UNIVERSITATEA ,,STEFAN CEL MARE SUCEAVAFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRATIE PUBLICA SPECIALIZAREA:ADMINISTRATIE PUBLICA

Disciplina :DREPT CONSTITUTIONAL Referat:AVOCATUL POPORULUI

Coordonator, Student,prep.PARLAC ANA

SUCEAVA 2011 Scurt istoric Creat prin Constituia din 1991, ca o noutate n viaa juridico-statal instituia Avocatul Poporului (Ombudsmanul), instituie de inspiraie vest-european, a fost nfiinat practic i a nceput s funcioneze dup adoptarea legii sale organice, Legea nr. 35/1997. Trebuie s subliniem, c nc de la nceput, instituia a avut i are un mare prieten, i anume, Parlamentul Romniei. Parlamentarii romni, indiferent de culoarea lor politic au sprijinit i sprijin instituia. Acest sprijin a permis ca Avocatul Poporului s cunoasc o permanent consolidare constituional i legal, lucru exprimat prin modificrile legii sale de organizare i funcionare, i, mai ales, prin completrile de substan aduse dispoziiilor constituionale. Aceste modificri, au privit nu numai aspecte de organizare i funcionare, ci au creat ci noi n rolul Avocatului Poporului de aprare a drepturilor i libertilor persoanelor fizice.Experiena acumulat, dar i raportarea la exigenele ombudsmanului european au implicat unele modificri constituionale. Astfel, n anul 2003 Parlamentul Romniei, ca putere constituant, a adus unele perfecionri i anume: stabilirea dreptului Avocatului Poporului de a sesiza Curtea Constituional s se pronune asupra constituionalitii legilor nainte de promulgarea acestora; nscrierea dreptului Avocatului Poporului de a ridica direct n faa Curii Constituionale excepii de neconstituionalitate; stabilirea de adjunci specializai pe domenii de activitate; alegerea Avocatului Poporului, n edina comun a Camerei Deputailor i Senatului, pentru un mandat de 5 ani, msuri care au consolidat autonomia instituiei.Importante perfecionri s-au adus legii organice a instituiei i 3anume: s-a stabilit obligaia comunicrii de puncte de vedere Curii Constituionale n procesele care privesc drepturile omului; s-a creat posibilitatea nfiinrii de birouri teritoriale (14 la numr pe criteriul teritorial al Curilor de Apel); s-au detaliat dispoziiile constituionale privind adjuncii Avocatului Poporului. Ca orice instituie statal i Avocatul Poporului are nevoie de experi i consilieri bine pregtii. n activitatea permanent de perfecionare i n condiiile unei fluctuaii permanente a personalului, lucru obinuit pentru instituiile bugetare, s-au luat unele msuri precum: seminarii pe probleme de specialitate; cursuri postuniversitare n domeniul juridic; scurte stagii n strintate (Olanda, Anglia, Frana) obinute ca urmare a relaiilor de colaborare cu ombudsmanii strini; instructaje cu participarea unor experi de la Ombudsmanul Naional al Olandei.Punem un accent aparte pe colaborarea i schimbul de experien cu ombudsmanii strini i cu asociaiile n domeniu. Instituia este implicat n activitile asociaiilor ombudsmanilor (Institutul European al Ombudsmanului, Institutul Internaional al Ombudsmanului, Asociaia Ombudsmanilor i Mediatorilor Francofoni), dar i n schimburi de experien cu ombudsmanii strini (Olanda, Frana, Spania, Cehia, Azerbaidjan, Germania, Albania). n mod deosebit, trebuie menionat vizita realizat n Romnia de ctre Mediatorul European, domnul Nikiforos Diamandouros, precum i cele ale unor ombudsmanii parlamentari strini care au fcut aprecieri elogioase cu privire la instituia Avocatul Poporului. Toate acestea ne-au ajutat s perfecionm activitatea noastr. Plecnd de la realitatea c rostul instituiei este protecia drepturilor i libertilor ceteanului n raporturile sale cu administraia public, ne-am preocupat ca primirea i examinarea petiiilor s se realizeze civilizat i eficient, ca orice cetean care vine n instituie s primeasc un sprijin, un rspuns sau, n orice caz, o explicaie. 4 Ca instituie de tip ombudsman, Avocatul Poporului contribuie la soluionarea conflictelor dintre persoanele fizice i autoritile administraiei publice, pe cale amiabil, prin mediere, prin dialog.Fr ndoial, asemenea procedee particulare i specifice ombudsmanului nu dau ntotdeauna rezultatele dorite, mai ales cnd partenerii nu manifest dorina spre dialog, supleea necesar i, mai ales, nu doresc acel comportament constituional loial.Chiar aa stnd lucrurile, de la nceput am considerat c Avocatul Poporului trebuie s fie i s rmn o instituie a medierii, a dialogului. Nu mprtesc anumite propuneri de consolidare a instituiei prin acordarea dreptului Avocatului Poporului de a aplica sanciuni (anulri de acte, amenzi, revocri din funcie) sau de a cere trimiterea n judecat a funcionarilor culpabili.Frumuseea instituiei i eficiena sa nu se pot fundamenta pe puterea de represiune, pe puterea sancionatorie. Dac s-ar fonda pe acestea nu ar mai fi o instituie a medierii, a dialogului, practic ar disprea raiunea sa de a fi.

