Autoritatea Contractanta: UEFISCDI Programul RESURSE UMANE Tipul Proiectului: Proiect de cercetare postdoctorala (PD) Cod proiect: PD-85 Nr contract: 193/2010 SINTEZA LUCRARII Etapa 3 (unica/finala/2012) Denumirea proiectului: MODEL INTEGRAT DE EVALUARE A EXPRESIEI COMPATIBILITATII SI INCOMPATIBILITATII SOI/PORTALTOI LA CIRES IN LIVADA Director proiect: dr. ADRIAN ASANICA Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti Facultatea de Horticultură
Transcript
Autoritatea Contractanta: UEFISCDI
Programul RESURSE UMANE
Tipul Proiectului: Proiect de cercetare postdoctorala (PD)
Cod proiect: PD-85
Nr contract: 193/2010
SINTEZA LUCRARII Etapa 3 (unica/finala/2012)
Denumirea proiectului:
MODEL INTEGRAT DE EVALUARE A EXPRESIEI
COMPATIBILITATII SI INCOMPATIBILITATII
SOI/PORTALTOI LA CIRES IN LIVADA
Director proiect:
dr. ADRIAN ASANICA
Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi
Medicină Veterinară Bucureşti
Facultatea de Horticultură
1
Obictivele etapei
1. Realizarea bazei de date suport privind combinatiile optime de altoire si potentialul
agroproductiv al acestora
2. Diseminarea rezultatelor pe scara larga prin comunicari si publicarea nationala sau
internationala a rezultatelor
1. Realizarea bazei de date suport privind combinatiile optime de altoire si potentialul agroproductiv al acestora
In scopul constituirii bazei de date cu privire la potentialul unor soiuri de cires altoite pe diferiti portaltoi si comportarea acestora in mai multe puncte experimentale in primii ani dupa plantare, s-a continuat evaluarea si testarea acestor combinatii sub aspectul cresterii, fructificarii dar si din punct de
vedere a capacitatii de adaptare, a precocitatii si a stabilitatii ca efect al compatibilitatii la altoire. Materialul biologic experimentat a fost asadar supus determinarilor privind diametrul trunchiului, numarul si lungimea cresterilor anuale defalcat pe tipuri de ramuri (lungi, mijlocii, buchete de mai si
pinteni). De asemenea, a fost stabilit numarul total de flori pe pom, numarul de fructe legate respectiv procentul de legare a fructelor.
Dat fiind problemele speciale aparute in acest an legat de temperaturile scazute din iarna si inceputul primaverii, s-a facut si o evaluare a rezistentei la inghet a mugurilor de rod pentru fiecare soi/portaltoi din fiecare areal de cultura avut sub observatie. Evaluarea viabilitatii s-a facut prin
sectionarea unui numar de minim 100 de muguri floriferi pentru fiecare soi in parte, tinand cont de tipul de ramura si zona din coroana (partea bazala sau superioara). Aprecierea fenofazelor infloritului si fructificarii s-a facut dupa metoda Fleckinger a stadiilor reper (Fleckinger, 1960; Chapman si altii, 1976). Determinarea cantitativa privind potentialul de
productie s-a efectuat prin cantarirea productiei pe fiecare pom (kg/pom) la momentul optim de recoltare. Greutatea fructului (g) s-a determinat prin catarirea unei probe medii de 25 de fructe. Metodele statistice au constat in analiza variantei (ANOVA) si testul Duncan (P>0.05) utilizand
software-ul SPSS 14 si Cohorte. Rezistenta la inghet a mugurilor de rod la cires In acest an ca urmare a inregistrării unor temperaturi foarte coborate in lunile de iarna dar si in primavara, in multe zone din tara s-au înregistrat pagube provocate de acţiunea gerului asupra organelor vegetative şi generative ale ciresului. Din materialul elaborat de ICDP Pitesti-Maracineni la solicitarea ASAS din aceasta primavara, reiese faptul ca in majoritatea situatiilor, ciresul au avut de suferit insa diferentiat in functie de soi si arealul de cultura. Astfel, la Institut, pagubele inregistrate in plantatia de
cires au variat intre 41-100% muguri de rod afectati. Cele mai sensibile soiuri au fost Ferrovia, Adriana, Kordia, Stark Hardy Giant, Sunburst, Cristalina, Georgia, Skeena și Sweet Heart. ANM a emis în data de 09.04.2012, ora 13:15, o informare meteo vizand bruma, în diminetile
zilelor de 10 si 11 aprilie 2012, conform căreia: pe arii extinse in jumatatea de nord a tarii si in zonele deluroase din sud, dar izolat si in restul teritoriului, temperaturile minime vor cobori sub limita de
inghet si se va produce bruma. La statia meteo Buzau a fost inregistrata temperatura minima de -4,1
0C in data de 2 aprilie iar
raportul statiei Cluj pentru Buzau indica temperatura de -3,00C in dimineata zilei de 10 aprilie 2012 intre
orele 5:30-6:30. Aceasta temperatura negativa a facut ca pierderile de muguri de rod in livada de cires de
la Istrita sa fie totale. Nu acelasi lucru s-a intamplat la Bucuresti si in proximitate unde temperaturile au ramas pozitive si ciresul nu a fost afectat in plus fata de pierderile din iarna. In continuare prezentam situatia mugurilor afectati de gerul din iarna in trei zone de studiu: Pepiniera Istrita, USAMV Bucuresti si Ferma Moara Domneasca. Datele din tabelul 1 indica cu cel mai ridicat grad de afectare a mugurilor floriferi soiul Skeena care la nivelul intregului pom a inregistrat 63,92% muguri de rod inghetati. Cei mai multi muguri afectati
apartin tipului de ramura mijlocie (90,91%) si sunt situati in partea bazala a coroanei unde curentii de aer reci au fost mai activi. Kordia spre deosebire de soiul precedent a a vut o comportare mult mai buna la
ger, avand cel mai mic numar de muguri de rod inghetati (9,98% pe total pom). Soiurile cu pierderi de pana la 35% din muguri sunt Kordia, Celeste, Regina, Lapins, Ferrovia, Early Red, Giant Red, New Star iar cu valori de peste 35% muguri distrusi de ger soiurile Firm Red, Van si Skeena.
