Prezentarea calculatoruluiLect.dr. Adrian Runceanu
Curs - Baze de date22.05.2017 2
[email protected]
– 2 ore laborator – titular aplicaii practice Lector dr. Adrian
Runceanu
Curs - Baze de date22.05.2017 3
[email protected]
• Prezena pe parcursul semestrului – 10%
Curs - Baze de date22.05.2017 4
[email protected]
Câteva precizri
Bibliografia necesar cursului: 1. Dezvoltarea bazelor de date în
Oracle 9i prin exemple, Dan
Hotka, Editura All, 2002. 2. An Introduction to Database Systems,
C. J. Date, Addison-Wesley
Publishing Company, New York, 1995. 3. Database Management Systems,
Ramakrishnan, R., New York:
McGraw-Hill, 1998. 4. SQL. Dialecte DB2, Oracle, Visual FoxPro, M.
Fotache, ed. Polirom,
2001. 5. Baze de date – Visual Foxpro 6.0 – îndrumar de laborator,
Marian
Popescu, Adrian Runceanu, Editura Academica Brâncui, Târgu- Jiu,
2007.
6. Baze de date – o abordare Visual Foxpro, Adrian Runceanu,
Mihaela Runceanu, Editura Academica Brâncusi, Târgu-Jiu, 2009Curs -
Baze de date22.05.2017 5
[email protected]
Câteva precizri
Referinele bibliografice nr. 5 i nr. 6 se pot împrumuta de la
Biblioteca Facultii de Inginerie, Str. Geneva nr.3, Etaj I – lâng
Decanat.
1. Suport curs - varianta electronic disponibil pe site-ul:
www.runceanu.ro/adrian
2. Îndrumar de laborator - varianta electronic disponibil pe site
pentru fiecare lucrare de laborator.
Not: Actualizarea site-ului se face sptmânal.
Curs - Baze de date22.05.2017 6
Coninutul cursului
În cadrul acestui curs se vor studia bazele de date prelucrate cu
ajutorul sistemului de gestiune a bazelor de date
ORACLE Database 11g Express Edition
Curs - Baze de date22.05.2017 7
[email protected]
Coninutul cursului
Limbajul de interogare a bazelor de date în care se vor face
exemplificrile noiunilor teoretice va fi SQL (Structured Query
Language).
Curs - Baze de date22.05.2017 8
[email protected]
Capitolele cursului 1. Sisteme de baze de date. Modelul de date
relaional. Modelul de date orientate obiect. 2. Evoluia i
facilitile sistemului ORACLE. Arhitectura sistemului ORACLE. ORACLE
SERVER. Oracle Database 11g Express Edition 3. Limbajul SQL.
Introducere. Prezentare general. Cereri SELECT pe o tabel 4. Cereri
SELECT pe o tabel. Clauza WHERE. Clauza ORDER BY 5. Funcii. Funcii
referitoare la o singur înregistrare 6. Funcii referitoare la mai
multe înregistrri (Funcii de grup). Clauza GROUP BY. Excluderea
grupurilor (clauza HAVING). Imbricarea funciilor de grupCurs - Baze
de date22.05.2017 9
[email protected]
Capitolele cursului 7. SUBQUERIES (Subinterogri). SINGLE ROW
SUBQUERIES. MULTIPLE ROW SUBQUERIES 8. Cereri din mai multe tabele
(JOIN-uri). JOIN-urile proprietatea ORACLE 9. Cereri din mai multe
tabele (JOIN-uri). JOIN-urile ANSI/ISO SQL99. Operatorii pe mulimi
10. Limbajul de manipulare al datelor (LMD).
Tranzacii(Transactions) 11. Constrângeri(Constrains) 12. Vederi
(Views) 13. Alte obiecte din baza de date. Gestiunea
utilizatorilor
Curs - Baze de date22.05.2017 10
[email protected]
Orice firm utilizeaz baze de date pentru pstrarea i gestionarea
informaiilor. Câteva astfel de aplicaii sunt spectaculoase: 1.