5 Capitolul I Avocatul Poporului putere morala in echilibrul celor trei puteri in stat. Raportul dintre institutia Avocatul Poporului si puterile statului Prin insasi menirea sa, institutia Avocatul Poporului se afla in stranse raporturi cu celelealte institutii ale statului si, in egala masura, si cu structurile societatii civile. Natura acestor raporturi variaza in functie de activitatea desfasurata de respective institutie sau structura, putand fi de colaborare, de sprijin efectiv, de control sau doar de informare. De altfel chiar reusita institutiei depinde in buna masura de acceptarea sa de catre populatie, de gradul sau de integritate in cultura politica a tarii. Pentru a defini pozitia sa in ansamblul structurilor statale. Legea organica prevede ca Avocatul Poporului este independent fata de orice autoritate publica . Independenta sa fata de organismele publice care cad sub incidenta preocuparilor sale si acesul liber al cetateanului la serviciile oferite publicului sunt trasturi specifice in general Ombudsman-ului1, ca si faptul ca el nu se poate substitui autoritatilor publice controlate atunci cand isi exercita atributile. De aceea Avocatul poporului poate emite doar recomandari si rapoarte, iar nu decizii susceptibile de a fi investite cu forta juridical obligatorie.

_________________________________ 1.D. Apostol-Tofan, Drept Constitutional,Editura Universitatii,Bucuresti,1993, p.269 6 1. Raportul dintre legislativ si institutia Avocatul Poporului: Din punct de vedere organic fiind o institutie de sorginte parlamentara, intre Avocatul Poporului si Parlament exista raporturi privilegiate, in nici un moment nepunandu-se problema subordonarii. Legarea ,,nasterii Avocatului Poporului de Parlamenta a parut drept firesc in conditile in care ea este o institutie a statului destinata sa controleze administratia publica prin mijloace necontencioase: institutia nu putea depinde in formarea sa nici de autoritatea executive si nici de cea judecatoreasca. Avand in vedere configuratia initiala a institutiei, precum si efectele juridice ale activitatii sale, Avocatul Poporului apare totusi ca o forma specializata de control indirect pe care Parlamentul o exercita asupra activitatii autoritatilor executive si administrative . In urma celor expuse mai sus putem trage concluzia ca raporturile Avocatului Poporului cu Parlamentul se caracterizeaza prin prin urmatoarele aspecte : -Parlamentul are dreptul de a numi conducatorul institutiei Avocatul Poporului; -Senatul si Birolurile Permanente ale Camerei Deputatilor au dreptul de a numi adjunctii Avocatului poporului; -Parlamentul are dreptul de a vota legea organica a institutiei; -Birolurile permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului au dreptul de a aproba Regulamentul de organizare si functionare a institutiei; -Parlamentul are dreptul de a asculta si a se pronunta asupra rapoartelor Avocatului Poporului. 7 2. Raportul dintre executiv si institutia Avocatul Poporului: Menirea generala pentru care a fost create institutia Avocatul Poporului este aceea de imbunatatirii a activitatii administratiei publice. Principalul sau scop imediat este insa acela de a pune fata in fata administratia publica cu cetatenii care se considera lezati in drepturile lor de autoritati care ar trebui sa ii serveasca si nu sa le produca prejudicii. Iar aceasta activitate de mediere se realizeaza in concret nu prin ,, solutionarea unor raporturi sociala3, ci prin sesizarea altor organe ce ar putea oferi astfel de solutii. Prin instituirea Avocatului Poporului s-a inceracat o sporire a garantiilor juridice conferite drepturilor si libertatilor cetatenestisi, totdeauna, protectie mai active a acestor drepturi din partea statului. Este normal deci ca raporturile pe care Avocatul Poporului le are cu executivul sa fie mai degraba definite ca raporturi de control si colaborare, fara ca prin aceasta sa existe posibilitatea unor imixturi reciproce in activitate.