2
Tab. 1 Pierderile de muguri de rod datorate gerului din iarna la diferite soiuri de cires
cultivate la Istrita, Buzau (%, 2012) Soiul Etajul I Etajul II Media
pe pom
Buchete de mai
Ramura mijlocie
Ramura lunga
Medie etaj I
Buchete de mai
Ramura mijlocie
Ramura lunga
Medie etaj II
Van 68.29a 60.00d 57.30b 61.87b 22.95f 20.29de 44.93a 29.39d 45.63b
New Star 42.51c 40.58f 45.16c 42.75c 31.21d 21.84d 19.44d 24.17e 33.46d
Regina 26.72e 26.72i 15.38g 22.94h 6.77h 4.80f 7.89fg 6.49h 14.72g
Media 35.30 44.56 31.01 36.96 22.98 17.84 20.77 20.54 28.75
* Duncan's multiple range test (P ≤ 0.05)
Analiza pierderilor de muguri floriferi in functie de tipul de ramura (fig. 1) releva faptul ca la
nivel de soi rezistenta la inghet este diferentiata iar tipul de ramura pe care mugurii s-au format influenteaza rezistenta acestora la temperaturile joase. Spre exemplu, soiul Van a inregistrat pierderi mai mari de muguri floriferi pe ramurile lungi (51,12%) decat pe buchete de mai (45,62%) sau ramurile
mijlocii (40,14%) in timp ce soiul Firm Red a avut procente mai mari de muguri afectati pe buchetele de mai (43,33%) decat pe ramura mijlocie (35,53%) sau cea lunga (27,42%). Aceasta particularitate este datorata soiului si corelat cu tipul de fructificare al acestuia (preponderenta anumitor tipuri de ramuri in coroana) ne poate indica o anumita sensibilitate sau rezistenta a soiului la inghet.
Fig. 1. Procentul de muguri de rod afectati de ger la diferite soiuri de cires
in functie de tipul de ramura (Istrita, 2012)
Pierderea mugurilor de rod datorita inghetului a fost influentata si de pozitia acestora in coroana
(fig. 2), respectiv dispozitia lor pe ramurile din partea inferioara a coroanei sau etajul superior al acesteia. In consecinta, diferentele cele mai mari constatate intre etaje au fost intalnite la soiul Celeste la care desi procentul de muguri degerati (12,78%) a fost mai mic comparativ cu al altor soiuri, ponderea cea mai
mare i-a revenit etajului inferior acolo unde cei mai multi muguri floriferi au avut de suferit. In sens invers, se evidentiaza soiul Kordia si Ferrovia la care numarul cel mai ridicat de muguri distrusi de ger au fost inregistrati in partea superioara a coroanei.
3
Fig. 2. Gradul de afectare a mugurilor de rod la cires
in functie de pozitia acestora in coroana (Istrita, 2012)
In lotul experimental al USAMV Bucuresti, pierderile inregistrate in randul mugurilor de rod la soiurile de cires cultivate au fost mai mici comparativ cu lotul de la Istrita Buzau. Aceste valori sunt
prezentate in tabelul 2 si cu exceptia soiurilor Germersdorf (48,25%), Giant Red (45,74%), Skeena (38,4%) si Lapins (35,07%) celelalte cultivaruri au avut pierderi nesemnificative de muguri datorate inghetului. Cu cele mai mici procente de muguri afectati de ger s-au evidentiat soiurile Giorgia, Regina,
Ulster, Rivan, Van, Mora di Vignola, Vega la care valorile nu au depasit 10%. Tab. 2
Procentul de muguri floriferi distrusi de ger la soiurile de cires cultivate in lotul experimental USAMV Bucuresti (%, 2012)
Soiul Buchete de mai Ramura mijlocie Ramura lunga Media pe pom
Ferrovia 26.92g 9.52ghij 16.67gh 17.70h
Lapins 43.55d 18.18f 43.48b 35.07d
Celeste 72.41b 7.69hij 15.00hi 31.70e
Vega 10.71i 12.50g 0.00 7.74j
Skeena 35.90f 61.11a 18.18fg 38.40c
Early Red 55.56c 12.82g 34.78c 34.39d
New Star 13.56i 20.51ef 4.17k 12.75i
Kordia 36.00f 10.81gh 25.00d 23.94f
Mora di Vignola 12.50i 10.00ghi 0.00 7.50j
Firm Red 39.13e 18.87f 2.38k 20.13g
Giant Red 87.50a 36.67b 13.04ij 45.74b
Katalin 8.89i 35.06c 31.03d 25.00f
Ulster 6.38i 0.00 7.14k 4.51j
Sam 19.81h 19.44f 11.11j 16.79h
Burlat 4.35i 4.76ij 20.00f 9.70ij
B de Cotnari 14.47i 24.53d 19.05fg 19.35gh
Hedelfinger 6.02i 22.22e 0.00 9.42ij
Germersdorf 12.99i 61.76a 70.00a 48.25a
Van 3.37i 17.65f 0.00 7.01j
Rivan 1.41i 5.41ij 11.54j 6.12j
Regina 2.70i 3.64j 0.00 2.11j
Giorgia 5.88i 0.00 0.00 1.96j
Media 23.64 18.78 15.57 19,33
* Duncan's multiple range test (P ≤ 0.05)
Si in lotul de la Bucuresti, influenta tipului de ramura a fost una importanta (fig. 3), unele soiuri de cires prezentand pierderi mai mari de muguri floriferi situati pe buchete de mai (Celeste, Early Red, Giant Red, Ferrovia, Kordia) altele pe ramuri mijlocii (Skeena, Vega, New Star, Katalin, Hedelfinger,
Boambe de Cotnari, Van) sau lungi (Ulster, Bulat, Germersdorf, Rivan).
