Urme Papilare

7/25/2019 Urme Papilare

1/109

RELEVAREA SI EXAMINAREA URMELOR PAPILARE

PLANUL LUCRARII

CAPITOLUL I Introducere1.1. Notiunea de urma papilara ;1.2. Rolul identificarii dactiloscopice in cadrul identificarii judiciare1. . Istoricul cercetarilor ;1.!. "iferite sisteme de clasificare a amprentelor papilare si cartotecil

e#istente in di$erse state1.%. Incercari de standardi&are pri$ind numarul de elemente

caracteristice1.'. Computerele in identificare criminalistica1.(. Clasificarea desenelor papilare

CAPITOLUL II Rele$area urmelor papilare2.1. Cautarea si descoperirea urmelor papilare ;2.2. Re)uli preliminare rele$arii urmelor papilare ;2. . Noi elemente de te*nica si noi metode si posi+ilitati de rele$are

urmelor papilare ;2.!. ,tape si tratamente pentru rele$area urmelor papilare ;

A. Tratamentul optic ;-. Tratamentul mecanic ;

C. Tratamentul c*imic ;2.%. Ridicarea urmelor papilare ;2.'. Conser$area si transportarea urmelor papilare si a o+iectelor

purtatoare de urme papilare ;2.(. Camuflarea si falsificare urmelor papilare ;2. . Persistenta urmelor papilare si sta+ilirea $ec*imii lor ;

CAPITOLUL III ,#aminarea urmelor papilare.1. Importanta e#aminarii preala+ile a urmelor papilare in

identificarea criminalistica ;.2. Interpretarea urmelor papilare descoperite la fata locului ;. . "eterminarea $ec*imii urmelor latente in functie de o+iectele

purtatoare de urme ;.!. ,tapele parcurse in e#aminarea urmelor papilare ;.%. ,rorile ce pot aparea in comparatiile dactiloscopice ;

.%.1. Cate)orii de comparatii dactiloscopice si influenta eroriloasupara lor ;

1


2/109


.%.2. ,rorile in comparatiile dactiloscopice si posi+ilitateapre$enirii acestora ;

.%. . /urse de erori in comparatiile dactiloscopice ;.'. "esenele papilare ale unor cate)orii de animale ;

AN,0,

-I-LIO AR I,

2


3/109


1.Introducere1.1Notiunea de urma papilara.

Simpla prezenta a omului intr-un anumit loc fie statica, fie dinamica dnastere unor urme1.Toate categoriile de urme prezinta importanta in identificarea persoanei, insa urmele papilare, atrag atentia in mod deosebit datorita rapiditatii ssuccesului cu care pot fi folosite in identificarea autorului, dar si datorita frecventspatiul de actiune a unui individ, din accest punct de vedere, urma papilara fiindconsiderata : ..urma care a revolutionat identificarea persoanei.2

rin urme papilare!" in sens criminalistic, se inteleg acele modificari aduseelementelor componente ale locului faptei, ca rezultat al contactului mainii sau plfaptuitorului si victimei cu acesta, in procesul savarsirii infractiunii.# rin urme papilare intelegem deci urmele create de degete, palme si de talpile

picioarelor$urme plantare%. &ceasta categorie de urme, este studiata de dactilosc' careeste o ramura a stiintei criminalistice.(esenele papilare, specifice pielii corpului omenesc, aflate la nivelul deg

palmei si plantei, cunoscute sub denumirea de dermatoglife,) sunt formate din sistemliniilor paralele ale crestelor papilare, separate intre ele de santurile papilare. papilare, redau relieful neregulat al papilelor dermice, aflate la linia de legatura ddoua straturi principale ale pielii, derma si epiderma, dintre care ultimul, aflat la scunoaste un permanent proces de descutanare. ielea este invelisul care imbraca suprafata a corpului uman. +a este formata din trei straturi : epiderma, d

ipoderma . +piderma este partea e terioara a pielii, fiind alcatuita din mai multe de celule epiteliale. *elulele superioare ale epidermei, sunt celule moarte si formstrat cornos, relativ dur, care face din epiderma un invelis protector al pielii. (er pielea propriu-zisa, este un tesut fibros, viu, con/unctiv si elastic, care contcapilare, vase arteriale si venoase, precum si terminatiile a numerosi nervi s0ipoderma, este stratul cel mai profund, situat sub derma, care face legatura in piele si organele interne.

11 +milian Stancu *riminalistica $1333% rev.2 +milian Stancu -$prefata% Secretele amprentelor papilare 45 eorg e asescu, 6on 7. *onstantin, +ditura Natio133)%

" din gr. papila 8 proeminenta, denivelare !# Tratat practice de criminalistica vol. 1, 9.6. 13 )' gr. da tilos 8deget4 gr. s opein 8 a e amina, a studia

) Termenuldermatoglyphics $derivat din derma piele, gl;p o a sculpta%, propus . +l completeaz> denumirea generic>dactiloscopia

gr. derma 8 piele4 gr. epi 8 pe4 gr. ipo 8sub

"


4/109


5/109


*restele papilare e istente pe suprafata pielii, de pe interiorul mainilor stalpa picioarelor, formeaza desenul papilar 4 un desen pe cat de complicat, pe atin identificarea fizica a unei persoane. (in desenele papilare sunt considerate ca parte si incretiturile pielii care strabat transversal crestele papilare, denumite lin

precum si liniile ce se formeaza pe epiderma in zona santurilor fle orale.

@ig. " (esen papilar : a%crste papilare 4 b%linii albe 4 c%linii afle orale

(esenele papilare imprimate pe suprafata unor obiecte, cunoscucriminalistica si sub denumirea de dactilograme, sunt de doua feluri :

- dactilograme care reprezinta desenele papilare imprimate voluntar. 6n de specialitate acestea sunt denumite fie amprente papilare, fie impresiuni, fie ade comparat.

- dactilograme care reprezinta desenele papilare imprimate involuntar pe uoarecare. Sunt denumite urme papilare sau urme in litigiu.

6n functie de locul unde se afla situate pe suprafata pielii desenul impresiunile si urmele pot fi:- digitale, cand reprezinta crestele papilare de pe suprafata interioara a deg- palmare, cand reprezinta crestele papilare de intreaga suprafata inte

palmelor 4- plantare, cand reprezinta crestele papilare de suprafata talpilor.

'


6/109


(upa aspectul lor, urmele papilare se incadreaza in categoria urmelor formmodificari aparute pe un obiect, ce reproduc constructia e terioara a o biectuluicreator$spre deosebire de urmele materie care constau in particule micro sau macde substanta, desprinse de pe un corp, atasate la un corp, ramase sau aduse la fata

in timpul savarsirii faptei%3

, dar s-a afirmat ca nu este e clusa posibilitatea aparitieiacestora ca urme materie- piele sau c iar deget amputat.1A6n raport de plasticitatea obiectului primitor, urmele papilare pot fi de sup

sau de adancime. Frmele papilare de suprafata-care se formeaza fara a modifica fobiectului primitor, pot lua nastere in doua moduri : prin stratificare-formate prindepunerea de materie$praf, funingine, noroi, vopsea, sange, tus, cerneala, etc%, sdestratificare-create prin detasarea de materie de pe suprafata obiectului primitor$e emplu, prin atingerea unei vitrine prafuite, se ridica stratul de praf in zona de cocrestele papilare%. Frmele papilare de adancime$in relief%,sau urme mulate11se formeaza prin imprimarea crestelor papilare in diferite materii plastice cum ar fi : ceara, plac itul proasoat, vopseaua proaspata, argila moale etc. sau in unele produse alimen6n functie de mecanismul de formare$raportul dintre obiectele aflate in murmele papilare pot fi statice sau dinamice. 6n cadrul identificarii criminalistice, vcea mai mare o au urmele statice deoarece redau cu claritate desenul papilar si decaracteristice. Frmele dinamice sunt cele care se formeaza de e emplu, atunci canaluneca pe un maner, se scapa o sticla din mana, ori aluneca palma murdara de noun zid etc12.

6n functie de mecanismul de formare, elementele desenului papilar se reprin urma in mod diferentiat. 6n acest sens se desprind trei situatii:1"

a. cand urma este statica, clara si bine imprimata pe suport, caracteristicileindividuale ale acesteia ofera suficiente detalii pentru identificarea degetului, a msau a piciorului creator

b. cand urma este statica, clara si bine imprimata, dar suportul pe care s-acreat$lut, noroi, nisip, praf etc.% nu permite reproducerea e acta a desenului papacest caz pot fi stabilite numai unele elemente generice ca: numarul degetelor, lunsi grosimea acestora, caracterul particular al unor negi, cicatrice s. a.

c. cand urma este dinamica de pilda mana aluneca pe un obiect, pe un manscapa o sticla din mana, ori aluneca palma murdara de noroi pe un zid- se reprodfoarte putine elemente caracteristice.

(upa modul de percepere, urmele pot fi vizibile$colorate% si invizibile$laacest criteriu isi gaseste aplicarea in cazul urmelor de suprafata.

3Gasile Eerc esan, 9arin 7uiu Tratat de te nica criminalistica +ditura Hittle Star Eucuresti 2AA#1A *riminalistica Note de curs Gol. 6 4 Scoala de &genti de olitie Gasile Hascar *ampina 2AA#4 coordonatosef de politie Hefter &le andru11 idem12 Tratat practic de criminalistica , vol. 1, 9.6. , Eucuresti 13 )1" 6dem-12

)


7/109


-urmele vizibile$colorate%, sunt cele create de mainile murdare cu diferitsubstante colorate, de e emplu :sange, cerneala, noroi, praf, ciment, funingine, vaetc.

-urmele invizibile$latente%, sunt cele formate prin depunerea sudorii si a

pe piele, sau atunci cand mana a fost murdarita cu substante ca : uleiuri vegetale, piese metalice, produse petroliere, creme si vaseline incolore, sau atunci cand se dstrat de sange e trem de subtire, sau unele substante lic ide sau solide de aceeasi cfondul.1#

entru o imagine completa asupra celor e puse anterior, legat de notiunea d papilara, trebuie avute in vedere proprietatile desenelor papilare :

- unicitatea $individualitatea% desenului papilar. @iecare desen papilar aldeget, are o morfologie unica, nee istand doua degete cu desene identice, c iar la a persoana. e baza calculelor matematice, s-a stabilit, pornindu-se de la un numar dcaracteristici, ca posibilitatea repetarii a doua desene papilare cu aceleasi punctecoincidente, ar e ista teoretic la )# milioane de amprente. (aca numaruldetaliilorcaracteristice se mareste, rezultatul calculului a/unge la cifre astronomice 4 potrivcalculelor facute de . @. *eccaldi, la un numar de 1 puncte coincidente, o astfel d posibilitate poate aparea la 1 .1 3.B)3.1B# amprente, iar potrivit calculelor lui +dmHocard, daca se au in vedere 2A de puncte caracteristice, tuturor celor 1A degete mainilor, posibilitatea aparitiei a doua persoane cu amprente identice, ar putea apacirca #AA milioane de secole.

- fi itatea$stabilitatea% desenului papilar. &ceasta proprietate consta in meformei si detaliilor caracteristice ale desenului papilar de la formarea sa si pana la

persoanei. (esenul papilar apare in luna a treia a vietii intrauterine a fatului si primforma definitiva in luna a sasea a vietii intrauterine. Fzura fiziologica a pielii -imbnu conduce la sc imbarea detaliiilor desenului papilar, ele ramanand aceleasi pana putrefierea completa a tegumentului.