______________________ 3.T.Draganu,Tratat de drept constitutional,Editura Actamas,Bucuresti,1999,p347

8 Aceasta institutie a fost create tocmai pentru a stopa abuzurile administratiei publice in raport cu cetatenii, ea insa nu se poate substitui autoritatii controlate, ci are doar posibilitatea de a ii solicita acesteia, cu autoritatea specifica unei institutii statale sin u doar de pe pozitia unui simplu cetatean, sa isi manifeste in mod concret, complet si in cadrul termenelor stabilite de lege atributiile care ii revin. De asemenea Avocatul Poporului nu poate aplica sanctiuni. Practic , sanctiunile sunt aplicate tot de autoritatile din sistemul organelor administratiei publice. Tocmai de aceea, raporturile Avocatului Poporului cu autoritatile executive si administartive sunt de natura complexa, in nici un caz de subordonare. Avocatul Poporului nu poate amenda functionarii sau autoritatile, nu poate dispune revocarea functionarilor, nu ii poate actiona in judecata. Deci am putea caracteriza raporturile Avocatului poporului cu executivul si autoritatile administratiei publice Avocatul Poporului are dreptul de a solicitaacestora masuri ce se cuvin pentru apararea drepturilor si libertatilor persoanelor fizice. 3. Raportul dintre autoritatea judecatoreasca si institutia Avocatul Poporului. Curtea Constitutionala: Daca fata de Parlament si autoritatile executive si administrative, cu care raporturile sale sunt unele speciale si complexe aceasta independenta se manifesta atat la nivel organic cat si functional, fata de autoritatea judecatoreasca, ce beneficiaza ea insusi de un statut de toata independenta, pozitia Avocatului Poporului este una de autonomie totala . Avocatul Poporului nu dispune de mijloacele obisnuite ale unui aparator in instanta, insa dispune de o putere mult mai mare, aceea de a sensibiliza autoritatile ierarhice superioare din sistemul administratiei publice, Parlamentul si opinia publica cu privire la eventualele fenomene ilegale ce s-ar petrece in interiorul uneia din puterile statului. 9 Ori de cate ori Avocatul poporului este sesizat cu privire la o ilegalitate aflata pe rolul instantelor judecatoresti rolul sau se reduce la acela de antena de retransmisie a deciziei organului judecatoresc. Paralelismele care se poate stabili cu institutia contenciosului administrative sau cu unele proceduri de arbitraj nu fac decat sa sublinieze distanta intre doua structuri care au acelasi scop, protectia drepturilor si libertatilor cetatenesti se realizeaza prin mijloace net diferite: -una prin acte juridice obligatorii si executori,la nevoie cu concursul fortei e constrangere a statului; -cealalta prin acte juridice cu character de recomandar, dar a caror eficienta rezulta din forta sanctiunilor morale. Raporturile Avocatului Poporului cu Curtea Constitutionala sunt cu totul specifice asa cum rezulta din prezenta implicare a acestuia in controlul de constitutionalitatea. Atributiile Avocatului Poporului scot in evidenta raporturile pe care aceasta institutie le are cu Curtea Constitutionala si anume: -avocatul poporului formuleaza puncte de vedere la cererea Curtii Constitutionale; -poate sesiza curtea Constitutionala cu privire la neconstitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora ; -poate sesiza direct Curtea Constitutionala cu exceptie de neconstitutionalitate a legilor si ordonantelor. Mai mult art. 146 lit a) din Constitutie prevede ca Curtea Constitutionala are printre atributii si pe aceea de a se pronunta asupra constitutionalitati legilor, inainte de promulgare acestora la sesizarea Presedintelui Romaniei , a unuia din presedintii celor doua Camere , a Guvernului, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a Avocatului poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau cel putin 25 de senatori, precum si din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei.Avand in vedere cele 10expuse putem spune ca raportul dintre institutia Avocatul poporului si Curtea Constitutionala este unul de colaborare ca si in cazul celorlalte institutii ale statului si nu un raport de subordonare. Raportul dintre institutiei Avocatul Poporului si Curtea Constitutionala priveste doar d aspectul legat de controlul constitutionalitatii legilor4.

_________________________ 4.Am subliniat si cu alte prilejuri ca suprematia Constitutiei este o realitate incontestabila, sin u o simpla afirmatie, si ca ea reprezinta o obligatie opozabila, in egala masura , autoritatilor statului si tuturor celorlalte subiecte de drept. Cat priveste garantiile acestei suprematii, ele sunt tocmai cele doua aspecte mai sus mentionate . A se vedea I.Muraru

11 Capitolul II Institutia Avocatul Poporului: Institutia Avocatul Poporului este o institutie nou creata, aparuta dupa Revolutia Romana din Decembrie 1989. In anul 1991, Adunarea Constitutionala a votat Constitutia Romaniei, marcandu-se astfel [...] trecerea Romaniei spre un stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane si demnitatea omului reprezinta valori supreme si sunt garantate. La 21 februarie 1997 a fost adoptata, in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului Legea 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatului Poporului, publicata in Monitorul Oficial nr. 48 din 20.03.1997. Institutia Avocatul Poporului are drept scop apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor in raporturile acestora cu autoritatile publice. Sediul acestei institutii este in Bucuresti si, cu aprobarea Biroului permanent al Senatului, poate organiza birouri teritoriale in functie de necesitatile realizarii atributiilor ce-i revin conform legii. Institutia Avocatul Poporului este autoritatea publica autonoma si independenta fata de orice alta autoritate publica, in conditiile legii. Avocatul Poporului4 este denumirea constitutionala sub care s-a organizat si functioneaza in Romania clasica institutie a Ombudsmanului.