4
Fig. 3. Pierderile de muguri de rod (%) la diferite soiuri de cires datorate inghetului din iarna
in functie de tipul de ramura (USAMV Bucuresti, 2012) La Ferma Moara Domneasca, principalele soiuri au suferit in urma temperaturilor scazute din
iarna insa pierderile de muguri de rod (in procente), nu au afectat in mod semnificativ productia de fructe a anului curent. Remarcam totusi ponderea de muguri de rod afectati de ger mai mare pe ramurile mijlocii decat pe buchetele de mai atat la Stella cat si la soiul Van (tab. 3).
Tab. 3 Gradul de afectare de catre inghet a mugurilor de rod la soiurile de cires de la
Moara Domneasca (%, 2012) Soiul Buchete de mai Ramura mijlocie Media pe pom
Stella 5.80a 12.00b 8.90b
Van 27.38b 34.25a 30.81a
Media 16,59 23,12 19,86
* Duncan's multiple range test (P ≤ 0.05)
Prin centralizarea datelor medii cu privire la pierderile de muguri de rod datorate temperaturilor joase din timpul iernii trecute in cele trei centre de studiu (fig. 4) constatam ca procentele de muguri floriferi distrusi de inghet nu sunt in masura sa compromita recolta de cires a anului curent. Ulterior insa, oscilatiile de temperatura dupa dezmugurit si in special bruma cazuta in dimineata zilei de 10 aprilie 2012 la Istrita, Buzau atunci cand ciresii se aflau in faza de deschidere a butonilor florali a facut ca productia anului 2012 sa fie compromisa in totalitate. In celelate doua centre, nu au fost semnalate pierderi
suplimentare de muguri de rod datorate temperaturilor tarzii de primavara.
Fig. 4. Procentele medii de muguri afectati de gerul din iarna in cele trei centre experimentale:
Istrita-Buzau, USAMV Bucuresti si Ferma Didactica Moara Domneasca (%, 2012)
din dimineata zilei de 10 aprilie 2012 la Istrita, Buzau
Foto 2. Muguri de rod la cires distrusi de ger (ICDP Pitesti Maracineni. 2012) stanga-sectiune longitudinala; dreapta-sectiune ransversala
Foto 3. Sectiune transversala prin mugurii de rod de la cires (Moara Domneasca, 2012)
in ambele fotografii se poate observa necrozarea primordiilor florale
6
Cercetarile de biometrie, fenologie, eficienta productiva si calitate in loturile experimentale A. Lotul experimental de la ICDPP Pitesti-Maracineni După primii patru ani de la plantare soiul Kordia ramane in continuare cu vigoarea cea mai mare
in comparatie cu soiurile Skeena şi Ferrovia, considerând atât suprafaţa secţiunii transversale a trunchiului (tab. 4), cât şi lungimea totală pe pom a ramurilor mijlocii şi lungi (tab. 5). Cel mai mare spor
de crestere l-a inregistrat acelasi soi Kordia, insa fata de anul precedent, diferentele fata de Skeena sau Ferrovia sunt foarte mici. Suprafata sectiunii trunchiului a crescut la Kordia fata de anul 2011 de 4,96 ori, la Skeena de 7,26 ori si la Ferrovia de 9,57 ori ceea ce indica o crestere impresionanta in diametru a
trunchiului ceea ce a permis o recuperare mai rapida a diferentelor dintre soiuri in ceea ce priveste SST. Tab. 4
Vigoarea de crestere si analiza morfologica a zonei de altoire la soiurile de cires altoite pe portaltoiul Gisela 5 in parcela experimentala de la Pitesti-Maracineni in anul IV de la plantare
Soiul/portaltoi SST primavara 2011 (cm2)
Suprafata sectiunii trunchiului (SST) primavara anului 2012 (cm2) Sporul de crestere in grosime (cm2)
* Means followed by the same letter in the same column are not significantly different (Duncan’s multiple range test, P ≤ 0.05)
Ca si anul trecut, soiul Kordia a format un numar mai mare de ramuri lungi in coroana ceea ce ne arata o predispozitie a soiului de fructificare pe aceste tipuri de ramuri. In acelasi timp insa, cresterile anuale pe pom au depasit ca lungime de 2.04 ori cresterile soiului Skeena si de 2.72 ori pe cele ale soiului Ferrovia. Skeean si Ferrovia pastreaza un raport echilibrat intre ramurile scurte si cele mijlocii in coroana insa in valori absolute numarul buchetelor de mai este mai mare.
Tab. 5 Repartitia tipurilor de ramuri si lungimea cresterilor anuale la soiurile de cires altoite pe portaltoiul
Gisela 5 in parcela experimentala de la Pitesti-Maracineni (2012) Soiul/portaltoi Nr ramuri lungi Nr ramuri scurte Suma
Media 11.37 14.13 16.63 6.20 516.3 1114.5 1630.8 51.30 48.70 * Means followed by the same letter in the same column are not significantly different (Duncan’s multiple range test, P ≤ 0.05)
Acest an dificil din punct de vedere al conditiilor climatice si-a pus amprenta vizibil asupra productiei de cires obtinuta in lotul de la Pitesti-Maracineni. Procentele ridicate de muguri de rod afectati
de gerul din iarna cat si o cadere accentuata a fructelor inainte de maturare a facut ca productia acestui an sa nu fie definitorie si relevanta in contextul analizei capacitatii de productie a acestor soiuri in conditiile date. Totusi, soiul Ferrovia se dovedeste a fi in continuare cel mai productiv dintre soiurile cultivate pe
portaltoiul Gisela 5 la Pitesti Maracineni, indicele incarcaturii de fructe fiind elocvent in acest sens (0,81). Tab. 6
Productivitatea si incarcatura de fructe la soiurile de cires altoite pe Gisela 5 in lotul experimental de la Pitesti, Maracineni (2012)
Soiul/ Gisela 5
Nr. fructe /pom Greut medie a fructului (g)
Productia calculata Incarcatura de fructe (nr fructe/SST) (g/pom) (kg/ha)
Kordia 56.00b 8.2a 459.2b 574.0b 0.57b
Skeena 26.25c 7.4a 194.25c 242.8c 0.29c
Ferrovia 65.75a 8.0a 526.0a 657.5a 0.81a
* Duncan's multiple range test (P ≤ 0.05)
7
Cele mai mari fructe si in acest an au fost formate de soiul Kordia (8,2 g) urmat de Ferrovia cu 8,0 g si Skeena cu 7,4 g. Testarea compozitiei chimice a fructelor obtinute in acest an (tab. 7) evidentiaza
soiul Ferrovia cu procentul cel mai mare de SUS (16,34%) si de vit. C (25,84 mg%), iar soiul Skeena cu valoarea cea mai mare de zaharuri totale (11,43%) si a aciditatii totale (0,6%).
