Bani 25 numărul» » ' '» g • W JU U M M-"»* »

Mercur! 14 liwmrle 1929

Mi

întemeiată la 1838 de George liariţiu Gh tot dispreţul pentru popor, aristocraţii şi oligarhii aki 24 «Je ore s-ar fi fast la stare a& sosţină slugări statul (Istoria Transilvaniei*^ 6 . BARIŢTDx> , I Braşov, eiK C u & C ţlft I Bucureşti,

Administraţia

Braşov, Bir. Prundului 15 ss. Voevozi 50

Braşov, str. Prundului 15 Bucureşti, s. Ionicâ 6

APARE SEARA IN FIECARE ZI DE LUCRU

Ceacesiunea anunţurilor si abonamentelor Prima Română de publicitate ©fi. 111ESC® Bucureşti, f.

A B O N A M E N TU LTrei luni Şe3e luni Un an

România: 15 30 60 LeiStreinătat© : 30 60 90 Lei

Telefon Braşov S89

Idealismul în politicăţăsboiui neamurilor s’atermi- : cu coiapIecta*victorie*a prin- iilof de democraţie. Datoria >f ce se ’ngrijesc astăzi de stiaele umanităţii este să asi- *e puterea acestor principii şi le aplice în viaţa statelor.

€5a o consecinţă firească a de- tocraţiei avem detronarea con- Spţiei falşe despre politică, Arta

de a cârmui statele era monopolul unei caste parazitare, care ivea tat interesul să-şi cultive iOpriile interese şi să-şi garant e mtştenirea puterii pe viitor,

«n Concepţia feudală intervertia 7/>nsul adevărat al politicei 91

ie aceea în viaţa eomună poli- tfeă înseamnă şiretlic

Vechea întocmire a statului e- limina rolul masselor în viaţa publică, ba ce e mai mult, gloa- îlele erau îndepărtate deîa posibilităţile luminii. Nedreptatea a- ‘easta a căzut şi astăzi se face

paraţia prin regimul demo- it,

|C e i ce luau apărarea căldu- oasă a masselor populare şi explicau cu răbdare teza că che- aând la lumină şi cultură pâ-

"urele de jos, câştigă civilizaţia ^săş. căci se înmulţesc elementele de folos, ies la iveală energii nouă şi viguroase, erau des- j i i de puţini şi idealismul lor ra ridiculizat ori cel puţin dis

preţuit.Dar sărmanii visători au avut

dreptate. Muncitorii modeşti şi tăcuţi, ei au văzut departe în viilor şi.iată că azi adevărul pentru care au luptat a triumfat, r Ku n’au fcst vizionari căzuţi pradă viselor irealizabile, ci an #©&t cercetători cu inimă nobilă,

cărora nu le era indeferent progresul celor mulţi.

S’a isprăvit cu luptele surde de după culise, cu răsturnările de guverne făcute prin surprins dere şi de dragul unui capriţ, al unei simpatii. Astăzi se dă luptă făţişe, şi tot ce se face în viaţa de stat se revizuieşte şi controlează de toţi fii statului. Controlul public, sentimentul viu de critică sunt podoabele lumei nouă, născută din chinurile mari al« războiului.

Idealismul nu este © atitudine sufletească fără rădăcină în sufletul poporului, din contră este ceva rea), palpabil, căci el esteo neeesitate.

Idealismul politic, ca rod al democraţiei corectează greşelile şi îadreaptă atenţia cărturărimei asupra rezervorului de energii morale şi intelectuale ascuns în marele suflet popular.

La noi Românii putem spune că un curent puternic stăpânia demult cărturărimea noastră din Ardeal care e dealtfel puţină.O intelectualitate puternică şi depozitară a principiilor democraţiei, abia acum se ridică la noi cât şi în vechiul regat şi celelalte provincii. Abia acum se crează atmosfera prielnică pentru idealismul politia. O generaţie, două cel mult, şi din iubirea şi simţirea democrată a păturei culte vom avea stări nuă, cari vor corăspuflde nevoilor naţionale.

Prin logica severă a lucrurilor, dacă vom avea conştiinţa datoriilor obşteşt5, se asigură victo« ria idealismului politic spre binele naţiei româneşti şi a umanităţii.

Din lumea îfctreagâGeneralul Fo ib s’a întreţinut eu

un redactor ai ziarului Ecko de Paria vorbind despre arta de a purta riz- bolu. Intre altele marele general a spus următoarele idei admirabile:

„Când un om de capacitate obişnuită fşi concentrează toate facultăţile şi toate mijloacele asupra unei ţinte unice, lucrând cu stirnlnţă şi fără sâ se abată dela plan, el trebuie să o atingi*.

„Cam am câştgat răzbeial ? »fumând o ţigară*... adică netscitân- du-mă, reducând total la simplu, evitând emoţiite inutile, rezervând toate forţele peotro a mă da întreg datoriei mele".

„Trebuie să *e ş«J© ei râibeinl oamenilor au varlfză ta esenţă sa, nu se schimbi decât în mijloacele gale. Să ne aducem aminte ci maestrul Napoleon a zis: „eu trebuia să ies din Veroaa“ şi fusese M int de de mal *»silt*> ori.

La Marna, *tiţi, »’am uitat aeeastă învăţături. A » fost bătut şi mi-am zis: „vom fi Mtntt de patra ori, do cinci ori, daci trebuie, dar voiu e- xista necontenit*.

»Dintr’alo Parizienilor. — La Paris

o obiceiu să petreei îa noaptea de Crăciun pe stră». Anal acesta îa piaţa Pigallo reveieniştii în haine negre şi doamnele decoltate a la Yic- toire — spune L’Huraaniti — adică prea decoltate, au fost primite eu hui- dueli de către un număr de refugiaţi cari n’au domiciliul fix încă şi fără resurse de trai. Era protestai ea împotriva ÎDbuibaţUor războiului făcută de cei cari au tras numai suferia- ţele lui.

*Poliţia guvernului ungar operează,

după o telegramă din Viena a agenţiei Havas, chiar la Viena. Astfel ar fi fosţ ridicat tn chip misterios comunistul Bela Schoen şi dos la închisoare din Oedenburg p© teritor iul ungar.

Socialiştii francezifaţă de bolşevicii unguriTeroarea albă la Buda-Pesîa, acesta

ë titlu l unui articol din „ L’Humanité* siarui francez fondat de Jean Jaurès, ta numărul din 26 Decemvrie st. n , a doua zi de Crăciun.

»Teroarea albă continuă în toată Ungaria şi mai afes la Budapesta. 12 comunişti au fost executaţi săptămâna din urmă; alţii cinci au fost Condamnaţi la moarte ş! vor fi executaţi dacă nu se vor face intervenţii la timp. Organizaţia centrală a partidului socialist francez, Anatole France, Cachin şi redacţia ziarului L ’Humanité, Lonţuet şi aceea a zia- ^rului Populaire, Barbusse — ca să nu cităm de cât pe aceştia, — au telegrafia! ori la Viena ziarului Arbeiter IZeltung, lui Otto Baner, ca să-l roage să transmită protestările lor guver-

' »tilui ungar-I vorba să smulgă dela moarto

, oamenii cari n’au altă vină de cât apărat ideile socialismului moa-

«]!L Î?uV ® ,Bgeroasă care 8e des'a ie a ra ~ ^ce z ia ru l^Soaîi^m ^ W ^ Tesali,îe cari Ie co- noaştem dupţ, C| d romunel —reeponsabilltat«» (^ntanteÎeTte gravi.

