Proiect ampelografie USAMV Cluj

8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 1/44

MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentruobținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului

PROIECT DE AMPELOGRAFIE

Înfiinţarea unei plantaţii viticole

în Dealurile Buzăului

Coordonator: Şef lucrări Dr. Ing. ANCA BABEŞ

Student : MIHĂILESCU Bogdan-Marius

2016




1

CUPRINS

Tema Proiectului ........................................................................................................................................... 3

1. Scurt istoric al viței de vie..................................................................................................................... 4

2. Situația viticulturii pe Glob ................................................................................................................... 4

3. Scurt istoric al culturii viței de vie în România ..................................................................................... 4

4. Istoric al viticulturii în Podgoria Dealurile Buzăului ............................................................................ 5

5. Caracteristici geografice, eco-climatice și pedologice .......................................................................... 5

5.1. Radiația solară ............................................................................................................................... 7

5.2. Temperatura .................................................................................................................................. 7

5.3. Vânturile ....................................................................................................................................... 7

5.4. Condiții naturale critice ................................................................................................................ 7

5.5. Condiții eco-pedologice ................................................................................................................ 8

5.6. Studiul vegetației .............................................................................................................................. 8

6. Stabilirea soiurilor ................................................................................................................................. 9

6.1. Tămâioasă românească ................................................................................................................. 9

6.2. Băbească neagră .......................................................................................................................... 11

6.3. Fetească regală ............................................................................................................................ 13

6.4. Cabernet sauvignon ..................................................................................................................... 15

7. Alegerea portaltoiului ......................................................................................................................... 18

7.2. Portaltoiul SO4-4 ........................................................................................................................ 18

7.2. CHASSELAS x BERLANDIERI ............................................................................................... 19

8. Tehnologia de cultură.......................................................................................................................... 21

8.2. Pregătirea terenului pentru plantare ............................................................................................ 21

8.2.1. Stabilirea distanţelor de plantare, a formei de conducere şi a tipului de tăiere ................... 21

8.2.2. Stabilirea formei de conducere şi a tipului de tăiere ........................................................... 22

8.2. Taierea de formare ...................................................................................................................... 22

8.3. Instalarea mijloacelor de susţinere .............................................................................................. 23

9. Particularități ale vinurilor obținute .................................................................................................... 24

10. Calculul suprafețelor ....................................................................................................................... 26

11. Deviz aferent construcțiilor ............................................................................................................. 28




2

12. Deviz general .................................................................................................................................. 29

13. Deviz de înființare a planației ........................................................................................................ 30

14. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul I .............................................................................. 32

15. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul II ............................................................................. 3416. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul III ............................................................................ 36

17. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul IV ............................................................................ 38

18. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul V ............................................................................. 40

19. Calculul eficienței economice ......................................................................................................... 42

Bibliografie ................................................................................................................................................. 43




3

Tema Proiectului

Înființarea unei plantații de vită de vie cu soiuri de struguri

certificate, pentru obținerea de vinuri albe și roși de calitate. Plantația are

o suprafață de 47 ha și este amplasată în Podgoria Dealurile Buzăului.




4

1. Scurt istoric al viței de vie

Vița de vie este o cultură autohtonă în toate zonele din bazinul Mării Mediterane. Luarea

în cultură a viței de vie își are originea în ținuturile din sudul Mări Caspice, în urma cu 7.000-

9.000 de ani, fiind folosită mai mult ca ornament apoi ca și hrană. Cultura propriu -zisă a viței de

vie a fost identificată în Asia Mică pe timpul sumerienilor și hitiților, pionierii viticulturii și

vinificației, în Egiptul pe timpul faraonilor acum 6.000. . În epoca regalității și la începutul

republicii, cultura viței de vie nu era prea dezvoltată, dar mai târziu s-a dezvoltat așa de mult,

încât a ocupat locul al doilea, după cereale, în viața economică a Romei. Alături de grâu, vița de

vie, este una din cele mai vechi plante de cultură. Dovadă a importanței și amploarea pe care a

avut-o în decursul timpului este acordată ei în tratatele de agronomie.

2. Situația viticulturii pe Glob

Cultura viței de vie în condițiile de eficiență economică este posibilă în regiunile în care

temperatura medie anuală este cuprinsă între 9 si 20 ⁰ C. Suprafețele cultivate cu vită de vie au o

distribuție insulară. Vița de vie are o mare plasticitate ecologică, arealul ei de cultură formează

doua benzi, una in emisfera Nordică, care include cea mai mare parte a suprafețelor cultivate cu

vița de vie(cca. 92%), cuprinsă între izotermele de 9-25⁰ C(35-51 ⁰ latitudine Nordică) și a două,

mai redusă, în emisfera sudică, cuprinsă între izotermele de 10-25⁰ C, respective 25-38 ⁰

latitudine sudică. Vița de vie se cultivă cu bune rezultate în climatele temperat, subtropical și

tropical. Europa deține cea mai mar e suprafață cultivată cu vița de vie de 4.873 mii ha(61,4%),

urmată de Asia 1.530 mii ha(19,3%), America 881 mii ha(11,1%), Africa 327 mii ha(4,1%). In

ceea ce privește suprafețele plantate cu vița de vie, au rămas practic neschimbate pe plan

mondial: 7.436.000 de hectare, in UE, viile ocupă tot 3.481.000 ha.

3. Scurt istoric al culturii viței de vie în România

Cultura viței de vie, este o ramura de prim ordin a economiei naționale, fiind cunoscută

din timpuri foarte vechi. Viticultura românească a ur mat cursul apariției și dezvoltării viticulturii

mondiale. Se consideră ca la noi in țară vița de vie s-a cultivat cu cca. 3000 de ani î.e.n. Ea a fost




5

cultivată mai întâi în partea răsăriteană a Mării Negre, în Transcaucazia, adică în teritoriile ce

aparțin astăzi Georgiei, Armeniei și Azerbaidjanului. Marele salt de la specia Vitis silvestris(care

și-a continuat existent în flora spontană Vitis vinifera, strămoșul comun al soiurilor roditoare

existente astăzi în cultură), s-a produs sub influența selecției și tăierilor aplicate de către om.

4. Istoric al viticulturii în Podgoria Dealurile Buzăului

Cultura viței de vie în Dealurile Buzăului este cunoscută încă din epoca f ierului, săpături

arheologice au scos la iveală unelte și vase viti-vinicole specific acestei perioade. Migrația

popoarelor se pare că nu a afectat prea mult soiurile din această podgorie. Cronicarii timpului fac

referiri în scrierile lor şi la viticultură. Ei menționează că hunii şi avarii obligau localnicii să

îngrijească viile şi să le culeagă la timp. Din perioada feudală au rămas numeroase actetestamentare, legiuitoare, de privilegii, de donații, de vânzare etc, referitoare la terenurile

cultivate cu vița de vie. În trecut viile au fost mai întâi stăpânire domnească şi apoi proprie tate

boierească, bisericească (a episcopiei).

Fig. 1 Așezare geografică - Sursă : http://dealuldorului.ro/podgoriile-din-romania/

5. Caracteristici geografice, eco-climatice și pedologice

Este a doua regiune viticolă a ţării noastre ca mărime (54187 hectare), adunând la un loc

plantațiile viticole din sudul ţării începând de la Rîmnicu Sărat, până la Halînga în judeţul




6

Mehedinţi şi Segarcea, judeţul Dolj. Relieful Subcarpaţii Meridionali generează o mare

diversitate de ecoclimate foarte favorabile pentru cultura viţei de vie. Altitudinea medie a

plantaţiilor viticole este ridicată, în medie poate să ajungă pînă la aproximativ 242 m.

Caracteristicile climatului Climatul este de tip temperat ales în Oltenia). Latitudinea mai sudică aacestei regiuni şi prezenţa Carpaţilor Meridionali, care creează un baraj pentru masele de aer rece

din nord, se reflectă într -un areal climatic favorabil pentru cultura viţei-de-vie, înzestrat cu

primăveri timpurii, veri calde până la toride, toamne lungi şi blânde, ierni friguroase până la

geroase. Resursele heliotermice sunt ridicate, superioare însă, celorlalte regiuni prezentate mai

sus, dar cu resurse hidrice mai scăzute. continental, cu influențe continentale est-europene care se

atenuează spre vest în favoarea celor central-europene şi mediteraneene (mai

Fig.2. Cramele din Muntenia - http://www.crameromania.ro/informatii-utile/viticultura-in-

romania-crame-vin-206.html

Podgoria Dealurile Buzăului este inclusă în zona de la periferie a Carpaţilor de Curbură,

făcând legătura între podgoriile Coteşti-Odobeşti-Panciu la nord şi podgoria Dealu Mare la sud

vest. O particularitate a acestei podgorii o constituie caracterul dispersat al plantațiilor viticole,




7

spre deosebire de podgoriile pe care le separă şi în care plantațiile viticole sunt aproape

compacte.

5.1. Radiația solară

Ca efect al radiaţiei luminoase, lumina influenţează majoritatea proceselor vitale ca

fotosinteza, respiraţia, transpiraţia, creşterea şi fructificarea.

Viţa de vie este o plantă heliofilă, fiind pretenţioasă la lumină, astfel valorifică cel mai

bine expoziţiile S-SV. Viţa de vie este considerată o plantă de zi lungă, cerinţele maxime fiind

înregistrate în timpul înfloritului, diferenţierii mugurilor de rod şi maturării boabelor.

