scumpe) care

plătesc comisioane producătorului programului spion.

Programele spion încetinesc calculatorul. Ele pot uneori să blocheze conexiunea la Internet (ca

efect neintenţionat).

În general, chiar după ştergerea programelor gratuite care au instalat programul spion, acesta

rămâne în continuare activ. Există şi numeroase programe anti-spion, dar atenţie: unele dintre ele sunt

false antispyware - inducând utilizatorul în eroare deoarece ele însele conţin programe spion mascate.

Programele de tip spion nu sunt considerate viruşi informatici, deoarece, în general, ele nu

caută să infecteze programe (ci doar infectează calculatorul cu acordul mai mult sau mai puţin conştient

al utilizatorului), şi nici să atace calculatoarele altor persoane (de exemplu, prin răspândire automată prin

e-mail). El este considerat doar o ameninţare la adresa sferei private a utilizatorilor. Unele programe

antivirus nu detectează niciun fel de program spion, ci doar viruşi, troieni, viermi, bombe logice, ş.a.m.d.

Producătorii de programe spion au tot interesul ca produsele lor să nu fie considerate viruşi, din moment

ce a răspândi viruşi este ilegal, având consecinţe civile şi penale; dacă toate antivirusurile ar începe să

vâneze produsele lor, producătorii ar suferi pierderi economice însemnate.

În 99% din cazuri programul spion este instalat de însuşi utilizatorul calculatorului, în mod

voit sau şi nevoit, adică citind sau necitind licenţa programului conţinând spyware, prin aceea că la

http://ro.wikipedia.org/wiki/Software_r%C4%83u_inten%C8%9Bionat

http://ro.wikipedia.org/wiki/Chat

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sit_web

http://ro.wikipedia.org/wiki/Adware

http://ro.wikipedia.org/wiki/Englez%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Virus_informatic

http://ro.wikipedia.org/wiki/E-mail


26



instalare apasă pe butonul virtual „Da, sunt de acord”.

Cei mai mulţi producători de programe antivirus şi-au modificat produsele în aşa fel încât să

poată şi repara stricăciunile pe care le fac spyware. Din păcate însă nu toate pot fi reparate de antivirus. În

unele cazuri este nevoie şi de alte măsuri cum ar fi instalarea unui program anti-spyware: Super

AntiSpyware (gratuit), Malwarebytes Anti-Malware (gratuit), SpyBot Search and Destroy, etc.

Cuvântul malware este folosit de regulă pentru a descrie orice formă de software periculos,

care poate prelua controlul asupra PC-ului şi produce daune sau cel puţin comportări ciudate.

Principalele categorii de malware sunt reprezentate de viruşi, viermi, troieni şi hoaxes.

Virusul este definit ca un software cu două caracteristici principale: se auto-execută şi se

auto-multiplică. Acest lucru este posibil prin ataşarea virusului la alte programe din computer sau

prin suprascrierea acestora. Virusul se auto-răspândeşte cu ajutorul suporturilor de memorare externă

sau a oricărei alte forme de schimb de date, nu numai în staţia de lucru, dar şi în întreaga reţea.

Ulterior, este activat împreuna cu partea infectată.

Troieni sunt (după cum sugerează şi numele) programe care nu fac ceea ce este descris în

specificaţiile lor. Principala diferenţă dintre programele de tip Troian şi viruşii reali este că troienii

nu se auto-multiplică. Prin urmare, nu se pot auto-ataşa la un program existent, cu alte cuvinte nu pot

infecta un fişier: troienii infectează sistemul.

Troienii pot fi impartiti in urmatoarele subcategorii:

- Backdoors: odată lansat, permite cuiva să preia controlul asupra computerului utilizatorului,

via Internet, fără ştiinţa acestuia.

- Passwords stealers: sunt programe incluse în fişiere, care fură parole. Parolele sunt trimise

celui care a realizat troianul, fără ştiinţa utilizatorului.

- Logical bombs: de fiecare dată când sunt întrunite anumite condiţii, aceşti troieni

efectuează operaţii distructive sau care compromit securitatea sistemului.

Viermii sunt similari viruşilor, dar nu au nevoie de un fişier-gazdă pentru a se multiplica.

Un vierme foloseşte sistemul infectat pentru a se replica şi utilizează comunicarea între computere

pentru a se răspândi. Viermii au o caracteristică comună şi troienilor: nu pot infecta un fişier; ei

afectează sistemul.

Viermii se pot răspândi prin e-mail (folosind propriul engine SMTP sau un anumit client de

mail, de obicei Microsoft Outlook sau Outlook Express), prin fişiere partajate în reţea, prin programele

de mesagerie instantă.

Hoax este un mesaj de avertisment trimis prin e-mail către diverşi destinatari, care se referă

de obicei la un virus nou şi foarte periculos. Mesajul sfârşeste prin a sugera că cititorul ar trebui să-şi

avertizeze prietenii şi colegii sau chiar să retrimită mesajul primit către întreaga agenda. Rezultatul

este o proliferare exponenţială a unor mesaje inutile, care poate duce la o supraîncarcare a

sistemelor. Acest hoax poate convinge utilizatorii să şteargă anumite fişiere din sistem, sub falsul

motiv al anihilării virusului, cauzând astfel pagube reale. Uneori se întâmplă chiar ca un hoax să

inspire apariţia unui virus.

Un alt tip de hoax sunt scrisorile electronice în lanţ (chain-letter): scrisorile în lanţ sunt

mesaje nedorite, care apar sub diverse forme. Acestea conţin un mesaj surprinzător sau emoţionant

(sau chiar un text oarecare) şi solicită transmiterea sa către cât mai mulţi destinatari, după ce au fost

îndeplinite anumite condiţii (trimiterea unei sume de bani, o dorinţă, o rugăciune, etc) şi chiar

ameninţă cu consecinţe grave neîndeplinirea acestora. Trimiterea mesaje în lanţ este considerată

hărţuire, deoarece sunt mesaje nesolicitate, inutile, care ajung să conţină un şir considerabil de

headere colectate de la destinatarii anteriori. NU trebuie să răspundeţi sau să transmiteţi mai departe

aceste scrisori! Provoacă pierdere de timp şi eventual de bani.

Câteva tipuri de scrisori electronice în lanţ: scrisori care promit să aducă noroc celor care

continuă lanţul, scrisori de caritate, scrisori de rugăciune; farse; Hoax politic; Legende urbane; Cereri

fără sens; Schemă piramidală - este un sistem fraudulos de câştiguri financiare, format dintr-un lanţ de

persoane recrutate pentru a participa cu bani şi pentru a înrola noi membri.

http://www.superantispyware.com/




27



E-mail spam, cunoscut şi sub numele de junk e-mail, implică mesaje aproape identice ce

sunt trimise către numeroşi destinatari prin e-mail. Un sinonim pentru spam este „vrac de email-uri

nesolicitate” UBE (Unsolicited Bulk E-mail). De obicei definiţia spam-ului include faptul că sunt

trimise, în vrac (en-gros sau în bloc), email-uri nesolicitate.

Spam-ul de email-uri a crescut în mod constant de la începutul anilor 1990.

Spammerii colectează adrese de e-mail din camere de chat, din site-uri, din liste de clienţi,

grupuri de ştiri şi cărţi de adrese ale utilizatorilor şi apoi sunt vândute altor spammeri. Aceştia

folosesc de asemenea o practică denumită „adăugare de e-mail” sau „epending” prin care se folosesc

de informaţii cunoscute despre ţinta lor (de exemplu adresa poştală) pentru a căuta adresa de e-mail a

ţintei. Majoritatea spamului este trimis de la adrese de e-mail invalide. Spam-ul acoperă 78% din

toate email-urile trimise.

Pe lângă mesajele de e-mail, autorii de spam dezvoltă noi căi de atac, folosind de exemplu

mesageria instant/ instant messaging (spim), weblogs, Short Messagaing Service (SMS) sau pretinzând

că oferă servicii de optimizare pentru motoarele de cautare pe Internet (spamdexing).

Cele mai cunoscute obiective de e-mail spam sunt: promovarea şi vânzarea de produse şi

servicii (deseori ilegale); culegerea de informaţii confidenţiale (harvesting), cum ar fi parole, conturi

bancare, etc. prin loterii on-line, fraude bancare sau mesaje umanitare; furt de identitate şi fraudă;

promovarea de concepte şi ideologii; infectarea şi transformarea sistemului destinatar în PC zombie,

pentru a forma reţele periculoase (botnets).

Phishing (derivat din termenul din limba engleză pentru "pescuit") sau "brand spoofing"

(imitarea imaginii), este o formă elaborată de sustragere de date, care vizează mai ales clienţii

companiilor, ai băncilor, ai serviciilor bancare on-line, agenţii guvernamentale, etc. Atunci când vă

publicaţi adresa de e-mail pe Internet, când completaţi formulare on-line, accesaţi newsgroup-uri sau

site-uri web, datele dumneavoastră pot fi furate de către aplicaţii de indexare pentru Internet şi apoi

folosite fraudulos. Autorii de phishing creează pagini web contrafăcute, ce imită imaginea unor

corporaţii furnizoare de servicii bine-cunoscute, pentru a inspira încredere. După ce colectează sau

generează adrese de e-mail, infractorii "lansează momeala". Este trimis un mesaj prin e-mail sau

mesagerie instant, cu un subiect credibil, prin care încearcă să vă convingă să completaţi informaţii

confidenţiale, prin accesarea unei pagini web (link "click aici"; link URL; link tip imagine; text link)

sau prin completarea unui formular în textul mesajului. Mesajul pare să aibă un motiv plauzibil şi

chiar aduce argumente convingătoare, pentru a vă determina să acţionaţi imediat.

Exemple de subiect pentru e-mail: "Update Your PayPal Account" "Your eBay User

Account has been suspended!" "Iniţiativa Băncii Naţionale a României (BNR) - colaborare"

Informaţiile cerute sunt de obicei: Numărul cardului de credit/debit; Codul PIN pentru ATM;

Informaţii despre contul bancar; Codul numeric personal/contul de asigurare; Parole; Conturi de

e-mail; alte date personale. Odată publicate, informaţiile nu mai sunt confidenţiale şi sunt imediat

folosite de către infractori, în interesul lor. În general, este foarte greu să recuperaţi sumele pierdute,

deoarece paginile folosite de autorii de phishing sunt on-line numai pentru câteva zile sau chiar ore.

Reguli de siguranţă şi de securitate pe Internet - nu deschideţi mesajele suspecte;

- nu completaţi formulare prin e-mail, cu informaţi confidenţiale. Orice furnizor de

servicii competent foloseşte pagini web securizate şi certificate digitale. Asiguraţi-vă că

folosiţi o pagină web securizată (HTTPS) şi verificaţi certificatele digitale. Verificaţi în

mod regulat conturile şi extrasele bancare şi raportaţi imediat orice abuz.

- nu deschideţi link-uri sosite prin e-mail, mai ales dacă mesajul este neaşteptat sau

nesolicitat. Întotdeauna introduceţi de la tastatură adresa în browser;

- nu răspundeţi şi nu trimiteţi mai departe mesajele spam. Nu folosiţi instrucţiunile de

dezabonare din astfel de mesaje. Ignoraţi mesajele care susţin că "aţi solicitat" ceva sau

că aţi încercat să trimiteţi un mesaj şi aţi primit o "eroare de transmitere".


28



- folosiţi conturi de e-mail şi nume diferite, când vă înscrieţi în newsgroups, chat rooms,

forumuri, comunităţi virtuale sau mai bine nu vă publicaţi adresa poştală pe Internet.

- măsuri de precauţie la utilizarea comunităţilor on-line: afişarea unui profil privat,

limitarea persoanelor care pot vizualiza informaţiile personale postate, manifestarea

prudenţei faţă de străini;

- instalaţi programe antivirus, antispam, anti-spyware şi firewall şi mentineţi-le la zi prin

actualizare permanentă;

- actualizaţi sistemul de operare şi aplicaţi cele mai recente "patch"-uri imediat ce apar;

- scanaţi întotdeauna ataşamentele email-urilor înainte de a le deschide, chiar dacă aparent

sunt doar fişiere text sau le primiţi de la persoane cunoscute;

- menţineţi la zi actualizările de securitate. Marea majoritatea a viruşilor din ziua de azi se

bazează pe ”bug-uri” (erori) de securitate;

- scanaţi întotdeauna mediile de stocare înainte de utilizare şi comutaţi-le în modul write-

protect după ce transferaţi datele pe ele;

- asiguraţi-vă că v-aţi configurat computerul să pornească direct de pe hard-disk, nu de pe

CD-ROM drive;

- instalaţi numai programe originale;

- scanaţi de viruşi toate programele noi;

- fiţi precauţi cu macro-urile, în special în cazurile când nu e nevoie de ele;

- o măsură de precauţie este utilizarea opţiunii "read only" pentru toate fişierele din reţele;

- utilizaţi un program antivirus original, menţineţi-l la zi şi solicitaţi furnizorului de servicii de

securitate toate informaţiile necesare;

- nu deschideţi fişierele primite pe Instant Messenger, fără a le scana. Încercaţi să întrebaţi pe

cel care v-a transmis fişierul, dacă într-adevar a avut această intenţie, deoarece viruşii au

abilitatea de a se transmite singuri, fără ştirea utilizatorului.

1.9. Legislaţie

Data Protection Act (Legea pentru protecţia datelor – Legea Nr. 8/1996)

Legea pentru protecţia datelor reprezintă legea care dă deţinătorilor de software dreptul de

a promova copyright-ul.

Prin noţiunea de copyright se înţelege protecţia dreptului de autor. Este modalitatea legală

de protejare a lucrărilor literale, ştiinţifice, artistice sau de orice fel, publicate sau nepublicate, cu

condiţia ca aceste lucrări să aibă o formă tangibilă (adică să se poată vedea, auzi sau atinge).

Dreptul de autor asupra software-ului este calea de protecţie legală a proprietăţii softului.

Dreptul de autor (copyright) reprezintă dreptul legal şi exclusiv al autorilor software-ului de

a face copii ale propriului software şi de al distribui sau comercializa.

Dacă o aplicaţie software este distribuită atunci drepturile de autor (copyright) se menţin.

Deci, dacă înregistraţi muzică sau filme de pe Internet şi o multiplicaţi pe CD-uri pe care

apoi le vindeţi, puteţi fi amendaţi (70 700 lei) sau puteţi ajunge la închisoare (3 luni 3 ani.).

Potrivit legii privind drepturile de autor, drepturile patrimoniale asupra programelor

pentru calculator durează tot timpul vieţii autorului şi se transmit prin moştenire pe o perioadă de

70 de ani.

În conformitate cu legea dreptului de autor, programele pot fi utilizate numai dacă se deţine o

licenţă a utilizatorului. Licenţa este un contract legal între producătorul sau vânzătorul

programului şi utilizator privind termenii referitori la distribuţie, revânzare şi utilizare. Aceasta

este un document care permite unui utilizator să instaleze un program pe un calculator şi să-l utilizeze.

La cumpărarea unui program se achiziţionează şi licenţa aferentă. Licenţă acordă dreptul de utilizare a


29



programului respectiv şi nu drept de comercializare sau distribuţie. (Deci, dacă instalaţi pe calculatorul

de acasă un program pe care l-aţi luat de la serviciu încălcaţi legea dreptului de autor.)

Licenţe speciale permit instalarea programului respectiv pe mai multe calculatoare (de

exemplu, pe calculatoarele legate într-o reţea).

Alţi termeni ce se utilizează:

Freeware programe care pot fi utilizate gratis, dar pentru a fi vândute trebuie acordul

autorului. Programele freeware se pot găsi pe Internet sau pe CD-urile difuzate de magazinele de

calculatoare. (La noi se găsesc pe CD-uri din reviste sau cărţi din domeniul calculatoarelor: PC

Magazin, PC World, etc.).

Open Source ”sursă deschisă” - se referă la acel soft pe care creatorul său îl pune gratis la

dispoziţia tuturor, oferind sursele, şi, de cele mai multe ori documentaţia necesară înţelegerii lor. Oricine

doreşte poate lua acele surse, şi le poate transforma/îmbunătăţi/repara după bunul plac, pentru ca apoi

alţii să beneficieze de aceste upgrade-uri. Noţiunea de "Open Source" a apărut din dorinţa de a stopa

marile companii să deţină monopolul asupra unor soluţii software, oferind utilizatorilor din lumea

întreagă un soft free, transparent tuturor. În jurul marilor proiecte Open Source s-au creat adevărate

companii de "fani", programatori (şi nu numai), care îşi aduc aportul la extinderea şi îmbunătăţirea

respectivelor aplicaţii. Forumuri, liste de discuţii, chat-uri, site-uri, toate sunt unelte folosite pentru

comunicarea, împărtăşirea cunoştiinţelor şi extinderea acestor proiecte. Exemple de soft Open Source:

PHP, Apache Server, Mozilla, MySql, sistemul de operare Linux.

Diferenţa dintr Open Source şi Freeware este că în cadrul aplicaţiilor Open Source

aplicaţiile pot fi dezvoltate chiar de către utilizatori iar în cadrul aplicaţiilor Freeware utilizatorii pot

doar să le folosească gratuit, pentru o perioadă nelimitată de timp.

Shareware sunt programe care, în general, pot fi descărcate de pe Internet şi pot fi

utilizate gratuit o anumită perioadă de timp (de obicei 30 de zile). Dacă se doreşte utilizarea în

continuare, programul trebuie plătit. De asemenea, nu pot fi vândute. Se mai numesc Triale (La noi

se găsesc pe CD-uri din reviste sau cărţi din domeniul calculatoarelor).

Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu

caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, modificată şi completată cu Legea nr. 506/2004

privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul

comunicaţiilor electronice.

Care sunt drepturile persoanei în contextul prelucrării datelor cu caracter personal?

Drepturile persoanei fizice sunt recunoscute tuturor cetăţenilor, indiferent dacă provin sau

nu dintr-un stat membru al spaţiului Schengen.

Dreptul de acces la datele stocate (ori de cate ori persoana consideră necesar, dar numai o dată

pe an în mod gratuit)

- solicitarea autorităţilor competente (poliţie, jandarmerie, vămi etc.), în scris, sub semnătură

şi dată, să comunice informaţii cu privire la datele tale personale existente în SINS

(Sistemul Informatic Naţional de Semnalări);

- autorităţile competente pot refuza comunicarea informaţiilor solicitate în cazul în care

acest lucru este indispensabil pentru executarea unei sarcini legale în legătură cu

semnalarea sau pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor unor terţi;

- autoritatea competentă sesizată este obligată să comunice informaţiile solicitate în termen

de 15 zile de la data primirii cererii.

Dreptul de rectificare şi de ştergere a datelor inexacte sau stocate ilegal - poţi cere autorităţilor competente rectificarea datelor tale care sunt inexacte, ştergerea

datelor stocate ilegal şi repararea prejudiciului cauzat;

- autoritatea competentă sesizată este obligată să comunice informaţiile solicitate în termen de

15 zile de la data primirii cererii.


30



Dreptul de opoziţie - persoana vizată are dreptul de a se opune în orice moment, din motive întemeiate şi

legitime legate de situaţia sa particulară, ca date care o vizează să facă obiectul unei

prelucrări, cu excepţia cazurilor în care există dispoziţii legale contrare. În caz de

opoziţie justificată prelucrarea nu mai poate viza datele în cauză.

- persoana vizată are dreptul de a se opune în orice moment, în mod gratuit şi fără nici o

justificare, ca datele care o vizează să fie prelucrate în scop de marketing direct, în numele

operatorului sau al unui terţ, sau să fie dezvăluite unor terţi într-un asemenea scop.

Dreptul de a te adresa justiţiei (gratuit) - poţi intenta o acţiune în faţa instanţelor competente pentru a avea acces, a rectifica sau a

şterge date, pentru a solicita informaţii ori pentru a obţine despăgubiri în urma unei

semnalări care te priveşte.

Legislaţiei privind protecţia datelor referitoare la cei care păstrează date - datele cu caracter personal se obţin în mod corect şi legal;

- datele cu caracter personal sunt prelucrate în mod corect şi legal;

- datele cu caracter personal trebuie să fie specificate şi deţinute în scopuri legale;

- datele personale deţinute nu vor fi utilizate sau divulgate în orice fel care este incompatibil

cu scopul pentru care au fost obţinute, prelucrate sau depozitate;

- datele cu caracter personal trebuie să fie adecvate, pertinente şi neexcesive în raport cu

scopul pentru care au fost obţinute, prelucrate sau depozitate;

- datele cu caracter personal trebuie să fie corecte şi, dacă este necesar, actualizate;

- datele cu caracter personal nu trebuie să fie păstrate mai mult decât este necesar scopului

în care au fost obţinute;

- în cazul în care datele personale deţinute sau prelucrate de către un operator vor fi

transferate unui alt operator, acesta trebuie să aibă măsuri adecvate de securitate pentru a

preveni accesul neautorizat la date.

Pentru mai multe informaţii, puteţi accesa site-ul Autorităţii Naţionale de Supraveghere a

Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (http://www.dataprotection.ro/ sau http://www.legi-internet.ro

/legislatie-itc.html)

1.10. Probleme de sănătate şi ergonomie

Exemple de afecţiuni datorate utilizării îndelungate a calculatorului:

- tastarea pentru o perioadă prelungită de timp poate duce la leziuni cauzate de

mişcările repetitive (RSI - Repetitive Strain Injury);

- afecţiuni ale sistemului locomotor datorate şederii prelungite a organismului în poziţii

incomode;

- dureri de cap, de umeri, probleme cu coloana vertebrală;

- probleme cu ochii;

- oboseală psihică;

- ceva mai rar, pot apărea şi afecţiuni datorate lipsei unei aerisiri adecvate.

Ergonomie Aspectele ergonomice ale utilizării calculatoarelor se referă la acele elemente care duc la

crearea unui mediu de lucru sănătos şi anume:

- pentru a evita bolile ce pot apare datorită mişcărilor repetate (RSI) se recomandă

poziţionarea corectă a articulaţiilor mâinilor la acelaşi nivel cu tastatura;

- păstrarea unei distanţe optime faţă de monitor (60 de centimetri) pentru a evita afectarea


31



ochilor, utilizarea ecranelor de protecţie;

- protejarea monitorului de reflexii şi perturbări ale imaginii printr-o poziţionare corectă a

acestuia (adică să fie astfel poziţionat, încât să nu se reflecte lumina soarelui sau lumina

electrică pe ecran, iar boxele sau telefonul mobil să nu fie în apropierea monitorului);

- utilizarea unei tastaturi special concepută (tastatură ergonomică);

- utilizarea unor scaune ajustabile care pot fi reglate pentru o distanţă adecvată a genunchilor

şi coapselor de birou;

- luminozitate şi aerisire bună a încăperii;

- zgomotul din exterior să nu depăşească 70 DB;

- pauze de 10 minute după fiecare 50 de minute în faţa calculatorului.

Monitor cu ecran Tastatură de protecţie ergonomică

- utilizarea cablurilor în condiţii de siguranţă: trebuie să folosiţi întotdeauna cablurile de

alimentare, care au fost furnizate computerului dumneavoastră sau cabluri de o calitate

similară;

- asiguraţi-vă că punctele de putere nu sunt supraîncărcate deoarece este un pericol

potenţial de incendiu. Dacă aveţi nevoie de mai multe prize de putere, asiguraţi-vă că au

fost instalate în mod corespunzător de către un electrician calificat.

Reciclarea hârtiei, cartuşelor de imprimantă şi a componentelor computerului Reciclând, fiecare dintre noi contribuie la păstrarea resurselor naturale şi la asigurarea unui

mediu de viaţă sănătos şi armonios. Reziduurile electronice sunt responsabile pentru 70% din totalul de

materiale toxice existente într-o groapă de gunoi. Componentele echipamentelor sunt dăunătoare

mediului înconjurător datorită metalelor grele care le compun. Prin degradare acestea poluează cu metale

precum mercur, plumb, cadmiu, litiu şi nichel, deosebit de nocive pentru sănătate

Majoritatea materialelor componente a echipamentelor electronice uzate pot fi refolosite în

fabricarea unor echipamente noi.

Lumea pierde prin defrişare, în prezent, peste 14 milioane de hectare de pădure în fiecare an, de

aceea se impune utilizarea formularelor şi manualelor electronice on-line pentru a face economie de

hârtie. Reciclând 1 tonă de hârtie, salvăm 17 copaci maturi.

TV-ul, imprimanta, computerul sau orice alt aparat electronic lăsat în stand-by consumă

între 40% şi 70% din energia pe care ar consuma-o dacă ar fi pornit, ceea ce înseamnă o cheltuială

inutilă în plus şi o risipă de energie. De aceea este recomandat să se închidă orice echipament

electronic pe timpul nopţii sau în cazul în care plecaţi mai mult timp din localitate. Modul stand-by

se poate utiliza în timpul zilei când nu folosiţi computerul o oră sau 2 ore iar la sfârşitul zilei puteţi

deconecta orice echipament electronic.

Alege un laptop, nu un calculator cu monitor. Pe lângă faptul că este la modă, mai uşor,

mai finuţ, portabil şi ocupă mai puţin spaţiu, un laptop consumă doar 1/8 din capacitatea unui

calculator obişnuit. Chiar dacă toţi membrii familiei ar folosi în acelaşi timp câte un laptop, nu s-ar

consuma atâta energie ca şi în cazul unui computer tradiţional.

Orientează-te către ecranele plate, întinse. Sunt mai uşoare, se reglează rapid şi nu provoacă o

forţare atât de mare din partea ochilor. Un monitor LCD sau un televizor LCD utilizează mai puţin de

jumătate din cantitatea de energie necesară unui monitor cu tub catodic.


32



În privinţa materialelor specifice unui birou, fă economie: printează pe ambele părţi ale

unei foi, recuperează şi refoloseşte hârtia, agrafele şi acele de gămălie, nu arunca benzile elastice,

cumpără baterii reîncărcabile şi cartuşe de toner care pot fi reumplute.

Reciclează. Du la un depozit special toate articolele care pot fi recondiţionate. În plus, nu

arunca niciodată hârtia folosită. Există acum firme care colectează toate categoriile de hârtie şi care

plătesc pentru acest produs (banii rezultaţi sunt folosiţi la cumpărarea puieţilor pentru împăduriri).

Dacă este posibil, achiziţionează componente care au fost executate din produse reciclate. În

medie, fiecare cartuş de imprimantă compatibil vândut previne irosirea a aproximativ 2 kilograme

deşeuri reutilizabile la groapa de gunoi. Fiecare cartuş de imprimantă laser care este reciclat salvează de

la utilizare aproximativ 1 litru de petrol. Preţul unui cartuş reciclat poate fi de 20-30% din preţul unui

cartuş original.


33



2. WINDOWS XP

2.1. Pornirea calculatorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

2.2. Suprafaţa de lucru a sistemului de operare Windows XP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

2.3. Utilizarea mouse-ului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

2.4. Aranjarea pictogramelor pe Desktop . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38

2.5. Configurarea datei şi a orei sistemului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39

2.6. Configurarea ecranului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39

2.7. Meniul butonului Start . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41

2.8. Componentele unei ferestre (fereastra corespunzătoare programelor) . . . . . . . . . . . 42

2.9.Repornirea calculatorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44

2.10. Administrarea documentelor (fişierelor)

şi a foldere-lor (directoare sau dosare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44

2.11. Arhivarea şi dezarhivarea fişierelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60

2.12. Creare folder (dosar) pe Desktop . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63

2.13. Utilizarea programului (aplicaţiei) My Computer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63

2.14. Creare fişier pe Desktop . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64

2.15. Ştergere dosar şi fişier de pe Desktop . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65

2.16. Creare Shortcut (scurtătură) pe Desktop . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65

2.17. Utilizarea comenzii de căutare (Search) a fişierelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66

2.18. Utilizarea panoului de control (Control Panel) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67

2.19. Instalarea unei imprimante . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69

2.20. Oprirea, repornirea şi anularea tipăririi unui fişier . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70


34



WINDOWS XP

Sistemul de operare Windows XP ( XP = Experience ) a apărut în anul 2002.

Există două ediţii diferite ale sistemului de operare Windows XP: Windows XP Home Edition

şi Windows XP Professional. Cele două ediţii sunt identice în cea mai mare parte, dar sistemul Windows

XP Professional este proiectat să funcţioneze mai eficient într-o reţea de calculatoare.

2.1. Pornirea calculatorului

PC-ul se porneşte prin apăsarea butonului POWER (sau ON) care se găseşte pe carcasa

unităţii centrale. La unele PC-uri se porneşte simultan şi monitorul, iar la altele trebuie apăsat şi

butonul (Power) de pe carcasa monitorului.

După conectarea PC-ului începe aşa numita operaţie de boot (încărcare). Aceasta înseamnă

că PC-ul încarcă fişierele sistemului de operare de pe hard-disk (pista 0, sectorul 0) în memoria

internă (adică în memoria de lucru RAM).

Ca primă ”imagine” apare pe ecranul monitorului fereastra de conectare la sistemul de

operare Windows XP.

Fereastra de conectare poate avea 2 forme, în funcţie de modul în care a fost configurat

sistemul de operare la instalarea pe calculatorul respectiv.

I. Forma tradiţională a ferestrei de conectare se utilizează astfel:

1. se apasă pe rând şi se ţin apăsate tastele Ctrl apoi Alt şi Delete şi se eliberează simultan;

2. Dacă aveţi configurat un nume de utilizator şi o parolă, în a doua fereastră care se afişează

se introduce de la tastatură numele de utilizator şi parola în cele două casete

corespunzătoare.

Dacă nu aveţi configurat un nume de utilizator şi o parolă nu se introduce nimic în cele

două casete şi se apasă tasta Enter de pe tastatură.

II. Forma nouă a ferestrei de conectare poate arăta ca în următoarea imagine, în funcţie de

informaţiile care au fost introduse la instalarea sistemului de operare.


35



1. se mută cursorul mouse-ului pe unul din numele de utilizator, de exemplu pe David şi se

apasă butonul stâng al mouse-ului;

2. dacă la instalarea sistemului Windows câmpul Password, pentru contul David, nu a fost

complectat veţi intra direct în sistemul Windows. În caz contrar vi se va cere parola.

3. introduceţi parola de la tastatură;

4. apăsaţi tasta Enter de pe tastatură.

2.2. Suprafaţa de lucru

a sistemului de operare Windows XP

După pornirea calculatorului, dacă nu aveţi setată o fereastră de conectare se va afişa

interfaţa grafică (G.U.I.) a sistemului de operare Windows XP.

Ca primă ”imagine” apare pe ecranul monitorului aşa numitul Desktop (masă sau suprafaţă

de lucru).

Pe Desktop apar în partea stângă mici desene cu text sub ele care se numesc pictograme

sau icoane.

Aceste pictograme sunt de 4 tipuri:

1. pictograme de sistem (adică sunt ale sistemului de operare Windows) care de obicei sunt:

My Computer (Calculatorul meu);

My Documents (Documentele mele);

Internet Explorer (browser-ul = programul de navigare pe Internet);

Recycle Bin (Coşul de gunoi);

My Network Places (Locul meu în reţea = program pentru lucrul în reţea).

2. shortcut-uri (scurtături) - sunt pictogramele care au o săgeată mică neagră. Sunt scurtături

către alte programe instalate. Aceste pictograme se crează de către utilizator.

3. pictograme pentru foldere (dosar sau director) - sunt pictogramele de culoare galbenă

( ) care se crează de utilizator.

4. pictograme pentru fişierele create cu diferite programe - sunt pictograme create de

utilizator.

Pe desktop mai apare şi cursorul mouse-ului (de obicei este o săgeată de culoare albă) şi se

utilizează pentru a selecta toate obiectele de pe ecran. În partea de jos a ecranului există o bară care se

numeşte taskbar (bară de programe). Această bară are pe ea în partea stângă butonul Start (pornire) şi

în partea dreaptă mai apar pictograme şi ceasul.

After you log on you can add or change acconts.

Just go to Control Panel and click User Acconts.

To begin click your user name

Windows xp

Microsoft

Type your password

******


36



2.3. Utilizarea mouse-ului

1. Un singur clic cu butonul stâng al mouse-ului înseamnă marcare, alegere, selectare (în

continuare, prin ”clic” se va înţelege clic cu butonul stâng al mouse-ului).

Exemplu: - deplasaţi cursorul mouse-ului pe pictograma My Computer şi executaţi un clic;

- obiectul ales se recunoaşte prin aceea că acum denumirea lui apare cu altă culoare (de obicei

cu culoare albastră) şi se spune că este selectat sau marcat.

2. Dublu clic cu butonul stâng al mouse-ului înseamnă deschidere sau pornire (în continuare,

prin ”dublu clic” se va înţelege dublu clic cu butonul stâng al mouse-ului).

Cu un dublu clic cu butonul stâng al mouse-ului pe orice pictogramă de pe desktop se

porneşte programul (aplicaţia) căreia îi corespunde şi se va afişa o fereastră pe ecran.

Observaţie: Dublu clic cu butonul stâng al mouse-ului = un clic cu butonul stâng şi se apasă Enter.

Exemplu: Deplasaţi cursorul mouse-ului pe pictograma My Computer şi executaţi un dublu clic.

Se afişează o fereastră în care aveţi mai multe pictograme. Cele mai importante sunt unitatea de

dischetă, notată cu 31/2

Floppy(A:), unităţile de hard disc (pe un calculator pot exista mai multe

unităţi de hard disk notate cu literele: C:, D:, E:, F: ), unitatea de CD-ROM (se notează cu

litera următoare G: sau în cazul în care există o singură unitate de hard disc notată cu C:,

unitatea de CD va fi notată cu D:).

Observaţie:

31/2

= 3,5 inch (1 inch=2,54 cm) este dimensiunea dischetei.


37



Închideţi fereastra My Computer astfel:

- mutaţi cursorul mouse-ului pe bara de titlu a ferestrei (prima bară, pe care scrie My

Computer) şi pe ultimul buton din partea dreaptă ( ) şi executaţi un clic.

3. Clic cu butonul drept al mouse-ului.

Întodeauna se va deschide un meniu din care se poate alege (printr-un clic cu stângul) o

comandă.

(În continuare, prin ”clic cu dreptul” se va înţelege clic cu butonul drept al mouse-ului).

Observaţie:

Dacă se execută un clic cu butonul drept al mouse-ului pe o pictogramă de pe Desktop şi un

clic cu butonul stâng al mouse-ului pe comanda Open se porneşte programul respectiv.

Exemplu: - mutaţi cursorul mouse-ului pe pictograma My Computer;

- executaţi un clic cu butonul drept al mouse-ului;

- mutaţi cursorul mouse-ului pe ultima comandă Properties;

- executaţi un clic cu butonul stâng al mouse-ului.

Se afişează fereastra (caseta de dialog)

System Properties (proprietăţile

sistemului) care conţine informaţiile de

bază referitoare la calculatorul utilizat.

Această fereastră conţine 7 (tag-uri)

etichete de pagină.

Eticheta General (Generalităţi) conţine

următoarele informaţii:

- numele sistemului de operare şi

versiunea lui;

- informaţii de înregistrare;

- tipul procesorului, viteza procesorului

(MHz sau GHz) şi dimensiunea

memoriei RAM (MB).

4. Operaţia drag and drop (se foloseşte pentru mutarea obiectelor pe ecran cu mouse-ul sau

selectarea textului).


38



Exemplu: - deplasaţi cursorul mouse-ului pe bara de titlu a ferestrei System Properties;

- ţineţi apăsat butonul stâng al mouse-ului şi deplasaţi mouse-ul în stânga, dreapta, sus şi jos;

- eliberaţi butonul stâng al mouse-ului.

Astfel, se poate muta o fereastră în alt loc pe ecran.

Închideţi fereastra cu un clic pe butonul cu de pe bara de titlu.

2.4. Aranjarea pictogramelor pe Desktop

Deplasaţi cursorul mouse-ului într-un loc gol pe desktop şi

daţi un clic cu butonul drept al mouse-ului.

Se deschide un meniu în care aveţi mai multe comenzi.

Comenzile care au în dreptul lor un triunghi de culoare

neagră ► înseamnă că dacă se mută cursorul mouse-ului pe ele, în

partea dreaptă, se va deschide un submeniu cu comenzi.

Mutaţi cursorul pe Arrange Icons By ► (aranjare

pictograme după), mutaţi cursorul pe comanda Auto Arrange şi

daţi un clic cu butonul stâng (deselectare).

Pictogramele se pot muta în alt loc pe Desktop tot prin tehnica drag and drop astfel:

- deplasaţi cursorul mouse-ului pe pictograma My Computer;

- ţineţi apăsat butonul stâng al mouse-ului şi deplasaţi mouse-ul pe Pad, astfel încât să

mutaţi pictograma până în partea dreaptă jos, deasupra orei de pe bara taskbar, şi apoi

eliberaţi butonul mouse-ului;

Pictograma My Computer rămâne selectată şi pentru a o deselecta executaţi un clic într-un loc

gol de pe Desktop.

Repetaţi şi mutaţi pictogramele My Documents, Internet Explorer şi Recycle Bin în

partea dreaptă jos.

Aranjarea automată a pictogramelor pe Desktop se poate realiza astfel:

- deplasaţi cursorul mouse-ului într-un loc gol pe desktop;

- clic cu butonul drept al mouse-ului; se deschide un meniu;

- se mută cursorul mouse-ului pe comanda Arrange Icons

By ► şi în submeniul care se deschide se mută cursorul

mouse-ului pe prima comandă Name;

- se execută un clic pe comanda Name (după nume).

Repetaţi, alegând pe rând comenzile Type (după tip), Size (după dimensiune), Modified

(după data creerii sau a modificări) şi Auto Arrange din submeniul comenzii Arrange Icons By ►

(aranjare pictograme după).

După ce aţi executat ultima comandă Auto Arrange, mutaţi din nou pictograma My

Computer în partea dreaptă jos. Nu o să reuşiţi, deoarece comanda Auto Arrange rămâne selectată.

Pentru a o deselecta:

- executaţi un clic cu dreptul într-un loc gol pe desktop;

- mutaţi cursorul pe Arrange Icons By ► şi pe comanda Auto Arrange;

- clic pe comanda √ Auto Arrange.


39



2.5. Configurarea datei şi a orei sistemului

Configurarea datei şi a orei sistemului se poate realiza astfel:

- mutaţi cursorul mouse-ului pe bara de programe, în partea dreaptă, jos, pe oră;

- dublu-clic pe oră; se va afişa o fereastră (casetă de dialog);

1. se poate modifica data calendaristică astfel:

- se execută un clic pe săgeata ▼ de lângă textul Decembrie şi

se va deschide o listă cu toate lunile anului;

- se execută un clic pe luna dorită (Iulie);

- anul se poate modifica dacă se execută un clic sau mai multe clic-uri pe săgeata ▼ sau

pe săgeata ▲ din caseta în care este anul 2004;

- ziua se poate modifica printr-un clic pe cifra respectivă din

dreptunghiul alăturat:

2. ora se poate modifica astfel:

- se mută cursorul mouse-ului pe prima cifră de sub desenul

cu ceasul;

- se executa dublu-clic; ora va fi marcată;

- se execută un clic sau mai multe clic- uri pe săgeata ▼ sau

pe săgeata ▲ din casetă.

Minutele şi secundele se schimbă la fel ca şi ora.

După ce s-au executat toate modificările se închide fereastra cu clic pe butonul OK sau cu

un clic pe butonul Cancel (Anulare) dacă se renunţă la modificările respective.

2.6. Configurarea ecranului

Pentru a modifica caracteristicile principale ale ecranului va trebui să procedaţi

astfel:

1. se execută un clic cu butonul drept al mouse-ului, într-un loc gol pe Desktop;

2. se afişează un meniu;

17


40



3. se mută cursorul pe ultima comandă Properties (proprietăţi) şi un clic;

4. se afişează fereastra (caseta de dialog) Display Properties cu 5 etichete:

Themes (teme) – se poate alege o

temă pentru Desktop:

- sub textul Theme se dă un clic

pe săgeata ▼;

- se mută cursorul pe Windows XP şi se dă un clic;

- se dă un clic pe butonul Apply;

Alte imagini există la eticheta Desktop:

- clic pe eticheta Desktop;

- în lista derulantă Background (fundal) se dă un clic pe un nume de

fundal, de exemplu pe Autumn (Toamna);

- se dă un clic pe butonul Apply (ca să vedeţi cum arată pe Desktop);

- dacă vă place fundalul se dă un clic pe OK;

- dacă nu vă place fundalul se poate alege alt fundal din lista de fundaluri;

- lista de fundaluri poate fi derulată cu ajutorul barei de derulare care se află în partea

dreaptă a listei;

- un clic sau mai multe clic-uri pe săgeata ▼, lista se va derula în jos;

- clic pe un alt nume de fundal (Purple flower);

- clic pe butonul Apply.

Pentru a proteja ecranul în timpul pauzelor de lucru se poate alege un Screen Saver astfel:

- clic pe eticheta Screen Saver din fereastra

Display Properties;

- clic pe săgeata ▼de la lista ascunsă de sub textul

Screen Saver;

- clic pe numele unei imagini (3D Fower Box);

- în caseta de la Wait daţi clic-uri pe săgeata ▼ pâna

aveţi un 1 minut, adică dacă nu lucraţi 1 minut pe

calculator o să apară imaginea aleasă;

- clic pe butonul OK şi aşteptaţi 1 minut;

- mişcaţi mouse-ul şi va apărea din nou imaginea

Desktop-ului. Reafişaţi fereastra Display

Properties: clic cu dreptul într-un loc gol pe

Desktop şi un clic pe comanda Properties;

- clic pe săgeata ▼de la lista ascunsă de sub textul

Screen Saver;

- clic pe textul None (renunţăm la Screen Saver).

Cea mai importantă etichetă din fereastra Display Properties este Settings care se utilizează

pentru a modifica rezoluţia ecranului adică numărul de pixeli afişaţi pe ecran:

- clic pe eticheta Settings;

- în partea dreaptă sub textul Screen area aveţi un cursor glisant de la Less (mai puţin) la

More (mai mult), care este poziţionat la valoarea (1024 by 768 pixels);


41



- mutaţi cursorul mouse-ului pe cursorul glisant şi cu

butonul stâng apăsat deplasaţi mouse-ul spre stânga

până la valoarea 800 by 600 pixels şi eliberaţi

butonul mouse-ului;

- clic pe butonul OK;

- se afişează încă o fereastră în care se dă un clic pe

butonul Yes (sau pe No dacă nu vreţi să păstraţi

rezoluţia respectivă).

2.7. Meniul butonului Start

Mutaţi cursorul mouse-ului pe bara de programe, pe butonul Start

şi daţi un clic;

Se deschide meniul clasic cu comenzile. Primele 5 comenzi au în

dreptul lor un triunghi ceea ce înseamnă că în dreptul lor se mai deschide

un meniu:

Programs sau All Programs serveşte la pornirea programelor;

Favorities apare un meniu cu adrese din Internet care se

memorează pentru a fi găsite mai rapid;

Documents apare un meniu cu ultimele documente (15 fişiere) prelucrate.

Printr-un clic pe numele documentului respectiv, acesta poate fi afişat pe ecran.

Settings Diferite setări (pentru periferice: imprimantă, tastatură, mouse, etc.);

Search - serveşte pentru căutarea fişierelor şi a directoarelor pe hard disk;

Help – este un program cu ajutorul căruia puteţi să aflaţi toate informaţiile despre sistemul

de operare Windows (dacă ştiţi bine limba engleză). De exemplu, daţi un clic pe Help; se

deschide o fereastră.

