UN PORTRET N ECUNOSCUT AL LUI MIHAI VITEAZUL ÎNSEMNĂRI PRIVIND BISERICA DIN OCNA SIBIULUI

Vas i l e D răp;u �

Î n oraşul Oona S ib i u l u i , p e strada Mthai V i teazul l a n r. 98, În tr-o curte larf!;ă, se r id ică u n monument c u înfăţi­şare modestă : b iserica Sfi nţ i i A rhanf!;hel i Miha i l ş i Gavri l . Despre ace t monument, cunoscut îndeobşte sub n umele de b i serica B rÎncovean u , nu s-a scr i s p rea mult ş i abia dacă în u l t imul t imp cercetător i i Încep să fie atraşi de problemele pe care l e r id i că, deopotr ivă, i s ror ia ş i arhitectura sa ' .

u ani În urmă, N i colae Iorga consemna astfel veoh i mea ace tu i ed if ic iu , subl i n i i nd că el se datorează magnan i mi tăţi i l u i M i ha i Vi teazul : " . . . ,5i Î,n Ocna Sibil,thti Mihai, ajtms îndată ttrmaş aL principilor Ardeaht/J,ti, făOt apoi să se Inalţ e, Sttb Î./1.Rrijirea vist ienthti Vasile, o biserică pe care o pttte1'lt vedea încă şi pe care, după căderea lui, 7'omânii din oraş, cu popa Oprea din. A Iămor în frunte trebttiră să o răsotmpere de la dărÎ,lnare, pLătind o taxă în folosl.ti bise­ricii caLvineşti (/, Imgl.trifor" 2. Şi în a l t loc : "Cînd vechitd lăcaş slăbise aCttma din încheieturi , Comtantin Brlncoveamt

1 Prim;] lucrare pr iv ind mon ul1lemul În discUi i� datează din seco­l u l tr�cut ş i pune chiar d in t i t l u problema vechi m i i l u i : Ioan Broju , Biserica <ii/l aCI/a Si/Jin/ni - 1600 salt 170f? , S ib iu , 1 892. O su rsă deosebi t de preţ ioa,,, de i nformali i este dată de ampla lucrare pe care preotu l cato l ic Andrei Bakk a consacrat-o istorici oraşului Ocna Sibiu l u i . (Redactată Între an i i 1 88 8- L 906. l ucrarea menţ ionată s e păstrează În man uscris b Muzeul BrukenthaJ d in Sibiu) . Cea ma i recentă lucrare cu caracter m :nogralfic este, după şt i inia noastră, ar'ticol,u,l J u i Cornel i u Crean­gă, COl7tri/mţ"ia Ini COlISla/ltiu BrÎlICOVealll/. la z.idirea nI/ei biserici Î/I OC/I<I Sibinlni . . ,Mitrop lia A rdealu l u i " , X l , 1 966. "... 1 -3, p. 1 46- 1 5 5. Problemele arh i tectu r i i au fost, tangeni ia l , tratate de Eugen ia Greceanu . liljlucllţ"a. gOl.ic/i Î I / (Irhil.eCWra. bisericilor române" ti d e z.id din Tral/sil­vil/licl, "SCU\., scria a rtă p la"ică " , t. 1 8 , 1 97 1 , nr. 1 , p. :15, nota 1 6 .

2 N . I orga, fl/Scripţii şi însemlll;ri ardelelle şi maramureşene. 1 (Stu­dii şi clocwnellLe, X T l ) . Bucureşt i , 1 909, p. 280; idem, [staria bisericii româ­Ileşl i şi a vieţii religioase a româ/lilor, ed. l i -a, Bucureşt i , 1 928, voI. I , p . �23 .

] : i b , 1 . Uiscr ic:l J i n OCIl:l S ib iu l u i .

60

a dat bani pentnt dregerea bisericii. Ea s-a mintl.ti.t abia (htpă moartea hti" 3.