5.2. Temperatura

Regimul termic se remarcă prin reducerea valorilor tuturor parametrilor de la sud spre

nord, de la medii anuale de peste 110 C caracteristice luncii, teraselor Dunării, sudului

Bărăganului şi Bălţii Ialomiţei, până la valori mai scăzute, de -2 0 C frecvente pe cele mai mari

înălţimi muntoase. Particularităţile geografice locale impuse, în special, de etajarea reliefului,

determină și etajarea tuturor elementelor climatice, iar morfologia şi micromorfologia acestuia

determină alte caracteristici locale (topoclimatice) care se dezvoltă pe fondul etajelor climatice.

5.3. Vânturile

Regimul eolian: dependent de frecvenţa şi direcţiile generale ale maselor de aer şi de

configuraţia majoră a reliefului, înscrie direcţiile dominante nord-sud în Câmpia Bărăganului şi

Balta Ialomiţei, devenind nord-est – sud-vest în Câmpia Vlăsiei şi Subcarpaţii Getici şi est-vest în

Câmpiile Burnaz, Găvanu-Burdea. Pe măsura creşterii altitudinii, direcţiile dominante devin

nord-sud, cu uşoare devieri impuse de configuraţia reliefului. Viteza medie anuală prezintă valori

ridicate la altitudinile mari, de 6-8 m/s, scăzând în regim multianual la 3-4 m/s în regiunile

deluroase şi de podiş şi la 2-3 m/s în cele de câmpie. Calmul atmosferic prezintă valori ridicate,

cu excepţia spaţiului montan înalt şi cel depresionar subcarpatic, fiind cuprins între 40% în

regiunile de câmpie şi 10-15% în cele muntoase.

5.4. Condiții naturale critice

Inflențează negativ creșterea și fructificarea, cantitativă și calitativă a recoltei, uneori

integritatea și longevitatea butucilor.




8

Cele mai frecvente accidente climaterice întalnite în zona Dealurile Buzăului sunt

inghețurile de toamnă și perioadele de secetă din sezonul cald.

5.5. Condiții eco-pedologice

Solurile formează un înveliș destul de variat tipologic. În distribuția lor se paote urmari o

zonalitate altitudinală de la molisolurile stepei și silvostepei (cernoziomuri, cernoziomuri

levigate, solurile cenușii) la argiluvisolurile etajului forestier (soluri brune, brune podzolite și

insular podzolice). Cernoziomuri levigate și solurile cenușii – cele mai răspândite în Podgoria

Huși sunt și cele mai valoroase pentru plantațiile viticole, textura lor nisipo -lutoasă care

îmbunătățește proprietățile fizice prin caracteristicile lor bio-chimice de bază: intensa activitate

biologic, conținutul apreciabil de humus, capacitatea mărită de schimb cationic, reacția neutrală

slab-acidă, gradul ridicat de saturație în baze și elemente nutritive.

5.6. Studiul vegetației

Zona pădurilor de foioase nemorale (pădurile de stejar, ulm, jugastru, sorb) ocupă, în

general, câmpiile înalte, situate la altitudini de aproximativ 100 - 300 m (Câmpia Găvanu-

Burdea, Câmpia Ploiești). 9 Zona de silvostepă se întinde ca o fâșie de lățimi variabile în sudul

Câmpiei Române, având o dezvoltare mai mare în partea de vest a Bărăganului. Extinderea

utilizării antropice a făcut ca pajiștile de silvostepă să dispară în cea mai mare parte, ca şi multe

dintre păduri , cele rămase fiind puternic transformate datorită pășunatului în pădure şi

exploatărilor forestiere. Aici, se întâlnesc specii de stejar pufos, stejar brumăriu, cărpiniță și arțar

tătărăsc. Zona de stepă este localizată în estul Câmpiei Române, ocupând jumătatea estică a

Câmpiei Bărăganului. Vegetația primară de stepă a fost, aproape în totalitate, înlocuită cu culturi

agricole, iar în porțiunile restrânse în care se mai află vegetație naturală, aceasta este puternic

degradată datorită pășunatului excesiv. În condiții locale specifice (exces sau deficit pronunțat de

umiditate, condiții nefavorabile), apare o vegetație diferită de cea caracteristică pentru condițiile

zonale, numită vegetație intrazonală şi azonală, fiind reprezentată de vegetația spasmofilia (denisipuri, localizată în Câmpia Bărăganului), vegetația de sărătură (în jurul lacurilor şi izvoarelor

sărate sau în locuri depresionare, cu sol sărăturat, din estul Câmpiei Române) şi vegetația de

luncă (existentă în luncile interioare din județele Argeș, Dâmbovița, Ialomița și Teleorman).




9

6. Stabilirea soiurilor

Centrul viticol Bohotin, dispune de o gamă largă de vinuri care să satisfacă cele mai

înalte cerințe ale consumatorilor din toate colțurile țării dar și a celor de peste granițe. Soiurile

alese sunt: Tămâioasă românească, Băbească neagră, Fetească regală, Cabernet sauvignon.

6.1. Tămâioasă românească

Origine: Se pare că alături de soiul Muscat Frontignan provine dintr -un soi vechi grecesc.

Sinonime: Muscat Frontignan, Busuioacă de Moldova, Tămâioasă albă de Drăgășani,

Muscat blanc a petit grains, Rumanische weihrauchtraube.

Caractere morfologice: Rozeta este ușor scămoasă, verde-albicioasă. Vârful lăstarului

este verde, ușor cafeniu, cu scame rare. Lăstarul este verde striat, cu striuri roșietice.Inflorescența este cilindrică, rar aripată. Floarea este hermafrodită normală şi prezintă adesea

fenomenul de cleistogamie. Staminele sunt în număr de 5-6, au mărime mijlocie, ovarul este

conic, brăzdat de șanțuri şi cu stil scurt. Polenul este fertil. Cârceii sunt glabri, verzi.

Frunza adultă este mijlocie, ondulată, rotunjită, de culoare verde cu liziera gălbuie, cu 3 -5

lobi şi scame rare pe partea inferioară. Sinusurile laterale superioare sunt înguste cu lumen

elipsoidal. Sinusul peţiolar este deschis în formă de liră sau închis. Dinții sunt caracteristici:

înguști, ascuțiți cu laturi drepte. Nervurile sunt de culoare verzuie. Pețiolul este verde, mai scurt

decât lungimea nervurii mediane.

Strugurele este cilindro-conic, rar aripat, mijlociu spre mare, compact. Bobul este sferic,

de mărime mijlocie, colorat galben-verzui. Miezul este crocant dar suculent şi cu aromă de

muscat. Sămânța este mică, rotunjită, cu şalază rotundă şi rostru caracteristic lung şi ascuțit.

Însușiri biologice: Soiul Tămâioasă românească este un soi cu vigoare mijlocie de

creștere, care intră timpuriu în pârgă şi care are nevoie de resurse heliotermice bogate, de toamne

lungi şi însorite pentru a acumula lent o cantitate mare de zaharuri. Este unul dintre cele mai

sensibile soiuri la temperaturile scăzute din timpul iernii (-180C...-200C) şi la secetă, motiv pentru care are o plasticitate ecologică restrânsă, găsind cu greu condiții pentru a-şi dezvolta

potențialul calitativ.




10

Fig. 3 Tămâioasă românească - Sursa (http://www.cramadincotnari.ro/tamaioasa-

romaneasca)

Este sensibil la boli dintre care amintim: mană, oidium, putregaiul cenușiu şi la dăunători,

fiind puternic atacat de molii şi de viespi. Datorită fenomenului de cleistogamie, meiază şi

mărgeluieşte, având repercusiuni asupra cantității producției. Fertilitatea soiului este bună,

formează între 45-55%, uneori 65% lăstari fertili, iar valorile coeficienților de fertilitate sunt

cuprinse între 0,5-0,7 c.f.r. şi 1,1-1,3 coeficientul de fertilitate absolut.

Particularități agrotehnice: În plantațiile viticole din cele patru centre viticole unde se

cultivă, soiul dă foarte bune rezultate condus pe semi tulpină, păstrându-se pe butuc o încărcătură

de rod, care diferă însă cu arealul: 12-14 ochi/m2 la Drăgășani, 22 ochi/m2 la Cotnari şi 24

ochi/m2 la Pietroasa, încărcătură repartizată atât pe elemente lungi, cât şi pe elemente scurte. La

aceeași încărcătură de ochi lăsată pe butuc, s-a observat că, producția se dublează de la ti pul detăiere speronat la Guyot pe semi tulpină. Soiul prezintă o sensibilitate ridicată la sulfat de cupru,

astfel încât, la executarea tratamentelor se are în vedere alegerea atentă a fungicidelor, evitându-

se pe cât posibil, ca după intrarea în pârgă să se sisteze aceste fungicide. Soiul răspunde foarte

bine la aplicarea îngrășămintelor cu P şi K , dar şi la irigare.

Caractere tehnologice: Maturarea strugurilor are loc la circa trei săptămâni după soiul

Chasselas doré, când în boabe se acumulează peste 200 g/l zaharuri şi o aciditate de 5‰.