Run... – este o variantă de pornire a programelor în sistemul de operare MS-DOS;

Logg Off... – se foloseşte pentru deconectarea calculatorului dintr-o reţea;

Turn Off Computer... – se foloseşte pentru a închide calculatorul.

Trei puncte după o comandă înseamnă că se mai deschide o fereastră (casetă de dialog) pe

ecran.

Închiderea calculatorului 1. deplasaţi cursorul mouse-ului pe butonul Start;

2. executaţi un clic cu butonul stâng al mouse-ului; se va deschide meniul butonului Start;

3. deplasaţi cursorul mouse-ului pe ultima comanda Turn Off Computer...;

4. executaţi un clic cu butonul stâng al mouse-ului; se va afişa o fereastră (numită casetă de

dialog) care are 3 butoane;

5. se execută un clic cu butonul stâng al mouse-ului pe butonul Turn Off;

- butonul Stand by = pentru funcţionare cu consum redus de curent electric;

- butonul Restart = se reporneşte (se reîncarcă) sistemul de operare Windows.

Turn Off Computer...

Search


42



Deschiderea mai multor programe şi minimizarea acestora pe bara de programe (Taskbar)

Programele (sau aplicaţiile) se pot deschide cu un dublu clic pe shortcut-ul de pe Desktop

sau:

1. clic pe butonul Start;

2. se mută cursorul pe Programs ;

(sau pe All Programs )

3. se mută cursorul pe Microsoft Word (sau pe

Microsoft Office şi apoi se mută pe

Microsoft Word 2003) şi se dă un clic; se

afişează fereastra programului Word;

4. se minimizează fereastra printr-un clic pe

butonul Minimize de pe bara de titlu a

ferestrei, din partea dreaptă;

5. (se repetă punctul 1 şi 2) şi se porneşte programul Microsoft Excel şi apoi se minimizează

(punctul 4);

6. (se repetă punctul 1 şi 2) şi se porneşte programul Microsoft Access şi apoi se minimizează

(punctul 4);

7. (se repetă punctul 1 şi 2) şi se porneşte programul Microsoft PowerPoint şi apoi se

minimizează (punctul 4).

Pe bara de programe sunt afişate titlurile programelor deschise.

Ferestrele celor 4 programe pot fi deschise una peste alta pe Desktop dacă se execută câte

un clic pe rând pe numele fiecărui program de pe bara de programe. Ultima fereastră este fereastra

activă, dar se poate activa fereastra altui program dacă se dă un clic pe bara de programe pe numele

programului respectiv. Deci, se poate lucra deodată cu mai multe programe.

Pentru a închide o fereastră se dă un clic pe ultimul buton de pe bara de titlu a ferestrei.

Închideţi toate ferestrele programelor.

2.8. Componentele unei ferestre

(fereastra corespunzătoare programelor)

Deschideţi o singură fereastră: fereastra programului Word (Start Programs Microsoft

Word sau dublu clic pe pictograma Microsoft Word de pe desktop).

Prima bară din fereastră este bara de titlu.

Pe bara de titlu, în partea dreaptă se află următoarele butoane:

Minimize Restore Close

Minimizare Restaurare Închidere

Pentru a modifica dimensiunile ferestrei (micşorarea sau mărirea ferestrei) se procedează astfel:

1. se dă un clic pe butonul al doilea (Restore);

2. se deplasează cursorul pe marginile ferestrei sau în colţul din dreapta jos, iar când forma

cursorului se modifică dintr-o săgeată albă într-o săgeată cu două capete de culoare


43



neagră se apasă butonul stâng al mouse-ului şi se ţine apăsat în timp ce se deplasează

mouse-ul spre înăuntrul ferestrei pentru a micşora fereastra, după care se eliberează butonul

stâng al mouse-ului. Dacă se doreşte mărirea dimensiunii ferestrei se trage cu butonul stâng

al mouse-ului apăsat spre în afara ferestrei.

Se observă pe bara de titlu a ferestrei că butonul al doilea şi-a schimbat forma:

Butonul Restore devine butonul Maximize

De asemenea, când fereastra are acestă formă ea poate fi mutată în alt loc pe ecran:

- se mută cursorul pe bara de titlu şi cu butonul stâng al mouse-ului apăsat se deplasează

fereastra spre stânga, dreapta, sus şi jos după care se eliberează butonul stâng al mouse-ului.

3. Pentru a reveni la forma normală a ferestrei se dă un clic pe butonul al doilea (Maximize =

Maximizare).

Se observă pe bara de titlu a ferestrei că butonul al doilea şi-a schimbat din nou forma:

Butonul Maximize devine butonul Restore

A doua bară din fereastră se numeşte bară de meniuri.

Meniurile conţin comenzile care

sunt disponibile pentru programul

respectiv.

Meniurile se deschid printr-un clic pe numele meniului, apoi se deplasează cursorul mouse-

ului pe comanda dorită şi se dă un clic.

Se poate ieşi dintr-un meniu dacă se apasă tasta Esc (Escape = evadare) sau se dă un clic pe

suprafaţa de lucru (pagina albă).

Toate ferestrele programelor care funcţionează sub sistemul de operare Windows au bară

de titlu şi bară de meniuri.

A treia bară din fereastră se numeşte bară de instrumente standard. Ea conţine pictograme

(desene) care corespund celor mai importante comenzi, care se găsesc şi în meniuri. Pentru a executa o

comandă se execută un clic pe pictograma corespunzătoare comenzii respective.

Urmează suprafaţa de lucru. (Suprafaţa de lucru a programului Word XP conţine:

riglele, pagina albă, cursorul text, iar în partea dreaptă apare panoul Task Pane (panou de

activităţi sau panou de sarcini).

În partea dreaptă a suprafeţei de lucru se află bara de derulare pe verticală, iar în

partea de jos este bara de derulare pe orizontală.

(Urmează bara de instrumente pentru desenare. Este prezentă numai în programele Word,

Excel şi PowerPoint.)

Bara de stare apare în majoritatea ferestrelor programelor care rulează sub sistemul de

operare Windows şi oferă informaţii despre documentul (fişierul) deschis pe suprafaţa de lucru.


44



2.9. Repornirea calculatorului

Uneori se poate întâmpla să vă blocaţi într-un program sau să se blocheze sistemul de

operare (din diferite motive), adică să nu mai reacţioneze la nici o comandă de intrare (de la tastatură

sau de la mouse).

Pentru a face calculatorul să funcţioneze din nou există 3 posibilităţi şi anume:

1. Dacă mouse-ul funcţionează se dă un clic cu butonul stâng al mouse-ului pe butonul Start

şi un clic cu butonul stâng al mouse-ului pe comanda Turn Off Computer... În fereastra

care se afişează executaţi un clic cu butonul stâng al mouse-ului pe butonul Restart. Se va

reîncărca sistemul de operare de pe hard disk în memoria internă.

2. PC-ul rămâne pornit şi se apasă butonul RESET de pe carcasa unităţii centrale.

Dacă nu există butonul RESET pe carcasa unităţii centrale se apasă pe rând tastele Ctrl

apoi Alt şi Delete şi se eliberează simultan. (Dacă se apasă de 2 ori combinaţia de taste

Ctrl+Alt+Delete se reporneşte (se reîncarcă) sistemul de operare Windows XP).

Pe ecran se afişează o fereastră (casetă de dialog) cu titlul Windows Task Manager.

Sub textul Status (starea) se observă dacă

programul funcţionează (Running) sau este

blocat (Not Running). În cazul în care în

dreptul unui program apare textul Not

Running se dă un clic pe butonul End Task

(terminare program). Programul respectiv va

fi închis şi se poate închide fereastra Task

Manager cu un clic pe buton de pe bara

de titlu.

3. PC-ul este oprit şi pornit din nou prin apăsarea butonului Power (sau ON) - această metodă

nu este indicată, deoarece în timp duce la defectarea hard disk-ului.

Se utilizează numai în cazul în care celelalte 2 metode nu conduc la deblocarea calculatorului.

2.10. Administrarea documentelor (fişierelor)

şi a foldere-lor (directoare sau dosare)

Datorită capacităţii mari de memorare a discurilor (hard disk, CD sau DVD, stick) este

necesară organizarea şi gruparea fişierelor, pe baza unor criterii stabilite de utilizator, în dosare sau

directoare. Pe lângă fişiere un dosar (folder) poate conţine şi subdosare.

Dosarele (folders) se recunosc după pictograma galbenă (). Numele unui dosar (folder)

poate fi ales după dorinţa utilizatorului, dar să aibă maxim 256 de caractere.

Exemple: Reviste, Formulare de contabilitate, Curs de Windows, Simona, etc.

Următoarele caractere (numite caractere umiversale) nu se recomandă să fie introduse în

numele unui folder:

/ \ * ? : ” “ „

slash backslash asterix semnul întrebării două puncte ghilimele apostrof

Documentele (fişierele) conţin date (de forma texte, numere, imagini, sunete) şi sunt realizate

cu ajutorul programelor.

Un nume complet de fişier constă din 2 părţi: Numele fişierului.extensia

Not


45



Numele fişierului se poate alege de către utilizator ca şi numele dosarului şi cu aceleaşi

restricţii (maxim 256 de caractere şi fără caractere universale).

Extensia constă din minim 3 caractere şi este dată de programul cu care s-a elaborat fişierul:

Aplicaţia

(programul)

Pictograma

aplicaţiei

Pictograma

fişierului Extensia Utilizare

Word

.doc Creare de documente (text

şi imagini)

Excel

.xls Crearea foilor de calcul

Access

.mdb Crearea bazelor de date

PowerPoint

.ppt Crearea prezentărilor

Notepad

.txt Crearea textelor

WordPad

.rtf Crearea textelor cu formate

Paint

.bmp, .gif, .jpg Crearea imaginilor

WinZip

.zip Creare de fişiere

arhivate sau compresate

Media Player

.mp3 Fişiere pentru muzică

.html sau .htm Vizualizarea paginilor Web

.exe Fişiere executabile

Toate dosarele şi fişierele trebuie să fie memorate pe unităţile de hard disk sau pe alte

suporturi de memorare (CD-R, DVD-R, stick).

Unităţile de hard disk (C:, D:, E: etc.), unitatea de dischetă (A:), unitatea de CD sau DVD

şi stick-ul au un dosar (folder) special denumit dosar rădăcină, simbolizat prin \ (backslash).

Pornind de la acest dosar utilizatorul poate crea dosare şi subdosare în care poate memora fişiere.

De exemplu: creem în dosarul rădăcină al discului C: dosarul Cărţi şi subdosarele conform

schemei de mai jos:

Această structură ierarhică ordonată se mai numeşte structură arborescentă (seamănă cu

un arbore cu rădăcina în sus).

Pentru a crea şi modifica această structură există în Windows XP două programe. Acestea

sunt My Computer şi Windows Explorer. Cel mai utilizat este Windows Explorer.


46



Pentru a porni programul Windows Explorer există 2 posibilităţi şi anume:


2. mutaţi cursorul pe Programs ► ;

3. mutaţi cursorul pe Accessories ► ;

4. mutaţi cursorul pe Windows Explorer şi daţi un clic.

sau

1. clic cu dreptul pe butonul Start;

2. mutaţi cursorul pe Explore şi daţi un clic.

Fereastra programului Windows Explorer are:

1. bară de titlu;

2. bară de meniuri;

3. bară de instrumente standard;

4. bară de adrese;

5. suprafaţa de lucru (împărţită în

două panouri);

- ambele panouri au bare de

derulare;

6. bară de stare (ultima bară).

În panoul din stânga avem dosarele (Folders) organizate pe nivele ierarhice:

I. Desktop. Dacă daţi un clic pe textul Desktop în panoul din dreapta apar toate pictogramele

de pe Desktop (cu dublu clic pe o pictogramă se porneşte programul).

II. My Computer, My Documents,

Internet Explorer, My Network

Places, Recycle Bin, Folder

(dosar creat pe Desktop);

Pentru a vedea următorul nivel

daţi un clic pe plusul din faţa lui

My Computer.

Dacă daţi un clic şi pe textul My

Computer, în panoul din

dreapta se afişează aceleaşi

obiecte care se afişează atunci

când porniţi programul My

Computer de pe Desktop.


47



III. Unitatea de hard disk (C:), Unitatea de dischetă 31/2

Floppy (A:) şi Unitatea de CD sau

DVD (D:).

Pentru a vedea următorul nivel daţi un clic pe plusul din faţa lui Local Disk (C:) şi un

clic pe textul Local Disk (C:). Pe bara de adrese se afişează C:\ , deci suntem în dosarul

rădăcină al unităţii de disc C.

IV. Dosarele (folders)

Dosarele care au în faţa numelui semnul înseamnă că ele conţin şi subdosare.

Crearea unui folder (dosar sau director) 1. se marchează (clic) obiectul (unitate de disc (C:, sau 3

1/2 Floppy (A:) sau un alt dosar) în care

se doreşte crearea unui nou dosar. Adică noul dosar este un dosar subordonat obiectului

marcat (în panoul din stânga al ferestrei); de exemplu, clic pe Local Disk (C:);

2. clic pe meniul File;

3. se mută cursorul mouse-ului pe New ► şi se aşteaptă până apare submeniul;

4. se mută cursorul pe Folder şi se dă un clic;

5. în panoul din dreapta apare pictograma

galbenă şi textul New Folder. Se poate

şterge, dacă se apasă tasta Backspace,

sau se poate introduce direct de la

tastatură numele noului dosar (de

exemplu Carti) şi se apasă tasta Enter

(numele noului dosar va apărea şi în

panoul din stânga);

Local Disk (C:)


48



6. repetaţi de la punctul 1 şi creaţi un nou dosar cu numele Angajati şi un dosar cu numele

dumneavoastră (tot în dosarul rădăcină C:\ ).

Creare subdosare 1. se mută cursorul, în panoul din stânga, pe dosarul

Carti şi se dă un clic;

2. se repetă paşii 2, 3, 4 de mai sus, adică clic pe meniul

File New ► Folder;

3. în panoul din dreapta apare pictograma galbenă şi

textul New Folder; se introduce textul Carte 1 şi se

apasă Enter (în faţa dosarului Carti va apărea semnul

, dacă se dă un clic pe semnul subdosarul Carte

1 va fi afişat şi în panoul din stânga).

4. repetaţi de la punctul 1 şi creaţi încă 2 subdosare cu

numele Carte 2 şi Carte 3;

5. mutaţi cursorul mouse-ului, în partea stângă pe Carte

1 şi daţi un clic;

6. creaţi, cu aceiaşi metodă, subdosarul Volumul 1;

7. repetaţi, şi creaţi subdosarul Volumul 2.

Observaţie:

Pe discul C (sau pe orice disc) nu se pot crea dosare cu acelaşi nume (adică să avem 2

dosare cu numele Carti). De asemenea, într-un dosar nu se pot crea 2 subdosare cu acelaşi

nume (adică să avem 2 subdosare cu numele Carte 1).

Schimbarea numelor dosarelor se realizează astfel:

1. se mută cursorul pe numele dosarului (în panoul din stânga, pe dosarul Carti);

2. clic cu dreptul; se deschide un meniu;

3. se mută cursorul pe comanda Rename (Redenumire) şi se dă un clic;

4. se introduce de la tastatură numele nou (de exemplu, Carti de fizica) şi se apasă tasta Enter.

Această operaţie se poate executa şi în panoul din dreapta, pentru subdosare.

1. se mută cursorul în panoul din dreapta, pe Carte 2, şi se dă un clic cu dreptul (sau clic cu

stângul pe Carte 2 şi clic pe meniul File);

2. se mută cursorul pe comanda Rename şi se dă un clic;

3. se introduce de la tastatură Autori şi se apasă tasta Enter;

4. repetaţi şi redenumiţi subdosarul Carte 3 cu numele Tehnoredactori.


49



Copierea şi mutarea dosarelor 1. se marchează obiectul (clic pe Autori, în panoul din stânga sau în panoul din dreapta);

2. clic pe meniul Edit, se deplasează cursorul pe comanda Copy (copiere) şi se dă un clic;

- sau clic pe butonul de pe bara de instrumente

standard.

Sau în loc de paşii 1 şi 2 se dă un clic cu dreptul pe

Autori, în oricare din panouri, şi un clic pe comanda

Copy. În oricare din variante obiectul este copiat

într-o memorie temporară, invizibilă, numită

Clipboard (este o zonă rezervată din memoria

RAM).

3. se deplasează cursorul mouse-ului pe numele

unităţii de disc (C:, D: sau A:) sau pe numele

dosarului şi se dă un clic (în panoul din stânga,

clic pe dosarul Angajati);

4. clic pe meniul Edit, se deplasează cursorul pe

comanda Paste (lipire) şi se dă un clic (obiectul

este adus din memoria Clipboard);

- sau clic pe butonul de pe bara de

instrumente.

Sau în loc de paşii 3 şi 4 se dă un clic cu dreptul pe Angajati, şi un clic pe comanda Paste.)

În oricare din variante obiectul este adus din memoria Clipboard.

În dreptul dosarului Angajati va apărea semnul , deoarece conţine şi subdosarul Autori (clic

pe semnul ). Deci, vom avea subdosarul Autori în 2 locuri, în dosarul Carti şi în dosarul Angajati.

Mutare 1. se marchează obiectul (clic pe Tehnoredactori, în panoul din stânga);

2. clic pe meniul Edit, se deplasează cursorul pe comanda Cut (tăiere) şi se dă un clic;

- sau clic pe butonul de pe bara de instrumente standard.

Sau în loc de paşii 1 şi 2, în panoul din stânga se

dă un clic cu dreptul pe Tehnoredactori şi în

meniul care se afişează se dă un clic pe comanda

Cut. În oricare din variante obiectul este depus

tot în memoria Clipboard.

3. clic pe dosarul Angajati;

4. clic pe meniul Edit, se deplasează cursorul pe

comanda Paste (lipire) şi se dă un clic;

- sau clic pe butonul de pe bara de instrumente.

Sau în loc de paşii 3 şi 4 se dă un clic cu dreptul pe Angajati, şi în meniul care se afişează

se dă un clic pe comanda Paste.

În oricare din variante obiectul este adus din memoria Clipboard. Deci, subdosarul

Tehnoredactori dispare din dosarul Carti şi apare numai în dosarul Angajati.


50



Crearea fişierelor cu programul Notepad (fişier text) 1. în panoul din stânga, clic pe din faţa lui Carte 1;

2. în panoul din stânga, clic pe Volumul 1;


4. se mută cursorul mouse-ului pe New ► şi se aşteaptă puţin până apare submeniul;

5. se mută cursorul pe Text Document şi se dă un clic;

În panoul din dreapta o să apară: .

6. se introduce de la tastatură Capitolul 1.txt şi se apasă Enter.

7. dublu clic pe Capitolul 1.txt; se afişează fereastra programului Notepad;

Pe bara de titlu aveţi numele fişierului Capitolul 1.txt – Notepad.

8. introduceţi un text de la tastatură, de exemplu numele şi prenumele;

9. (dacă se închide acum fereastra programului Notepad cu un clic pe butonul se pierde

textul) clic pe meniul File;

10. mutaţi cursorul pe Save şi un clic; 11. închideţi fereastra cu clic pe butonul .

Observaţii: I. Fişierele sunt afişate numai în panoul din partea dreaptă al ferestrei şi pot fi deschise prin

dublu clic pe numele lor (sau un clic pe nume, clic pe meniul File şi clic pe Open sau un

clic pe nume şi se apasă tasta Enter).

II. Fişierele pot fi create în orice dosar (inclusiv în dosarul rădăcină al unităţilor de disc sau al

stick-ului) sau subdosar. Este obligatoriu să se introducă punctul şi extensia (.txt, .doc, .xls,

.mdb, .ppt, etc.) în cazul în care sunt afişate extensiile fişierelor.

III. Dacă nu sunt afişate extensiile fişierelor, pentru

a le afişa se procedează astfel:

1. clic pe meniul Tools (instrumente) şi clic pe

comanda Folder Options (opţiuni pentru

dosare);

2. în fereastra care se afişează se dă un clic pe

eticheta View (vizualizări);

3. sub textul Advanced Settings (setări avansate) se

dă un clic pe săgeata de la bara de derulare;

4. se dă un clic pe caseta bifată din faţa textului

Hide extensions for known files types (ascunde

extensiile pentru tipurile de fişiere recunoscute)

pentru a deselecta această opţiune ( );

5. clic pe butonul OK.


51



IV. Pe bara de adrese (Address) apare întotdeauna calea până la locul în care se află fişierul

respectiv, începând cu dosarul rădăcină al discului (simbolizat cu \). Adică, dacă este

selectat, în panoul din stânga subdosarul Volumul 1, pe bara de adrese vom avea:

C:\Carti de fizica\Carte 1\Volumul 1

V. Într-un dosar sau subdosar nu pot fi create 2 fişiere cu acelaşi nume şi aceiaşi extensie

(adică 2 fişiere Capitolul 1.txt).

Repetaţi operaţiile de la crearea fişierelor cu programul Notepad, de la punctul 1 5, iar la

punctul 6 introduceţi numele Capitolul 2.txt, continuaţi cu paşii 8 11.

Minimizaţi fereastra Windows Explorer (clic pe butonul Minimize de pe bara de titlu).

1. clic pe butonul Start; mutaţi cursorul pe Programs ►

- mutaţi cursorul pe Accessories ; - mutaţi cursorul pe Notepad şi daţi un clic;

2. se va afişa fereastra programului Notepad, dar pe bara de titlu avem Untitled – Notepad,

adică fişierul nu are titlu;

3. introduceţi o propoziţie;


5. mutaţi cursorul pe Save

As... (salvare ca) şi clic;

se afişează o fereastră

(casetă de dialog).

Fereastra Save As se

afişează şi dacă daţi clic

pe Save, deoarece fişierul

nu are încă un nume;

6. în dreapta textului Save in (salvare în) este o listă ascunsă care se deschide cu un clic pe

săgeata ▼;

7. se mută cursorul pe Local Disk (C:) şi se dă un clic;

8. în dreptunghiul de sub textul Save in se afişează toate dosarele din dosarul rădăcină a

discului C: ; dublu clic pe Carti de fizica (pentru a deschide dosarul);

Local Disk (C:)

CD Drive (D:)


52



9. dublu clic pe Autori; salvăm fişierul în

acest subdosar;

10. în partea de jos a ferestrei Save As, în

dreaptul textului File name (nume fişier) se

dă un clic pe textul Untitled (fără titlu);

11. se şterge cu tasta Backspace şi Delete,

astfel încât caseta să fie goală;

12. introduceţi de la tastatură Text 1 (numele

fişierului) (extensia .txt, va fi adăugată

automat, deoarece în caseta din dreapta

textului Save as type avem Text Documents

(*.txt));

13. clic pe butonul Save (salvează); Se închide fereastra Save As... şi pe bara de titlu va apărea

Text 1.txt - Notepad 14. introduceţi încă o propoziţie;

15. dacă închideţi fereastra cu un clic pe butonul a doua propoziţie nu va mai fi salvată (se

pierde); deci, clic pe meniul File;

16. mutaţi cursorul pe Save şi daţi clic (deoarece fişierul are un nume pe bara de titlu, nu se

mai foloseşte Save As...);

17. închideţi fereastra cu un clic pe butonul .

Reveniţi în fereastra programului Windows Explorer, printr-un clic pe textul Exploring

de pe bara de programe.

1. în panoul din stânga clic pe Carti de fizica;

2. în panoul din dreapta, dublu clic pe Autori; (în panoul din dreapta se afişează subdosarele

şi fişierele, şi pot fi deschise cu dublu clic);

3. în panoul din dreapta, dublu clic pe Text

1.txt;

4. mai adăugaţi o propoziţie;

5. salvaţi (clic pe meniul File şi clic pe

comanda Save);

6. închideţi fereastra programul Notepad (clic pe ).

Schimbarea numelui unui fişier, copierea şi mutarea unui fişier se realizează la fel ca şi în

cazul dosarelor. De exemplu:

Redenumire 1. clic cu dreptul pe Text 1.txt;

2. mutaţi cursorul pe comanda Rename şi daţi un clic;

3. introduceţi de la tastatura Introducere 1.txt şi Enter.

Copiere 1. clic pe fişierul Introducere 1.txt dacă nu este selectat;

2. clic pe meniul Edit şi clic pe comanda Copy;

3. în panoul din stânga, clic pe Carte 1;


53



4. în panoul din dreapta, dublu clic pe Volumul 1;

6. clic pe meniul Edit şi clic pe comanda Paste;

7. în panoul din dreapta, dublu clic pe Volumul 2;

8. clic pe meniul Edit şi clic pe comanda Paste;

Mutare 9. clic pe fişierul Introducere 1.txt (din Volumul 2) dacă nu este selectat;

10. clic pe meniul Edit şi clic pe comanda Cut;

11. în panoul din stânga, clic pe Angajati;

12. în panoul din dreapta dublu clic pe Autori;

13. clic pe meniul Edit şi clic pe comanda Paste.

Observaţii:

La copiere fişierul original va exista şi în dosarul original, dar la mutare fişierul original dispare

din dosarul original.

Când se dă comanda Copy sau comanda Cut fişierul este copiat, respectiv mutat, în memoria

Clipboard, de unde poate fi adus cu comanda Paste. Dar, după ce s-a dat comanda Paste

fişierul nu dispare din memoria Clipboard, el va rămâne în memorie până când se selectează

un nou fişier şi se dă comanda Copy sau Cut. Noul fişier va fi depus în memorie Clipboard

peste cel vechi.

În loc de comenzile Copy, Cut şi Paste din meniul Edit se pot folosii butoanele ,

şi de pe bara de instrumente standard.

Ştergere dosar (folder) sau fişier 1. se selectează cu un clic dosarul sau fişierul;

(clic pe fişierul Introducere 1.txt (C:\Angajati\Autori), dacă nu este marcat);

2. se apasă tasta Delete;

3. apare o casetă de dialog în care vă întreabă dacă sunteţi siguri că vreţi să trimiteţi fişierul în

Recycle Bin (coşul de gunoi); clic pe Yes.

Această casetă apare, deoarece fişierul sau dosarul

nu este şters de tot de pe hard disk. În cazul în care

vă răzgândiţi fişierul sau dosarul poate fi recuperat

din Recycle Bin.

4. derulaţi de bara de derulare a panoului din stânga, până apare textul Recycle Bin;

5. daţi un clic pe textul Recycle Bin;

6. clic pe fişierul Introducere 1.txt;


8. clic pe comanda Restore (restaurare);

Repetaţi paşii 1 6 şi ştergeţi definitiv fişierul

Introducere 1.txt de pe hard disk.

După selectarea fişierului în Recycle Bin se

apasă tasta Delete; se afişează o casetă de

dialog (vă întreabă dacă sunteţi sigur că vreţi

să ştergeţi); se dă un clic pe butonul Yes.


54



Selectarea a două sau mai multe fişiere sau subdosare (se poate realiza numai în panoul din

dreapta)

1. în panoul din stânga clic pe Carte 1;

2. în panoul din dreapta dublu clic pe Volumul 1;

3. în panoul din dreapta se vor afişa fişierele;

4. apăsaţi tasta Ctrl şi o ţineţi apăsată în timp ce daţi

clic pe fişierul Capitolul 1.txt şi clic pe

Introducere 1.txt.

Fişierele marcate pot fi apoi copiate, mutate sau şterse ca şi cum ar fi un singur fişier.

(Copy şi Paste, Cut şi Paste, Delete.) Copiaţi fişierele în subdosarul Autori din dosarul Angajati

după care reveniţi în Carti de fizica\Carte 1\Volumul 1. Folosiţi un singur clic cu stângul în panoul

din stânga şi dublu clic cu stângul în panoul din dreapta pentru a deschide subdosarele.

Pentru a le deselecta se dă un clic în afara numelui fişierelor, într-un loc gol.

Pentru a selecta toate fişierele dintr-un dosar se poate da un clic pe meniul Edit şi clic pe

Select All. Selectaţi toate fişierele din dosarul Volumul 1 şi apăsaţi apăsaţi tasta Delete.

În fereastra care se afişează, clic pe butonul Yes.

Golirea automată a coşului Recycle Bin 1. derulaţi de bara de derulare a panoului din stânga, până apare

textul Recycle Bin;

2. daţi un clic pe textul Recycle Bin;

3. clic pe meniul File şi clic pe Empty Recycle Bin;

4. în fereastra care se afişează, clic pe butonul Yes.

Creare scurtătură (shortcut) Un dosar (folder) sau un fişier pot fi trimise pe Desktop ca şi scurtături (shortcut) astfel:

1. clic cu dreptul pe numele unui dosar sau pe numele unui fişier (clic cu dreptul pe dosarul

Angajati);

2. mutaţi cursorul pe comanda Send To ► (trimite pe);

3. mutaţi cursorul pe comanda Desktop (create shortcut) şi clic;

4. minimizaţi fereastra Windows Explorer

(clic pe de pe bara de titlu) şi pe

Desktop se vede noul shortcut.

Dacă daţi un dublu clic pe shortcut-ul pe care la-ţi creat, se afişează în fereastra programului

My Computer.


55



Continuaţi cu dublu clic pe subdosarul Autori şi cu dublu clic pe fişierul Introducere 1.txt.

Se afişează în ferestra programului Notepad.

Mai introduceţi o propoziţie şi salvaţi cu clic pe meniul File şi clic pe Save.

Închideţi fereastra programului Notepad (clic pe ) şi fereastra programului My Computer

(clic pe ).

Pe Desktop există şi pictograma sistem Recycle Bin (coşul de gunoi) care poate

fi utlizată astfel:

1. clic cu dreptul pe shortcut-ul Angajati; 2. mutaţi cursorul pe comanda Delete şi clic;

3. în caseta de dialog, clic pe Yes; 4. dublu clic pe pictograma Recycle Bin;

5. clic pe shortcut-ul Angajati, dacă nu este selectat;

6. clic pe meniul File şi clic pe comanda Restore;

7. Repetaţi paşii 1-4, ştergeţi din nou shortcut-ul şi deschideţi Recycle Bin;

8. clic pe meniul File şi clic pe comanda Empty Recycle Bin;

9. închideţi fereastra Recycle Bin (clic pe ).

Ne întoarcem în programul Windows Explorer cu un clic pe bara de programe pe textul

Exploring.

O scurtătură (shortcut) pentru un dosar (folder) sau un fişier poate să nu fie trimisă pe Desktop.

1. în panoul din stânga clic pe dosarul Angajati;

2. în panoul din dreapta clic cu butonul drept al mouse-ului pe dosarul Autori;

3. în meniul care se afişează se deplasează cursorul mouse-ului pe comanda Create Shortcut

şi se dă un clic. În panoul din dreapta va apărea noua pictogramă, corespunzătoare unei

scurtături.


56



Dacă se execută un dublu clic pe Shortcut to Autori, în panoul din dreapta se va afişa tot

fişierul Introducere 1.txt ca şi la dublu clic pe dosarul Autori.

În cazul fişierelor se procedează la fel.

1. în panoul din dreapta clic cu butonul drept al mouse-ului pe fişierul Introducere 1.txt;

2. în meniul care se afişează se deplasează cursorul mouse-ului pe comanda Create Shortcut;

3. clic pe comanda Create Shortcut;

Dacă se execută un dublu clic pe Shortcut to Introducere 1.txt se va afişa tot în fereastra

programului Notepad ca şi la dublu clic pe fişierul Introducere 1.txt.

Dacă introduceţi o propoziţie şi salvaţi cu clic pe meniul File şi clic pe comanda Save, apoi

închideţi fereastra (cu clic pe ) şi deschideţi cu dublu clic fişierul Introducere 1.txt veţi observa că

propoziţia respectivă va apare şi în acest fişier. (Închideţi fereastra programului Notepad cu clic pe .)

Crearea fişierelor cu programul Word XP 1. în panoul din stânga clic pe dosarul Tehnoredactori;


3. se mută cursorul mouse-ului pe New ►;

4. se mută cursorul pe Microsoft Word Document şi se dă un clic;

- în panoul din dreapta o să apară:

5. se introduce de la tastatură Capturi.doc şi se apasă tasta Enter;

- în panoul din dreapta o să apară:

Fişierul este deocamdată gol şi poate fi deschis tot cu un dublu clic cu butonul stâng al

mouse-ului.

Copiere text din Help 1. în partea de jos, pe bara de programe, clic pe butonul Start;

2. mutaţi cursorul pe comanda Help and Support şi daţi un clic;

3. se afişează o fereastră, iar cursorul text se află în caseta din dreapta textului Search (a căuta);

în această casetă se introduce un cuvânt sau mai multe cuvinte după care se face căutarea. De

exemplu, introduceţi cuvantul: calculator şi apăsaţi Enter;


57



4. se afişează o nouă fereastra; în partea stângă, se dă un clic pe textul Using Calculator (a

folosi programul Calculator);

5. în partea dreaptă a ferestrei va apărea un text în limba engleză care descrie cum se utilizează

programul Calculator. Pentru a copia o propoziţie sau mai multe propoziţii, acestea trebuie să

fie selectate. De exemplu, selectăm titlul Using Calculator şi următoarele 2 propoziţii, adică

până la punctul de la Open Calculator.

Pentru aceasta:

- se mută cursorul mouse-ului în faţa literei U din titlu;

- se apasă butonul stâng al mouse-ului şi se ţine apăsat în timp ce se deplasează mouse-ul

pe Pad, în jos până la cuvântul Open şi apoi spre dreapta până peste punct;

- se eliberează butonul stâng al mouse-ului;

6. se mută cursorul mouse-ului pe un cuvânt ce face parte din selecţie, de exemplu pe

calculations;

7. clic cu butonul drept al mouse-ului;

8. în meniu, clic pe comanda Copy (textul va fi copiat în memoria Clipboard);

9. se închide fereastra Help and Support, cu un clic pe butonul de pe bara de titlu a ferestrei;

10. în fereastra programului Windows Explorer, în panoul din dreapta, se execută dublu clic

pe fişierul Capturi.doc;

11. în fereastra programului Word XP, clic pe meniul Edit şi clic pe comanda Paste (textul va

fi adus din memorie);

12. deoarece fişierul Word are deja un nume pe bara de titlu (Capturi.doc) se salvează cu clic

pe meniul File şi clic pe comanda Save;

13. se închide fereastra programului Word cu un clic pe butonul de pe bara de titlu a

ferestrei şi se revine în fereastra programului Windows Explorer.

Modul de afişare al panoului din dreapta poate fi modificat cu ajutorul meniului View sau cu

butonul Views de pe bara de instrumente standard:

1. în panoul din stânga daţi un clic pe Local Disk (C:);

2. clic pe meniul View; se deschide un meniu (pâna acum aţi fost

în vizualizare cu pictograme mari Tiles);

3. clic pe Icons (pictograme mai mici);

4. clic pe meniul View şi clic pe List (listă);

5. clic pe meniul View şi clic pe Details (detalii).

Cel mai important mod de vizualizare este Details, deoarece prezintă

numele dosarelor şi fişierelor (Name) şi proprietăţile acestora cum sunt: Size

(dimensiunea), Type (tipul), Modified (data şi ora creerii sau a ultimei

modificări). De asemenea, dosarele şi fişierele pot fi sortate crescător sau

descrescător după proprietatea dorită.

Search


58



De exemplu, daţi clic pe textul Name: fişierele şi dosarele vor fi aranjate în ordine

alfabetică inversă (de la W la A). Daţi încă un clic pe textul Name fişierele şi dosarele vor fi aranjate

în ordine alfabetică (de la A la W).

Daţi un clic pe Size (de la cea mai mică dimensiune la cea mai mare = crescător) şi încă un

clic pe Size (de la cea mai mare dimensiune la cea mai mică = descrescător).

Pentru a vizualiza imaginile se poate folosi modul de vizualizare Thumbnails şi Filmstrip

(apare când daţi un clic pe meniul View, dar numai în cazul în care aţi selectat un dosar cu imagini):

1. în panoul din stânga, clic pe dosarul My Documents (documentele mele);

2. în panoul din stânga, clic pe dosarul My Pictures (imaginile mele);

3. în panoul din dreapta, dublu clic pe dosarul cu imagini Samples Pictures (sunteţi în modul

de vizualizare Filmstrip);

4. clic pe meniul View şi clic pe Thumbnails; 5. clic pe meniul View şi clic pe Tiles.

Captură de ecran în fişier Word XP 1. în panoul din stânga clic pe Local Disk (C:); 2. clic pe meniul View şi clic pe Details;

3. clic pe textul Name (sortare crescătoare de la A la W)

4. apăsaţi tasta Prn Scrn de pe tastatură (în partea de sus a tastaturii, în dreapta tastei F12) (sau

Print Screen pe unele tastaturi); imaginea de pe ecran va fi copiată în memoria Clipboard;

5. în panoul din stânga, clic pe dosarul Angajati;

6. în panoul din dreapta, dublu clic pe dosarul Tehnoredactori;

7. în panoul din dreapta dublu clic pe fişierul Capturi.doc;

8. clic sub cuvântul Open din propoziţia Open Calculator;

9. clic pe meniul Edit şi clic pe comanda Paste; (imaginea va fi adusă din memorie)

10. se salvează cu clic pe meniul File şi clic pe comanda Save;

11. se închide fereastra programului Word cu un clic pe butonul de pe bara titlu a ferestrei

şi se revine în fereastra programului Windows Explorer.

Proprietăţile unităţilor de disc (C: şi D:) pot fi afişate astfel:

1. clic cu dreptul pe numele unităţii de disc (Local Disk (C:) sau D:);

2. mutaţi cursorul pe Properties şi daţi un clic.

Local Disk (C:)

Local Disk (C:)


59



Se afişează o fereastră în care se poate vedea numele unităţii Local Disk, capacitatea

discului, spaţiul ocupat (Used space) şi spaţiul liber (Free space). (Numele Local Disk poate fi şters

cu tasta Backspace şi modificat, de exemplu se introduce de la tastatură Hard Disk sau Maria etc.

şi clic pe butonul OK; - repetaţi pasul 1 şi 2 şi redenumiţi Local Disk.) (Butonul Disk Cleanup... se

utilizează pentru a şterge automat de pe hard disk diferite copii de fişiere sau fişiere temporare, ce au

fost deschise de pe Internet sau au fost realizate cu diferite programe: Word, Excel, Access etc.).

Închideţi fereastra cu clic pe .

Proprietăţile dosarelor (folders) pot fi afişate astfel:

1. în panoul din stânga, se dă un clic cu butonul

drept al mouse-ului pe numele unui dosar (de

exemplu, pe dosarul Angajati);

2. în meniul care se afişează, clic pe comanda

Properties;

3. se afişează o fereastră, în care se poate observa

că dosarul (folder) se află în dosarul rădăcină al

discului C:\ , dimensiunea sa, că conţine 4

fişiere (4 Files) şi încă 2 dosare (2 Folders), data

când a fost creat şi atributele (Read-only =

poate fi doar citit, Hidden = ascuns (nu este

selectat, deci nu este ascuns), Archive = arhivat

sau compresat (nu este selectat, nu este arhivat)).

Proprietăţille fişierelor pot fi afişate astfel 1. în panoul din dreapta, se dă un clic cu butonul

drept al mouse-ului pe numele unui fişier (de

exemplu, pe fişierul Introducere1.txt din

dosarul Autori);


Properties;

3. se afişează o fereastră, în care se poate observa

că fişierul este un document de tip text (Text

Document), poate fi deschis şi modificat cu

ajutorul programului Notepad, se află în

subdosarul Autori din dosarul Angajati,

dimensiunea fişierului, data creerii, modificării

şi data când a fost deschis ultima dată şi aceleaşi

atribute ca şi la dosare (dar nu este selectat

atributul Read-only ci este selectat atributul

Archive adică fişierul este compresat astfel

încât să ocupe cât mai puţin spaţiu pe hard disk);

4. în partea de jos a ferestrei daţi un clic pe

atributul Read-only (numai pentru citire);

5. clic pe butonul OK;

6. dublu clic pe fişierul Introducere 1.txt;

7. în fereastra programului Notepad, la sfârşitul

textului, daţi un clic şi introduceţi propoziţia:

Read-only = numai pentru citire nu si pentru

scriere


60



8. clic pe meniul File şi clic pe Save. Deoarece fişierul are atribut Read-only nu se poate

modifica (nu puteţi adăuga o propoziţie sau şterge un cuvânt sau o propoziţie). De aceea, se

afişează o fereastră în care vă spune că nu poate salva;


- se afişează fereastra Save As;

10. în partea de jos a ferestrei Save As, în

dreapta textului File name este afişat

numele Introducere 1.txt: se şterge cu

tasta Backspace;

11. se introduce de la tastatură Introducere 2; 12. clic pe butonul Save;

13. pe bara de titlu va apărea numele fişierului: Introducere 2.txt;

14. închideţi fereastra programului Notepad cu clic pe .

Ultima propoziţie introdusă va exista numai în fişierul Introducere 2.txt.

Dacă se urmează paşii 1-3, iar în fereastra Properties se selectează cu un clic atributul Hidden

(ascuns) şi clic pe butonul OK, fişierul Introducere 1.txt nu va mai fi afişat în panoul din dreapta.

Scanarea cu un antivirus a unităţii de disc C: 1. în panoul din stânga, clic cu dreptul pe Local Disk (C:)

2. mutaţi cursorul pe Scan with Norton AntiVirus (sau AVG Free) şi daţi un clic;

3. aşteptaţi până scanează şi la sfârşit se afişează o

fereastră cu rezultatul scanării:

4. clic pe OK.

În cazul în care aveţi un hard disk de dimensiune mai mare (250 GB sau mai mult)

scanarea cu antivirusul s-ar putea să dureze mai mult de o oră. Calculatorul poate fi folosit în timp ce

funcţionează antivirusul, dar vor fi încetinite toate comenzile. Se recomandă totuşi ca 1 dată pe lună

să scanaţi hard disk-ul cu antivirusul.

2.11. Arhivarea şi dezarhivarea fişierelor

Prin arhivare se înţelege compresia unui fişier. De exemplu, dacă avem pe hard disk un

fişier de dimensiune 1 657 KB (1,61 MB) iar pe un stick mai avem loc liber numai 1,38 MB. Fişierul

se poate compresa cu ajutorul unui program astfel încât el va avea o dimensiune de 232 KB. Deci,

după compresare fişierul poate fi mutat sau copiat pe stick. De asemenea, fişierele de dimensiune

mare mai pot fi compresate pentru a ocupa cât mai puţin loc pe hard disk.

Arhivarea (compresia) fişierului şi dezarhivarea (decompresia) se poate realiza cu ajutorul

programului WinRar (sau WinZip). Sub sistemul de operare Windows XP se poate folosi programul

WinRar astfel:

Arhivarea (compresarea) unui fişier 1. se porneşte programul Windows Explorer (clic cu dreptul pe butonul Start şi clic cu

stângul pe Explore);

2. în panoul din stânga, clic pe din faţa textului Local Disk (C:);

3. în panoul din stânga, clic pe din faţa dosarului Angajati;


61



4. în panoul din stânga, clic pe dosarul Tehnoredactori;

5. în panoul din dreapta, clic cu dreptul pe fişierul Capturi.doc (113 KB);

6. în meniul care se afişează, mutaţi cursorul mouse-ului pe comanda Send To ;

7. mutaţi cursorul mouse-ului pe comanda Compressed (zipped) Folder şi clic.

În panoul din dreapta se va afişa fişierul compresat (Capturi.zip cu 91 KB).

Dezarhivarea (decompresarea) unui fişier 1. în panoul din dreapta se dă dublu clic pe fişierul compresat (Capturi.zip);

2. în fereastra care se afişează, în partea stângă, se dă un clic pe textul Extract all files

(extrage toate fişierele);

3. se afişează prima fereastră a programului expert de extragere (Extraction Wizard).

