Universitatea de stiinte agricole si medicina veterinaraIon Ionescu de la Brad

PROIECT LA AGROTURISM

INDRUMATOR:PROF UNIVERSITAR RADU MORARU

ZARNESCU ION ADRIANANNUL III, GRUPA 459MONTANOLOGIECUPRINS

CUPRINS2Introducere41.TURISMUL42.TURISMUL IN ECONOMIA NATIONALA53.FELURILE TURISMULI64.POLITICA EUROPEANA DE DEZVOLTARE A TURISMULUI RURAL85.TURISMUL RURAL101.DEFINITIE102.BAZELE TURISMULUI RURAL SI MOTIVATILE SALE113.TURISMUL RURAL IN ROMINIA134. BENEFICIILE SOCIALE sI ECONOMICE ALE TURISMULUI RURAL PENTRU SATUL ROMNESC166.AGROTURISMUL20CAPITOLU I.PREZENTAREA JUDETULUI SIBIU221.1.ISTORICUL REGIUNI221.2.CAI DE COMUNICATI SI CATEGORIA ACESTORA231.3.EVOLUTIA JUDETULUI261.4. ATRACTI TURISTICE282.ASEZAREA GEOGRAFICA283.RELIEFUL294.CLIMA305.Hidrografie306.FLORA SI FAUNA30CAPITOLUL II.POTENTIALUL TURISTIC AL JUDETULUI SIBIU31RESURSELE SUBSOLULUI32FLORA SI FAUNA.REZERVATII NATURALE32OBIECTIVE TURISTICE34CAPITOLUL.III.PENSIUNEA CRISTINA461.INTRODUCERE GENERALA462.PERZENTAREA PENSIUNI472.1.Parter472.2.Mansard472.3.Alte faciliti482.4.Servicii oferite483.LOCALIZARE484.TARIFELE PENSIUNI485.CONTACTE49CONCLUZIE49

Introducere

1.TURISMUL Turismuleste cltoria realizat n scopul recrerii, odihnei sau pentruafaceri.Organizaia Mondial a Turismului(O.M.T.) definete turitii ca fiind persoanele ce cltoresc sau locuiesc n locuri din afara zonei lor de reedin permanent pentru o durat de minimum douzeci i patru (24) de ore dar nu mai lung de un an consecutiv, n scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de exercitarea unei activiti remunerate n localitatea vizatat. Turismul a devenit o activitate de recreere global popular. Turismul este ramura economic cea mai puternic pe plan mondial. n 2004 s-au obinut n acest sector, conformOrganizaiei Mondiale a Turismului, circa 623 miliarde de U.S.$. Turismul n Romniase bazeaz pe un potenial turistic important. ncepnd cu varietateaformelor de relief( izvoare de ap mineral i termal, lacuri folosite pentru agrement,nataieipescuitsportiv, un valorosfond cinegeticconcentrat n pduri bogate de foioase iconifere,peisajediverse de la cel al crestelormontanece depesc2.000 mla cele decmpientins i mnoas,litoralcuplajembietoare i valuri rcoroase i zone protejate ca cele dinDelta Dunrii) i continund cuistoriainteresant a poporului romn ce se reflect n numeroase mrturii materiale ispirituale(muzee,monumente,biserici,mnstiri,cetianticeimedievale,portul popular, esturi,ceramic, etc.) elementele patrimoniale romneti atrag atenia a numeroivizitatoridin toate colurile lumii. Theobald (1994) sugera c din punct de vedereetimologic, cuvntul tur deriv din limbalatin(turnare) i din limbagreac(tornos), cu sensul decerc micarea n jurul unui punct central sau o ax. Preluat n limbaenglezcuvntultoura cptat semnificaia aciunii de a se mica n cerc. n consecin, untur/tourreprezint ocltoriedus-ntors i cel care ntreprinde o astfel de cltorie poart numele deturist/tourist. n 2008, au fost peste 922 milioane desosirinturismul internaional, cu o cretere de 1.9% n comparaie cu anul 2007. n 2009, sosirile de turiti internaionali au sczut la 880 milioane, ceea ce a nsemnat un declin de 4% pe plan mondial fa de anul 2008[1]. Cea mai afectat regiune a fostEuropacu un declin de 6%. Din cei 880 milioane de turiti strini, mai mult de jumtate dintre acetia au vizitat Europa, 20,6% regiuneaAsia-Pacific, 15,9% cele douAmerici, n timp ceOrientul MijlociuiAfricaau atras 6%, respectiv 5,2% dintre turitii strini[1]. n anul 2004, numrul de turiti care-i petreceau vacanele n strinatate era estimat la peste 600 de milioane pe an.[2] Organizaia Mondial a Turismuluiraporteaz urmtoarele zece ri ca fiind cele mai vizitate pe plan internaional din 2006 pn n 2009. Comparativ cu anul 2006,Ucrainaa intrat n topul celor zece, surclasndRusia,AustriaiMexic, i n 2008Germania. n 2008,U.S.Aau nlturatSpaniade pe cel de-al doilea loc. n continuare, ns, cele mai vizitate ri se afl pecontinentul european.2.TURISMUL IN ECONOMIA NATIONALA

n ansamblul unei economii naionale, turismul acioneaz ca un element dinamizator al sistemului economic global, el presupunnd o cerere specific de bunuri i servicii, cerere care antreneaz o cretere n sfera produciei acestora. De asemenea, cererea turistic determin o adaptare a ofertei, care se materializeaz n dezvoltarea structurilor turistice i indirect n stimularea produciei ramurilor participante la: construirea i realizarea de noi mijloace de transport, instalaii de agrement pentru sporturi de iarn, nautice etc. Dezvoltarea turismului conduce astfel, la un semnificativ spor de producie.Impactul macroeconomic al turismuluiCu toate c are un aport semnificativ la crearea PIB, turismul are i o contribuie aparte la realizarea valorii adugate. Avnd ca specific consumul mare de munc vie, de inteligen i creativitate, turismul particip la crearea valorii adugate ntr-o msur mai mare dect alte ramuri apropiate din punct de vedere al nivelului de dezvoltare.De asemenea, turismul antreneaz i stimuleaz producia din alte domenii. Studiile de specialitate au evideniat faptul c activitatea unor ramuri este determinat n mare parte de nevoile turismului.Turismul reprezint totodat un mijloc de diversificare a structurii economiei unei ri. Astfel, necesitatea de adaptare a activitii turistice la nevoile tot mai diversificate, mai complexe ale turitilor determin apariia unor activiti specifice de agrement, transport pe cablu.Turismul i ocuparea forei de muncTurismul, prin faptul c este un mare consumator de munc vie, joac un important rol n economie. El creeaz noi locuri de munc, participnd astfel la atragerea excedentului de for de munc din alte sectoare, contribuind astfel la atenuarea omajului. Numrul mare al celor care lucreaz n domeniul turismului are ca explicaie faptul c posibilitile de mecanizare-automatizare a operaiunilor turistice sunt limitate. 3.FELURILE TURISMULIn prezent se disting mai multe tipuri de turism: - Turism de recreere i agrement este la ndemna tuturor turitilor provenii din medii sociale diferite. n special populaia urban este atras de natur, n timp ce populaia rural particip mai puin. Este un tip de turism practicat de toate grupele de vrst, dar mai ales de populaia de vrst matur i de tineri. Durata este variabil predominnd turismul de durat scurt (week-end) sau medie, se efectueaz la distane diferite n funcie de posibilitile materiale ale turitilor. Scopul principal al turismului de recreere este schimbarea peisajului, care se poate considera i atunci cnd evadezi dintr-o natura n alta. - Turismul de ngrijire a sntii (balnear sau curativ) i are originile n timpurile antice, cnd oamenii cunoteau i exploatau proprietile curative ale apelor minerale i termale, ale curei heliomarine, nmolurilor. Este considerat cel mai vechi tip de turism, la care particip mai mult persoanele nvrst. Prin amenajrile corespunztoare, are avantajul c se practic tot timpul anului i poate fi organizat corespunztor capacitilor de cazare. Se desfoar pe distane medii si lungi, n strns legtur cu durata concediului de odihn i eficacitatea tratamentului curativ. Are nevoie de o infrastructur specializat i de dotri speciale (sli de proceduri, de gimnastic medical, saune, bi, nmoluri, etc.) precum i de un personal calificat, ceea ce ridic costul serviciilor. - Turismul cultural cuprinde persoanele care viziteaz obiective turistice aparinnd patrimoniului cultural. Se adreseaz anumitor categorii de populaie (elevi, studeni, intelectuali); atrage populaia urban i rural; durata este limitat la un timp scurt sau mediu. Acest tip de turism este practicat frecvent de turitii aflai n tranzit, care nu utilizeaz prea mult infrastructur turistic. Fluxurile de turiti amatori de turism cultural se ndreapt spre oraele mari ale lumii recunoscute prin arhitectura veche a cldirilor, prin muzee sau prin concentrri de obiective turistice variate (Veneia, Florena, Atena, Roma, Paris, Londra, Beijing, Tokio, New York). - Turism educaional cuprinde activitile turistice organizate n scopuri educative, in general pentru grupa de vrst tnr. - Turismul social reflect stratificarea social (veniturile diferite ale populaiei), pentru populaia cu venituri mici (sau cu handicap) anumite organisme (sindicate, case de ajutor) sociale ofer nlesniri pentru a putea fi cuprini n activitatea turistic. Dezvoltarea acestui tip de turism a fost posibil datorit democratizrii turismului (apariiei turismului de mas organizat). - Turismul de tip complex rezult din asocierea pe acelai teritoriu a celorlalte tipuri. Este cel mai realist ntlnit n practic, cuprinznd un mare numr de turiti de toate vrstele i profesiile, fiind practicat n special n perioada vacanelor i concediilor. Acest tip are nevoie de o ofert foarte larg, de o infrastructur i servicii diversificate.Un element major al atractivitii l constituie specificul gastronomic al unei regiuni. Sunt cunoscute expoziiile i festivalurile generate de srbtoarea vinului, a berii i a altor buturi, precum i a unor sortimente culinare. Producia de vinuri constituie pentru anumite ri o atracie turistic de sine stttoare (Frana, Spania, Italia). Particularitile locale ale sortimentelor de vinuri renumite oferite turitilor n pivnie de degustare i vnzare, creeaz fluxuri turistice continue. - Turismul pentru cumprturi (Shopping) se practic n special n regiunile turistice renumite, n marele orae cu galerii i centre comerciale, n magazine mici renumite pentru anumite produse. Turismul se desfoar n mai multe forme, n funcie de: aria de provenien a turitilor, distana, durata ederii, tipul de transport utilizat, vrsta turitilor, modul de organizare, modul de desfurare, preul pltit, particularitile regiunii de destinaie, interaciunea turitilor cu locul de destinaie, numrul turitilor, etc.n dependen de: Aria de provenien se individualizeaz: - turismul intern sau naional cuprinde turitii ce cltoresc n interiorul rii lor n diferite scopuri. Din numrul total al turitilor, acestei categorii i revine majoritatea (peste 80 %) n Frana, Marea Britanie, SUA. Este forma de turism cea mai mult practicat datorit influenelor costului, ale timpului liber, cunoaterii unei limbi de circulaie internaional. Acest tip nu aduce valut considerabil, dar sigur o funcionare permanent a infrastructurii i staiunilor turistice. - Turismul internaional cuprinde turitii ce cltoresc n alt ar dect cea n care locuiesc. Turitii internaionali traverseaz frontiere naionale, utilizeaz valute diferite, vorbesc limbi diferite. Fluxurile internaionale au crescut n ultimii ani ca urmare a ridicrii gradului de bunstare, de civilizaie, a mobilitii mai mari legate de liberalizarea vizelor i a formalitilor legate de trecerea frontierelor. Atragerea turitilor internaionali presupune existena unor obiective turistice deosebit de atractive, infrastructur i servicii de calitate superioar, dar i o reclam bine echilibrat care mpreun formeaz imaginea turistic a rii. Pentru majoritatea rilor, volumul turismului internaional este mai important dect al turismului intern, fiind o important surs de venit. Dar n rile cu teritorii vaste, n care distanele sunt considerabile, cu o mare varietate de resurse i atracii turistice, volumul turismului intern l depete pe cel extern (Frana -80%, SUA -90%, Anglia 85%, Olanda -50%). Din 1 ianuarie 1993, cltoriile ntre statele UE sunt considerate interne. 4.POLITICA EUROPEANA DE DEZVOLTARE A TURISMULUI RURAL Consiliul Europei a lansat campania pentru "Lumea Rurala" care a avut cu siguranta o incidenta puternica asupra dezvoltarii turistice a acestor regiuni. Raportul Adunarii Parlamentare cu privire la turismul rural si integrarea sa ntr-o politica globala, invita toate statele membre sa promoveze turismul rural care prin protejarea mediului si a identitatii culturale locale poate contribui la realizarea unui contract social care va garanta, ntr-o politica europeana integrata, echilibrul ecocultural si social dintre oras si sat. Ca o contributie la Anul European al Turismului (1990), Consiliul Europei a elaborat un ghid pentru promovarea turismului "inteligent", adica promovarea unui turism care sa protejeze mediul si care sa reprezinte o sursa complementara de resurse financiare pentru populatia rurala, si, deci, ca un factor important de stopare a depopularii satelor.Parlamentul European a elaborat un raport cu privire la crearea parcurilor, protejarea si dezvoltarea agroturismului.Comisia Uniunii Europene, prin raportul Viitorul Lumii Rurale, ca si prin reforma fondurilor structurale si incidenta lor asupra dezvoltarii turismului rural, subliniaza importanta pe care trebuie s-o acorde aceasta comisie sectorului economic. Programele operationale din aproape toate regiunile si majoritatea planurilor de afaceri ale gruparilor locale de dezvoltare n cadrul initiativei LEADER, contin proiecte novatoare si demonstreaza ca "actorii "locali (prestatorii de servicii agroturistice) se implica n dezvoltarea armonioasa a unui turism rural de nalt nivel. Dezvoltarea integrata, echilibrata si pe termen lung asa-numitul tip de dezvoltare "durabila" sau "sustinuta" presupune existenta unor politici comunitare care sa sustina "turismul verde" pentru valorificarea spatiului rural. n aceasta privinta merita sa amintim recentul Plan de actiuni comunitare n favoarea turismului si Programul comunitar de politica si actiuni n materie de mediu si de dezvoltare durabila. De asemenea, s-au alocat fonduri structurale (Fondul de Dezvoltare Structural si Fondul Regional) pentru dezvoltarea turistica a zonelor rurale si pentru pregatirea profesionala n acest domeniu. Ca urmare a experientelor realizate n cursul Anului European al Turismului, actiunile comunitare n favoarea turismului rural merg n directia sustinerii definitiei, crearii si comercializarii produselor "turism rural" ntr-o retea europeana identificabila prin marcile de calitate.Politica agricola comuna n Uniunea Europeana (UE)Reglementarile UE menite sa sporeasca eficienta structurilor agricole au n vedere un sistem de ajutor financiar pentru cresterea investitiilor n activitatile turistice si mestesugaresti n fermele taranesti. Schema se bazeaza pe conceptia comisiei asupra a ceea ce se ntelege prin agroturism, definitia aplicndu-se numai fermierilor care obtin 25% din totalul veniturilor lor, din activitatea de ferma. Sub acest prag, orice activitate de turism, efectuata n cadrul fermei, nu mai este considerata ca parte a activitatii acesteia si deci, nu se acorda ajutorul mentionat conform reglementarilor adoptate. Desi reglementari generale se aplica n ntreaga comunitate, exista unele masuri specifice n agroturism care prevad acordarea de asistenta financiara zonelor mai putin favorabile, care includ vestul Irlandei, unele zone din Italia si unele insule ale Scotiei. Politica regionala n Uniunea Europeana Turismul rural se realizeaza n majoritatea cazurilor n acele regiuni care beneficiaza de ajutor financiar din partea Fondului de Dezvoltare Structural si Fondului Regional al Uniunii Europene, care s-au redus simtitor. De exemplu, n cadrul sprijinului acordat de UE pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare n mediul rural, locul cel mai important l ocupa masurile de ncurajare a turismului rural si a pregatirii profesionale n domeniul turismului. Aceasta presupune finantarea investitiilor menite sa creeze facilitati n domeniul turismului, cum ar fi: cazarea la fermele taranesti, dezvoltarea parcurilor naturale, a activitatilor sportive (golf, skietc.). 5.TURISMUL RURAL 1.DEFINITIE Turismul rural mbrieaz toate activitile turistice derulate n mediul rural, avnd drept scop valorificarea potenialului natural i uman al satelor. Este un tip de servicii turistice n zone rurale, de cazare si servire a mesei, caracterizat printr-o oferta de servicii localizate n mici centre rurale. Cladirile au capacitate redusa, de obicei prezinta interes arhitectonic, fiind decorate ntr-un stil rustic care aminteste de locuintele traditionale. Se acorda o atentie deosebita gastronomiei locale traditionale si de cele mai multe ori sunt conduse ntr-un sistem familial.Practicarea turismului rural se face ntr-un spatiu rural bine pastrat, cu specificul sau rustic dar nu necesita neaparat activitati n sectorul primar.Se detaseaza aici cteva forme de turism rural ce pot fi luate n considerare:detip familial,situatie care presupune ca gospodaria gazda sa puna la dispozitia turistilor familisti bucataria proprie, urmnd ca turistii sa-si asigure singuri prepararea prnzului si a cinei si procurarea majoritatati alimentelor prin reteaua comerciala locala, pregatita la rndul ei sa faca fata unor asemenea solicitariprin gospodariile pensiune,destinate unui grup de 10 - 20 de gospodarii apropiate care practica turismul rural n solutia limitata de cazare si mic dejunturismul spontan,care se refera la circulatia turistica interna, ocazionala, nedirijata, cu ramneri solitare sau n grupuri restrnse n gospodariile taranesti pentru scurt timp si fara pretentii deosebite, pentru confortul cazarii, prepararea mesei sau alte servicii