U 8uPrem n’a împins şi a

t i zdrobeaîcT ?*J^rt8uîtorit românl sa larooeasca regimul sovietic inUngaria. El a tolerat ca Friederich omul aihiducelai Icsif, t i - / “ , ! ’ geascâ domlnajlunea ea ai® 8gP „ r a nliere primele masacre ale comnii. tllor ; el tolerează ca Huszar, auccc- sorul lui Friedtrfck ş. ful guwrB0Ta, îa caro acesta din ur^ă este ministru, sâ relQoiaseâ sălbatecile execuţii*. ,

T. Mihali toci nva plecat la Badapesta.

Cluj\ Agenjia Dacia e autorizată să dezmintă ştirea, că d*l Dr. T. Mihali af fi plecat îa Budapesta. D-l Mihali sc aJSâ în c i H 0 ij .

Dam! aegslnf cătri BistfitesJ.C/v/. Maj Sa regele a donat eu pri

lejul vizitei sale la B striţa 10.000 iei pentru ajutorarea văduvelor, ©rfauiîer şi săracilor din «istrija. (àg. D.)

m iJiE niiPrin munii imenzi, prin tainice regiuni,Muncesc, petrec, se zbat pentru viaţă . . . l-ademenesc comori şi dulci viziuni Şi ca pe nişte fascinaţi nebuni, l-atrag încet încetişor prin eeafă; l-ademenesc speianţe milenare,Ce sau trezit în rodnicul loi sânge, l-ademeneşte alba Depărtare,Ce MUi miragii'n suflet le resfrânţe. . .

?i nopţi de nopţi, în minele afunde, a trup, ca suflet în eumplite lupte,Muncesc, râvnind desc§periri feeunde,Mineri posaci, cu bluze negre, rupte,Mineri coloşi, ea grele târnăcoape,Cu lampe din bucăţi de întuneree,Cu cari mereu ei cată sâ desgroape Comori avare, aural himeric. . .

Cu o lăcomie ucigaşe sapi, sapăŞi se opresc ursuzi, când Viaţa-i tutrempe,Ia r când peirec, din negrele lor cupe,In Duminecile lor tumultuoase,In loc de pace cu disgust şi eu revelte ae udapă.. .

Şi când se mişcă brusc prin neguri grele,Cu echii îneptaţi,E i par teribili făcători de rele . . .

Ca funiile se’ntind ale lor vine,Pe gâturi şi pe braţele lobuste,Iar ochii ’n schinteeri adânci, huine,Nase duioşii de infinite puste. . .

Bolnavele cuvinte ce-şi iau zbor Din inimile lor de nostalgii sătule,Par ostenite, grele libelule,Ce se lovesc de zidari reci, şi m # r.. .

Şi ei muncesc de ani şi ani aşa,Cătând comori,Ce zac poate'n lamina altor sori,Ori în adâncuri negre, undeva . . .

Muncesc, încrezători, eu braţe de văpae Şi-apoi când dorm,Când vlsele-s stăpâne, —La masa largă şi bogată-a zilelor de mâine,Cu magice cuţite de-aur iue,Din cea mal a lb i şi mai bună pine. . .

A. Cotpuş.

Un program de muncă

Interview eu d. ministru Mihai PopovieiD-l ministru Mihai Popoviei

a aeoriat un interview mai lung reprezentantului ziarului „izbânda*, espunând vastul său program în fruDtea ministerului de lucrări publice. O parte din p’anurile d lui ministru sunt de pe acum pe drum de realizare, altele abia în stadiu de proiect.

Dată fiind importanţa acestui program, reţinem în următoarele t parte din expunerii© dlui M. Popoviei:

Program ul larg.Pentrn ergaaizarea transporturilor nevoe de doui programe: tmul

arg, ear* privnte activitatea pe un reare număr de ani poate chiar pe decenii şi uaul imediat, peatru ame- 'iorarea s tir 'i actuale.

*Ia co priveşt* programul larg, tre*

)ue relevat că România Mnre are patra sisteme de comunicaţie: Ve~ caiul regat are o reţea do eâi ferate şi şosele aieniie să îndrepte transporturile spre Dunăre 5} Marea N eagri; în Ardaal, ciile de comunicaţie se îndreapîă spre Budapesta, în Bucovina spre Galiţia şl în Basarabia spre •desa

Acesta patrs sisfema trebue unificate, pentru ca tonte centrele României Mari să aibă legături ea Marea Neagră, pe unde se va face exportul şi importul, Atât în Ardeal cât şl în Basarabia sunt lin ii ferate şi şosele mal mult în direcţia est- vest; e nevoe de numeroase legaturi între ele în direcţia nord-sud.

Pentru ca aceste lucrări să nu se facă la întâmplare, ori după influenţele politice momentane, am hotărit să numesc o comislnne care să fixeze un plan de lucrări pentru toată România Mare. Comisiunea se-^a compune din cel mai buni specialişti din toate provlincile României Mari f l va proceda la o ancheta, la eare vor participa reprezentanţii tc turor claselor soeiale interesate, pentru ca plauul de lucrări ce se va stabili sâ corespundă în adevăr necesităţilor.

la felul acesta sper eă pot stabili un p la i de lucrări cari să rămâie în vigoare mulţi ani de zile şi care va fi baza sistemului de transport al României viitoare.

Apoi o aovoie do o revizuire a legilor drumurilor din diferitele pro vinci). O comisiuue specială va fi iasirclnată en această lucrare. ^

Programul momentului.Pentru moment este nevoa ca

transporturile să se facă mai bine pe liniile pe cari le avem azi la dispoziţie.

Is te neîndoelnie că astăzi trarss- poiturile, mai ale« pe C. F. prezintă mari lipsuri. Pentru a se da seama do eo « de făcut, trebue să vedem mai întâiu cari sunt cauzele stării triste de astăzi.

Cauzele se pei împărţi îa trei grupe : lipsa de locomotive, lipsa d« combustibil şl personalul.

Ia ce priveşte locomotivele, dttp i cum am mal spus şi în parlament, am avea nevoe pentru reţeaua de azi a României de 3509 până la 4000. în realitate avem mai puţin de 1000 de locomotiva utilizabile. M ii avem şi msşini stricate, cari însă nu se pot repara din cauza insuficienţei atelierelor de reparaţie.

In timpuri normale, 25 la sută din maşini se aflau îo reparaţie, pentru uzura normală; cum maşinele pe cari le avem ezi sunt într’o stare deplorabilă, 40 la sută pe an trebue să între în ateliere. Or, atelierele noastre, lucrând co maximul de intensitate, abea ar pi tea repara această uzură normală. Prin urmare ele nu pot fi întrebuinţate pentru a mări parcul de locomotive.

*

Lipsa de combustibil. Minele dela Petroşani au o producţie scăzută, aşa că nu dau nici eărbunil suficienţi petrtru C. F. R. Dar o parte din producţie tirebue dată fabricilor importante.

Ţiţeiul nu poate fl întrebuinţat ca eombust bil de cât în vechiul regat, pentru că numai aici se găsese îa gări rezervoarele necesare.

In ce priveşt* personalul trebue să recunosc, că are lipsuri. Muncitorii nu lucrează suficient în momentul cân3 avem IHsă de cărhtsn1, la

j minele din Petroşani se ţin toate sár- j b'tonie, iar muncitorii lucreasl pe

hârtie câte 8 ore ţ.-e zi, in realitate mai puţin. La funcţionari s’«u con-

ţa ta t adesea abateri diu dorui da

mită, care a iuaf proporţii. Intolerabile.

Ce i de făcut ?După ce am arătat lipsurile pot s-

râta şi măsurile ce &’au luat pentru îndreptarea situaţiei.

în privinţa lipsei de locomotive am decis să comandăm ain străinătate locomotive bune, îa stere de fu.nc-

Mihai Popoviei- « iflis tra l lucrărilor publice

ţione. Se fac tratative pentru a aduce locomotive din America, din Anglia şi din Germania şi sper că până peste vreo două luni să înceapă livrarea.