bazele de date ale liniilor aeriene care sunt accesate
simultan din sute de agenii pentru a realiza rezervri i vânzri de
locuri pentru date i zboruri diferite
2. bazele de date ale bncilor care permit realizarea a mii de
tranzacii zilnic
3. bazele de date ale supermagazinelor care sunt accesate atât de
la casele de marcaj cât i de la echipamentele de inventariere
4. bazele de date ale bibliotecilor care pstreaz milioane de
titluri i permit localizarea unei lucrri folosind diferite criterii
(cuvinte cheie, titlu, autori, domeniu)
Curs - Baze de date22.05.2017 11
[email protected]
Pentru realizarea unei aplicaii care folosete baze de date se poate
proceda în dou moduri: a) Se creeaz baza de date cu ajutorul unei
aplicaii de tip server
de baze de date i se scriu apoi aplicaiile care acceseaz baza de
date într-un limbaj care posed funciile necesare accesrii
server-ului (frecvent se folosesc limbajele C++, Java, C# sau
Visual Basic)
b) Se foloseste o aplicaie de tip sistem de gestiune de baze de
date (S.G.B.D. sau D.B.M.S. - DataBase Management System). Un
astfel de sistem ofer un ansamblu de instrumente
software cu ajutorul crora se creaz atât baza de date cât i
aplicaiile prin care aceasta este exploatat.
Pentru utilizatorii sistemului de operare Windows cele mai
cunoscute sisteme de acest fel sunt Access i Visual FoxPro.
Curs - Baze de date22.05.2017 12
[email protected]
teoria general a bazelor de date
1.1. Sisteme de baze de date 1.2. Modelul de date relaional 1.3.
Modelul de date orientate obiect 1.4. Modelul de date
obiect-relaional 1.5. Modelul de date ierarhic 1.6. Modelul de date
reea
Curs - Baze de date22.05.2017 13
[email protected]
1.1.Sisteme de baze de date
Un sistem de baze de date este un sistem computerizat de eviden a
informaiilor.
Informaia într-un sistem de baze de date consta atât din date cât i
din informaii despre date (metadate) cum ar fi relaiile dintre
date.
Curs - Baze de date22.05.2017 14
[email protected]
1.1.Sisteme de baze de date
Un sistem de baze de date poate fi considerat ca având patru
pri:
1. date
2. utilizatori
3. hardware
4. software
[email protected]
Datele: Sunt informaii pe care diferii utilizatori (firme,
agenii, sau simpli utilizatori) le colecteaz pentru a-i îndeplini
scopurile sau misiunile.
Datele individuale sunt stocate în mulimi de date relaionate
(legate) numite înregistrri.
O colecie de înregistrri dependente se numete baz de date.
Curs - Baze de date22.05.2017 16
[email protected]
Utilizatorii: Diferite persoane sau grupuri de
persoane care folosesc informaiile sunt definite ca
utilizatori.
Hardware: De obicei noiunea de hardware const din device-uri
fizice, cum ar fi harddisk-uri, imprimante, interfee de
intrare/ieire i procesorul de date cu memoria sa asociat.
Curs - Baze de date22.05.2017 17
[email protected]
1.1.Sisteme de baze de date
Software: Interfaa dintre datele fizice i utilizatorul se numete
Sistemul de Gestiune a Bazelor de Date (SGBD).
SGBD-ul este un sistem software, dar poate conine i hardware
specializat pentru a gestiona mai eficient datele.
Aceste componente hardware pot fi harddisk-uri speciale care permit
un acces mai rapid la date, sau multiprocesoare care permit
procesarea paralel de date.
Curs - Baze de date22.05.2017 18
[email protected]
SGBD-ul furnizeaz diferiilor utilizatori ai bazei de date, diferite
modaliti de lucru cu date în funcie de necesitile fiecruia.
Aceste diferite modaliti de lucru cu datele reprezint diferite
nivele de abstractizare al datelor:
1. Nivelul fizic 2. Nivelul conceptual 3. Nivelul de
vizualizare
Curs - Baze de date22.05.2017 19
[email protected]
1.1.Sisteme de baze de date
1. Nivelul fizic este cel mai de jos nivel de abstractizare.
De obicei, acest nivel este utilizat de programatorii SGBD-ului,
care sunt interesai de cum anume se memoreaz datele pe suportul
fizic.
Curs - Baze de date22.05.2017 20
[email protected]
1.1.Sisteme de baze de date
2. Nivelul conceptual este nivelul de mijloc al abstractizrii, i
care se concentreaz pe descrierea datelor care sunt în baza de date
i pe relaiile dintre aceste date.
