pag. 6pag. 2pag. 2

Anul 4 | Nr. 3 |Sept. - Oct. 2012 | Publicație gratuită | ISSN 2066-5970

Vivat, crescat, floreat!

După o minunată vacanţă care pentrumulţi dintre noi a trecut prea repede,iată-ne în faţa unui nou început. Astfel,cu ocazia acestui eveniment, redacţiaUSAMV Newsletter le urează tuturormembrilor comunităţii noastre acade-mice un an nou universitar cât mai bun,putere de muncă, multe satisfacţii pro-

fesionale şi îndeplinirea tuturor do -rinţelor. Un gând special îl îndreptămcătre cei care calcă pentru prima datăpragul universităţii noastre în calitate destudenţi. Le urăm un călduros „Bunvenit” şi o şedere cât mai rodnică înaceastă prestigioasă instituţie de în-văţământ. Vivat, crescat, floreat!

Admiterea2012 laUSAMV Cluj

USAMV Cluj -o universitatede succes

Tradiţie şi inovaţie în învăţământulagricol dinTransilvania

Simpozionul Internaţionalal USAMV Cluj-Napoca, la a 11- a ediţie

Organizarea anuală, la USAMV Cluj-Napoca, a Sim-pozionului Internaţional axat pe domeniile specifice, agri-col-alimentar-horticol-de ştiinţa animalelor şi biotehnologiiprecum şi medical-veterinar, a devenit de notorietatenaţională şi internaţională. Aflat acum la a 11-a ediţie, înperioada 27-29 Septembrie 2012, au fost susţinute unnumăr de peste 300 de prezentări ale ultimelor cercetărirealizate în universitatea gazdă, dar şi în universităţile dinţară (din consortiul USAMV) sau alte universităţi din ţarăşi străinătate, pe acelaşi profil sau din domenii conexe. Deschiderea simpozionului a avut loc In Aula Magna “MihaiŞerban” în data de 27 Septembrie la ora 9 şi a fost urmatăde conferinţe plenare ale unor personalităţi din străinătate,invitaţi de seamă ai universităţii noastre. Lucrările de la cele10 secţiuni ( Agricultură - Protecţia mediului şi dezvoltaresustenabilă - Ştiinţa şi tehnologia alimentelor - Horticulturaşi Silvicultură -Ştiinţe economice şi dezvoltare rurală - Zoote-nie şi Biotehnologii - Medicină Veterinară) au fost prezentateîn diferite amfiteatre din campus, în după-masa zilei de 27Septembrie şi în 28 Septembrie 2012.În incinta Institutului de Ştiinţele Vieţii a fost organizatăsesiunea de postere, comună pentru toate secţiile, pentrua stimula interdisciplinaritatea şi comunicarea dintre par-ticipanţi. Au fost organizate şi două mese rotunde şi o re-uniune a Asociaţiei Specialiştilor din Industria Alimentară(ASIAR), la departamentul IPA din cadrul noii Facultăţi deŞtiinţa şi Tehnologia Alimentelor. S-au înregistrat la acest simpozion peste 400 de partici-panţi dintre care peste 30 din străinătate, aceştia avândposibilitatea de a se bucura şi de un program social intere-sant, de la expoziţii de pictură, la excursii organizate îndouă regiuni distincte din Transilvania. Mulţumim spon-sorilor noştri care ne confirmă bunele relaţii ale universităţiicu mediul de afaceri şi cu foştii absolvenţi – alumni.Prorector, prof. dr. Carmen Socaciu

Practica în străinătate, o experiență de neuitatpentru studenții dela USAMV

7 10,11USAMV Cluj-Napocaprezentă la Festivalul Rozelor de la Ciumbrud

15Excursia noastră

pag 01:Layout 1 29.09.2012 14:12 Page 1

Eveniment

2

La USAMV Cluj-Napoca, admiterea în învãţãmântul universitar pentru fiecare ciclu de studii universitare s-a organi-zat pe baza metodologiilor proprii de admitere stabilite de cãtre universitate, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare. Criteriul de admitere a fost me-dia obţinutã la examenul de bacalaureat, şi dupã principiul “opţiunea bate media”.Admiterea s-a organizat pe domenii, la specializãrile/programele de studiu acreditate/autorizate sã funcţioneze în cadrul instituţiei.Pentru licenţã cu frecvenţã, au fost scoase la concurs 860 de locuri cu finanţare de la buget (253 la Facul-tatea de Agriculturã, 287 la Facultatea de Horticulturã, 160 la Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologie, 160 la Fac-ultatea de Medicinã Veterinarã) şi 643 de locuri cu taxã (173 la Facultatea de Agriculturã, 285 la Facultatea de Horti-culturã, 105 la Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologie, 80 la Facultatea de Medicinã Veterinarã).Pentru forma de învãţãmânt ID şi FR au

fost alocate 220 de locuri (130 la Fac-ultatea de Agriculturã, 60 la Facultatea de Horticulturã, 30 la Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologie).Concursul de admitere s-a organizat în douã sesiuni, iar numãrul candidaţilor înscrişi pentru locurile scoase la con-curs a fost de 2310 de candidaţi (752 la Facultatea de Agriculturã, 749 la Facul-tatea de Horticulturã, 245 la Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologie, 564 la Facultatea de Medicinã Veterinarã). La programele licenţã cu frecvenţã lo-curile finanţate de la buget au fost ocu-

pate în totalitate, iar la taxã s-au ocu-pat 251 de locuri, ceea ce reprezintã 39% (44,5% la Facultatea de Agricul-turã, 40,7% la Facultatea de Horticul-turã, 9,5% la Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologie, 60% la Facultatea de Medicinã Veterinarã).La forma de învãţãmânt ID şi FR s-au ocupat 109 de locuri, ceea ce reprez-intã 49,5% (53,8% la Facultatea de Agriculturã, 31,7% la Facultatea de Horticulturã, 66,7% la Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologie).Pentru ciclul de masterat, universi-

tatea noastrã are 22 programe de studiu acreditate. Pentru anul uni-versitar 2012/2013 la aceastã formã de studiu au fost scoase la concurs 416 locuri finaţate de la buget (179 la Facultatea de Agriculturã, 170 la Fa-cultatea de Horticulturã, 67 la Facul-tatea de Zootehnie şi Biotehnologie) şi 236 de locuri cu taxã (83 la Facul-tatea de Agri culturã, 93 la Facultatea de Horticulturã, 60 la Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologie). Numãrul candidaţilor înscrişi în cele douã se-siuni de admitere a fost de 535. Locuri-le finanţate de la buget au fost ocupate în totalitate, iar la forma cu taxã s-au ocupat 53 de locuri (22,5%).Pe ansamblu putem spune cã aceastã acţiune a fost un succes şi adresez feli-citãri întregii echipe care a participat la aceastã activitate. De asemenea adre-sez un bun venit « bobocilor » în uni-versitatea noastrã, urându-le o viaţã studenţeascã cât mai frumoasã.

Prof. dr. Ion OLTEAN

Admiterea 2012 la USAMV ClujÎn viaţa fiecãrei universitãţi, unul dintre cele mai importante momente este sesiunea de admitere, atunci când se valideazã atractivitatea ofertei educaţionale. Pentru cunoaşterea universitãţii noastre, încã din luna aprilie am demarat campania de promovare. Campania de promovare a ofertei educaţionale s-a fãcut în liceele din judeţ şi din judeţele din Transilvania, atât prin echipele de cadre didactice care s-au deplasat în aceste instituţii, cât şi prin materialul publicitar remis acestora. Un moment important în aceastã acţiune a fost şi perioada 2-6 aprilie când s-a derulat programul ”Școala altfel”, iar universitatea noastrã a fost vizitatã de cãtre elevii din clasele terminale de la 19 licee din mai multe judeţe. Promovarea şi gestio-narea imaginii Universităţii s-a fãcut şi în mass-media locală şi natională, în acord cu misiunea şi obiectivele sale instituţionale.

Dacă în anul 2003, Universitatea noastră a parcurs o primă experienţă în a se supune evaluării sale de către EUA (European University Association), finalizată cu succes, în acest an, printr-un program naţional dema-rat de Ministerul Educaţiei, al Cercetării, Tineretului și Sportului, în anul 2012, USAMV Cluj-Napoca, clasificată în categoria superioară de “Universităţi cu cercetare avansată” a repetat acest exerciţiu util pentru o analiză realistă a obiectivelor și realizărilor din ultimii ani.Axată îndeosebi pe modul în care managementul activităţilor curente este funcţional și sustenabil, evaluarea a vizat activitatea educativă, cercetarea, inovarea și transferul tehnologic, relaţia cu studenţii în contextul educaţiei “centrate pe student” , studi-ile doctorale, relaţiile internaţionale, administraţie și finaciar, integrate în sistemul actual de management și de asigurare a calităţii.Comisia de evaluare a inclus experţi din cinci ţări, cu experienţa vastă în evaluarea universităţilor europene, care au iniţiat evaluarea prin solicitarea unui Raport de autoevaluare din partea universităţii (o prezentare exhaustivă a activităţilor menţionate mai sus, cu detalii privind infrastructura-resursele umane și financiare) în luna martie 2012. Au urmat două vizite de monito-rizare , în luna mai si acum în septembrie 2012.

Aceste vizite au inclus discuţii cu toţi factorii de de-cizie sau de execuţie din universitate, de la rector și consiliul de administraţie ( prorectori, decani, direc-tor economic) , la președintele de senat si membrii senatului, cu consiliile de strategii și de dezvoltare instituţională ( în care sunt incluși profesori din străinătate) , cu membrii ai comunităţii academice ( șefi de departamente, membrii ai consiliiilor pro-fesorale, tineri doctoranzi si bursieri postdoctorali, studenţi) și colaboratori din mediul de afaceri, unii din ei foști absolvenţi ai universităţii . Pornind de la o analiză SWOT , de autoevaluare a punctelor “tari” sau “slabe” ale universităţii, la testarea oportunităţilor si evidenţierea riscurilor, s-au discutat modalităţile prin care

universitatea își poate păstra poziţia de lider în comunitatea academică de profil din Transilvania, precum și priorităţile sale în dezvoltarea “antreprenorială” , în contextual larg al dezvoltării regionale.Raportul final al comisiei este în curs de elaborare, dar după cea de-a doua vizită, comisia EUA a prezen-tat în faţa membrilor comunităţii universitare care au avut atributii si responsabilităţi în această evaluare, concluziile desprinse din raport și în urma vizitelor precum și sugestiile referitoare la dinamica de dez-voltare a universităţii, politicile pe care trebuie să le aplice pentru a-și menţine standardul câștigat de Universitate de succes , de cea mai înaltă categorie in clasificarea la nivel naţional (locul 5 din cele 12 universităţi cu cercetare avansată ). Concluziile acestui raport au relevat încă o dată pro-gresul remarcabil al universităţii din ultimii 10 ani, standardul său ridicat datorat unei infrastructuri de nivel european, a unui învăţămânrt de calitate și cercetare competitivă, prin condiţiile excelente oferite studenţilor precum și prin vizibilitaea sa internațională care o recomandă pe drept ca “univer-sitate de succes” . 24 Septembrie 2012Prorector prof. dr. Carmen Socaciu

Evaluarea EUA – ediţia 2012

USAMV Cluj-Napoca “o universitate de succes”

Interviu/Eveniment

3

Interview with Professor Bent Schmidt Nielsen

Reporter: What is your general impression about our university?Bent Schmidt Nielsen: It’s difficult in just a few words; I’ve been given a talk in the report of an hour now where I tried to outline all the virtues of the uni-versity. My general impression is that it is a very well run university and you have a good future in front of you, especially if you are able to cooperate with the economic structures.

Rep.: Could you summarize the conclusions of the assessment visit?Bent Schmidt Nielsen: I think I would summarize in the sense to say that this was one of the easy evalu-ation I’ve been involved in. I think I’ve been involved now in twenty two European evaluations in different universities around Europe. I think this was easy be-cause it was a good university and when we would going through our discussion yesterday night trying to find out what can we recommend sometimes we felt a little sorry that we only have one or two recom-mendation because everything is running very well, not everything, but in general we think it’s worthwhile.

Rep.: What are the main strengths of our university?Bent Schmidt Nielsen: I think the main strength is of course that you are heavily devoted within teaching learning, within research and within internationaliza-tion and in the same time you have beautiful facilities here. So I think that will bring you forward.