11

Soiul Tămâioasă românească are un potențial de acumulare a zaharurilor mare, putând ajunge în

anii favorabili la 260-300 g/l. Dintre lucrările şi operațiile în verde cu caracter special, se

recomandă desfrunzitul parțial eșalonat înainte de recoltat, care de asemenea este de preferat să

se realizeze eșalonat pentru că şi strugurii se maturează şi se supra maturează în etape.Greutatea medie a unui strugure este de 140 grame, greutatea a 100 de boabe 207 g, iar producția

variază de la 8 t/ha la Drăgășani, la 11 t/ha la Pietroasa.

Selecții clonale: Fiind un soi vechi, în cadrul populației au fost observate două biotipuri:

un biotip cu boabe de mărime mijlocie şi cărnoase; un biotip cu boabe zemoase şi mai puțin

aromate.

Vinul de Tămâioasă românească este un vin plin de dulceață , considerat un vin de desert, cu

aromă de miere de mai, a cărei aromă persistă şi se menține timp de 7-8 ani, după care

intensitatea acesteia scade.

6.2. Băbească neagră

Origine: Soi vechi românesc cultivat de secole în podgoria Nicorești. Face parte din

Proles orientalis-subproles caspica.

Sinonime: Crăcană, Rară neagră, Căldăruşă, Serecsia.

Caractere morfologice: Rozeta este ușor scămoasă, verde cu nuanțe cafenii. Vârful

lăstarului prezintă scame rare şi este colorat verde-roșietic. Lăstarul este verde cu striuri cafenii,

ușor scămos spre vârf.

Inflorescența este rămuroasă, mijlocie ca mărime. Floarea este hermafrodită normală cu

5-7 stamine şi ovar bilocular cu 4-5 ovule, cilindric, cu șanțuri longitudinale, stil subțire şi scurt

şi stigmatul ovoidal. Polenul este fertil şi abundent dar are o capacitate mică de germinare.

Cârceii sunt glabri, de culoare verde-cafenie.

Frunza adultă mijlocie, cu 5 lobi, cu limbul neted, verde închis, glabru, doar cu smocuri

de peri pe nervuri. Sinusurile laterale superioare sunt închise, cu lumen ovoidal şi cu un dinte în

interiorul lui, iar sinusul peţiolar este o liră, de asemenea cu un dinte pe margine. Nervurile suntroșietice pe ambele fețe. Dinții au marginile drepte şi vârful ascuțit. Pețiolul are culoare roșietică,

mai scurt decât nervura mediană, (foto pag. 358).

Strugurele de mărime mijlocie, are formă rămuroasă, lax, cu boabe neomogene ca

mărime. Bobul are mărime mijlocie, este ușor discoidal, cu pielița subțire, colorată în roșu închis




12

la biotipul mai valoros şi roșu-verzui la celelalte. Miezul este semi-zemos, nearomat şi cu must

incolor. Sămânța este lățită, cu şalaza ovală, distinctă şi rostru subțire.

Însușiri biologice: Este un soi cu o foarte mare vigoare de creștere, cu o perioadă lungă

de vegetație, motiv pentru care nu reușește să-şi matureze bine lemnul, devenind în acest felsensibil la temperaturi scăzute de numai -18ºC. Prezintă toleranță mijlocie la secetă, iar

rezultatele bune obținute pe terenurile nisipoase se datorează sistemului radicular care este

puternic dezvoltat. În Republica Moldova soiul este cultivat chiar pe rădăcini proprii, astfel încât,

se pare că este rezistent şi la filoxeră. În ceea ce privește comportarea față de boli, amintim

sensibilitatea la mană, la putregaiul cenușiu şi la atacul moliilor strugurilor.

Fig. 4 Băbească neagră - Sursa (http://www.crameromania.ro/en/grape-varieties/feteasca-neagra-romanian-grape-varieties-295.html )

Ca o particularitate biologică a soiului Băbească neagră, trebuie amintit faptul că, în

perioada înfloritului, florile înregistrează un proces de scuturare de aproximativ 70% şi se

înregistrează totodată în acest caz şi fenomenul de meiere şi mărgeluire. Fertilitatea soiului este

destul de bună, formând peste 70% lăstari fertili.

http://www.crameromania.ro/en/grape-varieties/feteasca-neagra-romanian-grape-varieties-295.html









13

Particularități de cultură: În plantațiile viticole se comportă bine pe forme de

conducere semiînalte, iar ca tipuri de tăiere, cele mai des întâlnite se practică tipul Guyot în cap

înălțat şi Guyot pe semi tulpină. Încărcătura de ochi care se lasă pe butuc este destul de mare, 30

ochi/m2. Este necesară, de asemenea, lăsarea pe butuc a unei cantități mai mari de lemnmultianual, care determină o mai bună acumulare a substanțelor colorante, a zaharurilor şi o mai

bună maturare a lemnului.

Caractere tehnologice: Soiul Băbească neagră își maturează strugurii la circa 5-6

săptămâni după soiul Chasselas doré. Acumulează cantități de zaharuri cuprinse între limitele

180-210 g/l, (fapt pentru care în unii ani se pot obține vinuri roșii de calitate), iar aciditatea totală

are valori constant superioare de peste 5 g/l H2SO4.

Producția obținută este mare, în medie de 14-16 t/ha; la producții mai mari o parte din

boabe rămân insuficient maturate şi colorate neuniform.

Vinul obținut este un vin sec şi simplu care prezintă o culoare roșie nu prea intensă, dar

vie şi strălucitoare, cu o aciditate mai ridicată care îi conferă prospețime.

6.3. Fetească regală

Origine: Soi autohton descoperit după anul 1930 în comuna Daneş de lângă Sighișoara. Se

presupune a fi un hibrid natural între Grasă de Cotnari şi Fetească albă. Face parte din Proles

pontica – subproles georgica.

Sinonime: Dănăşană, Galbenă de Ardeal, Kirayleanka, Känigstraube.

Caractere morfologice: Rozeta este pufoasă, verde-albicioasă, cu marginea alb liliachie.

Vârful lăstarului este pufos, alb-verzui. Lăstarul este scămos, roșietic-verzui. Inflorescența este

cilindro-conică, aripată. Floarea este hermafrodită normală cu 5-6 stamine şi ovar bi- sau tri-

ocular, sferic, cu stil lung. Cârceii sunt glabri, cafenii.

Frunza adultă este de mărime mijlocie, ușor lățită, întreagă sau trilobată, colorată verde

închis, cu limbul ondulat şi cu amprente slabe pe fata superioară şi scămos pe fata inferioară.

Sinusurile laterale sunt superficiale în formă de liră sau V, iar sinusul peţiolar este în formă de Usau liră. Dinții au baza largă şi laturi ușor convexe. Nervurile sunt verzi, iar dinții sunt mijlocii,

cu baza largă şi laturile ușor convexe, cu vârfuri acuminate. Pețiolul este verde – cafeniu,

aproape egal cu nervura mediană.

Strugurele este mijlociu, cilindro-conic, uni sau biaripat, compact. Pedunculul este scurt

şi ierbos. Bobul este sferic, mijlociu, galben-verzui cu punct pistilar persistent şi miez zemos.




14

Sămânța este mare, ovală, cu şalază bine conturată, ovală, cu marginea ușor ridată şi rostru scurt

şi subțire.

Fig. 5 Fetească regală - Sursa (http://www.imperator.ro/anunturi/agricole-si-

industrie/produse-agricole/vita-de-vie/anunt/struguri-de-masa-si-de-vin-feteasca-regala-

sauvignon-aligote-podgoriile-husilor-3581.html)

Însușiri biologice: Soi cu o vigoare mare de creștere, cu o dezmugurire timpurie,

înregistrată în primele zile ale lunii aprilie şi cu perioadă lungă de vegetație . Își maturează bine

lemnul astfel încât rezistă până la minus 22°C şi are o capacitate rapidă de refacere în urma

accidentelor climatice. Este sensibil la secetă, din acest punct de vedere se evită cultura acestuia

în zone secetoase şi nisipoase. Este sensibil şi la putregaiul cenușiu şi prezintă rezistență medie la

mană şi la făinare. Fertilitatea este foarte bună, formează 60-70% lăstari fertili şi are coeficienții

de fertilitate cu valori de 0,9-1,8 cel fertil şi 1,8-2,1 cel absolut.

Particularități agrotehnice: Preferă terenuri bogate în resurse hidrice, preferând

portaltoi care să dezvolte un sistem radicular profund, ca SO 4, SO 4- 4. În plantații se poate




15

conduce atât în forma joasă, cât şi semiînaltă, dând rezultate foarte bune la multe tipuri de tăiere.

Încărcătura de ochi care se lasă pe butuc variază în funcție de arealul de cultur ă, în medie 20-22

ochi/m2. Fetească regală reacționează foarte bine la fertilizarea organică, administrată periodic,

minim 30 t/ha.Caractere tehnologice: Ajunge la maturitate deplină la două săptămâni după soiul

Fetească albă şi la 3-4 săptămâni după soiul Chasselas doré. Greutatea medie a unui strugure

variază între 70 şi 150 grame, iar a 100 de boabe între 145 şi 190 grame. Acumulează zaharuri

între 188-215 g/l, în mod normal şi are o amplitudine mică de supramaturare, deoarece atinge un

maxim de 220-235 g/l, iar aciditatea este în acest caz mai ridicată (5,7-6,2 ‰).

Producția de struguri obținută variază de la 11 t/ha la Blaj la 27 t/ha la Odobești, cu o

medie de 15-20t/ha. Se obțin în mod frecvent, vinuri de masă (consum curent), dar şi vinuri

superioare seci, vinuri materie primă pentru spumante şi distilate învechite din vin. Vinul este

alb-verzui, cu tărie moderată, plin, puțin extractiv.