Oferte de acest fel ni s’au mai făcut astă primăvară. Dar s’a crezut a- tunci că ocupând Budapesta nu va mai fi nevoe de locomotive şi nu s’a comandtt. S’a dovedit însă că cu tot zgomotul ce-1 fac ungurii, nu s’a lu*t de acolo tot ce aveam nevoe aşa că am reluat tratativele pentru a comanda din străinătate.

Alte măsuri iuate sunt pentru in tensificarea reparaţiei maşinelor vechi. Pe JSngă atelierele statului dăm tot sprijinul atelierelor particulare, pentru ca în schimb eîe să repare locomotive. Astfel de ateliere se găsesc şi în vechiul regat, dar mai a- les în Ardeal, la Reşiţa, Arad Oradea Mare, Braşov etc.

Apoi ara întrat in tratative cu străinătatea ca să ni se trimeată ingineri şi material pentru a mări capacitatea de lucru a atelierelor noastre: iar lo comotivele mai defectuoase eâ fie trimise spre reparaţie în străinătate. Toate aceste măsuri trebue să dea roade dar ss cere timp.

In privinţa combustibilului sm luat măsuri să se ridice producţia minelor şi vom forţa minele particu

lare sâ mărească producţia. Dar niă" sura cea msi eficace va fi transformarea locomotivelor din vecbîul regat pentru incăiiiiea cu ţlţeîu.Această transformare 8e face ca succes şi sper că în scurtă vreme si avem un rezultat apraciabil. €ând în vechiul regat toste locomotivele vor funcţiona cu păcură, chestia combustibilului va fi rezolvată, căci n© vor răraân?a cărbuni suficieuţi f» pentru C. F, din Ardeal şi pentru industrie.

Chestia personalului de asemenea va fi rezolvata. Pe deoparte lo vom îmbunătăţi situaţia nu prin urcarea d:t salarii, ci prin procurarea do alimente, îmbrăcăminte şl încălţăminte cu preţuri convenabile^ cerând an consum pentru toţi funcţionarii fl lucrătorii C. F. R.

Pe de aM parte spor că pat©M reface mentalitatea funcţionsri!©r. C©- mis'a de anchetă instituită est© ÎB plină activitate şi a şi trimes la paN chet unii funcţionari găsiţi vinovaţi. Pentru a garanta obiectivitatea acestei comisiuni am numit ca memUri ai oi şi pe acel parlamentari cari au dovedit interes pentru instituţia GF.B« adre^ându-ml interpelări.

In afară de aceasta s’aa Uat măsuri de control ca toate transporturile eă sa facă în regulă. D. general Macri noul director general al C. F. R. veghează cu stăruinţă şi competenţă la reorganizare şi la asanare a moravurilor.

Alte chestiuni.Pe lângă acestea, mal sunt şi alt©

chestiuni cari preocupă ministerul lucrărilor publice. Aşa este unificarea administraţiei C. F. din vechlnl regat cu cea din Ardeal, această unificare no se va face niei pe fcaaa adminV straţiei din vechiul regat, nici 90 aceleia din Ardeal.

Se va face o organizare ca total nouă — una singură pentru toată ţara. Pentru aceasta, o comisiune compuşi din cei mai distinşi specialişti în C.F. — de dincoace şl de dincol© da Carpaţi— apoi d in f reprezentanţi al Industriei, comerţului, agriculturel, muncitorilor fără deosebire de partide, va organiza o anchetă şi va stabili normele după cari se va organiza administraţia C. F. R,

Deocamdată înfiinţăm nn ©omitet de direcţie pe lângă Direcţia generală a C. F. R., care să fie însărcinat cu îndrumările şi controlul necesar unei bune activităţi. Mai sunt şi alte chestiuni iuportante: a porturilor, a docurilor, a naviga ţi unii fluviale şi maritime, care toate, cer © dezlegare urgentă. Podul de peste Borcea se studiază mereu de un an de z le şi sper că săptămâna aceasta vom lotra, în sfârşit, în faza do v©> alizare, comandând piesele necesare.

Drumurile joacă un rol poate lot atât de important ca şl căile ferate. Eie au nevoe de reparaţii în toată ţar?. Şi îa această privinţă ministerul lucrărilor publice îşi dă tot interesul peniiu a aduce ţara în stare norma‘ă.

Cronică şticnţifică

Pericolul CiumeiŞtkî, mai m?ilt sau mai puţin con

trolat?, au alarmat ziarele de peste munţi în privinţa existenţei unei reale ameninţări a ciumei dinspre Ucraina de sud, unde ea ar face ravagii, în special în părţile din spre Hotin.

S’a desminţit şiirea că Hotinul ar fi infectat şl s’au luat energice măsuri în contra invaziunei acestei grozave ep’demii, atât la Nistru, cât şi în porturile noastre maritime.

Dar trebuie să ţinem seamă că trăim în epoca contravenţiunilor, a frau* pelor ş> a contrabandelor, a acestui tiio care îşi poate da mâna cu ciuma din punct de vedere moral, dar care îa realitate înlesneşte înti’un chip material invaziunea ei. Acest pericol însă difară după felul dumei care bân- tue şi ameninţă.

Deşi în esenţs e i' boala es!e unică, cauzată de acelaş microb, descoperit de francezul Yersin în colaborare cu japonezul Kitassito, totuşi ea ca formă clinică se prezică sub două înfăţişări, după cura s’a produs infecţiu- nea în om direct tn sânge, sau pe calea respiraţiei, p iia plâmănt.

Cium* îşi are leagănul ei in Msn- djuria, unde un animal de genul Mar- supia are microbul ciumei în starea normală în intestine, fâră a~i face vre un rău. Dar îndată ee acest microb ajunge la guzgin şi în special la guzganii eălători, aeaştia se imbol- itveic de t ifipticţgfe, care tr§as

de Dr. Al. Tălăşcscttmfsl ia om îi dă boala epidemiU nu» mită pestă sau ciumă.

Cuvântul ciumă vine dela Moffg©- l'cul djuma} fasol?, care- î isenmeaj* şi ganglion (ghindură ) Pornind dela acest cuvânt putem sâ ne expiioim însemnătatea cuvântului ciumurli care deşi are o nuanţă ungurească (esomfl- roinl), calea pe care l'am primit estt cea slavă, ruşii zicându-i tot ciumă.

Forma obicinuită a ciumei este ©ea ganglion 5ră (ghindurilor) numită Cia- mâ Bubonică. Ha se manifest* prî» umflarea tuturor ghindurilor limfatice, călduri mari, infecţie generală a sângelui, transformarea lui în puroiu, dacă moartea nu vine mai curând, os e de reguiă. Sunt cazuri şi benigne, mai blânda, când infecţiunea se loc»- lizeazi la un sistem de ganglioni a unei regiuni, de regulă a părţii corpului p

imagina S Ö A 2 B T A T B À N S I L V À N I K Î

întocmai cum tifosul exenfematic si febra recurentă se transmite prin pă- duch;i de corp,

^s?fcl se exp’.'că cum Napoleon Cel Mare a atins nepedepsit buboaele cîumoase aîe f o i ţ i l o r iui, îa Jaffa. In puroiul bubosonelor microbul ciumei fşi pierde repede viru’enţa.

Ds aceia ciuma bubrnică nu se propoagă uşor pe m.cat, ea cam rămâne în sânul unor familii, a unei suburbii, dar e dusă departe de către vapoare cari de regulă sun* bine populate cu guzgani.