De acest nivel de abstractizare sunt interesai: –Administratorii
bazei de date –Administratorii securitii bazelor de date
Curs - Baze de date22.05.2017 21
[email protected]
1.1.Sisteme de baze de date
3. Nivelul de vizualizare este cel mai înalt nivel de
abstractizare.
De obicei, acest nivel este modalitatea prin care utilizatorii
finali folosesc datele.
Fiecare utilizator final are o vizualizare specific asupra datelor
pe care îl interezeaz.
Aceast vizualizare a datelor nu presupune ca utilizatorul s stie
sau s îneleag caracteristicile interne ale datelor (cum ar
modalitatea lor de reprezentare sau de stocare).
Curs - Baze de date22.05.2017 22
[email protected]
1.1.Sisteme de baze de date
Modelele bazelor de date permit diferenierea dintre descrierea
bazei de date, care este specificat în schem, i colecia de
coninuturi sau de valori ale datelor din baza de date la un moment
dat, care se numete instan.
Curs - Baze de date22.05.2017 23
[email protected]
1.1.Sisteme de baze de date
Schema bazei de date utilizeaz un limbaj de definire a datelor (DDL
– Data Definition Language).
Manipularea datelor în baza de date (inserare, tergere,
actualizare, sau recuperare de valori de date) se poate face cu
ajutorul limbajului de manipulare datelor (DML – Data Manipulation
Language).
Curs - Baze de date22.05.2017 24
[email protected]
SGBD-ul utilizeaz o mulime complex de componente software pentru
a-i îndeplini funciile sale.
Aceste componente includ: - managerul de date care furnizeaz
o
interfa ctre datele stocate fizic în baza de date;
- procesorul de interogri care traduce limbajul de interogare în
instruciuni pentru managerul de date;
Curs - Baze de date22.05.2017 25
[email protected]
- precompilatorul limbajului de manipulare a datelor care transform
instruciunile DML de la programele de aplicaii la limbajul gazd, i
lucreaz cu procesorul de interogri;
- compilatorul limbajului de definiie a datelor care transform
instruciunile DDL în tabele de metadate.
Curs - Baze de date22.05.2017 26
[email protected]
1.1.Sisteme de baze de date Metadatele sunt memorate în dicionarul
de date, care include: structura bazei
de date sau schema constrângerile
de integritate constrângerile
[email protected]
Modele de baze de date Vom prezenta acum dou din modele de
baze de date care sunt cele mai utilizate: 1. Modelul de date
relaional
2. Modelul de date orientate obiect Curs - Baze de date22.05.2017
28
[email protected]
teoria general a bazelor de date
1.1. Sisteme de baze de date 1.2. Modelul de date relaional 1.3.
Modelul de date orientate obiect 1.4. Modelul de date
obiect-relaional 1.5. Modelul de date ierarhic 1.6. Modelul de date
reea
Curs - Baze de date22.05.2017 29
[email protected]
1.2.Modelul de date relaional
O baz de date este reprezentat cu ajutorul modelului relaional ca o
colecie de tabele.
Mult mai important, este faptul c acest model este direct legat de
conceptul matematic de relaie i este compus din:
1. o parte structural. Schema bazei de date este o colecie de
scheme de relaii i o baz de date este o colecie de relaii.
2. o parte de integritate. Chei primare i chei strine. 3. o parte
de manipulare. Algebra relaional i calcul
relaional.
[email protected]
1.2.Modelul de date relaional
Formal, o relaie R este o mulime, unde D1, D2, ..., Dn sunt
domeniile a n atribute A1, A2, ..., An.
Elementele relaiei sunt n-tuplurile (v1, v2, ..., vn) cu vi
Di, adic valoarea celui de-al i-lea atribut trebuie s fie un
element din mulimea Di.
Elementele dintr-un tuplu sunt numite câmpuri. Când un camp nu
conine nici o valoare, vom reprezenta
acest fapt cu o valoare special numit valoare null, semnificând c
“nu este nici o intrare” în loc de “intrarea este
necunoscut”.
Curs - Baze de date22.05.2017 31
1.2.Modelul de date relaional Prezentm în continuare un exemplu de
tabel
pentru gestiunea studenilor dintr-o facultate:
CODSTUD NUMEPREN AN FACULTATE GRUPA MEDADM
101 Popa Ionel 4 Inginerie 145 10.00
102 Popescu Vasile 1 Drept 113 9.24
103 Badea George 1 Inginerie 112 8.79
104 Achim Mimi 2 Economic 126 9.31
105 Ionescu Mioara 3 Litere 132 10.00
Curs - Baze de date
Constrângeri de integritate Constrângerile de integritate
restricioneaz mulimea
tuplu-rilor teoretice posibile la o mulime care este în mod practic
cu o semnificaie.