În depl in consens cu cele arătate de N. I orga, ţ inînd pr -babil seama şi de i n cr ipţ ia p i c tată care Însoţeşte tabloul votiv 4 p rof. V i rf!; i l Vătăşianu afi rmă că vechea b i serică în­teme iată de Miha i V i teazul a fo t restaurată de Constantin Brîncoveanu 5.

1n cele ce uTmează, ne propunem să anal izăm nu istori a ş i. arlhi tectura b i ser ic i i S f i n ţ i i Anhanghel i d i n Ocna Sib iu lu i

cu n umeroasele lOT p robleme în controversă 6 - c i ta-

3 N . I o rga, Neamu/ româllesc Î/I Ardeal şi rara n/lgnreascii, l 3ucu­re�t i , 1 906, p. 1 78 .

4 I nscr ipţ ia pictată a ( st publ icat?! de N. 1 rga, 1n T/lscripţii ş i ÎI/­sCI11II1;ri ardelelle şi maramnreşene, l I , (Swdii şi docltlnel/I.e, X I I I ) , Bucu­reşti, 1 9 L O, p. 1 39.

5 V i rgi l Vătăşianu, ArIa Î/I. TramilvClnia, de la Î1/cepn/ul secolnlui (/l XI " I I-lea pÎl/ii Î/I primele decellii ale seco/nlt/oi al .\"lX-Iea, În Istori(/ rtrlelor plastice î/l Homâ/lia, I T , Bucureşti, 1 970, p. 1 76 , 1 9 1 .

6 Reclamînd o atentă cercetare de parament, pentru a se stab i l i CX.1Ct i "a7..el c de consuuC\ie. b iserica se prel.imă astăzi cu u rl11?\toarea 1n i"ăţ i şare: plan drep tunghiu lar cu absidă pol igonală la exterior şi semi­c i rcu lară l a i n terior, dar nedecroşată, ceea ce permite să se presupună 11 t ram( rmare în seco lu l al X V I I I - lea sau, poale, în seco lu l trecut, cînd. �tim exact, au fost operate mai mu l te modi ficări În arhi tecrura 1110nu­mentu l u i . Pc l a ll l ra de vest se află un mic turn-clopotn i ţă care se spri­j ină pc doi st;]pi i nterior i ş i pe peretele apusean a l b iserici i . I n tabloul votiv, datat 1 723, machel.a b iserici i nu arc turn, dovadă că el a (ost adăugat u l terior, pr babi l tOt a t unci cînd a fost u'ansformată ş i absida a l ta ru l u i . Din manuscrisul preOl l l lu i Andre i Bakk( vezi n ta 1 ) , a flăm că biserica a fost bol t i tă cu două Ct i ! ole de piatră. care au fost În lăl l I­rate d in cauza cr?ipăt l l riJor În 7.idll ri , 111 an i,i 1 895- 1 8 96. Tot atunci s-a facut .5 i LUrnu l , în locul c1opotl1iţei de lellln care se a fl a alăLUri de biseric:l. (De observat tOtuşi că pc fal'ada turnu lui este Înscris anul 1 894). Şti;nd tOate acestea, este grcli de accep tat pr punerea formu lată de 1:. G rcccal1u (art. cit . vezi nota L ) , care consideră că partea i n ferioară il LU rnu l l i i datează d in t impul I l i i Miha i V i t eazu l .

http://patrimoniu.gov.ro

bloul VOllv, încă prea p Uţ in cunoscut �i a căru i redacllare n i se parc a fi demn::; de toată atenţ ia . N icdae Iorga, care a vizitat Ocna S ib iu lu i în pr imi i ani ai secolu l u i nostru, descrie astfel labloul vOliv. care se află pe peretele de veSl a l b iseric i i : '0 0 . . chiar în mijloCltl golicil-mii 'Vamlui proa�păt , I W chip al Brîllcoveamdui, zUKrăvit de vreull prost meşter localnic după închipuire, Ot calpac l�nguresc, i lmsLă( i Ilmgi şi o barbă aIbă răsfirată" 7

Deducem d in descrie rea de mai sus că la data cînd N . Iorga a vizitat b iserica din Ocna Sibiu l u i , tablou l vOliv era parţial ;1.coper i t cu var, ceea ce 1 -;1. împiedicat pe marele �avat.l tu să considere în total itate aceast5 p rct i ,:,asă mărt ur ie tstcflca.