2.BAZELE TURISMULUI RURAL SI MOTIVATILE SALE Se poate porni de la premisa ca turistul are nevoie de turism rural, dar si satul are nevoie de turism rural.Dupa viata agitata si stresul marilor orase, turistul romn sau strain si doreste o vacanta linistita n contact cu natura, cu traditionalul (un european din patru si petrece vacanta la tara).Pe de alta parte, satul are nevoie de turism rural.Viitorul spatiului rural e o problema pe care Uniunea Europeana a constientizat-o de mai bine de zece ani. Problemele create de situatia zonelor rurale ( reducerea veniturilor din agricultura, cxodul rural, picrderea traditiilor ) recomanda dezvoltarea turismului rural ca stimulator al economiei rurale.Acest tip de turism prezinta o scrie de avantaje: valorifica spatiile agricole, resursele naturale, patrimoniul cultural, traditiile satesti, produsele agricole, realizeaza schimburi ntre veniturile urbane si cele rurale, creaza direct si indirect locuri de munca, mbunatateste infrastructura.Exista o serie de motive economice, sociale si culturale care recomanda dezvoltarea initiativelor turistice n zone rurale ca si stimulator al economiei rurale.Turismul rural nu s-a nascut ntr-o forma spontana, ci a fost creat n urma cercetarilor si proiectat de catre Guvernele si Ministerele Agriculturii si Turismului din tarile Comunitatii Europene pentru a da raspunsuri la o serie de probleme create de situatia zonelor rurale si anume:reducerea puternica a veniturilor agrarembatrnirea si abandonarea agriculturiinoua cerereprivind mcdiulstabilitatca populatieiMotivatiile principale ale turismului rural sunt cele de ordin social, cultural si economic, putnd fisintetizate astfel:Motive socialecriza agriculturii: noile conditii economice si legislative din Europa determina tendinta de disparitie pe care o manifesta gospodariile mici si traditionaleabandonarea pamnturilor de cultura, precum si a sarcinilor cu specific ruralcresterea somajului n rndul tinerilor exodul rural: familiile taranilor pleaca la oras pentru a-si cauta de lucruMotiveculturalecresterea numarului de case din spatiul rural care nu sunt ocupate sau ntretinuteslaba folosire a claidirilor traditionaledisparitia mestesugurilordistrugerea mostenirii de arta localapierderea traditiilorabandonarea grijii si preocuparii fata de locurile frumoase din natura care suntoferite de spatiul ruralMotiveeconomiceveniturile foarte mici provenite din agriculturadificultati n comercializarea produselor agricole furnizate de gospodariile taranestievolutia preturilorsurplusul de produse agricolensa, motivatiile nu se opresc aici, dintre factorii care stimuleaza afirmarea tot mai sustinuta a turismului rural, remarcndu-se:

3.TURISMUL RURAL IN ROMINIAn Romnia, turismul s-a manifestat din cele mai vechi timpuri, datorita pozitiei geografice a tarii noastre care era strabatuta de doua rute comerciale foarte importante. Prima ruta pleca din Italia din orasele Venetia si Genova, trecnd prin Vicina, Cetatea Alba, apoi Cernavoda si continund spre Lvov n Ucraina, un vechi centru cultural si comercial. A doua mare ruta pornea din Flandra si stabatea Europa de la nord spre sud, trecnd si prin orasele Sibiu, Brasov si Bistrita.Turismul rural nu este un fenomen nou n Romnia, acesta ncepnd prin initiative personale. Migratiile sezoniere facute cu scopul de a cauta aer curat si relaxare au fost foarte populare la nceputul secolului si n perioada interbelica. Astfel, nca de atunci existau foarte multe sate care ndeplineau functia de "turism satesc", cum ar fi: Jiblea, Polovragi, Baia de Fier, Novaci, Sacelu, Amara, sapte Sate, Zizin si multe altele.n anii 1960, turismul satesc exista pe tarmul Marii Negre n satele: Costinesti, Mamaia ... sat, Agigea, 2 Mai, precum si n Delta Dunarii n sate ca Sfntul Gheorghe si Murighiol.n anul 1970 Biroul National de Turism "Carpati Bucuresti" a fost singura organizatie de turism de acord sa negocieze n strainatate pentru a aduce turisti din vest, pentru a-si petrece prin programele prezentate, vacantele n sate traditionale, selectate dupa criterii specifice, unde turistii sa poata participa la activitatile micilor fermieri, locuind n casele lor si lund parte la evenimentele importante sifestivitatile populare.Centrul de studiu al Ministerului de Turism a ntocmit documente specifice sistiintifice, care nsotite de ordinul acestuia numarul 297I972, au fost trimise Biroului Regional de Turism, pentru a identifica sate care sa ndcplineasca criteriile necesare desfasurarii n bune conditii a activitatii de turism rural. Au fost selectate 117 sate dintr-un capat n altul al tarii, din care au fost alese 10 pentru a le experimenta n vara anului 1973. Aceste sate au fost : Sf. Gheorghe, Murighiol (Tulcea), Fundata (Brasov), Rucar (Arges), Vaideni (Vlcea), Tismana (Gorj), Rasinari (Sibiu), Halmagiu (Arad), Bogdan Voda (Maramures), Vatra Moldavitei (Suceava).Dupa anul 1979, prima institutie care a promovat idea de turism rural n Romnia, a fost Agentia Nationala a Zonei Montane - A.N.Z.M.,sub conducerea lui Radu Rey. n cadrul acesteia, se punea un accent deosebit pe complementaritatea dintre activitatile de turism si cele agricole, fiind n mare parte o ncercare de aplicare a modelului tirolez de turism rural, avnd n centrul preocuparilor ferma.Un mod diferit de abordare a fost propus deANTREC(Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural),creata la Bran n anul 1994, avnd drept nucleu 0 ntreprindere privata de tip S.R.L. A dat o mare importanta inventarierii structurilor de cazare, cresterii numarului de membri si creerii de filiale judetene.Desi obicctivul declarat al acestei asociatii este dezvoltarea turismului rural n Romnia, preocuparea majora vizeaza reproducerea n mediul rural a confortului urban, fapt ilustrat si de normele de clasificare pe care asociatia le-a elaborat mpreuna cu Ministerul Turismului si n care caracterul de turism cultural si ecologicnuse reflecta.Cel de-al treielea mod de abordare este cel propus de organizatia OVROperation Villages Roumains,care are n centrul atentiei participarea comunitatilocale la dezvoltarea turismului.Aparuta n anii 1988-1989 n Belgia pentru a lupta mpotriva planului de sistematizare a satelor romnesti, OVR s-a ocupat dupa decembrie 1989, cu distribuirea ajutoarelor umanitare si cu punerea n aplicate a unor proiecte de cooperare ntre comunele partenere, dezvoltarea turismului rural ocupnd un loc aparte n cadrul dezvoltarii globale si integrate.n luna octombrie 1991, a fost lansat proiectul turistic al satelor pilot, n urma caruia 14 sate din 8 judete ale tarii, au fost selectate si incluse ntr-un program de parteneriat intercomunal cu scopul de a initia, dezvolta si promova turismul rural n Romnia. Acest program a fost recunoscut si sprijinit de catre Uniunea Europeana, prin programul ECOS, prin organizarea unor ntlniri, stagii si seminarii dezvoltate pe mai multe axe: definirea obiectivelor commune, organizarea formarii personalului si crearea de mijloace de informare si promovare turistica.Crearea n anul 1994 a retelei OVR - Romnia ca asociatie nationala a satelor din Romnia, a fost urmata de realizarea unui studiu de asistenta pentru pregatirea dezvoltarii turismului rural n tara noastra.A nceput apoi dezvoltarea unei suite de programe care aveau drept scop dezvoltarea locala prin turism rural.Programul PHARE - Lien, desfasurat ntre anii 1994 - 1996, a constat n sprijinirea materializarii unor proiecte de dezvoltare rurala care vizau ntre altele mbunatatirea confortului locuintelor sau formarea unor agentii de dezvoltare locala.Programul PHARE - INTERREG 1995 - 1996, a condus la realizarea unui sistem unitar de semnalizare turistica n toate cele 14 sate,amenajarea birourilor de informare n aproximativ 10 sate, organizarea unor cursuri de pregatire a gazdelor, editarea buletinului informativ SA Turism .Dar cel mai important a fost programul PHARE - Turism, aplicat la nivelul a 4 zone pilot, criteriile de selectie fiind urmatoarele :existenta prealabila a unei structuri juridice avnd ca obiect dezvoltarea turismului la nivel localexistenta prealabila a unei activitati turistice locale, axata pe 0 retea de cazareamplasarea satului ntr-una din zonele prioritare definite de Ministerul Turismuluiinfrastructurile din domeniul comunicatiilor existente sau n curs deamenajareamplasarea geografica a satului n lungul unei axe de legaturamotivatia localan cadrul acestui program n care beneficiar era Ministerul Turismului, OVR a fost responsabila cu dezvoltarea turismului rural, mai ales a infrastructurii generale si specifice n misiunea ANTREC a fost de promovare si comercializare, principalele obiective fiind :realizarea catalogului national al gospodariilor cuprinse n reteaua de turism ruralparticiparea la trguri de turismrealizarea unui sistem national unitarde rezervare si comercializare a ofertelor turisticeDin cele prezentate rezulta ca au fost depuse eforturi substantiale n directia dezvoltarii turismului n spatiul rural romnesc.Programele cerute n zonele mentionate au avut un impact deosebit asupra dezvoltarii locale prin turism rural, soldndu-se cu rezultate pozitive acolo unde au beneficiat de ntreg suportul comunitati si asociatiei locale.4. BENEFICIILE SOCIALE sI ECONOMICE ALE TURISMULUI RURAL PENTRU SATUL ROMNESCActivitatea turistica poate sa rezolve unele dintre problemele economice si de munca n care este implicata populatia rurala. Avantajele care se obtin n urma practicarii turismului rural pot fi de natura economica si de natura socio-culturala. Dintre acestea putem mentiona:Stabilizarea populatiei prin fixarea fortei de muncaAceasta este o consecinta extrem de importanta pentru majoritatea zonelor rurale, confruntate n general cu fenomenul de depopulare, survenit n special ca urmare a absentei unei perspective materiale certe a locuitorilorAportul de lichiditati provenite din prestatii turistice pot ajuta la conservarea locurilor de munca n servicii precum comertul, cazarea turistica, transport local, asistenta medicala. Ele pot aduce venituri suplimentare agricultorilor, muncitorilor silvici, pescarilor. Chiar daca conservarea locurilor de munca reprezinta un obiectiv mai putin atragator dect crearea de noi locuri de munca, ea poate contribui la viabilitatea comunitatilor rurale si n special a celor de tip marginal, care nu beneficiaza de efectele de polarizare urbana. Studiile efectuate n zonele rurale au confirmat rolul turismului nconservarea locurilor de muncasidiminuarea fenomenului de poluare.Crearea de noi locuri de muncaCrearea de noi locuri de munca este posibila n conditiile n care implementarea locala a turismului rural este realizata cu succes. Acest fapt este asociat n special practicilor hoteliere si de restaurant. n spatiul rural, reusita acestora creaza perspective pentru cazarea turistilor la localnici, ceea ce va duce implicit la amplificarea activitatilor legate de comertul cu produse alimentare, de artizanat, transport, valorificarea patrimoniului local etc.Diversificarea modului de utilizare a fortei de muncaMarea majoritate a zone lor rurale prezinta o slaba diversitate n modul de utilizare a fortei de munca, ocupata aproape n totalitate n sectorul agricol.Diversificarea activitatilor ntr-un context turistico-economic favorabil poate atrage dupa sine de asemeneastabilizarea populatiei rurale.PluriactivitateaPluriactivitatea este o alta consecinta benefica a turismului rural. Ea desemneaza situatia n care, la nivel individual sau familial, asigurarea existentei se realizeaza prin prestarea unor activitati suplimentare (cel putin una), n completarea activitatii de baza. Astfel, un agricultor poate avea disponibilitatea de a nchiria camere, de a ajuta administratia locala prin prestarea unor servicii turistice (ghid, animator, monitor de schi s.a.).Pluriactivitatea permite realizarea unor venituri suplimentare, att n contextul declinului unui tip de activitate, ct si n cel al constrngerilor generate de ritmicitatea sezoniera a activitatilor agricole.Promovareasidezvoltarea serviciilorPromovarea si dezvoltarea serviciilor este un aspect esential, cu att mai mult cu ct numeroase colectivitati rurale sunt grevate nca frecvent de absenta unor facilitati de servicii corespunzatoare. Cererea suplimentara de produse, cauzata de cresterea numerica a clientelei (inclusiv a celei turistice)poate permite expansiunea retelei comerciale, sustinerea unor lucrari de ameliorare a habitatului (modemizarea drumurilor, canalizari, electrificari, semnalizari rutiere si turistice), dezvoltarea transportului n comun, a serviciilor postale side comunicatie .Este la fel de importanta atragerea si mentinerea clientelei, ct si sporireaacesteia; acest fapt nu se realizeaza de la sine, fiind necesara0politica concentrata a tuturor variabilelor care actioneaza asupra clientelei. La nivelul sarcinilor, se impune ca ele sa dobandeasca disponibilitatea de a oferi servicii de calitate, susceptibile permanent de rennoire, de adaptare la dinamica rapida a motivatiilor turistului.n special n cazul asezarilor rurale izolate, care nu au disponibilitatea de a asigura si sustine servicii numeroase, turismul rural poate ajuta la mentinerea viabilitatii lor. Evident, este de presupus ca respectivele asezari sa posede elemente particulare de atractie turistica, iar fenomenul de circulatie turistica sa fie stimulat siamplificat prin comercializarea adecvata a ofertei turistice.Sustinerea economica a agricultorilor este 0 problema majora n mediile economice si politice. Numeroase studii efectuate n tari cu traditie n turism rural au evidentiat ca veniturile medii ale agricultorilor pot fi marite prin oferirea diferitelor forme de cazare, prin promovarea vizitelor n fermele agricole care poseda diverse functii de atractie (echitatie, vinificatie, legumicultura, apicultura etc.), prin vnzarea produselor specifice gospodariei sau satului.Pe lnga beneficiile de ordin economic care pot incita agricultorii sa se angajeze n activtatiti turistice, nu pot fi ignorate beneficiile de ordin social. ea urmare a contactelor cu citadinii, pe langa aportul de varietate n modul de viata speciflc, adeseori solitar, satenii pot deveni mai bine informati despreoserie de probleme de actualitate care pot avea impact favorabil asupra propriei lor conditii social-economice si culturale.Promovarca si sustinerea artei populare, a industriei locale de artizanatArta si artizanatul rural ocupa un loc important n patrimoniul cultural al fiecarei tari. Turismul rural poate ajuta aceste activitati att prin recunoasterea importantei lor, ct si prin comercializarea produselor de artizanat.ara noastra este privilegiata din acest punct de vedere, date fiind enorma diversitate si autenticitate a creatiilor artistice rurale ..Pe lnga dimensionarea economica pe care 0 implica, aceste preocupari reprezinta mesaje de exceptionala valoare asupra vocatiilor spirituale ale comunitatilor rurale romnesti si nemijlocit, mijloace ideale de promovare a imaginii favorabile si de stimulare a interesului turistic.Festivalurile de arta populara si de productie artizanala sunt mecanisme ideale care faciliteaza comercialiarea si promovarea creatiei turistice rurale si contureaza atractia turistica. Existenta acestora, dublata de omediatizare adecvata, poate constitui prima parghie apta sa asigure nscrierea unei asezari rurale n sfera activitatii turistice.Pe lnga faptul ca realizeaza o extindere a aportului cultural propriu, festivalurile si alte manifestari de acest gen, faciliteaza accesul n mediul respectiv a altor colectivitati artistice, ceea ce contribuie la mbogatirea vietii culturale.Reabilitarea patrimoniului edilitarReabilitarea patrimoniului edilitar se realizeaza n conditiile existentei unui flux turistic, n principal pe doua cai. n primul rnd conservarea sau restaurarea obiectelor de interes istoric sau cultural poate fi obtinuta prin practicarea unor taxe de acces. n al doilea rnd, crearea unui potential de cazare implica restaurarea si repunerea n circuit a imobilelor parasite ca urmare a fenomenului de depopulare.Sporirea gradului de confort la nivelul cladirilor care au camere disponibile pentru nchiriat, executarea unei infrastcturi de recreere (spatii verzi, amenajari pentru pescuit, promenade, circuite pentru cicloturism si echitatie etc.), pe termen lung, sunt initiative benefice pentru comunitatea nsasi, ca beneficiara a investitiilor facute.Toate acestea diminueaza motivatiile de stramutare ale generatiei tinere si pot contribui la revenirea emigrantilor sau chiar la instalarea de noi locuitori.Atragerea de noi investitiiTurismul rural prezinta avantajul ca actioneaza n sensul deschiderii de noi perspective investitionale. Astfel, turismul nlesneste o punere n contact a oamenilor proveniti din cele mai diverse medii, iar ideile si actiunile, dirijate spre valorificarea superioara a diverselor resurse locale, survin inerent.ntre turistii potentiali ai mediului rural se pot nscrie si oameni de afaceri care au abilitatea de a sesiza mai rapid perspectivele implantarii de noi activitati si perspectivele financiare ale acestora, aspecte care pot fi benefice prin efectele lor pentru comunitatea rurala (locuri de munca, modernizarea infrastructurii si a serviciilor. patrunderea n circuitul informational etc.). Evident ca pastrarea unor amintiri placute despre vacantele rurale poate incita oamenii de afaceri la demararea investitiilor n mediul respectiv.Pe scurt, ca orice activitate de tip productiv, si turismul rural poate antrena efecte sinergetice de crestere, prin atragerea de noi variabile n procesul de proiectare si n strategia de functionare.