Selecții clonale: Din populația soiului Fetească regală la S.C.V.V. Blaj a fost extrasă

selecția clonală Fetească regală 21 Blaj şi a fost omologată în anul 1979.

Zonare: Având o mare plasticitate ecologică, dar şi datorită producțiilor ridicate obținute,

soiul se cultivă în foarte multe areale viticole (129), chiar şi în areale caracterizate printr -un

ecoclimat mai puțin favorabil cultivării soiurilor albe de calitate.

6.4. Cabernet sauvignonOrigine - Soi de origine franceză care se cultivă pe suprafeţe mari în regiunile Bordeaux

şi Médoc. La noi în ţară a fost introdus înainte de filoxeră şi deţine în prezent cea mai mare

suprafaţă din grupa soiurilor pentru vinuri roșii de calitate.

Sinonime - Petit vidure, Vidure, Petit Cabernet.

Caractere Morfologice: Rozeta este puternic scămoasă, verde albicioasă, cu margini

roşii.Vârful lăstarului este scămos, alb-liliachiu. Lăstarul este verde-cafeniu, ușor scămos.

Inflorescența este cilindro-conică, uneori aripată. Floarea este hermafrodită normală cu 5-6stamine mijlocii şi ovar bilocular rotund cu stil scurt. Polenul este fertil şi abundent. Uneori se

întâlnesc şi defecţiuni şi anomalii florale care nu corespund sub aspectul producției . Cârceii sunt

scămoşi, de culoare verde-roșietică.




16

Fig.6 Cabernet sauvignon - Sursa (http://southwestfrancewines.com/)

Frunza adultă este de mărime mijlocie, ușor rotunjită, gofrată, de culoare verde închis,

scămoasă pe partea inferioară, cu 5 până la 7 lobi. Sinusurile laterale superioare sunt profunde,

închise, cu lumen ușor triunghiular. Sinusurile suplimentare apărute pe lobul terminal au formă

de U. Sinusul peţiolar este semideschis ovoidal sau închis, de formă circulară. Nervurile sunt

puțin roșietice spre bază. Dinții au baza lățită şi cu laturi ușor convexe. Pețiolul roșietic este egal

cu nervura mediană. Strugurele este mic, conic, adesea aripat, lax. Bobul este sferic, mic, cu

pielița groasă, colorată negru-albăstrui din cauza pruinei abundente, cu miez zemos şi gust

ierbos. Sămânța este destul de mare, tronconică, cu șalaza ovală, destul de ștearsă situată spre

centrul seminței, cu ușoare riduri și cu rostru scurt, gros, gălbui.

Însușiri Biologice: Este un soi cu vigoare mijlocie de creștere, cu o perioadă de vegetație destul de lungă (180-190 zile). Soiul Cabernet Sauvignon, dezmugureşte şi porneşte târziu în

vegetație exceptând anii în care survin valuri de căldură şi în care decalajul între soiuri este

foarte strâns. Își maturează bine lemnul toamna, pe 70-80% din lungime şi chiar mai mult în

unele centre din sudul ţării, devenind dens şi tare. Din acest considerent, pentru o bună reuşită în

procesul de altoire, coardele necesită un timp mai lung pentru a se umecta, iar dintre soiurile de

portaltoi, care au afinitate mai mare se disting portaltoii cu “sânge de berlandieri”, caracterizaţi

printr-un lemn dur asemănător cu acest soi.

Este un soi tolerant la secetă, însă în condițiile climatice din sudul Franţei s-a dovedit a fi

sensibil. În ceea ce privește rezistenţele la principalele boli şi dăunători, soiul Cabernet

Sauvignon s-a remarcat printr-o rezistență sporită la putregaiul cenușiu ( pielița boabelor este

groasă), însă este sensibil la făinare, antracnoză şi prezintă o relativă sensibilitate la acarieni. Se

manifestă ca un soi cu o anumită rezistență la filoxeră, iar în unii ani meiază şi mărgeluieşte

puternic ceea ce își pune amprenta pe producția care este destul de oscilantă.




17

În plantațiile viticole din ţara noastră, soiul prezintă o variabilitate impresionantă a

caracterelor fenotipice, fiind depistate cinci biotipuri care se diferenţiază după: tipul florii,

lungimea inflorescenţei, gradul de ramificare a inflorescenţei şi procentul de legare a boabelor.

Fertilitatea soiului este mijlocie, formează 40-60% lăstari fertili, iar coeficientul de fertilitateabsolut este în jur de 1,5, iar cel relativ este de 0,6-0,7.

Soiul se caracterizează pr intr-o capacitate medie de emitere a lăstarilor din mugurii aflaţi

pe lemn bătrân, iar potențialul de regenerare al butucilor se înscrie în aceeași clasă.

Particularități de cultură: Studiile realizate au demostrat că soiul dă foarte bune

rezultate condus pe forme semiînalte, tipul de tăiere Guyot pe semi tulpină, cu o încărcătură de

ochi de 16-22 ochi/m2, repartizată pe coarde lungi de 10-12 ochi. Dintre lucrările şi operţiile în

verde, plivitul lăstarilor sterili şi copilitul s-au dovedit benefice soiului.

Caractere Tehnologice: Soiul Cabernet Sauvignon își maturează strugurii în epoca a V-

a, când acumulează peste 200 g/l zaharuri şi poate atinge valori de 240 g/l la supramaturare, iar

aciditatea totală variază între 4,9‰-6,6 ‰. Greutatea medie a unui strugure este în medie de 60-

90 de grame, ceea ce determină valori scăzute ale indicilor de productivitate.

Producția de struguri obținută este relativ mică, soiul având un potențial productiv destul

de scăzut, (5-7 t/ha), condițiile de mediu influenţând foarte mult cantitatea şi calitatea producției.

Vinul tânăr este astringent, aspru, însă pe măsură ce se învecheşte devine tot mai catifelat,

echilibrat, suficient de extractiv, intens colorat, roșu - rubiniu şi cu un buchet foarte plăcut şi cuun pronunţat caracter de soi.

Selecții Clonale: Variabilitatea morfologică pronunţată a determinat supunerea acestui

soi în cadrul selecţiei clonale, obţinându-se la noi în ţară patru selecţii clonale: clona 33 V.

Călugărească (în anul 1985), clona 7 Drăgășani (în anul 1976), clona 4 Iaşi (în anul 1978) şi

clona 131 Ştefăneşti (în anul 2000) de la care se obţin producții mai stabile pe fondul unor

acumulări mai mari de zaharuri.

Zonare: Se cultivă în foarte multe centre viticole din ţara noastră (74), centre viticole

amplasate în zona colinară a subcarpaţilor din Muntenia şi Oltenia, în sudul Moldovei, în

Dobrogea precum şi în unele centre viticole din vestul ţării.




18

7. Alegerea portaltoiului

7.2. Portaltoiul SO4-4 Origine: Selecţie rezultată din portaltoiul Berlandieri x Riparia Teleki 4 A, realizată în

Germania, la Şcoala de viticultură din Oppenheim, de către A. Rodrian, în jurul anului 1940.

Sinonime: SO4

Caractere morfologice: Frunza adultă este mare, întreagă ușor trilobată, în special la

cele situate la baza lăstarului. Limbul este colorat verde-închis, ușor gofrat şi ondulat, cu

marginea involută, cu scame şi peri pe partea inferioară. Sinusul peţiolar este deschis în formă de

V sau liră, iar sinusurile laterale superioare, când apar au formă de U. Nervurile sunt verzi şicapătă o uşoară nuanţă roșietică spre punctul peţiolar. Dinții sunt mici, înclinaţi spre vârf.

Pețiolul este păros, de culoare verde-roșietic.

Coarda este de culoare cenuşie închisă, cu noduri proeminente, acoperite cu peri scurţi.

Scoarţa se exfoliază în plăci, iar mugurii sunt mici şi ascuțiți ( foto pag. 345).

Caractere agrobiologice şi tehnologice: Este un portaltoi care se apropie foarte mult de

Riparia gloire din punct de vedere al caracterelor morfologice şi a comportării agrobiologice, şi

anume: dezmugureşte cu 4-5 zile mai târziu decât portaltoiul Riparia gloire, are o perioadă de

vegetație scurtă, (165-170 zile), vigoare mare şi o maturare a lemnului bună (este considerat

portaltoiul cu cea mai bună maturare a lemnului). Are o capacitate de înrădăcinare bună, (60-80

% capacitatea de înrădăcinare a butaşilor), iar afinitatea cu soiurile de viţă roditoare este bună

(45-50%). În plantații dezvoltă un sistem radicular foarte puternic, pătrunde în sol la adâncimi

foarte mari (4-5 m), cu foarte multe rădăcini de schelet, dar şi foarte multe rădăcini subţiri şi

lungi.

Rezistenţe biologice: prezintă o rezistență bună la filoxera radicicolă, însă slabă la

filoxera galicolă, este rezistent la nematozii endoparaziţi ( Meloidogyne arenaria, Meloidogyne

incognita), rezistență mijlocie la cloroză (maxim 17% calciu activ în sol, respectiv I.P:C. – 30),

rezistent la secetă, sensibil la săruri nocive din sol (maximum 0,4%0 NaCl), iar dintre bolile

criptogamice, manifestă sensibilitate sporită la antracnoză.

