Un edificiu de bunã condiþie: Casa Vãsescu din Botoºani

Dumitru Agachi

La numãrul 10, Pietonalul Unirii din municipiul Botoºani, se aflã unedificiu care surprinde trecãtorul prin arhitectura ºi echilibrul proporþiilorsale. Mai puþin se cunoaºte cã aceastã singularã clãdire printre construcþiilecare flancheazã fosta stradã Unirii a rãmas, în memoria publicului iniþiat, cuo denumire legatã de numele celui cãruia i-a aparþinut la sfîrºitul sec. al XIX-lea,casa Alexandru Vãsescu.

Dupã cum este amplasatã, cu faþada elegantã ºi sobru decoratã cãtrestrada care lega fosta prefecturã de primãrie, în zona centralã a localitãþii, neimaginãm cã ºi alte vechiclãdiri din zonã impuneaucîndva aceeaºi prestanþã.Au dispãrut însã, înlocuitefiind de construcþiile careflancheazã acum pietona-lul, unitare în inexpresi-vitatea lor paralelipipe-dicã, derivând din arhi-tectura de serie a anilor1960-1980, a cãrei cons-tante au fost tocmai carenþade stil ºi ignorarea deta-liului. Casa Vãsescu, vedeta fastã a unei conjuncturi nefaste, este printre puþi-nele construcþii de secol XIX din zonã care a rezistat vocaþiei delabrante dindeceniile comunismului, cînd singurul mod de a accepta urbanitatea era „labloc”. Dealtfel, dupã ce au ruinat la propriu, in corpore, un semnificativ seg-ment de populaþie, dupã ce au prãbuºit la propriu destine individuale, plani-ficatorii comunismului au nivelat aproape tot ce aparþinuse normalitãþii.

Scãpînd elanului demolator, casa Vãsescu depune mãrturie despre nor-malitatea modului de a fi al unei epoci, prin haloul acelui statut al bunei condiþiipe care îl degajã, fiind un model asumat de comunitate - însã nu repetabil - înlegãtura ei fragilã cu trecutul.

Dumitru Agachi

1 Direcþia Judeþeanã pentru Culturã, Culte ºi Patrimoniu Cultural Naþional; Cen-trul de Creaþie Popularã Botoºani; Mediateca ºi Biblioteca de limbi strãine ale Bibliote-cii Judeþene „Mihai Eminescu” Botoºani; Galeria de artã „Luceafãrul” etc.

2 Identificarea monumentului s-a fãcut pe baza listei monumentelor istorice cla-sate în grupa A sau B, actualizatã, aprobatã prin Ordinul nr. 2314/2004 al ministruluiculturii ºi cultelor ºi publicatã în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 646bis/2004. Lista monumentelor a fost aprobatã în temeiul Legii privind protejarea monu-mentelor istorice, nr. 422/2001.

Adãpostind diverse instituþii1, clãdirea a beneficiat de condiþii deamplasament favorabile bunei comportãri în timp ºi asigurãrii durabilitãþii,întrucât este situatã în zona verde - mai precis reînverzitã, ºi asta dupã mulþiani - a municipiului Botoºani; este astfel feritã de traficul auto greu, iar traficulauto uºor este redus numeric. Prin urmare, în ultimii ani cel puþin, construcþiaa fost protejatã de noxe ºi de influenþa lor - este cunoscut cã acestea accen-tueazã semnificativ coroziunea - ºi, în special, de efectul vibraþiilor din traficasupra terenului de fundare ºi sistemului structural al edificiului.

În prezent regimul legal de pro-tejare al clãdirii este asigurat, întrucâtedificiul este clasificat ca monument,regãsindu-se explicit în Lista monumen-telor istorice 2004, aferentã judeþuluiBotoºani2. La p. 328 a volumului I allistei, la poziþia 341, se regãseºte CasaAlexandru Vãsescu, codul monumen-tului fiind BT - II - m - B - 01927.