Guzganii au de regulă uurră intestinală, aşa că excrementele lor îi infectează uşor şi îl pot infecta şi pe om când excrementele şoarecilor infectează praful pe care omul î! inspiră, atunci omul poa?e lua forma a doua a ciumei. Ciuma pulmonară, o formă foarte gravă, de regulă morială şi foarte periculoasă deoarece prin scuipatul lui bolnavul răspândeşte boala repede pe uscat ca şi pe mare.

Mijlorul curativ este unul: setul an- tipesios al lui Yersn. Dar valoarea lui ( sie mai ales preventiv?, nepuiând vindeca în cazurile g?ave cu mers repede. N’are t'rrp; sunt cazuri de ciumă care omoară în câteva o e. Ca preventiv serul face minuni.

Pentru ca să m l poî pronunţa a- supra graviăţii pericolului ciumei dela Nis;rti, ar trebui lă ştim ce fonră bântue acolo: pulmunara, sau bubonicâ? In contra formei bubemu N'shul e:,teo boi/eră bur ă, di şi guzganii pot trece podurile şi ei înoa!£ bine. Eu am ficut rxperierţs tu un gu-gan ccre in porlui Cons fnţa ş’a ţinut în înot 32 minute şi a strî bătut p:sfe 5C0 metri in contra c urcntului m'jlcciu. îarna însă nici pentru excuislun*, nrci pentru băi nu prea sunt d i^uş i guzganii Sa sfort, d*:ci ci ar putea fi sd3 şi numai în vrect, se impune o modificare a acestei dispoziţiuai.

Pentru unitatea culturală a neamului românescSerbările „Asociaţiunei“ dela Sibiin

La serbări a asistat comitetul „Lfgei Culturale1— Raport ppecial al „Gazetei Transilvaniei* —

în frunte eu d-l N. torga

Primirea oaspeţilorŞtirea despre parHciparea mem-

br!lor „L g'ri Culturale* Ia serbările „Asociaţîunei“ a pus întreg Sibiiul în picioare. Vineri dnpă arm>zi peronul gârii era plin de notabilităţile oraşului în îrunfe cu preşedintele „Asoda- ţiunei* A. Bătseanu prefectul oraşuluiA. Do/r, reprezentanţii societăţilor româneşti şi săseşti etc. etc.

Trenul spectol, care aducea pe d 1 N. lorga şi re rren-hrii L'geî Culturale, a sosit î i g ră Ia ora 31/, d. a. ®?speţii sunt întimpinaţi cu vii urale din partea mulţimei.

Dl H. Ii rga e:*te b neventat pna- tr'o cuvântare nâ^cătoare de celre d-l A. Bârseanu, căruia i răspunde d-l N. Iorga în termini avântaţi dând espresiune bucmiei, câ poate să participe Ia se*bănie Asoc'aţiunei ca prezident al .X’ge1- Cuiturale* îr.so it de membrii acestei Ligi, aducând Românilor întruniţi la Sioiiu salutai frăţesc al reprezentanţilor nuiturei naţionale din vechiul ?egat

Prefectul oraşului S;b in d l A. Doir saluiă în rOmcntşfe pe aducătorii culturii româneşti la noi. Ii răspunde mulţumind d-l N. Iorga îotr’o scurtă cuvântare în nemţeş e.

Urmează Prezentăriie, in care timp corul ^inejimel din G= ş-eriţa a cântat „Pe-a! nostru steag* iar eortl Ren ni unei meseriaşilor „Deşteaptăte Româoe*. Intre o-spŢu svsiţi suut

d ! colonei Manolescu, preşedintele Caselor N?ţ:onaîe, dl C. Demetrescu profesor, d-l St Pop directorul liceu- lu i Sf. Sava,. d aconul N- Pop eseu, d na si d-l Z. Florlan, secretarul Ligei C ji ura e, dop. b:sarabea Buzdugan etc, et’ .

Şedinţa primâ. de Sairbăiâ-

Sula adunării arhiplină de lume,între c^rl generalii Mărdărescu c«j d-ra, D Par?, Boeriu, F'orian, din Cluj d-nii Dr. V. B^nisce, Lupaş, Precup, D?îia^, Agârbiceanu, oaspeţii din vechiul regat in frunte cu d na şi d-I N. Iorga, întreaga societate sib ia» ă în f unîe eu d na şi d-l Coama, îeprezentanţii Saşiior ttc. etc

La tribuni av* ocupat loc d nli N. Ici ga, A. Bârseanu, Branisce, Pre- ci-p, Eecreigrui S mu, Togan şi 1 N-’^ruţ,

Discursul d-Iui Eârseanu.lu tr’o lin işte mormânt?.lă preşedin

tele A. hârseanu rosteşte un magistra l d scurs, care culminează in constatarea câ de acum înainte idealul Aso:iaţiunei este unitatea sufletească a tuturor R mâ 'ilo r cu ojiucrarea pe v iito r a tu tu ro r soc ic tâ ţlo r Cai* turale româneşti. Discursul d lui Bfir- s-’eana ît vom publica, din lipsă de spajm, în fruntea n-ruhd ds mâ ie al z! jiu lu i.

Urme, zâ \d cuvânt d 1 N. Iorga

>îscursul d -lu i >T. lo r z i i

In rntne e L gei Culturale pe cs eo sen esc d€ mult şi o p ru idez de puţu ă v/eme, adai>i> ia tpu^e e du icS‘6 %{ pline de frumuseţe ale d-icl preşedinte i i Aiociaţieî, câteva cu- v-ute. Numai câteva cuvîlU.' căci cuvîn'e'e sunt în gerviciul faitelur. Faptele tie îngr; mâdite ca să s lyţinâ cuvintele. In dosul fecă- rui c tv m t să stea mărturia unei fapte, Cisă vreme na putem dree în numele L-get C«l u a!e atâtea f^p- ie Ci gă susţiuâ nn discurs lung, atâsa vreme să ni-se îngăduie a sp^ne cuvinte puţine peairu puţinele fapte.

Am vorbit mult; e vremea sâ facem apelul cel mare la forţele tă* cute ale sufletului nostru, din care să izbucnească apoi cuvântai, fel ca ta apară ru te ir ic t i nou cu desăvârşire. M ’au clarifica: între oa- men i csri vorbesc mult; am vorbit mul‘, î:i iă.ereî we!or;-;ip despre luci uri despre cari a ţ i tăceau. Acum însă vom spune rumai nuţine cuvinte ja legătură cu aceea propunere de a ne în f igi ş! organ'raţia noastră de munca, pe tru scopurile superioare aîe cui tui iţ u o t sire.

Aparenţele r,u mă înşală: ^âd ce lipseşte vieţii ro is tre de pretatindar i. Văd munca imensă, oare ne a^teapte şi p itertie restrlnsa de c^n dispunem. în faţa lor însă nu trebuie să dtsaădăjd .im, ci s i ce e n dela fondul nesfârşit 0;n snfetui nostru puterea de aie covârşi

Noi nu ştim ca puiem. Să Hai cu mult mai puţin d.îcât ceeace suntem,— a-easfa o .tim, aceasta o vedem în fiécare zi Am putea «i cu mult mai muli; aceasta o vom vedea atunci când ne vom apuca a savâ;şi un lucru m rc.

, România uiare* e un legământ de viitor în- partea eienţielâ şi veci ni că a fiin ţii ei. El trebue clădit şi pe

Politica externă

Grandomanie ungureascăOectargţiiie contelui Apponyi

De Mercuri s® află i« Neuiily de* leg&ţia de pa:e ungară în frunte cu contele Apponyi.