În şcoala de viţe: portaltoiul înrădăcinează bine, iar prinderea la altoire este bună, fiind

considerat cel mai valoros din grupa hibrizilor Berlandieri x Riparia.




19

În plantațiile pe rod: imprimă soiurilor asociate cu el precocitate, vigoare, calitate, însă

în anii ploioşi întârzie maturarea, influenţând negativ producția. Se obţin rezultate bune prin

asocierea acestui portaltoi cu soiurile Grasă de Cotnari, Traminer roz, Fetească albă, Riesling

italian, Chardonnay, Sauvignon, Chasselas doré.Particularităţi de cultură: se adaptează foarte bine pe toate tipurile de sol, preferând

totuşi solurile reavene şi fertile. Nu suportă solurile acide şi cu exces de umiditate. Fiind un soi

foarte viguros, se lasă sarcini mari de lăstari pe butuc, rezultând în urma plivitului 12 lăstari,

formează copili lungi şi viguroşi, necesitând săptămânal copilitul şi legatul lăstarilor.

Reacţionează foarte bine la fertilizarea cu îngrăşăminte chimice, însă în doze echilibrate.

Producția medie de butaşi care se obține este de 190.000-200.000 butaşi/hectar.

Selecţii clonale: La Staţiunea Viticolă Blaj, a fost obținută o clonă foarte valoroasă,

clona 4 (Toader M., 1955-1974), fiind practic o supraselecţie care s-a manifestat printr-o

productivitate mare, cu randamente sporite la altoire (peste 40%). În Franţa au fost obținute peste

78 de clone, însă doar clonele 5, 15, 18, 102 sunt recomandate pentru înmulţire.

Zonare: este cel mai valoros portaltoi din grupa Berlandieri x Riparia, fiind foarte extins

în cultură, în special în ţările cu tradiţie viticolă, iar la noi în ţară, se recomandă pentru toate

podgoriile şi centrele viticole.

7.2. CHASSELAS x BERLANDIERI

Origine: A fost obținut în anul 1882 din încrucişarea soiului Chasselas doré şi Vitis

Berlandieri de C. Millardet, fiind studiat mai mult de către amelioratorul Grasset.

Sinomnime: 41B.

Caractere morfologice: Frunza adultă este de mărime mijlocie, întreagă sau ușor

trilobată, cu contur pentagonal, colorată verde deschis. Limbul este ușor gofrat şi scămos pe

partea inferioară, cu marginile ușor revolute. Sinusul peţiolar are forma unei lire, lipsit de

mezofil, iar sinusurile laterale sunt slab schiţate. Nervurile sunt de culoare galben verzuie şi

prezintă scame. Dinții sunt mici, cu laturile rotunjite. Pețiolul este mai scurt decât lungimeanervurii mediane, de culoare verde-cafenie. Coarda este canelată şi de culoare cafenie, prezintă

internodii de lungime medie, muchiate, iar nodurile sunt proeminente. Ţinută 2-3 zile în apă

aceasta capătă o nuanţă negricioasă. Lemnul este dens, iar scoarţa se exfoliază în plăci. Mugurii

sunt mari şi teşiţi.




20

Caractere agrobiologice şi tehnologice: Este portaltoiul cu cel mai scurt ciclu de

vegetație, de vigoare mijlocie, care reușește să-şi matureze lemnul în condiții bune, exceptând

situaţiile în care este puternic atacat de mană. Dezmugureşte mai târziu, evitând pagubele

provocate de îngheţurile târzii de primăvară. Are o capacitate de înrădăcinare slabă, doar (20-40% capacitatea de înrădăcinare a butaşilor), iar afinitatea cu soiurile roditoare este bună (45-50%).

În plantații dezvoltă un sistem radicular format dintr -un număr foarte redus de rădăcini de

schelet, însă groase, cărnoase şi lungi care explorează solul pe adâncime mare. Deşi pe sistemul

radicular se găseşte un număr mare de nodozităţi, portaltoiul prezintă rezistență la filoxeră, fapt

confirmat de longevitatea plantaţiilor şi capacitatea bună de producţie.

Rezistenţe biologice: este sensibil la mană, fiind nevoie de 2-3 tratamente în cursul

perioadei de vegetație, fiind în schimb foarte rezistent la cloroză calcară, (maxim 40 % calciu

activ în sol, I.P.C. - 60). Are rezistență bună la filoxeră, rezistență bună la secetă şi toleranță

mijlocie la săruri, maximum 0,6%0 NaCl, nu suportă excesul de umiditate din sol.

În şcoala de viţe: portaltoiul înrădăcinează slab, iar prinderea la altoire este relativ bună.

În plantațiile pe rod: Are o capacitate bună de adaptare la condițiile de mediu şi

compatibilitate cu cea mai mare parte dintre soiurile europene, fapt reflectat în procentul redus

de goluri care apar în plantații. Deşi este un portaltoi de vigoare mijlocie imprimă soiurilor o

vigoare mare. În primii ani viţele manifestă o creștere ceva mai lentă în comparaţie cu cele

altoite pe alţi portaltoi. Este foarte indicat pentru soiurile de masă şi pentru soiurile pentru vinurialbe de calitate superioară, determinând acumularea unor cantități mari de zaharuri, dovedindu-

se a fi un portaltoi de cantitate/calitate. Producția medie de butaşi care se obține este de 100.000-

130.000 butaşi/hectar.

Particularităţi de cultură: se adaptează foarte bine pe solurile bogate în calcar, cu un

regim scăzut de precipitaţii. Se lasă pe butuc o sarcină mijlocie, în medie 8 lăstari/butuc,

formează mulţi copili, necesitând lucrări dese de copilit. În cursul perioadei de vegetație sunt

necesare tratamente împotr iva manei şi a filoxerei galicole.

Selecţii clonale: S-au efectuat mai multe lucrări de selecţie a acestui soi, iar în Franţa

unde ocupă locul 2 ca pondere; au fost obținute un număr mare de clone, dintre care cele mai

importante sunt: 80, 87, 153, 195, 212.

Zonare: este înscris pe lista portaltoilor admişi spre înmulţire în România, obţinându-se

rezultate bune în podgoriile din Dobrogea, pe terenurile calcaroase de la Pietroasa, pe prima

Terasă a Dunării, în special în centrele viticole specializate în cultura soiurilor de masă.




21

8. Tehnologia de cultură

Reuşita unei plantații viticole se apreciază după prinderea la plantare, vigoarea de creștere

a viţelor în primii ani, durata perioadei de tinereţe, potențialul productiv şi de calitate realizate

încă de la intrarea pe rod. Aceste caracteristici depind de pregătirea terenului în vederea plantării,

calitatea materialului săditor folosit, nivelul agrotehnic aplicat la înfiinţarea plantaţiilor ş i de

întreţinere a acestora până la intrarea pe rod.

8.2. Pregătirea terenului pentru plantare

Pregătirea terenului se efectuează printr -o serie de lucrari:

Defrișarea vegetației: constă în dislocarea şi curăţirea terenului de butuci, arbuşti răzleţi,

buruieni, cu maşini şi utilaje adecvate;

Fertilizarea de bază: se realizează înainte de desfundatul terenului, aplicându-se gunoi de

grajd şi îngrăşăminte chimice în funcție de cartarea agrochimică şi de tipul de sol;

Desfundatul terenului: constă în mobilizarea solului la o adâncime de 60-80 cm;

Nivelarea terenului: este necesară când se doreşte se doreşte uşurarea lucrărilor de

pichetat şi pentru a diminua neuniformităţile pedologice în etapa imediat următoare după

plantare.

Pichetarea terenului: se urmăreşte obţinerea unor rânduri drepte şi paralele între ele. 8.2.1. Stabilirea distanţelor de plantare, a formei de conducere şi a tipului de tăiere

Distanţele între rânduri şi între plante pe rând, folosite la înfiinţarea plantaţiilor viticole,

determină densitatea de plantare respectiv numărul de butuci la unitatea de suprafaţă.

Densitatea de plantare depinde de vigoarea soiurilor , a portaltoiului, de fertilitatea solului, de

condițiile climatice, forma de conducere a butucilor, de încărcătura de rod atribuită la tăiere şi de

direcţia de producţie. Distanţele între rânduri se aleg ţinând seama şi de posibilităţile de

mecanizare a lucrărilor.

Distanţele de plantare folosite pentru înfiinţarea plantaţiei viticole sunt:

- distanţa între rânduri: 2,20 m

- distanţa între butuci pe rând: 1,10 m




22

8.2.2. Stabilirea formei de conducere şi a tipului de tăiere

Butucul de viţă de vie este format dintr-o parte subterană denumită sistem radicular, care

include partea subterană a tulpinii (a fostului butaş) şi rădăcina propriu-zisă, cu multitudinea derădăcini emise din această tulpină subterană, şi o parte la suprafaţa solului denumită sistem sau

aparat aerian, care cuprinde tulpina propriu-zisă (organul cel mai dezvoltat) ce susţine întregul

sistem aerian al butucului, compus din mai multe ramificaţii - denumite coarde. Deci, sistemul

aerian este format din tulpină si coarde.

Fig.8.1 Forma de conducere semi- înaltă(ŢÂRDEA şi DEJEU, 1995)

8.2. Taierea de formare

În anul al II-lea de la plantare se lasă o cordiţă de 5-6 ochi. În vară se aleg 2-3 lăstari,

când au 8-10 cm lungime şi se palisează pe tutore. Restul lăstarilor se îndepărtează, ca şi copilii

de pe lăstarii palisaţi.