Zona amplasamentului este rela-tiv planã, cu o pantã foarte uºoarã,descendentã pe direcþia sud-nord. Cutoate acestea, prin condiþiile de ampla-sament, este facilitatã staþionarea ape-lor pluviale în zona construcþie ºi can-tonarea umiditãþii în exces la fundaþii,datoritã pantelor reduse. Este necesarã regândirea, prin conþinutul unui proiecttehnic, a detaliilor de sistematizare verticalã a incintei, a reþelei de canalizarepluvialã, cu racordarea la aceasta a burlanelor construcþiei ºi prevederea unuisistem de rigole care sã preia local debitele din precipitaþii ºi sã conducãapele la distanþa necesarã protejãrii fundaþiilor ºi a construcþiei de umiditateade capilaritate (ascensionalã).

186

Un edificiu de bunã condiþie: Casa Vãsescu 187

3 Documentaþie tehnicã de reparaþii.4 Listã la care am fãcut referire, vezi nota 2.5 Eugenia Greceanu, Ansamblul urban medieval Botoºani, volum editat de

Muzeul Naþional de Istorie, Bucureºti, 1981.6 Idem, Arhitectura civilã a oraºului Botoºani în veacul al XIX-lea, în Revista

muzeelor ºi monumentelor - Monumente istorice ºi de artã, Bucureºti, anul XLIX, nr. 2 -1980, p. 47 - 57.

7 Ibidem.

Istoric, încadrarea în contextul epocii, datare O datare exactã a construcþiei nu s-a putut stabili. Majoritatea surselor

bibliografice nu trimit la documente de epocã. În proiectul nr. 156/1996, alMinisterului Culturii - CAPPC - Centrul de Culturã Kalinderu3, în Memoriultehnic, p. 2, se precizeazã: „imobilul în discuþie a fost construit în 1890”.Lista monumentelor istorice 2004,aferentã judeþului Botoºani4,oferã ºi ea o datare: 1880. Euge-nia Greceanu, în lucrarea Ansam-blul urban medieval Botoºani5,precizeazã (p. 140), ca perioadãde execuþie, „ante 1891” ºi cãaceastã construcþie este marcatãde „eclectism în tradiþia clasi-cismului moldovenesc”. Avândîn vedere stilul de edificare alclãdirii, opinãm cã precizãrile Eugeniei Greceanu sunt corecte, bazate peargumentaþia solidã dintr-un alt amplu studiu al autoarei, Arhitectura civilã aoraºului Botoºani în veacul al XIX-lea6, publicat în Revista muzeelor ºi monu-mentelor - Monumente istorice ºi de artã, Bucureºti, anul XLIX, nr. 2 - 1980.Pînã cînd necesara cercetare de arhivã nu va conduce la descoperirea unorreferinþe din epocã, despre execuþia construcþiei nu se va putea spune decît cãedificiul a fost realizat la sfârºitul sec. al XIX-lea, „ante 1891”.

Consideraþii arhitecturaleÎn lucrare menþionatã7 Eugenia Greceanu foloseºte, „pentru caracteri-

zarea arhitecturii culte din Botoºanii veacului al XIX-lea [...] la formulareafãcutã de Paul Petrescu în 1969: «...Istoria stilurilor arhitectonice, desfãºu-ratã în alte pãrþi pe durate mari, se aflã aici redusã ºi comprimatã în trece-rea câtorva decenii [...] dacã ne gîndim cã în aproape mai puþin de 150 deani se face trecerea de la arhitectura de strãveche tradiþie... la cea purtînd

Dumitru Agachi

8 Ibidem, p. 51-52.9 Cea de o astfel de expresie a excelat în Botoºani în primele decenii ale sec. al XX-lea.10 Poate cã ºi lipsa unor referinþe bibliografice majore (de tipul tratatelor de spe-

cialitate) pe tema valenþelor estetice ale arhitecturii eclectice, o arhitecturã þinând de unanume alexandrinism ºi nu de elanuri novatoare, a fãcut posibilã ca „aceastã formã deculturã” sã fie „sistematic distrusã ca lipsitã de valoare”, dupã cum sublinia ºi EugeniaGreceanu, iar în aceastã privinþã intelectualitãþii acelor timpuri îi revine o parte consis-tentã de responsabilitate.