Fie X i Y dou mulimi cu unul sau mai multe atribute Ai, din schema
relaional.
Spunem c Y este dependent funcional de X, i notm acest lucru prin X
Y, dac i numai dac nu este posibil s avem dou tupluri cu aceeai
valoare pentru toate atributele din X dar cu valoare diferit pentru
toate atributele din Y.
Curs - Baze de date
Cele mai importante constrângeri de integritate sunt:
Constrângerea de integritate a entitii care stabilete c fiecare
tuplu s fie unic identificat printr-o cheie i atributul cheie s nu
poat fi null;
Curs - Baze de date
101 Popa Ionel 4 Inginerie 145 10.00
102 Popescu Vasile 1 Drept 113 9.24
103 Badea George 1 Inginerie 112 8.79
104 Achim Mimi 2 Economic 126 9.31
105 Ionescu Mioara 3 Litere 132 10.00
22.05.2017 34
1.2.Modelul de date relaional
Constrâgerea referenial de integritate stabilete c un n-tuplu
dintr-o relaie care se refer la o alt relaie, trebuie s se refere
la un n-tuplu care exist în acea relaie; aceast condiie se refer la
cheile strine.
Curs - Baze de date22.05.2017 35
[email protected]
1.2.Modelul de date relaional O cheie candidat a unei relaii R este
o mulime
minim de atribute de care toate celelalte atribute ale lui R sunt
dependente funcional.
Cheia primar a unei relaii R este una din cheile candidat care a
fost desemnat în acest scop.
O cheie strin a unei relaii R este o mulime de atribute din schema
relaional care formeaz o cheie primar pentru o alt relaie.
Curs - Baze de date
101 Popa Ionel 4 Inginerie 145 10.00
102 Popescu Vasile 1 Drept 113 9.24
103 Badea George 1 Inginerie 112 8.79
104 Achim Mimi 2 Economic 126 9.31
105 Ionescu Mioara 3 Litere 132 10.0022.05.2017 36
[email protected]
teoria general a bazelor de date
1.1. Sisteme de baze de date 1.2. Modelul de date relaional 1.3.
Modelul de date orientate obiect 1.4. Modelul de date
obiect-relaional 1.5. Modelul de date ierarhic 1.6. Modelul de date
reea
Curs - Baze de date22.05.2017 37
[email protected]
1.3.Modelul de date orientate obiect
Bazele de date orientate obiect permit crearea unor obiecte
complexe din componente mai simple, fiecare având atribute proprii
i comportament specific.
Aceste sisteme combin posibilitatea definirii i manipulrii
structurilor complexe de date cu funcionalitatea unui limbaj de
programare i tehnologia de gestiune a bazelor de date.
Curs - Baze de date22.05.2017 38
[email protected]
1.3.Modelul de date orientate obiect
Modelele de date orientate obiect (MDOO) au fost create pentru a
modela lumea real.
De exemplu, limbajul C++ a fost dezvoltat pentru a crea modelul
unui sistem telefonic.
Conceptul fundamental al unui MDOO este obiectul.
Curs - Baze de date22.05.2017 39
[email protected]
1.3.Modelul de date orientate obiect
Într-un MDOO, orice entitate din lumea real este un obiect i
reciproc, orice obiect reprezint o entitate a lumii reale.
Un obiect reprezint un grup de date stucturate, identificate
printr-o referin unic.
Un obiect persistent este un obiect stocat în baza de date care are
o durat de via mai mare decât a programului care l-a creat.
Un obiect tranzitoriu este un obiect depus în memorie, a crui durat
de via nu depete durata de via a programului care l-a creat.
Curs - Baze de date22.05.2017 40
[email protected]
Baza de date orientate obiect (BDOO) este o
organizare coerent de obiecte persistente,
partajate de utilizatori concureni.
tehnologiei orientate obiect în domeniul stocrii i
gsirii informaiilor.