_________________________________ 4 A se vedea si M. Constantinescu, A.Iorgovan, I .Muraru, E.S, Tanasescu, Constitutia romaniei,revizuita, comentarii si explicatii, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004,p.115-119. 12 Ombudsmanul de fapt, este o persoana independenta, numita de regula de parlament, pentru a supraveghea administratia in relatiile cu cetateanul.Ombudsmanul incearca sa deblocheze conflictele cetatean administratie publica, conflicte generate indeosebi de birocratie, carea fost si a ramas o grava maladie a administratiei. 1. Trasaturile constitutionale si legale ale institutiei Avocatul Poporului: Avand ca principal scop drepturile si libertatile cetatenilor, autoritatea Avocatul Poporului desfasoara o activitate ce se caracterizeraza prin trasaturi care o individualizeaza in raport cu celelalte autoritati publice: A) Este o institutie ( art. 58 alin. 3 din Constitutie ): In limbaj juridic romanesc cuvantul institutie este utilizat in cel putin doua acceptiuni: Mai intai ca institutie juridica prin care se intelege un grup de norme juridice unite pe criteriu unui obiect comun de reglementare. Se utiliseaza si institutie politica ,ea exprimand aici ceva complex. Intr-un sens organizatoric cuvantul institutie poate desemna o autoritate. Este interesant de observat ca in Constitutie , cuvantul este utilizat in art.58.alin.(3) atunci cand se stabileste ca organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului se stabileste prin lege organica, in acest sens urmeaza sa intelegem ca este vorba de o autoritate publica ( organ de stat B) Organizarea si functionarea sunt stabilite prin lege organica ( art.58alin. (3) din Constitutie ): Utilizarea legii organice pentru stabilirea organizariisi functionarii institutiei exprima importanta aparte a acesteia. Legea organica presupuneun domeniu de reglementare rezervat, iar 13potrivit Constitutiei ea se utilizeaza in reglementarea domeniilor nominalizate prin art.73.alin.(3) lit.a-s, precum si potrivit lit.t , pentru reglemenatrea celorlalte domenii pentru care in Constitutie se prevede adoptarea de legi organice. Pentru Avocatul Poporului o asemenea prevedere se gaseste in art.58 alin.(3) din Constitutie. C) Conducatorul institutiei este numit de Camera Deputatilor si senat, in sedinta comuna.( art.65 alin (2)lit I ) din Constitutie): Constitutia utilizeaza denumirea de Avocatul Poporului atat pentru institutie cat si pentru conducatorul acesteia .Aici ne referim la conducatorul institutiei care potrivit art.58 alin 1 si art .65 alin (2)lit .i din Constitutie este numit pe o perioada de 5 ani, de catre Camera Deputatilor si Senat. D) Prezinta rapoarte numai Parlamentului ( art.60 din Constitutie): Este de esenta vietii parlamentare ca autoritatile parlamentare desemnate de catre Parlament in intregul sau prin structurile sale, sa prezinte dari de seama, rapoarte. Potrivit dispozitiilor legale distingem urmatoarele rapoarte : -raport anual care se prezinta Parlamentului in intregul sau -rapoarte la cererea Camerelor. Aceasta caracterizare este data de legea organica a institutiei , dar ea se legitimeaza pe dispozitiile constitutionale, bineinteles intr-o legitimare sistematica.Legea nr.35/1997 privind organizare si functionarea institutiei Avocatul Poporului stabileste ca : - institutia este autoritate publica autonoma si independenta fata de orice 14 alta autoritate publica; - in exercitarea atributiilor sale, Avocatul Poporului nu se substitue autoritatilor publice; - Avocatul Poporului nu poate fi supus nici unui mandate imperative sau reprezentativ. E) Activitatea Avocatului Poporului are un caracter public. F) Autonomie Bugetara a Avocatului Poporului. G) Asimilari cu functia de ministru , pentru Avocatul Poporului si cu cea de sefi de departmente din aparatul Parlamentului pentru adjunctii acestuia. H) Pe durata exercitarii mandatului, Avocatul Poporului nu poate fi urmarit si trimis in judecata penala pentru opiniile exprimate sau pentru actele savarsite in exercitarea mandatului. I) Conducatorul institutie nu poate fi retinut, perchizitionat sau arestat fara incuviintarea presedintelui celor Doua Camere ale parlamentului. J) Adjunctii Avocatului Poporului nu pot fi retinuti, perchezitionati sau arestati fara instiintarea prealabila a Avocatului Poporului . 2. Competenta institutiei Avocatul Poporului: Legea nr.35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei avocatului poporului prevede in capitolul IV competenta institutiei, unde sunt stabilite actele si faptele care pot forma obiect al plangerii catre Avocatul Poporului si sunt limitative enumerate autoritatile ale caror acte si fapte nu fac obiectul activitatilor sale. Astfel conform art.13 litera b) din Legea Avocatul Poporului acestuia ii pot fi adresate cereri referitoare la ,, incalcarea drepturilor sau liberatilor cetatenesti de catre autoritatile administratiei publice. Sfera autoritatilor publice de la care poate proveni incalcarea drepturilor si 15libertatilor este dintr-o data mult limitata, fata de cele mentionate in articolul 1 al legii. In continuarea acestei idei , articolul 15 din lege prevede ca ,, nu fac obiectul activitatii institutiei Avocatul Poporului si vor fi respinse fara motivare cererile privind actele emise de Camera Deputatilor, de Senat sau de Parlament, actele si faptele deputatilor si senatorilor, ale Presedintelui Romaniei si ale Guvernului, precum si ale Curtii Constitutionale, ale presedintelui Consiliului Legislativ si ale autoritattii judecatoresti. Iar in articolul 26 se precizeaza ca prevederile legii se vor aplica si actelor administrative ale regiilor autonome , indiferent ca acestea sunt gestionate de stat sau sunt concesionate unor persoane private. Din cele expuse mai sus, rezulta trei aspecte principale care trebuiesc avute in vedere cu privire la stabilirea competentei Avocatului Poporului: 1) Dispozitiile constitutionale ale art.55 si ale art.1 din Legea organica care prevede ca ,, Avocatului Poporului este numit pentru apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor in raporturile acestora cu autoritatilor publice. 2) Capitolul IV al legii organice, instituit ,, Atributiile Avocatului Poporului unde in art.13 lit. b) se precizeaza ca sunt de competenta Avocatului Poporului cererile persoanelor ale caror drepturi si libertati cetatenesti au fost inculcate de catre autoritatile administratiei publice, desi initial scopul institutiei privea apararea drepturilor si liberatilor cetatenesti in raporturile persoanelor cu autoritatile publice, nu numai cu autoritatile administratiei publice. 3) Ultimul articol al capitolului IV din legea organica( art.26 ) , care stipuleazaca ,, prevederile prezentei legi se palica si actelor administrative ale regiilor autonome, extinzand in acest mod sfera competentei Avocatului Poporului. 16 Dupa cum se poate observa ramane in competenta Avocatului Poporului incalcarile drepturilor si libertatilor de catre autoritatile administratiei publice. Aceste incalcari pot rezulta fie din acte, fapte juridice administrative, fie din conduita sau orice manifestare a functionarilor publici apartinand acestor autoritati: 3. Procedurile legale prin care actioneaza Avocatul Poporului: Legea pune la dispozitia Avocatului Poporului mai multe mijloace si procedee pentru solutionarea si examinarea cererilor care i-au fost adresate: a) Avocatul Poporului poate solicita documente si informatii de la autoritatile administratiei publice in cauza; b) Avocatul Poporului poate sa audieze functionarii publici in cauza, sa ia declaratii de la conducatorii autoritatilor administratiei publice, de la functionari , precum si de la orice serviciu din sistemul acesteia; c ) Avocatul Poporului are dreptul sa faca anchete proprii; d) Avocatul Poporului emite recomandarii care nu pot fii supuse controlului parlamentar si nici controlului judecatoresc . Prin aceste recomandariii emise, Avocatul Poporului sesizeaza autoritatile administratiei publice asupra ilegalitati faptelor sau actelor administrative; e) In situatia in care , Avocatul Poporului constata , cu ocazia cercetarilor facute, lacune in legislatiei sau cause grave de corupiei ori de nerespectare a legilor , va intocmi un raport care va contine cele constatate si il va inainta presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, sau dupa caz , primului ministru. 4. Competenta Avocatului Poporului in solutionarea unor petitii care privesc autoritatea judecatoreasca: In Titlul III , Capitolul VI, al Constitutiei , este reglementata Autoritatea Judectoreasaca, care include instantele judecatoresti, 17Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii. Prin Legea nr.181/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr.35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatului Poporului , s-a dat o configuratie perfectionata textului care se referea la autoritatea judecatoreasca. Potrivit art.6 paragraful 1 al Conventiei europene, orice persoana are dreptul la un proces echitabil, public si realizat intr-un rezonabil.Avand in vedere faptul ca Avocatul Poporului era sesizat cu multe plangerii referitoare indeosebi la tergiversarea exagerata a judecatilor, aceasta modificare adusa legii devenisa necesara, mai ales ca art. 58 din Constitutie nu distinge incalcarile drepturilor si libertatilor in functie de autoritatea care le reproduce. Avocatul Poporului deci, nu se adreseaza direct judecatorului reclamat, ci presedintelui instantei., care are si atributii administrative in buna desfasurare a actului de justitie sau eventual ministrului justitiei. Modificari importante sau adus si reglementarilor privind Consiliul Superior al Magistraturii,elaborate in spiritual noilor reguli constitutionale , stabileste ca aceasta asigura respectarea legii si a criteriilor de competenta si etica profesionala in desfasurarea carierei profesionala a magistratilor'6. Pentru demersul nostru interes prezinta si Legea organizarii judiciare7, potrivit careia toate persoanele au dreptul la un process echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil, de catre o instanta impartiala si independenta .Iau masurii pentru organizarea si buna______________________ 6.A se vedea art.31 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 , publicata in M.Of., P.I, nr.599/2.07.2004 7.Legea nr.304/2004, publicata in M.Of. P.I. nr.576/29.06.2004

18solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil, de catre o instanta impartiala si independenta .Iau masurii pentru organizarea si buna functionar a instantelor pe care le conduc, presedintii si vicepresedintii instantelor judecatoresti, asigura si verifica respectarea obligatiilor statutare si a regulamentelor de catre judecatori sipersonalul auxiliaryde specialitate, cu respectarea principiilor independentei si supunerii lor numai legii. 5. Functiile Avocatului Poporului: a) Functia consultativa: Avocatul Poporului in dialogul si contactul direct cu oamenii, cu problemele lor, constituie o bogata sursa de informatie cu privire la sistemul legislativ. El poate depista mai repede si mai clar lacunele legislative sau reglementarile agresive la adresa drepturilor si libertatilor oamenilor. Art. 60 din Constitutie stabileste ca rapoartele pe care Avocatul poporului le prezinta Parlamentului pot contine recomandarii privind legislatia pentru ocrotirea drepturilor si libertatilor cetatenilor. Avocatul Poporului poate fi consultat de initiatorii proiectelor de legii si ordonante, care prin continutul reglementarilor, privesc drepturile si libertatile cetatenilor, prevazute de Constitutia Romaniei, de pactele si celalante tratate internationale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte. b) Functia de reprezentare: Potrivit art. 13 lit.g din Legea nr.35/1997, republicata , acesta reprezinta institutia Avocatul Poporului in fata Cameri Deputatilor, a Senatului si a celorlante autoritatii publice, precum si in relatiile cu persoanele fizice sau juridice, iar potrivit art. 32 din Regulamentul de19organizare a institutiei Avocatul Poporului. Avocatul Poporului intretine relatii cu autoritatii similare din alte state si poate participa la activitatea unor organizatii internationale din domeniul sau de activitate ori poate sa devina membra al acestora. Prin Legea nr.206/1998 s-a aprobat afilierea institutiei Avocatul Poporului, ca membru la Institutul International al Ombudsmanului, cu sediul la Alberta, Canada si la Institutul European al Ombudsmanului, cu sediul la Innsbruck, Austria. c) Functia de ordonator de credite: Avocatul Poporului exercita functia de ordonator principal de credite, potrivit art.13 lit.i din Legea nr. 35/1997 republicata. Aceasta functie revine de regula , conducatorilor autoritatilor si institutilor publice, indeplinirea unora dintre atributiile sale, potrivit legii. 6. Actele Avocatului Poporului: Denumirele actelor sunt fie explicit prevazute , fie rezulta din contextual legislative,aceasta permite Avocatului Poporului o libertate mai mare de actiune si de concretizare a mijloacelor si procedeelor prin care intervine in apararea drepturilor si libertatilor persoanelor fizice. Unele acte sunt prevazute in Constitutie si anume: raportul, sesizarea Curtii Constitutionale.Unele denumirii ale actelor sunt prevazute in Legea de organizare si functionare a Avocatului Poporului. Actele sunt emise de regula , de catre conducatorul institutiei, dar pot fi emise si de catre adjunctul acestuia. Toate actele trebuiesc emise in forma scrisa. A.RAPORTUL : Raportul ete un act complex in continut, este actul nominalizat chiar prin dispozitiile constitutionale.Acesta stabileste existenta a doua categorii20de rapoarte si anume , raportul anual si raportul prezentat la cererea Camerelor.Raportul annual cuprinde un bilant anual al activitati institutiei pe un an de zile.Avocatul Poporului poate prezenta rapoarte si din proprie initiative.Raportul este examinat de catre comisiile permanente desemnate de catre Birourile permanente.Raportul comisiilor permanente este prezentat in sedinta de Plen, comuna a celor doua Camere.B.SESIZAREA: Sesizarea este actul cel mai des utilizat in realizarea celor mai multe din atributiile Avocatului Poporului.Prin acest act, Avocatul Poporului; formuleaza obiectiile de neconstitutionalitate si exceptiile de neconstitutionalitate, adresandu-se dupa caz ministrului justitiei, Ministerului Public sau presedintelui instantei de judecata. Efectele juridice ale sesizarilor sunt diferite. Cele adresate Curtii Constitutionale,declanseazaprocedurile pentru verificarea constitutionalitatii textelor legale in cauza. Cat priveste sesizarea trimisa ministrului justitiei , Ministerului Public sau presedintelui instantei de judecata , legea prevede obligatia acestora de a comunica masura luata. Daca sesizarea este trimisa autoritatili administratiei publice sau functionarului public, acestea au obligatia sa inlature , in termen de 30de zile , ilegalitatile comise. Daca sesizarea este trimisa autoritatilor administratiei publice ierarhic superior, aceata au obligatia sa comunice Avocatului Poporului masurile luate in terment de 45 de zile. Guvernul este obligat ca, in termen de cel mult 20 de zile , sa adopte masurile privitoare la ilegalitatea actelor sau faptelor administrative semnalate. C. PUNCTUL DE VEDERE: Avocatul Poporului, ca rezultat al practicii, s-a considerat ca o 21implicare a sa in domeniul justitiei constitutional ear fi o masura infavoarea eficientei in activitatea de aparare a drepturilor omului.Legea nr.181/2002 a stability ca in cazul sesizarii privind exceptia de neconstitutionalitate a legilor si ordonantelor care se refera la