T n prezent, biserica este acoperita cu o bol t ?! de scînduri, În semi­ci l indru u 01' nll·tit, iar al tarul este boltit cu o emicalot?!. Pl astica arhi­tectonid exterioară trădează fara echivoc i n fl uen�a ll1untcneasd : faţa­dele sînt Împa q i tc În doua registre i n"gale, printr-un brîu alcăllIit d i n t r-un tor uurr it , mărgin i t de doua benzi în di nţ,i de fieca uau. Reg'is­trul superi r, mai Îngust, este decorat cu m ici ocniţe pătrate, În care se mai păstrează, cu deoseb i re pe J a LU ra sudid, fragmente de picl l I ră murala (vezi mai jos not a 1 4) . Registru l i n ferior este decorat cu arcade duble geminate, cu comolă la mi j loc, conform model u l u i inaugurat, Încă din primele decen i i ale sec o l u l u i al X V I -lea, la biserica mănăst iri i Cî lu iu . Socl u l monument u lu i se prezintă ca o si mplă Îngroşare a zidu l u i . I n tabloul votiv, decoru l f aţ.adelor este ident ic c u cel existen t şi astazi. Trebuie doar menţionat faptu l d, cu ocazia transformarilor el in 1 895-1 896, zidurile au fost supraînalţale.

Referitor l,a ist r int! biserici i din Ocna Sibiului, Corneliu Creangă (art. cit . p. 1 4 7 - 1 49) ,'rede că ctitoria l u i Mihai Vi teazul ar fi fo ,t din lemn şi d ar fi fo ·t distrusa în 1 690, cu pri lej u l razmeriţei roko­l iene. Acelaşi autor, ci tÎndu-1 pe Bakk şi pe Ştefan Lupşa ( l u crare În manuscris), afirma că reconstruqia noii b iserici s-a Început În 1 698, prin gri ja preotului Ion care a plecat În Tara Românea că "la m.ilostivm dormt BrÎncoveal/lt, care Îi clitcltt 1 000 ele florini ItIll?,t,treşti şi alte Îllsemllate aju.toare, CIt coneliţia ca biserica s,1 se refacă clin zici." Mai departe, în pofida faptului că pe una din bolţ i le d ispărure era o i nscripţie care amin tea cal itatea dc ct,itor a l ui Mihai Viteazul ( inscrip�ie menţ.ionata de Bakk), În pofida i n scripţ.iei de pe tabloul votiv, . Creangă con­�ider_a că actllala biserică est c o ctitorie a obştei român i lor ocneni, din anii 1 698- 1 723 (art. ciI., p . 1 54) .

7 N. Iorga, Neamul românesc În Arcleal . . . , p . 1 78 .

6 1

Deg;1. jat de sub stratul de var, tabloul vot iv se prez in ta a tfel : în partea stîngă se află un persona j În ţ inută dom­nească, pe cap poartă un calpac negru cu fund roşu, iar pe umeri o club!T.:i cenuşie, bordată cu blană întunecată. Pe dedesubt are o l ungă haină galbenă, m i j locul f i ind strîns cu un brîu alb în nodat. F igura, desenată s implu dar expre­s iv, permite să-I recunoaştem pe Constant in B rîncoveanu . A re păru l ş i barba a Ibă, iar must1ţ i le subţ ir i ş i p re lung i . Cli mîna stîngă SUSţ ine macheta b iseri c i i , în t imp ce mîna t i 'eaptă e odihne51 e re;,:emalQ î O l brîu.