Toate programele de tip Wizard afişează mai multe ferestre în care se pot selecta diferite

opţiuni, iar trecerea de la o fereastră la altă fereastră se face cu clic pe Next;

4. după ce aţi dat un clic pe Next se afişează a doua fereastră. Dacă dorim să extragem fişierul

în alt dosar, de exemplu în dosarul Angajati:

- clic pe butonul Browse (navigare);


62



- clic pe My Computer; - clic pe Local Disk(C:);

- clic pe dosarul Angajati;

- după ce s-a selectat dosarul Angajati se dă un clic pe butonul OK;

- se revine în a 2-a fereastră a programului expert şi se dă un clic pe butonul Next;

5. în a 3-a fereastră se dă un clic pe butonul Finish (terminare);

6. se afişează o nouă fereastră, tot a programului Windows Explorer, în care se observă

fişierul extras (Capturi.doc);

- pentru a afişa şi panoul din stânga se dă un clic pe butonul (dosare) de pe bara de

instrumente standard.


63



Fişierul Capturi.doc (de 113 KB) există acum în 2 dosare, în dosarul Angajati şi în

dosarul Tehnoredactori. Dacă dorim să recuperăm loc pe hard disk se poate şterge fişierul

Capturi.doc din ambele dosare şi se poate păstra doar fişierul compresat Capturi.zip (91KB).

Pentru a şterge definitiv un fişier de pe hard disk se mai poate proceda astfel:

1. în panoul din dreapta, se dă un clic pe numele fişierului (clic pe Capturi.doc);

2. se apasă tasta Shift, se ţine apăsată, apoi tasta Delete şi se eliberează ambele taste simultan;

3. se afişează o fereastră în care vă întreabă dacă

sunteţi siguri că vreţi să ştergeţi fişierul

Capturi.doc ? Se dă un clic pe butonul Yes.

În acest caz, fişierul Capturi.doc nu mai ajunge în coşul de gunoi (Recycle Bin), de unde

poate fi restaurat sau poate fi şters definitiv. După ce aţi dat un clic pe butonul Yes în

fereastra Confirm File Delete, fişierul va fi şters definitiv de pe hard disk.

4. în panoul din stânga, clic pe dosarul Tehnoredactori;

5. repetaţi paşii 1 3 şi ştergeţi definitiv şi fişierul Capturi.doc din dosarul Tehnoredactori;

6. închideţi fereastra programului Windows Explorer (cu clic pe de pe bara de titlu).

2.12. Creare folder (dosar) pe Desktop

1. clic cu dreptul într-un loc gol pe Desktop;

2. mutaţi cursorul pe comanda New ►;

3. mutaţi cursorul pe comanda Folder şi daţi

un clic;

4. introduceţi de la tastatură numele Discheta

Candidatului (se poate introduce orice

nume, de exemplu Dosar) şi apăsaţi Enter.

2.13. Utilizarea programului (aplicaţiei)

My Computer

1. daţi dublu clic pe pictograma Discheta Candidatului; se deschide în fereastra programului

My Computer; (cu acest program se lucrează în mod asemănător cu programul Windows

Explorer;) (dosarul Discheta Candidatului este gol deocamdată;)

2. clic pe File;

3. mutaţi cursorul pe New ►;

4. mutaţi cursorul pe Folder şi clic;

5. introduceţi de la tastatură numele subfolder-

ului, Modulul 2 şi apăsaţi Enter;

6. dublu clic pe pictograma Modulul 2;


64



7. clic pe File; 8. mutaţi cursorul pe New ►;

9. mutaţi cursorul pe Text Document şi daţi un clic;

10. introduceţi de la tastatură Examen.txt; 11. dublu clic pe Examen.txt;

12. în ferestra programului Notepad, introduceţi o propoziţie: Acesta este un fisier text.

şi salvaţi (clic pe meniul File şi clic pe comanda Save);

13. închideţi fereastra programului Notepad (clic pe de pe bara de titlu).

Sub sistemul de operarea Windows XP, programul My Computer este identic cu programul

Windows Explorer.

Dacă dorim să afişăm structura arborescentă de dosare şi subdosare, care apare în panoul

din stânga în programul Windows Explorer se procedează astfel:

1. clic pe meniul View;

2. se mută cursorul mouse-ului pe comanda

Explorer Bar;

3. în submeniul care se afişează se mută

cursorul mouse-ului pe comanda Folders;

4. clic pe comanda Folders (dosare).

Sau în loc de paşii 1 4 se dă un clic pe

butonul Folders de pe bara de

instrumente standard.)

Dosarul Discheta Candidatului îl puteţi vedea în panoul din stânga, este sub Recycle Bin

(sau daţi un clic în panoul din stânga pe Desktop şi în panoul din dreapta dublu clic pe dosarul

Discheta Candidatului; clic pe din faţa dosarului Discheta Candidatului; în panoul din stânga

clic pe Modulul 2; închideţi fereastra programului cu clic pe .

2.14. Creare fişier pe Desktop

1. clic cu dreptul într-un loc gol de pe Desktop; 2. mutaţi cursorul pe New ► ;

3. mutaţi cursorul pe Text Document şi clic;

4. introduceţi de la tastatură, Cerere.txt şi Enter;

5. dublu clic pe pictograma Cerere.txt;

6. introduceţi o propoziţie;

7. clic pe meniul File şi clic pe Save;

9. închideţi fereastra programului Notepad (clic pe ).


65



2.15. Ştergere dosar şi fişier de pe Desktop

Pentru a şterge definitiv un dosar sau un fişier de pe Desktop fără a mai utiliza coşul de

gunoi (Recycle Bin) se utilizează combinaţia de taste Shift + Delete astfel:

1. clic pe dosarul Discheta Candidatului;

2. se apasă tasta Shift, se ţine apăsată, apoi tasta Delete şi se eliberează ambele taste simultan;

3. se afişează o fereastră în care vă întreabă dacă sunteţi siguri că vreţi să ştergeţi dosarul

Discheta Candidatului ? Se dă un clic pe butonul Yes.

În acest caz, dosarul Discheta Candidatului nu mai ajunge în coşul de gunoi (Recycle Bin),

de unde poate fi restaurat sau poate fi şters definitiv. După ce aţi dat un clic pe butonul Yes în

fereastra Confirm Folder Delete, dosarul va fi şters definitiv de pe Desktop.

4. clic pe fişierul Cerere.txt;

5. repetaţi paşii 2 şi 3 şi ştergeţi definitiv şi fişierul Cerere.txt de pe Desktop.

2.16. Creare Shortcut (scurtătură) pe Desktop

1. clic cu dreptul într-un loc gol de pe Desktop;

2. mutaţi cursorul pe New ► ;

3. mutaţi cursorul pe Shortcut şi daţi un clic;

se afişează o fereastră;

4. clic pe butonul Browse... (a naviga);

5. se afişează o nouă fereastră în care se dă un

clic pe My Computer (calculatorul meu)

pentru a se afişa unităţile de hard disk;

- se dă un clic pe Local Disk (C:);

6. se derulează de bara de derulare pe verticală până se

vede dosarul Windows;

7. clic pe dosarul Windows;

8. se derulează mai mult de bara de derulare pe verticală

(mai multe clic-uri pe săgeata ▼) până se vede fişierul;

9. clic pe fişierul Notepad.exe;


11. ajungeţi în fereastra de la punctul 3 (Create Shortcut),

unde daţi un clic pe butonul Next;

12. în următoarea fereastră daţi un clic

pe butonul Finish (terminare).

C:


66



Noul shortcut este depus pe Desktop.

Puteţi să daţi un dublu clic pe shortcut, se va afişa fereastra programului Notepad.

Deci, nu mai trebuie să intraţi de la butonul Start Programs ►Accessories ► Notepad.

Închideţi fereastra programului Notepad (clic pe butonul de pe bara de titlu).

A doua metodă de creare de Shortcut pe Desktop este:

1. clic pe butonul Start; 2. mutaţi cursorul pe Programs ►;

3. mutaţi cursorul pe Accessories ►;

4. mutaţi cursorul pe programul Calculator şi clic cu dreptul;

5. în meniul care se afişează, mutaţi cursorul pe comanda Send To ;

6. mutaţi cursorul pe comanda Desktop (create shortcut) şi clic cu stângul;

7. mutaţi cursorul mouse-ului într-un loc gol pe Desktop şi clic cu stângul.

Noul shortcut este depus pe Desktop.

Puteţi să daţi un dublu clic pe shortcut, se va afişa fereastra programului Calculator.

Deci, nu mai trebuie să intraţi de la Start Programs ► Accessories ► Calculator.

Închideţi fereastra programului Calculator (clic pe butonul ).

2.17. Utilizarea comenzii de căutare (Search)

a fişierelor

1. clic pe butonul Start; 2. mutaţi cursorul pe Search ►;

3. mutaţi cursorul pe For Files or Folders... (pentru fişiere sau dosare) şi daţi un clic;

4. se afişează o fereastră:

- în partea stângă a ferestrei se dă un clic pe All files and folders (toate fişierele şi

dosarele);

- dacă nu se cunoaşte tot numele fişierului se poate căuta cu ajutorul înlocuitorilor

(caractere universale):

? = înlocuieşte un singur caracter; * = înlocuieşte mai multe caractere;

De exemplu, putem să căutăm: Capitolul?.txt şi veţi găsi: Capitolul1.txt, Capitolul2.txt, etc.;

*.txt veţi găsi toate fişierele cu extensia .txt;

5. introduceţi de la tastatură, sub textul All or part of the file name (întregul nume al

fişierului sau numai o parte din numele fişierului) *.txt;

6. din lista ascunsă de sub textul Look in, se alege locul în care să se caute; My Computer =

caută pe toate unităţile de hard disk (C:, D:, E: etc.);

- clic pe săgeata ▼ de la listă;

- clic pe Local disk (C:);

7. daţi un clic pe butonul Search (caută );

8. în partea dreaptă a ferestrei apare

rezultatul căutării, adică numele

fişierului şi calea până la el;

- cu dublu clic pe numele fişierului

(Introducere 1.txt);

- se afişează fişierul în fereastra

programului cu care a fost creat

(Notepad);


67



9. pentru o nouă căutare se dă clic pe butonul Back (înapoi).

Se mai poate căuta după un cuvânt din fişierul respectiv sau după o propoziţie (A word or

phrase), după data creerii sau a modificării fişierului (When was it modified), după

dimensiunea fişierului (What size is it) (în Kb, Mb, Gb) sau după alte opţiuni mai avansate

(More advanced options).

10. închideţi fereastra cu un clic pe .

Dacă se doreşte o căutare într-un anumit dosar se poate proceda astfel:

1. clic cu dreptul pe butonul Start;

2. clic cu stângul pe Explore;

3. în panoul din stânga, clic cu dreptul pe dosarul respectiv

(dosarul Angajati);

4. în meniul care se afişează, se mută cursorul pe comanda

Search şi clic;

5. se afişează o fereastră nouă, iar în partea stângă sub textul

All or part of the file name se introduce de la tastatură,

de exemplu, *.doc (adică să caute toate fişierele cu

extensia .doc, realizate cu programul Word, din dosarul

Angajati);

6. clic pe butonul Search;

7. în partea dreaptă a ferestrei apare rezultatul căutării, adică numele fişierului şi calea până la el;

- cu dublu clic pe numele fişierului (Numele.doc);

- se afişează fişierul în fereastra programului cu care a fost creat (Word);

8. închideţi pe rând toate ferestrele cu clic pe butonul de pe bara de titlu.

2.18. Utilizarea panoului de control

(Control Panel)


2. mutaţi cursorul pe Settings ►;

3. mutaţi cursorul pe Control Panel şi

daţi un clic;

4. se afişează o fereastră cu mai multe

pictograme;


68



5. dublu clic pe pictograma System; se afişează aceiaşi fereastră cu componentele calculatorului,

care se afişează când daţi un clic cu dreptul pe pictograma My Computer (de pe Desktop) şi

un clic pe comanda Properties;

- închideţi fereastra cu clic pe butonul ;

6. dublu clic pe pictograma Display; se afişează aceiaşi fereastră de configurare a ecranului, care

se afişează când daţi un clic cu dreptul într-un loc gol pe Desktop şi un clic pe comanda

Properties;


7. dublu clic pe pictograma Date/Time se afişează aceiaşi fereastră pentru modificarea datei

şi orei care se afişează, când daţi un dublu clic pe ceasul de pe bara de programe;


8. dublu clic pe pictograma Mouse se afişează o fereastră unde puteţi schimba setările pentru

Mouse;

- închideţi fereastra cu clic pe butonul .

Adăugarea tastaturii pentru limba română 1. se deschide Control Panel (paşii 1-3 de mai sus);

2. dublu clic pe pictograma Regional and Language Options (opţiuni de regiune şi limbă);

3. în fereastra care se afişează se dă un clic pe tag-ul (eticheta) Languages;

4. în fereastra care se afişează se dă un clic pe

butonul Details;

5. în următoarea fereastră se dă clic pe

butonul Add (adăugare);

6. în următoarea fereastră se deschide lista

ascunsă Language cu un clic pe săgeata ▼;

7. se derulează lista ascunsă (cu mai multe

clic-uri pe săgeata ▼) şi se dă un clic pe

Romanian şi un clic pe butonul OK;

8. se revine în fereastra de la punctul 5 în

care se se dă clic pe butonul OK;

9. se revine în fereastra de la puncul 4 în care

se dă un clic pe butonul OK;


69



10. se revine în fereastra Control Panel, care se închide cu clic pe de pe bara de titlu.

Când se lucrează cu un program (Word, Excel, Access, etc.) se

poate trece pe tastatura românească dacă se dă un clic pe indicatorul EN de

pe bara de programe şi un clic pe RO. Dar, se schimbă semnificaţia tastelor.

De exemplu, deschideţi programul Word:

- clic pe indicatorul EN şi clic pe RO;

- apăsaţi tasta se va afişa ă ;

- apăsaţi tasta se va afişa î ;

- apăsaţi tasta se va afişa â ;

- apăsaţi tasta se va afişa ş ;

- apăsaţi tasta se va afişa ţ ;

- clic pe indicatorul RO de pe bara de programe şi un clic pe EN;

- clic pe butonul de pe bara de titlu; clic pe NO.

2.19. Instalarea unei imprimante


2. mutaţi cursorul pe comanda Settings ►;

3. mutăţi cursorul pe Control Panel şi clic;

4. dublu clic pe pictograma Printers (imprimante);

5. se afişează o fereastră în care se dă dublu clic pe

pictograma Add Printer (adăugare imprimantă);

se porneşte un Wizard (program expert) pentru

instalare;

6. în prima fereastră, clic pe Next; (2)

7. în a 2-a fereastră, se poate alege dacă imprimanta

este legată la un calculator independent sau la un

alt calculator din reţea; clic pe Next;

8. în a 3-a fereastră, se alege firma producătoare (Manufactures) şi tipul imprimantei

(Printers) (Se introduce în unitate discheta sau CD-ul de la imprimantă dacă aveţi şi se dă

un clic pe butonul Have Disk...); clic pe Next;

9. în a 4-a fereastră se poate alege portul la care se leagă imprimanta (LPT1 – interfaţa paralelă);

clic pe Next;

(3) (4)

{

[

:

;

} ]

"

'

|

\


70



10. în a 5-a fereastră, se poate schimba numele

imprimantei şi dacă imprimanta să fie implicită,

adică să fie folosită de toate programele; clic pe

Next;

(5)

(6)

11. în a 6-a fereastră, vă întreabă dacă să tipărească

o pagină de test la imprimanta respectivă; clic pe

No şi clic pe butonul Finish;

12. în fereastra Printers va fi afişată pictograma noii

imprimante;

13. închideţi fereastra cu clic pe .

Setarea unei imprimante ca imprimantă implicită Numai o singură imprimantă poate fi

setată ca imprimantă implicită, de obicei cea mai

folosită:


2. mutaţi cursorul pe comanda Settings ►;

3. mutaţi cursorul pe comanda Printers

şi clic;

4. în fereastra Printers daţi un clic pe noua

imprimantă (HP LaserJet 1100 );


6. clic pe comanda Set as Default;

Imprimanta implicită se recunoaşte prin faptul că este bifată.

2.20. Oprirea, repornirea

şi anularea tipăririi unui fişier

Atunci când tipăriţi un document la o imprimantă pe bara de programe (Taskbar) apare

pictograma imprimantei (în partea dreaptă jos, lângă ceas). De exemplu, tipărim la o imprimanta

fişierul Angajati.txt. După ce aţi deschis fişierul cu programul Notepad:


2. clic pe comanda Print; se afişează fereastra pentru imprimare;

3. clic pe butonul Print;

Pe bara de programe, în partea dreaptă jos se va afişa pictograma imprimantei;

4. clic cu dreptul pe pictograma imprimantei;

HP LaserJet 1100


71



5. clic pe comanda Open Active Printers;

6. se afişează o fereastră în care se dă un clic pe fişierul care se

tipăreşte;

7. clic pe meniul Document;

8. clic pe comanda Pause Printing (pentru a opri tipărirea) sau Cancel Printing (pentru a

anula tipărirea);

9. se închide fereastra, cu clic pe ;

- în cazul în care s-a anulat tipărirea (Cancel Printing) pictograma imprimantei, de pe

bara de programe va dispărea, aproximativ după 5 minute;

- în cazul în care s-a oprit imprimanta (Pause Printing) pictograma imprimantei, de pe

bara de programe, nu dispare.

Repornirea imprimantei: 1. clic cu dreptul pe pictograma imprimantei;

2. clic pe comanda Open Active Printers;

3. clic pe numele fişierului oprit la tipărire;


5. clic pe comanda Pause Printing (pentru a o deselecta);

6. închideţi fereastra cu clic pe .

Ang

a

Angajati.txt - Notepad


72



3. Microsoft Word XP

3.1. Pornirea programului (aplicaţiei) Word . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73

3.2. Salvarea unui document Word (care nu are încă un nume) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74

3.3. Deschiderea unui document nou, comutarea între documente deschise

şi închiderea unui document . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75

3.4. Deschiderea unui document (fişier) ce a fost salvat pe hard disk . . . . . . . . . . . . . . . 76

3.5. Selectarea, copierea şi mutarea textului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76

3.6. Afişarea unui document pe ecran în diferite moduri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79

3.7. Căutare şi înlocuire text dintr-un document . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80

3.8. Inserare de simboluri în text . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81

3.9. Formatarea caracterelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82

3.10. Formatarea paragrafelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86

3.11. Utilizarea stilurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88

3.12. Borduri şi haşuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89

3.13. Liste numerotate şi liste marcate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91

3.14. Formatarea paginilor unui document (fişier) pentru tipărire . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93

3.15. Introducere antete şi subsoluri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95

3.16. Schimbarea dimensiunii Tab-ulatorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97

3.17. Salvarea unui document Word cu extensie .txt, .rtf şi .htm (sau .html) . . . . . . . . . 98

3.18. Salvarea unui document Word ca şi şablon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100

3.19. Vizualizare înaintea imprimării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100

3.20. Tabele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101

3.21. Desenarea obiectelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106

3.22. Inserare obiecte de tip imagine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110

3.23. Inserare diagramă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113

3.24. Îmbinarea corespondenţei (Mail Merge) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114

3.25. Imprimare (tipărire) în fişier . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117

3.26. Utilizarea corectorului ortografic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118


73



Microsoft Word XP

Programul Microsoft Word XP este o aplicaţie care se utilizează pentru procesarea textelor.

3.1. Pornirea programului (aplicaţiei) Word

1. clic pe butonul Start Programs ►Microsoft Word; sau

2. dublu clic pe pictograma (shortcut) sub care scrie Microsoft Word.

Pe ecranul monitorului va apărea imaginea specifică acestui program, ce conţine:

bară de titlu bară de meniuri bară de instrumente standard bară de formatare

Suprafaţa de lucru

riglele

cursorul text

bară de derulare pe verticală

bară de derulare pe orizontală

butoane pentru tipuri de vizualizare

bară de stare

Observaţii:

Panoul de activitate (Task Pane) se poate închide, dacă daţi un clic pe X din dreapta textului

New Document.


74



Dacă bara de instrumente standard şi bara de

formatare sunt afişate pe un singur rând, pentru a le afişa

pe 2 rânduri se procedează astfel:

1. mutaţi cursorul mouse-ului pe meniul View şi daţi un clic;

2. mutaţi cursorul mouse-ului pe comanda Toolbars

(bare de instrumente);

3. mutaţi cursorul mouse-ului pe comanda Customize...

(personalizare) şi daţi un clic;

4. se afişează o fereastră, în care daţi un clic pe eticheta

Options;

5. se da un clic pe caseta din faţa textului Show Standard

and Formating toolbars on two rows (afişează bara de

instrumente standard şi bara de formatare pe 2 rânduri);

6. clic pe butonul Close.

Introduceţi următorul text (fără indicaţiile din paranteze şi fără caractere româneşti):

GRĂDINA BOTANICĂ DIN CLUJ-NAPOCA (apăsaţi tasta Enter)

(apăsaţi tasta Tab) Grădina Botanică din Cluj-Napoca a fost înfiinţată în anul 1920 de

către prof. Alexandru Borza. (apăsaţi tasta Enter)

3.2. Salvarea unui document Word

(care nu are încă un nume)

1. clic pe meniul File şi clic pe comanda Save As (sau Save) sau clic pe al treilea buton de pe

bara de instrumente standard Save; deoarece fişierul nu are încă nume orice comandă,

din cele de mai sus, va afişa fereastra Save As;

2. în dreapta textului Save in (salvare în) aveţi textul My Documents (documentele mele) clic

pe săgeata ▼ din dreapta şi clic pe Local Disk(C:);

3. dublu clic pe dosarul cu numele vostru;

4. în caseta File name (nume fişier) daţi un clic pe textul Gradina Botanica.doc ştergeţi tot

cu tasta Backspace şi Delete;

5. introduceţi de la tastatură Exemplul 1;

6. clic pe butonul Save.

(pe bara de titlu apare )


75



Introduceţi următoarea frază şi apăsaţi pe tastele indicate între paranteze:

(Tab) Grădina ocupă o suprafaţă de 14 ha de teren accidentat şi variat, care se pretează

cu succes la cultivarea unor colecţii de plante extrem de diversificate. (Enter)

Salvări repetate Deoarece fişierul are deja un nume pe bara de titlu (Exemplul 1.doc) nu se mai salvează cu

comanda Save As din meniul File ci cu clic pe butonul Save sau clic pe meniul File şi clic pe

comanda Save.

3.3. Deschiderea unui document nou,

comutarea între documente deschise

şi închiderea unui document


2. clic pe comanda New (se afişează Task Pane-ul);

3. mutaţi cursorul în Task Pane pe Blank Document şi daţi un clic

(ajungeţi în documentul 2);

Dacă nu vrem să se afişeze Task Pane-ul:

- clic pe primul buton de pe bara de instrumente New Blank

Document (ajungeţi în documentul 3).

Închiderea unui document Închideţi documentul 3 cu un clic pe de pe bara de meniuri sau clic pe meniul File şi

clic pe Close.

În documentul 2 (pe bara de titlu aveţi Document 2 - Microsoft Word)

Introduceţi următorul text şi apăsaţi pe tastele indicate între paranteze:

(Tab) ”Este bine ca foarte mulţi români să se pregătească de pe acum pentru a şti să se

folosească de un calculator. În curând, asemenea cunoştinţe vor fi obligatorii la angajare,

inclusiv pentru funcţionarii publici.” (Enter)

Dan Nica, Ministrul Comunicaţiilor şi Tehnologia Informaţiei. (Enter)

Încercaţi să închideţi documentul cu un clic pe

de pe bara de meniuri.

Se va afişa o fereastră în care vă întreabă dacă nu

vreţi să salvaţi:

- clic pe No, se pierde documentul dacă se închide calculatorul;

- clic pe Cancel (anulare) se revine în fereastra Word-ului;

- clic pe Yes, se afişează fereastra Save As.

Daţi un clic pe Cancel şi salvaţi (clic pe Save) pe discul C:, în dosarul cu numele vostru şi

cu numele Exemplul 2.


76



Comutarea între documente deschise 1. se dă un clic pe numele documentului de pe bara de programe sau

2. clic pe meniul Window şi clic pe numele documentului (Exemplul 1.doc).

Închiderea programului Word 1. clic pe bara de titlu pe butonul sau

2. clic pe meniul File şi clic pe comanda Exit.

Deschideţi din nou programul Word cu dublu clic pe shortcut-ul Word de pe Desktop.

3.4. Deschiderea unui document (fişier)

ce a fost salvat pe hard disk

I. în Task Pane, sub textul Open apar numele ultimelor 4 fişiere cu care s-a lucrat, clic pe

numele fişierului: Exemplul 1.doc;

II. clic pe meniul File, în partea de jos a meniului, aveţi din nou numele ultimelor 4 fişiere cu

care s-a lucrat, clic pe numele fişierului: Exemplul 2.doc; - închideţi ambele fişiere cu clic

pe meniul File şi clic pe comanda Close (de 2 ori).

Dacă numele fişierului nu este afişat în lista ultimelor 4 fişiere:

III. clic pe al doilea buton de pe bara de instrumente Open;

IV. clic pe meniul File şi clic pe comanda Open.

În cazul metodelor III şi IV se afişează fereastra Open asemănătoare cu fereastra Save As.

1. Deschideţi fişierul de pe discul C:, din dosarul cu numele vostru;

2. în dreapta textului Look in (caută în) aveţi textul My Documents (documentele mele) clic

pe săgeata ▼ din dreapta şi clic pe Local Disk(C:);


4. clic pe numele fişierului (Exemplul

2.doc);

5. clic pe butonul Open.

Repetaţi şi deschideţi şi fişierul

Exemplul 1.doc.

3.5. Selectarea, copierea şi mutarea textului

Există mai multe posibilităţi de a selecta text. Cele mai folosite sunt:

1. se mută cursorul mouse-ului la începutul paragrafului, de exemplu în faţă la G de la Grădina

şi se dă un clic;

2. se ţine butonul stâng al mouse-

ului apăsat şi se deplasează

până la sfârşitul paragrafului

(adică până peste punct) şi

apoi se eliberează butonul.

Open


77



Deselectare – clic în afara textului selectat.

Selectare o singură linie de text 1. mutaţi cursorul mouse-ului în partea stângă a titlului, în apropierea riglei din stânga;

2. când se schimbă forma cursorului într-o săgeată albă se dă un clic;

Puteţi continua pe margine, lângă riglă, cu butonul stâng al mouse-ului apăsat, până selectaţi

tot textul;

Deselectaţi cu un clic în afara textului selectat.

Selectarea unui singur cuvânt din text Mutaţi cursorul mouse-ului pe cuvântul respectiv (Alexandru) şi dublu clic.

Selectarea întregului text al unui document Un document poate avea mai multe pagini şi pentru a selecta automat întregul text al unui

document:

1. clic pe meniul Edit; 2. clic pe comanda Select All.

Un text selectat poate fi apoi formatat, mutat, copiat sau şters.

Ştergerea - apăsaţi tasta Delete.

Anulare ultima comandă - pe bara de instrumente standard daţi un clic pe butonul Undo.

Revenire la ultima comandă - pe bara de instrumente standard daţi un clic pe butonul Redo.

Daţi încă un clic pe butonul Undo.

Afişarea codurilor ascunse

- clic pe butonul (Show/Hide) de pe bara de instrumente standard:

- unde aţi apăsat tasta Tab se afişează

- unde aţi apasat tasta Spaţiu se afişează un punct ·

- unde aţi apăsat tasta Enter se afişează ¶ .

Codurile ascunse servesc la poziţionarea într-un document şi la selectarea textului.

De exemplu:

1. mutaţi cursorul mouse-ului

în faţa la ultimul şi daţi un

clic;

2. apăsaţi încă o dată tasta

Enter;

3. selectaţi tot textul (clic pe meniul Edit şi clic pe comanda Select All).


78



Copiere

4. clic pe meniul Edit şi clic pe comanda Copy sau clic pe butonul Copy de pe bara de

instrumente standard;

5. mutaţi cursorul pe cel de al doilea ¶ de sub text şi clic;

6. clic pe meniul Edit şi clic pe comanda Paste sau clic pe butonul Paste de pe bara de

instrumente standard;

7. mutaţi cursorul mouse-ului (la sfârşitul textului al doilea) şi clic pe al doilea ¶ de sub text;

8. clic pe butonul Paste de pe bara de instrumente.

Puteţi şterge un Enter dacă apăsaţi tasta Delete. Repetaţi încă de 4 ori paşii 7 şi 8. (să aveţi

încă 4 copii ale textului).

Salvaţi cu clic pe butonul Save de pe bara de instrumente (sau clic pe meniul File şi clic

pe comanda Save).

Deschideţi un document nou: clic pe primul buton New Blank Document de pe bara de

instrumente standard şi clic pe butonul Paste de pe bara de instrumente.

Reveniţi, cu un clic pe Exemplul 1.doc de pe bara de programe.

Mutare 1. în primul text, dublu clic pe Alexandru;

2. clic pe meniul Edit şi clic pe comanda Cut sau clic pe butonul Cut de pe bara de

instrumente;

3. clic pe Exemplul 2. doc de pe bara de programe;

4. clic pe butonul Paste de pe bara de instrumente;

5. reveniţi, cu un clic pe Exemplul 1.doc de pe bara de programe. În primul text nu mai aveţi

cuvântul Alexandru.

Salvaţi cu clic pe butonul Save de pe bara de instrumente (sau clic pe meniul File şi clic

pe comanda Save).

Salvarea unui document, salvat anterior pe hard disk, dar cu un alt nume 1. clic pe meniul File;

2. clic pe comanda Save As… ;

3. în fereastra Save As, în caseta File name: introduceţi de la tastatură, peste Exemplul 1.doc,

Gradina şi clic pe Save;

4. închideţi fişierul Gradina.doc cu clic pe meniul File şi clic pe comanda Close;

5. deschideţi fişierul Exemplul 1.doc;

clic pe meniul File şi în partea de jos a meniului, daţi un clic pe numele fişierului Exemplul

1.doc.


79



3.6. Afişarea unui document pe ecran

în diferite moduri

1. clic pe meniul View (vizualizare);

Închideţi meniul View cu un clic în pagină.

În loc să folosim comenzile din meniul View putem să folosim butoanele din stânga jos,

din dreptul barei de derulare pe verticală, care au aceiaşi semnificaţie:

- daţi un clic pe fiecare buton, după care rămâneţi pe vizualizare cu aspect pagină de

imprimantă (Print Layout);

2. clic pe meniul File şi clic pe Print Preview… - vizualizare înainte de tipărire pe

imprimantă; clic pe butonul Close;

3. (vizualizare pe ecran întreg) clic pe meniul View şi clic pe comanda Full Screen (ecran

întreg);

- mutaţi cursorul mouse-ului în partea de sus şi o să observaţi că apare bara de meniuri;

- apare şi o mică fereastră în care daţi un clic pe Close Full Screen pentru a

închide vizualizarea pe ecran întreg.

Modificarea dimensiunii de vizualizare a documentului pe ecran 1. clic pe meniul View; 2. clic pe comanda Zoom… (panoramare);

3. în fereastra Zoom daţi un clic pe 200%; 4. clic pe butonul OK;

5. pe bara de instrumente, aveţi o casetă în care acum o să aveţi afişat 200%;

6. clic pe săgeata ▼ din casetă;

7. clic pe 150%;

Dacă vrem o vizualizare, de exemplu de 140%:

1. clic pe meniul View şi clic pe Zoom…;

2. la caseta Percent: daţi mai multe clic-uri pe săgeata în jos ▼până când ajungeţi la 140%;



80



Reveniţi la vizualizare 100%, din caseta de pe bara de instrumente.

În document, pentru a ajunge rapid la ultimul Enter, apăsaţi pe rând tastele

Ctrl şi End şi apoi le eliberaţi. Apăsaţi tasta Enter până când ajungeţi în

pagina 2 (pe bara de stare se vede Page 2);

1. clic pe meniul View şi clic pe Zoom…;

2. sub textul Many pages aveţi desenat un televizor, daţi un clic pe săgeata în

jos ▼ de pe desen;

3. mutaţi cursorul mouse-ului până în pagina a 2-a, pe orizontală şi daţi un clic;


Reveniţi la vizualizare 100%, din caseta de pe bara de instrumente standard.

Afişarea sau ascunderea panoului de activitate (Task Pane) 1. clic pe meniul View;

2. clic pe Task Pane;

3. (ascundere) clic pe meniul View şi clic pe Task Pane.

Afişarea sau ascunderea barelor de instrumente 1. clic pe meniul View;

2. mutaţi cursorul pe Toolbars ► (bare de instrumente)

(cele bifate, înseamnă că le aveţi afişate pe ecran);

3. mutaţi cursorul pe Tables and Borders (bara de

instrumente pentru tabele şi borduri) şi daţi un clic;

Repetaţi paşii 13 şi o să deselectaţi bara de instrumente,

care va dispărea de pe ecran.

Ascunderea sau afişarea riglelor 1. clic pe meniul View;

2. clic pe Ruler (rigle).

Repetaţi paşii 1 şi 2 ca să afişaţi riglele.

(În documentul Exemplul 1.doc – apăsaţi pe rând tastele Ctrl şi Home şi le

eliberaţi simultan, pentru a ajunge rapid pe primul caracter din document.)

3.7. Căutare şi înlocuire text dintr-un document

În meniul Edit aveţi două comenzi care deschid de fapt aceiaşi fereastră: Find… (a căuta

un text) şi Replace… (înlocuire text).

1. clic pe meniul Edit;

2. clic pe comanda Replace…;

3. în câmpul Find What se introduce textul care se caută (Borza);

4. în câmpul Replace with se introduce textul cu care se înlocuieşte (Popa);

Pentru a înlocui numai anumite cuvinte din text se folosesc butoanele Find Next şi Replace:

- clic pe Find Next (găseşte primul Borza);

- clic pe Find Next (găseşte al doilea Borza);

- clic pe butonul Replace;

- clic pe Find Next (găseşte al treilea Borza);

- clic pe Find Next (găseşte al patrulea Borza);

- clic pe butonul Replace;


81



- apare o fereastră în care vă spune că a terminat de căutat, clic pe butonul OK.

Închideţi fereastra Find and Replace cu clic pe de pe bara de titlu a ferestrei.

Pentru a înlocui automat un text cu alt text 1. clic pe meniul Edit;

2. clic pe comanda Replace…;

3. în câmpul Find What se şterge şi se

introduce textul care se caută (Alexandru);

4. în câmpul Replace with se introduce textul

cu care se înlocuieşte (Victor);

5. clic pe butonul Replace All;

6. apare o fereastră în care vă spune câte

înlocuiri a făcut în text;


8. închideţi fereastra Find and Replace cu clic pe .

(În document vă poziţionaţi la sfârşitul textului, derulaţi de bara de derulare şi daţi un clic

pe al treilea ¶ .)

3.8. Inserare de simboluri în text

1. clic pe meniul Insert;

2. clic pe comanda Symbol…;

3. se afişează o fereastră, în care

derulaţi de bara de derulare pe

orizontală, până vedeţi în

dreptunghi simbolul dorit (£ = lira);

4. clic pe simbolul respectiv;

5. clic pe butonul Insert.

Dacă deschideţi lista de la Font o

să vedeţi că există mai multe seturi

de simboluri, în funcţie de fonturile

care au fost instalate.

De exemplu, apăsaţi tasta W,

pentru a ajunge mai repede în listă

la fontul Webdings pe care daţi un

clic; apoi daţi un clic pe oricare

dintre desenele respective şi un clic

pe butonul Insert.

Dacă în text folosiţi un simbol în mai multe locuri, pentru a nu deschide tot timpul fereastra

Symbol, se poate ataşa unui simbol o anumită combinaţie de taste, astfel:


82



1. clic pe unul din simboluri ();

2. clic pe butonul Shortcut Key…;

3. în caseta Press new shortcut key (apăsaţi noua

combinaţie de taste) apăsaţi pe rând tastele Alt şi

C şi apoi eliberaţi tastele simultan;

4. clic pe butonul Assign;

5. clic pe butonul Close;

6. închideţi şi fereastra Symbol, clic pe Close;

7. apăsaţi pe rând tastele Alt şi C şi le eliberaţi.

Renunţarea la o combinaţie de taste 1. clic pe meniul Insert şi clic pe comanda Symbol;

2. clic pe simbolul respectiv ();

3. clic pe butonul Shortcut Key…;

4. în caseta Current keys, clic pe combinaţia de

taste Alt+C;

5. clic pe butonul Remove;

6. clic pe butonul Close;

7. închideţi şi fereastra Symbol, clic pe butonul Close.

Salvaţi cu clic pe butonul Save şi închideţi

documentul cu clic pe meniul File şi clic pe

comanda Close.

Deschideţi un document nou cu un clic pe butonul

New Blank Document.

3.9. Formatarea

caracterelor

A formata caracterele dintr-un text înseamnă a le atribui anumite caracteristici: dimensiune,

culoare, efecte etc.

1. clic pe meniul Format;

2. clic pe comanda Font; se afişează o fereastră (o vezi pe pagina următoare).

Exemplu:

1. în lista de la Font, derulaţi de bara de derulare, în sus, până vedeţi fontul Courier New;

2. clic pe fontul Courier New;

3. în lista Font Style daţi un clic pe Bold Italic (adică îngroşat şi înclinat);

4. în lista de la dimensiuni, derulaţi de bara de derulare în jos (mai multe clic-uri pe săgeata

▼), mutaţi cursorul pe 16 şi clic;

5. deschideţi lista Font Color (culori pentru texte) cu un clic pe săgeata ▼ şi clic pe culoarea

albastră;

6. deschideţi lista Underline Style (stiluri de sublinieri) cu un clic pe săgeata ▼ şi clic pe cea

cu 2 linii ( );

7. deschideţi lista Underline Color (culori pentru sublinieri) cu un clic pe săgeata ▼ şi clic

pe culoarea roşie;

8. la efecte, selectaţi cu un clic Shadow şi Small caps;

9. închideţi cu un clic pe butonul OK;


83



10. introduceţi de la tastatură următorul text: PPRROOGGRRAAMMUULL WWOORRDD EESSTTEE UUNN PPRROOCCEESSOORR DDEE TTEEXXTTEE..

(şi apăsaţi tasta Enter).

Observaţii:

Cele mai importante comenzi le aveţi şi pe bara de formatare.

Dacă textul a fost deja introdus în pagină pentru a putea fi formatat trebuie să fie prima dată

selectat (adică cu butonul stâng al mouse-ului apăsat se deplasează mouse-ul peste textul

respectiv sau cu dublu clic pe un cuvânt).

De exemplu:

1. dublu clic pe cuvântul Word; şi de pe bara de formatare:

2. la a doua casetă de pe bara de formatare daţi un clic pe săgeata ▼ şi se

va deschide lista de fonturi;

3. mutaţi cursorul pe fontul Arial şi daţi un clic;

4. a treia casetă este pentru dimensiuni , daţi un clic pe săgeata ▼, mutaţi cursorul pe

20 şi daţi un clic;

5. butoanele Bold şi Italic sunt apăsate, deci daţi un clic pe ca să renunţam la înclinat (sau

cursiv) (butonul Underline este pentru subliniere cu o singură linie, deci nu este apăsat);

6. pentru a schimba culoarea la text, clic pe săgeata de la butonul cu Font Color şi clic pe

culoarea verde;

7. pentru a adăuga o culoare de fond în spatele unui text, clic pe săgeata de la butonul

Highlight şi clic pe culoarea galbenă.

Afişaţi codurile ascunse (clic pe butonul cu Show/Hide) şi clic pe al doilea ¶ (al doilea

Enter);

1. clic pe meniul Format şi clic pe comanda Font;

2. în lista Font, selectaţi fontul Times New Roman;

3. în lista Font style, selectaţi Regular; 4. în lista Size, selectaţi 12;

5. deschideţi lista de la Font color şi clic pe textul Automatic;

6. deschideţi lista de la Underline style şi clic pe textul none;

7. la efecte, deselectaţi: clic pe Shadow şi clic pe Small caps;



84



Introduceţi următorul text şi apăsaţi pe tastele indicate între paranteze:

Programul Word este o aplicaţie care necesită mediul Windows. (Enter)

Utilizarea comenzilor. (Enter)

Dacă o comandă apare estompată (gri), ea nu are sens în contextul în care încercăm să o

folosim. De exemplu, comanda Paste din meniul Edit apare estompată dacă nu s-au folosit

înainte comenzile Cut sau Copy. (2 Enter).

Salvaţi pe discul C:, în dosarul cu numele vostru şi cu numele Curs.doc:

1. clic pe meniul File şi clic pe comanda Save As…;

2. clic pe săgeata ▼ din caseta Save in şi clic pe Local Disk (C:);


4. în caseta File name ştergeţi tot cu Backspace sau Delete şi introduceţi Curs;


Salvaţi încă o dată, pe discul C:, în dosarul cu numele vostru dar cu un alt nume:

1. clic pe meniul File şi clic pe comanda Save As…;

2. clic pe săgeata ▼ din caseta Save in şi clic pe Local Disk (C:);


4. în caseta File name ştergeţi tot cu Backspace sau Delete şi introduceţi Programul Word;


Copiaţi textul de încă 5 ori:

1. selectaţi tot textul: clic pe meniul Edit şi clic pe comanda Select All;

2. clic pe butonul Copy de pe bara de instrumente (sau clic pe meniul Edit şi clic pe

comanda Copy);

3. la sfârşitul textului, clic pe al 3-lea ¶ (al 3-lea Enter);

4. clic pe butonul Paste de pe bara de instrumente (sau clic pe meniul Edit şi clic pe

comanda Paste); (1)

5. clic pe butonul Paste; (2) 6. clic pe butonul Paste; (3)

7. clic pe butonul Paste; (4) 8. clic pe butonul Paste; (5)

9. revenim în primul text, puteţi apăsa tasta Page Up de mai multe ori sau combinaţia de taste

Ctrl + Home;

10. mutaţi cursorul mouse-ului pe margine, în apropierea riglei din partea stângă, în dreptul

liniei: Programul Word este o aplicaţie ce necesită mediul Windows şi daţi un clic;

11. pe bara de formatare:

- clic pe săgeata ▼ de la a doua casetă şi clic pe fontul Arial;

- clic în caseta de la dimensiuni şi introduceţi de la tastatură: 14.5 şi apăsaţi Enter;

- clic pe butonul şi clic pe butonul ;

- clic pe săgeata de la butonul şi clic pe More Colors…(mai multe culori);

- în fereastra care se afişează, la eticheta Standard, daţi un clic pe o culoare (maro) şi

clic pe butonul OK.

Salvaţi cu un clic pe butonul Save de pe bara de instrumente (sau clic pe meniul File şi

clic pe comanda Save).

Copierea formatărilor peste un text care a fost deja introdus 1. selectaţi linia de text: Programul Word este o aplicaţie ce necesită mediul Windows.

2. pe bara de instrumente, clic pe butonul Format Painter;

3. mutaţi cursorul mouse-ului în faţă la Dacă… şi cu butonul stâng al mouse-ului apăsat,

deplasaţi mouse-ul până selectaţi tot textul (adică până la punctul de după Copy);

4. eliberaţi butonul stâng al mouse-ului.