Rep.: What about the weaknesses?Bent Schmidt Nielsen: Yes, the weaknesses it’s quite

easy to point. To summarize the weaknesses, that is of course the financial situation of the university, but that’s not only hurting the university of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine University here but it’s also hurting other universities throughout Romania, throughout Europe. We have here in our team also participants from Spain and of course it’s also a place where problems are heavy. We have our own university in Denmark; we also have problems but at the same time our economic situation in Den-mark is of course better than it is in Romania. But we can see weaknesses also in respect to a very complex organization structure. But this is something that university can do, something about internally even that it is based on a very detailed university law.

Rep.: Given that you visited our university 10 years ago,

what are your impressions from the previous visit?Bent Schmidt Nielsen: I was very happy for my visit last time also and I thought this would be a good uni-versity for collaboration between my own university and this university here. It is very obvious that it has been very big changes here at this university. You have improved the facilities very much, you have very well functioning structure, you have a very enthusias-tic rector that’s promoting university and that’s really entering into new enterprises not only in research and education but also in university’s obligations to-wards the society.

Rep.: Do you believe that, after this evaluation, USAMV Cluj deserves the 5th place in the top of the universities with advanced research and education?Bent Schmidt Nielsen: I would be very happy to an-swer if I would be specialist in all the fields, I’m not going go into details on that because it’s definitely not our job to try to judge all the scientific, all the teaching quality of the university so be happy for your fifth position and try to keep it.

Rep.: Do you think that USAMV Cluj could be com-petitive at European level?Bent Schmidt Nielsen: Yes, I think so. I definitely think so. You have enthusiastic staff and you have in some places fantastic facilities and these items saw by all international collaborators. I think it could have a place in international environment.

A consemnatLector dr. Cristina Bianca Pocol

“You have a good future in front of you!”

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca a găzduit în perioada 14-16 iunie 2012 cea de-a 21-a Conferință a Comisiei Sericicole Internaționale. Conferinţa a debut în decursul zilei de joi, 14 iunie, la ora 9.30, la Centrul de Biodiversitate din incinta USAMV. Coordonatorul acestei întâlniri a fost domnul Prof. univ. dr. Liviu Al. Mărghitaş, Preşedinte al Senatului USAMV, şeful Departa-mentului de Apicultură şi Sericicultură, delegatul oficial al României în Comisia Sericicolă Internaţională.

Comisia Sericicolă Internaţională (http://www.inserco.org) este o organizaţie inter guvernamentală creată în 1955, la care România a aderat ca membru fon-dator, alături de alte 12 ţări cu potenţial şi tradiţie sericicolă (Franţa, Brazilia, In-

dia, Indonezia, Grecia, Thailanda, Tunisia, Siria, Egipt, Iran, Madagascar şi Japonia). Prestigiul internațional de care se bucură CSI, fac ca problemele din domeniul sericiculturii să fie expuse și dezbătute cu autoritate de forurile decizionale internaţionale (FAO, Banca Mondială, UNESCO, UNIDO, ESCAP) deoarece sericicultura continuă să reprezinte o alternativă pentru țări cu economii în curs de dezvoltare.Participanții la conferinţă şi-au con-

centrat discuţiile în jurul problematicii dezvoltării acestei ramuri a zootehniei, creșterea viermilor de mătase, în țările membre. Discuţiile din cadrul acestei conferințe au vizat aspecte privind îmbunătăţirea activităţii Comisiei Sericicole Internaţionale, precum și alcătuirea unor liste de voluntari – experți în sericicultură - având ca scop transformarea acestui domeniu într-un instrument pentru diversificarea activității economice, capabil să gene-

reze venituri pentru populația din me-diul rural din ţările membre, precum şi alte probleme de interes comun. Tot în cadrul acestei întruniri a Comisiei Sericicole Internaționale a avut loc alegerea Secretarului General, stabi-lindu-se în același timp durata man-datului său. Având în vedere faptul că România este o ţară cu un potenţial şi o tradiţie demne de luat în considerare în domeniul sericicol, performanţele ei fiind recunoscute pe plan mondial datorită calităţii deosebite a materialu-lui biologic și produselor sericicole, ţara noastră a prezentat un candidat pentru funcția de Secretar General și a oferit un sediu Comisiei Sericicole Internaționale, în cazul în care acesta va fi ales din cadrul USAMV Cluj-Napoca.

Lector dr. Cristina Bianca Pocol

USAMV Cluj-Napoca a organizat cea de-a 21-a Conferinţă a Comisiei Sericicole Internaţionale

Știri

4

Echipa Redacţională

Redactor sef: Lector dr. Mihai Cucerzan

Colaboratori:Prof. dr. Carmen SocaciuProf dr. Ion OlteanProf. dr. Vasile CozmaAsist. dr. Laura StanDr. inf. Tiberia PopMasterand Adrian MorariuStud. Mariana PetreaStud. Ioana DraganStud. Cătălin PetruțStud. Oliviu Secara

Design: Răzvan Matei

DTP: Raluca Rogoz

În perioada 25 - 29.07.2012, a avut loc la Cluj-Napoca cel de-al XI-lea Congres European de Parazitologie, organizat de către Fundaţia Scientia Parasitologica Pro Vita în colaborare cu Univer-sitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină şi Farma-cie „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca şi Asociaţia Parazitologilor din România, sub coordonarea Federaţiei Europene de Parazitologie. Este prima manifestare ştiinţifică internaţională de amploare organizată la Cluj-Napoca, ce a reunit peste 700 de participanţi din 62 de ţări. Organizatorii şi-au pro-pus ca obiectiv major înscrierea manifestării pe coordonatele tradiţionalităţii europene, adoptate deja la precedentele multicolocvii care au avut loc în alte centre europene.În lumea contemporană, dominată de mari schimbări în toate domeniile vieţii – sociale, eco-nomice, ştiinţifice şi tehnice, de la microvieţuitoare la mamifere şi om, şi cercetarea ştiinţifică în do-meniile biologice şi medicale se orientează spre

noi direcţii prioritare. În universul lumii vii şi or-ganismele parazite trebuie abordate şi studiate din perspective evolutive, coevolutive şi conexiale.Cercetările medicale, reorientate pe baze interdisci-plinare, vor asigura: aprofundarea investigaţiilor din domeniile biologiei moleculare şi ultrastructurale-parazitare, la cele de ecologie şi ecoparazitologie; reevaluarea stărilor conflictuale între organismele gazdă şi speciile parazite, în care fiecare partener se află în posibile schimbări; monitorizarea entităţilor morbide, a parazitozelor provocate de speciile parazite gazdelor (om şi animale), cu capacităţi de apărare modificate, adesea deficitare.Pentru justeţea diagnosticelor în parazitoze se im-pune ca cercetarea ştiinţifică în echipe transdisci-plinare să îmbunătăţească metodele de diagnostic – accesând spre nanologie, imunologie, genetică, ecoparazitologie şi crioparazitologie.În supravegherea parazitozelor la om şi animale, se vor avea în obiectiv biovectorii, căci marile dislocări pe Terra, cu mijloace rapide, generează

riscuri de transport al paraziţilor în zone indemne şi lărgirea arealelor de dezvoltare.Problemele privind mijloacele profilactico-te-rapeutice impun descoperirea de noi molecule, oferta de alternative medicamentoase prin valo-rificarea produselor naturiste – fitoterapeutice, lipsite de reacţii adverse şi de prohibiţia consumu-lui de produse animaliere – carne, lapte, ouă etc.Se impun perfecţionarea tehnicilor de procu-rare de antigene parazitare cu coeficient de imunogeneză ridicat şi extinderea tehnologiilor spre speciile cele mai agresive, cu precădere cele zoonotice.Demersurile spre noi direcţii de investigaţii vor trebui orientate spre valorificarea paraziţilor şi a produselor parazitare, în scopuri medicale – oncologie, antiparazitare, în antagonisme – hiperparaziţi ş.a.

Prof. Dr. Vasile Cozma

Conferință eveniment în domeniul bio-medical - EMOP / EUROPEAN MULTICOLLOQUIUM OF PARASITOLOGY ediția XI - la USAMV Cluj-Napoca

Cu ocazia celui de-al 11-lea Simpozion International al USAMV Cluj-Napoca (27-28 Septemberie 2012), Facultatea de Ştiinţa și Tehnologia Alimentelor (STA) a găzduit Întâlnirea anuală a Asociaţiei Specialiştilor din Industria Alimentară din România (A.S.I.A.R ). Ea a fost integrată în acest simpozion, în cadrul secţiunii de “Ştiinţa și tehno-logia alimentelor” care include lucrări știinţifce de actualitate, prezentate oral sau în sesiuni poster.Întâlnirea ASIAR a fost pro gramată în data de 28 septembrie 2012, ora 12, la sediul departamentului IPA din Calea Florești 64. Au participat președintele ASIAR - România, prof. dr. Petre Alexe, decanul Facultăţii de Stiinţa și Ingineria Alimentelor și colabora-torii de la Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi, reprezentanţi ASIAR din USAMV Timișoara, Facultatea de In-gineria alimentelor din Suceava și Sibiu, de la ASIAR Constanţa, Baia-Mare și din alte centre universitare și de indus-trie alimentară din ţară şi din Cluj.Filiala zonală Cluj a ASIAR, gazdă a eve-nimentului, a fost repre zentată de

Prof. dr. Carmen Socaciu, prorector al USAMV Cluj-Napoca și preșe-dinte ASIAR Cluj, D-na decan a noii Facultăţi STA, Prof.dr. Muste Sevastiţa, prodecani D-nele Prof. dr. Tofană Maria, Şef lucr. dr. Elena Mudura – vicepreședinte ASIAR și Şef lucr. dr. Adriana Păucean - secretar ASIAR, şeful de department IPA, Dl. conf. Tibulcă - vicepreședinte ASIAR. Au participat cadre didactice, doctoranzi, cercetători din facultate precum și din alte facultăţi și departamente din USAMV Cluj-Napoca. Pe ordinea de zi a mani festării s-au aflat dezbateri privind promovarea unor direcţii noi și alternative pen-tru educarea consumatorului român, asigurarea unui cadru coerent pentru exprimarea în relaţiile cu autorităţile naţionale şi internaţionale, dezvolta-rea de colaborări cu asociaţii similare din ţară şi străinătate. Manifestarea a cuprins şi un eveniment special, o masă rotundă organizată cu ocazia aniversării a 20 de ani de învăţământ de industrie alimentară la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi

Medicină Veterinară Cluj-Napoca. La acest eveniment au fost invitați și senio-rii domeniului de industrie alimentară: prof. dr. Laslo Cornel, primul şef de catedră, d-na prof. dr. Camelia Guş, fost cadru didactic la aceast domeniu, prof. dr. Cernea Solovastru.

Specialiștii din industria alimentară s-au întâlnit la USAMV

Prof. dr. Carmen Socaciu

Eveniment

5

Tema şcolii de vară a fost restaurarea clădirilor, monumente-istorice, de pe platoul Cetăţuii din Cluj, dar şi reabili-tarea şi demonstrarea că acest loc din Cluj-Napoca are un potenţial mare de valorificare. Prima săptămână a fost una în care echipele de studenţi au făcut relevee şi au studiat situl. Urmând ca în cea de a doua săptămână, ei sa propună soluţii pentru reîmprospătarea Cetăţuii, prin planşe, care au fost expuse la finalul workshopului.Radu Giurgiu, absolvent al Faultăţii de Horticultură şi masterand la U.S.A.M.V, în prezent, a coordonat echipa care s-a ocupat cu propunerea peisageră, atât pentru platoul de la Belvedere, dar şi pentru versantul Sudic. Pentru prima parte, echipele au colaborat să creeze un proiect unitar care sa

dea noi funcţiuni spaţiului; clădirile cu arhitectură barocă să fie repuse în folosinţă, adăpostind spaţii pentru vernisaje, work-shopuri, sau spaţii co-merciale pentru autofinanţare. Pentru versantul Sudic, s-a propus reabilitarea căii secundare spre platoul cetăţuii, dar şi restaurarea şi repunerea la loc a sta-tuii prinţesei Sissi, care acum lipseşte de pe piedestalul ascuns în vegetaţie. Pe lângă munca de proiectare, la Universitatea de vară s-au susţinut şi prezentări şi proiecţii cu scop educativ şi informativ, invitaţii venind din foarte multe domenii, însă care dezbăteau aceleaşi probleme ale Cetăţuii. Printre aceştia, au fost prezenţi şi arhitecţii Hotelului Belvedere, care au prezen-tat în ce condiţii au lucrat atunci şi cum era gîndit viitorul Clujului, la acea vreme.