Tab. 7
Compozitia chimica a fructelor de cires obtinute de soiurile de cires altoite pe portaltoiul Gisela 5 in lotul experimental de la Pitesti-Maracineni (2012)
Soiul Zaharuri totale % Substanță uscată solubilă %
* Means followed by the same letter in the same column are not significantly different (Duncan’s multiple range test, P ≤ 0.05)
Din punct de vedere fenologic, soiurile in conditiile anului 2012, au pornit in vegetatie la sfarsitul lunii martie in ultima decada, atunci cand mugurii de rod au inceput sa se umfle. Dezmuguritul a avut loc cel mai devreme la soiul Skeena in data de 5 aprilie si cel mai tarziu la Kordia pe 10 aprilie. Infloritul a
debutat la Skeena pe 14.04, dupa o zi soiul Ferrovia si dupa alte 3 zile soiul Kordia (tab. 8). Nr de zile de la inceputul pana la sfarsitul infloritului a variat de la 8 zile la soiul Kordia pana la 13 zile la soiul Skeena care a avut o intensitate a infloritului mai redusa in compratie cu celelalte doua soiuri. Maturarea fructelor a avut loc destul de grupat, fructele de cires ajungand la maturitatea de recoltare la mijlocul lunii iunie.
Tab. 8 Principalele fenofaze la soiurile de cires altoite pe Gisela 5 in anul 2012 in zona Pitesti Maracineni Soiul/
portaltoi Umflarea
mugurilor de rod
Umflarea mugurilor vegetativi
Dez-mugurit
Începutul înfloritului
Intensitatea înfloritului
Sfârşitul înfloritului
Data maturitatii de recoltare
Kordia/ Gisella 5
24.03 7.04 10.04 17.04 5 25.04 15.06
Skeena/ Gisella 5
23.03 1.04 5.04 14.04 3 27.04 16.06
Ferovia/ Gisella 5
24.03 4.04 9.04 15.04 5 26.04 14.06
B. Lotul experimental de la USAMV Bucuresti Sub aspectul vigorii de crestere (tab. 9), cea mai viguroasa combinatie din punct de vedere al suprafetei sectiunii trunchiului (22.38 cm2) si a lungimii totale a cresterilor anuale (tab. 10) s-a remarcat EarlyRed/CAB11E iar cel mai putin viguros soi Skeena altoit atat pe portaltoiul Colt cat si pe PHLC.
Sporul de crestere in grosime a avut valorile cele mai ridicate la soiul Firm Red/CAB6P (11.11 cm2) si
Early Red/CAB11E (9.81 cm2) pomi care de altfel au atins si cele mai mari cote de inaltime (3.05 m
respectiv 2.95 m). Portaltoiul PHLC in comparatie cu Colt a determinat o reducere a cresterii in grosime a trunchiului, influentand vigoarea de crestere cu aproximativ 20% la soiul Kordia, 28% la Ferrovia si 13%
la Skeena. Tab. 9 Vigoarea de crestere la soiurile de cires altoite pe diferiti portaltoi
in parcela experimentala de la USAMV Bucuresti Soiul/portaltoi Suprafata sectiunii trunchiului (cm2) Sporul de crestere in
grosime (cm2) Inaltimea pomului
(m) 2011 2012
Kordia/Colt 9.12ab 15.27b 6.15a 2.26a
Kordia/PHLC 6.44b 12.12c 5.68a 2.84a
Ferrovia/Colt 7.93b 15.41b 7.48a 2.13a
Ferrovia/PHLC 6.69b 11.04c 4.35a 2.41a
Skeena/Colt 3.58b 5.43d 1.85a 2.22a
Skeena/PHLC 3.38b 4.71d 1.33a 1.85a
Van/PHLC 9.29ab 15.61b 6.32a 2.92a
FirmRed/CAB6P 6.01b 17.12b 11.11a 3.05a
GiantRed/CAB6P 10.25ab 16.11b 5.86a 2.88a
EarlyRed/CAB11E 12.57a 22.38a 9.81a 2.95a
Media 7.52 13.52 6.00 2.55
* Means followed by the same letter in the same column are not significantly different (Duncan’s multiple range test, P ≤ 0.05)
8
In cazul tuturor soiurilor, procentul ramurilor scurte a fost mai mare decat a celor lungi, mentinand aceasta pondere gratie taierilor in verde de anul trecut ce au stimulat aparitia ramurilor
anticipate de tip buchet de mai. Tab. 10
Repartitia tipurilor de ramuri si lungimea cresterilor anuale la soiurile de cires altoite pe diferiti portaltoi in parcela experimentala de la USAMV Bucuresti (2012)
Soiul/portaltoi Nr ramuri lungi Nr ramuri scurte Suma cresterilor/pom (cm)
Media 10.90 8.10 50.20 29.80 287.60 498.70 786.30 19.53 80.47 * Means followed by the same letter in the same column are not significantly different (Duncan’s multiple range test, P ≤ 0.05)
Urmarind cateva dintre particularitatile de fructificare a celor 10 combinatii soi/portaltoi (tab. 11), observam ca cele mai multe flori au fost prezente la varianta EarlyRed/CAB11E (859 flori/pom) care au
fost in cea mai mare parte provenite din inflorescente situate pe ramuri de tip buchet de mai. Un numar foarte mic de flori au fost regasite si in acest an la variantele Skeena/PHLC (10 flori/pom) si Skeena/Colt (44 flori/pom).