85



Exponent şi Indice 1. clic pe ¶ de la sfârşitul primului text (al doilea ¶ ); apăsaţi tasta Enter;

2. măriţi dimensiunea fontului la 16; 3. introduceţi de la tastatură X;

4. clic pe meniul Format; 5. clic pe comanda Font;

6. în fereastra Font care se afişează, sub textul Effects, clic pe textul Superscript (exponent)

şi clic pe butonul OK;

7. se introduce de la tastatură 3 (cursorul text, rămâne sus);


10. în fereastra Font care se afişează, sub textul Effects, clic pe textul Superscript şi clic pe

butonul OK;

11. introduceţi de la tastatură + Z ; 12. clic pe meniul Format;

13. clic pe comanda Font;

14. în fereastra Font care se afişează, sub textul Effects, clic pe textul Subscript (indice) şi

clic pe butonul OK;

15. se introduce de la tastatură 4 (cursorul text, rămâne jos);


18. în fereastra Font care se afişează, sub textul Effects, clic pe textul Subscript şi clic pe

butonul OK;

19. introduceţi de la tastatură: = 50 şi apăsaţi tasta Enter.

(Rezultatul va fi: X3 + Z4 = 50)

În cazul în care aveţi de introdus mai multe

ecuaţii de acest tip, se pot adăuga butoane

pentru exponent şi indice pe bara de

instrumente standard sau pe bara de formatare

astfel:


2. se mută cursorul pe comanda Toolbars ;

3. se mută cursorul pe comanda Customize

(personalizare) şi se dă un clic;

4. în fereastra care se afişează, se dă un clic pe

eticheta Commands;

5. în partea stângă a ferestrei sunt afişate toate

meniurile, clic pe meniul Format;

6. în partea dreaptă a ferestrei, sub textul

Commands, se derulează cu mai multe clic-

uri pe săgeata în jos ▼ până când se văd textele

Superscript şi Subscript;

7. se mută cursorul mouse-ului pe simbolul ;

8. cu butonul stâng al mouse-ului apăsat se mută simbolul pe bara de formatare, lăngă butonul

şi se eliberează butonul stâng al mouse-ului;

9. se mută cursorul mouse-ului pe simbolul ;

10. cu butonul stâng al mouse-ului apăsat se mută simbolul pe bara de formatare, lăngă butonul

şi se eliberează butonul stâng al mouse-ului;

11. măriţi dimensiunea fontului la 16;

12. introduceţi de la tastatură Z ;

13. pe bara de formatare, clic pe butonul ;

14. introduceţi de la tastatură 2 (cursorul text, rămâne sus);

15. pe bara de formatare, clic pe butonul ; 16. introduceţi de la tastatură + Y;



86



18. introduceţi de la tastatură 3 (cursorul text rămâne jos);


20. introduceţi de la tastatură = 10. Rezultatul va fi: Z2 + Y3 = 10

Repetaţi şi introduceţi : X2 + Y4 = 5.

Majuscule şi minuscule 1. în primul text, selectaţi cu dublu clic cuvântul Copy;

2. clic pe meniul Format; 3. clic pe comanda Change Case…;

4. în fereastra care se afişează, clic pe lowercase (litere mici) şi clic pe butonul OK;

5. clic pe meniul Format; 6 . clic pe comanda Change Case… ;

7. în fereastra care se afişează clic pe UPPERCASE (litere mari) şi clic pe butonul OK.

3.10. Formatarea paragrafelor

Un paragraf este considerat terminat când aţi apăsat tasta Enter (adică puteţi avea o singură

linie de text sau mai multe linii de text. Pe bara de formatare aveţi 4 butoane pentru alinierea

paragrafelor pe orizontală:

Align Left Center Align Right Justify (aliniere la stânga) (aliniere la centru) (aliniere la dreapta) (aliniere egală stânga şi dreapta)

În primul text:

1. selectaţi primul paragraf (clic, în partea stângă, în dreptul liniei:

Programul Word este un procesor de texte);

2. pe bara de formatare, clic pe butonul Center;

3. selectaţi paragraful: Utilizarea comenzilor;

4. pe bara de formatare, clic pe butonul Align Right;

5. selectaţi tot paragraful: Dacă o comandă … până la punctul de după Copy;

6. pe bara de formatare, clic pe butonul Justify.

În al doilea text:

1. selectaţi tot paragraful: Dacă o comandă … până la punctul de după Copy;

2. clic pe meniul Format şi clic pe comanda Paragraph… ;

3. (se afişează o fereastră) clic pe săgeata ▼ de la caseta Alignment şi clic pe Justified (sunt

de fapt aceleaşi alinieri pe orizontală);

4. (spaţiul gol dintre liniile de text) Before (înainte de paragraful selectat) clic pe săgeata ▲

până ajungeţi la 12 pt; After (după paragraful selectat): clic pe săgeata ▲ până la 12 pt;

5. sub textul Line spacing:, clic pe săgeata ▼ şi în listă: clic pe textul Exactly (exact);


87



6. At: (la) clic pe săgeata ▲ până ajungeţi la

18 pt.;


Numai în versiunea Word XP, pentru a mări

spaţiul gol dintre liniile de text ale unui

paragraf se poate utiliza butonul Line

Spacing de pe bara de formatare.

În al treilea text:

1. selectaţi tot paragraful: Dacă o comandă

… până la punctul de după Copy;

2. clic pe săgeata ▼ de pe butonul Line

Spacing şi clic pe 2.5 (două linii şi

jumătate goale).

În al patrulea text:

1. selectaţi tot paragraful: Dacă o comandă

… până la punctul de după Copy.

2. clic pe meniul Format şi clic pe comanda

Paragraph…;

3. în fereastra care se afişează, sub textul Indentation (Indentări = dimensiunea spaţiului gol

din stânga şi din dreapta paragrafului selectat): Left (stânga), clic pe săgeata ▲ până ajungeţi

la 0.8 cm; Right (dreapta), clic pe săgeata ▲ până la 0.8 cm;


În al cincilea text:

1. selectaţi tot paragraful: Dacă o comandă … până la punctul de după Copy.

2. clic pe meniul Format şi clic pe comanda Paragraph…;

3. în fereastra care se afişează, clic pe săgeata ▼ de la caseta Alignment şi clic pe Justified;

4. sub textul Indentation: Left (stânga), clic pe săgeata ▲ până ajungeţi la 1 cm;

5. clic pe săgeata ▼ de sub textul Special şi clic pe textul First Line

(prima linie);

6. sub textul By (la), clic pe săgeata ▼ până ajungeţi de la 1.25 cm la

1 cm;

7. (spaţiul gol dintre liniile de text) Before (înainte de paragraful

selectat): clic pe săgeata ▲ până ajungeţi la 12 pt;

8. sub textul Line spacing: , clic pe săgeata ▼ şi în listă: clic pe textul 1.5 lines;


Observaţie:

Dacă în casetele de sub textul Indentation aveţi dimensiuni în inchi în loc de dimensiuni

în cm, pentru a le schimba în cm se procedează astfel:

1. clic pe meniul Tools (instrumente);


88



2. clic pe comanda Options (opţiuni);

3. se afişează o fereastră în care se dă un

clic pe eticheta General;

4. în partea de jos a ferestrei, în dreapta

textului Measurement units (unităţi de

măsură) se dă un clic pe săgeata ▼ de la

caseta în care este afişat textul Inches;

5. în lista care se afişează se dă un clic pe Centimeters;

6. se închide fereastra cu clic pe butonul OK.

3.11. Utilizarea stilurilor

1. selectaţi linia de text: Utilizarea comenzilor din al doilea text (clic în dreptul liniei:

Utilizarea comenzilor);

2. pe bara de formatare, clic pe săgeata ▼ de la prima casetă; se deschide o listă de stiluri:

3. daţi un clic pe Heading 1 (titlu = Arial, 16 pt. şi B);

4. deschideţi din nou lista de la stiluri şi clic pe

Heading 2 (subtitlu = Arial, de 14 pt., B şi I);

Deci, stilurile realizează automat mai multe formatări

deodată.

Pentru a vedea mai multe stiluri:

1. deschideţi din nou lista de la stiluri şi clic pe textul

More… sau clic pe primul buton ;

2. se afişează panoul de activităţi (Task Pane); în

partea de jos a panoului, în dreapta textului Show,

clic pe săgeata ▼ din casetă;

3. clic pe textul All styles (toate stilurile);

4. derulaţi de bara de derulare de la Task Pane până vedeţi Heading 1, Heading 2, Heading 3, etc.

5. daţi un clic pe Heading 5.

Crearea unui stil 1. în Task Pane, mai sus, clic pe butonul

(stil nou);

Se afişează o fereastră:


89



2. apăsaţi tasta Backspace şi introduceţi de la tastatură, numele noului stil, de exemplu

Colorat;

3. (sub textul Formatting) clic pe săgeata ▼ din dreapta textului Times New Roman şi clic

pe fontul Comic Sans MS;

4. clic pe săgeata ▼ din dreapta lui 13 şi clic pe 16;

5. clic pe săgeata ▼ de pe butonul şi clic pe culoarea roşie;

6. clic pe butonul Format şi clic pe Font; se afişează fereastra Font;

7. clic pe Shadow; 8. clic pe OK;

9. clic pe OK; 10. în Task Pane clic pe Colorat;

11. jos în Task Pane, clic pe săgeata ▼din dreapta textului Show şi clic pe Available styles

(pentru a vedea mai puţine stiluri);

12. închideţi Task Pane-ul cu clic pe x ;

13. selectaţi, în al treilea text, tot linia: Utilizarea comenzilor;

14. pe bara de formatare, clic pe săgeata ▼ de la prima casetă, şi clic pe stilul Colorat.

(Salvaţi cu clic pe butonul Save.)

3.12. Borduri şi haşuri

În textul al treilea selectaţi cu dublu clic cuvântul Copy şi pe bara de formatare clic pe

butonul Outside Border (bordură exterioară simplă);

1. în textul al patrulea selectaţi cuvintele: mediul Windows;


3. clic pe comanda Borders and Shading (borduri şi haşuri); se afişează o fereastră şi la

eticheta Borders:

4. clic pe desenul din faţa textului

Box (cutie); None (fără bordură),

Shadow (bordură cu umbră), 3-D

(bordură tridimensională), Custom

(bordură personalizată);

5. derulaţi de lista de sub textul Style (stiluri de linii) (mai multe clic pe săgeata ▼) şi clic pe

cea cu 2 linii;

6. clic pe săgeata ▼ de sub textul Color şi clic pe culoarea albastru închis;

7. clic pe săgeata ▼ de sub textul Width (grosimea liniilor) şi clic pe 11/2

pt.

8. clic pe eticheta Shading (haşuri) şi clic pe culoarea galbenă;



90



Repetaţi:

1. selectaţi din textul al patrulea cuvintele: comanda Paste din meniul Edit;

2. clic pe meniul Format; 3. clic pe comanda Borders and Shading;

4. clic pe desenul din faţa textului Shadow;

5. derulaţi de lista de sub textul Style (stiluri de linii) şi clic pe cea cu 3 linii ( ) ;

6. deschideţi lista Color şi clic pe culoarea verde închis;

7. deschideţi lista Width (grosimea liniilor) şi clic pe 21/2

pt.

8. clic pe eticheta Shading (haşuri) şi clic pe culoarea roz;


Aplicare fond în spatele unui text (umbră sau haşură)

În textul al cincilea:

1. mutaţi cursorul mouse-ului în partea stângă, în dreptul primei linii şi daţi un clic (pentru a

selecta prima linie de text: Programul Word este o ...);

2. clic pe meniul Format; 3. clic pe comanda Borders and Shading;

4. clic pe eticheta Shading şi clic pe culoarea verde deschis;


Pentru a aplica o umbră colorată care să ţină exact cât textul şi nu dintr-o margine în cealaltă a

paginii:

1. mutaţi cursorul mouse-ului în partea stângă, în dreptul liniei a doua şi daţi un clic (pentru a

selecta a doua linie de text: Utilizarea comenzilor);


3. clic pe comanda Borders and Shading;

4. (la eticheta Shading) sub textul Apply to (aplicare la) clic pe săgeata ▼ şi clic pe Text;

5. clic pe culoarea galbenă şi clic pe butonul OK;

Selectaţi tot paragraful: Dacă o comandă … până la punctul de după Copy, repetaţi paşii

15 de mai sus, iar la pasul al 5-lea selectaţi culoarea albastru deschis.

Bordură pe prima pagină 1. clic oriunde în prima pagină; 2. clic pe meniul Format;

3. clic pe comanda Borders and Shading; 4. clic pe eticheta Page Border;

5. clic pe desenul din faţă de la textul 3-D;


91



6. derulaţi de lista de sub textul Style (stiluri de linii) şi clic pe cea cu 1 linie împletită (cu 2 culori:

negru şi gri);

7. deschideţi lista Color şi clic pe culoarea roşu;

8. deschideţi lista Width (lăţimea liniilor) şi clic pe 3 pt;

9. în partea dreaptă a ferestrei sub textul Apply to: , clic pe săgeata ▼ de la listă;

10. clic pe textul This section – First page only;

11. clic pe butonul OK. Salvaţi cu un clic pe butonul Save.

Deschideţi un document nou, clic pe butonul New Blank Document.

3.13. Liste numerotate şi liste marcate

1. introduceţi de la tastatură: Prima listă numerotată: (Enter)

2. pe bara de formatare, clic pe butonul Numbering (numerotare);

3. introduceţi de la tastatură, următoarea listă:

1. caiet (Enter)

2. creion (Enter)

3. stilou (Enter)

4. pix (Enter)

5. radieră (Enter)

6. clic pe butonul Numbering (pentru al deselecta) şi apăsaţi tasta Enter;

4. introduceţi de la tastatură: A doua listă numerotată: (Enter).

5. pe bara de formatare, clic pe butonul Numbering (numerotare);

6. introduceţi de la tastatură, următoarea listă:

1. monitor (Enter)

2. tastatură (Enter)

3. mouse (Enter)

4. unitatea centrală (Enter)

5. imprimantă (Enter)

6. clic pe butonul Numbering şi Enter.

Schimbarea tipului de numerotare 1. selectaţi a doua listă (cu stângul apăsat de la monitor la imprimantă);


3. clic pe comanda Bullets and Numbering;

4. se afişează o fereastră şi la eticheta

Numbered, daţi un clic pe unul din

desene ( A), B), C) );


6. selectaţi prima listă;




Numbered, daţi un clic pe unul din

desene ( a), b), c) );


92



10. clic pe butonul Customize… (personalizare);

11. clic pe săgeata ▼ de sub Number style (stiluri de numerotări) şi clic pe I, II, III,…;

12. la caseta Aligned at: (aliniere la) setaţi la 1.5 cm (cu mai multe clic-uri pe săgeata );

13. la caseta Tab space after: (dimensiunea tab-ulatorului de după număr) setaţi la 1 cm;

14. la caseta Indent at: (indentare la) setaţi la 1.5 cm;


Mutaţi cursorul la sfârşitul celei de a doua liste, pe ¶ de

sub textul 5. imprimantă daţi un clic şi apăsaţi Enter.

Liste marcate 1. introduceţi de la tastatură: Prima listă cu marcatori:

2. clic pe butonul Bullets (marcatori) de pe bara de

formatare;

3. introduceţi de la tastatură următoarea listă:

Paris (Enter)

Londra (Enter)

Roma (Enter)

Atena (Enter)

clic pe butonul Bullets pentru a-l deselecta şi Enter;

4. introduceţi de la tastatură: A doua listă cu marcatori:

5. clic pe butonul Bullets de pe bara de formatare;

6. introduceţi de la tastatură următoarea listă:

săpun (Enter)

detergent (Enter)

deodorant (Enter)

parfum (Enter)

clic pe butonul Bullets pentru a-l deselecta şi Enter.

Schimbarea tipului de marcatori 1. selectaţi a doua listă (de la săpun la

parfum);




Bulleted, daţi un clic pe unul din desene

(cel cu săgeţi );


6. selectaţi prima listă;


Bullets and Numbering;

8. se afişează o fereastră şi la eticheta,

Bulleted, daţi un clic pe unul din desene

(cu pătrate );

9. clic pe butonul Customize;


93



10. clic pe butonul Character… ;

(se afişează aceiaşi fereastră Symbol

(meniul Insert şi Symbol);

11. clic pe unul dintre simboluri ();


13. clic pe butonul Font… (se afişează aceiaşi

fereastră Font (meniul Format şi Font);

14. deschideţi lista de sub textul Font Color:

cu clic pe săgeata ▼ şi clic pe culoarea

roşie;



Salvaţi fişierul, cu numele Liste, pe discul C:, în

dosarul cu numele vostru şi închideţi fişierul cu clic pe

meniul File şi clic pe comanda Close.

Reveniţi în fişierul cu numele Programul Word şi

eliminaţi bordura de pe prima pagină:

- clic pe meniul Format şi clic pe comanda Borders

and Shading…;

- clic pe eticheta Page Border;

- clic pe desenul din faţa textului None şi clic pe

butonul OK.

3.14. Formatarea paginilor unui

document (fişier)

pentru tipărire


2. clic pe comanda Page Setup… (setare pagină);

3. se afişează o fereastră cu 3 etichete;

4. clic pe eticheta Paper (hârtiei);

5. deschideţi lista de la Paper Size (dimensiunea

hârtiei);

6. clic pe dimensiunea A4 (dacă nu este selectată);

7. clic pe eticheta Margins (marginile);


94



Exemplu:

1. daţi mai multe clic-uri pe săgeţile de jos (▼) de la

casetele Top (sus), Bottom (Jos), Left (stânga),

Right (dreapta), astfel încât să aveţi:

Observaţie:

Dacă daţi un clic pe butonul Default… şi în

fereastra care se afişează un clic pe butonul

Yes, orice document nou pe care îl veţi

deschide va avea marginile (Top, Bottom,

Left, Right) setate la aceleaşi dimensiuni

(clic pe butonul NO);

2. clic pe butonul OK. Poziţionaţi cursorul text în pagina a 2-a a documentului:

- apăsaţi tasta Page Down de mai multe ori, până ajungeţi în pagina 2;

1. clic pe meniul File şi clic pe comanda Page Setup…;

2. la eticheta Margins modificaţi astfel:

- clic pe desenul sub care scrie Landscape (vedere);

- daţi mai multe clic-uri pe săgeţile în sus (▲) de la casetele Top (sus), Bottom (Jos),

Left (stânga), Right (dreapta), astfel încât să aveţi:

- deschideţi lista de la Apply to: şi clic pe This

point forward (din acest punct mai departe);

3. clic pe butonul OK ;

4. clic pe butonul Undo (pentru a reveni la setările anterioare).

Inserarea şi ştergerea întreruperilor de pagină (afişaţi codurile ascunse: clic pe butonul de pe bara de instrumente (clic pe al doilea ¶

de sub al doilea text)

1. clic pe meniul Insert; 2. clic pe comanda Break…;


95



3. se afişează o fereastră în care (se dă un

clic pe opţiunea Page Break dacă nu este

selectată) se dă un clic pe butonul OK.

În document o să apară un cod ascuns care vă arată poziţia din care s-a întrerupt prima

pagină, iar următorul text va fi trimis în pagina a 2-a.

Ştergere 1. clic pe textul Page Break; 2. apăsaţi tasta Delete;

3. clic pe butonul Undo (pentru a reveni la pagină întreruptă).

Inserarea şi ştergerea întreruperilor de linie 1. în al doilea text, mutaţi cursorul mouse-ului în faţă la n de la cuvântul necesită mediul

Windows;

2. apăsaţi pe rând tasta Shift şi apoi Enter şi le eliberaţi

simultan (combinaţia de taste Shift +Enter);

3. textul necesită mediul Windows o să fie trimis pe linia de text următoare şi o să apară un

cod ascuns de forma: ;

4. pentru a şterge întreruperea de linie puteţi apăsa tasta Backspace sau daţi un clic în faţa codului

şi apăsaţi tasta Delete.

3.15. Introducere antete şi subsoluri

1. clic pe meniul View; 2. clic pe comanda Header and Footer;

3. apare o bară de instrumente pentru antete şi subsoluri;

4. clic pe ceas (Insert Time) pentru a insera automat ora;

5. clic pe calendar (Insert Date) pentru a insera automat data;

6. apăsaţi tasta spaţiu de pe tastatură;

7. clic pe săgeata din dreapta textului Insert AutoText; se deschide o

listă cu texte ce pot fi introduse automat în antete sau subsoluri;

- clic pe Filename and path (nume fişier şi cale);

8. apăsaţi tasta Backspace până ştergeţi tot textul din antet.

Header and Footer


96



Observaţie:

Textele din antete şi subsoluri pot fi formatate, exact ca orice text de pe bara de formatare

sau utilizând meniul Format. De exemplu:

1. pe bara de formatare, clic pe butonul Center;

2. clic pe săgeata ▼ de la butonul pentru dimensiuni şi clic pe 14;

3. clic pe butonul Bold (îngroşat); 4. introduceţi de la tastatură: CURS WORD.

Subsoluri 1. pe bara de instrumente pentru antete şi subsoluri, clic pe butonul Switch Between

Header and Footer (pentru a ajunge din antet în subsol);

2. clic pe primul buton de lângă Insert AutoText ( Insert Page Number) o să aveţi în

subsol:

Dacă un document nu începe cu 1 pe prima pagină (de exemplu cărţile au prima pagină

numerotată cu 3):

1. apăsaţi de 2 ori tasta Backspace pentru a şterge 1;

2. clic pe al 3-lea buton de lângă Insert AutoText

( Format Page Number);

3. în fereastra care se afişează:

- deschideţi lista de lângă textul Number Format,

cu clic pe săgeata ▼ şi clic pe - 1 -, - 2 -, - 3 - ,…;

- clic pe textul Start at: (începe la:);

- clic pe săgeata ▲ de la casetă, până ajungeţi la 3;

- clic pe butonul OK.

4. pe bara de formatare, clic pe Align Right;

5. pe bara de instrumente pentru antete şi subsoluri, clic

pe Insert Page Number.

Veţi avea:

Stabilirea dimensiunii pentru antete şi subsoluri

1. pe bara de instrumente pentru antete şi

subsoluri, clic al 3-lea buton de lângă Insert

AutoText ( Page Setup);

2. se afişează aceiaşi fereastră de la setarea

marginilor paginilor (meniul File şi comanda

Page Setup…) dar la eticheta Layout;

- la caseta pentru antete daţi clic pe săgeata în

jos ▼ până ajungeţi la 1 cm;

- la caseta pentru subsoluri daţi clic pe săgeata

▼ până ajungeţi la 0.5 cm;


Închideţi bara de instrumente pentru antete şi

subsoluri cu clic pe butonul Close.

Observaţi că antetul apare pe fiecare pagină şi

este acelaşi text, iar în subsol apare numărul

paginii, începând cu pagina – 3 – .


97



Modificarea antetului şi a subsolului Se execută dublu clic pe textul din antet, ori pe numărul paginii din subsol şi va apărea din

nou bara de instrumente pentru antete şi subsoluri.

Exemplu: 1. dublu clic pe textul, din antet, CURS WORD;

2. pe bara de instrumente pentru antete, clic pe ceas ( Insert Time);

3. apăsaţi tasta spaţiu;

4. pe bara de instrumente pentru antete, clic pe calendar ( Insert Date);

5. pe bara de instrumente, clic pe butonul Close;

6. salvaţi cu un clic pe butonul Save şi închideţi cu clic pe meniul File şi Close;

7. deschideţi un document nou, cu clic pe butonul New Blank Document.

3.16. Schimbarea dimensiunii Tab-ulatorilor


2. clic pe comanda Tabs…;

3. în fereastra care se afişează, la caseta, de sub textul

Default tab stops: daţi clic pe săgeata în jos ▼ până

ajungeţi la 0.5cm;


5. introduceţi următorul text:

Enter

Tab

Inserarea automată a datei calendaristice: 1. clic pe meniul Insert şi clic pe comanda Date

and Time...;

2. în fereastra care se afişează, sub textul

Language, clic pe săgeata ▼;

3. clic pe Romanian (Romania) şi clic pe butonul

OK;

4. clic în faţa datei calendaristice;


6. clic pe comanda Tabs... ;

7. în fereastra care se afişează, în caseta de sub

textul Tab stop position, introduceţi de la

tastatură 6.25 cm;


98




9. apăsaţi tasta Tab.

În cazul în care într-un document trebuie

să introducem doar numărul paginii şi nu

avem nevoie de antete, există o metodă

mai rapidă şi anume:


2. clic pe comanda Page Numbers…;


- clic pe săgeata ▼de sub Alignment,

clic pe Center;

- când este selectată cutia din faţa textului Show

number on first page numărul paginii va apare pe

prima pagină (deselectată cu un clic = nu mai arată

numărul paginii pe prima pagină);

- clic pe butonul Format;

4. se afişează aceiaşi fereastră:

- clic pe săgeata ▼ de la caseta Number format:

- clic pe -1-, -2-, -3-...;

- clic pe textul Start at, clic pe săgeata în sus ▲ ca să

ajungeţi la 2;


5. salvaţi cu clic pe meniul File şi clic pe comanda Save

As, pe discul C:, în dosarul cu numele dumneavoastră şi

cu numele Reclama.

3.17. Salvarea unui document Word

cu extensie .txt, .rtf şi .htm (sau .html)

În cazul în care dorim să

deschidem un document Word cu un alt

program, Notepad, WordPad sau Internet

Explorer vom salva fişierul cu extensia

corespunzătoare programului respectiv. De

exemplu, salvaţi din nou fişierul

Reclama.doc în dosarul cu numele vostru,

dar cu extensie .rtf:


2. clic pe Save As… ; (dacă în

dreapta textului Save in (salvare

în) aveţi textul My Documents

(documentele mele) clic pe

săgeata ▼ din dreapta şi clic pe

Local Disk(C:), dublu clic pe dosarul cu numele dumneavoastră);

Reclama.doc


99



3. în partea de jos a ferestrei, la caseta Save as type: (tipul documentului) daţi un clic pe

săgeata ▼; se deschide o listă cu extensii;

4. derulaţi lista, (clic pe ▼ de la listă); 5. clic pe Rich Text Format (*.rtf);

6. (dacă dorim să schimbăm şi numele fişierului) în caseta File name: ştergeţi cu Backspace

sau Delete şi introduceţi Oferta;

7. clic pe butonul Save; (pe bara de titlu se observă că sunteţi în fişierul cu numele Oferta şi

cu extensie .rtf.);

8. închideţi fişierul cu clic pe File şi Close;

9. deschideţi fişierul Reclama.doc cu clic pe meniul File şi clic pe numele fişierului;

10. minimizaţi toate ferestrele cu clic pe butonul de pe bara de titlu;

11. deschideţi programul WordPad utilizând calea: clic pe butonul Start Programs ►

Accessories ► WordPad;

12. clic pe meniul File; 13. clic pe comanda Open;

14. în fereastra Open, dacă în dreapta textului Look in (caută în) aveţi textul My Documents

(documentele mele) clic pe săgeata ▼ din dreapta şi clic pe Local Disk(C:);

15. dublu clic pe dosarul cu numele dumneavoastră;

16. clic pe numele fişierului Oferta.rtf şi clic pe butonul Open;

17. închideţi fereastra programului WordPad, cu clic pe butonul de pe bara de titlu;

18. reveniţi în fişierul Reclama.doc (pe bara de programe clic pe Reclama.doc);

Salvaţi din nou fişierul Reclama.doc în dosarul cu numele dumneavoastră, cu extensie .txt:

1. clic pe meniul File; 2. clic pe comanda Save As…;


săgeată ▼; se deschide o listă cu extensii;

4. derulaţi lista, (clic pe ▼ de la listă); 5. clic pe Text Only (*.txt);

6. în caseta File name: lăsăm numele fişierului Reclama.txt;

7. clic pe butonul Save;

8. apare o fereastră în care vă anunţă că veţi pierde formatările pentru texte sau dacă aveţi

imagini le veţi pierde prin conversie. Daţi un clic pe butonul OK (pe bara de titlu se

observă că sunteţi în fişierul cu extensie .txt);

9. închideţi fişierul cu clic pe meniul File şi clic pe comanda Close.

10. deschideţi fişierul Reclama.doc cu clic pe meniul File şi clic pe numele fişierului.

Pentru a deschide fişierul cu programul Notepad se procedează la fel ca şi cu programul

WordPad, urmând paşii 1118, de mai sus, dar la pasul 11 se utilizează calea:

Start Programs ► Accessories ► Notepad.

Salvare ca şi pagină Web (pagină de Internet) (există 2 metode)

1. clic pe meniul File şi clic pe comanda Save As… sau clic pe comanda Save as Web Page…;

2. se afişează de fapt aceiaşi fereastră Save As…, dar în caseta Save as type: aveţi deja Web

Page (*.htm; *.html), în caseta File name: se poate modifica numele fişierului sau se poate

lăsa Reclama.htm;

3. daţi un clic pe butonul Save;

4. fişierul se poate vedea acum cu programul Internet Explorer: clic pe meniul File şi clic pe

comanda Web Page Preview…;

5. închideţi fereastra programului Internet Explorer cu clic pe butonul de pe bara de titlu;

6. închideţi şi fişierul Reclama.htm cu clic pe meniul File şi clic pe comanda Close;

7. (deschideţi fişierul Reclama.doc) clic pe meniul File şi în partea de jos a meniului, clic pe

numele fişierului Reclama.doc.


100



3.18. Salvarea unui document Word ca şi şablon

1. mutaţi cursorul mouse-ului în faţă la numele Pop şi daţi un clic;

2. ştergeţi cu tasta Delete; 3. clic pe meniul File;

4. clic pe Save As…;


săgeată ▼; se deschide o listă cu extensii;

6. derulaţi lista, (clic pe ▼ de la listă); 7. clic pe Document Template (*.dot);

8. în dreapta textului Save in (salvare în) apare textul Templates (şabloane) deoarece acesta este

un dosar în care mai există fişiere cu extensia .dot (sunt şabloane pentru Scrisori de afaceri,

Curriculum Vitae, Calendar, etc. dar în limba engleză); (nu salvăm în acest dosar) clic pe

săgeata ▼ din dreapta şi clic pe Local Disk(C:); dublu clic pe dosarul cu numele vostru;

9. (dacă dorim să schimbăm şi numele fişierului) în caseta File name: ştergeţi cu Backspace

şi introduceţi Sablon;

10. clic pe butonul Save; (pe bara de titlu se observă că sunteţi în fişierul cu numele Sablon şi cu

extensie .dot);

11. în loc de numele Pop pe care la-ţi şters puteţi să introduceţi un alt nume de exemplu: Boca;

12. clic pe meniul File; 13. clic pe Save As… ;

14. în partea de jos a ferestrei, în caseta Save as type: (tipul documentului) daţi un clic pe

săgeata ▼;

15. clic pe Word Document (*.doc);

16. în caseta File name: ştergeţi cu Backspace şi introduceţi Reclama1;


18. închideţi fişierul Reclama1.doc cu clic pe meniul File şi clic pe comanda Close.

Fişierul Sablon.dot nu se modifică. Deci, poate fi folosit în continuare pentru a realiza

oricâte fişiere cu extensia .doc.

3.19. Vizualizare înaintea imprimării

Deschideţi fişierul Programul Word.doc şi daţi clic pe meniul File şi clic pe comanda

Print Preview. În fereastra Print Preview aveţi o bara de instrumente cu umătoarele butoane:

1) Print (imprimanta = dacă daţi un clic pe ea, se porneşte imprimanta, dar fără a mai

apărea fereastra Print);

2) Magnifier (lupă)(când este selectat cu un clic, clic pe pagină = măreşte, încă un clic

pe pagină = micşorează);

3) One Page (afişează o singură pagină odată, dacă apăsaţi tasta Page Down afişaţi a 2-a

pagină şi cu tasta Page Up reveniţi în prima pagină);

4) Multiple Pages (afişează mai multe pagini (maxim 6 pagini), de exemplu:

- clic pe butonul Multiple Pages;

- mutaţi cursorul până în pagina a 2-a şi daţi un clic;

- reveniţi cu un clic pe butonul One Page;

5) Zoom (listă cu dimensiuni de afişare, de exemplu: clic pe săgeata în jos ▼ şi

clic pe 75% ;

6) View Ruler (clic pe el = ascunde riglele, încă un clic pe el = reafişează riglele);

7) Shrink to Fit (când daţi clic pe el = strânge textul, de exemplu din 2 pagini într-o singură

pagină);


101



8) Full Screen (vizualizare pe ecran întreg, numai cu bara de meniuri);

9) (clic pe el = închide fereastra Print Preview);

10) Help (clic pe el şi un clic pe prima linie de text din pagină = se deschide Task

Pane-ul, în care se afişează formatările textului respectiv).

Închideţi cu clic pe .

Salvaţi (clic pe butonul Save) şi închideţi fişierul (clic pe meniul File şi clic pe comanda

Close).

Deschideţi un document nou (clic pe butonul New Blank Document).

3.20. Tabele

Introducere tabel 1. clic pe meniul Table;

2. mutaţi cursorul pe comanda Insert ►;

3. mutaţi cursorul pe comanda Table şi daţi un clic;


- la caseta Number of columns (număr de coloane) daţi

clic pe săgeata ▼ până ajungeţi la 3, iar la caseta

Number of rows (număr de rânduri) daţi clic pe săgeata

▲ până ajungeţi la 3;


(Afişaţi codurile ascunse, clic pe butonul )Pentru a trece dintr-o celulă în altă celulă a

tabelului se utilizează tasta Tab, sau tastele cu săgeţi, sau cu un clic cu mouse-ul în fiecare

celulă.

Introduceţi în tabel următorul text şi apăsaţi pe tastele din paranteze:

Nume (Tab) Prenume (Tab) Salar (Tab)

Pop (Tab) Ioan (Tab) 2 800 (Tab)

Ionescu (Tab) Mihai (Tab) 3 000 (Enter)

Observaţie:

Dacă apăsaţi tasta Enter, la sfârşitul unui text dintr-o celulă, măriţi dimensiunea celulei şi

cursorul rămâne în aceiaşi celulă. De exemplu: după ultimul 0 de la numărul 3000 apăsaţi

tasta Enter (apare codul ascuns ¶ ).

Ionescu Mihai 3 000 ¶

|

Pentru a şterge apăsaţi tasta Backspace.

Selectare o singură celulă din tabel - mutaţi cursorul mouse-ului în partea stângă, în interiorul unei celule (în prima celulă cu

textul Nume), şi când se schimbă forma cursorului într-o săgeată neagră (din I devine )

daţi un clic.

Selectarea unui rând al tabelui - mutaţi cursorul mouse-ului în partea stângă, în afara celulei (în dreptul celulei cu textul

Nume), şi când se schimbă forma cursorului într-o săgeată albă (din I devine ) daţi

un clic;


102



Observaţie:

Textul din tabele poate fi formatat tot de pe bara de formatare sau cu meniul Format şi

comanda Font sau comanda Paragraph ca orice text.

Exemplu: (după ce aţi selectat primul rând al tabelului) pe bara de formatare:

1. clic pe butonul Center; 2. clic pe butonul Bold;

3. clic pe săgeata de la butonul Font Color şi clic pe culoarea albastră.

Selectarea unei coloane a tabelului - mutaţi cursorul mouse-ului deasupra tabelului, în dreptul coloanei a 2-a (celula cu textul

Prenume), şi când se schimbă forma cursorului într-o săgeată neagră (din I devine )

daţi un clic.

Selectarea întregului tabel Se poate face ca şi la orice text, adică se mută cursorul mouse-ului în partea stângă, în afara

tabelului, în dreptul primului rând al tabelului şi cu butonul stâng al mouse-ului apăsat se

deplasează mouse-ul pe marginea din stânga a tabelului până se selectează şi ultimul rând

şi apoi se eliberează butonul stâng.

Deselectaţi cu un clic pe ¶ de sub tabel.

Selectarea unei celule, a unui rând, a unei coloane sau a întregului tabel se poate realiza şi

cu ajutorul meniului Table şi comanda Select ►, dar cursorul text trebuie să fie neapărat

într-o celulă a tabelului.

Exemplu:

1. clic pe textul Pop;

2. clic pe meniul Table;

3. mutaţi cursorul pe comanda Select ►;

4. mutaţi cursorul pe comanda Table (întregul tabel) şi

daţi un clic.

Un tabel selectat poate fi copiat sau mutat în alt loc (în acelaşi document sau în alt document).

Exemplu:

1. clic pe butonul Copy, de pe bara de instrumente standard;

2. clic pe ¶ (Enter) de sub tabel; mai apăsaţi de 2 ori tasta Enter;

3. clic pe butonul Paste, de pe bara de instrumente standard.

Selectaţi din nou primul tabel (tot tabelul) şi schimbaţi fontul Times New Roman cu fontul

Arial (de pe bara de formatare).

Selectaţi al doilea tabel (tot tabelul):

1. clic pe meniul Format şi clic pe comanda Borders and Shading;

2. derulaţi lista de sub textul Style şi clic pe 2 linii ( );

3. deschideţi lista Color, cu clic pe săgeata ▼ şi clic pe culoarea verde;

4. deschideţi lista Width, cu clic pe săgeata ▼ şi clic pe 3 pt;

5. clic pe eticheta Shading şi clic pe culoarea galbenă;


(None = fără borduri, Box = borduri exterioare,

All = toate bordurile; Grid = borduri interioare subţiri faţă de cele exterioare)

Custom = alegere: bordura de sus sau bordura de jos, bordura din dreapta sau bordura din

stânga.


103



Inserare coloană şi rând 1. (în primul tabel) clic pe textul Prenume; 2. clic pe meniul Table;


4. mutaţi cursorul pe Columns to the Right şi clic;

5. (în primul tabel) clic pe textul Pop; 6. clic pe meniul Table;


8. mutaţi cursorul pe comanda Rows Below şi clic.

Ştergere coloană, rând sau întreg tabelul

1. clic pe celula goală dintre Prenume şi Salar;

2. clic pe meniul Table

3. mutaţi cursorul pe comanda Delete ►;

4. mutaţi cursorul pe comanda Columns şi daţi un clic;

5. clic pe celula goală de sub celula cu textul Pop;

6. clic pe meniul Table şi


8. mutaţi cursorul pe comanda Rows şi daţi un clic;

9. clic pe meniul Table (ştergere tabel întreg);

(Dacă selectaţi tot tabelul şi apăsaţi tasta Delete o să ştergeţi numai textul din tabel.)


11. mutaţi cursorul pe comanda Table şi daţi un clic (clic pe butonul Undo pentru a anula

ştergerea tabelului).

Salvaţi fişierul cu numele Tabele, pe discul C: şi în dosarul cu numele dumneavoastră.

coloane la stânga

rânduri deasupra

rânduri dedesupt

coloane la dreapta


104



Modificarea dimensiunilor rândurilor şi coloanelor (se poate face cu mouse-ul sau utilizând meniul Table)

1. mutaţi cursorul mouse-ului pe a 2-a linie orizontală din primul tabel (sub Nume, Prenume

şi Salar);

2. când se schimbă forma cursorului (din I devine

) trageţi cu butonul stâng al mouse-ului apăsat

în jos (se măreşte dimensiunea rândului) şi

eliberaţi butonul stâng;

3. mutaţi cursorul mouse-ului pe linia verticală din dreapta celulei Salar;

4. când se schimbă forma cursorului (din I devine ) trageţi cu butonul stâng al mouse-ului

apăsat spre stânga (se micşorează dimensiunea coloanei) şi eliberaţi butonul stâng; (Orice linie

din tabel poate fi trasă cu butonul stâng al mouse-ului apăsat, cu excepţia primei linii de sus.)

Dacă dorim să dimensionăm coloanele, rândurile sau întreg tabelul la o dimensiune exactă (în

cm) se selectează o coloană, un rând sau mai multe coloane sau rânduri, sau întreg tabelul, se

execută clic pe meniul Table şi clic pe comanda Table Properties... (proprietăţile tabelului).

Exemplu:

1. (selectare coloană) mutaţi cursorul mouse-ului deasupra tabelului, în dreptul coloanei a 2-a

(celula cu textul Prenume), şi când se schimbă forma cursorului într-o săgeată neagră

(din I devine ) daţi un clic;


3. mutaţi cursorul mouse-ului pe comanda Table Properties... şi daţi un clic;

4. în fereastra care se afişează, la eticheta Column (coloane), în dreapta textului Preferred

width (lăţimea preferată) daţi mai multe clic-uri pe săgeata ▼ până când ajungeţi de la

6.29 cm la 3.5 cm;

5. se poate continua dimensionarea coloanelor, cu clic pe butoanele Previous Column

(coloana din faţă, adică prima coloană) sau clic pe butonul Next Column (următoarea

coloană, adică a 3-a coloană). De exemplu, clic pe butonul Previous Column;

6. în dreapta textului Preferred width (lăţimea preferată) daţi mai multe clic-uri pe săgeata în

jos ▼ până când ajungeţi de la 6.29 cm la 2.5 cm;

7. clic pe butonul OK (primele 2 coloane au fost micşorate);

8. (selectare rând) mutaţi cursorul mouse-ului în partea stângă, în afara celulei (în dreptul

celulei cu textul Nume), şi când se schimbă forma cursorului într-o săgeată albă (din I devine ) daţi un clic;


10. mutaţi cursorul mouse-ului pe comanda Table Properties... şi daţi un clic;

11. în fereastra care se afişează, la eticheta Row (rânduri), în dreapta textului Specify height

(înălţimea specificată) daţi mai multe clic-uri pe săgeata în ▲ până când ajungeţi de la 0 cm

la 1 cm; (se poate continua redimensionarea rândurilor cu clic pe butoanele Next Row

(următorul rând, adică al 2-lea rând) sau clic Previous Row (rândul din faţă, adică primul);


105



11. (pentru a centra textul pe verticală într-o

celulă) clic pe eticheta Cell;

12. clic pe desenul de deasupra textului Center;

13. pentru a centra tot tabelul în pagină sau

dacă dorim să introducem text pe lângă

tabel se dă un clic pe eticheta Table;

14. clic pe desenul de deasupra textului

Center (în centrul paginii);

15. clic pe desenul de deasupra textului

Around (în jurul);


17. clic pe ¶ (Enter) de sub tabel; mai apăsaţi

de 10 ori tasta Enter;

18. la sfârşitul primului tabel inseraţi încă 2 rânduri (clic pe Ionescu; clic pe meniul Table);

19. mutaţi cursorul pe Insert şi apoi pe Rows Below şi clic;

20. repetaţi punctul 18 şi 19;

21. clic în prima celulă goală şi introduceţi:

Sortare tabel (clic pe meniul View; mutaţi cursorul pe Toolbars ►, mutaţi pe Tables and Borders şi

daţi un clic. Se afişează bara de instrumente pentru tabele şi borduri)

1. selectaţi toată coloana Nume;

2. clic pe butonul Sort Ascending (sortare în ordine crescătoare);

3. clic pe butonul Sort Descending (sortare în ordine descrescătoare).

Crescător Descrescător

Salvaţi (clic pe butonul Save) şi închideţi fişierul (meniul File şi comanda Close).

Deschideţi un document (fişier) nou (clic pe butonul New Blank Document).


106



3.21. Desenarea obiectelor

Bara de desenare se poate afişa sau ascunde din meniul View Toolbars ► şi clic pe

Drawing (dacă este bifată Drawing bara de desenare este afişată pe ecran, iar dacă nu este bifată

nu este afişată pe ecran) sau cu un clic pe butonul Drawing de pe bara de instrumente standard,

pentru a o afişa, şi încă un clic pe acelaşi buton pentru a o ascunde.

Afişaţi codurile ascunse (clic pe butonul de pe bara de instrumente standard) şi apăsaţi tasta

Enter până ajungeţi în pagina 3.

Apăsaţi combinaţia de taste Ctrl+Home (pentru a ajunge pe primul Enter ( ¶ ) din prima

pagină).

1. pe bara de desenare, clic pe butonul Rectangle (dreptunghi).