6.AGROTURISMUL

Agroturismul este activitatea de primire si ospitalitate realizata de ntreprinzatorii agricoli individuali sau asociati precum si de familiile lor utiliznd propria ntreprindere(gospodarie, exploatatie) sau una nchiriata astfel nct activitatea desfasurata sa fie ntr-un raport de complementaritate cu activitatile aferente cultivarii terenului, silviculturii si cresterii animalelor, acestea trebuind sa constituie si n continuare activitati principale1AGROTURISMUL este o forma complexa de turism ce ofera oamenilor care vor sa se relaxeze, iubesc natura, cultura si arta populara, posibilitatea de a-si petrece timpul liber n gospodariile familiilor taranesti.Agroturismul cuprinde doua mari laturi si anume:- activitatea turistica propriu-zisa, concretizata n cazare, servicii de alimentatie- pensiune, circulatie turistica, prestarea serviciilor de baza si suplimentare;- activitatea economica agricola practicata de prestatorii de servicii agroturistice, concretizata n producerea si prelucrarea primara a produselor agroalimentare n gospodarie si comercializarea acestora direct catre turisti sau prin diferite retele comerciale.Turismul n mediul rural ofera posibilitatea ca oamenii sa se apropie, sacunoasca conditiile de viata si cultura ale celorlalti.Turismul rural si agroturismul de bazeaza pe trei coordonate: spatiu, oameni si produse.Apare, astfel dorinta individului de parasire temporara a locului de munca, spre zone linistite, lipsite de poluare, n care natura sa fie cea mai buna prietena a evadarii, pentru miscare, odihna, recreere, petrecere a timpului liber. Aceasta dorinta este facilitata de reducerea orelor saptamnale si a zilelor saptamnii de lucru, precum si de cresterea numarului zilelor destinate concediilor de odihna, proces care de-a lungul anilor sufera o transformare n directia fragmentarii acestora.Turismului i s-au conturat noi valente prin practicarea turismului rural, acest nou tip, fiind adecvat epocii moderne actuale. Turismul rural se deruleaza n spatii relativ nepoluate, neperturbate, locuite de comunitati traditionale, satisfacnd multiple nevoi:- nevoia de evadare pentru diminuarea starii de tensiune, aceasta fiind nsotita de o participare activa sau pasiva la desfasurarea activitatilor turistice;- nevoia pentru mentinerea sau refacerea sanatatii;- nevoia de apartenenta si dragoste;- nevoia de cunoastere si educare;- nevoia legata de dorinta de vizitare a rudelor si prietenilor;- nevoia de frumos si inedit.Ambianta n care se afla oferta turistica trebuie sa fie atractiva, dar n acelasi timp ea trebuie sa fie obligatoriu subliniata si oferita ca un buchet de flori bine asortat, capabil sa smulga admiratia, sa impresioneze, sa se imprime n memoria turistului nu numai ca o amintire placuta, de exceptie, dar si ca o rechemare insistenta. n cadrul patrimoniului trebuie sa se remarce o prezenta urmatoarelor tipuri de valori:- valoare evenimentiala: adica sa nu fie un loc izolat, uitat, ignorat de mijloacele mass media- valoare de modernitate: care ofera posibilitatea de a se ntlni si discuta cu parteneri cunoscuti sau necunoscuti, dar mai ales de a participa si a se integra n noua comunitate culturala pe care doreste sa o cunoasca si pentru care a venit ;- valoarea de notorietate: apare din nevoia de informatii pe care turistul ncearca sa le verifice la fata locului, comparnd totul si judecnd in stilul sau propriu veridicitatea si acuratetea informatiilor- valoarea de individualizare: caracterizat prin efortul de a se sustrage tendintei de uniformizare si maximizare existent n reclame turistice, prin sublinierea acelor valente care dau personalitate teritoriului gospodariei, locului unde se afla turistul ;- valoare simbolica a zonei n care turistul si petrece vacanta, care include aspectele deosebite de natura estetica, artistica, istorica, ce reprezinta componentele motivatiei si deciziei turistului de a cunoaste, verifica si savura oferta aleasa ;Gospodaria este structura de primire turistica cea mai reprezentativa pentru turismul rural, aici mpletindu-se armonios primirea si gazduirea turistilor cu serviciile de servire a mesei, care includ oferirea unor alimente proaspete si bauturi din surse proprii, locale, precum si cu serviciile ce cuprind activitati de destindere si animatie cuprinznd elemente legate de arta si creatia populara, de manifestarile etnofolclorice, traditii, sarbatori, specific local.

CAPITOLU I.PREZENTAREA JUDETULUI SIBIU

Astazi, Sibiul se prezinta ca o adevarata capitala culturala si turistica a Romaniei, atragand turistii prin farmecul sau medieval, prin minunatele frumuseti din imprejurimi, prin mincarurile si traditiile locale si prin fermecatorul decor natural. Orasul Sibiu este considerat pe buna dreptate ca fiind unul dintre cele mai frumoase si bine conservate orase istorice din Romania si Europa, cu un patrimoniu arhitectural care se intinde pe 80 de hectare. Cetatea medievala a Sibiului, ramasa intacta dupa doua razboaie mondiale si neatinsa de regimul comunist, pastreaza inca spiritul si atmosfera secolelor de mult apuse.Una peste alta, statutul de Capitala Culturala Europeana a schimbat Sibiul fata de cum erain anii trecuti, si l-a schimbat in bine. El trebuie inclus in itinerariile voastre , pentru ca va incarca din plin bateriile turistilor cu un cocktail de parfum medieval, arhitectura gotica, cultura, traditie, calm si lipsa de griji. Sibiulasteapta turistii sa-i descopere muzica, dansul, teatrul, artele vizuale si toate celelalte evenimente care au avut si vor avea loc intr-un oras ce va ramane in viziunea multora o capitala curturala europeana.Ocazia oferita Sibiului de a deveni Capitala Culturala Europeana a insemnat o sansa pentru sibieni de a-si prezenta orasul, modul de viata si realizarile, intr-un program complex si atractiv. Manifestari culturale, stiintifice, sportive, expozitii, concerte, parade, show-uri cu opera, dans, lumini si trupe rock in Piata Mare, happening-uri, festivaluri de teatru, film, arta stradala, excursii pe teme culturale, concerte de orga, festivaluri folclorice. Multiculturalism, caracter european, ingemanare de culturi, istorie, asta a inseamnat Sibiul in 2007.1.1.ISTORICUL REGIUNISituat deasupra asezarilor neolitice, si pastrand urme ale asezarii romane Cedonia, Sibiu este mentionat in documente incepand cu secolul al XII-lea sub numele de Cibinium. Cand saxonii s-au stabitit aici, populatia romana era organizata, ca in intraga Transilvanie, in propriile sale forme politice. Saxonii au numit asezarea Hermannsdorf si apoi Hermannstadt, in timp ce populatia romana ia dat numele amintind de cel original: Sibiu. In secolul al XIV-lea, Sibiul era un puternic centru manufacturier. Documente datand din 1376 mentioneaza 19 bresle ai caror membrii practicau 25 de meserii. Aceste bresle aveau relatii active cu statele romanesti de la est si sud de Carpati. Bazandu-se pe puterea economica a mestesugarilor sai, Sibiu s-a dezvoltat continuu, evolutia sa urmand dezvoltarea caracteristica oraselor medievale. Veciul targ a facut loc modernuli oras. Evenimente semnificative: 1192 - Sibiu (cibinium) este pentru prima data mentionat intr-un document oficial; 1292 - a fost inaugurat primul spital din Romania; 1300 - s-a deschis prima bilioteca; 1367 - este metionata pentru prima data intr-un document prima breasla din Sibiu, cea a tabacarilor; 1494 - prima farmacie din tara; 1528 - prima tiparnita din Transilvania; 1543 - prima moara de hartie din Principatele Romanesti; 1788 -este inregistrata prima manufacura, cea de matasuri; 1790 - Samuel Brukenthal fondeaza cel mai vechi muzeu din tara; 1841 - este deschisa prima banca germana din Sibiu; 1861 - este fondata ASTRA; 1868 - este infiintata rpima casa de economii si credita din Transilvania; 1872 - este data in exploatare calea ferata Sibiu - Copsa Mica; 1875 - Andreas Rieger inaugureazaprima fabrica de constructii de masini din Transilvania; 1894 - este deschisa oficial prima statiune montana din tara, Paltinis;1898 - are loc prima proiectie cinematografica (la trei ani dupa premiera mondiala); 1904 - primul tramvai electric.1.2.CAI DE COMUNICATI SI CATEGORIA ACESTORA

Transporturi externe[modificare|modificare surs]Sibiu are unaeroport internaionalde unde se efectueaz curse zilnice ctreGermania,Austria,Spania,Marea BritanieiItalia, o parte cu escala laTimioara. Aeroportul a ncheiat un amplu proces de modernizare care permite primirea aeronavelor mari. Curse directe exist ctre: Mnchen(Tarom), (Lufthansa) Viena(Austrian) Bucureti,Trgu Mure(Tarom) Timioara(Carpatair) Stuttgart(Blue Air)

Gara Sibiu Municipiul Sibiu este unul dintre cele mai importante noduri de cale ferat din Transilvania. Exist patru gri n raza sa:Gara Mare, Gara Mic, Sibiu Triaj, Turnior, precum i un important depou pentru locomotive diesel. Cile feroviare care trec prin municipiu sunt: Tronsonul Sibiu -Braov-Bucureti Tronsonul Sibiu -Media-Sighioara Tronsonul Sibiu -Rmnicu-Vlcea-Piatra Olt-Craiova Tronsonul Sibiu -Vinu de Jos-Deva-Arad Tronsonul Sibiu - Agnita(linie nchis din 2001) Majoritatea trenurilor personale sunt exploatate cu automotoare ,,SiemensDesiro", fiind asigurate legturi cuBucureti,Rmnicu Vlcea,Media,Sighioara,Braov,Alba Iulia,Trgu Mure,Timioara, iar n sezonul estival i cuConstana. Deasemenea, operatorul privatRegiotransasigur legturi zilnice cuAlba Iulia,Blaj,Media,Podu Olt,SighioaraiOdorheiu Secuiesc.

Tramvai istoric circulnd pe ruta Sibiu-RinariSibiul este strbtut de Coridorul 4 European, drumul european E68/E81 (drumul naional DN1). Prin municipiu trec urmtoarele ci rutiere: osele internaionale:1. E68 (Ungaria) NdlacAradDevaSebeMiercurea Sibiului Sibiu Braov2. E81 (Ucraina) HalmeuLivadaSatu MareZaluClujTurdaSebeMiercurea Sibiului Sibiu PitetiBucuretiConstana Drumuri naionale:1. DN 1BucuretiPloietiBraovFgra Sibiu Alba IuliaTurdaClujOradeaBor>Ungaria2. DN 7BucuretiGetiPitetiRmnicu Vlcea Sibiu DevaAradNdlac>Ungaria3. DN 14SighioaraDumbrveniMediaCopa Mic SibiuCentura rutier a oraului la standard de autostrad a fost inaugurat n data de 1 Decembrie 2010, iar prelungireaAutostrzii A1, care va trece pe lng Sibiu, este deschis pn laSlite. Aceasta va prelua mare parte din traficul auto desfurat n estul Uniunii Europene. n preajma municipiului, autostrada urmrete traseulTlmaciu-elimbr- Sibiu Nord (centura ocolitoare) - Sud deura Mic- Apoldu de Jos-Miercurea Sibiului.Municipiul Sibiu are trei autogri cu autocare i microbuze care fac legtura cu aproape toat ara i cu spaiul Uniunii Europene.Programul acestora este extrem de bine organizat, existnd chiar mai multe curse zilnice pentru unele destinaii. Principala companie care opereaz din Sibiu esteAtlassib, care deine i una din autogrile oraului (Autogara Turnior).Transporturi interneSibiul are peste 650 de strzi nominalizate, nsumnd mai mult de 150 km n lungime. Construcia unor noi cartiere de case i blocuri crete mrimea suprafeei oraului n fiecare an. Reeaua stradal este puternic dezvoltat, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea interseciilor importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea i salubrizarea lor. n acest domeniu s-au realizat numeroase investiii, n special asfaltri i construirea de sensuri giratorii. n municipiul Sibiu exist o reea vast de transport, cltorii putnd opta pentru autobuz sau taxi. n ciudadirectivelor europene, transmise n Romnia prinMinisterul Mediului, i n contrazicere cu politica i evoluia majoritii oraelor dinEuropa, troleibuzele au fost scoase total din transportul public local ncepnd cu 15 noiembrie 2009, n favoarea transportului consumator de carburani, iar reeaua de alimentare a acestora a fost demontat i vndut ca fier vechi.

Dn1(Intrarea in Sibiu)Exist 20 de linii de autobuz n Sibiu.Tursibeste compania de transport local ce administreaz traseele mijloacelor de transport n comun pe raza municipiului. De asemenea exist o linie de tramvai pn laRinari.n Sibiu exist i companii de taximetrie: Taxi Comis - (0269)964 Taxi Negoiu - (0269)966 Taxi Pronto - 0269.222222 Taxi 942 - (0269)942 Taxi 953 - (0269)953 Taxi 948 - (0269)948 Taxi 924 - (0269)924 Taxi 963 - 0740-000-963Centura de ocolire

Autostrada A1(Centura ocolitoare a Sibiului)Centura de ocolire a Sibiului are 20 de kilometri, dintre care 17,2 sunt construii n regim de autostrad[11]. Centura a fost inaugurat la data de1 decembrie2010.