La finalul workshopului a avut loc un vernisaj cu proiectele realizate de studenţi, la Mănăstirea Franciscană. Această Universitate a avut scopul să atragă atenţia supra problemelor de pe Cetăţuie şi semnalarea unei intervenţii necesare, care nu mai poate fi amânată, clădirile fiind într-o stare de degradare avansată. S-a încercat revitalizarea pla-toului de la Belvedere şi readucerea oa-menilor acolo, reînviind Cetăţuia.Din fericire, rezultatele nu s-au făcut aşteptate şi Ordinul Arhitecţilor, fili-ala Transilvania a câştigat fonduri de la AFCN pentru organizarea unui eve-niment cultural, pe Cetăţuie, în primul weekend din Octombrie. Evenimentul se va numi “Scena Cetăţii” şi printre altele, oamenii vor avea parte de sport în aer liber, concerte, teatru, jonglerii, un program destiant copiiilor, gastro-

show, iar pe versant vor fi prezentate proiecte LandArt. Vor fi invitaţi atât din sfera locală de manifestări artistice, dar şi din afara ţării. Multe alte eveni-mente pentru publicul clujean vor fi în zilele de 5-7 Octombrie, iars intrarea va fi liberă. Mai multe informaţii se pot găsi pe siteul Ordinului Arhitecţilor din Transilvania.Pentru organizarea evenimentului este nevoie de voluntari care să fie dornici să participe la proiectele LandArt sau care au experienţă cu copiii şi vor să participe la programul destinat lor. Aceştia se pot înscrie trimiţând un mail la radumirceagiurgiu@yahoo.com, unde să îşi lase datele de contact şi să specifice la ce eveniment ar vrea să participe.

Masterand Radu Giurgiu

Departamentul de Ingineria Pro-duselor Alimentare din cadrul Fa-cultăţii de Agricultură a Universității de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca a organi-zat expoziția anuală de prezentare de produse, prilejuită de susținerea lucrărilor de licență din sesiu nea iunie 2012.

Cadrele didactice și studenții specia-lizărilor “Tehnologia prelucrării pro-duselor agricole” și ”Controlul și exper-tiza produselor alimentare” au dorit să expună public rezultatele muncii lor – produse inovative, sănătoase, de

cea mai bună calitate și care corespund cerințelor pieței. Printre realizările proiectelor de licență din acest an, care

au fost prezentate în cadrul expoziției, se găsesc : brânză telemea din lapte de capră cu adaos de mărar, bere cu cireșe,

specialități de ciocolată – praline, iaurt cu adaos de carne (cotlet haiducesc), pâine din făină integrală cu ingrediente funcționale, salam afumat de pește cu proteină de soia, sisteme moderne de ambalare a berii - Bag in Box, dis-tilate din vin învechite prin metode mo derne, cremă de unt cu ulei de palmier, covrigei cu tărâțe și rozmarin și multe altele. Expoziția a reprezintat o oportunitate de a prezenta în mediul academic, și nu numai, preocupările, noutățile și provocările cu care se confruntă studenții specializărilor din cadrul acestui departament.

Lector dr. Cristina Bianca Pocol

Reprezentant al USAMV la Universitatea de Vară organizată de Ordinul ArhitecţilorIn perioada 2 iulie-15 iulie, anul curent, s-a desfăşurat Universitatea de Vară, organizată de Ordinl Arhitecţilor, filiala Transilvania. Worshopul a avut participanţi de la mai multe facultăţi de arhitectură din ţară, dar şi din Budapesta şi a avut loc în Cluj-Napoca. Pe lângă viitorii arhitecţi, au participat şi studenţi de la facultatea de Istorie, de la Geografie şi Turism şi un reprezentant al U.S.A.M.V., Cluj-Napoca, proaspăt absolvent al Facultăţii de Horticultură, specializarea Peisagistică.

Expoziția anuală „Produse noi realizate la Ingineria Produselor Alimentare - IPA 2012”

Recenzie

6

Impresionantă prin conţinutul şi forma sa ştiinţifică, lucrarea este alcătuită din şase capitole structurate tematic astfel: I. Prologul învăţământului agricol su-perior din Cluj; II. Premisele înfiinţării acestui învăţământ; III. Înfiinţarea In-stitutului Agronomic Cluj – Mănăştur şi primii săi ani de funcţionare (1869 - 1906) inclusiv transformarea sa în Academia de Agricultură (1906 - 1918); IV. Transformările din perioada interbelică, începând cu 1918 şi până la activitatea sa ca Academie de În-alte Studii Economice, până în 1929; V. Consolidarea statutului Academiei de Agricultură în perioada 1029 - 1940; VI. Facultatea de Agronomie Cluj – Timişoara (1940 - 1945). Autorii aces-tor capitole sunt, în ordine alfabetică: Loredana Baciu, prof. dr. Ioan Bolovan, Alexandru-Bogdan Bud, Ciprian But-naru, Vasile Lechinţan şi acad. prof. dr. Ioan-Aurel Pop. Prefaţa este semnată de prof. univ. dr. Doru Pamfil, rectorul USAMV Cluj-Napoca. De la început şi pe întreg traseul volu-mului, se remarcă tratarea amă nunţită a învăţământului agricol ardelean re-spectiv clujean într-un cadru social-po-litic, economic (desi gur, în special din perspectiva agriculturii), ştiinţific şi cultural cuprinzător (în plan intern dar şi, în situaţii excepţionale, în plan

internaţional, european). Cadru care explică necesitatea istorică a acestui învăţământ, conexiunile spefice cu celelalte domenii ale vieţii materiale şi spirituale ale provinciei, dificultăţile inerente şi depăşirea lor, etapele dezvoltării precum şi rezultatele sale didactic-educative, ştiinţifice şi economico-sociale. Astfel se cuvine să fie evidenţiată atât varietatea şi complexitatea problemelor, cât şi profunzimea şi acurateţea analizei lor - toate acestea girate de pres-tigiul ştiinţific şi probitatea autorilor. Mulţumită acestor calităţi, lucrarea ne oferă o perspectivă panoramică a Transilvaniei de odinioară cu scopul înţelegerii adecvate a situaţiei agricul-turii şi învăţământului din această pro-vincie. Peste tot ni se înfăţişează Clujul academic, dezvoltarea sa materială şi cultural-urbanistică, personalităţile şi evenimentele sale politice şi cul-turale. Într-un cuvânt, o frescă vie şi veridică a Transilvaniei, a realităţilor sale rurale şi agricole care au făcut necesară şi posibilă înfiinţarea şi dez-voltarea învăţământului agronomic în unitate cu celelalte tipuri şi profile ale învăţământului. Învăţământ care, încă de la înfiinţarea acestei instituţii (1869) a fost un echivalent ardelean al unor instituţii similare din centrul austriac

al Europei. Materialul documentar valorificat de către autori, corespunzător multitu-dinii de probleme cercetate, este de o bogăţie cu totul excepţională. Con-tinuând investigaţiile anterioare, autorii au recurs la o seamă de informaţii su-plimentare despre situaţia geografică, istorică, social-politică a Transilvaniei şi Clujului, precum şi la o serie de piese documentare din arhivele şi manuscrisele personale ale unor foşti profesori şi rectori – Mihai Şerban şi Emil Negruţiu, documente până acum puţin cunoscute sau chiar inedite. Renăscută prin aceste documente, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, ni se prezintă în toată măreţia sa. Par-curgându-i monografia, ai impresia că participi tu însuţi la evenimentele tre-cutului său; sunt evocate pentru fiec-are din vârstele sale baza materială şi edilitar-gospodărească, învăţământul teoretic şi practica agricolă, profesorii şi studenţii, cercetarea ştiinţifică, viaţa academică şi studenţească, excursiile şi petrece rile studenţeşti, activităţile cultura l-sportive, cursurile de popu-larizare şi de specializare (aşa numita „extensiune universitară”), relaţiile cu universităţile similare din ţară şi străinătate etc.

O menţiune specială pentru ilus traţiile publicate pe fiecare pagină, ilustraţii care evocă nu numai evo luţia edilitară a universităţii, ci şi a Clujului şi altor cen-tre din Transilvania.Lucrarea este dedicată, aşa cum arată acad. prof. dr. Doru Pamfil, rectorul USAMV Cluj-Napoca, „tuturor ce-lor care au contribuit la dezvoltarea învăţământului agricol din Transil-vania şi care, prin activitatea lor, au lăsat o amprentă în paginile de aur ale Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară”. În acelaşi timp considerăm că ea se adresează, stimulativ, generaţiilor de profesori, cercetători şi studenţi care continuă tradiţiile acestei instituţii. Aşteptăm cu mare interes următoarele volume care vor trata evoluţia USAMV Cluj-Na poca în perioada postbelică – realizările şi perspectivele sale actuale şi viitoare.

Lector Dr. Mihai Cucerzan

Tradiţie şi inovaţie în învăţământul agricol din TransilvaniaLa Editura AcademicPres a apărut primul volum din lucrarea cu acest titlu coordonată de către d-nii Doru Pamfil, Ioan-Aurel Pop şi Ioan Bolovan, reputaţi profesori universitari şi oameni de ştiinţă. Este vorba despre o istorie a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, de la începuturi până în 1945.

Trăim într-o lume în care comunicarea este esenţială pen-tru fiecare. Mijloace de comunicare mai eficiente, mai rapide şi din ce în ce mai interactive au fost dezvoltate în ultimele decenii - dacă este să luăm în considerare numai exemplul internetului. La nivel mondial s-a constatat că cercetătorii preferă să comunice unui grup restrâns, de preferinţă altor cercetători cu preocupări similare. Ori, scopul cercetării este de a găsi soluţii la probleme con-crete cu care se confruntă societatea, prin urmare, cu cât informaţia ajunge mai repede la public, cu atât poate fi mai repede valorificată practic de comunitate. Proiectul european MAITRE “Communicating Food Science Research” coordonat de Centrul European de Jurnalism şi-a propus să crească interesul cercetătorilor şi să dezvolte abilităţile lor pentru o comunicare de suc-ces cu mijloacele media uşor accesibile publicului larg: TV, radio, internet. În acest sens, MAITRE şi-a propus in-struirea a peste 600 de cercetători europeni cu ajutorul

unor jurnalişti profesionişti. Astfel, în perioada 6-7 sept 2012 un număr de 21 cadre didactice şi cercetători din ţară au avut oportunitatea de a participa la workshop-ul “Communicating Food Science in Cluj-Napoca” organi-zat la USAMV de către Centrul European de Jurnalism. Acest eveniment a permis participanţilor să-şi dezvolte şi să-şi exerseze abilităţile de comunicare cu mass media învăţând practic din exerciţii concrete de tip interviu TV şi radio. Au fost apreciate pozitiv de către participanţi aspecte precum limbajul corporal şi pregătirea pentru un interviu televizat sau radio. În cadrul cursului s-au înfăţişat câteva aspecte deosebit de interesante privind confruntări în decursul interviului. Binevenite au fost exerciţiile în echipă de concepere şi prelucrare a arti-colelor pentru presa scrisă. Participanţii au avut ocazia astfel de a conştientiza cerinţele de limbaj şi structurare a ideilor impuse în presa scrisă care se adresează publi cului larg şi care sunt diferite de normele unei lucrări ştiinţifice.

Foar te folosi-toare a fost iniţiativa or-ganizatorilor de a invita şi un membru al presei locale Dl. Claudiu Pădurean, editor şef al Transil-vania Business Journal la acest eveniment. Dl Claudiu Pădurean a prezentat succint şi la obiect câteva recomandări pentru un articol reuşit cu impact asupra audienţei transilvănene şi caracteristicile de bază ale presei locale şi naţionale. Participanţii au considerat această experienţă valoroasă pentru dezvoltarea şi formarea profesională.