În anul al III-lea de la plantare se proiectează tulpina din coarda cea mai de jos, mai

viguroasă, şi se taie sub nivelul sârmei. Cu excepţia a 3 -4 ochi din vârf, restul ochilor de pe

tulpină se orbesc sau în timpul verii se suprimă lăstarii porniţi din aceştia.

În anul al IV-lea se formează primele verigi pe rod. Se aleg 2 coarde din vârful tulpinii,

cu poziţie opusă şi se scurtează la 8-10 ochi, fiecăruia revenindu-i şi câte un cep de 2 ochi.

Coardele lăsate la tăiere se leagă de prima sârmă a spalierului.




23

Fig.8.2 Tăierea de formare Guyot(ŢÂRDEA şi DEJEU, 1995)

În anul al V-lea se încheie în mod obişnuit formarea butucului, lăsându-se 4 verigi de

rod, respectiv 4 coarde a 12 ochi, în medie, şi 4 cepi a 2-3 ochi. Pentru dirijarea coardelor lăsate

se recomandă dublarea primei sârme a spalierului.

8.3. Instalarea mijloacelor de susţinere

În anul al II-lea, primăvara sau toamna, este obligatorie instalarea mijloacelor de

susţinere. În cultura viţei de vie mijloacele de susţinere cele mai răspândite sunt aracii şi

spalierii. În loturile de pe lângă casă se folosesc cu bune rezultate ambele mijloace.

Aracii sunt confecţionaţi din lemn de esenţă tare sau moale (salcâm, stejar sau brad, plop)

şi pot avea grosimi de la 2-3 cm până la 5-6 cm. Lungimea lor, în medie, este de 2 m. Pentru

mărirea durabilităţii, porţiunea care vine introdusă în pământ se tratează cu piatra vânătă 10%

timp de 10 zile, sau cei mai groşi se pârlesc pe această porţiune. Aracii se fixează cu ajutorul

chitonogului sau cu ranga, la circa 15-20 cm de butuc. Dacă sunt necesari mai mulţi pentru un

butuc, se fixează pe direcţia rândului, în dreapta şi în stânga butucului. În acest caz, aracii de

lângă butuc trebuie să fie mai lungi şi mai groşi decât cei dinspre vârful corzilor.

În cazul susţinerii pe spalier se folosesc bulamaci din lemn, din fier cornier, ţeavă şi

adesea din prefabricate (beton armat). Lungimea bulamacilor pentru cultura clasică a viţei de vie

este în jur de 2 m. Porţiunea care se îngroapă în pământ la bulamacii de lemn se tratează ca şi la




24

araci. Bulamacii instalaţi la capetele rândurilor poarta denumirea de "fruntaşi", se aşează înclinaţi

şi sunt consolidaţi cu ancore, sau în poziţie verticală când sunt sprijiniţi cu contraforţe. Bulamacii

dintre fruntaşi se numesc mijlocaşi. Ei se instalează pe linia rândului, la distanţe de circa 10 m.

Pentru spalieri se foloseşte sârma galvanizată (zincată), spre a fi ferită de rugină. Prima sârmă de jos este mai groasă, de 2,8 mm în diametru. Sârmele următoare pot fi ceva mai subţiri (2,2 mm).

Pentru calculul necesarului de sârmă se are în vedere că 100 m sârmă de 2,2 mm în diametr u

cântăresc 3 kg, iar cea de 2,8 mm, 5 kg.

9. Particularități ale vinurilor obținute

Tămâioasă românească: se prepară vinuri albe aromate de o calitate deosebită, pentru

obținerea căreia este necesară culegerea strugurilor la supramaturare. Astfel, ar e nevoie demicroclimate unde să i se asigure toamne lungi și însorite, iar strugurii să acumuleze 240-250 g/l

zaharuri. Strugurii sunt bogați în aromă, care este dată mai ales de alcoolul terpenic (Terpineol)

din pielița bobului. De aceea, pentru a extrage aroma, Tămâioasa românească trebuie macerată

pe boștină timp de 1-2 zile, timp în care substanțele aromate din pielița boabelor trec în

must. Vinurile de Tămâioasă românească sunt dulci sau demidulci, rareori seci, cu o tărie

alcoolică de 12-12,5% vol. și un conținut de zaharuri de peste 40 g/l. Au o culoare care variază

de la galben-auriu la chihlimbariu, în funcție de vârstă. Aroma specifică a vinului, ce amintește

de florile de câmp, se păstrează la învechirea în sticlă până la 7 -8 ani, după această perioadă,

intensitatea aromei începând să scadă. La vinurile mai vechi, aroma capătă noi valențe, care

sugerează mirosul fagurelui de albine. Cu toate acestea, Tămâioasa românească, fie ea tânără sau

bătrână, este un vin ce impresionează prin personalitatea puternică, academicianul Valeriu D.

Cotea numindu-l "vinul-capodoperă".

Băbească neagră: Culoare rubiniu deschis, regulamentar, care aminteste de un Pinot sau

de un Gamay. Nasul impresioneaza tocmai prin simplitatea si puritatea aromelor, fructele rosii de

padure imbinandu-se fericit cu cele de cireasa neagra si visina proaspata. Notele lemnoase sunt

foarte bine integrate, iar vinul mai aduce adieri de ciocolata neagra, condimente uscate si aluzii

usor pamantoase. Gustativ, se continua linia nasului, fructul light spre mediu fiind vioara intai.

Atacul este unul usor si lipsit de agresivitate dar sa nu credeti ca avem de-a face cu un vin

"subtire"; concentratia si puritatea fructului sunt extrem de bine creionate, aciditatea este foarte




25

bine infipta, iar taninii sunt abia perceptibili. Final mediu, putin spicy si cu o suculenta naturala

foarte rar intalnita pe la noi.

Fetească regală: Vinurile de Fetească sunt, de regulă, seci, dar se pot obține și vinuri

demiseci sau chiar dulci. Au o culoare alb-verzui, cu nuanțe gălbui sau galben-verzui, care, pemăsura maturării, respectiv după 1-2 ani, își schimbă ușor nuanța spre galben-pai sau chiar în

galben-auriu. Este un vin de calitate superioară, cu o tărie alcoolică moderată, între 10,5 și 11,5

% vol., este ușor, echilibrat, cu o aromă specifică florală. Vinul de Fetească regală este, de fapt,

un vin semiaromat, cu un gust plăcut, bine conturat, plin de finețe, ușor acrișor, aducând cu cel al

unui măr românesc de vară. Este foarte apreciat vinul tânăr , care nu are o vechime mai mare de

un an, pentru că păstrează aroma originală, elegantă, de tip floral, nealterată de timp, cu

prospețimea și vioiciunea specifice, date de o aciditate mai ridicată. Vinurile de Fetească regală

se asociază foarte bine cu gustările servite la începutul mesei, ca aperitiv, sau pot acompania

majoritatea mâncărurilor pe bază de pește sau fructe de mare. Peștele de apă dulce, cum ar fi

crapul, păstrăvul, șalăul, scrumbia, aproape întotdeauna mai delicat, va fi însoțit de vinuri a lbe

tinere, cu tăria alcoolică mai redusă, printre care și Feteasca regală. De asemenea, vinul de

Fetească regală se asociază cu brânzeturi dulci nefermentate, cu fructe proaspete la sfârșitul

mesei, dar și cu mâncăruri mai grele, mai complexe, cum ar fi jumări, mititei ardelenești sau

purcel la cuptor. Specialiștii recomandă ca vinurile albe și roze să se servească la temperatura de

10-12 grade Celsius, doar cele dulci fiind servite la temperaturi de 7-9 grade CelsiusCabernet sauvignon: este un vin robust, sec, taninos, care însoțește mâncărurile

tradiționale, din carne roșie sau vânat, cu arome putermice de cireșe amare, prune afumate și

zmeură proaspătă.




26

10. Calculul suprafețelor

Suprafața calculată

Sc=SABE+SBCD+SBDE

AB = 7,8 cm

BC= 4,7 cm

CD= 4,1 cm

DE= 7,4 cm

EA= 4,5 cm

SABE= (BE*AAʹ)/2 = 17,22 cm²

SBCD= (BD*CCʹ)/2 = 8,55 cm²

SBDE= (BE*DDʹ)/2 = 20,58 cm²

Sc=SABE+SBCD+SBDE = 17,22 + 8,55 + 20,58 = 46,35 cm²

Coeficientul de transpunere

K = 2,014

Sc transpusă =(BE*K*50*AAʹ*K*50)/2+(BD*K*50*CCʹ*K*50)/2+(BE*K*50*DDʹ*K*50)/2

Sc transpusă = 47,00117 ha

Toleranța

T = ST/400

T = 47/400 = O,1175 ha

Abaterea

E = ST – Sc transpusă

E ˂ T E = 47 – 47,00117 = - 0,00117 ha

- 0,00117 ˂ 0,1175

Panta terenului (I)

I% = (Cmax – Cmin)/D*100

Cmax = 235




27

Cmin = 169

D = 573,99

I% = 11,5%

D – distanța (Cmax și Cmin)*K*50

Masură antierozională: benzi înierbate

Transpunerea laturilor pe schiță

AB = 15,71 cm

DC = 8,25 cm

BC = 9,46 cm

DE = 14,9 cm

EA = 9,06 cm

Calculul suprafeței utile

St = 47 ha

Suprafața ocupată de cladiri: Sc = 950 m²

Drumul principal: L= 570 m; l=6m; Sdp= 3.420 m²

Drumurile secundare: L=1.064 m; l=3 m; Sds= 3.192 m²

Alei: L=3.536 m; l=1 m; Sa= 3.536 m²

Zona de întoarcere: L= 2.851,95 m; l = 6 m; Szî = 17.111,7 m²

Sutilă= ST – (Sc + Sdp + Sds + Sa + Szî)

Sutilă= 470.000 m² - (3.420+3.192+950+17.111,7+3536)

Sutilă= 441.790,3 ha

Necesarul de vița

Folosim schema de plantare: 2*1,2. Suprafața necesară pentru un butuc este de 2,40 m².