-inalterabilitatea desenului papilar. (esenul crestelor papilare nu poate fi mca urmare a vointei subiectului, dar nici pe cale patologica. entru a se convinge dadevar, criminalistul francez +dmond Hocard, a e perimentat pe propriile-i degetearzandu-se cu fierul rosu, cu apa clocotita si cu ulei incins, a constatat ca dupa vinforma si detaliile desenului sau papilar, au ramas nesc imbate. Numai ranile adanafecteaza in profunzime stratul dermic, pot distruge papilele, precum si unele bolleprei, pot duce la alterarea involuntara a desenului. &rsurile si taieturile profundeataca derma, dupa vindecare fac sa nu mai apara desenul papilar, insa raman cicatreprezinta caracteristici deosebit de importante in identificarea dactiloscopica , avvedere forma si locul pe care-l ocupa in morfologia desenului. 6n privinta propriedesenului papilar, o parte din autori apreciaza ca acestea se reduc numai la doua :si fi itatea, inalterabilitatea fiind considerata o componenta a fi itatii. 6nsa este ne

1# *amil Suciu *riminalistica +ditura (idactica si edagogica 4 Eucuresti 13 2


8/109


distinctie intre cele doua proprietati pentru delimitarea stabilitatii naturale s desen papilar$fi itate% de imposibilitatea modificarii artificiale.1'

ireproductibilitatea desenul papilar nu poate fi reprodus cu e actitate de plastograf, urmele digitale rezult?nd doar ca urmare a aplic>rii degetului creator.1)

Notiunea de urma papilara ! nu trebuie inteleasa numai in sensul de instridentificarii /udiciare ci trebuie privita si ca un domeniu interesant si comple , dacvedere ...enigmele ascunse de imprevizibila fantezie a naturii in mirificele linii ce compun unicatele desene papilare ale degetelor, palmelor si talpilor oricarui inspeciei umane. !1 Ha baza identificarii autorului unei urme papilare, adica aprecieridentitatii dintre o urma si o impresiune, stau o serie de elemente care in concret, aspecctul morfologic al desenului papilar. &ltfel spus, dactiloscopia, ca si celelaltale criminalisticii, care folosesc e aminari comparative in scopul identificarii, utilanumite puncte caracteristice sau elemente individuale, apartinand amprentelor ceobiectul e aminarilor. 6n practica dactiloscopica din tara noastra, aceste puncte saelemente care apartin morfologiei particulare a unei amprente, sunt denumite detacaracteristice ale desenelor papilare.

9ai e act, detaliile caracteristice se refera la :-traseul crestelor papilare 4-formele porilor 4-elemente adiacente desenelor papilare.(etaliile care coincide, se numesc puncte de coincidenta. *and se gasesc ac

detalii caracteristice in doua amprente care se compara intre ele, intotdeauna se ca

stabili daca sunt la fel ca forma, dimensiune si plasament. Traseul pe care il poatecreasta papilara , constituie una din categoriile de detalii, din care se cauta punctecoincidenta necesare pentru identificarea persoanei pe cale dactiloscopica. 6n pradactiloscopica din 7omania, s-au stabilit urmatoarele denumiri1B ale detaliilorcaracteristice:

a%i cep!t de creasta papilara $capat de creasta papilara% este numit locul ucreasta papilara isi incepe traseul4

+3 s"arsit de creasta papilara $capat de creasta papilara% este considerat punal traseului 4

c3#i"!rcatie a crestei papilare, se numeste locul unde o creasta se desparte itrasee diferite 4d3tri"!rcatie$ este considerat punctul unde o creasta se desparte in trei trasedistincte 4

1' +milian Stancu *riminalistica Gol.6 4 ed. a 666-a +ditura &ctami Eucuresti 13331) Stancu +., ITratat de criminalistic> , +ditura Fniversul Juridic, Eucure=ti 2AA2, pag.3B-1121 +milian Stancu$-prefata la lucrarea: Secretele amprentelor papilare 5 eorg e asescu, 6on 7. *onstantin4 +dituraNational 133)

1B 5 eorg e asescu, 6on 7. *onstantin Secretele amprentelor papilare +ditura National 133)

B


9/109


e3rami"icatie se numeste acel detaliu intalnit in campul papilar al uneidactilograme, in care o creasta se divide in doua creste cu trasee separate, apoi, dudrum de cativa milimetri, una din ele se desparte in doua creste si asa mai departefigura avand aspectul unei ramuri 4

f3co topire de creste papilare se formeaza in punctul de pe dactilograma undcreste papilare se unesc 4)3co topire tripla se formeaza in punctul in care trei creste papilare isi unes

traseele intr-unul singur4*3 "ragme t!l este o creasta papilara foarte scurta, a carei lungime depaseste

cateva ori grosimea sa si este situata intre doua creste papilare de lungimi mai mai3#!to iera este forma pe care o capata o creasta care se bifurca, iar dupa u

foarte scurt, cele doua ramuri ale acesteia se unesc din nou, avand in continuare utraseu 4 are forma unui oval care seamana cu o butoniera 4

j3i el!l este la fel ca butoniera, cu deosebirea ca este circular 443i el!l p! ctat este un cerc care are in centru un punct papilar 4l3depasire se considera locul unde sfarsitul unei creste papilare, depaseste c

mm inceputul alteia, care isi are traseul alaturat 4m3creasta adere ta sau carlig!l este un fragment lipit cu unul din capete de

creasta mai lunga 4n3i trr!pere se considera locul unde o creasta papilara isi intrerupe traseul

dupa 2-" mm, reapare si isi continua traseul 4o3 p! ct!l papilar este o creasta papilara cu forma asemnatoare unui punct s

obicei, este situat fie intr-o interupere de creasta, fie in delta sau intre doua creste

p3 gr!p!l de creste papilare este detaliul format din mai multe puncte papilainsiruite in linie sau intr-o alta configuratie 4r3tri! ghi!l capetelor de creste se formeaza in locul unde un sfarsit sau un in

de cresta papilara este fata in fata cu doua capete de creste care pot fi sfarsituri sainceputuri de creste papilare 4

s3a astomo%a este o creasta scurta care face legatura intre alte doua creste,numeste creasta transversala sau podet 4

t3de&ierea se formeaza cand doua creste care vin una in intampinarea celeil putin inainte de a se intalni, se inconvoaie brusc si se sfarsesc 4

u3creste alter ati&e se considera detaliul care ia nastere in locul unde doua c papilare paralele, ce se afla in vecinatate isi sc imba pozitiile, astfel una se intrerudeviaza usor de la traseul sau, iar cealalta ii ia locul trecand prin intrerupere 4

$3i tersectia este locul unde o creasta se incruciseaza cu alta 4#3rei toarcerea este creasta care dupa ce a parcurs o parte din traseu, se ind

formand o bucla si se intoarce in sensul din care a venit 453cicatricea este un detaliu caracteristic important.

3


10/109


+lementele adiacente ale desenelor papilare sunt cicatricele, liniile albe si de fle iune.

@ig. # (etaliile caracteristice ale desenului papilar

1.1 Rolul identificarii dactiloscopice in cadrul identificarii judiciare.&ctivitatea de identificare cel mai frecvent utilizata in criminalistica, este

are drept scop identificarea persoanei, fiind cunoscuta si sub denumirea de iden /udiciara !13. +a a aparut ca preocupare si necesitate inca de la cercetarea primelor ostile societatii organizate pe baze statale, acte care contraziceau morala societatirespective si incalcau regulile de conduita stabilite de ea.

6n acelasi timp cu metoda de inregistrare antropometrica si fotografica, cemai usor de inteles si de introdus in practica politieneasca, se nastea , mult mai legreu de inteles pentru politisti si pentru /uristi, dactiloscopia,una dintre cele mai si)ure13&F7+H KH&7F ractica dactiloscopiei in sistemul cartotecii decadactilare a cazierului /udiciar +ditura 9.6. 133

1A


11/109


metode de identificare.26 Sistemul antropometric, care era implementat si utilizat in perioada aparitiei dactiloscopiei, s-a dovedit in practica a fi greoi si imprecis. Spre emplu, dr. Nicolae 9inovici, cu ocazia unei vizite stiintifice in +uropoa si &frica Nord, a solicitat tuturor politistilor din tarile pe unde a trecut, sa-i intocmeasca ca

antropometrica. Ha intoarcere el a constatat ca fisele ce i se intocmisera nu aveauinregistrari antropometrice, ca e istau diferente in functie de pregatirea politistilorau intocmit, de starea de uzura a instrumentelor de masura sau de alti factori.

Kdata cu dezvoltare societatii moderne, a stiintei si culturii, prin aparitia idlibertate, democratie si egalitate sociala, s-au dezvoltat si stiintele /uridice si imprele , criminalistica- stiinta anc etarii infractiunilor si infractorilor- care a elaborat metode pentu identificarea autorului unei infractiuni cat si pentru inregistrarea peacestuia in vederea identificarii lui ca recidivist. (actiloscopia prezinta avanta/ul crezolva pe langa problema inregistrarii penale precise si sigure a recidivistilor si pa identificarii autorilor faptelor penale dupa urmele lasate la locul faptei.

Ha identificarea unei persoane cu a/utorul dactiloscopiei, ca de altfel in ordomeniu de identificare criminalistica, este necesara aplicarea principiilor crimin(e aceea si aici procesul identificarii se va realiza cu trecera subiectului prin doua principale : stabilirea apartenentei de gen si specie si apoi stabilirea concreta a suadica realizarea efectiva a identificarii.21

entru a se putea identifica desenele papilare, este necesar sa fie clasificatece usureaza descoperirea cu mare rapiditate a unei amprente ce se afla intr-o cartointr-o colectie . K problema da cea mai mare importanta o ridica si stabilirea zone palma sau de pe talpa piciorului din care poate proveni urma ce constituie obiectu

identificarii dactiloscopice , ceea ce inseamna de fapt stabilirea apartenentei de gescopul rezolvarii acestor probleme , este imperios necesar sa se cunoasca atat strugenerala a amprentelor , fapt ce constituie baza unei identificari, cat si structura spfiecarei zone , pentru a se stabili regiunea de provenienta a urmei.22

6dentificarea criminalistica reprezinta ...un proces de stabilire cu a/utormi/loacelor si metodelor proprii stiintei criminalistice, a factorului creator al urmecaracteristicilor acestuia, constituite intr-un sistem unitar si individualizat, continutransmise sau reflectate in urma !.

&mprenta degetului si amprenta palmei au o valoare deosebita in procesuidentificare a persoanei,2" fiind unii dintre principalii indicatori biometrici, alaturi da%&(N, b% urec e, c% fata, d% termograma faciala, e% termograma a mainii, f%g% modul de mers, % geometria palmei, i% iris, /% retina, % semnatura, l% vo

2A 5 eorg e asescu, 6on 7. *onstantin Secretele amprentelor papilare +diutra National 133)21 6on 7. *onstantin, 9arius 7adulescu (actiloscopia 4 Serviciul cultural, presa si editorial 4 Eucuresti 13 '22 6on 7. *onstantin, 9arius 7adulescu4 op. cit.2" *amil Suciu op. cit.