Asist. Dr. Laura Stan

MAITRE:“Communicating Food Science la USAMV Cluj-Napoca”

Opinii

7

Mariana Petrea: “Usturoiul, alimentul suprem”Great Britain….Isle of Wight…Newchurch….The Gar-lic Farm…destinaţia mea din vara 2012, ferma care a reuşit să mă convingă că se poate construi o super afacere pornind de la o simplă idée şi cel mai impor-tant vinderea acestei idei.Aici am descoperit că mirosul usturoiului poate pro-voca dependenţa oricui dar mai exact a locuitorilor din întregul regat şi a turiştilor. Pe parcusul verii am tot observat multitudinea de turişti din întreaga lume care au păşit pe insulă numai pentru Garlic Farm. Anume varietăţile de usturoi promovate în ma-niere deosebite a ademenit şi a crescut popularitatea acestei ferme. Mr Boswell a crezut în visul lui şi acum îl vede realizat, acesta dispune de un regat al usturoi-ului în care valorificarea permanentă a acestuia în cel mai mic detaliu e primordială.Eu mă bucur nespus de mult că am avut minunata ocazie de a participa la acest proces, văzând usturoiul la plantat, la cules, la curăţat, la împletit şi mai apoi la gătit. Tot aici am întâlnit o echipă de milioane care îşi cunoaşte atribuţiile şi conştientizează că are un scop măreţ şi comun ….promovarea usturoiului.Nu am crezut că voi reuşi să zic eu asta dar într-adevăr pot afirma că USTUROIUL poate deveni parte din viaţa oricui şi rămâne a fi un produs mirific care te poate înalţa pe culmi nebănuite.)

Hmm….păcat că nu pot transmite prin word miro-sul unui usturoi de pe Isle of Wight dar promit că vă pot recomanda o destinaţie pe cinste şi anume THE GARLIC FARM care mai dispune de unitaţi de cazare şi alimentaţie din meniul căruia nu lipseşte usturoiul şi produsele speciale (bere cu usturoi, îngheţată cu usturoi, ciocolată cu usturoi şi multe multe altele).O vară plină de experienţă şi dăruire pentru usturoi. Cam asta ar fi pentru mine descrierea sezonului esti-val 2012 pe Isle of Wight.

Ioana Drăgan: “O experiență din care înveți multe!”“În opinia mea, practica plătită efectuată în Anglia poate reprezenta o oportunitate pentru studen-tul din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară datorită faptului că prin aceasta el poate observa direct un model eficient şi profitabil de activitate agricolă, producţie alimentară sau acti-vitate turistică rurală.

În ceea ce privesc aspectele pozitive, studentul îşi va petrece vacanţa de vară într-un mod eficient deoarce pe lângă faptul că acesta va călători şi va avea oca-zia să viziteze o anumită ţară, va avea de asemenea un câştig financiar satisfăcător. Cu toate că munca depusă la fermă este o muncă greoaie, ea poate avea efecte benefice asupra aspectelor ce vizează disci-plinaritatea, punctualitatea şi seriozitatea în cadrul locului de muncă.Pe termen lung studentul poate particulariza şi aplica modelul observat în ţara de origine în vederea între-prinderii unei afaceri.Întâmplător ferma la care am lucrat în această vară este o fermă agroturistică. Aceasta se numeşte The Garlic Farm, cea mai mare fermă de usturoi din Anglia, poziţionată pe Isle of Wight, o mică insulă din sud. Principala activitate este reprezentată de cultivarea diferitelor soiuri de usturoi printre care cel mai faimos este usturoiul elefant cu denumirea latină Allium Am-peloprasum. În apropierea fermei se află restauran-tul şi cafeneaua unde se prepară diferite specialităţi având ca ingredient principal usturoiul şi de asemenea căsuţele turistice. Vizitatorii descoperă astfel o lume a usturoiului, se bucură de împrejurimi şi fac plimbări organizate de fermă. O altă activitate din cadrul fer-mei este reprezentată de prepararea diferitelor sosuri şi produse care au de asemenea ca ingredient princi-pal usturoiul. Acestea se vând în cadrul restaurantului, online şi la festivaluri. Câteva exemple ar fi: maioneză simplă cu usturoi, sos de mentă cu usturoi, maioneză cu chili şi usturoi, unt cu usturoi, ulei de măsline cu us-turoi, bere cu usturoi ş.a.m.d.Pot afirma că această practică la fermă a reprezen-tat pentru mine un câştig atât din punct de ve-dere al experienţei dobândite, dar și al faptului că am călătorit, că am cunoscut o cultură nouă şi mi-am îmbunătăţit anumite cunoştinţe. În con-cluzie, munca la o fermă din altă ţară reprezintă o experienţă ce nu va fi cu siguranţă uitată prea curând datorită impactului pe care îl poate avea asupra studentului.

Suntem supuşi în permanenţă experienţelor, trebuie să ne adaptăm noului şi să luăm din toate ceea ce e bun. Înainte de experienţa de-spre care vreau să vorbesc, am avut convingerea ca românul este, în general, harnic, dedicat muncii pe care o face şi capabil să se adapteze situaţiilor. Asta cred şi acum, dar ceva în tot acest sistem, cu siguranţă lipseşte! Multă vreme m-am întrebat ce anume şi, după această experinţă, am găsit o parte din răspunsuri.

Mi-am dat seama ca “precizia nem-ţească”, despre care se cunosc atâtea,

are un fundament important. Lucru-rile de valoare se fac cu exactitate, me-ticulozitate, consecvenţă ţi experienţa folosită inteligent. Toate acestea asi-gură calitatea oricărui lucru.În calitate de student al USAMV Cluj-Napoca, am avut şansa de a desfaşura stagiul de practică în Germania, la fer ma domnului Fritz Rupke, care con-duce această afacere de familie din anul 1982 şi care are ca domeniu de ac-

tivitate culturile de sparangel, căpşuni, zmeură, mure, afine, vişine, cireşe, fasole, castraveţi şi porumb. Ferma sa cuprinde 60 ha, dintre care 15 ha sunt cultivate cu afine, împărţite în 15 câm-puri inegale, protejate de perdele de pădure, în special păduri de pin. Fiec-are câmp e dotat cu sistem de irigaţii. Culturile de afine sunt diversificate, cu-prinzand soiuri timpurii (Duke), soiuri de sezon (Spartan şi Bluecrop) şi soiuri

târzii (Eliot). Experienţa tehnică a fost dublată de una umană. Am avut ocazia să cu-nosc studenţi din diverse ţări, să cu-nosc modul lor de a gândi, nivelul de civilizaţie al acestora şi multe lucruri care cu siguranţă m-au îmbogăţit. Şi dacă omul e stăpânul propriului des-tin, atunci pot spune că ar trebui să profităm mai mult de asta şi să fim mai deschişi la experienţe noi.

O vară nemţească

Cătălin Petruţ, Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii

Mariana Petrea, Facultatea de Horticultură Ioana Drăgan, Facultatea de Horticultură

Două studente USAMV la Garlic Farm din UK

Reportaj

8

Ciobănescul Mioritic este foarte echilibrat, calm şi totodată vigilent. Este un foarte bun câine pen-tru paza turmelor sau a curţii, foarte curajos şi un luptător eficace contra posibililor agresori (urs, lup, râs). Cu toate că prădătorii turmelor sunt pe cale de dispariţie la nivel european, Mioriticul îşi păstrează nealterat temperamentul şi calităţile de muncă for-mate în sute de ani şi este oricând dispus să răspundă oricărei provocări. Este neîncrezător cu necunoscuţii. Are calităţi vădite de câine de pază şi un stil spe-cific de atac: avertizează prin mârâit, muşcă, rupe, se retrage planificându-şi următoarea intervenţie. Prin această metodă el îşi hărţuieşte adversarul şi-l îndepărtează. Trebuie menţionat că este un câine care gândeşte, care face deosebirea dintre o situaţie periculoasă pentru el sau stăpân şi o situaţie care nu prezintă pericol. Mioriticul întotdeauna va acţiona în consecinţă. Exemplarele acestei rase sunt teritoriale, în special masculii, care sunt mai aspri şi acceptă mai greu sau deloc alţi câini ori alte elemente străine în spaţiul lor, în timp ce femelele sunt mai docile, mai temperate, mai uşor de manipulat.Mioriticul e un câine care iubeşte să colaboreze cu apropiaţii şi care nu-şi ignoră stăpânul. Este activ, viguros şi este un adevărat spectacol să-l priveşti. Curajul, dârzenia, devotamentul, echilibrul, mândria, corectitudinea, tenacitatea au facut din el un per-sonaj de poveşti si de legende populare, ramânand astfel în memoria tuturor celor care l-au întâlnit într-o formă sau alta.Ciobănescul Mioritic acţionează în echipă şi înclinaţia lui principală este aceea de a păzi teritoriul şi mem-brii familiei. Activitatea sa intensă începe seara şi se încheie dimineaţa. În acest interval, dă ocol teri-toriului şi se aşează în puncte strategice pentru a avea o perspectivă cât mai bună asupra a ceea ce se întâmplă. În situaţii exceptionale, este dispus sa-şi sacrifice viaţa pentru familie şi pentru ceea ce are în pază. Are o personalitate puternica, actionează doar atunci cand este cazul, preferând să-şi conserve energia. Mihai Moşandrei spunea referindu-se la ciobăneştii româneşti că: „un câine de pază nu e acela ce muşcă pe oricine intră în curte fără deosebire, ci acela care se repede şi atacă numai când este asmuţit. Un câine bun de pază nu e fiorosul legat de viţă, ci acela care dă mereu ocol curţii sau viei şi cu un lătrat energic vesteşte pe stăpânul său de primul nepoftit ce pătrunde în podgorie sau în curte”. Aceşti câini posedă un anumit grad de independenţă şi încăpăţânare şi un devotament ieşit din comun faţă de stăpân. Se comportă extraordinar cu mezinii familiei şi le permite numeroase jocuri şi încălcări ale bunelor maniere ca-nine. Copiii îl adoră, iar ataşamentul Mioriticului faţă de aceştia nu cunoaşte limite. Această rasă se adaptează foarte uşor oricărui tip de habitat şi se integrează perfect în comunitatea în care trăieşte. Poate îndeplini cu uşurinţă atribuţiile de câine de oi, de show, de paznic al curţii sau de animal pt. companie. Deoarece doreşte să-şi mulţumească stăpânul mereu şi pentru că ciobăneştii au o inteligenţă peste medie, Mioriticul răspunde foarte bine la dresaj. Nu au nevoie de dresaj pentru pază întrucât aceste trăsături sunt native, înrădacinate în structura sa. Câinele trebuie educat, disciplinat, so-cializat şi îngrijit astfel încât să nu deranjeze pe cei care iau contact cu acesta. Are nevoie de un stăpân

ferm, cu psihic puternic şi capacitate de convingere care să-i modeleze instinctele şi alături de care să for-meze o echipă solidă unde fiecare îsi cunoaşte locul şi îndatoririle. Căţelul trebuie educat de mic şi expus la cât mai mulţi stimuli pentru ca la maturitate sa fie un paznic echilibrat, iubitor de familie şi copii.