1.3.EVOLUTIA JUDETULUI

Aezat n sud-vestul transilvaniei, avnd ca vecini judeele: Mure la nord i nord est, Braov la est, Arge i Vlcea la sud i la vest judeele Vlcea i Alba. Are o suprafa de 5.422 km ptrai,care reprezint 2,3% din teritoriul rii i se intinde ntre 45 28' i 46 17' latitudine nordic i ntre 26 35' i 24 57' longitudine estic. Din punct de vedere administrativ, judeul Sibiu este organizat n: dou municipii, din care o reedin de jude, apte orae, 53 de comune i 126 de sate. Din punct de vedere administrativ teritorial, judeul Sibiu cuprinde:- 2 municipii: Sibiu i Media- 9 orae: Agnita, Avrig, Cisndie, Copa Mic, Dumbrveni, Ocna Sibiului, Slite, Miercurea Sibiului i Tlmaciu.- 53 comune- 162 sateStructura teritorial a judeului Sibiu cuprinde urmtoarele categorii de elemente spaiale:- zonele caracteristice ale teritoriului administrativ i armtura de centre aferente acestora 3 zone caracteristice (nord, sud i centru);- zonele caracteristice de nivel regional cum ar fi, din punct de vedere geografic, zonele Fgraului, vile Trnavelor i Oltului, mpreun cu structura de centre polarizatoare cu rol regional;- zonele naturale, slab populate, cuprinznd parcurile naturale.Gradul de urbanizareSibiul ocup locul 5 n ar din punct de vedere al gradului de urbanizare. Judeul Sibiu are o densitate de 76, 65 de locuitori/ km2. Cu toate acestea, populaia Sibiului a sczut, din 1977, cu aproximativ 60 000 de locuitori. Romnia se confrunt cu mari schimbri demografice, dup 1990. n 1977, judeul Sibiu avea 481 645 de locuitori, iar la recensmntul din 2005, statisticile arat c populaia Sibiului era de 422 259 de locutitori. n Sibiu, avem o cretere a populaiei de origine romn, de la 76,61%, la 90,60%. i populaia de origine rom a crescut, de la 2,66% la 4,06%. Populaia de origine german a sczut de la 20%, la 1,6%, la fel ca i cea maghiar, de la 4,54%, la 3,64%Sursa: Institutul National de Statistica.Populatia stabila a judetului Sibiu la recensamantul din 18 martie 2002, a fost de 421724 persoane mai mica cu 6.8% decat la recensamantul din anul 1992. Scaderea populatiei din judetul Sibiu este mai pregnanta decat la nivelul tarii, care a fost de doar 4.9%. Aceasta situatie s-a creat datorita sporului natural negativ inregistrat in ultimii 15 ani, si mai ales, in judetul Sibiu, datorita emigrarii masive a populatiei de etnie germana.Evolutia numerica a populatieiAcest subcapitol prezint evoluia numrului de locuitori la nivelul judetului Sibiu, n perioada 1948-2007, analiza datelor statistice relevnd faptul c, s-a nregistrat n general un mers ascendent, exceptand perioada 1992-2007, cnd numrul locuitorilor a sczut pe fondul emigrrii masive a populaiei germane, dar i a unei mbtrniri demografice a populaiei, fenomen specific, de altfel, ntregii riDin analiza datelor a rezultat c, populaia Judetului Sibiu n intervalul 1948-2007 a crescut de la 335116 locuitori n 1948 la 423156 locuitori n 2007, realizndu-se un spor absolut de 88040 persoane.n intervalul 1948-2007, valoarea maxim a numarului total al populatiei a fost nregistrat n anul 1977, cu 481645 persoane, pe fondul unei nataliti foarte ridicate si a unui bilant migratoriu pozitiv , iar valoarea minim, in intervalul analizat, a fost nregistrat n anul 1948, de 335116 persoaneDupa 1977 dinamica populatiei Judetului Sibiu a avut un trend negativ constant, pe fondul unei nataliti n scdere, a unei mortaliti n cretere, la care s-a adugat, de asemenea, declinul economic. Astfel, daca la recensamantul din 1977 populatia totala era de 481.645 de locuitori, aceasta a scazut continuu ajungand in anul 2002 la cifra de 421.724, ceea ce procentual reprezinta, o descrestere cu 12%.

1.4. ATRACTI TURISTICE Lacul fr fund de la Ocna-Sibiului Rezervaia de la Valea Srb Lacul Blea Iezerele Cindrelului Depozitele de calcar de la Cisndioara i Turnu Rou Mrginimea Sibiului Rezervaia de la Valea Srb Biserica fortificat de laBiertan Turnul scrilor, Sibiu Biserica Franciscan, Sibiu Turnul Tmplarilor, Sibiu Turnul Blnarilor, Sibiu Staiunea balneoclimatericBile Bazna Staiunea balneoclimatericOcna Sibiului Staiunea climatericPltini2.ASEZAREA GEOGRAFICAMunicipiul Sibiu este unul din cele mai importante orae din Transilvania cu un remarcabil potenial de dezvoltare economic, avantajat i de poziionarea sa pe Coridorul IV Paneuropean i beneficiind de un modern Aeroport Internaional. Localitatea se situeaz la 4547' latitudine nordic i 2405' longitudine estic. Altitudinea faa de nivelul mrii variaz ntre 415 m n Oraul de Jos i 431 m n Oraul de Sus. Oraul se afl n zona temperat-continental, cu influene termice datorate zonei depresionare i a munilor care l nconjoar la sud i sud-vest. Media anual a precipitaiilor este de 662 mm cu valori minime n luna februarie (26,7 mm) i maxime n iunie (113 mm). Temperatura medie anual este de 8,9 grade Celsius. Cu cei 147,245. de locuitori permaneni (2011) i 30,000 de locuitori temporari, n special studeni, Sibiul este cel mai mare ora din jude. Comunitatea local este alctuit din grupuri etnice diverse. Marea majoritate a populaiei este reprezentat de romni (94%) care convieuiesc cu germanii, descendeni ai colonitilor saxoni care au emigrat n secolul al XII-lea din zona Luxemburg, Lorena, Alsacia. Lor li se altur unguri, rromi i o foarte puin numeroas comunitate evreiasc, cu toii contribuind prin influene culturale specifice la viaa oraului. Aceeai diversitate caracterizeaz i viaa religioas. Alturi de ortodoci, la Sibiu i practic liber credina reformai, romano-catolici, greco-catolici i evanghelici-lutherani. Structura social a oraului este bazat pe o experiena de viaa istoric i multicultural, diversitatea locuitorilor si, aparinand diferitelor grupuri etnice, generaii i stiluri de via, dnd oraului o aur special. 3.RELIEFUL Relieful: Podisul transilvaniei in centrul si nordul judetului. In vest sunt Muntii Cindrel cu Vf. Cindrel de 2244m si Vf. Serbota Mare de 2007m, Muntii Fagaras in sud, cu Varfurile Negoiu 2535m, Grohotisul 2366m, Suru 2283m (Moldoveanu 2545m AG - BV).Zona de munte Munii Fgrauluise ntind pe teritoriul judeului Sibiu cu partea lor estic i sunt cei mai nali muni din ar, cu vrfuri (Negoiu, Ciortea, Vrtopu, Vntoarea lui Buteanu) cuprinse ntre 2.000 i 2.500 m. Munii Lotrului Munii CindreluluiZona depresionar Depresiunea Fgraului, cu doar o treime din suprafa atribuit judeului Sibiu i cu o altitudine cuprins ntre 350 i 500 m. Depresiunea Sibiului situat n dreapta rului Olt. Depresiunea Slitei Depresiunea ApolduluiPodiuri Podiul Trnavelor Podiul Hrtibaciului Podiul Secaelor

4.CLIMA

Judeul Sibiu are o clim continental-moderat, cu diferene de temperatur funcie de formele de relief, astfel temperaturile medii anuale oscileaz ntra 9,4 grade pe valea Oltului i scad sub 0 grade pe vrful Negoiu. Cantitile de precipitaii medii anuale sunt cuprinse ntre 650 mm. n zona depresionar i urc peste 1.300 mm. in zona muntoas.5.Hidrografie Rul Oltcu afluenii: Arpau, Porumbacu, Crioara, Cibinul, Prul Nou. Rul Trnava Mare Rul Cibincu afluenii si: Hrtibaciu, Sadu, Sebe, Rucior, Strmba, Rul Vadului. Rul Sebecare formeaz hotarul vestic al judeului.6.FLORA SI FAUNAFlorabine diversificat n specii de: conifere (brad, molid), foioase (fag, stejar, gorun, tei, paltin de munte, arar, frasin), specii de arbuti (viinelul, alunul, socul), specii de ierburi (piu rou, iarba cmpului, epoic, pieptnri) i o gam variat de specii floristice (macul de munte, crucea voinicului, daria, roua cerului,zambila slbatic). Faunacuprinde specii de: mamifere (capra neagr, cerbul, cpriorul, ursul, rsul, mistreul, vulpea, iepurele, veveria), psri (brumria, mierla gulerat, fsa de munte, sturzul de piatr, ciocrlia, potrnichea, gaia, cocoul de munte, ierunca), reptile (erpi, oprle, broate) i peti (pstrv, biban, clean, crap).