11


12/109


6dentificarea dactiloscopica,este o metoda sigura si eficienta de identificar persoanei datorita proprietatilor pe care le are desenul papilar.2# Se poate face in acest so comparatie cu metoda antropometrica si fotografica. 6n acelasi timp este si o mrapida fiind la indemana oricarui criminalist imediat dupa investigare criminalistilocului faptei si fara a necesita unele conditii costisitoare 4 spre deosebire de metidentificarii dupa &.(.N. care poate dura uneori foarte mult si la care se mai adaugcosturile mai ridicate si faptul ca gemenii monozigoti au acelasi &(N.

1. Istoricul cercetarilor

1. .1 Apari7ia 8i de&$oltarea istoric9 a dactiloscopiei.2%

(escoperitori ai metodei dactiloscopice de identificare sunt considerati maiautori, deoarece toti, fara a sti unul de altul, in acelasi timp si in locuri diferite aleerau preocupati de cercetari si e periente care priveau identificarea persoanelor dudesenele formate de liniile ce se gaseau pe suprafata interna a degetelor si palmel2)

6storia dactiloscopiei tur> personal>. +ste greu de stabilit cu e acmotivul adopt>rii acestui procedeu a c>rui folosire a creat controverse ipoteze: c ineziicuno=teau caracterul individual al desenelor papilare sau era numai practica unei mistice.2# ' Aceste importa te si de etagad!it calitati pe care le poseda desem !l papilar$ a! "ac!t pe oame ii de stii ta$ aco sidera dactiloscopia ca ! a di cele mai precise metode$ pe tr! sta#ilirea i di&id!alitatei "i%ice a ! !i i s() *onstantinTurai +lemente de olitie Te nica -(actiloscopia- cazierul dactiloscopic, fisierul de identificare, e pertiza dactiloacop4 Tipografia &l. opescu Eucuresti 13"2' >=escu 5 eorg e, 6on 7. *onstantin, Secretele amprentelor papilare , +ditura NaLional, 133),*ap.6, pag.1'2) 5 eorg e asescu, 6on 7. *onstantin op. cit.

12


13/109


5alton =i Gucetic aveau dubii era vorba de tradiLii mistice.

Ha polul opus se situa 0eindl care susLinea teza potrivit c>reia ampre papilare erau semn>turi folosite rii.

Mn spri/inul tezei sale 0eindl a prezentat cu certitudine faptul c>c iromancierii c inezi au clasificat din secolul 666 desenele digitale HK $verticile% =i O6 $bucle%.

*ontroversele privind acest aspect continu> =i ast>zi, =i descrie desenele papilare =i porii a fostmorfologistul englez Ne emia *reQ $1)#1-1 12% o lucrare R(e + terno Tactus KrganoR funcLiile suprafeLelor tac

Fn secol mai t?rziu J.+. ur in/e,


14/109


15/109


variabilitatea absolut> a desenelor unui individ, inalterabilitatea desenelor =i posiclasific>rii amprentelor digitale.

5alton a sugerat folosirea unei antropometrii simplificate amprentele digitale prezent?nd o clasificare primar> a acestora

asemenea o subclasificare a clarific>rilor folosindu-se de liniile continue =i cele


16/109


6nfluenLa englez> =i rile francofodeosebit> importanL> fiind activitatea cercet>torilor din H;on, condu=i amprentele digitale =i menLioneaz> rezultatele lui 5

+l susLine utilizarea amprentelor ca mi/loc de identificare al recidivi=tilor. @orgasemenea susLine utilitatea amprentelor digitale =i public> domeniu prin (e Garign; sau @ere.

rotagoni=tii =colii de medicin> legal> din H;on au propus poliLiei fodescoperirilor de ultim> or> legal> al profesoruluiHacassagne, interesat foarte mult de studiile amprentelor digitale susLinea superidactiloscopiei asupra antropometriei.

Mn timp, metodele de clasificare a amprentelor digitale elaborate deGucetic sau 5alton-0enr; au fost perfecLionate mai ales sub impulsul =colii demedicin> legal> din H;on.

Hocard a prezentat =i evaluat diferitele sisteme de clasificare elaborat5alton $1B32%, ottec er $1B3 %, 5alton 0enr; $13AA%, Eertillon $13A"%, Guc$13A#%, (aae $13A)%, Hocard $131A%, fiecare cu avanta/ele =i defectele sale.

+ste interesant faptul c> Eertillon a f>cut prima identificare a autorulu

crime dup> amprentele g>site la locul faptei R9anualul ofiLerului de poliLie /udicredactat de &le in 6. Nicolae, /udec>tor la Tribunalul 7omanaLi."1Mn 1B32 s-a


17/109


K contribuLie deosebit> pentru promovarea rezultatelor obLinute antropometric a infractorilor cercetaLi


18/109


cartotecile e#istente :n di$erse state.

7ecunoa=terea dactiloscopiei ca mi/loc de identificare nu a fost suficiedatorit> num>rului mare de fi=e dactiloscopice =i a urmelor ridicate din c?mpul

infracLiunii, fiind necesar> o delimitare a diverselor tipuri de amprente.rima definire a tipurilor de desene papilare a fost f>cut> de Jan+vang eliste ur in/e care a stabilit nou> tipuri de desene papilare. Tipurile dedactilograme digitale definite de ur in/e au stat la baza tuturor clasific>rilor =isubclasific>rilor adoptate ulterior pentru divizarea dactilogramelor o

traiectorie spre dreapta4'. tipul bideltic cu nucleul format dintr-o linie spiral> ce urmeaz> o

traiectorie spre st?nga4). tipul bideltic cu nucleul format din cercuri concentrice4. tipul bideltic cu nucleul buzunar ale c>rui laturi cu braLele rui laturi au braLele notarea formulei pt>tor dup> care urmau degetul mare, inelar, mi/lociu =i mi

1B


19/109


Tipurile de formule dactiloscopice stabilite de sistemul lui ottec er permitea posibilitatea obLinerii unui num>r de B1Arespectiv peste un miliard de grupuride fi=e.

&ceast> metod> nu a fost adoptat> dec?t numele care le-au elaborat:

&. (aae se=te la alta, principalele poziLii fiind prezentate tdup> &lmog $13B)%, raport 6nterpol $133'%, +vert =i illiams $133'%.

Nr.Crt.

=ara /tandardnumeric

Comentariu

1 &nglia 1) 6dentificarea se pronunL> degeteal>turate cu condiLia e istenLei a cel puLin 1Aelemente . Mntre B =i 1' elemente consider> Ridentificare parLial>R.

13


20/109


2. &ustralia 12 Mn cazul a dou> degete al>turate sunt necesare B puncte a receptatidentificarea =i cu 1#-1' elemente.1'. Japonia 121). 9alta 1#1 . Norvegia Nici un

standard1B. Noua Peeland> 12 @>r> standard obligatoriu. Mn cazuri rare

identificarea se poate pronunLa identificarea cu 1A-11 elemente amprente adiacente sunt suficie

2A


21/109


B elemente pentru un deget dac> pe cel de-al doilesunt prezente cel puLin ) elemente.

1.' Computerele :n identificarea criminalistic9

1.'.1 "ificult97i ale metodelor clasice :n domeniul dactiloscopiei.(up> aproape un secol de la consacrarea dactiloscopiei ca metod> cert

identificare a persoanei, de stabilire a identit>Lii infractorilor recidivi=ti =i de provinov>Liei f>ptuitorilor pe baza urmelor papilare ridicate din c?mpul infracLiunimetodologia =i te nica de lucru stadiul de pionierat.

&ctualizarea cu noi fi=e =i urme =i e ploatarea manual> a acestora prcartotecile dactiloscopice centrale =i locale folosindu-se lupe sau unele instrumeoptice puLin evoluate au f>cut se diminueze operativitatea cerut> rului de speciali=ti geau c eltuieli matutare =i relevare a urmelor papilare a pee ploatarea unor categorii tot mai largi de suporturi concomitent cu profesionaliza

speciali=tilor criminali=ti, ceea ce a condus la cre=terea num>rului de urme ridicc?mpul infracLiunii. arado al, aceasta nu s-a reflectat profesional ror valorificare ploatarea cartotecilor clasice nu se raportau la situaLiile ideale scentrul sau delta desenului papilar.

21


22/109


&ceste considerente au condus at?t pe plan mondial c?t =i pe plan naLla stabilirea identit>Lii unor persoane =i identificarea persoanelor ce au l>sat urmc?mpul infracLional, dup> 2-" ani.

*u certitudine se poate afirma c> studiile con/ugate ale speciali=tilor s-au materializat a amprentelor digitale din anul 13BA.

1.).2. /istemele de identificare automat9 a amprentelor.

W>rile puternic industrializate, av?nd o industrie electronic> foartedezvoltat> au efectuat cercet>ri e aminarea cu a/utorul computerului a impresiunilor =i urmelor papilare.

7ezultate notabile au obLinut S.F.&., Japonia =i @ranLa, urmate de &7usia =i 5ermania, ultimele aflate


23/109


d. ar itectur> modular> =i fle ibil> ce permite adaptarea la condiLiileutilizatorului4

e. e ploatarea relativ simpl>, modul de lucru fiind 4

f. e ploatarea respectiv codificarea automat> a oric>rei amprente inclufragmentelor de urme papilare, ine ploatabile prin metodele tradiLionale4g. calitatea imaginii operatorul fiind sur> s> completeze lacu

acesteia prin m>riri, parLiale a zonelor cu minuLii clare, a/ustarea contrastului inversarea crestelor $alb-negru, negru-alb%4

. citirea direct> a amprentei f>r> amprentarea clasic> folosindu-se scelectronic>.

6ncontestabil, aceste facilit>Li corelate imperios cu avalan=a de urmeimpresiuni din cartotecile locale au determinat urgentarea cercet>rilor =i implic>rspeciali=tilor din domeniul informaticii sunt: 76NT7&OS.F.&., 9K7 0K @7&NT&, N+* J& KN6&"' =i 76NT7&O, firm> ce are de sucursale pe


24/109


*a mod de lucru, sistemul &@6S 2AAA identific> detaliile amprentelatribuie fiec>reia o clasificare =i procedeaz> la codificarea detaliilor."3

&@6S 2AAA clasific> automat amprentele, ulterior operaLia fiindsupraveg eat> =i corectat> de operatorul dactiloscop. Mn mod diferit faL> de spe

dactiloscop, procesorul de imagini RvedeR amprenta ca orice sistem de computerinterpret?nd informaLia sub form> de numere. entru clasificarea automat> a amp=i codificarea detaliilor &@6S 2AAA converte=te informaLia de pe fi=ele decadactiiar a urmelor de pe fotograme, cli=eele fotogramelor la m>rime natural> sau de pobiectele purt>toare de urme a c>ror grosime nu dep>=e=te ' mm.

1.( Clasificarea desenelor papilare

1. .1 *lasificarea =i subclasificarea dactiloscopic> monodactilar>Sistemul de clasificare aplicat cotat mai sus, dactilogramele sunt subtipuri, rul deltelor.

Subtipurile, la r?ndul lor, se divid Li. Garietatea se sta caz, spre periferia desenului papilar.