Creştere şi întreţinereCiobănescul Românesc Mioritic este o rasă puţin pretenţioasă, rezistentă şi adaptabilă, uşor de între-ţinut. Fondul genetic este foarte bun având în vedere originea acestor câini şi ţinând cont că au fost elimi-nate progresiv exemplarele slabe sau cu probleme din ciclul reproductiv, fie în mod natural, fie prin intervenţia crescătorilor.Mioriticii au o prolificitate crescută, unele femele ajung sa fete chiar şi 15 pui, dar în cazuri foarte rare, şi reuşesc să crească până la înţărcare circa 11 pui. De cele mai multe ori numărul de pui fătaţi este sub 10 şi rareori femelele au probleme la naştere. Pot apărea cazuri în care ultimii pui să se nască morţi - nefiind expulzaţi în timp util, aceştia se îneacă cu lichid amniotic. Astfel de evenimente se pot evita prin ad-ministrarea unei doze de ocitocină, un hormon care stimulează contracţia uterului şi lactaţia, dupa expul-zarea câtorva căţei şi după o evaluare a puilor rămaşi. Majoritatea femelelor sunt mame bune, cu instincte puternice. După fătare şi în funcţie de numărul de pui, pentru a nu cădea fizic, raţia femelelor trebuie suplimentată cu un complex vitamino-mineral pe toată durata alăptarii şi în perioada de refacere. Căţelele se montează începând cu al doilea ciclu sau în jurul vârstei de 24 de luni şi nu mai frecvent de 3 ori în 2 ani. Gestaţia durează 63-65 de zile şi pen-tru a şti din timp dacă monta a prins se pot observa câteva modificări: căţeaua începe sa mănânce mai mult şi are stări de apatie, iar dupa 30 de zile de la îm-perechere, mameloanele femelei cresc în dimensiuni ajungând de mărimea unei masline, iar în jurul aces-tora, de suprafaţa unei monede, pielea se colorează în roz. Unele femele îşi ascund căţeii foarte aproape de cutia toracică şi nici nu se poate distinge dacă sunt

gestante sau nu.Puiul de Mioritic trece printr-o perioadă de creştere accelerată începând cu vârsta de 3 luni pâna la 8 luni, dupa care rata de creştere este mai mică şi ajunge să se încheie la 16 luni, apoi urmează perioada de defini-tivare. În functie de vârstă şi de moştenirea genetică, puiul are nevoie de o atenţie sporită concretizată într-o hrană corespunzătoare, medicamentaţie adecvată, suplimente pentru articulaţii, calciu şi vitamine. Mioriticul are nevoie de o hrană uscată sau umedă de calitate şi nu de cantitate şi în ciuda dimensiunilor sale, nu mănâncă mai mult decât oricare câine de talie medie. Îi place foarte mult să consume mâncare gatită sau special preparată pentru acesta, papilele gustative fiindu-i stimulate mult mai intens decât în cazul cro-chetelor industriale. Din păcate, acest tip de hrană este greu de echilibrat şi preperarea este mai dificilă pentru omul modern, iar aceasta nu trebuie să înlocuiască mâncarea completă pentru câinii de talie mare ci să fie pe post de supliment şi, eventual, să înlocuiască unele mese din timpul săptămânii. Cu toate acestea cioba-nescul mioritic, de câte ori va avea ocazia, o va savura cu plăcere în special dacă aceasta constă în fiertură de oase sau supă de pui, cu bucăţi mici de carne, cu orez, morcovi şi paste făinoase cu ou.Pentru a avea un exemplar fericit, frumos şi sănătos, nu trebuie să existe carenţe sau exagerări în regimul alimentar deoarece acestea dăunează, iar dietele ba-zate exclusiv pe proteine din carne pot duce la ra-hitism şi la demineralizări. Cu toate acestea, carnea crudă oferită ca şi delicatesă, nu trebuie exclusă din alimentaţia mioriticului, stomacul acestuia fiind spe-cial conceput pentru a face faţă şi pentru a procesa un astfel de conţinut. Sunt rare cazurile în care vreun exemplar să prezinte sensibilităţi la carne.Oasele cum nu au o valoare nutritivă mare, se recomandă a fi date rar, mai ales cele care provin de la animalele mari de fermă, deoarece pot aduce distru-geri premature a dentiţiei. Aceste oase date sporadic se recomandă a proveni de la omoplatul animalului sacrificat şi niciodată nu se dau oase pneumatice, cum sunt cele care provin de la femurul păsărilor şi

Ciobănescul Românesc Mioritic, un câine potrivit

Reportaj

9

care se sparg în aşchii, deoarece pot apărea probleme şi mai mari ca perforări ale intestinelor, care duc la hemoragii interne şi inevitabil la moarte în suferinţă. Cuvintele cheie când vorbim despre alimentaţia Mioriticului sunt varietate şi ponderaţie. Un lu-cru demn de remarcat este faptul că, Ciobănescul Mioritic fiind un câine de stână, şi-a adaptat organis-mul atfel încât să extragă şi să asimileze toţi nutrienţii oricât de sărăcăcioasă ar fi hrana pe care o primeşte. Dispunând de un sistem atât de eficient şi de un labo-rator atât de performant cum este ficatul, Mioriticul îşi poate sintetiza aminoacizi necesari şi proteinele proprii din substanţele complexe pe care le are la îndemână şi care sunt descompuse şi recompuse de ficat în substanţe care îi sunt necesare organismului. Datorită acestui fapt, nu va mânca în exces, nu va ri-sipi, mai ales daca i se oferă o hrană de calitate.Un aspect foarte important în dezvoltarea Mioriti-cilor tineri îl constituie raportul Ca/P care trebuie să fie aproximativ de 2/1 şi care asigură mineraliza-rea scheletului, o formare corectă a oaselor lungi şi o rezistenţă crescută a articulaţiilor. În perioada de creştere, indiferent de regimul alimentar, hrană in-dustriala şi/sau gătită este imperios necesar folosirea unui supliment vitamino-mineral care să asigure or-ganismului toată plaja de necesităţi. Nu trebuie să se folosească deloc supradoze de Ca/vitamine, pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp, deo-arece organismului îi este distrus echilibrul şi îi este inhibată proprietatea de a-şi sintetiza cele necesare din materia primă disponibilă. În această situaţie, excesul este mai dăunător decât carenţa. Medicul veterinar, având căţelul sub supraveghere încă de la vârsta de 2 luni şi cunoscând întreg istoricul va putea lua cea mai bună decizie în favoarea puiului dumneavoastră, atât în legătură cu suplimentele nu-tritive cât şi cu echilibrarea hranei în funcţie de vârstă şi de fiecare exemplar canin în parte. După moştenire genetică, alimentaţia şi mişcarea sunt următoarele ca importanţă în atingerea optimului, de aceea sfaturile şi indicaţiile specialistului trebuie luate în considerare şi respectate întocmai.Roba Mioriticului atinge maturitatea la vârsta de 2 ani şi necesită toaletare încă de la câteva luni. Pentru a avea un exemplar cu adevărat frumos şi sănătos trebuie aranjată săptămânal sau cel mult o data la 2 săptămâni.Ciobănescului Mioritic îi trebuie un spaţiu suficient de mare pentru a se mişca în voie, iar plimbările pe-riodice alături de stăpân sunt indicate pentru a întări relaţia dintre aceştia. Deoarece fiecare exemplar conform standardului merită să-şi transmită genele măcar o dată pe parcur-sul vieţii, proprietarul responsabil al acelui Mioritic trebuie să aibă grijă ca acest lucru să se întâmple şi să obţină dreptul de montă cel puţin prin participa-rea la numărul minim de expoziţii şi la examenul de selecţie organizat de Mioritic Club din România.Longevitatea unui exemplar din această rasă se situează undeva între 12-14 ani.

Boli/ afecţiuni/ probleme de sănătateCiobănescul Românesc Mioritic este o rasă care a dobândit o rezistenţă naturală la boli, este un ani-mal rezistent, robust, perfect adaptat condiţiilor de mediu şi care prezintă rareori probleme de sănătate.

Totuşi dintre bolile cu determinism genetic putem aminti displazia coxo-femurală care, deşi destul de rar întâlnită, mai apare la unele exemplare. Displazia este o afecţiune caracteristică tuturor raselor de talie medie spre mare sau mare, care determină o anoma-lie, o instabilitate şi o soliditate redusă a articulaţiei coxo-femurale. Boala se manifestă prin modificări de aplomb şi şchiopături, iar din punct de vedere radio-logic printr-o cooptare necorespunzătoare a capului femural în cavitatea acetabulară. La tineretul canin, după vârsta de 6 luni se poate efectua o examinare specifică care să confirme sau să infirme această boală genetică a articulaţiilor. Sentinţa definitivă, urmează a fi dată după vârsta de 14 luni, dacă re-zultatele sunt neconcludente. De cele mai multe ori, exemplarele suferinde sunt eutanasiate sau operate şi ţinute la regim special toată viaţa, asta şi în funcţie de gradul de avansare al acestei maladii. Exemplarele din rasele mari sunt predispuse şi la torsiunea stomacală, de aceea primesc hrană corespunzătoare în mod regulat în cantitaţi bine determinate, iar după hrănire trebuie urmat un anumit ritual în care patrupedul digeră hrana şi se odihneşte. Torsiunea stomacului este precedată şi de dilataţia acută a acestuia şi este o consecinţă directă a ingerării de mari cantităţi de hrană şi apă într-un interval scurt de timp, iar inghiţirea de aer din cauza hiperventilaţiei contribuie la înlănţuirea evenimente-lor dezastruoase pt câine. Relaxarea pereţilor abdom-inali şi acumularea de lichid şi aer duce la pierderea tonicităţii stomacului, iar destinderea ligamentelor gastro-hepatic şi hepatoductul permite răsucirea stomacului. Pentru a ajunge la torsiune completă, trebuie parcurse 4 etape şi cu cât se observă mai re-pede simptomele specifice acestui accident, cu atât cresc şansele ca patrupedul să fie salvat. Simptomele constau în dilataţia rapida a abdomenului, dureri la atingere, eforturi de vomă, hipersalivaţie, eliminarea unei spume albicioase, şi apar chiar dificultaţi în circulaţia sanguină care pot duce la insficienţă renală. Metodele de tratament când ne confruntăm cu un caz de torsiune, constau în intervenţii chirurgicale, sondare gastrică sau puncţii stomacale.Atrofia retiniană progresivă se întâlneşte la majori-tatea raselor de câini şi se întâmplă să apară şi la Mioritc. Cauzele orbirii sunt numerose, dar de cele mai multe ori sunt reprezentante de afecţiuni oculare sau de ordin general ori pot fi moştenite genetic. Medicul veterinar poate efectua teste şi verificări ast-fel încât să se depisteze din timp gradul de orbire şi să se conceapă un tratament eficient care să împiedice orbirea completă.Blana trebuie să fie îngrijită mereu pentru a nu forma pâsle sub care să se stabilească paraziţii odată intraţi, ori să se formeze eczeme şi descoamări ale pielii din cauza neaerisirii. Se ştie că Mioriticii sunt predispuşi la otite, deci igiena urechilor este de asemenea fo-arte importantă şi necesită o atenţie specială; trebuie curăţate periodic şi aerisite şi ocazional să se folosească substanţe antifungice. Deşi au un sistem imunitar put-ernic, Mioriticii trebuie vaccinaţi şi deparazitaţi peri-odic şi trebuie protejaţi de bolile de sezon deoarece acestea evoluează foarte repede în mediul infestat care ne înconjoară. Trebuie prevenită şi trebuie să existe o procupare constantă cu privire la dirofilarioză, o boală parazitară foarte periculoasă transmisă de ţânţari. În

general, Ciobănescul Mioritic nu prezintă probleme deosebite de sănătate şi cu un minim de preocupare poate fi întreţinut în formă maximă.

Dacă vă doriţi un câine mare, puternic, devotat şi rezistent, cu instinct de pază, iubitor cu familia şi co-piii, un exemplar din această rasă reprezintă alegerea potrivită. Achiziţionarea unui Ciobănesc Mioritic implică din partea dumneavoastră o importantă re-sponsabilitate deoarece familia dumneavoastră s-a mai lărgit cu încă un membru şi sunteţi răspunzător pentru buna dezvoltare, educaţia şi sănătatea aces-tuia. De remarcat este şi faptul că aceşti câini aparţin uneia dintre cele mai frumoase rase naţionale care merită atenţia şi grija noastră. Informaţi-vă din timp cu privire la standardul rasei şi orientaţi-vă spre crescătorii recunoscuţi de Ciobănesc Românesc Mioritic. Participaţi la manifestaţiile chinologice pen-tru a vedea pe viu astfel de exemplare şi pentru a vă forma o părere nemijlocită despre rasă.

Secara Oliviu Florian, Facultatea de Medicină Veterinară

pentru familia ta! (continuare)

Eveniment

10

În data de 7 iulie a.c., la Ciumbrud, judeţul Alba, a avut loc cea de-a XI-a ediţie a Festivalului Ziua Rozelor. Acest eveniment, devenit deja tradiție in zonă, a fost organizat de Consiliul Judeţean Alba în colaborare cu Primăria Aiud, Filiala Judeţeană Alba a Asociaţiei Amicii Rozelor din România, Asociaţia Agricolă Alba-Afronda şi Grupul şcolar Alexandru Borza din Ciumbrud. În premieră, anul acesta sărbătoarea a inclus şi prima ediţie a „Zilelor Culturii Româno-Maghiare” din Aiud.

