Mihai Viteazul

Grupa IV ---VIII CGIGICA TASCU ILIE BOGDAN

Anii domniei

Mihai Viteazul, domnul Tarii Românesti (1593-1601), domnul tuturor românilor (1600).

Familie

Tatal sau a fost Patrascu cel Bun, domnul Tarii Românesti (1554-1557), descendent din vechea ramura basaraba a Întemeietorului.

Originea Domnitorului

Unii istorici au negat, în decursul timpului, originea domneasca a lui Mihai, ajungând sa sustina ca Iane Cantacuzino Banul, frate cu Teodora, era nu unchiul, ci tatal domnitorului. Astazi, consensul originii domnesti si basarabe a lui Mihai este unanim.

Ocuparea domniei e pregatita de ocuparea unor dregatorii consecutive în aparatul de stat al tarii Românesti: banisor de Mehedinti (1588) în a doua domnie a lui Mihnea Turcitul (1585-1591), mare stolnic (sfarsitul anului 1588), mare postelnic (1591) sub domnia lui Stefan Surdul (1591-1592), mare aga (1592), mare ban al Craiovei (1593) sub Alexandru cel Rau (1592-1593).

Înca din timpul negotului, Mihai izbutise sa-si consolideze baza materiala, fapt însemnat în actiunea de luare a domniei. Politica interna este subordonata idealului luptei pentru independenta.

Mihai inaugureaza aceasta lupta prin doua acte: cheama pe creditorii turci la vistierie, la Bucuresti, sub pretext ca li se vor plati datoriile, dar sunt omorâti; corpul de otomani care supraveghea pe domnitor la Bucuresti (format din 2 000 de oameni) este exterminat.

Lupta pentru independenta a facut din Mihai un erou de legenda, un conducator antiotoman de valoare europeana ca si Iancu si Stefan, o personalitate de exceptie pe plan politic, diplomatic si militar.

Mihai ramâne în fata românilor primul Restitutor Dacicae (refacator al Daciei) al neamului românesc, domnul primei uniri a românilor, act ireversibil. Mihai a realizat în practica istorica un vis si urmasii sai, într-o formula sau alta, au încercat sa reediteze unirea românilor.