Un procent foarte bun de legare (63.81%) ca de altfel si o productivitate mai mare fata de a celorlalte soiuri a fost inregistrata de combinatia Ferrovia/Colt (1193 g/pom). De asemenea, o productie asemanatoare a fost obtinuta de combinatia EarlyRed/CAB11E (1142 g/pom) in conditiile in care marimea fructelor la EarlyRed a fost mai mare decat la Ferrovia. Sub acest aspect, cele mai mari fructe au
fost obtinute de combinatiile GiantRed/CAB6P (8,1 g) si FirmRed/CAB6P (8,0 g). Tab. 11
Particularitatile de fructificare la soiurile de cires altoite pe diferiti portaltoi
in cadrul lotului experimental de la USAMV Bucuresti (2012) Soi/ portaltoi
* Means followed by the same letter in the same column are not significantly different (Duncan’s multiple range test, P ≤ 0.05)
9
Legat de desfasurarea etapelor fenologice la combinatiile studiate (tab. 12), constatam ca
dezmuguritul a avut loc in ecartul 21-26.03.2012. Early Red/CAB6P a fost soiul care a dezmugurit primul iar Kordia/mahaleb ultimul. In prima decada a lunii aprilie au aparut butonii albi care in cateva zile au dus
la inceputul infloritului. Cel mai tarziu a inflorit Skeena/PHLC (11.04), celelalte soiuri avand un debut al infloritului pe 6 sau pe 8 aprilie. Legarea fructelor a avut loc la sfarsit de aprilie. Majoritatea soiurilor au ajuns la maturitate la sfarsitul lunii mai - inceputul lunii iunie cu diferente destul de mici intre ele, singura
exceptie facand-o varianta Skeena/PHLC la care maturarea fructelor s-a realizat pe data de 8 iunie. Interesant de remarcat este faptul ca portaltoul PHLC influenteaza momentul maturarii fructelor. Astfel, la Kordia maturitatea de recoltare a fost decalata cu 4 zile fata de acelasi soi altoit pe portaltoiul Colt iar la Skeena cu 10 zile. Soiul Van a marcat un decalaj de 3 zile fata de varianta in care acesta este altoit pe mahaleb.
Tab. 12
Evolutia principalelor etape fenologice in anul 2012 la unele soiuri de cires altoite pe diferiti portaltoi
in cadrul campului experimental USAMV Bucuresti Soi/portaltoi Dezmugurit Buton alb Inceputul
C. Lotul experimental de la Moara Domneasca Vigoarea de crestere a soiului Van altoit pe portaltoiul P. mahaleb in comparatie cu soiul Stella altoit pe acelasi portaltoi se pastreaza mai mica atat din punct de vedere al suprafetei sectiunii trunchiului cat si raportat la totalul cresterilor anuale pe pom (tab.13).
Tab. 13 Vigoarea de crestere la soiurile de cires altoite pe diferiti portaltoi
in parcela experimentala de la Moara Domneasca (2012) Soiul/portaltoi Suprafata sectiunii trunchiului (cm2) Sporul de crestere
* Means followed by the same letter in the same column are not significantly different (Duncan’s multiple range test, P ≤ 0.05)
In anul 2012, soiurile au format un numar relativ apropiat de flori/pom (tab. 14) iar numarul de fructe realizate pe pom, asemanator. Soiul Stella a reusit in acest an un procent de legare superior soiului Van si prin avantajul marimii fructului a obtinut o productie de fructe de 6,7 kg/pom cu o diferenta de numai 0.23 kg fata de soiul Van.
Tab. 14
Particularitatile de fructificare la soiurile Van si Stella altoite pe mahaleb in cadrul lotului experimental Moara Domneasca (2012)
* Means followed by the same letter in the same column are not significantly different (Duncan’s multiple range test, P ≤ 0.05)
10
In conditiile climatice ale anului 2012, la Moara Domneasca, ambele soiuri studiate au dezmugurit la aceeasi data calendaristica (28.03) mai devreme cu 5 zile fata de anul anterior. Cel mai
devreme s-au aratat butonii florali la Van apoi la 2 zile diferenta si la soiul Stella. Durata infloritului a fost foarte scurta (tab. 15). Maturarea fructelor a fost relativ apropiata, doar cu 2 zile mai tarziu fiind
declansat recoltatul la Stella. Tab. 15
Evolutia principalelor etape fenologice in anul 2012 la soiurile Van si Stella altoite pe mahaleb in cadrul
In etapa anterioara, au fost prezentate date referitoare la numarul de pomi afectati de diferite
tipuri de incompatibilitate la Moara Domneasca unde soiurile de cires altoite pe portaltoiul mahaleb au demonstrat o lipsa de afinitate pe fondul unui sol argilos si cu drenaj deficitar. Situatia la ora actuala (fig. 5) se prezinta astfel: din cei 2052 de pomi plantati initial, in prezent
20% din ei sunt afectati de diferite forme de incompatibilitate, respectiv 427 de pomi, din care 267 pomi sunt pierduti in anii anteriori iar in anul 2012 au fost marcati 77 de pomi (18% din total afectati) cu simptome de incompatibilitate tip 1 si 83 pomi (19%) cu tip 2. Asadar asistam la o evolutie a fenomenului de incompatibilitate chiar si dupa 8 ani de la plantare, pe rand pomi aparent sanatosi devenind afectati de una din formele de incompatibilitate intarziata. Numarul de ciresi cu simptome de incompatibilitate tip 1 a crescut cu 79% iar cel tip 2 de 4,6 ori in anul 2012 fata de 2011.
Fig. 5.Situatia in anul 2012 a pomilor afectati de incompatibilitate intarziata
in livada de la Moara Domneasca D. Lotul experimental de la Istrita-Buzau Din punct de vedere al vigorii de crestere exprimata prin SST (tab. 16), cele mai viguroase combiantii au fost Kordia/PHLC, FirmRed/CAB6P si GiantRed/CAB6P. Cel mai putin viguros a fost soiul Ferrovia altoit pe PHLC (23.92 cm2) la care si suma cresterilor totale pe pom a fost de numai 1625 cm. Inaltimea pomilor a variat de la 3,06 m la Ferrovia/PHLC pana la 4,05 m la Kordia/PHLC. Cel mai mare numar de buchete de mai in coroana s-a inregistrat de catre Kordia/PHLC (141) si Firm Red/CAB6P
(68).