11 Eugenia Greceanu, Arhitectura civilã a oraºului Botoºani în veacul al XIX-lea, p. 54.12 Ibidem.13 Ibidem.14 Ibidem.

amprentele celor mai actuale mode europene»8. Noile influenþe occidentaleapar «grefate uneori sau pornind de la un fond local surprinzãtor metamor-fozat».” Arderea etapelor a marcat ºi edificiul casa Vãsescu, ajungându-se ºiîn acest caz la cele mai „actuale mode europene”, evident de la acea vreme.

Dintre acestea Eugenia Greceanu evidenþiazã, pentru casa în discuþie, o„arhitecturã eclecticã”, „denumitã astfel datoritã selecþiei libere a unor influ-enþe preluate din toate curentele de arhitecturã ale veacurilor precedente...”

Dacã arhitectura de facturã eclecticã,atît romanticã dar ºi art nouveau9, nu ºi-a gãsitconsideraþia necesarã în valorizãrile estetice ºiîn teoretizãrile istoricilor disciplinei, autoarearemarcã faptul cã tocmai „extinderea cons-trucþiilor tipizate, utilitare (în anii 70 - 80 aisecolului trecut, n. n. D. A.) pe locul cartiere-lor cu arhitecturã eclecticã10 a atras atenþia -prin contrast - asupra diversitãþii, fanteziei ºicalitãþii artistice ale ansamblului dispãrut”11.

Casa Vãsescu este una dintre cons-trucþiile în arhitectura cãreia „se observã pre-ponderenþa moºtenirii clasiciste”, cu o „deco-raþie mai încãrcatã ºi mai voit festivã”12. „Totuºi, bogata decoraþie cu stuca-turi, statui, feronerie, bosaje, etc. rãmîne permanent subordonatã jocului devolume ºi raportului dintre plinuri ºi goluri, trãsãturã esenþialã de legãturã cucreaþia clasicismului moldovenesc ºi - prin aceasta - cu creaþia medievalãromâneascã”13. Aceste consideraþii subliniazã convingãtor mãrcile arhitecturiiedificiului, conºtiinþa valorii acesteia fiind fixatã încã din epocã, din moment ceera „citatã în anul 1891 drept una dintre cele mai frumoase case ale oraºului”14.

188

Un edificiu de bunã condiþie: Casa Vãsescu 189

15 În prezent Cartea tehnicã a construcþiei este definitã ºi reglementatã Legea nr.10/1995, privind calitatea în construcþii, art. 17: ea „cuprinde documentaþia de execuþieºi documentaþia privitoare la realizarea ºi exploatarea acesteia”.

ªi despre aceastã casã se poatespune, continuând reflecþiile Euge-niei Greceanu cã „ilustreazã con-tinuitatea de spirit cu arhitecturabisericii Roset sau a casei Sofian”.

Impresionant ºi remarca-bil este faptul cã timpul a feritconstrucþia de intervenþiile dena-turante, atât de frecvente în ulti-mii 50-60 de ani. Impactul aces-tei clãdiri în conºtiinþa publicã afost semnificativ, întrucât evidenþia tradiþia sãnãtoasã a oraºului iar acest fapti-a salvat evoluþia în timp. Faþadele ºi-au pãstrat decoraþiile ºi, mai ales, fini-

sajul exterior în tencuialã obiºnuitã ºi zugrã-veli cu soluþie de var, în culorile calde, nestri-dente ºi cu atât mai agreabile ale epocii.

Comportarea în timp, durata deexploatare, lucrãri de reparaþii

Întrucât proprietarul nu deþine Carteatehnicã a construcþiei15 ca documentaþie unitarãºi sistematizatã ºi cum nu a existat tradiþia orga-nizãrii urmãririi evoluþiei construcþiei, iar înurma acestui demers cea de a consemna - chiarºi la nivelul observaþiei empirice - rãspunsulclãdirii la anumite evenimente, datele referitoarela comportarea acesteia în timp lipsesc.