drepturile silibertatile cetatenilor, Curtea Constitutionala va sollicita si punctual de vedere al Institutiei Avocatul Poporului. D.RECOMANDAREA: Si recomandarea ocupa un loc destul de important, in sistemul actelor prin care Avocatul Poporului, isi exercita atributiile. Ea poate fi considerate atat ca o insistare pe langa autoritatile administratiei publice, cat si un avertisment.Art.21 din Legea nr. 35/1997 nominalizeaza recomandarile ca acte prin care Avocatul Poporului sesizeaza autoritatile administratiei publice asupra ilegalitatilor actelor sau faptelor administrative. E.ORDINUL : Avocatul Poporului in principal , procedeaza prin emiterea de ordine, atunci cand exercita atributii ce tin de organizare si functionare interna a institutiei. Se procedeaza prin emitere de ordine pentru: -angajarea salariatiilor institutiei; -exercitarea dreptului de autoritate disciplinara ; -aprobarea structurii organizatorice, a statutului de functii si a numarului de personal; -aprobarea organizarii concursurilor pentru ocuparea posturilor; -numirea, promovarea si eliberarea din functii; -aprobarea trecerii personalului dintr-un department in altul; 22-aprobarea deplasarilor in strainatate; -aprobarea programului de pregatire si formare profesionala a personalului de specialitate; -imputernicirea personalului de specialitate cu indeplinirea din atributiile conducatorului institutiei; -aprobarea planificarii si efectuarii concediilor anuale de odihna; -stabilirea si aprobarea programului de audienta. G.ADRESA: Prin adrese se solicita official autoritatile publice date, informatii si se comunica petitionarilor solutii sau indrumarii. Adresa este utilizata pentru: -solicitarea adresata autoritatii administrative publice de a reforma sau revoca actul administrative, de arepara pagubele produse, de a repune persoana lezata in situatia anterioar; - solicitarea adresata autoritatilor administratiei publice ierarhic superioare; -adresa catre prefect; -aducerea la cunostinta persoanei a modului de solutionare a cererii sala. Valoarea juridica a adresei este cea a unei sesizrii sau mai ales a unui recurs gratios. H.INSTRUCTIUNILE: Sunt prevazute explicit de art.5 din Regulamentul de organizare si Sunt prevazute explicit de art.5 din Regulamentul de organizare si functionare a institutiei, ele fiind utilizate in exercitarea atributiilor legate de activitatea interna a institutiei. I. NORMELE METODOLOGICE: Normele Metodologice pot fi elaborate in cazul efectuarii unor anchete 23de mare amploare, anchete care sa fie apoi finalizate prin recomandari adresate autoritatilor administratiei publice si rapoarte speciale adresate Parlamentului. Efectele juridice privesc numai personalul institutiei. J.REGULAMENTUL : Regulamentul de organizare si functionare a institutiei Avocatul Poporului , potrivit art.38 din Legea nr.35/1997, se aproba de catre Birourile permanente ale Camerelor Deputatilor si Senatului. 7. Atibutiile Avocatului Poporului : a) coordoneaza activitatea institutiei Avocatului Poporului;b) primeste si repartizeaza cererile facute de persoanele lezate prin incalcarea drepturilor sau libertatilor cetatenesti de catre autoritatile administratiei publice si decide asupra acestei cereri;c) urmareste rezolvarea legala a cererilor primite si cere autoritatilor sau functionarilor administratiei publice in cauza incetarea incalcarii drepturilor si libertatilor cetatenesti, repunerea in drepturi a petitionarului si repararea pagubelor;d) exercita atributiile legale ca autoritate de supraveghere a prelucrarii datelor cu caracter personal si poate delega aceste atributii unor persoane din cadrul institutiei;e) semneaza rapoartele, recomandarile, raspunsurile la interpelari precum si orice alte acte necesare bunei desfasurari a activitatii institutiei;f) poate emite puncte de vedere daca este consultat de initiatorii proiectelor de legi si ordonantelor, care, prin continutul reglementarilor, privesc drepturile si libertatile persoanelor fizice, prevazute de Constitutie , de pacte si celelalte tratate internationale privitoare la drepturile omului la care Romania este parte;g) sesizeaza Curtea Constitutionala de obiectii de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele;24h) sesizeaza Curtea Constitutionala de exceptii de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele; i) formuleaza puncte de vedere privind exceptiile de neconstitutionalitate a legilor si ordonantelor, care se refera la drepturile si libertatile cetetenilor, la solicitarea Curtii Constitutionale;j) reprezinta institutia Avocatul Poporului in fata Camerei Deputatilor, a Senatului si a celorlalte autoritati publice, precum si in relatiile cu presoanele fizice si juridice;k) prezinta celor doua Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora; Legea nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului;l) poate organiza birouri teritoriale in functie de necesitatile realizarii atributiilor ce ii revin potrivit legii;m) exercita functia de ordonator principal de credite;n) angajeaza salariatii institutiei Avocatului Poporului si exercita dreptul de autoritate disciplinara asupra acestora;o) indeplineste alte atributii prevazute de lege sau de Regulamentul de organizare si functionare a institutiei Avocatul Poporului.