11
Tab. 16
Vigoarea de crestere si repartitia tipurilor de ramuri la soiurile de cires altoite pe diferiti portaltoi in
plantatia experimentala de la Istrita, Buzau (2012) Soiul/portaltoi Suprafata
sectiunii trunchiului (cm2)
Inaltimea pomului (m)
Nr ramuri lungi Nr ramuri scurte Suma cresterilor/pom (cm)
EarlyRed/CAB11E 28.83bc 3.53a 8e 37a 42e 11d 272g 3182b 3454c
* Means followed by the same letter in the same column are not significantly different (Duncan’s multiple range test, P ≤ 0.05)
Conditiile deosebite ale anului 2012 pentru plantatia de la Istrita generate de calamitatea
survenita in data de 10 aprilie 2012 atunci cand temperatura de -30C a surprins bobocii florali a facut ca
legarea fructelor sa nu mai aibe loc iar productia de fructe sa fie compromisa in procent de 100%. Fenologic, procesele au decurs in mod normal (tab. 17), debutul dezmuguritului fiind realizat in data de 25 martie la soiurile Van, Giant Red, Early Red, o zi mai tarziu la soiurile Kordia si Firm Red si cel mai tarziu dupa inca o zi soiul Ferrovia. Butonii albi si-au facut prezenta mai devreme la soiurile Early
Red (5.04), Giant Red (6.04), Firm Red (7.04) si ceva mai tarziu la Ferrovia si Kordia (11.04). La aproximativ 3 zile distanta s-a inregistrat si inceputul infloritului insa datorita brumei cazute pistilul florilor a fost necrozat iar petalele brunificate (vezi foto 1).
Tab. 17 Evolutia principalelor fenofaze in anul 2012 la soiuri de cires altoite pe diferiti portaltoi
din lotul experimental Istrita, Buzau Soi/portaltoi Dezmugurit Buton alb Inceputul
infloritului Sfarsitul infloritului
Legarea fructelor
Maturarea
fructelor
Kordia/ PHLC 26.03 11.04 14.04 - - -
Ferrovia/ PHLC 27.03 11.04 15.04 - - -
Van/PHLC 25.03 8.04 11.04 - - -
GiantRed/CAB6P 25.03 6.04 9.04 - - -
FirmRed/CAB6P 26.03 8.04 10.04 - - -
FirmRed/CAB11E 26.03 7.04 10.04 - - -
EarlyRed/CAB11E 25.03 5.04 8.04 - - -
In cele ce urmeaza se prezinta caracteristicile generale ale fructelor (tab. 18) sub aspectul valorii lor comerciale si a calitatilor organoleptice la soiurile de cires experimentate, detalii mai multe despre
soiuri si portaltoi putand fi gasite in brosura elaborata in cadrul proiectului, anexata la prezentul raport de cercetare.
Tab. 18
Caracteristicile fructelor de cires obtinute in plantatia experimentala de la Istrita-Buzau
Soi/PA Marime
fruct
Greutate
fruct (g)
Forma
fruct
Culoare
epicarp
Culoare
pulpa/suc
Suculenta Fermitate Gust S.U.
%
Kordia/ PHLC
mica 5,3 Cordiform alungit
Rosu grena, cu multi pistrui fini
Galbuie, sucul roz
slaba moale Moderat cu o tenta de salbatic,
usor fad
15,6
Ferrovia/ PHLC
mica 5,6 Cordiform alungit
Rosu inchis Galben - rozaliu, suc incolor cu
tenta spre roz
potrivita medie Bun, dulce, fara aciditate
13,6
FirmRed/ CAB6P
Mijlocie- mare
7 Cordiform rotunjit
Rosu grena cu multi pistrui
galbui
Galben pai spre roz deschis, suc
incolor
potrivita mare, semipietros
Bun, echilibrat
13,5
12
GiantRed/ CAB6P
mare 9 Cordiform rotunjit
Rosu grena stralucitor
Galbena, pe langa sambure culoarea este roz inchis, sucul rozaliu
ridicata Mare+, pietros
Foarte bun, dulce
15
EarlyRed/ CAB11E
mare 8 globuloasa Rosu grena, frumos
colorat, cu pistrui fini de cullare galbena
Galbena, cu mult roz chiar
grena pe langa sambure, sucul este visiniu
potrivita Mare+, pietroase
Foarte bun,
dulce, armonios
15,2
FirmRed/ CAB11E
mare 8 Cordiform tronconic
Rosu inchis cu multi pistrui galbui
Galben spre roz deschis, suc roz
potrivita mare, semi-pietros
Bun, echilibrat
12,9
Van/ PHLC
mare 8,5 Cordiform rotunjit
Rosu deschis apoi grena
Galben-rozalie, visiniu deschis
ridicata mare, pietroase
Foarte bun, acidulat, dulce
14
Carcateristicile fructelor de cires obtinute in lotul experimental al USAMV Bucuresti
Soi/PA Marime
fruct
Greutate
fruct (g)
Forma
fruct
Culoare
epicarp
Culoare
pulpa/suc
Suculenta Fermitate Gust S.U.
%
Kordia/ Colt
mica 5,8 Cordiform alungit
Rosu visiniu inchis
Galben-rozaliu, suc roz inchis
medie moale mediocru 13
Ferrovia/ Colt
mica 4,9 Cordiform alungit
Roz-rosu cu inflexiuni galbui in apropierea punctului stilar
Galbena, sucul este visiniu deschis
ridicata medie Bun, dulce, acidulat
14
Skeena/ Colt
mica 4 Globulos Roz-rosu Roz-rosietica
medie pietroasa Bun, echilibrat dulce
15
Skeena/ PHLC
mica 4 Globulos Roz-rosu Rozalie medie pietroasa Bun,
Carcateristicile fructelor de cires obtinute in plantatia de la Moara Domneasca
Soi/PA Marime
fruct
Greutate
fruct (g)
Forma
fruct
Culoare
epicarp
Culoare
pulpa/suc
Suculenta Fermitate Gust S.U.