Gariet>Lile sunt divizate :- m>rimea distanLei dintre anumite puncte $centru-baz>%4

"3 rintra 6nternational 6nc. &@6S 2AAA I&utoclasificare =i 6nstrucLiuni de codificare a dEucure=ti, 133).#A rof. dr. Terbancea 9., dr. Wurai *., I&portul medicinei legale de criminaEucure=ti, 13 ##1 9inisterul de interne ITratat practic de criminalistic> vol. 6G, +ditura 9inisterului de 6nternEucure=ti 13 )-13BA, pag.2A

2#


25/109


- forma, valoarea =i proeminenLa detaliului dactiloscopic din figurii4

- num>rul crestelor papilare e istente .#2

A. Tipul arc ?adeltic3!

(esenele papilare din tipul arc sunt caracterizate prin aceea c> tocrestele papilare din care sunt alc>tuite pornesc de la o e tremitate a desenului papse curbeaz> mai mult sau mai puLin c>tre centrul desenului =i a/ung la cealalt>e tremitate, d?nd crestelor aspectul unor arce de cerc.

Tipul arc propriu-zis nu are zon> central> cu creste diferenLiatecrestele regiunii bazale sunt aproape paralele cu =anLul de fle iune sur> ce cre=te distanLa faL> de regiunea bcontinu?ndu-se f>r> nici o demarcaLie ce cele ale regiunii marginale. (atorit> acefapt, nu se formeaz> cele trei regiuni specifice desenului papilar digital =i, prin uneav?nd creste papilare care s> delimiteze aceste regiuni, nu se formeaz> nici delatr>g?ndu-si denumirea de adeltic.

Tipul arc poate prezenta dou> subtipuri: arc simplu =i arc pin.

Arc simpluHa arc simplu $fig.'%##, crestele papilare au forma unor linii curbat

form?nd o conve itate mai pronunLat> pe m>sur> ce se dep>rteaz> de baz>, unde

papilare sunt paralele cu =anLul de fle iune ce desparte falangeta de falangin>.

#2 9inisterul de interne ITratat practic de criminalistic> vol. 6G, +ditura 9inisterului de 6nterneEucure=ti 13 )-13BA, pag.#)#" 9inisterul de interne ITratat practic de criminalistic> vol. 6G, +ditura 9inisterului de 6nterneEucure=ti 13 )-13BA, pag.#)-'B## 9inisterul de interne ITratat practic de criminalistic> vol. 6G, +ditura 9inisterului de 6nterneEucure=ti 13 )-13BA, pag.#

2'


26/109


@ig.'

Mn funcLie de forma, diri/area =i caracteristicile crestelor papilacest subtip prezint> mai multe variet>Li: arcuri paralele, lipite dreapta, lipite st?laL lipit dreapta =i cu laL lipit st?nga.

entru subdivizarea acestor variet>Li, se va Line seam>,


27/109


- cu creste paralele, av?nd concav> faL> de =anLul de fl

falangetei4- cu creste paralele, dar prezint> o cicatrice.

#- Arc!ri lipite dreapta ?i arc!ri lipite st@ ga - cu creste lipite total4- cu creste prinse parLial4- cu creste neprinse $libere%4- cu creste ce prezint> cicatrice.

c- Arc!ri c! la lipit dreapta ?i arc!ri c! la lipit st@ ga&cestea sunt arcurile cu una sau mai multe bucle $laLuri% lipite de creste

trebui s> formeze delta =i au desc iz>tura spre st?nga $pentru arcurilelipit dreapta% =i spre dreapta $pentru arcurile cu laL lipit st?nga%, form?nd o de a desenului4 respectiv st?nga. Mn acest caz se are ri, contopiri% ri, contopiri% sau pe ambele laturi4

- cu un laL biliniar4- cu un laL triliniar4- cu un laL multiliniar4- cu un laL cu puncte bifurcat>4- cu un laL care are 4- cu laLuri duble4

2


28/109


- cu un laL concav> faL> de fle iune al falangetei4

- cu laL care prezint> o cicatrice.

Arc pinHa acest subtip, crestele papilare nu au o continuitate de la o latc>tre cealalt>, cu o direcLie mai mult sau mai puLin orizontal>, ci ele se ridic> bsus, form?nd un a vertical c>tre centrul desenului papilar $fig.)%#' . &cest a poate fi mic$1-2 mm%, dar poate a/unge =i la 1' mm. *restele papilare ce urmeaz> dup> acesopresc pe el sau un trepied, ce se aseam>n> cu deltele, se mai numesc =ipseudodeltice.&ceast> delt> aparent> nu este format> de limitantele care creeaz> cele trei regiuspecifice desenului papilar, deoarece nici .

@ig. )

Vi acest subtip prezint> variet>Li:

a- Arc pi clasic&cesta este format din creste care se ridic> brusc


29/109


Ha aceast> varietate crestele sunt lipite de a ul central, form?nd, de asemedelt> aparent> sau .

Mn afara celor prezentate mai sus la tipul arc se vol. 6G, +ditura 9inisterului de 6nterneEucure=ti 13 )-13BA, pag.)1, fig.'B

23


30/109


@ig. @ig.B

Mn funcLie de laLul central $laLul cel mai interior al figurii %,elementele caracteristice din interiorul s>u sau de pe braLele sale, aceste subtipu

prezint> mai multe$ariet97i:- centrul format dintr-un laL $bucl>% simplu $nucleu alb%4- centrul format dint-un laL $bucl>% care o linie $bagla

li iar 4- centrul format dintr-o bucl> ce dou> linii $bag etla

#ili iar 4- centrul format dintr-o bucl> care mai mult de tre

$bag ete%,la trili iar 4- centrul format dintr-o bucl> ce mai mult de tre

$bag ete%,la m!ltili iar 4- centrul format dintr-o bucl> care ,la c! i el ori #!to ierD 4- centrul format dintr-o bucl> ce un inel sau o butonier>,la li iar c! i el ori #!to ierD 4- centrul format dintr-o bucl> care ,la #i"!rcat 4- centrul format dintr-o bucl> ale c>rei braLe, dup> o scurt> dist

unesc, lu?nd forma unei rac ete de tenis,la rachetD 4- centrul format dintr-o bucl> care o bag et> de formsemn de ce alte dou> bucle de form> =i orientare,la !ri d!#le +paralele- 4

- centrul format dintr-o bucl> care alte dou> buclesuprapun,la !ri s!prap!se 4

"A


31/109


- centrul format dintr-o bucl> care dou> sau mai multeav?nd dou> sau mai multe bucle, av?nd c?te o bag et> ce dou> laLuri care au

comun,la !ri com! e 4- centrul format dintr-o bucl> ce dou> sau mai multe laLau o latur> comun>, av?nd ruia dintre ele c?te ola com! li iar 4

- centrul format din unul sau mai multe laLuri ce au un traseu deconcav> faL> de =anLul de fle iune al falangetei,la co ca& 4

- centrul format dintr-un laL =i un grupa/ de creste papilare recurb prinse n>toare laLurilor gemene% deasupra sau dedesubtul laLla !ri geme e 4

- centrul format dintr-o bucl> care mai multe figuri, form> nu poate fi Lile enunLate,la ereg!lat +eBcep io al-/

- desenul papilar c>ruia i se poate stabili subtipul, nu =i varietacauza unei leziuni $cicatrice%, situaLie ce va fi inclus> aparte4

Mn funcLie de caracteristicile Li se divizeaz> astfel:

- centrul format dintr-un laL simplu, av?nd unul sau mai multe butoniere pe: latura dreapt> la simpl! c! i el pe dreapta , latura st?ng> la simpl! c!

i el pe st@ ga , ambele laLuri la simpl! c! i el #ilateral 4- centrul format dintr-un laL simplu, av?nd una sau mai multe aderente $bifurc>ri, contopiri% la li iar #i"!rcat st@ ga ,ambele laLuri la li iar #i"!rcat #ilateral 4

- centrul format dintr-un laL liniar, av?nd unul sau mai multe butoniere pe: latura dreapt> la li iar c! i el dreapta , latura st?ng> la li iar c! i el st@ ga , ambele laturi la li iar c! i el #ilateral 4

Mn funcLie de m>rime, grupurile formate dintr-un laL biliniar, triliniar =imultiliniar se pot diviza dup> detaliile caracteristice, ca: inele, butoniere, bifurcar$contopire% etc., pe una, pe dou>, pe trei sau pe patru bag ete.

"1


32/109


C. Tipul cerc ?+ideltic3!

Ha impresiunile care fac parte din acest tip, crestele papilare urmcircular curbura falangetei =i, prin unirea cu punctul de plecare, dau na=tere la do

ung iuri situate Lile opuse. Mntre braLele acestor dou> ung iuri, cres papilare e istente se rotesc asem>n>tor unui v?rte/, de unde =i numele de cerc sauverticil $fig.3%.

&cest tip are regiunea central> a desenului papilar delimitat>, limitante: una superioar> =i alta inferioar>. &cestea prin unirea lorformeaz> cele dou> delte =i trei zone: bazal>, central> =i marginal>.

@ig.3

Mn funcLie de configuraLia crestelor papilare care formeaz> zocentral> a desenului, acest tip se , laLuri gemene contrare, combinat =i neregulat $nedefinit%.

(up> forma pe care o are creasta $crestele% nucleului central,subtipurile se subclasific> toarele variet>Li, astfel:

S!#tip!l circ!lar :- nucleul format dintr-un cerc succedat de un alt cerc,cerc!ri co ce trice 4

#B 9inisterul de interne ITratat practic de criminalistic> vol. 6G, +ditura 9inisterului de 6nterneEucure=ti 13 )-13BA, pag.)3-B2

"2


33/109


- nucleul format dintr-un cerc ruia se afl> un punct sau un fragment papilar, cerc cu punct4

- nucleul format dintr-un cerc succedat de o creast> $spiral>% lib prins> cu sensul de diri/are spre dreapta,cerc spiral dreapta , ori spre st?nga,cerc spiral

st@ ga 4- nucleul format dintr-un cerc ruia se g>se=te un puun fragment papilar, succedat de o creast> $spiral>% liber> ori prins> cu sensul dreapta sau st?nga,cerc c! p! ct spiral dreapta saucerc c! p! ct spiral st@ ga 4

- nucleul format dintr-un cerc, cu sau f>r> punct, succedat de creform> neregulat>,cerc ereg!lat .

S!#tip!l spiral :- nucleul format dintr-o creast> spiral> diri/at> spre dreapta,#ideltic spiral

dreapta , sau st?nga,#ideltic spiral st@ ga 4- nucleul format din dou> creste spirale ale c>ror capete se opunceluilalt ori pornesc din acela=i loc, ambele av?nd acela=i sens de diri/are, d

#ideltic spiralD d!#lD dreapta , sau st?nga,#ideltic spiralD d!#lD st@ ga 4- nucleul format dintr-un laL ale c>rui braLe se rotesc ca o spiral> d

sensul spre dreapta,#ideltic la spiral dreapta , sau spre st?nga,#ideltic la spiral st@ ga .

S!#tip!l o&oidal . Nucleul este format dintr-o creast> sau mai multe, are au aspectul unui ov

&cesta la r?ndul sau se poate divide,

se prind mai multe creste papilare, ce formeaz> un desen papilar asemunei rac ete de tenis. Vi acesta la r?ndul s>u se poate divide vertical>, rac et> dreapta rac et> st?nga.