- definiiile structurale (atribute i tipuri)
- definiiile comportamentale (metode) ale obiectelor Curs - Baze de
date22.05.2017 41
[email protected]
1.3.Modelul de date orientate obiect
Un sistem de gestiune al unei baze de date orientate obiect
(SGBDOO) trebuie s îndeplineasc cerinele unui SGBD i s fie în plus,
un sistem orientat pe obiecte.
Aceste dou criterii genereaz o mulime de caracteristici ale unui
SGBDOO.
Curs - Baze de date22.05.2017 42
[email protected]
[email protected]
Caracteristicile obligatorii ale unui SGBDOO sunt: 1. Manipularea
obiectelor atomice i complexe (colecii
imbricate). Un constructor este o funcie asociat unei clase
care
permite crearea i iniializarea unui obiect (în memorie). Un
destructor este o funcie asociat unei clase care
permite distrugerea unui obiect. Noiunea de obiect complex s-a
nscut prin aplicarea
de constructori asupra obiectelor simple. O condiie privind
constructorii, referitoare la MDOO,
o constituie ortogonalitatea care presupune ca fiecare constructor
s fie aplicabil fiecrui obiect.
Curs - Baze de date22.05.2017 44
[email protected]
1.3.Modelul de date orientate obiect
2. Persistena obiectelor. Obiectele pot persista mai mult decât
programul care a creat aceste obiecte. 3. Concurena acceselor. BDOO
poate s fie partajat simultan de ctre tranzaciile care o consult i
o modific. 4. Fiabilitatea obiectelor. În cazul unei defeciuni,
obiectele trebuie restaurate la starea pe care au avut-o înainte de
defeciune.
Curs - Baze de date22.05.2017 45
[email protected]
5. Uurina interogrii. Un obiect poate fi gsit utilizând
valorile
atributelor sale, legturile cu alte obiecte sau metodele aplicate
acestuia.
6. Identitatea obiectelor. Orice obiect trebuie s aib un
identificator sistem.
[email protected]
1.3.Modelul de date orientate obiect
7. Motenirea (simpl). O clas poate fi specializarea altei clase i,
prin
urmare, poate s o moteneasc. Motenirea reduce efortul de
programare. Exist mai multe modaliti de a moteni i anume
prin: 1. substituie 2. incluziune 3. restricie 4.
specializare
Curs - Baze de date22.05.2017 47
[email protected]
8. Polimorfismul. Codul unei metode trebuie ales în funcie de
parametrii si. 9. Extensibilitatea.
SGBDOO trebuie s includ pe lâng clasele sale i tipurile predefinite
i instrumentele care s permit utilizatorului definirea unor noi
clase i tipuri.
Curs - Baze de date22.05.2017 48
[email protected]
Dintre caracteristicile opionale ale unui SGBDOO amintim:
Distribuia obiectelor. Aceast distribuie permite gestionarea
obiectelor în diferite staii.
Modelarea tranzaciilor evoluate. Ideea este de a accepta tranzacii
imbricate care pot fi descompuse în subtranzacii.
Versiuni ale obiectelor. Plecând de la un anumit obiect, prin
modificri succesive sau paralele, pot fi obinute mai multe versiuni
ale obiectului.
Curs - Baze de date22.05.2017 49
[email protected]
1.3.Modelul de date orientate obiect
Motenirea multipl. O clas (subclas) poate fi specializarea direct a
unor supraclase i s moteneasc proprietile acestora.
Mesajele de eroare. Este vorba de un mecanism de detectare i
tratare a erorilor care implic faptul c dac într-o metod apare o
eroare, este trimis un mesaj unei clase speciale definit anterior,
care o va înregistra i o va trata corespunztor.
Curs - Baze de date22.05.2017 50
[email protected]
Noiuni introductive despre teoria general a bazelor de date
1.1. Sisteme de baze de date 1.2. Modelul de date relaional 1.3.
Modelul de date orientate obiect 1.4. Modelul de date
obiect-relaional 1.5. Modelul de date ierarhic 1.6. Modelul de date
reea
Curs - Baze de date22.05.2017 51
[email protected]
Modelul de date obiect-relaional (Object-Relational Model)
reprezint extinderea modelului relaional cu caracteristici ale
modelului obiect, extindere necesar pentru realizarea bazelor de
date care definesc i prelucreaz tipuri de date complexe.
Curs - Baze de date22.05.2017 52
[email protected]
În esen, modelul obiect-relaional pstreaz structurarea datelor în
relaii (reprezentate ca tabele), dar adaug posibilitatea definirii
unor noi tipuri de date, pentru domeniile de valori ale
atributelor.