%
Stella/ mahaleb
Mijlocie
-mare
7,4 Cordiforma,
putin alungita
Rosu inchis Roz-galbui,
sucul visiniu
buna Medie Bun,
dulce, tenta de acidulat
13
Van/ mahaleb
mica 5,6 globuloasa Rosu
stralucitor
Pulpa este
galben-rozalie, sucul visiniu
medie Mare Bun,
echilibrat, cu o usoara tenta de acrisor
15
Carcateristicile fructelor de cires obtinute in plantatia pilot de la ICDP Pitesti-Maracineni
Soi/PA Marime
fruct
Greutate
fruct (g)
Forma
fruct
Culoare
epicarp
Culoare
pulpa/suc
Suculenta Fermitate Gust S.U.
%
Kordia/ Gisela 5
Mare 8.2 Cordiform alungit
Rosu grena inchis la maturitatea deplina
Roz, sucul inchis la culoare
medie Semi-pietroase
Bun, dulce apatos
14
Ferrovia/ Gisela 5
Mare 8.0 Cordiform Rosu rubiniu
Galbena, sucul este
incolor
medie moale Mediocru, dulceag
16
Skeena/ Gisela 5
mare 7.4 Rosu inchis la maturitate
Roz, suc colorat
buna mare Bun, echilibrat
14
Analizele biochimice efectuate la fructele de cires provenite din loturile experimentale de cires pun in lumina diferente evidente intre soiuri dar si influenta portaltoiului si a zonei de cultura fata de
unele caracteristici biochimice ale fructelor. Determinarile efectuate cu privire la continutul in acid ascorbic a fructelor de cires analizate, scot in evidenta soiul GiantRed/CAB6P care a inregistrat cel mai ridicat continut in acid ascorbic (18.71
mg/100g respectiv 23.73 mg/100g) in ambele momente de determinare (fig. 6,7). Cel mai scazut continut a fost observat la Van/PHLC la Istrita (20.91 mg/100g ascorbic acid) on data de 17 iunie 2011.
14
In privinta continutului de antociani, se constata valori foarte scazute si fara diferente semnificative intre soiuri la data de 6 iunie 2011, urmand ca ulterior acestea sa creasca considerabil. In data de 17 iunie 2011, cel mai mare continut de antociani a fost obtinut de Van/mahaleb la Moara
Domneasca (7.81 mg/100g). Se remarca o diferenta in acumularea de antociani intre arealele de cultura ale ciresului, indiferent de soi sau portaltoi, valorile fiind mult mai mici la Istrita comparativ cu Moara Domneasca. La Istrita, in data de 17 iunie 2011, cel mai mic continut a fost inregistrat de combinatia
GiantRed/CAB6P (1.52 mg/100g) si cel mai mare de Skeena/PHLC (2.78 mg/100g).
Aciditatea soiurilor a fost una scazuta, ce a variat in functie de combinatia soi/portaltoi intre 0.44-
0.62 % malic acid pentru zona Istrita si data de 6 iunie 2011. La Moara Domneasca, pe data de 17 iunie 2011, soiurile altoite pe mahaleb au avut valori ceva mai mari, varianta Van/mahaleb inregistrand cea mai mare aciditate titrabila (0.87 % malic acid).
Fig. 6. Continutul de acid ascorbic la soiurile de cires altoite pe diferiti portaltoi in zona Istrita (6 iunie 2011)
Fig. 7. Continutul de acid ascorbic la unele soiuri de cires altoite pe diferiti portaltoi la Moara Domneasca si Istrita (17 iunie 2011)
Fig. 8. Continutul de antociani la soiurile de cires altoite pe diferiti portaltoi in zona Istrita (6 iunie 2011)
Fig. 9. Continutul de acid ascorbic la unele
soiuri de cires altoite pe diferiti portaltoi la Moara Domneasca si Istrita (17 iunie 2011)
15
Fig. 10. Variatia aciditatii titrabile la unele soiuri de cires altoite pe diferiti portaltoi
la Moara Domneasca si Istrita
Continutul in substanta uscata solubila a variat in limite destul de stranse. Cel mai ridicat continut
a fost inregistrat de GiantRed/CAB6P (16%) in conditiile de la UASVM Bucharest. Foarte aproape a urmat la Istrita Kordia/PHLC (15.6%) si EarlyRed/CAB11E (15.2%). La Moara Domneasca, Van/mahaleb a prezentat un procent de 15%, cu 2% mai mult decat Stella pe acelasi portaltoi.
Fig 11. Continutul in substanta uscata solubila a soiurilor de cires
in functie de combinatia de altoire si zona de cultura (%)
Soiul cu cele mai mari fructe anul trecut a fost GiantRed/CAB6P (9 g) la Istrita urmat de Van (8.5 g) si FirmRed/CAB11E respectiv EarlyRed/CAB11E cu cate 8 g. Ferrovia si Kordia au avut indiferent de zona sau portaltoi fructe de marime mica ce nu au trecut de 6 g. Se remarca o usoara influenta pozitiva asupra marimii fructului a arealului de cultura de la Istrita, cu exceptia soiului FirmRed/CAB6P care a avut fructe cu 10% mai mari la USAMV Bucharest.