De cealală pa rte, maoheta biseric i i este susţ in ută de un a l t persona j care n u poate fi a l tu l decîl M ihai V i teazul . Pe cap poartă o căc iu lă rc tuncFi de -cu loare ra lben ă ; este În­veşmlllta t în l r-o l ungă ha ina cenuşie, înc insl cu brîu r şcat înnodat la m i j loc. Pe deasup ra are o du lama cenuşie, bor­d"ltă ş i căptuşită cu gal ben . Figura, m a i tînără, scr i sa ener­gic, este încadra tă de parul stufos ş i de barba caruntă în care se topesc mustaţ i l e prel u n p i .

îna in te de a reven i asupra problemei identi ficăr i i celor doua personaje , este cazul să ne oprim în faţa in scr ipţ ie i care consemnează tabloul vot i v .

N i colae I c rga a desci frat şi publ icat urmatorul text : ,.CosLandin Basarab Brîncoveamd al,t făcuL beserica, 1101 ; s-au UtKrăvit leat 1723 ( astupat) şi fiind preot popa Ioan ot Vizocna" 8.

În p rezent, partea de i n scr ipţ ie din dreptul l u i Constan­tin B dncovea n u s-a şters în întregime, rămînînd martora doar l in iatura trasă de zugrav pentru a pastra paralel i smul şi înă l r imea egală a rîndur i lor. Se mai poate c it i : , . , . bise­rica şi s-a utgrăvit leat 1723; şi fiind ispravnic popa !ion (sic!) ot ViZOC11ă la acest htcru" .

Partea f ina lă a i nscr ipţ ie i este în dreptul figuri i celui de-al doi lea personaj , ceea ce al' permi te sa se creada că e l

6 N . l orga, Inscripţii . . . , l I , p. 1 39. C . Creanga p ubl ică i nscrip­,ia astfe l : "Col/stal1l il! Basarab voivocl BrÎncovea11lt care a făCltt biserica aciasta; jliClttă l[eat1 1700 şi S-att zugrăvit leat 1723; şi fiinel ispravnic popa !ion ot VizOCl1a la acest {ltcm" (art. ciI . , p. 1 53).

http://patrimoniu.gov.ro

l ' i� . 3. Deta l i u de fapdil.

este popa 1011 , presupunere inf i rmată În � atÎL de vestmin­re le sale, cît ş i de faptu l că su t i ne macheta bi e r ic i i , a lă tur i de Constan t i n Brîncoveanu 9. Este ev ident că cel de-al doi­l ea personaj n u poale f i decît un domn ş i c ine a ltul decît Miha i V i leazul , pr imul ct ilOr al b i er ic i i ? Ident i f icarea fă­cută se În teme iază ş i pe a emănarea formală a persona ju l u i Î n d iscuţ ie cu M iha i V i teazu l , n u doar pr in portul căc iu l ei mari, cu aspect de cupolă, ci şi pr in barba � i părul stufos, pr in nasu l acv i l i n ş i trăsălur i l e energice, aşa cum Î I cunoaş­lem d i n dccumente le de epocă.

F i resc, se poate p une Î n t rebarea : de ce in cr ipt ia p ictată nu-l aminteşte pe mare le dom n ? R eamint ind că toată partea de încep ut a i nsc ripţ ie i este d i strusă , s-ar putea atr i bu i aces­lei s i tuaţ i i l ipsa menţionări i exprese a l u i Miha i Vodă. Ma i este pos ib i lă şi a l tă expl icaţ i e : şt i i n d că cr i tOr i i l e de peste munte ale l u i Miha i V i teazu l au avul de suferi t , că b i ser ica d i n Făgăraş a fost d i strusă 10 şi că b i se rica d in Ocna S ibi u l u i abia a fost sal vată de d istruj?;ere 1 \ nu este exc l us c a numele ău să f i f st omi cu bună şt i i nţă de zugravu) din 1 723 ,

tOcmai pentru a pune l a adăpost b i ser ica de resent imente le autori tăţ i lor ardelene, care nu puteau pr ivi cu och i bun i eter-