Tarâmul trandafirilorLocalitatea Ciumbrud din judeţul Alba este recunoscută pentru trandafirii cultivaţi în zonă, iar producătorii de trandafiri au fost din nou în centrul atenţiei publicului cu ocazia acestui festival. De la an la an, „Ziua Rozelor” devine un eveniment tot mai important, reuşind să atragă un public numeros, dar şi specialişti din domeniul cultivării trandafirilor.Mult aşteptata manifestare a avut ca scop promova-rea producătorilor de trandafiri din judeţ, precum şi a soiurilor de trandafiri cultivate în această zonă de generaţii. Frumosul eveniment a avut loc în Parcul Rozelor din Ciumbrud şi a adunat cei mai importanţi

cultivatori de trandafiri din judeţ, precum şi iubitori de pretutindeni ai Reginei florilor, adunaţi aici pentru a aduce un omagiu acestei nobile flori.Organizatorii au reuşit astfel să pregătească momente atractive şi inedite care au încântat publicul larg, de toate vârstele, acesta petrecând o zi deosebită într-un cadru ambiental deosebit. Ziua Rozelor a debu-tat la orele 9 cu o paradă inedită a florilor, care s-a desfăşurat pe traseul Aiud-Parcul Roelor din Cium-brud, fiind acompaniată de un adevărat spectacol oferit de majorete, fanfare, trăsuri, maşini şi biciclete, toate împodobite cu trandafiri.Pe la orele 10 convoiul festiv a sosit în Parcul Rozelor, unde a avut loc deschiderea oficială a festivalului. La eveniment au fost prezenţi ambasadorul Unga-riei la Bucureşti, domnul Fuzes Oszkar, alături de oficialităţi judeţene şi locale: preşedintele CJ Alba, Ion Dumitrel, vicepreşedintele CJ Alba, Florin Ro-man, primarul municipiului Aiud, Mihai Horaţiu Josan. Nelipsiţi de la ziua Rozelor au fost domnul dr. ing. Ştefan Wagner, specialistul numărul unu al trandafirilor din România, preşedinte onorific al Asociaţiei Amicii Rozelor din România, doamna prof. univ. dr. Maria Cantor de la Universitatea de

Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Nap-oca, preşedintele executiv al aceleaşi asociaţii, pre-cum şi alţi membri ai Asociaţiei, precum și cadre didactice de la USAMV Cluj-Napoca.

Importanța pentru comunitateDeschiderea oficială a fost urmată de discursuri ale invitaţilor care au introdus publicul în atmos-fera de sărbătoare şi au explicat importanţa unei astfel de manifestaţii în comunitatea locală.Următorul punct în program a constat în vizitarea standurilor producătorilor şi prezentarea soiu-rilor de trandafiri. În cadrul fascinantei expoziţii de flori, rozele au fost vedetele unor aranjamente clasice sau moderne, mai mult sau mai puţin so-fisticate. Producătorii locali au expus zeci de soiuri de trandafir care sunt cultivate în această regiune de decenii, iar vizitatorii au admirat şi experimen-tat o adevărată explozie de culori şi miresme. Pe toată durata evenimentului expozanţii au prezentat soiurile de trandafiri pe care le cultivă, povestind, celor ce s-au oprit să le admire munca, despre frumuseţea, satisfacţiile, dar şi greutăţile meseriei pe care şi-au ales-o.

USAMV Cluj-Napoca prezentă laTrandafirii sunt unele dintre cele mai iubite și apreciate flori, aceștia au fost considerați enig-matici, fascinanți, fiind adulați încă din cele mai vechi timpuri. De-a lungul secolelor, trandafirii au continuat să exercite asupra omului o atracție indiscutabilă și această realitate se reflectă și în prezent, prin sărbătorile și evenimentele închinate reginei florilor.

Aranjamente florale din trandafiri Bicicletă împodobită cu trandafiri

Câmpuri de trandafiri ale familiei Csiki

Eveniment

11

Printre expozanţi s-au aflat producători care au moştenit această îndeletnicire de la bunici şi părinţi şi doresc să o transmită mai departe prin urmaşii lor, cum sunt familiile Csiki şi Molnar. Aceştia şi-au îndrumat copiii să studieze şi să se specializeze în horticultură, convinşi fiind că nu-mai astfel vor putea face faţă provocărilor cotidi-ene şi concurenţei mari din acest domeniu. Pentru a ilustra faptul că la Ciumbrud s-au format de pes-te 50 de ani adevăraţi experţi în îngrijirea florilor, domnul Iuliu Csiki a amenajat un panou cu foto-grafii ale părinţii săi alături de localnici mergând prin ţară să altoiască trandafiri încă din anul 1957.

Concursuri inediteÎn cadrul evenimentului, pe lîngă expoziţiile cu flori,

au fost organizate, pentru deliciul participanţilor, şi concursuri precum Cea mai frumos împodobită bicicletă – câştigat de familia Molnar şi La umbra unei pălării înflorate – locurile I şi II fiind câştigate de familia Csiki. În mod evident, cel mai aşteptat concurs al a zilei a fost cel de Cel mai frumos trandafir al anului 2012. Câştigătorul acestuia a fost desem-nat soiul Grand Gala, un trandafir de culoare roşie, creat în 1994 în Franţa, care a cucerit participanţii de la Ziua Rozelor din Ciumbrud, culoarea roşie rămânând în topul preferinţelor românilor.Festivalul a oferit participanţilor şi alte atracţii precum vizitarea câmpurilor de trandafiri, dansuri de societate, sportive şi populare, tombolă pentru

vizitatori, degustări de vinuri ale producătorilor locali, recital de operetă (solişti ai Teatrului de Operetă Bucureşti şi ai Teatrului de Operetă Budapesta), lansare de lampioane, iar în final tradiţionalul Balul Rozelor.Cea de-a XI-a ediţie a festivalului Ziua Rozelor a reprezentat un real succes. Organizatorii, participanţii, cât şi producătorii s-au simţit minunat, bucurându-se pe parcursul întregii zile de o atmosferă plăcută, care le-a umplut sufletele de culoare şi arome. Acestea vor stărui, cu siguranţă, în mintea iubitorilor de trandafiri până la următoarea ediţie a Zilei Rozelor de la Ciumbrud.

Dr. ing. Tiberia Pop

Festivalul Rozelor de la Ciumbrud

Prof. dr. ing. Maria CantorDr. ing. Ștefan Wagner

Sigla florală a Festivalului Rozelor 2012

Editorial

12

Dacă raportul om-natură a fost interpretat în mod tradiţional ca tensiune (pentru a nu repeta cuvân-tul “luptă”), de câtva timp el trebuie să fie judecat drept o colaborare, mai precis o protecţie a naturii de către om. Aceasta ca semn al “victoriei finale” a omului asupra naturii. Căci “protecţia” (sau mai bine zis “protejarea”) de orice fel ar fi ea se exercită de către cel mai puternic faţă de cel mai slab. Între om şi natură se interpune, cu eficienţă progresivă, un mediu nou, artificial, re-zultat al implicării ştiinţei şi mai cu seamă a ex-presiei sale materiale – tehnica. Pe lângă aspectele benefice, performanţele acestei noi instanţe (uni-versul tehnic) au, atât din perspectiva omului cât şi a naturii, şi consecinţe mai puţin favora-bile; prioritare sunt, mai bine zis ar trebui să fie, avantajele în sens reciproc (şi pentru om şi pentru natură); însă până acum beneficiile au revenit cu precădere omului iar prejudiciile naturii. În timp, agresiunea împotriva naturii (căci de a adevărată agresiune este vorba), se va întoarce, cu un efect de bumerang, împotriva omului. Şi încă un as-pect, de ordin subiectiv, strict uman: dacă omul s-a format, cu toate structurile sale mentale şi afective, prin legătura directă cu natura, sensul acestei legături, întreruptă oarecum de interme-diarul tehnic, duce la o îndepărtare a omului nu numai de natura exterioară, ci, prin aceasta, şi faţă de propria natură (umană). Aceasta pentru că natura proprie s-a constituit, cum spuneam, prin raportul nemijlocit al omului cu mediul natural înconjurător – şi, desigur, în cadru social, cu sine însuşi. De aceea preocuparea pentru conservarea mediului natural este importantă nu numai pen-tru menţinerea şi punerea în valoare a resurselor de existenţă umană (materii prime, energie etc.) – aspectul primordial –, ci şi pentru păstrarea condiţiei specifice, psiho-sociale a omului ca fiinţă formată şi dezvoltată în mediu natural. În acest sens ne propunem să vorbim despre Charta europeană a spaţiului rural ca document internaţional care exprimă dorinţa comunităţii europene de a se im-plica legislativ, sistematic şi eficient, în conservarea spaţiului rural, respectiv a componentelor sale na-turale şi socio-umane. Recomandarea 1296 din 1996 a Adu-nării Parlamentare a Consiliului Europei “cu privire la Charta europeană a spaţiului rural” consideră că în realizarea obiectivelor sale în această direcţie tre-buie să se procedeze în mod unitar, pe baza unei concepţii unice şi a unor acţiuni concertate – în

fond o acţiune şi ea unică. Scopul acestei politici unitare este “ameliorarea condiţiilor de viaţă şi de muncă în zonele rurale” . Între mijloacele precon-izate de autorii acestui document se află şi protecţia mediului natural respectiv cultural tradiţional. În principal, noţiunea de mediu se referă la natura înconjurătoare, respectiv la socie-tatea umană. Deşi aceste noţiuni, care şi realităţile pe care le reflect, se află în unitate (o unitate de laturi – natura şi societatea – până la un punct contrare) când ne referim la mediu avem în vedere mediul natural al existenţei umane. Referitor la funcţiile spaţiului rural documentul precizează şi “fundamentele protecţiei juridice” (Titlul II, Art.3) în sensul că “A. Fiecare parte se angajează să stabilească şi să pună în aplicare un plan general pentru amenajarea teritoriilor care să ţină cont de instrumentele internaţionale exis-tente şi aplicabile şi care defines, conform ordinii de priorităţi, funcţiunile economice, ecologice şi socio-culturale ale fiecărei zone rurale”; “B. Fiecare parte se angajează să in-formeze Comitetul permanent al spaţiului ru-ral European (CPERE) asupra statutului conferit zonelor sale rurale cât şi zonelor excluse de la pu-nerea în aplicare a Chartei, astfel încât să se permit urmărirea aplicării Chartei în statele membre”. Încă în Preambul se vorbeşte despre un “mediu înconjurător sănătos” în cadrul căruia “să se protejeze şi să se asigure dezvoltarea patrimoniului cultural al regiunilor rurale europene, care este pe cât de bogat, pe atât de variat”. În acest sens oa-menilor din agricultură, silvicultură, acvacultură şi pescuit li se atribuie, între altele, îndatoriri noi între care “conservarea naturii şi a peisajului”. După cum stipulează Art. 5 funcţia ecologică (Titlul II), statele europene semnatare se angajează să conserve resursele naturale de viaţă (sol, apă, aer), să protejeze biotipurile şi spaţiile verzi de care dispune şi care joacă un rol esenţial în protejarea calităţii mediului înconjurător, să întreţină şi să conserve peisajul natural, bioti-purile în general şi biodiversitatea în particular, diversitatea speciilor şi a peisajelor naturale, să asigure protecţia faunei sălbatice. Prin intrumen-tele juridice necesare Charta (Titlul IV, art. 9) se pronunţă împotriva urbanizării intensive sau an-arhice şi recomandă măsuri hotărâtoare pentru restaurarea sau “repunerea ‹în cultură›” a terito-riului rural degradat de activităţi economice an-terioare. Pentru aplicarea acestor recomandări