Reconstituirea tuturor tipurilor de interacþiuni ale clãdirii cu mediulmecanic, mediul climatic, factorul uman ºi mediul de exploatare specific estepractic imposibilã, expunerea la acestea influenþîndu-i evoluþia pe durata deexploatare intensivã de circa peste 120 de ani. Normativul tehnic de repara-þii capitale la clãdiri ºi construcþii speciale, indicativ P 95-77, stabileºte, laanexa nr. 1, cã în cazul clãdirilor de locuit, dar ºi a celor administrative, cupereþi portanþi din zidãrie de cãrãmidã, planºee din lemn, cu evoluþie înmediu normal, durata de serviciu este de 70 ani. Desigur, fiind vorba de o

Dumitru Agachi

16 Cerinþele de calitate sunt definite potrivit art. 5 din Legea nr. 10/1995 privindcalitatea în construcþii.

17 Eugenia Greceanu, Arhitectura civilã a oraºului Botoºani în veacul al XIX-lea,fig. 19, p. 54. Perioada în care au fost fãcute fotografiile este precizatã de autoare într-onotã la finalul articolului menþionat.

clãdire clasificatã ca monument, durata deexploatare normatã nu opereazã ca ºi duratãa scoaterii din uz ºi a postutilizãrii, însã tri-miterea la referinþele prescripþiilor tehnice ºiîn astfel de cazuri este utilã, oferind o matricesemnificativã din perspectiva cãreia poate fiîncadratã starea construcþiei, cunoscîndu-secã diminuarea performanþelor acesteia dupãun numãr de ani este, în anumite limite, nor-malã ºi cã þine de alcãtuirea ei. Conform cunormativul menþionat, în perioada de explo-atare se impunea efectuarea a douã reparaþiicapitale. Nu se cunosc date din care sã rezultecâte reparaþii capitale s-au efectuat în decursulexploatãrii, ce lucrãri au vizat acestea ºi care a fost aportul acestora în men-þinerea unor niveluri corespunzãtoare pentru cerinþele fundamentale de cali-tate16. Observaþiile asupra construcþiei (volumetria de ansamblu, aspectulzidãriei, unele elemente de construcþii etc.) ºi analiza unei fotografii17 luatãde Eugenia Greceanu în perioada 1974-1977, evidenþiazã cel puþin douãintervenþii majore la care a fost supusã clãdirea, efectuate dupã darea înexploatare a acesteia. Una constã în alipirea unui buzunar la parter, în partedreaptã a faþadei secundare, alãturat evazeului poligonal iniþial. La creareaacestui adaos, cu rol de a mãri spaþiul util al clãdirii devenitã sediu adminis-trativ, este evident cã au fost modificate traseele de circulaþie ºi unele goluri.Buzunarul exista în anii 1975 (este vizibil în fotografia publicatã) ºi a fost des-fãcut la reparaþiile ulterioare. Alte intervenþii au vizat recompartimentãrileinterioare, în special ale parterului, motivat de refuncþionalizarea spaþiuluidoar pe criterii de creºterea utilitãþii. Însã, dupã cum indicã elementele dinteren, cu ocazia acestor intervenþii nu s-au efectuat ºi lucrãrile de consolidãri saureparaþii (decât probabil sumar) necesare menþinerii viabilitãþii construcþie.

Edificiul a fost supus unor lucrãri de reparaþii curente în anul 1996, pebaza documentaþiei tehnice elaborate de Ministerul Culturii - CAPPC - Centrulde culturã „Kalinderu”, ºef de proiect fiind arh. Cristina Hamza. Documentaþia

190

Un edificiu de bunã condiþie: Casa Vãsescu 191

18 În anul 1996 efectuarea unei expertize tehnice era obligatorie, Normativul pen-tru proiectarea antiseismicã a construcþiilor de locuinþe, social-culturale, agrozooteh-nice ºi industriale, indicativ P 100 - 92 fiind în vigoare din anul 1992.