9 luan 1 3 roj u vedea În acest persona j pe unu l d in t re fi i i IhÎncn­veanu lu i (op. cii . . , p. 1 0) , În t imp ce e. Creangă crede că eslc vorba despre r reot u l I oan al Ocnei - "Aş(1 se explicii şi illscri pţia de Pl" porţ'i"l I("a dill dreapta li pOHrewll/.i al dnilea de pc ta/)Iol/.I vOliv" (ari . ci/ . , 1 . 1 53 ) .

10. A . Vcress, DowmCllte, lX , 1 937, p. 1 30- 1 .1 1 , n I" . I l O ; N . Io rga. Crollicii, " I lMC I " , XXX, 1 937, fasc. 9 1 , p . 4 5 .

1 1 Documentul care d ă i n furrna\ i i c u pr iv ire l a m du l l a care a fost salvată biserica d i n O(l1a Sih iu lu i este nu 1 1 1 1 111ai foarte sem n i fi­cat iv, dar de-a drepll l i emo\ionant , În l rucît lasă s:î se În\eleagă si llla­\ia grea " români lor din acea vreme. I .a 1 7 i u n:c 1 609, pOl a Oprea Pop d in A IănlOr, Sanis lav A vram şi a l ţ i i se leagă, raţă de j udele SI . Dombai şi f,,\.ă de predicamru l cal v in Ch. A lv i n t?i , s:î plătească o dare de 1 0 d inar i anual pell lru toţ i cei căsător i ţ i ( 5 d inar i pentru vădu ve) cu ohl i);a\ ia de duhl are clacă '.e În tîrzie peste R usal i i . T n caz de neres­pectare, judele va avea dreptu l să închidă bisericl sau chiar să ( ) dărÎmc. S e preci7.c:'I7.ă În document c ă biscrica a fost făcur?\ d c vistierul Vasi le ,.Îm.potriv'l obiceil/.I/l.i vechi, a le/(ii şi (1 voii oY(I,,,,I/l.i" . Sc mai prc­cii'.(!{l7..� di preo tu l nU va avca voie s5 stea În l)raş, " ci dc ai",rc,t sti ltmble aici" . A ngajamentu l estc luat de mai mu l te persoane, numi te prin documcnt, ,,!mprCItI/'1 Cit t'lietorii de sare" - care, deci , erau rom:1ni -5i "mai, mltlt'l obşte" . 1n Ca? că se vor p l înge a l tor autOr i lă \ i , să li ,e ia o amendă de 1 00 flor in i . (Document În l imba ma);hiară, cu pasaje latinc.5 t i, păstrat la A rhivele Stalli l u i Sibiu, dosar .. A rhiva orawlu i Ocn,l" , nr. 503).

62

n JZarea memorie i acel u i a ce naZUlse la emancIparea neamu ­l u i său .

Toate aceste consideraţ i i v i n ă dea mai mu l t temei con­v i nger i i că tabl u l vor iv d i n bi erica Sfi nţ i i AI1hanghe l i d i n Ocna S ib i u l u i păstrează oh ipu l marel u i vo ievod , acesta fi ind , a lătur i de acela d i n biserica mănăst i r i i Căl u i u, a l do i l ea por­tret vot iv care-I Î n făfi şează pe M ihai V i teazul 12.

A st fe l ident i ficat, tabl ou l vot iv , a căr u i imagine o publ i ­căm pentru Înt î ia oară 13, capătă o nob i lă emni ficaţie, spo­r ind in teresul pentru ct i tor ia mun tenească de la Ocna S ib iu­l u i 14, monumen t care, oriJCLlm, expr imă atît de c lar legătu r i l e d i n tre ce le două ţăr i româneşti .