CAPITOLUL II.POTENTIALUL TURISTIC AL JUDETULUI SIBIULacul Baleaeste un lac glaciar(format in circ glaciar) situat la o altitudine de 2.040m, in Muntii Fagaras,Judetul Sibiu.Dimensiunile lacului sunt: 360 m in lungime, suprafata de 46508 mp si adancimea de 11,35 m. In anul 1932 lacul Balea si o suprafata de circa 180 de hectare in jurul lacului au fost declarate rezervatie stiintifica. La Lacul Balea se poate ajunge in timpul verii cu masina, peTransfagarasean, iar in restul timpului cu telecabina, de la cabana 'Balea Cascada'. In Muntii Fagaras se mai afla si lacurile Capra, Podragu mic, Podragu mare, Avrig, Urlea.ComplexulturisticBaleaLac-Ceamaispectaculoasazonadeschidin tara, este recomandatanumai celorcuexperienta.IncaldareaBalii,cat sipe valea acesteia sepoate schia o buna parte din an. Aici avem cel mai lung sezon de schidintara, multe competitiideschiextremauloc inmai-iunie. Exista partii de schi naturale: schi de agrement si schi extrem. Durata sezonului este de circa 180 zile.In anul 2006 a fost construit in apropierea lacului Balea primul hotel de gheata din Europa de Est.Cabana Balea Lacse afla la 77 km de Sibiu, 68 km de orasul Fagaras si 85 km de orasul Curtea de Arges, si este punctul ideal pentru turistii care intentioneaza sa ajunga pe Varful Negoiu (2535) sau pe Vf.Moldoveanu (2544 m.)Cabana asigura comfort de trei stele, oferind turistilor servicii complete, buna-dispozitie si o ambianta de neuitat.Sunt disponibilelocuri pentru 33 de persoanLacul Avrigeste un lac glaciar din Muntii Fagaras. Se afla la altitudinea de 2011 m. Suprafata lacului este de 1,47 ha. Adancimea maxima este de 4,5 m. Lacul are o forma oarecum trapezoidala, cu lungimea maxima de 180 m, pe directia est-vest. Latimea sa, pe directia nord-sud, este de circa 100 m. In lac isi are obarsia Raul Avrig. Din punct de vedere turistic, lacul Avrig se afla la jumatatea drumului intre cabana Suru si cabana Negoiu.In mijlocul Fagarasilor, la numai 45 de minute de cabana Balea Lac, se afla un lac glaciar de o frumusete extraordinara.Cu o adancime de 11 metri,Lacul Capraaflat la o altitudine de 2241 metri, imbie turistul sa isi traga sufletul chiar si numai pentru o clipa pentru a-i admira albastrimea.Traseul de creasta trece pe malul sau nordic, iar pe malul sudic, se afla un platou foarte potrivit pentru campare, care pe langa loc de popas, ofera si o priveliste greu de descris asupra varfurilor Buda, Raiosu si Museteica.Lacul Podragu Mare(Muntii Fagaras)Este situat la obarsia vaii Podragului, intr-un circ glaciar, la altitudinea de 2112 m. Lungimea o are de 250 m, iar latimea maxima de 190 m. Forma lacului este oarecum ovala, suprafata fiind de 2,80 ha, avand un volum de 190000 m3.Adancimea maxima a apei de 15,5 m este situata la cca. 40 m de malul dinspre Fereastra Podragului.Alimentarea cu apa, in afara de cea nivo - pluviala, se face printr-un izvor situat in partea de sud a lacului si din numeroase alte izvoare de suprafata raspandite in jurul lui. Evacuarea o are printr-un singur emisar, situat in partea de nord - vest, cu un debit de cca. 150 l/s, ce alimeteaza Lacul Podragu Mic. Accesul la lac: din Arpasul de Jos (DN 1 km 267) prin Arpasul de Sus (7 km) la cabana Arpasul Mare, drum pietruit 13 km.RESURSELE SUBSOLULUIGazele naturale (metan). Pe teritoriul judetului Sibiu se gasesc cam din structurile gazifere ale Transilvaniei (de ex. anticlinalul Rusi, Copsa Mica, Nou Sasesc, Bazna etc.). Roci utile si materiale de constructii se intalnesc in zona montana si anume calcare cristaline marmoreene (langa Porumbacu de Sus, Poplaca, Sibisel etc.), calcare tectonice pentru var laetc. In zona sedimentara sunt prezente argilele comune la Dumbraveni, Medias, Bazna, Agnita etc., nisipuri si pietrisuri in albia minora si majora a raurilor Olt, Cibin, Hartibaciu, Sadu. FLORA SI FAUNA.REZERVATII NATURALEREZERVATII NATURALE:Prezenta unor plante si asociatii vegetale rare, a unor forme de relief ori a unor depozite geologice specifice a permis delimitarea in cadrul judetului a unor rezervatii naturale, dintre care amintim complexe - Iezerele Cindrel - Gura Raului si lacul si golul alpin Balea, botanice - dealul Magura, calcarele fosilifere de la Cisnadioara si Turnu Rosu, vulcanii noroiosi de la Hasag si Lacul fara Fund de la Ocna Sibiului.Iezerele Cindrelului- este o rezervatie mixta, geomorfologica,hidrograficade flora sifauna. Arealulcomunei Gura Rului, peversantul nordical platouluiFrumoasei, aproape devrful Cindrel(2244m). Cuprinde doua vaiglaciare, cu lacurile Iezerul Mare (1999 m alt., 3 ha si 13,30 m adncime) si Iezerul Mic (1946 m alt.,1,7 m adancime).Reliefuluialpiniseadaugaelementefloristicesi faunisticeinteresante:salciapitica,degitaret,ridichioasa, capra neagra, prindarasul de munte, pasarea alpina.