19 Documentaþie tehnicã de reparaþii curente, nr. 156/1996, întocmitã de Ministe-rul Culturii - CAPPC - Centrul de culturã „Kalinderu”, Memoriu tehnic, p. 2.

cu nr. 156 conþine specialitãþile arhitecturã, rezistenþã, instalaþii electrice, însãa fost întocmitã fãrã a avea suportul unei expertize tehnice. În acestecondiþii nu a fost determinat gradul de asigurare la acþiuni seismice18 ºi efec-tele cumulate ale mediului mecanic, mediului climatic ºi factorului umanasupra construcþiei. Lipsindu-i fundamentarea adecvatã, documentaþia dereparaþii curente s-a rezumat la soluþii de intervenþie care sã asigure funcþio-nalitatea construcþiei pentru un numãr redus de ani, fãrã a restabili capacita-tea portantã a clãdirii. Mai mult, documentaþia nu a motivat cu claritate ºi nua accentuat necesitatea stringentã ºi la acea datã a înlocuirii integrale a înve-litorii, pentru a fi protejatã clãdirea de umiditatea de infiltraþie. Deºi înveli-toarea era practic distrusã ºi nu se mai asigura cerinþa de izolare hidrofugã,documentaþia fãcea referire doar la „intervenþii urgente de reparaþii în zonelecu probleme”19. Din lipsã de fonduri, reparaþiile efectuate s-au rezumat doarla înlocuirea localã a unor suprafeþe de învelitoare din tablã ºi la etanºareaunor perforaþii vizibile ale tablei existente. Aceste reparaþii nu au asiguratetanºeitatea învelitorii, degradarea materialului de învelitoare continuînd înritm accelerat, umiditatea de infiltraþie ºi umiditatea remanentã fiind prezentemasiv la planºeele etajului ºi la faþade. Un aspect semnificativ este acela cãreparaþiile efectuate nu au vizat sistemul de preluare a apelor, respectivjgheabul perimetral (mascat sub o corniºã decorativã amplã, de circa 60 cm)ºi burlanele faþadelor. Pierderile de apã prin jgheaburi ºi burlane au afectatfoarte grav corniºa, faþadele ºi interiorul construcþiei.

Descrierea construcþieiAvând regimul de înãlþime subsol parþial, parter ºi etaj, clãdirea se

remarcã prin planimetria omogenã ºi simetricã dupã sistemul de axe rectan-gulare. La parter planul a fost îmbogãþit cu douã evazãri - veritabile abside -poligonale la exterior ºi semicirculare în interior, plaste în mijlocul faþadelorprincipalã ºi posterioarã. Aceste caracteristici au conferit o bunã conformareantiseismicã a structurii de rezistenþã, fapt ce explicã comportarea corespun-zãtoare în timp a construcþiei, cu preluarea solicitãrilor excepþionale rezultateîn urma unor cutremure majore (1908, 1940, 1977, 1986, 1990, acesta din urmãfiind dublu). Dimensiunile în plan ale construcþiei, mãsurate la exteriorul

Dumitru Agachi

pereþilor parterului, sunt apropiateca ordin de mãrime: faþada late-ralã dreapta mãsoarã 18,40 m, iarcea din stînga 16,62 m, lungi-mea clãdirii - pe direcþia faþadeiprincipale - fiind de 22,63 m înzona medianã ºi 22,13 m în zonelemarginale. Dezvoltãrile lateralesemicirculare au raza interioarãde 3,20 m. Dupã examinarea edi-ficiului în ansamblu ºi în detaliu,la interior ºi în exteriorul acestuia se desprinde concluzia cã în decursul timpuluinu s-au realizat intervenþii tehnice importante, care sã fi modificat funcþionalulºi planimetria.

Proiectantul sfârºitului de secol XIX aavut meritul de a fi respectat, prin impunereaunui echilibru al proporþiilor foarte uºor per-ceptibil, viziunea tradiþionalã de alcãtuire - planul,fluxurile, materialele de construcþie, decoraþia -specificã unui edificiu de bunã condiþie.

Caracteristice acestei viziuni suntexpunerea esticã a faþadei principale, accesulîn interior pe cel puþin trei laturi, esticã, nor-dicã ºi vesticã; intrarea principalã comunicãla interior cuun hol amplu(6 m lãþime,8,80 m lun-

gime) cu scara interioarã amplã parter-etaj,continuat cu un alt hol cu rol de circulaþie laparter, hol având lungimea de 8 m.