1 ică în drum spre Frauda şeful de egaţiei a ţinut să dea da vadă că mai trân te în inima poporului unguresc, acria caiitate căreia are să~i mui^ămea^că îa primul râ ci d zas- trela prm cari a tr®eat acest neam. De- claraţile pe cîiri contele Appocyi ie«a făcut ziariştilor îa Viena, sunt reflexul unei grandomanii, care Ia tot cazul ar trebui să aibă răsunetul în Apus.

„în ch^tia prim irii sau respingerii ( tratatului — a spus contele — ulti

mul cuvânt îi va avea Adunarea naţională ungara“ .

Ar rezulta aşadară din s*u?ele că delegaţia un^ sră nu e srrelră intenţiile de a căuta o amânare subscrierii tratatului. Fără să gând:m la această posibilitate, care nu depirde de coi din Budapesta ne acar înainte acei mnri chmezeşti de mentalitate ungurească, cari au încercuit de-alungul veacurilor judecata acestui popor, făcându-1 strei a de realitate.

Contele Apponyi şeful delegaţisl de pace al-acelui neam care din vina propriilor lui păcate a trecut î i t im pul din «rmâ prin o serie de cumplite dezastre, n-a înţeles încă nici acum că teate aceste încercări n au fost decât !ep£şir«a trecutului unui neam pro( t-t ps miuciuaâ şi patimi.

Sfârşitul războiului mondial nu şi-«

L ide.

ane

!. ş

spus poate în nici o aha ţară sentinţa sa mai doveditor decât în ţara ungurească.

Tragicomedia de-a Belgrad a contelui Knro'yi î «espăţinarea balşevisră de mnl apoi lovită şi adusă la rezon do puterea arm^td române şi îa sfârşit îoganr.ncira’ ea şi cerşitorii după mila foştilor lu i duşmani, toate acestea sunt acte c^ri da:ă a-ar fs fost trecute cu vederea de către şeful delegaţiei de pace ungare, aturc- de s’g fr contele Apponyi şl*ar ti dat m si b^ne seamă de ceea-ce a declarat zlar/ştiior din Vieua.

După atâta nenorocire descărcată peste c«pu1 neemului unguresc din vina lui proprie şi stăvilit A tocmai de către aceia împotriva cărora s’a pornit furia ungurească, contele Ap- pocyi ca şef de delegaţie al unul neam care a doua oară în urma războiului mondial, cerşeşte pace, — mai are astăzi nechibzuita îndrăzneală sâ vorbească da o „prinrre sau respinger»“ a tratatului.

El şl-a uitat cu totul câ astăzi conte!« ungur are rolul copilu'ui care după ce a greşit, merge si* şi ia răsplata.

Nădăjduim însă că cel dela Paris vor înţelege mai bine rostul declaraţiilor, pa cari şeful delegaţiei ungu reşti le-a făcut la Viena, fără sâ gândească că ecoul lor va pătrund * şi în afară de periferia care încingeo gr&Hdomanie fără de margini.

temelia trecutului. El cuprii de uniţi te de sigur dar şi lo< aiifcm firesc ş-î se nâteţ. Sâ nu ne smulgem din trr.difi! ppn*ru a ne arunca Ti forme gea/e. A desraeăeina fk r i crescute in gradină §i a ie ssdl în sera care un poate substitui solul hrănitor al grădmii, înseamnă a fi grădmar pretenţios şi prost. Nu, formeie nu vor fi în stare să ne dea şi nouă cărturarilor acea unitate de viaţă pe care poporul o are de mult. Ori-care ţăran se înţelege în ori-ee cu ori-care alt ţăran român; no se întâmplă însă ca ori-ce ctfrturar, ducârdu-se nu tocmai departe să se înţeleagă întru toate cu celalalt cărturar român. Nu ne amputai ridica noi we/a* sa de sus* mai presus de vifcj a ţăranului nost/u, nici în cultură nu nc-am rid eat, şi nu ne vom rid ic* încă decenii, mai sus p de cât Va r id icat pe el simţul lu i şi valorile ele- montare mhemie ale cultu ili iu i.

Numai lucrând împreună vom a- junge a avea no;, în cuîtura cărturăreasca, ceea ce ţăranul are în cultura lui. Iorrăţirea leafeă vrând ne- vrâud pe cei cari muncesc umăr la umăr. Unitatea moiaiâ a emialelor se fice in şanţuri în primejdia asaltului. Unitatea morală a cărturârunei noastre se va naşte în ;U()ta culturii româneşti contra duşmanilor ei.

Prin această muncă şi disciplină unitară nu rupem însă tra d iţ ie locale pe cari le-a m^scut sforţarea trecutului; Popoarele mediteraue tră- esc casă de casă. Clădirile se ?l pese satul [or e o scoică de peatrâ. La noi nu e aşa. Noi avem fî. eire curtea Ini, îmi rejmuirea îui !n care se simte bine, poteca Iu! pe care numai el o calcă.

Cultura strălucită a Franţei — care ne-a condus şi ne a ajutat m t l i să nu no înşele- La ei statul a format popoiul. România mare nu este chemată sâ formeze un popor, ci ea a fost formată cu greu de viaţa u- nui popor care a durat mult înainte îndelungatele veacuri de nizuinţe şi de zbucium. N’avem nevoie de forme imitare pentru a creia un popor unitar. Cărturarul nostru să nu ne strice ceea ce nu ne poate da, ci ni- zuinţa noastră sâ fie alcătuirea unui s’ngu i popor lăsând pe fiecare stă- pin în gospodăria lui,

S^nt stat de convins că o vom putea apăra pe acessta împotriva oricui, ?n :ât pot îlre cn discreţia şi liniştea caracteristică ţăranului nostru: .Să poftească dacă mai voesc,* suntem aici, în casa noastră clădită pe pământul nostru, s*rop't nu , de ploi ci de sângele nostru. Traiul despărţit ifl poporului nostru a desvoltat însuşiri, cari ii fac ar tăzl maf bogat decât Bun\ a’te popoare. Mândrii deosebite, dureri deosebite se întâlnesc şi fac bogăţia acestui suflet mare* Să le păstrăm.

Fhnd de faţă şi reprezentanţ i unei cu îtu i st e n#*, pecari soariea i-a învecinat cu noi, e bine să declarăm eâ nu ne închidem sufletul în faţa ei, căci în Cj a avut ea uman ^i fo- io iiror am respectat*o totdeauna şi credem că ne va putea aduce încă elemente fo! sitoare.

In sentimentul uriaşei munci ce ne aşteaptă, să fim fiecare muncitorul pământului pe care stăm dând i;ân.a cel'd care lucră în altă parte, ca să plinim chemarea pe eare ne*a dârui- t o şi nfc'O impune trecutul nostru: A desvolta între apus şi orleut, pe ace^t pământ, pe care au tn cat a-

Î ţaţ a şi am rămas numai noi,—semn j că aici ne er î datoria—a p litra mân- | dră şi curată o cultură, care va fi o ; manifestare nouă a suflet dui oma- | gssc, un glas ai omenirii şi prin ceea | ce a îuat dela unii şi aîţil şi prin* ceea ce a sporit şi con!nbuit inîăş*. Din valon le pe cari Ie-am dat ţă-

eîăş; .n

rănii ier’ , cărturarii mâine — sădim o cultură care va fl, fie proporţii modeste o tnbogăţire a cultu rii um&ne.

Vom fi g*ta la muncă şi cei din urmă ia pretenţM.

Cuvântarea d-«uî 7. Bran5s:eDupă vorbirea d Iui Iorga, care f?

fost frenetic aplaudat, vorbeşte dl Dr. V. Braaisee în numele Consiliului Di- rigent, care adu;e soluîui cald trimis adunării de preşedintele Consiliului care e împ’edecat să ia p^rte. Generaţia care a pus baz? Asociaţiunli prin anii 1860 — spuae dl Braulsce— s’a format din ţărani, care uuai câte unul s’au strecurat neobservaţi de prin sate „cu câte o pâ ne în traistă* !a craşf% ca să înve-8 carte, luptând cu mw!te greutăţi, Dm Ase- cif4ilîne s’a porait lucrarea pentru u- nitatea sufletească, căci cultura e substratul potiiteei sănă!oase.