Observaţie:

Dacă după ce aţi dat un clic pe butonul Rectangle, se afişează o suprafaţă în care apare textul

Create your drawing here, înseamnă că numai în interiorul acelei suprafeţe se poate desena.

În cazul în care doriţi să desenaţi în orice loc din pagină, această suprafaţă poate fi înlăturată

astfel:

- clic pe meniul Tools şi clic pe comanda Options;

- în fereastra care se afişează se dă un clic pe eticheta General;

- se deselectează cu un clic caseta din faţă şi se închide fereastra cu clic pe butonul OK.

2. mutaţi cursorul mouse-ului în pagină (cam în dreptul celui de al 3-lea ¶ ), forma cursorului

s-a schimbat într-un plus ( + );

3. cu butonul stâng al mouse-ului apăsat deplasaţi mouse-ul spre

dreapta şi apoi în jos până desenaţi un dreptunghi;

- eliberaţi butonul stâng al mouse-ului;

- pe marginea dreptunghiului apar marcatori (cercuri);

4. mutaţi cursorul mouse-ului pe marcatorul din dreapta jos şi când se schimbă forma

cursorului în trageţi cu butonul stâng al mouse-ului apăsat spre exteriorul dreptunghiului

(măriţi dreptunghiul) şi apoi spre interiorul dreptunghiului (micşoraţi); eliberaţi butonul

stâng al mouse-ului;

5. (mutare obiect) mutaţi cursorul mouse-ului pe chenarul (sau în interiorul) dreptunghiului,

între marcatori, şi cu butonul stâng al mouse-ului apăsat deplasaţi spre stânga, dreapta, sus

şi jos. Eliberaţi butonul stâng al mouse-ului;

6. clic în afara dreptunghiului, îl deselectaţi (nu se mai văd marcatorii);

7. clic pe o linie a dreptunghiului (sau în interiorul dreptunghiului), îl selectaţi (apar din nou

marcatorii);

8. (fondul obiectului) pe bara de desenare, clic pe săgeata de la butonul Fill Color şi

clic pe culoarea roz;

9. (chenarul obiectului) pe bara de desenare, clic pe butonul Line Style şi clic pe linia 3 pt;

- (culoarea chenarului) pe bara de desenare clic pe săgeata de la butonul Line Color

şi clic pe culoarea maro;

10. (text introdus într-un obiect) mutaţi cursorul mouse-ului pe al

2-lea ¶ ce este poziţionat cam în dreptul mijlocului

dreptunghiului şi daţi un clic;


107



- apăsaţi tasta Tab şi introduceţi de la tastatură

Dreptunghi (nu se vede scrisul deoarece

dreptunghiul este peste scris);

- clic pe dreptunghi, pentru a-l selecta;

- pe bara de desenare, clic pe butonul ;

- în meniul care se afişează, mutaţi cursorul

pe comanda Order ►;

- mutaţi cursorul pe comanda Send Behind

Text (trimitere în spatele textului) şi daţi un

clic.

Textul (selectat) poate fi apoi formatat ca orice text de pe bara de formatare sau cu meniul

Format;)

(Salvaţi fişierul cu numele Desene, pe discul C: în dosarul cu numele

vostru.)

11. (desenaţi un oval) pe bara de desenare, clic pe butonul Oval;

12. mutaţi cursorul mouse-ului sub dreptunghi şi cu butonul stâng al

mouse-ului apăsat trasaţi un oval;

13. coloraţi fondul ovalului (clic pe săgeata de la butonul Fill Color şi clic pe roşu).

Observaţii:

1) Dacă se ţine apăsată tasta Shift în timp ce desenaţi ovalul (cu butonul stâng al mouse-ului

apăsat), acesta devine cerc.

2) Dacă se ţine apăsată tasta Shift în timp ce desenaţi un dreptunghi (cu butonul stâng al

mouse-ului apăsat), acesta devine pătrat.

3) Dacă se ţine apăsată tasta Shift în timp ce desenaţi o linie sau o săgeată (cu butonul stâng al

mouse-ului apăsat), aceasta este mult mai dreaptă.

Exemplu:

1. pe bara de desenare, clic pe butonul Line;

2. mutaţi cursorul în pagină, sub oval;

3. apăsaţi tasta Shift, şi o ţineţi apăsată, în timp ce trasaţi cu butonul

stâng al mouse-ului apăsat o linie;

4. eliberaţi butonul stâng al mouse-ului şi tasta Shift;

5. pe bara de desenare, clic pe butonul Arrow;

6. mutaţi cursorul în pagină, sub linie;

7. apăsaţi tasta Shift, şi o ţineţi apăsată, în timp ce trasaţi cu butonul stâng al mouse-ului o

săgeată;


9. pe bara de desenare, clic pe butonul Oval;

10. mutaţi cursorul în pagină, sub săgeată;

11. apăsaţi tasta Shift, şi o ţineţi apăsată, în timp ce trasaţi cu butonul stâng al mouse-ului

apăsat un cerc;


13. mutaţi cursorul mouse-ului pe linie şi daţi un clic (selectare linie);

14. pe bara de desenare, clic pe butonul Line Style (stiluri de linii) şi clic pe 3 pt;

15. pe bara de desenare, clic pe butonul Dash Style (linii întrerupte) şi clic pe 3-a linie

( );


108



16. pe bara de desenare, clic pe butonul

Arrow Style (stiluri de săgeţi) şi clic pe a

7-a linie ( );

17. pe bara de desenare, clic pe săgeata de la

butonul, Fill Color (culoarea liniilor) şi

clic pe verde;

18. mutaţi cursorul mouse-ului pe a doua

săgeată, şi daţi un clic;


Arrow Style şi clic pe textul More

Arrows… (mai multe săgeţi);

20. se afişează o fereastră, în care se pot modifica

culorile, stilul şi dimensiunile săgeţilor:

- deschideţi lista End size şi clic pe o

formă de săgeată;


săgeata devine

Copiere obiect desenat 1. (selectaţi obiectul) clic pe cerc;

2. clic pe butonul Copy de pe bara de instrumente standard;

3. clic pe butonul Paste de pe bara de instrumente standard;

4. copia este aşezată lângă original şi o puteţi muta cu butonul stâng

al mouse-ului apăsat unde doriţi (mutaţi-o lângă).

Ştergere obiect desenat 1. (selectaţi obiectul) clic pe primul cerc; 2. apăsaţi tasta Delete.

Cutie de text (Text Box) 1. pe bara de desenare, clic pe butonul Text Box;

2. mutaţi cursorul mouse-ului în pagină (sub a doua săgeată) şi cu butonul stâng al mouse-ului

apăsat trageţi până apare un dreptunghi;

3. introduceţi de la tastatură următorul text:

4. clic în afara cutiei (deselectare);

5. clic pe chenarul cutiei (selectare);

6. dacă trageţi cu butonul stâng al mouse-ului apăsat

de marcatori spre exteriorul cutiei sau spre

interiorul cutiei, măriţi sau micşoraţi cutia de text;

7. dacă mutaţi cursorul mouse-ului pe chenar, între marcatori, şi trageţi cu butonul stâng al

mouse-ului apăsat spre stânga, dreapta, sus sau jos puteţi muta cutia de text în locul dorit;

8. pe bara de desenare, clic pe butonul Line Style şi clic pe 3 pt;

9. pe bara de desenare, clic pe săgeata de la butonul Fill Color şi clic pe maro;

10. coloraţi fondul cutiei (clic pe săgeata de la butonul Fill Color şi clic pe verde deschis);

11. selectaţi tot textul din cutie (cu butonul stâng al mouse-ului apăsat sau clic pe chenarul

cutiei de text, între marcatori);

12. clic pe săgeata de la butonul Font Color (de pe bara de desenare sau de pe bara de

formatare) şi clic pe culoarea roşie;

13. pe bara de formatare, clic pe şi modificaţi dimensiunea la 14 pt. (dacă textul numai

încape în cutie, trageţi cu butonul stâng al mouse-ului apăsat de marcatori).


109



Forme automate 1. pe bara de desenare, clic pe butonul , se deschide un meniu cu comenzi, care

fiecare deschide un alt submeniu, din care pot fi alese diferite forme ce pot fi desenate.

2. mutaţi cursorul pe Stars and Banners;

3. mutaţi cursorul pe steaua cu 5 colţuri

şi daţi un clic;

4. mutaţi cursorul în pagină (sub cutia

de text) şi cu butonul stâng al mouse-

ului apăsat deplasaţi mouse-ul în jos şi

spre dreapta până trasaţi şi apoi

eliberaţi butonul. Ca orice obiect

desenat poate fi redimensionat, copiat,

mutat, colorat.

De exemplu, măriţi conturul la 3 pt şi coloraţi-l în portocaliu, iar fondul în galben.

Toate obiectele desenate pot fi şi rotite, de exemplu:

- mutaţi cursorul mouse-ului pe marcatorul de culoare

verde şi după ce se schimbă forma cursorului , trageţi

cu butonul stâng al mouse-ului apăsat spre dreapta;

- eliberaţi butonul stâng al mouse-ului.

Obiectele desenate mai pot fi rotite sau oglindite pe orizontală sau pe verticală cu ajutorul

meniului butonului Draw şi comanda Rotate or Flip.

Obiectele desenate pot fi aliniate

exact în pagină cu ajutorul comenzii

Align or Distribute din meniul

butonului Draw:

1. clic pe stea;

2. clic pe butonul Draw;

3. mutaţi cursorul pe comanda Align

or Distribute;

4. dacă nu este selectată ultima comandă Relative to Page:

- mutaţi cursorul pe comanda Relative to Page şi daţi un clic;

- clic pe butonul Draw;

- mutaţi cursorul pe comanda Align or Distribute;

- mutaţi cursorul pe comanda Align Center şi daţi un clic.

(Aţi aliniat steaua, pe orizontală, în centrul paginii.)

Tuturor obiectelor desenate li se poate ataşa o umbră astfel:

1. (se selectează obiectul desenat) clic pe stea;

2. pe bara de desenare, clic pe butonul Shadow;

3. în lista care se deschide, clic pe primul desen (Shadow Style 1);


110



Mai multe forme automate (More AutoShapes…) 1. în pagină, clic pe al doilea ¶ de sub stea (pt. a poziţiona cursorul);

2. pe bara de desenare, clic pe butonul ;

3. mutaţi cursorul pe More AutoShapes… şi daţi un clic;

4. se afişează Task Pane-ul în care aveţi mai multe desene;

5. (puteţi derula de bara de derulare de la Task Pane) clic pe unul

din desene (de exemplu pe frunza verde);

Desenul va fi afişat în mod automat în pagină.

WordArt Gallery 1. în pagină, clic pe al doilea ¶ de sub

frunză;


Insert WordArt;

3. se afişează o fereastră în care daţi un

clic pe unul din pătrate (de exemplu pe

cel în care scrie WordArt cu culoare

portocalie, al 4-lea desen din ultimul

rând) şi clic pe OK;

4. în următoarea fereastră, ştergeţi textul

(Your Text Here) cu tasta Backspace;

5. introduceţi de la tastatură: Efect de text


Va apărea şi o bară de instrumente (nu vi se cere), care poate fi utilizată pentru modificarea

culorilor, contururilor etc. (Ca orice obiect desenat, poate fi redimensionat, copiat sau mutat.)

7. clic pe al doilea ¶ de sub obiectul Efect de text.

3.22. Inserare obiecte de tip imagine

1. pe bara de desenare, clic pe butonul Insert Clip Art; (sau clic

pe meniul Insert, mutaţi cursorul pe comanda Picture ►, mutaţi

cursorul pe comanda Clip Art…şi daţi un clic);

2. jos în Task Pane, clic pe textul Clip Organizer… ;

3. se afişează o fereastră, în care daţi un clic pe din faţa textului Office Collections

(colecţia de imagini pentru Office);


111



4. (imaginile sunt grupate pe categorii

şi subcategorii) clic pe categoria

Buildings (clădiri);

5. clic pe o imagine (turnul Eifel);

6. (în fereastra cu imagini) clic pe

meniul Edit şi clic pe comanda Copy

(sau clic pe butonul Copy);

7. (închideţi fereastra cu imagini) clic pe butonul de pe bara de titlu;

8. apare o fereastră în care vă întreabă dacă imaginea să rămână sau nu, în memoria

Clipboard după închiderea ferestrei cu imagini;

- clic pe butonul Yes (da);

9. (în fereastra Word-ului) clic pe

butonul Paste;

Apare imaginea în locul în care

a fost poziţionat cursorul.

10. clic pe imagine pentru a o

selecta; va apărea şi bara de

instrumente pentru imagini.

(dacă nu apare bara de instrumente pentru imagini, puteţi să o afişaţi

cu clic pe meniul View, comanda Toolbars ► şi clic pe Picture);

11. (pentru a putea muta sau redimensiona imaginea, aceasta trebuie

adusă în faţa sau în spatele textului) pe bara de instrumente pentru

imagini, clic pe butonul Text Wrapping şi clic pe comanda

In Front of Text (în faţa textului); se vor schimba marcatorii, în

cerculeţe;

12. trageţi cu butonul stâng al mouse-ului apăsat de marcatorul din

dreapta jos, spre exterior, pentru a mări imaginea;

13. (bordură pentru imagine) pe bara de instrumente pentru imagini, clic pe butonul Line

Style şi clic pe 3 pt;

14. pe bara de desenare, clic pe săgeata de la butonul Fill Color şi clic pe verde;

15. (tăiere imagine) pe bara de instrumente pentru imagini, clic pe butonul Crop;

- mutaţi cursorul pe un marcator, (cel din dreapta, din mijloc);

- cu butonul stâng al mouse-ului apăsat, trageţi spre interiorul imaginii;

- clic pe butonul Crop pentru al deselecta;

16. (pentru a reduce imaginea la dimensiunea originală) pe bara de instrumente

pentru imagini, clic pe butonul Reset Picture (ultimul buton);


112



17. (pentru a roti imaginea, la 900) pe bara de instrumente pentru

imagini, clic pe butonul Rotate Left (pentru a reveni, clic de 3 ori

pe acelaşi buton);

18. (copiere imagine) clic pe butonul Copy de pe bara de instrumente;

19. pentru ca copia să nu fie pusă peste original, clic pe al 2-lea ¶ de sub

imagine;


21. (redimensionare imagine) clic pe prima imagine;

22. pe bara de instrumente pentru imagini, clic pe butonul Format Picture;

23. în fereastra care se afişează, clic pe eticheta Size (dimensiuni);

24. se deselectează cu un clic casetele Lock aspect ratio şi Relative to original size pentru a

putea modifica atât înălţimea cât şi lăţimea imaginii;

25. în caseta din dreapta textului Height

(înălţime), clic în faţă la 5 ştergeţi cu tasta

Delete numărul 5.04, şi introduceţi 4;

26. în caseta din dreapta textului Width (lăţime),

clic în faţă la 5 ştergeţi cu tasta Delete şi

introduceţi 4;


28. (altă metodă) mutaţi cursorul mouse-ului pe a

doua imagine şi clic cu dreptul;


Format Picture;

30. se afişează aceiaşi fereastră (Format Picture),

clic pe eticheta Size;

(se lasă selectate casetele Lock aspect ratio şi

Relative to original size;)

31. sub textul Scale, la caseta din dreapta textului Height

(înălţime), clic pe săgeata ▼ până ajungeţi la 90%

(în caseta din dreapta textului Width (lăţime), se

afişează tot 90%);


Imaginea este redimensionată la 90% din dimensiunea ei originală (Relative to original size).

Alte butoane de pe bara de instrumente pentru imagini:

- clic pe butonul Image Control şi se deschide meniul cu comenzile:

imagine color

imagine colorată în nuanţe de gri

imagine în alb şi negru

imagine color cu nuanţe deschise (spălate)

- urmează 4 butoane pentru contrast şi strălucire pe care puteţi da clic-uri.

Inserare imagine dintr-un fişier de pe hard disk

Fişierele cu imagini au în general extensiile: .bmp, .gif, .jpg (sau .jpeg) şi se pot găsi în diferite

dosare (foldere) cum sunt: My Pictures, Windows sau în dosare create de utilizator: Imagini, etc.


113



1. clic pe al doilea ¶ de sub a doua imagine cu turnul Eifel;


Insert Picture (sau clic pe meniul

Insert, mutaţi cursorul pe Picture ►

şi clic pe comanda From File…(din

fişier));

3. în fereastra care se afişează, în câmpul

Look in aveţi dosarul My Pictures

(imaginile mele) care se instalează

odată cu sistemul de operare Windows

XP; dublu clic pe subdosarul Sample

Pictures (exemple de imagini);

4. se afişează o listă cu imagini, cu

extensie .jpg, clic pe Sunset.jpg;

5. clic pe butonul Insert;

6. clic cu dreptul pe imagine;

7. clic pe Format Picture;

8. clic pe eticheta Size;

9. sub textul Scale, la caseta din dreapta textului Height (înălţime), clic pe săgeata ▼ până

ajungeţi la 30%;


11. pe bara de instrumente pentru imagini, clic pe butonul Text Wrapping şi clic pe

comanda In Front of Text (în faţa textului); se vor schimba marcatorii;

12. clic pe al doilea ¶ de sub imagine.

Imaginile (din Clip Art sau dintr-un fişier) pot fi copiate (cu butoanele Copy şi Paste de pe

bara de instrumente) sau şterse (se apasă tasta Delete) exact la fel, ca orice obiect desenat

cu ajutorul barei de desenare. Imaginile şi obiectele desenate pot fi introduse şi în tabele,

sau în antete şi subsoluri.

Tot imagine este considerată şi captura de ecran:

1. minimizaţi fereastra programului Word (clic pe de pe bara de titlu);

2. apăsaţi tasta Print Screen (sau Prn Scrn) de pe tastatură (în partea de sus a tastaturii, în

dreapta tastei F12);

imaginea de pe ecran (adică Desktop-ul) va fi copiată în memoria Clipboard;

3. pe bara de programe, clic pe Desene.doc;

4. clic pe al doilea ¶ de sub ultima imagine;

5. clic pe butonul Paste (imaginea va fi adusă din memorie).

Salvaţi (clic pe butonul Save) şi închideţi fişierul (clic pe meniul File şi comanda

Close). Deschideţi un document nou (clic pe butonul New Blank Document).

3.23. Inserare diagramă

1. clic pe meniul Insert; 2. mutaţi cursorul pe comanda Picture ►;

3. mutaţi cursorul pe comanda Chart şi daţi un clic;

4. datele care vor apărea pe diagramă se introduc în foaia de calcul Excel (Datasheet) exact

ca într-un tabel;


114



- introduceţi direct de la tastatură în fiecare celulă, începând cu celula cu textul East (se

poate introduce direct peste textul respectiv, fără a mai şterge);

- deplasarea de la o celulă la altă celulă se face cu ajutorul tastelor cu săgeţi sau cu un clic în

fiecare celulă.

5. după ce aţi terminat de introdus datele în foaia Datasheet se dă un clic într-un loc gol din

pagină.

Diagrama este considerată de programul Word tot imagine.

Apăsaţi de 2 ori tasta Enter şi clic pe butonul pentru a afişa codurile ascunse.

1. clic pe diagramă; 2. clic pe butonul Copy;

3. clic pe al 2-lea ¶ de sub diagramă;


5. clic într-un loc gol din pagină;

6. salvaţi fişierul cu numele Diagrame pe discul C: şi în dosarul cu numele vostru;

7. închideţi fişierul (File şi Close);

8. deschideţi un fişier nou (clic pe butonul New Blank Document).

3.24. Îmbinarea corespondenţei (Mail Merge)

Pentru a trimite o scrisoare cu un text identic la mai multe persoane se parcurg următoarele

etape:

I. se crează un tabel cu persoanele şi adresele lor:

1) clic pe meniul Table; 2) mutaţi cursorul pe comanda Insert ►;

3) clic pe comanda Table;

4) setaţi numărul de coloane la 7 şi numărul de rânduri la 4 şi clic pe OK;

5) introduceţi următoarele date în tabel;

6) salvaţi fişierul pe discul C: în dosarul cu numele vostru şi cu numele Adrese;

7) închideţi fişierul (cu clic pe meniul File şi clic pe comanda Close).

II. se crează documentul principal (scrisoarea):

1) deschideţi un fişier nou (clic pe butonul New Blank Document );

2) clic pe meniul Tools (instrumente);


115



3) mutaţi cursorul pe comanda Letters and Mailings ►(scrisori şi efecte poştale);

4) mutaţi cursorul pe comanda Mail Merge Wizard… (program expert

pentru îmbinarea corespondenţei) şi daţi un clic;

5) în Task Pane se deschide un Wizard (program expert) care are 6

paşi (steps);

6) în primul pas se selectează tipul documentului principal, în cazul

nostru Letters (scrisori) şi clic pe textul

(începe documentul);

7) în al doilea pas se lasă selectat Use the

current document (utilizarea documentului

curent) şi clic pe textul

(selectează destinatarii);

8) în al 3 - lea pas se selectează fişierul cu

adresele persoanelor cărora li se va trimite

scrisoarea astfel:

- în Task Pane, clic pe textul ;

(a naviga);

- clic pe săgeata ▼ de la caseta

Look in:

- clic pe Local Disk (C:);

- dublu clic pe dosarul cu numele

vostru;

- (dacă nu este selectat) clic pe

numele fişierului Adrese.doc şi

clic pe butonul Open;

- se afişează fereastra Mail Merge

Recipients, în care se dă un clic

pe OK;

- în Task Pane (tot în pasul 3),

se dă un clic pe textul


116



9) în al 4 – lea pas se introduce scrisoarea astfel:

- în pagină se introduce de la tastatură D-lui se apasă tasta

Spaţiu;

- în Task Pane, se dă un clic pe textul (mai multe

articole);

- se afişează o fereastră în care daţi un clic pe butonul Insert; apoi

clic pe Prenume şi clic pe butonul Insert; apoi clic pe Functie şi

clic pe butonul Insert; la fel pentru Firma, Adresa, Cod şi

Localitate;

- închideţi fereastra Insert Merge Field cu un clic pe ;

- în pagină veţi avea:

- aranjaţi câmpurile astfel:

- după câmpul <<Nume>> daţi un clic şi apăsaţi tasta spaţiu;

- după câmpul <<Prenume>> daţi un clic şi apăsaţi tasta Enter;

- după câmpurile <<Functie>>,<<Firma>>,<<Adresa>>,<<Cod>> şi <<Localitate>> daţi

un clic şi apăsaţi tasta Enter;

- apăsaţi încă o dată tasta Enter şi introduceţi Stimate Domnule;

- în Task Pane, se dă un clic pe ;

- şi în fereastra Insert Merge Field clic pe butonul Insert şi clic pe de pe bara de titlu;

- apăsaţi tasta Enter şi Tab, apoi continuaţi să introduceţi textul:

- în Task Pane, se dă un clic pe

(afişează scrisorile);

10) în al 5 - lea pas, se pot vizualiza cele trei scrisori;

- trecerea de la o scrisoare la altă scrisoare se poate realiza printr-

un clic pe butonul , din Task Pane iar

revenirea la scrisoarea anterioară printr-un clic pe butonul .


117



III. Îmbinarea textului scrisorii cu lista de persoane

1) în Task Pane, clic pe (terminare îmbinare);

2) în al 6 - lea pas, în Task Pane, clic pe ;

3) în fereastra care se afişează, clic pe OK;

(pentru a îmbina textul scrisorii cu toate

persoanele (All) din lista de adrese,

într-un document nou.) Veţi avea un

document nou cu numele implicit

Letters1 (pe bara de titlu) care are pe

fiecare pagină o scrisoare. Deşi, pe bara

de titlu are numele Letters1 fişierul

(documentul) nu este salvat pe hard

disk. Salvaţi fişierul pe discul C: în

dosarul cu numele vostru şi cu numele

Scrisori1 (cu clic pe meniul File şi clic

pe comanda Save).

3.25. Imprimare (tipărire) în fişier


2. mutaţi cursorul pe comanda Print… şi

daţi un clic;

3. în fereastra Print, în partea dreaptă, clic

pe (imprimare în fişier);

4. (imprimare o singură pagină) în partea

stângă a ferestrei sub textul Page range

este selectat butonul radio All adică

toate paginile documentului (3 pagini);

clic pe Pages;

5. introduceţi de la tastatură cifra 2 (adică

numai pagina 2);


7. în următoarea fereastră (Print to File), în

caseta File name: introduceţi de la

tastatură Imprimare şi clic pe butonul

OK; (fişierul Imprimare.prn va fi depus

în dosarul cu numele vostru);

8. închideţi fişierul Scrisori1 cu clic pe File

şi Close;

9. ca rezultat al operaţiei de îmbinare

rămâne încă un fişier în care aveţi doar o

scrisoare pentru prima persoană din

tabelul care a fost salvat cu numele

Adrese.doc.

Acest fişier poate fi salvat pe hard disk (cu clic pe butonul Save şi cu numele Rest

Scrisori1.doc) sau poate fi închis cu clic pe File şi clic pe Close, iar în fereastra în care vă

întreabă dacă vreţi să salvaţi, clic pe butonul No;

10. deschideţi un document nou cu clic pe butonul New Blank Document.

Lavinia


118



3.26. Utilizarea corectorului ortografic

Odată cu instalarea programului Word se instalează şi un dicţionar al limbii engleze. Pentru

a utiliza corectorul ortografic:


2. mutaţi cursorul pe ultima comandă

Options… (opţiuni) şi daţi un clic;

3. se afişează o fereastră cu mai multe etichete,

clic pe eticheta Spelling & Grammar;

4. (dacă nu sunt bifate cutiile) clic pe Check

spelling as you type, (corectează în timp ce

introduc datele de la tastatură) clic pe Always

suggest corrections (întodeauna dă sugestii

pentru a corecta) şi clic pe butonul OK.

5. introduceţi următorul text, cu greşeli, în

pagină: (greşelile vor fi subliniate cu roşu);

6. clic pe meniul Tools şi clic pe comanda

Spelling and Grammar… (sau clic pe

butonul Spelling and Grammar de pe bara

de instrumente);

7. se afişează o fereastră, în care vi se

dau sugestii de corectare pentru

fiecare cuvânt greşit; cu un clic pe

butonul Change se acceptă sugestia şi

cuvântul este corectat automat; dacă

nu se doreşte corectarea cuvântului

respectiv se dă un clic pe butonul

Ignore Once şi se sare la următorul

cuvânt greşit;

8. dacă doriţi să corectaţi rapid, automat,

toate cuvintele se dă un clic pe butonul

Change All; dacă doriţi să corectaţi pe

rând fiecare cuvânt se dă clic pe butonul

Change până corectaţi tot textul;

9. se afişează o fereastră în care vă spune că a terminat de corectat;

clic pe OK.


119



Salvaţi fişierul pe discul C: în dosarul cu numele vostru şi cu numele Scrisoare 2 (cu clic

pe meniul File şi clic pe Save As).

Observaţie:

Dacă aveţi instalat pe calculator un dicţionar

român acesta poate fi selectat astfel:


2. mutaţi cursorul pe comanda Language (limbaj);

3. mutaţi cursorul pe comanda Set Language

(setare limbaj) şi daţi un clic;

4. în fereastra care se afişează, se dă un clic pe

Romanian (Romania);

5. dacă dorim ca întotdeauna să fie selectat dicţionarul românesc, adică de fiecare dată când

deschidem un nou document şi introducem text în limba română, să fie subliniate cuvintele

greşite cu roşu:

- se dă un clic pe butonul Default (implicit);

- în fereastra care se afişează se dă un clic pe butonul Yes;

6. (pornirea corectorului) clic pe meniul Tools şi clic pe comanda Spelling and Grammar…

(sau clic pe butonul Spelling and Grammar de bara de instrumente standard);

7. se afişează aceiaşi fereastră, ca mai sus, în care vi se dau sugestii de corectare, dar în limba

română;

8. pentru a corecta se folosesc la fel butoanele Change, Ignore Once sau Change All.


120



4. Microsoft Excel XP

4.1. Pornirea programului (aplicaţiei) Excel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121

4.2. Selectare rând, coloană sau întreaga foaie de calcul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122

4.3. Operaţii cu foile de calcul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123

4.4. Introducerea datelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124

4.5. Salvare registru (fişier) pe hard disk . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125

4.6. Mutare sau copiere foaie de calcul în acelaşi registru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125

4.7. Copiere sau mutare foaie de calcul într-un alt registru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126

4.8. Inserare celule, rânduri şi coloane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127

4.9. Copiere cu ajutorul comenzilor Copy şi Paste . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127

4.10. Selectarea foilor de calcul şi a celulelor neînvecinate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128

4.11. Introducere serii de date . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129

4.12. Unirea celulelor şi formatarea celulelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130

4.13. Borduri şi haşuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131

4.14. Setarea paginilor şi afişare înaintea imprimării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132

4.15. Introducere antete şi subsoluri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135

4.16. Formatarea celulelor (tipuri de date) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137

4.17. Alinierea datelor în celule . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139

4.18. Formule . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141

4.19. Blocarea datelor pe ecran . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145

4.20. Referinţele celulelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 146

4.21. Construirea formulelor utilizând funcţiile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148

4.22. Imprimare (tipărire) în fişier . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157

4.23. Diagrame . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158


121



Microsoft Excel XP

Programul Microsoft Excel XP este o aplicaţie de calcul tabelar.

4.1. Pornirea programului (aplicaţiei) Excel

1. clic pe butonul Start Programs ► Microsoft Excel; sau

2. dublu clic pe pictograma (shortcut) sub care scrie Microsoft Excel.

Pe ecranul monitorului va apărea imaginea specifică acestui program, ce conţine:

bară de titlu bară de meniuri bară de instrumente standard

bară de formatare bară de formule

Suprafaţa de lucru

celula activă

etichetă de coloană

etichetă de rând

bară de derulare pe verticală

bară de derulare pe orizontală

eticheta foii active

etichetele foilor de calcul

bară de desenare (este afişată numai dacă bară de stare

este apăsat butonul Drawing de pe

bara de instrumente standard


122



Observaţie:

Dacă bara de instrumente standard şi bara de formatare sunt afişate pe un singur rând, pentru a

le afişa pe două rânduri se procedează la fel ca la programul Word (vezi capitolul 3.1.).

Panoul de activitate (Task Pane) se poate închide, dacă daţi un clic pe X din dreapta

textului New Workbook.

Fişierele care se utilizează sub programul Microsoft Excel se numesc registre (Book1,

Book2, etc.). În cazul în care fişierul nu este salvat pe hard disk pe bara de titlu veţi avea:

Elementele de bază ale unui registru sunt foile de calcul: Sheet1 (foaie1), Sheet2 (foaie2),

Sheet3 (foaie3).

Orice registru conţine 3 foi de calcul (în mod implicit), dar se mai pot adăuga sau elimina

foi de calcul.

O foaie de calcul este formată din rânduri (rows) (rândurile sunt numerotate de la 1 65536)

şi coloane (columns) (256 de coloane = etichetele A, B, C, D, … şi combinaţii AA, AB, AC, …).

La intersecţia unui rând cu o coloană se află o celulă. Celulele au adrese (sau referinţe)

formate din eticheta coloanei şi eticheta rândului. Adresa celulei active apare pe bara de formule

(A1 = adresa primei celule). Mutarea de la o celulă la o altă celulă se poate face cu ajutorul tastelor

cu săgeţi sau cu un clic cu butonul stâng al mouse-ului în fiecare celulă.

De exemplu: - clic în celula B1; clic în celula C1 (observaţi că pe bara de formule se

schimbă adresa celulei).

4.2. Selectare rând, coloană

sau întreaga foaie de calcul

Selectarea unui rând sau a unei coloane se face cu un clic cu butonul stâng al mouse-ului

pe eticheta rândului sau a coloanei: De exemplu:

1. clic pe A; 2. clic pe B;

(celula A1 intră şi ea în selecţie) (celula B1 intră şi ea în selecţie)

3. clic pe 1; 4. clic pe 2;

(celula A1 intră şi ea în selecţie) (celula A2 intră şi ea în selecţie)

5. (deselectare = clic într-o celulă din afara selecţiei) clic în celula B1;

Pentru a selecta întreaga foaie de calcul se dă un clic în celula aflată la intersecţia rândului cu

etichetele coloanelor şi a coloanei cu etichetele rândurilor.

- clic pe celula

- (deselectare) clic în celula A1;


123



Modificare dimensiunii coloanelor sau a rândurilor se poate face cu mouse-ul astfel:

1. pe rândul cu etichetele coloanelor, deplasaţi cursorul mouse-ului pe linia dintre A şi B;

2. când se schimbă forma cursorului în trageţi cu butonul stâng al mouse-ului apăsat

spre dreapta şi apoi eliberaţi butonul mouse-ului;

3. pe coloana cu etichetele rândurilor, deplasaţi cursorul mouse-ului pe linia dintre 1 şi 2;

4. când se schimbă forma cursorului în trageţi cu butonul stâng al mouse-ului apăsat în

jos şi apoi eliberaţi butonul;

5. pentru a reveni la dimensiunea implicită daţi de 2 ori clic

pe butonul Undo.

4.3. Operaţii cu foile de calcul

Redenumirea foile de calcul Pentru a vă mută dintr-o foaie de calcul în altă foaie de calcul se dă un clic pe eticheta foii

de calcul. De exemplu:

- clic pe Sheet2;

- clic pe Sheet3;

- clic pe Sheet1.

Pentru a vă descurca mai uşor cu foile de calcul le puteţi redenumi astfel: (3 metode)

1. clic cu butonul drept al mouse-ului pe eticheta foii (pe Sheet1);

- se afişează un meniu în care daţi un clic pe comanda Rename

(redenumire);

- introduceţi de la tastatură, peste Sheet1, Cursanti şi apăsaţi

tasta Enter;

2. clic pe eticheta foii (pe Sheet2);

- clic pe meniul Format;

- mutaţi cursorul pe comanda Sheet ►;

- mutaţi cursorul pe comanda Rename şi daţi un clic;

- introduceţi de la tastatură, peste Sheet2, Cheltuieli şi apăsaţi tasta Enter;

3. dublu clic pe eticheta foii (pe Sheet3);

- introduceţi de la tastatură, peste Sheet3, Rezultate şi apăsaţi tasta Enter.

Inserarea unei foi de calcul (2 metode)

1. clic pe eticheta foii de calcul (pe Cheltuieli);

- clic pe meniul Insert;

- mutaţi cursorul pe comanda Worksheet şi daţi un clic (noua foaie de calcul va fi inserată

înaintea foii active în momentul alegerii comenzii Worksheet);

2. clic cu butonul drept al mouse-ului pe eticheta foii de calcul (pe Rezultate);

- în meniul care se afişează, clic pe comanda Insert…;

- în fereastra care se afişează, clic pe butonul OK;

3. repetaţi şi mai introduceţi 2 foi de calcul.


124



Ştergerea unei foi de calcul (2 metode)

1. clic pe eticheta foii de calcul (pe Sheet4);

- clic pe meniul Edit;

- mutaţi cursorul pe comanda Delete Sheet şi daţi un clic.

2. clic cu butonul drept al mouse-ului pe eticheta foii de calcul (pe Sheet6);

- în meniul care se afişează clic pe comanda Delete.

4.4. Introducerea datelor

1. clic pe eticheta foii de calcul (pe Cursanti);

2. în celula A1 introduceţi de la tastatură Nume şi apăsaţi tasta Enter;

- în celula A2 introduceţi Popescu şi Enter;

- în celula A3 introduceţi Georgescu şi Enter;

- în celula A4 introduceţi Ionescu şi Enter;

- în celula A5 introduceţi Constantinescu şi Enter;

3. măriţi dimensiunea coloanei A:

- mutaţi cursorul mouse-ului pe linia dintre A şi B;

- trageţi cu butonul stâng al mouse-ului apăsat spre dreapta, până încape tot textul, şi apoi

eliberaţi butonul mouse-ului.

Observaţie:

Dacă se apasă tasta Enter se merge în jos pe coloană.

4. clic în celula B1 şi introduceţi de la tastatură Prenume şi Enter;

5. pentru a modifica textul dintr-o celulă se dă dublu clic pe celula respectivă (sau un clic şi se

apasă tasta F2), chenarul celulei se subţiează şi cursorul este înăuntrul celulei (sunteţi în

modul de editare celulă (introducere date) şi nu în modul de selectare celulă (un singur

clic pe celula respectivă); De exemplu:

- mutaţi cursorul mouse-ului în celula A2, la sfârşitul numelui Popescu şi daţi dublu clic;

- apăsaţi tasta Backspace până rămâne numele Pop;

6. clic în celula B2 şi introduceţi de la tastatură Mihai şi Enter;

- reveniţi în celula B2, apăsaţi săgeata de pe tastatură (sau clic în celula B2);

- mutaţi cursorul mouse-ului pe marcatorul ( ), din dreapta jos, a celulei B2;

- când se schimbă forma cursorului într-un plus (), trageţi

cu butonul stâng al mouse-ului apăsat, până în celula B5 şi

apoi eliberaţi butonul.

Observaţi că se copiază mai rapid decât cu butoanele Copy şi Paste, dar această metodă se

utilizează numai pentru celule învecinate;

7. clic pe celula C1 şi introduceţi de la tastatură Salar şi

Enter;

- în celula C2 introduceţi (fără să apăsaţi tasta spaţiu)

3000 şi Enter;

- în celula C3 introduceţi 4000 şi Enter;


125



- în celula C4 introduceţi 5000 şi Enter;

- în celula C5 şi introduceţi 6 şi 20 de zero şi Enter.

Observaţii:

1. Numerele sunt aliniate la marginea din dreapta a celulei, iar textele sunt aliniate la

marginea din stânga a celulei.

2. Dacă în timp ce introduceţi un număr apăsaţi tasta spaţiu, el va fi considerat de către programul

Excel ca text şi nu ca număr.

3. Dacă introduceţi un număr foarte mare (mai mult de 12 cifre), acesta o să apară în celulă în

notaţie ştiinţifică (6E+20), dar pe bara de formule vedeţi numărul întreg.

4. Toate datele din celule pot fi introduse sau modificate şi cu ajutorul barei de formule.

Exemplu:

- clic în celula C5;

- mutaţi cursorul pe bara de formule, după ultimul 0, şi daţi un clic;

- apăsaţi tasta Backspace până rămâne 6000 şi Enter.

4.5. Salvare registru (fişier) pe hard disk

Se face exact la fel ca şi la programul Word, dar extensia fişierelor va fi .xls în loc de .doc.

1. clic pe meniul File şi clic pe comanda Save As (sau Save) sau clic pe al treilea buton de pe

bara de instrumente Save;

2. în fereastra Save As… , clic pe săgeata ▼ din dreapta textului My Documents;

3. clic pe Local Disk (C:);


5. ştergeţi tot textul din câmpul File name: cu tasta Backspace şi introduceţi Exemplul1;

5. clic pe butonul Save

(pe bara de titlu apare ).

4.6. Mutare sau copiere foaie de calcul

în acelaşi registru

Mutare foaie de calcul (2 metode)

1. clic pe eticheta foii de calcul (pe Sheet 5);


- mutaţi cursorul pe comanda Move or Copy Sheet… (mutare

sau copiere foaie) şi daţi un clic;

- în fereastra care se afişează, daţi un clic pe textul (move to

end) (mutare la sfârşit) şi clic pe butonul OK;

2. clic pe eticheta foii de calcul (pe Sheet7);

- cu butonul stâng al mouse-ului apăsat deplasaţi mouse-ul în sus, apoi spre dreapta şi în

jos după foaia Rezultate şi eliberaţi butonul stâng al mouse-ului.


126



Copiere foaie de calcul 1. clic pe eticheta foii de calcul (pe Cursanti);

2. clic pe meniul Edit şi clic pe comanda Move or Copy Sheet;

3. în fereastra care se afişează, clic pe textul Create a copy şi clic pe

Rezultate (pentru ca copia să fie depusă în faţa foii Rezultate);


Redenumiţi copia:

- dublu clic pe eticheta Cursanti(2) şi introduceţi Venituri;

- apăsaţi tasta Enter.

4.7. Copiere sau mutare foaie de calcul

într-un alt registru

Pentru a copia o foaie de calcul într-un alt registru, trebuie ca acel registru să fie deschis.

(Dacă registrul (fişierul) a fost salvat în prealabil pe hard disk se deschide cu clic pe meniul

File şi clic pe comanda Open…).

De exemplu (într-un registru nou):

1. clic pe meniul File; 2. clic pe comanda New…;

3. în Task Pane, clic pe Blank Workbook; (sau în loc de paşii 1 3, clic pe butonul New

de pe bara de instrumente);

(se deschide registrul nou, care are pe bara de titlu );

4. jos, pe bara de programe, clic pe Exemplul1.xls;

5. clic pe eticheta foii (pe Cursanti);

6. clic pe meniul Edit şi clic pe comanda Move or Copy Sheet…;

7. în fereastra care se afişează, clic pe textul Create a copy şi clic pe

săgeata ▼ de sub textul To book şi clic pe Book2;

8. clic pe butonul OK

(în registrul Book2 veţi avea foaia de calcul (Cursanti) copiată);

9. pe bara de programe, clic pe Exemplul1.xls;

10. clic pe eticheta foii (pe Venituri);

11. clic pe meniul Edit şi clic pe comanda Move or Copy Sheet…;

12. în fereastra care se afişează, clic pe săgeata ▼ de la caseta To book şi clic pe Book2;

13. clic pe butonul OK (în registrul Book2 veţi avea mutată foaia de calcul Venituri, iar în

registrul Exemplul1.xls nu mai există foaia Venituri);

14. pe bara de programe, clic pe Exemplul1.xls.


127



4.8. Inserare celule, rânduri şi coloane

(- clic pe eticheta foii, adică pe Cursanti;)

1. clic în celula B2;


3. clic pe comanda Cells… ;

4. se afişează o fereastră în care este

selectată opţiunea Shift cells down

(restul celulelor să le împingă în jos)

daţi un clic pe butonul OK;

4. introduceţi în celulă: Ioan;

5. (ştergerea unei celule) clic în celula B4;


- clic pe comanda Delete;

- se afişează o fereastră, în care este

selectată opţiunea Shift cells up;


6. (inserare coloană) clic în celula B1;

- clic pe meniul Insert şi

- clic pe comanda Columns;

7. (inserare rând) clic în celula A2;


- clic pe comanda Rows;

8. (ştergere coloană) clic în celula B1;

- clic pe meniul Edit şi clic pe comanda Delete;

- clic pe Entire column;

- clic pe OK;

9. (ştergere rând) clic în celula A2;

- clic pe meniul Edit şi clic pe comanda Delete;

- clic pe Entire row;

- clic pe OK.

4.9. Copiere cu ajutorul comenzilor Copy şi Paste

1. (selectare regiune de celule) clic în celula A1;

2. mutaţi cursorul mouse-ului în centrul celulei A1 (forma

cursorului este ) şi cu butonul stâng al mouse-ului apăsat,

deplasaţi până în celula B5 şi apoi eliberaţi butonul;

3. clic pe butonul Copy de pe bara de instrumente standard;

4. clic în celula A7;

5. clic pe butonul Paste, de pe bara de instrumente;

6. clic pe eticheta unei foi de calcul (pe Cheltuieli);


128



7. clic pe butonul Paste;

8. clic pe butonul New de pe bara de instrumente (Book3);


10. pe bara de programe, clic pe Exemplul1.xls;

11. clic pe eticheta foii (pe Cursanti);

12. clic în celula A12 şi introduceţi Cristea şi Enter.

Observaţi că dispare selecţia regiunii A1:B5 şi butonul Paste nu mai este activ (nu se

mai poate da clic pe el).