S!#tip!l la !ri geme e . Nucleul este format din laLuri $bucle% centrale, independente, ale c>ror b urm>toarele variet>Li:- centrul format din laLuri $bucle% independente, av?nd pe cele as

de concavitate, iar pe cele descspre st?nga figurii,#ideltic la !ri geme e co ca&e dreapta , sau aceea=i form> ce c

""


34/109


precedent> cu buclele ascendente orientate spre st?nga =i cele descendente spre #ideltic la !ri geme e co ca&e st@ ga 4

- centrul format din laLuri $bucle% independente, av?nd pe cele asspre dreapta figurii, urm?nd o traiectorie vertical> faL> de linia de baz>, iar

descendente spre st?nga,#ideltic geme e rectili ii dreapta , ori aceea=i form> cu c precedent> cu laLurile ascendente . Mn funcLie de parte rac eta $sus sau /os% ave#ideltic

geme e rachetD dreapta =i #ideltic la !ri geme e rachetD st@ ga . Mn cazul #ideltic la !ri geme e rachetD#ili iarD 4

- centrul format dintr-ul laL $bucl>% urm?nd o curb> de concavitgrupa/ de creste ce dau aspectul unui laL fals =i acre au diri/area spre dreapta,la #idelticasce de t co ca& , iar c?nd este diri/at spre st?nga,la #ideltic desce de t co ca& .

S!#tip!l com#i at .Mn acest subtip se includ urm>toarele variet>Li:- centrul format din dou> laLuri $bucle% din care unul are form>

iar dup> modul de diri/are $dreapta sau st?nga% va fi:#ideltic #!%! ar dreapta 4 respectiv#ideltic #!%! ar st@ ga 4

- centrul format dintr-un laL $bucl>% de tip monodeltic =i o form pin,#ideltic "ormat di tr.! adeltic ?i ! mo odeltic .

". Tipul com+inat ?polideltic3!@

&cest tip cuprinde dactilogramele digitale care au mai mult de ddelte $trideltice sau uatrdeltice% $fig.1A%'A. Mntotdeauna aceste dactilograme suntrezultatul combin>rii unei forme de tip monodeltic cu un bideltic sau un bideltic cforme monodeltice.

@iind un tip foarte rar, nu se divide sau subdivide Li.

#3 9inisterul de interne ITratat practic de criminalistic> vol. 6G, +ditura 9inisterului de 6nterneEucure=ti 13 )-13BA, pag.B2'A 9inisterul de interne ITratat practic de criminalistic> vol. 6G, +ditura 9inisterului de 6nterneEucure=ti 13 )-13BA, pag.B2, fig.1"

"#


35/109


@ig.1A

,. Tipul amorf %1

Tipul amorf cuprinde dactilogramele digitale care au crestenesistematizate pe regiuni. *aracteristica const> a creste papilare, de unde Li care au determinat divizarea lor :a- S!#tip!l simia (+ste constituit din desene papilare digitale ale c>ror creste , s>tur> comun> cu celelalte tipuri. 7emarcat> pentru prima dat> tre * arles @ere care a descris-o astfel: I(e la baza falangetei pornesc din acela= punct dou> feluri de linii, unele paralele cu pliul articular, altele elipsoidale cu v? plasat aproape de e tremitatea degetului. &ceste linii circumscriu un spaLiu de lindrepte verticale =i oblice faL> de a ul longitudinal al degetului =i sunt dispuse


36/109


creste se succed neregulat, iar uneori sunt pres>rate cu sectoare punctiforme, cre?aspectul unei dantele, de unde =i denumirea subtipului.

c- S!#tip!ri a ormale(

(esenele papilare ale acestor subtipuri nu se pot asimila dou> degete lipite la o m?n> mai multe degete, mai ales =a

=aselea deget poate lua na=tere prin diviziunea altui deget, sau poate fi complet s

6n regiunea digito-palmara, pot fi intalnite creste cu aspect de arcuri, de lasimple, laturi duble si delte 4$nu se vor intalni in aceasta regiune creste papilare sde cercuri, spirale sau alte forme caracteristice nucleului amprentelor digitale%. 6ipotenara, liniile papilare pot fi intalnite sub forma de arcuri, laturi, cercuri sau alcaracteristice nucleului unei dactilograme digitale. 6n regiunea tenara, crestele pamai des intalnite sunt in forma de arcuri 4 se mai pot gasi si laturi, spirale, precumforme, insa izolate.

(esenele papilare ale degetelor piciorului au varietate foarte mare si pot prtoate formele e istente pe falangete. *a si in cazul regiunii metatarsofalangiene, sicampul papilar al regiunii metatarsiene pot fi intalnite variate forme de laturi simpduble, linii spirale, arcuri si c iar delte. 6n regiunea tarsiana se gasesc creste reletiorizontale care se bifurca, se intrerup, se contopesc sau formeaza mici butoniere 4

e ceptional pot fi intalnite si laturi. *ampul papilar din regiunea calcaiului, are un omogen care se caracterizeaza prin creste papilare orizontale cu multe intreruperisi contopiri 4nu vor fi intalnite niciodata in aceasta regiune creste papilare sub forarcuri, laturi sau linii spirale.

2.Rele$area urmelor papilare

2.1 C9utarea 8i descoperirea urmelor papilare la fa7a locului.(escoperirea urmelor presupune o cercetare sistematic> =i am>nunLit> as>v?r=irii infracLiunii, prin observarea nemi/locit> sau cu a/utorul unor mi/loac

adecvate. +a include activit>Li distincte: c>utarea urmelor =iurmelor.

Frmele digitale se caut> cu mult> atenLie pentru c> sunt de dimensiununeori reproduc?nd doar fragmente ale desenelor papilare, care abia se pot obse

")


37/109


c>utarea urmelor este necesar> o precauLie deosebit> pentru a nu se l>s> propriia nu se =terge, din neatenLie, cele care aparLin f>ptuitorului.

Se impune stabilirea locurilor de acces al autorului =i a drumului parcurscriminis de acesta sate, c?t =i pentru ca ele s> poat> fi c>utate =i descoperite orrapid.(ac> este spart> o u=>, urmele trebuie c>utate pe broasc>, pe m?nerele u=

imediata lor apropiere =i trunde f>ptuitoreste spart> o fereastr>, se caut> cu atenLie deosebit> buc>Lile de geam spart, ptuitorului. Euc>Lile de geg>sesc utate =i e aminate pentru a se stabili dac> provinfereastra =i dac> au urme digitale.

e sticl> =i pe porLelan, de obicei r>m?n urme digitale clare. (ac> infracconsumat b>uturi spirtoase rile pot, de asemenerezultate satisf>c>toare c iar de precauLie =i-=i scoatFrmele digitale se caut> pe sticla cu b>utur> alcoolic>, pe vase, pa are sau c>ni dori de porLelan, folosite de infractor pentru turnarea b>uturii.

Ha instalaLiile electrice este necesar s> se cerceteze toarele, p /urul acestora =i becurile care au fost de=urubate parLial sau total de c>tre f>ptui

Se pot g>si urme digitale pe obiectele pe care f>ptuitorul le-a adus =i le-a luitat etc'2 .Mn condiLii favorabile, urmele pot fi descoperite =i pe suprafeLe aspre, pe

la c>minte, pe ruf>ria scrobit>, pe Les>turi fine, pe man=ete, ziare aminarea mobilei nu trebuie s> se piard> din vedere locurile pe care f>ptuito putut atinge prin scoaterea sertarelor, prin mutarea unui obiect =.a.

* iar ptuitorul lucreaz> cu m?inile nu=ate, la faLa lor>m?ne urmele sale papilare. Mn timpul mut>rii obiectelor grele din interior, m>s> alunece, s> se rup> sau s> fie at?t de desc ise la locul de , tur> s> r>m?n> urma unei p>rLi a palmei. &cest fapt atest> c> nu trebrenunLe la c>utarea urmelor papilare, c iar =i atunci c?nd s-a a/uns la conclinfractorul a operat cu m>nu=i. Mn aceast> situaLie trebuie s> intervin> ifantezia =i e perienLa celor care au misiunea de a efectua cercetarea la faLa locue emplu, dac> infracLiunea s-a comis lduroas> este greu de preautorul a venit pe strad> cu m?inile nu=ate, de aceea se impune ca urmeles> fie c>utate la etc.

'2 Gezi 6. *ora, +. 5acea, op. *it., pag 12", + Stancu, op. *it. pag 1'2

"


38/109


39/109


Frmele papilare dispar foarte repede sub acLiunea aerului uscat =i caldrazelor solare directe. (e aceea la efectuarea cercet>rii locului faptei fie relevate c?t mai repede sau s> fie ap>rate de lumindirect>.

2.2 Re)uli preliminare rele$arii urmelor papilare 7elevarea urmelor papilare face parte din etapa descoperirii acestora 4

descoperirea urmelor papilare ...include in principal doua activitati distincte : caurmelor si relevarea urmelor !.'"

7elevarea urmelor papilare este operatia te nico-criminalistica prin care urinvizibile sunt puse in evidenta cu a/utorul unor substante sauprocedee fi&ice oric*imice.'#

6nainte de a intreprinde orice alta ativitate, in ce priveste etapa relevarii ur papilare, ne vom asigura mai intai ca sunt respectate aceste conditii :

a% urma se releva numai atunci cand obiectul este uscat in intregime.'' b% la efectuarea *[email protected]. in aer liber e necesar ca urmele sa fie relevate catrepede sau sa fie aparate de lumina solara directa deoarece dispar foarte repede suactiunea aerului uscat si cald sau a razelor solare directe. 9ai trebuie avut in vederfactor de alterare a urmelor papilare si ploaia dar este de retinut ca si in conditiile ploi usoare sau a zapezii, unele urme se pastreaza neasteptat de bine. ')

c% daca obiectele pe care se pot gasi amprentele papilare se afla in aer libg eata sau in zapada- ele vor fi dezg etate incet, asezandu-se intr-un vas in asa fel apa murdara provenita din topire sa nu se scurga peste urma si sa nu o distruga 4

totodata, inainte de a se introduce obiectul intr-o incapere incalzita, se va razui decu cea mai mare precautie, cat mai multa zapada sau g eata.d% un obiect umed, se usuca prin actiunea aerului la temperatura obisnuit

camerei.e% nu trebuie e aminat niciodata un obiect rece si nu trebuie relevata o urm

papilara de pe un asemenea obiect.'*ele reci, mai ales cand sunt de metal, se vor fine catva timp in incaperea

va avea loc operatia de relevare pentru a a/unge la temperatura mediului ambiantractica a demonstrat ca cele mai bune rezuitate se obfin la temperaturi depeste

1 C.

'" Tratat ractic de *riminalistica 4 vol. 1, 96, 13 )'# Tratat ractic de *riminalistica 4 vol. 1, 96, 13 )'' +milian Stancu *riminalistica 4 vol. 1,editia a "-a4 +ditura &ctami , Eucuresti 1333') +milian Stancu *riminalistica 4 vol. 1,editia a "-a4 +ditura &ctami , Eucuresti 1333

' +milian Stancu *riminalistica 4 vol. 1,editia a "-a4 +ditura &ctami , Eucuresti 1333

"3


40/109


f% cand urmele se gasesc pe obiecte aflate intr-o incapere rece, pentrue aminarea lor , aceasta va fi in prealabil incalzita, dar nu prea repede , caci e ista pericolul ca obiectele purtatoare sa se aburesca.

g% folosirea lampii portabile de radiatii F.G., aflata in trusa criminalistica

unei surse incidente de lumina puternica, in conditii de intuneric, in incaperi, ram procedeul cel mai indicat pentru descoperirea urmelor papilare, el permitand sicunoasterea starii urmelor, astfel incat sa se poata alege corect mi/locul de relevaa risca distrugerea acestora.