Tisul nostru a fost să înjghebăm îniâi unitatea culturală, din care să des- volte apoi unitatea politică ca e consecinţă fireasca. Evenimentele s’an precipitat în?ă înfăptuindu-se înainte unitatea politică. Ne-a rama« unitatea culturală ca

Hr. f — G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Paginalp u* '.'y jg

rt* w<

f # INFORM AŢIUHI9-1 W. I»r$a ra pîeca mâne dimi-

aeaţă din Sibiu Ia Blaj, pentru a lna parte Ia serbările instalării şi consacrării I. P. S mitropolitului Suciu.

Pe Joi e aşteptat d-1 N. Iorga la Braşov.

Lupte Ir tre ilrbt, italieni şi BmnteBeBreBi — Legaţ'a iugo-slavă din Bucureşti comunică: #Biroul pre- «ei din Belgrad. — Bande înarmate aparţinând tribului Castrat! şi comandate de ofiţeri muntenegreni au trecut frontiera cu scopul da a ataca posturile roastre.

Trupele noastre in tervenind ia timp au reuşit a restak'li liniştea.

Se comunică d?n Spalsto că a avut Ioc o încăerare la Se ban ea (Chibenir), îr?tre o compan^ sosita din Fiume aparţinând trD,7u- cretaă, fără să ţină seamft că „va face locul unui guvern tire*.

Aproviz oneazâ Capitsla cu lemne şi făină, cnrrp?ra mâriuii d.n Ame- iiea, tratează împrumuturi în vederea îmbunătâţîrei valutei, sdu-e îa.bu’ ă* ta ţiri transporturilor, dă Bucureştilor o primărie cum î! trebue. ete.

Iar ca sâ se vadă că e o schimbare în bine şi in opinia publică, grevele au încetat, lumea îţ-1 vede de treaba şi aşteaptă cu încredere măsurile de îmbunătăţire a situaţiei generale.

*pjimul ministru, d-1 Aiex. Vaida-

Voevcd, va pleca la Paris p:ntru 10 zii'e.

*încă pe ziua de eri, ziarele intere

sate anunţau eă d-1 Vaida-Voevodprimul ministru nu va pleca la Paris.

Astăzi însă, „România Nouă* c^re spusese că plec.;re a e problematică— fiind că evenimentele na o permit (era vorba de criza de guvern) — «nur ţă că plecarea la Paris a d-lui Vaiila amână nu 'seiiiuibă un nou a- ranjament politic.

Independenţa politica a acestui ziar e din ce în ce mai clarificată.

Crucea Roşie Română in judeţul Treiscaune

— D are de seamă şi mulţă- rrîită publică. —

„Societatea Naţională de Cruce Roşie Româna“ a f^cut, prin filiala ei din j ! deţul Treiscaune, următoarele do riri de Crăciun :

a) Din prilejul şi în cadrele frumoasei serbători şcolare, care g?a aranjat Duminecă U 22 Decemvrie 1919 (4 Ian. 1920) în pomposul edificiu ai „Ş^oalei Normale: Regină Maria“ — cu internat de fete — din Sfântul Gheorghe, fiind întruniţi a preaje vre>o 200 de elevi şi eleve deia. num ta scoală normală 5 şi d-la şcoala primară de stat, şi asistând toate at io itâţlla romane, civile şi m llitiie , «oroipe toţi fancfknarii român! cu familrie lo r:

(patuzeci ^i şase) eleve şi e- levi ̂ a^raJ ş orfani au primit rufărie, rânduri întregi de haine de iarnă, precum şi t:-ît® celelalte eîeve ş! eltvi, cozonac, bomboane şi alte ca- douf;.

b) Marţi, în 24 Der. 1919 — seara d^ Ajunul Crăciunului — s’a dis- tr b lit prin domni; oflserl co iîsnday.ţi, teOldafi^or bolnavi, şi încât #’a ajun^ şi celor sănătoşi dala R«g. 18 Vânate 'i în orc ş ui Târgul Săca lor :

cămeşi, pantaloni, cearşafuri, pe- rini, prosoape, batiste, cozonaci şi ţigarete.

Aduc la cunoştinţa publică d istribuirea acestor daruri d î Crăciun, mai ales pestruca să pot e.?piima pe aceasta cale cea m ii mare şi mai sinceră mulţumită tuturor acelor persoane, doamne şi domni, (ari ne-au făcut daruri, atât in banî gata cât şi în tot felul de obiecte, p r e c u r şi muncind ziie de-^rândul şi grat t, împreună cu noi, cu comitetul,

Eiq>rimândii‘ le o specială mulţumită amintesc cu nurae’e: Fabrica textilă Heinrlsh Klinger reprezentată prin d-1 director I. M ’ntag, Fabrica de postavuri a dlui J. Telicsâk şi Fabrica de pâne H. Hubbes.

Sf Gheoige, l i 8 Ian. 1920.Eugenia Dr, Vecerdea,

prezideută.

Logodnă Dşoara Mimy U^egeş şi dl Locet. Sucia Alexandiu din Regimentul Vânătorilor de Munte logodiţi.

0 Întrunire internaţională acomercianţilor si industriaşilor

? * n

— Târgul de primăvară în Lyon —Camera de comerţ şi industrie d!n

Bucureşti a comunicat eairerel de comerţ d n BraşGv, că din 1—15 Martie a. c. se va aranja în Lyon un mare târg do primăvară.

Acest târg — precum constată adrasa camerei din Bucureşt’—care va fi o întrunise întersăţlonslă a comer- ciar ţiior si industriaşilor «feră ori şi Ciiî ocazia 4e a expune mostre din acele mărfuri, ş î baza cărora se pot încheia traosacţluni. ia aaui 1919 a- ccste transacţiuni au atins suma de un miliard şi 200 milioane.

Cumpărătorii, cari vor participa ia târgul din Lyon, au mal ales avantajul, de a-şi putea încheia afaceriie în cel mal scurt timp, şi cu cele mai minimale spese, deoarece Ie stă la dispoziţie, cea mai compactă alegere de mârturi, cari ss vând pe lângâ o concurenţă deschisă şi c?nstitâ.

Dcoarece astăzi, în urma situaţiei relaţiuniior noasîre do export, de credit şl de transport, i u se poate or- ganiza participarea lijd 5vidu2lă a «o- mercJeiiţilor şl fabricanţilor din România, — statul român a hotărât să

participe oficial, cu scopul de a se face o propagandă a intereselor noastre comerciale în mijlocul acestei reuniuni comerciale internaţionale şi de a da prilej comercianţilor şi fabricanţilor din România mare, să fie reprezentaţi gub auspiciile şl cheitu- eiîie Iui, pentru a le înlesni legături, cari să ie facă posibilă participarea lor individuală în viitor.