Dacă aţi selectat o regiune de celule (selectaţi de la celula C2 până la celula C5) şi aţi dat

un clic pe butonul Copy, iar apoi constataţi că nu este bună regiunea selectată (de

exemplu doream ca şi celula C1 să intre în selecţie) puteţi deselecta dacă apăsaţi tasta Esc

(Escape = evadare).

4.10. Selectarea foilor de calcul

şi a celulelor neînvecinate

Selectarea tuturor foilor de calcul dintr-un registru 1. clic cu butonul drept al mouse-ului pe eticheta foii de calcul (pe Cursanti);

2. în meniul care se deschide, daţi un clic pe comanda Select All Sheets;

3. clic în celula E1 şi introduceţi de la tastatură: Functie şi Enter (în toate foile de calcul din

registru, în celula E2 o să apară textul Functie);

4. (deselectare) clic pe eticheta altei foi de calcul (clic pe Cheltuieli).

Selectarea numai a anumitor foi de calcul dintr-un registru (- clic pe eticheta Cursanti, pentru a reveni în prima foaie de calcul);

1. apăsaţi tasta Ctrl şi o ţineţi apăsată în timp ce daţi câte un clic pe etichetele foilor (pe

Rezultate şi pe Sheet5);

2. clic în celula E2 şi introduceţi de la tastatură: inginer şi Enter (în foile de calcul Cursanti,

Rezultate şi Sheet5, în celula E2 o să apară textul inginer);

3. (deselctare) clic pe eticheta altei foi de calcul (clic pe Cheltuieli) (sau clic cu dreptul pe

eticheta foii Cursanti şi în meniu clic pe Ungroup Sheets).

Selectare celule neînvecinate (- clic pe eticheta Cursanti, pentru a reveni în prima foaie de calcul;)

1. apăsaţi tasta Ctrl şi o ţineţi apăsată în timp ce daţi câte un clic în celula B3, clic în celula

B5, clic în celula D5;

2. eliberaţi tasta Ctrl şi introduceţi (în celula D5) Marius;

3. apăsaţi pe rând tastele Ctrl şi Enter şi apoi le eliberaţi simultan;

4. clic în celula A1 (din afara selecţiei).


129



4.11. Introducere serii de date

(- clic pe eticheta foii de calcul, pe Rezultate;)

Serii de numere 1. în celula A1, introduceţi 1 şi Enter;

2. în celula A2, introduceţi 4 şi Enter;

3. selectaţi cele 2 celule:

- mutaţi cursorul în mijlocul celulei A1;

- cu butonul stâng al mouse-ului apăsat deplasaţi până în celula A2;

4. mutaţi cursorul mouse-ului pe marcatorul (), din dreapta jos, al celulei A2;

- când se schimbă forma cursorului într-un plus negru (), trageţi cu butonul stâng al

mouse-ului apăsat, până în celula A10 şi apoi eliberaţi;

5. (deselectaţi) clic în celula B1.

Rezultatul este o progresie aritmetică cu raţia 3, adică adună 3. Deci, dacă introduceţi în 2

celule învecinate primele 2 valori ale seriei respective, puteţi apoi continua seria până în celula

dorită.

Această operaţie se poate realiza şi pe rânduri şi pe coloane.

Exemplu:

1. clic pe eticheta Cursanti;

2. (inserare coloană nouă) clic pe celula A1;


- clic pe comanda Columns;

3. introduceţi în celula A1: Nr. crt. şi Enter;

- în celula A2: 1 şi Enter;

- în celula A3: 2 şi Enter;

4. selectaţi cele 2 celule:


- cu butonul stâng al mouse-ului apăsat deplasaţi până în celula A3;

5. mutaţi cursorul mouse-ului pe marcatorul (), din dreapta jos, celulei A3;

- când se schimbă forma cursorului într-un plus negru (), trageţi cu butonul stâng al

mouse-ului apăsat, până în celula A12 şi apoi eliberaţi butonul;

6. clic pe butonul Center, de pe bara de formatare.

Serii de texte Dorim să apară o serie de forma Luni, Marti, Miercuri, Joi, Vineri: (clic pe eticheta foii

Rezultate;)

1. clic pe meniul Tools;

2. mutaţi cursorul pe comanda

Options… şi daţi un clic;

3. în fereastra care se afişează, daţi

un clic pe eticheta Custom Lists

(liste personalizate);

4. în următoarea fereastră, clic pe

textul New List (listă nouă);

- cursorul este acum în câmpul

List entries (intrări listă);


130



- introduceţi Luni şi Enter, Marti şi Enter, Miercuri şi Enter, Joi şi Enter, Vineri şi Enter;

- clic pe butonul Add (adăugare);


5. clic pe eticheta Rezultate;

6. clic în celula B1 şi introduceţi Luni;

7. mutaţi cursorul mouse-ului pe marcatorul (), din dreapta jos, şi când se schimbă forma

cursorului într-un plus negru (), trageţi cu butonul stâng al mouse-ului apăsat până în

celula B5 şi apoi eliberaţi butonul;

8. seria se poate introduce şi pe rânduri.

- clic în celula B3;

- mutaţi cursorul mouse-ului pe marcatorul (), din dreapta jos şi când se schimbă forma

cursorului într-un plus negru (), trageţi cu butonul stâng al mouse-ului apăsat până în

celula F3 şi apoi eliberaţi butonul;

4.12. Unirea celulelor şi formatarea celulelor

Bara de formatare este asemănătoare cu bara de formatare a programului Word, dar apar

butoane noi:

1. clic pe eticheta foii Cursanti;

2. (inserare rând) clic în celula A1;

- clic pe meniul Insert şi clic pe comanda Rows;

3. selectaţi 4 celule:


- cu butonul stâng al mouse-ului apăsat deplasaţi până în celula D1 şi apoi eliberaţi;

4. pe bara de formatare, clic pe butonul Merge and Center (uneşte şi centrează);

5. introduceţi de la tastatură: Lista cursanţilor şi Enter.

Butoanele de pe bara de formatare care sunt şi pe bara de formatare a programului Word,

funcţionează exact la fel. De exemplu:

1. (selectaţi celula sau celule) clic în celula A1;

2. pe bara de formatare, clic pe săgeata, de la prima casetă (Lista fonturilor), şi clic

pe fontul Courier;

3. clic pe săgeata de la a doua casetă (lista dimensiunilor) şi clic pe 14;

4. clic pe butonul Bold;

5. clic pe butonul Align Left;

6. clic pe săgeata de la butonul Fill Color şi clic pe culoarea galbenă;

7. clic pe săgeata de la butonul Font Color şi clic pe culoarea verde;

8. (deselectaţi) clic în celula A2.

Diferenţa faţă de programul Word apare în meniul Format.


131



Exemplu:

1. selectaţi celulele A2, B2, C2 şi D2 (cu

butonul stâng al mouse-ului apăsat);


3. clic pe comanda Cells…;

4. se afişează o fereastră cu 6 etichete, daţi

un clic pe eticheta Font;

5. în următoarea fereastră selectaţi:

- în lista Font: Times New Roman;

- în lista Font Style: Bold Italic;

- în lista Size: 14;

- în lista Underline: Double;

- în lista Color: roşu;

- clic pe OK.

4.13. Borduri şi haşuri

Bordură simplă de culoare neagră se poate introduce cu ajutorul butonului Borders

de pe bara de formatare:

1. clic pe celula A1;

2. clic pe săgeata ▼ de la butonul Borders;

3. mutaţi cursorul pe al 2-lea buton din primul rând

(Bottom Border = Bordura de jos) şi daţi un clic;

4. selectaţi regiunea de celule A2:D6 (mutaţi cursorul în mijlocul celulei A2 şi cu butonul

stâng al mouse-ului apăsat deplasaţi pe diagonală până în celula D6 şi apoi eliberaţi butonul

mouse-ului);

5. clic pe meniul Format şi clic pe comanda Cells… ;

6. clic pe eticheta Border şi în fereastra care se afişează selectaţi:

- sub textul Style, clic pe ;

- sub textul Color: clic pe săgeata ▼ şi clic pe albastru;

- clic pe desenul de deasupra textului Outline şi clic pe desenul de deasupra textului Inside;


7. selectaţi regiunea de celule A3:D6;


132




9. clic pe eticheta Patterns (haşuri) şi în fereastra care se afişează:

- (sub textul No Color) clic pe culoarea galbenă (fondul celulelor);


10. clic pe butonul de pe bara de formatare;

11. clic în celula A1.

4.14. Setarea paginilor

şi afişare înaintea imprimării


2. clic pe comanda Print Preview (vizualizare înainte de imprimare).

Observaţi că regiunea de celule A2:D6, în care aţi introdus bordurile, apare ca un tabel, iar

celulele, etichetele coloanelor şi a rândurilor nu se mai văd.

Butoanele Next (următoarea

pagină) şi Previous (pagina

anterioară) sunt active în cazul în

care într-o foaie de calcul avem

mai multe pagini (A4).

Butonul Zoom = măreşte şi

micşorează (clic pe el).

Butonul Print… = afişează

fereastra Print cu opţiunile

pentru imprimare şi pornirea

imprimantei.

3. clic pe butonul Setup... ;

4. se afişează o fereastră cu 4 etichete (aceiaşi fereastră se afişează şi când daţi un clic pe meniul

File şi clic pe Page Setup…);

- clic pe eticheta Margins (marginile);

- modificaţi dimensiunile astfel: (în pt. = puncte):


133



Top (sus): 2

Header (antet): 0.5

Left (stânga): 1.5

Right (dreapta): 1.5

Bottom (jos): 2

Footer (subsol): 0.5

- selectaţi (cu un clic) şi cutiile

Horizontally şi Vertically;

5. clic pe eticheta Sheet şi sub textul Print

selectaţi (cu un clic) cutiile: Gridlines

(linii de grilă) şi Row and column

headings (etichetele rândurilor şi

coloanelor);


7. (tot în fereastra Print Preview) daţi un

clic pe butonul Margins;

- puteţi modifica marginile cu mouse-

ul dacă mutaţi cursorul mouse-ului pe

una din linii şi trageţi cu butonul

stâng al mouse-ului apăsat, de

exemplu;

- mutaţi cursorul mouse-ului pe a 2-a

linie de sus şi după ce se schimbă

forma cursorului în trageţi cu

butonul stâng al mouse-ului apăsat

în sus (micşoraţi marginea de sus) şi

apoi eliberaţi butonul mouse-ului.

8. daţi un clic pe butonul Close.

Observaţie:

Atunci când setaţi dimensiunile paginilor, aceste dimensiuni sunt valabile numai pentru

foaia de calcul activă (adică pentru foaia în care sunteţi, foaia Cursanţi) şi nu pentru toate

foile de calcul din registru.

Introducere întrerupere de pagină (tot în foaia de calcul Cursanti)



3. clic pe comanda Page Break;


5. clic pe comanda Print Preview;

6. clic pe butonul Next;

7. clic pe butonul Previous;

8. clic pe butonul Page Break Preview

(vizualizare întrerupere de pagină);

- în fereastra mică care se afişează (vă anunţă că puteţi

modifica poziţia întreruperii de pagină cu ajutorul mouse-

ului), clic pe butonul OK;


134



- mutaţi cursorul mouse-ului pe lina albastră de sub rândul 6, când se schimbă forma

cursorului în trageţi cu butonul stâng al mouse-ului apăsat, în jos, până în rândul 9 şi

apoi eliberaţi butonul mouse-ului;

9. clic pe meniul File şi clic pe Print Preview, clic pe butonul Next, clic pe butonul Close;

10. (vizualizare normală) clic pe meniul View şi clic pe comanda Normal.

În meniul View aveţi numai 2 tipuri de vizualizări, spre deosebire de programul Word unde

aveaţi 4 tipuri.

Celelalte comenzi din meniul View care există şi în meniul View al programului Word,

funcţionează exact la fel:

- Task Pane = afişează sau ascunde panoul de activităţi;

- Toolbars ► afişează un submeniu cu toate barele de instrumente disponibile în programul

Excel;

- Formula bar = afişează sau ascunde bara de formule (dacă este bifată atunci este

afişată pe ecran);

- Status bar = afişează sau ascunde bara de stare (dacă este bifată atunci este afişată pe

ecran);

- Header and Footer = pentru a introduce antete şi subsoluri;

- Full Screen = afişare pe ecran întreg (numai cu bara de meniuri);

- Zoom… = măreşte sau micşorează dimensiunea de afişare pe ecran.

Setare rânduri care să apară la imprimare la începutul fiecărei pagini (A4) 1. clic pe meniul File;

2. clic pe comanda Page Setup... ;

3. în fereastra Page Setup se dă un clic pe eticheta Sheet (foaie);

4. se dă un clic în caseta din dreapta textului Rows to repeat at top (rânduri care să se repete

sus);

5. se mută cursorul mouse-ului pe

eticheta rândului (1 sau 2 sau 3) şi se

dă un clic sau, în cazul în care dorim

să se repete mai multe rânduri:

- se mută cursorul mouse-ului pe

eticheta rândului 1;

- se ţine butonul stâng al mouse-ului

apăsat şi se deplasează mouse-ul

în jos, de exemplu pe eticheta

rândului 3 şi apoi se eliberează

butonul mouse-ului (în jurul celor

3 rânduri o să apară un dreptunghi

punctat, iar în fereastra Page

Setup, în caseta din dreapta

textului Rows to repeat at top va

apare: );

6. în fereastra Page Setup se dă un clic pe butonul OK.

(Pentru a vedea cum arata cele 2 pagini:

- clic pe meniul File şi clic pe comanda Print Preview;

- clic pe butonul Next;

- clic pe Close.)


135



4.15. Introducere antete şi subsoluri

(Tot în foaia de calcul Cursanti)


2. clic pe comanda Header and Footer;

3. se afişează aceiaşi fereastră care se

afişează când daţi un clic pe meniul

File şi pe comanda Page Setup…, dar

la eticheta Header/Footer.

4. clic pe butonul Custom Header (antet

personalizat);

- se afişează o fereastră cu 3 secţiuni şi

10 butoane;

- cursorul este în Left section (secţiunea

din stânga);

5. clic pe primul buton ;

- se afişează fereastra pentru formatarea caracterelor;

6. în fereastra Font:

- schimbaţi fontul în Comic Sans MS;

- clic pe Bold;

- clic pe 12;

- clic pe OK;

7. introduceţi de la tastatură: Curs Excel şi Enter;

8. clic pe butonul (data) apăsaţi tasta spaţiu;

9. clic pe butonul (ora);

10. clic sub Center section (secţiunea din centru);

11. clic pe butonul Path&File (calea şi numele fişierului (registrului)) şi Enter;

12. clic pe butonul File (numele fişierului (registrului)) şi Enter;

13. clic pe butonul Tab (numele foii de calcul;

- dacă nu aţi redenumit-o o să afişeze Sheet1, Sheet2, etc.);

14. selectaţi toate codurile (cu butonul stâng al mouse-ului apăsat) din această secţiune;


16. în fereastra Font, micşoraţi dimensiunea (în lista Size) la 8 şi clic pe butonul OK;

17. clic sub Right section (secţiunea din dreapta);

18. clic pe butonul Picture (introduce imagine dintr-un fişier);


136



19. (dacă aveţi un dosar cu imagini de dimensiune mai mică) în fereastra care se afişează, în

dreapta textului My Pictures, clic pe săgeata ▼;


- dublu clic pe dosarul Imagini;

- clic pe 8.jpg (sau clic pe altă imagine cu extensia jpg);

- clic pe butonul Insert;

20. (după ce aţi introdus imaginea este activ şi ultimul buton) clic pe butonul ;

- în fereastra care se afişează, la eticheta Size,

micşoraţi dimensiunile în procente: la caseta

Height (înălţime - de la 100 % la 64 %), la

caseta Width (lăţime) se va modifica

automat (de la 100 % la 64 %);


(Dacă aţi introdus o imagine de dimensiune

mai mare, de exemplu o imagine din dosarul

My Pictures şi subdosarul Sample Pictures,

micşoraţi la caseta Height până la 10%.)

21. în fereastra Header, clic pe butonul OK;

22. în fereastra Page Setup, clic pe butonul Custom Footer

(subsol personalizat);

23. fereastra care se afişează (Footer) este identică cu fereastra Header (cu 3 secţiuni şi 10

butoane)

24. clic pe al doilea buton de lângă butonul (introduce numărul paginii);

25. clic sub textul Center section;

26. clic pe al treilea buton (introduce număr total de pagini A4 dintr-o foaie de calcul);


28. în fereastra Page Setup, clic pe butonul OK;

29. (antetele şi subsolurile să văd numai în vizualizare

înaintea imprimări) clic pe meniul File şi clic pe

comanda Print Preview;

- clic pe butonul Margins;

- aranjaţi marginile (cu butonul stâng al mouse-ului apăsat trageţi de linii) din stânga,

dreapta, sus şi jos, astfel încât să încapă şi antetul şi subsolul;

- clic pe butonul Close.

Salvaţi registrul Exemplul1 cu un clic pe butonul Save.

Închideţi registrul (File şi Close) şi deschideţi un registru nou (clic pe butonul New).


137



4.16. Formatarea celulelor (tipuri de date)

Atunci când introduceţi date într-o foaie de calcul Excel, toate celulele au stabilite formatul

General pentru texte şi numere. Formatul General afişează cât mai precis numerele, folosind

formatul întreg (de exemplu numărul întreg 125), formatul zecimal cu 2 zecimale (1.25 (formatul

american) sau 1,25 (formatul românesc)) sau dacă numărul este mai lung decât lăţimea celulei,

notaţia ştiinţifică (1.25E+20 (american) sau 1,25+20 (românesc)).

Atunci când poate, programul Excel asociază automat formatul corect de numere. De

exemplu, dacă introduceţi un număr care conţine semnul $ înaintea numărului ($100) sau semnul %

după număr (50%) programul Excel modifică automat formatul celulei pentru formatul monetar,

respectiv cel procentual.

Observaţii:

1. Atunci când introduceţi texte, ele vor fi aliniate la marginea din stânga a celulei, iar dacă

introduceţi numere, ele vor fi aliniate la marginea din dreapta a celulei.

2. Dacă introduceţi spaţii într-un număr (în loc de 1000 introduceţi 1 000), numărul respectiv va fi

considerat text şi nu mai puteţi să îl utilizaţi în formule (adunări, scăderi, înmulţiri, etc.).

3. O celulă sau mai multe celule pot fi formatate numai atunci când sunteţi în modul selectare

celulă şi nu când sunteţi în modul editare celulă (cursorul este înăuntrul celulei).

4. Trecerea de la formatul american la formatul românesc se realizează astfel:

- se închide programul Excel; - clic pe butonul Start;

- mutaţi cursorul pe Settings;

- mutaţi cursorul pe Control Panel şi daţi un clic;

- dublu clic pe pictograma Regional and Language Options (setări de regiune şi limbă);

- se dă un clic pe săgeata ▼ de la caseta în care scrie English (United States);

- se derulează de bara de derulare, până vedeţi textul Romanian;

- clic pe Romanian; - clic pe butonul OK;

- se închide fereastra Control Panel, cu clic pe ;

- se deschide din nou programul Excel.

5. Formatarea celulelor se realizează cu ajutorul

meniului Format, comanda Cells... şi eticheta

Number sau cu ajutorul butoanelor de pe

bara de formatare.

Exemple:

1. redenumiţi foaia de calcul Sheet1 cu numele

Facturi (dublu clic pe eticheta Sheet1,

introduceţi Facturi şi clic în celula A1);

2. în celula A1 introduceţi Data facturii şi

Enter (dacă nu încape textul, măriţi

dimensiunea coloanei A);

3. selectaţi celule A2 până la A7 (cu butonul

stâng al mouse-ului apăsat);


Cells… ;

5. în fereastra care se afişează, la eticheta Number, clic pe formatul Date

(dată calendaristică). Formatul implicit de dată calendaristică este formatul

american (luna/ziua/anul = 3/14/2001);

- sub textul Type, clic pe 03/14/01 (luna/ziua/anul cu 2 cifre);

- clic pe OK;


138



6. clic în celula A2 şi introduceţi: 5/19/2002 şi Enter; (după ce apăsaţi tasta Enter se va modifica

data, conform formatului pe care l-aţi selectat);

7. introduceţi în celule A3 A7;

8. selectaţi din nou celule A2:A7;


10. clic pe săgeata ▼ din dreapta textului English

(United States);

- apăsaţi tasta R şi clic pe Romanian;

- sub textul Type, clic pe 14/03/01;


11. clic în celula B1 şi introduceţi Pret şi Enter;

12. introduceţi în celulele B2:B7 numerele:

13. selectaţi celule B2:B7;

14. clic pe meniul Format şi clic pe comanda Cells;

15. clic pe Currency (formatul monetar) (formatul implicit este dolarul $, iar valoarea implicită

este cu 2 zecimale);

- clic pe săgeata ▼ de la caseta Decimal places până ajungeţi la 0;

- clic pe săgeata ▼ de sub textul Symbol;

- derulaţi de bara cu mai multe clic-uri pe săgeata ▼;

- clic pe lei Romanian; - clic pe butonul OK;


17. clic pe butonul de pe bara de formatare;

18. introduceţi: 4000000 şi Enter;

După ce aţi apăsat tasta Enter în celula B8 veţi avea numărul cu formatul monetar implicit.

Deci în loc să se de-a clic pe meniul Format, clic pe comanda Cells, clic pe Currency, să

se selecteze simbolul $ şi clic pe butonul OK se dă numai un clic pe butonul de pe bara

formatare. De asemenea, se poate mări sau micşora numărul de zecimale astfel:

- pe bara de formatare, clic pe butonul Increse Decimal (adaugă o zecimală);

- pe bara de formatare, clic pe butonul Decrease Decimal (scoate o zecimală);

19. clic în celula C1 şi introduceţi: T.V.A. şi Enter;

20. în celula C2 introduceţi 20% (% de pe tastatură) şi Enter.

Când introduceţi procentul de pe tastatură se schimbă automat în formatul procent

(Percentage) (ca să vedeţi: - clic în celula C2; - clic pe meniul Format şi clic pe comanda

Cells… ; - clic pe OK);


139



21. (copiere) mutaţi cursorul mouse-ului pe marcatorul (), din

dreapta jos, celulei C2;

- când se schimbă forma cursorului într-un plus negru (),

trageţi cu butonul stâng al mouse-ului apăsat, până în

celula C7 şi apoi eliberaţi butonul.

Presupunem că am greşit şi în loc de T.V.A. de fapt vrem

Pret cu T.V.A. 22. dublu clic pe celula C1; apăsaţi tasta cu săgeată până ajungeţi în faţa lui T.V.A. şi

introduceţi Pret cu şi Enter;

23. în celula C2, apăsaţi tasta Delete şi introduceţi 1190 şi Enter; observaţi că rămâne procentul,

deci nu este corect.

24. selectaţi celule C2:C7;

25. clic pe meniul Format şi clic pe

comanda Cells… ;

26. clic pe Number (format de număr) şi

clic pe butonul OK;

27. introduceţi în celule C2:C7, numerele:

28. selectaţi celule C2:C7;

29. pe bara de formatare, clic pe butonul Comma Style (separatorul de mii).

Dacă apar diezuri ########## înseamnă că trebuie să măriţi

dimensiunea celulei:

- mutaţi cursorul mouse-ului pe linia dintre etichetele C şi D şi trageţi

cu butonul stâng al mouse-ului apăsat spre stânga şi apoi eliberaţi

butonul. Se adaugă separatorul de mii şi 2 zecimale, adică 2 de 00.

30. pe bara de formatare, de 2 ori clic pe butonul Decrease Decimal.

31. clic în celula D1 şi introduceţi Adaos şi Enter;

32. clic în celula D2 şi introduceţi: 0.30 şi Enter;

33. clic în celula D2;

34. pe bara de formatare, clic pe butonul Percent Style (înmulţeşte cu 100 şi

schimbă în formatul procent);

35. (copiere) mutaţi cursorul mouse-ului pe marcatorul (), din dreapta jos, celulei D2;

- când se schimbă forma cursorului într-un plus negru (), trageţi cu butonul

stâng al mouse-ului apăsat, până în celula D7 şi apoi eliberaţi butonul.

4.17. Alinierea datelor în celule

Pentru alinierea datelor pe orizontală aveţi pe bara de formatare 3 butoane:

Align Left Center Align Right (aliniere la stânga) (aliniere la centru) (aliniere la dreapta)

(funcţionează la fel ca la Word)


140



Exemple:

1. măriţi dimensiunea rândului 9:

- mutaţi cursorul pe linia dintre 9 şi 10 şi trageţi cu butonul stâng al mouse-ului apăsat

peste încă 2 rânduri şi apoi eliberaţi butonul;


3. clic pe meniul Format şi clic pe

comanda Cells…;

4. clic pe eticheta Alignment (alinieri);

5. clic pe săgeata ▼ de sub textul

Vertical şi clic pe săgeata în sus ▲;

6. clic pe Top (sus) şi clic pe butonul OK;

7. introduceţi în celulă: SUS şi Enter;



10. la eticheta Alignment (alinieri), clic pe săgeata ▼ de

sub textul Vertical;

11. clic pe Center (centru) şi clic pe butonul OK;

12. introduceţi în celulă: CENTRU şi apăsaţi tasta Enter;

13. clic în celula C9;


15. la eticheta Alignment (alinieri), clic pe săgeata ▼ de sub textul Vertical;

16. clic pe Bottom (jos) şi clic pe OK;

17. introduceţi în celulă: JOS şi Enter; 18. clic în celula D9;


20. la eticheta Alignment (alinieri), în partea dreaptă, clic în caseta de

lângă textul Degrees (grade) şi introduceţi de la tastatură 30;


22. introduceţi în celulă: Text la 30 şi apăsaţi tasta Enter;



25. la eticheta Alignment (alinieri), în partea dreaptă, clic pe textul Text;


27. introduceţi în celulă: VERTICAL şi Enter;



30. la eticheta Alignment (alinieri), în partea stângă, clic pe textul Wrap

Text (textul care nu încape într-o celulă va fi pus pe mai multe linii în

aceiaşi celulă);


141




32. introduceţi în celulă: Acesta este un text mai lung decat o celula

şi apăsaţi tasta Enter;

33. clic pe celula A12;


35. la eticheta Alignment (alinieri), în partea stângă, clic pe textul Shrink to fit (textul mai

lung decât o celulă va fi micşorat);


37. introduceţi în celulă: Tot un text mai lung şi apăsaţi tasta Enter;

38. selectaţi cu butonul stâng al mouse-ului apăsat celula A13 şi B13;


40. la eticheta Alignment (alinieri), în partea stângă, clic pe textul Merge Cells (uneşte celulele

selectate, dar nu va centra textul introdus);


42. introduceţi în celulă: Un text scris in doua celule şi Enter.

Salvaţi registrul cu numele Exemplul2 pe discul C: şi în dosarul cu numele vostru.

Închideţi registrul (File şi Close) şi deschideţi un registrul nou (clic pe butonul New).

4.18. Formule

Formulele pot fi introduse direct în celule în care se doreşte rezultatul sau pe bara de

formule în câmpul numit Edit Formula.

Exemplu: Edit Formula

1. în celula A1 şi introduceţi 10 şi Enter;

2. în celula A2 introduceţi 5 şi Enter;

3. în celula A3, clic în câmpul Edit Formula, de pe bara de formule, şi introduceţi de la

tastatură: =A1+A2 şi Enter;

(adică să adune conţinutul celulelor care au referinţele (sau adresele) A1 şi A2, iar când

apăsaţi tasta Enter rezultatul să fie depus în celula A3;)

(sau direct în celula în care dorim să apară rezultatul);

4. clic în celula B1 şi introduceţi 20 şi Enter;

5. în celula B2 introduceţi 30 şi Enter; apăsaţi tasta Enter

6. în celula B3 introduceţi =B1+B2 şi apăsaţi tasta Enter;

În formule se mai pot folosi operatorii matematici:

+ (adunare), - (scădere), * (înmulţire), / (slash = împărţire) şi ^ (ridicare la putere).

Exemplu:

1. (în altă foaie de calcul) clic pe eticheta foii Sheet2;

2. în celula A1 şi introduceţi Numar1;

3. clic în celula B1 (sau apăsaţi săgeata de pe tastatură) şi introduceţi Numar2;

4. clic în celula C1 (sau apăsaţi săgeata de pe tastatură) şi introduceţi Adunare;


142



5. clic în celula D1 (sau apăsaţi săgeata de pe tastatură) şi introduceţi Scadere;

6. clic în celula E1 (sau apăsaţi săgeata de pe tastatură) şi introduceţi Inmultire;

7. clic în celula F1 (sau apăsaţi săgeata de pe tastatură) şi introduceţi Impartire;

8. clic în celula A2 şi introduceţi 30;

9. clic în celula B2 (sau apăsaţi săgeata de pe tastatură) şi introduceţi 15;

10. clic în celula C2 şi introduceţi

=A2+B2 şi Enter;

11. clic în celula D2 şi introduceţi

=A2-B2 şi Enter;

12. clic în celula E2 şi introduceţi

=A2*B2 şi Enter;

13. clic în celula F2 şi introduceţi

=A2/B2 şi Enter.

Metoda rapidă de a introduce o formulă 1. clic în celula A3 şi introduceţi 40;

2. clic în celula B3 (sau apăsaţi săgeata

de pe tastatură) şi introduceţi 20;

3. clic în celula C3 şi = de la tastatură;


5. introduceţi + de la tastatură;

6. clic în celula B3 şi Enter;

7. clic în celula D3 şi = de la tastatură;


9. introduceţi - de la tastatură;

10. clic în celula B3 şi Enter.

Repetaţi şi pentru înmulţire şi împărţire (schimbaţi doar semnul de la tastatură, * şi /).

Copierea formulelor în celule învecinate 1. introduceţi în celule A4, A5, A6 şi A7 numerele: 60, 80, 100 şi 150;

2. introduceţi în celule B4, B5, B6 şi B7 numerele: 10, 40, 20 şi 5;


4. (copiere) mutaţi cursorul mouse-ului pe marcatorul (), din dreapta

jos, celulei C3;

- când se schimbă forma cursorului într-un plus negru (),

trageţi cu butonul stâng al mouse-ului apăsat, până în celula

C7 şi apoi eliberaţi butonul. Repetaţi pasul 3 şi 4 pentru

celule D3, E3 şi F3.

Observaţie:

Referinţele relative (sau adresele relative) ale

celulelor se modifică atunci când se copiază o

formulă dintr-o celulă în altă celulă.

- clic în celula C3, iar pe bara de formule vedeţi formula: =A3+B3;

- clic în celula C4, iar pe bara de formule vedeţi formula: =A4+B4;

- clic în celula C5, iar pe bara de formule vedeţi formula: =A5+B5.


143



Alt exemplu (ridicare la putere) 1. clic în celula A9 şi introduceţi Numar1;

2. clic în celula B9 şi introduceţi Numar2;

3. clic în celula C9 şi introduceţi Rezultat;

4. introduceţi în celule A10, A11, A12, A13 numerele: 2, 3, 5, 6 ;

5. introduceţi în celule B10, B11, B12, B13 numerele: 5, 4, 3, 2 ;

6. în celula C10 introduceţi formula: =A10^B10 şi apăsaţi tasta Enter;

7. copiaţi formula şi în celelalte celule (clic în celula C10 şi trageţi cu butonul stâng al mouse-

ului apăsat de marcatorul celulei C10 până în celula C13).

Se pot introduce în celule direct numere şi cu operatorii respectivi.

Exemplu: 1. clic în celula A15 şi introduceţi =100+34-5 şi apăsaţi tasta Enter;

2. clic în celula B15 şi introduceţi =5^4 şi apăsaţi tasta Enter;

3. clic în celula C15 şi introduceţi =45*3 şi apăsaţi tasta Enter;

4. clic în celula D15 şi introduceţi =87/4 şi apăsaţi tasta Enter.

Salvaţi registrul cu numele Formule pe discul C: şi în dosarul cu numele vostru.

În formule se pot utiliza şi parantezele de pe tastatură: ( ), [ ], { }.

Exemplu:

1. (în altă foaie de calcul) clic pe eticheta foii Sheet3;

2. în celula A1 şi introduceţi Numar1;

3. clic în celula B1 (sau apăsaţi săgeata de pe tastatură) şi introduceţi Numar2;

4. clic în celula C1 (sau apăsaţi săgeata de pe tastatură) şi introduceţi Numar3;

5. clic în celula D1 (sau apăsaţi săgeata de pe tastatură) şi introduceţi Formula1;

6. clic în celula E1 (sau apăsaţi săgeata de pe tastatură) şi introduceţi Formula2;

7. introduceţi în celule A2, A3, A4, A5, A6: 10, 20, 15, 30, 40;

8. introduceţi în celule B2, B3, B4, B5, B6: 8, 5, 6, 25, 35;

9. introduceţi în celule C2, C3, C4, C5, C6: 7, 2, 4, 5, 2;

10. clic în celula D2 şi introduceţi formula: =(A2+B2)*C2 şi apăsaţi tasta Enter;

11. copiaţi formula şi în celelalte celule (clic în celula D2 şi trageţi cu butonul stâng al mouse-

ului apăsat de marcatorul celulei D2 până în celula D6).

12. clic în celula E2 şi introduceţi formula: =(A2-B2)*C2 şi apăsaţi tasta Enter;

13. copiaţi formula şi în celelalte celule (clic în celula E2 şi trageţi cu butonul stâng al mouse-

ului apăsat de marcatorul celulei E2 () până în celula E6).

Modificarea unei formule se poate face în câmpul Edit Formula de pe bara de formule sau

dacă se dă dublu clic cu butonul stâng al mouse-ului pe celula care conţine rezultatul. De

exemplu, modificăm a doua formulă:

1. clic în celula E2;

2. clic pe bara de formule, mutaţi cursorul cu săgeata de pe tastatură în faţa lui A;

3. apăsaţi tasta Delete şi introduceţi C;

4. mutaţi cursorul cu săgeata de pe tastatură în faţa lui - ,


144



5. apăsaţi tasta Delete şi introduceţi + ;

6. mutaţi cursorul cu săgeata de pe tastatură în faţa lui C,

7. apăsaţi tasta Delete şi introduceţi A;

8. apăsaţi tasta Enter;

9. copiaţi noua formulă şi în celelalte celule (clic în

celula E2 şi trageţi cu butonul stâng al mouse-ului

apăsat de marcatorul celulei E2 () până în celula

E6).

Exemplu practic de utilizare a formulelor

1. introduceţi o foaie de calcul nouă: clic pe meniul Insert şi clic pe Worksheet;

2. în celulele A1, B1, C1, D1, E1, F1, G1 şi H1 introduceţi următoarele texte:

3. în celulele A2, A3, A4, A5, A6 introduceţi următoarele texte: Dulap, Scaun, Pat, Masa,

Lampa;

4. în celulele B2, B3, B4, B5, B6 introduceţi următoarele numere: 2000, 700, 8000, 1000, 500;

5. în celula C2 introduceţi 24% şi copiaţi până în celula C6

(trageţi cu butonul stâng al mouse-ului apăsat de marcatorul

celulei C2 până în celula C6);

6. clic în celula D2 şi introduceţi formula: =B2*(1+C2) şi Enter

(adică Preţ cu T.V.A. = Preţ pe buc * (1+T.V.A) );

7. clic în celula E2 şi introduceţi formula: =D2*0.30 şi Enter

(adică Adaos = Preţ cu T.V.A. * 0.30);

8. clic în celula F2 şi introduceţi formula: =D2+E2 şi Enter (adică Preţ cu amănuntul = Preţ

cu T.V.A. + Adaos);

9. copiaţi formulele (cu butonul stâng al mouse-ului apăsat trageţi de marcatorii de la celule

D2, E2, F2 până în celule D6, E6, F6);

10. în celulele G2, G3, G4, G5, G6 introduceţi numerele: 50, 200, 30, 100, 300;

11. clic în celula H2 şi introduceţi formula: =F2*G2 şi Enter

(adică Preţ total = Preţ cu amănuntul * Cantitate);

12. copiaţi formula până în celula H6;

13. clic în celula H7;

14. clic pe butonul AutoSum, de pe bara de instrumente şi Enter.

În celula H7 veţi avea:

Mai daţi un clic în celula H7 pentru a vedea pe bara de formule funcţia SUM.

Funcţia SUM adună conţinutul celulelor din regiunea (sau domeniul) de celule H2:H6

(adică H2+H3+H4+H5+H6).

15. selectaţi regiunea de celule H2:H7 :


145



- mutaţi cursorul mouse-ului în mijlocul celulei H2;

- cu butonul stâng al mouse-ului apăsat deplasaţi mouse-ul până în celula H7;


16. (schimbăm formatul celulelor selectate în

formatul monetar (lei));

- clic pe meniul Format;

- clic pe comanda Cells… ;

- clic pe Currency;

- clic pe săgeata ▼ de la caseta Decimal

Places până ajungeţi la 0;

- clic pe săgeata ▼ de sub textul Symbol;

- derulaţi de bara de derulare;

- clic pe lei Romanian;

- clic pe OK.

17. deselectaţi cu un clic în celula A2.

Copierea formatelor celulelor 1. clic în celula H7;

2. pe bara de formatare:

- clic pe butonul ;

- clic pe săgeata de la butonul Font Color şi clic pe culoarea roşie;

3. pe bara de instrumente, clic pe butonul Format Painter;

4. mutaţi cursorul mouse-ului în mijlocul celulei E2;

5. deplasaţi mouse-ul cu butonul stâng apăsat până în celula E6;

6. eliberaţi butonul stâng al mouse-ului; (aţi copiat formatul în lei, culoarea şi B (Bold)).

4.19. Blocarea datelor pe ecran

În cazul în care într-o foaie de calcul există foarte multe date (maxim 65 536 rânduri) şi

dorim de exemplu, să comparăm datele din rândul al 2-lea cu datele din rândul 200, datele din rândul

al doilea se pot bloca pe ecran.

1. selectaţi tot rândul 3 (în partea stângă daţi un clic pe 3);

2. clic pe meniul Window;

3. clic pe comanda Freeze Panes (îngheţare panou);

4. mai multe clic-uri pe săgeata ▼ de la bara de derulare pe verticală (observaţi că primele 2

rânduri rămân fixe pe ecran);

5. (deselectare) clic pe meniul Window şi clic pe comanda Unfreeze Panes (dezgheţare panou);

6. selectaţi toată coloana C (clic pe eticheta de coloană C);



9. mai multe clic-uri pe săgeata ▼ de la bara de derulare pe orizontală (observaţi că primele 2

coloane rămân fixe pe ecran);


146



10. (deselectare) clic pe meniul Window şi clic pe comanda Unfreeze Panes (dezgheţare panou);

11. selectaţi celulele C3, C4, D3, D4 (mutaţi cursorul mouse-ului în mijlocul celulei C3 şi cu

butonul stâng al mouse-ului apăsat, deplasaţi pe diagonală până în celula D4 şi apoi eliberaţi

butonul);



14. mai multe clic-uri pe săgeata ▼ de la bara de derulare pe orizontală (observaţi că primele 2

coloane rămân fixe pe ecran);

15. mai multe clic-uri pe săgeata ▼ de la bara de derulare pe verticală (observaţi că primele 2

rânduri rămân fixe pe ecran);

16 (deselectare) clic pe meniul Window şi clic pe comanda Unfreeze Panes (dezgheţare panou).

Salvaţi cu un clic pe butonul Save. Închideţi registrul (File şi Close) şi deschideţi un registru

nou (clic pe butonul New).

4.20. Referinţele celulelor

Referinţele (adresele) celulelor sunt de 3 tipuri şi se utilizează în formule şi în funcţii.

1. Referinţele relative (A1, A2, B1, B2 etc.) se modifică atunci când copiem o formulă dintr-o

celulă în altă celulă.

2. Referinţele absolute ($A$1, $A$2, $B$4 etc. – semnul dolar din faţa etichetei de coloană

şi a etichetei rândului se introduce de la tastatură sau cu ajutorul tastei F4) nu se modifică

atunci când copiem o formulă dintr-o celulă în altă celulă.

3. Referinţele mixte (A$1 sau $A1 etc. la copiere devin B$1 respectiv $A2) – se modifică

numai eticheta de coloană (dacă nu are în faţă semnul dolar) sau numai eticheta rândului

(dacă nu are în faţă semnul dolar).

Exemplu:

1. introduceţi următoarele date în foaia de calcul Sheet1;

2. clic în celula C4 introduceţi formula: =B1*B4 şi Enter (adică curs dolar * preţ în dolari);

3. (copiaţi formula) clic în celula C4, mutaţi cursorul mouse-ului pe marcator (), trageţi cu

butonul stâng al mouse-ului apăsat, până în celula C9 şi apoi eliberaţi butonul. Formula din

celula C4 nu este corectă (#Value = eroare, apare când încercaţi să adunaţi un număr cu un

text);

- clic în celula C6, pe bara de formule aveţi B3*B6 (în celula B3 aveţi textul Pret in

dolari, iar in celula B6 aveţi numărul 0.33);

4. selectaţi regiunea de celule C5:C9 (mutaţi cursorul mouse-ului în mijlocul celulei C5 şi

deplasaţi mouse-ul cu butonul stâng apăsat până în celula C9 şi apoi eliberaţi butonul);

5. apăsaţi tasta Delete;

6. (corectare formulă) clic în celula C4;

7. mutaţi cursorul pe bara de formule, în faţa lui B1 şi daţi un clic;


147



8. introduceţi dolarul de la tastatură (tasta Shift apăsată şi apăsaţi tasta $);

9. apăsaţi tasta săgeată (ajungeţi în faţă la 1);

10. introduceţi dolarul de la tastatură (tasta Shift apăsată şi apăsaţi tasta $);

11. (pe bara de formule veţi avea: =$B$1*B4) apăsaţi tasta Enter;

12. (copiaţi formula) clic în celula C4;

- mutaţi cursorul pe marcatorul () din dreapta jos şi trageţi cu butonul stâng al mouse-ului

până în celula C9;

- eliberaţi butonul mouse-ului; (dacă daţi câte un clic pe celule C5, C6, C7 observaţi pe

bara de formule că adresa $B$1 nu se mai modifică, adică nu devine B5, B6, B7);

13. (schimbaţi cursul dolarului) clic în celula B1;

- apăsaţi tasta Delete;

- introduceţi 2.92 şi Enter (se modifică automat valorile

din celule C4:C9);

14. (utilizarea tastei F4)

- clic în celula C1;

- apasaţi tasta = ;


- pe bara de formule aveţi referinţa relativă B1, apăsaţi tasta F4 şi veţi avea $B$1

(referinţa absolută);

- apăsaţi tasta F4 şi veţi avea B$1 (referinţa mixtă);

- apăsaţi tasta F4 şi veţi avea $B1 (referinţa mixtă);

- apăsaţi tasta F4 şi veţi avea B1 (referinţa relativă); - apăsaţi Enter;

- clic în celula C1 şi apăsaţi Delete;

Salvaţi registrul cu numele Exemplul3 pe discul C: şi în dosarul cu numele vostru.

Exemplu:

Să presupunem că pe o scară de bloc există apartamente fără centrală termică.