% determinarea vec imii urmelor papilare, reprezinta o problema importacare se tine seama atat in procesul descoperirii, cat si in cel al relevarii urmelor papilare$de e emplu, relevarea unei urme proaspete de circa o ora, prin prafuire, psa conduca la alterarea urmei datorita imbacsirii%. Stabilirea vec imii se face in fde factori variati si este uneori relativa $ pe portelan, sticla, suprafete netede, lustsau lacuite, urmele papilare pot fi pastrate c iar ani de zile, in vreme ce artia le pastreaza doar cateva ore%.(eterminarea vec imii apro imative a urmelor papilare debuteza din momendescoperirii lor, dar ea continua pana in momentul e pertizei dactiloscopice.

Sub raport et nic criminalistic, determinarea vec imii urmelor papilare, nu presupune o operatie distincta, ci o folosire selective a unor procedee de relevare,mici portiuni, care sa ofere indicii asupra acestora. i% e suprafefele uleioase sau siropoase, nu este recomandata pudrarea.

/%(aca urmele sunt create prin destratificarea prafului de pe obiectu/ puatunci folosirea pensulei este contraindicata. transferul cu o folie adeziv

fotografiereadirectadevin operatiuni obligatorii.entru ca urmele de maini sa redea intr-un mod evident detaliile desenelor

papilare, substanta depusa de maini, in urma de stratificare, trebuie sa indeplineasurmatoarele conditii:

a% sa se depuna intr-un strat foarte subtire4 b% structura substantei sa fie foarte fina, pentru a putea reda cele mai mic

ale desenelor papilare4c% sa se desprinda usor de pe suprafata mainilor pentru a se depune la cea

usoara atingere cu obiectul4d% suprafata obiectului pe care se formeaza urma de stratificare trebuie sa

un anumit grad de absorbtie, pentru ca urma papilara sa nu fie nici absorbita desuprafata, dar nici sa nu se scurga de-a lungul ei4

e% suprafata pe care se formeaza urma de stratificare trebuie sa fie cat maneteda, pentru a lua in mod continuu contact cu structura desenelor papilare si ast poata reproduce detaliile acestora.'B 'B *amil Suciu *riminalistica ! 4 +ditura (idactica si edagogica, Eucuresti 13 2

#A


41/109


2. Noi elemente de te*nica si noi metode si posi+ilitati de rele$are aurmelor papilare

(escoperirea urmelor papilare si relevarea acestora pot fi caracterizate drunele dintre cele mai dinamice domenii ale te nicii criminalistice sub raportul perfectionarii stiintifice. Sunt semnificative in acest sens noile metode c imice derelevare a urmelor de maini ori de descoperire a lor pe baza dispersiei luminoase,inclusiv a laserului.

reocuparile de imbunatatire a procedeelor de descoperire si relevare a urm papilare se inscriu in conte tul general de perfectionare a metodelor de identificar persoanelor, fiind specifice tuturor serviciilor de criminalistica din lume 46NT+7 KHFH organizand in ultimii ani'3 colocvii pe aceasta tema la sediul sau de laSaint-*laud, avand ca tema identificarea persoanelor si urmelor, precum si alte prde politie stiintifica.6n prezent asistam la o largire a gamei produselor destinate relevarii urmelatente, firme specializate in producerea unor materiale de te nica criminalistica, csunt, de e emplu, laboratoarele americane de cercetare a urmelor S67*06+ !, @&F7KT !, sau firma austriaca @KH6+N GK5+H !, pun la dispozitie noi proavand la baza aceleasi substante, carora insa li se adauga si altele $de e emplucianacrilatul sau micrioparticulele de disulfat de molibden%. entru pudrare se mafolosesc si pulverizatoare speciale sau spra;-uri, indeosebi pentru suprafete mari.

Fn procedeu modern de relevare a urmelor latente, indeosebi a celor dispu

artie, consta in metalizarea intr-o camera vid. rocedeul este destul de laborios sirelativ costisitor intrucat presupune de e emplu evaporarea unui amestec de aur-cavaporii aderand selectiv la urma crestelor si a santurilor papilare, a dat rezultate fo bune, inclusiv pe suprafetele cu asperitati, de genul caramizilor.

Fn procedeu de imbunatatire a calitatii fragmentelor urmelor digitale, elabde specialisti romani, il reprezinta prelucrarea imaginii urmei prin intermediul uninstalatii electronice denumita Kptimoscop !.

K metoda particulara de relevare a urmelor latente de pe un suport te til, se bazeaza pe marcarea cu izotopi radioactivi a proteinelor din sudoare, evidentiereadetaliilor desenului papilar realizandu-se prin autoradiografiere.

Relevarea urmelor de maini de pe pielea umana. 7elevarea urmelor de mainide pe pielea umana- de neconceput pana acum cativa ani- este in prezent posibiladatorita unor reactii c imice, care dau cele mai bune rezultate, cu toate ca incercarfacut si cu radiatii rontgen sau cu iod.9etoda este aplicata curezultate bune si in tanoastra putand fi indicata fara retinere in vederea descoperirii urmelor de maini ,

'3 +milian Stancu *riminalistica 4 vol. 1,editia a "-a4 +ditura &ctami , Eucuresti 1333

#1


42/109


catre organele /udiciare.)A K metoda recenta consta in tamponarea pielii cu o solutie locul unde se presupune ca se afla urmele papilare dupa care se aplica un folio custrat reactiv ce va fi ulterior incalzit.

rocedeele de relevare a acestei categorii de urme papilare sunt variate. Fn

bazeaza pe reactii c uimice, cum este si cazul celor folosite la noi in tara, altele sunatura fizica. Specialistii /aponezi au reusit relevarea si ridicarea unei urme digita pe gatul unei persoane sugrumate, dupa un interval de noua ore de la instalarea m)1

Relevarea prin metode optice. 7elevarea prin metode optice constituie unansamblu de metode noi in materie, bazate pe te nici de varf, aplicate la specificudescoperirii urmelor papilare. (intre acestea, un loc prioritar il detine folosirea las7adiatia de tip laser$laser de argon% este proiectata lateral, oblic, sub un ung i de#' o, determinand aparitia unei fluorescente specifice anumitor substante secretate glandele sebacee$riboflavina%. Ha nevoie, fluorescenta poate fi intarita prin tratanin idrina. (e remarcat ca procedeul nu este distructiv $se foloseste o radiatie lase /oasa putere% putand fi reluat de mai multe ori. rocedeul, pus la punct de specialcanadieni, a permis relevari de urme cu o vec ime de noua ani, aflate pe filele une6n prezent, firma americana *769+S*K + ! a pus la punct o instalatie laser portabila, destinata relevarii urmelor latente, nu numai papilare, inclusiv depistarifalsuri.

K alta metoda o constituie dispersia luminoasa a unei raze de lumina incid proiectata spre suprafetele purtatoare de urma. 6maginea urmei se obtine prinintrmediul unor filtre electronice. rocedeul prezinta un dublu avanta/: nu este distsi permite fi area imediat , prin fotografiere sau pe banda videomagnetica a urmei

Frmele invizibile pot fi scoase in evidenta cu a/utorul mi/loacelor te ncriminalisticei "! ctie de at!ra o#iect!l!i primitor$ folosindu-se tratamente opticmecanice sau c imice.

2.# +tape si tratamente pentru relevarea urmelor papilare

&. Tratamentu6 optic6nainte de aplicarea oricarui tratament, obieetele si locurile unde se presup

infractorul a lasat urme sunt e aminate cu oc iul liber sub actiunea unor surse de lalba diri/ata si sub diferite ung iuri de incidenta. *a surse de lumina pot fi folanterne, reflectoare, ferestre sau c iar oglinzi pentru reflectarea razelor solare.)A +milian Stancu *riminalistica 4 vol. 1,editia a "-a4 +ditura &ctami , Eucuresti 1333)1 +milian Stancu *riminalistica 4 vol. 1,editia a "-a4 +ditura &ctami , Eucuresti 1333

#2


43/109


6n cazul obiectelor transparente, este indicata e aminarea prin transparenmulte ori aceste e aminari sunt satisfacatoare si se pot finaliza cu observarea cfotografierea urmelor in starea in care au fost lasate. 6maginile urmelor obtiacest fel sunt de regula de calitate superioara si pot fi folosite in e aminarile porosc

Fneori, componentii c imici ai urmelor papilare latente si o serie de elem poluante emanate de mediul incon/urator care contamineaza amprentele pot devfluorescente sub actiunea unor surse de lumina speciale. &ceasta fiuorescenta pvizibila cu oc iul liber sau poate aparea cand se folosesc filtre, detectoare curadiatii ultraviolete $F.G.% sau infrarosii $6.7.%. 6n general, este convenabile citarea suprafefei e aminate cu o sursa de lumina cu lungime de unda scurta:ultravioleta sau bleu-verde. Kbservarea trebuie atunci facuta prin intermediulfiltrelor care permit numai trecerea radiatiilor cu lungimi mari de unda. &cestetratamente pot accentua fluorescenta sau pot crea fluorescenta amprentelor oe cita fluorescenta suportului primitor, perrnitand astfel evidentierea urmelor pmarirea contrastului fata de fond.

6n activitatea criminalistica, fluorescenta poate fi obfinuta cu a/utorul lamde radiatii ultraviolete, a surselor universale de lumina special construite plaboratoarele de criminalistica $din care cele mai cunoscute sunt ,, oli6ig tR,,*rimescopR-ul% ori cu a/utorul laserelor.

&ceste surse de lumina se pot folosi atat la e aminarea amprentelor netra prin procedee fizice sau c imice, cat si a celor care au fost supuse unor astfetratamente.

&mprentele netratate colorate de substante ca: cerneala, grasimi sau deterg

vor prezenta sub tratament optic fluorescenta mai puternica. Suprafetele de martie, materiale plastice si altele, prezinta o fluorescenta a fondului mai puterdecat a urmei, aceasta a/uta insa la intarirea contrastului amprentelor contaminasange.

6n cazul urmelor relevate prin pudrare sau tratate cu substante c imifluorescenta este in principal un mi/loc de marire a sensibilitatii detectiei si de sporcontrastului.

*ompozitia c imica a urmelor papilare latente, indiferent de elemente poluante si a suporturilor pe care acestea raman, face necesara utilizarea ulungimi de unda $culori% ale luminii adecvate pentru e citarea fluorescentei.

K substanta luminiscenta nu are fluorescenta decat daca este e citata de de lungime de unda adecvata.

(aca sub actiunea luminii folosite nu se produce nici o fluorescenta, inseca urma nu contine nici o componenta fluorescenta sau ca raza utilizata nu esteori ca amprenta se confunda cu suportul. Sc imband lungimea de unda. se poatefluorescenta amprentei fara e citarea fondului sau viceversa.