In acest scop îa pavilionul român, pe iângă se;ţia oficială, vor fi două secţiuni pur comerciale şi anume o secţi®, unde producătorii româoi, cu mărfuri exportabile, vor putea expune probe, însoţite de toata expli* •âţiunile necesar« pentru eventuale îacbeerî de afaeeri ş? o altă secţie, care va fi un biurou , piugai, Ar!- Uvd, Trei scaune, lacob Martin, 33 ani, plugar, Cicău, Turda Áries. George O sdc u •, T6 an’, p!agar, Crasna Putns, Bucovina. Tăblie Craii;iu, 27 ani, ciobotar, Suceava, Bucovina. Da- nîlă Melnic, 22 ani, plugar, Hâdărăuţ BaarRba,

Simlon Pitig 33 ani, plugar* Ghlo- jel. Alba Inferioa ă. Michaii Jojea, 28 ani, plugar, Arad. Teodor Popovlciu, pantofar, Covasinţi. Irimie Raţ, 23 ani, plugar, Săcala, Bihor. Teodor Ilonca, 23 ani, plugar, Calacna Bihor. Floria Pintea, 43 ani, înv.Hăior. Să* rand, Bikor. Dumitru Moi*.an, 29 ani plugar, Bargotiha, Bistriţa. Vas le Jancs, ,̂9 an!, plugar. Borgo Joaeni, Bistriţa, ^Alexandru Bugnar, 23 ani, plugar, Ilva Mare. > Ironim ‘Androne, 23 ani, plugar, ilva Mare. Oui-im Catnna, 22 ani, plugar, Ilva Mare Bistriţa. Petru Cartuiuşiu, 31 ;ani, piuga’r, Strîmba Bistriţa. G îgore Le~ onte, 31 ani, plugar, Vâracea, Bistriţa. Petru Oiariu, 28 ani, plugar,

Buna, Caraş Severin, Gheorghe Cis- maşs 28 ani, Bacasmez-au. Caraş. Co rielan Buba, 2:'> ani, plugar, Broşterd Caraş. loan Băriogea. S5 aur, p lugar, Broşteni. Cara}. loaciv.m Nistor, 30 at»!,- plugar, Câp'ioa.a Cara?, Qha- orglas Reala, *9 ani, plugar, C-arabnic Caraş* Dumitru Daneţ> 5S ani» pîu g ir, Mo’do va Nouă, Caraş. Nico'ae Ber^ga, 23 ^ni. (»luga^ Moldova Nonă Cura'', Rafall Cielac, 33 «nî, plugar, Nald-^, Caraş. Traian Tanîşa,^ 22ani, plogar, O trov/. Caraş. Francisc Bu- jlgan, 44 aoi, brutar, Şeitin* Cenad. Nicolat Gurban, 33 aral, plugar, Ce- nadul Mic, Cenad. loan Coama, 8î ani, plugar. Apakida, Cajocna. ToO- dor Ungurean, 29 ard, plugar Apa* hlda, Cojocnă. Alexandru Puşcaş, 26 an?, plugar, Brut?»Iau, Cajocna, ban Lilan, 46 ani, plugar, Garbău, Co- j o c n G h c o i g b a Tom o ale, 28 an!, plugar, Ro>canl, Hunedoara. Petru Oíos, 22 ani, p’ugar, Ciarda, Maramureş, Mihaiu Du iCa. 82 an , plugar Şeitu, Maraiaurei, Gheorghe Mi cea, 37 an!, plugar, Mură? Culeşi, ’viurâş Turda, ioaa Popa, 29 ani, plugar, Boleneşii, S umar. Dumitru Orha, 30 ani, plugar» Ru4l, Si tmar. Mihaiu Cad ar, ?8 ani, plugar, Sadpottu, Săt- mar. Gh orghs Toi', 29 an», pi- ga?, Tatăre df, Sntaia^. III a ÎMeş, 22 ani, plugar, C k d a Roman, Sălaj. loan ÎeaciUs 35 ani, Jartelcc S1h\|. Da- mitru Barbu, 24 ani, mitsar, Sa iu, S»b:iu.

Teodor Macarle, 33 ani pădurar, Intre Galda, A lbi inferioară,Teodor Oui ga, 44 aut pi Rar, N coş lac.*. Alba iafitioaré, los.f Píác ntâ, 37 ani piu gar, Păuânjeai, A lb i Inferioară, Ni- colae Dobrotâ 27 ani, cojocar, Sdremţ,

Alba Inferioară. Alexáid u Mărginea nu, 32 ani ph gar, Sângăan, Alba In- ferionă, Constantin Zaihirie, 33 gni,

lemnar T^raja, Alba Inferioară, Niceh»Ep are, 45 ani, lemnar, Z*‘agna? Toma Puţeau, 42 ani lemnar, Zlagna, Teoder Ardelean, pfugar B mteşti, Arid, loaa Muntssnu, mechanc 28 ani, C;g*ir- Ssles, Arsd, Valerin Fm-ter, 27 aal, mă«sr. Arăd. Vasde Moţa 28 ani plugar. Govâşdta, Gheorghe Meredea, 30 an’, mechanic, Şamanul de sus, Arad. Victor Torneanu, 26 sni mechanic Ptcică. Nicolae Hanga, 39 a ii plugar, Se- | ’-i, And Nicolae N-ca, 35 ani, croitor, Sî;b. şti, Bibor. Gngorie Pop, 4® ani, plugai*, Bovga Joseni Bstoţa Nă* &ud. Matei Zaba, 41 ani plugar, Anina, Caraş-Severi-■>. Svstozar Bmea, 29 an, nosar Beiicnhaza Caraş-Seve* rin. bs f Vă'uica 39 int p’ugar Anina Carsş Severin Manan Barbges, 39 ani nur, B ş e :i, C tr -ş Ssveun, Con^*. Moisiî, 42 ani sMvicu!. inf. Do.clia Caraş Saverin. Gugor Teanc S3, plugar in Pătrânjeni.

Zaharie Râdulescu 44 saş lrmnâc Crusuvdţ Careş Severin. V chente Şt fane-Lcu 38 aru pluga-, Goleţa Ca- reş Severin, Dumitru Haleîi 35 ani m i- sar H dş Carsş Sever n, George Jugâ- nar comerci mi Lugoş C^raş St fe rm, Partenie Bulgărtscu 37 ani plugar Ohaba Sârb aseâ C>raş Severin, Oho- osge Ri?ta 39 ani orcoi. Ohabi Sâr bească. losf Bur.ua 43 ani plugar S c ş, Carsş Sevei in, Ion H - ţiegan 43 ani înv. Astiîeul M i e Cojucna, Gh^- orghe Ghereghcş 33 an» pantofar Ber- ch;ş Cojocni Cornel Gocan 31 ani plugar Feiurd Cojocna loan Naft^iîă 32 ani rotai Breaza Fi gă^a ,̂ Dumitru Dunga 26 ani couerciant Figărsşu Iosif Pâ it ăaao 31 ani pa ntofar Făgăraş (Va urma)

Cenzurat a« ion Br

Ln eveniment artistic la Braşov15 Ianuarie, JOI, trupa Ligii Culturale va reprezenta

Reprezentaţia ya avea loc In sala ,Apollo“. Inceputnl la ora 8 seara,

„UN DOMN PRIBEAG“dramă istorică de N. lORGâ

Afişe speciale Tor anunţa întreg programul

Pagina 4 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 7-rMJO

Hj8a8i n f a B$M3*ă ş i © a^an ţer«© ,

EUSÜOS ş l E Ü O E TA ILilo m n li Com erefanţi se pet aproviz iona In tt?t- deatina cm u ltim e le n o n tă ii ee 8©&ess« z iln ie , ca p re tu ri m u l t ssial eoiivenablSc nsani»! I» rcnuaui-

îm l m a g a z i n ;

FISCHGOliD & SCHAPIRAűm Calea M oţilor I r . 13 «oîţ eu P iaţa Sít. A n te i.

iM : I U

Sa ciutăü% urgen(â Bucătăreasăpentru o diifcn>*ă fsiaili« în traş Moldovean. Leafă b? nă. Iu fer na«{ i m&i d-3 sprvape la arhivarul judeţtan Sf. Qfaeergke sau adm. Gazetei. 1—2

f j A | | g l urgent dormitor, su- ¥ € tl& fl fragede şi un salon în

perfectă stare. Strada neagră N-rul 45. l — l

FIRM A

P l / Î T Z & B H U S Z

f a b r i c ă de suiam ş i mezeluri

d in strada Lttn$m 33

d o r e ş t e c l i e n ţ i l o r s ă i

€ t n n o u i e z i c i t

M a d a mm S g n â sB€CUB EŞTI, STB. P R IM Ă V E R II 3.