1. introduceţi în foaia de calcul Sheet2 următoarele date:


3. clic pe butonul AutoSum de pe bara de instrumente;

4. apăsaţi Enter; (în celula B9 veţi avea suma: 448)

5. clic în celula C4 şi apăsaţi = ;

6. clic în celula B1 şi apăsaţi tasta F4 (ca să aveţi $B$1);

7. apăsaţi tasta / (împărţire);

8. clic în celula B9 şi apăsaţi tasta F4 (ca să aveţi $B$9);

referinţă absolută


148



9. apăsaţi tasta Shift şi tasta * (înmulţire);

10. clic în celula B4; (pe bara de formule veţi avea formula: =$B$1/$B$9*B4 )

11. apăsaţi Enter; (în celula C4 veţi avea rezultatul: 821.4285714 )

12. (copiaţi formula) clic în celula C4;

- mutaţi cursorul pe marcatorul () din dreapta jos şi trageţi cu butonul stâng al mouse-

ului până în celula C8;

- eliberaţi butonul stâng;

13. selectaţi celule C4:C8 (mutaţi cursorul mouse-ului în mijlocul celulei C4 şi deplasaţi

mouse-ul cu butonul stâng apăsat până în celula C8 şi apoi eliberaţi );

14. mai multe clic-uri (7 clic-uri) pe butonul Decrease Decimal (fără

zecimale);

15. clic în celula C9 şi clic pe butonul AutoSum de pe bara de instrumente;

16. apăsaţi tasta Enter (în celula C9 veţi avea suma: 4000 );

Salvaţi cu un clic pe butonul Save.

Închideţi registrul (File şi Close) şi deschideţi un registrul nou (clic pe butonul New).

4.21. Construirea formulelor utilizând funcţiile

Funcţiile sunt compuse din: = Numele funcţiei (argument1, argument2, …, argument30).

Numele funcţiei poate fi: SUM(), MAX(), MIN(), AVERAGE(), PRODUCT(), IF(),

AND() COUNT() etc. (300 de funcţii).

Există mai multe posibilităţi de a introduce o funcţie în celula în care dorim să avem

rezultatul. De exemplu:

1. clic pe meniul Insert şi clic pe comanda Function… sau

2. pe bara de formule clic pe ;

Exemplul 1:

1. introduceţi în foaia de calcul

Sheet1 datele:

2. clic în celula E2;

3. pe bara de formule, clic pe ;

4. se afişează o fereastră: În dreapta textului: Or select a category (sau selectaţi o categorie)

aveţi textul Most Recently Used (ultimile funcţii utilizate), iar sub textul Select a function

(selectaţi o funcţie) sunt afişate ultimele funcţii care au fost utilizate. În cazul în care

funcţia dorită nu este afişată:

- se dă un clic pe săgeata ▼ din dreapta textului Most Recently Used;

(All

= toate funcţiile

Financial

= funcţii financiare

Date & Time

= funcţii pentru dată şi oră

Math & Trig.

= funcţii matematice

Statistical

= funcţii statistice

Logical

= funcţii logice, etc.


149



- clic pe categoria Statistical;

- (funcţiile sunt aranjate în ordine

alfabetică) clic pe pe oricare dintre

funcţii (AVERAGE) şi apăsaţi tasta

M;

- derulaţi puţin de bara de derulare (cu

clic pe ▼) şi clic pe funcţia MIN

(calculează valoarea minimă a unui

set de numere şi ignoră textele);


5. se afişează fereastra argumentelor

funcţiei Min;

- deoarece regiunea de celule B2:D2

este corectă daţi un clic pe OK;

6. în celula E2 veţi avea rezultatul 145

iar pe bara de formule =MIN(B2:D2)

7. mutaţi cursorul mouse-ului pe

marcatorul () celulei E2 şi trageţi cu

butonul stâng al mouse-ului apăsat până

în E6;

8. clic în celula F2;


10. în fereastra Insert Function (categoria

Statistical) căutaţi funcţia MAX; clic

pe MAX; clic pe butonul OK;

11. se afişează fereastra argumentelor funcţiei MAX;

- deoarece regiunea B2:E2 nu este corectă (introduce şi celula E2 cu valoarea minimă),

apăsaţi tasta Backspace; (fereastra argumentelor funcţiei o puteţi muta, dacă mutaţi

cursorul pe bara de titlu a ferestrei şi cu butonul stâng al mouse-ului apăsat o puteţi

deplasa mai jos pe ecran, apoi eliberaţi butonul);

- mutaţi cursorul mouse-ului în mijlocul celulei B2;

- trageţi cu butonul stâng al mouse-ului apăsat până în celula D2 şi eliberaţi butonul;

12. în fereastra argumentelor funcţiei daţi un clic pe butonul OK;

13. în celula F2 veţi avea: 320, iar pe bara de formule: =MAX(B2:D2);

14. mutaţi cursorul mouse-ului pe marcatorul celulei şi trageţi cu butonul stâng al

mouse-ului până în celula F6;

15. clic în celula G2;


17. în fereastra Insert Function (categoria Statistical);


150



- clic pe AVERAGE (media aritmetică);


18. se afişează fereastra argumentelor funcţiei AVERAGE;

- deoarece regiunea B2:F2 nu este corectă, apăsaţi tasta Backspace;

- mutaţi cursorul mouse-ului în mijlocul celulei B2;

- trageţi cu butonul stâng al mouse-ului apăsat până în celula D2 şi eliberaţi butonul;


20. în celula G2 veţi avea: 231, iar pe bara de formule: =AVERAGE(B2:D2);

21. mutaţi cursorul mouse-ului pe marcatorul celulei şi trageţi cu butonul stâng al mouse-ului

până în celula G6; se poate rotunji la 2 zecimale:

- selectaţi celulele G3:G6 (cu butonul stâng al mouse-ului apăsat);

- clic pe butonul Decrease Decimal (de 4 ori);

22. clic în celula H2; 23. pe bara de formule clic pe ;

24. în fereastra Insert Function selectaţi categoria Logical (funcţii logice), clic pe funcţia IF

(dacă) şi clic pe OK;

25. în fereastra argumentelor funcţiei cursorul este în prima casetă Logical_test (test logic);

- clic în celula G2 (în funcţie de vânzările medii);

- apăsaţi tasta Shift şi tasta > (mai mare decât = operator de comparare);

- introduceţi de la tastatură 300;

- clic în caseta din dreapta textului Value_if_true (valoare dacă testul logic este adevărat)

şi introduceţi de la tastatură Profit;

- clic în caseta din dreapta textului Value_if_false (valoare dacă testul logic este fals) şi

introduceţi de la tastatură Pierdere;


- în celula H2 veţi avea textul:

Pierdere, iar pe bara de formule:

=IF(G2>300,”Profit”, ”Pierdere”);

26. mutaţi cursorul mouse-ului pe marcatorul

celulei H2 şi trageţi cu butonul stâng al

mouse-ului până în celula H6;

Operator Descriere > mai mare

< mai mic

>= mai mare sau egal

<= mai mic sau egal

<> diferit

Alţi operatori ce pot fi folosiţi

cu funcţiile logice:


151



În loc de textele ”Profit” şi ”Pierdere” pot fi introduse numere, formule sau alte funcţii:

27. clic în celula I2;


29. în fereastra Insert Function selectaţi categoria Logical (funcţii logice), clic pe funcţia IF

(dacă) şi clic pe OK;


- clic pe celula F2 (în funcţie de vânzările maxime);

- apăsaţi tasta Shift şi tasta > şi tasta = ( >= mai mare sau egal);



şi introduceţi: B2+C2+D2;

- clic în caseta Value_if_false (valoare dacă testul logic este fals) şi introduceţi de la

tastatură 500;

- clic pe OK;

- în celula I2 veţi avea: 693, iar pe bara de formule veţi avea:

IF(F2>=320,B2+C2+D2,500);

31. mutaţi cursorul mouse-ului pe marcatorul celulei I2 şi trageţi cu butonul stâng al mouse-ului

apăsat până în celula I6.

Exemplul 2:



3. în fereastra Insert Function

(categoria Statistical) căutaţi funcţia

COUNT;

- clic pe COUNT;


4. se afişează fereastra argumentelor funcţiei COUNT (afişează numărul celulelor care

conţin numere şi le ignoră pe cele cu texte);

5. mutaţi cursorul în celula A1 şi cu butonul stâng al mouse-ului apăsat deplasaţi până în

celula I6;


- în celula A8 veţi avea: 35 (adică 35 de celule conţin numere) iar pe bara de formule:

=Count(A1:I6).

Salvaţi cu un clic pe butonul Save cu numele Functii pe discul C: şi în dosarul cu

numele vostru.


152



Exemplul 3:



3. în fereastra Insert Function selectaţi

categoria Math & Trig (funcţii

matematice şi trigonometrice), căutaţi

funcţia SUM, clic pe funcţia SUM;

clic pe butonul OK;

4. se afişează fereastra argumentelor

funcţiei SUM;

- deoarece regiunea nu este corectă apăsaţi tasta Backspace;


6. în fereastra argumentelor funcţiei, clic în caseta de lângă Number 2;


8. în fereastra argumentelor funcţiei, clic în caseta de lângă Number 3;



- în celula A9 veţi avea: 1033, iar pe bara de formule: =SUM(B3,C4,D5).

Deci, nu mai aveţi o regiune de celule.

Observaţii:

Acest tip de selectare (cu un clic pe fiecare celulă şi un clic în caseta respectivă, din

fereastra argumentelor funcţiei) îl puteţi folosi şi pentru funcţiile MIN, MAX, AVERAGE

şi COUNT.

În loc de funcţia SUM puteaţi să introduceţi în celula A9 formula: =B3+C4+D5

În cazul în care doriţi suma unor celule învecinate puteţi să selectaţi cu butonul stâng al

mouse-ului apăsat.

De exemplu:

1. clic în celula A10; 2. pe bara de formule clic pe ;

3. în fereastra Insert Function clic pe funcţia SUM; clic pe OK;

4. se afişează fereastra argumentelor funcţiei SUM;

- deoarece regiunea nu este corectă apăsaţi tasta Backspace;

5. mutaţi cursorul în celula B2 şi cu butonul stâng al mouse-ului apăsat deplasaţi până în

celula D6; eliberaţi butonul;

6. în fereastra argumentelor funcţiei clic pe butonul OK;

- în celula A10 veţi avea: 4311, iar pe bara de formule: =SUM(B2:D6), adică o regiune de

celule.

Butonul AutoSum de pe bara de instrumente standard îl puteţi folosi tot pentru a face

suma pentru celule învecinate.

Exemplu: 1. clic în celula B7;

2. clic pe butonul AutoSum;



5. clic pe săgeata de la butonul AutoSum;

6. clic pe funcţia Average;



153



8. (pe rânduri) selectaţi celule B7 şi C7 (mutaţi cursorul în mijlocul celulei B7 şi trageţi cu

butonul stâng al mouse-ului apăsat până în celula C7);

9. clic pe butonul AutoSum şi apăsaţi Enter (rezultatul apare în celula D7).

Exemplul 4:

1. introduceţi în foaia de calcul Sheet2 următoarele date:

2. (pentru a calcula media cu funcţia AVERAGE putem folosi

butonul de pe bara de formule sau butonul

AutoSum de pe bara de instrumente);

- selectaţi celule B2 şi C2 (vezi punctul 8 de mai sus);

3. clic pe săgeata de la butonul AutoSum şi clic pe funcţia AVERAGE;


5. mutaţi cursorul mouse-ului pe marcatorul celulei D2 şi trageţi cu butonul stâng al

mouse-ului până în celula D7;

6. clic în celula E2; 7. pe bara de formule clic pe ;

8. în fereastra Insert Function selectaţi categoria Logical (funcţii logice), clic pe

funcţia IF (dacă) şi clic pe OK;


- clic în celula D2 (în funcţie de medie);

- apăsaţi tasta Shift, tasta > şi tasta = (>= mai mare sau egal);



şi introduceţi de la tastatură Admis;

- clic în caseta din dreapta textului Value_if_false (valoare dacă testul logic este fals) şi

introduceţi de la tastatură Respins;

- clic pe OK;

- în celula E2 veţi avea: Respins, iar pe bara de formule veţi avea:

IF(D2>=7,”Admis”,”Respins”);

10. mutaţi cursorul mouse-ului pe marcatorul celulei E2 şi trageţi cu butonul stâng al mouse-

ului apăsat până în celula E7.


154



Sortare 1. clic în celula A2;

2. clic pe butonul Sort Ascending;

3. clic în celula D2 şi clic pe butonul Sort Descending (de la nota 10 la nota cea mai mică);

4. clic pe butonul Sort Ascending (de la nota cea mai mică la 10);

5. introduceţi pe rândul 8 încă o persoană cu numele Ionescu, Nota1: 6, Nota2: 5 şi apăsaţi

tasta Enter (dacă nu apare automat în celula D8 media 5.5, iar în celula E8 textul Respins,

trageţi cu butonul stâng al mouse-ului apăsat de marcatorii celulelor D7 şi E7 până în

celulele D8 respectiv E8);

6. (sortare după 3 câmpuri) clic în celula A2;

7. clic pe meniul Data şi clic pe comanda Sort;


- clic pe săgeata ▼ de sub textul Sort By (sortare după) şi

clic pe Nume;

- clic pe săgeata ▼ de sub textul Then By (apoi după) şi

clic pe Nota1;

- clic pe textul Descending;

- clic pe săgeata ▼ de sub textul Then By (apoi după) şi

clic pe Media;

- clic pe textul Descending;

(cel mai important câmp este primul câmp. Ascending =

crescător, iar Descending = descrescător;)

(My list has (lista mea are); Header row (rând de antet adică

rândul 1) sau No header row (nu are rând de antet). Dacă

selectaţi No header row, atunci introduce în sortare şi

primul rând, deci primul rând în care aveţi în prima celulă

Nume (la sortare crescătoare) va fi mutat după rândul în care

aveţi Neamtu;)

- clic pe butonul OK (numele sunt în ordine alfabetică, iar

la cei 2 Ionescu cel cu note mai mari este primul

(descrescător)).

Căutare şi înlocuire (se face exact ca la programul Word:)

1. clic pe meniul Edit şi clic pe comanda Replace…;


- în câmpul Find What (găseşte ce)

introduceţi Ionescu, iar în câmpul

Replace With (înlocuieşte cu)

introduceţi Bindea;

3. (dacă daţi un clic pe butonul Replace All va înlocui automat pe amândoi Ionescu cu

Bindea) daţi un clic pe butonul Find Next (îl găseşte pe primul Ionescu);

4. clic pe butonul Replace (înlocuire) şi clic pe butonul Close (va înlocui numai primul

Ionescu cu Bindea).



155



Exemplul 5:

1. introduceţi în foaia de calcul Sheet3

următoarele date:

2. clic în celula B11 şi clic pe butonul

AutoSum;

3. apăsaţi tasta Enter (în celula B11

veţi avea 9750);

4. copiaţi formula până în celula E11

(clic în celula B11; mutaţi cursorul

mouse-ului pe marcatorul celulei şi

trageţi cu butonul stâng al mouse-

ului apăsat până în celula E11);

5. clic în celula F7 şi clic pe butonul

AutoSum;

6. apăsaţi tasta Enter (în celula F7 veţi

avea 28000);

7. copiaţi formula până în celula F11 (clic în celula F7; mutaţi cursorul mouse-ului pe

marcatorul celulei şi trageţi cu butonul stâng al mouse-ului apăsat până în celula F11);

8. clic în celula G7:

- apăsaţi tasta = ;

- clic în celula F7;

- apăsaţi tasta / ;

- clic în celula F11;

- apăsaţi tasta F4; (formula va fi =F7/$F$11);

- apăsaţi Enter;

9. copiaţi formula până în celula G10 (clic în celula G7; mutaţi cursorul mouse-ului pe

marcatorul celulei şi trageţi cu butonul stâng al mouse-ului apăsat până în celula G10);

10. selectaţi celule G7:G10 (mutaţi cursorul mouse-ului în mijlocul celulei G7 şi cu butonul

stâng al mouse-ului apăsat trageţi până în celula G10);

11. pe bara de formatare, clic de butonul ;


- apăsaţi tasta = ;


- apăsaţi tasta - ;

- clic în celula B11 (formula va fi =B4-B11);

- apăsaţi tasta Enter;

13. clic în celula B13, mutaţi cursorul mouse-ului pe marcatorul celulei şi trageţi cu butonul

stâng al mouse-ului apăsat până în celula E13);

14. clic în celula F13 şi clic pe butonul AutoSum;

15. apăsaţi tasta Enter şi în celula F13 veţi avea 173300;

16. clic în celula B15 şi pe bara de formule clic pe butonul ;

17. în fereastra Insert Function, clic pe funcţia Min şi clic pe butonul OK;

18. se afişează fereastra argumentelor funcţiei Min;

- deoarece regiunea de celule B13:B14 nu este corectă apăsaţi tasta Backspace;

- introduceţi de la tastatură sau selectaţi cu mouse-ul regiunea B7:B10;



156



19. mutaţi cursorul pe marcatorul

celulei B15 şi trageţi cu butonul

stâng al mouse-ului apăsat până în

celula E15;

20. clic în celula B17şi pe bara de formule clic pe butonul ;

21. în fereastra Insert Function, clic pe funcţia Max şi clic pe butonul OK;

22. se afişează fereastra argumentelor funcţiei Max;




23. mutaţi cursorul pe marcatorul celulei B17 şi

trageţi cu butonul stâng al mouse-ului

apăsat până în celula E17;


25. în fereastra Insert Function, clic pe funcţia Average şi clic pe butonul OK;

26. se afişează fereastra argumentelor funcţiei Average;




27. mutaţi cursorul pe marcatorul celulei B19 şi

trageţi cu butonul stâng al mouse-ului apăsat

până în celula E19;

28. clic în celula B21şi pe bara de formule clic pe butonul ;

29. în fereastra Insert Function, clic pe funcţia Count şi clic pe butonul OK;


157



- deoarece regiunea de celule B19:B20 nu este corectă, apăsaţi tasta Backspace;



30. mutaţi cursorul pe marcatorul celulei B21

şi trageţi cu butonul stâng al mouse-ului

apăsat până în celula E21;


32. în fereastra Insert Function, clic pe funcţia IF şi clic pe butonul OK;

- în dreapta textului Logical_test introduceţi: F13>170000;

- clic în dreapta textului Value_if_true şi introduceţi: Da;

- clic în dreapta textului Value_if_false şi introduceţi: Nu;


Deoarece în celula F13 aveţi

valoarea 173300 care este mai

mare decât 170000, în celula

B23 se va afişa textul Da.

Salvaţi cu un clic pe butonul

Save.

4.22. Imprimare (tipărire) în fişier


2. mutaţi cursorul pe comanda Print…

şi daţi un clic;

3. în fereastra Print, în partea dreaptă,

clic pe (imprimare în fişier);

- sub textul Print What este

selectat butonul radio Active

sheet(s) adică numai foaia de

calcul în care sunteţi (Sheet3);

(Entire worbook = tot registrul,

toate 3 foile, Selection = selecţie,

adică numai o regiune de celule

care a fost selectată în prealabil

cu butonul stâng al mouse-ului);


158




5. în fereastra care se afişează introduceţi numele fişierului: Imprimare2.prn şi clic pe OK.

Fişierul Imprimare2.prn va fi în dosarul cu numele vostru.

4.23. Diagrame

1. introduceţi în foaia de calcul Sheet1 datele:

2. selectaţi regiunea de celule A2:B7;

3. clic pe meniul Insert şi pe comanda Chart... (diagramă sau grafic) sau clic pe butonul

Chart Wizard de pe bara de instrumente standard (în ambele cazuri se porneşte programul

expert);

4. Pasul 1 – Selectarea tipului de diagramă (sunteţi la eticheta Standard Type (tipuri

standard) şi mai există eticheta Custom Types (tipuri personalizate); fiecare tip de

diagramă (Chart type) are mai multe subtipuri (Chart sub-type));

- lăsaţi primul tip de diagramă (Column) şi primul subtip;

- mutaţi cursorul mouse-ului pe butonul Press and hold to view sample şi ţineţi butonul stâng

al mouse-ului apăsat ca să vedeţi cum arată diagrama şi apoi eliberaţi butonul mouse-ului;

- clic pe Next;

5. Pasul 2 (dacă selecţia celulelor din foia de calcul, pentru care se realizează diagrama, a fost

corectă în acest pas nu se mai fac modificări);

- clic pe butonul Next;

6. Pasul 3 – Selectarea sau deselectarea diferitelor opţiuni standard pentru: Titles (titluri);

Axes (axele Ox, Oy sau Oz), Gridlines (linii de grilă), Legend (legendă), Data labels

(etichete de date) şi Data table (tabel de date);

- la prima etichetă Titles:

- introduceţi sub Chart title (titlul diagramei) Profitul Magazinului (fără Enter) şi clic

sub textul Category (X) axis (titlul axei X) şi introduceţi Luni şi clic sub textul Value

(Y) (titlul axei Y) şi introduceţi Profit;

Imprimare2.prn


159



- (la eticheta Axes nu modificăm) clic

pe eticheta Gridlines (linii de grilă)

şi sub textul Category (X) axis daţi

un clic pe Major Gridlines (linii de

grilă mari) (Minor gridlines sunt

linii de grilă mici);

- clic pe eticheta Legend (legenda):

- se poate schimba poziţia legendei

sau se poate renunţa la legendă (clic

pe Show legend);

- clic pe Corner (în colţ);

- clic pe eticheta Data Labels (etichete de date):

- aveţi Series name = numele seriei îl afişează pe barele din diagramă, Category name =

etichetele de pe axa X le arată pe barele din diagramă, Value = valorile de pe axa Y le arată

pe barele din diagramă;

- clic pe Value şi clic pe Legend Key;

- clic pe eticheta Data Table:

- clic pe Show data table (afişează

sub diagramă un tabel cu datele pe

care le-aţi selectat în foaia de calcul;

- (deselectaţi) – clic pe Show data

table;

- clic pe butonul Next (în cazul în

care aţi uitat ceva să modificaţi într-

un pas, puteţi să vă întoarceţi cu clic

pe butonul Back);

7. Pasul 4: Locul unde să fie amplasată diagrama:

As new sheet = ca şi foaie de calcul de tip Diagramă (Chart1) (adică numai diagrama

singură într-o foaie) sau As object in = ca şi obiect în foaia de calcul (Sheet1).

- lăsaţi selectat As object in şi daţi un clic pe butonul Finish;


160



Diagrama este în foaia de calcul. Pentru a mări

sau micşora diagrama puteţi să trageţi cu butonul

stâng al mouse-ului apăsat de marcatori. Pentru a

muta diagrama în alt loc:

- mutaţi cursorul mouse-ului într-un loc gol pe

diagramă (pe culoarea albă);

- şi cu butonul stâng al mouse-ului apăsat

deplasaţi, de exemplu sub tabel în celula A9 şi

apoi eliberaţi butonul mouse-ului; Când este

selectată diagrama (cu un clic pe chenar sau pe

culoarea albă) (deselectare = clic într-o celulă din

foaia de calcul) apare pe bara de meniuri, un

meniu nou Chart şi o bară de instrumente pentru

diagrame. Orice element al diagramei poate fi selectat cu un clic cu mouse-ul, iar numele

elementului respectiv îl vedeţi şi pe bara de instrumente pentru diagrame (Chart Area =

aria întregii diagrame). Dacă nu vi se afişează bara de instrumente puteţi să o afişaţi cu

clic pe meniul View Toolbars Chart.

Exemplu:

1. clic pe titlul diagramei: Profitul Magazinului; pe bara de instrumente pentru diagrame veţi

avea Chart Title = Titlul diagramei;

- fiind text puteţi folosi bara de formatare:

- măriţi dimensiunea la 14;

- clic pe săgeata de la butonul şi clic pe roşu;

Toate titluri (titlul diagramei, titlul axei X (Luni) titlul axei Y (Profit) le puteţi mări sau

micşora de pe bara de formatare, le puteţi schimba fontul sau le puteţi colora.

2. clic pe culoarea gri a diagramei (Plot Area = aria desenului);

- puteţi trage de marcatori cu butonul stâng al mouse-ului apăsat ca să măriţi aria desenului;

- clic pe săgeata de la Fill Color de pe bara de formatare (sau de pe bara de desenare) şi

clic pe culoarea albastru deschis;

4. clic pe o bară din diagramă; clic pe ▼ de la Fill Color şi clic pe verde;

5. clic pe fondul alb al diagramei (sau pe chenarul diagramei) (Chart Area = aria diagramei);

- clic pe ▼ de la Fill Color şi clic pe textul Fill effects (efecte de umplure);

- se afişează o fereastră, clic pe eticheta Texture, clic pe unul din pătrate (de exemplu

primul pătrat din al 3-lea rând) şi clic pe butonul OK;

6. clic pe o bară din diagramă, aşteptaţi puţin (2 secunde), clic pe aceiaşi bară din diagramă;

- clic pe ▼ de la şi clic pe roşu;

- clic pe următoarea bară;

- clic pe ▼ de la şi clic pe galben;


- clic pe ▼ de la şi clic pe portocaliu;


- clic pe ▼ de la şi clic pe albastru;


- clic pe ▼ de la şi clic pe roz;

După ce aţi colorat fiecare bară cu altă culoare, va apărea şi legenda întreagă;


161



7. clic pe o valoare de pe axa Y (de exemplu pe 100 ) şi clic pe ;

8. clic pe o valoare de pe axa X (de exemplu pe Mai) şi clic pe ;

- pe bara de instrumente pentru diagrame puteţi să daţi mai multe clic-uri pe ultimele 2

butoane pentru ca să vedeţi cum se înclină textul

(Angle Clockwise = în sensul acelor ceasului şi Angle Counterclockwise = în sens invers);

- următorul buton, din partea dreaptă, By Column (pe coloane) este selectat;

- clic pe următorul buton By Row (pe rânduri) şi reveniţi cu clic pe butonul By

Column;

- clic pe următorul buton Data Table (afişează tabelul de date);

- (deselectaţi) clic pe acelaşi buton;

- clic pe următorul buton Legenda (ascunde legenda);

- (selectaţi) clic pe acelaşi buton (afişează legenda);

- clic pe săgeata de la următorul buton Chart type (tipurile de diagrame standard,

dar fără subtipuri) şi clic pe 3-D Pie Chart (al 2-lea tip din penultimul rând);

- (pentru a reveni pe tipul Column) clic pe butonul Undo de pe bara de instrumente;

- următorul buton de pe bara de instrumente depinde de elementul selectat în diagramă, de

exemplu: - clic pe legendă;

- clic pe butonul Format; şi în fereastra care se afişează clic pe culoarea galbenă şi

clic pe butonul OK;

(butonul Format întotdeauna afişează ferestre care se referă la elementul care a fost

selectat în diagramă;)

- ultimul buton este de fapt o listă cu toate elementele unei diagrame; clic pe săgeata ▼ şi

clic pe Plot Area (aria desenului);

- clic pe săgeata ▼ şi clic pe Chart Area (aria diagramei);

9. (copiere diagramă) (trebuie să fiţi pe Chart Area (aria diagramei)) clic pe butonul Copy;

- clic în celula A30;

- clic pe butonul Paste.

Meniul Chart se poate utiliza dacă dorim să modificăm o diagramă.

Primele 4 comenzi deschid ferestrele din cei 4 paşi ai Wizard-ului.

(Meniul Chart se afişează numai când este selectată o diagramă.)


162



Exemplu:

1. (a doua diagramă selectată) clic pe meniul

Chart;

2. clic pe comanda Chart Type;

3. clic pe tipul Doughnut;

4. în partea dreaptă, clic pe al doilea desen

(subtip);


6. clic pe meniul Chart;

7. clic pe comanda Chart Options;

8. clic pe eticheta Data Labels (etichete de

date);

- (deselectaţi) clic pe Value;

- (selectaţi) clic pe Percentage (procente);

- (deselectaţi) clic pe Legend Key;


9. clic pe meniul Chart; 10. clic pe comanda Location;

11. clic pe As new sheet; 12. clic pe butonul OK;

13. (veţi avea eticheta de foaie Chart1) clic pe eticheta Sheet1 (pentru a reveni în prima foaie

de calcul).

Salvaţi cu un clic pe butonul Save cu numele Diagrame pe discul C: şi în dosarul cu

numele vostru.

Exemplu (diagramă cu procente):

1. în foaia de calcul Sheet2 introduceţi datele:

(procentele adunate = 100%)

2. selectaţi regiunea de celule A2:B8 ;

3. clic pe butonul Chart Wizard;

4. Pasul 1:

- sub textul Chart Type, clic pe Pie;

- lăsaţi primul subtip; clic pe Next;

5. Pasul 2:

- clic pe Next;

6. Pasul 3:

- clic pe eticheta Titles:

- clic sub textul Chart Title şi introduceţi: Export Cartofi;

- clic pe eticheta Legend şi clic pe Left (stânga);

- clic pe eticheta Data Labels:


163



- clic pe Category name;

- clic pe Show leader lines (deselectaţi liniile liderilor);

- clic pe Next;

7. Pasul 4: (lăsaţi selectat As object in) clic pe Finsh;

8. pe bara de instrumente pentru diagrame:

- clic pe butonul Legend (ascunde legenda);

- clic pe săgeata ▼ de la lista cu elementele diagramei;

- clic pe Plot Area;

- trageţi cu butonul stâng al mouse-ului apăsat de marcatorii din dreapta sus şi din stânga

jos ca să măriţi aria desenului;

9. (schimbarea culorilor pe diagramă) clic pe felia de la Japonia (albastru);

(aşteptaţi 2 secunde) şi clic pe aceiaşi felie;

- clic pe săgeata de la butonul Fill Color şi clic pe culoarea roz;

- clic pe următoarea felie; clic pe săgeata de la butonul şi clic pe culoarea verde şi aşa

mai departe până schimbaţi toate culorile de pe desen;

- clic pe chenarul diagramei;

- clic pe săgeata de la butonul şi clic pe culoarea verde;

- pe bara de instrumente,

- clic pe săgeata ▼ de la lista cu elementele diagramei;

- clic pe Plot Area;

- clic pe săgeata de la butonul şi clic pe mov;

- clic pe un text, de exemplu pe Rusia şi clic pe butonul Bold;

10. (copiere diagramă) (clic pe chenarul diagramei (Chart Area)) clic pe butonul Copy;


- clic pe butonul Paste;

11. clic pe meniul Chart şi clic pe comanda Chart Type;

12. clic pe eticheta Custom Types (tipuri personalizate);

- derulaţi de bara de derulare (de sub Chart Type);

- clic pe Pie Explosion;

- clic pe OK.

Imprimare (tipărire) în fişier numai a diagramei 1. clic pe prima diagramă (pentru a fi selectată) 2. clic pe meniul File;

3. mutaţi cursorul pe comanda Print… şi clic;

4. în fereastra Print, în partea dreaptă, clic pe (imprimare în fişier);

- sub textul Print What este selectat butonul radio Selected Chart adică numai diagrama

selectată;


164




6. în următoarea fereastră introduceţi de la tastatură Diagrama.prn clic pe butonul OK.

(Fişierul Diagrama.prn va fi depus în dosarul cu numele vostru.)

Diagramă din selecţii neadiacente (celule neînvecinate) 1. în foaia de calcul Sheet3 introduceţi datele:

2. clic în celula D2 introduceţi =B2-C2 (Venituri-Cheltuieli) şi Enter;

3. clic în celula D2, mutaţi cursorul pe marcatorul celulei şi trageţi cu stângul apăsat până în

celula D7 şi apoi eliberaţi butonul mouse-ului;

4. (să se creeze o diagramă din care să rezulte cea mai profitabilă lună. Deci, pe axa X să avem

Lunile şi pe axa Y Profitul;)

- mutaţi cursorul mouse-ului în mijlocul celulei A2;

- cu butonul stâng al mouse-ului apăsat trageţi până în celula A7;


- mutaţi cursorul mouse-ului în mijlocul celulei D2;

- apăsaţi tasta Ctrl, şi o ţineţi apăsată în timp ce trageţi cu butonul stâng al mouse-ului apăsat

până în celula D7;

- eliberaţi butonul stâng al mouse-ului şi tasta Ctrl;


6. Pasul 1: - lăsaţi tipul Column şi primul subtip; clic pe Next;

7. Pasul 2: - clic pe Next;

8. Pasul 3: - eticheta Titles:

- introduceţi sub Chart title (titlul diagramei)

Profitul Firmei (fără Enter) şi clic sub

textul Category (X) axis (titlul axei X) şi

introduceţi Luni şi clic sub textul Value (Y)

(titlul axei Y) şi introduceţi Profit;

- clic pe Next;

9. Pasul 4: - clic pe Finish;

10. (coloraţi numai bara de la luna Februarie) clic pe bara de la Februarie;

- aşteptaţi 2 secunde şi clic pe aceiaşi bară;

- clic pe săgeata de la butonul Fill Color şi clic pe roşu.

11. Salvaţi cu un clic pe butonul Save.

Diagramă linie 1. (inserare foaie de calcul nouă) clic pe meniul Insert şi clic pe comanda Worksheet;

2. în foaia de calcul Sheet4, introduceţi următoarele date:

3. selectaţi regiunea de celule A1:M4;

8


165




5. Pasul 1:

- sub textul Chart Type, clic pe Line;

- lăsaţi al 4-lea subtip; clic pe Next;

6. Pasul 2:

- clic pe Next;

7. Pasul 3:

- clic pe eticheta Titles:

- clic sub textul Chart Title şi introduceţi Curs metale pretioase ;

- clic pe Next;

8. Pasul 4: (lăsaţi selectat As object in) clic pe Finsh;

9. mutaţi diagrama astfel incat să înceapă din celula A6;

10. clic pe butonul Copy;





12. clic pe chenarul diagramei care începe din celula A25 (a 2-a diagramă linie);


14. în partea stângă, clic pe Column;

- lăsaţi primul subtip şi clic pe butonul OK;

15. clic pe chenarul diagramei care începe din celula A40 (a 3-a diagramă linie);


17. în partea stângă, clic pe Pie;

- lăsaţi primul subtip şi clic pe butonul OK.

Observaţie:

O diagramă cu coloane (Column) sau o diagramă sector de cerc (Pie) poate fi modificată în

diagramă linie (Line) utilizând meniul Chart şi comanda Chart Type, dar în fereastra Chart

Type, în partea stângă, se dă un clic pe Line (se lasă al 4-lea subtip sau se alege un alt subtip)

şi clic pe butonul OK.


Închideţi programul Excel (clic pe meniul File şi clic pe comanda Exit).


166



5. INFORMAŢIE ŞI COMUNICARE

5.1. Concepte generale referitoare la reţeua Internet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 167

5.2. Pornirea programului (aplicaţiei) Internet Explorer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 169

5.3. Opţiunile programului Internet Explorer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171

5.4. Copiere adresă de Internet într-un fişier Word . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172

5.5. Copiere imagine în fişier Word . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173 5.6. Copiere imagine într-un fişier de tip imagine

(adică cu extensie .gif, .jpg sau .bmp) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173

5.7. Copiere text în fişier Word . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174

5.8. Complectare formular electronic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175

5.9. Salvarea unei adrese de Internet ca adresă favorită . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175

5.10. Utilizare motor de căutare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 176

5.11. Setarea marginilor paginii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 177

5.12. Salvare pe Hard Disk . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 177

5.13. Pornirea programului (aplicaţiei) Outlook Express . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178

5.14. Ataşarea atributului Unread (necitit)

sau a atributului Read (citit) unui mesaj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179

5.15. Ataşarea marcajului de atenţionare (Flag) unui mesaj primit . . . . . . . . . . . . . . . . 180

5.16. Trimiterea mesajelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 180

5.17. Răspunsul la un mesaj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 181

7.18. Trimiterea unui mesaj cu prioritate mare sau mică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182

5.19. Retransmiterea unui mesaj primit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182

5.20. Copierea sau mutarea unui text în interiorul unui mesaj sau între mesaje . . . . . . 182

5.21. Copierea unui text dintr-un document Word (sau Notepad)

într-un mesaj de e-mail . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183

5.22. Ştergerea şi restaurarea mesajelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 184

5.23. Trimitere mesaje cu fişiere ataşate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 184

7.24. Deschidere mesaje cu fişiere ataşate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 185

7.25. Sortarea şi organizarea mesajelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 186

5.26. Modul de afişare al ferestrei programului Outlook Express . . . . . . . . . . . . . . . . . 188

5.27. Introducere adrese noi în cartea de adrese . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 189

5.28. Utilizarea cărţi de adrese (Address Book) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190

5.29. Ştergerea unei adrese din cartea de adrese (sau a unui grup de adrese) . . . . . . . . . . . 191

5.30. Căutarea unui mesaj primit sau a unui mesaj transmis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 191

5.32. Mesaj trimis mai târziu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192

5.33. Salvare mesaj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192


167



INFORMAŢIE ŞI COMUNICARE

5.1. Concepte generale

referitoare la reţeua Internet

Internet-ul este o reţea globală de reţele. Adică o reţea internaţională care leagă guverne,

universităţi, companii şi multe alte reţele şi utilizatori.

Firewall este un sistem de securitate conceput pentru a proteja reţeua unei organizaţii (firmă,

companie, fundaţie, etc.) împotriva accesului neautorizat, adică împotriva ameninţărilor ce vin din partea

altor reţele din Internet. Acest sistem este în general o combinaţie software (adică un program care este

instalat pe calculatorul propriu) şi hardware (adică o cutie cu circuite integrate legată la calculator printr-

un cablu).

Protocolul este un set de reguli şi semnale pe care calculatoarele din reţea le folosesc pentru a

comunica între ele.

FTP (File Transfer Protocol = protocol de transfer a fişierelor) serviciu pentru copierea

fişierelor de pe Internet pe calculatorul propriu.

HTTP (Hiper Text Transfer Protocol = protocol de transfer al hipertextului (text cu imagini,

animaţie şi sunete) ) este o metodă prin care paginile Web sunt transferate prin reţeaua Internet (sau

metoda de acces la o pagină Web).

WWW (World Wide Web = pânză de paianjen întinsă peste toată lumea) este o parte a reţelei

Internet, este un serviciu multimedia, care se realizează printr-un sistem de servere din reţeua Internet,

care conţin cantităţi uriaşe de documente, formatate (create) special într-un limbaj de programare

denumit HTML.

HTML (Hyper Text Markup Language = limbaj de marcare a hipertextului) este un limbaj

de programare care permite introducerea de texte, imagini, animaţie, sunete în paginile Web, precum şi

legături (Hyperlink) între paginile Web ale unui site Web.

Mai multe pagini Web legate între ele formează un site Web. Prima pagină dintr-un site Web

se numeşte Home Page (pagina gazdă sau pagina de bază) şi conţine legăturile la celelalte pagini Web

din site.

Hyperlink sau pe scurt link = legătură (text sau imagine) între paginile Web. O legătură se

recunoaşte în momentul în care mutaţi cursorul mouse-ului pe textul sau imaginea respectivă şi se

modifică forma cursorului dintr-o săgeată într-o mână mică de culoare albă ().

URL (Uniform Resource Locator = identificator universal al resurselor din Internet) =

adresa unei resurse existentă pe Internet.

Exemplu: http://www.antena1.ro sau http://www.gmi.ro/index.html

URL URL

http:// acest calculator (server) utlizează protocolul de transfer al hypertextului

www server-ul este în reţeua Internet

gmi server-ul este la firma gmi (Grupul MicroInformatica)

.ro server-ul este în România

index.html numele primei pagini Web (pagina gazdă) este index.html, fişier care

este memorat în dosarul rădăcină al calculatorului server www.gmi.ro

http://www.antena1.ro/

http://www.gmi.ro/index.html

http://www.gmi.ro/


168



Adresele de site-uri Web (URL-uri), cu excepţia celor de la americani, au o extensie din

2 litere care identifică codul de ţară: .ro .fr .it etc.

Adresele de site-uri de la americani au sufixe din 3 litere care corespund numelui

domeniului. De exemplu:

.com = site-uri comerciale; .edu = site-uri educaţionale; .mil = site-uri militare;

.guv = site-uri guvernamentale; .org = site-uri de la organizaţii non-comerciale, (fundaţii).

Exemple de adrese:

http://www.microsoft.com sau http://www.yahoo.com

Browser Web este o aplicaţie software, care permite navigarea pe Internet şi vizualizare

paginilor Web: Internet Explorer, Netscape Navigator, Opera etc. Acest program trebuie să fie

memorat pe calculatorul propriu, iar scopul lui este de a afişa paginile Web, dorite de utilizator, pe

ecranul monitorului.

Motorul de căutare este un program disponibil pe Internet, cu ajutorul căruia se pot căuta site-

uri Web cu informaţii referitoare la un anumit subiect. Este un program care utilizează criterii de căutare

pentru a găsi adresele site-urilor. Căutarea se poate face după un singur cuvânt cheie sau mai multe

cuvinte cheie. (De exemplu: putem căuta după cuvântul cheie Horoscop toate adresele de site-uri care

conţin acest cuvânt). Există un număr mare de motoare de căutare, de exemplu Google, Yahoo,

Altavista, etc. (Versiunea românească a motorului de căutare are adresa http://www.google.ro)

Cache = este o secţiune din hard disk rezervată stocării paginilor Web recent accesate. De

fapt, la prima afişare a unei pagini Web pe ecranul monitorului în zona cache a hard disk-ul se

memorează un fişier text, denumit cookie.

Astfel, atunci când acelaşi utilizator va accesa ulterior aceiaşi pagină Web, aceasta se va

încărca mult mai repede decât la prima accesare a paginii respective. Deci, utilizatorul va putea

economisi din timpul necesar afişării paginii respective.

Fişierele cookie se găsesc în directorul Temporary Internet Files de pe hard disk şi pot fi

şterse. Ele nu influenţează buna funcţionare a sistemului de operare, dar pot ocupa spaţiu în plus pe

hard disk.

(Ştergerea se poate face utilizând programul Windows Explorer. Se porneşte programul

Windows Explorer şi se dă un clic cu dreptul pe Local Disk (C:) şi în meniul care se afişează se dă

un clic pe comanda Properties. În fereastra care se afişează se dă un clic pe butonul Disk Cleanup.

În următoarea fereastră se dă un clic pe Temporary Internet Files (dacă nu este bifată caseta din

faţă) şi un clic pe butonul OK. În fereastra care se afişează se dă un clic pe butonul Yes. La sfârşit se

închid ferestrele cu clic pe de pe bara de titlu.)

ISP (Internet Service Provider) = firmă care asigură servicii de conectare la Internet, contra

cost (Astral, Romtelecom, Zapp, etc.).

Site Web protejat = este un site Web care previne accesul neautorizat. Un site Web care

necesită un nume de utilizator (User name) şi o parolă (Password) pentru a fi accesat. De exemplu,

orice site de e-mail (de poştă electronică) poate fi utilizat numai dacă deţineţi un nume de utilizator

şi o parolă.

Criptarea sau codificarea datelor = este o tehnică utilizată la securizarea informaţiilor, care

presupune codificarea datelor, astfel încât să nu permită accesul la date a persoanelor neautorizate.

Criptarea face ca informaţia să nu mai poate fi citită fără a se deţine cheia de decodificare.

Certificat digital = este o declaraţie semnată digital care permite comunicarea

confidenţială între 2 părţi. Certificatele digitale sunt alocate de o autoritate numită Certification

Autority şi autentifică un utilizator pe Internet. Rolul acestei autorităţi este să valideze identitatea

posesorului certificatului şi ”să semneze” certificatul astfel încât acesta să nu poată fi falsificat de

către o terţă parte. Certificatele digitale garantează o comunicaţie criptată, de mare securitate între

navigatorul client şi serverul Web.

http://www.microsoft.com/

http://www.ecdl.com/

http://www.google.ro/


169



Poşta electronică (e-mail) Poşta electronică este în prezent o modalitate mai ieftină de a transmite mesaje. Un mesaj

poate fi trimis la mai multe persoane cu ajutorul unei liste de distribuţie. Lista de distribuţie este o

listă cu adresele de e-mail ale unor persoane.

Adresa de e-mail (adresa de poştă electronică) are forma:

(Account name) nume cont utilizator@server de mail

Există mai multe servere de mail (de poştă electronică).