Golul Alpin si lacul Balea-rezervatie complexa, geomorfologica, hidrologica, de flora si fauna. Cuprinde relieful alpin, flora si fauna din circul glaciar Balea, precum si lacul cu acelasi nume Dintre elementele floristice specifice: jnepen, ienupar, floarea de colt, smirdar, bujor de munte, afan; Dintre elementele faunistice: capra neagra si acvila de stanca. Starea de conservare a Rezervatiei naturale Golul Alpin si lacul Balea (de tip complex) a avut de suferit dupa construirea Transfagarasanului si intensificarea turismului; covorul vegetal s-a redus datorita numarului mare de autovehicule si turisti, iar o serie de specii de animale s-au refugiat in vaile din imprejurimi. Se inregistreaza si aici practicarea unui turism neecologic si a pescuitului in lac.Localizare: Muntii Fagarasului, caldarea glaciara Balea, intre varfurile Vanatoarea lui Buteanu (2508), Capra (2439 m), Paltinu Mare (2398), Muchea lui Buteanu (2506 m) si Piscul Blii , in aria comunei Cartisoara. Suprafata 180 ha. RezervatianaturalaCalcarele eocene de la Porcesti- este unmonument alnaturiicuvaloarepaleontologica,cunumeroaseelementeminerale si speciideflorasifaunafosilizate:fosile delemelibranhiate, gasteropode, echinoderme,numuluti,dinti de rechin.Localizare:inextravilanul comunei Turnu Rosu in partea de Sud si Sud-Est a comunei,strabatuta de cursul Vaii Sadului. Suprafata:60ha.Problemele cu careseconfruntaRezervatia naturala Calcarele eocene de la Porcesti (de tip paleontologic)sunt faptul capasunatulexcesiv favorizeaza procesele superficiale de eroziune, care scot la zi depozite fosilifere, din care sunt colectate fragmente de catre diverse persoane si comercializate Dealul.Zakel RezervatiadestepadinValea,Sarbaesteorezervatiecomplexadeflorasifauna caracteristicaarealuluidestepaeuro-siberian. Dintre elementele care se gasescaicienumeram:jales,stelutavinata,sachiz,frasinel,colilie,negara.Suprafata:11ha(dincare 4,5ha afectate de alunecari de teren). In ceea ce priveste Dealul Zakel (rezervatie de stepa, detip complex) d atorita fenomenelor dealunecaresi alucrarilor de stabilizareversant,suprafatainitiala a rezervatiei s-a redus de la 11 la 5ha; NuexistaridicaritopograficepentruariileprotejateCalcarele cretacice de la Cisnadioara Monument al naturii cu valoare geologica. - de tip paleontologic (aria protejata este afectata de pasunat,nuarepazasiestedegradataprin practicarea unui turism neecologic)Extravilan:loc.Cisnadioara-0,9haLocalizare:Pe Valea Argintului,la cca.800m S-Vde,satulCisnadioara.Vulcanii noroiosi de la Hasag- monumental naturii cu valoare geologica(ariaprotejata nueste clardelimitata si nici indicata n vreun fel, iar in zona se practica agricultura).Localizare: intre Hasag si Mandra, pe raza comunei Loamnes.Suprafata:1,0 haLaculfarafunddelaOcnaSibiului- esteunmonumentalnaturii cu valoaregeologica.Prezintafenomenuldeheliotermie.S-aformatintr-o vechemina desare prabusita la 1775.Se mai numeste si Lacul Francisc sauLacul Lemnelor.Suprafata:0,2haLocalizare: inpartea de estaparculuibailorOcnaSibiului, inapropierea aleii ce duce la statia CFR. OBIECTIVE TURISTICEPIATA MAREDevenita, o data cu evenimentele din decembrie '89, un simbol, un fel de "kilometrul 0" al Sibiului, Piata Mare, una dintre cele mai mari din Transilvania, situata in partea de nord a orasului, a reprezentat dintotdeauna o veritabila emblema a stravechiului burg. Piata Mare are o forma dreptunghiulara cu lungimea de 142 m si latimea de 93 m. Pe laturile ei au ramas in picioare, atinse doar de patina vremii, vechile case nobiliare medievale, alaturi de un alt simbol de marca al orasului, Palatul Brukenthal, locul de inceput al promovarii artei in aceasta parte a Europei.PIATA MICAConstruita in secolele XIV-XVI, Piata Mica din Sibiu, cunoscuta si sub numele de "Ringul cel mic", aflata in interiorul celei de a doua incinte de fortificatii a cetatii, reprezinta vechiul centru comercial al urbei. Piata este impartita in doua parti distincte delimitate de strada Ocnei.Latura nordica a incintei are o forma circulara, cu cladiri de forma concava, din care lipseste portalul boltit specific celor din Piata Mare. Latura sudica prezinta cladiri cu arcade semicirculare sustinute de portanti. Comuna tuturor imobilelor este pe langa inaltime, existenta loggilor la parter unde, odinioara negustorii isi protejau marfurile realizate in atelierele mestesugaresti si expuse cumparatorilor, dar si a lucarnelor lenticulare, denumite de localnici, "ochii orasului".TURNUL SFATULUITurnul de legatura dintre Piata mare si PiataMicaare doua trceri boltite. A fost construit deodata cu cea de a II-a incinta fortificata, intre anii 1224 si 1241. Accesul in interior turnului se face printr-o usa mica, de unde, prin intermediul unei scari spiralate, se ajunge la etajele superioare. La forma actuala a turnului s-a ajuns prin mai multe modificari. Din primul turn s-a pastrat, doar partea pana la primului etaj. In 1585 etajele superioare s-au prabusit. Pe frontispiciul dinspre Piata mica o placa comemorativa aminteste de ziua de 26 aprilie 1586. In acea zi turnul s-a daramat si a ingropat pe Johann David care zugravea trecerea boltita.TURNULSCARII AURARILOREste o cladire cu doua etaje.La parter, turnul este o trecere boltita prin care se ajunge la scarile ce duc in Piata Aurarilor. Etajele au fost amenajate pentru locuinta, cu ferestre mari, pierzand astfel caracterul de fortificatie avut in secolele XIII -XIV.TURNUL DULGHERILOREste o cladire construita in jurul secolului al XV-lea, avand rol de aparare. Pe partea de sus turnul are forma unei prisme octogonale, adaptata armelor de foc (archebuzelor), iar gurile de aruncare au fost folosite pentru alungarea asediatorilor ajunsi la baza zidurilorTURNUL ARCHEBUZIERILORForma actuala a turnului este octogonala cu partea superioara iesita in afara, sprijinita pe console si prevazute cu guri de aruncare. Nisele, in forma de gaura de cheie, sunt realizate pentru posibilitatea executarii focului de archebuze. Baza turnului pana la inaltimea de 1 metru este din piatra, mai sus din caramida. Este posibil, ca actualul turn este o transformare si suprainaltare a unui turn mai vechi.TURNUL OLARILORAnul construirii turnului nu este dovedita cu siguranta.Presupuneri sunt, unii sustin ca a fost construit pe la mijlocul secolului al XVI-lea, dupa altii la mijlocul secolului al XVI-lea. Are guri de aruncare, si este este unit cu urmatorul turn de aparare printr-un zid. Pe partea superioara a zidului erau metereze unde aparatorii ajungeau printr-un coridor de acces acoperitTURNUL GROSA fost construit in anul 1540, din piatra si caramida, forma de U iesind cu circa 25 m in afara zidului exterior. Avea mai multe niveluri defensive fiind o adevarata masina de razboi. Aici a fost amenajat in anul 1778, primul teatru al orasului de catre tipograful Martin HochmeisterTURNUL PULBERARIEI SI TURNUL PIELARILORIn orasul de jos zidurile cetatii au disparut, doar doua turnuri se mai vad astazi, turnul Pulberariei si Turnul Pielarilor. Cel al Pulberariei a fost construit in anul 1552, avand rol de depozit pentru parf de pusca. A facut parte dintr-un complex de aparare al Poartii Ocnei care era in apropiere. Este un turn robust, relativ scund, cu forma cilindrica cu orificii de tragere in pereti.BISERICA URSULINELORBiserica Ursulinelor, fosta biserica a Manastirii Dominicane a fost construita in anul 1474, cand dominicanii s-au mutat in interiorul zidului de aparare. Dupa plecarea dominicanilor, in anul 1543 biserica a intrat in posesia lutheranilor, in 1755 cladirile au fost cedate calugaritelor ursuline. Cu ajutorul financiar al Imparateasei Maria Teresia biserica gotica a fost transformata in baroca. Numai exteriorul bisericii, portalul si o capela laterala amintesc de stilul gotic de odinioara. Manastirea a adapostit renumita scoala de fete desfintata in 1949. Intreaga avere a manastirii si a Scolii a fost confiscata si nationalizata. Nici pana astazi nu a fost retrocedata.BISERICA CATOLICAEdificiul construit in stil baroc a fost ridicat doar in secolul XVIII, fiinca in urma patrunderii religiei lutherane toate lacasurile de cult au fost preluate de ei. Doar in 1687 reincepe miscarea catolica, prin slujbe religioase tinute la casele oamenilor.In 1691 trupele Imperiului Austriac au sosit cu preoti militari iezuiti. Biserica lor a fost construitaintre anii 1726-1733. Era un lacas simplu, cu pereti albi, geamuri incolore.BISERICA REFORMATABiserica reformata a fost construita in perioada 1783-1786. Este un edificiu cu fatada ingusta, cu interior sobru cu o orga amplasata pe o tribuna sustinuta de doi stalpi masivi.Atentia este atrasade un amvon cu baldachin cu motive aurite ale unor draperii si ghirlande de trandafiri.BISERICA FRANCISCANABiserica Franciscana, fosta Manastirea a Clariselor, care dupa reforma luterana, a fost desfiintata, si utilizata ca depozit de cereale, suferind serioase deteriorari. In anul 1716, a ajuns in proprietatea Ordinului franciscan care in acel an s-a stabilit in oras. In cripta bisericii sunt mai multe pietre funerare, printre care si a guvernatorului Transilvaniei, Iohann Haller, decedat in anul 1786. Biserica se mai mandreste si cu o statuie din lemn de tei: Madona cu pruncul realizata in sec.XV.CATEDRALA ORTODOXACatedrala ortodoxa construta in stil bizantin pe care se simpte influnta arhitecturii bisericii Sfanta Sofia din Istanbul a fost ridicata in perioada 1902-1906, dupa planurile arhitectilor Nagy Virgil si Kommer Jzsef din Budapesta.Frescele cupolei si picturile iconostazului au fost realizate de Octavian Smigelschi si Arthur Coulin.CATEDRALA EVANGHELICACatedrala gotica a fost construita in sec.XIV. Se stie cu exactitate anul cand a fost inceputa construirea turnului de 73 m: 1371. In 1424 peretii navei au fost inaltate cu 2,60 metri. Lucrarile de modificare au fost incheiate in 1520.Cu toate ca o serie de vase de cult din argint aurit, nu sunt accesibile publicului, te uimeste bogatia pieselor expuse. Aici se afla poate cea mai frumoasa cristelnita de bronz din tara. Este opera mesterului Leonhardus din anul 1438, este decorat cu o serie de inscriptii gotice, si se spune ca a fost turnata din bronzul tunurilor turcesti capturate de catre sibieni in 1437.Orga a fost construita in 1672.CAPELA SFINTEI CRUCIIn 1219, cand regele maghiar s-a intors sanatos din cruciada a ordonat construirea unei cruci si a unei capele in fata portii Sibiului, unde in fiecare vineri sa se tina o slujba. Peste catva ani de capela a fost lipita manastirea dominicanilor. In anul 1417 Peter Lantregen sculptor austriac a realizat o cruce monolitica de 7,3 m care a fost expusa pe altarul capelei. Acest complex situand in afara zidurilor de aparare a fost expus in permanenta atacurilor inamicilor. A fost distrus de invazia tatarilor, si cu toate ca reconstructia nu a durat mult, dominicanii cu aprobarea orasului in 1474 s-au mutat in interiorul zidului si au construit o biserica.Manastirea si biserica au fost predate orasului, care a amenajat acolo un spital pentru leprosi. Complexul a ramas in picioare pana in anul 1659. Intre timp, domnitorul Transilvaniei, Rkczi Gyrgy a pornit un razboi pentru cucerirea tronului polonez, actiune nereusita, si fiinca atacul nu era autorizat de conducerea pasalacului Rkoczi a fost inlocuit cu Barcsay kos. Rkczi afland ca sunt in pericol si propietatile din Ungaria, a pornit atacul impotriva lui Barcsay, care vazand pericolul s-a refugiat cu oastea formata din turci in interiorul zidurilor. Atunci Rkczi a atacat orasul. Atunci conducerea Sibiului a hotarat demolarea cladirilor din afara zidurilor, pentru a nu sevi loc de ascunzatoare atacantilor.Crucea a ajuns sub daramaturi. Atacul a luat sfarsit in anul 1660, si armatele s-au retras.In 1683, la vestea infrangerii suferite de turci la Viena, primarul Sibiului a dat ordin pentru ridicarea crucii uriase. In 1755 a fost construita capela care o acoperea: Capela Sfintei Cruci.MUZEUL DE VANATOARE AUGUSTVON SPIESSMuzeul realizat in 1966 a fost reorganizat in 1981 in vila colonelului August von Spiess, care a fost multi ani Maistru de Vanatoare a Casei Regale. Colectia de baza este cea a lui Spiess constand din arme de vanatoare, trofee autohtone si exotice, curse si capcane pentru prins vanat, arme de braconaj si fotografii.Traseul exponatelor ofera o imagine a dezvoltarii armelor de vanatoare dar si o a fondului de vanatoare din tara. Trofeele expuse aici au obtinut numeroase medalii la diferitele expozitii din tara si strainatate.MUZEUL DE LOCOMOTIVE CU ABURExista o nostalgie pentru acesti monstri de metal care, la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX, se dovedeau, impreuna cu vagoanele pe care le tractau, cele mai rapide si mai confortabile mijloace de transport. Muzeul Locomotivelor cu abur, din 1994 ofera celor interesati 40 de locomotive cu abur construite intre 1885-1959 in Germania, USA, Ungaria, Polonia, Germania si Romania.Doua dintre aceste locomotive sunt functionale si folosite in diverse ocazii.MUZEUL DE FARMACIEIn anul 1494 la Sibiu s-a deschis prima farmacie din tara, si tot aici a activat un an si jumatate, medicul german Christian Friedrich Samuel Hahnemann (1755-1843), creatorul homeopatiei. Cladirea muzeului a fost construita in secolul XV, unde din anul 1568 a functionat o farmacie. Din anul 1972 gazduieste Muzeul de Istoria Farmaciei, cu peste 6.600 de piese provenite din 67 de farmacii aflate in 32 de localitati ale tarii.MUZEUL DE ISTORIEMuzeul de Istorie este amenajat in Cladirea Primariei Vechi. A fost construita de primarul Thomas Altemberger in perioada 1470-1491. Are turn-clopotnita. Inscriptia deasupra usii in limbalatinaaminteste de vizita imparatului Iosif II. In 1545 cladirea a fost achizitionata de oras si transformata in Primarie. In secolele XVI - XVIII, s-au mai adaugat doua corpuri cladirii, si a functionat ca primarie pana in anul 1948.MUZEUL DE ISTORIE NATURALAInfiintarea in 1849 a Societatii Ardelene de Stiinte Naturale (Siebenburgischer Verein fur Naturwiessenschaften), a constituit piatra de temelie a muzeului. Dupa o perioada lunga de criza a spatiului, cu ajutorul personalitatilor si institutiilor actuala cladire a muzeului a fost inaugurata in 1895.Colectia de peste 1.000.000 de piese s-a realizat atat prin munca angajatilor, cat si prin donatii de colectii.MUZEUL FRANTZ BINDERFondatorul muzeului de etnografie extra-europeana din Romania este Franz Binder. Cladirea muzeului, fosta Casa Asociatiei Micilor Meseriasi" (Burger- und Gewerbeverein-Haus) a fost construita in stil neogotic, intre anii 1865-1867, si a avut destinatie de club, biblioteca, centru de scolarizare a calfelor si locul expozitiilor produselor mestesugaresti.MUZEUL CIVILIZATIEI POPULARE ASTRALa 4 km de Sibiu in mijlocul unei rezervatii de 993 ha care cuprinde si un lac de 16 ha, se afla Muzeul Civilizatiei Populare Astra. Aceasta denumire i-a fost atribuita de o hotarare guvernamentala din 1992. Este un adevarat muzeu al satelor romanesti, Muzeul Satului, cum este cunoscut de localnici. Ideea realizarii muzeului (1940) apartine lui Romulus Vuia, dar pana la finalizare au mai trecut 23 de aniPALATUL BRUKENTHALDupa 1989 conducerea Muzeului Brukenthal, Biserica Evanghelica si Forumul Democrat German au inceput demersurile pentru redobandirea picturilor. In conformitate cu legea retrocedarii, Muzeul a intrat in posesia Bisericii Evanghelice, iar dupa crearea conditiilor de securizare si clima, in sfarsit, dupa 60 de ani, picturile sunt din nou acas la Sibiu.CASA ARTELORCladirea cu 8 arcade, construita in sec.XV a avut mai multe destinatii. Prima data adapostind foarte multe macelarii a si fost denumita Casa Macelarilor. Mai tarziu etajul a apartinut postavarilor iar in sec. XVIII a fost depozit de cereale, si pentru scurt timp sala de spectacole. Cu ocazia lucrarilor de restaurare din anul 1787 a fost amplasata pe fatada cladirii stema orasului. In prezent adaposteste Muzeul Civilizatiei Transilvane ASTRA.CASA CU CARIATIDEIn anul 1781, cu ordonanta emisa de imparatul Iosif II. s-au deschis portile Sibiului si pentru alte nationalitati.Astfel foarte multi nobili maghiari au cumparat sau au construit case. Vaduva lui Bethlen Gergely si-a contruit in anul 1786 micul palat in stil baroc tarziu, in locul casei argintarului Sebastian Hann.Cele doua caraitidele realizate dupa toate probabilitatile in atelierele mesterului Simon Hoffmayer sustin un balcon cu o balustrada din fier forjat.CASA LUXEMBURGCladirea recent renovata, a rezultat din contopirea a doua case construite in stil gotic. Numele l-a primit probabil dupa culoarea visinie a peretilor si stilul in care a fost construit. Primele trei nivele ale cladirii bazate pe arcade au fost construite in sec.XV, iar mansarda in secolul XVIII.In 2005 cu ocazia vizitei principelul de Luxemburg si a sotiei acestuia, cladirea a primit si oficial numele de Casa Luxemburg.CASA MULLERIn 1775 Mller devine inspector general al minelor din Transilvania, si se muta la Sibiu la invitatia baronului Brukenthal, si la recomandarea curtii vieneze, pentru a-si putea continua cercetarile stiintifice.PODUL MINCINOSILORSibiul gazduieste cel mai vechi pod metalic din Romania. Faimosul pod metalic numit oficial Liegende Brcke, adica Podul Culcat, a fost inaltat in 1859, in locul unui vechi pod de lemn, numit Podul Mincinosilor, nume ce aminteste de nascocirile pline de exagerari ale cofaritelor care isi expuneau boarfele in zona podului. Degeaba i s-a gasit alta denumire , cea veche a fost mostenita si de podul metalic. Astazi a devenit mandria orasului. Pe o parte a podului se vede anul realizarii, iar pe cealalta partea emblema sasilor: doua sabii incrucisate, si deasupra lor o coroana, care simboliza la vremea respectiva, supunerea sasilor fata de regele maghiar si principatul ardealului.PASAJUL SCARILORAcest pasaj, ce inconjoara zidurile cetatii din jurul Bisericii Evanghelice, face legatura dintre orasul de sus si orasul de jos. A fost construit in secolul XIX, pentru inlocuirea pantei ce exista intre cele doua zone ale orasului. Are doua ramificatii si mai multe arcade.PARCUL SUB ARINIEste o padure amenajata pe 30 ha, cu peste 80 de specii de arbusti forestieri ornamentali si arbori, dintre care 33 de specii sunt exoticeSTATIUNEA PALTINISStatiunea Paltiniseste o statiune turistica cu carcater permanent, situata la 32 km sud-vest de Sibiu. In anul 1902 Statiunea a fost legata de Sibiu printr-o sosea care strabate un cadru natural de o frumusete deosebita.Paltinisuleste punct de pornire pentru multe trasee turistice in Muntii Cindrel si Muntii Lotrului iarpartia de schide pe Muntele Oncesti dispune de telescaun, teleschi si baby-lift. Statiunea dispune de vile, hoteluri, restaurante, baruri si un club. Partia de schi duce pana in Vf. Oncesti (1717m) fiind prevazuta cu telescaun si teleschi. Din punct de vedere terapeutic Paltinisul este indicat in astenii nervoase, anemii secundare, catare cronice, sechele dupa afectiuni pulmonare si mai ales in afectiuni endocrine. Din Paltinis se deschid trei trasee turistice montane spre tot atatea zone pline de pitoresc si destul de putin cunoscute: Muntii Cindrel, Sebes, Lotru.Factorii de cura in statiunea Paltinis:Climatul montan, cu aerul ozonat, recomanda statiunea pentru tratarea asteniilor, a bolii Basedow, a sechelelor pulmonare, surmenaj, hipertiroidie benigna.Oferte de cazare in statiunea Paltinis:Casa Turistilor, compusa din vilele 16, 17 si 18 este situata chiar in centrul statiunii. Are o capacitate de 106 locuri de cazare in 53 de camere (cu doua paturi). Restaurantul si barul ofera 120 de locuri, iar sala de conferinte poate gazdui 100 de persoane. Casa de Piatra este situata tot in centrul Paltinisului si ofera 37 de locuri de cazare in camere de 2 si 3 paturi. La etajul 1 exista doua camere clasificate la categoria 2 stele, care au grup social propriu si TV color.STATIUNEA BAZNA SIBIUPozitionata in nordul Judetul Sibiu,statiunea Baznase afla la o altitudine de 320 m., intr-o regiune deluroasa, langa comuna Bazna.Asezarea statiunii in apropierea unor importante drumuri si cai ferate face posibil accesul in zona din orice colt al tarii. Pe sosea statiunea se afla la 18 km deMedias, unde se poate ajunge fie de laSibiu, fie de laSighisoara, si la 22 km de Tarnaveni, unde se poate ajunge de laTargu Mures.Statiunea Baznase bucura de o clima temperat-continentala moderata, cu umiditate mai ridicata.Fiind asezata intr-o depresiune de tip butoniera temperaturile sunt mai reduse decat in alte zone similare, cu veri mai racoroase si ierni mai blande si umede.Factorii naturali principali de cura sunt:apelEa minerale sarate-iodurate, folosite sub forma de bai,namolul de Baznacare se preteaza la impachetari,sarea de Bazna care se foloseste sub forma de comprese, cataplasme.Factorii naturalisecundari sunt reprezentati de mediul inconjurator si de aerul curat care fac din parculstatiunii Baznasi nu numai, un loc de plimbare si relaxare.Oferte de cazare:Localizata intr-un spatiu pitoresc, Pensiunea Bazna reprezinta o combinatie intre traditie si confort. Pensiunea dispune de 25 camerSTATIUNEA OCNA SIBIULUI, denumita si litoralul Ardealului, este situata la o altitudine de 400 m fata de nivelul marii in partea nord-vestica a Depresiunii Sibiului, la 15 km de orasul Sibiu. Zona se incadreaza in climatul temperat continental de deal si de podis cu unele nuante locale (inversiuni de temperatura iarna, calm atmosferic, insolatie puternica) particularitati climatice care au un rol important in prevenirea si tratarea unor boli. Procesul de transformare a minelor in ochiuri de apa sarata a fost continuu si inevitabil. Minele au fost abandonate rand pe rand, in ciuda eforturilor sustinute ale minerilor, apa de ploaie si panza freatica avand castig de cauza in final.In timp, sub influenta factorilor climaterici, prabusirea peretilor devenea un fapt iminent, salinele transformandu-se in lacurile de astazi, principala atractie a statiunii. Elementul hidrologic este bogat reprezentat prin salba de lacuri ce insumeaza o suprafata hidrologica de 35.700 metri patrati si un volum de 265.700 metri cubi. Cele mai importante lacuri sunt:"Lacul fara fund', declarat monument al naturii, cu cel mai puternic fenomen de heliotermie, "Lacul Ocna pustie' care are 160 m adancime fiind cel mai adanc lac antroposalin din Romania si"Lacul Brancoveanu", lacul cu cea mai mare salinitate din statiune,(310 g/l salinitate). In prezent Complexul Balnear Ocna Sibiului este refacut in intregime, in urma unui proces intens de restaurare ce a urmat indeaproape linia arhitectonica originala a arhitectilor vienezi.Oferte de cazare: Vila " Lacul Verde " situata in statiunea Ocna Sibiului pe malul laculului cu acelasi nume, reprezinta alegerea perfecta pentru odihna, tratament si relaxare. Peisajul superb oferit de multitudinea lacurilor sarate, aerosolii naturali benefici sanatatii precum si linistea zonei ferita de poluare sunt argumente puternice pentru a petrece cat mai mult timp in aceasta unitate. Vila " Lacul Verde "dispune de 12 camere duble.