Pentru a afla necesarul de de vițe pentru un hectar se împart e 10.000 m² la 2,40 m² și se obține4167 butași/ha. Pentru întreaga suprafață de44,18 ha este nevoie de184.094 butași. Se

achiziționează 5% din numarul butașilor ca măsură de precauție, în acest caz aceștia sunt in

număr de 9.205 butași.




28

11.

Deviz aferent construcțiilor

Specificaţie U.M Pret/unitate (lei) VolumValoare totala

(lei)

1 Sediul firmei buc 150.000 1 150.000

2Complex de

vinificaţie buc 530.000 1 530.000

3 Drum principal km 20.000 0.57 11.400

4 Drum secundar km 15.000 1,064 15.960

5 Alei km 5.000 3,536 17.680

6 Zone întoarcere ha 6.000 2,852 17.112

7 Benzi înierbate ha 350 44,18 15.463

8 Sistem de susţinere ha 35.000 44,18 1.546.300

9 Bazine (2/ha) buc 400 88 35.200

TOTAL (lei) 2.339.115




29

12. Deviz general

Denumire deviz Valoare(RON)

Înfiinţarea plantaţiei 1.253.002,05

Anul I 203.297,67

Anul II 240.344,53

Anul III 262.963,35

Anul IV 379.872,09

Anul V 328.512,84

Deviz construcţii 2.339.115

Total general 5.007.107,53



MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară înpodgoria Dealurile Buzăului

30

Podgoria Dealurile Buzaului Producția medie (kg/ha)

Distanţa medie (km) 5Suprafaţa(ha) 44,18

13. Deviz de înființare a planației

Nr. Lucrări tehnologice în Lucrări executate Lucrări executate manual Consum de materiale

crt. ordine cronologică mecanizat

Vol. Tarif Chelt. Vol. Nor- Grupa Nece- Chelt. UM Con- Preţ Total

UM lucră- lei/ cu lucr. lucră- ma de de com- sar cu Felul sum lei- lei

rii UM mec. rii mun- plexi- zile- forţa materialelor nor- UM

lei că tate a om de mat

lucrării muncă

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

1 Defrişat teren ha 44,18 95 4197,10

2 Nivelat teren (2*44,18 ha) ha 88,36 30 2650,80

3 Parcelat teren ha 44,18 5 III/3 26,508 1670,00

4 Încarcat gunoi grajd t 2650,80 3 7952,40 Gunoi de grajd t 2650,8 7 18555,60

5 Transport gunoi grajd km 13254,00 2 26508,00

6 Administrat gunoi t 2650,80 3 7952,40

7 Încarcat îngrăşăminte chimice t 15,00 18 II/2 1,667 91,67 Superfosfat kg 8836 0,9 7952,40

8 Transport îngrăşăminte chimice tkm 18,00 3 54,00 Sulfat de K kg 8836 0,6 5301,60

9 Descarcat îngrăşăminte chimice t 15,00 18 II/2 1,667 91,67




31

10 Administrat îngrăşăminte chimice ha 44,18 17 751,06

11 Desfundat ha 44,18 17 751,06

12 Discuit (2x) ha 88,36 60 5301,60

13 Grăpat ha 44,18 60 2650,80

14 Nivelat ha 44,18 25 1104,50

15Încărcat picheţi

mii buc 184,09 10 II/1 18,409 1012,50 picheti buc 184094 0,5 92047,00

16 Transport picheţi tkm 920,45 3 2761,35

17 Descărcat picheţi mii buc 184 10 II/1 18,409 1012,50

18 Pichetat teren ha 44,18 4,4 III/1 10,041 632,58

19Săpat gropi

mii buc 184,09 50 9204,50

20Încărcat viţe altoite

mii buc 184,09 15 I/2 24,545 1227,27 Vite altoite buc 193299 5 966495,00

21 Transport viţe tkm 920,45 10 9204,50

22Descărcat viţe

mii buc 184,09 15 I/2 24,545 1227,27

23Fasonat viţe

mii buc 184,09 2,5 III/1 73,636 4639,07

24Repartizat viţe

mii buc 184,09 9,5 I/1 19,378 968,89

25Plantat

mii buc 184 0,4 III/2 920,450 57988,35

26 Transport apă tkm 920,45 3 2761,35 Apa mc 920,45 1 920,45

27Udat la groapă mii

buc 184,09 4 I/1 46,023 2301,13

28Muşuroit

mii buc 184,09 2 II/1 92,045 5062,48

TOTAL GENERAL 83805,42 1277,322 77925,35 1091272,05




32

14. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul I




UM lucră- lei/ cu lucr. lucră-made

decom- sar cu Felul sum lei- lei



lucrării muncă

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

1 Desfacere muşuroi mii buc 184,09 2 II/2 184,090 10124,95

2 Mobilizare ha 44,18 30 1325,40

3 Copcit (2x) mii buc 368,18 0,5 IV/1 736,360 51545,20

4 Plivit+legat lăstari mii buc 184,09 1 III/1 184,090 11597,67 sfoara kg 350 2 700,00

5

ncărcat viţe pt.completat

gol (3%)

mii buc5,52 15 I/2 0,736 36,80


7 Descărcat viţe mii buc 5,52 15 I/2 0,736 36,80

8 Fasonat+mocirlit mii buc 5,52 3 III/1 1,840 115,92

9 Săpat gropi mii buc 5,52 0,3 III/1 18,400 1159,20

10 Repartizat viţe mii buc 5,52 9,5 I/1 0,581 29,05

11 Plantat viţe mii buc 5,52 3 III/2 3,680 231,84

12 Transport apă tkm 27,60 3 82,80 apa mc 27,6 1 27,60




33

13 Udat la groapă mii buc 5,52 4 I/1 1,380 69,00

14

Transp. Apă trat. Fitosanit(7x)

tkm358,70 3 1076,10 apa mc 359 1,00 358,70

15 Preparat soluţii mii l 358,70 2,4 IV/1 149,458 10462,08 Confidor l 574,34 18,5 10625,29

16 Appollo l 22,09 132,5 2926,93

17 Microttol kg 110,6 15 1659,00

18 Vantax kg 97,32 44 4282,08

19 Ridomil kg 115,08 75,00 8631,00

20 Kocide kg 66,42 31 2059,02

21 Apollo l 57,54 66 3797,64

22 Tratat fitosanitar (7x) ha 309,26 30 9277 ,80

23 Prăşit mecanizat (4x) ha 176,72 25 4418 ,00

24 Praşile manuale (3X) 132,54 0,15 III/1 883,600 55666,80

25 Cârnit mii buc 184 1 I/1 184,090 9204,50

26 Arătură toamnă ha 44,18 40 1767,20

TOTAL GENERAL 17950,60 2349,041 150279,82 35067,26




34

15. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul II








lucrării muncă

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

1 Tăieri de formare mii buc 184,09 0,8 IV/1 230,113 16107,88

2 Scos coarde ha 44,18 0,35 I/1 126,229 6311,43

3 Mobilizarea semiadâncă ha 44,18 30 1325,40


5 Praşile mecanice (3x) ha 132,54 25 3313,50

6 Praşile manuale (2x) ha 88,36 0,15 III/1 589,067 37111,20


8

ncărcat viţe completat gol.(1%)

mii buc1,84 15 I/2 0,245 12,27


10 Descărcat viţe 1,84 15 I/2 0,245 12,27

11 Fasonat + mocirlit mii buc 1,84 3 III/1 0,613 38,64





35



15 Transport apă tkm 9,20 2,5 23,00 apa mc 9,2 1 9,20

16 Udat groapă mii buc 1,84 4 I/1 0,460 23,00

17

Tr ansport apă tratamentefito.(10x)

tkm512,43 3 1537,29

apamc 512,43 1 512,43

18 Preparat sol. Tratamente 512,43 2,4 IV/1 213,513 14945,88 Cabrio Top kg 93,61 166 15539,26

19 Acrobat MZ kg 93,61 105,00 9829,05

20 Kumulus kg 139,26 16,3 2269,94

21 Appollo l 22,09 132,5 2926,93

22

Fastac 10EC

l3,49 189 659,61

23 Ridomil kg 115,08 75 8631,00

24 Polyram DF kg 92,53 41 3793,73

25 Kocide kg 66,42 31 2059,02

26

NISSORUN10 WP

kg22,32 248 5535,36

27

TELDOR500 SC

l45,8 352,00 16121,60

28 Trat. Fitosanitare (10x) ha 441,80 30 13254,00

29 Cârnit mii buc 184,09 0,75 I/1 245,453 12272,67


TOTAL GENERAL 21247,99 2334,861 150509,41 68587,12




36

16. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul III








lucrării muncă

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15


2 Scos coarde ha 44,18 0,35 I/1 126,229 6311,43

3 Verificat sistem sustinere ha 44,18 0,35 I/2 252,457 12622,86






9 Încărcat viţe completat gol. (1%) mii buc 1,84 15 I/2 0,245 12,27


11 Descărcat viţe mii buc 1,84 15 I/2 0,245 12,27

12 Fasonat + mocirlit mii buc 1,84 3 III/1 0,613 38,64




37




16 Transport apă tkm 9,20 2,5 23,00 apa mc 9,2 1 9,20

17 Udat groapă mii buc 1,84 4 I/1 0,460 23,00

18

Transport apă tratamentefito.(10x)