La parter sunt douã saloane care dãdeauprestanþã clãdirii ºi disponibilitatea acesteiala a gãzdui veritabile manifestãri mondene.

Camerele utilitare sunt clar grupate în zonasudicã a clãdirii iar legãtura discretã cu etajulse asigura printr-o scarã de serviciu. În holurisunt prezenþi, în axul central al construcþiei,

192

Un edificiu de bunã condiþie: Casa Vãsescu 193

stâlpi în cruce din zidãrie de cãrãmidã, grosimea ramurilor fiind de 70 cm.Subsolul se dezvoltã parþial, fiind plasat sub o parte dintre camerele utilitare;de la parter (cota + 0,00 m) se coboarã pe scara de serviciu pânã la cota -2,25 m.Pereþii parterului descarcã peste cei ai subsolului, iar în camera mare a acestuiase aflã, în poziþie centralã, un stâlpdin zidãrie de cãrãmidã, tot cusecþiunea în cruce, grosimea ramu-rilor fiind de 50 cm. La etaj, pere-þii portanþi îºi pãstreazã axele,conformarea planului este aceeaºicu a parterului, iar încãperile cen-trale comunicã spre exterior cudouã terase. Balustradele ample,poligonale sau liniare de la teraseºi de la cele douã balcoane dispusesimetric faþã de axa transversalã a construcþiei, cu baluºtrii turnaþi din metaldescriind geometrii fitomorfe, stâlpul metalic, plasat central, de susþinere abalconului nordic, consolele metalicã de o sugestie vegetalã mai pronunþatã,pe care reazemã balconul sudic, asigurã un plus de somptuozitate reþinutã

decoraþiei, reflectînd tendinþele la modã înarhitectura urbanã a epocii.

Aceastã feronerie rarefiatã învioreazãamprenta clasicizantã, uºor vetustã, a cons-trucþiei, amprentã decelabilã în alura eimedieval-moldoveneascã (trimiterile foartesubtile cãtre medieval sunt asigurate demulurile simple la brâiele decorative ºi dearcaturile ferestrelor).

Fundaþiile sunt continue sub ziduri, înzona cu subsol fiind din cãrãmidã, iar în cele-lalte zone sunt din zidãrie de piatrã. Supra-structura clãdirii este alcãtuitã la parter dinpereþi din zidãrie de cãrãmidã presatã plinã,

de tip vechi, de 70 cm grosime la zidurile exterioare ºi la cele transversaleinteriore din zona centralã, ceilalþi pereþi interiori având grosimi de 50 ºi 60 cm.La etaj pereþii exteriori au grosimea de 65 cm, iar cei interiori grosimi de50,55, 36 cm; pãrþile poligonale de la parter sunt închise la partea superioarãcu planºee peste care sunt amenajate terase circulabile. Planºeul de la cota

Dumitru Agachi

20 Sunt interesante, cel puþin pentru publicul iniþiat, câteva date tehnice privindîncadrarea construcþiei în condiþiile Normativului P100 - 92. Astfel, dacã se iau în con-siderare: perioada în care a fost realizatã construcþia („ante 1891”), numãrul de niveluri(P+1E), sistemul structural (construcþie cu pereþi portanþi din cãrãmidã), clasa de impor-tanþã a construcþiei (clasa II, construcþii de importanþã deosebitã, aceastã încadrare înclasã þinând cont de statutul clãdirii, respectiv de faptul cã aparþine patrimoniului cultu-ral naþional), zona seismicã de calcul (municipiul Botoºani se aflã în zona „E”, cu perioadade colþ T

c= 0,7 sec), sunt îndeplinite condiþiile pentru a se încadra construcþia în grupa

A1”a” (conform tab. 11. 2 din normativ).

+0,00 m este realizat, pe zona cu subsol, din bolþi de cãrãmidã ºi umpluturã.Planºeele parterului ºi etajului sunt din lemn. ªarpanta este din lemn pe scaune,bine alcãtuitã din punct de vedere constructiv iar învelitoarea este din tablã20.