Tipurile de date definite de utilizator pot fi extinse prin
mecanismul de motenire i pentru fiecare tip sau subtip se pot
defini metode pe care le pot executa obiectele de acel tip.
Curs - Baze de date22.05.2017 53
[email protected]
Noiuni introductive despre teoria general a bazelor de date
1.1. Sisteme de baze de date 1.2. Modelul de date relaional 1.3.
Modelul de date orientate obiect 1.4. Modelul de date
obiect-relaional 1.5. Modelul de date ierarhic 1.6. Modelul de date
reea
Curs - Baze de date22.05.2017 54
[email protected]
1.5. Modelul de date ierarhic
În modelul de date ierarhic (Hierarchical Model) o baz de date se
reprezint printr-o structur ierarhic de înregistrri de date
(records) conectate prin legturi (links).
Modelul ierarhic a fost primul model folosit pentru dezvoltatea
bazelor de date.
Schema conceptual a unei baze de date în modelul ierarhic se
reprezint printr-un numr oarecare de scheme ierarhice.
Curs - Baze de date22.05.2017 55
[email protected]
1.5. Modelul de date ierarhic
O schem ierarhic este un arbore direcionat, reprezentat pe mai
multe niveluri, în care nodurile sunt tipurile de înregistri, iar
arcele sunt tipurile de legturi.
Fiecare nod (cu excepia nodului rdcin) are o singur legtur ctre un
nod de pe un nivel superior (nodul printe) i fiecare nod (cu
excepia nodurilor frunz) are una sau mai multe legturi ctre noduri
de pe nivelul imediat inferior (noduri fii).
Curs - Baze de date22.05.2017 56
[email protected]
Noiuni introductive despre teoria general a bazelor de date
1.1. Sisteme de baze de date 1.2. Modelul de date relaional 1.3.
Modelul de date orientate obiect 1.4. Modelul de date
obiect-relaional 1.5. Modelul de date ierarhic 1.6. Modelul de date
reea
Curs - Baze de date22.05.2017 57
[email protected]
1.6. Modelul de date reea
Modelul de date reea (Network Model) folosete o structur de graf
pentru definirea schemei conceptuale a bazei de date:
nodurile grafului sunt tipuri de entiti (înregistrri,
records),
iar muchiile grafului reprezint în mod explicit asocierile
(legturile, links) dintre tipurile de entiti.
Curs - Baze de date22.05.2017 58
[email protected]
1.6. Modelul de date reea
La fel ca i modelul ierarhic, dezavantajul principal al modelului
reea este acela c fiecare interogare trebuie s fie prevazut înc din
faza de proiectare, prin memorarea explicit a legturilor între
tipurile de entiti.
În plus, complexitatea reprezentrii datelor în modelul reea este
deosebit de ridicat, iar programatorii trebuie s o cunoasc pentru a
putea realiza aplicaiile necesare.
Curs - Baze de date22.05.2017 59
[email protected]
Alte clasificari ale sistemelor de baze de date:
1. Clasificare dup modelul de date
2. Clasificare dup numrul de utilizatori
3. Clasificare este cea dup numrul de staii pe care este stocat
baza de date
Curs - Baze de date22.05.2017 60
[email protected]
Clasificare dupa numrul de utilizatori
1. Majoritatea sistemelor de baze de date sunt sisteme
multiutilizator, adic permit accesul concurent (în acelai timp) a
mai multor utilizatori la aceeai baz de date.
2. Exist i un numr redus de sisteme monoutilizator, adic suport
accesul doar al unui utilizator (la un moment dat).
Curs - Baze de date22.05.2017 61
[email protected]
Clasificare dup numrul de staii pe care este stocat baza de
date
Exist dou categorii de sisteme de baze de date: 1. centralizate 2.
distribuite 1. Un sistem de baze de date centralizat (Centralized
Database System) este un sistem de baze de date în care datele i
sistemul de gestiune sunt stocate pe un singur calculator. 2. Un
sistem de baze de date distribuit (Distributed Database System)
poate avea atât datele, cât i sistemul de gestiune, distribuite pe
mai multe calculatoare interconectate printr-o reea de
comunicaie.
Curs - Baze de date22.05.2017 62
[email protected]
Întrebri?