tkm512,43 3 1537,29

apamc 512,43 1 15539,26

19 512,43 2,4 IV/1 213,513 14945,88 Acrobat MZ kg 93,61 105,00 9829,05

20 Kumulus kg 139,26 16,3 2269,94

21 Appollo l 22,09 132,5 2926,93

22 Fastac 10 EC l 3,49 189 659,61

23 Ridomil kg 115,08 75 8631,00

24 Polyram DF kg 92,53 41 3793,73

25 Kocide kg 66,42 31 2059,02

26

NISSORUN10 WP

kg22,32 248 5535,36

27

TELDOR500 SC

l45,8 352,00 16121,60

28 Cabrio Top kg 93,61 166 15539,26


30 Cârnit mii buc 184,09 0,75 I/1 245,453 12272,67

31 Recoltat (20%) t 53,02 0,4 II/1 132,550 7290,25

32 Trasnport recolta tkm 265,10 3 795,30

33 Taieri de usurare mii buc 184,09 0,8 II/1 230,113 12656,19


TOTAL GENERAL 22043,29 2581,801 157306,11 83613,95




38

17. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul IV


crt. ordine cronologică mecanizatVol. Tarif Chelt. Vol. Nor- Grupa Nece- Chelt. UM Con- Preţ Total





lucrării muncă

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15


2 Scos coarde ha 44,18 0,35 I/1 126,229 6311,43

3

Verificat sistemsustinere

ha44,18 0,35 I/2 252,457 12622,86

4

Incarcat ingasamantcomplex

t11,05 18 II/2 1,228 67,53 Ingrasament complex kg 11045 2 22090,00

5 Trasnport ingrasaminte tkm 55,25 3 165,75

6 Descarcat ingrasaminte t 11,05 18 II/2 1,228 67,53

7

Administratingrasaminte

ha44,18 17 751,06









39

13


tkm512,43 3 1537,29

apamc 512,43 1 512,43

14 Preparare solutie fito mii l 512,43 2,4 IV/1 213,513 14945,88 Acrobat MZ kg 93,61 105,00 9829 ,05

15 Kumulus kg 139,26 16,3 2269,94

16 Appollo l 22,09 132,5 2926,93

17 Fastac 10 EC l 3,49 189 659 ,61

18 Ridomil kg 115,08 75 8631,00

19 Polyram DF kg 92,53 41 3793,73

20 Kocide kg 66,42 31 2059,02

21

NISSORUN 10WP

kg22,32 248 5535 ,36

22 Cabrio Top kg 93,61 166 15539,26

23 Teldor 500SC l 45,8 352 16121,60


25 Cârnit mii buc 184,09 0,75 I/1 245,453 12272,67

26 Recoltat (50%) t 132,54 0,4 II/1 331,350 18224,25



29 Incarcat gunoi grajd t 2650,80 2,5 6627,00 Gunoi grajd t 2650,8 7 18555,60

30 Transport gunoi grajd tkm 13254,00 3 39762,00

31 Administrat gunoi grajd t 2650,80 2,5 6627,00


TOTAL GENERAL 77118,30 3141,199 193530,27 109223,52




40

18. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul V








lucrării muncă

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

1 Tăieri de rodire mii buc 184,09 0,8 IV/1 230,113 16107,88

2 Scos coarde ha 44,18 0,35 I/1 126,229 6311,43

3 Verificat sistem sustinere ha 44,18 0,35 I/2 252,457 12622,86

4 Incarcat ingasamant complex t 11,05 18 II/2 1,228 67,53Ingrasamentcomplex kg 11045 2 22090,00

5 Trasnport ingrasaminte tkm 55,25 3 165,75

6 Descarcat ingrasaminte t 11,05 18 II/2 1,228 67,53

7 Administrat ingrasaminte ha 44,18 17 751,06








41


13


tkm512,43 3 1537,29

apamc 512,43 1 512,43

14 Preparare solutie fito mii l 512,43 2,4 IV/1 213,513 14945,88 Acrobat MZ kg 93,61 105,00 9829,05

15 Kumulus kg 139,26 16,3 2269,94

16 Appollo l 22,09 132,5 2926,93

17 Fastac 10 EC l 3,49 189 659,61

18 Ridomil kg 115,08 75 8631,00

19 Polyram DF kg 92,53 41 3793,73

20 Kocide kg 66,42 31 2059,02

21

NISSORUN 10WP

kg22,32 248 5535,36

22 Cabrio Top kg 93,61 166 15539,26

23 Teldor 500SC l 45,8 352 16121,60


25 Cârnit lastari mii buc 184,09 0,75 I/1 245,453 12272,67

26 Recoltat (100%) t 265,08 0,4 II/1 662,700 36448,50




TOTAL GENERAL 26090,40 3472,549 211754,52 90667,92



MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri,pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului

42

19. Calculul eficienței economice

Investiție totală: 5.007.107,53 lei

Investiție la hectar: Inv/ha = Invtot/ST = 106.534,20 lei

Producție medie la hectar = 6 t/ha

Timp de funcționare: 25 ani

Suprafața utilă: 44,18 ha

Rata de amortizare : Camort.= Invtot/Tfuncţ= 200.284,30 lei/an

Producția totală: Su*Prod medie = 265,08 t/haRandamentul în must este de 75% din producția de struguri. Obţinem 198.810 must. Din

această cantitate 3 % se pierde la transformarea în vin.

Rezultă 192,846 l vin. Obţinem 257.128 butelii de vin de 0.750 litri (Q p).

Preț de vânzare: 1 butelie s comercializează cu 8 lei (Pv)

Producția globală: Q p x Pv = 257.128 x 8 = 2.057.024 lei

Venitul anual: Prod glob – Ch mat. = 2.057.024 – 350.497,5 = 1.706.526,47 leiCheltuieli materiale :

Directe : 5% din Invtot, adică 250.355,4 lei

Indirecte : 2% din Invtot, adică : 100.142,2 lei

Cheltuielile materiale sunt 350.497,5 lei

Termenul de recuperare = Invtot/ V NA= 2,93

Viteza de recuperare : Tfuncţ*Trec= 8,52

Cost de producţie pe unitatea de produs :

C p = Cheltmat/Q p = 350.497 / 257.128 = 1,36 lei/kg

Profit : Pr = Q p(Pv- C p)= 1.707.330 lei

Rata profitului : R p=Pr /Cheltmat*100= 487,15%



MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri,pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului

Bibliografie

1.

CONSTANTINESCU, Gh., ş.a.. 1959 - Ampelografia României, vol. I, EdituraAcademiei

2. DOBREI M., „Pomicultura si viticulture” 1999, Editura Eurobit Timisoara

3. POP N., Viticultura, Ed. AcademicPres, Cluj Napoca, 2003.

4. POP N., Curs de viticultură generală, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2010.

5. STROE M. „Ampelografie” București 2012

6. http://www.uaiasi.ro/ro/files/doctorat/2009_apr_Mursa_Dumitru_ro.pdf

7.

http://dealuldorului.ro/podgoriile-din-romania/ 8. https://www.onvpv.ro/sites/default/files/pdfs/caiet_de_sarcini_doc_husi_314ro.pd

f

9. http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/04/22/viticultura-romaneasca-

busuioaca-de-bohotin-vinul-eveniment

10. http://www.samburesti.com/cabernet-sauvignon-vinul-pe-care-il-inteleg-barbatii

11. https://archive.org/stream/traitegeneralvol02unse#page/n287/mode/2up

12.

http://www.galpnb.ro/Prezentare%20zona%20GALPNB-91.htm 13. http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/03/11/viticultura-romaneasca-tamaioasa-

romaneasca-vinul-capodopera--15-39-31

14. http://cipwine.blogspot.ro/2013/09/babeasca-neagra-2009-crama-nicoresti.html

http://www.uaiasi.ro/ro/files/doctorat/2009_apr_Mursa_Dumitru_ro.pdf


http://dealuldorului.ro/podgoriile-din-romania/


https://www.onvpv.ro/sites/default/files/pdfs/caiet_de_sarcini_doc_husi_314ro.pdf





http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/04/22/viticultura-romaneasca-busuioaca-de-bohotin-vinul-eveniment





http://www.samburesti.com/cabernet-sauvignon-vinul-pe-care-il-inteleg-barbatii



https://archive.org/stream/traitegeneralvol02unse#page/n287/mode/2up



http://www.galpnb.ro/Prezentare%20zona%20GALPNB-91.htm



http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/03/11/viticultura-romaneasca-tamaioasa-romaneasca-vinul-capodopera--15-39-31





http://cipwine.blogspot.ro/2013/09/babeasca-neagra-2009-crama-nicoresti.html















Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	mihailescu-bogdan
View:	247 times
Download:	1 times

Proiect ampelografie USAMV Cluj

Documents