Deficienþe, degradãri, avarii, cauze ale acestora Este de subliniat cã degradãrile se concentreazã la exterior, în subsol ºi

în podul clãdirii, spaþiile de la parter ºi etaj fiind, în decursul timpului, utili-zate ºi, prin urmare, igienizate ºi întreþinute corespunzãtor.

Vectorul de degradare prin-cipal care a acþionat ºi produsefecte asupra construcþiei esteumiditatea de infiltraþie. Dato-ritã deteriorãrii jgheaburilor peri-metrale cu secþiune amplã, mas-cate sub corniºa perimetralã ºi aburlanelor, în special în zona deracord cu jgheaburile ºi de trecereprin corniºã, la partea inferioarãa acestei decoraþii se semnaleazãpete extinse ºi cojiri ale finisajelor caracteristice acþiunii excesului de umidi-tate. Grav este faptul cã sunt vizibile zone în care fragmente de zidãrie aucãzut deja ºi cã sunt volume de material instabil, oricînd antrenabil în cãdere,pe fondul creºterii masei prin acumulare de apã în zidãrie, muluri ºi în ele-mentele decorative prismatice, modelate din ceramicã arsã ºi montate la cor-niºã. Cãderea accidentalã a volumelor instabile este oricînd posibilã. ªiroireaapei pe faþade, pe lîngã aspectul inestetic, distruge finisajele ºi decoraþia dinelemente ceramice, figurinele având deja materialul erodat ºi fragilizat defactorii climatici.

Umiditatea afecteazã rezistenþa suportului decoraþiei, încât elementeleacesteia se pot desprinde ºi distruge în urma impactului. Prin ºiroire se menþine

194

Un edificiu de bunã condiþie: Casa Vãsescu 195

umiditatea în exces pe întreaga înãlþime a faþa-dei, apa din precipitaþii ajungând la interior.

Planºeele, atât cel al etajului dar ºi celal parterului, sunt afectate de umiditate pesuprafeþe mari în zonele de contact cu pere-þii exteriori. În mediul excesiv umed care secreeazã, ºi în special datoritã regimului alter-nant al umiditãþii (umezire-uscare), lemnuldin componenþa grinzilor planºeului suferãtransformãri ireversibile, cu diminuarea criticãa capacitãþii portante, prin atacul microbiolo-gic (dezvoltarea fungilor ºi mucegaiurilor).

Pe faþada nordicã, dar ºi la faþada prin-cipalã, la modificãrile volumetriei ºi la col-þuri sunt vizibile efecte drastice ale excesului de umiditate.

Umiditate în exces (cea decapilaritate) existã ºi la baza clã-dirii, pe fondul lipsei de ventilarela fundaþii ºi al activãrii igrasieipersistente. Balconul faþadei sudice,foarte umbrit de vegetaþie ºi declãdirea învecinatã, care a fost am-plasatã la numai trei metri, fãrãa se lua deloc în consideraþie

necesitatea unei distanþe minime de protecþiea monumentului, are dulapii planºeului putre-ziþi din cauza umiditãþii. Utilizarea balconuluieste periculoasã.

Atât elementele structurii de rezis-tenþã ale ºarpantei (popii, panele, cãpriorii)cât ºi asterealã, prezintã urme de protejareantisepticã prin vãruire. Cu toate acestea, suntde evidenþiat efectele umiditãþii de infiltraþieasupra unor porþiuni mari de material, dete-riorarea lemnului prin putrezire fiind uºorvizibilã cu ochiul liber. Degradãrile datorate

Dumitru Agachi

pãtrunderii apei prin învelitoare sunt foarte accentuate la grinzile de coamãºi de dolie ºi chiar la capetele superioare ale popilor.