Fig 12. Greutatea fructelor de cires a soiurilor in relatie directa cu
combinatia soi/portaltoi si zona de cultura (g)
16
Foto 4. Fructe recoltate de la 6 soiuri de cires altoiti pe diferiti portaltoi
plantatia experimentala de la Istrita-Buzau (2011)
In sinteza este prezentata in cele ce urmeaza o lista a tuturor combinatiilor soi/portaltoi testate in cadrul proiectului provenind din mai multe areale de cultura sub aspectul compatibilitatii, al valorii
comerciale si a calitatii acestora. Tab. 19
Validarea combinatiilor soi/portaltoi sub aspectul compatibilitatii, valorii comerciale si calitatii fructelor provenite din areale diferite de cultura ale ciresului
Zona Soi/
portaltoi
Prezenta simptomelor de
incompatibilitate
Valoare
comerciala
Calitate Observatii
Tip 1 Tip 2
frecvent rar frecvent rar
Bucuresti, Ilfov
Kordia/Colt x x buna buna recomandat
Kordia/PHLC x x buna medie mentinut sub observatie
Kordia/mahaleb x x buna buna nerecomandat
Skeena/Colt x x F buna F buna recomandat
Skeena/PHLC x x F buna F buna mentinut sub observatie
Ferrovia/ Colt x x Slaba mediocra nerecomandat
Ferrovia/PHLC x x Slaba mediocra nerecomandat
NewStar/Colt x x medie medie utilizare limitata
NewStar/PHLC x x medie medie utilizare limitata
FirmRed/CAB6P x x F buna F buna recomandat
GiantRed/CAB6P x x F buna F buna recomandat
EarlyRed/CAB11E x x F buna F buna recomandat
Van/PHLC x x medie buna mentinut sub observatie
Van/mahaleb x x medie medie nerecomandat
Vega/mahaleb x x buna F buna recomandat cu prudenta
Germersdorf/ mahaleb
x x F buna F buna recomandat
Hedelfinger/ mahaleb
x x F buna F buna recomandat
Katalin/mahaleb x x medie medie nerecomandat
Rivan/mahaleb x x medie medie utilizare limitata
Burlat/mahaleb x x F buna F buna recomandat
Moara Domneasca
Stella/mahaleb x x medie medie nerecomandat
Van/mahaleb x x medie medie nerecomandat
Pitesti,
Arges
Ferrovia/Gisela 5 x x medie medie utilizare limitata
Skeena/Gisela 5 x x F buna Buna recomandat
Kordia/Gisela 5 x x buna buna recomandat
Istrita, Buzau
Kordia/Colt x x buna buna recomandat
Kordia/PHLC x x buna buna recomandat
Early Red/CAB11E x x F buna F buna recomandat
Giant Red/CAB6P x x F buna F buna recomandat
Firm Red/CAB6P x x F buna F buna recomandat
Firm Red/CAB11E x x F buna F buna recomandat
Ferrovia/PHLC x x slaba mediocra nerecomandat
New Star/PHLC x x medie medie utilizare limitata
Lapins/PHLC x x medie medie utilizare limitata
Van/PHLC x x buna buna recomandat
17
2. Diseminarea rezultatelor pe scara larga prin comunicari si publicarea nationala sau
internationala a rezultatelor
In scopul diseminarii rezultatelor cercetarilor intreprinse in cei doi ani de la debutul proiectului, au fost concepute si realizate mai multe materiale specifice acestei activitati dupa cum urmeaza:
- a fost publicata o carte/broșură intitulată Cireșul în plantațiile moderne - între compatibilitate și incompatibilitate - Ed. Ceres, București, 2012, ISBN 978-973-40-0957-2, 152 de pagini din care 48 planșe color - autor Adrian Asănică - anexata la raport;
- s-au realizat CD-uri de prezentare a soiurilor și portaltoilor de cireș experimentați în cadrul
proiectului - anexat la raport;
- s-a întocmit un poster de prezentare și editat mai multe flyere cu rezultate obținute în cadrul proiectului, care alături de celelalte materiale de diseminare au fost prezente la evenimentul Florshow (în parteneriat cu Ambasada Republicii Cehe la București; Simpozion pe teme horticole susținut de specialiști din Cehia și Italia) organizat de Asociația Horticultura XXI cu ocazia Zilelor Horticulturii Bucureștene în perioada 24-27 mai 2012 - exemplare anexate la raport;
18
Flyer-ul si posterul de prezentare
Promovarea evenimentului prin bannere la intrarea in Universitate si in Facultatea de Horticultura
Standul propriu al Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti la
evenimentul Florshow 2012 unde a avut loc expunerea si distribuirea materialelor de diseminare
19
- au fost elaborate lucrări științifice ce vor fi prezentate la The 11th International Symposium “PROSPECTS FOR 3rd MILLENNIUM AGRICULTURE” - 27-29 September 2012, Cluj-Napoca; la Conferinţa Internaţională a Universităţii de Știinţe Agronomice și Medicină Veterinară
din București "Agricultură pentru viaţă, viaţă pentru agricultură" 160 de ani de învăţământ agronomic românesc, 4 - 6 octombrie 2012, Bucureşti, România; în revista Lucrările Ştiinţifice ale Institutului De Cercetare – Dezvoltare Pentru Pomicultură Piteşti – Mărăcineni, Vol XXVIII, 2012 și se va trimite spre publicare o lucrare de sinteză în revista Turkish Journal of Agriculture and Forestry.
- pagina de web a proiectului* a fost mentinuta actualizată cu informații/date legate de proiectul de cercetare si rezultatele obtinute pe parcurs. Adresa paginii este: *http://www.horticultura-bucuresti.ro/cercetare/proiecte/interne/model-integrat-de-evaluare-a-expresiei-compatibilitatii-si-incompatibilitatii-soi-portaltoi-la-cires
![11 ICDP Pitesti ADER 124.ppt [Mod compatibilitate] · • Studiul interacțiunii soi/portaltoi în pepinieră Comportarea unor soiuri de piersic în câmpul II al pepinierei, altoite](https://static.documente.net/doc/80x56/5e4f89c3415fb247e5493a3d/11-icdp-pitesti-ader-124ppt-mod-compatibilitate-a-studiul-interaciunii-soiportaltoi.jpg)
![Raportul web -ader 2.2.7- anual 2014 [Read-Only] · Portaltoi măr M106 1000 4AG5571 – 4AG01 Document oficial de certificare 27/17.10.2014 Gutui Gutui A50 Document oficial BN 70](https://static.documente.net/doc/80x56/5e4f89c3415fb247e5493a3f/raportul-web-ader-227-anual-2014-read-only-portaltoi-mfr-m106-1000-4ag5571.jpg)
