FericireDatorie

Noi

Eu

UtilitarismulhedonistBentham, Mill

DeontologismKant

Egoismul eticAyn Rand

IntuitionismuldeontologicRoss

Utilitarismul hedonist

• Jeremy Bentham (1748 – 1832) și John Stuart Mill (1806 – 1873)

Utilitarismul hedonist pozitiv

(Mill, Utilitarismul)

•Utilitarism=trebuie sa faci ceea ce duce la cantitateacea mai mare de fericire pentru cat mai multi oameni

• Doresc fericirea pentru mine –> trebuie sa doresc fericirea

• Trebuie sa doresc fericirea pentru mine –> trebuie sa doresc fericireagenerala

Stadioane sau biblioteci?

10 dinamovisti prind un rapidist…

Utilitarism hedonist negativ = fa in primul rand ceea ce minimizeaza suferinta in lume.

Lumea perfecta…

Utilitarism hedonist pozitiv Utilitarism hedonist negativ

51 % fericiti 0% fericiti

49% sufera 0% sufera

•Utilitarismul scopurilor=fa ceea ce duce la realizareaunui numar cat mai mare de scopuri

•Utilitarismul scopurilor negativ = cea mai buna teorieetica?

Immanuel Kant, 1724 – 1804

• Teorie deontologica

• Proiect: Criticile• Ce pot sa cunosc?

• Ce trebuie sa fac?

• Ce pot sa sper?

➢O piatra care care se supune unorlegi fizice, insa o persoana poateface mai mult: se supune legilorfizice, insa poate sa aleaga sarespecte si niste legi morale. Lucrurile si fiintele vii in afaraoamenilor nu au autonomie, persoanele au. In masura in care actiunile mele au la bazainstinctele nu ma comport liber. Ma supun unui unor legi ale naturii si deci comportamentulmeu este heteronom. Autonomiaimplica libertate, libertateaimplica autonomie. Ambeleimplica valoarea morala siresponsabilitatea.

Distinctii importante: Autonomievs. heteronomie

Datorie vs. inclinatie

Distinctia se suprapune peste opozitia dintre ce trebuie sa fac si vreau/doresc/imi vine sa fac. O actiune facuta din datorie este o actiune subsumata unui principiu moral si tine de domeniul autonomiei. O actiune care are la baza un sentiment, un instinct sau o dorinta puternica este heteronoma si nu implica responsabilitatea morala. O actiune conforma datoriei este demna de lauda. O actiune corecta care are la baza o inclinatie naturala este doar conforma datoriei si nu este demna de lauda. Implicit in aceste idei se afla o critica a utilitarismului: daca ne lasam ghidatide inclinatia noastra naturala de maximizare a placerii atunci nu suntem responsabili: actionam heteronom, nu autonom.

Intentie vs. consecinte

Nu pot controla consecintele actiunilor mele in totalitate, darpot controla caracterul vointei mele. Evaluarea morala se poateface numai in cazul unei actiuni libere. Vointa/intentia estecontrolata in intregime de mine, consecintele nu depind de mine. Contrar utilitarismului, conteaza intentia, nu consecintele.

Formularile imperativului categoric

1. „imperativul universal al datoriei ar putea fi exprimat şi astfel: acţionează ca şi când maxima acţiunii tale ar trebui să devină, prin voinţa ta, lege universală a naturii“

2. „acţionează astfel ca să foloseşti umanitatea atât în persoana ta, cât şi în persoana oricui altuia totdeauna în acelaşi timp ca scop, iar niciodată numai ca mijloc“

William David Ross –1877 – 1971

• Etica deontologica intuitionista

• Exista mai multe surse ale datoriei pe langa cele

recunoscute de utilitaristi (i.e. maximizeaza fericirea+

minimizeaza suferinta) surse pe care

incercam sa le armonizam

Ce face ca actele corecte sa fie corecteW. D. Ross(The Right and the Good, Oxford University Press, 1930 , cap. II.)

Datorii prima facie:

• De fidelitate (datorii ce tin de promisiuni explicite sau implicite)

• Reparare a unor acte imorale

• Respectarea unei promisiuni

• Recunostinta

• Benevolenta

• Sa nu ranim

• Autodezvoltate

• Dreptate

Intre utilitarism si deontologism: exista datorii autoevidentepe care incercam sa le armonizam;

adesea facem un calcul…

Etica virtutii

• Aristotel (384 - 322 î.Hr.) -- Etica Nicomahică (aprox. 350 î.Hr.), scrisă pentru fiul său Nicomahos.

• Scopul nostru: eudaimonia= înflorire/dezvoltare (diferita de fericire)

• Virtuteactualizarea potentialului naturii noastre umanefericire; virtutea este o conditie necesara dar nu si suficienta pentru obtinereafericirii

• Virtute=calea de mijloc dintre 2 vicii

• Conteaza ce esti, nu numai ce stii. Conteaza sa simti ceea cetrebuie, sa faci ce trebuie si sa ai motivele care trebuie…

• Fa ceea ce ar face cea mai virtuoasa persoana pe care o stii…

Metaetica

Etica normativa (generala), etica aplicata, metaetica

• Etica normativa = teorii despre ce trebuie sa facem in general

• Etica aplicată = probleme morale concrete: avort, pedeapsa capitală, drepturile animalelor, eutanasia, sinuciderea, drogurile, prostituția etc.

• Problemele de meta-etică privesc natura eticii

Tipuri de teorii etice normative

• Consecintioniste = calculul consecintelor (Utilitarism)

• Deontologice = accent pus pe datorii (deontos=ceea ce trebuie facut) (Deontologism)

• Teleologice = fiintele umane au un scop natural. Atingerea scopului = ceea ce trebuie sa fac. (Etica virtutii)

Teorii metaetice

Teoriicognitiviste

naturalism intuitionism

Teorii non-cognitiviste

emotivism prescriptivism

• Intuiționismul (vezi, de exemplu, G.E. Moore (1873-1958), H. A. Prichard (1871-1947) sau W. D. Ross (1877-1971)) = judecățile noastre morale sunt adevărate sau false, insa binele și răul nu sunt proprietăți naturale.

• Binele este o proprietate non-naturală.

• Știm, printr-un fel de intuiție morală, ce acțiuni sunt bune, dar nu putem spune explicit, ce este binele.

• Conform non-cognitivismului, atunci când afirmăm că o acțiune este bună sau rea, nu spunem ceva adevărat sau fals.

• Emotivismul și prescriptivismul sunt teorii meta-etice ce au în comun respingerea ideii că putem discuta cu argumente pe marginea unor probleme morale.

• Conform emotivismului (vezi A.J. Ayer (1910–1989)), judecățile noastre morale exprimă reacțiile noastre emoționale față de anumite acțiuni actuale sau posibile sau despre anumite persoane sau situații.

• Judecățile morale sunt, conform acestei perspective morale, dezaprobări sau aprobări ce pot fi înlocuite cu interjecții („iac!” sau ”ura!”) care exprimă reacția noastră emoțională.

• Conform prescriptivismului (vezi, de exemplu, R. M. Hare. Richard Mervyn Hare (1919-2002)), judecățile morale nu sunt adevărate sau false, ci sunt expresia unor reguli universale.

• Atunci când spunem, de exemplu, că acțiunea cuiva de a sparge o bancă este imorală, ne exprimăm de fapt aderența la regula „Nu fura!”.