Charta … cere adoptarea unor măsuri legislative şi înfiinţarea unui Comitet Permanent al spaţiului rural european. Anexa formulează orientările şi măsu-rile pentru o protecţie a spaţiului rural. Dar ce este “spaţiul rural”? În concepţia Chartei … spaţiul rural, desemnând o “entitate distinctă” faţă de spaţiul urban, constituie o zonă interioară, in-clusiv satele şi micile oraşe, în care marea parte a terenurilor sunt utilizate pentru agricultură, silvicultură, acvacultură şi pescuit; de asemenea, spaţiul rural cuprinde activităţile economice şi culturale ale locuitorilor acestor zone, zonele neur-bane şi de distracţie amenajate (sau rezervaţiile naturale, precum şi alte utilităţi – în afara celor de locuit). Anexa precizează că spaţiul rural european reprezintă “un patrimoniu peisagistic de viaţă şi de muncă valoros, fructul unei îndelungate istorii şi a cărui salvgardare constituie o vie preocupare pen-tru societate”. Dezvoltarea durabilă din agricultură, preconizată de politicile de amenajare a teritori-ului din zonele rurale, trebuie să fie în concordanţă cu “salvgardarea” spaţiului natural, de viaţă şi de destindere. La baza tuturor trebuie să fie princi-piul umanist, care pune omul, “capitalul uman”, “populaţiile în cauză”, în centrul preocupărilor şi deciziilor. De aceea, pe lângă protejarea mediului natural, Anexa la Charta … solicită statele euro-pene “să conserve şi să promoveze particularităţile culturale şi istorice ale spaţiului rural”. Pentru re-alizarea acestor măsuri Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei propune dezvoltarea unor programe de “sensibilizare în privinţa respectării mediului înconjurător, patrimoniului istoric şi cul-tural şi a semnificaţiei spaţiului rural pentru soci-etate în ansamblu”. Orientarea 11, consacrată culturii, se referă în întregime la necesitatea ca părţile “să menţină şi să apere diversitatea şi bogăţia patri-moniului cultural şi arheologic din zonele rurale”. Or, pentru aceasta, se propun măsuri cum ar fi inventarierea, punerea în valoare şi promovarea patrimoniului istoric şi cultural (pc. a), protecţia şi dezvoltarea tradiţiilor şi a formelor de expresie culturală (pc. b), “întărirea identităţii culturale re-gionale a populaţiilor rurale şi promovarea vieţii asociative” ş.a. Este remarcabilă insistenţa cu care importantul document se referă la conservarea şi protejarea mediului natural în conexiune, am

CHARTA EUROPEANĂ A SPAŢIULUI RURAL

DESPRE CONSERVAREA ŞI PROTECŢIA MEDIULUIProces contradictoriu, dezvoltarea speciei umane pune în lumină, dincolo de opoziţie, unitatea termenilor fundamentali ai acestor opoziţii: omul şi natura. Ca opoziţie, este vorba de ceea ce, cu o anumită exagerare, s-a numit “lupta dintre om şi natură” şi care a contribuit, determinant, la dezvoltarea, iniţială îndeosebi, a societăţii omeneşti. Ca unitate, rapor-tul om-natură se evidenţiază în faptul că omul nu poate să existe fără natură dar şi că, de la un timp, 1. existenţa însăşi a naturii este dependentă de om devenind, cu timpul, tot mai mult, o funcţiune a civilizaţiei umane; 2. o parte a naturii aproape că nici nu poate să existe fără această dependenţă. Partea aceasta care depinde vital de om este tocmai acel seg-ment al naturii “creat” de om; bunăoară prin o seamă de specii noi de plante şi animale.

Editorial

13

spune organică, sine qua non, cu acela cultural-is-toric. Pentru aceasta se impune, precizează Charta …, cooperarea ştiinţifică şi politică internaţională căci protejarea mediului vieţii omeneşti trebuie să implice, în cadrul unor viziuni şi acţiuni unitare, globale, tot mai multă ştiinţă şi conştiinţă – ceea ce este în interesul tuturor ca operă comună a tuturor.Anexa la Orientarea 4 se referă la probleme esenţiale de educare, formare, cercetare şi sensi-bilizare în ceea ce priveşte protecţia mediului în general şi în special în lumina activităţilor rurale. Astfel se precizează necesitatea perfecţionării pro-fesionale în activităţile care vin în contact direct cu mediul natural (agricultura, silvicultura etc.) precum şi alte activităţi, cum ar fi turismul. Referi-tor la educaţie pct. e al acestei Orientări stipulează că “părţile ar trebui să dezvolte programe de sen-sibilizare în privinţa mediului înconjurător, patri-moniului istoric şi cultural”.În acelaşi document (Anexa), Orientarea 12 tratează mai detaliat problemele de mediu, natură şi peisaj. Astfel, la pct. 1 se insist asupra necesităţii de a se acorda o “atenţie majoră” păstrării naturii şi peisajului. În acest sens se recomandă “exploatarea raţională şi durabilă a resurselor naturale şi de a se prezerva spaţiile de viaţă şi biodiversitatea”; “pro-tejarea peisajului” (inclusiv a acelora seminaturale sau amenajate de om”); “salvgardarea frumuseţii şi particularităţilor spaţiului rural”; identificarea şi înregistrarea locurilor în care există specii vechi de animale de crescătorie, peisaje rurale tradiţionale; “protecţia şi exploatarea raţională a pădurilor”; în continuare se insistă asupra necesităţii ca populaţia urbană şi rurală să fie responsabilizată în privinţa depozitării deşeurilor respectiv preve-nirea emisiilor de gaze nocive; o altă exigenţă a “păstrării naturii şi peisajului” se referă la necesi-tatea respectării cu stricteţe a deciziilor juridice internaţionale asupra protecţiei mediului. “Po-litica mediului” (pct. b) preconizează impunerea de măsuri pentru protejarea şi gestionarea solu-lui, a apei şi aerului, conservarea florei, faunei şi a mediului de existenţă a lor; delimitarea zonelor în care construcţiile, circulaţia şi alte activităţi sunt dăunătoare mediului – şi în consecinţă, limitarea sau chiar interzicerea lor; “precizarea funcţiei ecologice a fiecărei zone rurale”; statu-area unei cooperări ştiinţifice, tehnice şi politice internaţionale în privinţa mediului rural european. Nu în ultimul rând părţile vor trebui să ia măsuri pentru “dezvoltarea de rezervaţii biologice şi de protecţie a biotipurilor ameninţate”; intensificarea preocupărilor pentru cunoaşterea influenţei proi-ectelor de infrastructură, industriale sau turistice asupra peisajului care pot să deterioreze mediul; necesitatea cooperării internaţionale în adminis-trarea resurselor de apă. Orientarea 15 vizeavă în mod special ţările Euro-pei centrale şi de est ale căror problem ar trebui să facă obiectul unor măsuri specific adoptate de preferinţă de către ţările în cauză. Realizarea acestui deziderat ţine de voinţa lor de integrare europeană.Raportând aceste orientări la situaţia României, observăm că patria noastră se regăseşte inte-gral în toate constatările şi recomandări ale în-altului for european. Ne referim îndeosebi la

aspectele negative între care carenţele în prote-jarea mediului, protecţia şi exploatarea raţională a pădurilor (aceasta în condiţiile în care suprafaţa fondului forestier al României, reprezentând 27,3% din teritoriul ţării, se situează sub nivelul mediu al UE, care este de aproape 36%), colect-area şi depozitarea deşeurilor, problemele bios-ferei “Delta Dunării”etc. Într-adevăr, integrarea europeană efectivă a României impune respec-tarea necondiţionată a legislaţiei internaţionale căreia, după cum se ştie, trebuie să îi corespundă aceea internă. Şi, ca un pas decisiv, transformarea exigenţelor internaţionale şi interne privind me-diul în normă cotidiană de gândire, de viaţă şi de muncă a tuturor. De asemenea, România este semnatară a Con-venţiei Europene pentru Peisaj (semnată la Flo-renţa, la 20 octombrie 2000), pe care a ratificat-o prin Legea Nr. 451/2002. Convenţia de la Florenţa se aplică peisajelor care ar putea fi considerate re-marcabile, ca şi peisajelor cotidiene sau degradate şi urmăreşte să promoveze protecţia, gestionarea şi planificarea peisajelor şi să organizeze cooper-area europeană pe probleme de peisaj.

Convenţia cere semnatarilor să întreprindă următoarele:- recunoaşterea peisajelor prin lege ca o com-ponentă esenţială a mediului uman, expresie a diversităţii patrimoniului comun cultural şi natu-ral şi ca fundament al identităţii acestora;- stabilirea şi implementarea unor politici privind peisajul, adresate protecţiei, gestionării şi planificării peisajului prin adoptarea de măsuri specifice;- stabilirea de proceduri de participare a publicu-lui larg, a autorităţilor locale şi regionale şi altor actori interesaţi să definească şi să implementeze politici referitoare la peisaj;- integrarea peisajului în politicile regionale şi lo-cale de urbanism şi în politicile culturale, de me-diu, agricole, sociale şi economice, ca şi în orice alte politici cu posibil impact direct sau indirect asupra peisajului.România a semnat şi Convenţia Cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Munţilor Carpaţi (Kiev, 2003), dar încă nu a ratificat-o. Convenţia prevede un set de cerinţe şi obligaţii principale referitoare la: planificare spaţială, gospodărirea apelor/bazinelor hidrografice, agricultură şi silvi-cultură, transport şi infrastructură, turism, indus-trie şi energie, patrimoniu cultural şi cunoştinţe tradiţionale. Convenţia prevede de asemenea ca

semnatarii să asigure un înalt grad de protecţie şi utilizare durabilă a habitatelor naturale şi semi-na-turale, continuitatea şi conectivitatea acestora cu speciile de floră şi faună caracteristice Carpaţilor, în particular protecţia speciilor periclitate, en-demice şi a carnivorelor mari.Deşi România a acţionat activ pe arena inter-naţională, ratificând sau semnând instrumentele care urmăresc protecţia şi conservarea peisajelor, măsurile juridice adoptate la nivel naţional sunt foarte puţin dezvoltate.Cadrul principal pentru protecţia peisajelor este dat de Legea protecţiei mediului, care prevede reconstrucţia terenurilor afectate şi asigurarea integrării lor în peisajul local, în acest scop, un fond de garanţie stabilit în condiţiile legii. Tre-buie însă remarcat că definiţia juridică a ter-menului mediu cuprinde “aspecte specifice pei sajului”, prin urmare orice referire – în orice act normativ– la protecţia, conservarea, ame-liorarea, reconstrucţia mediului implică de fapt protecţia peisajului. “Părţile trebuie să păstreze gospodărirea terenurilor cultivate tradiţional în mod durabil şi să ia măsurile corespunzătoare de concepere şi implementare a politicilor agricole, ţinând seama de nevoia de a proteja ecosistemele şi peisajele montane, importanţa diversităţii bio-logice, şi condiţiile specifice din munţi ca zone de-favorizate.” De asemenea, “părţile trebuie să aplice politici care urmăresc introducerea unor metode rezonabile din punctul de vedere al mediului de producţie, distribuţie şi utilizare a energiei, care să minimizeze efectele adverse asupra biodiversităţii şi peisajelor, inclusiv prin utilizarea mai largă a surselor de energie regenerabilă şi a măsurilor de economisire a energiei, după caz.” Astfel, “părţile trebuie să urmărească reducerea impactului ad-vers al exploatării minereurilor asupra mediului şi să asigure o supraveghere adecvată a mediului pentru tehnologiile şi practicile miniere.”Legea munţilor Nr. 347/2004 cere ca politicile elab-orate pentru zonele de munte să vizeze conservar-ea peisajelor şi biodiversităţii, dar nu dă alte detalii cu privire la modul de implementarea a acestei politici din punct de vedere al conservării peisaju-lui. Zona montană din România este supusă unui cadru de reglementare specific prevăzut de legea nr. 347/2004 (“legea muntelui”), care prevede uti-lizarea durabilă a resurselor şi peisajelor montane şi conservarea biodiversităţii.

Mihai Cucerzan

Eveniment

14

TABEL PREMIANȚILOR LA SESIUNEA DE COMUNICĂRI ȘTIINȚIFICE STUDENȚEȘTI USAMVCLUJ- NAPOCA, 26 APRILIE 2012, EDIȚIA a X-a

Pentru o bună desfăşurare a evenimen-tului, s-au stabilit termene limită pentru înscriere, pentru depunerea rezumatului (în limba română şi engleză, o pagină pentru fiecare) şi pentru trimiterea prezentării lucrării (unde a fost cazul). Totodată au fost întocmite instrucţiunile de redactare şi de prezentare a lucrărilor.Prezentarea lucrărilor şi premierea s-au realizat în aceeaşi zi. Astfel, după deschiderea oficială a avut loc prezentarea lucrărilor, iar la final s-au premiat cele mai bune lucrări ştiinţifice.Deoarece a fost cea de-a X-a ediţie a Sesiunii de Comunicări Ştiinţifice Stu-

denţeşti, participanţii, organizatorii şi cadrele didactice au participat şi la un moment festiv organizat într-un local din complexul studenţesc Haşdeu.În total, au fost înscrise peste 300 de lucrări, organizate în 13 secţiuni.

Premiile oferite:- locul I – 350 lei- locul II – 250 lei- locul III – 150 lei- menţiune - cărti oferite de cadrele di-dactice, în funcţie de fiecare secţiune.

Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti USAMV Cluj, ediţia a X-aAcest important eveniment a fost realizat de reprezentanţii studenţilor (din consiliile facultătilor, din Senat şi Prefectul studenţilor) şi cadrele didactice din USAMV Cluj-Napoca. În cadrul acestui simpozion au participat numeroşi studenţi şi masteranzi din cadrul USAMV Cluj-Napoca.

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE ŞI BIOTEHNOLOGII

FELICITĂRI PARTICIPANŢILOR, RESPECTIV PREMIANŢILOR ŞI MULŢUMIRI CONDUCERII USAMV CLUJ-NAPOCA ŞI CADRELOR DIDACTICE PENTRU SPRIJINUL ACORDAT!

Eveniment

15

Aleea Rectorilor, o punte între prezent şi trecut

“Inima omului are o faţă pe care e scris tinereţe şi un verso pe care scrie înţelepciune” - Victor Hugo.Citatul e cât se poate de adevărat, am simţit asta un grup alcătuit din 39 de persoane cu spirit tânăr care au pornit in urma cu câteva zile, mai concret in 5-7 iunie spre Moldova. Ne amintim cu drag dimineaţa zilei de 5 iunie, toata lumea era dornică de mica escapadă dincolo de munţi, aşa că înconjuraţi de soare si cu bagajele pline de voie buna am pornit la drum. Peisajele mirifice ne-au surprins la fiec-are pas cum ar fi Lacul Roşu situat in inima masivului muntos Ghilcoş, Chei-le Bicazului care ne-au impresionat prin impozanţa lor.Ajunşi în Bacău am fost întâmpinaţi cu drag la Farmacia Naturii de d-na dr. in-giner Iuliana Barbu care ne-a dezvăluit o parte din frumuseţea cultivării plan-telor medicinale cât şi beneficiile fizice şi psihice aduse de acestea. Am fost invitaţi şi la ceainăria dânsei unde am servit diferite feluri de ceai şi nu numai, într-o atmosfera boema si relaxantă.

În Bacău am vizitat Staţiunea de Cer-cetare Dezvoltare pentru Legumi-cultură şi Staţiunea de Cercetare Dez-voltare Agricolă Secuieni. Am pornit spre Cetatea Neamţului unde am pătruns în vremurile de glo-rie ale neamului. Din lumea ştiinţei şi istoriei am pătruns în lumea sufletului fiind încântaţi atât de liniştea vieţii de obşte cât şi de măreţia locurilor bine-cuvântate. Ne-am primenit şi înălţat sufletul la câteva mănăstiri moldave. Ne-am desfătat ochii cu picturile lui Grigorescu de la Agapia, am respirat cucernicia la Mănăstirea Văratec şi ne-am întins aripile spre cer în albastru de Voroneţ.Au fost trei zile pline de ştiinţă şi înălţare sufletească iar toata lumea s-a simţit bine indiferent de vârsta marcată în cărţile de identitate. Voia buna ne-a însoţit mereu, făcându-şi simţită prezenţa prin cântecele, bancurile si povestirile noastre.În drum spre casă ne-am oprit la Pa-sul Tihuţa pentru un moment de

”odihnă” la castelul lui Dracula, pentru a putea trece din dulcea Moldovă în Ardealul nostru drag .Amintirile frumoase dăinuie mereu, iar

aceasta a fost o excursie pe care o vom păstra în suflet. Studenţii anului I Master, Facultatea de Agricultură

Excursia noastră Mănăstirea Voroneţ

Cheile Bicazului Lacul Roşu

În decursul lunii mai s-au desfăşurat o serie de momente importante pen-tru universitatea noastră. Alături de mediatizatele evenimente reprezen-tate de târgul Agraria şi conferinţa internaţională CASSE, simpozioane, reuniuni şi nenumărate festivităţi de absolvire, începutul acestei luni a con-semnat şi întâlnirea de suflet a celor care au deţinut calitatea de rectori ai acestei instituţii. Astfel, alături de domnul aca-demician prof. dr. Doru Pamfil, rector al USAMV Cluj din 1998 şi până în prezent, foştii conducători ai universităţii au inau gurat Aleea Rectorilor şi au plantat în amintirea acestui moment câte un ar-bore. Emoţionanta reuniune i-a adunat laolaltă pe actualul rector Doru Pamfil, pe distinşii săi predecesori prof. dr. Liviu Al. Mărghitaș, actualmente preşedinte al Senatului universităţii şi rector în perioada 2000-2008, prof. dr. Leon Sorin Muntean, rector în perioada 1990-2000 şi prof. dr. Alexandru Salontai, rector între 1984 şi 1990, precum şi alte nu-meroase personalităţi ale comunităţii academice USAMV.

Prof. dr. Doru Pamfil, actualul rector al USAMV Cluj

Prof. dr. Liviu Al. Mărghitaş, preşedinte al Senatului USAMV si rector în perioada 2000-2008

Prof. dr. Leon Muntean, rector în perioada 1990 - 2000

Prof. dr. Alexandru Salontai, rector în perioada 1984-1990

Interviu

16

Reporter: În primul rând, cine este Adrian Morariu?Adrian Morariu: Sunt născut pe data de 29 februarie 1988, în lo-calitatea Huedin, judeţul Cluj. Am absolvit Liceul Teoetic ,,Octavian Goga” Huedin, profil: economic, în anul 2007. În anul 2011 am absol-vit secţia Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi Agrotur-ism, din cadrul USAMV Cluj, iar în prezent sunt masterand al secţiei Agribusiness, anul I, Facultatea de Horticultură.

Rep.: Cum ai ajuns să studiezi la USAMV? Şi de ce USAMV Cluj?A.M.: Este o poveste interesantă, pot spune că întâmplător am ajuns să studiez aici. După absolvirea li-ceului nu m-am gândit să urmez o facultate, deoarece am vrut să plec în strainătate să lucrez, dar o fostă colegă de liceu m-a convins să urmez

secţia IMAPA din cadrul USAMV Cluj-Napoca, unde am fost şi colegi.

Rep.: Care sunt cele mai frumoase amintiri din viaţa ta de student?A.M.: Am multe amintiri plăcute din viața de student, această perioadă este cea mai frumoasă din viaţa unui tânăr. Mi-au plăcut mult excursiile pe care le-am facut cu colegii, mi-a plăcut mereu sa socializez, iar într-o Universitate atât de mare poţi sa faci acest lucru. Nu în ultimul rând am rămas cu amintiri frumoase în urma activităţilor de voluntariat la care am luat parte.

Rep.: Care sunt cele mai mari realizări personale de până acum? A.M.: Cele mai mari realizari per-sonale…la un tânăr absolvent?…nu pot să spun că am mari realizări personale, dar pot să spun că sunt mulțumit de ceea ce am făcut până

acum. Profesional mi-a plăcut şi îmi place să fac de toate, de la cursuri de dans tradiţional la cursuri de model-ing, de la munca în construcţii până la cea de culegător de căpşuni în An-glia, astfel am înţeles şi am ajuns să respect şi mai mult ,,munca de jos’’. Până la urmă să munceşti nu este o ruşine, dimpotrivă.

Rep.: Care sunt proiectele derulate?A.M.: În cadrul Asociaţiei de Volun-tariat VIA USAMV Cluj-Napoca am coordonat şi realizat împreună cu alţi colegi voluntari peste 10 proi-ecte de voluntariat dintre care pot să amintesc: GREEN CALENDAR 2011 USAMV Cluj-Napoca, CUTIA CU BU-CURII, DONEAZĂ UN MARŢIŞOR, FII VERDE LA AGRARIA etc.În calitate de reprezentant al stu-denţilor am făcut unele schimbări privind regulamentele universităţii, în ceea ce priveşte studentul, îm-preuna cu restul colegilor din Consilii şi Senat și am organizat Sesiunea de Comunicări Ştiintifice Studenţeşti. Într-un timp aşa de scurt nu poți să ,,schimbi’’ lucrurile, dar unde se poate, le îmbunătăţeşti şi încerci să fie cât mai corecte şi mai transparente. Sincer, aștept sugestii, propuneri, chiar şi reclamaţii din partea tuturor studenţilor, pe adresa mea de e-mail (morariu_adrian29@yahoo.com), iar dacă este un ,,caz mai special’’ putem stabili o întâlnire.

Rep.: Cum vezi relaţia dintre stu-dent şi profesor la USAMV?A.M.: Această relaţie diferă, de-pinde mult despre ce studenți sau cadre didactice vorbim, dar până la urmă contează cum ştii să abordezi problema.

Rep.: Ce crezi că a fost determinant pentru a fi ales prefect?A.M.: Eu cred că cel mai important lucru în alegerea mea în calitatea de Prefect al Studenţilor a fost fap-tul că studenţii care m-au votat au dorit o schimbare şi sper că nu o să-i dezamăgesc.

Rep.: Ce proiecte de viitor ai?A.M.: În principal o să pun accentul pe dezvoltarea profesională a stu-dentului, deoarece ajungi absolvent şi ai un bagaj încărcat de cunoştinte teoretice, lucru care nu este apre-ciat de angajatorii români. Pe viitor aş vrea să îmbunătăţesc relaţiile cu celelalte universităţi de profil din ţară şi străinătate, prin realiza-rea de schimburi de experienţă între studenţi. Îmi doresc ca serviciile de cazare din campus să fie mai bune (ex. problema internetului, preţul ridicat al regiei) şi locurile să fie pri-mite de către studenţi pe merit...

Rep.: Ce faci în timpul liber?A.M.: Puţinul timp liber pe care îl am în weekend îl petrec fie acasă cu fa-milia, fie la Cluj cu prietenii. În cursul săptămânii de multe ori merg în ju-rul orei 9 la universitate şi mă întorc în jurul orei 19.

Rep.: Cum te vezi peste 20-30 de ani?A.M.: Peste 20-30 de ani… cu fami-lie, 2 copii. Realizarea profesională depinde într-o oarecare masură şi de noroc, pe lângă pregătirea dobândită în şcoli. Eu sper ca lucru-rile să se schimbe în bine.

Rep.: Mulţumim şi mult succes!

Mihai Cucerzan

Adrian Morariu, Prefectul studenţilor din USAMV Cluj

USAMV Cluj-Napoca, prin Departa-mentul de Chimie și Biochimie agro alimentară a avut onorea de a fi gazda celei de-a doua Conferinţe Internaţionale a unui program Euro-pean COST, în perioada 26-28 Sep-tembrie 2012. Manifestarea a avut loc în Amfiteatrul Bleumarin din In-stitutul de Știinţele Vieţii. Programul European FA1006-COST (2011-2014) denumit “Plant Meta-bolic Engineering for High Value Products” (Ingineria metabolică a plantelor pentru produse de valo-are înaltă) oferă posibilitatea unei abordări multidisciplinare a acestui domeniu și a formării unei reţele de cercetare știinţifică Pan-Europeană, în care experţi din domeniu diseminează informaţia, studiile ex-perimentale și aplicaţiile de viitor. Prima conferinţă a acestui program COST a avut loc la Murcia, în Spania, în 2011, iar în acest an, USAMV Cluj-Napoca, în colaborare cu Centrul de Biotehnologii Aplicate Proplanta Cluj-Napoca a oferit posibilitatea ca în cadrul celei de a doua conferinţe denumite generic: “Plant Natural Products - from Science to Biopro-

ducts” (Produse naturale din plante - de la stiinţă la bioproduse) să se audieze conferinţe de un înalt nivel știinţific de la diferiţi experţi proven-ind din 19 ţări (Germania, Anglia, Finlanda, Olanda, Norvegia, Franţa, Spania, Portugalia, Israel, Turcia, Ce-hia, Slovacia, Serbia, Polonia, Austra-lia etc.) .Din totalul de 80 participanţi înre gistraţi, 58 au fost profe-sori, cercetători și doctoranzi din străinătate, la care s-au adaugat 22 de participanţi din România, de la USAMV Cluj-Napoca, tineri cercetători, postdoctoranzi și doc-toranzi din Departamentul de Chi-mie și Biochimie agroalimentară și din programul postdoctoral “Biotehnologii Aplicate cu impact în bioeconomia românească”. Conferinţele orale și sesiunile de poster au inclus teme de interes știinţific, tehnologic și aplicativ, cu impact în industrie și asupra coordo-natorilor de politici agrare şi alimen-tare, din sectorul public și privat.

Prof dr. Carmen Socaciu

Conferinţă Europeană COST la USAMV Cluj-Napoca, în domeniul Ingineriei metabolice a plantelor