Description:
ultimul cavaler, autor Mihai Ganea el trece cu martorul frate şi prieten dar calul îi poartă în şa ca pe trei iar templul se zbate morganic pe zare ei singuri şi calul cu paşii de fier departe e casa departe Mormântul drumeţii se-ndeamnă cu râvnă la şes lăsat-au pe stâncă o cruce de sânge un semn pelerinii când vin la cules prin aer prin apă şi flăcări se-ndeamnă la capătul vremii poteca cu trudă Frumosul îşi piaptănă complice rugul şi şterge din cronică timpul cu ciudă zadarnic asudă o frunte nebună sămânţa-i departe prin veacuri trecută iar cupa dureri cea plină de slavă la locuri de taină se poartă-n Ţinută vai spada îi cade sălbatic din mână când gloaba se-mpiedică greu de măslin mai sunt trecători de păzit până-n ziuă mai sunt hoţi pe aicea şi alţii ce vin vai mănăstirea cu schele e-nflăcări armura sclipeşte adânc prin sutană şi marele meşter îndeamnă zidarii să predice pâinea şi vinul în strană e primul ce merge cu tainica vorbă e primul ce arde sub purpură cruce şi ultimul sol ce se scurge din templu şi ultimul trist cavaler ce se duce se pierde în zare o gură de vierme ce-nghite cei şapte tovarăşi de drum departe vor duce din spaţii celeste sămânţa şi cupa prin ceaţă şi scrum