MARGINEA SIBIULUI este o zona etnografica unica in Romania situata la vest de Sibiu, limitata la sud de valea Sadului si la nord de valea raului Saliste, ce cuprinde 18 localitati. Pozitia geopolitica a zonei, situata la granita de sud a Transilvaniei cu Tara Romaneasca si in proximitatea Sibiului, puternic centru mestesugaresc si comercial, au oferit Marginimii Sibiului cateva trasaturi definitorii. Cea mai mare parte a satelor din zona au pastrat puternice traditii spirituale si etno-folclorice. Cu timpul, Marginimea Sibiului a devenit un punct important al turismului rural romanesc, aici dezvoltandu-se numeroase pensiuni ce va pot oferi conditiile necesare petrecerii unui sejur de neuitat. Atmosfera tipic taraneasca, pastrarea intacta a traditiilor si obiceiurilor, ospitalitatea satenilor maresc atractivitatea pentru aceste locuri.STATIUNEA MIERCUREA SIBIULUI-statiune balneoclimaterica de interes local, Miercurea Sibiului, devenita oras abia in 2004, se afla situata la 34 de km. vest de Sibiu, mai exact in Podisul Secaselor, pe cursul raului omonim, la altitudinea de 230 de metri.Mentionata documentar pentru prima oara la 1290, localitatea, datorita factorilor terapeutici (izvoare cu ape minerale clorurosodice, namol sapropelic fosil si respectiv climat de crutare) a reprezentat, din vechime, un loc cautat pentru tratarea afectiunilor reumatismale, neurologice, ginecologice, cardiovasculare si endocrine.In statiunea Miercurea Sibiului se intalnesc o varietate restransa de posibilitati de cazare:vile,hoteluri,pensiuni,moteluri,camping.MUNTII FAGARAS-Una dintre cele mai pitoresti zone montane din Carpati este zona Muntilor Fagaras. Ocupand 21% din teritoriul judetului, lantul muntos de cca 70 km se intinde de la vest si are inaltimi ce depasesc 2000 m, numeroase cascade si lacuri glaciare. La 2000 m altitudine, se intinde pe o distanta de 90km Transfagarasanul, sosea care leaga Muntenia de Transilvania si strabate printr-un tunel de 900 m culmea principala, circurile Capra si Balea.O serie de cabana - Barcaciu, Negoiu, Balea-Cascada, Podragu si Turnuri functioneaza permanent.ZONA MUNTILOR CINDREL-LOTRU -O alta zona montana de interes turistic bogata in chei, lacuri glaciare si lacuri de acumulare este cuprinsa intre Muntii Cindrel si Lotru. Padurile intinse, vaile si culmle accesibile precum si zonele etnografice din imprejurimi, constituie puncte de atractie turistica pentru iubitorii muntelui si nu numai.Canioanele Gatul Berbecului, Curmatura, Fantanele si Oasa, precum si statiunea Paltinis din apropiere, sunt principalele puncte de interes din zona. Defileul Oltului desparte Muntii Cindrel si Rosu de Muntii Fagaras si constituie o alta zona intens tranzitata de turisti datorita particularitatilor sale si privelistilor naturale pe care le ofera.

CAPITOLUL.III.PENSIUNEA CRISTINA1.INTRODUCERE GENERALAO pensiune cochet, cu un aer aparte, situat n Mrginimea Sibiului, satul Sibiel, la altitudinea de 615m, la 22km de oraul Sibiu.Gazdele dumneavoastr sunt persoane sociabile i se afl ntodeuna la dispoziia dumneavostr avnd grij ca timpul petrecut la "Pensiunea Cristina" s fie ct mai relaxant i s revenii ntodeuna cu bucurie. Interioarele sunt plcute, camerele de la parter avnd un aspect rustic cu un aspect deosebit iar cele de la etaj construite modern. Privelitea pe care o avei de pe teras v va ncnta cu siguran, muni acoperii cu pduri i puni, cerul albastru, mult verdea.Doamna Cristina cunoate tainele picturii pe sticl, totodat dnsa fiind i ghidul pentru renumitul muzeu al icoanelor pe sticl, cel mai mare din Europa de acest fel. Gazdele v vor ajuta cu amabilitate s descoperii i alte locuri interesante, fiind ghizi perfeci pentru ntreaga zona.Domnul Alexandru v poate arta i v poate nva cu deprinderilie tmplriei tradiionale romneti n atelierul propriu, se poate participa dac dorii la unele ndeletniciri agricole (altoitul pomilor, culesul fructelor i legumelor precum i a altor activiti agricole specifice zonei), putei degusta vinul i uica din crama proprie. Amatorilor de pescuit zona le ofer un excelent prilej de ai pune n practic abilitile deoarece se poate pescui att n ap stttoare ct i curgtoare.Acest loc interesant, merit ncercat, dac dorii s petrecei o vacan n intimitate, cu familia sau prietenii. Gazdele dumneavoastr sunt persoane amabile i vor face totul ca s v simii bine, pentru a reveni n acest loc deosebit. Perspectiva Sibielului, precum i calmul acestei zone, dar i specialitile gastronomice pregtite din produsele gospodriei proprii v vor atrage cu siguran pentru petrecerea unei vacane. Avei toate motivele s venii la Pensiunea Cristina pentru petrecerea vancanei sau a altor ocazii special.Pensiunea Cristina este membr a organizaiei ANTREC Sibiu.2.PERZENTAREA PENSIUNIPensiune cu parter i mansard, beneficiai de 23 de locuri de cazare, 9 bi, o sal de mese pentru 60 de persoane, teras cu posibilitatea de grtar, o gradin mare cu livad de pomi fructiferi (meri, peri, pruni, nuci, cirei, viini), vi de vie, 2 curi interioare (una este pietruit iar alta betonat), spaiu de parcare n curte.2.1.Parter sal de mese pentru 60 de persoane; 2 buctarii complet utiliate (aragaz, cuptor, combin frigorific, prajitor pine, vesel); 3 camere tradiionale cu cte un pat dublu; o baie mare comun.

2.2.Mansard 6 camere cu 2 paturi, bi pentru fiecare camera; 1 camer cu 2 paturi duble i baie proprie; 1 camer matrimonial cu baie proprie; 2 holuri i teras.2.3.Alte faciliti CAT TV i televizor n fiecare camer; nclzire central; 2 maini de splat automate; loc de parcare n curte; grtar n curte 2 lzi frigorifice.2.4.Servicii oferite curat i clcat haine; transfer auto de la Sibiu la pensiune; drumeii la obiectivele turistice din zon; foc de tabr i picnic; plimbri cu crua sau sania; iniiere n pictura pe sticl; organizare revelioane, mese festive i alte ocazii special.

3.LOCALIZARE n centrul Satului Sibiel, vis--vis de coal i cminul cultural; odat intrai n Sibiel dinspre Cristian-Scel primul reper este biserica "Sf. Treime", mergei nainte pe osea nc 200m, n partea stng este coala, iar pe partea dreapt este cminul cultural i vis--vis este destinaia dumneavoastr; dinspre Slite de la intrarea n Sibiel mai parcurgei 100m, iar pe partea dreapta n faa cminului cultural ajungei la pensiunea noastr; dac ajungei n Sibiu cu trenul sau avionul gazdele va pot prelua de la gara sau aeroport. 4.TARIFELE PENSIUNI Cazare tip demipensiune (1 noapte + 2 mese) - 70 RON (20 Euro); Cazare cu mic dejun inclus - 50 RON (15 Euro); Pentru alte variante de cazare (3 mese pe zi sau doar cazare), pentru organizarea de revelioane sau alte ocazii nu ezitai s ne contactai, v stm la dispoziie i v ateptm cu drag.5.CONTACTE Adres: Sibiel, nr, 137, Sibiu, Romnia Telefon/Fax: +40 (269) 55.25.63 Mobil: +40 (745) 24.41.65 Web:www.pensiuneacristina.uv.roCONCLUZIEClipe de neuitat, singur, cu familia sau cu prietenii, le poti petrece in judetul Sibiu unde traseele turistice vin cu intampinarea dorintelor turistilor romani si strain, tineri sau in varsta care isi doresc sa descopere o zona moderna, unde nu te poti plictisi. Iar pentru o cazare ireprosabila, Pensiunea Cristina va asteapta, sa gasiti oaza de liniste, confortul si servicii personalizate de relaxare. Pentru aceia dintre dumnevoastra care doresc sa imbine relaxarea cu uti