25CONCLUZII Din analiza comparative a institutiei Avocatul Poporului, in raport cu dispozitiile constitutionale precum si cele din Legea nr. 35/1997 emise in baza acestor dispozitii constitutionale, vis--vis de revederile legale ce reglementeaza organizarea si functionarea Ombudsmanului in statele Uniunii Europene, inclusive a Mediatorului European, rezulta fara putinta de tagada ca Legea nr.35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului este compatibila, in multe cazuri chiar identica actelor normative care reglementeaza aaceasta institutie in legislatia comunitara europeana Tudor Dragan vede perspective Avocatului Poporului ca una defavorabila. Distinsul profesor explica aceasta prin ; lipsa traditiei in sistemul juridic romanesc; in procesul de impamantenire in moravurile curente, ea va ajunge fara indoiala in competitie cu institutia contenciosului administrativ, care , prin faptul ca si finalizeaza controlul actelor administrative ilegale prin hotarari executorii si se realizeaza in cadrul unor circumscriptii electorale,nu are ramificatii in teritoriu care sa ii inlesneasca activitateasi este, deci, amenintata da fie gatuita de un numar excesiv de mare de plangeri in raport cu posibilitatileei de solutionare; exista riscul unor solutii divergente din moment ce plangerea la Avocatul Poporului este o cale paralela cu actiunea in contencios administrativ. Ramane sa se vada care va fi valoarea practica a institutiei Avocatul Poporului, odata ce ea nu dispune, conform Constitutiei din 1991 de posibilitatea de a lua masuri directe si executorii de reparare a ilegalitatilor comise, ci singurele cai procedurale la care se poate recurge sunt fie sesizarea autoritatilor publice in scopul ca acestea sa ia masurile 26operative necesare, fie prezentarea de rapoarte Camerelor Parlamentului, urmand ca acesta sa adopte legile sau hotararile individuale cu caracter obligatoriu, pe care le va socoti necesare. De aceea, a ramas legii organice , prevazute de Constitutie in aceasta materie, sarcinade apune la indemana Avocatului poporului caile procedurale cele mai potrivite pentru a o face eficienta. In ce ne priveste abordam o viziune optimista cat priveste institutia Avocatul poporului. Acest optimism se fondeaza pe : -marea putere de receptie a oamenilor, ca o institutie a sperantei si a viitorului; -consolidarea an de an a institutiei; -sprijinul aparte de care institutia se bucura din partea Parlamentului; - structurile europene si internationale aleombudsmanului, al carui rol sporeste continuu; introducerea in sistemul normativ sic el practice a exigentelor Uniunii Europene perspectivele oferite ombudsmanului de catre Constitutia Europeana. Astazi institutia Avocatul poporului poate fi considerate o institutie viabila si eficienta. Fara indoiala perspectivele institutiei vor evolua intr-un raport direct proportional cu realizarea in viata statala a comportamentului constitutional loial.