În anul 1996, în cadrul proiectului de reparaþii curente, cel care a fãcutatunci investigaþiile de teren a adus în atenþie observaþii interesante cu privirela deficienþele de execuþie a învelitorii, observaþii pe care la reluãm. „Înveli-toarea din tablã s-a executat utilizând sistemul cu falþ vertical simplu, fãrãprindere dublã. S-a mai constatat lipsa clemelor de fixare pe verticalã ºi ori-zontalã a foilor din tablã, atât la acoperiº cât ºi la pereþii verticali ai aticuri-lor. Punctul inferior de evacuare a apelor pluviale de pe acoperiº este ampla-sat mai sus decât cota minimã a pantelor de scurgere formate pe structura ºar-pantei. Burlanele nu au sisteme de prindere în locul cel mai sensibil ºi anumela racordul cu garguiul de scurgere de pe acoperiº. Acest fapt se datoreazãprezenþei unei console ornamentale amplasatã orizontal pe tot conturul faþa-delor, consolã de circa 60 cm faþã de planul pereþilor. Presiunea exercitatã deºuvoiul de apã care se evacueazã depe acoperiº smulge racordul curb alburlanului din legãtura cu ºtuþul careiese prin atic”.

Un aspect foarte important,necesar de evidenþiat, vizeazã cadrelede susþinere intermediarã a ºarpantei,realizate din grinzi, stâlpi ºi tãlpi dinlemn. Se constatã cã aceste cadre nuîºi mai pãstreazã funcþiunea de susþi-nere: datoritã uscãrii lemnului ºideformãrii planºeului de peste etaj,tãlpile nu mai sprijinã presat pe plan-ºeu. De remarcat este ºi faptul cã zonade peste bibliotecã a planºeului de laetaj are o deosebitã elasticitate.

Fisurile sunt puþin prezente în volumul construcþiei, putându-se consi-dera cã starea ei de fisurare este normalã, dezvoltarea fisurilor þinînd de ree-chilibrãri datorate tasãrilor diferenþiate; se observã astfel de trasee înclinatede fisurare în parapeþii unora dintre ferestre.

Rezultatele demersului de examinare vizualã în detaliu a construcþiei ºisimptomele care s-au desprins în urma acestor observaþii conduc la urmãtoruldiagnostic alarmant: construcþia nu mai îndeplineºte cerinþele de calitate obligatorii,

196

Un edificiu de bunã condiþie: Casa Vãsescu 197

21 În aprecierea globalã a comportãrii probabile a unei construcþii la acþiunea seis-melor se þine cont de o multitudine de factori, sinteza acþiunii de expertizare constituind-oîncadrarea edificiului într-o clasã de risc seismic. Pentru cuantificarea influenþei diverºilorfactori s-a propus o metodã de apreciere cantitativã, în care se iau în conservarea 10 cri-terii determinante: zona seismicã de calcul, clasa construcþiei, gradul nominal de asigu-rare, vechimea, numãr de seisme suportate, regimul de înãlþime, conformarea seismicã,degradãri ascunse, etc. În cazul edificiului în discuþie gradul de risc este R

s II. În urma

efectuãrii calculelor, prin demersul de expertizare tehnicã, gradul de asigurare pe struc-turã a rezultat 0,31 pe direcþie longitudinalã, iar pe direcþie transversalã 0,30; s-a consi-derat media R = 0,30 < 0,60 (0,60 este valoarea de referinþã precizatã de Normativul P100-92 pentru clãdiri de clasa II de importanþã, categoria B). Este vizibil cã nivelul deasigurare este mult inferior celui normat. Cf. Expertizã tehnicã privind starea structuriide rezistenþã a imobilului din str. Unirii nr.10 din Botoºani ºi soluþii pentru interven-þie/consolidare, realizatã de dr. ing. Nour Smaranda Doina, expert tehnic atestat ºi drd.ing. Agachi Dumitru.

22 Degradãrile severe ºi periculoase cauzate de umiditate au fost descrise în con-þinutul articolului.

* Menþionãm cã fotografiile ce ilustreazã prezentul studiu ne aparþin, D. A.

referitoare atât la rezistenþa ºi stabilitatea la acþiuni seismice21 , dar ºi la izola-þia hidrofugã22. O nouã intervenþie asupra edificiului devine imperioasã ºi þinede necesitatea executãrii, cît mai grabnice, pe baza unei susþineri ºtiinþificeadecvate, a lucrãrilor de conservare, consolidare ºi restaurare*.