Exemple de adrese: [email protected] (pe server-ul de mail http://www.mail.yahoo.com)

[email protected] (pe server-ul de mail http://www.personal.ro)

[email protected] (pe server-ul de mail al firmei Encad din Franţa:

http://www.encad.fr)

Reguli în trimiterea şi primirea mesajelor de e-mail (regulile de etichetă a reţelei netiquette)

În general se trimit mesaje scurte şi se evită trimiterea de mesaje foarte detaliate şi lungi

(de exemplu 100 de pagini).

În linia de subiect (Subject) a mesajului se introduce un text concis şi respectos (de

exemplu: numele dumneavoastra, sau un text scurt, un titlu: Vesti, Raspuns, etc.).

Înainte de trimiterea mesajelor acestea se verifică pentru a nu avea greşeli ortografice sau

gramaticale.

Fişierele ataşate la un mesaj de e-mail nu se salvează direct pe hard disk, mai ales dacă

provin din surse necunoscute, deoarece pot conţine viruşi.

Semnătura digitală reprezintă un mecanism de securitate a masajelor trimise prin poşta

electronică.

Prin intermediul semnăturii digitale se poate realiza o verificare electronică a indentităţii

mesajelor de e-mail.

E-commerce înseamnă cumpărarea sau vânzarea de produse pe Internet. Pentru a

cumpăra produse de pe Internet trebuie complectat un formular electronic în care se cere şi

introducerea detaliilor cărţii de credit, ceea ce poate conduce uneori la apariţia unor fraude. De

asemenea, fraude mai pot apare şi la utilizarea unui site de licitaţii online, deoarece ca să participaţi

trebuie să introduceţi detalii ale cărţii de credit.

Computer-ul se mai poate infecta cu viruşi, utilizând Internet-ul, prin descărcarea de fişiere

(download) dintr-un site.

(Adică pe un site cu imagini, muzică, filme, jocuri etc. există un buton pe care scrie download

pe care daţi un clic şi copiaţi direct pe hard-disk fişierele respective care pot conţine viruşi.)

Există mai multe programe de navigare pe Internet, dar sistemului de operare Microsoft

Windows XP cuprinde programul Microsoft Internet Explorer (versiunea 6.0).

Noile versiuni (versiunea 7.0, 8.0 şi 9.0) se utilizează la fel diferă doar forma ferestrei.

Adică, bara de adrese se află în partea de sus în locul barei de meniuri.

5.2. Pornirea programului (aplicaţiei)

Internet Explorer

1. clic pe butonul Start Programs ►Internet Explorer; sau

2. dublu clic pe pictograma (shortcut) sub care scrie Internet Explorer.

Se afişează fereastra programului cu pagina de start sau de pornire a programului (Home

Page) care în mod implicit este pagina goală cu numele about:blank

mailto:[email protected]

http://www.mail.yahoo.com/


http://www.personal.ro/


http://www.encad.fr/


170



Bară de titlu Bară de meniuri Bară de instrumente standard Bară de adrese

Bară de stare

În bara de adrese se introduce de la tastatură URL-ul (Uniform Resource Locator) adică

adresa paginii Web care se va vizualiza. La versiunea 8.0 bara de adrese se află în partea de sus

deasupra barei de meniuri (vezi fereastra de mai jos).

Exemplu:

1. clic pe textul about:blank;

2. apăsaţi tasta Backspace;

3. introduceţi de la tastatură: http://www.gmi.ro; 4. apăsaţi Enter;

5. se afişează pagina gazdă (Home Page) a site-ului firmei MicroInformatica;

6. legăturile la alte pagini din site le aveţi în partea dreaptă;

7. clic pe textul comercializare şi ajungeţi în următoarea pagină;

8. pe bara de instrumente, clic pe butonul (înapoi) (este pentru a vă întoarce în pagina

vizitată anterior);

9. pe bara de instrumente, clic pe butonul (înainte);

10. (clic pe butonul Back) în partea stângă clic pe textul instruire;

- puteţi derula de bara de derulare şi să citiţi despre examene şi preţuri;

Zona de lucru (spaţiul rezervat afişarii conţinutului paginii Web,

cerută prin adresa introdusă în bara de adrese)

http://www.gmi.ro/


171



11. clic pe butonul (acasă) şi reveniţi la pagina de start a programului Internet Explorer

(adică la about: blank);

În cazul în care durează prea mult încărcarea unei pagini Web (mai ales când sunt multe

imagini) se dă un clic pe butonul şi se va opri încărcarea. În cazul în care nu se încarcă

bine o pagină Web, de exemplu nu se văd prea bine imaginile din pagină, se dă un clic pe

butonul (Reîmprospătare).

Exemplu:

1. pe bara de adrese, clic pe textul about:blank, apăsaţi Backspace, introduceţi:

http://www.jurnalul.ro şi apăsaţi Enter;

2. clic pe butonul Stop (se opreşte încărcarea paginii Web (pagina gazdă a site-ului);

3. clic pe butonul Refresh şi aşteptaţi să se încarce pagina gazdă a site-ului;

4. clic pe butonul (acasă) (reveniţi la pagina de start a programului Internet Explorer).

Ultimele adrese vizitate se păstrează şi în lista de adrese care se poate deschide, dacă daţi

un clic pe săgeata ▼ de pe bara de adrese;

- mutaţi cursorul pe adresa dorită (pe http://www.gmi.ro) şi daţi un clic;

- clic pe butonul .

5.3. Opţiunile programului Internet Explorer

Ultimele adrese vizitate pot fi şterse cu

ajutorul opţiunilor programului Internet Explorer.

1. clic pe meniul Tools (instrumente)

2. clic pe Internet Options... ;


- clic pe butonul Clear History (şterge

istoricul) (Days to keep pages in

history = câte zile să păstreze adresele

vizitate în istoric);

- în fereastra care se afişează: daţi un clic

pe butonul Yes;

- reveniţi în ferestra Internet Options şi

daţi un clic pe butonul OK;

- clic pe săgeata ▼ de pe bara de adrese.

(bara de adrese va fi goală)

http://www.jurnalul.ro/

http://www.gmi.ro/


172



http://negrescu.t35.com/poze.htm

De asemenea, pagina de start (Home Page), adică prima pagină care se încarcă la pornirea

programului Internet Explorer poate fi modificată astfel:

1. clic pe about: blank şi introduceţi adresa: http://www.gmi.ro şi apăsaţi tasta Enter;

2. clic pe meniul Tools (instrumente) şi clic pe comanda Internet Options... ;


- clic pe butonul Use Current (foloseşte-o pe cea curentă) şi clic pe butonul OK;

4. închideţi fereastra programului Internet Explorer cu un clic pe de pe bara de titlu;

5. deschideţi din nou cu dublu clic pe shortcut-ul Internet Explorer (se va afişa fereastra cu

pagina gazdă a site-ului MicroInformatica şi nu cu pagina about:blank);

6. daţi un clic pe bara de adrese, la sfârşitul adresei, şi ştergeţi cu Backspace până rămâne

doar: http://www.

- introduceţi mai departe: antena1.ro şi apăsaţi Enter;

7. daţi un clic pe butonul .

Reveniţi la pagina albă:

8. clic pe meniul Tools (instrumente) şi clic pe comanda Internet Options... ;


- clic pe butonul Use Blank (foloseşte-o pe cea goală) şi clic pe butonul OK;

- clic pe butonul .

5.4. Copiere adresă de Internet

într-un fişier Word

1. minimizaţi fereastra lui Internet Explorer: clic pe butonul de pe bara de titlu;

2. deschideţi programul Word (cu dublu clic pe shortcut-ul lui Microsoft Word);

3. afişaţi codurile ascunse (clic pe butonul cu ¶ );

4. apăsaţi tasta Enter până ajungeţi în pagina a 2-a;

5. reveniţi pe primul Enter din prima pagină (cu bara de derulare şi clic pe primul ¶ );

6. minimizaţi fereastra programului Word: clic pe butonul de pe bara de titlu;

7. măriţi fereastra programului Internet Explorer (pe bara de programe clic pe );

8. clic pe bara de adrese, ştergeţi cu Backspace şi introduceţi adresa:

http://negrescu.t35.com/poze.htm şi apăsaţi Enter;

9. mutaţi cursorul mouse-ului pe bara de adrese, pe adresa respectivă, clic cu butonul drept al

mouse-ului;

10. în meniul care se afişează, clic pe comanda Copy;

11. minimizaţi fereastra programului Internet Explorer:

- clic pe butonul de pe bara de titlu;

http://www.gmi.ro/

http://www/

http://www.ecdl.com/m7testv4


173



http://negrescu.t35...


12. măriţi fereastra programului Word

(pe bara de programe clic pe

Document1-Micro... ;


14. salvaţi fişierul Word cu numele

Internet1 (în dosarul cu numele

vostru de pe discul C:);

15. minimizaţi fereastra programului

Word, clic pe butonul ;

16. măriţi fereastra programului Internet Explorer (pe bara de programe

clic pe ).

5.5. Copiere imagine în fişier Word

1. pe bara de adrese, aveţi adresa: http://negrescu.t35.com/poze (dacă nu mai aveţi adresa,

introduceţi din nou adresa pe bara de adrese şi apăsaţi Enter)

2. clic cu dreptul pe imaginea cu calculatorul (a 2-a imagine din dreapta jos);

3. în meniul care se deschide daţi un clic pe comanda Copy;


- clic pe butonul de pe bara de titlu;

5. măriţi fereastra programului Word (clic pe bara de programe pe Internet1);

6. clic pe al 2-lea ¶ de sub adresă şi clic pe butonul Paste (sau clic pe meniul Edit şi clic pe

Paste);

7. salvaţi cu un clic pe butonul Save;

8. minimizaţi fereastra programului Word, clic pe butonul de pe bara de titlu.

5.6. Copiere imagine într-un fişier de tip imagine

(adică cu extensie .gif, .jpg sau .bmp)

1. măriţi fereastra programului Internet Explorer, pe bară jos, clic pe ;

2. clic cu butonul drept al mouse-ului pe prima imagine din dreapta (imaginea

cu şcoala);

3. în meniul care se afişează, clic cu stângul pe comanda Save Picture As... ;

(salvare imagine ca ... – şi-i daţi numele nou)

4. în fereastra care se afişează: clic pe săgeata ▼ din dreapta lui My Pictures;

- clic pe discul Local Disk (C:);

- dublu clic pe dosarul cu numele vostru;

- clic în caseta din dreapta textului File name, ştergeţi tot şi introduceţi de la tastatură

Imagine1 (extensia .gif este adăugată automat);

- clic pe butonul Save.

Repetaţi paşii 1 4 şi salvaţi şi imaginea cu calculatorul (a 2-a imagine din dreapta jos) cu

numele Imagine2.

Această imagine poate fi folosită în toate programele: Word, Excel, Access (în antete şi

subsoluri pentru formulare şi rapoarte) şi PowerPoint. De asemenea, poate fi afişată pe

Desktop ca fundal.

http://negrescu.t35.com/poze.htm

http://www.ecdl.com/m7testv4


174




Exemplu:


- clic pe butonul de pe bara de titlu

2. dublu clic pe shortcut-ul Microsoft Excel;

3. pe bara de desenare, clic pe butonul Insert Picture (sau clic pe meniul Insert, mutaţi

cursorul pe Picture ► şi clic pe comanda From File… (din fişier));

4. clic pe săgeata ▼ din dreapta lui My Pictures;



5. (dacă nu este selectată, clic pe numele imaginii (Imagine1.gif)) clic pe butonul Insert;

6. salvaţi fişierul în dosarul cu numele vostru şi cu numele 12.xls şi închideţi programul Excel

(clic pe ).

Ca şi fundal pe Desktop 1. clic cu dreptul într-un loc gol pe Desktop;

2. în meniul care se deschide, mutaţi cursorul pe Properties şi daţi un clic;

3. în fereastra Display Properties, clic pe eticheta Background şi clic pe butonul Browse...

(a naviga);

- clic pe săgeata ▼ din dreapta lui My Pictures;

- clic pe discul Local Disk (C:);


4. (dacă nu este selectată) clic pe numele imaginii (Imagine1.gif);

5. clic pe butonul Open;

6. clic pe săgeata ▼ de sub textul Position (poziţia), clic pe Stretch (ca să fie pe tot ecranul)

şi clic pe butonul Apply;

7. reveniţi la fundalul implicit: repetaţi paşii 13 de mai sus, dar sub textul Background,

derulaţi de bara de derulare în sus şi clic pe textul None;


5.7. Copiere text în fişier Word

1. măriţi fereastra programului Internet Explorer, pe bară jos, clic pe ;

Textele subliniate şi de culoare albastră

sunt legături la alte pagini Web:

2. mutaţi cursorul mouse-ului pe textul Buying a Computer şi daţi un clic;

3. (selectare text) mutaţi cursorul mouse-ului în dreapta imagini, în faţa literei B din cuvântul

Buying;

- cu butonul stâng al mouse-ului apăsat deplasaţi mouse-ul peste cele 4 linii de text, până

la punctul de după cuvântul need şi eliberaţi butonul mouse-ului;


175




5. minimizaţi fereastra programului Internet Explorer: clic pe butonul ;


7. clic pe al 2-lea ¶ de sub imagine;

8. clic pe butonul Paste (sau clic pe meniul Edit şi clic pe comanda Paste);


10. minimizaţi fereastra programului Word, clic pe butonul .

5.8. Complectare formular electronic

1. pe bara de programe, clic pe (reveniţi în fereastra Internet Explorer);

2. în partea din stânga jos, clic pe textul Back de pe săgeată (pentru a reveni în pagina anterioră);

3. mutaţi cursorul mouse-ului pe textul (legătură) Book Order Form şi daţi un clic;

4. în tabelul Book Order Form mutaţi cursorul mouse-ului

în caseta de sub textul Title (titlu) şi daţi un clic;

5. introduceţi de la tastatură: Persuasion;

6. mutaţi cursorul mouse-ului în caseta de sub textul

Quantity (cantitate) şi daţi un clic;

7. introduceţi de la tastatură: 3;

8. mutaţi cursorul mouse-ului în caseta de sub textul Persuasion şi daţi un clic;

9. introduceţi de la tastatură: Emma;

10. mutaţi cursorul mouse-ului în caseta de sub textul Quantity (cantitate) şi daţi un clic;

11. introduceţi de la tastatură: 2;

12. mutaţi cursorul pe butonul Order (comandă) şi daţi un clic;

(dacă nu se vede butonul derulaţi de bara de derulare cu clic pe ▼;)

13. în caseta de lângă butonul Order va apărea numărul comenzii şi se afişează o

fereastră în care vă anunţă că comanda a fost înregistrată;


14. mutaţi cursorul mouse-ului pe numărul comenzi şi selectaţi

cu dublu clic cu butonul stâng al mouse-ului;


16. minimizaţi fereastra programului Internet Explorer cu clic pe butonul ;


18. clic pe al 2-lea ¶ de sub text;



21. închideţi fereastra programului Word, clic pe butonul ;

22. pe bara de programe, clic pe (reveniţi în fereastra Internet Explorer).

5.9. Salvarea unei adrese de Internet

ca adresă favorită

1. (în fereastra Internet Explorer) daţi un clic pe butonul ;

2. clic pe textul about:blank şi ştergeţi cu Backspace;

3. introduceţi adresa: http://www.bnro.ro şi apăsaţi Enter;

http://www.bnro.ro/


176



4. pe bara de instrumente standard, daţi un clic pe butonul ;

5. în partea stângă se afişează un panou;

6. daţi un clic pe textul Add... (adăugare) (sau clic pe meniul Favorities şi clic pe comanda

Add to Favorities (adăugare în dosarul Favorities);


- se poate salva adresa paginii direct în dosarul (folder-ul) Favorities sau se poate crea un

dosar nou;

- daţi un clic pe butonul New Folder şi introduceţi numele vostru;

- clic pe OK;

Dacă selectaţi cu un clic şi cutia Make available offline atunci puteţi afişa pagina

respectivă şi când nu sunteţi conectaţi la Internet;

8. clic pe butonul OK; 9. clic pe butonul ;

10. în panoul din stânga, clic pe dosarul cu numele vostru şi clic pe ;

11. de asemenea, dacă închideţi fereastra Internet Explorer (clic pe bara de titlu pe );

12. daţi un clic pe butonul Start;

- mutaţi cursorul pe Favorites ►;

- mutaţi cursorul pe dosarul cu numele vostru şi daţi un clic pe ;

13. clic pe butonul ;

14. clic pe butonul (pentru a închide panoul Favorities din partea stângă).

5.10. Utilizare motor de căutare

1. clic pe bara de adrese ştergeţi cu Backspace, introduceţi adresa motorului de căutare:

http://www.google.ro (versiunea românească)

(versiunea americană: http://www.google.com) şi Enter;

2. (în locul unde se află cursorul se introduc cuvintele cheie după care se caută);

- introduceţi ATIC Romania;

- în dreapta textului Caută este

selectat: în WWW (adică să

găsească adresele din toată

lumea). Se mai pot căuta adrese

de pagini scrise numai în limba

română sau adrese de pagini din

România, care pot fi scrise şi în

alte limbi străine);

http--www.bnro.ro-.url

http--www.bnro.ro-.url

http://www.google.ro/

http://www.google.com/


177



- clic pe pagini scrise în limba română;

- clic pe butonul Căutare Google;

3. apare rezultatul căutării (găseşte 2 950 de pagini).

Textele de culoare albastră şi subliniate sunt legăturile la pagina gazdă a site-ului respectiv,

iar mai jos cu culoare verde se vede şi adresa la pagina gazdă a site-ului respectiv;

4. clic pe primul text subliniat (ATIC-Asociatia pentru tehnologia...).

5.11. Setarea marginilor paginii

1. clic pe meniul File

2. clic pe comanda Page Setup;

3. în fereastra care se afişează, daţi un clic pe

Landscape;

- (dimensiunile sunt în milimetri sau în

inches) clic în fiecare casetă (de lângă

Left, Right, Top şi Bottom) ştergeţi cu

Backspace şi introduceţi dimensiunile;

clic pe OK;

4. clic pe meniul File

5. clic pe comanda Print Preview;

- sunt de fapt 2 pagini A4, ;

- dacă daţi un clic pe săgeata o să vedeţi

şi pagina a 2-a;

- clic pe butonul Close.

5.12. Salvare pe Hard Disk


2. clic pe comanda Save As... ;

3. clic pe săgeata ▼ din dreapta lui My Documents;

4. clic pe discul Local Disk (C:);


6. clic pe butonul Save (extensia .htm de la HTML va fi adăugată automat).

7. închideţi programul Internet Explorer (clic pe bara de titlu pe ).


178



5.13. Pornirea programului (aplicaţiei)

Outlook Express

1. clic pe butonul Start Programs ►Outlook Express; sau

2. dublu clic pe pictograma (shortcut) sub care scrie Outlook Express.

Se afişează fereastra programului:

În panoul din dreapta al ferestrei aveţi legături (textele subliniate) care permit afişarea

rapidă a diferitelor ferestre specializate. De exemplu, dacă daţi un clic pe Read Mail se afişează

fereastra cu mesajele primite; - dacă daţi un clic pe Create a new Mail message se afişează fereastra

destinată compunerii unui mesaj nou; - dacă daţi un clic pe Open the Address Book... se afişează

fereastra cu cartea de adrese. Dacă selectaţi cu un clic caseta din faţa textului When Outlook

Express starts, go directly to my Inbox nu se mai afişează panoul din dreapta ci se va afişa

automat (tot în partea dreaptă) conţinutul dosarului Inbox (adică mesajele de e-mail primite).

Dosarele (foldere-le) standard gestionate de program sunt:

Inbox (în cutie) conţine mesajele primite de utilizator; lângă textul Inbox în

paranteză apar mesajele care nu au fost citite.

Outbox (în afara cutiei)

conţine mesajele care se vor trimite mai târziu (Send Later) şi

mesajele la care nu aţi scris corect adresa de e-mail. Deci, vor

rămâne în acest dosar, nu vor ajunge la destinatar;

Sent Items (mesaje trimise) conţine copiile mesajelor ce au fost trimise de utilizator (care au

ajuns la destinatar);

Deleted Items (mesaje şterse)

conţine mesajele care au fost şterse (funcţionează ca şi Recycle

Bin = coşul de gunoi, adică mesajele pot fi şterse definitiv sau

pot fi restaurate);

Drafts (schiţe)

conţine mesajele care au fost introduse parţial şi au fost salvate

pe hard disk (cu File şi Save), care urmează să se continue

introducerea lor în altă zi şi să se trimită la destinatar.


179



Exemple:

1. clic pe Inbox;

- în partea dreaptă apar mesajele

care au fost primite, sub textul

From (de la) se vede lista cu

persoanele care au trimis mesajele,

iar sub textul Subject (subiect)

este un text ce exprimă pe scurt

subiectul mesajului;

- mesajele necitite au în faţă un plic

închis , iar mesajele citite au în

faţă un plic deschis ;

2. pentru a afişa un mesaj (citit sau necitit) în panoul din dreapta, se dă un clic pe mesajul

respectiv; conţinutul mesajului îl veţi vedea în panoul din dreapta, în partea de jos;

3. dacă se efectuează un dublu clic pe un mesaj, acesta se va afişa într-o fereastră nouă;

Există posibilitatea de a deschide mai multe mesaje, afişate în ferestre separate:

4. (minimizaţi fereastra mesajului) cu clic pe butonul Minimize de pe bara de titlu;

5. dublu clic pe alt mesaj şi clic pe butonul de pe bara de titlu;

Pe bara de programe veţi avea simbolurile celor două mesaje deschise. Cu un clic pe

simbolurile respective puteţi să vă mutaţi dintr-o fereastră a unui mesaj în fereastra celuilalt

mesaj;

6. închideţi pe rând ambele ferestre cu clic pe butonul Close de pe bara de titlu.

5.14. Ataşarea atributului Unread (necitit)

sau a atributului Read (citit) unui mesaj

1. în panoul din dreapta daţi un clic pe un mesaj citit (cu un plic deschis);

2. clic pe meniul Edit şi clic pe comanda Mark as Unread (marchează ca necitit); (se va

închide plicul) ;

3. clic pe meniul Edit şi clic pe comanda Mark as Read (marchează ca citit) (se deschide

plicul).


180



5.15. Ataşarea marcajului de atenţionare

(Flag) unui mesaj primit

Se utilizează în cazul în care aţi primit un

mesaj pe care îl consideraţi foarte important.

1. în panoul din dreapta daţi un clic pe un

mesaj citit (sau necitit);

2. clic pe meniul Message (mesaj);

3. clic pe comanda Flag Message (mesaj semnalizat cu un steag);

4. în faţa plicului va apărea un steag în miniatură de culoare roşie;

5. (steagul poate fi şters) clic pe meniul Message şi clic pe comanda Flag Message.

5.16. Trimiterea mesajelor

1. pe bara de instrumente, se dă un clic pe primul buton ;

(sau clic pe meniul File, se mută cursorul pe comanda New ►, se mută cursorul pe

comanda Mail Message şi se dă un clic);


- cursorul se află în caseta de text To (către);

- se poate introduce o adresă de e-mail sau mai multe adrese de e-mail separate prin virgulă

sau punct şi virgulă (;).

- în caseta de text Cc (Carbon Copy = copie la indigou) se poate introduce o adresă sau

mai multe adrese de e-mail la fel ca în caseta de text To. Atât persoanele cu adresele din

caseta To cât şi persoanele cu adresele din caseta Cc vor afla cine sunt destinatarii

(adresele de e-mail) mesajului respectiv;

3. dacă daţi un clic pe meniul View şi un clic pe comanda All Headers (toate antetele); Atunci

se va afişa şi o casetă de text Bcc (Blind Carbon Copy) în care se poate introduce o adresă

de e-mail sau mai multe adrese de e-mail separate prin virgulă sau punct şi virgulă ( ; ).

Persoanele a căror adrese au fost introduse în casetele To şi Cc nu vor vedea adresa (sau

adresele) de e-mail ce a fost introduse în caseta de text Bcc;

4. în caseta de text Subject se introduce pe scurt subiectul mesajului (ca un titlu al mesajului);

5. se dă un clic în zona în care se introduce textul mesajului şi se introduce de la tastatură, de

exemplu o propoziţie;

6. se dă un clic pe butonul .

În cazul reţelelor client/server mesajele pot fi trimise între calculatoarele client şi de la

calculatoarele client la server sau de la server la calculatoarele client.


181



Exemplu: (Aici server-ul are adresa: [email protected]

(este suficient să introduceţi numai User0,

deoarece adresele au fost introduse în cartea

de adrese) iar restul calculatoarelor sunt

numerotate de la [email protected] (este

suficient să introduceţi numai User1) pâna la

[email protected] (User14);

1. introduceţi adresele în casetele To, Cc şi Bcc (cu excepţia adresei calculatorului pe care

sunteţi);

2. introduceţi un text în caseta Subject;

3. introduceţi 2 propoziţii în zona rezervată pentru textul mesajului;


Pentru a primi mesajele daţi un clic pe butonul .

5.17. Răspunsul la un mesaj

Mesajelor primite li se poate răspunde

imediat sau ulterior:

1. în panoul din dreapta, se selectează (cu un

clic) mesajul primit;

2. dacă se doreşte trimiterea unui răspuns numai

persoanei care a trimis mesajul (de exemplu

User0) se dă un clic pe butonul (a

răspunde);

- dacă se doreşte să se trimită un răspuns la

mai multe persoane (de exemplu (User1,

User2, User3 etc.) se dă un clic pe butonul

(a răspunde tuturor);

3. se afişează o fereastră în care cursorul se află în faţa mesajului original;

- se poate introduce răspunsul la mesaj în locul în care se află cursorul sau se poate derula

de bara de derulare şi se dă un clic la sfârşitul mesajului original şi apăsaţi tasta Enter;

- apoi se introduce răspunsul.

(Mesajul original poate fi şi şters dacă îl selectaţi şi apăsaţi tasta Delete. Apoi puteţi

introduce noul text.)

4. Casetele To şi Subject nu mai trebuie modificate şi după ce aţi introdus răspunsul puteţi să

daţi un clic pe butonul . Pentru a primi mesajele daţi un clic pe butonul .





182



7.18. Trimiterea unui mesaj

cu prioritate mare sau mică


2. în fereastra care se afişează complectaţi

caseta To;

- complectaţi caseta Subject;

- introduceţi o propoziţie în zona rezervată

pentru text;

3. clic pe săgeată de la butonul ;

- clic pe High Priority (prioritate ridicată);

- clic pe butonul ;


Repetaţi şi trimiteţi un mesaj cu prioritate mică (Low Priority).

5.19. Retransmiterea unui mesaj primit

1. în panoul din dreapta se dă un clic pe un

mesaj;

2. se dă un clic pe butonul (mai departe);

3. în fereastra care se afişează se introduce

numai în caseta To;

- clic pe butonul ;

Pentru a primi mesajele daţi un clic pe

butonul .

5.20. Copierea sau mutarea unui text

în interiorul unui mesaj sau între mesaje

1. clic pe primul buton Create Mail;

2. în fereastra care se afişează complectaţi caseta To;


- introduceţi două propoziţii în zona rezervată pentru text;

3. în zona rezervată textului, selectaţi o propoziţie (cu butonul stâng al mouse-ului apăsat);

4. daţi un clic pe butonul pentru copiere (sau pe pentru mutare);

5. clic după punctul de la a doua propoziţie, apăsaţi tasta Enter;


183




7. (minimizaţi fereastra mesajului) cu clic pe

butonul Minimize de pe bara de titlu;



caseta To;


- clic în zona de introducere a textului;

10. clic pe butonul ; clic pe butonul .

Pentru a primi mesajele daţi un clic pe

butonul .

5.21. Copierea unui text

dintr-un document Word (sau Notepad)

într-un mesaj de e-mail

1. (minimizaţi fereastra lui Outlook Express) cu

clic pe butonul de pe bara de titlu;

2. deschideţi Word-ul (sau Notepad-ul) cu dublu

clic pe shortcut-ul Microsoft Word;

- introduceţi o propoziţie (fără caractere

româneşti): Scrisoare de trimis cu Outlook

Express la o prietena. - selectaţi propoziţia;

- clic pe butonul Copy;

- minimizaţi fereastra Word-ului, cu clic pe

butonul .

3. (măriţi fereastra lui Outlook Express) pe bara

de programe, clic pe Inbox-Outlook...;



caseta To;




- clic pe butonul ;



184



5.22. Ştergerea şi restaurarea mesajelor

1. în panoul din stânga să fiţi pe Inbox;

2. în panoul din dreapta clic pe un mesaj;

3. apăsaţi tasta Delete (sau clic pe

butonul );

4. (ştergeţi încă un mesaj) în panoul din

dreapta clic pe un mesaj;

5. apăsaţi tasta Delete (sau clic pe

butonul );

6. în panoul din stânga, clic pe Deleted

Items;

7. în panoul din dreapta, clic pe un mesaj;


9. clic pe comanda Move to Folder...

(mută în dosar);

10. în fereastra care se afişează;

- dacă aveţi un plus în faţă la Local Folders (dosare locale),

clic pe (se schimbă în minus);

- clic pe Inbox şi clic pe OK (mesajul se va muta înapoi în Inbox);

11. în panoul din stânga, clic pe Inbox;

- în panoul din dreapta, clic pe un

mesaj şi ştergeţi apăsaţi tasta Delete);

12. (ştergere definitivă) în panoul din

stânga, clic pe Deleted Items;

- în panoul din dreapta, clic pe un

mesaj şi apăsaţi tasta Delete;

- se afişează fereastra în care vă întreabă dacă sunteţi siguri că vreţi să ştergeţi:

- clic pe Yes;

13. (golirea automată a coşului de gunoi) în panoul din stânga, clic pe Deleted Items;


- clic pe comanda Empty ‟Deleted Items‟ Folder;

- în fereastra care se afişează, daţi un clic pe butonul Yes.

5.23. Trimitere mesaje cu fişiere ataşate

Fişierele cu imagini sau fişierele ce au fost realizate cu programele: Word, Excel, PowerPoint

pot fi trimise ataşate la un mesaj de e-mail.




185




caseta To;



- Iti trimit un fisier Word XP atasat;



- în dreapta textului My Documents,

clic pe ▼;


- dublu clic pe dosarul cu numele

vostru;

- clic pe numele fişierului

Internet1.doc;

- clic pe butonul Attach;

- în fereastra mesajului, clic pe

butonul ;

Pentru a primi mesajele daţi un clic pe butonul ;

În Inbox apare un mesaj care are în faţă o agrafă: .

7.24. Deschidere mesaje cu fişiere ataşate

1. în panoul din dreapta, se dă un dublu clic

pe mesajul respectiv;

2. în fereastra care se afişează; în dreapta

textului Attach:

- dublu clic pe numele fişierului

Internet1.doc;

3. în fereastra care se afişează puteţi alege

să salvaţi fişierul direct pe hard disk

(Save it to disk) (nu este prea indicat,

deoarece puteţi să va infectaţi

calculatorul cu viruşi) sau numai să

deschideţi fişierul ataşat (Open it).

Daţi un clic pe Open it şi clic pe OK; Fişierul se va afişa în fereastra programului Word XP.

4. închideţi fereastra programului Word, clic pe de pe bara de titlu;

La un mesaj de e-mail se pot ataşa mai multe fişiere, dar durează mai mult timp atunci când

le transmiteţi (la 3 fişiere ataşate puteţi aştepta şi 1 oră după ce aţi dat un clic pe butonul

Send, mai ales dacă trimiteţi fişiere de dimensiuni mari sau fişiere cu imagini).

Fişierele cu imagini (adică fişierele cu extensie .bmp, .gif, .jpg) se pot trimite ataşate la un

mesaj de e-mail, exact la fel ca un fişier Word, Excel, Access sau PowerPoint.

Lavinia


186



Exemplu:

1 clic pe primul buton;


caseta To;



- introduceţi: Iti trimit poze atasate ;



- în dreapta textului My Documents, clic

pe săgeata ▼;



- clic pe imaginea Imagine1.gif;



6. clic pe săgeata ▼;



- clic pe Imagine2.gif;


7. Dacă aţi greşit când aţi ataşat un fişier

acesta poate fi şters astfel:

- în dreapta textului Attach, clic pe

Imagine1.gif şi apăsaţi tasta Delete;

8. repetaţi paşii 3 şi 4 şi ataşaţi din nou

fişierul Imagine1.gif;

- clic pe .


În Inbox apare un mesaj care are în faţă o agrafă: . Dacă daţi un singur clic pe mesajul

respectiv, vedeţi pozele în partea de jos a panoului din dreapta.

Dacă daţi dublu clic pe mesajul respectiv, pentru a vedea fiecare poză:

- se dă un dublu clic pe numele pozei (Imagine1.gif şi apoi pe Imagine2.gif) şi se afişează

fereastra cu salvaţi fişierul direct pe hard disk (Save it to disk) sau numai să deschideţi

fişierul ataşat (Open it). Daţi un clic pe Open it şi clic pe butonul OK.

Închideţi fereastra în care se afişează poza, clic pe de pe bara de titlu.

7.25. Sortarea şi organizarea mesajelor

Toate mesajele din dosarele standard gestionate de programul Outlook şi mai ales mesajele

primite (în Inbox) sau mesajele trimise (în Sent Items) pot fi sortate crescător sau descrescător.

Exemplu:


2. în panoul din dreapta, pe bara cu From (de la), Subject (Subiect) şi Received (data),

- clic pe ; - clic pe (în ordinea priorităţii);

- clic pe ; - clic pe (în funcţie de mesajele cu fişiere ataşate);

- clic pe ;

Imagine1.gif Imagine2.gif


187



- clic pe (în funcţie de importanţa pe care le-aţi acordat-o);

- clic pe (de la);

- clic pe (în ordine alfabetică crescătoare sau descrescătoare);

- clic pe (subiect);

- clic pe (în ordine

alfabetică crescătoare sau

descrescătoare);

- clic pe ;

- clic pe (în funcţie de

data primirii mesajelor).

Cu timpul, numărul mesajelor primite

în Inbox (sau mesajele trimise din Sent

Items) devine foarte mare şi atunci se

recomandă crearea unor dosare proprii

în care să se repartizeze mesajele:

1. (în Inbox) clic pe meniul File;

- mutaţi cursorul pe New ►;

- mutaţi cursorul pe Folder şi daţi un clic;

2. în fereastra care se afişează, introduceţi sub Folder name: (numele dosarului) numele

vostru şi daţi un clic pe OK;

Mutarea sau copierea mesajelor în dosare 1. (în Inbox) în panoul din dreapta clic pe un mesaj;


3. clic pe comanda Move to Folder (mutare) (sau clic pe Copy to Folder pentru a copia);


- dacă aveţi în faţa lui Inbox un semn clic pe el, şi apoi clic pe numele vostru şi clic pe

OK;

- dacă aveţi în faţa lui Inbox un semn minus şi este selectat numele vostru, daţi un clic pe

butonul OK;

5. (mesajul este mutat din Inbox în dosarul cu numele vostru)

- în panoul din stânga, clic pe numele vostru.

Selectarea mai multor mesaje 1. în panoul din stânga, clic pe Inbox;

2. în panoul din dreapta clic pe un

mesaj;

3. apăsaţi tasta Ctrl şi o ţineţi apăsată

în timp ce daţi câte un clic pe încă

2 mesaje;

4. deselectaţi cu un clic în afara mesajelor selectate.

Selectarea tuturor mesajelor şi mutarea (sau copierea lor) Din dosarul Inbox în dosarul cu numele vostru:


2. în panoul din dreapta clic pe un mesaj;

3. clic pe meniul Edit şi clic pe comanda Select All;


5. clic pe comanda Move to Folder (mutare) (sau clic pe Copy to Folder pentru a copia);

6. se afişează aceiaşi fereastră, dacă este deja selectat numele vostru, daţi un clic pe OK.


188



Ştergerea unui dosar (şi restaurarea dosarului) 1. în panoul din stânga, se dă un clic pe numele dosarului (pe numele vostru) şi se apasă tasta

Delete;

2. apare un în faţă la Deleted Items (la coşul de gunoi); clic pe ;

- clic pe dosarul cu numele vostru; (pentru a-l şterge definitiv se apasă tasta Delete);

- clic pe meniul Edit şi clic pe comanda Copy to Folder... (sau Move to Folder pentru a-l

muta înapoi);

- în fereastra care se afişează, clic pe Inbox (dacă nu este selectat) şi clic pe OK;

Repetaţi paşii 1 şi 2 şi ştergeţi definitiv dosarul din Deleted Items.

5.26. Modul de afişare al ferestrei programului

Outlook Express

1. clic pe meniul View şi clic pe comanda

Layout... ;

2. se afişează o fereastră în care se pot

deselecta (cu un clic) casetele bifate:

- clic pe caseta din faţa lui Contacts (nu

mai afişează panoul din stânga jos cu

adresele de contact);

- clic pe caseta din faţa lui Folder Bar (nu

se mai afişează bara de culoare neagră pe

care scrie Inbox (când sunteţi în Inbox);

- clic pe caseta din faţa lui Folder List (nu

se mai afişează dosarele standard Inbox,

Outbox, Sent Items, Deleted Items şi

Drafts);

- clic pe caseta din faţa lui Status Bar (nu se mai afişează

bara de stare);

- clic pe caseta din faţa lui Toolbar (nu se mai afişează

bara de instrumente standard);


Repetaţi (clic pe meniul View şi clic pe

comanda Layout) şi selectaţi din nou

casetele pentru a reafişa toate barele.


189



În cazul în care pe bara de instrumente standard nu doriţi să se afişeze textele de sub desene:

1. (în fereastra Window Layout Properties, după ce aţi selectat caseta din faţă de la Toolbar) se

dă un clic pe butonul Customize Toolbar;

2. în fereastra care se afişează, se dă un clic pe săgeata ▼ din dreapta textului Show text

labels (arată etichetele de text);

3. clic pe No text labels (fără etichete de text) şi clic pe butonul

Close;


Bara de instrumente standard devine

Repetaţi şi reafişaţi textul pe bara de intrumente. standard.

5.27. Introducere adrese noi în cartea de adrese

1. clic pe meniul Tools şi clic pe Address

Book... (sau clic pe butonul Address de pe

bara de instrumente standard);

2. în fereastra care se afişează, clic pe meniul

File şi clic pe comanda New Contact...

(sau clic pe săgeata de la butonul New şi

clic pe New Contact);

3. în fereastra care se afişează puteţi să

introduceţi în toate casetele (First= numele

de familie, Middle = primul prenume Last =

al doilea prenume, Title = titlu, Nickname =

poreclă) sau numai în caseta Display

(afişează un nume) şi în caseta E-mail

Addresses (o adresă de e-mail);

4. clic pe butonul Add (adăugare) şi clic pe butonul OK;

În cazul în care corespondaţi cu

mai multe persoane şi doriţi să le

trimiteţi aceleaşi mesaje se poate

realiza o listă de distribuţie adică o

grupare de adrese de e-mail, astfel:

5. în fereastra Address Book, clic pe

meniul File şi clic pe comanda

New Group... (sau clic pe săgeata

de la butonul New şi clic pe New

Group...);

6. se afişează o fereastră, în caseta Group Name se introduce numele grupului de exemplu,

Prietene;

- clic pe butonul Select Members (selectare membri, dacă sunt introduşi în cartea de

adrese) sau clic pe butonul New Contact (dacă se introduc în grup alte persoane)

(în acest caz trebuie introduse numele şi adresele de e-mail pentru persoanele respective

– vezi fereastra de mai sus, Corina Properties);


190



7. în următoarea fereastră, se alege cu un clic un nume şi clic pe butonul ;

- clic pe alt nume şi clic pe butonul ;

- după ce aţi terminat de selectat persoanele daţi un clic pe OK;

8. reveniţi în ferestra anterioară, şi clic pe OK;

9. reveniţi în fereastra Address Book pe care o închideţi cu un clic pe de pe bara de titlu.

5.28. Utilizarea cărţi de adrese (Address Book)

1 clic pe primul buton ;

2. în fereastra care se afişează în loc să

complectaţi casetele To, Cc şi Bcc;

- daţi un clic pe desenul cu cartea

din faţă de la textul To;

3. se afişează o fereastră, în care puteţi

selecta destinatarii mesajului;

- clic pe grupul Prietene şi clic pe butonul

;

- clic pe User1 şi clic pe butonul ;




4. complectaţi caseta Subject;


- introduceţi o propoziţie;




191



5.29. Ştergerea unei adrese din cartea de adrese

(sau a unui grup de adrese)

1. sub textul Contacts apar numele persoanelor din cartea de adrese (şi numele

grupului);

- se dă un clic pe numele unei persoane (sau pe numele grupului) şi se apasă

tasta Delete (sau clic pe butonul Delete de pe bara de instrumente);

2. în fereastra care se afişează (vă întrebă dacă sunteţi siguri că vreţi să

ştergeţi) se dă un clic pe butonul Yes; (ştergeţi grupul Prietene şi numele

până rămâne numai User0 User14).

5.30. Căutarea unui mesaj primit

sau a unui mesaj transmis

Dacă aveţi foarte multe mesaje primite (în Inbox) sau transmise (în Sent Items):

1. (în dosarul Inbox) clic meniul Edit;

2. mutaţi cursorul pe comanda Find;

3. mutaţi cursorul pe Message... şi daţi un clic;

4. în fereastra care se afişează, se introduce adresa de e-mail în câmpul From (introduceţi

User0) (sau se introduce în caseta Subject subiectul mesajului sau în caseta Message se

introduce un cuvânt din mesajul respectiv);

- se mai poate selecta o dată

calendaristică (Received

before = primit înainte de

data aleasă, se dă un clic pe

săgeata ▼ şi un clic pe o

dată) (Received after =

primit după data respectivă);

- se mai poate da un clic pe

casetele din faţa Message

has attachment (mesajul are

ataşament) sau Message is

flagged (mesajul are steag);

5. se dă un clic pe butonul Find Now (găseşte acum) şi se va afişa mesajul (sau mesajele)

găsit în partea de jos;

6. pentru a vedea mesajul respectiv se dă un dublu clic pe mesajul respectiv;

7. închideţi fereastra mesajului, cu clic pe de pe bara de titlu;

8. dacă doriţi să faceţi o nouă căutare se dă un clic pe butonul New Search şi se complectează

din nou casetele;

9. închideţi fereastra Find Message, cu clic pe de pe bara de titlu.

Căutarea unui mesaj transmis se face exact la fel doar că se dă un clic pe Sent Items.


192



5.32. Mesaj trimis mai târziu



caseta To;



pentru text;

3. clic pe meniul File şi clic pe comanda

Send Later (trimite mai târziu);

4. se afişează o fereastră în care va anunţă că

mesajul va fi păstrat în dosarul Outbox;


5. (mesajul se păstrează în dosarul Outbox)

clic pe Outbox;

6. în panoul din dreapta, dublu clic pe mesaj;

7. mai adaugaţi o propoziţie şi clic pe butonul .

5.33. Salvare mesaj



caseta To;



pentru text;

3. clic pe meniul File şi clic pe comanda Save;

4. se afişează o fereastră în care va anunţă că

mesajul va fi păstrat în dosarul Drafts;


5. închideţi fereastra mesajului, clic pe de pe bara de titlu;

6. (mesajul se păstrează în dosarul Drafts) clic pe Drafts;

7. în panoul din dreapta, dublu clic pe mesaj;

8. mai adaugaţi o propoziţie şi clic pe .

Observaţie: Dacă doriţi să salvaţi un mesaj pe Local Disk (C:) se utilizează meniul File şi comanda

Save As.

Date post:	27-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	deneyra
View:	61 times
Download:	9 times