&mplificand puterea sursei luminoase, o urma slaba poate deveni vizib

#"


44/109


@iltrul ales pentru detectarea sau fotografierea urmei trebuie sa opre lama imum lumina accidentala si sa nu ascunda fluorescenta. Sc imbarea filtre6oraduce efecte variabile pe contrastul amprentei. @iltrele cu ,,banda pasantaRdisocieze urma de fond cand fluorescentele acestora sunt de lungimi de

diferife.+ ista trei categorii de baza in materie de surse luminoase: X lasere care produc una sau mai multe raze tintr-o parte a spectrului4 X laseri colorati, reglabili sau cu o gama larga de lungimi de unda4 X lampi de inalta putere cu filtre care opresc lungimile de unda $scurta

sau lunga% si cu filtre cu ,,banda pasantaR.+ ista laseri cu o igen, cu cristale, cucolorantilic izi, cu enon.*el mai utilizat tip de laser este Laser!l c! argo ( Haserele de acesl tip au

putere variind Tntre 2AA miliQati si # si emit intre #BB si '1#,' nanomSistemele mult mai puternice $1A X 2A % emitand in # benzi de ultraviolet $""'1,1 X "'1,# si ")B,B nanometri% si in 1A benzi vizibile $#'#,' X '2B, nanome permit detectarea unei varietati mult mai mari de substante fluorescente, precucontaminarilor foarte slabe.

&u fost fabricate numeroase varietati delampi c! arc c! Be o avand consumurienergetice intre ' pana la mai multi iloQati. +le produc un ansamblu de spectluminoase cuprinzand surse ultraviolete $F.G%, vizibile $G6S% si infrarosii permit atasarea filtrelor necesare.

*ateva tipuri $polilig t si crimescop% au fost special adaptate pentru cerclocului savarsirii infractiunii si e aminarea urmelor papilare.

e timpul folosirii acestor surse de lumina este obligatorie purtarea oc elade protectie prevazuti cu lentile filtrante adaptate aparatului utilizat. &tat laserellampile de inalta putere sunt prevazute cu sisteme de filtre optice pentru dirfasciculului luminos.

entru e aminarea urmelor in radiatii infrarosii, se utilizeaza un ansamcompus din videocamera si ecran compatibile cu spectrul infrarosu.

E. Tratamentul mecanic*olorantii actioneaza prin aderenta fata de grasimea si transpiratia cont

de urmele lasate de degete, palma sau planta ori pot intra in reactie cu unele saruriaminoacizii ce e ista in transpiratia din urme.

##


45/109


6naintea aplicarii oricarui procedeu de relevare cu substance fluorescurmelor papilare latente, trebuie studiate obiectul si urma descoperita pe el penalege cea mai buna procedura de urmat.

Tratamentul mecanic al urmelor papilare latente poate fi realizat prin

metode devenite clasice: pudrarea $prafuirea% si afumarea.Y P!drarea sa! pr!"!irea+ste procedeul eel mai raspandit si se poate realiza fie prin m

electrostatice, fie prin aplicarea cu a/utorul pensulelor de origine diversa. + ista pdin par animal $veverita, /der, puf de gasca, marabu, strut etc.%, din fibra de pensule magnetice.

+ficacitatea procedeului este variabila, in funcfie de natura pudrei folosnatura suportului, de calitatea pensulei, de e perienta te nicianului si de gri/a cu ce ecuta operatia.

udrarea se utilizeaza ca regula generala, pentru tratarea suprafenetede, neadezive si numai in unele cazuri pe suporturi poroase cum ar fi artia. te nica rapida si economica ce poate fi pusa in aplicare imediat la fata locului.

Te nica aplicarii presupune mai intai efectuarea unei incercari pe o paobiectului tratat, incarcarea pensulei cu putin praf si miscarea acesteia in crestelor papilare in timpul pudrarii. (upa aparitia urmei se recomanda o scurta pauscare, urmata de indepartarea surplusului de praf.

Substanfele intrebuintate la relevarea urmelor digitale prin prafuirenumeroase. (intre ele se pot enumera: carbonatul bazic de plumb $ceruza%, paluminiu 666, pudra de argentorat, pulberea de fier redus cu idrogen,pul+ereade grafit, pudra de negru de fum, 7osu de Sudan 666, antracen, o ina, funingine de camfofluorescente de diferite culori.

Se mai pot folosisi diferite amestecuri ca, de e emplu: o id de fier si umo id de cupru si colofoniu,salicilatde sodiu si amidon, o id de zinc si colofoniu, biode mangan Zi talc sau grafit, negru de fum cu licopodiusi cuart.

Tre+uie subliniat faptul ca in realitate numarul substantelor ce se pot folosfoarte mare, culoarea lor fiind la fel de variata. Se poate indica drept regula ccolorant, pentru afifolositBtrebuiesa indeplineasca urmatoareleconditii:

X safie aderent $lipicios%4 X sa fie uscat $an idru%4 X sa fie in stare de pulbere foarte fina $pudra%.rafuirea unei urme invizibile se face cuo anumita substanta, in functfe

culoareasi natura obiectului pe care se gaseste urma. Se alege intotdeauna pudra o culoare care sa fie in contrast fata de cea a obiectului in cauza. *and obiectul metal si are culoarea alba se poate intrebuinta 7osu de Sudan ori negru de fum.

#'


46/109


obiectele dinportelanBfaianta, pantofi de culoare alba, nailon alb, prafurile mindicate pentru relevarea urmelor digitale suntne)ru de fumsi pulberea de aluminiu.

entru urmele invizibile de pe obiectele incolore $sticla, celofan etcintrebuinteaza, in general, carbonatul bazic $ceruza%. Serecomanda ca ceru&asa fie

presarata pe suprafata suportului. unde, datorita greutatii sale, se lipeste de papilare. (upa aceasta, cu a/utorul pensulei se indeparteaza surplusul de pudra si udigitale vor ramane colorate in alb.

udrarea cu pensuta poate fi efectuata mai ales cand suprafata purtatoare dea obiectului este orizontala. 6n cazul in care suprafata purtatoare de urme norizontalasi obiectul nu poate fi miscat din cauza volumului sau a greutatii sae emplu, un autoturism, o soba de teracota, unsifonier etc.%, atunci este indicat pulberea sa fie pulverizata, inlocuindu-se astfel actiunea greutatii proprii a subst presiunea pulverizatorului, dupa care curatarea ei de surplusul de colorant se efetot cu pensula.

entru metalele cu suprafata aspra $laminate, for/ate etc.% se utilizeazagalbena fluorescenta.

Fneori, urmele digitale raman usor sau partial o idate. 6n asemenea catrebuie manifestata precautie la alegerea substantelor colorate, cel mai indicafolosirea pulberei de aluminiu, pentru a nu se risca distrugerea.

Frmele proaspete, lasate pe artie, pot fi uneori relevate prin prafuirefara pensula. *a e ceptie se foloseste pensula magnetica numai in cazul util pulberilor magnetice. 6n cazul celorlalte pudre, artia se prinde cu m precaulie cu penseta de margini, pentru a nu se crea urme noi, si se misca fel incat praful, care s-a presarat deasupra, sa se plimbe pe toata suprafafa entru relevarea urmelor de pe artie, cea mai indicata pudra este amestecu

negru de fum cu cuart $sessand% si licopodiu in urmatoarele proportii: 1" g negru de fum, " g cuart. $sessand% si 'A glicopodiu $1DB [ "

9ai pot fi folosite si alte substante ca de emplu : pulberea dealuminiu, mai ales pentru urmele papilare vec i, negru de fum, iar in cazurrare 7osu de Sudan 666.

7elevarea urmelor de pe artie se mai poate face si prin metoda prafiod. Se pune pe suprafata artiei o cantitate de pulbere de iod, amestecat cuin proportie de 2'C iod si 'C amidon, apoi se misca artia pana cand urmelerelevate de culoare bruna.

ulberea de iod cu amidon care se numeste impropriu si amidon iodat, s prepara astfel: se piseaza o parte din cristalele de iod pana ce se transforma in pulbere fina, apoi se amesteca uniform cu alte trei parti de faina de amidon. ulbastfel preparata poate fi utilizata 2-" luni, dupa care se prepara alta proaspata.

#)


47/109


6n afara de artie mai sunt si alte obiecte in cazul carora nu se poate pensula dactiloscopica obisnuita $obiecte de cauciuc, lemn, piele, pereti etc.%obisnuita coloreaza atat fondul cat si urmele, astfel ca acestea nu se mai pot deoasemenea situatii se foloseste pensula magnetica. +a este formata dintr-un m

cilindric fi at intr-un maner. 9agnetul se introduce tntr-o pulbere fina de fier redidrogen. ulberea se aduna la polul magnetului dupa directia liniilor de flimbata pe suprafata cu urme papilare, pulberea adera doar la urmele cres

fondul ramanand curat in ma/oritatea cazurilor.

ensula magnetica nu poate fi folosita pentru relevarea urmelor de pe supracu grasime si de pe obiectele feromagnetice $fier, otel, fonta%.

(e asemenea, si in cazul incendiilor la care s-au folosit substante inflamabcazul unor furturi de piese auto sau de alimente, unde raman urme pe suprafete guleioase, acestea nu se mai pot releva cu pensula pentru ca se imbacsesc.

6n astfel de situatii, pentru relevare se recomandaclor!ra de pl!m# care da rezultatla prelucrarea suprafetelor grase, mai ales la piese de masini, obiecte din bac elita, d plastice, sticle si bidoane de ulei sau petrol, obiecte si aine din piele cu suprafete gr Nu trebuie scapat din vedere, ca aceasta pudra este foarte to ica si are actiune indeasupra organismului X c iar si in doze mici X poate provoca to icitate cronica. (e aclocul unde se lucreaza va fi bine aerisit, cele mai indicate fiind nisele c imice cu tira prin sistem mecanic de ventilatie.

rocedeul de relevare cu clorura de plumb esteurmatorul in primul rand substantse usuca bine si se piseaza pentru a fi ca o pudra fina uscata $de altfel aceasta reco

este valabila pe tr! toate p!drele rele&a te-( &poi, pudra se introduce intr-un recipient cse ataseaza la pulverizatorul de pulbere. Krificiul tubului de pulverizare se tine la o de 1AA-"'A mm de urma si inclinat la #'\ fata de aceasta. Se va avea in vedere ca / pudra sa treaca aproape razant peste varfurile crestelor urmei $care reprezinta santur

raful relevant actioneaza asupra crestelor papilare din stratul de grasime sau ucare le face rezistente, iar procesul consolidarii desenului continua si dupa termrelevarii. (upa evidentierea urmelor, suporturile respective vor filasate la temperaturacamerei o perioada de 2# ore, timp in care urma desenului papilar se consolideazacest stadiu, poate fi fotografiat.

(upa o perioada de 1A&ileurma se solidifica atat de puternic incat factorii e teca: umezeala, praful, caldura etc. nu o mai pot distruge.

(upa cum s-a aratat, alegerea prafului pentru relevare depinde, in mare masuculoarea suprafetei pe care se gasesc urmele papilare.

(aca urmele se gasesc pe o suprafata multicolora, pe un ambala/ de tigari, ptablou in culori, pe o revista sau bancnota, pe obiecte de masa plastica etc., este necse utilizeze pentru relevare substance fluorescente. Frmele relevate cu astfel de pdevin vizibile la e aminarea sub actiunea radiatiilor ultraviolete.

#


48/109


6n afara de pudra galbena fluorescenta, despre care s-a amintit, dintre pucare devin fluorescente sub actiunea razelor ultraviolete se mai recomaantracenul, sulfura de zinc,ortosilicatul de zinc, o ina plus pudra de talc 'salicilatul de sodiu cu amidon, o idul de zinc cu colofoniu etc.