Cea mai im rciUntă c?să din {ară penlruCon* tecţiuni de damă, de mare Idx, după comandă.

Are oncare de-a informa e^ganta ra cliectejă, că primeşte în cont'nn ULTIMELE CREAŢ1UNI de MODELE alo & ARILOR CASE P A R IS IE N I precum:

MANTOURI BLANURIROCHI D E STR A DA

ROCII 1 DE V iZ iT Ă ROCH i DESKAKAComenz’le se execută şi prin corespondenţă ga-

| | rantându-te buna exeeuţiune şi calitatea măriurlior.

8S S i S a ® î l i ^ « M < S l g I I ® i £ ş a ^ ^ ® S î M

O 0 0 O 0 0 0 Q Q 0 6 Q 0 C C © © © 0 O C IO Ö Ö C M S Q O ö©

Li Magazinul aoo

Y fŞ T E M Â tU & bTANCiüLESjüü |g fiin esîea Victoiiei 150 ţis-aiis ie (Pala«*! Ştirfcey)

găsiţi CaueiBcuri şi sccescrii pentru AutemobiSe cu preţuri’e c«le mai convenabile.

4 - 5

Oo©o

o c o o o o m m o m o c o o m m m m o Q

Prin ordinul Diviziei 21

Licitaţia 31 cailn ziua de 16 Ianuarie 1920 se anulează.

Comand. Regimentul 41 Artilerie P. S.

! 3 * 0 " € 3 ‘

1ÎE S T1RE.■O -

î

Calendare de perete pe carton cu chipurile[Regelui şi Reginei.

Cărţi de învăţături şi sfaturi.Tablouri religioase şi Antialcooiice. {Tablouri Ilustrate culori V iaţa îui Isus.Tabloul Ilustrat, Martirii Neamului: Horia,

[Cloşca şi Mihai Viteazul.

Tablouri 8 culori aurite, cu Domnii Moldovei şi Munteniei, din Editura „Calendarului

[Cultural al Romanului“ .

Aceste lucrări &e găsesc la Tipografia Luceafărul, ţh Bucureşti, iluma Pompiliu Hr* 7- ¥

Pentru depoz ita ri se face ra b a t 25%. — Poşta având F i greutăti La expediţie, doritorii a tilm ite ocusicnal, delegaţi W

cu costuL 24—24 | i |

î 3 ,s€ 3 i' 0 * ‘€ 3 ,,C 3 s,© i€ I ,€ S ' '€ 3 * s€ 3 ’* 0 s' € S ,‘€ 3 ' ©

Lei 2- bus.

&Lsi3-tus.

Ossnca R o m â n e a s c ăS 8 0 i E T » T E S K G K i K A

© a p i f a l 6 » 0 0 0 . 0 0 0 L© i* —• S e d iu l s c tc ia ls H & c u r s ş f i

PROSPECTE im ls îiirc e e © p c î r ® efe £ 0 OCO a c ţ iu n i !a p u r t ă t o r .

1 r- - --

Adularea »«neralá tjiraord ir juă a seţiruarile^ roştri, áfa 21 Dee«*ikri« 19:9, aaprabat propunerea Cousiliuhu d« Administr&tie f tu trn rparfraa capitalului a»«i«L-

de!a 60.CG0 OCO !a lai 1 §0.000 000, prin mai mult« emisiuni.

Prim a emisiune de !»i 40 000.000, — raprezanîafă prin 80.(00 acţiuni la purtător a !•> £00. — nomfnaî «c fa®» pa cursul â« lei 800 fiacar» seţiune, «Un care 500, — aapital şi lei 8(0. — fond de razerrfi. AaţiuniJe din ac*n?iă cmitluna ver avea drept )a áividemt pe întreg fxe rc ţiu l anulni 1920 pentru partea cîe capital ce ae varai, acum.

in baz* hotărârii Adunăm ii f^nerHle ext;aordinare r.* oî#r4 spre swbsfrieie vaehilor acţionari:

60-000 acţiuni, in proporţîune do una acţiune r.otă pentru doui acţiuni i in e * i - »iunile preeedente.

Piezenîarea acţiunilor şi eertifíosttílor pix)vizorii din em'aianile precedent» peatru •xprimarea dreptului do opţiune ee va face :

In Bucureşti 1» «ediul central, şi 1n provin .ie la sucursalele BSncii din BiâiJ», «a la ţi, Tnlcea, Constanţa, Chişinău, Cernăuţi. Bsnca la ţ ilo r din Iaşi şi Banca Bacăului din tiacău, cu începere dela 22 Dacemvrie 19\9 pani la 14 Ianuarie 1920.

Primul Tfcraăiaâttt va fi de &0■/, *l!n cuisul de emisiune, adică: L f i 400*— do acţiune (125 0 —capital— l^i 150"—fond de tqilqi vâ) ţ i se va efectua odată cu tubsorior u în intervalul rătat mai siie; restul de Iei 400'— se va vărsa la epocala ee se vor fixa şl anunţa ia timp d« Consilnl de administraţie.

Neejt«roitarea în termen a dreptului de eubseiiere, în baza yo«esiunii de acţiuai ve»hi, pretam şi ueefectuarea primului vârsămftnt atrag porderoa aeeetni drept.

Acţionarii ale eSror ti'b ri au fost evacuate în Rusia lmpieună ca t»zauril» â'f«- r i t - lo r b incii, vor trebui să prezinte, pentru exercitarea dreptului d» obţiano, seriaorila- «•rtifieato aie ncastor Bsinf i (foiniuiarnl nostru) la car» g& «o arata:

a) n u m frele de ordine ai acţiunilor 5au ctrti:icatelnr proviswrii evacuata:«>) eă aeebt» titluri fsgireeză la registiele BSncii rasportivo po numalo prezen

tatorului. 1 -3 C O N SIL IU L DE A D M IN IfiSR A Ţ E

Depuneţi epre f ru c t if ic ut» D tp im en Bpre f ro c i i f i are

legate {condiţionatc) .

Basca ie Escoat Ardsleaaa

SOCIETATE PE AC'fn BRAŞOY

Afiliată de banca Anglo-Auatrlaoă.

• ' i'U

■ i'it'UDarea de interese o plăteşte institutul

Escont de cambii îm prum uturi pe efecte Credit de Contc-Corent

pe hipotecă şi aite garanţii

Executarea tuturor afacerilor de bancă şi de schimb cu condiţiuni culante, cu deosebire: Cumpărare şi vânzare de efecte şi valute streine încasarea cupoanelor şi efectelor sortate, In- cassarea de cambi), cecuri şi asignaţiuni. Emisiunea mandatelor şi acreditivelor asupra Vienei şi alte pieţe streine. îngrijirea coaielor de cupoane, revizuirea şi asigurarea leşurilor. închirierea de Safes Deposits. Păstrarea şi administrarea efectelor. 6 - IO

Informaţiunile gratuite.

Domnilor Senatori,

Domnilor Depntnţ*,

Cu onoare vi se aduc« la eit- noştinţă că a sosit âîn A ng lia un bogat asortiment de stoie o itra -fine peotru co turn» Fa ou. Jachete, Frac, Paltoane, Parde- s^uri, ete. pentru Domni.

Aseme^e v un imens stoc