12 Un portret a l l u i Mihai V i teazul , datorat poate lu i N icolae d i n Crcta, existase ş i în biserica SI'. N i co lac d in Sehei i I3 raşovu l u i , portrct I "(novat de z.ugravul R adu, În 1 694 . (SI. M�tc�, Z/l.gravii bisericilor ro­mâlle, .. Anuarul C M T - Transi lvani a" , I 926- I 92g, lu j , 1 929, p. 1 1 5) .

13 l 'o tografia a fost real izată d e operatorul cinematografic lect r un iv . Adrian I anu l i , căruia Î i mu l \. umim � i pc accasti'( calc.

1 4 dăug:im aic i cîteva observaţ i i SU I l imcntare pr iv inJ p icll lra. I n a fară d e tablou l votiv, d i n strat u l or ig inar s e păstrcază un mic rra�­mCilt pc peretele sudic - o sUprara\ă de cu loare roşie. Aspectu l st ra­tu l u i de p ictură este foarte luc ios, supo rt u l p:1rÎnd deosebi t de rezistent_ Gama cromat ică e · te restrÎns?\ � i În );encral Î n tunecată : gri Închis şi deschis, galben, a lb, roşu, verde, nc�ru. In secol u l l ITCUt, 10an 13roju a descris in teriund biseric i i aşa cum se prCZ.cnt3 alllcrior văru i ri i : " . . . e 1Il'leslrÎ/ zugnlvlL;i . . . îllf'lţişîllcl di/eri te SCe,IIC dill viaţa mîlltuitorului IslIS. dill viaţ'a sfillţ ilor de toat'l SC({mCI, Îllchipuilld şi ico((l/a. r((i"l"i şi el iadului (!"e/a se ({fl" tocmai SIt!> t((lp,,) , soart({ celor ce fu.meazei l"Ittltll, diferi/(' .<o/;oare" . (01'. cit . , p. 1 0) .

Pe ra\ade, Î n ocn i \e le amint i te, au rOSt p ictate d iverse imagi n i (R'ls­ligllirell, Maica Do ITI 1IIt1"i , Treimea, tI/Jost'oli, sfillţi) care, considerate sti­l ist ic, POt fi datate În a doua j u mătate a seco lu lu i al X V ] l T - lea. (e. Creangă se referă la o con t inuare a p icltl r i lor În 1 763, cînd s-a făcut ) i un clopot ; ari . cit., p. / 54). I nd icînd faza tîrzie a picllI r i i transilv:l­nCile de tradiţ ie reudală, aceste i magini se s i t uează s t i l ist ic Într-un S la­d iu Î nvecinat pi · tur i i pe st iclă, cu reale ca l i tă\ i , În spi r i tu l artei popu­lare. U nele i magin i sînt chiar fuarte expresive (Treill/.ea, Maica. Dommt­ll/.i de t ipu l "Tnd rumălOarea" , atît de răspînd i t Î n pictura pe st ic lă) . I nscripţ i i le care le Înso\esc arat?\ C:1 au fost pl?\tite de grupur i dc să­teni d i n Ocna Sibi u l u i care au contrihu i t la În frum useprca monumcntul u i .

I n biser id c păstrea?ă un p t i r datat J 703, un p mel nic d in 1 725, (publ icat de . Creangă, ari . (·il . , p. 1 54 ), o foarte frumoasă cruce de t.Împl?\ (sec X V l l ?), un grup de icoanc (P'lIIl ocrlltorttl, l Iodighitria, Sr. N icolae, sobont.l sfin�i lor arhang.he l i - aceasta cu o i n scr.iplie care-J ami n­tC.)te pe po /pa lnn �i anul 1 724) . I coanele, dat.Înd tOatc din sec. al :'\VIT T - Iea, sîn t de O bună cal i tale artist ică, în spiritul tradiţiei brîn­covcnc�ti. Mai merită să fie meni ionatc uşi le de tÎml lă, de r actură popu-1 ,\1 ":1 semnate de popa N ovac şi da tate 1 770.

http://patrimoniu.gov.ro