Frmele de pe metalele cromate sau nic elete nu se pot releva cu pudobisnuite, si de aceea cea mai indicata este funinginea de camfor sau de poli@uninginea se obtine prin arderea unei anumite cantitati de camfor ori polistic iar prin arderea unei lumanari fabricata pe baza de produse petroliere. Kbiectrece cu portiunea care cuprinde urma prin fumul ce rezulta cand acestea funinginea va adera la locul atins de crestele papilare. &poi cu pensula fina sesurplusul de funingine, iar urma va aparea relevata in negru.

C. TRATAMENTUL CHIMIC 6n afara tratamentului optic si mecanic, urmele papilare latente pot fi vizu

prin tratarea cu o serie de substante c imice in stare de vapori sau solutii. &cesttratament se aplica, de regula, in laborator si permite obtinerea de rezultatespectaculoase. K serie de te nici de relevare c imica pot fi folosite la locul faptei icazul obiectelor mici pe care se gasesc urme vec i sau atunci cand se utilizeazavaporizarea.

Te nica vaporizarii este cunoscuta de specialisti sub denumirea de aburire

Aburirea cu vnpori de iod 9etoda este bazata pe aceea ca vaporii de iod adera repede pe substante

organice. Substanfele organice, e istente pe suprafafa pielii si care lasa urme digitale, secoloreaza deosebit de intens cu iod. 9etoda prelucrarii se foloseste, de obicei, la relevurmelor lasate pe artie sau pe perete.

(ezavanta/ul releviirii cu iod a urmelor consta in faptul ca ele dispar destul derepede: uneori de abia se reuseste fotografierea lor. entru a nu mai dispare, urma releiod va fi tratata cu o pasta de de trina. Se va lua pasta cu degetul si se trece peste urmarelevata, usor, fara a se freca, astfel ca la suprafata sa adere un foarte stibtire, si atuntcva capata o culoare intensa, albastru-violet. Frma astfel prelucrata este durabila, insa imei se gaseste intr-un strat de pasta si pentru acest motiv artia nu trebuie sa fie supusa uneiactiuni vatamatoare $sa nu fie indoita, frecata sau umezita%. Se poate folosi si pelicanoalba de lipit%.

&burirea cu iod este ineficace in cazul urmelor vec i, fiind foarte corosiva psuporturile metalice.

#B


49/109


Aburirea cu vapori de acid fluorhidricrocedeul se poate aplica numai in cazul urmelor papilare ramase pe sticla

bazeaza pe actiunea corosiva a acidului fluor idric asupra sticlei,conform reactiei:SiK2 [ )0@ 8 $Si@$/%02 [ 20,KSuprafata sticlei acoperita cu grasime lasata de crestele papilare nu este ataca

acidul fluor idric, in timp ce spatiile dintre creste sunt atacate iar sticla devine aici m&burirea se realizeaza prin simpla asezare a portiunii de sticla purtatoare d

papilare deasupra unui vas din material plastic in care s-a introdus acid fluoconcentrat, astfel incat vaporii dega/ati sa vina in contact cu sticia.

Timpul necesar relevarii este de ma im ' minute. (upa aceasta, sticia se spala cuapa din abundenta, iar apoi se usuca cu artie de filtru sau cu o carpa.

6n lipsa acidului fluor idric concentrat, se poate folosi un amesteca 2-" g

fluorura de sodiu sau calciu cu '-1A g acid sulfuric concentrat.Frma relevata prin acest procedeu permite e aminarea crestoscopica poroscopica si se poate pastra un timp indelungat.

Aburirea cu vapori de cianacrilat Fna din cele mai moderne metode de relevare a urmelor papilare, folosita in

tarile dezvoltate, consta in folosirea vaporilor produsi de esterul de cianacrilat.9oleculele de vapori provenind de la un ester de cianacrilat, incarcat cu electri

pozitiva, sunt atrase de electricitatea negativa a grasimilor$lipidelor% secretaglandele sebacee. 6n amestec unele cu altele, formeaza un lant c$polimerizare% care permite colorarea cresteior in alb si, totodata, fi area lor

&cest procedeu permite relevarea urmelor ramase pe ma/orisuprafetelor lise sau semiporoase si in particular, pe toate materialele pfastifle ibile sau rigide, pe cauciuc, pe arme, pe piele. pe p.v.c, cateva tipur polietilena, pe lemn tratat cu vopsea lacuita, pe metale $argint, zinc, nic el%

*ele mai bune rezultate sunt obfinute cu urme proaspete. Timpul medirelevare variaza intre ' si 2A minute. 6n unele cazuri este necesar sa se prelungetratamentul mai mult timp dar urmele trebuie sa apara dupa "A minute.

Substanta generatoare de vapori este livrata de unii producatori in plic bine inc ise, care se pot pastra timp de sase luni si mai mult in frigidere, fara a congelata. 6nainte de folosire plicurile se lasa sa a/anga la temperatura camerei.6nstructiunile de folosire imprimate pe plic prevad urmatoarele precautii: o doza pac et% poate fi folosit intr-o incinia inc isa, de dimensiunile unui acvariu, in cintroduce obiectul purtator de urme. &laturi de plicul desc is complet, in contei pune un vas cu apa calda pentru asigurarea urmiditatii - evaporarea incepe imedi

#3


50/109


continua tismp de B-12 ore. ( upa 2A - "A min de la scurgerea termenului de 12scoate obiectui cercetat pentru a se e amina urmele.

(aca nmprentele nu sunt clare, se plaseaza obiectui inapoi in conteinercontinua e punerea.

enrru incaperi sau automobile, se pot folosi simultan # - ) plicsau mai multe. (e regula, un plic este suficient pentru apro imativ 1 m24 laincaperilece au tavanul situat la 2,'-" m inaltime. +sterul de cianacrilat producvapori iritanti. e timpul folosirii se va evita respiratia timp indelimgat in mde vapori si contactul cu pielea sau oc ii.

&lti producatori livreaza cianacrilatul sub forma lic ida in sticlute dediferite marimi. entru evaporare se folosesc de regula recipiente de sticla prevazcu un aparat de incalzire reglabil intre 1AA si "AAo *, in care se asaza o cuva csolutia de cianacrilat si obiectele purtatoare de urme.

Tot in imeriorul sau se mai asaza un obiect de culoare neagra pe care a foscreata o urmu de control si un pa ar cu apa calda?timp de 1A minute% pentrumezirea aerului. *and urma martor este bine relevata, se desc ide incinta, sereutilizeaza si apoi se lasa urma relevata sa se usuce 1A - 1' minute. (aca urma estevizibila si se detaseaza de fond, poate fi lotografiata direct la lumina naturala sartificiala. (aca se confunda cu suportul, poate fi fotografiata cu lumtna coa iala sauincidenta. (aca nu, se poate trata cu o pudra clasica sau fluorescent si apoi fotografiata.

olosiriea solutiei de Rosu de !udanSc pregateste o tava sau un alt vas, in care obiectui purtator de urme e

asezat pe doua suporturi de lemn si apoi se toarna peste el solutia de 7osu de Sudan666 pana la acoperirea completa. Se tine astfel 2# de ore intr-o cuva, la temperaturde #A gr.*, dupa care se spala in apa rece si se usuca. Frmele digitate vor aparea intr-o culonre rosieDcaramizie, fiind rezistente la frecare. entru a prepara solutia de 7osude Sudan, se iau 'AA ml de alcool etilic A gr. si #A g 7osu de Sudan 666. &lcoolul se pune la fiert intr-un vas cateva minute si apoi, asa cald, se toarna peste cele #A g 7osude Sudan 666( (upa aceasta se pune solutia intr-o etuva la temperatura de #A gr. * se tine 2# ore. &poi se raceste. se fillreaza si se intrebuinteaza dupa metodolodescrisa mai sus.

Metoda Ne"rului de !udan Negrul de Sudan este o tincture care coloreaza componentele grase

glandelor sebacee producand o imagine albastru-inc is. Se poate folosi cu succetratarea suprafetelor neporoase de sticla, metalBmaterial plastic, acoperitt cu un strsubtire de grasime, ulei, deseuri alimentareBresturi uscate de bauturi etc., unde pudrelesunt ineficace. oate fi folosit, de asemenea, drept colorant pentru relevarea cianacrilat. +ste contraidicat pentru suprafetele poroase.7elevarea urmelor se face cu

'A


51/109


solutie activa care se varsa intr-o cuva curata si uscata. Kbiectele mici purtatourma se scufunda in solufie timp dc 2 - " minute unde pot fi manipulate cu a/ pensetelor. (upa aceasla. obiectele se spala cu gri/a in apa curenta pana la dispe cesului de tinctura si se usuca apoi la temperatura ambianta. Suporturil

dimensiuni mari pot fi tratate cu a/utorul unui pulverizator.repararea solutiei: 1' g de Negru de Sudan se amesteca cu un litrualcool denaturat intr-un vas de 2 lit ri peste care se adauga 'AA ml de apa diSolutia se poate conserva intr-un vas de sticla perioade lungi de timp.

Meloda nitratului de ar"int Nitratul de argint reactioneaza cu clorurile prezente in urmele papilare l

producand clorura de argint care, dupa ce este e pusa la iumina, se transforma in metalic dand amprentei o culoare maro-inc is sau gri.

7eactivul este indicat pentru urme vec i, ramase pe lemn natur $brut%, dda rezultate pe lemnul vopsit, lacuit, ceruit sau pe articole ude. 6n cazu] artiei estinferior solutiei de nin idrina.

Solutia se prepara din 1A g nitrat de argint amestecat bine cu 'AA ml meintr-un vas curat de sticla si se poate conserva la intuneric in borcane opace de 'A prevazute cu gat filetat.

Kbiectu6 purtator de urme se poate scufunda in solutie, pulveriza cu un ssau se poate acoperi uniform cu solutie folosind o pensula. Tratamentu6 se apliaborator la lumina rosie si dureaza o secunda in cazul scufundarii sau pan

impregnarea intregii suprafete dupa care, obiectul se usuca complet la intuneric ae pune la lumina intensa $F.G. sau soare% timp de 1A - )A minute.+ punerea se prelungeste pana cand fondul obiectului incepe sa se inc ida.

6luminarea necesara se poate asigura prin folosirea unei lampi @otoflood de 'AA amplasata la 'AA mm de obiect.

*and urmele au atins ma imum de contrast, trebuie fotografiate rapid. (upfotografiere, obiectele purtatoare de urme se pastreaza la intuneric.

Tratarea cu ninhidrina7elevarea cu nin idrina se bazeaza pe reactia acesteia cu aminoacizii din

transpiratie.+ste una din rarele metode care permit relevarea urmeior foarte vec i gra

stabilitatii aminoacizilor pe suporturile poroase de celuloza, cum ar fi: artiacartonul de diferite compozitii si calilati.

'1


52/109


*ompozitia solutiei folosita in tarile dezvoltate este urmatoarea: X ' g nin idrina4 X 2 cmc alcool metilic $metanol%4 X )#A cmc eter de petrol.

Ha prepararea solutiei se indica utilizarea recipientilor de sticla curati si (upa masurarea cantitatilor se adauga nin idrina in metanol, se amesteca bine, apcompleteaza cu eterul de petrol, se agita si se lasa in repaus 1' - 2A minute decantare.

Se arunca str

Date post:	24-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	razvan-butnariu
View:	581 times
Download:	28 times

Urme Papilare

Documents