27 BIBLIOGRAFIE

1) Claudia Gilia, Teoria statului de drept, Editura C.H. Beck, Bucuresti 2007. 2) Constantin Branzan, Avocatul Poporului, Editura Juridica, Bucuresti, 2001.3) Ioan Muraru, Avocatul Poporului- Institutie de tip Ombudsman, Editura All Beck, Bucuresti,2004.4) Ioan Muraru, Elena Simina Tanasescu , Drept Constitutional si Institutii Politice, vol.I, II, editia a-XI-a , Editura ALL Beck, Bucuresti 2004. 5) Ioan Muraru, Elena Simina Tanasescu, Drept Constitutional si Institutii Politice, vol.II, Editura C H Beck, Bucuresti 2006.6) Legea 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatului Poporului, publicata in Monitorul Oficial nr. 48 din 20.03.1997.

28 CUPRINS:

Scurt istoric................................................................................3Capitolul I:Acocatul Poporului putere morala in echilibrul celor trei puteri in stat.Raportul dintre institutia Avocatul Poporului si puterile statului:.......................................................................6 I.1)Raportul dintre legislativ si institutia Avocatul Poporului....7 I.2)Raportul dintre executiv si institutia Avocatul Poporului.....................................................................................8 I.3)Raportul dintre autoritatea judecatoreasca si institutia AvocatulPoporului.CurteaConstitutionala....................................9Capitolul II:Institutia Avocatului Poporului....................................12 II.1)Trasaturile constitutionale si legale ale institutiei Avocatul Poporului.....................................................................................13 II.2)Competenta Avocatului Poporului......................................15 II.3)Procedurile legale prin care actioneaza Avocatul Poporului.....................................................................................17 II.4)Competenta Avocatului Poporului in solutionarea unor petitii care privesc autoritatea judecatoreasca.................................................................17 II.5)FunctiileAvocatuluiPoporului....................................................................19 II.6)ActeleAvocatuluIPoporului........................................................................20 II.7)Atributiile Avocatului Poporului.................................................................24Concluzii..................................................................................... 26Bibliografie..................................................................................28 2